Monitorul Oficial Partea I Nr. 256bis

PARTEA I
Anul 192 (XXXVI) — Nr. 256 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Marți, 26 martie 2024
SUMAR
Pagina
Anexa la Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor

nr. 432/2024 pentru aprobarea amenajamentului silvic
al fondului forestier proprietate privată aparținând
Cerasus Avium — S.R.L., Unitatea de producție I
Lunca, județul Galați .................................................. 3–160
Asociației Composesoratului de Pădure și Pășune
„Fegyelem”, Mogyi România — S.R.L. și persoanelor
fizice Vegh Gyorgy Barna și Vegh Eva, Unitatea de
Producție I Fegyelem, județul Bihor .......................... 162–316
al fondului forestier proprietate publică aparținând
comunei Sântandrei, Unitatea de Producție I
Sântandrei, județul Bihor ............................................ 318–435
comunei Constantin Daicoviciu, Unitatea de Producție I
Constantin Daicoviciu, județul Caraș-Severin ............ 437–570
persoanei fizice Kruger Reinhold, Unitatea de
Producție I Kruger Reinhold, județul Arad .................. 572–703
Composesoratului Benic, Unitatea de Producție I
Benic, județul Alba...................................................... 705–857
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256 bis/26.III.2024
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
ORDIN
pentru aprobarea amenajamentului silvic al fondului forestier
proprietate privată aparținând Cerasus Avium — S.R.L.,
Unitatea de producție I Lunca, județul Galați*)
Având în vedere Referatul de aprobare nr. 149.709 din 9.02.2024 al Direcției
generale păduri și strategii în silvicultură,
în conformitate cu Avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură din
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 354 din 16.11.2023 și ținând cont de
Decizia finală nr. 1.372 din 8.08.2023, emisă de Agenția pentru Protecția Mediului
Galați,
în temeiul prevederilor art. 22 alin. (12) din Legea nr. 46/2008 — Codul silvic,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 57 alin. (1), (4) și (5)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu
modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea
Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului,
Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul mediului, apelor și pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate
privată aparținând Cerasus Avium — S.R.L., Unitatea de producție I Lunca, județul
Galați, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Direcția generală păduri și strategii în silvicultură din cadrul
Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor transmite prezentul ordin Societății
Cerasus Avium — S.R.L., care răspunde de aplicarea și respectarea prevederilor
acestuia.
Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor,

Ionuț Sorin Banciu,
secretar de stat
București, 27 februarie 2024.

Nr. 432.
*) Ordinul nr. 432/2024 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din
26 martie 2024 și este reprodus și în acest număr bis.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256 bis/26.III.2024 3
$1(;Ă
AMENAJAMENTUL
fondului forestier proprietate privată
ce aparține persoanei juridice
S.C. CERASUS AVIUM S.R.L.
U.P. I LUNCA
JUDEȚUL GALAŢI
EXPERT C.T.A.P.: Dr. ing. Costel Dolocan
ŞEF PROIECT: Ing. Constantin Lintescu
PROIECTANT: Ing. Lorena Lintescu
2023
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳ

΃ʹ͑ͫ͑ͻͤͤͥͣͤͬ͑͡͠͡͠͡͡ʹΆͺ͑ͫ͑΃΀͑‫΁͑ͬ͑ͨͩͩͣͦ͑͢͢͡׊‬ͺ΅Ͷ΄΅ͺ͑͑͞Ͳ΃͸Ͷ΄͑ͬ͑΅ΖΝ͑͟͠ͷΒΩ͑ͫ͑ͤͥͩͥͤͣͣͥͬ͑͡͠͡
΅ΖΝ͑͟ΞΠΓΚΝͫ͑ͨͥͦͧͪͧͣͩͬ͑ͨͥͧͪͨͤͬ͑͢͢͡͠͡͠͡͡Ζ͞ΞΒΚΝͫ͑ΝΚΟΥΖΤΔΦΗΠΣΖΤΥͣͤ͡͡ͱΪΒΙΠΠ͟ΔΠΞ
CUPRINS:
Memoriu de prezentare
Proces verbal C.T.A.P.
Fişa indicatorilor de caracterizare a fondului forestier
PARTEA I – MEMORIU TEHNIC
1. SITUAŢIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
1.1. Elemente de identificare a fondului forestier
1.2. Vecinătăţi, limite, hotare
1.3. Trupuri de pădure componente
1.4. Administrarea fondului forestier
1.5. Principalele coordonate Stereo 70
2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1. Temeiul juridic al proprietăţii şi baza legală
2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului
2.2.1. Mărimea parcelelor şi a subparcelelor
2.2.2. Situaţia bornelor
2.2.3. Corespondenţa între parcelarul şi subparcelarul din amenajamentul precedent şi cel actual
2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea
planurilor de bază
2.3.1. Planuri de bază utilizate
2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază
2.4. Suprafaţa fondului forestier
2.4.1. Determinarea suprafeţelor
2.4.2. Evidenţa mişcărilor de suprafaţă din fondul forestier
2.4.3. Utilizarea fondului forestier
2.4.4. Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători
2.4.5. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii
2.5. Enclave
2.6. Organizarea administrativă
3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT
3.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor înainte de 1948
3.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948
3.3. Aplicarea prevederilor amenajamentelor anterioare
3.4. Aplicarea prevederilor amenajamentui anterior
3.5. Concluzii privind gospodărirea pădurilor
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI
4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor din teren
4.2. Elemente privind cadrul natural
4.2.1. Geologie
4.2.2. Geomorfologie
4.2.3. Hidrologie
4.2.4. Climatologie
4.3. Soluri
4.3.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol
4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol
4.3.3. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri şi subtipuri de sol
4.4. Tipuri de staţiune
4.4.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune
4.4.2. Descrierea tipurilor de staţiuni cu factori limitativi şi măsurile de
gospodărire impuse de aceşti factori
4.4.3. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune
4.4.4. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune şi sol
4.5. Tipuri de pădure
4.5.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de pădure
4.5.2. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni şi păduri
4.5.3. Lista unităţilor amenajistice în raport cu caracterul actual al tipului de pădure
4.5.4. Formaţii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure
4.6. Structura fondului de producţie sau de protecţie
4.7. Arborete slab productive şi provizorii
4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi
4.8.1. Situaţia sintetică factorilor destabilizatori şi limitativi
4.8.2. Evidenţa arboretelor afectate de factori destabilizatori şi limitativi
4.9. Starea sanitară a pădurii
4.10. Concluzii privind condiţiile staţionale şi de vegetaţie
5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE PĂDURII
ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
5.1. Stabilirea funcţiilor social-economice şi ecologice ale pădurii
5.1.1. Obiectivele social-economice şi ecologice ale pădurii
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ʹ

5.1.2. Funcţiile pădurii

5.1.3. Subunităţi de producţie sau de protecţie constituite
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii
5.2.1. Regimul
5.2.2. Compoziţia-ţel
5.2.3. Tratamentul
5.2.4. Exploatabilitatea
5.2.5. Ciclul
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ
ŞI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII
SPECIALE DE PROTECŢIE
6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale
6.1.1. Reglementarea procesului de producţie la S.U.P.”A”- codru regulat
6.1.1.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale
6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate după metoda creşterii indicatoare
6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă
6.1.1.2. Adoptarea posibilităţii de produse principale
6.1.1.3. Recoltarea posibilităţii de produse principale
6.1.1.4. Prognoza posibilităţii de produse principale
6.1.2. Reglementarea procesului de producţie la S.U.P.”Q” - crâng, salcâmete
6.1.3. Recoltarea posibilităţii totale (A+Q)
6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie
6.3. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor
6.4.Volumul total posibil de recoltat
6.5. Lucrări de ajutorare a regenerărilor naturale şi de împădurire
6.6. Refacerea arboretelor slab productive şi substituirea celor cu compoziţie necorespunzătoare
6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori
7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE
FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
7.1. Potenţial cinegetic
7.2. Potenţial salmonicol
7.3. Potenţial fructe de pădure
7.4. Potenţial ciuperci comestibile
7.5. Resurse melifere
7.6. Alte produse
8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER
8.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă
8.2. Protecţia împotriva incendiilor
8.3. Protecţia împotriva poluării industriale
8.4. Protecţia împotriva bolilor şi a altor dăunători
8.5. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare prematură
8.6. Paza pădurii
9. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI
CONSTRUCŢII FORESTIERE
9.1. Instalaţii de transport
9.2. Tehnologii de exploatare
9.3. Construcţii forestiere
10. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR
10.1. Realizarea continuităţii funcţionale
10.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier
10.2.1. Indicatori cantitativi
10.2.2. Indicatori calitativi (clase de producţie, compoziţie)
10.2.3. Indicatori de caracterizare valorică
11. DIVERSE
11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului şi durata de aplicabilitate a acestuia
11.2. Recomandări privind ţinerea evidenţei lucrărilor executate pe parcursul
duratei de valabilitate a amenajamentului
11.3. Indicarea hărţilor anexate amenajamentului
11.4. Colectivul de elaborare
11.5. Obligaţiile proprietarilor de păduri private privind regimul silvic
11.6. Bibliografie
11.7. Documente privind proprietatea
11.8. Procesele verbale ale Conferinţelor de amenajare
PARTEA A II-A - PLANURI DE AMENAJAMENT
12. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ
12.1. Planuri decenale de recoltare a produselor principale
12.1.1. Planul decenal de recoltare a produselor principale S.U.P.”A” – codru regulat
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͵

12.1.2. Evidenţa arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea decenală de

produse principale - S.U.P. A – codru regulat
12.1.3. Planul decenal de recoltare a produselor principale S.U.P.”Q” – crâng
12.1.4. Evidenţa arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea decenală
de produse principale S.U.P.”Q” – crâng
12.1.5. Recapitulaţia posibilităţii de produse principale
12.2.1. Planul lucrărilor de conservare
12.2.2. Recapitulatia lucrărilor de conservare pe specii
12.3. Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor
12.3.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor
12.3.2. Recapitulaţia posibilităţii decenale pe specii
12.4. Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire
13. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI
CONSTRUCŢIILE FORESTIERE
13.1. Planul instalaţiilor de transport
13.2. Planul construcţiilor silvice
14. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER
14.2. Dinamica structurii fondului de producţie pe clase de vârsta - S.U.P.”A”
PARTEA A III-A - EVIDENŢE DE AMENAJAMENT
15. EVIDENTE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER
15.1. Evidenţe privind descrierea unităţilor amenajistice
15.1.1. Descrierea parcelară
15.1.2. Evidenţa pe u.a. a datelor complementare
15.1.3. Evidenţa u.a. inventariate
15.2. Evidenţe privind mărimea şi structura fondului forestier
15.2.1. Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă şi grupe funcţionale
15.2.2. Repartiţia suprafeţelor pe categorii funcţionale
15.2.3. Situaţia sintetică pe specii
15.2.4. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale
15.2.5. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii
15.2.6. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii
15.2.7. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii pentru fondul productiv
15.2.8. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale
şi specii pentru fondul neproductiv
15.2.9. Structura şi mărimea fondului forestier pe subunităţi de producţie/protecţie
după vârstă, grupe funcţionale şi specii
15.2.10. Structura şi mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate şi specii
15.3. Evidenţe privind condiţiile naturale de vegetaţie
15.3.1. Evidenţa tipurilor de staţiune şi a tipurilor de pădure
15.3.2. Recapitulaţie formaţii forestiere
15.3.3. Repartiţia suprafeţelor pe formaţii forestiere, altitudine, înclinare şi expoziţie
15.3.4. Repartiţia suprafeţelor pe etaje fitoclimatice, altitudine, înclinare şi expoziţie
15.3.5. Evidenţa arboretelor slab productive
15.3.6. Repartiţia suprafeţelor în raport cu eroziunea şi înclinarea terenului
15.3.7. Repartiţia suprafeţelor în raport cu natura şi intensitatea poluării
15.4. Evidenţe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a
procesului de producţie lemnoasă
15.4.1. Repartiţia arboretelor exploatabile, pe subunităţi, urgenţe de regenerare,
accesibilitate şi specii
15.4.2. Repartiţia speciilor în raport cu exploatabilitatea şi participarea în amestec
15.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilităţii şi a ciclului pentru S.U.P.”A”
15.4.4. Lista unităţilor amenajistice exploatabile şi preexploatabile
15.5. Accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii de produse principale şi secundare
PARTEA A IV-A - APLICAREA AMENAJAMENTULUI
16. EVIDENTE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI
16.1. Evidenţa şi bilanţul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu
privire la exploatări şi împăduriri
16.2. Evidenţa dinamicii procesului de regenerare naturală
16.3. Evidenţa decenală a aplicării amenajamentului
16.4. Observaţiile beneficiarului în legătură cu aplicarea amenajamentului
şi a tuturor evidenţelor acestuia
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. Ͷ

MEMORIU DE PREZENTARE A AMENAJAMENTULUI

FONDULUI FORESTIER CE APARŢINE
U.P. I LUNCA, JUDEŢUL GALAŢI
Data intrării în vigoare a amenajamentului: 01.01.2023

Servicii silvice asigurate de: O.S. Galaţi, judeţul Galaţi
1. Suprafaţa fondului forestier
Suprafaţa fondului forestier ce aparţine U.P. I Lunca este de 222,05 ha.

Suprafaţa fondului forestier este situată din punct de vedere administrativ pe raza teritorială a
comunei Jorăşti, din judeţul Galaţi.
Suprafaţa fondului forestier este împărţită în 11 parcele şi 62 subparcele.
Suprafaţa medie a parcelei este de 20,19 ha, iar suprafaţa medie a subparcelei este de 3,58 ha.
Suprafaţa a fost stabilită prin reconstituirea dreptului de proprietate asupra pădurilor în baza Legii
1/2000 şi a Legii 247/2005.
Documentele care atestă proprietatea sunt reprezentate de :
a) Contractul de vânzare - cumpărare nr. 2359/14.11.2022, pentru suprafața de 137,2417 ha,
identificată cadastral cu :
- nr. 102327 (S=5,1900 ha), înscris în Cartea Funciară nr. 102327 a localității Jorăşti;
- nr. 103903 (S=1,2283 ha), înscris în Cartea Funciară nr. 103903 a localității Jorăşti.
b) Contractul de vânzare - cumpărare nr. 2360/14.11.2022, pentru suprafața de 29,0000 ha,
c) Contractul de vânzare - cumpărare nr. 2361/14.11.2022, pentru suprafața de 26,8100 ha,
d) Contractul de vânzare - cumpărare nr. 2362/14.11.2022, pentru suprafața de 29,0000 ha,
Serviciile silvice sunt asigurate de Ocolul Silvic Galaţi, din judeţul Galaţi.
Suprafaţa determinată la actuala amenajare este egală cu cea din actele de proprietate.
Justificări
Anul
Suprafaţa Contractul de vânzare- Contractul de vânzare- Contractul de vânzare- Contractul de vânzare-
amenajării
cumpărare cumpărare cumpărare cumpărare
nr. 2359/14.11.2022 nr. 2360/14.11.2022 nr. 2361/14.11.2022 nr. 2362/14.11.2022
2023 222,0517 137,2417 29,0000 26,8100 29,0000
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͷ

Date generale:
Terenuri scoase Păduri cu rol de :

temporar
Ame- Supra- Terenuri Alte din Compoziţia
Pădure
naja- faţa de terenuri fondul forestier Protecţie Protecţie şi Producţie şi arboretelor
(ha) producţie protecţie
mentul (ha) împădurit (ha) (fond productiv)
F M T.II T.III T.VI
73SC 9STB 4FR 2STP

2013 310,0 310,0 - - - - 2,9 - 307,1
1PA 1DR 10DM
72SC 8STB 5PLZ 5SA

2023 222,05 221,21 - - - 0,84 1,67 219,54 - 3FR 2PLA 2STP
2PA 1TE
Aplicarea prevederilor amenajamentului anterior :
Împă- Dega- Acci- Acci-

Preve- duriri jări Curăţiri Rărituri dentale Produse dentale Tăieri de Tăieri de igienă
deri II principale I conservare
(P)
Rea-
lizări
(R) ha/ ha/ ha/ mc/ ha/ mc/ mc/ ha/ mc/ mc/ ha/ mc/ ha/ mc/
an an an an an an an an an an an an an an
%
P 2,9 - 19,2 24 20,8 173 - 17,2 1216 - 5,6 73 102,1 83
R - - 18,3 21 15,6 221 - 9,0 619 16 0,9 48 62,0 87
% - - 95 88 75 128 - 52 51 - 16 66 61 105
2. Concluzii privind gospodarirea pădurilor pe baza prevederilor amenajamentului
2.1. Evoluţia compoziţiei:
Anul Specii (%)

Suprafaţa
amenajării (ha)
SC STB PLZ FR SA PLA STP PA DR DM
2013 310,0 73 9 - 4 4 4 2 1 1 2
2023 221,21 72 8 7 3 3 2 2 2 - 1
2.2. Evoluţia claselor de producţie:
Anul Suprafaţa Clase de producţie (%)

amenajării (ha) I II III IV V
2013 310,0 - - 30 55 15
2023 221,21 - - 14 69 17
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͸

2.3. Evoluţia claselor de vârstă:

S.U.P. Clase de vârstă (%)
Amenajament
Denumirea Suprafaţa (ha) I II III IV
A 61,6 8 79 10 3
2013 M 2,9 100 - - -
Q 245,5 53 20 25 2
A 34,28 - 68 28 4
2023 M 1,67 100 - - -
Q 185,26 21 44 23 12
2.4. Evoluţia densităţii arboretelor:
Anul Suprafaţa Categoria de consistenţă(%) Consistenţa

amenajării (ha) Sub 0,4 0,4 - 0,6 Peste 0,7 medie
2013 310,0 8 2 90 0,79

2023 221,21 4 2 94 0,83
3. Structura fondului forestier
Fond Specii
Specificări U.M.
forestier Total SC STB PLZ FR SA PLA STP PA TE DT
A11-A13 100 72 8 7 3 3 2 2 2 1 -
Compoziţia (%) A21-A22 % 100 100 - - - - - - - - -
Total 100 72 8 7 3 3 2 2 2 1 -
A11-A13 IV0 IV2 III0 IV0 III2 IV0 IV0 III4 III0 III0 IV3
Clasa de
producţie medie A21-A22 - V0 V0 - - - - - - - - -
Total IV0 IV2 III0 IV0 III2 IV0 IV0 III4 III0 III0 IV3
A11-A13 0,83 0,85 0,89 0,73 0,82 0,77 0,29 0,86 0,90 0,90 0,83
Consistenţa A21-A22 - 0,80 0,80 - - - - - - - - -
medie
Total 0,83 0,85 0,89 0,73 0,82 0,77 0,29 0,86 0,90 0,90 0,83
A11-A13 61 33 126 162 195 157 19 83 125 200 52
Volum unitar A21-A22 m3/ha 53 53 - - - - - - - - -
Total 61 33 126 162 195 157 19 83 125 200 52
A11-A13 22 16 44 30 54 26 5 44 40 40 21
Vârsta medie
A21-A22 ani 20 20 - - - - - - - - -
(ani)
Total 22 16 44 30 54 26 5 44 40 40 21
A11-A13 I – 18%; II – 48%; III – 24%; %; IV şi peste – 10%
Clasa de vârstă I – 100%;
A21-A22 %
(%)
Total I – 18%; II – 48%; III – 24%; %; IV şi peste – 10%
- A11-A13: Paduri, plantatii cu reusita definitiva, regenerari pe cale artificiala sau naturala cu reusita partiala pentru care se
reglementeaza recoltarea de produse principale;
- A21-A22: Paduri, plantatii cu reusita definitiva, regenerari pe cale artificiala sau naturala cu reusita partiala pentru care nu se
reglementeaza recoltarea de produse principale;
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͹

4. Zonarea funcţională

Categorii funcţionale (ha)
Anul Grupa I Grupa a II-a
U.P. T. II Total
amenajării T. III T.VI
1.2A 1.3C 2.1B 2.1C
U.P. I Moraru si
2013 2,9 - 84,2 222,9 310,0
Cartianu
2023 U.P. I Lunca 1,67 219,54 - - 221,21
În conformitate cu prevederile din “Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor” – ediţia

2022 publicate în Monitorul Oficial nr. 0999 (act nr. 2536/28.09.2022), la stabilirea zonării funcţionale
s-au avut în vedere noile obiective social-economice din zonă.
Categoriile funcţionale propuse la noua amenajare sunt următoarele:
- 1.2A – arborete situate pe stâncării, pe grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în adâncime şi pe
terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliş (facies marnos, marno-argilos şi
argilos), nisipuri, pietrişuri şi loess, precum şi cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35
grade, pe alte substrate litologice (T. II);
- 1.3C – arborete din stepă şi silvostepă, cu condiții normale de regenerare (T. III).
Suprafaţa nu este inclusă în arii naturale protejate Natura 2000.

5. Subunităţi de gospodărire
Subunităţi de gospodărire
Amenajament Total
„A” „Q” „M”
2013 61,6 245,5 2,9 310,0
2023 34,28 185,26 1,67 221,21
6. Bazele de amenajare
6.1. Regimul (S.U.P. în producţie):

În cadrul unităţii de producţie s-a prevăzut să se aplice regimul codru, bazat pe regenerarea
pădurii din sămânţă şi regimul crâng pentru arboretele de salcâm.
6.2. Compoziţia ţel
Tip Supraf- Suprafaţa pe specii (ha)

Tip staţiune Compoziţia-ţel
pădure ha- STB STP DT SA
S.U.P.(“A”+”Q”)
9.2.1.0. 822.1 8STP 2DT 159,76 - 127,81 31,95 -
9.3.1.0. 811.2 8STB 2DT 32,71 26,17 - 6,54 -
9.6.2.2. 951.7 10SA 27,07 - - - 27,07
Compoziţia-ţel ha 219,54 26,17 127,81 38,49 27,07
S.U.P.(A+Q) % 100 12 58 18 12
Compoziţia actuală S.U.P. ”A+Q”- 72SC 8STB 7PLZ 3FR 3SA 2PLA 2STP 2PA 1TE
Compoziţia țel S.U.P. ”A+Q”- 58STP 12STB 18DT 12SA
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͺ

S.U.P.”M”
9.2.1.0. 822.1 8STP 2DT 1,67 - 1,34 0,33 -
Compoziţia-ţel ha 1,67 - 1,34 0,33 -
S.U.P.M % 100 - 80 20 -
Compoziţia actuală S.U.P. ”M”- 80STP 20DT
Compoziţia țel S.U.P. ”M”- 80STP 20DT
ha 221,21 26,17 129,15 38,82 27,07
Compoziţia-ţel pe U.P.
% 100 12 58 18 12
Compoziţia actuală U.P. - 72SC 8STB 7PLZ 3FR 3SA 2PLA 2STP 2PA 1TE
Compoziţia țel U.P. - 58STP 12STB 18DT 12SA
6.3. Tratamentul
Suprafaţa de parcurs cu tratamente: (ha)

S.U.P. A S.U.P. Q
Total
Tăieri rase Tăieri în crâng Tăieri rase
0,62 46,09 20,30 67,01
6.4. Ciclul
Amenajament S.U.P. A S.U.P. Q

2013 80 25
2023 80 25
6.5. Exploatabilitatea
S-a adoptat exploatabilitatea de protecţie pentru arboretele încadrate în grupa I funcţională.

Vârsta medie a exploatabilităţii este de 80 ani pentru S.U.P. A şi de 24 de ani pentru S.U.P. Q.
7. Reglementarea procesului de producţie
7.1. Reglementarea procesului de producţie lemnoasă pentru subunitatea de tip “A”-

codru regulat
Anul Suprafaţa Creşterea indicatoare Clasele de vârstă Posibilitatea

amenajării S.U.P. A Ci Pci Q inductiv deductiv adoptată
2013 61,6 132 12 0,0 33 21 9

2023 34,28 80 14 0,17 28 28 14
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͻ

7.1.1. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda creşterii indicatoare
7.1.2. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda claselor de vârstă

- procedeul deductiv
Suprafaţa periodică
Total S.U.P. S.P. I S.P. II
(ha)
Clasa de
vârstă Volum + 5Cr Supra- Volum + 25 creşteri
S Creştere S III IV
m3 Vj Vk Vi faţa Actual 25cr Total
ha curentă ha ha ha
m3 m3 m3 (ha) m3 m3 m3
I - - - - - - - - - - - - -
II 23,37 2925 97 - - - - - - - - 21,32 2,05
III 9,68 1496 32 - - - - 9,68 1496 800 2296 - -
IV 1,23 270 2 1,23 280 - - - - - - - -
Total 34,28 4669 130 1,23 280 - - 9,68 1496 800 2296 21,32 2,05
3
P = Vj/10 + Vk/20 + Vi/30 = 28 m /an
Indicatorul de posibilitate calculat prin metoda deductivă a procedeului de calcul prin clasele de
vârstă este 28 m3/an.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͲ


- procedeul inductiv
Volum
Suprafaţa Vârsta actuală Vârsta V+5 Cr Pex
u.a. k L.P. de recoltat
(ha) (ani) exploatabilităţii (ani) m3 (%) (m3)
81 L 1,23 80 80 0,7 R1 280 100 280
TOTAL 1,23 - - - - 280 - 280
Indicatorul de posibilitate prin procedeul inductiv este de 28 m3/an.
7.2. Reglementarea procesului de producţie la S.U.P.”Q” – crâng simplu, salcâm
Posibilitatea s-a stabilit prin parchetaţie simplă respectiv prin împărţirea la zece a volumului
corespunzător primului deceniu.
Constituirea suprafeţelor decenale pe clase de vârstă (ha)

Specificări
I (1-10 ani) II (11-20 ani) III (21-30 ani) şi > Total
S. decenală I - 2,92 63,47 66,39
S. decenală II - 66,22 - 66,22
S. decenală III/2 38,98 13,67 - 52,65
TOTAL 185,26
S.D.N. 74,10
Posibilitatea s-a calculat prin însumarea volumului actual al arboretelor din deceniul I cu
creşterea lor pe 5 ani şi împărţirea la zece.
Ţinând cont de aceste aspecte, a rezultat o posibilitate anuală de 549 m3, iar suprafaţa medie a
parchetului anual va fi de 6,64 ha.
7.3. Urgenţe de regenerare
Arborete încadrate în Planul decenal de recoltare a produselor principale

Suprafaţa Volum (m3)
Urgenţa Unităţi amenajistice
(ha) Total De extras
24 12 B, 18 A, 18 C, 20 B, 51 B, 79B, 79 D, 79 K, 80 B 45,47 2295 2178
27 78 E, 78 F 5,05 754 754
Total urgenţa II 50,52 3049 2932
31 78 G, 78 H, 80 A, 81 B, 81 C, 81 G, 81 L% 15,10 2572 2568
32 51 C, 78 C 1,39 130 130
Total urgenţa III 16,49 2702 2698
TOTAL 67,01 5751 5630
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͳ

7.4. Volumul estimat a se recolta din aplicarea tăierilor de produse principale
Suprafaţa de parcurs Volumul de extras Posibilitatea anuală pe specii

Tratament (ha) (m3) (m3)
Totală Anuală Total Anual SC FR PLZ SA STP
T. rase 20,92 2,09 3423 342 - 14 237 91 -
T. crâng 46,09 4,61 2207 221 220 - - - 1
Total UP 67,01 6,70 5630 563 220 14 237 91 1
7.5. Volumul estimat a se recolta din aplicarea lucrărilor de îngrijire
Suprafaţa (ha) Volum (m3) Volum estimat de extras anual pe specii (m3/an)
Specificări
Totală Anuală Total Anual SC STB FR SA PLZ STP PA TE DT
Curăţiri 24,68 2,47 40 4 4 - - - - - - - -

Rărituri 133,08 13,31 985 99 63 17 5 - - 3 6 5 -
Total prod. sec. 157,76 15,78 1025 103 67 17 5 - - 3 6 5 -
Tăieri de igienă 6,17 6,17 51 5 - 2 3 - - - - - -
Total U.P. 163.93 21.95 1076 108 67 19 8 - - 3 6 5 -
7.6 . Volum estimat a se recolta în urma aplicării lucrărilor de conservare
Volum de recoltat anual

Suprafaţa (ha) Volum de extras (m3)
Lucrarea pe specii (m3 /an)
Totală Anuală Total Anual SC
Tăieri de conservare 1,67 0,17 114 11 11

8. Suprafaţa afectată de fiecare factor destabilizator (pe grade de vătămare) şi măsurile

de gospodărire propuse
Natura factorului Gradul de Suprafaţa Lucrări prevăzute

destabilzator intensitate (ha) Tăieri în crâng
12 B
Uscare slabă 1,52
1,52
9. Situaţia lucrărilor de împădurire
Specificări Specii de împădurit (ha)

Împăduriri Total SC SA PLZ PLA FR
Integrale 34,69 13,77 12,85 5,33 2,12 0,62

Completări 13,45 5,62 5,10 1,07 1,54 0,12
Total 48,14 19,39 17,95 6,40 3,64 0,74
Ajutorarea reg. naturale 20,03 - - - - -
Îngrijirea culturilor 69,02 - - - - -
10. Instalaţii de transport
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳʹ

Reţeaua instalaţiilor de transport utilizată în gospodărirea fondului forestier este reprezentată de

drumuri publice care însumează 23,5 km, asigurând accesibilitatea fondului forestier de 99%, din care
pentru produse principale este de 100%, iar pentru produse secundare este de 93%.
11. Situaţia ariilor naturale protejate/siturilor Natura 2000, existente în limitele fondului
forestier (Coordonate STEREO 70)
Conform Ordinului nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca
parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, suprafaţa studiată nu face parte
din reţeaua ecologică europeană Natura 2000 în România.
Pentru verificare se dau coordonatele Stereo 70 din tabelul următor:
Trup de Puncte Coordonate Trup de Puncte Coordonate

pădure cardinale X(N) Y(E) pădure cardinale X(N) Y(E)
NV 721457.16 499885.46 NV 724566.69 497506.56
Tr. NE 721853.73 499926.99 Tr. Viile NE 724641.31 497503.78
Covurluiul
de Sus SE 722346.37 497608.55 Lunca SE 724797.54 497319.05
SV 721934.92 497551.02 SV 724465.66 497225.85
NV 724168.34 496980.92 NV 722093.32 501087.81
Tr. Coasta NE 724281.79 497037.77 Tr. NE 723107.42 501100.29
Luncii SE 724409.22 496499.80 Cerdacu SE 723581.19 500029.38
SV 724240.65 496472.29 SV 722908.03 500018.82
NV 722609.82 499904.72
Tr. NE 722973.37 499710.59
Cepeului SE 723756.18 498242.88
SV 723598.58 498363.04
Întocmit, Certific datele tehnice,
Sef de proiect Expert C.T.A.P.

Ing. C-tin Lintescu Dr. Ing. Costel Dolocan
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳ͵

PROCES VERBAL CTE Nr. 28

Avizare de recepţie din 24.04.2023
A. OBIECTUL AVIZĂRII:
Amenajamentul fondului forestier proprietate privată aparţinând U.P. I Lunca
Faza de proiectare : studiu
Proiectant : S.C. Lintescu Forest 2003 S.R.L. Piteşti
Beneficiari: S.C. Cerasus Avium S.R.L.
Contract nr. 13/16.11.2022
B. PARTICIPANŢI:
Expert C.T.A.P. - Dr. ing. Costel Dolocan......................……..
Şef proiect - Ing. Constantin Lintescu .......………………
Proiectant - Ing. Lorena Lintescu …............…………..…
C. CONSTATĂRI – CONCLUZII:
Din analiza documentaţiei efectuate şi în urma discuţiilor purtate, au rezultat următoarele:
Fondul forestier proprietate privată ce aparţine persoanei juridice S.C. CERASUS AVIUM
S.R.L. are suprafaţa de 222,05 ha şi se află sub contract de prestări servicii silvice cu Ocolul Silvic
Galaţi din judeţul Galaţi, fiind constituit în U.P. I Lunca.
Fondul forestier are următoarele folosinţe:
- Păduri şi terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi (221,21 ha);
- Terenuri scoase temporar din fondul forestier (0,84 ha).
Suprafata unităţii de producţie este încadrată în grupa I funcţională (221,21 ha).
Suprafaţa unităţii de producţie nu face parte din situri Natura 2000.
Arboretele au stabilite următoarele categorii funcționale:
- 1.2A – arborete situate pe stâncării, pe grohotişuri şi terenuri cu eroziune în adâncime şi pe
terenuri cu înclinare mai mare de 30 grade pe substrate de fliş (facies marnos, marno-argilos şi
grade, pe alte substrate litologice (T. II) – 55,48 ha.
- 1.3C – arborete din stepă şi silvostepă, cu condiții normale de regenerare (T. III) – 92,58 ha;
Din punct de vedere geografic, unitatea de producţie este situată în la limita nord-estică a
Câmpiei Române, pe formaţii colinare care reprezintă ultimele ramificaţii sudice ale Podişului
Moldovenesc, pe dealurile Covurluiului, în bazinul hidrografic al pârâului Covurluiului, în vecinătatea
comunei Jorăşti din judeţul Galaţi.
Staţiunile din cadrul unităţii de producţie sunt încadrate în etajul fitoclimatic Ss – silvostepă de
câmpie.
Compoziţia actuală a arboretelor este 72SC 8STB 7PLZ 3FR 3SA 2PLA 2STP 2PA 1TE, clasa
de producţie medie IV0, consistenţa medie 0.83, volumul mediu la hectar de 61 m3, vârsta medie de 22
ani şi creşterea curentă 3,4 m3/an/ha.
Structura pe clase de vârstă este dezechilibrată : clasa I – 18%, clasa a II-a – 48%, clasa a III-a
– 24%, clasa a IV-a şi peste – 10%.
Pentru gospodărirea diferenţiată a arboretelor s-au constituit următoarele subunităţi de producţie:
- S.U.P.”A” – codru regulat, sortimente obişnuite (34,28 ha);
- S.U.P.”Q” – crâng simplu-salcâm (185,26 ha);
- S.U.P.”M” – păduri supuse regimului de conservare deosebită (1,67 ha).
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͶ

Bazele de amenajare adoptate sunt: regimul codru - cu regenerare din sămânţă, pentru arboretele
încadrate în S.U.P. A şi S.U.P. M şi regimul crâng - cu regenerare din lăstari sau drajoni, pentru
arboretele încadrate în S.U.P. Q, compoziţia ţel corespunzătoare tipului natural de pădure,
exploatabilitatea de protecţie de 80 ani pentru S.U.P. A şi 25 de ani pentru S.U.P. Q, tratamentul
tăierilor rase în arborete de frasin, salcie şi plop euramerican, tăierilor în crâng în arboretele de salcâm,
ciclul de producţie de 80 ani pentru arboretele din S.U.P. A şi de 25 ani pentru arboretele din S.U.P. Q.
Posibilitatea de produse principale adoptată pentru arboretele încadrate în S.U.P. A este de 14
m3/an, pentru arboretele încadrate în S.U.P. Q este de 549 m3/an, iar din tăieri de conservare se
estimează a se recolta 11 m3/an.
In planul lucrărilor de îngrijire s-a prevăzut a fi efectuate anual următoarele lucrări:
- curăţiri 2,47 ha;
- rărituri 13,31 ha;
- tăieri de igienă 6,17 ha.
Volumul estimat a se recolta anual din aplicarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor este de:
4 m3 din curăţiri, 99 m3 din rărituri şi 5 m3 din aplicarea tăierilor de igienă.
S-au prevăzut lucrări de împădurire pe 48,14 ha (34,69 ha împăduriri integrale şi 13,45 ha
completări), speciile utilizate la împădurire fiind SC, SA, PLZ, PLA şi FR.
Instalaţiile de transport însumează 0,5 km asigurând o densitate de 2,25 m/ha, acesibilitatea
pentru produse principale este 100% şi pentru produse secundare este 93%.
Prin acest amenajament silvic nu se implementează viitoare proiecte aşa cum sunt ele definite
conform anexei 1 şi 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte
publice și private asupra mediului.
Prin amenajamentul silvic nu se produc modificări ale cursurilor de apă sau de teren care să
afecteze drenarea şi scurgerea apei definite conform Legii apelor nr. 107/1996 actualizată 2022.
Lucrarea este întocmită respectând prevederile NORMELOR TEHNICE SILVICE privind
gospodărirea vegetaţiei forestiere din cadrul fondului forestier naţional.
Specialistul C.T.A.P. avizează favorabil lucrarea şi propune avizarea C.T.E. în Comisia

de Avizare pentru Silvicultură a M.M.A.P.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͷ

FONDUL FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ Anul aplicării 2023

U.P. I LUNCA
FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE A
FONDULUI FORESTIER
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳ͸

SUPRAFAŢA (HA)
FOLOSINŢE Grupa Grupa Alte
Total
I a II-a terenuri
A. PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII SAU
REÎMPĂDURIRII 221,21 - - 221,21
A1 PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU CARE

SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE 219,54 - - 219,54
PRINCIPALE (Total rând A1.1+A1.7)- din care:
A1.1- Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, regenerări pe cale artificială sau
219,54 - - 219,54
A1.3 naturală cu reuşită parţială
A1.4 Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâturilor de vânt sau
- - - -
a altor cauze
A1.5 Poieni sau goluri destinate împăduririi - - - -
A1.6 Terenuri degradate prevăzute a se împăduri - - - -
A1.7 Răchitării naturale sau create prin culturi - - - -
A2 PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU CARE
NU SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE 1,67 - - 1,67
PRINCIPALE (Total rând A2.1-A2.5) din care:
A2.1- Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, terenuri împădurite pe cale naturală
1,67 - - 1,67
A2.2 sau artificială cu reuşită parţială
A2.3 Terenuri de împădurit în urma doborâturilor de vânt sau altor cauze - - - -
A2.4 Poieni sau goluri destinate împăduririi - - - -
A2.5 Terenuri degradate destinate împăduririi - - - -
B TERENURI AFECTATE GOSPODĂRIRII SILVICE - - - -
B2 Linii de vânătoare și terenuri pentru hrana vânatului - - - -
B3 Instalatii de transport forestier: drumuri - - - -
B4 Clădiri, curți, depozite - - - -
B5 Pepiniere și plantații semincere - - - -
B7 Terenuri cultivate pentru nevoile administrației - - - -
C TERENURI NEPRODUCTIVE: STINCARII, SARATURI, MLASTINI - - - -
D TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER - - 0,84 0,84
D1 Transmise prin acte normative - - - -
D2 Ocupaţii şi litigii - - 0,84 0,84
Total U.P. 221,21 - 0,84 222,05
ENCLAVE -
REPARTIŢIA SUPRAFEŢELOR PE CATEGORII FUNCŢIONALE

GRUPA GRUPA I
TOTAL
CATEGORIA 1.2A 1.3C
SUPRAFAŢA (ha) 1,67 219,54 221,21
UNITĂŢI DE GOSPODĂRIRE
Unitatea A Q M TOTAL
Suprafaţa (ha) 34,28 185,26 1,67 212,21
Ciclul de producţie (ani) 80 25 - -
DENSITATEA REŢELELOR DE DRUMURI ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER
Ale altor La sfârşitul

Publice Forestiere Total La începutul deceniului În perspectivă
deţinători deceniului
m/ha %
2,25 - - 2,25 95 95 100
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳ͹

SPECIA
Nr.
Indicatorul Total
crt. UP SC STB PLZ FR SA PLA STP PA TE DT
Paduri pentru care
Grupa I 219,54 158,61 16,64 14,56 6,30 5,89 5,39 5,34 4,26 2,13 0,42
se reglementeaza
recoltarea de Grupa II - - - - - - - - - - -
1 produse principale Total A1 219,54 158,61 16,64 14,56 6,30 5,89 5,39 5,34 4,26 2,13 0,42
(ha)
Total UP (ha) A1+A2 221,21 160,28 16,64 14,56 6,30 5,89 5,39 5,34 4,26 2,13 0,42
Proportia A1 100 72 8 7 3 3 2 2 2 1
2 speciilor (%) UP 100 72 8 7 3 3 2 2 2 1
Clasa de productie A1 4.0 4.2 3.0 4.0 3.2 4.0 4.0 3.4 3.0 3.0 4.3
3 medie UP 4.0 4.2 3.0 4.0 3.2 4.0 4.0 3.4 3.0 3.0 4.3
A1 0.83 0.85 0.89 0.73 0.82 0.77 0.29 0.86 0.90 0.90 0.83
4 Consistenta
UP 0.83 0.85 0.89 0.73 0.82 0.77 0.29 0.86 0.90 0.90 0.83
Varsta medie A1 22 16 44 30 54 26 5 44 40 40 21
5 (ani) UP 22 16 44 30 54 26 5 44 40 40 21
Fond lemnos A1 13421 5279 2102 2362 1227 925 104 441 533 426 22
6 total (mc) UP 13510 5368 2102 2362 1227 925 104 441 533 426 22
Volum mediu A1 61 33 126 162 195 157 19 83 125 200 52
7 la hectar (mc/ha) UP 61 33 126 162 195 157 19 83 125 200 52
Indici de crestere A1 3,4 3,8 2,4 0,1 6,2 0,7 1,5 1,9 3,5 9,9
8 curenta (mc/an/ha) UP 3,4 3,8 2,4 0,1 6,2 0,7 1,5 1,9 3,5 9,9
Posibilitatea anuala de
9 prod. princ. (mc/an) 563 220 237 14 91 1
10 prod.sec. (mc/an) 103 67 18 4 3 6 5
11 din care: rarituri 99 64 17 4 3 6 5
Volum de recoltare
12 11 11
prin TC (mc/an)
Total posibilitate
13 677 298 18 237 18 91 4 6 5
(mc/an)
Indici de recoltare Principale Secundare Taieri de conservare Total

14
(mc/an/ha) 2,5 0,5 - 3,0
Degajari Curatiri Rarituri Igiena Taieri de conservare

Lucrari de Lucrarea ha ha mc ha mc ha mc ha mc
ingrijire si Total 24,68 40 133,08 985 6,17 51 1,67 114
recoltare 2,47 4 13,31 99 6,17 5 0,17 11
Anual
SC SA PLZ PLA FR Total

Specia
Lucrări de Hectare
împădurire Integrale 13,77 12,85 5,33 2,12 0,62 34,69
(ha) Completări 5,62 5,10 1,07 1,54 0,12 13,45
Total 19,39 17,95 6,40 3,64 0,74 48,14
STRUCTURA SUPRAFEŢELOR SI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ
CLASA DE
TOTAL I II III IV şi peste
VÂRSTĂ
Suprafaţă -ha- 221,21 40,65 106,18 51,73 22,65
% 100 18 48 24 10
Volum -m³- 13510 450 5979 5167 1914
% 100 3 45 38 14
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͺ

S.U.P.”A” – CODRU REGULAT, SORTIMENTE OBIŞNUITE

Ciclul: 80 ani
Nr. Total SPECIA

Indicatorul U.M.
crt. S.U.P. STB FR PA STP SC TE VIT
1. Păduri pentru care
Grupa I 34,28 16,23 6,30 4,26 3,09 2,13 2,13 0,14
se reglementează
recoltarea de Grupa
ha - - - - - - - -
produse principale a II-a
(A11-A13)
Total 34,28 16,23 6,30 4,26 3,09 2,13 2,13 0,14
2. Proporţia speciilor % 100 49 18 12 9 6 6 -
3. Clasa de producţie medie 3.2 3.0 3.2 3.0 3.0 5.0 3.0 5.0
4. Consistenţa medie 0,88 0,89 0,82 0,90 0,90 0,90 0,90 0,93
5. Vârsta medie ani 45 44 54 40 44 40 40 25
6. Volumul mediu la hectar 3

m /ha 137 127 195 125 105 50 200 57
7. Fond lemnos total m 3 4691 2067 1227 533 323 107 426 8
8. Indici de creştere curentă m3/an/ha 3,8 2,4 6,2 3,5 2,3 4,2 9,9 -
3
9. Indici de creştere indicatoare m /an/ha 2,3 2,2 3,2 2,6 1,9 - 3,8 -
10. Posibilitate de produse
m3/an 14 - 14 - - - - -
principale
11. Volum din lucrări de
m3/an 36 17 4 6 3 1 5 -
îngrijire
12. T o t a l (rând 10-11) m3/an 36 17 4 6 3 1 5 -
Principale Lucrări de îngrijire Total

13. Indici de recoltare m3/an/ha
0,4 1,1 1,5
CLASA DE
VÂRSTĂ
Suprafaţă -ha- 34,28 - 23,37 9,68 1,23
% 100 - 68 28 4
Volum -m³- 4691 - 2925 1496 270
% 100 - 62 32 6
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͻ

S.U.P. ”M” – PĂDURI SUPUSE REGIMULUI DE CONSERVARE DEOSEBITĂ
Nr. SPECIA
Indicatorul U.M. Total S.U.P.
crt. SC
Grupa I 1,67 1,67
se reglementează
recoltarea de Grupa
ha - -
(A11-A13)
Total 1,67 1,67
2. Proporţia speciilor % 100 100
3. Clasa de producţie medie 5.0 5.0
4. Consistenţa medie 0,80 0,80
5. Vârsta medie ani 20 20

m /ha 53 53
7. Fond lemnos total m3 89 89
8. Indici de creştere curentă 3

m /an/ha 3,0 3,0
3
9. Indici de creştere indicatoare m /an/ha - -
10. Volum de recoltare prin tăieri de 3
m /an 11 11
conservare
11. Volum din lucrări de îngrijire
m3/an - -
12. T o t a l (rând 10-11) m3/an 11 11
Tăieri de conservare Lucrări de îngrijire Total

6,6 - 6,6
CLASA DE
VÂRSTĂ
Suprafaţă -ha- 1,67 1,67 - - -
% 100 100 - - -
Volum -m³- 89 89 - - -
% 100 100 - - -
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ʹͲ

S.U.P.”Q” – CRÂNG SIMPLU, SALCÂM

Ciclul: 25 ani
Nr. Total SPECIA

Indicatorul U.M.
crt. S.U.P. SC PLZ SA PLA STP STB VIT MJ
Grupa I 185,26 156,48 14,56 5,89 5,39 2,25 0,41 0,20 0,08
se reglementează
recoltarea de Grupa
ha - - - - - - - -
(A11-A13)
Total 185,26 156,48 14,56 5,89 5,39 2,25 0,41 0,20 0,08
2. Proporţia speciilor % 100 85 8 3 3 1 - - -
3. Clasa de producţie medie 4.2 4.2 4.0 4.0 4.0 3.9 4.0 4.0 4.0
4. Consistenţa medie 0,82 0,85 0,73 0,77 0,29 0,79 0,90 0,80 0,75
5. Vârsta medie ani 18 16 30 26 5 44 40 22 12

m /ha 47 33 162 157 19 52 85 50 50
7. Fond lemnos total m 3 8730 5172 2362 925 104 118 35 10 4
8. Indici de creştere curentă m3/an/ha 3,3 3,8 0,1 0,7 1,5 1,3 2,4 - -
9. Indici de creştere indicatoare 3

m /an/ha - - - - - - - - -
10. Posibilitate de produse

m3/an 549 220 237 91 - 1 - - -
principale
11. Volum din lucrări de
m3/an 67 66 - - - - 1 - -
îngrijire
12. din care:
m3/an 63 62 - - - - 1 - -
rărituri
12. T o t a l (rând 10-11) m3/an 616 286 237 91 - 1 1 - -
Principale Lucrări de îngrijire Total

3,0 0,4 3,4
CLASA DE
VÂRSTĂ
Suprafaţă -ha- 185,26 38,98 82,81 42,05 21,42
% 100 21 44 23 12
Volum -m³- 8730 361 3054 3671 1644
% 100 4 35 42 19
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ʹͳ

PARTEA I
MEMORIU TEHNIC
1. SITUAŢIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ

3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR
4. STUDIUL STATIUNII SI AL VEGETAŢIEI
5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL - ECONOMICE ALE PĂDURII ŞI A
BAZELOR DE AMENAJARE
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASA ŞI MĂSURI
DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII SPECIALE DE
PROTECŢIE
7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI
FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
9. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE SI
11. DIVERSE
1. SITUAŢIA TERITORIAL – ADMINISTRATIVĂ
Potrivit prevederilor Legii 46/2008 - Codul Silvic, fondul forestier naţional se gospodăreşte în
baza amenajamentelor silvice.
Suprafaţa fondului forestier deţinut de persoana juridică S.C. Cerasus Avium S.R.L. este de
222,05 ha.
Fondul forestier este situat pe raza teritorială a comunei Jorăşti, din judeţul Galaţi.
Cu ocazia Conferinţei I de amenajare consemnată în Procesul verbal nr. 88/29.12.2022, prin
care s-a avizat tema de proiectare, s-a constituit unitatea de producţie (U.P.) cu denumirea ,,U.P. I
Lunca”.
Amenajarea pădurilor s-a executat în conformitate cu prevederile "Normelor tehnice pentru
amenajarea pădurilor" şi a tuturor normativelor şi instrucţiunilor tehnice în vigoare.
Culegerea datelor de teren pentru prezentul amenajament au fost făcute în anul 2022.
Prin acest amenajament s-a urmărit să se prezinte o privire de ansamblu asupra structurii şi
mărimii fondului forestier, a cadrului natural al pădurii şi reglementarea procesului de producţie.
Obiectivul principal al elaborării acestui amenajament îl constituie stabilirea măsurilor de
gospodărire pentru aceste păduri în deceniul următor.
Suprafaţa fondului forestier este sub contract de prestări servicii silvice cu Ocolul Silvic Galaţi
din judeţul Galaţi.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ʹʹ

1.1. Elemente de identificare a fondului forestier
Din punct de vedere geografic, teritoriul studiat este situat în la limita nord-estică a Câmpiei
Române, pe formaţii colinare care reprezintă ultimele ramificaţii sudice ale Podişului Moldovenesc, pe
dealurile Covurluiului, în bazinul hidrografic al pârâului Covurluiului, în vecinătatea comunei Jorăşti
din judeţul Galaţi.
Staţiunile din cadrul unităţii de producţie sunt încadrate în etajul fitoclimatic Ss – silvostepă.
Altitudinal, arboretele sunt situate între 85 m (u.a. 78 B) şi 175 m (u.a. 20 A).
Repartizarea fondului forestier pe unităţi teritorial-administrative este prezentată în tabelul
următor:
Tabelul 1.1.1.
Unitatea teritorial Denumire veche Parcele Suprafaţa
Judeţul
administrativă O.S. U.P aferente (ha)
Comuna 11, 12, 13, 18, 19, 20,

Galaţi Galaţi III Zărneşti 222,05
Jorăşti 51, 78, 79, 80, 81
TOTAL 222,05
Vecinătăţile, limitele şi hotarele unităţii de producţie sunt prezentate în tabelul 1.2.1. .

