Partea I

Studiul condiţiilor de organizare a pădurii

CAPITOLUL    I
FORMAREA UNITĂŢII DE GOSPODĂRIRE ŞI    CARACTERIZAREA    EI DIN PUNCT
DE VEDERE ADMINISTRATIV ŞI ORGANIZATOR

1.1 Constituirea unităţii de gospodărire, situaţie administrativă şi aşezare geografică .

Obiectul prezentului studiu îl constituie amenajarea pădurilor proprietate publică a

statului,administrate prin Ocolul Silvic Baia Sprie, din judeţul.Maramures Suprafaţa luată în studiu
este de.276.57 ha şi se află pe raza teritorială a orasului Baia Sprie

Repartizarea fondului forestier pe unităţi teritorial – administrative Tab. 1.1.1

Unitatea teritorial
Nr. Denumire O.S. şi Suprafaţa
Judeţul – administrativă Parcele aferente
crt. U.P. (ha)
(comuna)
1,2,4,5A,5B,5C,
11B,32,49B,50,
61A,61B,70A,
70C,72,74,76B,
O.S. Baia Sprie
1 Maramureş Baia Sprie 76D,77C,78C, 276,57
U.P.1 Chiuzbaia
79A,79E,84D,90B,
92B,95C,96B,97G,
98A,98C,100,101A,
101B,101C,102A
Total 276,57

Trupuri de pădure componente Tabel 1.1.2

Denumirea Localitatea Distanţa în km până
Nr.
Trupului de Parcele Suprafaţa în raza la ......
crt
pădure componente (ha) căreia se Localitat Gara
. Ocol
Bazinetului află e C.F.R.
1. Vl.Cerbului. 1,2,4,5A,5B,5C, 25,63 Baia Sprie 4,0 4,5 5,0
2. Dl.Bulatului 11B 0,73 Baia Sprie 1,6 2,1 2,8
3. Pârâianului 50 0,5 Baia Sprie 7,0 8,0 8,0
4. Lui Vîrtan 32 0,69 Baia Sprie 8,0 6,5 6,5
5. Poca 49B 0,69 Baia Sprie 8,0 9,0 9,0
6. Vl.Borcutului 61A,61B 41,78 Baia Sprie 3,0 2,0 2,0
70A, 70C, 72,
74, 76B, 76D,
7. Vl. Şeităuţa 122,55 Baia Sprie 5,5 4,5 4,5
77C,78C, 79A,
79E
8. Pr. Feciorilor 84D 9,18 Baia Sprie 6,5 5,5 5,5
90B, 92B, 95C,
96B, 97G, 98A,
9. Vl. Limpedea 74,82 Baia Sprie 6,5 5,5 5,5
98C,100,101A,
101B,101C,102A
Total 276,57

1.2 Vecinătăţi, hotare. Enclave

Vecinătăţi, limite, hotare    Tab. 1.2.1

Puncte Limite
cardinal Vecinătăţi Hotare
Felul Denumirea
e
Liziera pădurii
N O.S.Mara naturala culmea Iezerele; culmea Paltinu
şi borne
culmea Boineasa; culmea Liziera pădurii
E U.P. II Şuior naturala
Limpezii; culmea Frăsinelul şi borne
Raul Sasar,lonia C.F.R. Baia
U.P. IV naturala Liziera pădurii
S Sprie-Baia Mare,drumul vecinal
Dumbrăviţa conventionala şi borne
la T.R. Mesteacan
culmea Jidoaia; culmea
naturala Liziera pădurii
V O.S. Baia Mare Bulatului; drumul judeţean Baia
conventionala şi borne
Mare – Satu Nou de Sus
Hotarele sunt materializate prin semne convenţionale.
  
Enclave Tab. 1.2.2
Suprafaţa Parcele în care
Nr. enclavă Deţinător Folosinţa
(ha) se află enclava
- - - - -
In aceasta unitate de productie nu se regasesc enclave

1.3 Istoricul proprietăţii. Drepturi şi servituţi.

Natura proprietăţii
Până în anul 1948, pădurile din U.P. I Chiuzbaia au aparţinut în procent de 49% statului
(C.A.P.S.) revenite prin Tratatul de la Trianon şi în procent de 61% diferiţilor proprietari (59% erau
păduri comunale, 1% păduri ţărăneşti -mici proprietari şi 1% păduri bisericeşti). Primă etapă de
gospodărire a pădurilor a început odată cu apariţia legii silvice ungare din anul 1852, prin care se
reglementează exploatările şi păşunatul, practicate în mod abuziv până la acea dată.      

Prin apariţia codului silvic român din anul 1910, şi aplicat din 1921 în pădurile din U.P.,
proprietarii de păduri au fost obligaţi să gospodărească fondul forestier, restricţiile fiind progresive
cu suprafaţa proprietăţii.
Aceste păduri nu au avut nici un amenajament până în anul 1948, când toate pădurile au
intrat în proprietatea statului, iar prin H.C.M. nr. 2315/1954, o parte din acestea au fost date în
folosinţă comunelor.
 Astfel exploatările s-au făcut după interesele proprietarilor, pădurea regenerându-se în
majoritatea din sămânţă. Situaţia specifică a regiunii cu sate sărace, gospodării sărace şi numeroase,
ocupaţia de bază a locuitorilor fiind păstoritul, mineritul, exploatarea şi comercializarea lemnului cu
slabe posibilităţi de practicare a agriculturii, au facilitat delictele silvice care au dus la degradarea
treptată a pădurilor, ceea ce se reflectă şi astăzi în multe arborete din cadrul U.P.
1.4. Organizarea teritorială...................

Limitele parcelare au fost materializate în teren cu vopsea roşie, folosindu-se semne

convenţionale din normativele de amenajare, respectiv, semnul vertical „I” pentru limite parcelare şi
acelaşi semn aşezat orizontal pentru limite de subparcelă.

Mărimea parcelelor şi subparcelelor Tabel 1.4.1

Anul Parcele Subparcele
amenajări Suprafaţa (ha) Suprafaţa (ha)
Nr. Nr.
i medie maximă minimă medie maximă minimă
1962 * * * * * * * *
1972 113 25.8 86.1 0.3 317 9.2 50.6 0.2
1982 113 25.6 74.4 0.3 355 8.1 54.0 0.2
1992 117 25.7 103.8 0.3 401 7.5 53.8 0.2
2004 10 16.8 71.0 0.3 178 6.6 37.4 0.3
2013 70 16.66 66.43 0.35 184 6.34 37.91 0.35

Situaţia bornelor                                              Tab. 1.4.2.

Denumirea trupului de Numerotarea bornelor Numărul bornelor Felul bornelor
pădure
Vl.Cerbului. 1,2,3,4 ,5,5 6 Beton
24 1 Beton
Dl.Bulatului
Piatra cioplota
Pârâianului 110 1 Beton
69 1 Beton
Lui Vîrtan
Piatra cioplota
Poca 108 1 Beton
Vl.Borcutului 125 ,126 2 Beton
96,104,154,157,158, 10 Beton
Vl. Şeităuţa
160,163,166, 168,179 Piatra cioplota
Pr. Feciorilor 172 1 Beton
175,180,181,183,189,190, 12 Beton
Vl. Limpedea
191,192,199,200,202,219 Piatra cioplota
Total 35 Beton

După transpunerea parcelarului şi a subparcelarului pe planurile de bază, s-au determinat

suprafeţele. S-au planimetrat mai întâi toate parcelele, iar apoi fiecare subparcelă în parte,
urmărindu-se ca suprafaţa parcelei să fie egală sau apropiată cu suma subparcelelor din parcela
respectivă, iar suprafaţa trupului cu suma parcelelor, diferenţa de suprafaţă neavând voie să
depăşească toleranţa admisă de instrucţiuni.
Suprafaţa definitivă a unităţilor amenajistice s-a stabilit prin compensarea suprafeţei
acestora pe parcelă şi pe trup, fiind de 276,57 ha pentru întreaga unitate de producţie.
 Utilizarea fondului forestier Tabel 1.4.3.
Nr. Simbo Categoria de folosinţă Suprafaţa (ha)
crt. l forestieră Totală: din Gr. I Gr. II
care
1 P Fond forestier total 276,57 239,45 37,12
1.1 P.D. Terenuri acoperite cu
- - -
pădure
1.2 P.C. Terenuri care servesc
- - -
nevoilor de cultură
1.3 P.S. Terenuri care servesc
nevoilor de producţie - - -
silvică
1.4 P.A. Terenuri care servesc
nevoilor de administraţie - - -
forestieră
1.5 P.I. Terenuri afectate
- - -
împăduririi
1.6 P.N. Terenuri neproductive - - -
1.7 P.T. Terenuri scoase temporar
din fondul forestier şi - - -
neprimite
1.8 P.O. Ocupaţii şi litigii - - -

Suprafaţa fondului forestier este de 276,57 ha, iar a terenurilor acoperite cu pădure este de
276,57 ha. Conform datelor prezentate, rezultă că ponderea pădurii în suprafaţa totală a fondului
forestier (indicele de utilizare) este de 100%

Organizarea administrativă (districte, brigăzi, cantoane)                                                         Tabel 1.4.4

Districtul Canton Parcele Suprafaţa
Nr. Denumirea Nr. Denumirea componente (ha)
1,2,4,5A,5B,5C
1 Tauti 26,36
11B,
2 Sub Ignis 32,49B,50, 1,88
61A,61B,70A,
3 Borcut 70C,72,74,76B, 131,02
76D
1 Baia Sprie
77C,78C,79A,79E,
84D,90B,92B,95C,
4 Limpedea 96B,97G,98A,98C, 114,68
100,101A,101B,
101C,
5 Gutin 102A 2.63
Total - - - 276,57

1.5      Materialul cartografic utilizat (planuri de bază, hărţi utilizate).

 Planurile de bază utilizate au fost aceleaşi ca şi la revizuirea precedentă adică planuri cu
scara 1 :10000, ca bază tare şi planuri cu scara 1 : 5000, foi volante, cu echidistanţa curbelor de
nivel de 5 m. editate de I.G.F.C.O.T.
Aceste planuri topografice de bază, completate cu detaliile amenajistice noi, constituie
materialul cartografic care a fost utilizat la determinarea suprafeţelor şi care serveşte ca document la
stabilirea limitelor şi hotarelor fondului forestier.

