Aplicaţii privind cunoaşterea instrumentelor bazate pe principiul geometric pentru

măsurarea înălţimilor

Principiul geometric face uz

de relaţiile care există între laturile
a două triunghiuri asemenea: unul
pe instrument, iar al doilea mai
mare, având catetă arborele.
În vederea determinării
înălţimii unele hipsometre, bazate
pe principiul geometric, utilizează
distanţa orizontală arbore –
operator măsurată direct, iar altele
folosesc o prăjină de dimensiuni
cunoscute, aşezată lângă arbore.
Fig. 15. Principiul geometric aplicat în cazul în care
viza orizontală întâlneşte arborele

Din această grupă fac parte următoarele hipsometre:

 Clupa forestieră ca hipsometru – la care braţul mobil s-a gradat radial în cm de o parte şi de
alta a diviziunii zero marcată către vârful braţului; aceste gradaţii constituie scara înălţimilor;
pe braţul fix al clupei în dreptul diviziunii zero este prins un fir de plumb; diviziunile de pe
rigla clupei reprezintă scara distanţelor;
 Hipsometrul cu oglindă (Faustmann) – format dintr-o planşetă de lemn de formă
paralelipipedică cu dimensiunile 19 cm/ 8 cm/ 1,2 cm; pe latura inferioară a planşetei sunt
marcate o serie de diviziuni care reprezintă scara înălţimilor;
Originea zero a acestei scări corespunde cu axa verticală ce trece prin mijlocul unei scobituri
cu secţiune trapezoidală, practicată în planşeta de lemn.
Pe ambele părţi ale scobiturii este marcată scara distanţelor, notată cu semnele I şi II. Prin
construcţie, scara distanţelor este perpendiculară pe scara înălţimilor. Prin scobitură
culisează o mică rigletă de lemn, marcată la capete cu semnele I şi II şi cu câte un reper. La
unul din capetele rigletei este prins un fir cu plumb.
Instrumentul este prevăzut cu un dispozitiv de vizare alcătuit dintr-un ocular sub forma unui
orificiu practicat într-o plăcuţă metalică şi un obiectiv format din două fire reticulare montate
într-o altă plăcuţă.
 Fig. 16. Hipsometrul cu oglindă Fig. 17. Hipsometrul cu pendul

 Hipsometrul cu pendul (Weise) – alcătuit dintr-un tub metalic prin care se vizează, tub prevăzut
cu un ocular, orificiu practicat într-o plăcuţă metalică şi un obiectiv format din două fire
reticulare;
De tub este fixată o lamă metalică (m) dinţată pe o margine şi gradată din 0,5 în 0,5 m. Aceste
gradaţii reprezintă scara înălţimilor. În dreptul diviziunii zero de pe scara înălţimilor este practicat
un orificiu cu secţiune pătrată prin care culisează tija suport a pendulului. Pe una din feţele acestei
tije suport este marcată scara distanţelor. La capătul superior al tijei este fixat pendulul metalic.
 Hipsometrul Christen – confecţionat dintr-o riglă metalică de lemn, prevăzută cu două repere
extreme distanţate la 30 cm unul faţă de altul; rigla este marcată cu gradaţii ce se îndesesc
progresiv de la reperul superior spre cel inferior;
Instrumentul este însoţit în timpul lucrului de o prăjină negradată de 3 sau 4 m lungime care se
aşează în poziţie verticală lângă arbore.
 Hipsometrul Ciurileanu – format dintr-o riglă metalică cu lungimea de 36 cm, gradată în cm şi
mm; la partea inferioară rigla este prevăzută cu un reper fix; de-a lungul riglei culisează un cursor
metalic;
 Fig. 19. Măsurarea înălţimii cu hipsometrul
Ciurileanu

Pentru măsurarea înălţimii se foloseşte

o prăjină negradată de 2, 3 sau 4 m lungime.
Principiul de funcţionare este
asemănător cu al hipsometrului Christen.
AB BC BC
  AB  ab , în care:
ab bc bc
BC = lungimea prăjinii,
bc = lungimea prajinii redusă la scara 1/100
(fixată pe instrument)

Fig. 18. Hipsometrul Ciurileanu