Măsuri generale de ameliorare a terenurilor

degradate
Complexul ameliorativ şi componentele acestuia

În acţiunea de ameliorare silvică a terenurilor degradate, principiul

ameliorării integrale, radicale şi durabile a terenurilor respective
impune adoptarea de la început a unui ansamblu de măsuri şi
lucrări ameliorative. Acest ansamblu de măsuri şi lucrări poartă
denumirea de complex ameliorativ.
Măsurile ameliorative au caracter organizatoric şi ele se referă
atât la perimetrele de ameliorare cât şi la terenurile din preajma
acestora, care prin poziţia şi starea lor influenţează procesele de
degradare, urmărind să împiedice extinderea, intensificarea sau
reactivarea proceselor de degradare.
Acestea cuprind:
- interdicţii,
- restricţii
- reguli de folosire şi de exploatare a terenurilor,
- măsuri de asigurare a liniştii ş.a,
Lucrările ameliorative au caracter tehnic şi se referă exclusiv la
perimetrele de ameliorare. Acestea cuprind intervenţii tehnice specifice şi
ele urmăresc pe de o parte stoparea proceselor de degradare, iar pe de
alta parte ameliorarea globală şi punerea în valoare a terenurilor incluse
în perimetre, respectiv atingerea obiectivelor urmărite prin acţiunea de
ameliorare.
Complexul ameliorativ:
1. măsuri organizatorice;
2. lucrări de amenajare a terenurilor astfel încât acestea să devină
funcţionale;
3. lucrări de pregătire (prelucrare) a solului;
4. lucrări de ameliorare a solului;
5. lucrări de înierbare în scop de ameliorare, consolidare şi estetizare sau
de producţie;
6. lucrări de împădurire;
7. lucrări de protejare a lucrărilor întreprinse.
 Eficienţa lucrărilor fitoameliorative

Eficienţa
lucrărilor
de amenajare

5- 6 ani Timp
Variaţia în timp a eficienţei diferitelor categorii de lucrări ameliorative
 Împădurirea terenurilor degradate

Particularităţile şi felul lucrărilor de împădurire a

terenurilor degradate şi rolul culturilor forestiere
care se creează

Activitatea de împădurire a terenurilor degradate se

desfăşoară, de regulă, în condiţii grele sau foarte grele,
caracterizate prin lipsa, insuficienţa sau sărăcia solurilor,
prin instabilitatea terenurilor, prin pante accentuate, prin
exces de apă sau de săruri solubile şi prin alte condiţii
improprii plantelor. Aceste condiţii impun lucrărilor de
împădurire, deci silvotehnicii terenurilor degradate, o serie de
Împădurirea terenurilor degradate poate fi integrală sau
parţială şi, ca urmare, culturile forestiere care se crează pe
terenurile respective îmbracă mai multe forme şi anume
culturi masive, perdele forestiere protectoare, garduri vii şi
aliniamente forestiere.

• Culturile masive sunt culturi rezultate în urma împăduririi integrale

efectuate pe terenuri degradate incluse în fondul forestier. Acestea au în
compoziţie diverse specii de arbori şi arbuşti şi li se atribuie fie un rol
deosebit de protecţie, fie rol de producţie şi protecţie.
• Perdelele forestiere sunt culturi în benzi rezultate în urma unor
împăduriri parţiale. Benzile sunt formate din cel puţin trei rânduri de
arbori sau de arbori şi arbuşti, având ca urmare o lăţime minimă de cinci
metri (trei metri între rândurile marginale plus doi metri de lizieră). Aceste
lucrări se realizează pe versanţii erodabili şi în jurul acumulărilor de apă
în scop antierozional, pe terenurile nisipoase pentru a împiedica
spulberarea şi pe terenurile inundabile din zona dig - mal, pentru apărarea
digurilor de valuri şi zăpoare.
• Gardurile vii sunt tot culturi în benzi cu lăţimea de 1-2 m,
formate din 2-4 rânduri de arbuşti sau din arbori care se
pretează la tuns. Aceste culturi sunt scunde (de până la 1,50 m
înălţime) şi ele se instalează între culturile agricole de pe
versanţi, în partea amonte a drumurilor de exploatare care merg
în lungul versanţilor şi pe conturul perimetrelor, dublând
împrejmuirea cu gard de sârmă. Ca şi perdelele forestiere,
gardurile vii reduc scurgerea pluvială şi apără terenurile de
eroziune şi de diverse acţiuni antropice.