Planuri de bază utilizate Tab. 1.5.1

Nr.
Scara Simbol plan Observatii
crt.
1 1:5000 L-34-12-C-c-4-IV foaie volantă
2 1:5000 L-34-12-C-d-2-III foaie volantă
3 1:5000 L-34-12-C-d-3-II foaie volantă
4 1:5000 L-34-12-C-d-3-III foaie volantă
5 1:5000 L-34-12-C-d-4-I foaie volantă
6 1:5000 L-34-12- C-d-4-II foaie volantă
7 1:5000 L-34-12-C-d-4-III foaie volantă
8 1:5000 L-34-12-C-d-4-III foaie volantă

Planul topografic de bază al lucrărilor actuale de amenajare s-a obţinut din planul topografic
de bază de la amenajarea anterioară, pe care s-au transpus detaliile amenajistice referitoare la
organizarea în spaţiu a fondului forestier.
Aceste detalii cuprind limitele de ocol silvic, limitele unităţii de producţie, parcelarul,
subparcelarul, bornele, precum şi alte caracteristici cu specific forestier.
Planul astfel obţinut s-a confruntat cu evidenţele cadastrale ale O.C.O.T. şi a devenit :
- plan de bază al lucrărilor actuale de amenajare pe care s-au determinat suprafaţa fondului
forestier al U.P. ;
- document valabil în justiţie, pentru rezolvarea unor eventuale litigii.
 CAPITOLUL    II
DESCRIEREA PARCELARĂ

2.1 Studiul şi descrierea staţiunii

2.2 Descrierea arboretului ca biocenoză

Datele de teren au fost culese în anul 2012 cu respectarea “Normelor tehnice pentru
amenajarea pădurilor”– ediţia 2000. Din anumite motive de ordin tehnic, legate de adaptarea
programelor informatice, unele aspecte cum ar fi cele referitoare la codificarea categoriilor
funcţionale sau a urgenţelor de regenerare, au fost tratate după ediţia din 1986, fără ca prin aceasta
să se aducă modificări semnificative legate de organizarea procesului de producţie sau protecţie, cu
următoarele precizări:
-faza de teren a fost precedată de documentarea generală la birou asupra teritoriului ce
urmează a fi studiat;
-înregistrarea datelor primare s-a făcut în fişele de descriere parcelară;
-descrierea arboretelor s-a făcut în pieţe de sondaj reprezentative, amplasate în fiecare
unitate amenajistică, măsurându-se câte 2-3 înălţimi şi diametrele arborilor cu dimensiuni apropiate
de cele ale arborelui mediu, pentru fiecare element de arboret, (materializarea pieţelor de probă pe
teren a fost făcută prin însemnarea arborilor de probă cu vopsea roşie);
-compoziţia arboretului s-a stabilit prin însumarea proporţiilor elementelor de arboret de
aceeaşi specie, pe etaje sau pe întregul arboret;
-vârsta s-a determinat pentru fiecare element de arboret şi pe arboretul întreg; vârsta
arboretului s-a stabilit în raport cu vârsta elementului sau grupei de elemente preponderente;
 -clasa de producţie s-a determinat pentru fiecare element de arboret în parte prin intermediul
graficelor de variaţie a înălţimii în raport cu vârsta, la vârsta de referinţă; clasa de producţie a
întregului arboret este cea a elementului sau grupei de elemente preponderente;
-consistenţa s-a determinat pentru etajul care constituie obiectul gospodăririi şi se redă prin:
indicele de desime în cazul seminţişurilor şi plantaţiilor fără starea de masiv încheiată, indicele de
închidere a coronamentului şi indicele de densitate, determinat în raport cu suprafaţa de bază
(volumul), pentru fiecare element de arboret în care s-au făcut inventarieri.
Datele care au fost culese în timpul etapei de teren au fost prelucrate şi înscrise în “Evidenţa
descrierii parcelare”, obţinându-se apoi şi evidenţele de amenajament necesare întocmirii studiului.
Prelucrarea datelor s-a executat la calculatorul electronic, aproape toate
evidenţele şi planurile de amenajament fiind prelucrate direct la acesta.
Au fost înregistrate, de asemenea, informaţii referitoare la vegetaţie,
aspectele deosebite şi particularităţile fiecărui arboret fiind consemnate la rubrica
„Date complementare”. Datele şi informaţiile respective sunt necesare pentru
caracterizarea de ansamblu a staţiunii şi arboretului şi pentru reglementarea procesului
de producţie forestieră.
În funcţie de datele referitoare la vegetaţie, caracteristicile solului, condiţiile
fizico-geografice, au fost stabilite tipurile de staţiuni forestiere şi tipurile de păduri
întâlnite pe teritoriul analizat.
În arboretele exploatabile au fost făcute inventarieri integrale sau prin suprafeţe de probă
(500 mp), volumul stabilindu-se cu ajutorul tabelelor de cubaj, pe serii de volume din „Biometria
arborilor şi arboretelor din România“.
 CAPITOLUL III

CARACTERIZAREA DE ANSAMBLU A UNITĂŢII DE GOSPODĂRIRE DIN PUNCT DE VEDERE AL CONDIŢIILOR

DE PRODUCŢIE, CA EXPRESIE A FACTORILOR NATURALI, CULTURALI ŞI SOCIALI

Datele cu privire la descrierea vegetaţiei forestiere au fost culese de pe teren în conformitate cu

normele tehnice de amenajarea pădurilor. Astfel, pentru determinarea corectă a diametrului mediu şi a
înălţimii medii s-au amplasat în teren pieţe de probă în condiţii medii. Vârstele au fost determinate prin
numărarea inelelor anuale pe cioate, după informaţiile organelor de teren şi prin reactualizarea celor din
amenajamentul anterior.

Tipurile de staţiune şi pădure, ca şi solurile, au fost preluate din studiul anterior şi verifica te în
teren.

Toate datele culese din teren, pentru vegetaţia forestieră au fost înregistrate în fişe de descriere parcelară.

3.1 Staţiunea ca factor natural de producţie.

3.1.1 Condiţii naturale de aşezare

Unitatea de producţie I – Chiuzbaia, în suprafaţă totală de 276,57 ha este constituită din arborete situate pe
malul drept al râului Săsar cu afluenţii: Valea Corbului, Pârâul Gordonii, Valea Morii, Valea Chiuzbăii, Valea
Borcutului, Valea Şeităuţa şi Valea Limpezii, excepţie făcând parcela 106, care este situată pe partea dreaptă
a râului Săsar, în aval de oraşul Baia Sprie.

3.1.2 Hidrografia

Reţeaua hidrografică este relativ bogată având ca principal colector râul Săsar, cu afluenţii mai de
seamă : V.Chiuzbăii, V.Limpedea, V. Morii, V. Şeităuţa. Aceştia la rândul lor colectează apa de la o serie de
pâraie, asigurând o reţea de densitate de 0,3 km/kmp.

Debitul acestor pâraie este în general instabil, torenţialitatea redusă, excepţie făcând râul Săsar şi
acesta numai în perioadele cu ploi abundente, şi primăvara după topirea zăpezilor. În cadrul unităţii mai
există două lacuri naturale în afara fondului forestier de stat.

Alimentarea reţelei hidrografice este mixtă, atât nivală cât şi pluvială.

3.1.3 Condi]ii climatice (regimul termic, pluviometric, eolian, sinteze climatice

Climatul, constituie un component ecologic complex şi fundamental al staţiunii, el determinând

răspândirea speciilor de plante, a asociaţiilor şi formaţiilor vegetale, precum şi cele a tipurilor de soluri, prin
influenţa permanentă şi divers variabilă în timp a factorilor climatici. Climatul este prin urmare, principalul
element al cadrului natural care condiţionează mediul fizic atmosferic al biocenozei şi dezvoltarea vegetaţiei
de orice fel.

3.1.3.1. Regim termic

În cadrul teritorial al U.P. temperatura aerului prezintă variaţii foarte mici în spaţiu

determinate de creşterea altitudinală.

Urmărind variaţiile în timp ( periodice ) ale temperaturilor medii se constată că

acestea au un mers normal cu valori ce cresc treptat din ianuarie până în iulie după care scad

din nou, având o amplitudine medie anuală de 22 - 23oC.

ianuarie…………………….…..….….……. – 2 - 1oC

aprilie……………..……..……….….…… …+8 - 9oC

iulie…………………………………..……+19 - 20oC

octombrie……………………….…...……...+9 - 10oC

Temperatura medie anuală a aerului este cuprinsă între 8 - 9oC, iar pe anotimpuri se

prezintă mai jos:

primăvara……………..……..……………… +8 - 10oC

vara…………………………………..…… +17 - 19oC

toamna………………………………………+9 - 10oC

iarna…………………….…..…….….…….. – 5 - 4oC

Temperatura medie pe perioada de vegetaţie este de 14oC, iar media anuală de 9,4oC.

În cursul anului sunt în medie 280 zile cu temperaturi medii de peste 0o

şi 170 de zile

cu temperaturi mai mari de 10o

.    Temperaturile maxime absolute în această zonă nu au depăşit 39oC iar cele minime nu

au coborât sub - 30oC.

Prima zi de îngheţ este în jurul datei de 27.X ( 28IX - 30XI ), iar ultima zi de îngheţ în

jurul datei de 21.IV( 17III – 3VI).

Intervalul fără îngheţ durează anual 170 – 180 de zile.

3.1.3.2 Regimul pluviometric

 Variaţia anuală a precipitaţiilor
Tabel 3.1.3.2.1

Valori lunare (o) Perioada

precipit anuală
iarna primavara vara toamna vedetatie
medie
215 250 375 260 976 610

3.1.3.3 Regimul eolian

Frecvenţa şi intensitatea vânturilor                                                                                                                      Tabel

3.1.3.3.1

Caracteristici Valori lunare (o)

N NE E SE S SV V NV

Frecvenţa (%) 16 13 10 6 9 19 13 14

Viteza anuala 4.6 m/s

3.1.4. Condiţii geologice şi geomorfologice

Panta terenului pe categorii de înclinare Tabel 3.1.4.1.

< 1o 31-50o
1-5o 6-15o 16-30o >50o
Panta terenului fără foarte total
uşoară moderată repede abruptă
pantă repede

ha 0 0 4,94 263,35 8,28 0 276,57

Suprafaţa
% - - 1,79 95,22 2,99 - 100

E 79.3 28.673
 NV 46.34 16.755
Total
S 61.69 22.305
1.14
SE 57.6 20.827 5.13
25.37
E
79.3
SS 5.13 1.8549 NV
57.6
S
SV 25.37 9.1731
SE
46.34
V 1.14 0.4122 61.69 SS
SV
V

0-200 200-400 400-600 600-800 800-1000 1000-1200

0 9.49 33.07 165.45 46.11 22.45

0.00 3.43 11.96 59.82 16.67 8.12

3.1.5. Condiţii pedologice

Prin studiul solurilor pe teren s-au recoltat date necesare descrierii acestora din punct de vedere
genetic, edafic, al aprovizionării cu apă, material parental şi unitatea de relief, toate acestea influenţând
într-un sens sau altul dezvoltarea vegetaţiei forestiere şi a păturii erbacee.

Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol Tabel 3.1.5.1.