Limitele sunt bine conturate prin forme naturale de relief evidente (culmi, văi şi cursuri de apă,
liziera pădurii). Hotarele sunt materializate prin şanţuri, borne, marcaje cu vopsea.
Tabelul 1.2.1.
Denumirea Puncte Limite
trupului de car- Vecinătăţi Hotare
pădure dinale Felul Denumirea
Semne Liziera pădurii,
N Păşune primărie Convenţionale convenţionale borne
Trupul Covurluiul E Teren arabil A891 Convenţionale Semne Liziera pădurii,
de Sus (parcelele convenţionale borne
11, 12, 13) Drum de exploatare Semne
S Teren arabil Artificială
DE 863 convenţionale, borne
V Păşune Ps 881 Convenţionale convenţionale borne
N Proprietate privată Convenţionale convenţionale borne
E Drum judeţean Artificială Drum judeţean Semne
Trupul Coasta DJ 242 convenţionale, borne
Luncii (parcela 18)
S Păşune primărie Convenţionale Semne Liziera pădurii,
convenţionale borne
V Proprietate privată Convenţionale
N Proprietate privată Convenţionale
Trupul Cepeului Semne Liziera pădurii,
E Păşune primărie Convenţionale convenţionale borne
(parcelele
19, 20) Semne Liziera pădurii,
S Teren neproductiv Convenţionale convenţionale borne
V Proprietate privată Convenţionale Semne Liziera pădurii,
N Păşune primărie Convenţionale Semne Liziera pădurii,
Trupul Viile Lunca convenţionale borne
(parcela 51)
E Păşune primărie Convenţionale
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ʹ͵

Denumirea Puncte Limite

trupului de car- Vecinătăţi Hotare
pădure dinale Felul Denumirea
S Păşune primărie Convenţionale
V Păşune primărie Convenţionale convenţionale borne
N Păşune primărie Convenţionale convenţionale borne
E Păşune primărie Convenţionale Semne Liziera pădurii,
Trupul Cerdacu convenţionale borne
(parcelele 78, 79,
80, 81) S Păşune primărie Convenţionale Semne Liziera pădurii,
V Păşune primărie Convenţionale
Zonele în care hotarele nu se suprapun cu detalii de planimetrie evidente, au fost delimitate cu
semne amenajistice (convenţionale).
În tabelul 1.3.1. este redată denumirea trupurilor şi parcelelor componente cu suprafaţa şi

comuna în raza căreia se află.
Tabelul 1.3.1.
Nr. Denumirea Parcele Suprafaţa Localitatea Gara C.F.R.
crt. trupului de pădure componente (ha) în raza căreia se află de destinaţie
1. Tr. Covurluiul de Sus 11, 12, 13 83,17 Comuna Jorăşti Galaţi

2. Tr. Coasta Luncii 18 7,66 Comuna Jorăşti Galaţi
3. Tr. Cepeului 19, 20 39,76 Comuna Jorăşti Galaţi
4. Tr. Viile Lunca 51 3,73 Comuna Jorăşti Galaţi
5. Tr. Cerdacu 78, 79, 80, 81 87,73 Comuna Jorăşti Galaţi
Total 222,05 -
Administrarea fondului forestier proprietate privată aparţinând persoanei juridice S.C. Cerasus
Avium S.R.L. se face de către Ocolul Silvic Galaţi, Direcţia Silvică Galaţi, prin Contract de prestări
servicii silvice. Administrarea fondului forestier se face cu respectarea regimului silvic şi a
reglementărilor privind protecţia mediului.
1.5. Principalele coordonate Stereo 70
În tabelul 1.5.1. sunt redate coordonatele în sistemul Stereo 70 pentru U.P. I Lunca.
Tabelul 1.5.1.
Nr.crt. U.P. X-Stereo 70 Y-Stereo 70 Trup pădure Parcele
1 I Lunca 721854.073 499926.9718 Covurluiul de Sus 11-13
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ʹͶ

2. ORGANIZAREA AMENAJISTICĂ A TERITORIULUI
2.1. Temeiul juridic al proprietăţii şi baza legală
În urma aplicării legilor fondului funciar, s-a trecut la reconstituirea dreptului de proprietate a
foştilor proprietari, pe cât posibil pe vechile amplasamente.
Suprafaţa fondului forestier a fost retrocedată în baza Legii nr. 247/2005.
Documentele care atestă proprietatea sunt reprezentate de :
a) Contractul de vânzare - cumpărare nr. 2359/14.11.2022, pentru suprafața de 137,2417 ha,
b) Contractul de vânzare - cumpărare nr. 2360/14.11.2022, pentru suprafața de 29,0000 ha,
c) Contractul de vânzare - cumpărare nr. 2361/14.11.2022, pentru suprafața de 26,8100 ha,
d) Contractul de vânzare - cumpărare nr. 2362/14.11.2022, pentru suprafața de 29,0000 ha,
Serviciile silvice sunt asigurate de Ocolul Silvic Galaţi, din judeţul Galaţi.
2.2. Constituirea unităţii de producţie şi materializarea parcelarului şi subparcelarului
Cu ocazia Conferinţei I de amenajare consemnată în Procesul verbal nr. 88/29.12.2022, s-a

avizat Tema de proiectare prin care se propunea constituirea unităţii de producţie (U.P.) cu denumirea
,,U.P. I Lunca”.
Suprafaţa fondului forestier ce aparține persoanei juridice S.C. CERASUS AVIUM S.R.L. , din
judeţul Galaţi este situată pe raza comunei Jorăşti.
Suprafaţa luată în studiu a fost administrată în baza prevederilor Amenajamentului fondului
forestier ce aparţine persoanelor fizice Moraru Călin, Cartianu Eufemia-Alexandrina, Cartianu Mihai,
din judeţul Galaţi, întocmit în anul 2013 pentru suprafaţa de 310,0 ha.
Suprafaţa fondului forestier provine din U.P. III Zărneşti, Ocolul Silvic Galaţi, Direcţia Silvică
Galaţi.
Amenajarea actuală a menţinut parcelarul din amenajamentul precedent, deoarece limitele
parcelelor au fost bine alese, fiind reprezentate prin detalii evidente de planimetrie, păstrându-se
numerotarea veche a parcelelor pentru o mai uşoară orientare a personalului de teren.
Amenajarea actuală a menţinut parcelarul din amenajamentul precedent, deoarece limitele
parcelelor au fost bine alese, fiind reprezentate prin detalii evidente de planimetrie.
Limitele parcelarului, liziera pădurii cât şi bornele au fost materializate cu vopsea roşie.
Delimitarea şi materializarea parcelarului, precum şi recondiţionarea bornelor se va face de
către beneficiar și personalul de teren al ocolului silvic care asigură serviciile silvice, în baza hărților
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ʹͷ
făcute de proiectant. Subparcelarul a suferit modificări în urma unei analize mai profunde a staţiunii
şi arboretului, pe baza efectuării cartărilor staţionale la scară mijlocie.
Subparcele noi s-au creat şi în situaţia în care arboretul necesită măsuri de gospodărire
diferite. Subparcelarul a fost materializat pe teren de către inginerul amenajist odată cu înregistrarea
datelor de teren pentru arboret şi staţiune.
Subparcelarul a fost marcat prin pichetaj orizontal, cu vopsea roşie, iar intersecţiile între liniile
subparcelare sau cu cele parcelare, s-au materializat printr-un inel, făcut cu vopsea roşie pe arbori
Indicativele alfabetice ale vechiului subparcelar s-a încercat, pe cât posibil să fie păstrate,
fiind modificate acolo unde s-au creat subparcele noi.
În tabelul 2.2.3. este prezentată corespondenţa între parcelarul din amenajamentul anterior şi
cel actual.
2.2.1. Mărimea parcelelor şi subparcelelor
Mărimea medie, minimă şi maximă a parcelelor şi subparcelelor este prezentată în tabelul

următor:
Tabelul 2.2.1.1.
Parcela Subparcela
Anul
amena- Suprafaţa (ha) Suprafaţa (ha)
jării Nr. Nr.
minimă maximă medie minimă maximă medie
2,6 60,4 0,1 21,3
2013 16 19,3 107 2,8
(parcela 80) (parcela 79) (u.a. 78L) (u.a. 12 A)
7,46 44,13 0,13 32,08
2023 11 20,19 62 3,85
(parcela 45) (parcela 64) (u.a 78 E) (u.a. 11 A)
La actuala amenajare subparcelarul a suferit modificări datorită lucrărilor executate între cele
două amenajări şi unei mai bune aprofundări a situaţiei din teren.
Parcelele înregistrate în cadrul acestei unităţi de producţie se încadrează în suprafaţa limită
admisă de instrucţiunile în vigoare.
Bornele sunt confecţionate din piatră şi sunt în număr de 34.

În tabelul 2.2.2.1. este dată situaţia bornelor.
Tabelul 2.2.2.1.
Nr. Denumirea Total Felul Parcelele unde
Numerotarea bornelor
crt. trupului de pădure borne bornelor sunt amplasate
1. Tr. Covurluiul de Sus 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30 8 Borne beton 11, 12, 13
2. Tr. Coasta Luncii 43, 44, 45 3 Borne beton 18
3. Tr. Cepeului 46, 47, 48, 49, 50 5 Borne beton 19, 20
4. Tr. Viile Lunca 132 1 Borne beton 51

22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29,
5. Tr. Cerdacu 17 Borne beton 78, 79, 80, 81
30, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39
TOTAL 34 - -
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ʹ͸

Bornele sunt amplasate la intersecţia limitelor parcelare şi schimbărilor de direcţie mai mari de
45 de grade, la întâlnirea limitelor parcelare cu liziera pădurii, la intersecţia acestora cu liziera pădurii
şi în diferite puncte caracteristice ale lizierei pădurii, marcând hotarele cu vecinătăţile.
Bornele au numărul gravat şi scris cu vopsea roşie pe fond alb.
Toate bornele sunt figurate pe planurile de bază şi pe hărţile amenajistice întocmite la scara
1:20000. Organele silvice au obligaţia de a revizui numerotarea bornelor din teren, în sensul să
corespundă cu numărul şi amplasarea bornelor de pe hartă.
2.2.3. Corespondenţa între parcelarul şi subparcelarul

din amenajamentul precedent şi cel actual
În tabelul 2.2.3.1., pentru o uşoară corelare a datelor din vechile amenajamente şi actele de
proprietate, cu actualul amenajament, este redată corespondenţa dintre parcelarul şi subparcelarul din
amenajamentul precedent şi cel actual.
Tabelul 2.2.3.1.
Numărul subparcelei din amenajamentul :
2013 2023 2013 2023 2013 2023
11 A+D+E+F+G+H 11 A 20 C 20 C 79 E%+J% 79 E
11 B+C 11 B 20 D 20 D 79 F 79 F
12 A 12 A 20 E 20 E 79 M 79 G
12 B 12 B 20 I 20 F 79 H 79 H
12 C 12 C 20 G 20 G 79 I 79 I
12 D 12 D 51 A% 51 A 79 L+K% 79 J
13 A 13 A 51 B 51 B 79 E% 79 K
13 B 13 B 51 C 51 C 79M1 79M1
18 A 18 A 51 B% 51 D 79M2 79M2
18 B 18 B 51 A% 51 E 80 A 80 A
18 C 18 C 78 B 78 B 80 B 80 B
18 D 18 D 78 C 78 C 81 B 81 B
19 A% 19 A 78 D 78 D 81 C 81 C
19 B 19 B 78 E 78 E 81 F 81 F
19 C 19 C 78 F+G+M 78 F 81 G% 81 G
19 D 19 D 78 I 78 G 81 H+L 81 H
19 A% 19 E 78 J 78 H 81 I 81 I
19 A% 19 F 79 A+C+G 79 A 81 J 81 J
19 A% 19 G 79 B 79 B 81 K 81 K
20 A+F 20 A 79N 79 C 81 G%+H% 81 L
20 B+H 20 B 79 D+J% 79 D - -
2.3. Planuri de bază utilizate.

Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază
Materialul cartografic de bază necesar elaborării amenajamentului este format din :

- planul topografic de bază;
- hărţile amenajistice.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ʹ͹

Materialul cartografic folosit la realizarea prezentului amenajament a fost stabilit la avizarea

temei de proiectare şi este reprezentat de planuri de bază, foi volante având curbe de nivel la scara
1:5000, elaborate de I.G.F.C.O.T. în anul 1974.
Planurile de bază utilizate, cu nomenclatura corespunzătoare, sunt prezentate în tabelul 2.3.1.1.
Tabelul 2.3.1.1.
Nr. Nomenclatura Suprafaţa
Scara Parcele componente
crt. planului de bază ha
1. L-35-93-A-a-3-II 1:5000
2. L-35-93-A-c-1-III 1:5000 11-13, 18-20, 51, 78-81 222,05
3. L-35-93-C-b-3-IV 1:5000
Total 222,05
Subparcelele noi, constituite la actualul amenajament, precum şi alte detalii planimetrice, au

fost ridicate în plan cu stația totală GPS Promark 3 formată din 3 receptoare.
S-au executat 15,2 km de drumuiri (613 puncte), care au fost raportate la scara planurilor
utilizate în STEREO 70 şi transpuse pe acestea.
Planurile de bază astfel echipate au constituit materialul cartografic, pe care s-au determinat
prin vectorizare suprafeţele unităţilor amenajistice, întocmindu-se astfel matriţele, pe baza cărora se
întocmesc hărţile amenajistice la scara 1/20000 care însoţesc amenajamentul de faţă.
Suprafaţa fondului forestier proprietate privată analizată este de 222,05 ha.

Suprafaţa a fost determinată prin vectorizarea parcelelor şi subparcelelor, urmărind ca suma
subparcelelor să se închidă pe suprafaţa parcelei, în cadrul toleranţei.
Suprafaţa fondului forestier astfel determinată s-a confruntat cu cea din evidenţa O.C.P.I. în
baza cărora s-a intabulat această suprafaţă, fără să se constate diferenţe.
În urma discuţiilor purtate, Conferinţa a II-a de amenajare a validat aceste suprafeţe.
Situaţia suprafeţei unităţii de producţie se prezintă în tabelul 2.4.1.1.
Tabelul 2.4.1.1.
Justificări
Anul
Suprafaţa Contractul de vânzare- Contractul de vânzare- Contractul de vânzare- Contractul de vânzare-
amenajării
cumpărare cumpărare cumpărare cumpărare
nr. 2359/14.11.2022 nr. 2360/14.11.2022 nr. 2361/14.11.2022 nr. 2362/14.11.2022
2023 222,0517 137,2417 29,0000 26,8100 29,0000
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ʹͺ

2.4.2. Evidenţa mişcărilor de suprafaţă din fondul forestier (Tabelul 1E)
Semnătura şefului
Scoateri
Modificări în suprafaţa fondului
Ocolului Silvic
din fondul
Documentul de aprobare Scopul
amenajistice
temporare din
forestier
Defrişări
scoatere
modificării forestier
Nr .crt.
fondul forestier
Unităţi
efectuate,
Scoateri
Reprimirii
denumirea
entului
docum
Intr
Sup
Terme
raf
ări
Felul
unităţii de la care definitive Sold

Nr Data
Data
n
provine terenul din f.f.
ha ha ha ha ha
11 A 32,08 - 32,08 - - - - -
11 B 10,54 - 42,62 - - - - -
12 A 21,32 - 63,94 - - - - -
12 B 1,52 - 65,46 - - - - -
12 C 2,78 - 68,24 - - - - -
12 D 1,43 - 69,67 - - - - -
13 A 7,99 - 77,66 - - - - -
13 B 5,51 - 83,17 - - - - -
18 A 0,76 - 83,93 - - - - -
18 B 4,57 - 88,50 - - - - -
18 C 1,99 - 90,49 - - - - -
18 D 0,34 - 90,83 - - - - -
19 A 2,82 - 93,65 - - - - -
19 B 1,67 - 95,32 - - - - -
19 C 1,95 - 97,27 - - - - -
19 D 1,44 - 98,71 - - - - -
19 E 0,24 - 98,95 - - - - -
19 F 0,51 - 99,46 - - - - -
19 G 0,43 - 99,89 - - - - -
20 A 4,42 - 104,31 - - - - -
2359,
Contracte de 20 B 19,96 - 124,27 - - - - -
2360, U.P. III Zărneşti
vânzare- 14.11.2022
1. 2361, O.S. Galaţi 20 C 0,96 - 125,23 - - - - -
cumpărare
2362 20 D 0,69 - 125,92 - - - - -
20 E 0,44 - 126,36 - - - - -
20 F 1,71 - 128,07 - - - - -
20 G 2,52 - 130,59 - - - - -
51 A 0,94 - 131,53 - - - - -
51 B 1,08 - 132,61 - - - - -
51 C 0,62 - 133,23 - - - - -
51 D 0,62 - 133,85 - - - - -
51 E 0,47 - 134,32 - - - - -
78 B 2,20 - 136,52 - - - - -
78 C 0,77 - 137,29 - - - - -
78 D 0,74 - 138,03 - - - - -
78 E 0,13 - 138,16 - - - - -
78 F 4,92 - 143,08 - - - - -
78 G 0,45 - 143,53 - - - - -
78 H 0,58 - 144,11 - - - - -
79 A 21,03 - 165,14 - - - - -
79 B 3,77 - 168,91 - - - - -
79 C 3,69 - 172,6 - - - - -
79 D 11,31 - 183,91 - - - - -
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ʹͻ

Semnătura şefului
Scoateri
Modificări în suprafaţa fondului
Ocolului Silvic
din fondul
Documentul de aprobare Scopul temporare din
amenajistice
forestier
Defrişări
scoatere
modificării forestier
Nr .crt. fondul forestier
Unităţi
efectuate,
Scoateri
Reprimirii
denumirea
entului
Intr
docum
Sup
Terme
raf
ări
Felul
unităţii de la care definitive Sold
Nr Data
n
Data
provine terenul din f.f.
ha ha ha ha ha
79 E 1,52 - 185,43 - - - - -
79 F 1,38 - 186,81 - - - - -
79 G 1,36 - 188,17 - - - - -
79 H 3,04 - 191,21 - - - - -
79 I 0,17 - 191,38 - - - - -
79 J 6,66 - 198,04 - - - - -
79 K 3,54 - 201,58 - - - - -
79M1 0,30 - 201,88 - - - - -
79M2 0,54 - 202,42 - - - - -
80 A 0,71 - 203,13 - - - - -
80 B 1,54 - 204,67 - - - - -
81 B 10,11 - 214,78 - - - - -
81 C 2,12 - 216,9 - - - - -
81 F 0,81 - 217,71 - - - - -
81 G 0,51 - 218,22 - - - - -
81 H 0,98 - 219,2 - - - - -
81 I 0,38 - 219,58 - - - - -
81 J 0,24 - 219,82 - - - - -
81 K 1,00 - 220,82 - - - - -
81 L 1,23 - 222,05 - - - - -
Suprafaţa la amenajarea din anul 2023 222,05 - 222.05 - - - - -
În acest tabel vor fi înregistrate toate mişcările de suprafaţă pe perioada aplicării actualului
amenajament.
Situaţia fondului forestier pe categorii de folosinţă este prezentată în tabelul 2.4.3.1.
Tabelul 2.4.3.1.
Suprafaţa -ha-
Simbol Categoria de folosinţă forestieră
2023
P. Fond forestier total 222,05
P.D. Terenuri acoperite cu pădure 221,21
P.T. Terenuri scoase temporar din fondul forestier 0,84
Indicele de utilizare a fondului forestier este de 99,6%.

Situaţia fondului forestier pe categorii de folosinţă şi grupe funcţionale este prezentată detaliat în
tabelul 15.2.1. Modul de încadrare de la o folosinţă la alta poate să difere de la an la an, în funcţie de
elementele noi care apar în decursul aplicării amenajamentului. În acest sens se vor analiza noile
folosinţe şi se va proceda la modificările corespunzătoare cu aprobările legale.
Se poate schimba categoria de folosinţă cu aprobarea puterii publice centrale care se ocupă de
silvicultură (Codul Silvic, art. 47).
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͵Ͳ

În tabelele 2.4.4.1. şi 2.4.5.1. sunt redate “Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători”
precum şi “Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii”.
Evidenţa fondului forestier analizat pe destinaţii este redată în tabelul 2.4.4.1, tabel generat de
programul AS.
Tabelul 2.4.4.1.
Aşa cum reiese din tabelul anterior, suprafaţa fondului forestier este acoperită cu pădure în
proporţie de 99,6%. Se observă că foioasele ocupă întreaga suprafaţă fondului forestier.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͵ͳ


Distribuţia fondului forestier analizat pe categorii de folosinţă şi specii este redată în tabelul
2.4.5.1, tabel generat de programul AS.
Tabelul 2.4.5.1.
În cadrul fondului forestier, SC ocupă 72% din suprafață, STB ocupă 8%, PLZ ocupă 7%, FR
ocupă 3%, SA ocupă 3%, STP ocupă 2%, PLA ocupă 2%, PA ocupă 2%,TE ocupă 1%.
2.5. Enclave
În raza teritoriului studiat nu sunt enclave.

Suprafaţa fondului forestier este administrată de O.S. Galaţi, D.S. Galaţi prin Contract de prestări
servicii silvice.
Arondarea este corespunzătoare situaţiei actuale, putându-se asigura în bune condiţii paza pădurii
şi organizarea lucrărilor silvotehnice necesare gospodăririi arboretelor.
Organizarea administrativă poate fi revizuită ori de câte ori este necesar, în raport cu dinamica
lucrărilor silvice sau a altor elemente cu caracter administrativ.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͵ʹ

3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A FONDULUI FORESTIER

PROPRIETATE PRIVATĂ
3.1. Evoluţia proprietăţii pădurilor şi modul lor de gospodărire

înainte de anul 1948
În trecut pădurile ce alcătuiesc această unitate de producţie au aparţinut proprietarilor particulari.

Ca urmare a naturii proprietăţii, pădurile au fost tratate în crâng, tăierile se executau neregulat,
fără a se respecta prescripţiile amenajamentului sau a reglementărilor existente pe atunci.
Datorită acestei situaţii, arboretele au suferit modificări în ceea ce priveşte proporţia speciilor,
prin reducerea procentului de stejar brumăriu şi stejar pufos, specifice silvostepei, care se întindeau pe
mari suprafeţe în sudul Moldovei cu secole în urmă, şi creşterea procentului de salcâm.
După anul 1930, odată cu demararea acţiunii de împădurire a terenurilor degradate, multe din
arboretele slab productive au fost şi ele substituite şi refăcute, dar în general nu cu speciile
corespunzătoare tipurilor de staţiune respective, ci cu salcâm.
Această specie s-a dovedit a fi mai uşor de introdus în condiţiile vitrege de climă şi sol din zona
respectivă.
Este adevărat că valoarea economică a acestei specii nu este prea mare, valoarea ei forestieră
este mai însemnată, atâta vreme cât salcâmul exercită un rol mai mare în formarea solului şi
ameliorarea terenurilor degradate faţă de alte specii, lucru dovedit de altfel prin rezultatele lucrărilor
executate în zonă.
3.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948,

până la intrarea în vigoare a amenajamentului actual
Pentru Ocolul Silvic Galaţi, în a căror componenţă a intrat şi pădurile luate în studiu, au fost
amenajate pentru prima dată în anul 1954-1955.
Următoarele amenajamente s-au întocmit în anii 1965, 1975, 1985, 1995.
O trăsătură caracteristică a amenajamentelor întocmite până în prezent a fost grija permanentă
acordării zonării funcţionale a arboretelor.
Gradul ridicat de vulnerabilitate la eroziuni şi alunecări a terenurilor şi solurilor, a constituit de
fiecare dată o preocupare deosebită, atribuirea funcţiei de protecţie a fondului forestier, devenind
prioritară, pentru o bună parte din arborete.
Evoluţia bazelor de amenajare pentru pădurile care fac obiectul reglementării producţiei reflectă
evoluţia concepţiei în amenajament prin conducerea arboretelor la vârsta corespunzătoarefuncţiilor
atribuite, cu efect direct în mărimea ciclului şi adoptarea unor soluţii tehnice vizând promovarea pe cât
posibil, în compoziţia arboretelor, a speciilor adaptate condiţiilor staţionale şi în egală măsură,
voloroase din punct de vedere economic şi forestier.
Referitor la amenajamentul anterior se poate spune că bazele de amenajare adoptate au fost în
general respectate,
În cei 10 ani de aplicare a amenajamentului expirat s-a acţionat susţinut pe linia principalelor
prevederi ce au decurs din aceste baze şi anume:
- menţinerea unei proporţii corespunzătoare a speciilor existente, concomitent cu promovarea în
cultură şi a altor specii valoroase sau rezistente mai ales pe terenurile degradate.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͵͵

- aplicarea unor măsuri adecvate de tăieri de îngrijire şi conducere a rboretelor – în general – şi

în special a celor afectate de factori destabilizatori, în scopul măririi rezistenţei acestora al
acţiunea dăunătoare a unor asemenea factori (uscare şi alunecare).
În ceea ce priveşte nivelul la care se situează realizarea prevederilor amenajamentului expirat, se
observă următoarele:
- s-au realizat depăşiri la curăţiri, rărituri şi tăieri de igienă, şi s-au preluat terenuri degradate în
vederea împăduririi,
- la tăierile de produse principale nu s-a realizat nici suprafata şi nici volumul de extras din
cauza fenomenelor de uscare ce au dus la depăşirea tăierilor de igienă.
În ultimul deceniu s-a intensificat fenomenul de uscare la salcâm şi la salcie, ceea ce a dus la
scăderea clasei de producţie de la III7 la IV0. Ca urmare a îmbătrânirii unor arborete şi tăierilor
repetate în crâng de jos, a scăzut productivitatea arboretelor.
Aşa cum s-a arătat anterior, la rărituri s-a depăşit atât suprafaţa cât şi volumul extras ca urmare a
încadrării tăierilor de produse accidentale la acest capitol.
În aceste condiţii, este practic imposibil de sesizat eventualele efecte culturale pozitive asupra
dezvoltării arboretelor.
Curăţirile s-au realizat în ultimul deceniu cu depăşire atât pe suprafaţă cât şi pe volum, ca urmare
a individualizării lăstarilor pe o cioată.
Lucrările de împădurire s-au efectuat conform planului.
3.3. Aplicarea prevederilor amenajamentelor anterioare
Având în vedere faptul că unitatea de producţie s-a constituit la actuala amenajare, din câteva
parcele ce au aparţinut U.P. III Zărneşti din O.S. Galaţi, nu se poate face o analiză a evoluţiei structurii
fondului de producţie luat în studiu, de-a lungul etapelor de amenajare.
Din această cauză nu se poate prezenta centralizat o evidenţă a lucrărilor propuse de
amenajamentele anterioare şi nici a realizărilor efectuate.
3.4. Aplicarea prevederilor amenajamentului anterior
Aplicarea lucrărilor prevăzute a se executa pe teritoriul U.P. I Lunca în deceniul anterior sunt
prezentate în tabelul 3.4.1.
Tabelul 3.4.1.
Aplicarea prevederilor amenajamentului anterior :
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͵Ͷ

Tabelul 3.4.2.
Preve- Împă- Dega- Acci- Produse Acci- Tăieri de
deri duriri jări Curăţiri Rărituri dentale principale dentale conservare Tăieri de igienă
(P) II I
Rea-
lizări ha/ ha/ ha/ mc/ ha/ mc/ mc/ ha/ mc/ mc/ ha/ mc/ ha/ mc/
(R) an an an an an an an an an an an an an an
%
P 2,99 - 10,65 11 7,98 69 - 7,45 412 - - - 18,1 13
R - - 2,98 6 3,43 22 - 3,14 184 - - - 16,0 21
% - - 28 55 43 32 - 42 45 - - - 88 161
Referitor la aplicarea lucrărilor de îngrijire se constată următoarele:

- degajări nu au fost prevăzute;
- curăţiri au fost prevăzute anual pe 10,65 ha cu un volum de recoltat de 11 m3. S-a parcurs
suprafaţa de 2,98 ha (28%), recoltându-se un volum de 6 m3 (55%).
- rărituri au fost prevăzute anual pe 7,98 ha cu un volum de recoltat de 69 m3. S-a parcurs cu
rărituri suprafaţa de 3,43 ha (43%), recoltându-se un volum de 22 m3 (32%).
Tăieri de produse principale s-au propus pe 7,45 ha/an, cu un volum de extras de 412 m3/an.
Din evidențele ocolului silvic rezultă că s-au recoltat 184 m3/an (45% din plan), parcurgându-se
suprafaţa de 3,14 ha (42%).
Tăieri de conservare nu s-au prevăzut prin amenajamentul anterior.
Referitor la tăierile de igienă, prin amenajamentul anterior s-au prevăzut a se parcurge anual 18,1
ha cu un volum de extras de 13 m3.
Din evidenţele ocolului silvic rezultă că în acest interval s-au parcurs, în medie, anual 16,0 ha
(88% din plan), realizându-se un volum anual de 21 m3 (161%).
În strânsă legătură cu formele de proprietate, gospodărirea pădurilor a fost afectată de interesele

celor ce le deţineau. În perioada anterioară naţionalizării, pădurile au fost gospodărite în baza normelor
tehnice în vigoare în perioadele respective.
Ca o concluzie generală cu privire la nivelul de gospodărire aplicat pădurilor studiate, se poate
aprecia că acesta a fost corespunzător etapei parcurse, cu alte cuvinte, că nu a avut influenţe negative
asupra realizării ţelurilor de producţie sau de protecţie ale gospodării.
Pentru viitor se impune respectarea cu stricteţe a tuturor prevederilor amenajamentului în
vederea normalizării treptate a structurii şi mărimii fondului forestier.
În tabelele 3.5.1. şi 3.5.2. se prezintă suprafaţa subunităţilor de gospodărire pe clase de vârstă
şi clase de producţie, iar în tabelele 3.5.3. şi 3.5.4. se prezintă suprafaţa fondului forestier pe specii şi
categorii de consistenţă.
Tabelul 3.5.1.
Clase de vârstă
Anul Suprafaţa
I II III IV şi peste
amenajării (ha)
ha % ha % ha % ha %
SUP „A” 34,28 - - 23,37 68 9,68 28 1,23 4
SUP „Q” 185,26 38,98 21 82,81 44 42,05 23 21,42 12
2023
SUP „M” 1,67 1,67 100 - - - - - -
Total 221,21 40,65 18 106,18 48 51,73 24 22,65 10
Tabelul 3.5.2.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͵ͷ

Anul Suprafaţa Clase de producţie (%)

amenajării (ha) I II III IV V
SUP „A” 34,28 - - 90 3 7
SUP „Q” 185,26 - - - 82 18

2012
SUP „M” 1,67 - - - - 100
Total 221,21 - - 14 69 17
Tabelul 3.5.3.
Suprafaţa Specii (%)
(ha)
SC STB PLZ FR SA PLA STP PA TE DT
SUP „A” 34,28 6 49 - 18 - - 9 12 6 -
SUP „Q” 185,26 85 - 8 - 3 3 1 - - -
SUP „M” 1,67 100 - - - - - - - - -
Total U.P. 221,21 72 8 7 3 3 2 2 2 1 -
Tabelul 3.5.4.
Categoria de consistenţă(%)
SUP Total
Sub 0,4 0,4 - 0,6 Peste 0,7
SUP „A” - - 100 100
SUP „Q” 5 3 92 100
SUP „M” - - 100 100
Total U.P. 4 2 94 100
Din tabelul 3.5.4. se observă că, procentual, consistenţa arboretelor este bună.
Dintre indicatorii care caracterizează structura fondului forestier, repartiţia arboretelor pe clase
de producţie, pe specii şi categorii de consistenţă se apropie în mare măsură de structura normală,
comparativ cu repartiţia arboretelor pe clase de vârstă, care va trebui echilibrată în timp prin adoptarea
unei valori a posibilităţii de produse principale egală şi cu continuitate pe mai multe decenii.
Concluzionând, putem afirma că gospodărirea silvică a avut, în general, un efect benefic asupra
stării pădurilor. Pentru etapele viitoare se impune, de asemenea, o atenţie maximă în gospodărirea
pădurilor, astfel încât condiţiile staţionale bune şi foarte bune existente în cuprinsul U.P. I Lunca să fie
valorificate cu o eficienţă superioară.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͵͸

4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI
4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren
Studiul staţiunii şi al vegetaţiei forestiere s-a făcut în cadrul lucrărilor de teren (descrierea
unităţilor amenajistice) şi a celor de redactare a amenajamentului, având ca scop determinarea şi
valorificarea tuturor informaţiilor care conduc la cunoaşterea condiţiilor naturale de vegetaţie, a
caracteristicilor arboretului actual, a potenţialului productiv al staţiunii în vederea stabilirii măsurilor
de gospodărire în concordanţă cu condiţiile ecologice şi cu cerinţele social-economice.
Datele privind întocmirea prezentului amenajament au fost culese pe teren în anul 2022, în
conformitate cu „Îndrumarul pentru amenajarea pădurilor – teren” ediţia 1984, „Norme tehnice pentru
amenajarea pădurilor” în vigoare şi recomandările Conferinţei I de amenajare.
Descrierea parcelară a avut un caracter de revizuire aprofundată a arboretului şi staţiunii.
Datele au fost culese prin măsurători directe şi estimări, iar înregistrarea lor în carnetele de
teren s-a făcut codificat pe formulare tipizate pentru a putea fi prelucrate pe calculator. Datele
respective sunt redate în “Evidenţa descrierii parcelare”.
Au fost înregistrate, de asemenea, informaţii referitoare la vegetaţie, aspectele deosebite şi
particularităţile fiecărui arboret fiind consemnate la rubrica “Date complementare”. Datele şi
informaţiile respective sunt necesare pentru caracterizarea de ansamblu a staţiunii şi arboretului şi
pentru reglementarea procesului de producţie forestieră.
În funcţie de datele referitoare la vegetaţie, caracteristicile solului, condiţiile fizico-geografice,
au fost stabilite tipurile de staţiuni forestiere şi tipurile de păduri întâlnite pe teritoriul analizat.
Notaţiile privind caracterizarea tipurilor de pădure şi de staţiune au fost actualizate şi puse în
acord cu lucrarea „Staţiuni forestiere” de prof. Dr. C. Chiriţă, ediţia 1977.
Stabilirea tipurilor naturale de pădure şi codificarea acestora s-a făcut în conformitate cu
„Clasificarea zecimală a tipurilor fundamentale de pădure din România”, vol. II, ed. 1984.
Altitudinile pentru fiecare unitate amenajistică s-au determinat pe planurile topografice de bază
în funcţie de curbele de nivel.
Pentru descrierea vegetaţiei, s-au estimat: compoziţia arboretului, speciile principale care
compun arboretul şi răspândirea acestora, consistenţa, elagajul, vitalitatea şi felul amestecului.
Vârstele elementelor de arboret s-au stabilit prin actualizarea celor corespunzătoare din vechiul
Amenajament fond forestier ce aparţine persoanelor fizice Moraru Călin, Cartianu Eufemia-Alexandrina,
Cartianu Mihai, O.S. Galaţi, precum şi în baza informaţiilor culese din teren.
În vederea determinării elementelor taxatorice s-au executat măsurători cu clupa şi
metrulpanglică (pentru diametre) şi cu hypsometrul Suunto pentru înălţimi, cu o toleranţă de ±10%,
respectiv ±5%, în puncte de sondaj caracteristice, amplasate în teren în fiecare unitate amenajistică, în
raport cu vârsta arboretului, cu suprafaţa şi variabilitatea lui, cu ponderea elementului de arboret,
urmărind surprinderea diverselor variaţii staţionale şi de arboret din cuprinsul subparcelei.
S-au măsurat diametre la fiecare element de arboret şi înălţimi la arborii medii. În cadrul
pieţelor de probă, fiecare arbore măsurat a fost însemnat cu un punct de vopsea roşie.
În scopul creşterii preciziei de determinare a volumului de masă lemnoasă, în arboretele
exploatabile în primul deceniu, s-au făcut inventarieri statistice (cercuri de 500 m² cu raza variabilă)
sau integrale, calculul volumelor respective făcându-se prin metoda „seriilor de volume“.
Pentru restul arboretelor s-a utilizat metoda „tabelelor de producţie simplificate“, iar pentru
cele puse în valoare de către ocol, s-au preluat volumele din actele de punere în valoare respective.
S-au executat ridicări în plan cu stația totală GPS Promark 3 formată din trei receptoare în
unităţile amenajistice a căror limite s-au modificat, dar şi în cele nou create. Datele de caracterizare a
arboretelor au fost înscrise de fişa unităţii amenajistice.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͵͹

Atât datele de caracterizare a staţiunilor forestiere cât şi cele ale arboretelor au fost codificate
după sistemul alfanumeric în vederea prelucrării automate a acestora prin mijloace moderne de calcul,
în cadrul sistemului informatic al amenajării pădurilor.
În urma prelucrării automate a datelor de teren s-au obţinut informaţii referitoare la:
- descrierea unităţii amenajistice;
- caracterizarea condiţiilor naturale de vegetaţie;
- caracterizarea mărimii, structurii şi calităţii fondului forestier;
- reglementarea procesului de producţie (calculul indicatorilor de posibilitate şi elaborarea
planurilor de amenajament);
- caracterizarea sub raportul accesibilităţii, a fondului forestier şi a posibilităţii de produse
principale şi secundare;
- elaborarea hărţilor (informaţii de caracterizare a arboretelor, a staţiunii şi a măsurilor
preconizate de amenajament).
Pe baza celor arătate mai sus, s-au stabilit măsurile de gospodărire ce urmează a se aplica
arboretelor în următorii 10 ani.
4.2. Elemente privind cadrul natural
4.2.1. Geologie
Geologic, teritoriul este constituit din depozite cuatemaro-pleistocene, între care predomină
depozitele loessoide şi nisipurile.
Depozitele löessoide sunt foarte variate ca aspect şi compoziţie texturată şi în general mai
nisipoase. În unele zone restrânse se gasesc pietrişuri, mame şi argile.
În luncile râurilor se găsesc aceleaşi formaţiuni de nisipuri, pietrişuri şi argile corespunzând
însă pleistocenului inferior şi levantinului de neogen. Toate aceste formaţiuni geologice au format în
decursul timpului materiale de formare a depozitelor de cuvertură pe care s-au format apoi solurile din
unitate.
Geografic, arboretele studiate sunt situate la limita sudică a Podişului Moldovei, în Podişul
Covurluiului. Podişul Covurluiului este alcătuit din pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile, fiind
caracterizat prin paralelismul dealurilor şi văilor cu direcţia nord-sud.
Văile au fundul plat, destul de larg şi mlăştinos. Se remarcă şi văi cu versanţi abrupţi ce sunt
supuşi puternic degradării la torente.
Altitudinal, fondul forestier se întinde între 85 m (u.a. 78 B) şi 190 m (u.a. 20 A).
Repartiţia suprafeţei fondului forestier pe categorii de altitudine este următoarea:
- 1 – 200 m - 222,05 ha (100%);
Total - 222,05 ha (100%);
În funcţie de pantă, suprafeţele de pădure se grupează astfel:
- versanţi cu înclinări mai mici de 16q - 202,80 ha (91%);
- versanţi cu înclinări între 16q- 30q - 19,25 ha ( 9%).
Expoziţiile de detaliu ale parcelelor sunt următoarele:
- expoziţie însorită - 29,31 ha (13%);
- expoziţie parţial însorită - 190,67 ha (86%);
- expoziţie umbrită - 2,07 ha ( 1%).
În evidenţa descrierii parcelare, expoziţiile sunt redate în raport cu punctele cardinale , având
următoarele semnificaţii : expoziţii însorite (S şi SV), expoziţii parţial însorite (E, SE, V şi NV), şi
expoziţii umbrite (N şi NV). Din punct de vedere fitoclimatic, pădurile sunt situate în etajul
fitoclimatic Ss – silvostepă.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͵ͺ

4.2.3. Hidrologie
Reţeaua hidrografică este reprezentată Valea Covurluiului cu afluenţii săi.

Acestea au scurgere predominantă în sezonul de primăvară şi vară, cu ape mari primăvara şi
viituri în timpul verii şi al toamnei.
Debitele apelor respective cresc în perioada de primăvară datorită topirii zăpezilor.
4.2.4. Climatologie
Teritoriul studiat se găseşte sub influenţa maselor de aer continental estice şi mai puţin sudice,
lipsind aproape cu totul influenţa aerului vestic care este oprit de paravanul munţilor Carpaţi.
Climatul teritoriului studiat constituie rezultanta interacţiunilor complexe dintre radiaţia solară,
particularităţile reliefului şi circulaţia atmosferică caracteristică acestei zone.
Prin datele prezentate în continuare sub formă tabelară, rezultă o primă caracterizare a
climatului regiunii sub aspectul regimului termic al aerului şi al influenţelor pe care acestea le are
asupra creşterii şi dezvoltării vegetaţiei forestiere.
Regimul termic al aerului se prezintă în tabelul următor 4.2.4.1.1.
Tabelul 4.2.4.1.1.
Ampli-
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuală tudine
Temperatura
-2,3 -1,0 3,3 9,8 15,9 19,7 21,8 20,9 16,6 10,8 4,7 -0,5 9,9 25,3
medie (0C)
Amplitudinea temperaturii medii anuale este de 25,3 grade Celsius.

Temperatura maximã absolutã +39 0C.
Temperatura minima absolutã -28,6 0C.
Variaţiile valorilor medii lunare ale temperaturii aerului şi amplitudinea anuală imprimă
teritorului studiat caracterul unui climat continental. Pe de altă parte, media temperaturilor maxime
multianuale şi media minimelor multianuale indică o nuanţă de continentalism ridicat.
Pe anotimpuri, temperatura medie se prezintă astfel:
- primăvara + 9,7 grade Celsius;
- vara + 20,8 grade Celsius;
- toamna + 10,7 grade Celsius;
- iarna - 1,7 grade Celsius;
Temperatura medie a sezonului de vegetaţie este 18,6 grade Celsius şi are o lungime de peste 6
luni pe an, iar numărul zilelor cu îngheţ este de circa 80-100 zile.
Data medie şi extremele primului îngheţ : 5.XI (27.IX – 22.XII)
Data medie şi extremele ultimului îngheţ : 26.III (25.II – 10.IV)
Frecvenţa gerurilor şi a îngheţurilor târzii este mai mare decât a celor timpurii, putând apare
chiar şi la mijlocul lunii aprilie şi respectiv la sfârşitul lunii septembrie, aşa cum se poate constata şi
din datele anterioare.
Temperatura aerului, valori maxime şi minime absolute sunt redate în tabelul următor:
Tabelul 4.2.4.1.2.
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuală
Tempe Maxima 15,6 19,0 30,4 30,1 31,4 34,0 36,4 37,4 36,2 32,5 27,0 18,5 37,4
ratura Minima -30,4 -31,0 -22,5 -7,2 -1,6 1,8 5,5 4,5 -3,4 -12,2 -20,0 -29,8 -31,0
Temperaturile maxime pot fi letale puieţilor şi pot produce de asemenea pălirea scoarţei la
exemplarele mature rămase în lumină.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͵ͻ

Numărul zilelor cu temperaturi mai mari de 10 0C este în medie de 205 zile, suma temperaturilor
zilnice cu t>100C fiind de 3822 0C , iar numărul zilelor cu temperaturi mai mari de 0 0C este în medie
de 301 zile, suma temperaturilor zilnice cu t > 00C fiind de 3880 0C.
În aceste condiţii culturile forestiere au timp să ajungă la maturitate.
4.2.4.2. Regimul pluviometric
Regimul pluviometric reprezintă o importantă caracteristică climatică, precipitaţiile reprezentând

unul din factorii ecologici de mare importanţă pentru vegetaţia forestieră.
Tabelul 4.2.4.2.1.
Staţia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
Precipitaţii
25 23,8 25,1 33,7 45,0 69,3 57,5 43,3 35,4 34,5 35,5 31,5 465,8
medii (mm)
Regimul precipitaţiilor atmosferice se caracterizează printr-o medie anualã de 465,8 mm

repartizate neuniform, iarna fiind de 82 mm iar vara de 150-160 mm iar pe sezonul de vegetaţie
(aprilie-septembrie) 261,4 mm. Verile sunt în general calde şi secetoase.
Cantitatea de precipitaţii ce cade în timpul sezonului de vegetaţie reprezintă aproximativ 71%
din cantitatea anuală de precipitaţii.
* Precipitaţiile atmosferice medii pe anotimpuri şi în perioada de vegetaţie sunt:
- primăvara - 123,9 mm;
- vara - 164,7 mm;
- toamna – 99,5 mm;
- iarna - 99,6 mm.
Anotimpul cu cele mai abundente precipitaţii este vara, când în luna iunie cad cele mai multe
precipitaţii. Anotimpul cu cele mai reduse precipitaţii este iarna, luna februarie fiind cea mai
secetoasă.
4.2.4.3. Regimul eolian
Regimul eolian este unul din factorii care determină continentalismul pronunţat al climatului.
Vânturile cele mai frecvente sunt crivăţul, care suflă iarna pe direcţia N–NE şi E cu viteze de 26-
38 m/s şi cu o frecvenţă medie de 25.
Vântul de primăvară afectează cel mai mult umiditatea din sol, producând creşterea
evapotranspiraţiei. Regimul eolian, pluviometric şi cel termic au dus, in ultimii ani, la secetă
prelungită, consecinţa fiind apariţia fenomenului de uscare la unele arborete.
4.2.4.4. Evapotranspiraţia potenţială
În tabelul următor sunt prezentate date privind evapotranspiraţia potenţială medie lunară şi
anuală:
Tabelul 4.2.4.4.1.
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
Evapotranspiraţia
0 0 14 49 95 123 146 128 83 44 13 0 695
potenţială (mm)
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͶͲ

Valorile evapotranspiraţiei potenţiale realizează un maxim în luna iulie şi un minim in lunile de

iarnă.
Evapotranspiraţia potenţială anuală variază între 680 şi 690 mm depăşind astfel cantitatea de
precipitaţii care este de 465.8 mm.
4.2.4.5. Indici de umiditate şi de ariditate
Indicatorii sintetici ai datelor climatice (indici de umiditate şi ariditate), sunt daţi în tabelul
următor:
Tabelul 4.2.4.5.1.
în sezonul de
Indicatori sintetici anual primăvara vara toamna vegetaţie
Indicele de umiditate R=P/T 45,0 44,8 28,0 40,8 32,1
Indicele de ariditate I=P/T+10 24,0 24,4 19,2 22,4 20,6
Atât indicatorii sintetici ai datelor climatice cât şi indici de compensare hidrică (Ich) cu valori
subunitare şi indicii de ariditate de Martonne (valori sub 25) arată, că perioadele de uscăciune din sol
sunt frecvente, începând cu estivalul mijlociu până la sfârşitul perioadei de vegetaţie deci pădurile din
teritoriul studiat au condiţii climatice puţin favorabile.
În ceea ce priveşte indicii de umiditate şi de compensare hidrică se poate menţiona că
umiditatea estivală variază între limitele largi de la reavăn - jilav la umed - ud, iar capacitatea de
aprovizionare cu apă a solului este de la mijlocie la mare.
Teritoriul acestei unităţi de producţie se încadrează după Koppen în provincia climatică D.f.c.x.,
în care: D - climat boreal;
f - volumul precipitaţiilor anuale sub 500 mm;
c - temperatura medie anuală mai mare de 10°C timp de 6 ani la rând;
x - maximul de precipitaţii se realizează vara, iar minimul către sfârşitul anului.
În concluzie, acest district se caracterizează prin ierni reci cu viscole puternice, iar verile sunt
secetoase cu invazii de mase de aer cald, continental.
4.2.4.6. Date fenologice
Înflorirea, înfrunzirea şi coacerea seminţelor forestiere sunt în funcţie de numeroşi factori, pentru
care cei mai importanţi sunt: temperatura, lumina, vântul, solul, substratul litologic şi exigenţele
ecologice ale speciilor.
În urma observaţiilor făcute pe teren, din evidenţele ocolului, din amenajamentele anterioare şi
din literatura de specialitate, în tabelul următor sunt prezentate mediile următoarelor date fenologice:
Tabelul 4.2.4.6.1.
Specia forestieră Data înfrunzirii Data înfloririi Data coacerii Periodicitatea Vârsta la care începe
de fructificaţie fructificarea
Stejar 10.IV – 25.IV 20.IV – 5.V 20.IX – 20.X 7-9 ani 60-70 ani
Salcie 1.IV – 15.IV 1.IV – 15.IV 15.V – 10.VI anual 5-10 ani
Plop alb 1.IV – 15.IV 15.III – 20.IV 10.V – 25.V anual 10-15 ani
Plop euramerican 5.IV – 20.IV - - - -
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. Ͷͳ

4.2.4.7. Caracterizarea generală a climatului
Climatul din zona studiată, ca rezultat al interacţiunii complexe dintre factorii componenţi
(temperatura, precipitaţiile, circulaţia aerului, evapotranspiraţia, condiţiile de relief, etc.) prezintă
importanţă deosebită în existenţa şi dezvoltarea vegetaţiei forestiere. Consecinţa acestor conexiuni a
condus la încadrarea pădurilor, din punct de vedere fitoclimatic, de pe teritoriul respectiv în etajul de
vegetaţie Ss – silvostepă.
Indicatorii sintetici ai datelor climatice, precum şi topoclimatul local, arată că pădurile nu au
întodeauna condiţii climatice favorabile de creştere şi dezvoltare.
Valorile maxime şi minime ale temperaturii, constituie adevărate şocuri pentru plantaţiile tinere,
ajungându-se până la calamitarea lor. Când temperaturile ridicate se menţin timp îndelungat sau se
repetă la intervale scurte de timp, pot apărea fenomene nedorite de uscare anormală a arboretelor.
Potenţialul termic al teritorului (4205 0C), exprimat prin suma temperaturilor mai mari de 0 0C
(perioada bioactivă), comparat cu cerinţele principalelor specii forestiere din zonă, arată că aceasta
este favorabil cvercineelor, speciilor de amestec (Fr, Te, Ca, Ulc, Nu, Ju) precum şi speciilor de plopi
euramericani, indigeni, sălcii şi anin.
Cantităţile medii de precipitaţii (465,8 mm/an), deşi nu sunt uniforme tot timpul anului, variind
de la un anotimp la altul, de la o lună la alta cu un maxim în luna iunie şi un minim în luna februarie,
nu satisfac cerinţele de umiditate a principalelor specii ce vegetează în cadrul teritoriului. În perioada
rece a anului o parte din precipitaţii cad sub formă de zăpadă, constituindu-se într-o rezervă importantă
a apei în sol şi într-un strat stabil de zăpadă cu rol termoizolator pentru sol şi pentru culturile forestiere
tinere. Regimul precipitaţiilor este infuenţat şi de umezeala relativă a aerului cu o importanţă deosebită
pentru evapotranspiraţie şi transpiraţia vegetaţiei.
Astfel, valoarea medie anuală a evapotranspiraţiei potenţiale de 695 mm, este mai mare decât
cea a precipitaţiilor atmosferice (465,8 mm).
Curba variaţiei evapotranspiraţiei se prezintă cu un maxim în lunile de vară (când aceasta
depăşeşte valoarea precipitaţiilor), ca urmare a creşterii temperaturilor şi intensificării proceselor
biologice ale plantelor şi cu un minim în cele de iarnă, în timpul repausului vegetativ, pe total existând
un dezechilibru între cantitatea de precipitaţii căzută şi evapotranspiraţia potenţială.
Sintetizând datele climatice şi valorile indicelui de Martonne şi a celui de compensare hidrică ,
pot conduce la concluzia că nu sunt asigurate condiţii optime de vegetaţie pentru speciile ce formează
vegetaţia forestieră din cuprinsul teritoriului studiat.
4.3. Soluri
În urma efectuării lucrărilor de cartare staţională la scară mijlocie s-au identificat pe teren două
tipuri de sol: cernoziom cambic tipic.
Tipurile de sol sunt prezentate în tabelul 4.3.1.1.
Tabelul 4.3.1.1.
Nr. Subtipul Succesiunea Suprafaţa
Clasa de soluri Tipul de sol Codul
crt de sol orizonturilor ha %
1. Protisoluri Aluviosol gleic 0414 Ao-Go-Gr 27,04 12
2. Cernisoluri Faeoziom tipic 1301 Am-Bv-C(Cca) 191,14 88
Total 218,18 100
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. Ͷʹ

Aluviosol gleic (0414) - cu profil Aoen–C ocupă 12% din suprafaţă. Este format în luncă cu
ape freatice dure,slab alcalin,moderat la puternic humifer carbonatic, slab la bine aprovizionat în azot
total,textură variabilă pe profil (lutoasă la lutoprăfoasă) în Ao şi luto-nisipoasă la luto-argiloasă în
profunzime. Are caracteristic un orizont de oxido-reducere (Go) în primii 50 cm, datorat existenţei
apei freatice la mică adâncime.
Volumul edafic este predominant mijlociu,foarte rar mare,conferind tipurilor staţionale o bonitate
predominant mijlocie pentru SA, PLA, PLN şi inferioară pentru PLEA. Solul prezintă fertilitate
mijlocie pentru zăvoaie de plopi şi sălcii, şi pentru sălciile selecţionate, din cauza gleizării puternice.
Faeoziom tipic (1301) - cu profil Am-Bv-C(Cca) ocupă 88% din suprafaţă.

