UE structura si amplasarea

Structură și amplasare
Cadrul instituțional al Uniunii Europene este unic, iar sistemul său
decizional evoluează în permanență. Cele 7 instituții europene, 7
organisme ale UE și peste 30 de agenții descentralizate sunt răspândite în
întreaga UE. Ele lucrează împreună pentru a promova interesele comune
ale Uniunii și ale cetățenilor europeni. 

În ceea ce privește administrația, există alte 20 de agenții și organizații ale

UE care îndeplinesc funcții juridice specifice și 4 servicii interinstituționale
care sprijină instituțiile.

Toate aceste entități au roluri specifice – de la elaborarea legislației și a

politicilor UE până la punerea în aplicare a politicilor și desfășurarea de
activități în domenii specializate, cum ar fi sănătatea, medicina,
transporturile și mediul.

Există 4 instituții decizionale principale care conduc administrația UE.

Împreună, aceste instituții îi oferă UE orientări politice și joacă diferite roluri
în procesul legislativ: 

 Parlamentul European (Bruxelles/Strasbourg/Luxemburg)

 Consiliul European (Bruxelles)
 Consiliul Uniunii Europene (Bruxelles/Luxemburg)
 Comisia Europeană (Bruxelles/Luxemburg/Reprezentanțele din
întreaga UE) 

Activitatea acestora este completată de alte instituții și organisme, printre

care se numără:

 Curtea de Justiție a Uniunii Europene (Luxemburg)

 Banca Centrală Europeană (Frankfurt)
  Curtea de Conturi Europeană (Luxemburg)

Instituțiile și organismele UE cooperează strâns cu rețeaua agențiilor și

organizațiilor UE din întreaga Uniune Europeană. Funcția principală a
acestor organisme și agenții este de a transpune politicile în realități pe
teren.

Aproximativ 60 000 de funcționari publici și alte categorii de personal din

UE lucrează pentru 450 de milioane de europeni (și multe alte persoane din
întreaga lume). Acesta este, de fapt, un număr relativ mic – Ministerul
Finanțelor din Franța are aproximativ 140 000 de angajați la o populație de
numai 67 de milioane de persoane.

Date și cifre esențiale

Instituții
Competențele, responsabilitățile și procedurile instituțiilor UE sunt
prevăzute în tratatele fondatoare ale UE: Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene (1957) și Tratatul privind Uniunea Europeană (1992). Mai
recent, Tratatul de la Lisabona (2007) a introdus anumite modificări și
completări la competențele acestora.

Cele 4 instituții principale ale UE, cu funcțiile lor distincte, colaborează

îndeaproape pentru a stabili agenda UE și pentru a iniția și coordona
procesul legislativ al Uniunii. 

În general, Consiliul European nu elaborează legi. Cu toate acestea, poate

conveni asupra modificărilor aduse Tratatului privind funcționarea UE. Rolul
său principal este să determine direcția politică a UE. În majoritatea
cazurilor, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia
Europeană elaborează politicile și legislația care se aplică în întreaga UE.
Acest lucru are în cadrul așa-numitei proceduri legislative ordinare.

În principiu, Comisia propune noi legi, iar Parlamentul și Consiliul Uniunii

Europene le adoptă. Ulterior, statele membre le pun în aplicare, iar Comisia
se asigură că legile sunt aplicate în mod corespunzător.