Nr Suprafaţa
Clasa de Succesiunea
crt Tipul de sol Subtipul de sol Cod
soluri orizonturilor ha %
.

tipic 2201 Ao-El-Bt-C 119,93 43,36

1 Luvisoluri Luvosol
litic 2214 Ao-El-Bt-Rli     0,69 0,25

tipic 3101 Ao-Bv-C 52,77 19,08

Eutricambosol
2 Cambisoluri molic 3102 Am-Bv-C 3,87 1,40

Districambosol tipic 3201 Ao-Bv-R (C) 99,31 35,91

Total 276,57 100%

3.1.6. Tipuri de staţiuni

Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune Tabel 3.1.6.1.

N Categoria de bonitate
Tipul de staţiune Suprafaţa
r. (ha) Tipuri şi
c Supe subtipuri
rt Codu Mijloci Inferio de sol
Diagnoza ha % rioar
. l e ară
ă

FM1+FD4 –Etajul montan-premontan de făgete

4322 Montan-premontan de fagete Pm, 3201

1 56,03 20,26 56,03
brun acid cu mull, edafic mijlociu

FD3 –Etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete

2201
Deluros de gorunete Pm, podzolit
5132 3201
edafic mijlociu cu graminee 26,32 9,52 26,32
2
mezoxerofite + Luzula

5152 Deluros de gorunete Pm, brun slab 3101

3 38,12 13,78 38,12
mediu podzolit, edafic mijlociu

5231 Deluros de fagete Pi, divers podzolit 2214

4 0,69 0,25 0,69
edafic mic cu Vaccinium- Luzula

2201
5232 Deluros de fagete Pm, mediu
5 127,21 46,00 127,21 3201
podzolit edafic mijlociu, cu Festuca

2201
5242 Deluros de făgete Pm, brun edafic
6 24,33 8,80 24,33 3101
mijlociu, cu Asperula-Asarum.
3201

Deluros de făgete Ps, rendzinic

7 5243 3,87 1,40 3,87 3102
edafic mare, cu Asperula-Asarum.

Total 276.57 100% 3,87 272,01 0,69

3.2 Structura pădurii şi dezvoltarea arboretelor sub influenţa staţiunii,

culturii şi factorilor sociali

3.2.1 Speciile componente, distribuţia şi modul lor de dezvoltare

 specie ha %

CA 2.38 0.86

CAS 6.72 2.43

237. 86.0
FA 89 1

18.6
GO 9 6.76

ME 0.22 0.08

MO 4.56 1.65

PAM 6.04 2.18

PIS 0.07 0.03

3.2.2 Tipuri de pădure sau ecosisteme

Evidenţa tipurilor de pădure Tabel 3.2.2.1.

Tip de Tip de pădure Suprafaţa Productivitate (ha)

Nr.
staţiu
crt. Codul Diagnoza ha % Super. Mijl. Infer.
ne

Etajul montan – premontan de făgete FM1+FD4

Făget montan pe soluri scheletice

1 4322 4114 56.03 20,26 - 56.03 -
cu floră de mull (m)

Etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete - FD3

Gorunet de coastă cu graminee şi

2 5132 5131 26.32 9,52 - 26.32 -
Luzula luzuloides (m)

Goruneto – făget de
3 5152 5232 38.12 13,78 - 38.12 -
productivitate mijlocie (m)

Făget de dealuri cu floră acidofilă

4 5231 4241 0.69 0,25 - - 0.69
(i - m)

Făget de dealuri cu Festuca

5 5232 4281 127.21 46,00 - 127.21 -
drymeia (m)

Făget de dealuri pe soluri schelete

4212 0.5 0,18 - 0.5 -
cu floră de mull (m)
6 5242
Făget de deal cu floră de mull de
4214 23.83 8,62 - 23.83 -
productivitate mijlocie (m)

7 5243 4211 Făget de deal cu floră de mull (s) 3.87 1,40 3.87 - -
Total 276,57 100 3,87 272,01 0,69
 Formaţii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure Tabel 3.2.2.2.

Carcaterul actual al tipului de pădure (ha)

Derivat
Artificial
Nr. Formaţia Natural fundamental de productivitate Tânăr Total
Total Teren
nede- ha
crt. Forestieră
Parţial gol
Sub Sup+ Sup+ finit
Sup Mij Inf Inf. Inf.
prod. Mij Mij

ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha

56.03
1 Făgete pure montane - - - - - - - - - - 56,03

2 Făgete pure de deal 3.87 142,36 0,69 - - - -- - - 9,18 - 156,1

3 Gorunete pure 12,78 6,82 - - - - - - 6,72 - - 26,32

4 Goruneto-făgete - 38,12 - - - - - - - - - 38,12

Total 16,65 243.33 0,69 - - - - - 6,72 9,18 276,57

3.2.3 Analiza evoluţiei modului de gospodărire a pădurii şi a

practicilor la care a fost supus
Evoluţia bazelor de amenajare este redată în tabelul următor.
Aplicarea prevederilor amenajamentelor anterioare celui actual
 3.2.4 Influenţele nefavorabile exercitate de diverşi factori asupra
dezvoltării pădurii

Factori destabilizatori şi limitativi

Tabelul 3.2.4.1.
Nr.
crt. suprafaţa
Natura factorilor u.a.-uri afectate
ha %

1
Uscare 1,2,4,5A,5B,5C, 25,63 27,25

2
Atacuri de daunatori 5A 6,72 7,15

  3
1,2,4,5A,32,49B,50,61A,76B,76D,77C 79A,90B,
Poluare 48,02 51,07
96B,97G, 101B,101C,102A

4
Roca de suprafata 0,1-0,2S 5C,77C,79A,101B 13,67 14,53

Total
94,04 100

3.3 Fondul de producţie

3.3.1 Tipuri de structură

- structura exprimă modul de constituire a arboretelor din punct de vedere al variaţiei vârstei elementelor din care se compun.
 Tipul de structură Tabel 3.3.1.1.

Tipul de structură Echienă Relativ echienă Relativ plurienă Plurienă Total

ha - 241,66 34,91 - 276,57

Suprafaţa
% - 87,38 13,62 - 100

(Echien – arborii au aceeaşi vârstă sau diferă cu cel mult 5 ani; relativ echien – diferenţa de vârstă nu diferă cu mai mult de 20 ani; relativ plurien – arborii
fac parte din 2-3 generaţii, prezentând 2-3 stadii de dezvoltare; plurien – arbori din toate categoriile de vârstă şi diametre şi cuprind toate stadiile de
dezvoltare).

Elementele de caracterizare a fondului forestier Tabel .3.3.1.2

Specii Suprafaţa Clase de vârstă (ha) Clase de producţie
ha I II III IV V VI si peste I II III IV V

Carpen 2,38 0,15 1.32 - - - 0.91 - - 0.15 1.32 0.91

Castan 6,72 - - - - - 6.72 - - - 6.72 -

Fag 238 28,31 4.56 21.7 76.1 52.3 44.95 - 3.87 233.4 0.62 -

Gorun 18,7 - - - 1 1.77 15.92 - - 6.82 11.87 -

Mesteacan
0,22 0,22 - - - - - - - 0.22 - -

Molid 4,56 0,29 1.93 2.34 - - - - - 4.56 - -

Paltin de munte 6,04 3.62 0.44 - - - 1.98 - 1.98 4.06 - -

Pin strob 0,07 - 0.07 - - - - - - - 0.07 -

TOTAL 276,57 32.59 8.32 23.99 77.1 54.08 80.49 - 5.85 249.81 20.60 0.91

Proporţia speciilor (ha,%) Tabel.3.3.1.3

S.U.P. Total Carpen Castan Fag Gorun Mesteacan Molid Paltin de munte Pin strob

ha 276.57 2.38 6.72 237.89 18.69 0.22 4.56 6.04 0.07

A
% 100 0.86 2.43 86.01 6.76 0.08 1.65 2.18 0.03

Clasele de vârstă (ha, %, ani) Tabel.3.3.1.4

S.U.P. TOTAL I II III IV V VI şi peste Vârsta medie

ha 276.57 32.3 8.61 24.9 88.09 34.63 88.04 66

A
% 100 11.68 3.11 9.00 31.85 12.52 31.38 66

Clase de producţie (ha, %) Tabel.3.3.1.5

S.U.P. TOTAL I II III IV V Clasa medie

ha 276.57 - 5.85 249.21 20.60 0.91 3.16

A
% 100 - 2.12 90.11 7.45 0.33

Categoriile    de consistenţă (ha, %) Tabel.3.3.1.6

S.U.P. TOTAL 0,1 - 03 0,4 - 0,6 0,7 - 1,0 Consistenţa medie
ha 276.57 18.49 47.63 210.45 0.72
A
% 100 6.69 17.22 76.09
Vitalitatea (ha, %) Tabel.3.3.1.7
S.U.P. TOTAL Viguroasă Normală Slabă

ha 276.57 3.87 256.85 15.85

A
% 100 1.40 92.87 5.73
3.3.3 Analiza evoluţiei structurii pădurii (situaţia claselor de vârstă, proporţia speciilor şi a
claselor de producţie pe clase de vârstă, categorii de consistenţă, volumul şi creşterea speciei)

- structura fondului de producţie pe clase de vârstă – grafic

- proporţia speciilor pe clase de vârstă – grafic

- proporţia claselor de producţie pe clase de vârstă – grafic

- proporţia categoriilor de consistenţă pe clase de vârstă – grafic

- volumul pe specii – grafic

- creşterea pe specii – grafic

 3.3.4. Funcţiile arboretelor

Ţinând cont de prevederile din normele silvice pentru amenajarea pădurilor şi de faptul că
proiectul are caracter didactic, unităţile amenajistice considerate au fost încadrate în categoria
arboretelor cu funcţii de producţie şi protecţie.
Pentru arboretele din U.P 90B,95C,96B,98C,100, care sunt încadrate în grupa a II
funcţională, funcţia principală este producţia lemnului, în secundar acestea îndeplinind şi funcţia
de protecţie.