Materialul mineral pe care s-au format aceste soluri este format din loesuri si depozite
loessoide. Pe aceste soluri au o evolutie dinamica si depozitele nisipoase fine, remaniate eolian.
Panzele de apa freatica se gasesc sub nivelul critic, deci la adancimi mari si in consecinta nu
influenteaza procesul de formare a cernoziomului cambic tipic.
Orizontul Am la acest sol este un Am de 40 - 50cm grosime; are culoare inchisa, brun-
negricioasa, brun-cenusie, structura formata din agregate mijlocii cu muchii usor reliefate; textura este
luto-argiloasa.
Orizontul Bv are grosimi diferite, intre 20-60 cm ; este de culoare brunie cu nuante roscate sau
ruginii ; textura este luto-argiloasa; structura micprismatica; moderat compact, radacini; trecerea spre
orizontul urmator. Orizontul Cca se gaseste de la 70-120 cm in jos are culoare brun-galbuie;
astructurat; lutos; fin poros; prezinta numeroase pete cu diferite marimi de carbonat de calciu.
Bogata activitate biologica al acestor soluri este materializata in numeroase neoformatiuni
biologice. Procesul de argilizare activ determina cresterea procentului de argila si, in consecinta, o
textura luto-argiloasa.
Structura orizontului Am este grauntoasa, iar cea a orizontului Bv este mai mic prismatica si nu
este hidrostabila. Aceste soluri sunt usor tasate.
Orizontul Am are continutul de humus cuprins intre 3-5%. Continutul in elemente nutritive
este ridicat, au conditii de solificare bune, stimuleaza dezvoltarea bacteriilor fixatoare de azot
asimilabil.
Cernoziomul cambic tipic evoluat pe loess sau pe depozite loessoide este unul dintre cele mai
fertile soluri din tara noastra.
Fertilitatea potentiala este asigurata de insusirile fizice, hidrofizice si biochimice.
Cernoziomul cambic are continut ridicat de humus de buna calitate, reactie neutra sau slab
acida si o buna aprovizionare cu elemente nutritive asimilabile.
Fertilitatea este mijlocie pentru stejar pufos, stejar brumăriu şi gorun.
În tabelul 4.3.3.1 generat de programul AS este redată repartiţia unităţilor amenajistice pe tipuri
şi subtipuri de sol.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. Ͷ͵

Tabelul 4.3.3.1.
S O L U R I S I U N I T A T I A M E N A J I S T I C E
79M1 79M2
Total subtip sol :
2 UA 0.84 HA
Total tip sol : 2 UA 0.84 HA
04 Aluviosol
0414 gleic
78 B 78 C 78 D 78 E 78 F 78 G 78 H 80 A 81 B 81 C 81 G 81 H 81 I 81 J 81 K
81 L
Total subtip sol : 16 UA 27.07 HA
13 Faeoziom
1301 tipic
11 A 11 B 12 A 12 B 12 C 12 D 13 A 13 B 18 A 18 B 18 C 18 D 19 A 19 B 19 C
19 D 19 E 19 F 19 G 20 A 20 B 20 C 20 D 20 E 20 F 20 G 51 A 51 B 51 C 51 D
51 E 79 A 79 B 79 C 79 D 79 E 79 F 79 G 79 H 79 I 79 J 79 K 80 B 81 F
TOTAL UP 62 UA 222.05 HA

Tipul de staţiune determinate sunt prezentate în tabelul 4.4.1.1.

Tabelul 4.4.1.1.
Categoria de
Tipul de staţiune Suprafaţa
Nr. Etajul bonitate
crt. fitoclimatic mijl. inf.
Codul Diagnoza ha %
(ha) (ha)
Silvostepă externă de stejar pufos, Bi, cernoziom
9.2.1.0. 161,43 73 - 161,43
(carbonatic) pe loess
Silvostepă externă de stejărete xerofile de stejar
1. Ssc 9.3.1.0. pufos, Bm, cernoziom slab levigat pe materiale 32,71 15 32,71 -
loessoide şi alte luturi ± argiloase
Silvostepă luncă de zăvoi de salcie, Bi, aluvial
9.6.2.2. 27,07 12 - 27,07
amfigleic
ha 221,21 100 32,71 188,50
Total
% 100 15 85
Din tabel se poate observa că majoritatea staţiunilor identificate sunt de bonitate inferioară (85%)
şi restul sunt staţiuni de bonitate mijlocie (15%).
Studiul staţiunii s-a făcut cu ajutorul cartărilor staţionale executate la scară mijlocie.
4.4.2. Descrierea tipurilor de staţiune cu factori limitativi şi măsurile de gospodărire

impuse de aceşti factori (fişele ecologice)
9.2.1.0. Silvostepă externă de stejar pufos, Bi, cernoziom (carbonatic) pe loess

Ocupă 73% din totalul suprafeţei studiate. Staţiune de bonitate inferioară, întâlnită pe versanţi
variat înclinaţi. Staţiune cu eroziune slabă a terenului şi înclinare a versanţilor, predominant umbriţi.
Substrat litologic constituit din depozite loessoide. Complex de microstaţiuni cu cernoziomuri
cambice, carbonatice. Vegetaţia actuală este constituită în redusă măsură din arborete de tip natural
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͶͶ

fundamental : arborete de stejar pufos şi stejar brumăriu, provenite din lăstari, cu consistenţe scăzute,
unele parţial derivate. În rest, sunt arborete artificiale, în mare majoritate salcâmete, de productivitate
inferioară şi uneori mijlocie, în funcţie de variabilitatea bonităţii microstaţiunilor.
Salcâmetele actuale vor fi menţinute încă o generaţie, regenerarea lor va începe de la vârste mici,
(15-20 de ani). Lucrările de împădurire ce se vor executa vor avea un evident caracter experimental
datorită condiţiilor staţionale date, la limita extremă a nefavorabilităţii.
9.3.1.0. Silvostepă, stejărete xerofile, Bm, cernoziom slab-moderat levigat, pe materiale loessoide.
Ocupă 15% din totalul suprafeţei studiate. Staţiuni situate pe suprafeţe însemnate din câmpii
tabulare, uşor vălurate sau uşor înclinaţie cu expoziţii însorite. Substraturi fine de materiale loessoide
sau alte luturi +/- argiloase pe care s-au format cernoziomuri slab levigate, intens humifere, profunde,
luto-argiloase şi argilo-lutoase, cu volum edafic mare şi mijlociu. Regimul climatic de silvostepă
externă, cu veri calde, sărace în precipitaţii, cu un mare deficit estival de umiditate accesibilă şi
consistenţă estivală ridicată. Bonitate mijlocie pentru stejăretele de stejar pufos, obişnuit cu alte specii
în diseminaţie, cu stejar brumăriu, ulm, jugastru, păr pădureţ şi arţar tătărăsc.
Se recomandă menţinerea arboretelor de tip fundamental şi refacerea cu aceleaşi specii a
arboretelor degradate.
9.6.2.2. Silvostepă luncă de zăvoi de salcie, Bi, aluvial amfigleic
Ocupă 12% din suprafaţa fondului forestier al U.P. I Lunca. Staţiune forestieră de luncă,
terenuri orizontale şi slab –moderat înclinate, pe substraturi reprezentat e exclusiv din loessuri şi
depozite loessoide, pe suprafeţe interfluviale orizontale sau slab înclinate. Soluri de tip aluviosol gleic.
Pe suprafeţele interfluviale netede, înalte, sub vegetaţie forestieră şi umiditate mai mare,
carbonaţii pot fi levigaţi la adâncimi mai mari (sub 100 cm), iar îndepărtarea carbonaţilor a permis o
alterare mai intensă cu formare de minerale argiloase.
Staţiuni de bonitate inferioară pentru zăvoaiele de plop şi salcie şi mijlocie pentru culturile de
plopi euramericani.
În tabelul 4.4.3.1. este prezentată repartiţia unităţilor amenajistice ale unităţii de producţie pe
tipuri de staţiune.
Tabelul 4.4.3.1.
TS U N I T A T I A M E N A J I S T I C E
79M1 79M2
TOTAL TP 2 UA 0.84 HA
TOTAL TS 2 UA 0.84 HA
9210 11 A 11 B 12 B 12 C 12 D 13 A 13 B 18 A 18 C 18 D 19 A 19 B 19 C 19 D 19 E
19 F 19 G 20 B 20 C 20 E 20 G 51 A 51 B 51 C 51 D 51 E 79 A 79 B 79 C 79 D
79 E 79 F 79 G 79 H 79 I 79 J 79 K 80 B 81 F
9310 12 A 18 B 20 A 20 D 20 F
9622 78 B 78 C 78 D 78 E 78 F 78 G 78 H 80 A 81 B 81 C 81 G 81 H 81 I 81 J 81 K
81 L
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. Ͷͷ

4.4.4. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni şi sol
În tabelul 4.4.4.1. este prezentată repartiţia unităţilor amenajistice ale unităţii de producţie pe
tipuri de staţiune.
Tabelul 4.4.4.1.
TS SOL U N I T A T I A M E N A J I S T I C E
79M1 79M2
9210 1301 11 A 11 B 12 B 12 C 12 D 13 A 13 B 18 A 18 C 18 D 19 A 19 B 19 C 19 D 19 E
79 E 79 F 79 G 79 H 79 I 79 J 79 K 80 B 81 F
9310 1301 12 A 18 B 20 A 20 D 20 F
9622 0414 78 B 78 C 78 D 78 E 78 F 78 G 78 H 80 A 81 B 81 C 81 G 81 H 81 I 81 J 81 K
81 L
Evidenţa privind tipurile de pădure şi tipurile de staţiune este prezentată în capitolul 15, în
tabelul 15.3.1. “Evidenţa tipurilor de staţiune şi a tipurilor de pădure”.
4.5.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de pădure
Tipurile de pădure evidenţiate în cadrul suprafeţei studiate sunt redate în tabelul 4.5.1.1.:
Tabelul 4.5.1.1.
Productivitate
Tip de pădure Suprafaţa naturală
Nr. Tip
crt. de staţiune Mijl. Infer.
Cod Diagnoza ha %
(ha) (ha)
Stejar pufos pur din silvostepă pe substrat
1. 9.2.1.0. 822.1 161,43 73 - 161,43
de nisip (i)
Stejar brumăriu pur pe cernoziom slab
2. 9.3.1.0. 811.2 32,71 15 32,71 -
degradat su substrat de loess (m)
Zăvoi de salcie de productivitate inferioară
3. 9.6.2.2. 951.7 27,07 12 - 27,07
în luncile apelor interioare (i)
ha 221,21 100 32,71 188,50
Total
% 100 15 85
În concordanţă cu răspândirea tipurilor de staţiuni, majoritatea tipurilor naturale de pădure sunt

de productivitate inferioară (85%) şi restul sunt de productivitate mijlocie (15%).
Cel mai răspândit tip de pădure “ Stejar pufos pur din silvostepă pe substrat de nisip (i) ” ocupă
73% din suprafaţă.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. Ͷ͸

4.5.2. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune şi pădure

Lista unităţilor amenajistice grupate pe tipuri de staţiune şi tipuri de pădure, redată de
programul AS, este prezentată în tabelul 4.5.2.1.
Tabelul 4.5.2.1.
TS TP U N I T A T I A M E N A J I S T I C E
79M1 79M2
9210 8221 11 A 11 B 12 B 12 C 12 D 13 A 13 B 18 A 18 C 18 D 19 A 19 B 19 C 19 D 19 E
79 E 79 F 79 G 79 H 79 I 79 J 79 K 80 B 81 F
9310 8112 12 A 18 B 20 A 20 D 20 F
9622 9517 78 B 78 C 78 D 78 E 78 F 78 G 78 H 80 A 81 B 81 C 81 G 81 H 81 I 81 J 81 K
81 L
4.5.3. Lista unităţilor în raport cu caracterul actual al tipului de pădure
Lista unităţilor amenajistice grupate după caracterul natural al pădurii, redată de programul AS,
este prezentată în tabelul 4.5.3.1.
Tabelul 4.5.3.1.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. Ͷ͹


Caracterul actual al tipului de pădure este prezentat în tabelul 4.5.4.1. pe formaţii forestiere.
Tabelul 4.5.4.1.
Prin măsurile preconizate de amenajamentul actual, proporţia arboretelor natural fundamentale

se va menţine şi pe viitor.
4.6. Structura fondului forestier
În urma prelucrării datelor la calculator şi a centralizării lor, au rezultat o serie de evidenţe

privind structura şi mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale, specii,
clase de vârstă şi clase de exploatabilitate, clase de producţie şi categorii de consistenţă, care sunt
prezentate în tabelele 15.2.4. - 15.2.10., precum şi în “Fişele indicatorilor de bază”, atât pe subunităţi
cât şi pe total. În tabelul 4.6.1. este prezentată de asemenea, o evidenţă sintetică a principalilor
indicatori de structură ai fondului forestier.
Tabelul 4.6.1.
SPECIA
Specificari UP
SC STB PLZ FR SA PLA STP PA TE DT
Compozitia(%) -
72 8 7 3 3 2 2 2 1 100
Clasa de productie 4.2 3.0 4.0 3.2 4.0 4.0 3.4 3.0 3.0 4.3 4.0
Consistenta 0.85 0.89 0.73 0.82 0.77 0.29 0.86 0.90 0.90 0.83 0.83
Varsta medie
16 44 30 54 26 5 44 40 40 21 22
(ani)
Cresterea curenta
3.8 2.4 0.1 6.2 0.7 1.5 1.9 3.5 9.9 - 3.4
(mc/an/ha)
Volum mediu
33 126 162 195 157 19 83 125 200 52 61
(mc/ha)
Fond lemnos
5368 2102 2362 1227 925 104 441 533 426 22 13510
(mc)
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. Ͷͺ

În tabelul următor este prezentată structura arboretelor pe specii, clase de vârstă şi clase de
producţie.
Tabelul 4.6.2.
Analizând datele din tabelul de mai sus se constată că gospodărirea pădurilor se face prin
constituirea a două subunităţi de gospodărire stabilite în funcţie de ţelurile fixate pentru arboretele
respective şi anume:
i S.U.P. A – organizată în codru regulat cu scopul de a produce lemn de mari dimensiuni, de calitate
foarte bună, cu producţii corespunzătoare potenţialului staţional în condiţii de maximă stabilitate
ecologică şi de asigurare a protecţiei mediului înconjurător – 34,28 ha;
i S.U.P. M - organizată pentru a asigura conservarea deosebită a terenului şi a solului, pentru care nu
se organizează producţia de lemn, îngrijirea şi conducerea arboretelor urmărind asigurarea
permanenţei pădurii şi asigurarea rolului de protecţie stabilit – 1,67 ha;
i S.U.P. Q – crâng simplu, salcâmete – 185,26 ha.
În tabelul următor este prezentată evidența arboretelor slab productive şi cu compozitii

necorespunzătoare.
Tabelul 4.7.1.
Pe raza teritoriului luat în studiu există o suprafaţă de 188,50 ha arborete slab productive,
reprezentate de arborete natural fundamentale de productivitate inferioară situate pe staţiuni de
bonitate inferioară, care reflectă întocmai condiţiile staţionale.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. Ͷͻ


4.8.1. Situaţia sintetică factorilor destabilizatori şi limitativi
În tabelul 4.8.1.1. se prezintă situaţia sintetică factorilor destabilizatori şi limitativi.

Tabelul 4.8.1.1.
Evidenţa arboretelor afectate de factori destabilizatori şi limitativi este prezentată în tabelul

următor:
Tabelul 4.8.2.1.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͷͲ

Analizând starea sanitară a arboretelor de-a lungul deceniului expirat se poate afirma că ea a
fost relativ bună.
Uscarea salcâmului se manifestă la arboretele cu vârste peste 25-30 ani, uscarea acestora nu
este totală, ci se manifestă doar prin uscarea coroanelor, fapt ce face ca pe tulpini să apară lăstari
lacomi.
Fenomenul de uscare a fost urmărit şi analizat la nivel de unitate de producţie, în cursul
lucrărilor de teren, intensitatea acestuia fiind mult diminuată ca urmare a măsurilor întreprinse.
Ocolul silvic va urmări apariţia şi evoluţia acestui fenomen şi în conformitate cu prevederile
legale în vigoare, acţiunea de igienizare şi curăţire a pădurii se va organiza astfel încât să se asigure
permanent o stare fitosanitară corespunzătoare.
Fac obiectul acţiunii de igienizare şi curăţire a pădurii următoarele categorii de material
lemnos:
- arborii depreciaţi calitativ, necesar a fi extraşi din masa arboretului (căzuţi, rupţi şi răsturnaţi de
vânt sau zăpadă, uscaţi sau pe cale a se usca, arbori atacaţi de insecte, preexistenţi etc.);
- uscături şi crăci groase răspândite prin pădure, resturi de exploatare (vârfuri, lemn putregăios
etc.);
- material lemnos subţire provenit din tăieri de îngrijire (curăţiri) în arborete tinere, situate în locuri
greu accesibile.
Ocolul silvic trebuie să organizeze şi să execute cu promptitudine activitatea de scoatere din
pădure a tuturor materialelor lemnoase care ar putea conduce la efecte negative asupra stării
fitosanitare a pădurii.
Pentru aceasta sunt necesare următoarele măsuri:
- lucrările să se execute la timp şi de bună calitate ori de câte ori este cazul, pentru întreaga
suprafaţă ;
- extragerea rapidă a materialului lemnos care face obiectul curăţirilor şi igienei pădurii, acesta
reprezentând sursa potenţială de infestare a arboretelor cu dăunători xilofagi şi defoliatori;
- eventualele atacuri de insecte trebuie depistate prin observaţii permanente şi anunţate imediat ce
apar, pentru a putea urmări evoluţia atacului şi să se intervină la timp pentru localizarea fenomenului,
prin toate mijloacele (stropiri, prăfuiri locale) şi concomitent extragerea urgentă a exemplarelor uscate.
Teritoriul studiat se află amplasat la extremitatea nordică a O.S. Galaţi, pe formaţii colinare care
reprezintă ultimele ramificaţii sudice ale Podişului Moldovenesc.
În condiţiile unui climat arid, s-au format cernoziomuri slab la puternic levigate, neaprovizionate
freatic, în mare parte cu troficitate coborâtă datorită prezenţei orizontuluide fragipan în sol la mică
adâncime (30-40 cm), care în perioada de secetă devine compact, reflectându-se negativ asupra
vegetaţiei forestiere. Acest orizont în stare umedă înlesneşte producerea alunecărilor de teren chiar la
teren cu pante mici.
Fenomene de eroziune sau alunecări de teren au loc în urma ploilor torenţiale din vară sau a
apelor mari provenite din topirea zăpezilor, înlesnite de prezenţa fragipanului în sol.
Bonitatea staţională oferă condiţii medii pentru dezvoltarea vegetaţiei forestiere pentru 15% din
suprafaţa, şi bonitate inferioară pentru 85% din fondul forestier.
Principalii factori limitativi ai acestor staţiuni sunt:
- grosimea fiziologică a solului (mică) datorită fenomenului de gleizare şi pseudogleizare;
- deficitul de apă accesibilă;
- deficitul de substanţe nutritive ;
- regimul alternant de umiditate (deficit şi exces de apă în sol) ;
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͷͳ

- aeraţia deficitară în soluri ;

- troficitatea relativ scăzută în solurile cu orizont (eluvial) ;
- deficitat de umiditate în atmosferă şi sol în zona de silvostepă ;
- conţinutul relativ redus de humus.
În concluzie se poate spune că vegetaţia forestieră actuală reflectă atât condiţiile deficitare în
ceea ce priveşte bonitatea staţională cât şi modul de gospodărire de-a lungul anilor.
După caracterul actual al tipurilor de pădure, 99% din arborete sunt arborete artificiale, 1% sunt
natural fundamentale.
În ceea ce priveşte structura fondului forestier, aceasta este diferită faţă de structura normală.
În tabelul 4.10.1. este prezentat modul în care arboretele valorifică potenţialul silvoproductiv al
staţiunilor:
Tabelul 4.10.1.
Bonitatea staţiunilor Productivitatea arboretelor Diferenţe
Suprafaţa Suprafaţa
Categoria % Categoria Caracterul % + -
(ha) (ha)
Natural fundamental de
11,39 5
productivitate mijlocie
- -
mijlocie 32,71 15 mijlocie Artificial de
21,32 10
Total 32,71 15 - -
Artificial de
188,50 85 - -
productivitate inferioară
inferioară 188,50 85 inferioară
Total 188,50 85 - -
Total 221,21 100 Total 221,21 100 - -
În raport cu caracterul actual al tipurilor naturale de pădure, se constată că 95% suprafaţa

fondului forestier este ocupată cu arborete artificiale, în care sunt incluse şi salcâmetele.
Predominarea arboretelor artificiale se datorează intenselor împăduriri executate în trecut, în
principal cu salcâm şi prin substituirea arboretelor puternic degradate pe bază de stejari xerofili,
epuizate în urma tăierilor repetate în crâng şi fără posibilitatea de regenerare pe cale naturală din
sămânţă.
Proporţia ridicată a arboretelor artificiale slab productive (clasele a IV-a şi a V-a de producţie),
se datorează atât condiţiilor staţionale vitrege în care au fost amplasate plantaţiile (soluri sărace în
substanţe nutritive, afectate de eroziuni şi alunecări, slab aprovizionate cu apă în timpul verii, etc.) cât
şi stării unei majorităţi a salcâmetelor aflate la a II-a şi a III-a generaţie de lăstari, uneori afectate de
fenomene de uscare, intervenind negativ şi secetele prelungite sau a orizontului fragipan din sol.
Arboretele actuale de tip natural fundamental provenite în totalitate din lăstari, ocupă un procent
redus din suprafaţa împădurită (5%), şi se localizează în rândul formaţiilor de stejărete pure de stejar
brumăriu şi amestecul acestei specii cu stejar pufos.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͷʹ

5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL – ECONOMICE ALE PĂDURII

ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
În vederea stabilirii funcţiilor şi serviciilor ce s-au atribuit arboretelor au fost avute în vedere
toate obiectivele social economice cât şi serviciile de realizat de către pădurile din raza teritorială a
unităţii de producţie.
5.1.1. Obiective social-economice şi ecologice ale pădurii
Obiectivele ecologice, economice şi sociale se exprimă prin natura produselor, respectiv prin
serviciile de protecţie ori sociale ale pădurii. Ele se definesc cu luarea în considerare a principalelor
cerinţe ale deţinătorului pădurii pentru care se întocmeşte acest amenajament.
Ţinând seama de faptul că „strategia de punere în valoare economică, socială şi ecologică este
un atribut al statului”, în conformitate cu Legea 141/1999, rezultă că şi aceste păduri urmează să fie
administrate şi gospodărite într-un sistem unitar, vizând valorificarea continuă, în folosul generaţiilor
actuale şi viitoare, a funcţiilor ecologice şi social-economice.
Cu alte cuvinte, cerinţele deţinătorului urmează să fie corelate şi cu necesitatea de a se realiza
gospodărirea durabilă a pădurilor.
Principalele cerinţe ale deţinătorului acestei păduri sunt de natură economică astfel încât pentru
satisfacerea acestora, pădurile care fac obiectul amenajamentului urmează să asigure producerea de
masă lemnoasă şi eventual alte produse specifice pădurii.
Obiectivele avute în vedere la reglementarea prin amenajament a modului de gospodărire a
acestor păduri s-au detaliat apoi prin stabilirea ţelurilor de producţie şi de protecţie la nivel de unitate
de gospodărire şi subparcelă, ţeluri redate la punctul 5.1.2.
Tabelul 5.1.1.1.
Grupa de obiective şi servicii Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciului de realizat
Protecţia terenurilor şi a
- protecţia solurilor vulnerabile la eroziune şi alunecări;
solurilor
- lemn pentru cherestea;
Produse lemnoase - lemn pentru celuloză, construcţii rurale;
- lemn pentru foc.
Alte produse în afara
- vânatul, fructele de pădure, ciupercile comestibile, plantele medicinale, etc.
lemnului şi serviciilor
Se menţionează că funcţiile de protecţie vor fi îndeplinite concomitent cu funcţiile de producţie,

pentru arboretele din grupa I funcţională, pentru care se reglementează procesul de producţie.
Amenajamentul actual a detaliat aceste obiective la nivel de subunitate de gospodărire şi de
subparcelă prin stabilirea unor ţeluri concrete de producţie şi/sau protecţie.
Dat fiind faptul că în ultimul timp se pune tot mai mult accentul pe rolul polifuncţional al
pădurilor, se impune ca pe lângă ţelurile social-economice şi ecologice stabilite anterior, arboretele să
contribuie şi la conservarea ecosistemului forestier din zonă, la protecţia mediului înconjurător şi la
satisfacerea unor nevoi sociale.
Având in vedere acest lucru şi ca o consecinţă a obiectivelor social-economice şi ecologice
stabilite anterior, pădurile acestei unităţi de producţie îndeplinesc funcţii multiple.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͷ͵

În cadrul lucrărilor de descriere parcelară, în raport cu observaţiile din teren şi ţinând cont şi de
prevederile Conferinţei I de amenajare, arboretele acestei unităţi de producţie au fost încadrate în
grupe, subgrupe şi categorii funcţionale, potrivit indicaţiilor din „Norme tehnice pentru amenajarea
pădurilor”. Repartizarea pe subgrupe şi categorii funcţionale este prezentată în tabelul 5.1.2.1.:
Tabelul 5.1.2.1.
Grupa, subgrupa şi categoria funcţională Suprafaţa
Cod Denumirea ha %
Grupa I - Păduri cu funcţii speciale de protecţie

Păduri cu funcţii de protecţie a terenurilor și solurilor, funcţii predominant
1.2 pedologice 1,67 1
Arborete situate pe stâncării, pe grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în
adâncime şi pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 de grade, pe substrate de
1.2A 1,67 1
fliş, nisipuri, pietrişuri şi loess, precum şi cele situate pe terenuri cu înclinare
mai mare de 35 grade pe alte substrate litologice (T. II)
Păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
1.3 dăunători, funcţii predominant climatice 219,54 99
1.3C Arborete din stepă şi silvostepă, cu condiții normale de regenerare (T. III) 219,54 99
TOTAL GRUPA I 221,21 100
TOTAL 221,21 100
Trebuie menţionat faptul că arboretele nu au fost încadrate în reţeaua ecologică Natura 2000.
Pe lângă funcţiile prioritare amintite, în secundar, arboretele mai îndeplinesc şi următoarele
funcţii de protecţie:
- climatică (ameliorarea climei, crearea unei atmosfere cu aer ozonat, curat, bogat în aerosoli
şi ioni negativi);
- oxică (capacitatea pădurii de a produce oxigen);
- estetică;
- sanitar igienică, etc.
Pentru asigurarea potenţialului productiv, pentru păstrarea echilibrului ecologic şi realizarea
rolului protector, suprafaţa de 221,21 ha a fost încadrată în grupa I funcţională.
Gruparea arboretelor în cadrul aceluiaşi tip de categorie funcţională, pentru care sunt indicate
măsuri silviculturale similare, este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 5.1.2.2.
Tipul de categorii Suprafaţa
Categorii funcţionale Ţeluri de gospodărire
funcţionale ha %
T. II 1.2A Protecţie 1,67 1
T. III 1.3C Producţie şi protecţie 219,54 99
Total 221,21 100
Se evidenţiază rolul multifuncţional pe care trebuie să-l îndeplinească aceste păduri.

În tabelele 15.2.1 şi 15.2.2 este redată repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă şi grupe
funcţionale, respectiv repartiţia suprafeţelor pe categorii funcţionale.
5.1.3. Subunităţi de producţie şi de protecţie constituite
Pentru realizarea obiectivelor stabilite, este necesar ca arboretelor să li se aplice măsuri de

gospodărire diferenţiate. În acest scop s-au constituit două subunităţi şi anume:
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͷͶ

- S.U.P.”A” – codru regulat, sortimente obişnuite (34,28 ha), în care au fost incluse arborete
cărora li s-a atribuit categoria funcţională 1.3C din tipul III de categorii funcţionale;
- S.U.P.”M” – păduri supuse regimului de conservare deosebită (1,67 ha), în care au fost incluse
arborete cărora li s-au atribuit categoria funcţională 1.2A, arborete încadrate în tipul II de categorii
funcţionale, excluse de la reglementarea procesului de producţie.
- S.U.P.”Q” – crând, salcâmete (185,26 ha), în care au fost incluse arborete cărora li s-a atribuit
categoria funcţională 1.3C din tipul III de categorii funcţionale.
În tabelul 5.1.3.1. se prezintă constituirea subunităţilor de gospodărire :
Tabelul 5.1.3.1.
Pentru a putea satisface în condiţii corespunzătoare funcţiile atribuite, atât arboretele luate
individual cât şi fondul de producţie în ansamblul său, trebuie să îndeplinească anumite norme de
structură specifice fondului optim.
Structura normală spre care trebuie să fie dirijate arboretele şi fondul de producţie, se defineşte
prin amenajament, ţinându-se seama de funcţiile atribuite şi de condiţiile staţionale existente.
Din evidenţele privind structura şi mărimea fondului de producţie, rezultă că arboretele se
caracterizează prin:
- compoziţie apropiată de cea optimă;
- structura claselor de vârstă este dezechilibrată, clasele I (18%) şi a IV-a (10%) de vârstă fiind
deficitare, iar clasele a II-a (48%) şi a III-a (24%) de vârstă sunt excedentare.
- consistenţa medie (0,83) este apropiată de cea optimă (0,85);
- clasa de producţie IV0 este normală.
Conform situaţiei de mai sus, prezentul amenajament stabileşte structuri intermediare de
realizat pornind de la situaţia existentă şi tinzând la dirijarea cât mai grabnică a fondului de producţie
spre structura optimă.
Structura arboretelor şi a pădurii în ansamblul său, atât cea normală cât şi cea corespunzătoare
diferitelor etape intermediare se defineşte prin stabilirea bazelor de amenajare: regim, compoziţie-ţel,
tratament, exploatabilitate, ciclul.
Bazele de amenajare stabilite sunt prezentate în tabelul 5.2.1.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͷͷ

Tabelul 5.2.1.
Supra- Compoziţia (%) Exploatabilitatea
Regim de Trata-
S.U.P faţa şi vârsta exploa Ciclul
gospodărire Actuală După 10 ani Ţel mentul
(ha) tabilităţii
49STB18FR12PA 49STB18FR12PA 58STP12STB de protecţie

A 34,28 Codru T. rase 80 ani 80
9STP6SC6TE 9STP6SC6TE 18DT12SA
T.
M 1,67 Codru 100SC 100SC 80STP 20DT - -
conservare
85SC8PLZ 85SC8PLZ de protecţie
58STP12STB T. în crâng
Q 185,26 Crâng 3SA3PLA 3SA3PLA 25 ani 25
18DT12SA T. rase
1STP 1STP
72SC8STB7PLZ 72SC8STB7PLZ
58STP12STB
Total 221,21 Codru 3FR3SA2PLA 3FR3SA2PLA - - -
18DT12SA
2STP2PA1TE 2STP2PA1TE
5.2.1. Regimul
Regimul sau modul general în care se asigură regenerarea unei păduri (din sămânţă sau pe cale
vegetativă) defineşte structura pădurii din acest punct de vedere.
Regimul de gospodărire s-a adoptat diferenţiat pe subunităţi de producţie sau de protecţie, astfel:
- regim codru pentru S.U.P.”A” – codru regulat, sortimente obişnuite constituit din specii de
cvercinee şi de amestec;
- regim crâng pentru S.U.P.”Q” – crâng simplu-salcâm, constituit din salcâm;
- regim crâng pentru arboretul de salcâm din S.U.P.”M” – păduri supuse regimului de conservare
deosebită.
Compoziţia-ţel defineşte structura unui arboret prin modul de asociere şi proporţia speciilor,
asociere care îmbină în orice moment, în modul cel mai favorabil, exigenţele biologice ale pădurii cu
funcţiile social economice atribuite.
Compoziţia-ţel este redată în funcţie de tipul natural de pădure şi de tipul de staţiune.
În amenajament s-a stabilit la nivel de u.a. compoziţia-ţel de regenerare sau la exploatabilitate
după caz. Pentru arboretele exploatabil s-a înscris compoziţia-ţel de regenerare, avându-se în vedere
potenţialul productiv al staţiunii şi obiectivele economice de perspectivă.
Pentru restul arboretelor s-a stabilit compoziţia-ţel la exploatabilitate în raport cu compoziţia
actuală şi cu posibilităţile de modificare a acestei compoziţii prin lucrări de îngrijire, în scopul realizării
ţelurilor de producţie şi protecţie.
În principiu, prin compoziţia-ţel se va urmări realizarea unor arborete de cvercinee (STB, STP) în
amestec cu diverse specii de foioase tari (FR, TE, CI, JU, AR, PĂ) în arboretele cu regim de codru, iar în
arboretele cu regim de crâng (salcâmete) se va urmări îmbunătăţirea compoziţiei actuale prin ridicarea
procentului de participare a exemplarelor din sămânţă sau drajoni.
Pe viitor se va urmări înlocuirea arboretelor de salcâm cu specii specifice tipului natural
fundamental.
Pentru S.U.P.”Q” nu s-a calculat compoziţia- ţel, suprafaţa subunităţii fiind inclusă în S.U.P. “A”.
Astfel, pe subunităţi de producţie şi pe total unitate de producţie, compoziţia-ţel finală (de
perspectivă) se prezintă în tabelul 5.2.2.1.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͷ͸

Tabelul 5.2.2.1.
Tip Supraf- Suprafaţa pe specii (ha)
Tip staţiune Compoziţia-ţel
pădure ha- STB STP DT SA
S.U.P.(“A”+”Q”)
9.2.1.0. 822.1 8STP 2DT 159,76 - 127,81 31,95 -
9.3.1.0. 811.2 8STB 2DT 32,71 26,17 - 6,54 -
9.6.2.2. 951.7 10SA 27,07 - - - 27,07
Compoziţia-ţel ha 219,54 26,17 127,81 38,49 27,07
S.U.P.(A+Q) % 100 12 58 18 12
Compoziţia actuală S.U.P. ”A+Q”- 72SC 8STB 7PLZ 3FR 3SA 2PLA 2STP 2PA 1TE
Compoziţia țel S.U.P. ”A+Q”- 58STP 12STB 18DT 12SA
S.U.P.”M”
9.2.1.0. 822.1 8STP 2DT 1,67 - 1,34 0,33 -
Compoziţia-ţel ha 1,67 - 1,34 0,33 -
S.U.P.M % 100 - 80 20 -
Compoziţia actuală S.U.P. ”M”- 80STP 20DT
Compoziţia țel S.U.P. ”M”- 80STP 20DT
ha 221,21 26,17 129,15 38,82 27,07
Compoziţia-ţel pe U.P.
% 100 12 58 18 12
Compoziţia actuală U.P. - 72SC 8STB 7PLZ 3FR 3SA 2PLA 2STP 2PA 1TE
Compoziţia țel U.P. - 58STP 12STB 18DT 12SA
Compoziţiile ţel prezentate în tabelul de mai sus sunt date în raport cu tipul de staţiune şi tipul de
pădure, care pot fi atinse în viitor numai în S.U.P. “A”.
Pentru S.U.P. “Q” compoziţia ţel în raport de tipul de staţiune şi tipul de pădure este improprie,
aici compoziţia- ţel va fi în continuare de 100 SC, atâta timp cât se va menţine subunitatea de crâng
simplu-salcâmete, urmând ca o dată cu revenirea la tipul natural fundamental de pădure compoziţia ţel
să fie cea dată în tabel. Pentru S.U.P. “M” compoziţia ţel dată în tabelul de mai sus nu se va putea
realiza în viitor, aici compoziţia ţel va rămâne apropiată de compoziţia actuală.
La cap. “Dinamica dezvoltării fondului forestier” sunt date compoziţiile intermediare de realizat în
diverse etape, urmărindu-se dinamica compoziţiei, în raport cu intervenţiile silvotehnice aplicate.
Pentru S.U.P.”A”, normalizarea compoziţiei se va face în viitor prin tăierile de produse principale,
urmărindu-se regenerarea naturală din sămânţă cu speciile principale de bază corespunzătoare tipului
natural de pădure (stejar brumăriu, stejar pufos), prin lucrări de împădurire şi lucrări de îngrijire.
În cazul subunităţii de protecţie deosebită (S.U.P.”M”), normalizarea compoziţiei se va face mult mai
lent, aici executându-se doar tăieri de igienă, unde condiţiile de vegetaţie sunt foarte vitrege (eroziune
în adâncime).
5.2.3. Tratamentul
Tratamentele propuse în planurile decenale de recoltare vor urmări, pe cât posibil asigurarea
regenerării naturale şi realizarea unor structuri optime sub raport ecologic şi funcţional.
La aplicarea tratamentelor se va evita dezgolirea solului, respectiv asigurarea permanenţei pădurilor şi
a funcţiilor de protecţie şi de producţie.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͷ͹

În acest sens se vor corela tehnologiile de exploatare cu tehnica de aplicare a tratamentelor, în scopul
asigurării regenerării naturale, al diminuării prejudiciilor aduse seminţişurilor existente, al protecţiei
arborilor rămaşi pe picior şi al protecţiei solurilor.
În vederea realizării de arborete cu structură şi distribuţie spaţială pe categorii dimensionale optimă şi
diversificate sub raportul compoziţiei, au fost prevăzute următoarele tratamente pentru recoltarea
posibilităţii de produse principale:
- tăieri rase: 2,09 ha;
- tăieri în crâng: 4,61 ha.
Tratamentele de aplicat şi intensitatea intervenţiilor s-au stabilit în raport de condiţiile de
regenerare, temperamentul speciilor şi de tipul de structură urmărit a se realiza.
Particularităţile ce se vor avea în vedere la aplicarea tratamentelor sunt nominalizate în
subcapitolul “Recoltarea posibilităţii de produse principale” din capitolul 6 al prezentului
amenajament.
Exploatabilitatea, defineşte structura arboretelor sub raport dimensional şi se exprimă prin vârsta
exploatabilităţii pentru structurile de codru regulat.
În raport cu caracteristicile arboretelor şi funcţiile atribuite acestora, s-a adoptat exploatabilitatea de
protecţie pentru arboretele din grupa I funcţională.
Vârsta exploatabilităţii tehnice s-a stabilit după criteriul creşterii medii a volumului corespunzător
sortimentului sau grupei de sortimente fixate ca ţel de producţie fiind definită de momentul când
această creştere este maximă.
Pentru S.U.P.”A” codru regulat vârsta medie a exploatabilităţii este de 80 ani, iar pentru S.U.P. “Q”
crâng simplu salcâmete vârsta medie a exploatabilităţii este de 25 ani.
Pentru arboretele excluse de la reglementarea procesului de producţie lemnoasă (S.U.P.”M”) nu s-a
stabilit vârsta exploatabilităţii ele urmând a fi gospodărite în regim natural.
Vârsta exploatabilităţii s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte ea fiind dată în cadrul descrierii
parcelare.
5.2.5. Ciclul
Ca principală bază de amenajare, ciclul determină mărimea şi structura pădurii în ansamblul său, în
raport cu vârsta arboretelor componente.
În stabilirea ciclului au fost luate în considerare:
- formaţiile şi speciile forestiere care compun pădurea;
- funcţiile social-economice atribuite arboretelor;
- media vârstei exploatabilităţii de protecţie pentru speciile de bază;
- posibilitatea de creştere a eficacităţii funcţionale a arboretelor şi a pădurii în ansamblul său.
Pentru subunitatea de codru regulat, sortimente obişnuite s-a adoptat un ciclu de producţie de 80 ani,
iar pentru unitatea de crâng simplu, salcâm, ciclul de producţie adoptat este de 25 ani.
La subcapitolul 15.4., paragraful 15.4.3. este prezentată stabilirea vârstei medii a exploatabilităţii şi a
ciclului.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͷͺ

6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI MĂSURI DE

GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE
Reglementarea procesului de producţie şi de recoltare a produselor principale şi secundare se

realizează prin stabilirea posibilităţii şi prin elaborarea planurilor de recoltare şi cultură.
Prin această reglementare, se asigură:
- optimizarea structurii pădurii în raport cu condiţiile ecologice şi cerinţele social-economice;
- realizarea unui fond de producţie care să permită exercitarea cu continuitate pe termen lung a
funcţiilor de producţie şi protecţie ale pădurii şi creşterea stabilităţii ecologice şi eficacităţii
funcţionale a arboretelor;
- aplicarea unei culturi silvice intensive şi respectarea până la nivel de arboret a reglementărilor de
ordin silvicultural.
6.1.1. Reglementarea procesului de producţie la S.U.P.“A”

codru regulat, sortimente obişnuite
Stabilirea mărimii posibilităţii de produse principale s-a făcut prin intermediul volumelor, aplicându-se
procedeul specific metodei creşterii indicatoare şi prin intermediul volumelor şi suprafeţelor,
aplicându-se procedeul claselor de vârstă.
6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul

creşterii indicatoare
În cadrul subunităţii de codru regulat, suprafaţa în producţie este de 34,28 ha, iar ciclul este de 80 ani.
Pentru determinarea indicatorului de posibilitate prin metoda creşterii indicatoare s-au luat în
considerare următoarele elemente:
Ci – creşterea indicatoare, reprezintă creşterea curentă a arboretelor din cuprinsul subunităţii, calculată
în raport cu compoziţia, clasele de producţie şi consistenţele (densităţile) reale ale arboretelor şi cu
luarea în considerare a unei structuri caracterizate prin clase de vârstă de întinderi egale;
Ci = 80 m3;
Q – parametru ce exprimă raportul dintre volumele de masă lemnoasă exploatabile în intervalele de
timp considerate şi volumele care ar fi necesare pentru recoltarea anuală şi continuă a unei posibilităţi
egale cu creşterea indicatoare.
În cadrul U.P. I Lunca Q < 1, deci subunitatea de producție face parte din categoria celor cu
deficit de arborete exploatabile.
Având în vedere faptul că parametrul Q este subunitar înseamnă că subunitatea este deficitară în
arborete exploatabile şi, ca urmare, indicatorul de posibilitate calculat prin metoda creşterii indicatoare
este 14 m3 care asigură continuitatea recoltării de masă lemnoasă pe 60 ani.
Ci – mărimea creşterii indicatoare (Ci = 80 m3/an).
Indicatorul de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare este P = 14 m3/an.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͷͻ

Posibilitatea după procedeul creşterii indicatoare
La calculul posibilităţii după criteriul claselor de vârstă s-au avut în vedere două procedee: deductiv şi
inductiv.
În vederea calculării indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă s-au parcurs
următoarele etape:
analiza structurii subunităţii de producţie (S.U.P.”A”) pe clase de vârstă;
constituirea suprafeţelor periodice, acordându-se o atenţie deosebită formării suprafeţelor periodice în rând;
încadrarea arboretelor în suprafaţa periodică în rând pe urgenţe de regenerare;
- determinarea indicatorului de posibilitate după clase de vârstă (metoda deductivă).
Indicatorul de posibilitate calculat prin procedeul claselor de vârstă are la bază următoarele elemente
de calcul:
ST – suprafaţa totală a subunităţii (ST = 34,28 ha);
c – ciclul (c = 80 ani);
LP1 – lungimea perioadei de regenerare (LP1 = 20 ani ).
SPN – suprafaţa periodică normală (SPN = ST /c u LP 1 = 8,57 ha).
a) Analiza structurii claselor de vârstă:
Mărimea claselor de vârstă este prezentată în tabelul 6.1.1.1.2.1.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͸Ͳ

Tabelul 6.1.1.1.2.1.
Clase de vârstă Clasa de vârstă
Specificări normală
I II III IV Total (ha)
Suprafaţa (ha) - 23,37 9,68 1,23 34,28 8,57
% - 68 28 4 100 25
Din analiza structurii pe clase de vârstă, la subunitatea de codru se observă un dezechilibru foarte
mare, cu implicaţii directe asupra reglementării procesului de producţie.
Clasele de vârstă sunt dezechilibrate, subunitatea de codru prezintă excedent de arborete în clasa a II-a
şi a III-a de vârstă (68% şi 28%), clasa a IV-a de vârstă este deficitară (4%), iar clasa I lipseşte.
b) Constituirea suprafeţelor periodice:

Pentru ciclul de 80 ani, subunitatea de codru are deficit de arborete exploatabile.
Pentru calculul indicatorului de posibilitate prin această metodă s-a avut în vedere constituirea a patru
suprafeţe periodice (de câte 20 de ani fiecare) ţinându-se cont de suprafaţa totală a subunităţii, de
ciclul adoptat de 80 ani şi de lungimea perioadei de regenerare corespunzătoare formaţiilor forestiere
existente.
Situaţia suprafeţelor periodice astfel rezultate, comparativ cu suprafaţa periodică normală este
prezentată în tabelul următor:
Tabelul 6.1.1.1.2.2.
Suprafeţe periodice (ha) S.P.N.
Specificări
S.P.I S.P.II S.P.III S.P.IV Total (ha)
ha 1,23 9,68 21,32 2,05 34,28 8,57

Suprafaţa
% 4 28 62 6 100 25
c) Determinarea indicatorului de posibilitate prin procedeul deductiv:

Pentru calculul posibilităţii prin procedeul deductiv, s-a folosit formula:
m m’ m”
P = 6 Vi /30 + 6 Vk /20 + 6 Vj/nj, în care:
i=1 k=1 j=1
Vi - volumul arboretelor exploatabile cu perioadă de regenerare de 30 ani, neparcurse cu tăieri,
majorat cu ½ din creşterea lor pe deceniu;
Vk - volumul arboretelor exploatabile cu perioadă de regenerare de 20 ani, neparcurse cu tăieri,
majorat cu ½ din creşterea lor pe deceniu;
Vj - volumul arboretelor exploatabile parcurse cu tăieri şi al celor de refăcut, majorat cu ½ din
creşterea lor pe deceniu.
Se menţionează că termenul nj (numărul de ani considerat ca optim pentru exploatarea şi regenerarea
arboretelor parcurse cu tăieri şi al celor de refăcut) este 10.
Calculul indicatorului de posibilitate prin acest procedeu, este prezentat recapitulativ în tabelul
6.1.1.1.2.3.
Tabelul 6.1.1.1.2.3.
Volum actual plus
Suprafaţa Volum actual 5 x cr Vj Vk Vi
u.a. (ha) (m3) (m3) creşterea pe 5 ani (m3) (m3) (m3)
(m3)
81L 1,23 270 10 280 280 - -
TOTAL 1,23 270 10 280 280 - -
P = Vj/10 + Vk/20 + Vi/30 = 28 m3/an
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͸ͳ

Calculul indicatorului de posibilitate prin acest procedeu, este prezentat recapitulativ în tabelul
6.1.1.1.2.4.
Tabelul 6.1.1.1.2.4.
Suprafaţa periodică
Total S.U.P. S.P. I S.P. II
(ha)
Clasa de Volum + 5Cr Supra Volum + 25 creşteri
vârstă S Creştere S - III IV
m3 Vj Vk Vi Actual 25cr Total
ha curentă ha faţa ha ha
m3 m3 m3 (ha) m3 m3 m3
I - - - - - - - - - - - - -
II 23,37 2925 97 - - - - - - - - 21,32 2,05
III 9,68 1496 32 - - - - 9,68 1496 800 2296 - -
IV 1,23 270 2 1,23 280 - - - - - - - -
Total 34,28 4669 130 1,23 280 - - 9,68 1496 800 2296 21,32 2,05
3
P = Vj/10 + Vk/20 + Vi/30 = 28 m /an
Indicatorul de posibilitate calculat prin metoda deductivă a procedeului de calcul prin clasele
de vârstă este 28 m3/an.
d) Determinarea indicatorului de posibilitate prin procedeul inductiv

Prin procedeul inductiv s-au însumat volumele posibil de extras în primul deceniu, stabilite pentru
arboretele încadrate provizoriu în suprafaţa periodică în rând, în faza de teren.
Arboretele cu suprafeţele, volumele şi indicii de recoltare încadrate provizoriu în suprafaţa periodică
în rând, în urma cărora s-a calculat indicatorul de posibilitate prin procedeul inductiv, sunt date în
tabelul următor:
Tabelul 6.1.1.1.2.5.
Vârsta Volum
Suprafaţa Vârsta actuală V+5 Cr Pex
u.a. exploatabilităţii k L.P. de recoltat
(ha) (ani) m3 (%)
(ani) (m3)
81 L 1,23 80 80 0,7 R1 280 100 280
TOTAL 1,23 - - - - 280 - 280
Indicatorul de posibilitate prin procedeul inductiv este de 28 m3/an.
6.1.1.2. Adoptarea posibilităţii de produse principale
Valorile celor doi indicatori de posibilitate precum şi posibilitatea adoptată sunt prezentate în
tabelul următor:
Tabelul 6.1.1.2.1.
Metoda de calcul
Prin intermediul creşterii indicatoare După criteriul claselor de vârstă
Elemente de calcul Valori Elemente de calcul Valori
Ci (m3) 80 S.P. normală (ha) 8,57
3
V1 (m ) 277 Perioada I (ani) 20
V2 (m3) 281 S.P.I (ha) 1,23
3
V3 (m ) 1326 Perioada a II-a (ani) 20
V4 (m3) 2023 S.P.II (ha) 9,68
3
V5 (m ) 5850 Volumul arboretelor exploatabile (m 3/ha) 220
V6 (m3) 5939 P. inductiv (m3) 28
3
Q 0,17 P. deductiv (m ) 28
P1 = 14 m3/an P2 = 28 m3/an
P adoptată = 14 m3/an
Adoptarea posibilităţii s-a făcut în urma analizei comparative a valorilor indicatorilor obţinuţi prin
cele două metode: metoda creşterii indicatoare – 14 m3/an şi metoda claselor de vârstă – 28 m3/an.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͸ʹ

