Carpaţii

Meridionali
 Cuvintele poetului făgărăşean Babits Mihaly descriu
frumuseţea Carpaţilor Meridionali:
"Munţii ca norii, norii ca munţii, unde ceaţa prinde
trup, iar piatra pluteşte, şi abia descriptibil, şi aproape
inimaginabil, o palidă rază de soare, sclipeşte pe vârf."
AŞEZARE:
- de la Valea Prahovei, la est până la văile
râurilor Timiş şi Cerna, la vest.
CARACTERISTICI:
- munţi de încreţire, alcătuiţi din roci foarte tari;
- cei mai înalţi munţi din Carpaţii noştri, 11 vârfuri
depăşesc înălţimea de 2500 m;
- cei mai masivi – au cele mai puţine pasuri şi
trecători, fiind greu de traversat;
- au numeroase lacuri glaciare;
- sunt bogaţi în păşuni, păduri de conifere, pietre
de construcţie.
GRUPE DE MUNŢI:
1. Grupa Bucegi
- între Prahova şi Dâmboviţa;
- cei mai înalţi sunt Munţii Bucegi cu Vârful Omu, 2505 m;
- foarte pitoreşti: Babele, Sfinxul.
Munţii Bucegi
Munţii Bucegi – Vârful Omu, 2505 m
 Munţii Bucegi

Babele

Sfinxul
 Crucea Eroilor Neamului
Monument din M-ţii Bucegi pe vârful Caraiman (2291 m),
ridicat în cinstea eroilor neamului căzuţi în Primul Război Mondial
 Munţii Bucegi
Cascada Urlătoarea
 Munţii Bucegi
Peştera Ialomiţei
 Sinaia,
Castelul Peleş
(M-ţii Bucegi)
Munţii Piatra Craiului
Parcul Naţional Piatra Craiului (flora – specii protejate)

Floarea de colţ
Tisa (Taxus baccata) (Leontopodium alpinum)
 Sângele-voinicului
(Nigritella rubra)
Ghinţura galbenă Garofiţa Pietrei Craiului
(Gentiana lutea) (Dianthus Callizonus)
 Iedera albă
(Daphne blagayana)

Bulbuci
(Trollius europaeus)
Tulichina (Daphne cneorum)
Parcul Naţional Piatra Craiului (fauna)
Piatra Craiului adăposteşte
un număr mare de specii
de fluturi, unele rare sau
endemice (care trăiesc
numai pe un anumit teritoriu).
Acvila de munte (Aquila chrysaetos)

Fluturaşul de stâncă
(Tichodroma muraria)

Acvila ţipătoare mică

(Aquila pomarina)
Dintre erbivorele protejate este
capra neagră (Rupicapra rupicapra)
 Carnivorele mari sunt specii reprezentative pentru
Parcul Naţional Piatra Craiului

Lupul (Canis lupus)

Ursul (Ursus arctos)

Râsul (Lynx lynx)

Căpriorul (Capreolus capreolus)

Mistreţul (Sus scrofa)

 Veveriţa (Sciurus vulgaris)

Vulpea
(Vulpes vulpes crucigera)
Peştera Dâmbovicioara
(M-ţii Piatra Craiului)
Cheile Dâmbovicioara
Castelul Bran (între M-ţii Bucegi şi M-ţii Piatra Craiului)
Munţii Leaota
2. Grupa Făgăraş
- între Dâmboviţa şi Olt;
- în partea de nord sunt Munţii Făgăraş, cei mai
înalţi din ţară, cu Vârful Moldoveanu 2544 m şi
Vârful Negoiu 2535 m.
Munţii Făgăraş
Munţii Făgăraş – Vârful Moldoveanu, 2544 m
(cel mai înalt vârf din România)
 Munţii Făgăraş
Vârful Negoiu, 2535 m
(al doilea vârf ca înălţime)
M-ţii Făgăraş - Lacul Bâlea, lac glaciar
situat la o altitudine de 2040 m
Munţii Făgăraş – Cascada Bâlea
Hotelul de gheaţă Bâlea lac
Hotelul de gheaţă

Exteroir (noaptea)
Hotelul de gheaţă – interior
Biserica de gheaţă
Munţii Iezer (imagine din avion)
Lacul Vidraru (lac de baraj natural pe Argeş)
Munţii Cozia (Masivul Cozia)
 Defileul Oltului

Mănăstirea Cozia
3. Grupa Parâng
- între Olt şi Jiu
Munţii Parâng
Vârful Parângul Mare, 2519 m
Munţii Şureanu
Lacul Şureanu cel mai frumos lac glaciar din România
 Peştera Şura Mare
Adăposteşte cea mai mare colonie de lilieci din România
şi una din cele mai mari din sud-vestul Europei.
 Munţii Orăştiei
Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia
Munţii Căpăţânii

Peştera Polovragi

Peştera Muierii
 Defileul Jiului

Mănăstirea Lainici
4. Grupa Retezat
- între Jiu şi Timiş-Cerna
Munţii Retezat
Munţii Retezat – Lacul Bucura - Cel mai întins lac glaciar, 9 ha
 Munţii Retezat – Lacul Zănoaga
Cel mai adânc lac glaciar, 29 metri
Munţii Godeanu
PARCUL NAŢIONAL
RETEZAT (flora)
PARCUL NAŢIONAL RETEZAT
(fauna)
 Staţiunea Băile Herculane
cu ape minerale termale,
folosite de pe vremea romanilor
SFÂRŞIT