3.3.5. Concluzii asupra fondului de producţie

Din datele prezentate în acest capitol se constată că vegetaţia forestieră are condiţii bune de
dezvoltare , astfel 1.40    % din tipurile de staţiune fiind de bonitate superiara , 98.35 % fiind de
bonitate mijlocie şi 0.25 % de bonitate inferioara.
Vegetaţia forestieră din cadrul U.P.-ului, valorifică în mod corespunzător potenţialul
silvoproductiv oferit de staţiuni, , în unitatea de producţie existând 94.25 % arborete natural
fundamentale, 2.43 % artificiale si 3.32 tinere nedifinite

Potenţialul staţional privit în comparaţie cu productivitatea se prezintă astfel:

Tabel 3.3.5.1.
Bonitatea staţiunilor Productivitatea arboretelor Diferenţe
Categoria Suprafaţa % Categoria Suprafaţa % + -
Superioară 3.87 1.40 Superioară 3.87 1.40 - -
Mijlocie 272.01 98.35 Mijlocie 272.01 98.35 - -
Inferioară 0.69 0.25 Inferioară 0.69 0.25 - -
Total 276.57 100 Total 276.57 100 - -
 CAPITOLUL    IV

CARACTERIZAREA    UNITĂŢII DE PRODUCŢIE DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC (Instalaţii

de transport, construcţii forestiere, produsele pădurii şi valorificarea lor)

4.1 Instalaţii de transport

Tabel 4.1.1.
Lungime
Categori Suprafaţa
Codul a de Volum
a Denumirea drumului deservită
drumului deservire deservit(m3)
drumului (ha)
(km)
Drum existent
D.N. Baia – Sighetul
Drum DP.001. 9,2 76,17 17433.60
Marmaţiei
public
DP.002. D.C. Baia Sprie - Chiuzbaia 5,6 22,0 5035.31
Total drumuri publice 14,8 98,17 22468,91
FE. 001 Pârâul Prihodu 0,83 2,25 514.97
Drum
FE.002. Pârâul Măgura 1,67 96,38 22059.22
forestier
FE.003. Valea Borcutului 1,17 79,77 18257.56
Total drumuri forestiere 3,67 178,4 40831,75
Total 18,47 276,57 63300,66

4.2 Construcţii forestiere

In cadrul up-ului 101C este construita o coliba de vanatoare in suprafata de 10 mp, avand fundatia din piata,pereti
din lemn,acoperis din tabla si avand conditia de utilizare buna

4.3 Produse nelemnoase ce pot fi recoltate şi valorificate

Potenţial cinegetic
Teritoriul acestei unităţi de producţie face parte din fondul cinegetic nr. 33 Mogoşa, fiind gestionat AGVPS -
Maramureş. Vânatul principal este reprezentat de: cerb carpatin, mistreţ, urs, căprior, lup, vulpe, iar cel secundar de
iepure, dihor, jder şi fazan, a căror efectiv este apropiat de cel optim.

Potenţial salmonicol
Unitatea de producţie face parte din fondul de pescuit nr. 21. Apele curgătoare care oferă condiţii prielnice pentru
dezvoltarea salmonizilor sunt: V.Chiuzbăii şi V. Limpedea unde în porţiunile din aval se poate pescui.

Potenţial fructe de pădure

În ansamblu recolta medie ce s-ar putea recolta de pe raza acestei unităţii de producţie,
ţinând cont de cantităţile medii ce s-au recoltat în trecut, dar şi de efectele poluării, sunt:
- mure…………………………………….. 5,0 tone.
- zmeură………………………………….. 3,0 tone.
- afine…..………………………………… 0,5 tone.
- coarne…….……………………………. 0,5 tone.
- măceşe…………………………………. 0,2 tone.
- castane………………………………… 10,0 tone.
- coacăze negre…………………………. 0,5 tone.
Aceste cantităţi reprezintă media recoltelor pe 10 ani, şi variază de la un an la altul în
funcţie de condiţiile meteorologice, intensitatea fructificaţiei şi de modificarea condiţiilor legate de
gradul de acoperire a solului cu vegetaţie forestieră.

Potenţial ciuperci comestibile

Speciile de ciuperci ce prezintă interes economic sunt hribi, ghebele şi gălbiori. Cantităţile ce se pot recolta sunt
foarte variabile, şi depinde de posibilitatea sensibilizări locuitorilor pentru adunarea şi prelucrare lor în timp util. În
ultimi ani recolta de hribi a scăzut fiindcă, sunt adunaţi de populaţie pentru consum propriu sau valorificarea lor la
preţuri mai mari pe piaţa liberă, cât şi a metodei de recoltare practicată, prin rupere sau smulgere prin care se
distrug miceliile fructifere.

Resurse melifere
În cadrul unităţii de producţie nu sunt suprafeţe cu culturi de tei, salcâm, castan comestibil, sau alte specii
lemnoase, acestea găsindu-se doar în amestec cu celelalte specii forestiere şi în proporţii foarte mici. Resurse
melifere sunt doar cele din flora spontană.

. Producţia de plante medicinale

În ultimii ani s-au recoltat plante medicinale din cadrul U.P., dar în cantităţi mai mici. Se recomandă însă ca in
viitor să se acorde atenţie şi acestei posibilităţi de valorificare a produselor pădurii, putând fi valorificate de
exemplu: sunătoarea, florile de tei, afinul etc.
 PARTEA a - II - a

Elaborarea    modelului de organizare a fondului de productie normal

CAPITOLUL    I

FIXAREA OBIECTIVELOR ŞI FUNCŢIILOR SOCIAL - ECONOMICE ŞI ECOLOGICE ALE PĂDURII

1.1 Obiective social-economice şi ecologice

Ţinând cont de caracteristicile economice şi ecologice ale zonei în care sunt situate arboretele din studiul de faţă,
putem aprecia că aceste arborete trebuie să răspundă în principal nevoilor productive şi în subsidiar celor de protecţie.
Sortimentul ce se poate obţine în condiţiile date este reprezentat de buşteni pentru cherestea şi alte utilizări (celuloză,
construcţii rurale).

Ca grupă de obiective şi servicii prioritare s-au stabilit:

Nr. Grupa de obiective şi servicii Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciilor de

realizat
Crt.

1. Produse lemnoase lemn pentru cherestea; lemn pentru celuloză,

construcţii rurale şi alte utilizări.

2. Protecţia terenurilor, solurilor, protecţie climatică, apelor etc.

3. Alte produse Vânat, fructe de pădure, ciuperci comestibile, plante

medicinale şi aromate, peşte etc.

În raport cu starea fiecărui arboret în parte şi de rolul pe care trebuie să-l îndeplinească s-au adoptat, la nivel de
subparcelă, ţeluri de producţie sau de protecţie.

Corespunzător obiectivelor social-economice fixate s-au stabilit funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească
arboretele, funcţii prezentate după cum urmează:
 Tabelul 1.1.1

Grupa, subgrupa şi categoria funcţională Suprafaţa

cod denumire ha %

Grupa I – Vegetaţie forestieră cu funcţii de protecţie

Paduri cu functii de protectie contra factorilor climatici si industriali

Subgrupa 1.3.
daunatori

Categoria
Paduri situate in zone cu atmosfera mediu poluata (T III) 239.45 86.58
functionala 1-3I

Total subgrupa

Total grupa I

Grupa a II-a – Vegetaţie forestieră cu funcţii de producţie şi protecţie

Subgrupa 2.1. Păduri cu funcţii de producţie a lemnului

Categoria
funcţională 2- Păduri destinate să producă lemn de cherestea (T VI)
1.b. 37.12 13.42

Total subgrupa

Total grupa II

Total general (dacă există şi grupa I sau alte subgrupe şi categorii din grupa II) 276.57 100%

În raport cu categoriile funcţionale prezentate mai sus s-au constituit următoarele tipuri funcţionale:

Tipul funcţional Categorii Ţeluri de Suprafaţa

funcţionale gospodărire
ha %

T II 1-3I Protectie si prod 239.45 86.58

T VI 2-1.B producţie 37.12 13.42

Total U.P. 276.57 100%

CAPITOLUL    II

STABILIREA CONDIŢIILOR STRUCTURALE ALE ARBORETELOR ŞI ALE PĂDURII ÎN ANSAMBLUL EI

 (Ţeluri de gospodărire, Bazele de amenajare)

2.1. Fixarea regimului

Regimul codrului reprezintă modul general de gospodărire a unei păduri, bazat pe regenerarea din sămânţă şi pe
conducerea acestuia până la vârsta când arborii ating mari dimensiuni.

Regimul codrului se impune:

- la pădurile de răşinoase şi la cele de amestec cu răşinoase;

- la pădurile de fag, gorun, stejar, gârniţă, cer, şleauri;
- plantaţii de plopi euramericani
Regimul crângului se impune:

- de la sine în cazul arboretelor de salcâm, cer din stepă şi silvostepă şi la zăvoaie;

- din considerente economice în cazul pădurilor cu destinaţie specială (producţie de coajă, araci etc.
Regimul crângului compus este nerecomandat în practica românească.

Fixarea regimului prin norme decurge din politica statului (proprietarului).

2.2 Compoziţia ţel

Compoziţia ţel îmbină în modul cel mai favorabil, atât prin proporţie cât şi prin gruparea speciilor, exigenţele
biologice ale pădurii cu funcţiile social-economice atribuite.

Compoziţia ţel s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte:

- compoziţia ţel la exploatabilitate, stabilită pentru arboretele neexploatabile;

- compoziţia ţel de regenerare, numai pentru arboretele exploatabile în prezent şi pentru cele care devin
exploatabile în decursul primului deceniu;

- compoziţia ţel finală (optimă) s-a stabilit în raport de ţelurile de gospodărire şi de condiţiile ecologice date

    
 Tabelul 2.2.1.

Compoziţia Suprafaţa Suprafaţa pe specii (ha)

T.S. T.P
ţel (ha) CA CAS FA GO ME MO PAM PIS

10FA 15.79 15.79

10MO 0.61 0.61

4322 4114 7FA3MO 0.95 0.66 0.29

8FA2PAM 16.23 12.98 3.25

9FA1MO 22.45 20.11 2.34

10GO 2.77 2.77

8GO2DT 0.69 0.69

5132 5131 7GO2FA1DT 9.13 0.91 8.22

8GO1TE1DT 7.01 7.01

8GO2DT 6.72 6.72

7FA2GO1DT 36.42 36.42

5152 5232
9FA1DT 1.7 1.7

5231 4241 9FA1GO 0.69 0.62 0.07

10FA 112.49 112.49

6FA3MO1PAM 4.39 2.63 1.32 0.44

5232 4281
7FA2PAM1DT 0.73 0.15 0.43 0.15

8FA2DT 9.6 1.32 8.28

4212 10FA 0.5 0.5

5FA4PAM1DT 1.14 1.14

7FA2PAM1DT 9.89 7.91 1.98

5242
4214 7FA3PAM 1.1 0.66 0.22 0.22

8FA2DT 2.52 2.52

9FA1DT 9.18 9.18

5243 4211 10FA 3.87 3.87

ha 276.57 2.38 6.72 237.89 18.69 0.22 4.56 6.04 0.07

Total
%

Compoziţia ţel: 94FA 43GO 17MO 12PAM 12DT 1TEI

 Modul în care se stabileşte compoziţia ţel în funcţie de caracterul actual al tipului de pădure:

Caracterul actual al tipulu de pădure Compoziţia ţel se stabileşte în funcţie de:

Tânăr nedefinit 1. La arborete provenite din regenerări naturale- compoziţia ţel

la exploatabilitate, corespunzătoare tipului de pădure natural
(arborete cu vârsta mai mică de 20 ani)
fundamental;

2. La arborete provenite din plantaţii- în funcţie de compoziţia

actuală şi tendinţa în care aceasta se va schimba până la
exploatabilitate, prin aplicarea operaţiunilor culturale;

Natural fundamental Compoziţia actuală

Natural fundamental subproductiv Normele tehnice de regenerare (Norme 1)