Pentru asigurarea continuităţii s-a adoptat posibilitatea adoptată după procedeul creșterii
indicatoare, respectiv P = 14 m3/an.
În partea a II-a (,,Planuri de amenajament”) tabelul 12.1.1. conţine evidenţa arboretelor, din care
se va recolta posibilitatea de produse principale, încadrate în urgenţe de regenerare, cu precizarea
suprafeţei, volumului actual plus cinci creşteri anuale, perioadei de regenerare, numărului de
intervenţii total şi în deceniu, caracterului tăierii, intensităţii intervenţiei şi volumului de extras.
Tabelul 12.1.2. conţine planul decenal de recoltare a produselor principale, cu o prezentare
sintetică a arboretelor încadrate, întreaga gamă de lucrări propuse şi volumul de extras pe specii, cu
precizarea procentului de extras la prima intervenţie.
În funcţie de vârsta şi consistenţa arboretelor, stadiul de evoluţie a procesului de regenerare şi
natura tăierilor executate anterior, s-au stabilit în conformitate cu normele în vigoare, tratamentele prin
care se va recolta masa lemnoasă de produse principale.
Aşa cum s-a arătat la subcapitolul 5.2.3., a fost adoptat tratamentul tăierilor rase.
În tabelul următor sunt date arboretele din care urmează să se recolteze posibilitatea decenală de
produse principale, pe urgenţe de regenerare.
Tabelul 6.1.1.3.1.
Arborete încadrate în deceniul I
Suprafaţa (ha) Volum (m3)
Totală Anuală Total De extras
31 81 L% 0,62 0,06 141 141
Total urgenţa III 0,62 0,06 141 141
TOTAL 0,62 0,06 141 141
În planul decenal de recoltare a produselor principale prezentat, în partea a III-a a

amenajamentului sunt prezentate arboretele în care se vor executa tăieri de regenerare.
Recapitulaţia posibilităţii de produse principale pe specii se prezintă în tabelul 6.1.1.3.2.
Tabelul 6.1.1.3.2.
Suprafaţa Volum Volum estimat de extras
Specificări (ha) (m3) anual pe specii (m3/an)
Totală Anuală Total Anual FR
Tăieri rase 0,62 0,06 141 14 14

Total U.P. 0,62 0,06 141 14 14

Indicele de recoltare la nivel de S.U.P. A este de 0,4 m3/an/ha, mult mai mic decât indicele de
creştere curentă (3,8 m3/an/ha).
Se vor corela tehnologiile de exploatare cu tehnica aplicării tratamentelor.
Prin recoltarea posibilităţii de produse principale se va urmări folosirea raţională a masei
lemnoase, care se realizează pe baza unei sortimentări corespunzătoare a lemnului, începînd de la
punerea în valoare şi până la prelucrarea lemnului în unităţile de industrializare.
Organizarea secţiunilor şi a postaţelor de exploatare se va face în raport cu condiţiile de relief, pe
baza unor proiecte de exploatare care să respecte următoarele condiţii:
evitarea rănirii seminţişului şi a arborilor rămaşi pe picior; menţinerea structurii solului.
Instalaţiile de transport însumează 0,5 km asigurând o densitate de 2,25 m/ha, acesibilitatea
pentru produse principale este 100%, iar pentru produse secundare este de 93%.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͸͵

Calculul posibilităţii de produse principale după 10, 20 şi 30 ani, de la data actuală cu asigurarea
continuităţii pe 60 de ani, consideraţi la fiecare nivel, are la bază următoarele condiţii:
ciclul, creşterea indicatoare şi suprafaţa subunităţii rămân constante;
se consideră că se realizează integral posibilitatea de produse principale;
la fiecare nivel de prognoză se acceptă ipoteza că volumul de recoltare în următorii 60 de ani, după
efectuarea scăderilor datorate recoltării integrale a posibilităţii, se completează cu volumul arboretelor
din subclasa de vârstă care, în acest interval, îndeplinesc condiţiile de exploatabilitate şi care nu au fost
luate în considerare la calculul indicatorului de posibilitate determinat în prezent.
Constante:
- suprafaţa subunităţii: S = 34,28 ha;
- ciclul: 80 ani;
- creşterea indicatoare = 80 m3;
- la fiecare etapă de prognoză, posibilitatea de produse principale se recoltează integral;
- volumul mediu la hectar, la exploatabilitate în raport cu creşterea indicatoare este:
Vm = Ci/parchet normal = Ci x ciclul/S = 186 m3/ha;
- se menţin constante şi creşterile adăugate volumelor actuale ale elementelor privind calculul
posibilităţii.
În vederea prognozării posibilităţii de produse principale s-a analizat la nivelul fiecărei etape de
prognoză (după 10, 20 şi 30 ani), volumul posibil de extras în primul deceniu (VD, VDc, VDcc, VDccc),
volumul care se poate recolta în primii 20 de ani (VE, VEc, VEcc, VEccc), volumul care se poate recolta
în primii 40 de ani (VF, VFc, VFcc, VFccc) şi volumul care se poate recolta în primii 60 de ani ani (VG,
VGc, VGcc, VGccc), cu respectarea condiţiilor anterioare.
Elementele de calcul ale indicatorului de posibilitate de la actuala amenajare au fost
reactualizate la fiecare etapă de prognoză, determinându-se apoi indicatorul de posibilitate.
Rezultatele calculului sunt prezentate în tabelul 6.1.1.4.1.
Tabelul 6.1.1.4.1.
Datele rezultate, arată că valoarea posibilităţii de produse principale rămâne constantă peste 10
ani, menţinându-se la valoarea de 14 m3/an, urmând ca peste 20 şi respectiv 30 de ani să crească la
valoarea de 84 şi respectiv 81 m3/an, asigurându-se astfel continuitatea recoltării.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͸Ͷ

6.1.2. Reglementarea procesului de producţie la S.U.P.”Q”

– crâng simplu, salcâmete
Reglementarea procesului de producţie lemnoasă s-a făcut pe durata ciclului de producţie de 25

de ani. Arboretele au fost repartizate pe deceniile ciclului de crâng în raport de vârsta actuală,
consistenţă, clasa de producţie, starea lor de vegetaţie, precum şi de urgenţa impusă de asigurarea
regenerării în bune condiţii.
Posibilitatea s-a stabilit prin parchetaţie simplă respectiv prin împărţirea la zece a volumului
corespunzător primului deceniu.
Repartizarea suprafeţelor pe clase de vârstă este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 6.1.2.1.1.
Clase de vârstă (%)
S.U.P. Suprafaţa
I (1-10) II (11-20) III (21 - 30) şi peste
185,26 38,98 82,81 63,47
Q
100 21 44 35
Repartizarea suprafeţelor pe deceniile ciclului şi pe clase de vârstă este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 6.1.2.1.2.
Suprafaţa
Deceniul Clasele de vârstă Parcela sau subparcela
(ha)
12 B, 18 A, 18 C, 20 B, 78 E, 78 F, 78 H, 79 B, 79 D, 79 K,
III (21-30 ani) şi > 63,47
80 A, 80 B, 81 B, 81 C, 81 G
I
II (11-20 ani) 51 B, 51 C, 78 C, 78 G 2,92
TOTAL DECENIUL I 66,39
II (11-20 ani) 11 A, 12 D, 13 A, 79 A, 79 C 66,22
II
TOTAL DECENIUL II 66,22
II (11-20 ani) 19 A, 79 H, 79 I, 79 J, 81 H 13,67
11 B, 12 C, 13 B, 19 C, 19 D, 19 E, 19 F, 19 G, 20 C, 20 E, 20 G, 51
III I (1-10 ani)
A, 51 D, 51 E, 78 B, 78 D, 79 E, 79 F, 79 G, 81 F, 81 I, 81 J, 81 K
38,98
TOTAL DECENIUL III/2 52,65
RECAPITULATIE
Cls. I 38,98 ha
TOTAL
Cls. II 82,81 ha Supr. dec. normal = 74,10 ha
185,26 ha
Cls. III 63,47 ha
Suprafaţa decenală normală (S.D.N.) este de 74,10 ha şi a rezultat prin împărţirea suprafeţei la
2,5 decenii.
Tabelul 6.1.2.1.3.
Constituirea suprafeţelor decenale pe clase de vârstă (ha)
Specificări
I (1-10 ani) II (11-20 ani) III (21-30 ani) şi > Total
S. decenală I - 2,92 63,47 66,39
S. decenală II - 66,22 - 66,22
S. decenală III/2 38,98 13,67 - 52,65
TOTAL 185,26
S.D.N. 74,10
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͸ͷ

Posibilitatea s-a calculat prin însumarea volumului actual al arboretelor din deceniul I cu
creşterea lor pe 5 ani şi împărţirea la zece. Ţinând cont de aceste aspecte, a rezultat o posibilitate
anuală de 561 m3, iar suprafaţa medie a parchetului anual va fi de 6,64 ha.
Tabelul 6.1.2.1.4.
12 B, 18 A, 18 C, 20 B, 51 B, 79 B,
24 45,47 4,55 2295 2178
79 D, 79 K, 80 B
27 78 E, 78 F 5,05 0,50 754 754
Total urgenţa II 50,52 5,05 3049 2932
31 78 G, 78 H, 80 A, 81 B, 81 C, 81 G 14,48 1,45 2431 2427
32 51 C, 78 C 1,39 0,14 130 130
TOTAL 66,39 6,64 5610 5489
amenajamentului sunt prezentate toate arboretele în care se vor executa tăieri de regenerare.
Conform datelor prezentate anterior se constată că arboretele sunt încadrate în urgenţa a II-a şi a
III-a de regenerare.
Recapitulaţia posibilităţii de produse principale pe specii se prezintă în tabelul 6.1.2.1.4.
Tabelul 6.1.2.1.4.
Suprafaţa de parcurs Volumul de extras
Posibilitatea anuală pe specii (m3)
Tratament (ha) (m3)
Totală Anuală Total Anual SC PLZ SA STP
T. rase 20,30 2,03 3286 328 - 237 91 -
T. crâng 46,09 4,61 2324 234 220 - - 11
Total UP 66,39 6,64 5610 549 220 237 91 1
6.1.3. Recoltarea posibilităţii totale (A+Q)
Partea a II-a (,,Planuri de amenajament”) conţine evidenţa arboretelor din care se va recolta
posibilitatea de produse principale, încadrate în urgenţe de regenerare, cu precizarea suprafeţei,
volumului actual plus cinci creşteri anuale, perioadei de regenerare, numărului de intervenţii total şi în
deceniu, caracterului tăierii, intensităţii intervenţiei şi volumului de extras.
Planul decenal de recoltare a produselor principale tratează organizarea procesului de producţie
având recomandări detaliate privind tratamentul de aplicat, condiţiile de regenerare, precum şi
lucrările de împăduriri sau completări necesare a se efectua în urma tăierilor de recoltare.
Pentru îmbinarea intereselor de ordin cultural cu cele de exploatare şi pentru a da posibilitatea
unei eşalonări corecte a arboretelor în vederea stabilirii parchetului anual, planul decenal s-a întocmit
pe total, urmând ca planificarea anuală să se facă de agentul executor.
În planul decenal s-au înscris unităţile amenajistice în ordinea lor curentă cu indicarea
suprafeţelor şi cu unele elemente de descriere parcelară (compoziţie, consistenţă. clasă de producţie).
Criteriile care au stat la baza includerii arboretelor în deceniul I au fost: urgenţa de regenerare, starea
arboretelor (uscare, provenienţa din lăstari, clasa de producţie inferioară şi vitalitatea scăzută,
consistenţa sub normală), precum şi vârsta arboretelor.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͸͸

În funcţie de vârsta şi consistenţa arboretelor, stadiul de evoluţie a procesului de regenerare şi

natura tăierilor executate anterior, s-au stabilit în conformitate cu normele în vigoare, tratamentele prin
care se va recolta masa lemnoasă de produse principale.
Tabelul 6.1.3.1.
Arborete încadrate în deceniul I
S.U.P. Urgenţa Unităţi amenajistice
31 81 L% 0,62 0,06 141 141
A Total urgenţa III 0,62 0,06 141 141
TOTAL S.U.P. A 0,62 0,06 141 141
12 B, 18 A, 18 C, 20 B, 51 B, 79 B, 79
24 45,47 4,55 2295 2178
D, 79 K, 80 B
27 78 E, 78 F 5,05 0,50 754 754
Total urgenţa II 50,52 5,05 3049 2932
Q 78 G, 78 H, 80 A, 81 B, 81 C,
31 15,10 1,45 2431 2427
81 G, %81 L
32 51 C, 78 C 1,39 0,14 130 130
TOTAL S.U.P. Q 67,01 2,07 5610 5489

amenajamentului sunt prezentate toate arboretele în care se vor executa tăieri de regenerare.
Conform datelor prezentate anterior se constată că arboretele sunt încadrate în urgenţa a II-a şi a
III-a de regenerare. Tratamentul cel mai indicat de aplicat într-o pădure va fi acela care permite
recoltarea produselor principale cu cele mai reduse cheltuieli şi pierderi, dar care reuşeşte în acelaşi
timp să asigure îndeplinirea integrală a obiectivelor de gospodărire şi mai ales regenerarea mai
valoroasă şi mai ieftină prin care să se realizeze cât mai sigur structura ţel fixată pentru fiecare arboret
şi ansamblu de arborete.
Posibilitatea pe tratamente, grupe funcţionale şi specii este dată în tabelul următor:
Tabelul 6.1.3.2.
Suprafaţa de parcurs Volumul de extras
S.U.P Posibilitatea anuală pe specii (m3)
Tratament (ha) (m3)
.
Totală Anuală Total Anual SC PLZ SA STP FR
A T. rase 0,62 0,06 141 14 - - - - 14
T. rase 20,30 2,03 3286 328 - 237 91 - -
Q
T. crâng 46,09 4,61 2324 234 220 - - 11 -
Total UP 67,01 6,70 5751 563 220 237 91 1 14
În raport de conditiile de regenerare si de structurile urmărite, în cadrul U.P. I Lunca s-au adoptat
următoarele tratamente:
Tăieri în crâng se vor executa în deceniu în arborete de salcâm pe o suprafaţă de 46,09 ha;
- Tăieri rase se vor executa în deceniu în arborete de plop euramerican, pe o suprafaţă de 20,30 ha;
- Tăieri rase se vor aplica în arboreta de frasin, pe o suprafaţă de 0,62 ha.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͸͹

Indicele de recoltare a produselor principale este de 2,5 m3/an/ha, şi este mai mic decât indicele
de creştere curentă care este de 3,4 m3/an/ha, ceea ce va conduce la o acumulare de masă lemnoasă în
perioada următoare.
Se vor corela tehnologiile de exploatare cu tehnica aplicării tratamentului. Prin recoltarea
posibilităţii de produse principale se va urmări folosirea raţională a masei lemnoase, care se realizează
pe baza unei sortimentări corespunzătoare a lemnului, începând de la punerea în valoare şi până la
prelucrarea lemnului în unităţile de industrializare.
Tratamentele de aplicat şi intensitatea intervenţiilor s-au stabilit în raport cu condiţiile de
regenerare, temperamentul speciilor, precum şi de tipul de structură urmărit a se realizeze.
În arboretul de frasin din u.a. 81L% (0,62 ha) se vor aplica tăieri rase pe parchete mici.
În arboretele de plopi euramericani şi salcii din u.a. 78 C (0,77 ha), 78 E (0,13 ha), 78 F (4,92
ha), 78 G (0,45 ha), 78 H (0,58 ha), 80 A (0,71 ha), 81 B (10,11 ha), 81 C (2,12 ha), 81 G (0,514 ha) se
vor aplica tăieri rase pe parchete mici.
Tratamentul tăierilor rase pe parchete mici se caracterizează prin recoltarea integrală a
arboretului exploatabil, de pe o anumită suprafaţă, printr-o singură tăiere.
Tratamentul tăierilor rase pe parchete mici constă în tăierea anuală a câte unui parchet ajuns la
termenul exploatării, iar regenerarea suprafeţei rămasă complet descoperită se asigură ulterior
artificial, natural sau mixt, din sămânţă.
Mărimea parchetelor va fi de maximum 3,0 ha. În cazul unor calamităţi naturale, mărimea
parchetelor poate fi mai mare, în raport cu amploarea fenomenului şi este reglementată în scris de
către autoritatea silvică centrală.
Regenerarea suprafeţelor se va face în cea mai mare parte pe cale artificială.
Alăturarea parchetelor se face în raport cu durata de realizare a stării de masiv şi intensitatea
funcţiilor de protecţie atribuite, la intervale de 2-3 ani, cu condiţia reuşitei definitive a
regenerării pe parchetele alăturate, exploatate anterior.
Lucrările de împădurire se execută imediat după exploatarea şi curăţirea parchetelor, luându-se
măsurile necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi a dăunătorilor, cât şi pentru prevenirea
degradării condiţiilor staţionale.
Tratamentul crîngului simplu se bazează pe o tăiere unică (rasă) a arboretului exploatabil, iar
regenerarea se realizează în principal prin lăstari şi drajoni. Aplicarea lui este admisă în salcâmete în
care se urmăreşte realizarea de sortimente de construcţie rurală.
Calitatea regenerării este puternic dependentă în funcţie directă de vârsta arboretului în sensul
că, cu cât aceasta este mai mică, cu atât reuşita regenerării este mai sigură. După câteva tăieri
consecutive în crîng, apare necesitatea substituirii lăstarilor, care încep să degradeze puternic, prin
regenerare naturală, însă mai frecvent artificială din sămînţă.
Tăierile se localizează pe întreaga suprafaţă a arboretului (suprafeţe de pînă la 2,0 ha), sau
separate în suprafeţe delimitate (parchete) de până la 2,0 ha fiecare, în conformitate cu prevederile
legislaţiei în vigoare. Tăierile vor fi urmate de împăduriri.
Tratamentul crîngului simplu se aplicăpe suprafaţa de 46,09 ha.
Tratamentul tăierilor în crâng de jos se va aplica în arborete de salcâm capabile a se regenera
natural din lăstari și drajoni. Exploatarea se face prin tăierea arborilor cu toporul sau cu ferestrăul
mecanic, cît mai aproape de suprafaţa solului. Arboretele rezultate sunt constituite din lăstari sau
drajoni, printre care se pot găsi şi exemplare din sămânţă. Recoltarea arboretului de pe suprafaţa de
regenerat se face printr-o tăiere unică, executată în perioada de repaus vegetativ, pe cât posibil spre
sfârşitul acesteia. Tăierea se face cu toporul, uşor oblic şi neted, extrăgându-se îndeosebi exemplarele
cu diametrul cioatei de până la 8 cm. De regulă, cu motoferestrăul sunt tăiaţi arborii cu tulpini
îmbătrânite, cu diametre mari, situaţie în care înălţimea cioatei nu va fi mai mare de 5 cm.
Dacă se urmăreşte obţinerea regenerării din drajoni, aşa cum este în cazul salcâmetelor, după
tăiere se face o mobilizare a solului printre cioate cu scopul de a reduce concurenţa păturii erbacee,
afînării solului şi stimulării drajonării, după care în lunile iulie-august, încă din primul an, se înlătură
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͸ͺ

lăstarii de pe cioate din porţiunile în care există regenerare suficientă din drajoni.
La eşalonarea tăierilor pe durata deceniului de aplicare a amenajamentului se va urmări:
- regenerarea în primă urgenţă a arboretelor degradate, pentru care orice întârziere are ca efect
înrăutăţirea condiţiilor staţionale;
- punerea în lumină a seminţişurilor utilizabile;
- promovarea regenerării naturale în timp util pentru folosirea fructificaţiilor.
Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II de categorii funcţionale
Arboretele cu funcţii speciale de protecţie pentru care nu se reglementează recoltarea de produse

principale (T.II) ocupă o suprafaţă de 1,67 ha şi au fost încadrate în S.U.P.”M” – arborete supuse
regimului de conservare deosebită.
Arboretele din tipul II funcţional sunt incluse în grupa I funcţională, 1.2. Păduri cu funcţii de
protecţie a terenurilor şi a solurilor, categoria funcţională 1.2A - păduri situate pe terenuri cu eroziune
în adâncime. În aceste arborete se vor executa tăieri de conservare, atunci când vor ajunge la vârsta
exploatabilității de protecție.
În perspectivă, pentru asigurarea şi creşterea eficacităţii funcţionale, în gospodărirea acestor
arborete se vor analiza următoarele linii directoare generale:
- realizarea unor arborete cu structuri orizontale şi verticale corespunzătoare, diversificate, care
asigură o protecţie maximă a terenurilor şi solurilor și un echilibru ecologic ridicat;
- menţinerea cât mai mult posibil a solului acoperit cu vegetaţie forestieră, prin asigurarea şi
îngrijirea regenerării naturale, eventuale completări în ochiuri, menţinerea subarboretului, etc.;
- efectuarea corespunzătoare a lucrărilor de îngrijire, cu intensităţi adecvate rolului funcţional
atribuit;
- igienizarea corespunzătoare şi ori de câte ori este nevoie, a arboretelor;
- prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor;
- combaterea fenomenelor antropice care perturbă echilibrul ecologic: păşunatul, tăierile în
delict.
În unitatea studiată s-au propus tăieri de conservare pe 1,67 ha/an, recoltându-se 11 mc/an.
În tabelul următor este prezentat volumul de masă lemnoasă posibil de recoltat, defalcat pe
specii, în urma executării lucrărilor speciale de conservare:
Tabel 6.2.2.1.
Volum de recoltat anual
Suprafaţa (ha) Volum de extras (m3)
Lucrarea pe specii (m3 /an)
Totală Anuală Total Anual SC
Tăieri de conservare 1,67 0,17 114 11 11

Având în vedere rolul polifuncţional al arboretelor şi faptul că sunt supuse regimului de
conservare, măsurile de gospodărire prevăzute prezintă două aspecte distincte şi anume:
- măsuri de gospodărire de ordin general care urmăresc pădurile adică menţiunea lor într-o stare
sanitară bună prin executarea lucrărilor speciale de conservare în cazul arboretelor mature;
- măsuri de gospodărire specifice funcţiilor atribuite şi speciilor componente urmărindu-se
realizarea cu precădere a funcţiei prioritare care garantează şi realizarea funcţiilor secundare.
Aceste două categorii de măsuri de gospodărire constituie un complex care trebuie corect aplicate,
la timp şi cu continuitate.
Pe lângă aceste lucrări, în scopul păstrării şi asigurării continuităţii şi subunităţii funcţiilor de
protecţie a acestui arboret, se impun următoarele măsuri:
- combaterea bolilor şi a dăunătorilor;
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͸ͻ

- interzicerea păşunatului pe toată perioada anului.

În toate aceste arborete din tipul II funcţional nu se va dezgoli solul, menţinându-se densitatea
normală a arborilor la ha.
Justificarea economică a gospodăririi acestor arborete rezultă din efectele de protecţie realizate
de acestea concretizate în conservarea genofondului forestier.
În aceste unităţi amenajistice au fost propuse lucrări speciale de conservare.
Se face menţiunea că volumele de extras sunt orientative, ele putând fi majorate sau
micşorate după cerinţele arboretelor, de la caz la caz (apariţia fenomenului de uscare, doborâturi de
vânt, evoluţia procesului de regenerare naturală, etc.).
Scopul lucrărilor prevăzute în această subunitate este menţinerea continuităţii pădurii şi
amplificarea funcţiilor protective.
Masa lemnoasă ce se va recolta nu constituie o recoltă normală (ca la arboretele în producţie),
ci un rezultat al acţiunilor preconizate pentru întărirea funcţiilor de protecţie şi reconstrucţie ecologică,
ce se vor executa doar acolo unde este necesar çi posibil, aplicarea acestei intervenጔii ጔinând seama de
panta terenului, reጔeaua de transport çi binenጔeles de seminጔiçul instalat în fiecare arboret.
Intervenţiile vor urmări extragerea arborilor vârstnici debilitaţi, a celor care stânjenesc
regenerările actuale executându-se totodată lucrări de îngrijirea seminţişului şi chiar degajări acolo
unde va fi cazul.
Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor s-a întocmit pentru toate unităţile
amenajistice care necesită lucrări, scopul lor fiind realizarea unei structuri optime care să conducă la
creşterea productivităţii şi calităţii arboretelor.
Lucrările de îngrijire necesare a se executa sunt: curăţiri, rărituri şi tăieri de igienă.
Aceste lucrări s-au stabilit luându-se în considerare stadiul de dezvoltare, consistenţa, vârsta,
clasa de producţie, compoziţia. La capitolul 12. este prezentat ,,Planul lucrărilor de îngrijire a
arboretelor”. Planul cuprinde gruparea arboretelor pe drumuri şi categorii de lucrări (curăţiri, rărituri)
şi global pentru tăieri de igienă. Pe categorii de lucrări, planul are următoarele elemente: u.a.,
suprafaţa, vârsta, consistenţa, volumul de extras.
În final planul prezintă recapitulaţia posibilităţii anuale pe natură de lucrări şi specii.
În tabelul 6.3.1. se prezintă suprafeţele şi volumele de extras pe specii, în cadrul fiecărei lucrări
precum şi grupat pe tipuri de gospodărire.
Tabelul 6.3.1.
Suprafaţa (ha) Volum (m3) Volum estimat de extras anual pe specii (m3/an)
Specificări
Totală Anuală Total Anual SC STB FR SA PLA STP PA TE DT
Curăţiri 24,68 2,47 40 4 4 - - - - - - - -

Rărituri 133,08 13,31 985 99 63 17 5 - - 3 6 5 -
Total prod. sec. 157,76 15,78 1025 103 67 17 5 - - 3 6 5 -
Tăieri de igienă 6,17 6,17 51 5 - 2 3 - - - - - -
Total U.P. 163,93 21,95 1076 108 67 19 8 - - 3 6 5 -
Fiecare unitate amenajistică a fost analizată din perspectiva celor 10 ani de aplicabilitate a
amenajamentului, stabilindu-se, după caz, atât numărul de intervenţii cât şi natura lor.
Curăţirile se aplică arboretelor aflate în stadiul de nuieliş-prăjiniş. Prin aceste lucrări se
urmăreşte îmbunătăţirea calităţii, creşterii şi compoziţiei arboretelor prin extragerea arborilor rău
conformaţi, accidentaţi, bolnavi, deperisanţi sau uscaţi, înghesuiţi sau aparţinând unor specii mai puţin
valoroase. Aceste lucrări duc la grăbirea şi dirijarea convenabilă a procesului natural de selecţie
contribuind esenţial la obţinerea unor arborete de amestec cât mai bine proporţionate sau a unor
arborete pure constituite din cât mai multe exemplare valoroase.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͹Ͳ

Lucrarea constituie în acelaşi timp şi o pregătire pentru trecerea la îngrijirea individuală a

arborilor ce urmează a se face prin rărituri.
Cu curăţiri urmează a se parcurge suprafaţa de 2,47 ha/an, rezultând un volum de 4 m3/an. Intensitatea
la curăţiri este de 2 m3/an/ha.
Curăţiri s-au propus în arboretele din u.a.: 11 B, 12 C, 13 B, 19 C, 20 E, 79 E, 79 F, 79 G.
Răriturile se vor efectua în stadiul de dezvoltare de păriş, codrişor, promovându-se speciile
valoroase şi exemplarele dominante. Concomitent cu aceste lucrări se vor extrage şi eventualii
preexistenţi, fără însă a se crea goluri în arboret.
O atenţie deosebită se va acorda arboretelor provenite din lăstari, cu mai multe exemplare la cioată.
Anual se va extrage un volum de 99 m3 de pe o suprafaţă de 13,31 ha. Intensitatea acestor lucrări este
de 7 m3/an. Rărituri s-au propus în arboretele din u.a.: 11 A, 11 B, 12 A, 12 C, 12 D, 13 A, 13 B, 18
D, 19 A, 19 C, 20 A, 20 D, 20 E, 20 F, 79 A, 79 C, 79 E, 79 F, 79 G, 79 H, 79 I, 79 J, 81 F.
Tăierile de igienă au fost prevăzute pentru toate arboretele care nu vor fi parcurse cu tăieri de
regenerare sau lucrări de îngrijire şi conducere, indiferent de vârstă, consistenţă sau clasă de producţie,
urmărindu-se asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare, prin extragerea arborilor uscaţi sau în
curs de uscare căzuţi, rupţi şi doborâţi de vânt şi zăpadă, puternic atacaţi de insecte, precum şi a
arborilor cursă şi de control folosiţi la protecţia pădurii.
Tăierile de igienă se pot efectua tot timpul anului, fără restricţii, ori de câte ori starea
fitosanitară a pădurii impune acest lucru.
Periodicitatea intervenţiilor se va stabili de personalul tehnic al ocolului silvic care asigură
serviciile silvice, în funcţie de starea fitosanitară a pădurii.
Tăieri de igienă se vor executa anual pe 6,17 ha, volumul estimându-se la cca 1 m3/an.
La aplicarea tăierilor de îngrijire şi conducere a arboretelor se vor respecta regulile de bază:
- reglementarea spaţială interioară a arborilor în cuprinsul arboretelor astfel ca terenul să fie folosit la
capacitate maximă;
- optimizarea numărului de arbori la hectar (formarea de arbori cu indici de zvelteţe subunitari);
- realizarea unei compoziţii cât mai apropiate de cea optimă, extrăgându-se în primul rând exemplarele
din speciile provizorii, cu valoare economică redusă şi ponderat (în funcţie de stare) pe cele introduse
artificial în afara arealului;
- ameliorarea calitativă a arboretelor prin selecţie fenotipică, extrăgându-se cu prioritate arborii cu
provenienţa din lăstari, cu defecte sau creşteri slabe, copleşiţi, uscaţi, atacaţi, cu răni, sau afectaţi de
rupturi şi doborâturi;
- ameliorarea structurii genetice în direcţia promovării formelor genetice superioare, cu rezistenţă sporită
la adversităţi;
- formarea de arborete cu structură verticală diversificată, plurienă şi relativ plurienă, de stabilitate
ridicată;
- mărirea capacităţii de fructificaţie a arboretelor şi ameliorarea condiţiilor de regenerare;
- recoltarea biomasei lemnoase în vederea valorificării ei.
Fac obiectul acţiunii de igienizare şi curăţire a pădurilor următoarele categorii de material lemnos:
- arborii căzuţi, rupţi sau doborâţi de vânt sau zăpadă, uscaţi, atacaţi de insecte, arbori cursă sau de
control folosiţi în protecţia pădurilor;
- uscături şi crăci groase răspândite în păduri;
- resturi de exploatare;
- cioate dezrădăcinate prin fenomene naturale sau ca urmare a pregătirii terenului pentru împădurire.
În legătură cu aplicarea lucrărilor de îngrijire se fac următoarele precizări:
- Ocolul silvic va executa lucrări de igienă şi în arboretele în curs de regenerare, dacă în perioada
dintre intervenţii se impune extragerea arborilor uscaţi, în curs de uscare, rupţi sau doborâţi de vânt
sau zăpadă.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͹ͳ

- se va acorda o atenţie deosebită tehnologiilor de recoltare a lemnului prin tăieri de îngrijire,

alegându-se soluţii tehnologice prin care vor fi diminuate prejudiciile aduse arboretelor pe picior sub
limitele stabilite prin normative.
- deşi în planul întocmit se dau indicaţii pentru fiecare gen de lucrări, ocolul silvic are obligaţia să
analizeze modificările survenite ca urmare a evoluţiei arboretelor sau a eventualelor calamităţi
produse şi să actualizeze prevederile planului în raport cu noile necesităţi, aşa cum prevăd: “Normele
tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor”.
- În cazul unor calamităţi (doborâturi şi rupturi de vânt sau zăpadă, uscări anormale ş.a.) în
arboretele prevăzute cu lucrări de îngrijire, volumele rezultate se vor precompta pe seama produselor
principale sau secundare, în funcţie de vârsta acestor arborete.
- Lucrările de îngrijire prevăzute prin amenajament sunt cele corespunzătoare la data efectuării
descrierii parcelare, din care cauză este necesar ca, anual, organele de aplicare să studieze în teren
evoluţia arboretelor şi să efectueze lucrarea în funcţie de stadiul de dezvoltare la care a ajuns arboretul;
- În situaţia în care arboretul nu este omogen, lucrările de îngrijire vor fi efectuate în raport cu
caracteristicile arboretului, de pe porţiunile care necesită astfel de intervenţii;
- Organul executor va urmări realizarea prevederilor pe suprafaţa indicată, volumul de recoltat
prevăzut fiind orientativ;
- Având în vedere importanţa lucrărilor de îngrijire în ceea ce priveşte îmbunătăţirea stării fitosanitare,
ameliorarea compoziţiei şi creşterea productivităţii arboretelor, se recomandă ca aceste lucrări să se
execute la timp, de bună calitate şi ori de câte ori este cazul.
Conform Codului Silvic, Legea 46/2008 (cu completările și modificările ulterioare), Art.59, alin. 4 și
5, volumul prevăzut prin amenajament silvic pentru extragere, prin lucrările de îngrijire și
conducere, este orientativ și se recoltează cu respectarea prevederilor normelor tehnice specifice și
în funcție de starea arboretelor, iar suprafața arboretelor prevăzută în amenajamentul silvic a fi
parcursă cu lucrări de îngrijire și conducere este minimală.
6.4. Volumul total posibil de recoltat
În tabelul 6.4.1. se prezintă volumul total posibil de recoltat prin lucrările stabilite, iar în
tabelul 6.4.2. recapitulaţia posibilităţii totale, cu valoarea indicelui de recoltare şi a celui de creştere
curentă.
Tabelul 6.4.1.
3
Suprafaţa (ha) Volum (m ) Volum estimat de extras anual pe specii (m3/an)
Specificări
Totală Anuală Total Anual SC STB FR SA PLZ STP PA TE DT
Produse
principale 67,01 6,70 5630 563 220 - 14 91 237 1 - - -
Produse
secundare 157,76 15,78 1025 103 67 17 5 - - 3 6 5 -
Tăieri de
conservare 1,67 0,17 114 11 11 - - - - - - - -
Tăieri
de igienă 6,17 6,17 51 5 - 2 3 - - - - - -
Total U.P. 232,61 28,82 6820 682 298 19 22 91 237 4 6 5 -
Recapitulaţia volumului de recoltat anual şi indicii de creştere curentă şi de recoltare sunt

prezentate în tabelul 6.4.2.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͹ʹ

Tabelul 6.4.2.
Posibilitatea (m3/an) Indici de recoltare -m3/an/ha- Indice de
creştere
Produse Tăieri de Produse Produse Tăieri de Produse
Total Total curentă
principale conservare secundare principale conservare secundare
m3/an/ha
563 11 103 677 2,5 - 0,5 3,0 3,4
3
Indicele de creştere curentă este de 3,4 m /an/ha, mai mare decât cel de recoltare astfel că va exista
în continuare o acumulare de masă lemnoasă.
Accesibilitatea actuală totală este de 95%, din care pentru produse principale este de 100%, iar
pentru produse secundare este de 93%, calculată pentru o distanţă medie de colectare de 1,2 km.
6.5. Lucrări de ajutorare a regenerărilor naturale şi de împădurire
Menirea lucrărilor de regenerare este de a asigura perenitatea pădurii, astfel încât obiectivele
social-economice şi ecologice, precum şi funcţiile arboretelor, să fie îndeplinite fără întrerupere.
În ,,Planul lucrărilor de regenerare şi împăduriri’’ (prezentat în capitolul 12), sunt nominalizate
toate unităţile amenajistice, în care sunt necesare astfel de lucrări.
Planificarea lucrărilor de regenerare s-a făcut, ţinându-se seama de situaţia înregistrată cu
prilejul observaţiilor de teren şi de nevoile de recoltare a produselor principale.
La elaborarea acestui plan s-a ţinut cont de normele tehnice privind buna gospodărire a
pădurilor, cu referire la regenerarea la zi a suprafeţelor parcurse cu tăieri, asigurarea densităţii optime a
arboretelor şi promovarea regenerării naturale.
Recapitulaţia lucrărilor este prezentată în tabelul 6.5.1.
Tabelul 6.5.1.
Suprafaţa
Simbol Categoria de lucrări
(ha)
A. LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII NATURALE 8,85
A.1. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale 20,03
B. LUCRĂRI DE REGENERARE 34,69
B.2. Împăduriri în suprafeţe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare 34,69
B.2.5. Împăduriri după tăieri de conservare 0,67
B.2.6. Împăduriri după tăieri în crâng 13,10
B.2.7. Împăduriri după tăieri rase la FR, SA, PLEA 20,92
C. COMPLETĂRI ÎN ARBORETELE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV 13,45
C.1. Completări în arboretele tinere existente 6,52
C.2. Completări în arboretele nou create (20%) 6,93
D. ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE 69,02
D.2. Îngrijirea culturilor tinere nou create 69,02
Lucrările de ajutorare a regenerării naturale s-au adoptat pentru arboretele în care este
împiedicată sau îngreunată instalarea pe cale naturală a seminţişului, menţinerea şi buna dezvoltare a
acestuia, până la închiderea stării de masiv.
La întocmirea planului lucrărilor de regenerare şi împăduriri s-a ţinut seama de următoarele
considerente:
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͹͵

- promovarea, cu precădere, a regenerării naturale şi a speciilor autohtone valoroase;

- în general s-a propus ca regenerarea să fie mixtă, atât naturală cât şi artificială, prin completări, pe
diferenţa de suprafaţă neregenerată natural, cu speciile indicate de compoziţia-ţel;
- planificarea lucrărilor de regenerare s-a făcut, ţinând seama de nevoile de regenerare, ce decurg din
aplicarea planului de recoltare a produselor principale, de necesitatea asigurării unei structuri
corespunzătoare a arboretelor în raport cu funcţiile atribuite, precum şi de cerinţa împăduririi urgente a
terenurilor goale din cuprinsul fondului forestier.
În vederea realizării unor arborete corespunzătoare funcţiilor social- economice atribuite şi
condiţiilor staţionale, pentru fiecare unitate amenajistică în parte, care urmează să fie parcursă cu
lucrări de regenerare, s-a stabilit compoziţia de regenerare (formula de împădurire) şi tehnologiile de
împădurire, inclusiv scheme şi desimea de plantare după „Îndrumări tehnice pentru compoziţii,
scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor”, nr. 1/2000.
În vederea completării regenerărilor naturale sau artificiale, se va utiliza acelaşi număr de puieţi
la hectar şi aceeaşi distanţă de plantare.
Lucrările de împădurire se vor efectua după o prealabilă pregătire a terenului şi a solului, în
vetre. Lucrările de împădurire propriu-zisă se vor executa primăvara.
Puieţii necesari pentru lucrările de împădurire se vor obţine atât din pepinierele ocolului cât şi de
la ocoalele învecinate.
Completări au fost prevăzute atât în arborete tinere existente care nu au realizat starea de masiv,
cât şi în cele ce se vor crea în cursul deceniului.
Lucrările de îngrijire a culturilor s-au planificat atât în arboretele tinere existente, precum şi în
cele ce se vor crea în cursul deceniului.
Descopleşirea puieţilor de ierburi şi specii necorespunzătoare va consta în îndepărtarea florei
ierbacee şi a speciilor copleşitoare din jurul puieţilor pentru a se evita umbrirea, sufocarea, concurenţa
la apă şi hrană din sol.
Revizuirea regenerărilor artificiale se va efectua primăvara după topirea zăpezilor sau după
anumite intemperii (ploi torenţiale, alunecări de teren, etc.) în vederea remedierii vătămărilor produse
puieţilor.
6.6. Refacerea arboretelor slab productive şi înlocuirea

celor cu compoziţii necorespunzătoare
În cuprinsul unităţii de producţie există o suprafaţă de 188,50 ha cu arborete slab productive.

Acestea sunt arborete artificiale de productivitate inferioară.
În tabelul 6.6.1. este prezentată situaţia arboretelor slab productive şi provizorii pe decenii de
refacere şi măsuri de gospodărire ce vor fi aplicate acestor arborete.
Tabelul 6.6.1.
Arborete din tipul de categorie funcţională
T.II T.III
Caracterul actual Suprafaţa
al tipului de pădure (ha) Tăieri de
Tăieri rase Tăieri în crâng
conservare
Dec. I Dec. I Dec. II alte dec. Dec. I Dec. II
Artificial de
productivitate 188,50 1,67 21,53 0,98 4,89 46,07 113,36
inferioară
ha 188,50 1,67 21,53 0,98 4,89 46,07 113,36
Total
% 100 1 11 - 3 24 61
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͹Ͷ

În tabelul 6.6.2. sunt prezentate arboretele slab productive şi provizorii şi lucrările ce vor fi aplicate
acestor arborete.
Tabelul 6.6.2.
În unitatea de producţie, arboretele slab productive şi cu compoziţii necorespunzătoare ocupă o

suprafaţă de 188,50 ha (85%).
Situaţia acestor arborete este prezentată la subcapitolul 4.7. “Arborete slab productive şi provizorii”.
Din analiza tabelului de mai sus se observă că 36% din arboretele slab productive vor fi refăcute în
primul deceniu, 61% în al doilea deceniu iar restul de 3% în alte decenii.
Evidenţa factorilor destabilizatori şi măsurile de gospodărire propuse sunt prezentate în tabelul 6.7.1.
Tabel 6.7.1.
Măsurile de gospodărire impuse de factorii destabilizatori şi limitativi vizează continuitatea pădurii,

obţinerea de structuri optime, rezistente şi menţinerea unei stări fitosanitare corespunzătoare.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͹ͷ

7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE

8. FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
Pe lângă producţia de lemn, fondul forestier este în măsură să furnizeze o gamă largă de materii
prime de origine vegetală, animală sau minerală, care prin prelucrarea superioară, constituie bunuri
necesare şi utile pentru consum.
7.1. Producţia cinegetică
Vegetaţia forestieră, covorul de iarbă şi restul plantelor ce acoperă solul, asigură diverselor
specii de vânat condiţii de existenţă, hrană, adăpost şi linişte.
Capacitatea pădurii de a asigura condiţii de existenţă şi dezvoltare faunei cinegetice determină
mărimea efectivelor speciilor de vânat, sporul lor natural şi calitatea vânatului.
Teritoriul studiat face parte din Fondul de vânătoare nr. 33 Zărneşti, administrat de A.G.V.P.S.
Galaţi.
Vânatul principal ce populează fondurile de vânătoare este reprezentat de iepure, căprior,
mistreţ, categoria de bonitate III şi IV, iar cel secundar de fazan, prepeliţă, potârniche, porumbei, sitari
şi raţe.
Printre dăunătorii vânatului se semnalează: vulpea, câini vagabonzi, pisica sălbatică, nevăstuica,
dihorul, uliul şi ciorile.
Instalaţiile vânătoreşti existente constau din hrănitori şi sărării.
Obiectivul gospodăririi fondurilor de vânătoare îl constituie menţinerea efectivelor de vânat în
limitele efectivelor optime şi selecţionarea acestora în vederea obţinerii de recolte sporite şi de calitate.
În acest scop, ocolul silvic, pe baza observaţiilor anuale, va lua următoarele măsuri:
- asigurarea liniştei vânatului prin limitarea accesului în pădure, imprimarea unei educaţii silvice
muncitorilor şi a turiştilor;
- întreţinerea în condiţii cât mai bune a izvoarelor şi surselor de apă existente;
- curăţirea şi îngrijirea terenurilor rezervate pentru hrana vânatului, însămânţarea lor cu plante
perene productive căutate de vânat;
- amplasarea unui număr mai mare de hrănitori şi sărării în punctele des frecventate de vânat;
- combaterea susţinută a răpitoarelor şi a dăunătorilor;
- combaterea şi eradicarea braconajului;
- întreţinerea instalaţiilor de vânătoare;
- efectuarea selecţiei artificiale prin eliminarea exemplarelor bolnave şi necorespunzătoare.
Pe baza acestor date se vor stabili măsuri corespunzătoare în ceea ce priveşte terenurile de hrană,
hrănitoarele, combaterea şi selecţia precum şi cantităţile posibil de recoltat.
Pentru a se putea hrăni şi odihni, vânatul are nevoie de linişte, mai ales în perioada de
împerechere şi a creşterii puilor. Unele specii, cum ar fi căpriorul şi iepurele, se acomodează relativ
repede zgomotelor însă mistreţul se retrage din zonele zgomotoase. Pentru a asigura speciilor mai
sensibile liniştea necesară, se impun unele măsuri restrictive privind circulaţia în pădure, culegerea
fructelor de pădure, a păşunatului, dublate de o pază intensă.
Răpitoarele produc uneori pagube în rândul speciilor de interes cinegetic şi nelinişte în terenurile
pe care le populează. Atitudinea faţă de aceste animale trebuie să fie în principiu, aceea de a reduce
numărul lor acolo unde este cazul şi nu de a le lichida, în aşa fel încât să se asigure un echilibru între
categoriile de consumatori.
Pentru a se asigura starea sanitară a vânatului este obligatorie semnalarea cazurilor de
îmbolnăviri şi analizarea cadavrelor găsite în teren, în vederea aplicării măsurilor corespunzătoare de
combatere a bolii.
Starea sanitară a vânatului este urmărită de organele sanitar-veterinare şi de secţia de biologia
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͹͸

vânatului din I.N.C.D.S. Pentru a evita îmbolnăvirea vânatului, acesta trebuie bine îngrijit, ştiut fiind
că organismele viguroase pot lupta bine împotriva bolilor. Pentru preîntâmpinarea îmbolnăvirii
vânatului, trebuie să să asigure o permanentă observare a vânatului şi să semnaleze manifestările
anormale ale vânatului.
Odată stabilite cauzele care au generat manifestările anormale sau moartea unor exemplare se
vor lua măsuri urgente de combatere a bolii respective.
Hrana, atât sub aspectul său calitativ, cât şi din punct de vedere cantitativ, are un rol deosebit în
viaţa vânatului.
Vânatul dispune în mod natural de hrană suficientă, când este păstrat echilibrul între
posibilităţile de hrănire ale staţiunii şi efectivul de vânat.
Pentru a preveni pagubele produse de vânat în perioadele deficitare, se impune o preocupare
permanentă pentru asigurarea hranei suplimentare.
În vederea obţinerii unor exemplare valoroase de vânat este necesară selecţia acestuia. În mod
normal, selecţia vânatului se realizează pe cale naturală, fiind considerată o lege a naturii. Pentru
înlăturarea neajunsurilor cauzate de diminuarea sau anihilarea acţiunii unor factori ai selecţiei naturale,
în scopul realizării obiectivelor stabilite, este necesară selecţia artificială, prin care se înlătură
caracterele care nu corespund scopului propus şi se consolidează însuşirile valoroase.
Selecţia artificială se va face cu arma de către personalul calificat şi de vânătorii care posedă
cunoştinţele necesare. Cei care efectuează selecţia vor examina cu atenţie exemplarele vizate în
perioadele când sunt grupate, pentru a face comparaţii.
7.2. Producţia salmonicolă
Pe teritorul studiat nu s-au constituit fonduri piscicole şi nici nu există posibilitatea de

amenajare. Apele nu sunt de calitate, iar în perioada de vară debitul acestor bazine scad foarte mult, iar
o parte din afluenţi seacă.
7.3. Producţia de fructe de pădure
Condiţiile geografice şi pedoclimatice sunt favorabile dezvoltării în fondul forestier a unui

sortiment bogat de specii lemnoase şi erbacee ale căror fructe sunt valorificate economic atât pe piaţa
internă cât şi pe cea externă.
Fructele de pădure cu mare pondere economică care se pot recolta : măceşe, cătină, porumbar.
Cuantumul recoltelor este extrem de fluctuant pe parcursul anilor fiind dependente de condiţiile
climatice extrem de variabile de la an la an.
Ca atare, preliminarea unor cantităti posibile de recoltat pentru viitor trebuie făcută cu mult
discernământ, iar veridicitatea datelor este destul de incertă.
Adunatul fructelor se va face manual, bucată cu bucată alegându-se numai fructele sănătoase,
neatacate de diferite boli sau insecte şi cu grad de coacere corespunzător.
Culesul cu mâna fereşte fructele de lovituri şi dă posibilitatea să se facă de la început o
selecţionare după cerinţe.
Fructele de pădure este recomandabil să se adune în coşuri de nuiele sau găleţi de plastic ori
smălţuite cu o capacitate de 5-10 kg.
Transportul fructelor de la locurile de adunat până la centrele de achiziţii este recomandabil să
se facă cu braţele. La centrele de achiziţii vor fi ambalate în funcţie de destinaţie şi vor fi transportate
auto la centrele de conservare şi prelucrare sau la alţi beneficiari.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͹͹

7.4. Producţia de ciuperci comestibile
Ciupercile comestibile din flora spontană, constituie un produs foarte solicitat, atât de populaţia
locală cât şi de administraţie care le valorifică atât intern cât şi extern.
Ca urmare a presiunii crescânde exercitate de om asupra pădurii, a intensificării gospodăririi
acestora şi mai ales datorită procedeelor de colectare a ciupercilor, prin ruperea corpului fructifer,
producţia de ciuperci este în continuă scădere faţă de anii anteriori.
În raza teritoriului se pot recolta : ghebe, gălbiori, vineţele, ş.a..
Ciupercile apar primăvara şi apoi producţia se repetă până toamna, în funcţie de natura fiecărei
specii şi de mersul general al vremii. Se recomandă să se recolteze numai ciupercile tinere.
În cazul când ciupercile sunt destinate consumului imediat în stare proaspătă şi în cantităţi
reduse, recoltarea se poate face pe orice timp. Când este vorba de cantităţi mari sau atunci când
ciupercile urmează să fie uscate sau conservate, se vor culege numai după se s-au zvântat. În vederea
obţinerii unor producţii cât mai mari, adunarea ciupercilor din pădure se va face prin tăierea piciorului
cu un cuţit inoxidabil şi nu prin smulgere sau ruperea corpului fructifer deoarece această practică duce
la scăderea potenţialului de îmulţire a acestora.
Ciupercile adunate este recomandabil să se aşeze în coşuri de nuiele, în care se transportă la
centrul de achiziţii. Ciupercile comestibile din flora spontană pot fi valorificate în stare proaspătă,
uscată sau în sare.
Importanţă din punct de vedere apicol prezintă salcâmul care ocupă suprafaţa de 160,28 ha, teiul
şi flora spontană întâlnită pe teritoriul studiat (măceşul, păducelul, socul, flora erbacee ş.a.).
7.6. Alte produse
Pădurea poate furniza şi alte produse folositoare din punct de vedere economic, dintre care mai
importante sunt: plantele medicinale, aromatice şi furajele.
În categoria plantelor medicinale se încadrează toate produsele naturale vegetale ale pădurii,
care au în conţinutul lor substanţe medicinale (substanţe cu proprietăţi vindecatoare). Aceste plante
adunate din pădure, după ce sunt uscate, respectând anumite principii tehnice, devin materie primă
pentru industria farmaceutică. Recoltarea şi valorificarea unui număr cât mai mare de plante
medicinale, frecvente în păduri, asigură realizarea unor venituri însemnate.
Cele mai importante plante medicinale întâlnite sunt: coada şoricelului, ciuboţica cucului,
nalba mare, păducel, muşeţel, soc (flori), mătrăguna, frasin (frunze fără peţiol), izma, creţişoara,
leurda, urzica moartă, păpădie.
eoarece plantele medicinale nu pot fi păstrate în stare proaspătă timp îndelungat fără să se
altereze, ele trebuiesc să fie uscate imediat.
Uscarea este una dintre fazele cele mai importante în tehnica recoltării şi de ea depinde în mare
măsură cantitatea şi calitatea principiilor active conţinute în produsul uscat.
Modul în care se usucă plantele medicinale, timpul de uscare, temperatura necesară sunt
specifice fiecărei plante în parte.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͹ͺ