• Aliniamentele sunt culturi forestiere formate din 1 - 2 rânduri de

arbori, care se instalează în lungul cursurilor de apă, ce
mărginesc perimetrele de ameliorare, al unor drumuri de
exploatare şi al canalelor de desecare.
Perdelele forestiere antierozionale de
versant
Perdelele forestiere de protecţie a
acumulărilor de apă
Perdelele forestiere de protecţie a
terenurilor nisipoase
Perdele forestiere de protecţie a digurilor
Specii forestiere de folosit la împădurirea terenurilor
degradate
În principiu la alegerea speciilor de folosit la împădurirea
terenurilor degradate se operează cu trei criterii şi
anume:
- condiţiile staţionale din terenurile respective;
- cerinţele ecologice ale speciilor;
- rolul funcţional al culturilor care se creează.
Cele mai uzuale specii de arbori şi de arbuşti folosite în prezent la
împădurirea terenurilor degradate din Romania sunt:
pinul comun,
pinul negru,
laricele,
salcâmul,
aninul alb,
aninul negru,
paltinul,
mojdreanul,
sălcioara,
cătina albă,
aninul verde,
lemnul câinesc.
 Exemple:
Formule tip de împădurire - - pinet cu paltin şi lemn câinesc;
(Fi): - pinete de pin negru şi pin
F1 (PAa) - 40-80% P + 10-30% silvestru;
A + 10-30% a - pinet de pin negru şi mojdrean;

F2 (PA,PP,AA) - 50-80% P (P1) - cultură de mojdrean şi sălcioară;

(A1) + 20-50% A (P2) (A2) - aniniş de anin alb;

F3 (P, A) - 100% P (A) - salcâmet;

F4 (Pa, Aa, aa) - 30-60% P (A)
(a1) + 40-70% a (a2)
F5 (a) - 100% a
- păltiniş;
- pinet cu cătină albă;
- cultură de sălcioară cu cătină;
- cătiniş de cătină albă;
- aniniş de anin verde ş.a.
Distanţele de lucru uzuale:
- la culturile masive 1 x 1 m - 2,5 x 2 m;
- la perdele forestiere 1,5 x 1,0 m - 4,0 x 2,0 m;
- la garduri vii 0,50 x 0,50 m;
- la aliniamente 5m sau 2,5 x 5,0 m.
Tehnica instalării culturilor forestiere pe terenurile
degradate

Instalarea culturilor forestiere se poate realiza după cele

trei metode de împădurire cunoscute în silvotehnică şi
anume:
- plantarea;
- butăşirea;
- însămânţarea.
Plantarea reprezintă metoda de bază care se foloseşte la
împădurirea terenurilor degradate, iar acest fapt se datoreşte
condiţiilor grele de lucru. Metoda foloseşte puieţi obişnuiţi obţinuţi
în pepinieră, puieţi naturali recoltaţi din seminţişuri naturale, sau
puieţi crescuţi în recipiente, reprezentate mai ales prin pungi de
nylon, iar lucrările de plantare se fac, de regulă, primăvara
timpuriu în "mustul zăpezii".
În cadrul metoda plantării se utilizează mai multe procedee de
lucru:
-în gropi de diverse mărimi;
- în despicătură;
- în cordon.
Controlul, completarea şi întreţinerea culturilor
forestiere instalate pe terenurile degradate