Parţial derivat Posibilităţile de a conduce arboretul spre compoziţia tipului

natural fundamental prin curăţiri şi rărituri

Total derivat (diverse productivităţi) Compoziţia ţel de regenerare corespunde tipului de pădure
natural fundamental

Artificial 1. Compoziţia actuală dacă arboretul face parte dintr-o

subunitate de gospodărire constituită pentru arborete
artificiale;

2. După tipul natural fundamental de pădure dacă arboretul nu

face parte dintr-o subunitate de gospodărire constituită pentru
arborete artificiale;

2.3 Exploatabilitatea

S-a stabilit în raport cu funcţiile social-economice atribuite pădurilor. Pentru arboretele cu funcţii de producţie şi
protecţie s-a adoptat exploatabilitatea tehnică. Prin adoptarea acesteia se realizează atât creşterea medie maximă a
sortimentelor stabilite ca ţel economic, cât şi efectul protector.
 Vârsta
Specia Suprafaţa Clasa de producţie exploatabilităţii
tehnice

0.15 III 50

Ca 1.32 IV 40

0.9 V 40

2.38 40.63

Cas 6.72 IV 100

6.72 100

Fa 3.87 II 120

233.4 III 120

0.62 IV 110

237.89 119.97

Go 6.82 III 120

11.87 IV 120

18.69 120

Me 0.22 III 40

0.22 40

Mo 4.56 III 100

4.56 100

Pam 1.98 II 130

4.06 III 120

6.04 123.28

Pis 0.07 IV 60

0.07 60

Te Mo= 95,2 *110+31,7*100+0,7*100/127,6= 107,5 ani

Te Fa= 96,2*120+200,8*120+2,8*110/299,8= 120 ani

Te U.P.= 107,5*127,6 +120*299,8/427,4= 116,3 ani

       Partea a III-a

Planificarea lucrarilor de organizare a bioproductiei forestiere

CAPITOLUL    I

PLANIFICAREA RECOLTELOR LEMNOASE

1.1 Metode de amenajare

Metodele folosite pentru amenajarea unităţii de producţie I Chiuzbaia sunt metode bazate pe ideea normalizării
fondului de producţie. Scopul urmărit se realizază prin reglemnetarea tăierilor, posibilitatea devenind în acest caz produs al
pădurii, dar şi mijloc de îndrumare a fondului de producţie spre starea normală.

Normalizarea fondului de producţie din U.P I Chiuzbaia se face prin:

 metoda claselor de vârstă;

 metoda creşterii indicatoare;
Aceste metode vor fi detaliate la punctul 1.2.2

1.2. Stabilirea posibilităţii de produse principale

1.2.1 Elementele de bază pentru calculul posibilităţii

1. Structura pe clase de vârstă a fondului de producţie

Structura pe clase de vârstă a fondului de producţie este redată în graficul ce urmează :

 - Reprezentarea suprafeţei periodice normale

După cum se poate observa, structura pe clase de vârstă nu este echilibrată , existând un excedent în clasele
4,5,6 .de vârstă şi deficit în clasa a 2-a de vârstă.

2. Calculul mărimii suprafeţei periodice normale

Se pleacă de la următoarea ipoteză: structura fondului de producţie al unei păduri, în

raport cu clasele de vârstă, este normală, dacă suprafaţa fiecărei clase satisface relaţia:

Sn = p · S / r        unde,            p = nr. de ani din clasa de vârstă ;

S = suprafaţa pădurii 276.61 ha
r = ciclul 110 ani
p = mărimea perioadei (30-20)

3. Se constituie suprafaţa periodică în rând (SP1), prin încadrarea arboretelor exploatabile

(după vârstă și după stare) pe urgenţe de regenerare.

3.1. Analiza încadrării arboretelor pe urgenţe de regenerare

 Urgenţele de regenerare s-au stabilit pe teren cu prilejul descrierii fiecărui arboret. În adoptarea urgenţei s-a ţinut
seama de particularităţile pădurii de amenajat, caracterul actual al tipului de pădure, de perioada de regenerare adoptată,
de starea seminţişului instalat.

Pentru stabilirea urgenţelor de regenerare se vor utiliza „Criterii pentru încadrarea arboretelor pe urgenţe de
regenerare” din Norme Tehnice 5, Anexa 5 (sau mai jos).

Urgența 1. Arborete care, în raport cu starea lor de vegetație și sănătate, nu mai pot fi menținute pe picior mai mult de 10
ani, fără riscul degradării lor totale și al unor influențe negative asupra pădurii însăși. Volumul acestora urmează a fi recoltat
în deceniul aplicării amenajamentului.

1.1 Arborete cu vârste de peste 20 ani la codru și peste 5 ani la crâng, foarte puternic afectate de factorii biotici și abiotici
negativi (incendii, vânt, zăpadă, uscare, vânat, rezinaj etc.), încadrate în cel ami ridicat grad de vătămare-excesiv vătămate.

1.2 Arborete neexploatabile cu densități de la 0.1 la 0.3, cu vârsta de peste 20 ani la codru și peste 5 ani la crâng.

1.3 Arborete constituite predominant (peste 70%) din arbori cu cioate puternic degradate (cu putregai, scorburi mari, cu
vitalitate foarte scăzută etc.).

1.4 Arborete exploatabile parcurse cu tăieri de regenerare, cu densități de la 0.1 la 0.3, cu sau fără semințiș utilizabil.

Urgența 2. Arboretele exploatabile care în raport cu dinamica procesului de regenerare, impun un ritm accelerat de
exploatare, precum și arboretele neexploatabile aflate într-o stare de vegetație precară sau având o productivitate mult
inferioară celei potențiale.

2.1 Arborete exploatabile și trecute de vârsta exploatabilității afectate de factori biotici și abiotici negativi încadrate în
gradele de vătămare foarte puternic și puternic (volumul arborilor foarte puternic și puternic afectați reprezintă peste 20%
din volumul total).

2.2 Arborete de tip artificial, de productivitate inferioară, cu vârste mai mari de 20 ani situate în stațiuni de bonitate
superioară și mijlocie pentru speciile corespunzătoare tipului de pădure natural fundamental.

2.3 Arborete cu densități de la 0.4 la 0.6, cu vârste mai mari decât jumătatea vârstei exploatabilității normale, a căror stare
nu permite redresarea lor prin lucrări de împădurire a golurilor existente.

2.4 Arborete exploatabile de tip provizoriu

2.5 Arborete exploatabile din unități de codru cu peste 70% arbori proveniți din lăstari

2.6 Arborete exploatabile cu densități de la 0.4 la 0.6, cu semințiș utilizabil

2.7 Arborete exploatabile cu densități de la 0.4 la 0.6, fără semințiș utilizabil

2.8 Arborete exploatabile echiene și relativ echiene, cu densități de 0.7 și mai mari, de productivitate inferioară, de vitalitate
subnormală

2.9 Arborete din unități de crâng trecute de vârsta exploatabilității, care nu mai pot fi menținute fără a-și pierde capacitatea
de regenerare din lăstari/drajoni.
Urgența 3. Arborete ajunse sau trecute de vârsta exploatabilității, care prin structura, vitalitatea și starea lor de sănătate ar
putea fi menținute pentru acoperirea unor eventuale deficite din perioada următoare (sacrificii în plus)

3.1 Arborete cu densitați de 0.7 și peste, echiene și relativ echiene, de productivitate inferioară, de vitalitate cel puțin
normală, trecute de vârsta exploatabilității

3.2 Arborete cu densități de 0.7 și peste, echiene și relativ echiene, de productivitate mijlocie și superioară, de vitalitate cel
puțin normală, trecute de vârsta exploatabilității

3.3 Arborete cu densități de 0.7 și peste, echiene și relativ echiene, de productivitate inferioară, de vitalitate cel puțin
normală, ajunse la vârsta exploatabilității

3.4 Arborete cu densități de 0.7 și peste, echiene și relativ echiene, de productivitate mijlocie și superioară, de vitalitate cel
puțin normală, ajunse la vârsta exploatabilității

3.5 Arborete cu densități de 0.7 și peste, pluriene și relativ pluriene, de productivitate inferioară și/sau de vitalitate
subnormală, considerate ca exploatabile în raport cu vârsta ce le-a fost atribuită.

Arboretele încadrate în urgența a III-a joacă un rol foarte important în echilibrarea suprafețelor între suprafețele
periodice I și a II-a. În multe situații, vârsta exploatabilității se majorează cu 10-20 ani, (potrivit normelor tehnice 5/2000,
pag. 49) pentru toate arboretele destinate să îndeplinească funcții speciale de protecție și care sunt luate în considerare la
reglementarea procesului de producție lemnoasă (arborete din GF I, tipul III și IV functional). Conform acestor reglementări
(Drăgoi, 2004) arboretele ce s-ar încadra în urgența 3.1 și 3.2 sunt încadrate în urgențele 3.3 și 3.4 făcând astfel dificilă
alegerea arboretelor ce rămân în SPI și a celor ce vor trece în SPII, atâta timp cât criteriul urgență de regenerare devine
inoperant.

Urgența 4. Arborete cu structuri normale, de regulă arborete arborete pluriene și relativ pluriene, de productivitate mijlocie
și superioară, de vitalitate cel puțin normală și cu consistență normală, considerate exploatabile în raport cu vârsta ce le-a
fost atribuită.

4.1 Arborete pentru care, din cauza condițiilor de teren, nu este posibilă aplicarea codrului grădinărit

4.2 Arborete pentru care, în viitor, este posibilă aplicarea codrului grădinărit

Urgența 5. Arborete considerate exploatabile în condițiile sacrificiilor de exploatabilitate în minus admise pentru pădurile din
grupa a II-a funcționala. Aceste sacrificii nu pot depăși numărul de ani reprezentând jumătate din perioada de regenerare
adoptată. Ca regulă generală ele pot fi de 10 și 15 ani la codru regulat și de 20 și 30 de ani la codru cvasigrădinărit. La
zăvoaie, codru convențional și crâng sacrificiile în minus vor fi de maximum 5 ani.

5.1. Arborete cu densități de până la 0.7

5.2 Arborete cu densități de 0.7 și peste

Urgența a V-a a fost creată pentru a facilita procesul de normalizare a structurii la pădurile de codru regulat cu
ajutorul tratamentelor cu perioadă normală și lungă de regenerare: dacă se admit sacrificii de exploatabilitate (în minus)
egale cu jumătate din mărimea perioadei, având în vedere faptul că ciclul de producție se stabilește prin rotunjirea în plus a
vârstei medii a exploatabilității, vârsta medie la care se încheie procesul de regenerare a arboretelor exploatabile nu diferea
prea mult de ciclu; diferențele pot exista, dar nu depășesc o clasă de vârstă, cum se întâmplă în situațiile în care nu se fac
sacrificii de exploatabilitate, iar procesul de regenerare, care durează două trei decenii, începe atunci când arboretele au
ajuns la vârsta exploatabilității (Drăgoi, 2004). Pe de altă parte, tăierea anticipată de arborete din clasa penultimă de vârstă
nu reprezintă întotdeauna un sacrificiu, exploatabilitatea     unui arboret nefiind impusă de vârstă, ci de dimensiunile
arborilor, de creștere și de starea lui (Leahu, 2001). Acesta este și motivul pentru care, în înteriorul unei suprafețe periodice
tăierile nu se încep în arboretele cele mai bătrâne, ci în cele potrivite pentru exploatate și regenerare. Numai așa se justifică
crearea urgenței a V-a.