În vederea creşterii eficacităţii funcţionale a pădurilor din cadrul unităţii de producţie, prin
actualul amenajament sunt preconizate o serie de măsuri pentru asigurarea stabilităţii ecologice a
fondului forestier, mergând până la acţiuni de reconstrucţie ecologică, în cazul constatării unor
deteriorări semnificative.
8.1. Măsuri de prevenire a doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă
Pădurile sunt puţin afectate de vânturile periculoase, dar uneori sunt afectate primăvara de
zăpezile târzii, căzute după înfrunzire şi care asociate cu unele intensificări de vânt produc doborâturi
izolate sau îndoiri de arbori. Cu toate că pădurile nu sunt afectate de acest fenomen se fac totuşi unele
precizări de ordin general.
Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă se realizează printr-un
ansamblu de măsuri ce vizează atât marirea rezistentei individuale a arboretelor periclitate cât şi
asigurarea unei stabilităţi mai mari a întregului fond forestier. Din acest ansamblu de măsuri, care tre-
buie să fie permanent în atenţia ocolului silvic, se amintesc următoarele:
- pentru a creea condiţii încă din tinereţe ca arborii să dobândească un plus de rezistenţă la vânt
sunt necesare scheme de plantare mai largi, cu menţiunea că puieţii să fie de provenienţă strict locală;
- crearea de arborete amestecate constituite din specii cu rezistenţă diferită la acţiunea
distructivă a vântului şi care să îmbine cât mai armonios funcţiile de protecţie cu cele economice;
- formarea de margini şi liziere rezistente, cu consistenţa mai mică şi arbori mai neelagaţi;
- executarea lucrărilor de îngrijire la timp şi în condiţii corespunzătoare în sensul unor
intervenţii de intensitate puternică în tinereţe şi la vârste mijlocii, reducând consistenţa până la 0.8 şi
intervenţii mai slabe pe măsură ce arboretul înaintează în vârstă;
- asigurarea unei stări fitosanitare optime;
- conservarea structurii pluriene şi relativ pluriene a arboretelor.
8.2. Protecţia contra incendiilor
Cauzele care pot sta la baza producerii incendiilor sunt:

- aprinderea focului în pădure, nesupravegherea sau lăsarea acestuia nestins de turişti, muncitori
forestieri, ciobani;
- fumatul în alte locuri decît cele amenajate special, în acest scop şi aruncarea la întâmplare a
ţigărilor aprinse;
- trăsnetul în timpul furtunilor de vară.
Majoritatea cauzelor de izbucnire a incendiilor se datorează necunoaşterii şi nerespectării normelor
de prevenire a incendiilor.
Deşi nu s-au semnalat incendii şi nici nu au fost identificate vătămări produse în trecut, iar în acest
moment nu apare probabilă apariţia unor astfel de evenimente, în mod preventiv se recomandă:
- interzicerea focului în pădure şi în apropierea acesteia mai ales în perioadele de secetă
accentuată;
- întreţinerea şi extinderea locurilor de odihnă şi fumat, mai ales de-a lungul drumurilor şi în
preajma traseelor de tranzit;
- întocmirea cu regularitate a planurilor de prevenire şi stingere a incendiilor;
- procurarea şi verificarea periodică a materialelor pentru stingerea incendiilor;
- dotarea cu materiale de intervenţie de calitate corespunzătoare, a pichetelor pentru paza contra
incendiilor;
- limitarea circulaţiei în pădure;
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͹ͻ

- intensificarea propagandei de prevenire a incendiilor şi extinderea reţelei de panouri de

avertizare, care să interzică aprinderea focului în pădure sau în imediata apropiere a acesteia;
- curăţirea căilor de acces (cărări şi drumuri);
- paza fondului forestier în perioadele de secetă, când litiera se poate aprinde foarte uşor;
- amenajarea unor observatoare pentru incendii;
- organizarea acţiunii de stingere a incendiilor; trebuie instruiţi în acest sens şi muncitorii, atât cei
din cadrul exploatării cât şi muncitorii ocazionali folosiţi în campanii de împăduriri sau la recoltatul
fructelor de pădure.
În cuprinsul teritoriului studiat nu există surse de poluare industrială.
8.4. Protecţia împotriva bolilor şi dăunătorilor
În ultimul deceniu nu s-au semnalat arborete puternic atacate, prezenţa dăunătorilor

încadrându-se în limitele normale, dar este necesar ca personalul silvic să urmărească în continuare
evoluţia stării de sănătate a arboretelor şi să semnaleze cu promptitudine începutul oricărui eveniment
de acest fel (trebuie continuată instalarea de curse feromonale pentru monitorizarea evoluţiei
populaţiilor de Ips sp. şi Lymantria monacha).
Prezenţa dăunătorilor, insecte sau ciuperci, a fost semnalată fără însă ca ea să fi reprezentat în
nici un moment un pericol real pentru pădure şi în condiţiile aplicării corecte a măsurilor de
gospodărire stabilite prin acest amenajament, nici nu vor reprezenta o problemă în viitor.
În concluzie, în scopul asigurării unei stări sanitare corespunzătoare se va adopta un mod de
gospodărire fundamental biologic, care va cuprinde:
- menţinerea arboretelor la densităţi normale;
- promovarea arboretelor de tip natural, cu o compoziţie cât mai apropiată de cea optimă;
- limitarea daunelor aduse în procesul de exploatare;
- menţinerea şi promovarea subarboretului;
- executarea la timp a lucrărilor de îngrijire;
- protejarea populaţiilor de păsări folositoare, de furnici;
- interzicerea păşunatului în pădure, etc.
8.5. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare prematură
Pe raza acestei unităţi nu s-au semnalat fenomene de uscare în masă, la nivel de arborete, apar
doar exemplare izolate cu început de uscare sau chiar uscate, fără însă a depăşi limitele normalului.
Principala măsură de prevenire a apariţiei şi răspândirii acestui fenomen este executarea
corespunzătoare a tăierilor de igienă. Alte măsuri preventive mai sunt:
- menţinerea arboretelor la densităţi normale şi împădurirea tuturor golurilor;
- crearea şi menţinerea unor arborete cât mai diversificate ca vârstă şi compoziţie;
- la lucrările de împădurire să se folosească puieţi sănătoşi;
- trebuie luate toate măsurile de prevenire a vătămării puieţilor şi arborilor tineri din diferite
cauze (exploatare, vânat, tăieri ilegale);
- executarea corespunzătoare a lucrărilor de îngrijire;
- să se evite ajungerea arborilor la vârsta limitei fiziologice;
- interzicerea păşunatului în pădure; etc.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͺͲ

8.6. Paza pădurii
Paza fondului forestier se face de către pădurarii titulari de cantoane, sub îndrumarea directă a
şefului de district. Pădurarii au obligaţia să asigure paza pădurii printr-o supraveghere permanentă,
acordându-se o atenţie deosebită punctelor care favorizează tăierile ilegale de arbori, păşunatul
neautorizat, braconajul, etc.
În acest scop pădurarii trebuie să parcurgă terenul pe itinerarii bine stabilite şi să facă paza prin
posturi fixe.
Este indicat ca, în punctele mai înalte din suprafaţa cantonului, să construiască observatoare, de
unde se pot depista cu mai multă uşurinţă eventualele incendii, acestea putând fi folosite şi ca
observatoare de vânătoare.
Pentru buna desfăşurare a activităţii de pază, este indicat să se execute periodic controale de
fond, de către conducerea ocolului silvic.
9. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE

ŞI CONSTRUCŢII FORESTIERE
Pentru valorificarea integrală a tuturor produselor pădurii se vor folosi drumurile existente
utilizate şi la fondul forestier de stat.
Instalaţiile de transport existente în raza unităţii de producţie folosite pentru transportul masei
lemnoase sau alte servicii legate de gospodărirea fondului forestier proprietate privată, sunt prezentate în
tabelul următor:
Tabelul 9.1.1.
Lungimea (km)
În afara Supraf. Volum
Nr. Cod Denumirea În pădure
pădurii deservită deservit
crt. drum drumului proprietate Totală
proprietate (ha) (m3)
privată
privată
Drumuri existente
Drum public
1. DP001 Tg. Bujor-Lunca-Jorăşti - 15,0 15,0 138,88 6097
2. DP002 Crăieşti-Lunca 0,5 8,0 8,5 83,17 723
Total drumuri publice 0,5 23,0 23,5 222,05 6820
TOTAL DRUMURI EXISTENTE 0,5 23,0 23,5 222,05 6820
Densitatea instalaţiilor de transport existente în cadrul unităţii de producţie este de 2,25 m/ha.
Accesibilitatea fondului de producţie şi de protecţie este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 9.1.2.
Specificări Accesibilitatea actuală (%)
Fondul forestier total 95
Total, din care: 95
Fondul forestier productiv Exploatabil 100
(% din suprafaţă) Preexploatabil 95
Neexploatabil 100
Fond de protecţie Total, din care: 100
(% din suprafaţă) Lucrări de conservare 100
Posibilitatea Total, din care: 99
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͺͳ

(% din volum) Produse principale 100

Produse secundare 93
Tăieri de igienă 100
Accesibilitatea actuală totală este de 99%, din care pentru produse principale este de 100%, iar
pentru produse secundare este de 93%.
În cadrul datelor de sinteză trecute în tabelul de mai sus, s-au considerat accesibile arboretele a
căror distanţă de colectare până la mijloacele de transport este mai mică de 1,2 km.
Planurile şi evidenţele privind accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii decenale sunt
prezentate în tabelele 15.5.1. şi 15.5.2..
Reţeaua instalaţiilor de transport este transpusă pe hărţile de amenajament.
În concordanţă cu tratamentele şi soluţiile prevăzute în planurile de recoltare a masei lemnoase

şi a funcţiilor pe care trebuie să le îndeplinească pădurile din această unitate de producţie, se impune
adoptarea unor tehnologii adecvate de recoltare şi transport a lemnului.
Metoda de exploatare recomandată este în trunchiuri şi catarge.
Pentru evitarea degradării solului, a dereglării regimului hidrologic, a deprecierii calităţii apei
şi deteriorării peisajului este necesară elaborarea şi promovarea de eco-tehnologii de exploatare a
lemnului.
În acest scop se recomandă impunerea unor restricţii ecologice şi silviculturale, dintre care
amintim:
- seminţişul să nu fie distrus pe mai mult de 10%;
- numărul arborilor (pe picior) vătămaţi să nu depăşească 5%;
- mineralizarea solului să nu se extindă peste 2% din suprafaţa parchetului;
- biomasa neutilizabilă (crăci subţiri, coaja, arbori putregăioşi) să rămână în parchete pentru reciclarea
materiei;
- căile de acces în arborete să fie amplasate, construite şi amenajate, astfel încât să fie minimalizate
degradările de versant şi deteriorarea regimului hidrologic;
- scosul lemnului din parchete să se realizeze, pe cât posibil, în poziţie suspendată, cu ajutorul
utilajelor de "purtat", care să permită încărcarea în parchet, descărcarea la depozit şi stivuirea acestuia;
- folosirea de utilaje care să exercite o presiune cât mai mică asupra solului (tractoare cu pneuri foarte
late);
- sincronizarea lucrărilor de exploatare cu epocile optime de tăiere, în vederea minimalizării
prejudiciilor;
- respectarea căilor proiectate pentru scos apropiat;
- folosirea dispozitivelor speciale pentru imprimarea direcţiei dorite de doborâre;
- protejarea tulpinii cu lonjeroane;
- astuparea tuturor şanţurilor şi ogaşelor formate în procesul de exploatare;
- evitarea agenţilor economici neprofesionişti, care solicită lucrări de exploatare a lemnului (sunt
oportune reguli mai severe de autorizare a acestora).
9.3. Construcţii silvice
În teritoriul studiat nu există construcţii forestiere.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͺʹ

Analiza eficacităţii modului de gospodărire a pădurilor vizează atât realizarea continuităţii

funcţionale, cât şi dinamica dezvoltării fondului forestier.
Eficacitatea modului de gospodărire a pădurilor se corelează cu evoluţia producţiei şi
productivităţii pădurilor sub raport cantitativ şi calitativ, luându-se în considerare dinamica
indicatorilor respectivi.
Asigurarea unui cadru natural sănătos şi satisfacerea necesităţilor social-economice ale

societăţii, se pot realiza doar printr-o gospodărire raţională, pe baze ecologice, a pădurilor.
Prin stabilirea obiectivelor social-economice şi ecologice şi prin reglementarea proceselor de
bioproducţie şi protecţie, s-a urmărit punerea în practică a tuturor principiilor de amenajare, cu accent
deosebit pe dezvoltarea durabilă a pădurilor. Principiul continuităţii funcţiilor constituie sarcina de
bază în gospodărirea silvică şi constă în grija pentru exercitarea permanentă şi cu maximum de
eficienţă a funcţiilor şi asigurarea neîntreruptă cu lemn şi alte produse ale pădurii.
În raport cu specificul arboretelor şi în funcţie de condiţiile social-economice care au apărut în
ultima vreme, realizarea continuităţii depinde, în principiu, în cea mai mare măsură, de respectarea cu
stricteţe a soluţiilor stabilite, prin aplicarea corectă şi la timp a tăierilor de regenerare, a tăierilor de
conservare, a tăierilor de îngrijire, de utilizarea şi promovarea prin lucrările de regenerare şi de
îngrijire a speciilor autohtone valoroase şi a celor prin care se urmăreşte diversificarea amestecurilor,
în scopul măririi stabilităţii ecologice, de reducere şi chiar de eliminare a daunelor produse fondului
forestier în procesul de exploatare şi de menţinerea în permanenţă a unei stări fitosanitare
corespunzătoare.
În acest sens, prin amenajamentul actual s-a urmărit asigurarea continuităţii funcţionale prin:
- normalizarea structurii fondului forestier şi asigurarea continuităţii recoltei de masă lemnoasă;
- asigurarea stabilităţii arboretelor faţă de acţiunea factorilor perturbanţi, prin efectuarea lucrărilor de
îngrijire corespunzătoare;
- menţinerea arboretelor de consistenţă aproape de cea plină;
- fixarea compoziţiei-ţel astfel încât arboretele să revină la tipul de pădure natural fundamental;
- diversificarea structurii verticale prin adoptarea de tratamente corespunzătoare;
- introducerea speciilor de amestec valoroase.
Astfel, în tabelul 10.1.1. sunt prezentate suprafeţele pe categorii funcţionale de la amenajarea
precedentă, comparativ cu amenajarea actuală.
Tabelul 10.1.1.
Categorii funcţionale (ha)
Anul Grupa I Grupa a II-a
U.P. T. II Total
amenajării T. III T.VI
1.2A 1.3C 2.1B 2.1C
2013 U.P. I Moraru si Cartianu 2,9 - 84,2 222,9 310,0
2023 U.P. I Lunca 1,67 219,54 - - 221,21
În conformitate cu prevederile din “Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor” – ediţia

2022 publicate în Monitorul Oficial nr. 0999 (act nr. 2536/28.09.2022), la stabilirea zonării funcţionale
s-au avut în vedere noile obiective social-economice din zonă.
Categoriile funcţionale propuse la noua amenajare sunt următoarele:
- 1.2A – arborete situate pe stâncării, pe grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în adâncime şi pe
terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliş (facies marnos, marno-argilos şi
grade, pe alte substrate litologice (T. II);
- 1.3C – arborete din stepă şi silvostepă, cu condiții normale de regenerare (T. III).
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͺ͵

Scopul amenajamentului este organizarea pădurilor, prin măsuri silvotehnice, concretizate în

planuri, în vederea dirijării lor spre structura normală.
Organizarea actuală a pădurilor din unitatea de producţie, concretizată în structură
(compoziţie, distribuţie spaţială, suprastructură), diferă de cea a modelului normal.
De asemenea, ca o consecinţă a organizării pădurilor diferită de cea optimă, clasele de
producţie medii pe specii şi volumul la hectar nu sunt în concordanţă cu cele corespunzătoare
condiţiilor staţionale reale, pentru care s-au determinat valorile modelului de referinţă (normal).
Soluţiile silvotehnice prevăzute pentru deceniul 2023 – 2032 vor fi analizate la sfârşitul
acestuia şi, în raport cu dinamica organizării pădurilor, comparativ cu modelul normal, vor fi
continuate soluţiile care au dat rezultate corespunzătoare, stabilindu-se totodată şi alte măsuri
silvotehnice, potrivit noii structuri a pădurilor. În paragraful 14.1. “Dinamica dezvoltării fondului
forestier”, se va urmări prognoza evoluţiei fondului productiv după 10 ani, 20 de ani şi în perspectivă
(la normalizarea structurii fondului de producţie).
10.2.1. Indicatori cantitativi (suprafețe, volume, creşteri)
În tabelul următor sunt prezentaţi principalii indicatori cantitativi pentru fondul forestier din cadrul
Tabelul 10.2.1.1.
Valori
Indicatori cantitativi
2023 viitor
1. Ponderea pădurilor în suprafaţa totală a fondului forestier (%) 99,6 99,6
2. Clasa de producţie medie IV0 III5
3
Total (mii m ) 13,510 29,0
3. Volumul lemnos pe picior 3
Mediu (m /ha) 61 132
3
Totală (m /an) 752 730
4. Creşterea curentă
Medie (m3/an/ha) 3,4 3,3
Totală (m3/an) 747 724
5. Creşterea curentă, fond de producţie
3
6. Creşterea indicatoare 3
Medie (m /an/ha) 2,3 2,2
3
7. Posibilitatea de produse principale * 3
La hectar (m /an/ha) 2,5 2,2
3
8. Posibilitatea de produse secundare 3
La hectar (m /an/ha) 0,5 1,1
Notă: *) Se adaugă şi posibilitatea din tăieri de conservare
O comparaţie între amenajamentul expirat și cel actual nu se poate realiza, datorită modificării
suprafeţei unităţii pentru care se realizează prezentul proiect.
Pentru deceniile următoare se preconizează:
- suprafaţa subunităţilor de gospodărire se menţine constantă;
- compoziţia se îmbunătăţeşte treptat, prin aplicarea tăierilor de îngrijire şi a celor de produse
principale;
- clasele de producţie se îmbunătăţesc la toate speciile prin lucrările ce se vor executa;
- se va îmbunătăţi consistenţa medie pe subunităţi de gospodărire şi implicit pe total unitate de
producţie;
Pentru viitor, se preconizează următoarele:
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͺͶ

- prin măsurile silvotehnice ce se vor aplica se va ajunge la normalizarea fondului forestier;

- se va ajunge la compoziţia-ţel finală;
- se vor îmbunătăţi clasele de producţie la toate speciile, valorificându-se în mod corespunzător
condiţiile staţionale oferite;
- fondul lemnos total va fi de 29,0 mii m3, iar volumul la hectar va fi de 132 m3/ha;
indicele de creştere curentă va fi de 3,3 m3/an/ha, iar cel de creştere indicatoare va fi de 2,2m3/an/ha;
- se va urmări recoltarea creşterii anuale astfel că posibilitatea de produse principale va fi de
483 m , iar cea de produse secundare va fi de 241 m3;
3
- se va înregistra un spor al productivităţii de 6% faţă de prezent.
10.2.2. Indicatori calitativi
Din analiza indicatorilor calitativi la amenajarea actuală se evidenţiază următoarele:

Structura fondului forestier pe specii la amenajarea actuală se prezintă astfel:
72SC 8STB 7PLZ 3FR 3SA 2PLA 2STP 2PA 1TE
IV2 III0 IV0 III2 IV0 IV0 III4 III0 III0
Existând o corelare între caracterul tipurilor de staţiune şi tipurile natural fundamentale de
pădure se constată că în compoziţia actuală a pădurii, proporţia speciilor este necorespunzătoare atât
pentru fondul de producţie (72SC 8STB 7PLZ 3FR 3SA 2PLA 2STP 2PA 1TE) cât şi pentru cel de
protecţie (100SC).
Speciile de valoare ridicată (STB, STP) reprezintă 10% din fondul forestier productiv.
La nivelul fondului forestier clasa de producţie este IV0. Aceasta reflectă în mare măsură
potenţialul natural al staţiunilor care sunt de bonitate mijlocie (15%) și inferioară (85%).
În ceea ce priveşe modul de regenerare, arboretele provin: 2% din sămânţă, 40% din plantaţii
și 58% din lăstari.
Pe clase de vârstă, structura arboretelor din fondul forestier productiv este dezechilibrată, clasa
I (18%), a II-a (48%), a III-a (24%) şi a IV-a (10%).
Consistenţele actuale ale arboretelor sunt în general corespunzătoare, dar la nivelul fondului
forestier analizat sunt 4% arborete cu consistența 0.1-0.3, 2% arborete cu consistența 0.4-0.6 și 94%
arborete cu consistenţă peste 0,7. Consistenţa fondului forestier este 0.83.
Consistenţa medie este influenţată de arboretele parcurse cu primele tăieri de regenerare.
Prin acest amenajament se urmăreşte realizarea continuităţii funcţiilor pădurilor dar şi
menţinerea peisajului natural existent deosebit şi a folosinţelor actuale.
În capitolul 14.1. (Dinamica dezvoltării fondului forestier) se prezintă la diverse etape
caracteristicile fondului forestier pentru suprafaţa acestei unităţii de producţie.
Comparând structura actuală a pădurii cu structura normală (de viitor) se observă abateri (mai
mici sau mai mari) ale elementelor care caracterizează structura, abateri care se vor ameliora (ideal ar
fi să se elimine) pe parcursul ciclului de producţie fixat (80 ani pentru S.U.P. A şi 25 de ani pentru
S.U.P. Q).
Pentru viitor, când se va ajunge la o structură optimă (cu clase de vârstă de întinderi egale, cu
compoziţie corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, când indicele de creştere curentă va
fi recoltat integral), se va conta pe un spor al productivităţii pădurii de 106%.
Astfel, pentru un ciclu de 80 ani, vârsta medie va fi de 35 de ani pentru arboretele din S.U.P.
„A” (35 de ani la nivel de U.P.), consistenţa medie 0.82, volumul mediu la hectar 132 mc/ha,
creşterea curentă 3,3 mc/an/ha, posibilitatea de produse principale va fi de 483 mc/an iar cea de
produse secundare va fi de 241 mc/an.
Pentru ca pe viitor arboretele să aibă un efect protector cât mai ridicat, se impun următoarele:
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͺͷ

- aplicarea măsurilor silvotehnice corespunzătoare pentru a ajunge la normalizarea fondului forestier;

- realizarea compoziţiei ţel finale.
Bilanţul producţiei de lemn este exprimat prin raportul dintre recoltele de lemn şi creşterea
pădurii. După cum se ştie, resursele forestiere fac parte din categoria resurselor naturale regenerabile
şi, ca ecosisteme forestiere gospodărite raţional, pot furniza cu continuitate bunuri şi servicii.
Actuala amenajare a ţinut seama de structura reală a arboretelor, de factorii şi modul de
gospodărire care a dus la această structură, prevăzând măsuri silvotehnice care să conducă la creşterea
de ecosisteme forestiere stabile, iar bilanţul masei lemnoase să conducă la acumulări ale acesteia.
Ţinând cont de cele prezentate, în deceniul actual va avea loc o acumulare de masă lemnoasă
de 70 m3/an, calculată prin relaţia:
A = I – (Pp + Ps + Ti), în care:
A – acumulare de masă lemnoasă anuală;
I – creşterea curentă = 752 m3/an;
Pp – posibilitatea din produse principale = 563 m3/an;
Ps – posibilitatea de produse secundare = 103 m3/an;
Tc – volumul rezultat din tăieri de conservare = 11 m3/an..
Ti – volumul rezultat din tăieri de igienă = 5 m3/an..
11. DIVERSE
11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a acestuia
Prezentul amenajament intră în vigoare la 01.01.2023. Durata de aplicabilitate a acestuia este

de 10 ani, adică până în 31.12.2032.
Prevederile privind lucrările de cultură şi exploatare sunt obligatorii. Abaterile de la
amenajament se vor face numai cu aprobarea ministerului.
11.2. Recomandări privind ţinerea evidenţei lucrărilor executate pe

parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului
În următorii 10 ani, pe toată durata de aplicare a prezentului amenajament, beneficiarului îi

revine sarcina de a ţine o evidenţă riguroasă a lucrărilor executate pe fiecare unitate amenajistică.
Evidenţa lucrărilor executate se va înscrie în tabelul din descrierea parcelară, în dreptul fiecărui
u.a. şi în formularele anexate din partea a IV-a.
De asemenea se vor completa şi următoarele evidenţe privitoare la lucrările executate (tabelele
16.1.-16.2. din partea a IV-a):
a) Evidenţa anuală a aplicării amenajamentului:
- mişcările de suprafaţă din fond forestier, cu indicarea suprafeţelor în cauză;
- suprafeţele de arborete parcurse cu tăieri de regenerare pe unitate amenajistică;
- volumele rezultate din aplicarea tăierilor de regenerare pe unitate amenajistică;
- suprafeţe de arborete slab productive parcurse cu tăieri de refacere sau substituire pe unitate
amenajistică;
- suprafeţe parcurse cu lucrări de îngrijire a arboretelor pe unitate amenajistică şi în raport cu natura
intervenţiilor efectuate;
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͺ͸

- volumele realizate prin punerea în valoare a produselor accidentale, pe unitate amenajistică, specii şi
în raport de natura lucrărilor (împăduriri integrale, completări) şi modalitatea de completare a
acestora;
- stadiul regenerărilor naturale în arboretele încadrate în suprafaţa decenală în rând de exploatare;
- realizarea în dotare cu instalaţii cinegetice pe categorii de instalaţii, cu indicarea unităţii amenajistice
în care sunt amplasate şi a investiţiei aferente.
După fiecare an de aplicare se face totalizarea pe U.P. a elementelor cumulative înregistrate în
evidenţa anuală a aplicării amenajamentului.
b) Evidenţa decenală a aplicării amenajamentului care constituie un centralizator pe ani a lucrărilor
executate în U.P. în decursul deceniului de valabilitate a amenajamentului.
Pentru completarea acestei evidenţe se preiau totalurile pe ani din evidenţa anuală a aplicării de
lucrări, planificările medii anuale prevăzute prin amenajament, evidenţiindu-se pentru anul respectiv,
diferenţele în plus sau în minus dintre realizări şi planificări.
c) Evidenţa dinamicii procesului de regenerare naturală cuprinde toate u.a. în care se vor executa tăieri
de regenerare în primul deceniu, indicându-se stadiul procesului de regenerare naturală în momentul
amenajării, în corelaţie cu datele din evidenţele privind controlul anual.
Beneficiarul are obligaţia de a întreţine în bună stare parcelarul, subparcelarul şi bornele
amenajistice. Totodată, răspunde de integritatea şi păstrarea elaboratelor şi hărţilor amenajistice.
Se atrage atenţia personalului silvic de teren al ocolului care asigura serviciile silvice, ca
imediat după apariţia hărţilor amenajistice noi, împreună cu beneficiarul, să procedeze la amplasarea
noilor borne, necesare unei bune delimitări a fondului forestier.
Se vor nota toate elementele importante survenite în decursul aplicării amenajamentului,
care au influenţat condiţiile silvobiologice şi tehnico-economice ale arboretelor din ocol,
schimbările de fond forestier, calamităţi, lucrările de combatere a dăunătorilor.
11.3. Indicarea hărţilor amenajamentului
Prezentul amenajament, multiplicat în trei exemplare, cuprinde un volum şi trei hărţi.

Are anexate următoarele hărţi la scara 1: 20000:
- harta generală;
- harta arboretelor;
- harta lucrărilor de cultură şi exploatare.
Proiectantul de specialitate este S.C. Lintescu Forest 2003 S.R.L. Piteşti.

La elaborarea prezentului amenajament a participat următorul colectiv:
Pentru lucrările de teren:
Descrieri parcelare: ing. Constantin Lintescu
Ridicări în plan şi inventarieri: ing. Constantin Lintescu
Şef proiect: ing. Constantin Lintescu
Recepţia lucrărilor: delegat G.F. Focşani ing. Oancă Valeriu
Expert C.T.A.P.: dr. ing. Costel Dolocan
Lucrări de redactare:
Redactare în concept: ing. Lorena Lintescu
Tehnoredactarea proiectului: ing. Lorena Lintescu
Şef proiect: ing. Constantin Lintescu
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͺ͹

Îndrumare şi control, expert C.T.A.P.: dr. ing. Costel Dolocan

Administrator S.C. Lintescu Forest 2003 s.r.l. ing. Constantin Lintescu
ing. Lorena Lintescu
11.5. Obligaţiile proprietarilor de păduri private privind regimul silvic
În vederea respectării reglementărilor referitoare la regimul silvic, proprietarii de păduri şi

deţinătorii cu orice titlu au următoarele obligaţii:
a) să elaboreze amenajamente silvice pentru pădurile pe care le deţin, prin unităţi specializate,
autorizate în acest scop de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
b) să asigure paza pădurilor, în vederea prevenirii tăierilor ilegale, distrugerii sau degradării vegetaţiei
forestiere, păşunatului abuziv, braconajului şi a altor fapte infracţionale sau contravenţionale.
Proprietarii de păduri proprietate privată care nu au personal angajat pentru asigurarea pazei, în
condiţiile menţionate la art. 12, răspund contravenţional;
c) să execute lucrările necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor pădurilor,
stabilite de organele autorităţii publice pentru silvicultură, cu mijloace proprii sau contra cost, prin
unităţi silvice specializate;
d) să asigure respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor şi, după caz, dotarea cu
mijloace de primă intervenţie;
e) să efectueze lucrările de împădurire şi de ajutorare a regenerării naturale, potrivit prevederilor
amenajamentelor silvice şi ale normelor tehnice specifice. Lucrările de împădurire se vor executa în
termen de cel mult 2 ani de la exploatarea masei lemnoase;
f) să efectueze lucrările de întreţinere a plantaţiilor şi regenerărilor naturale până la realizarea stării de
masiv;
g) să execute la timp, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi ale normelor tehnice
specifice, lucrările de îngrijire a arboretelor - degajări, curăţiri, rărituri, tăieri de igienă;
h) să execute tăieri de arbori numai după marcarea şi inventarierea acestora şi după elaborarea
documentelor specifice de către personalul silvic autorizat;
i) să asigure, în conformitate cu prevederile amenajamentelor şi actelor normative în vigoare,
întreţinerea şi repararea drumurilor forestiere aflate în proprietate.
În situaţiile în care gospodărirea pădurilor proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice este
asigurată pe baze contractuale de către Regia Naţională a Pădurilor, obligaţiile menţionate se vor
regăsi, ca atare, în contractele încheiate.
În vederea gospodăririi durabile a pădurilor se interzic:
a) defrişarea vegetaţiei forestiere - respectiv înlăturarea acesteia şi schimbarea destinaţiei terenului -
fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
b) desfăşurarea de activităţi care produc degradarea solului şi a malurilor apelor, distrugerea
seminţişului utilizabil şi a arborilor nedestinaţi exploatării.
Exploatarea produselor lemnoase ale pădurilor se face numai în conformitate cu prevederile
amenajamentelor silvice şi cu respectarea instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi epocile de
recoltare şi transport al materialului lemnos din păduri, emise de autoritatea publică centrală care
răspunde de silvicultură.
Pentru masa lemnoasă destinată a se exploata, proprietarii sau deţinătorii cu orice titlu de
păduri întocmesc acte de punere în valoare, în conformitate cu normele tehnice în vigoare, cu marcarea
şi inventarierea prealabilă a arborilor destinaţi tăierii de către personalul silvic delegat să utilizeze
ciocanul silvic de marcat.
Ocoalele silvice, agenţii economici atestaţi să execute exploatări forestiere, persoanele fizice şi
juridice care au în proprietate sau în administrare păduri au obligaţia să folosească tehnologii de
recoltare şi de scoatere a lemnului din pădure, care să nu producă degradarea solului, poluarea apelor,
distrugerea sau vătămarea seminţişului utilizabil, a arborilor nedestinaţi exploatării.
Masa lemnoasă care se exploatează şi se transportă din pădure va fi însoţită de documentele
prevăzute în instrucţiunile privind circulaţia materialelor lemnoase şi controlul instalaţiilor de debitat
lemn rotund în cherestea, aprobate prin hotărâre a Guvernului.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͺͺ

Materialul lemnos de lucru cu diametrul la capătul gros mai mare de 20 cm, care se transportă
din pădure, având ca document de însoţire bonul de vânzare sau foaia de însoţire, se marchează cu
marca dreptunghiulară specifică agentului economic care administrează pădurea sau care exploatează
masa lemnoasă, după caz.
11.6. Bibliografie
Beldie şi C. Chiriţă - Flora indicatoare din pădurile noastre, Ed. Agrosilvică, Bucureşti, 1968;
Chiriţă şi colaboratorii - Fundamentele naturalistice şi metodologice ale tipologiei şi cartării staţionale
forestiere,Ed. Academiei, Bucureşti, 1964;
C. Chiriţă şi colaboratorii – Solurile României, Ed. Agrosilvică, 1967;
F. Carcea - Metode de amenajarea pădurilor, Ed. Agrosilvică, 1969;
I. Damian - Împăduriri – Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978;
Florescu – Silvicultură, vol. II – Silvotehnică – Ed. Universitatea Transilvania, Braşov, 1998;
V. Giurgiu şi colab. - Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple, Ed.Ceres, Bucureşti, 1988;
V. Giurgiu - Conservarea pădurilor – Ed.Ceres, Bucureşti, 1978;
M. Marcu - Meteorologie şi climatologie forestieră – Ed.Ceres, Bucureşti, 1983;
E. Negulescu- Silvicultură, vol. I şi II, Ed. Ceres, 1973;
S. Pascovschi şi S. Leandru - Tipuri de pădure din R.P.R., Ed. Agrosilvică, 1958;
I. Rucăreanu - Amenajarea pădurilor, Ed. Ceres, 1982;
* * * M.S. – Norme tehnice pentru compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor, 2000;
* * * M.S. – Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor, 2000;
* * * M.S. – Norme tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor, 2000;
* * * M.S. – Norme tehnice pentru evaluarea masei lemnoase destinate exploatării, 2000;
* * * M.S. – Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, 2000;
* * * M.S. – Normativ pentru codificarea datelor din descrierea parcelară în vederea prelucrării prin
procedee automate, 2008;
* * * Amenajamentul fondului forestier ce aparţine persoanelor fizice Moraru Călin, Cartianu Eufemia-
Alexandrina, Cartianu Mihai, judeţul Galaţi, 2013;
* * * Atlas climatologic;
* * * Monografia geografică a României.
11.7. Documente privind proprietatea
Documentele existente privind proprietatea sunt prezentate în copii xerox la cap. 17.1 din
partea a V-a a studiului.
Procesele verbale ale Conferinţelor I şi a II-a de amenajare precum şi Procesul verbal privind
verificarea lucrărilor de amenajarea pădurilor – faza teren sunt prezentate la paragrafele 17.2.-17.4. din
partea a V-a a studiului.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͺͻ

PARTEA A II-A
PLANURI DE AMENAJAMENT

12.1. Planuri decenale de recoltare a produselor principale
12.1.1. Planul decenal de recoltare a produselor principale

S.U.P.”A” – codru regulat

12.1.2. Evidenţa arboretelor din care urmează să se recolteze
posibilitatea decenală de produse principale
S.U.P.”A” – codru regulat
Nr. intervenţii
Urg. de Volum+ Volum Acce-
Suprafaţa
regene- u.a. (ha) 5cr Felul tăierii P.R.M. în de extras sibi-
rare (m3) total
deceniu (m3) litate
Tăieri rase,
31 81 L% 0,62 141 10 1 1 141 A
împăduriri
Urg. III 0,62 141 - - - - 141 -
TOTAL 0,62 141 - - - - 141 -

12.1.3. Planul decenal de recoltare a produselor principale S.U.P.”Q” – crâng

S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͻͲ

^hW͗YW'͗ϭ
Specii Crs. anuala Vol.actual Volum+
UA Supra- CNS Var- Lucrari propuse Vol.med.de
Tulp. Mc/ Mc/ Mc/ Mc/
fata Elm. PRP CP sta 5*CR in deceniul I rec. in dec.
nes. Ha UA Ha UA
SC 10 5 0.1 39 59 59 T.CRING,IMPADURIRI
12 B 1.52 0.7 40 0.1 39 59 59 59
Compozitie tel 10SC
SC 9 4 0.2 43 33 33 CRING-TAIERE DE JOS
MJ 1 4 0.1 5 4 4
18 A 0.76 0.8 22 0.3 48 37 37 33
Compozitie tel 10SC
VIT 1 4 0.1 5 10 10
18 C 1.99 0.8 22 0.3 47 94 94 85
Compozitie tel 9SC 1VIT
SC 5 5 0.2 4 21 419 439 CRING-TAIERE DE JOS
SC STP 4 5 0.2 4 19 379 399
1 4 0.1 2 5 100 110
20 B 19.96 0.8 22 0.5 10 45 898 948 844
Compozitie tel 9SC 1STP
51 B 1.08 0.8 20 0.1 46 50 50 50
Compozitie tel 10SC
51 C 0.62 0.8 20 0.2 46 29 29 29
Compozitie tel 10SC
SA 10 4 0.2 131 101 101 T.RASE,IMPADURIRI
78 C 0.77 0.7 20 0.2 131 101 101 101
Compozitie tel 10SA
PLZ 6 4 0.1 79 10 10 T.RASE,IMPADURIRI
SA 4 4 0.1 49 6 6
78 E 0.13 0.6 40 0.2 128 16 16 16
Compozitie tel 10SA
PLZ 4 4 0.1 65 320 320
78 F 4.92 0.6 35 0.2 150 738 738 738
Compozitie tel 10PLZ
78 G 0.45 0.7 20 0.2 99 45 45 45
Compozitie tel 10SA
78 H 0.58 0.8 22 0.2 136 79 79 79
Compozitie tel 10SA
79 B 3.77 0.8 24 0.1 51 192 192 192
Compozitie tel 10SC
SC 10 5 0.1 1 56 633 638 T.CRING,IMPADURIRI
79 D 11.31 0.8 38 0.1 1 56 633 638 638
Compozitie tel 10SC
SC 10 4 0.1 56 198 198 T.CRING,IMPADURIRI
79 K 3.54 0.8 35 0.1 56 198 198 198
Compozitie tel 10SC
80 A 0.71 0.7 24 0.2 141 100 100 100
Compozitie tel 10SA
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͻͳ

^hW͗YW'͗Ϯ
Specii Crs. anuala Vol.actual Volum+
UA Supra- CNS Var- Lucrari propuse Vol.med.de
Tulp. Mc/ Mc/ Mc/ Mc/
fata Elm. PRP CP sta 5*CR in deceniul I rec. in dec.
nes. Ha UA Ha UA
80 B 1.54 0.8 24 0.1 51 79 79 79
Compozitie tel 10SC
PLZPLZ 5 4 0.1 1 90 910 915 T.RASE,IMPADURIRI
SA 4 4 0.1 1 62 627 632
1 4 0.1 1 21 212 217
81 B 10.11 0.8 24 0.3 3 173 1749 1764 1764
Compozitie tel 8SA 2PLA
SA 3 4 0.1 54 114 114
81 C 2.12 0.8 24 0.2 171 362 362 362
Compozitie tel 10SA
PLA 1 4 0.6 7 4 4
81 G 0.51 0.7 30 0.7 157 81 81 77
Compozitie tel 8PLZ 2PLA
Tot.supr.SUP : 66.39 Ha Volum 5540 Mc Vol.total: 5610 Mc Posib. decenala 5489 Mc

12.1.4. Evidenţa arboretelor din care urmează să se recolteze
posibilitatea decenală de produse principale S.U.P.”Q” – crâng
Nr. intervenţii
Urg. de Volum+ Volum Acce-
Suprafaţa
regene- u.a. (ha) 5cr Felul tăierii P.R.M. în de extras sibi-
rare (m3) total
deceniu (m3) litate
Tăieri crâng,
24 12 B 1,52 59 10 1 1 59 A
împăduriri
Tăieri crâng,
24 18 A 0,76 37 10 1 1 33 A
tăiere de jos
Tăieri crâng,
24 18 C 1,99 94 10 1 1 85 A
tăiere de jos
Tăieri crâng,
24 20 B 19,96 948 10 1 1 844 A
tăiere de jos
Tăieri crâng,
24 51 B 1,08 50 10 1 1 50 A
tăiere de jos
Tăieri crâng,
24 79 B 3,77 192 10 1 1 192 A
împăduriri
Tăieri crâng,
24 79 D 11,31 638 10 1 1 638 A
împăduriri
Tăieri crâng,
24 79 K 3,54 198 10 1 1 198 A
împăduriri
Tăieri crâng,
24 80 B 1,54 79 10 1 1 79 A
tăiere de jos
Total
45,47 2295 - - - - 2178 -
Urgenţa 24
Nr. intervenţii
Urg. de Suprafaţa Volum+ Volum Acce-
regene- u.a. 5cr Felul tăierii P.R.M. în de extras sibi-
rare (ha) (m3) total (m3) litate
deceniu
Tăieri rase,
27 78 E 0,13 16 10 1 1 16 A
împăduriri
Tăieri rase,
27 78 F 4,92 738 10 1 1 738 A
împăduriri
Total
5,05 754 - - - - 754 -
Urgenţa 27
Urg. II 50,52 3049 - - - - 2932 -
Tăieri rase,
31 78 G 0,45 45 10 1 1 45 A
împăduriri
Tăieri rase,
31 78 H 0,58 79 10 1 1 79 A
împăduriri
Tăieri rase,
31 80 A 0,71 100 10 1 1 100 A
împăduriri
Tăieri rase,
31 81 B 10,11 1764 10 1 1 1764 A
împăduriri
Tăieri rase,
31 81 C 2,12 362 10 1 1 362 A
împăduriri
Tăieri rase,
31 81 G 0,51 81 10 1 1 77 A
împăduriri
Total
14,48 2431 - - - - 2427
Urgenţa 31
Tăieri rase,
32 51 C 0,62 29 10 1 1 29 A
împăduriri
Tăieri rase,
32 78 C 0,77 101 10 1 1 101 A
împăduriri
Total
1,39 130 - - - - 130 -
Urgenţa 32
Urg. III 15,87 2561 - - - - 2557 -
TOTAL 66,39 5610 - - - - 5489 -

S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͻ͵

΃ʹ͑ͫ͑ͻͤͤͥͣͤͬ͑͡͠͡͠͡͡ʹΆͺ͑ͫ͑΃΀͑‫΁͑ͬ͑ͨͩͩͣͦ͑͢͢͡׊‬ͺ΅Ͷ΄΅ͺ͑͑͞Ͳ΃͸Ͷ΄͑ͬ͑
΅ΖΝ͑͟͠ͷΒΩ͑ͫ͑ͤͥͩͥͤͣͣͥͬ͑͡͠͡΅ΖΝ͑͟ΞΠΓΚΝͫ͑ͨͥͦͧͪͧͣͩͬ͑͢͡͠Ζ͞ΞΒΚΝ͑ͫ͑ΝΚΟΥΖΤΔΦΗΠΣΖΤΥͣͤ͡͡ͱΪΒΙΠΠ͟ΔΠΞ
12.1.5. Recapitulaţia posibilităţii de produse principale
PLAN DECENAL POSIBILITATE

UP/TIP/SUP Specificari
Suprafata Actual nxCR Total Suprafata Volum
Ha % Mc Mc Mc % Ha Mc %
UP A. Specii
DT 0.28 14 14 0.28 1
FR 0.62 1 136 5 141 2 0.62 141 3
PLA 0.05 4 4 0.05
PLZ 14.56 22 2362 10 2372 42 14.56 2372 42
SA 5.69 8 905 5 910 16 5.69 910 16
SC 43.81 66 2155 45 2200 38 43.81 2200 39
STP 2.00 3 100 10 110 2 2.00 6
B. Tratamente
Taieri rase
FR 0.62 1 136 5 141 2 0.62 141 3
PLA 0.05 4 4 0.05
PLZ 14.56 22 2362 10 2372 42 14.56 2372 42
SA 5.69 8 905 5 910 16 5.69 910 16
Total 20.92 31 3407 20 3427 60 20.92 3423 61
Taieri in cring
DT 0.28 14 14 0.28 1
SC 43.81 66 2155 45 2200 38 43.81 2200 39
STP 2.00 3 100 10 110 2 2.00 6
Total 46.09 69 2269 55 2324 40 46.09 2207 39
C. Gr. functionale
Gr.1 67.01 100 5676 75 5751 100 67.01 5630 100
TOTAL 67.01 100 5676 75 5751 100 67.01 5630 100
Codru A. Specii
FR 0.62 100 136 5 141 100 0.62 141 100
B. Tratamente
Taieri rase
FR 0.62 100 136 5 141 100 0.62 141 100
Total 0.62 100 136 5 141 100 0.62 141 100
C. Gr. functionale
Gr.1 0.62 100 136 5 141 100 0.62 141 100
TOTAL 0.62 100 136 5 141 100 0.62 141 100
SUP:A A. Specii
FR 0.62 100 136 5 141 100 0.62 141 100
B. Tratamente
Taieri rase
FR 0.62 100 136 5 141 100 0.62 141 100
Total 0.62 100 136 5 141 100 0.62 141 100
C. Gr. functionale
Gr.1 0.62 100 136 5 141 100 0.62 141 100
TOTAL 0.62 100 136 5 141 100 0.62 141 100
Crang A. Specii
DT 0.28 14 14 0.28 1
PLA 0.05 4 4 0.05
PLZ 14.56 22 2362 10 2372 43 14.56 2372 43
SA 5.69 9 905 5 910 16 5.69 910 17
SC 43.81 66 2155 45 2200 39 43.81 2200 40
STP 2.00 3 100 10 110 2 2.00 6
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͻͶ


UP/TIP/SUP Specificari
Suprafata Actual nxCR Total Suprafata Volum
Crang B. Tratamente
Taieri rase
PLA 0.05 4 4 0.05
PLZ 14.56 22 2362 10 2372 43 14.56 2372 43
SA 5.69 9 905 5 910 16 5.69 910 17
Total 20.30 31 3271 15 3286 59 20.30 3282 60
Taieri in cring
DT 0.28 14 14 0.28 1
SC 43.81 66 2155 45 2200 39 43.81 2200 40
STP 2.00 3 100 10 110 2 2.00 6
Total 46.09 69 2269 55 2324 41 46.09 2207 40
C. Gr. functionale
Gr.1 66.39 100 5540 70 5610 100 66.39 5489 100
TOTAL 66.39 100 5540 70 5610 100 66.39 5489 100
SUP:Q A. Specii
MJ 0.08 4 4 0.08
PLA 0.05 4 4 0.05
PLZ 14.56 22 2362 10 2372 43 14.56 2372 43
SA 5.69 9 905 5 910 16 5.69 910 17
SC 43.81 66 2155 45 2200 39 43.81 2200 40
STP 2.00 3 100 10 110 2 2.00 6
VIT 0.20 10 10 0.20 1
B. Tratamente
Taieri rase
PLA 0.05 4 4 0.05
PLZ 14.56 22 2362 10 2372 43 14.56 2372 43
SA 5.69 9 905 5 910 16 5.69 910 17
Total 20.30 31 3271 15 3286 59 20.30 3282 60
Taieri in cring
MJ 0.08 4 4 0.08
SC 43.81 66 2155 45 2200 39 43.81 2200 40
STP 2.00 3 100 10 110 2 2.00 6
VIT 0.20 10 10 0.20 1
Total 46.09 69 2269 55 2324 41 46.09 2207 40
C. Gr. functionale
Gr.1 66.39 100 5540 70 5610 100 66.39 5489 100
TOTAL 66.39 100 5540 70 5610 100 66.39 5489 100
12.2.1. Planul lucrărilor de conservare SUP:M
12.2.2. Recapitulaţia tăierilor de conservare pe specii

Suprafaţa Volumul actual Volum la mijl. dec. Volum de extras
Specia
(ha) (m3) (m3) (m3/an)
SC 1,67 114 114 114
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͻͷ

98
RARITURI CURATIRI D E G A J A R I I G I E N A Total

Supra- Volum Nr. SPR Vol.de Supra- Volum Nr. SPR Vol.de Supra- Supra-Vol.de vol.de
Drum UA Crest. UA VarstaCNS UA Varsta
VarstaCNS
fata actual in. parcurs extras fata actual in. parcurs extras fata fata extras extras
Ha Ani Mc Mc Ha Mc Ha Ani Mc Ha Mc Ha Ani Ha Mc Mc
DP001 18 D 0.34 25 0.9 18 1 1 0.34 3 19 C 1.95 8 0.9 21 1 1.56 2
19 A 2.82 12 0.9 82 15 1 2.82 16 20 E 0.44 8 0.9 71 0.44 1
19 C 1.95 8 0.9 21 10 1 1.56 8 79 E 1.52 6 0.9 14 1 1.52 2
20 A 4.42 45 0.9 478 10 1 4.42 47 79 F 1.38 6 0.9 41 1.38 1
20 D 0.69 45 0.9 81 2 1 0.48 5 79 G 1.36 6 0.9 38 1 0.95 4
20 E 0.44 8 0.9 7 2 1 0.44 2
20 F 1.71 40 0.9 200 5 1 1.71 20
79 A 21.03 14 0.9 736 120 1 21.03 133
79 C 3.69 14 0.9 155 21 1 3.69 25
79 E 1.52 6 0.9 14 7 1 1.52 7
79 F 1.38 6 0.9 4 6 1 1.38 5
79 G 1.36 6 0.9 38 5 1 1.36 9
79 H 3.04 14 0.9 106 17 1 3.04 19
79 I 0.17 12 0.9 6 1 1 0.17 1
79 J 6.66 14 0.9 280 37 1 6.66 46
81 F 0.81 10 0.9 28 4 1 0.81 5
Total drum 52.03 17 0.9 2254 263 51.43 351 6.65 7 0.9 84 5.85 10 6.17 51 412
DP002 11 A 32.08 14 0.9 995 183 1 32.08 191 11 B 10.54 8 0.9 116 1 10.54 17
11 B 10.54 8 0.9 116 52 1 10.54 53 12 C 2.78 6 0.9 31 1 2.78 4
12 A 21.32 40 0.9 2707 91 1 21.32 285 13 B 5.51 8 0.9 61 1 5.51 9
12 C 2.78 6 0.9 31 13 1 2.78 13
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 256 bis/26.III.2024
12 D 1.43 14 0.9 53 9 1 1.43 10

13 A 7.99 14 0.9 296 50 1 7.99 54
13 B 5.51 8 0.9 61 27 1 5.51 28
Total drum 81.65 19 0.9 4259 425 81.65 634 18.83 8 0.9 208 18.83 30 664
Total cat. drum 133.68 18 0.9 6513 688 133.08 985 25.48 7 0.9 292 24.68 40 6.17 51 1076
Total grupa 133.68 18 0.9 6513 688 133.08 985 25.48 7 0.9 292 24.68 40 6.17 51 1076
Total UP 133.68 18 0.9 6513 688 133.08 985 25.48 7 0.9 292 24.68 40 6.17 51 1076

UP/SUP RARITURI CURATIRI DEGAJARI IGIENA TOTAL

Pos. dec. 133.08 Ha 985 Mc 24.68 Ha 40Mc 6.17 Ha 51 Mc 1076 Mc
SC 633 Mc 36Mc 4 Mc 673 Mc
STB 173 Mc 4 Mc 16 Mc 193 Mc
FR 43 Mc 25 Mc 68 Mc
SA 1 Mc 1 Mc
PLA 5 Mc 5 Mc
STP 32 Mc 32 Mc
PA 55 Mc 55 Mc
TE 48 Mc 48 Mc
DT 1 Mc 1 Mc
Pos. anuala 13.31 Ha 99 Mc 2.47 Ha 4 Mc 6.17 Ha 5 Mc 108 Mc
Pos. dec. 28.27 Ha 360 Mc 4.57 Ha 41 Mc 401 Mc
A STB 168 Mc 16 Mc 184 Mc
FR 43 Mc 25 Mc 68 Mc
PA 55 Mc 55 Mc
STP 32 Mc 32 Mc
SC 13 Mc 13 Mc
TE 48 Mc 48 Mc
VIT 1 Mc 1 Mc
Pos. anuala 2.83 Ha 36 Mc 4.57 Ha 4 Mc 40 Mc
Pos. dec. 104.81 Ha 625 Mc 24.68 Ha 40 Mc 1.60 Ha 10 Mc 675 Mc
Q SC 620 Mc 36 Mc 4 Mc 660 Mc
SA 1 Mc 1 Mc
PLA 5 Mc 5 Mc
STB 5 Mc 4 Mc 9 Mc
Pos. anuala 10.48 Ha 63 Mc 2.47 Ha 4 Mc 1.60 Ha 1 Mc 68 Mc

