Impactul perdelelor forestiere asupra

biodiversității din plantațiile horticole

Autor: ing. Ștefan Arădăvoaicei
Coordonator științific: prof. dr. Radu Sestraș

Cluj Napoca
2020
 Cuprins

1.Introducere și motivarea temei

alese 2.Ce sunt perdelele forestiere ?
3.Obiectivele urmărite
4.Clasificarea perdelelor
5. Rezultate obținute și
impactul asupra
biodiversității
6.Problema la nivel mondial
1. Introducere și motivarea temei alese
Studiul s-a realizat cu scopul de a evidenția influența adusă biodiversității
supafețelor vizate în urma implementării sistemului de perdele forestiere de protecție.

Am ales această temă datorită problemelor observate personal în plantațiile și

culturile vizitate ce pot fi remediate prin implementarea acestei tehnologii:

- Protejarea plantațiilor șiculturilor de factorii climatici excesivi prin

formarea microclimatelor șiechilibrarea ecosistemelor prezente
- Cresterea entomofaunei utile în combaterea și reglarea populațiilor de
dăunători
- Stoparea pierderilor suferite în plantațiile tinere în urma vânturilor puternice
- Creșterea și sprijinirea biocenozei ce sustine biodiversitatea
- Diminuarea transmiterii bolilor pe cale aeriană
- Cresterea umidității din sol
2. Ce sunt perdelele forestiere ?
• o asociație vegetală creată de om reprezentând o fâșie îngustă și lungă de teren plantată cu
specii lemnoase (arbori și arbuști) amplasată la marginea unor obiective de protejat, cu
rolul de a apăra culturile agricole,

Exemple de perdele forestiere

 3. Clasificarea perdelelor de protectie din agricultură
După scopul pentru care se creează, perdelele forestiere de protecție se clasifică astfel:
• protecția terenurilor agricole contra factorilor climatici dăunători și pentru ameliorarea condițiilor climatice din perimetrul apărat;
• protejare a solului supus fenomenelor de eroziune cauzată de vânt sau de apă;

După consistență sau desime, perdelele forestiere de protecție se clasifică astfel:

perdele impenetrabile - sau compacte care nu lasă vântul să treacă prin ele, creându-se în spatele lor o zonă de calm absolut.
perdele semipenetrabile - care lasă vântul să treacă prin ele, acesta diminuându-și progresiv tăria - protecție a câmpului perdele
penetrabile - contra eroziunii cauzata de apa si celor pentru protecția digurilor și a malurilor.

Perdea impenetrabilă Perdea semipenetrabilă Perdea penetrabilă

4. Obiectivele urmărite
Principala cauză a pierderii biodiversității este intensivizarea agriculturii

Monocultura eliminarea speciilor gazdă pentru alți mulți vectori

Perdeaua de protecție capătă două roluri

Prin studierea biodiversității existente în
teren se aleg speciile ce vor alcătui în viitor
perdeaua forestiera de protecție
Refugiu pentru speciile gazda de pe
Cel economic de suprafața existentă înaintea culturilor
protecție al culturii. – menținător/refugiu de/pentru
biodiversitate
5. Cum realizăm o perdea forestieră ce să sustină biodiversitatea

• se realizează în 4-5 rânduri, pe o lățime de

până la 30 m, alternând arborii de talie
înaltă, cei de talie mijlocie și arbuști
Zona1 Zona2 Zona3 Zona4 Zona 5 Zona 6
6. Rezultate obținute și impactul asupra biodiversității

• sporul de producție de 10-20%

• nectar
• fructe
• efective sporite de vânat
• specii valoroase pentru biodiversitatea habitatelor
agro-silvice
• umiditatea stabilă până la adâncime cuprinsă între 4
și 30 cm iar în zona perdelelor forestiere,
umiditatea cobora până la 45-50 cm.
6. Rezultate obținute șiimpactul asupra biodiversității
Impactul perdelelor forestiere în cultura mare

Cultură de cartofi între perdele de alun

Tripși – de 6 ori mai puțini,

Afide – de 10 ori mai puține.
7. Problema la nivel mondial
 8. Localizarea arealului