Arboretele din U.P. ............ s-au încadrat datorită particularităţilor lor în urgențele 1, 2, 3..... În urgenţa întâi au fost
incluse arboretele care în raport cu starea lor de vegetaţie şi sănătate nu au mai putut fi menţinute pe picior mai mult de 10
ani fără riscul degradării lor totale (cazul arboretelor din u.a................, care în deceniul trecut au fost afectate de doborâturi
(sau alte cauze...........), consistenţa lor fiind scăzută la 0,2; 0,3; u.a..............., parcurs cu tăieri de regenerare, vârsta acestuia,
seminţişul instalat și consistenţa scăzută la 0,3, impunând lichidarea lui).

În urgenţa a doua s-au încadrat arboretele ajunse la vârsta exploatabilităţii, care în raport cu dinamica procesului de
regenerare impun un ritm accelerat de exploatare. Aceste arborete au consistenţa de 0,4 - 0,6 şi au fost parcurse cu tăieri de
regenerare (u.a. ......., parcursă cu tăieri.....se indică tratamentul), sau nu au fost parcurse cu astfel de tăieri
(u.a............................), dar datorită consistenţei scăzute au o productivitate inferioară, celei potenţiale.

În urgenţa a treia s-au încadrat arboretele trecut de vârsta exploatabilităţii sau care vor ajunge în perioada de
amenajare adoptată la vârsta exploatabilităţii, care prin structura lor, vitalitate, starea lor de sănătate pot suporta sacrificii
de exploatabilitate în plus (u.a. ..............................).

4. Se constituie a doua suprafață periodică SP2 încadrând arboretele în aceasta în funcție de

diferența dintre vârsta actuală și vârsta exploatabilității. La fel se procedează și pentru celelalte
suprafețe periodice (SP3, SP4...).

5. Se verifică dacă diferenţa dintre SP2 (a doua suprafaţă periodică) şi SP1 (suprafaţa periodică
în rând, prima) este mai mică de 20%. Dacă nu, se mută câteva u.a.-uri din SP1 în SP2 sau invers
(ţinând cont de urgenţa de regenerare), astfel încât să fie realizată condiţia de echilibru între
cele două suprafeţe periodice.

6. Se stabileşte dacă există excedent de arborete exploatabile sau deficit (de aici rezultă
posibilitatea periodică pe suprafaţă);

Determinarea excedentului de arborete exploatabile în funcţie de mărimea perioadei (Giurgiu,

1998)

Perioadă de 30 ani Perioadă de 20 ani

Condiţia Formula de calcul Condiţia Formula de calcul

S1>Sn; S2>Sn E= S1- Sn S1>Sn; S2>Sn E= S1- Sn

S1>Sn; E= S1+S2-2Sn S1>Sn; S2<Sn; E= S1+S2-2Sn

S1+S2>2Sn
 S3>Sn; S1+S2>2Sn

S1 > Sn; S3 < Sn; E= S1+S2+S3 -3Sn

S1+S2+S3 > 3Sn

7. Dacă există excedent, se corectează Sp1 după formula:

p – numărul de ani ai perioadei curente (S1);

k – factor modificator stabilit prin normele tehnice după mărimea excedentului, exprimată
procentual, faţă de distribuţia normală

Excedent(%) 1-10 11-30 31-50 51-70 71-90 91-110 111-130 131-150 Peste 151

k 1,02 1,04 1,08 1,11 1,14 1,16 1,18 1,19 1,20

8. După stabilirea mărimii suprafeței periodice în rând (SP1) și a suprafeței periodice următoare
(SP2) conform criteriilor menționat mai sus (punctele 1-7) se înscrie volumul arboretelor
repartizate în prima (Vi, Vk, Vj) și a doua perioadă, adăugând la volumul actual creșterea pe
perioada de timp corespunzătoare.
Vi - volumul arobretelor cu perioadă de regenerare de 30 ani, neparcurse cu tăieri, majorat
cu 1/2 din creşterea lor pe deceniu;
Vk - volumul arboretelor cu perioada de regenerare de 20 ani, neparcurse cu tăieri, majorat
cu 1/2 din creşterea lor pe deceniu;
 Vj - volumul arboretelor parcurse cu tăieri şi a celor de refăcut, majorat cu 1/2 din
creaşterea lor pe deceniu;
Arboretele încadrate în categoria Vj sunt arborete în care deja s-a început procesul de
regenerare (aplicarea tratamentului) înca de acum 10 sau 20 ani , acestea mai având nevoie de
încă 10 (Vj10) sau 20 ani (Vj20) pentru a se regenera integral. Tot la categoria Vj (Vj10) se vor
încadra și arboretele neparcurse cu tăieri, dar care pentru regenerarea lor au nevoie numai de 10
ani.
Astfel pentru arboretele repartizate în prima perioadă (SP1), la volumul actual se vor
adăuga 5 creșteri (5 ani însemnând jumătate din deceniu, deoarece o parte din arborete se vor
recolta în primii ani ai deceniului (anul 1, 2, 3 din deceniu, acumulând 1, 2, 3 creșteri anuale), iar
celelalte se vor recolta spre sfârșitul deceniului (anul 8, 9, 10 din deceniu, acumulând 8, 9, 10
creșteri anuale)), adică media pe un deceniu, iar pentru arboretele repartizate în perioada a 2-a
(SP2), 25 sau 35 de creșteri (după cum mărimea primei perioade este de 20 ani sau 30 ani; 20 de
creșteri pentru prima perioada de 20 ani, plus 5 ani care însemnă creșterile pe jumatatea primului
deceniu din perioada a 2-a sau 30 de creșteri pentru prima perioada de 30 ani, plus 5 ani care
însemnă creșterile pe jumatatea primului deceniu din perioada a 2-a).
Apoi se trece la calculul indicatorilor de posibilitate pe volum prin procedeul deductiv și prin
procedeul inductiv.1.2.2 Calculul indicatorilor de posibilitate

1.2.2.1 Metoda claselor de vârstă

1.2.2.1.1 Procedeul deductiv (vezi tabelul 1.2.2.1.1.1 şi tabelul 1.2.2.1.1.2)

Posibilitatea anuală pe arboret se stabilește prin împărțirea volumului ce se poate

extrage din fiecare arboret inclus în SP1 la lungimea perioadei generale de regenerare
adoptată pentru arboretul respectiv.
Posibilitatea totală (pe SUP) este suma posibilităților anuale ale arboretelor incluse în
suprafața periodică în rând (SP1).

Procedeul deductiv este bazat pe aplicarea relaţiei:

m m'

Vi Vk m"

Vj
P i 1
 k 1
  ....................m 3 / an
30 20 j 1 n j
         

 Vi - volumul arobretelor cu perioadă de regenerare de 30 ani, neparcurse cu tăieri, majorat cu 1/2 din creşterea lor pe
deceniu
 i = 1 ... m
 Vi = 5655 m3
 Vk - volumul arboretelor cu perioada de regenerare de 20 ani, neparcurse cu tăieri, majorat cu 1/2 din creşterea lor pe
deceniu
 k = 1... m’
 Vk 0 m3
 Vj - volumul arboretelor parcurse cu tăieri şi a celor de refăcut, majorat cu 1/2 din creaşterea lor pe deceniu.
 j = 1 ... m’’
 Vj = 26824 m3
 m, m’, m’’ - numărul arboretelor din categoriile de mai sus, corespunzătoare lui Vi; Vk ; Vj
 nj – numărul de ani considerat ca optim (10 sau 20 ani) pentru exploatarea şi regenerarea arboretelor parcurse cu tăieri
şi a celor de refăcut (se are    în vedere restrictia 10 £ nj< n, unde n este numărul anilor perioadei de regenerare a
arboretelui considerat)
 când nj = 10 ani se ia Vj10
 când nj = 20 ani se ia Vj20
Tabelul 1.2.2.1.1.1
Organizarea procesului de productie pe durata ciclului.
Plan general de organizare dupa criteriul claselor de varsta

O.S. Baia de Arieș Ciclul 110 ani

U.P. V Poșaga Perioada 20 ani, 30 ani
S.U.P. A S.P. normala 187,2 ha; 280,9 ha.

Parcela si Caracteristicile arboretului

subparcela SUPRAF. PERIODICA SUPRAF. PERIODICA SUPRAF. PERIODICA
Grupa si subgr. funct.

Compoz. Varsta I II
actuala Volum, inclusiv cresterea productiei

Mod de re gen .
Ur III IV V
g. totale pe 5 ani (m3) Volum,
Compoz. Consis
Nr. Supraf. actua expl de Supra
tel t Supraf.
la oat reg f. Crestere pe Supraf Supraf
. Vi Vk Vj10 Vj20 actual total Supraf.
40 ani . .

ha ani ani zecimi ha m3 m3 m3 m3 ha m3 m3 m3 Ha ha ha

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
1 1 1-3I 10GO 10GO RN 75 110 0.7 1 180 140 320
2 9.13 1-3I 9GO1CA 7GO2FA1D RN 140 110 0.6 15 9.13 1899
T
4 5.13 1-3I 10GO 8GO1TE1D RN 105 110 0.6 31 5.13 1093
T
5A 6.72 1-3I 10CAS 8GO2DT NEC 120 110 0.3 27 6.72 618
5B 1.77 1-3I 10GO 10GO RN 55 110 0.7 1.77
5C 1.88 1-3I 10GO 8GO1TE1D RN 110 110 0.2 1.88 90 4 94
T
11B 0.73 1-3I 6FA2CA2P 7FA2PAM1 RN 5 110 0.7 0.73
AM DT