Compoziţia ţel Suprafaţa
Unitatea Suprafaţa efectivă de împădurit
Formula de efectivă
amenajistică Tip de - Specii -
împădurire Indice de (Împăduriri,
staţiune şi tip
Compoziţia acoperire ajutorarea
Supra- de pădure
Nr. seminţişului regenerării, SC SA PLZ PLA FR
faţa
utilizabil îngrijiri)
A. LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII NATURALE
A.1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale
A.1.7. Provocarea drajonării în u.a. 12 B (0,30 ha), 18 A (0,38 ha), 18 C (1,00 ha), 19 B (0,84), 20 B (9,98 ha), 51 B
(0,54 ha), 51 C (0,31 ha), 79 B (1,88 ha), 79 D (2,26 ha), 79 K (1,77 ha), 80 B (0,77 ha) pe o suprafaţa efectivă de 19,19
ha.
Total A1: 20,03 ha.
Total A: 20,03 ha.
B. LUCRĂRI DE REGENERARE
B.2. Împăduriri în suprafeţe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare
B.2.5. Împăduriri după tăieri de conservare

10SC
9.2.1.0.
19 B 1,67 10SC 0,8 0,67 0,67 - - - -
822.1
-
Total
23,57 - - - 0,67 0,67 - - - -
B.2.5
B.2.6. Împăduriri după tăieri în crâng
10SC
9.2.1.0.
12 B 1,52 10SC 0,7 1,22 1,22 - - - -
822.1
-

staţiune şi tip
Supra- de pădure
faţa
10SC
9.2.1.0.
79 D 11,31 10SC 0,7 9,05 9,05 - - - -
822.1
-
10SC
9.2.1.0.
79 K 3,54 10SC 0,8 2,83 2,83 - - - -
822.1
-
Tota
l
16,37 - - - 13,10 13,10 - - - -
B.2.
6.
B.2.7. Împăduriri după tăieri rase la FR , SA şi PL.E.A
10 SA
9.6.2.2.
78 C 0,77 10 SA 0,7 0,77 - 0,77 - - -
951.7
-
10SA
9.6.2.2.
78 E 0,13 10SA 0,6 0,13 - 0,13 - - -
951.7
-
10PLZ
9.6.2.2.
78 F 4,92 10PLZ 0,6 4,92 - - 4,92 - -
951.7
-
10SA
9.6.2.2.
78 G 0,45 10SA 0,7 0,45 - 0,45 - - -
951.7
-
10SA
9.6.2.2.
78 H 0,58 10SA 0,8 0,58 - 0,58 - - -
951.7
-
10SA
9.6.2.2.
80 A 0,71 10SA 0,7 0,71 - 0,71 - - -
951.7
-
8SA 2PLA
9.6.2.2.
81 B 10,11 8SA 2PLA 0,8 10,11 - 8,09 - 2,02 -
951.7
-
10SA
9.6.2.2.
81 C 2,12 10SA 0,8 2,12 - 2,12 - - -
951.7
-
8PLZ 2PLA
9.6.2.2.
81 G 0,51 8PLZ 2PLA 0,7 0,51 - - 0,41 0,10 -
951.7
-
81 L 10FR
9.6.2.2.
0,62 10FR 0,7 0,62 - - - - 0,62
951.7
% -
Tota
l
20,92 - - - 20,92 - 12,85 5,33 2,12 0,62
B.2.7
.
Total
60,86 - - - 34,69 13,77 12,85 5,33 2,12 0,62
B2
Total
60,86 - - - 34,69 13,77 12,85 5,33 2,12 0,62
B
C. Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv
C1. Completări în arboretele tinere existente se vor efectua în u.a.: 19D, 19 E, 19 F, 19 G, 51 A, 51 E, 78 B, 78 D, 81 I,
81 J, 81 K pe suprafaţa efectivă de 6,52 ha.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͻͺ


staţiune şi tip
Supra- de pădure
faţa
10 SC
9.2.1.0.
19 D 1,44 10 SC 0,1 1,15 1,15 - - - -
131.2
10 SC
10 SC
9.2.1.0.
19 E 0,24 10 SC 0,1 0,19 0,19 - - - -
822.1
10 SC
10 SC
9.2.1.0.
19 F 0,51 10 SC 0,1 0,41 0,41 - - - -
822.1
10 SC
10 SC
9.2.1.0.
51 A 0,94 10 SC 0,1 0,75 0,75 - - - -
822.1
10 SC
10 SC
9.2.1.0.
51 E 0,47 10 SC 0,1 0,37 0,37 - - - -
822.1
10 SC
8SA 2PLA
9.6.2.2.
78 B 2,20 8SA 2PLA 0,2 1,76 - 1,41 - 0,35 -
951.7
10PLA
8SA 2PLA
9.6.2.2.
78 D 0,74 8SA 2PLA 0,2 0,59 - 0,47 - 0,12 -
951.7
10PLA
5PLA 5SA
9.6.2.2.
81 I 0,38 5PLA 5SA 0,2 0,30 - 0,15 - 0,15 -
951.7
10PLA
5PLA 5SA
9.6.2.2.
81 J 0,24 5PLA 5SA 0,2 0,20 - 0,10 - 0,10 -
951.7
10PLA
5PLA 5SA
9.6.2.2.
81 K 1,00 5PLA 5SA 0,2 0,80 - 0,40 - 0,40 -
951.7
10PLA
Total
8,16 - - - 6,52 2,87 2,53 - 1,12 -
C1
C2. Completări în arboretele nou create (20% din B) se vor efectua pe suprafata de 6,93 ha.
Total
12,17 - - - 6,93 2,75 2,57 1,07 0,42 0,12
C2
Total C - - - 13,45 5,62 5,10 1,07 1,54 0,12
D. Îngrijirea culturilor tinere
D2. Îngrijirea culturilor tinere nou create – se va efectua în u.a.: 12 B, 19 B, 19 D, 19 E, 19 G, 51 A, 51 E, 78 B, 78 C,
78 D, 78 E, 78 F, 78 G, 78 H, 79 D, 79 K, 80 A, 81 B, 81 C, 81 G, 81 I, 81 J, 81 K, 81L% pe suprafata de 69,02 ha.
Total D: 69,02 ha.
RECAPITULAŢIA PLANULUI DE REGENERARE ŞI ÎMPĂDURIRI
A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale 20,03 - - - - -
B. Lucrări de regenerare 34,69 13,77 12,85 5,33 2,12 0,62
C. Completări în arboretele care nu au închis starea de
masiv 13,45 5,62 5,10 1,07 1,54 0,12
D. Îngrijirea culturilor tinere 69,02 - - - - -
Total împăduriri B + C 48,14 19,39 17,95 6,40 3,64 0,74
Număr puieţi la hectar - 5 000 1 665 625 2 225 5 000
Număr total puieţi 142 636 96 950 29 887 4 000 8 099 3 700
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͻͻ

În deceniul de aplicabilitate al amenajamentului nu s-a propus construirea de noi drumuri forestiere.
În teritoriul studiat nu există construcţii forestiere şi nici nu s-au propus.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͲͲ


Vârsta
Suprafaţa medie
Anul (ani)
Denumirea Proporţia speciilor
ame- Terenuri de Consi
S.U.P. Clasa de producţie
na- împădurit s-
Totală Păduri
jării Alte terenuri tenţa
din f.f. medie
S.U.P.”A” - 49STB 18FR 12PA 9STP 6SC 6TE 45

codru regulat 34,28 34,28
- III0 III2 III0 III0 V0 III0 0,88
S.U.P. „Q” - 85SC 8PLZ 3SA 3PLA 1STP 18
2023 crâng simplu, 185,26 185,26
salcâm - IV2 IV0 IV0 IV0 III9 0,82
S.U.P. „M” - 100SC 20

cons.deosebită 1,67 1,67
- V0 0,80
- 72SC 8STB 7PLZ 3FR 3SA 2PLA 2STP 2PA 1TE 22

TOTAL 222,05 221,21
0,84 IV2 III0 IV0 III2 IV0 IV0 III4 III0 III0 0,83
S.U.P.”A” - 49STB 18FR 12PA 9STP 6SC 6TE 52
codru 34,28 34,28
regulat - III0 III2 III0 III0 V0 III0 0,88
S.U.P. „Q”
crâng - 85SC 8PLZ 3SA 3PLA 1STP 28
2032 simplu, 185,26 185,26
- IV2 IV0 IV0 IV0 III9 0,82
salcâm
S.U.P. „M” - 100SC 30
cons.deosebi 1,67 1,67
tă - V0 0,80
- 72SC 8STB 7PLZ 3FR 3SA 2PLA 2STP 2PA 1TE 30

TOTAL 222,05 221,21
0,84 IV2 III0 IV0 III2 IV0 IV0 III4 III0 III0 0,83
S.U.P.”A” - 58STP 12STB 18DT 12SA 35
codru 219,54 219,54
în regulat - III4 III4 III4 III5 0,82
viitor S.U.P. „M” - 80STP 20DT 35

cons.deosebi 1,67 1,67
tă - III4 III4 III4 III5 0,82
- 58STP 12STB 18DT 12SA 35

TOTAL 222,05 221,21
0,84 III4 III4 III4 III5 0,82
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͲͳ

Volumul mediu
Fondul Creşterea Posibilitatea anuală recoltat anual Terenuri de reîmpădurit
lemnos curentă Dens. Ind. Spo-
total totală Prod. Prod.
princi- secund. Din care: reţelei de rul
mii m3 m3 instal. creş- pro-
pale m3 m3
Produse Produse Total în de tere ducti-
Ind.de secundar cu arb. trans- indica- vităţii
Volum Ind. de recoltar Ind. de principal port toare pădu-
creştere e ha răşi- de
mediu la e recoltare e m3 % m3 % m/ha m3/an/ rilor
ha - m3- curentă m3/an/ m3/an/ha noase refăcu ha %
m3/an/ha ha ha t
ha
4,691 130 14 36
- - - - - - 2,3 100
137 3,8 0,4 1,1
8,730 617 549 67
- - - - - - - -
47 3,3 3,0 0,4
0,089 5 11 -
- - - - - - - -
53 3,0 6,6 -
13,510 752 574 103
- - - - - 2,25 - -
61 3,4 2,5 0,5
5,851 132 10 -
- - - - - - 2,2 102
170 3,8 0,3 -
9,410 620 550 -
- - - - - - - -
51 3,3 2,9 -
0,029 5 - -
- - - - - - - -
17 3,0 - -
18,5 757 560 100
- - - - - 2,25 - -
59 3,4 2,5 0,5
29,0 724 483 241
- - - - - - 2,2 105
132 3,3 2,2 1,1
0,0 6 - -
- - - - - - - -
50 3,0 - -
29,0 730 483 241
- - - - - 2,25 - -
132 3,3 2,2 1,1
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͲʹ

14.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă S.U.P.”A”
Clase de vârstă TOTAL I II III IV şi >

Actuală 34,28 - 23,37 9,68 1,23
Peste 20 ani 34,28 0,62 - 23,37 10,29
Normală 34,28 8,57 8,57 8,57 8,57
25
20
15
actuala
peste 20 ani
normala
10
0
I II III IV
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͲ͵

PARTEA A III-A
EVIDENŢE DE AMENAJAMENT
15. EVIDENŢE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER
15.2. Evidenţe privind structura şi mărimea fondului forestier
15.4. Evidenţe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare

a procesului de producţie lemnoasă
15.5. Evidenţe privind accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͲͶ

DESCRIERE PARCELARA
DESCRIEREA STATIUNII SI ARBORETULUI
11 A 32.08 HA GF: 1 - 3C SUP: Q TS: 9210 TP: 8221 DENS V O L U M CRES
ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 1301 Versant ondulat EXPOZITIE: V
R RE STA L AG TA
INC: 10 G ALTITUDINE: 110 - 120 M MES MC/ MC/ MC/
ARB CM M NIENTA
P GE ANI P TEC AJ LI CONS
LITIERA: lipsa TIP FLORA: Brachyp-Geum-Pulmon. HA UA HA
Artificial de prod. inf. echien
COMP.ACTUALA: 10 SC SC S
6 LT 14 10 8 4 .3 NEC 0.54 21 674 3.4
COMP.TEL: 10SC
SC 4 P 12 8 6 4 M .3 NEC S 0.36 10 321 2.3
SORT: SAP Celuloza VARSTA EXPL.: 25 ani
STL Mijlociu si gros,cherestea
SEM.UTIL:
SUBARBORET: Mcs. Pad. /0.1 PE 0.2S mixt DATE
COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.: RARITURI

TOTAL 14 4 0.9 31 995 5.7

11 B 10.54 HA GF: 1 - 3C SUP: Q TS: 9210 TP: 8221 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
SOL: 1301 Versant inferior ondulat EXPOZITIE: V
R RE STA L AG TA
INC: 6 G ALTITUDINE: 110 M MES MC/ MC/ MC/
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 SC
SC 10 LT 8 6 4 4 .3 NEC S 0.90 11 116 4.9
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
COMPL.:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.: CURATIRI

TOTAL 8 4 0.9 11 116 4.9
RARITURI
12 A 21.32 HA GF: 1 - 3C SUP: A TS: 9310 TP: 8112 DENS V O L U M CRES
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
LITIERA: intrerupta-subtire TIP FLORA: Brachyp-Geum-Pulmon. HA UA HA
Artificial de prod. mij. echien
COMP.ACTUALA: 5 STB 1 FR 1 SC 2 PA 1 TE STB 4 P 40 18 11 3 M .3 NEC N 0.36 47 1002 1.1
COMP.TEL: 6STB 2 PA 1 FR 1 TE FR 1 P 40 18 15 3 M .3 NEC N 0.09 17 362 0.9
SORT: STS Gros si mijlociu,cherestea VARSTA EXPL.: 80 ani SC 1 P 40 18 10 5 M .3 NEC N 0.09 5 107 0.4
PA 2 P 40 20 13 3 M .3 NEC N 0.18 25 533 0.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET: Mcs. Pad. /0.1 PE 0.2S mixt DATE STB 1 LT 45 20 12 3 M .3 RN N 0.09 13 277 0.2
COMPL.: TE 1 P 40 20 15 3 M .3 NEC N 0.09 20 426 1.0
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 3 0.9 127 2707 4.3

12 B 1.52 HA GF: 1 - 3C SUP: Q TS: 9210 TP: 8221 DENS V O L U M CRES
SOL: 1301 Versant mijlociu ondulat EXPOZITIE: V
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 SC
SC 10 LT 40 18 10 5 .3 NEC FS 0.70 39 59 0.1
COMP.TEL: 10SC
SORT: STS Gros si mijlociu,cherestea VARSTA EXPL.: 25 ani
SEM.UTIL:
SUBARBORET: Mcs. Pad. /0.1 PE 0.4S mixt
DATE COMPL.: Uscare slaba
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.: T.CRING,IMPADURIRI

TOTAL 40 5 0.7 39 59 0.1
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͲͷ

EVIDENŢA LUCRĂRILOR EXECUTATE
Anul Numărul Felul Suprafaţa Producţia de lemn, număr de puieţi, kg.de seminţe
execuţiei actului lucrării (ha) Specii Provenienţa
Diseminat apar exemplare de STB.

Producţia de lemn, număr de puieţi, kg.de seminţe
Anul Numărul Felul Suprafaţa Specii Provenienţa
execuţiei actului lucrării (ha)

Consistenţa variabilă: 0,5-0,8.

Vârfuri parţial uscate.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͲ͸

DESCRIERE PARCELARA
12 C 2.78 HA GF: 1 - 3C SUP: Q TS: 9210 TP: 8221 DENS V O L U M CRES
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 SC
SC 10 LT 6 6 4 4 .2 NEC S 0.90 11 31 4.5
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 6 4 0.9 11 31 4.5
RARITURI
12 D 1.43 HA GF: 1 - 3C SUP: Q TS: 9210 TP: 8221 DENS V O L U M CRES
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 SC
SC 10 P 14 10 8 4 .2 NEC S 0.90 37 53 6.3
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 14 4 0.9 37 53 6.3

R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 SC
SC 10 P 14 10 8 4 .3 NEC S 0.90 37 296 6.3
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 14 4 0.9 37 296 6.3

R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 SC
SC 10 LT 8 6 4 4 .2 NEC S 0.90 11 61 4.9
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 8 4 0.9 11 61 4.9
RARITURI
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͲ͹


Diseminat apare STB.
Diseminat apare STB.

S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͲͺ

DESCRIERE PARCELARA
SOL: 1301 Versant ondulat EXPOZITIE: E
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
Artificial de prod. inf. relativ-echien
COMP.ACTUALA: 9 SC 1 MJ SC S
9 LT 22 18 10 4 .3 NEC 0.72 43 33 0.2
COMP.TEL: 10SC
MJ 1 IN 12 12 9 4 M .2 RN S 0.08 5 4 0.1
SEM.UTIL:
COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.: CRING-TAIERE DE JOS

TOTAL 22 4 0.8 48 37 0.3

18 B 4.57 HA GF: 1 - 3C SUP: A TS: 9310 TP: 8112 DENS V O L U M CRES
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
Natural fundamental prod. mij. relativ-plurien
COMP.ACTUALA: 4 STB 6 FR STB 1 IN 100 40 18 3 M .5 RN N 0.08 22 101 0.1
COMP.TEL: 6FR 4 STB FR 1 IN 85 36 21 3 M .5 RN N 0.08 26 119 0.4
SORT: STS Gros si mijlociu,cherestea VARSTA EXPL.: 80 ani STB 3 P 55 20 16 3 M .4 NEC N 0.24 55 251 0.5
FR 5 55 20 18 3 .4 NEC N 0.40 102 466 3.3
SEM.UTIL: P
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.: T.IGIENA

TOTAL 55 3 0.8 205 937 4.3

SOL: 1301 Versant mijlociu ondulat EXPOZITIE: E
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 9 SC 1 VIT SC 9 LT 22 18 10 4 .3 NEC 0.72 42 84 0.2
COMP.TEL: 9SC 1 VIT SS
VARSTA EXPL.: 25 ani VIT 1 LT 22 12 9 4 M .2 RN 0.08 5 10 0.1
SORT: SCL
SEM.UTIL:
COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 22 4 0.8 47 94 0.3

18 D 0.34 HA GF: 1 - 3C SUP: A TS: 9210 TP: 8221 DENS V O L U M CRES
SOL: 1301 Versant inferior ondulat EXPOZITIE: E
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 6 FR 4 VIT FR P
6 25 12 7 4 .2 NEC S 0.54 29 10 3.7
COMP.TEL: 7FR 3 VIT
VARSTA EXPL.: 70 ani VIT 4 LT 25 8 6 5 M .2 RN FS 0.36 23 8 0.3
SORT: SCL
SEM.UTIL:
COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 25 4 0.9 52 18 4.0
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͲͻ


Diseminat apare SC.


S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͳͲ

DESCRIERE PARCELARA
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 SC
SC 10 LT 12 10 7 4 .2 NEC S 0.90 29 82 5.4
COMP.TEL: 10SC
SORT: SCL VARSTA EXPL.: 25 ani
SEM.UTIL:
COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 12 4 0.9 29 82 5.4

19 B 1.67 HA GF: 1 - 2A SUP: M TS: 9210 TP: 8221 DENS V O L U M CRES
SOL: 1301 Versant framintat EXPOZITIE: E
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 SC
SC 10 LT 20 16 11 5 .3 NEC FS 0.80 53 89 3.0
COMP.TEL: 10SC
SORT: SCL VARSTA EXPL.:
SEM.UTIL:
COMPL.:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.: TAIERI DE CONSERVARE

TOTAL 20 5 0.8 53 89 3.0

SOL: 1301 Versant framintat EXPOZITIE: E
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 SC
SC 10 LT 8 6 4 4 .2 NEC S 0.90 11 21 4.9
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 8 4 0.9 11 21 4.9
RARITURI
SOL: 1301 Versant superior ondulat EXPOZITIE: E
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 SC
SC 10 LT 6 4 2 5 NEC FS 0.10 0.3
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.: COMPLETARI

TOTAL 6 5 0.1 0.3
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͳͳ


Înclinare variabilă: 25-36grade.
Înclinare variabilă: 10-28 grade.

Consistenţa variabilă: 0,8-1,0

S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͳʹ

DESCRIERE PARCELARA
19 E 0.24 HA GF: 1 - 3C SUP: Q TS: 9210 TP: 8221 DENS V O L U M CRES
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 SC
SC 10 LT 6 4 2 5 .2 NEC FS 0.10 0.3
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 6 5 0.1 0.3

19 F 0.51 HA GF: 1 - 3C SUP: Q TS: 9210 TP: 8221 DENS V O L U M CRES
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 SC
SC 10 LT 6 4 2 5 .2 NEC FS 0.10 0.3
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 6 5 0.1 0.3

19 G 0.43 HA GF: 1 - 3C SUP: Q TS: 9210 TP: 8221 DENS V O L U M CRES
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 SC
SC 10 LT 6 4 2 5 NEC FS 0.10 0.3
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 6 5 0.1 0.3

20 A 4.42 HA GF: 1 - 3C SUP: A TS: 9310 TP: 8112 DENS V O L U M CRES
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
Natural fundamental prod. mij. echien
COMP.ACTUALA: 7 STP 3 STB STP 6 P 45 14 9 3 .3 NEC S 0.54 64 283 1.3
COMP.TEL: 7STP 3 STB STB 3 LT 45 16 11 3 M .3 RN S 0.27 35 155 0.7
STL Mijlociu si gros,cherestea STP 1 LT 40 12 8 3 M .3 RN S 0.09 9 40 0.2
SEM.UTIL:
COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 45 3 0.9 108 478 2.2
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͳ͵



S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͳͶ

DESCRIERE PARCELARA
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
Artificial de prod. inf. relativ-plurien
COMP.ACTUALA: 9 SC 1 STP SC 5 LT 22 20 10 5 .3 NEC FS 0.40 21 419 0.2
COMP.TEL: 9SC 1 STP SC 4 P 20 18 9 5 M .3 NEC FS 0.32 19 379 0.2
SORT: STS Gros si mijlociu,cherestea VARSTA EXPL.: 25 ani STP 1 LT 45 18 8 4 M .3 RN S 0.08 5 100 0.1
SEM.UTIL:
COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 22 5 0.8 45 898 0.5

SOL: 1301 Fund de vale plan EXPOZITIE:
R RE STA L AG TA
INC: ALTITUDINE: 125 M MES MC/ MC/ MC/
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 SC SC 10 LT 8 6 4 4 .2 NEC S 0.70 9 9 3.8
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 8 4 0.7 9 9 3.8

20 D 0.69 HA GF: 1 - 3C SUP: A TS: 9310 TP: 8112 DENS V O L U M CRES
SOL: 1301 Versant ondulat EXPOZITIE: NE
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
LITIERA: intrerupta-subtire TIP FLORA: Brachyp-Geum-Pulmon. P GE ANI P TEC AJ LI CONS
HA UA HA
COMP.ACTUALA: 10 STB STB 10 P 45 18 11 3 .3 NEC N 0.90 117 81 2.3
COMP.TEL: 10STB
SEM.UTIL:
COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 45 3 0.9 117 81 2.3

SOL: 1301 Versant superior ondulat EXPOZITIE: S
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 8 4 0.9 17 7 4.9
RARITURI
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͳͷ


Mici goluri în arboret provocate de păşunat.

Consistenţa variabilă: 0,6-0.8.

S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͳ͸

DESCRIERE PARCELARA
20 F 1.71 HA GF: 1 - 3C SUP: A TS: 9310 TP: 8112 DENS V O L U M CRES
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
LITIERA: intrerupta-subtire TIP FLORA: Brachyp-Geum-Pulmon. P GE ANI P TEC AJ LI CONS
HA UA HA
COMP.ACTUALA: 10 STB STB 10 P 40 16 11 3 .3 NEC N 0.90 117 200 2.7
COMP.TEL: 10STB
SEM.UTIL:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 3 0.9 117 200 2.7

R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 9 SC 1 STP SC 9 LT 4 4 2 4 .2 NEC S 0.63 2 5 2.4
COMP.TEL: 9SC 1 STP N
STP 1 LT 35 16 8 3 M .3 RN 0.07 7 18 0.2
SEM.UTIL:
DATE COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 4 4 0.7 9 23 2.6

R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 6 4 0.1 1 1 0.5

R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 SC SC 10 LT 20 18 10 4 .3 NEC FS 0.80 46 50 0.1
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 20 4 0.8 46 50 0.1
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͳ͹


Consistenta variabila: 0,6-0,8.

Mici goluri în arboret provocate de păşunat.

S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͳͺ

DESCRIERE PARCELARA
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
DATE COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 20 4 0.8 46 29 0.2

R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 8 4 0.7 13 8 3.8

R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 SC SC 10 LT 6 4 3 4 .2 NEC S 0.20 1 1.0
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 6 4 0.2 1 1.0

SOL: 0414 Lunca inalta plan EXPOZITIE:
R RE STA L AG TA
INC: ALTITUDINE: 85.0 M MES MC/ MC/ MC/
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 PLA PLA 10 PB 2 4 NEC S 0.20 0.3
COMP.TEL: 8SA 2 PLA
SEM.UTIL:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 2 4 0.2 0.3
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͳͻ



Diseminat apar exemplare de PLZ de 25 de ani.
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳʹͲ

DESCRIERE PARCELARA
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 SA SA 10 PB 20 24 15 4 .4 NEC S 0.70 131 101 0.2
COMP.TEL: 10SA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.: T.RASE,IMPADURIRI

TOTAL 20 4 0.7 131 101 0.2

R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 PLA PLA 10 PB 2 4 NEC S 0.20 0.3
COMP.TEL: 8SA 2 PLA
SEM.UTIL:
DATE COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 2 4 0.2 0.3

R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
LITIERA: continua-normala TIP FLORA: Brachyp-Geum-Pulmon. HA UA HA
COMP.ACTUALA: 6 PLZ 4 SA PLZ 6 PB 39 50 19 4 .5 NEC S 0.36 79 10 0.1
COMP.TEL: 10 SA
SA 4 PB 40 36 17 4 M .4 NEC S 0.24 49 6 0.1
SEM.UTIL:
DATE COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 4 0.6 128 16 0.2

R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 PLZ PLZ 6 PB 35 48 20 4 .5 NEC S 0.36 85 418 0.1
COMP.TEL: 10PLZ
PLZ 4 PB 25 38 18 4 M .5 NEC S 0.24 65 320 0.1
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 35 4 0.6 150 738 0.2
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳʹͳ

Diseminat apare PLZ.


S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳʹʹ

DESCRIERE PARCELARA
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.TEL: 10SA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 20 4 0.7 99 45 0.2

78 H 0.58 HA GF: 1 - 3C SUP: Q TS: 9622 TP: 9517 DENS V O L U M CRES
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.TEL: 10SA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 22 4 0.8 136 79 0.2

R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
DATE COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 14 4 0.9 35 736 5.7

R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 SC SC 10 P 24 18 11 4 .3 NEC S 0.80 51 192 0.1
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 24 4 0.8 51 192 0.1
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳʹ͵



Diseminat apare PLA.

S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳʹͶ

DESCRIERE PARCELARA
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 14 4 0.9 42 155 5.7

R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 SC SC 10 LT 38 18 11 5 .3 NEC FS 0.80 56 633 0.1
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
DATE COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 38 5 0.8 56 633 0.1

R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 SC SC 3 LT 10 8 6 4 M .2 NEC S 0.27 7 11 1.6
COMP.TEL: 10SC
SC 7 LT 6 4 2 4 .2 NEC S 0.63 2 3 3.2
SEM.UTIL:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 6 4 0.9 9 14 4.8
RARITURI
SOL: 1301 Versant mijlociu ondulat EXPOZITIE: NE
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
SUBARBORET: Mcs. Pad. /0.1 PE 0.3S grupe
DATE COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 6 4 0.9 3 4 4.5
RARITURI
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳʹͷ



S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳʹ͸

DESCRIERE PARCELARA
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 7 SC 3 STB SC 7 LT 6 4 2 4 .2 NEC S 0.63 2 3 3.2
COMP.TEL: 7SC 3 STB
STB 3 LT 40 18 9 4 M .3 RN S 0.27 26 35 0.5
SEM.UTIL:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 6 4 0.9 28 38 3.7
RARITURI
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 14 4 0.9 35 106 5.7

79 I 0.17 HA GF: 1 - 3C SUP: Q TS: 9210 TP: 8221 DENS V O L U M CRES
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
DATE COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 12 4 0.9 35 6 5.4

79 J 6.66 HA GF: 1 - 3C SUP: Q TS: 9210 TP: 8221 DENS V O L U M CRES
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.TEL: 10SC
SC 3 LT 8 8 6 4 M .2 NEC S 0.27 7 47 1.5
SEM.UTIL:
DATE COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 14 4 0.9 42 280 5.5
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳʹ͹



S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳʹͺ

DESCRIERE PARCELARA
79 K 3.54 HA GF: 1 - 3C SUP: Q TS: 9210 TP: 8221 DENS V O L U M CRES
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 35 4 0.8 56 198 0.1

79M1 0.30 HA GF: SUP: TS: TP: DENS V O L U M CRES
SOL: framintat EXPOZITIE:
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
LITIERA: continua-groasa TIP FLORA: HA UA HA
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SORT: SAP Celuloza VARSTA EXPL.:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

79M2 0.54 HA GF: SUP: TS: TP: DENS V O L U M CRES
SOL: framintat EXPOZITIE:
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SORT: SAP Celuloza VARSTA EXPL.:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

SOL: 0414 Versant ondulat EXPOZITIE: SV
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.TEL: 10SA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 24 4 0.7 141 100 0.2
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳʹͻ


Litigiu
Litigiu

S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳ͵Ͳ

DESCRIERE PARCELARA
SOL: 1301 Versant ondulat EXPOZITIE: SE
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 SC SC 10 P 24 18 11 4 .3 NEC S 0.80 51 79 0.1
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 24 4 0.8 51 79 0.1

R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 9 PLZ 1 SA PLZ 5 PB 34 50 19 4 M .5 NEC S 0.40 90 910 0.1
COMP.TEL: 8SA 2 PLA
PLZ 4 PB 24 40 19 4 M .4 NEC S 0.32 62 627 0.1
STL Mijlociu si gros,cherestea SA 1 PB 24 32 17 4 .4 NEC S 0.08 21 212 0.1
SEM.UTIL:
DATE COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 24 4 0.8 173 1749 0.3

R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.TEL: 10SA
SA 3 PB 24 24 16 4 M .4 NEC S 0.24 54 114 0.1
SEM.UTIL:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 24 4 0.8 171 362 0.2

R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 10 4 0.9 35 28 5.2
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳ͵ͳ



S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳ͵ʹ

DESCRIERE PARCELARA
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 9 PLZ 1 PLA PLZ 9 PB 30 50 19 4 .5 NEC S 0.63 150 77 0.1
COMP.TEL: 8PLZ 2 PLA
PLA 1 IN 20 18 11 4 M .2 RN S 0.07 7 4 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 30 4 0.7 157 81 0.7

R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 8 PLA 2 SA PLA 8 IN 20 20 16 4 .3 RN S 0.64 102 100 5.8
COMP.TEL: 8PLA 2 SA SA 2 PB 24 26 13 4 M .3 NEC S 0.16 20 20 2.9
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.: T.IGIENA(T.rase,benzi decII)

TOTAL 20 4 0.8 122 120 8.7

81 I 0.38 HA GF: 1 - 3C SUP: Q TS: 9622 TP: 9517 DENS V O L U M CRES
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 PLA PLA 10 IN 4 2 1 4 RN S 0.20 0.7
COMP.TEL: 5PLA 5 SA
SEM.UTIL:
DATE COMPL.:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 4 4 0.2 0.7

81 J 0.24 HA GF: 1 - 3C SUP: Q TS: 9622 TP: 9517 DENS V O L U M CRES
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 PLA PLA 10 IN 4 2 1 4 .2 RN S 0.20 0.7
COMP.TEL: 5SA 5 PLA
SEM.UTIL:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 4 4 0.2 0.7
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳ͵͵


Diseminat apare PLA de 40 de ani.

S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳ͵Ͷ

DESCRIERE PARCELARA
81 K 1.00 HA GF: 1 - 3C SUP: Q TS: 9622 TP: 9517 DENS V O L U M CRES
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 PLA PLA 10 IN 4 2 1 4 .2 RN S 0.20 0.7
COMP.TEL: 5SA 5 PLA
SEM.UTIL:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 4 4 0.2 0.7

81 L 1.23 HA GF: 1 - 3C SUP: A TS: 9622 TP: 9517 DENS V O L U M CRES
R RE STA L AG TA
ARB CM M NIENTA
COMP.ACTUALA: 10 FR FR 8 P 80 44 20 4 .5 NEC S 0.56 175 215 0.1
COMP.TEL: 10FR N
FR 2 IN 40 30 17 3 M .4 RN 0.14 45 55 1.4
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 80 4 0.7 220 270 1.5
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳ͵ͷ


Diseminat apare PLA de 30 de ani.

S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳ͵͸

Tabelul 15.1.3.1.
Suprafaţa Suprafaţa efectivă Volum la hectar
U.a. Procedeul de inventariat
(ha) ha % (m3)
12 B 1,52 integral 1,52 100 39
18 A 0,76 integral 0,76 100 48
18 C 1,99 integral 1,99 100 47
20 B 19,96 cercuri 300 m2 0,60 3 45
51 B 1,08 integral 1,08 100 46
51 C 0,62 integral 0,62 100 46
78 C 0,77 integral 0,77 100 131
78 F 4,92 integral 4,92 100 150
78 G 0,45 integral 0,45 100 99
78 H 0,58 integral 0,58 100 136
79 B 3,77 cercuri 300 m2 0,49 13 51
79 D 11,31 cercuri 300 m2 0,56 5 56
79 K 3,54 cercuri 300 m2 0,46 13 56
80 A 0,71 integral 0,71 100 141
80 B 1,54 integral 1,54 100 51
81 B 10,11 cercuri 300 m2 0,50 5 173
81 C 2,12 integral 2,12 100 171
81 G 0,51 integral 0,51 100 157
81L 1,23 integral 1,23 100 220
Total 67,49 - 21,41 - -
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳ͵͹

15.2. Evidenţe privind structura şi mărimea fondului forestier

15.2.1. Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă forestieră şi grupe funcţionale
Suprafata (Ha)
CATEGORIE DE FOLOSINTA GRF. I GRF. II Total
A - Paduri si terenuri destinate impaduririi sau reimpaduririi 221.21 221.21
A1 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care se reglementeaza 219.54 219.54
recoltarea de produse principale
A11 - Paduri inclusiv plantatii cu reusita definitiva 210.95 210.95
11 A 11 B 12 A 12 B 12 C 12 D 13 A 13 B 18 A 18 B 18 C 18 D 19 A 19 C 20 A
20 B 20 C 20 D 20 E 20 F 20 G 51 B 51 C 51 D 78 C 78 E 78 F 78 G 78 H 79 A
79 B 79 C 79 D 79 E 79 F 79 G 79 H 79 I 79 J 79 K 80 A 80 B 81 B 81 C 81 F
81 G 81 H 81 L
A12 - Regenerari pe cale artificiala cu reusita partiala
A13 - Regenerari pe cale naturala cu reusita partiala 8.59 8.59
19 D 19 E 19 F 19 G 51 A 51 E 78 B 78 D 81 I 81 J 81 K
A14 - Terenuri de reimpadurit in urma taierilor rase, a doboriturilor de vint
sau a altor cauze
A15 - Poieni sau goluri destinate impaduririi
A16 - Terenuri degradate prevazute a se impadurii
A17 - Rachitarii naturale ori create prin culturi
A2 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care nu se reglementeaza 1.67 1.67
recoltarea de produse principale
A21 - Paduri inclusiv plantatii cu reusita definitiva 1.67 1.67
19 B
A22 - Terenuri impadurite pe cale naturala sau artificiala
cu reusita partiala
A23 - Terenuri de reimpadurit in urma doboriturilor de vint sau a altor cauze
A24 - Poieni sau goluri destinate impaduririi
A25 - Terenuri degradate destinate impaduririi
B - Terenuri afectate gospodaririi silvice
B1 - Linii parcelare principale
B2 - Linii de vinatoare si terenuri pentru hrana vinatului
B3 - Instalatii de transport forestier: drumuri, cai ferate
si funiculare permanente
B4 - Cladiri, curti si depozite permanente
B5 - Pepiniere si plantatii seminciere
B6 - Culturi de arbusti fructiferi, de plante medicinale si melifere, etc
B7 - Terenuri cultivate pentru nevoile administratiei
B8 - Terenuri cu fazanerii, pastravarii, centre de prelucrare a
fructelor de padure, uscatorii de seminte, etc.
B9 - Ape care fac parte din fondul forestier
B10 - Culoare pentru linii de inalta tensiune
B11- Fasii de frontiera si instalatii aferente (G)
C - Terenuri neproductive: stincarii, saraturi, mlastini, ravene, etc.
D - Terenuri scoase temporar din fondul forestier 0.84
D1 - Transmise prin acte normative in folosinta temporare a unor organizatii pt.

instalatii electrice,petroliere sau hidrotehnice,pentru cariere,depozite, etc.
D2 - Detinute de persoane fizice sau juridice fara aprobarile legale 0.84
necesare, ocupatii si litigii

79M1 79M2
TOTAL : A + B + C + D 221.21 222.05
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳ͵ͺ

GF FCT1 FCT U N I T A T I A M E N A J I S T I C E
79M1 79M2
Total FCT : 2 UA 0.84 Ha
Total FCT1 : 2 UA 0.84 Ha
Total GF 0 : 2 UA 0.84 Ha
1 2A 2A 19 B
Total FCT : 2A 1 UA 1.67 Ha
Total FCT1 :2A 1 UA 1.67 Ha
3C 3C 11 A 11 B 12 A 12 B 12 C 12 D 13 A 13 B 18 A 18 B 18 C 18 D 19 A 19 C 19 D
19 E 19 F 19 G 20 A 20 B 20 C 20 D 20 E 20 F 20 G 51 A 51 B 51 C 51 D 51 E
78 B 78 C 78 D 78 E 78 F 78 G 78 H 79 A 79 B 79 C 79 D 79 E 79 F 79 G 79 H
79 I 79 J 79 K 80 A 80 B 81 B 81 C 81 F 81 G 81 H 81 I 81 J 81 K 81 L
Total FCT : 3C 59 UA 219.54 Ha
Total FCT1 :3C 59 UA 219.54 Ha
Total GF 1 : 60 UA 221.21 Ha
TOTAL UP : 62 UA 222.05 Ha
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳ͵ͻ

S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͶͲ


şi specii pentru fondul productiv

şi specii pentru fondul neproductiv
15.2.9. Structura şi mărimea fondului forestier pe subunităţi de producţie/protecţie

după vârstă, grupe funcţionale şi specii
pag. 1 SUP A
SUP A pag. 2
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͶͳ

SUP M pag. 3
SUP Q pag. 4
SUP Q pag. 5
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͶʹ

SUP Q pag. 6
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͶ͵

15.2.10. Structura şi mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate şi specii

pag. 1
pag. 2
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͶͶ

S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͶͷ

15.3.4. Repartiţia suprafeţelor pe etaje fitoclimatice, înclinare şi expoziţie
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͶ͸

S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͶ͹

15.4. Evidenţe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare

a procesului de producţie lemnoasă
15.4.1. Repartiţia arboretelor exploatabile, pe subunităţi, urgenţe de regenerare,

accesibilitate şi specii
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͶͺ

15.4.2. Repartiţia speciilor în amestec cu exploatabilitatea

şi participarea în amestec
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͶͻ

15.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilităţii şi a ciclului
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͷͲ

15.5. Accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii decenale

de produse principale şi secundare
16. EVIDENŢE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI
16.1. Evidenţa şi bilanţul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului

cu privire la exploatări şi împăduriri
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͷͳ

16.1. Evidenţa şi bilanţul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la

exploatări şi împăduriri
P R O D U S E D I N: Lucrări
Tăieri
de
de Total
SPECIFICARE împădu-
Tăieri de Dega Tăieri de igienă
Curăţiri Rărituri rire
regenerare jări conservare
ha m3 ha ha m3 ha m3 ha m3 m3 m3 ha
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Sarcina anuală 6,70 563 - 2,47 4 13,31 99 0,17 11 5 682 4,81
Sarcina pe deceniu
67,01 5630 - 24,68 40 133,08 985 1,67 114 51 6820 48,14
(2023-2032)
Realizat în anul I
(2023-2024)
Rămas de realizat în
restul de 9 ani.
Realizat în anul II
(2024-2025)
restul de 8 ani.
Realizat în anul III
(2025-2026)
restul de 7 ani.
Realizat în anul IV
(2026-2027)
restul de 6 ani.
Realizat în anul V
(2027-2028)
restul de 5 ani.
Realizat în anul VI
(2028-2029)
restul de 4 ani.
Realizat în anul VII
(2029-2030)
restul de 3 ani.
Realizat în anul VIII
(2030-2031)
restul de 2 ani.
Realizat în anul IX
(2031-2032)
restul de 1 ani.
Realizat în anul X
(2032-2033)
total pe deceniu
Rămas de realizat din
sarcina decenală
Realizat în plus faţă
de prevederi
Realizat în minus faţă
de prevederi
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͷʹ

Consistenţa arb.si
U.a. Situaţia regenerării naturale
descr. seminţişului
Suprafaţa. Specificări
utilizabil în anul
Compoziţia ţel 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032
amenajării
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Fructificaţia
Felul tăierii
81 L% Completări la
0,7 reg. naturale
0,62 - Descr. sem.
10 FR
Compoziţie
Înălţimea
Răspândirea
Fructificaţia
Felul tăierii
Completări la
reg. naturale
Descr. sem.
Compoziţie
Înălţimea
Răspândirea
Fructificaţia
Felul tăierii
Completări la
reg. naturale
Descr. sem.
Compoziţie
Înălţimea
Răspândirea
Fructificaţia
Felul tăierii
Completări la
reg. naturale
Descr. sem.
Compoziţie
Înălţimea
Răspândirea
Fructificaţia
Felul tăierii
Completări la
reg. naturale
Descr. sem.
Compoziţie
Înălţimea
Răspândirea
Fructificaţia
Felul tăierii
Completări la
reg. naturale
Descr. sem.
Compoziţie
Înălţimea
Răspândirea
Fructificaţia
Felul tăierii
Completări la
reg. naturale
Descr. sem.
Compoziţie
Înălţimea
Răspândirea
Fructificaţia
Felul tăierii
Completări la
reg. naturale
Descr. sem.
Compoziţie
Înălţimea
Răspândirea
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͷ͵

Consistenţa arb.si
U.a. Situaţia regenerării naturale
descr. seminţişului
Suprafaţa. Specificări
utilizabil în anul
Compoziţia ţel 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032
amenajării
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Fructificaţia
Felul tăierii
Completări la
reg. naturale
Descr. sem.
Compoziţie
Înălţimea
Răspândirea
Fructificaţia
Felul tăierii
Completări la
reg. naturale
Descr. sem.
Compoziţie
Înălţimea
Răspândirea
Fructificaţia
Felul tăierii
Completări la
reg. naturale
Descr. sem.
Compoziţie
Înălţimea
Răspândirea
Fructificaţia
Felul tăierii
Completări la
reg. naturale
Descr. sem.
Compoziţie
Înălţimea
Răspândirea
Fructificaţia
Felul tăierii
Completări la
reg. naturale
Descr. sem.
Compoziţie
Înălţimea
Răspândirea
Fructificaţia
Felul tăierii
Completări la
reg. naturale
Descr. sem.
Compoziţie
Înălţimea
Răspândirea
Fructificaţia
Felul tăierii
Completări la
reg. naturale
Descr. sem.
Compoziţie
Înălţimea
Răspândirea
Fructificaţia
Felul tăierii
Completări la
reg. naturale
Descr. sem.
Compoziţie
Înălţimea
Răspândirea
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͷͶ

Tăieri de regenerare Rărituri

Anul din Material rezultat Material rezultat
Suprafaţa Suprafaţa Curăţiri
deceniul Lucrări Lemn To
parcursă deLemn Lemn
lucru de foc Total parcursă Lemn
de lucru de foc tal
în curs
ha m3 ha m3 ha m3
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Planificate
I Realizate:
în plus
2023 în minus
Planificate
II Realizate:
în plus
2024 în minus
Planificate
III Realizate:
în plus
2025 în minus
Planificate
IV Realizate:
în plus
2026 în minus
Planificate
V Realizate:
în plus
2027 în minus
Planificate
VI Realizate:
în plus
2028 în minus
Planificate
VII Realizate:
în plus
2029 în minus
Planificate
VIII Realizate:
în plus
2030 în minus
Planificate
IX Realizate:
în plus
2031 în minus
Planificate
X Realizate:
în plus
2032 în minus
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͷͷ

Materiale rezultate din: Total

Anul din Tăieri Produse accidentale I Produse accidentale II general Lucrări
deceniul Lucrări Degajări de Lemn Lemn Lemn Lemn 6+10+12+ de
în curs igienă de de Total de de Total împăduriri
14+17+20
lucru foc lucru foc
ha m3 m3 m3 m3 ha
1 2 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
Planificate
I Realizate:
în plus
2023 în minus
Planificate
II Realizate:
în plus
2024 în minus
Planificate
III Realizate:
în plus
2025 în minus
Planificate
IV Realizate:
în plus
2026 în minus
Planificate
V Realizate:
în plus
2027 în minus
Planificate
VI Realizate:
în plus
2028 în minus
Planificate
VII Realizate:
în plus
2029 în minus
Planificate
VIII Realizate:
în plus
2030 în minus
Planificate
IX Realizate:
în plus
2031 în minus
Planificate
X Realizate:
în plus
2032 în minus
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͷ͸

16.4. Observaţiile beneficiarului în legătură cu aplicarea amenajamentului

şi a tuturor evidenţelor acestuia
S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͷ͹

30bis O.S. GALATI
245
Jorãs
29 22
24 20
ti
22
TR. CERDACU 6 10 80 20
31bis
24 20
24
31 32bis
10SC 14 32 24
14;0,9;IV
35
14;0,9;IV 6
6
35 LEGENDĂ
10SC
TR. COVURLUIUL DE SUS 38;0,8;V

24 47
48 34 33
14
23 45 Limită de parcelă
27 25 24
26 Număr de parcelă
Limită şi indicativ de subparcelă
22;0,8;V
40 Anulare de limite
8;0,9;IV
45 24 Bornă parcelară
10SC Drum de exploatare
14;0,9;IV
8 Drum public
46
TR. CEPEULUI Împăduriri, completări
25
26 45 20
8
14
40;0,9;III
10SC
Exemplu:
12 20;0,9;IV
6;0,8;IV 10SC compozitia
20 vârsta
0,9 indice de acoperire
50 clasa de producţie
IV
28 40
Crãiesti
27
8;0,9;IV
TR. VIILE LUNCA
14;0,9;IV 27bis 134
28bis
6
Lunca
20
Notă: Întreaga suprafaţă este încadrată în grupa I funcţională.
6
20 133
8
132
44
Sef proiect A v i z a t C.T .A.P.
43 i n g. C. L i n t e s c u d r. i n g. C. D o l o c a n
22
55
22 contract
45 PROPRIETAR:
TR. COASTA 13/2022
LUNCII S.C. CERASUS AVIUM S.R.L. faza
studiu
Târ
Proiectat ing. L. Lintescu scara S u p r a f a t a : 222,05 ha
gu-
Desenat ing. L. Lintescu 1:20 000 1
Bujo
HARTA GENERALĂ e x. n r.
160
Colorat ing. C. Lintescu data
r
Verificat ing. C. Lintescu 2 0 2 3 O.S. GALATI Jud. GALATI 1
ORDIN
proprietate privată aparținând Asociației Composesoratului
de Pădure și Pășune „Fegyelem”, Mogyi România — S.R.L.
și persoanelor fizice Vegh Gyorgy Barna și Vegh Eva,
Unitatea de Producție I Fegyelem, județul Bihor*)
Decizia nr. 1.406 din 16.10.2023, emisă de Agenția pentru Protecția Mediului Bihor,

privată aparținând Asociației Composesoratului de Pădure și Pășune „Fegyelem”,
Mogyi România — S.R.L. și persoanelor fizice Vegh Gyorgy Barna și Vegh Eva,
Unitatea de Producție I Fegyelem, județul Bihor, prevăzut în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor transmite prezentul ordin proprietarilor
prevăzuți la art. 1, care răspund de aplicarea și respectarea prevederilor acestuia.

secretar de stat

Nr. 447.
$1(;Ă
AMENAJAMENTUL
FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ APARȚINÂND ASOCIAȚIEI
COMPOSESORATULUI DE PĂDURE ȘI PĂȘUNE FEGYELEM, S.C. MOGYI
ROMÂNIA S.R.L. ȘI P.F. VÉGH GYÖRGY BARNA ȘI VÉGH ÉVA
U․P․ I Fegyelem
Județul Bihor
2023
S․C․ CONSULTING
FOREST ROYAL S․R․L․
ORADEA
AMENAJAMENTUL
FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ APARȚINÂND ASOCIAȚIEI
COMPOSESORATULUI DE PĂDURE ȘI PĂȘUNE FEGYELEM, S.C. MOGYI
U․P․ I Fegyelem
Județul Bihor
PROIECTANT: ing․ György Letícia

ȘEF PROIECT: ing․ Ferkő Jenő
2023
PROCES VERBAL C․T․A․P․ nr․ 275

Avizare de recepție din 06.10.2023
A․ OBIECTUL AVIZĂRII: Amenajamentul pădurilor proprietate privată aparținând Asociației

Composesoratului de Pădure și Pășune “Fegyelem”, S.C. Mogyi România S.R.L. și P.F. Végh György Barna
și Végh Éva․
B․ PARTICIPANȚI:
- Specialist C․ T․ A․ P․ dr. ing․ Petrila Marius …………………
- Șef proiect ing․ Ferkő Jenő…........………………
- Proiectant ing․ György Letícia….....……………….....
C․ Constatări – Concluzii:
Din analiza documentației prezentate și din discuțiile purtate au rezultat următoarele:
Proprietarii au intrat în posesia acestei suprafețe de pădure, 169,57 ha, prin reconstituirea dreptului
de proprietate în baza legilor de fond funciar, conform actelor de proprietate din anexe․
Amenajarea fondului forestier s-a făcut în anul 2022․
Nu există litigii privind delimitarea terenului cu fondul forestier proprietate publică administrat de
RNP sau cu alți proprietari. Baza cartografică utilizată este formată din planuri de bază, cu curbe de nivel,
la scara 1:5․000, utilizate și la amenajarea precedentă․
Suprafața unității de producție este de 169,57 ha, fiind constituită din 23 parcele cu 49 subparcele,
suprafața medie a subparcelei fiind 3,46 ha․
Suprafața fondului forestier este încadrată în grupa I funcțională, categoria funcțională 4I․
Tab․ 1․
G Grupa, subgrupa și categoria funcțională Supra fața
r Cod Denumire ha %
Arboretele din complexuri de vânătoare și crescătorii de vânat autorizate, destinate