• Comuna Măureni, Jud. Casaș-Severin

• Perdea forestieră privată

9. Materialul și metoda de lucru
6
5
4
3
2
1

Detalii suprafață:

Lungime: 540 m
Lățime: 15 m
- Inventarierea și notarea speciilor prezente șia numărului de arbori
Suprafața de 8100 m²
- 6 piețe de probă (300m2/suprafață de probă). Altitudinea: 190m
10. Observații, determinări, parametrii analizați

Pentru întocmirea studiului, s-au luat în considerare toți arborii și arbuștii din piețele de
probă, cu un total de 214 arbori și arbuști (36 arbori și arbuști )
- Au fost calculați indicii de biodiversitate.
11. Inventarul Arborilor și Arbuștilor
SPECIA Sit 1 Sit 2 Sit3 Sit4 Sit5 Sit6 TOTAL
Robinia pseudoacacia 3 4 2 5 3 4
21
Fraxinus excelsior 1 2 3 2 1 1
10
Populus alba 1 1 2 1 2 1
8
Betula pendula 3 3 1 2 1 2
12
Acer platanoides 1 1 1 1 1 1
6
Ulmus carpinifolia 2 1 1 1 1 1
7
Alnus viridis 2 2 3 1 2 3
13
Acer campestre 1 1 1 1 1 1
6
Tilia cordata 1 1 1 1 1 1
6
Salix caprea 1 1 1 1 1 1
6
Cornus mas 1 2 3 1 2 1
10
Hippophae rhamnoides 2 4 1 2 3 2
14
Crataegus monogyna 1 1 1 2 1 4
10
Rosa canina 1 2 2 2 2 3
12
Syringa vulgaris 3 2 4 1 2 5
17
Prunus spinosa 6 4 2 3 4 5
24
Cornus sanguinea 2 3 4 5 2 1
17
Sambucus nigra 3 4 2 1 2 3
15
TOTAL
35 39 35 33 32 40 214
 Ponderea speciilor arboricole(%)
Robinia pseudoacacia
7% 10% Fraxinus excelsior

Populus alba
8%
5% Betula pendula

Acer platanoides
4% Ulmus carpinifolia

Alnus viridis

Acer campestre
11% 6%
Tilia cordata

Salix caprea
3% Cornus mas

Hippophae
3% rhamnoides

8% Crataegus monogyna

Rosa canina
6% Syringa vulgaris

Prunus spinosa
6% 3% Cornus sanguinea
3% Sambucus nigra
5% 3%
7% 5%
12. Histograma pentru înălțimea (m) la 21 de arbori de Robinia pseudoacacia

8
7
7
6
6

5
4
Frecvența

2 2
2

0
0-2m 2-4m 4-6m 6-8m 8-
10m

Intervalul de clasă al arborilor (m)

13.Calcularea coeficientului de variabilitate pentru înălțimea (m) la 21 de arbori de Robinia pseudoacacia

Sumă 381

Medie 20.05

Varianță 30.5

Abaterea
Standard 5.52

CV 27.53%
14. Indicele Margalef și Menhinick
4.50

4.00 4.04
4.00 3.94 3.94
3.82 3.80

3.50

3.00
2.61 2.65
2.54 2.54
2.50 2.40 2.37
Indicele Margalef (DMg)
2.00 Indicele Menhinick (DMn)

1.50

1.00

0.50

0.00
I II III IV V VI
 15. Principalii indici pentru caracterizarea biodiversităţii

Indicele Indicele Indicele

Margalef Menhinick Indicele Indicele de diversitate Indicele reciproc Shannon- Indicele
Situri (DMg) (DMn) Simpson (D) Simpson (1-D) Simpson (1/D) Wiener Echitabilitatea McIntosh

I 3.94 2.54 0.04 0.96 25.52 2.04 0.75 0.86

II 3.82 2.40 0.04 0.96 22.37 2.08 0.77 0.87

III 3.94 2.54 0.05 0.95 19.44 2.18 0.81 0.88

IV 4.00 2.61 0.05 0.95 20.17 2.09 0.77 0.86

V 4.04 2.65 0.04 0.96 22.26 2.18 0.80 0.90

VI 3.80 2.37 0.06 0.94 17.58 2.15 0.79 0.85

16. Concluzii
Mulțumesc pentru atenție!!