32 0.73 1-3I 10GO 8GO2DT RN 110 110 0.7 27 0.73 127

49B 0.69 1-3I 9FA1GO 9FA1GO RN 35 110 0.8 0.69
50 0.5 1-3I 10FA 10FA RN 50 110 0.7 0.5
61A 3.87 1-3I 10FA 10FA RN 95 110 0.7 3.87 1610 913 2523
61B 37.91 1-3I 10FA 10FA RN 80 110 0.8 37.91 13875 9856 23732
70A 36.42 1-3I 10FA 7FA2GO1D RN 105 110 0.7 31 36.42 13548
T
70C 1.7 1-3I 10FA 9FA1DT RN 5 110 0.7 1.7
72 29.71 1-3I 10FA 10FA RN 85 110 0.4 31 29.7 11438
74 18.73 1-3I 10FA 10FA RN 80 110 0.8 18.73 6162 5245 11407
76B 2.07 1-3I 10FA 10FA RN 10 110 1 2.07
 92B 16.23 1-3I 8FA2PAM 8FA2PAM RN 20 110 0.9 16.23
95C 22.45 2-1B 9FA1MO 9FA1MO RN 50 110 0.9 22.45
96B 1.54 2-1B 10FA 10FA RN 50 110 0.9 1.54
97G 1.14 1-3I 10FA 5FA4PAM1 RN 130 110 0.4 1.14 257 11 268
DT
98A 2.52 1-3I 10FA 8FA2DT RN 120 110 0.5 2.52 425 213 638
98C 7.97 2-1B 10FA 10FA RN 75 110 0.8 7.97 2622 2327 4949
100 4.21 2-1B 10FA 10FA RN 75 110 0.8 4.21 1385 1229 2614
101A 9.89 1-3I 8FA2PAM 7FA2PAM1 RN 130 110 0.2 15 9.89 1330
DT
101B 4.19 1-3I 10FA 10FA RN 75 110 0.8 4.19 1379 1223 2602
101C 1.1 1-3I 6FA2PAM2 7FA3PAM RN 20 110 1 1.1
ME
102A 2.63 1-3I 9FA1GO 8FA2DT RN 40 110 0.9 2.63
- - - - 104.6 5655 - 745 26079 104.74 35575 27216 62792 26.26 8.32 32.59
- 9
Total 276.57
Tabelul 1.2.2.1.1.1

Tabelul 1.2.2.1.1.2

O.S. Baia Sprie Ciclul 110

U.P. I Chiuzbaia Perioada 30 ani; 20 ani

S.U.P. A S.P. normala 55.22

Clasa de SUPRAF. PERIODICA SUPRAF. PERIODICA SUPRAF. PERIODICA
varsta
I II

Volum, inclusiv cresterea III IV V

Crestere Volum,
productiei totale pe 5 ani (m3)
Supraf Volum
curenta Supraf. Vj Supraf. Crester
Vi Vk actual e pe total Supraf. Supraf. Supraf.
Vj10 Vj20 40 ani
ani m3 ha m3 m3 m3 m3 ha m3 m3 m3 ha ha ha

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
 I 32.59 1131 24.3 32.59

II 8.32 1025 32.2 8.32

III 25.76 5867 22.1 25.76

IV 77.1 27165 45.1 77.1 27031 20830 47862

V 52.31 18230 19.5 29.7 11438 22.6 7772 6158 13930

VI 60.33 17518 14.9 55.97 2426 745 14641 4.4 515 217 732

VII 20.16 3387 4.1 19.02 3229 1.14 257 11 268

Total 276.57 74324 162.2 104.69 5655 745 26079 104.74 35575 27216 62792 25.76 8.32 32.59

Normal 55.22 55.22 55.22 55.22 55.22

Diferenta +49.47 +49.52 -29.46 -46.9 -22.63

±

Indicatorul de posibilitate prin procedeul deductiv:

Pd=1569 m3
1.2.2.1.2 Procedeul inductiv
Tab. 1.2.2.1.2.1

Indicele de posibilitate se obţine pe baza însumării volumelor posibil de extras în primul deceniu, stabilite pe teren
(cu ocazia descrierii parcelare) prin aproximarea indicelui de recoltare (%) separat pentru fiecare arboret exploatabil inclus în
planul decenal.
 Aceşti indici s-au stabilit cu luarea în considerare a mărimii perioadei de regenerare, a periodicităţii şi numărului necesar de intervenţii, mărimii şi perioadei de alătur are
a parchetelor.

Tab. 1.2.2.1.2.1 Evidenţa arboretelor din care urmează si se recolteze posibilitatea decenală de produse principale

EXEMPLU:

Perioada Nr. de intervenții

Volum Urgența de Indice de Volum
necesar recoltare
regenerare
Suprafaţa +5 cresteri de de extras
u.a K Total NIN In deceniu în deceniu Felul tăierii
P.R.M.
m3 reg. % m3
NID
ani

2 9.13 1899 1.5 0.6 10 1 1 100% Taieri progresive 1899

4 5.13 1093 3.1 0.6 20 2 1 60% Taieri progresive 656

5A 6.72 618 2.7 0.3 10 1 1 100% Taieri conservare 618

32 0.73 127 2.7 0.7 20 2 1 60% Taieri progresive 76

70A 36.42 13548 3.1 0.7 20 2 1 60% Taieri igiena 7129

72 29.7 11438 3.1 0.4 20 2 1 60% Taieri igiena 6863

79A 6.97 2426 1.5 0.7 10 1 1 100% Taieri progresive 2426

101A 9.89 1330 1.5 0.2 10 1 1 100% Taieri progresive+impaduriri 1330

TOTAL 104.69 32479 21997

Indicatorul de posibilitate prin procedeul inductiv :    V/10= 2199 m3/an, unde :                   

• V      - volum posibil de extras în primul deceniu (m3)
• 10 - nr. de ani din deceniu      
1.2.2.2 Metoda creşterii indicatoare

Indicatorul de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare se stabileşte cu ajutorul formulei :

    𝑃=𝑚·𝐶𝑖, dacă Q≥1

 V 
P  min  k 
10  k  k 1...6 , dacă Q<1

Unde:

 Ci - creşterea indicatoare, reprezentând creşterea curentă a unităţii de amenajat (a producției principale a fondului de producție), calculată în raport cu compoziţia, clasele
de producţie şi consistenţele    reale ale arboretelor şi cu luarea în considerare a unei structuri caracterizate prin clase de vârstă de întinderi egale ;
 Ci = 2199 m3/an
Creşterea indicatoare se stabileşte pe baza datelor primare (distribuţia suprafeţelor pe specii şi clase de producţie) şi a creşterii curente la jumatatea fiecărei clase de
vârstă, preluate din tabele de producţie:

Ci   S i k i ci
    Si – suprafaţa ocupată de specia i;

      ki – consistenţa medie a speciei i;

      ci – media creşterii curente corespunzătoare claselor de vârstă considerate.

 OBS:    În acivitatea curentă, media creşterilor curente pe clase de vârstă este înlocuită cu creşterea medie la exploatab ilitate a arboretului principal (Vezi tabelul de mai
sus)      !!!!       

!!!!!        Pentru calculul    Ci, vezi exemplul de mai jos:

Exemplul 1: Calculul creşterii indicatoare:

Suprafaţa Suprafaţa Indici de Creşterea

redusă creştere totală
Specia CLP Consistenţa indicatoare

-ha- -ha- -m3/an.ha- -m3/an-

1 2 3 4 5=3 x 4 6 7=5 x 6

Ca III 0.15 0.15 0.02 3.0 0.07

IV 1.32 0.45 0.59 2.6 1.54

V 0.91 0.91 0.83 2.2 1.82

Cas IV 6.72 0.3 2.02 2.9 5.85

FA II 3.87 0.7 2.71 5.7 15.44

III 233.4 0.47 109.7 4.5 493.64

IV 0.62 0.62 0.38 3.4 1.31

Go III 6.82 0.65 4.43 3.9 17.29

IV 11.87 0.29 3.44 2.9 9.98

Me III 0.22 0.2 0.04 3 0.13

Mo III 4.56 0.35 1.60 6.3 10.05

Pam II 1.98 0.04 0.08 6.9 0.55

 III 4.06 0.15 0.61 3.4 2.07

Pis IV 0.07 0.08 0.01 5.4 0.03

Total - 276.57 126.46 559.77

 m -    un factor modificator, determinat în funcție de mărimea excedentului de arborete exploatabile;

 m = a + b      x      Q ,      unde :
 a,b - coeficienţi tabelari
 Q - exprimă raportul dintre volume de masă lemnoasă exploatabile în intervalele de timp considerate şi volumele care ar fi necesare pentru recoltarea anuală şi continuă a
unei posibilităţi egale cu creşterea indicatoare.

Factorul modificator se stabileşte în funcţie de ciclul de producţie şi mărimea excedentului de arborete exploatabile, care, la rândul lui este în funcţie de valoarea unui
parametru Q, calculat în funţie de creşterea indicatoare şi diferenţa dintre cea mai mică posibilitate anuală calculată pentru următorii 60 de ani şi creşterea indicatoare

Q – indicator al existenţei excedentului de arborete exploatabile.

10Ci  Dm
Q
10Ci
DM  minVk  10  k  Ci k 1...6
unde

Vk- volumul de material lemnos care ar putea fi recoltat, în limita sacrificiilor de exploatabilitate admise, în primii (10 .k), ţinând seama de arboretele care pot fi
exploatate în intervalele de timp respective, de volumul lor de la începutul intervalului în care devin exploatabile, precum şi de perioadele de regenerare adoptate în cadrul
tratamentelor alese.

DM1 =    V1 - 10 Ci
 DM2 =    V2 - 20 Ci

DM3 =    V3 - 30 Ci

DM4 =    V4 - 40 Ci

DM5 =    V5 - 50 Ci

DM6 =    V6 - 60 Ci

Corespunzător principiului de asigurare a continuităţii mărimii recoltelor pe cel puţin 60 ani Vk se stabileşte prin relaţia:
k
Vk   VDi, k  1...6
i 1

VDi – volumul de material lemnos care ar putea fi recoltat, în condiţiile precizate la Vk în deceniul „i” (i=1...6, deceniul 1 se consideră a fi deceniul de aplicare al
amenajamentului în curs de elaborare).

Astfel pentru k=1 se obţine V1=VD1, adică volumul ce se poate recolta din arboretele exploatabile în primii 10 ani;

pentru k=2 se obţine V2=VD1+VD2, adică volumul ce se poate recolta din arboretele exploatabile în primii 20 ani;

pentru k=6 se obţine V6=VD1+VD2+VD3+VD4+VD5+VD6, adică volumul ce se poate recolta din arboretele exploatabile în primii 60 ani;

Practic, pentru determinarea indicatorului de posibilitate se iau în considerare :

 Ci - creşterea indicatoare
 V1- masa lemnoasă ce ar putea fi recoltată în primul deceniu, ţinând cont de volumul total al arboretelor exploatabile în deceniul respectiv, de tratamentele aplicate şi de
perioada de regenerare adoptată ;
 V2- masa lemnoasă ce ar putea fi recoltată în primii 20 ani, ţinând cont de volumul total al arboretelor exploatabile în deceniul respectiv, de tratamentele aplicate şi de
perioada de regenerare adoptată ;
 V3- masa lemnoasă ce ar putea fi recoltată în primii 30 ani, ţinând cont de volumul total al arboretelor exploatabile în deceniul respectiv, de tratamentele aplicate şi de
perioada de regenerare adoptată
 V4- volumul total al arboretelor exploatabile în primii 40 ani, plus creşterea producţiei lor principale la jumătatea acestui interval.
 V5- masa lemnoasă ce ar putea fi recoltată în primii 50 ani, ţinând cont de volumul total al arboretelor exploatabile în deceniul respectiv, de tratamentele aplicate şi de
perioada de regenerare adoptată ;
 V6- masa lemnoasă ce ar putea fi recoltată în primii 60 ani, ţinând cont de volumul total al arboretelor exploatabile în deceniul respectiv, de tratamentele aplicate şi de
perioada de regenerare adoptată ;

Pentru a stabilii mărimea celor 6 valori ale lui VDi, se identifică arboretele ce devin exploatabile, în limita sacrificiilor admise, în următoarele 6 decenii. Încadrarea unui
arboret în una dintre cele 6 mulţimi se rezumă la stabilirea valorii indicelui „i” (numărul deceniului în care un arboret devine exploatabil) şi va fi egală cu cea mai mică dintre
valorile „j” pentru care este adevărată relaţia:

TA  10  j  TE  0.5  PRM

unde:

TA – vârsta actuală;

TE – vârsta exploatabilităţii;

PRM – mărimea perioadei de regenerare adoptată în raport cu stadiul de aplicare a tratamentului adoptat.