I 4I 167,87 100
creșterii intensive a vânatului, în scopul recreerii prin vânătoare (T IV)
Total gr. I subgrupa 4 - păduri cu funcții de protecție, predominant sociale 167,87 100
Total Total gr. I - păduri cu funcții speciale de protecție 167,87 100
Total Total U.P. 167,87 100
Geografic, pădurile sunt situate în Câmpia Buduslăului și Câmpia Barcăului din Câmpia Banato-
Crișană, în bazinul hidrografic al Barcăului.
Fitoclimatic pădurile în studiu fac parte din CF - Câmpie forestieră) (100%).
Solurile din cadrul U.P. aparțin clasei
luvisoluri:
- luvosol subtipul: tipic (100%)
S-au determinat 3 tipuri de pădure, după cum urmează:

7431 Amestec de stejar pedunculat, gorun, cer și gârniţă -s 74%
7411 Amestec normal de gorun, gârniţă și cer -m 14%
7121 Ceret normal de câmpie -s 12%
S-au determinat 2 tipuri de stațiune, după cum urmează:
8323 Câmpie forestieră de cereto-gârnițe Bs, podzolit edafic mare 86%
8322 Câmpie forestieră de cereto-gârniță Bm, brun și brun-roșcat podzolit divers pseudogleizat edafic
mijlociu 14%
Structura fondului forestier din unitatea de producție are următoarele caracteristici:
Tab․ 2
SPECII CE GO ST NUA CA STR SC MLA DT DM Total UP
Compoziția - % 60 13 8 7 3 3 2 2 2 0 100
Clasa de producție II,2 II,0 I,8 II,0 III,8 I,7 III,0 II,2 II,2 I,0 II,2
Consistența 0,74 0,74 0,83 0,86 0,77 0,97 0,85 0,86 0,86 0,88 0,77
Vârsta medie - ani 80 85 56 49 74 23 15 33 48 45 72
Creștere curentă m3/an/ha 4,0 4,1 10,8 6,4 4,1 8,1 5,9 1,9 6,5 15,4 4,8
Volum mediu m3/ha 240 308 273 212 148 138 56 162 196 331 238
Volum total - m3 24719 6600 3521 2328 830 599 228 432 544 86 39887
Clasa de vârstă SUP V Total I II III IV V VI VII-->

Suprafața ha 167,87 19,2 12,73 7,22 17,3 105,56 5,86 -
% 100 11 8 4 10 64 3 -
La reglementarea procesului de producție s-au avut în vedere prevederile legale în vigoare și cele din
„Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor”.
În cadrul unității de producție s-a constituit:
S․U․P․„V” - păduri de interes cinegetic, ce cuprinde arborete din grupa I, categoria 4I având o
suprafață totală de 167,87 ha ce reprezintă 99% din suprafața totală a U.P.
Bazele de amenajare adoptate:

a) Regimul
Pentru realizarea obiectivelor social-economice și ținând cont de caracteristicile biologice ale
speciilor existente se adoptă regimul de codru, arboretele de salcâm se vor trata în crâng simplu.
b) Compoziția-țel
Este cea corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure․
c) Tratamentul
Pentru recoltarea posibilității de produse principale s-au prevăzut următoarele tratamente: tăieri
progresive, tăieri în crâng cu tăiere de jos.
d) Exploatabilitate
Pentru arboretele încadrate în grupa I funcțională s-a adoptat exploatabilitatea de protecție.Vârsta
medie a exploatabilității este de 96 ani.
e) Ciclul
Pentru S.U.P. „V” – păduri de interes cinegetic s-a adoptat ciclul de 90 ani.
Posibilitatea de produse principale este de 574 m3/an, iar cea de produse secundare este de 81 m3/an․
Prin tăieri de igienă vor fi parcurse 63,28 ha, estimându-se recoltarea unui volum anual de 54 m3․
În deceniul de aplicare a amenajamentului se prevede să se execute următoarele lucrări de îngrijire a
arboretelor:
- degajări: pe 0,00 ha;
- curățiri: pe 19,20 ha de pe care se vor recolta 81 m3;
- rărituri: pe 32,96 ha de pe care se vor recolta 731 m3․
S-au prevăzut lucrări de împădurire pe 1,93 ha․
Lungimea totală a instalațiilor de transport care pot deservi fondul forestier este de 0,3 km, asigurând
o densitate de 1,8 ml/ha și determinând o accesibilitate de 93%․
Specialistul C․T․A․P․ avizează favorabil lucrarea în forma prezentată․

MEMORIU DE PREZENTARE
A AMENAJAMENTULUI FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ APARȚINÂND

ASOCIAȚIEI COMPOSESORATULUI DE PĂDURE ȘI PĂȘUNE “FEGYELEM”, S.C. MOGYI
Data intrării in vigoare a amenajamentului 01.01.2023
Administrator: Ocolul Silvic Săcueni
1. Suprafața fondului forestier

Suprafața fondului forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesoratului de Pădure
și Pășune “Fegyelem”, S.C. Mogyi România S.R.L. și P.F. Végh György Barna și Végh Éva este de 169,57
ha, fiind administrată de Ocolul Silvic Săcueni și fiind grupată într-o singură unitate de producție – U.P. I
Fegyelem.
Ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere în baza Legii nr.
1/2000, Asociația Composesoratului de Pădure și Pășune Fegyelem a primit suprafața de 88,3700 ha din
cadrul Ocolului Silvic Săcueni, U.P. I Sâniob; S.C. Mogyi România S.R.L. a primit suprafața de 62,2800
ha cadrul Ocolului Silvic Săcueni, U.P. I Sâniob; P.F. Végh György Barna și Végh Éva au primit suprafața
de 18,9200 ha cadrul Ocolului Silvic Săcueni, U.P. I Sâniob.
Actele legale de reconstituire a proprietății au fost:
- Titlu de proprietate nr. 83 din 15.12.2003 - 84,2700 ha;
- Contract de vânzare cumpărare nr. 1952 din 08.11.2011 - 62,2800 ha;
- Oferta de donație nr. 732 din 14.06.2011 (Titlu de proprietate nr. 9 din 05.05.2033) - 7,0900 ha;
- C.F. nr. 51106 Săcueni - 3,3300 ha;
- C.F. nr. 51108 Săcueni - 1,0000 ha;
- C.F. nr. 51109 Săcueni - 2,3300 ha;
- C.F. nr. 51111 Săcueni - 3,3400 ha;
- Contract de vânzare cumpărare nr. 5021 din 26.11.2013 (Titlu de proprietate nr. 15 din
09.12.2003) - 0,8300 ha;
20.06.2005) - 1,0000 ha;
Parte din suprafața în studiu, 163,70 ha (97%), a mai fost amenajată în anul 2013, în cadrul U.P. I
Fegyelem, amenajamentul respectiv expirând la data de 31 decembrie 2022.
Suprafața determinată la actuala amenajare de 169,57 ha este identică cu suprafața din actele de
proprietate.
Date generale
SUPRAFAŢA
COMPOZITIA ARBORETELOR
(FOND PRODUCTIV)
PADU TER ALTE PADURI CU ROL DE:
TERENURI
FOND RE EN TERENURI
U. OCUPATE
FOREST URI PRODUC
P. AMENA TEMPORAR
IER DE - HA - PROTECTIE ŢIE SI
/U JAMEN- - HA - DIN FONDUL
IMP PROTECŢIE
.B TUL FORESTIER
Ha AD
. URI Terenuri Teren
T+R afectate uri
ĂC gospodăr nepro T T III-
F M TI TV T VI
HIT irii ductiv II IV
ĂRII e
ha
/ ĐƚƵĂů ϭϲϵ͕ϱϳ ϭϲϳ͕ϴϳ Ͳ ϭ͕ϳϬ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ ϭϲϳ͕ϴϳ Ͳ Ͳ ϲϬϭϯ'Kϴ^dϳEhϯϯ^dZϮ^ϮD>Ϯd
/ WƌĞĐĞĚ ϭϲϯ͕ϳϬ ϭϲϮ͕ϬϬ Ͳ ϭ͕ϳϬ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ ϭϲϮ͕ϬϬ Ͳ Ͳ ϲϭϭϯ'Kϳϳ^dϱEhϮ^ϮWZEϭZϮd
168
2. Prevederile si realizările amenajamentului expirat

Menționăm faptul că suprafața în studiu este la a doua amenajare în forma actuală, deci se pot trage concluzii cu privire la realizările din
ultimul deceniu.
Prevederi( Impa Dega Curățiri Rărituri Prod. principale Accidentale T. de conservare Tăieri de igiena Indici de Indici de
P) duriri jari recoltare creștere
Realizari ha/an ha/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an mc/an/ha curentă
(R) mc/an/ha
Total P Ϭ͕ϴϭ Ϭ͕ϲϯ Ϭ͕ϰϱ ϰ Ϯ͕ϳϳ ϲϯ ϱ͕ϯϱ ϱϰϭ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ ϲϯ͕ϬϬ ϱϰ
R Ϭ͕Ϯϭ Ϭ Ϭ͕ϬϬ Ϭ Ϯ͕ϵϬ ϱϰ ϰ͕ϵϴ ϯϬϵ ϲ͕ϯϭ ϴϬ Ϭ͕ϬϬ Ϭ ϳ͕ϰϰ ϯϭ Ϯ͕ϵ Ϭ͕Ϭ
% Ϯϲ Ϭ Ϭ Ϭ ϭϬϱ ϴϱ ϵϯ ϱϳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ ϭϮ ϱϳ
2.1. Concluzii privind gospodărirea pădurilor pe baza prevederilor amenajamentului

2.1.1 Evoluția compoziției
Anul Specii - % - Total
ĂŵĞŶĂũĉƌŝŝ 'K ^d Eh ^dZ ^ D> d D
ϮϬϭϯ ϲϭ ϭϯ ϳ ϱ ϳ Ͳ Ϯ Ͳ Ϯ Ͳ Ͳ Ͳ ϭϬϬ
ϮϬϮϯ ϲϬ ϭϯ ϴ ϳ ϯ ϯ Ϯ Ϯ Ϯ ϭϬϬ
2.1.2 Evoluția claselor de producție

Anul Clase de producție -%- Clasa de producție
ĂŵĞŶĂũĉƌŝŝ / // /// /s s
ϮϬϭϯ ϳ ϱϵ ϯϭ ϯ Ͳ //ϯ
ϮϬϮϯ ϱ ϳϱ ϭϴ Ϯ Ͳ //Ϯ
2.1.3 Evoluția densității arboretelor

Anul Categorii de consistenta -%- Consistența
amenajării 0,1 – 0,3 0,4 – 0,6 0,7 – 1,0 medie
ϮϬϭϯ ϰ ϰ ϵϮ Ϭ͕ϳϲ
ϮϬϮϯ ϯ ϱ ϵϮ Ϭ͕ϳϳ

Structura fondului forestier din cadrul UP I Fegyelemse prezintă astfel:
Ͳ
Specificări Fond UM S p e c i i
forestier 'K ^d Eh ^dZ ^ D> d D dKd>
Compo A11-13 % ϲϬ ϭϯ ϴ ϳ ϯ ϯ Ϯ Ϯ Ϯ Ϭ ϭϬϬ
ziţia A21-22 ϰϰ Ϯ Ͳ Ͳ ϯ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ ϭϬϬ
UP ϲϬ ϭϯ ϴ ϳ ϯ ϯ Ϯ Ϯ Ϯ Ϭ ϭϬϬ
Clasa de A11-13 - Ϯ͕Ϯ Ϯ͕Ϭ ϭ͕ϴ Ϯ͕Ϭ ϯ͕ϴ ϭ͕ϳ ϯ͕Ϭ Ϯ͕Ϯ Ϯ͕Ϯ ϭ͕Ϭ Ϯ͕Ϯ
producţie A21-22 ϯ͕Ϭ Ϯ͕ϳ Ͳ Ͳ ϰ͕ϲ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ ϯ͕ϭ
UP Ϯ͕Ϯ Ϯ͕Ϭ ϭ͕ϴ Ϯ͕Ϭ ϯ͕ϴ ϭ͕ϳ ϯ͕Ϭ Ϯ͕Ϯ Ϯ͕Ϯ ϭ͕Ϭ Ϯ͕Ϯ
Consis- A11-13 - Ϭ͕ϳϰ Ϭ͕ϳϰ Ϭ͕ϴϯ Ϭ͕ϴϲ Ϭ͕ϳϳ Ϭ͕ϵϳ Ϭ͕ϴϱ Ϭ͕ϴϲ Ϭ͕ϴϲ Ϭ͕ϴϴ Ϭ͕ϳϳ
tenţa A21-22 Ϭ͕ϴϯ Ϭ͕ϴϬ Ͳ Ͳ Ϭ͕ϳϵ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ϭ͕ϴϭ
UP Ϭ͕ϳϰ Ϭ͕ϳϰ Ϭ͕ϴϯ Ϭ͕ϴϲ Ϭ͕ϳϳ Ϭ͕ϵϳ Ϭ͕ϴϱ Ϭ͕ϴϲ Ϭ͕ϴϲ Ϭ͕ϴϴ Ϭ͕ϳϳ
Creștere A11-13 m3/an ϰ͕Ϭ ϰ͕ϭ ϭϬ͕ϴ ϲ͕ϰ ϰ͕ϭ ϴ͕ϭ ϱ͕ϵ ϭ͕ϵ ϲ͕ϱ ϭϱ͕ϰ ϰ͕ϴ
curentă A21-22 /ha ϯ͕ϳ ϳ͕ϯ Ͳ Ͳ ϯ͕ϰ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ ϰ͕ϴ
UP ϰ͕Ϭ ϰ͕ϭ ϭϬ͕ϴ ϲ͕ϰ ϰ͕ϭ ϴ͕ϭ ϱ͕ϵ ϭ͕ϵ ϲ͕ϱ ϭϱ͕ϰ ϰ͕ϴ
Volum A11-13 m3/ha ϮϰϬ ϯϬϴ Ϯϳϯ ϮϭϮ ϭϰϴ ϭϯϴ ϱϲ ϭϲϮ ϭϵϲ ϯϯϭ Ϯϯϴ
unitar A21-22 ϯϮϭ Ϯϰϭ Ͳ Ͳ ϭϲϰ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ ϯϬϲ
UP ϮϰϬ ϯϬϴ Ϯϳϯ ϮϭϮ ϭϰϴ ϭϯϴ ϱϲ ϭϲϮ ϭϵϲ ϯϯϭ Ϯϯϴ
Vârsta A11-13 ani ϴϬ ϴϱ ϱϲ ϰϵ ϳϰ Ϯϯ ϭϱ ϯϯ ϰϴ ϰϱ ϳϮ
medie A21-22 ϵϳ ϲϯ Ͳ Ͳ ϵϬ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ ϵϰ
UP ϴϬ ϴϱ ϱϲ ϰϵ ϳϰ Ϯϯ ϭϱ ϯϯ ϰϴ ϰϱ ϳϮ
Clase I II III IV V VI VII-> Total
de A11-13 % ϭϭ ϴ ϰ ϭϬ ϲϰ ϯ ϭϬϬ
vârstă A21-22 Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ
UP ϭϭ ϴ ϰ ϭϬ ϲϰ ϯ Ͳ ϭϬϬ
Ͳ A11-A13: Păduri, plantații cu reușită definitivă, regenerări pe cale artificiala sau naturală cu reușită parțială pentru care
se reglementează recoltarea de produse principale;
Ͳ A21-A22: Păduri, plantații cu reușită definitivă, regenerări pe cale artificiala sau naturală cu reușită parțială pentru care
nu se reglementează recoltarea de produse principale;
4. Zonarea funcțională
Potrivit prevederilor normelor tehnice și corespunzător obiectivelor economice, sociale și
ecologice fixate, s-a stabilit zonarea funcțională:
Grupa I funcțională Grupa a II-a funcțională
Amena
(Tip funcțional / categorii funcționale) -ha- Categorii funcționale -ha- Total
jament
2.1B - 2.1C -
I II III IV UP
actual actual
Ͳ Ͳ ϭ͘ϯ Ͳ ϭ͘ϰ: ϭ͘ϰ/ dŽƚĂů Ϯ͘ϭ Ϯ͘ϭ dŽƚĂů ͲŚĂͲ
Expirat Ͳ Ͳ Ͳ Ϯ͕ϭϬ Ͳ ϭϱϵ͕ϵϬ Ͳ Ͳ Ͳ ϭϲϮ͕ϬϬ Ͳ Ͳ Ϭ͕ϬϬ ϭϲϮ͕ϬϬ
Actual Ͳ Ͳ Ͳ Ϭ͕ϬϬ Ͳ Ϭ͕ϬϬ ϭϲϳ͕ϴϳ Ͳ Ͳ ϭϲϳ͕ϴϳ Ϭ͕ϬϬ Ϭ͕ϬϬ Ϭ͕ϬϬ ϭϲϳ͕ϴϳ
5. Subunități de gospodărire
Amenaja Subunități de gospodărire –ha Total UP
ment A V M K E -ha-
expirat Ͳ ϭϲϮ͕ϬϬ Ͳ Ͳ Ͳ ϭϲϮ͕ϬϬ
actual Ͳ ϭϲϳ͕ϴϳ Ͳ Ͳ Ͳ ϭϲϳ͕ϴϳ
Bazele de amenajare adoptate sunt următoarele:
6.1 Regim (S.U.P. în producțieͿ͗

Amenajament Suprafața tratată în regim : -ha-
codru crâng
regulat cvasigrădinărit grădinărit
Expirat Ͳ Ͳ Ͳ ϭϲϮ͕ϬϬ
Actual Ͳ Ͳ Ͳ ϭϲϳ͕ϴϳ
6.2 Compoziția-țel
Amenajament U.P.
^d d 'K Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ
Expirat ϮϬ ϯϬ ϮϬ ϯϬ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ
Actual ϯϳ ϯϳ ϭϵ ϳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ
6.3 Tratament
Amenajament Suprafața de parcurs cu tratamente: -ha/mc-
progresive succesive rase crâng jardinatorii grădinărite
Expirat ϱϮ͕ϯϬͬϱϮϲϰ Ͳ Ͳ ϭ͕ϮϬͬϭϰϮ Ͳ Ͳ
Actual ϱϬ͕ϱϭͬϱϰϱϯ Ͳ Ͳ Ϯ͕ϴϭͬϮϴϵ Ͳ Ͳ
6.4 Vârsta exploatabilității

Amenajament Subunități de gospodărire –ani-
A Q O V -
Expirat Ͳ Ͳ Ͳ ϵϲ Ͳ
Actual Ͳ Ͳ Ͳ ϵϱ Ͳ

6.5 Ciclu
Amenajament Subunități de gospodărire –ani-
A Q O V -
Expirat Ͳ Ͳ ϭϬϬ Ͳ
Actual Ͳ Ͳ Ͳ ϵϬ Ͳ
7. Reglementarea procesului de producție
7.1 Reglementarea procesului de producție lemnoasă pentru subunități de tip „A”, „V”,
„B” se va prezenta astfel:
UP Amenajament Creșterea indicatoare Clasele de vârstă Posibilitatea
Ci Pci q m* Inductiv Deductiv adoptată
-I Expirat ϮϭϮ ϱϰϭ ϭ͕ϯ ϭ͕Ϭϱ ϱϱϮ ϳϭϬ ϱϰϭ
Actual
*numai in situația existentei unui excedent de arborete exploatabile
7.1.1. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda creșterii indicatoare

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ V │ │ CE │ GO │ ST │ NUA │ CA │ STR │ SC │ MLA │ DT │ DM │ Total │
╞══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ CI 301 79 64 40 12 27 6 10 1│ 540│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VD │ 9808│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VD1 323 13 85 │ 421│
│ VD2 12273 733 │ 13006│
│ VD3 7719 870 60 │ 8649│
│ VD4 │ │
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VE │ 19722│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VE1 12610 733 27 62 166 94 265 │ 13957│
│ VE2 7719 870 60 │ 8649│
│ VE3 │ │
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VF 25924 6030 29 753 45 104 274 │ 33159│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VG 26706 6697 99 294 986 45 109 314 │ 35250│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ DD1 │ 8819│
│ DD2 │ 8925│
│ DD3 │ 11566│
│ DD4 │ 2860│
│ DM │ 2860│
│ Q │ 1,26│
│ VD/10 │ 981│
│ VE/20 │ 986│
│ VF/40 │ 829│
│ VG/60 │ 588│
│ Posibilitate │ 574│
╞══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╛
│ A: │ 0,756│
│ M: │ 1,063│
│ Ciclul │ 90│
│ Suprafata totala │ 167,87│
│ Suprafata in grupa I-a functionala │ 167,87│
│ Suprafata in grupa a II-a functionala │ │
└─────────────────────────────────────────────────────┘
7.1.2. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda claselor de vârstă –procedeul deductiv
Cls. S.U.P. „A” LP1 LP2 LP3 LP4
de S VCreșt. S V+5Cr S Volum III IV
vrs. [ha] [m3]
curen [ha] Vi Vj Vk [ha] Actual 25 xCr S S
Total
-tă [m3] [m3] [m3] [m3] [m3] [ha] [ha]
1 ϭϵ͕ϮϬ ϲϵϰ Ϭ Ϭ͕ϬϬ Ϭ Ϭ Ϭ Ϯ͕Ϭϲ ϲϯ ϮϱϬ ϯϭϯ Ϭ͕ϬϬ ϭϳ͕ϭϰ
2 ϭϮ͕ϳϯ ϮϮϬϵ Ϭ Ϯ͕ϴϭ Ϭ Ϭ Ϯϴϵ Ϭ͕ϯϳ ϱϵ ϱϬ ϭϬϵ ϭ͕ϱϭ ϴ͕Ϭϰ
3 ϳ͕ϮϮ ϭϵϳϴ Ϭ Ϭ͕ϬϬ Ϭ Ϭ Ϭ Ϭ͕ϬϬ Ϭ Ϭ Ϭ Ϭ͕ϬϬ ϳ͕ϮϮ
4 ϭϳ͕ϯϬ ϱϬϬϬ Ϭ Ϭ͕ϬϬ Ϭ Ϭ Ϭ Ϭ͕ϵϰ Ϯϲϲ ϭϳϱ ϰϰϭ ϳ͕ϰϯ ϴ͕ϵϯ
5 ϭϬϱ͕ϱϲ ϮϴϳϬϵ Ϭ ϰϵ͕Ϭϯ Ϭ ϭϯϮϭϲ Ϯϲϲ ϯϯ͕ϲϰ ϵϱϵϮ ϯϮϱϬ ϭϮϴϰϮ ϮϮ͕ϴϵ Ϭ͕ϬϬ
6 ϱ͕ϴϲ ϭϮϵϳ Ϭ ϭ͕ϰϴ Ϭ Ϭ ϰϯ ϰ͕ϯϴ ϭϮϱϳ Ϯϳϱ ϭϱϯϮ Ϭ͕ϬϬ Ϭ͕ϬϬ
7 Ϭ͕ϬϬ Ϭ Ϭ Ϭ͕ϬϬ Ϭ Ϭ Ϭ Ϭ͕ϬϬ Ϭ Ϭ Ϭ Ϭ͕ϬϬ Ϭ͕ϬϬ
Total ϭϲϳ͕ϴϳ ϯϵϴϴϳ Ϭ ϱϯ͕ϯϮ Ϭ ϭϯϮϭϲ ϱϵϴ ϰϭ͕ϯϵ ϭϭϮϯϳ ϰϬϬϬ ϭϱϮϯϳ ϯϭ͕ϴϯ ϰϭ͕ϯϯ
^ƵƉƌĂĨĂƜĂ ƉĞƌŝŽĚŝĐĉ ŶŽƌŵĂůĉ ϱϱ͕ϵϳ ϯϳ͕ϯϬ ϯϳ͕ϯϬ ϯϳ͕ϯϬ
ŝĨĞ ƌĞŶƜĞ ͲϮ͕ϲϱ Ͳ ϰ͕Ϭϵ Ͳ Ͳϱ͕ϰϳ ϰ͕Ϭϯ
sŝͬϯϬ sŬͬϮϬ sũͬϭϬ
Wс ϳϭϴ ŵĐͬĂŶ
н н с
7.2 Reglementarea procesului de producție lemnoasă pentru subunități de tip „Q”, „X”, „Y” , „Z”
Nu este cazul.
7.3 Reglementarea procesului de producție lemnoasă pentru subunități de tip „J” și „G”
Nu este cazul.
7.4 Urgențe de regenerare

Subunitatea Urgența Suprafața Volum total Volum de extras
A 1 ϱ͕ϯϳ Ϯϴϵ Ϯϴϵ
2 ϰϳ͕Ϯϱ ϭϯϮϰϯ ϱϮϵϵ
3 Ϭ͕ϳϬ Ϯϱϲ ϭϱϰ
Total ϱϯ͕ϯϮ ϭϯϳϴϴ ϱϳϰϮ
7.5 Posibilitatea de produse secundare

Specificări Suprafața efectivă de parcurs -ha- Posibilitate -mc- Indice de recoltare
mc/ha
Totala Anuala Totala Anuala -
Degajări
Curățiri
Rărituri
Tot prod secund
T. de igienă
7.6 . Volumul rezultat din lucrări speciale de conservare

Nu este cazul.
8. Suprafața afectată de fiecare factor destabilizator (pe grade de vătămare) și măsurile de
gospodărire propuse
Natura gradul Suprafața Lucrări prevăzute - ha
ha Tăieri Tăieri în Tăieri Tăieri de
de afectare Rărituri Curățiri Total
progresive crâng rase conservare
Uscare slabă 43,29 14,53 - - - 6,16 - 20,69
Tulpini nesănătoase 10-20% 1,00 1,00 - - - - - 1,00
TOTAL 44,29 15,53 0,00 0,00 0,00 6,16 0,00 21,69
9. Situația lucrărilor de împădurire la nivel de U.P. se prezintă astfel:

^d d Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ
Împăduriri ϭ͕ϲϭ Ϭ͕ϴϮ Ϭ͕ϱϯ Ϭ͕Ϯϲ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ
Completări Ϭ͕ϯϮ Ϭ͕ϭϲ Ϭ͕ϭϭ Ϭ͕Ϭϱ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ
Ajutorarea
ϯϭ͕ϵϵ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ
regen. nat.
Îngrijirea
Ϭ͕ϳϰ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ
regen. nat.
Îngrijirea
Ϭ͕ϬϬ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ Ͳ
culturilor
10. Instalații de transport

Rețeaua instalațiilor de transport utilizată în gospodărirea fondului forestier însumează ,3
km din care: 0,2 km - drumuri publice, 0,1 km – drumuri forestiere, 0,0 km – drumuri de exploatare,
asigurând accesibilitatea:
Ͳ fondului forestier în proporție de 93%
Ͳ fondului forestier productiv in proporție de 93%.
Drumuri propuse: se propune construirea unui drum forestier cu lungimea de 1,8 km care
va accesibiliza întregul fond forestier. Acesta însă nu este rentabil a se construi în deceniul
următor.
11. Coordonate Stereo 70

Fondul forestier nu se suprapune peste Sit-uri Natura 2000, iar suprafața proprietății este
încadrată în 5 poligoane ale căror vârfuri au următoarele coordonate Stereo 70:
ǆ;ƐƚͿ Ǉ;EŽƌĚͿ ǆ;ƐƚͿ Ǉ;EŽƌĚͿ

ƉĞŶƚƌƵƉĂƌĐĞůĞůĞ͗ ϮϳϲϬϲϴ͕ϭϭ ϲϰϰϭϴϳ͕ϰϲ ƉĞŶƚƌƵƉĂƌĐĞůĞůĞ͗ Ϯϴϴϭϭϵ͕ϱϴ ϲϰϲϲϳϮ͕ϲϲ
ϭͲϴ͕ϭϬ>ϭͲϭϯ>ϭ ϮϳϲϵϱϬ͕Ϭϳ ϲϰϱϭϮϳ͕ϱϳ ϭϭϴ͕ϭϭϵ͕ϭϮϮ Ϯϴϳϴϴϰ͕ϯϬ ϲϰϲϳϭϵ͕ϯϱ
ϮϳϴϬϭϱ͕ϳϭ ϲϰϱϯϵϯ͕Ϯϵ ϮϴϳϵϮϱ͕ϴϬ ϲϰϲϵϮϮ͕ϱϲ
ϮϳϴϮϬϴ͕ϲϳ ϲϰϰϱϳϵ͕ϮϬ Ϯϴϴϭϯϰ͕ϳϱ ϲϰϳϬϱϳ͕ϰϳ
ƉĞŶƚƌƵƉĂƌĐĞůĞůĞ͗ ϮϴϲϯϵϬ͕Ϯϴ ϲϰϲϱϳϱ͕ϯϵ Ϯϴϴϯϲϴ͕Ϭϴ ϲϰϳϭϭϳ͕ϱϯ
ϭϬϭ͕ϭϬϮ͕ϭϬϴͲϭϭϭ ϮϴϲϬϰϰ͕Ϯϲ ϲϰϲϱϱϲ͕ϯϭ Ϯϴϴϲϲϭ͕Ϯϲ ϲϰϳϬϭϰ͕ϵϱ
ϮϴϲϭϬϳ͕Ϯϱ ϲϰϳϯϬϱ͕ϬϬ ƉĞŶƚƌƵƉĂƌĐĞůĂϭϮϭ Ϯϴϴϲϴϰ͕ϴϯ ϲϰϳϳϭϵ͕Ϭϲ
Ϯϴϲϵϲϴ͕ϳϮ ϲϰϳϱϬϯ͕Ϭϭ Ϯϴϴϱϭϳ͕ϯϰ ϲϰϳϳϯϰ͕Ϭϲ
ϮϴϳϯϬϯ͕ϯϵ ϲϰϲϵϱϵ͕Ϯϯ ϮϴϴϱϮϬ͕ϲϰ ϲϰϳϳϴϭ͕ϱϰ
ƉĞŶƚƌƵƉĂƌĐĞůĂϭϬϱ Ϯϴϲϱϴϴ͕Ϭϭ ϲϰϱϳϭϳ͕ϴϲ ϮϴϴϳϬϭ͕ϲϱ ϲϰϳϳϲϱ͕ϯϯ
Ϯϴϲϯϵϰ͕ϭϳ ϲϰϲϮϳϵ͕ϭϴ
Ϯϴϲϱϳϵ͕ϯϵ ϲϰϲϯϯϱ͕Ϭϭ
ϮϴϲϱϴϬ͕ϴϮ ϲϰϲϯϮϳ͕Ϯϭ
La Conferința a II-a de amenajare a mai participat: Şerbănescu Daniela ca reprezentant

APM Bihor
Întocmit, Certific datele

tehnice
ŞEF DE PROIECT EXPERT C.T.A.P.
Ferkő Jenő, Petrila Marius,
Semnătura Semnătura și ștampila
CUPRINS
Proces verbal CTAP
Fișa indicatorilor de caracterizare a fondului forestier 1
PARTEA I - MEMORIU TEHNIC 5
1․ SITUAȚIA TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ 7
1․1 Elemente de identificare a unității de bază 7
1․2 Vecinătăți, limite, hotare 7
1․3 Trupuri de pădure componente 7
1․4 Repartizarea fondului forestier pe comune (orașe) 8
1․5 Administrarea fondului forestier 8
1․6 Terenuri acoperite cu vegetație forestieră situate în afara fondului forestier 8
2․ ORGANIZAREA TERITORIULUI 9
2․1 Constituirea proprietății 9
2․2 Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului 9
2․2․1 Mărimea parcelelor și subparcelelor 10
2․2․2 Situația bornelor 10
2․2․3 Corespondența între parcelarul din amenajamentul precedent și cel actual 10
2․3 Planuri de bază utilizate․ Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază 11
2․3․1 Planuri de bază utilizate 11
2․3․2 Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază 11
2․4 Suprafața fondului forestier 11
2․4․1 Determinarea suprafețelor 11
2․4․2 Tabelul 1E - Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier 12
2․4․3 Utilizarea fondului forestier 14
2․4․4 Evidența fondului forestier pe destinații și deținători 15
2․4․4.1 Repartizarea fondului forestier pe proprietar 15
2․4․5 Evidența fondului forestier pe categorii de folosință și specii 16
2․5 Enclave 16
2․6 Organizarea administrativă (districte, cantoane) 17
2․7 Ocupații și litigii 17
3․ GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR 19
3․1 Istoricul și modul de gospodărire a pădurilor până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat 19
3․1․1 Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurii înainte de anul 1948 19
3․1․2 Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 19
3․2 Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat 21
3․3 Concluzii privind gospodărirea pădurilor 22
4․ STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE 23
4․1 Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren, laborator și birou 23
4․2 Elemente generale privind cadrul natural 23
4․2․1 Geologie 23
4․2․2 Geomorfologie 23
4․2․3 Hidrologie 24
4․2․4 Climatologie 24
4․3 Soluri 25
4․3․1 Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol identificate 25
4․3․2 Descrierea tipurilor și a subtipurilor de sol 25
4․3․3 Lista unităților amenajistice pe tipuri și subtipuri de sol 26
4․4 Tipuri de stațiune 26
4․4․1 Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune 26
4․4․2 Descrierea tipurilor de stațiuni cu factori limitativi și măsurile de gospodărire impuse de acești factori 27
4․4․3 Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune 28
4․5 Tipuri de pădure 28
4․5․1 Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor naturale de pădure 28
1
4․5․2 Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și păduri 28

4․5․3 Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure 29
4․6 Structura fondului de producție și de protecție 30
4․7 Arborete slab productive și provizorii 30
4․8․ Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi 30
4․8․1 Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi 30
4․8․2 Evidența arboretelor (u․a.) afectate de factori destabilizatori și limitativi 30
4․9 Starea sanitară a pădurii 31
4․10 Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație forestieră 31
STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE PĂDURII
5․ ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE
33
5․1 Stabilirea funcțiilor social economice și ecologice ale pădurii 33
5․1․1 Obiectivele social-economice și ecologice 33
5․1․2 Funcțiile pădurii 33
5․1․3 Subunități de producție și protecție constituite 33
5․2 Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii 34
5․2․1 Regimul 34
5․2․2 Compoziția-țel 34
5․2․3 Tratamentul 35
5․2․4 Exploatabilitatea 35
5․2․5 Ciclul 35
REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE
6․ GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE
37
6․1 Reglementarea procesului de producție lemnoasă 37
6․1․1 Reglementarea procesului de producție la SUP „V” - păduri de interes cinegetic 37
6․1․1․1 Stabilirea posibilității de produse principale 37
6․1․1․2 Adoptarea posibilității 39
6․1․1․3 Recoltarea posibilității de produse principale 39
6․1․1․4 Prognoza posibilității de produse principale 41
6․2 Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție 41
6․2․1 Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul I de categorii funcționale 41
6․2․1.1 Calculul volumului de lemn nerecoltat 41
6․2․2 Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II de categorii funcționale 41
6․2․2.1 Calculul volumului de lemn nerecoltat 41
6․3 Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor 41
6․4 Posibilitatea totală 43
6․5 Lucrări de ajutorarea regenerării naturale și împăduriri 43
6․6 Refacerea arboretelor slab productive și substituirea arboretelor cu compoziție necorespunzătoare 45
6․7 Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori 45
7․ VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER 47
7․1 Potențial cinegetic 47
7․2 Potențial salmonicol 47
7․3 Potențial fructe de pădure 47
7․4 Potențial ciuperci comestibile 48
7․5 Resurse melifere 48
7․6 Alte produse 48
8․ PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER 49
8․1 Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor de vânt și zăpadă 49
8․2 Protecția împotriva incendiilor 49
8․3 Protecția împotriva poluării industriale 50
8․4 Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători 50
8․5 Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală 51
8.6 Măsuri de prevenire a alunecărilor și eroziunilor 52
8.7 Măsuri în cazul apariției unor calamități naturale 52
2
9. BIODIVERSITATE 55
9.1 Măsuri în favoarea conservării biodiversității 55
9.1.1 Măsuri generale în favoarea conservării biodiversității 55
9.1.2 Măsuri specifice în favoarea conservării biodiversității 56
INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE
10․ ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE
59
10․1 Instalații de transport 59
10․2 Tehnologii de exploatare 60
10․3 Construcții forestiere 60
11․ ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR 61
11․1 Realizarea continuității funcționale 61
11․2 Dinamica dezvoltării fondului forestier 61
11․2․1 Indicatori cantitativi 62
11․2․2 Indicatori calitativi 62
12․ DIVERSE 65
12․1 Data intrării în vigoare a amenajamentului și durata de valabilitate a acestuia 65
12․2 Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor executate 65
12․3 Indicarea hărților anexate amenajamentului 66
12․4 Colectivul de elaborare a amenajamentului 66
12․5 Bibliografie 66
PARTEA A II - A - PLANURI DE AMENAJAMENT 69
13․ PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ 70
13․1 Planuri decenale de recoltare a produselor principale 71
13․1․1 Planul decenal de recoltare a produselor principale din SUP „V” – păduri de interes cinegetic 71
13․1․1․1 Evidența arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea decenală de produse principale 72
13․1․1․2 Planul decenal de recoltare a produselor principale 72
13․1․1․3 Recapitulația posibilității de produse principale 74
13․1․2 Planul lucrărilor de conservare 75
13․2 Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor 75
13․2․1 Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor 75
13․2․2 Recapitulația posibilității decenale pe specii 75
13․3 Planul lucrărilor de regenerare și împădurire 76
14․ PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚIILE FORESTIERE 78
14․1 Planul instalațiilor de transport 80
14․2 Planul construcțiilor silvice 80
14․3 Lista drumurilor și a unităților amenajistice deservite 80
15․ PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER 81
15․1 Dinamica dezvoltării fondului forestier 82
15․2 Grafice privind evoluția structurii fondului de producție sau de protecție 83
PARTEA A III-A – EVIDENȚE DE AMENAJAMENT 85
16․ EVIDENȚE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER 86
16․1 Evidențe privind descrierea unităților amenajistice 86
16․1․1 Descrierea parcelară 87
16․1․2 Evidența pe u․a․ a datelor complementare din descrierea parcelară 88
16․1․3 Evidența u․a․ inventariate 114
16․1․4 Evidența u․a․ inventariate de ocol 114
16․2 Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier 115
16․2․1 Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale 116
16․2․2 Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale 116
16․2․3 Situația sintetică pe specii 116
16․2․4 Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale 117
16․2․5 Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii 117
16․2․6 Structura și mărimea fondului forestier pe specii 117
3
Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul 117
16․2․7 productiv
16․2․8 Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul neproductiv 118
Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție /protecție după vârstă, grupe funcționale și
16․2․9 specii
118
16․2․10 Structura și mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate și specii 119
16․3 Evidențe privind condițiile naturale și de vegetație 121
16․3․1 Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure 122
16․3․2 Recapitulație pe formații forestiere 122
16․3․3 Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție 122
16․3․4 Repartiția suprafeței pe etaje fitoclimatice, altitudine, înclinare și expoziție 122
16․3․5 Evidența arboretelor slab productive 123
16․3․6 Repartiția suprafețelor arboretelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului 123
16․3․7 Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării 123
16․4 Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producție lemnoasă 124
16․4․1 Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii 125
16․4․2 Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec 125
16․4․3 Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului 126
16․4․4 Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile 126
Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității de produse principale și
16․5 secundare
127
Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare în
16․5․0 raport cu drumuri / distanța de colectare
128
PARTEA A IV-A - APLICAREA AMENAJAMENTULUI 129
17․ EVIDENȚE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI 130
17․1 Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări și împăduriri 131
17․2 Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală 132
17․3 Evidența anuală a tăierilor de regenerare 137
17․4 Evidența anuală a tăierilor de îngrijire 139
17․5 Evidența anuală a tăierilor de igienă, de produse accidentale sau de altă natură 141
Evidența anuală a degajărilor și lucrărilor de ajutorare și îngrijire a regenerărilor naturale și
17․6 culturilor
143
17․7 Evidența lucrărilor de împăduriri 144
Anexe 146
4
Asociația Composesoratului de Pădure și Pășune “Fegyelem”,

S.C. Mogyi România S.R.L., P.F. Végh György Barna și Végh Éva Anul aplicării: 2023
U.P. I Fegyelem
FIȘA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE

A
FONDULUI FORESTIER
5
FOLOSINȚE Suprafața (ha) TOTAL INDICATORUL U․M․

Grupa I Grupa II Altele
A PĂDURI ȘI TERENURI DESTINATE 167,87 - - 167,87 Păduri pentru care se reglementează Gr․ I ha
ÎMPĂDURIRII ȘI REÎMPĂDURIRII recoltarea de produse principale Gr․ II ha
PĂDURI ȘI TERENURI DESTINATE ÎM- 167,87 - - 167,87 Total (grupa I+II) A1 ha
A1 PĂDURIRII PENTRU CARE SE REGLE- Total (A1 + A2) UP ha
MENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE Proporția A1 %
PRINCIPALE (Total rând A11-A17) din care: speciilor UP %
A11- Păduri, plantații cu reușită definitivă, regenerări 167,87 - - 167,87 Clasa de producție A1 -
A13 pe cale artificială sau naturală cu reușită parțială medie UP -
A14 Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, - - - - Consistența A1 -
a doborâturilor de vânt sau a altor cauze medie UP -
A15 Poieni sau goluri destinate împăduririi - - - - Vârsta A1 ani
A16 Terenuri degradate prevăzute a se împăduri - - - - medie UP ani
A17 Răchitării naturale sau create prin culturi - - - - Fond lemnos A1 m3
PĂDURI ȘI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDU- - - - - total UP m3
A2 RIRII PENTRU CARE NU SE REGLEMENTEAZĂ Volum lemnos A1 m3
RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE la hectar UP m3
3
(Total rând A2․1 - A2․5) din care: Indice de creștere curentă A1 m /an/ha
A21- Păduri, plantații cu reușită definitivă, terenuri - - - - Posibilitatea anuală din produse principale m3/an
A22 împădurite pe cale naturală sau artificială cu Posibilitatea anuală din produse sec․ din care m3/an
reușită parțială rărituri m3/an
Volum de recoltat din tăieri de conserva re
Total posibilitate
A23 Terenuri de împădurit în urma doborâturilor de - - - - Indici de recoltare m3/an/ha
vânt sau a altor cauze
A24 Poieni sau goluri destinate împăduririi - - - - LUCRĂRI DE ÎNGRIJIRE ha | m3
A25 Terenuri degradate destinate împăduririi - - - - ȘI CONSERVARE
B TERENURI AFECTATE GOSPODĂRIRII - - 1,70 1,70
SILVICE
C TERENURI NEPRODUCTIVE - - - - LUCRĂRI DE ha
(nisipuri, sărături, mlaștini, râpe, ravene) ÎMPĂDURIRE
D TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN - - - -
FONDUL FORESTIER
D1 Transmise prin acte normative - - - - Clasa de vârstă ani
D2 Ocupații și litigii - - - - Păduri A 1․1․ - A 1․3․
TOTAL UP 167,87 - 1,70 169,57 Păduri A 2․1․ - A 2․2․ ha | %
Enclave: 0,00 Păduri A 1․1․ - A 2․2․
REPARTIȚIA SUPRAFEȚELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCȚIONALE

Categoria 4I - - - - - - - Total
Suprafața - ha 167,87 - - - - - - - 167,87
UNITĂȚI DE GOSPODĂRIRE
Unitatea V 0 -
Suprafața - ha 167,87 - - - -
Ciclu de producție 90 -
DENSITATEA REȚELELOR DE DRUMURI ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER

Publice Forestiere Exploatare Total La începutul deceniului La sfârșitul deceniului În perspectivă
ml/ha %
1,2 0,6 - 1,8 93 93 100
6
TOTAL SPECII
CE GO ST NUA CA STR SC MLA DT DM
167,87 102,87 21,44 12,88 10,97 5,60 4,34 4,06 2,67 2,78 0,26
- - - - - - - - - - -
167,87 102,87 21,44 12,88 10,97 5,60 4,34 4,06 2,67 2,78 0,26
167,87 102,87 21,44 12,88 10,97 5,60 4,34 4,06 2,67 2,78 0,26
100 60 13 8 7 3 3 2 2 2 0
100 60 13 8 7 3 3 2 2 2 0
II2 II2 II0 I8 II0 III8 I7 III0 II2 II2 I0
II2 II2 II0 I8 II0 III8 I7 III0 II2 II2 I0
0,77 0,74 0,74 0,83 0,86 0,77 0,97 0,85 0,86 0,86 0,88
0,77 0,74 0,74 0,83 0,86 0,77 0,97 0,85 0,86 0,86 0,88
72 80 85 56 49 74 23 15 33 48 45
72 80 85 56 49 74 23 15 33 48 45
39887 24719 6600 3521 2328 830 599 228 432 544 86
39887 24719 6600 3521 2328 830 599 228 432 544 86
238 240 308 273 212 148 138 56 162 196 331
238 240 308 273 212 148 138 56 162 196 331
4,8 4,0 4,1 10,8 6,4 4,1 8,1 5,9 1,9 6,5 15,4
574 523 25 0 0 0 0 18 8 0 0
81 11 8 29 14 2 7 2 4 3 1
73 7 8 28 13 2 5 2 4 3 1
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
655 534 33 29 14 2 7 20 12 3 1
Principale 3,4 Secundare 0,5 Conservare 0,0 Total 3,9
Lucr area Degajări Cură țiri Rări turi Igienă Tăieri de cons.
ha ha mc ha mc ha mc ha mc
Total 19,20 81 32,96 731 63,28 542 0
Anual 1,92 8 3,30 73 63,28 54 0
Specia ST TE CE - - - - - - Total
Integrale 0,82 0,53 0,26 - - - - - - 1,61
Completări 0,16 0,11 0,05 - - - - - - 0,32
Total 0,98 0,64 0,31 - - - - - - 1,93
STRUCTURA PE CLASE DE VÂRSTĂ
I (1- 20) II (21- 40) III (41-60) IV (61- 80) V (81-100) VI (101-120) VII și peste TOT AL
19,20 11 12,73 8 7,22 4 17,30 10 105,56 64 5,86 3 167,87 100
- 0 - 0 - 0 - 0 - 0 - 0 - 0 - -
19,20 11 12,73 8 7,22 4 17,30 10 105,56 64 5,86 3 - 0 167,87 100
PROGNOZA POSIBILITĂȚII DE PRODUSE PRINCIPALE

Nivel de Suprafața Volumul arboretelor exploatabile Volumul arboretelor exploatabile Posibilitatea anuală
prognoză în producție în dec․ I - (VD) - mii m3 în dec․ I-II - (VE) - mii m3 - m3/an
2023 -2032 0,00 9,808 19,722 574
2033 - 2042 0,00 13,982 26,918 499
2043 - 2052 0,00 21,928 22,430 477
2053 - 2062 0,00 17,660 18,442 419
7
S․U․P․ V - Păduri de interes cinegetic Ciclul – 90 ani

Nr․ Indicatorul U․M․ Total SPECIA
crt․ CE GO ST NUA CA STR SC MLA DT DM
Păduri pentru care se regle-gr․ I 167,87 102,87 21,44 12,88 10,97 5,60 4,34 4,06 2,67 2,78 0,26
1 mentează recoltarea de gr․ II ha
- - - - - - - - - - -
pro-
duse principale (A11-A13) Total 167,87 102,87 21,44 12,88 10,97 5,60 4,34 4,06 2,67 2,78 0,26
2 Proporția speciilor 100 60 13 8 7 3 3 2 2 2 0
3 Clasa de producție medie - II2 II2 II0 I8 II0 III8 I7 III0 II2 II2 I0
4 Consistența medie 0,77 0,74 0,74 0,83 0,86 0,77 0,97 0,85 0,86 0,86 0,88
5 Vârsta medie ani 72 80 85 56 49 74 23 15 33 48 45
6 Fond lemnos total m3 39887 24719 6600 3521 2328 830 599 228 432 544 86
7 Volum mediu la ha m3/ha 238 240 308 273 212 148 138 56 162 196 331
8 Indici de creștere curentă m3/an 4,8 4,0 4,1 10,8 6,4 4,1 8,1 5,9 1,9 6,5 15,4
9 Indici de creștere indicatoare /ha 3,2 2,9 3,7 5,0 3,6 2,1 6,2 0,0 2,2 3,6 3,8
10 Posibilitatea de prod․ principale 574 524 24 - - - - 18 8 - -
11 Posibilitatea de prod․ secundare m3/an 81 11 8 29 14 2 7 2 4 3 1
12 Total rând (10+11) 655 535 32 29 14 2 7 20 12 3 1
13 Indici de m3/an Principale Secun dare Total
recoltare /ha 3,4 0,5 3,9
STRUCTURA SUPRAFEȚELOR ȘI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ
CLASA DE VÂRSTĂ Total I II III IV V VI VII-->
Suprafața ha 167,87 19,20 12,73 7,22 17,30 105,56 5,86 -
% 100 11 8 4 10 64 3 -
Volum m3 39887 694 2209 1978 5000 28709 1297 -
% 100 2 6 5 13 71 3 -
8
PARTEA I - MEMORIU TEHNIC
9
1․ SITUAȚIA TERITORIAL – ADMINISTRATIVĂ

2․ ORGANIZAREA TERITORIULUI
3․ GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR
4․ STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI
5․ STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL – ECONOMICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE
AMENAJARE
6․ REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ
7․ VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER
ÎN AFARA LEMNULUI
8․ PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER
9. BIODIVERSITATE
10․ INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII
FORESTIERE
11․ ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR
12․ DIVERSE
10
1․ SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
1․1․ Elemente de identificare a unității de producție (proprietății)
Fondul forestier care face obiectul prezentului amenajament aparține Asociației Composesoratului
de Pădure și Pășune “Fegyelem”, S.C. Mogyi România S.R.L. și P.F. Végh György Barna și Végh Éva și
provine în urma reconstituirii dreptului de proprietate în baza legilor de fond funciar din U.P. I Sâniob
din cadrul Ocolului Silvic Săcueni , după cum urmează:
Tab․ 1․1
Denumire fost Unitatea Suprafața
Județul teritorial Parcele aferente
OS UP -ha-
administrativă
26A, 26B%, 26C%, 26D%, 26E%, 26F%, 27-
Bihor Săcueni I Sâniob Sălard 88,3700
33, 10L1, 11L1, 12L1, 13L1
Sâniob 101B-D, 105A%, 105G, 108A-B 28,5800
102A-B, 102D-E, 109A-C, 110A-B, 111A-C,
Săcueni 118A%, 118B%, 118C%, 119D%, 121A%, 52,6200
122B%
Total U.P. 169,5700
Geografic, pădurile sunt situate în Câmpia Buduslăului și Câmpia Barcăului din Câmpia Banato-
Crișană, în bazinul hidrografic al Barcăului․
Fitoclimatic, pădurile în studiu fac parte din CF - Câmpie forestieră.
1․2․ Vecinătăți, limite, hotare

Fondul forestier se găsește în limitele teritoriale a unei singure unități de producție din cadrul
Ocolului Silvic Săcueni․ El cuprinde mai multe trupuri de pădure răspândite pe teritoriul acesteia, astfel
încât se poate vorbi de vecinătăți, limite și hotare doar la nivelul fiecărui trup de pădure în parte․
Vecinătățile fondului forestier sunt specificate în titlurile de proprietate prezentate la anexe․ Hotarele sunt
materializate pe arborii de limită cu vopsea de către proprietar precum și prin borne amenajistice․
1․3․ Trupuri de pădure componente