Exemplul 1: TA=110, TE=160, PRM=20

j  1  110  10  1  160  0.5  20  120  150 NU

j  2  110  10  2  160  0.5  20  130  150 NU
j  3  110  10  3  160  0.5  20  140  150 NU
j  4  110  10  4  160  0.5  20  150  150 NU
j  5  110  10  5  160  0.5  20  160  150 DA

Deci, arboretul devine exploatabil în deceniul 5

Exemplul 2:

Exemplul 1: TA=70, TE=100, PRM=20

 j  1  70  10  1  100  0.5  20  80  90 NU
j  2  70  10  2  100  0.5  20  90  90 NU
j  3  70  10  3  100  0.5  20  100  90 DA

Deci, arboretul devine exploatabil în deceniul 3.

!!!!! Pentru determinarea lui V1, V2, V3, V4, V5, V6 vezi exemplele de mai jos....
 Perioada Volume recoltabile (m3) în deceniile.....
Vol Vârsta Vârsta Perioada Volum la
Exploatabil pe care se
u.a actual actuală exploatab de exploata-
în deceniul estimează 1 2 3 4 5 6 7 8
m3 ani ani regenerare bilitae
creşterea
2 1835 140 110 1 5 10 1899 1899 - - - - - - -
97G 257 130 110 1 5 10 268 268 - - - - - - -
101A 1296 130 110 1 5 10 1330 1330 - - - - - - -
98A 610 120 110 1 5 10 638 668 - - - - - - -
5A 598 120 110 1 5 10 618 618 - - - - - - -
32 120 110 110 1 5 10 127 127 - - - - - - -
5C 90 110 110 1 5 10 94 94 - - - - - - -
79A 2307 105 110 1 10 20 2544 1272 1272 - - - - - -
4 1047 105 110 1 10 20 1139 569 570 - - - - - -
70A 12747 105 110 1 10 20 14349 7174 7175 - - - - - -
61A 1610 95 110 1 15 30 1952 650 651 651 - - - - -
72 10458 85 110 1 15 30 13399 4466 4466 4467 - - - - -
V1= VD1=19135 38387 19135 14134 5118 - - - - -
V2=VD1+14134=33269
V3=VD1+VD2+5118=38387
74 6162 80 110 4 40 30 11407 - - - 3803 3802 3802 - -
61B 13875 80 110 4 40 30 23791 - - - 7930 7931 7930 - -
1 180 75 110 4 40 30 320 - - - 106 107 107 - -
78C 853 75 110 4 40 30 1279 - - - 426 426 427 - -
101B 1379 75 110 4 40 30 2602 - - - 867 867 868 - -
100 1385 75 110 4 40 30 2614 - - - 872 871 871 - -
98C 2622 75 110 4 40 30 4949 - - - 1650 1650 1649 - -
78C 6367 75 110 4 40 30 12366 - - - 4122 4122 4122 - -
V4 = VD1+VD2+VD3+19776=58163 59328 - - - 19776 19776 19776 - -
V5=VD1+VD2+VD3+VD4+19776=77939
5B 281 55 110 6 60 30 643 - - - - - 215 214 214
50 135 50 110 6 60 30 318 - - - - - 106 106 106
96B 377 50 110 6 60 30 1227 - - - - - 409 409 409
95C 5208 50 110 6 60 30 18005 - - - - - 6001 6002 6002
20193 - - - - - 6731 6731 6731
V6=VD1+VD2+VD3+VD4+VD5+19776+6731=104446
 Apoi stabilim valoarea parametrului Q cu relaţia :

10 Ci + Dm
Q =    =      4.85            unde :
        10 Ci

DM  minVk  10  k  Ci k 1...6
unde

 Dm - reprezintă minima dintre diferenţele :

 D1 =    V1 - 10 Ci = 32789
 D2 =    V2 - 20 Ci =    22074
 D3 =    V3 - 30 Ci =    21594
 D4 =    V4 - 40 Ci =    35772
 D5 =    V5 - 50 Ci =    49951
 D6 =    V6 - 60 Ci =    70860

Deorece Q = 2.8 > 1, conform metodei , rezultă că în U.P. I Chiuzbaia există excedent de masă lemnoasă exploatabilă.

În cazul up-ului studiat Q>1, atunci :

P  m  Ci        

m  a  bQ ' Q=4.85
 Pentru ciclul de productie fixat de 110 ani

a=0.867; b=0.133 => m=a+b*Q=1.51

P=m*Q=559.77*1.51=845.25

'
Tabel. Valorile coeficienților din ecuația de regresie m  a  bQ

Coeficient Mărimea ciclului, în ani

80 90 100 110 120 130 140 150 160

a 0,651 0,756 0,825 0,867 0,895 0,916 0,931 0,942 0,951

b 0,349 0,244 0,175 0,133 0,105 0,084 0,069 0,058 0,049

1.2.3 Analiza indicatorilor de posibilitate. Adoptarea posibilităţii şi justificarea ei

METODA    DE CALCUL

Prin intermediul
După criteriul claselor de vârstă
creşterii indicatoare

Elemente de
Valori Elemente de calcul Valori
calcul

Ci [m3] 560                                     S. P. Normală [ha] 55.22

VD1 /10[m3] 1914 Perioada I [ani] 30

 VD2/20[m3] 1663                                                             S. P. I [ha] 104.69

VD4 /40[m3] 1454                     Perioada a II-a [ani]

VD6 /60 [m3] 1741 S. P. II [ha] 104.74

m P. inductiv [m3] 2199

ρ P. deductiv [m3] 1569

PCi = m3/an PCl.v. = m3/an

Posibilitatea adoptată: P = m3/an

1.3 Planificarea recoltării posibilităţii de produse principale

1.3.1. Evidenţa arboretelor ce totalizează în volum echivalent cu 10 posibilităţi

Supraf. Nr. de intervenţii Volum

Con Volum
pe u.a. Volum +
totală sist de extras
u.a. Lucrare propusă P.R.M. în Urgenţa 5
enţ total
deceniu creşteri m3
a m3
ha

2 9.13 Taieri progresive 0.6 10 1 1 1.5 1835 1899 1899

4 5.13 Taieri progresive 0.6 20 2 2 3.1 1047 1093 656

5A 6.72 Taieri conservare 0.3 10 1 1 2.7 598 618 618

32 0.73 Taieri progresive 0.7 20 2 2 2.7 120 127 76

70A 36.42 Taieri igiena 0.7 20 2 2 3.1 12747 13548 7129

72 29.7 Taieri igiena 0.4 20 2 2 3.1 10458 11438 6863

 79A 6.97 Taieri progresive 0.7 10 1 1 1.5 2307 2426 2426

Taieri
101A 9.89 0.2 10 1 1 1.5 1296 1330 1330
progresive+impaduriri

Total 104.69 30408 32479 20997

1.3.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă

- se reprezintă grafic structura actuală pe clase de vârstă şi structura pe clase de vârstă după expirarea a 20 ani (vezi mai jos exemplul dat).
 1.3.3. Planul decenal de recoltare a produselor principale

Exemplu:
Distanţa de % de
Volum + Volum de
Tip colectare Elemente Suprafaţa Vârsta Clasa de Volumul 5 creş teri Lucrări propuse extras
u.a. Consist 5 creşteri recoltat
funcţional Hm de arboret elementelor ani producţie m3 m3 deceniul I prima
m3 m3 intervenţie
(hectometrii)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11=9+10 12 13 14

2 T III 0.6 GO 0.91 80 4 274 9 283 Taieri progresive 283 100%

CA 0.91 80 5 146 14 160 Taieri progresive 160 100%

GO 7.31 140 4 1415 41 1456 Taieri progresive 1456 100%
 TOTAL U.A 2 9.13 1835 64 1899 1899 100%

T III 0.6 GO 5.13 105 3 1046 93 1139 Taieri progresive 656 60%
4
TOTAL U.A. 4 5.13 1046 93 1139 656 60%

T III 0.3 CAS 6.72 120 4 598 20 618 Taieri conservare 618 100&
5A
TOTAL U.A. 5A 6.72 598 20 618 618 100%

T III 0.7 GO 0.72 110 3 120 7 127 Taieri progresive 76 60%

32
TOTAL U.A. 32 0.72 120 7 127 76 60%

TIII 0.7 FA 36.42 105 3 12747 1602 14349 Taieri igiena 7129 60%
70A
TOTAL U.A. 70A 36.42 12747 1602 14349 7129 60%

T III 0.7 FA 29.71 85 3 10489 2910 13399 Taieri igiena 6863 60%
72
TOTAL U.A. 72 29.71 10489 2910 13399 6863 60%

FA 4.18 105 3 1282 64 1346 Taieri progresive 1346 100%

T III 0.7
79A FA 2.79 145 3 1025 55 1080 Taieri progresive 1080 100%

TOTAL U.A. 79A 6.97 2307 119 2426 2426 100%

Taieri progresive 100%
FA 7.91 130 3 1048 30 1078 1078
+impaduriri
T III 0.2
101A Taieri progresive 100%
PAM 1.98 130 2 247 5 252 252
+impaduriri

TOTAL U.A. 101A 9.89 1295 35 1330 1330 100%

Total suprafaţa =104.69 Volum =30437 m3 Vol+5 cr = 35287 m3 Volum de recoltat = 20997 m3

Volum de extras
Suprafata de parcurs Posibilitatea pe specii [ m3 /an ]
[m3 ]
Tratament
Total Annual Total Annual CA CAS FA GO PAM
Taieri de conservare 6.72 0.672 618 61.8 - 61.8

Taieri de
66.13 6.613 13992 1399.2 - 1399.2
igiena

Taieri progresive 21.95 2.195 5057 505.7 16 242.6 247.1

Taieri progressive
9.89 0.989 1330 133 - 1078.8 25.2
+impaduriri

Total 104.69 10.469 20997 2099.7 16 61.8 1749.6 247.1 25.2