Fondul forestier în studiu este constituit din 4 trupuri de pădure, prezentate în tabelul următor:
Tab․ 1․3
Nr Denumirea Parcele Suprafața Localitatea în Distanța în km până la․․․
trupului gara
crt componente (ha) căreia se află ocol Localitate
de pădure CFR*
1 Fegyelem 1-8, 10L1-13L1 88,37 Sântimreu 26,3 15,2** 2,3
2 Mogyi 101, 102, 108- 111 62,28 Cubulcut, Sâniob 14,3 16,8 4,5
3 Vegh - Ciuhoi 105 7,09 Cubulcut, Sâniob 18,6 21,2 4,8
4 Vegh - Săcueni 118, 119, 121, 122 11,83 Cubulcut, Sâniob 14,5 17,1 4,6
Total U.P. 169,57 *Săcueni ** Diosig
11
1․4․ Repartizarea fondului forestier pe comune (orașe)

Fondul forestier în studiu este situat pe raza Comunelor Sălard, Sâniob și Orașului Săcueni, județul
Bihor:
Tab․ 1․4
Nr․ Suprafața
Județul Localitatea Parcele aferente
crt -ha-
1 Bihor Sălard 1-8, 10L1-13L1 88,37
2 Sâniob 101, 105, 108 28,58
3 Săcueni 102, 109-111, 118, 119, 121, 122 52,62
Total U.P. 169,57
1․5․ Administrarea fondului forestier

În suprafața în studiu nu există fond forestier proprietate publică. Fondul forestier din prezentul
studiu constituie fond forestier proprietate privată a proprietarilor de drept și este administrat, pe bază
contractuală, de către Ocolul Silvic Săcueni․
1․6․ Terenuri acoperite cu vegetație forestieră situate în afara fondului forestier

În vecinătatea fondului forestier în studiu există terenuri acoperite cu vegetație forestieră situate
în afara fondului forestier (pășuni împădurite)․ Vegetația forestieră menționată este administrată de către
proprietarii acesteia, se gospodărește potrivit scopului pentru care a fost creată, fiind supusă normelor
tehnice silvice, de pază și de circulație a materialului lemnos recoltat emise de către autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură․
12
2․ ORGANIZAREA TERITORIULUI
2․1․ Constituirea proprietății
Constituirea unității de producție (U.P.) I Fegyelem s-a făcut în conformitate cu precizările făcute
la conferința I-a de amenajare․ Ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor
forestiere în baza legilor de fond funciar, Asociația Composesoratului de Pădure și Pășune “Fegyelem” a
primit suprafața de 88,3700 ha - u.a.: 26A, 26B%, 26C%, 26D%, 26E%, 26F%, 27-33, 10L1, 11L1,
12L1, 13L1; S.C. Mogyi România S.R.L. suprafața de 62,2800 ha - u.a.: 101B-D, 102A-B, 102D-E,
108A-B, 109A-C, 110A-B, 111A-C; iar P.F. Végh György Barna și Végh Éva suprafața de 18,9200 ha -
u.a.: 105A%, 105G, 118A%, 118B%, 118C%, 119D%, 121A%, 122B%. Toate aceste suprafețe au fost
retrocedate din cadrul Ocolului Silvic Săcueni, U.P. I Sâniob.
Actele legale de reconstituire a proprietății sunt:
pentru Asociația Composesoratului de Pădure și Pășune “Fegyelem”:
pentru S.C. Mogyi România S.R.L.:
- Contract de vânzare cumpărare nr. 1952 din 08.11.2011 - 62,2800 ha;
pentru P.F. Végh György Barna și Végh Éva:
- Oferta de donație nr. 732 din 14.06.2011 (Titlu de proprietate nr. 9 din 05.05.2033) - 7,0900 ha;
- C.F. nr. 51106 Săcueni - 3,3300 ha;
- C.F. nr. 51108 Săcueni - 1,0000 ha;
- C.F. nr. 51109 Săcueni - 2,3300 ha;
- C.F. nr. 51111 Săcueni - 3,3400 ha;
09.12.2003) - 0,8300 ha;
20.06.2005) - 1,0000 ha;
Parte din suprafața în studiu, 163,70 ha (97%), a mai fost amenajată în anul 2013, în cadrul U.P.
I Fegyelem, amenajamentul respectiv expirând la data de 31 decembrie 2022.
2․2․ Constituirea și materializarea parcelarului și a subparcelarului

Numerotarea parcelară nu s-a modificat, păstrându-se, în mare, numerotarea de proveniență. Se
menționează că la amenajarea precedentă parcelele 26-33 au fost renumerotate 1-8. Delimitarea și
materializarea parcelarului a fost efectuată de către personalul de teren al ocolului silvic ce administrează
pădurile și corespunde cerințelor de ordin tehnic impuse de normele tehnice în vigoare․
13
Subparcelarul a suferit modificări atât din cauza lucrărilor efectuate pe timpul aplicării amenaja-
mentului cât și analizei arboretelor․ Parte din suprafața nou intrată la actuala amenajare (u.a. 26A - 4,10
ha) devine u.a. 1G. Schimbări de subparcelar s-au făcut cu respectarea criteriilor de separare din
normative․ Indicativele alfabetice ale vechiului subparcelar au fost pe cât posibil păstrate, noile
subparcele primind indicative alfabetice în continuarea acestora․
2․2․1․ Mărimea parcelelor și subparcelelor

Tab․ 2․2․1
Anul Parcele Subparcele
amenajării Număr Suprafața - ha Număr Suprafața - ha
medie max․/parc․* min․/parc․* medie maximă/ua* minimă/ua*
2023 23 7,37 16,39/109 0,22/119 49 3,46 12,71/109A 0,22/119D
*suprafață păduroasă
2․2․2․ Situația bornelor

La intersecția liniilor parcelare și la schimbările evidente de aliniament s-au amplasat 37 borne
din beton sau piatră cioplită․ Borne bisate au fost 5.
În tabelul de mai jos se prezintă situația bornelor, pe trupuri compacte, pentru fiecare dintre
unitățile de producție sau de bază din care au fost preluate pădurile:
Tab․ 2․2․2
Denumirea unității Numerotarea Numărul Felul Parcelele, unde
de producție/bază bornelor sunt amplasate
U.P. I Fegyelem 53- 67 15 Beton sau 1-8, 10L1-13L1
231, 234bis, 246, 246bis*, 254bis*, 255bis*, 258 7 piatră 118, 119, 121, 122
198, 214-217, 219-221, 227, 229, 230 11 cioplită 101, 102, 108-111
205, 207, 207bis*, 208 4 105
Total U.P. 37 -
*nou bisate
2․2․3․ Corespondența între parcelarul și subparcelarul precedent și cel actual

Tab․ 2․2․3
Numărul u.a. din amenajamentul anterior şi cel din amenajamentul actual
Precedent Actual Precedent Actual Precedent Actual Precedent Actual Precedent Actual
1A 1A 3B 3B 10L1 10L1 102E 102E 111A 111A
1B 1B 3C 3C 11L1 11L1 105A 105A 111B 111B
1C 1C 3D 3D 12L1 12L1 105G 105G 111C 111C
1D 1D 4A+C+D 4A 13L1 13L1 108A 108A 118A 118A
1E 1E 4B 4B 101B 101B 108B 108B 118B 118B
1F 1F 5 5 101C 101C 109A 109A 119D 119D
2A 2A 6 6 101D 101D 109B 109B - -
2B 2B 7A 7A 102A 102A 109C 109C - -
2C 2C 7B 7B 102B 102B 110A 110A - -
3A 3A 8 8 102D 102D 110B 110B - -
Numărul u.a. din amenajamentul UP I Sâniob OS Săcueni şi cel din amenajamentul actual
Precedent Actual Precedent Actual Precedent Actual Precedent Actual Precedent Actual
26A 1G 121A% 121A 122B% 122B - - - -
14
2․3․ Planuri de bază utilizate․ Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază
2․3․1․ Planuri de bază utilizate
Pentru determinarea suprafețelor și întocmirea hârților s-au folosit planuri de bază restituite, foi
volante, la scara 1:5000, cu curbe de nivel, întocmite de I.G.F.C.O.T. în anul 1971, dar și ortofotoplanuri.
Planurile de bază folosite se încadrează în următoarele trapeze:
- L-34-033-A-a-3-IV - parcelele: 1-4, 5%, 6%, 8%, 10, 11, 12%, 13%
- L-34-033-A-a-4-III - parcelele: 5%, 6%, 7, 8%, 12%, 13%
- L-34-033-A-b-1-IV - parcelele: 110%, 111%
- L-34-033-A-b-2-III - parcela 121
- L-34-033-A-b-3-II - parcelele: 101, 102, 105, 108, 109, 110%, 111%
- L-34-033-A-b-4-I - parcelele: 118, 119, 122
2․3․2․ Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază

Cu ocazia actualei amenajări, pentru completarea planurilor de bază cu detalii amenajistice noi s-
au executat măsurători cu aparat GPS pe o lungime de 2,7 km cu un număr de 82 puncte․
2․4․ Suprafața fondului forestier

2․4․1․ Determinarea suprafețelor
Suprafața actuală a U.P. I Fegyelem este de 169,5700 ha, fiind determinată prin digitizarea
planurilor de bază echipate cu detaliile amenajistice și verificată prin suprapunere pe ortofotograme.
Actualul amenajament operează cu valoarea 169,57 ha․
15
2․4․2․ Tabelul 1E - Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier
Documentul de apr. Scopul modificării efectuate, Modificări în suprafaţa Scoateri temporale
Denumirea unităţii de la care fondului forestier din fondul forestier Defrişări Semnătura
Provine terenul sau Unităţile Scoateri fără şefului
Nr. Felul Supra
beneficiarul amenajistice Intrări def. din SOLD Data scoatere de
crt. document Nr. Data
Scoaterii definitive sau (numerotare veche) f.f.
f. Terme repri din fond ocol
ului n
temporale mirii forestier silvic
din fond forestier ha
Asociația Composesoratului de Pădure și Pășune
“Fegyelem”
UP I Sâniob (OS Săcueni): 26B%, 26C%,
Titlu de 15.12. 26D%, 26E%, 26F%, 27-33
1 83 Legea nr. 1/2000 10L1, 11L1, 12L1, 13L1
84,27 84,27
proprietate 2003
Titlu de 02.04. UP I Sâniob (OS Săcueni): 26A

2 84 Legea nr. 1/2000 4,10 88,37
proprietate 2007
S.C. Mogyi România S.R.L.
Contract UP I Sâniob (OS Săcueni): 101B-D, 102A-B,
08.11. 102D-E, 108A-B, 109A-C, 110A-B, 111A-C
3 de vânzare 1952 Legea nr. 1/2000 62,28 150,65
2011
cumpărare
P.F. Végh György Barna și Végh Éva
51106
51108 UP I Sâniob (OS Săcueni): 118A%, 118B%,
4 C.F. - Comuna Săcueni 118C%, 119D%
10,00 160,65
51109
51111
Oferta de 14.06.
5 732 - UP I Sâniob (OS Săcueni): 105A%, 105G 7,09 167,74
donație 2011
Contract
26.11.
6 de vânzare 5021 - UP I Sâniob (OS Săcueni): 121A% 0,83 168,57
2013
cumpărare
Contract
19.11.
7 de vânzare 5320 - UP I Sâniob (OS Săcueni): 122B% 1,00 169,57
2012
cumpărare
SUPRAFAŢA ACTUALĂ A
169,57
U.P. I FEGYELEM
16
189
190
Documentul de Scopul modificării efectuate, de- Unitățile Modificări în suprafața Scoateri temp․ din Defrișări Semnătura
Nr․
apr obare numirea unității de la care provine amenajistice fondului forestier fond fores tier fără șefului
Scoateri de ocol
Felul docu- terenul sau beneficiarul scoaterii Ter- Data scoatere
crt․ Nr․ Data Intrări def․ din SOLD Supraf․ silvic
mentului definitive sau temporale din fond men repri- din fond
f․f․
forestier ha ha mirii forestier
17
2․4․3․ Utilizarea fondului forestier

Modul de utilizare a fondului forestier se prezintă astfel:
Tab․ 2․4․3․1
Sim- Categoria de Suprafața
bol folosință ha %
A Păduri și terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi 167,87 99,0
A1 Păduri și terenuri destinate împăduririi pentru care se reglementează recoltarea de produse principale 167,87 99,0
A11 Păduri inclusiv plantații cu reușită definitivă 167,87 99,0
A12 Regenerări pe cale artificială cu reușită parțială - -
A13 Regenerări pe cale naturală cu reușită parțială - -
A14 Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâturilor de vânt sau a altor cauze - -
A15 Poieni sau goluri destinate împăduririi - -
A16 Terenuri degradate prevăzute a se împăduri - -
A17 Răchitării naturale ori create prin culturi - -
A2 Păduri și terenuri destinate împăduririi pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale - -
A21 Păduri inclusiv plantații cu reușită definitivă - -
A22 Terenuri împădurite pe cale naturală sau artificială cu reușită parțială - -
A23 Terenuri de reîmpădurit in urma doborâturilor de vânt sau a altor cauze - -
A25 Terenuri degradate destinate împăduririi - -
B Terenuri afectate gospodăririi silvice 1,70 1,0
B1 Linii parcelare principale 1,70 1,0
B2 Linii de vânătoare și terenuri pentru hrana vânatului - -
B3 Instalații de transport forestier: drumuri, căi ferate și funiculare permanente - -
B4 Clădiri, curți și depozite permanente - -
B5 Pepiniere și plantații semincere - -
B6 Culturi de arbuști fructiferi, de plante medicinale și melifere, etc․ - -
B7 Terenuri cultivate pentru nevoile administrației - -
B8 Terenuri cu fazanerii, păstrăvării, centre de prelucrare a fructelor de pădure, uscătorii de semințe, etc․ - -
B9 Ape care fac parte din fondul forestier - -
B10 Culoare pentru linii de înaltă tensiune - -
B11 Fâșii de frontieră și instalații aferente (G) - -
C Terenuri neproductive: stâncării, sărături, mlaștini, ravene, etc․ - -
D Terenuri scoase temporar din fondul forestier - -
Transmise prin acte normative în folosință temporare a unor organizații pentru instalații electrice,
D1 - -
petroliere sau hidrotehnice, pentru cariere, depozite, etc․
D2 Deținute de persoane fizice sau juridice fără aprobările legale necesare, ocupații și litigii - -
TOTAL UP 169,57 100,0
Tab․ 2․4․3․2
Nr Simbol Categoria de folosință forestieră Suprafața - ha
crt Totală din care: Gr I Gr II
1 P Fond forestier total 169,57
1․1․ P․D. Terenuri acoperite cu pădure 167,87 167,87
1․2․ P․C․ Terenuri care servesc nevoilor de cultură
1․3․ P․S․ Terenuri care servesc nevoilor de producție silvică
1․4․ P․A․ Terenuri care servesc nevoilor de administrație forestieră 1,70
1․5․ P․I․ Terenuri afectate împăduririi
1․6․ P․N․ Terenuri neproductive
1․7․ P․T․ Terenuri scoase temporar din fondul forestier și neprimite
1․8․ P․O․ Ocupații și litigii
18
2․4․4․ Evidența fondului forestier pe destinații și deținători

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ FF │ Denumirea indicatorilor │ Total │ Minister │ Alti │
│ │ │ │ │detinatori│
╞═════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ │F O N D U L F O R E S T I E R - T O T A L (P) 169,57 169,57 │
│1 │TERENURI ACOPERITE CU PADURE (PD) 167,87 167,87 │
│101 │RASINOASE (PDR) │
│102 │FOIOASE (PDF) 167,87 167,87 │
│103 │RACHITARII (CULTIVATE SI NATURALE) (PDS) │
│2 │TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA (PC) │
│201 │PEPINIERE (PCP) │
│202 │PLANTAJE (PCJ) │
│203 │COLECTII DENDROLOGICE (PCD) │
│3 │TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVIC(PS) │
│301 │ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE) (PSZ) │
│302 │TERENURI PENTRU HRANA VANATULUI (PSV) │
│303 │APE CURGATOARE (PSR) │
│304 │APE STATATOARE (PSL) │
│305 │PASTRAVARII (PSP) │
│306 │FAZANERII (PSF) │
│307 │CRESCATORII ANIMALE CU BLANA FINA (PSB) │
│308 │CENTRE FRUCTE DE PADURE (PSD) │
│309 │PUNCTE ACHIZITIE FRUCTE, CIUPERCI (PSU) │
│310 │ATELIERE DE IMPLETITURI (PSI) │
│311 │SECTII SI PUNCTE APICOLE (PSA) │
│312 │USCATORII SI DEPOZITE DE SEMINTE (PSS) │
│313 │CIUPERCARII (PSC) │
│4 │TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADM. FORESTIERA (PA) 1,70 1,70 │
│401 │SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS. SILVIC(PAS) │
│402 │CAI FERATE FORESTIERE (PAF) │
│403 │DRUMURI FORESTIERE (PAD) │
│404 │LINII DE PAZA CONTRA INCENDIILOR (PAP) 1,70 1,70 │
│405 │DEPOZITE FORESTIERE (PAZ) │
│406 │DIGURI (PAG) │
│407 │CANALE (PAC) │
│408 │ALTE TERENURI (PAA) │
│5 │TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI (PI) │
│501 │CLASA DE REGENERARE (PIR) │
│502 │TERENURI INTRATE CU ACTE LEGALE IN F. FORESTIER (PIF) │
│6 │TERENURI NEPRODUCTIVE (PN) │
│601 │STANCARII, ABRUPTURI (PNS) │
│602 │BOLOVANISURI, PIETRISURI (PNP) │
│603 │NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE) (PNN) │
│604 │RAPE - RAVENE (PNR) │
│605 │SARATURI CU CRUSTA (PNC) │
│606 │MOCIRLE - SMARCURI (PNM) │
│607 │GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE (PNG) │
│701 │FASIE FRONTIERA (PF) │
│801 │TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN F. FORESTIER SI NEREP(PT) │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
2․4․4․1. Repartizarea fondului forestier pe proprietari

UP Parcele Informații sau deținători legali Documentul care atestă Suprafața
proprietari
/u.a. Nume Sediu dreptul de proprietate proprietății
Localitate Județ Felul doc. Nr. (ha)
Asociația
I 1A-F, 2-8, Composesoratului de Titlu de 83 din
Sântimreu Bihor 84,27
Fegyelem 10L1-13L1 Pădure și Pășune proprietate 15.12.2003
“Fegyelem”
Titlu de 84 din
1G 4,10
proprietate 02.04.2007
Contract de
101, 102, S.C. Mogyi 1952 din
Deva Hunedoara vânzare 62,28
108-111 România S.R.L. 08.11.2011
cumpărare
732 din
14.06.2011
P.F. Végh György Oferta de (Titlu de
105 Érsekcsanád Ungaria 7,09
Barna și Végh Éva donație proprietate
nr. 9 din
05.05.2033)
nr. 51106,
51108,
118, 119 C.F. 51109, 10,00
51111
Săcueni
19
UP Parcele Informații sau deținători legali Documentul care atestă Suprafața

proprietari
/u.a. Nume Sediu dreptul de proprietate proprietății
Localitate Județ Felul doc. Nr. (ha)
Contract de
P.F. Végh
vânzare
György 5021 din
I Fegyelem 121 Érsekcsanád Ungaria cumpărare 0,83
Barna și 26.11.2013
(TP nr. 15 din
Végh Éva
09.12.2003)
Contract de
vânzare
cumpărare 5320 din
122 1,00
(TP nr. 144 19.11.2012
din
20.06.2005)
Total 1-8, 10L1-13L1 Asociația Composes. de Pădure și Pășune “Fegyelem” 88,37
101, 102, 108-
Total S.C. Mogyi România S.R.L. 62,28
111
105, 118, 119,
Total P.F. Végh György Barna și Végh Éva 18,92
121, 122
Total - 169.57
2․4․5․ Evidența fondului forestier pe categorii de folosință și specii

┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Nr.│ Denumirea indicatorilor │ Minister │ Alti │
│crt.│ │ │detinatori│
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 1│F O N D U L F O R E S T I E R T O T A L (RIND 2+33) 169,57 169,57│
│ 2│ S U P R A F A T A P A D U R I L O R TOTAL (RIND 3+10) 167,87 167,87│
│ 3│ R A S I N O A S E │
│ 4│ MOLID │
│ 5│ - DIN CARE : IN AFARA AREALULUI │
│ 6│ BRAD │
│ 7│ DUGLAS │
│ 8│ LARICE │
│ 9│ PINI │
│ 10│ F O I O A S E (RIND 11+12+15+21) 167,87 167,87│
│ 11│ FAG │
│ 12│ STEJARI 141,53 141,53│
│ 13│ - PEDUNCULAT 12,88 12,88│
│ 14│ - GORUN 21,44 21,44│
│ 15│ DIVERSE SPECII TARI 23,41 23,41│
│ 16│ - SALCAM 4,06 4,06│
│ 17│ - PALTIN 0,45 0,45│
│ 18│ - FRASIN 0,85 0,85│
│ 19│ - CIRES │
│ 20│ - NUC 10,97 10,97│
│ 21│ DIVERSE SPECII MOI 0,26 0,26│
│ 22│ - TEI 0,26 0,26│
│ 23│ - PLOPI │
│ 24│ - DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI │
│ 25│ - SALCII │
│ 26│ - DIN CARE IN LUNCA SI DELTA DUNARII │
│ 33│ A L T E T E R E N U R I TOTAL 1,70 1,70│
│ 34│ TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA │
│ 35│ TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA │
│ 36│ TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRATIE FORESTIERA 1,70 1,70│
│ 37│ TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI │
│ 38│ - DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE │
│ 39│ TERENURI NEPRODUCTIVE │
│ 40│ FASIE FRONTIERA │
│ 41│ TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
2․5․ Enclave
În cadrul unității de producție nu există enclave․
20
2․6․ Organizarea administrativă (districte, cantoane)

La data întocmirii prezentului studiu fondul forestier proprietate privată aparținând Asociației
Composesoratului de Pădure și Pășune “Fegyelem”, S.C. Mogyi România S.R.L. și P.F. Végh György
Barna și Végh Éva se află în administrarea Ocolului Silvic Săcueni․
Ca urmare organizarea administrativă a fondului forestier menționat se regăsește în organizarea
administrativă a acestui ocol silvic․ Această organizare poate suferi modificări în funcție de interesele
ocolului silvic și de dinamica aplicării legilor de retrocedare․
2․7․ Ocupații și litigii

Nu există litigii privind delimitarea terenului cu fondul forestier proprietate publică administrat
de RNP sau cu alți proprietari.
21
3․ GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR
Trebuie menționat faptul că, pădurile care alcătuiesc unitatea de producție provin dintr-o singură
unitate de producție din O.S. Săcueni․
În continuare se prezintă date specifice acesteia, încercând să se insiste asupra acelora care fac
obiectul gospodăririi din trecut a pădurilor pentru fondul forestier în studiu․
3․1․ Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare
a amenajamentului expirat
3․1․1․ Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948
Pădurile ce alcătuiesc pădurile U.P. I Fegyelem, asemenea majorității pădurilor din nord-vestul
țării, au aparținut până la apariția „patentei imperiale de segregație” (1851) marilor latifundiari, fiind
folosite ca loc de agrement cinegetic, fără a exista preocupări deosebite pentru gospodărirea lor.
Sub influența mișcării de la 1848, pădurile grofilor au fost împărțite prin actul amintit în păduri
comunale, composesorale și urbariale, în acest fel urmărindu-se începerea lucrărilor de exploatare․
În anul 1879 apare legea XXXI care prin articolul 17 supune pădurile regimului silvic, acestea
fiind trecute sub administrația tehnică a statului austro-ungar․
În anul 1923, pădurile sunt supuse prevederilor Codului Silvic Român, iar în baza legii reformei
agrare din 1921 au fost trecute ca păduri comunale․
În anul 1948, pe baza articolului 7 din Constituția R․P․R․, toate aceste păduri au trecut în
proprietatea statului, ca „bun al întregului popor”․
3․1․2․ Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948

Prin Legea 204 din 1948, pădurile au devenit proprietate de stat, administrate de Ministerul
Silviculturii fiind supuse Codului Silvic.
Primul amenajament a fost întocmit în anul 1956 în cadrul U.P. I Sâniob din M.U.F.G. Săcuieni.
Obiectivele de gospodărire s-au concretizat prin planuri de cultură corespunzătoare conservării treptate,
producția organizându-se in cadrul ciclului de producție de 120 ani cu 6 perioade de cate 20 ani,
tratamentul propus a se aplica fiind tăierile progresive.
Amenajamentul din 1967 a fixat următoarele baze de amenajare:
- țelul de gospodărire: - pentru S.U.P. „A” - producția maximă de masă lemnoasă (lemn de lucru
pentru gater si de rulaj); - pentru S.U.P. „S” - refacerea arboretelor degradate.
- regimul: - codru (realizat prin conversiune mixtă) cu o perioadă de conversiune de 80 ani pentru
S. U. P. „A” si 30 ani pentru S.U.P. „S”
- tratamente: - tăieri rase pentru S.U.P. „S”; - tăieri combinate pentru S. U. P. „A”.
22
Ponderea salcâmului în compoziție pe unitatea de producție era de cca. 80%, restul fiind împărțit
între plopi, stejari, diverse tari, diverse rășinoase și diverse moi.
Amenajamentul din 1977 a fixat următoarele baze de amenajare:
- regimul: - conversiune mixtă pentru trecerea la codru regulat.;
- tratamente: - tăieri combinate în arboretele de cvercinee pure sau în amestec; - tăieri rase de
refacere și substituire în arboretele slab productive; - tăieri în crâng pentru salcâmete.
- compoziția-țel - variabilă de la arboret la arboret în funcție de tipul de pădure și stațiune și
situația concretă;
- vârsta medie a exploatabilității tehnice adoptate a fost de 91 ani;
- ciclul adoptat a fost de 100 ani.
Amenajamentul din 1988 a stabilit următoarele pentru arboretele din acest studiu:
- regimul: - codru regulat;
- tratamente: - tăieri combinate în arboretele de cvercinee pure sau în amestec; - tăieri rase de
refacere și substituire în arboretele slab productive; - tăieri în crâng pentru salcâmete.
- compoziția-țel - se observă introduc unele specii autohtone valoroase (stejar, frasin);
- vârsta medie a exploatabilității tehnice adoptate a fost de 110 ani;
- ciclul adoptat a fost de 110 ani.
Amenajamentele care a urmat stabileau în mare aceleași măsuri ca și cel precedent.
Se menționează că parte din suprafața în studiu, 163,70 ha (97%), a mai fost amenajată în anul
2013, în cadrul U.P. I Fegyelem, amenajamentul respectiv expirând la data de 31 decembrie 2022. Acest
amenajament anterior este completat în prezent cu suprafața de 5,87 ha (4,10 ha aparținând Asociației
Composesoratului de Pădure și Pășune ”Fegyelem”, restul de 1,77 ha persoanelor fizice). Datele
următoare fac referire la acest amenajament expirat.
3․1․2․1. Evoluția constituirii U.B./U.P. și a bazelor de amenajare
Anul Supra- Suprafața Subunități de rire Regim Compoziție Trata- Expl. Ciclu
gospodă
amena- fața pădurilor cu Denumire Supra- % - țel ment și vrst.
jării totală funcții de protecție fața exploit.
- ha - ha % - ha - ani - ani
V- t. progr., de.
30ST30GO
2013 163,70 162,00 99 interes 162,00 99 *codru/crâng t. în protecție 100
20CE20TE
cinegetic crâng - 96
V- t. progr., tehn., de
37CE37ST
2023 169,57 167,87 99 interes 167,87 99 codru t. în prot. - 90
19TE7GO
cinegetic crâng 95
23
3․1․2․2. Evoluția reglementării producției

Anul S.UP Arborete exploa tabile Arborete preex ploatab. Creș- Posi- Ind ice de
amena- denu- Supr. Volum Vol./ha Supr. Volum Vol./ha tere bili- recol- creș- creș-
jării mire indica- tate tare tere tere
toare indic. curentă
- ha - mii m3 - m3/ha - ha - mii m3 - m3/ha - m3 - m3 - m3 /an/ha
V-
2013 interes 87,50 23,648 270 33,40 9,574 287 - 0 0,0 - 5,2
cinegetic
V-
2023 interes 82,45 22,763 276 33,98 10,634 313 540 574 3,4 3,2 4,8
cinegetic
3․2․ Analiza critica a amenajamentului expirat

Suprafața în studiu se află la prima amenajare în forma actuală, dar mare parte a ei (97%) a mai
fost amenajată pentru actualii proprietari. Deci se pot trage anumite concluzii cu privire la amenajamentul
expirat. Comparând prevederile amenajamentului expirat cu realizările prezentate în tabelul de mai jos,
se pot trage următoarele concluzii:
Posibilitatea de produse principale a fost realizată pe 93% din suprafața prevăzută, recoltându-se
57% din volumul preconizat. Posibilitatea de produse secundare a fost realizată pe 75% din suprafață,
recoltându-se 81% din volumul preconizat. Răriturile s-au realizat pe 105% din suprafață, recoltându-se
85% din volumul preconizat; în timp ce nu s-au executat nici curățirile, nici degajările prevăzute. Tăieri
de igienă s-au executat doar pe 12% din suprafața prevăzută, recoltându-se însă 57% din volumul
preconizat. S-a împădurit 26% din suprafața prevăzută. S-au mai extras în total 804 mc accidentale I și 0
accidentale II) de pe 63,1 ha. Accidentalele I din fondul productiv au fost precontate posibilității de
produse principale, volumul total recoltat în deceniu fiind de 3896 mc (72% din posibilitate).
Specificări UM Prevăzut Realizat %

Degajări ha 6,3 0,0 0
Curățiri ha 4,50 0,00 0
mc 36 0 0
Rărituri ha 27,70 29,00 105
mc 632 539 85
Tăieri de ha 38,50 29,00 75
îngrijire mc 668 539 81
Tăieri de ha 53,50 49,80 93
regenerare mc 5406 3092 57
Tăieri de ha - 0 -
conservare mc - 0 -
Igiena ha 630,00 74,40 12
mc 537 308 57
Accidentale ha - 63,1 -
mc - 804 -
Împăduriri ha 8,10 2,10 26
24
3․3․ Concluzii privind gospodărirea pădurilor

În ceea ce privește modul de întocmire al amenajamentelor, este de remarcat prevederea de
gospodărire unitară a tuturor pădurilor, prin adoptarea cu consecvență a principiilor continuității,
productivității și rentabilității․ În virtutea acestora, pădurile au fost îndrumate spre starea normală,
apreciată după structura claselor de vârstă, spre convertirea la codru, pe intensificarea ritmului de refacere
a arboretelor slab productive, spre valorificare lor superioară printr-o sortare mereu ameliorată a masei
lemnoase în paralel cu dotarea pădurilor cu drumuri și prin extinderea unor specii de rășinoase pentru
ameliorarea funcțiilor de producție și protecție․
La aplicarea amenajamentelor se poate reține preocuparea, în linii generale, de respectare a
măsurilor, respectiv prevederile amenajamentelor, la reducerea clasei de regenerare, la extinderea
tratamentelor intensive, creșterea suprafeței arboretelor cu funcții speciale de protecție, la dotarea
pădurilor cu drumuri, etc․
În procesul de gospodărire a pădurilor, de la prima amenajare și până în prezent se constată că
există o îmbunătățire relativă a structurii fondului forestier․ Compoziția la nivel de unități de producție
nu prezintă schimbări spectaculoase, ea a fost și este destul de bună, necesitând totuși unele modificări․
stării pădurilor, deși ar fi existat posibilitatea obținerii unor rezultate mai bune, mai ales prin promovarea
regenerării naturale prin aplicarea tăierilor progresive, precum și prin executarea la timp a
lucrărilor de îngrijire ceea ce ar duce la îmbunătățirea compoziției.
25
4․ STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE

4․1․ Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren
Studiul stațiunii și al vegetației forestiere se face pe baza datelor culese pe teren și prelucrate în
faza de redactare a amenajamentului․
Descrierea parcelară s-a făcut cu cartări staționale la scară mijlocie pentru a obține date cât mai
exacte necesare stabilirii măsurilor silvotehnice adecvate gospodăririi judicioase a pădurilor․
Elementele taxatorice ale arboretelor au fost determinate prin măsurători directe (diametre și
înălțimi) în suprafețe de probă․ Arborii măsurați au fost marcați cu punct roșu․ Aprecierea gradelor de
uscare s-a făcut conform normativelor în funcție de procentul arborilor uscați (arbori cu cel puțin 25%
din coronament uscat)․
Datele culese pe teren au fost trecute în formulare tipizate (fișe de descriere parcelară) care ulterior
au fost introduse în calculator și prelucrate․
Tipurile de stațiune și pădure au fost redate în descrierea parcelară și în alte evidențe de
amenajament prin indici de clasificare zecimală consacrați, iar tipul și subtipul de sol prin codurile
standard․ Clasa de producție a arboretelor tinere, de sub 20 de ani s-a apreciat pe teren indirect în funcție
de starea de vegetație și potențialul stațional․
În cadrul descrierii parcelare, vârsta exploatabilității s-a redat numai la arboretele care fac parte
din fondul forestier productiv (S.U.P. „V”)․
4․2․ Elemente generale privind cadrul natural

4․2․1․ Geologie
Substratul litologic pe care s-au format actualele soluri este alcătuit din: depozite deluviale
(loessuri în trupul Fegyelem, argile roșii în restul suprafeței) din Pleistocenul superior․
4․2․2․ Geomorfologie
Conform lucrării editate de Posea Gr., Badea L. - „România. Unitățile de relief” (1984), suprafață
în studiu este situată în Câmpia Banato-Crișană: în Câmpia Buduslăului din (cea mai mare parte a
suprafeței); precum și în Câmpia Barcăului (partea SE-ică a u.a. 118A și 122B și u.a. 118B, 119D).
În acest cadru, suprafața în studiu este o câmpie înaltă configurația acesteia fiind in general plană,
dar și ondulată.
În raport cu expoziția situația este următoarea:
expoziții însorite 134,84 ha 80 %
expoziții parțial însorite 10,58 ha 6 %
expoziții umbrite 24,15 ha 14 %
Total 169,57 ha 100 %
Expoziția predominantă a U.P. este nordică․
26
În raport cu panta suprafețele se grupează astfel:

<16g 169,57 ha 100 %
16 - 30g - ha - %
31 - 40g - ha - %
>40g - ha - %
Total 169,57 ha 100 %
Panta medie a U.P. este de aproximativ 3g․

Altitudinal suprafața U.P. se întinde între 128 m (u.a. 2B) și 217 m (u.a. 101C), altitudinea medie
fiind în jur de 178 m․ Repartizarea pe categorii de altitudine este următoarea:
100 - 200 m 157,39 ha 93 %

201 - 400 m 12,18 ha 7 %
Total 169,57 ha 100 %
4․2․3․ Hidrologie
Teritoriul unității se găsește în bazinul mijlociu al Barcăului, principala vale din teritoriul în studiu
este Valea Demenieș (Roșiori), afluent de dreapta al Barcăului.
Alimentarea rețelei hidrografice este mixtă, atât nivală cât și pluvială, debitele oscilează în timpul
anului atingând un maxim de primăvară odată cu topirea zăpezilor și un minim în lunile de vară sărace
în precipitații. Suficiența rețelei hidrografice, orizontul Bt compact care moderează scurgerea pe profil,
sunt factori de echilibrare a deficitului hidric estival, asigurând umiditatea necesara procesului de
asimilație al vegetației forestiere. Energia de relief fiind mică, nu se pune problema fenomenelor de
torențialitate.
Apa freatică e la adâncime relativ mare și nu influențează solul prin fenomene de gleizare.
4․2․4․ Climatologie
Conform clasificării din Atlas Geografic General (1980), întreaga suprafață se încadrează în climă
temperat-continentală cu influență oceanică, în regiunea climatică de câmpie: în domeniul topoclimatic
de silvostepă (trupul Fegyelem) și domeniul topoclimatic de pădure sub 300 m altitudine (restul
suprafeței).
În conformitate cu clasificarea Köppen, zona în studiu este situată în regiunea climatică C.f.b.x.
având următoarele caracteristici: C - temperatura medie a celei mai calde luni este mai mare de 10 ºC.
Spre Ecuator este limitată de izoterma de 18 ºC a lunii celei mai reci, iar spre Poli de cea de -3 ºC. Are
un climat temperat, ploios, cu ierni calde; f - precipitații suficiente tot timpul anului;
Vegetația forestieră spontană este formată din: cer, gorun, carpen; iar cea cultivată din: stejar, nuc
american, stejar roșu, salcâm, mălin american, frasin, paltin de munte, tei argintiu․
Datele privind condițiile climatice ale teritoriului, arătate în subcapitolele ce urmează sunt extrase
prin metodologie GIS prin utilizarea datelor de pe pagina de Internet www.worldclim.org.
27
4․2․4․1․ Regimul termic

În cadrul teritoriului U.P. temperatura aerului prezintă variații foarte mici în spațiu, determinate
de creșterea altitudinală․
Temperatura medie anuală este de 10,1ºC, cu maxima lunii celei mai calde de 24,3ºC, iar minima
lunii celei mai reci de -7ºC․
Primul îngheț se produce la sfârșitul sezonului de vegetație când lujerii sunt lignificați, pagubele
înregistrate datorită înghețurilor timpurii sau târzii fiind nesemnificative․
Din punct de vedere termic condițiile sunt favorabile dezvoltării cerului, stejarului, jugastrului,
cireșului, teiului, frasinului․
4․2․4․2․ Regimul pluviometric

Precipitațiile medii anuale se situează în jurul valorii de 587 mm․
4․2․4․3․ Regimul eolian

În cursul anului cele mai frecvente vânturi sunt cele din sector vestic (V, NV, SV). Viteza medie
anuală a vânturilor este de 3 m/s și, având în vedere caracteristicile sistemelor de înrădăcinare a
principalelor specii forestiere precum și profunzimea solurilor, vânturile nu pot produce doborâturi
însemnate, acestea nefiind semnalate․
4․2․4․4․ Indicatori sintetici ai datelor climatice

Indicele de ariditate De Martonne este de 29,2 - corespunzător unui climat moderat umed.
4․3․ Soluri
4․3․1․ Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol identificate
Condițiile specifice din teritoriul în studiu și mai ales substratul și înclinarea mică au avut ca
rezultat formarea unor soluri ce aparțin clasei luvisoluri, luvisoluri tipice․ Solurile sunt în general
mijlociu la profunde.
Tab․ 4․3․1
Nr․ Clasa Tipul șisubtipul Codul Succesiunea Suprafața
crt desol orizonturilor Ha %
1 Luvisoluri Luvosol tipic 2201 Ao-El-Bt-C 167,87 100
TOTAL - - 167,87 100
TOTAL CLASA - - 167,87 100
TOTAL GENERAL - - 167,87 100
4․3․2․ Descrierea principalelor tipuri și subtipuri de sol

Luvosol: Soluri având orizont A ocric (Ao), urmat de orizont eluvial E (El, Ea) și orizont B argic
28
(Bt) cu grad de saturație în baze V>53% cel puțin într-un suborizont din partea superioară; nu prezintă
schimbare texturală bruscă (între E și Bt <7,5 cm).
Luvosol tipic: cu orizonturi Ao, El și Bt având într-unul din suborizonturi, cel puțin în pete (în
proporție de peste 50%) culori în nuanțe de 7,5YR și 10YR, uneori și mai galbene cu valori și crome de
cel puțin3,5 (la umed) pe fețe și în interiorul elementelor structurale (cu excepția solurilor care prezintă
schimbare texturală bruscă pe cel mult 7,5 cm)..
4․3․3․ Lista unităților amenajistice pe tipuri și subtipuri de sol

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Soluri si unitati amenajistice │
╞═════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ │
│ │
│ 10L1 11L1 12L1 13L1 │
│ Total subtip sol: 4 ua 1,70 ha │
│ Total tip sol: 4 ua 1,70 ha │
│22 Luvosol (LV) │
│ 2201 tipic │
│ 1 A 1 B 1 C 1 D 1 E 1 F 1 G 2 A 2 B 2 C 3 A 3 B 3 C 3 D 4 A│
│ 4 B 5 6 7 A 7 B 8 101 B 101 C 101 D 102 A 102 B 102 D 102 E 105 A 105 G│
│ 108 A 108 B 109 A 109 B 109 C 110 A 110 B 111 A 111 B 111 C 118 A 118 B 119 D 121 A 122 B│
│ Total subtip sol: 45 ua 167,87 ha │
│ Total tip sol: 45 ua 167,87 ha │
│ Total UP: 49 ua 169,57 ha │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
4․4․ Tipuri de stațiune

4․4․1․ Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune
Tab․ 4․4․1
Nr. Tipul de stațiune Categor ia de bo nitate Tip și
supe- infe- subtip
crt. Suprafața mijlocie
rioară rioară de
Codul Diagnoza ha % ha sol
CF - Câmpia forestieră
Câmpie forestieră de cereto-gârniță Bm, brun și brun- - 22,75 -
1 8322 22,75 14 2201
roșcat podzolit divers pseudogleizat edafic mijlociu
Câmpie forestieră de cereto-gârnițe Bs, podzolit edafic 145,12 - -
2 8323 145,12 86 2201
mare
Total CF 167,87 100 145,12 22,75 0,00
Total tipuri de stațiune 167,87 100 145,12 22,75 0,00
100 86 14 0
Rezultanta factorilor eco-pedologici se concretizează în stațiunea forestieră sau biotopul care

este componenta nevie a ecotopului․ Teritoriul în studiu se întinde în CF - Câmpie forestieră. Pe
teritoriul în studiu există 2 tipuri de stațiune. Din punct de vedere al bonității se poate constata că
stațiunile sunt extrem de prielnice pentru dezvoltarea speciilor forestiere, 86% din suprafață fiind de
bonitate superioară și 14% de bonitate mijlocie․
29
4․4․2․ Descrierea tipurilor de stațiuni cu factori limitativi și măsurile de gospodărire impuse de acești factori
Tab․ 4․4․2
Etajul Tipul natural de Factori și Măsuri de gospod․ impuse de factorii ecologici și riscuri
fito- Indicativul de clasificare și descrierea concisă a tipului de stațiune pădure și determinanți eco- Compoziția optimă /
Trata
clima- productivitatea logici limitativi, Recomandări Compoziția de împăd․
ment
tic acestuia riscuri în terenuri goale
8322 - Câmpie forestieră de cereto-gârniță Bm, brun și brun-
roșcat podzolit divers pseudogleizat edafic mijlociu.
Frecventă în N-V-ul țării, dezvoltată pe depozite cuaternare cu 7411 - Amestec
8CE,GO+2TE,CI,JU,PĂ
drenaj mediu sau slab, cu soluri brune luvice divers- normal de gorun,
7CE,GO+3TE,CI,AR,JU,PĂ
pseudogleizate, vertice, mezobazice, mijlociu profunde, slab- gârniţă și cer -m
moderat humifere, relativ compacte. Bonitate mijlocie pentru
gârniță, cer, gorun și specii de amestec.
menținerea
consistenței t.
8323 - Câmpie forestieră de cereto-gârnițe Bs, podzolit edafic 7431 - Amestec de - compactitatea pline și a progr.,
mare. Frecventă în N-V-ul țării, dezvoltată pe depozite stejar pedunculat, speciilor de 8ST,GO,CE+2TE,CI,PĂ,SB,JU t. în
cuaternare cu drenaj mediu sau slab, cu soluri brune luvice gorun, cer și amestec și 7ST,GO,CE+TE,CI,JU,AR,PÂ,SB crâng
divers-pseudogleizate, mezobazice, mijlociu profunde, slab- gârniţă -s arbustive
CF - Câmpia forestieră
moderat humifere, cu volum edafic util mare. Predomina în
câmpia medie plană cu înclinare sub 16g în majoritatea cazurilor,
pe expoziții însorite, parțial însorite și umbrite. Altitudinal se 7121 - Ceret 8CE+2TE,FR,JU,SB,PĂ
dezvolta intre 101-400 m. Bonitate superioară pentru cvercinee, normal de câmpie - 7CE+3TE,FR,JU,SB,PĂ
dar în special pentru cerete pure sau in amestec. s
30
203
4․4․3․ Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune

┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ TS │ Unitati amenajistice │
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 0 10L1 11L1 12L1 13L1 │
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Total TS 4 ua 1,70 ha │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8322 3 A 6 105 G 118 A 122 B │
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8323 1 A 1 B 1 C 1 D 1 E 1 F 1 G 2 A 2 B 2 C 3 B 3 C 3 D 4 A 4 B│
│ 5 7 A 7 B 8 101 B 101 C 101 D 102 A 102 B 102 D 102 E 105 A 108 A 108 B 109 A│
│ 109 B 109 C 110 A 110 B 111 A 111 B 111 C 118 B 119 D 121 A │
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Total TS 40 ua 145,12 ha │
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ Total UP 49 ua 169,57 ha │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
4․5․ Tipuri de pădure

4․5․1․ Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor naturale de pădure
Tab․ 4․5․1
tate
Nr․ Tip de Tip de pădure Productivi ală
natur
supe- infe-
crt․ stați- Suprafa ța mijlocie
rioară rioară
une Codul Diagnoza ha % ha
1 8323 7121 Ceret normal de câmpie -s 20,84 12 20,84 - -
2 8322 7411 Amestec normal de gorun, gârniţă și cer -m 22,75 14 - 22,75 -
3 8323 7431 Amestec de stejar pedunculat, gorun, cer și gârniţă -s 124,28 74 124,28 - -
Total tipuri de pădure 167,87 100 145,12 22,75 0,00
100 86 14 0
În condițiile staționale specifice U.P. s-au putut forma 3 tipuri de pădure - amestecuri de cvercinee
și cerete․
4․5․2․ Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și păduri

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ TS │ TP │ Unitati amenajistice │
╞═════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 10L1 11L1 12L1 13L1 │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Total TP 4 ua 1,70 ha │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8322 7411 3 A 6 105 G 118 A 122 B │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8323 7121 2 C 3 B 4 A 4 B │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 7431 1 A 1 B 1 C 1 D 1 E 1 F 1 G 2 A 2 B 3 C 3 D 5 7 A 7 B 8 │
│ 101 B 101 C 101 D 102 A 102 B 102 D 102 E 105 A 108 A 108 B 109 A 109 B 109 C 110 A 110 B│
│ 111 A 111 B 111 C 118 B 119 D 121 A │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Total TP 36 ua 124,28 ha │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Total TS 40 ua 145,12 ha │
╞═════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ Total UP 49 ua 169,57 ha │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
32
4․5․3․ Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Caracterul actual al tipului de padure │ │
│ Formatia │ Natural fundam. de product. │ Part. │ Total deriv. de prod. │ Artif de prod. │ Tanar │ Total │ Ter. │ TOTAL │
│ forestiera │ super.│ mijl. │ infer.│ subpr. │ deriv. │ super. │ mijl. │ infer.│ s + m │ infer.│ nedef. │ padure │ goale │ │ │
│ │ ha │%│
╞═════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│00 │ │ │ │ │ │ 1,70 1,70 1│
│ │ │ │ │ │ │ 100 1 │
│71 CERETE 5,37 │ │ │ │ 2,81 │ 12,66│ 20,84 20,84 12│
│ PURE 26 │ │ │ │ 13 │ 61│ 100 12 │
│74 AMES.CI CE 80,91 20,65 │ │ 4,61│ 0,37 │ 36,01 │ 4,48│ 147,03 147,03 87│
│ CU STEJ.MEZOF 56 14 │ │ 3│ │ 24 │ 3│ 100 87 │
╞═════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│Total UP 86,28 20,65 │ │ 4,61│ 0,37 │ 38,82 │ 17,14│ 167,87 1,70 169,57 100│
│% 52 12 │ │ 3│ │ 23 │ 10│ 99 1 100 │
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 106,93 │ │ 4,61│ 0,37 │ 38,82│ 17,14│ 167,87 1,70 169,57 100│
│% 64 │ │ 3│ │ 23│ 10│ 99 1 100 │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Pădurile în studiu se grupează în 2 formații forestiere: cerete pure, amestec de cer cu stejari
mezofiți․
Analizând caracterul actual al tipului de pădure redat pe formații forestiere, tipuri de stațiune și
tipuri de pădure în partea a III-a a amenajamentului, la paragraful 15․3․1․ și 15․3․2․ se constată
următoarele:
- pădurile natural fundamentale de productivitate superioară sunt preponderente (52%);
- pădurile natural fundamentale reprezintă 64% din suprafața păduroasă, cele artificiale 23%;
- există arborete parțial derivate pe 3% din suprafață, total derivate pe 0,37 ha;
- există 10% arborete tinere nedefinite;
- nu există: arborete natural fundamentale de productivitate inferioară sau subproductive, total
derivate de productivitate superioară sau inferioară, artificiale de productivitate inferioară;
- arboretele artificiale sunt reprezentate de plantații de salcâm, gorun, cer, stejar, frasin, nuc
american, paltin de munte de 1 - 85 ani, în completări folosindu-se și tei argintiu, stejar roșu, stejar, cer,
mălin american, nuc american;
- speciile principale sunt cer și gorun.
Repartiția suprafețelor în raport cu caracterul actual al tipului de pădure este redată mai jos․
Tab․ 4․5․4․1․
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ CRT Unitati amenajistice │
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ │
│ 10L1 11L1 12L1 13L1 │
│ Total CRT 4 ua 1,70 ha │
│Natural fundamental prod. sup. │
│ 2 C 3 B 7 B 8 101 B 101 C 101 D 102 A 105 A 108 A 109 A 109 B 110 A 111 A 111 B│
│ 111 C 121 A │
│Natural fundamental prod. mij. │
│ 6 118 A 122 B │
│Partial derivat │
│ 108 B 110 B │
│Total derivat de prod. mij. │
│ 109 C │
│Artificial de prod. sup. │
│ 1 B 1 C 1 D 1E 1F 1G 2A 2B 3C 5 7 A 102 B 102 D 102 E 118 B│
│ 119 D │
│Artificial de prod. mij. │
│ 1 A 3 A 4 B 105 G │
│Tinar nedefinit │
│ 3 D 4 A │
│ Total UP 49 ua 169,57 ha │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
33
4․6․ Structura fondului de producție și de protecție

Tab․ 4․6․1․
SUP Gr. GrupaSuprafața Clase de vârstă Clase de producție
de sp. -ha- I II III IV V VI VII și I II III IV V
V I
Qv 141,53 13,26 6,42 5,86 8,86 101,27 6,00 - 8,05 110,66 22,82 - -
DT 26,08 5,94 6,31 1,10 8,44 4,29 - - 0,76 13,84 7,19 3,87 0,42
DM 0,26 - - 0,26 - - - - 0,26 - - - -
Total 167,87 19,20 12,73 7,22 17,30 105,56 6,00 - 9,07 124,50 30,01 3,87 0,42
Total I Qv 141,53 13,26 6,42 5,86 8,86 101,27 6,00 - 8,05 110,66 22,82 - -
DT 26,08 5,94 6,31 1,10 8,44 4,29 - - 0,76 13,84 7,19 3,87 0,42
DM 0,26 - - 0,26 - - - - 0,26 - - - -
Total 167,87 19,20 12,73 7,22 17,30 105,56 6,00 - 9,07 124,50 30,01 3,87 0,42
Principalele caracteristici ale arboretelor din U.P. sunt redate în următorul tabel:
Tab․4․6․2․
Specificări/ Specii CE GO ST NUA CA STR SC MLA DT DM UP
Compoziția(%) 60 13 8 7 3 3 2 2 2 0 100
Clasa de producție II2 II0 I8 II0 III8 I7 III0 II2 II2 I0 II2
Consistența 0,74 0,74 0,83 0,86 0,77 0,97 0,85 0,86 0,86 0,88 0,77
Vârsta medie (ani) 80 85 56 49 74 23 15 33 48 45 72
Creșterea curenta
4,0 4,1 1,8 6,4 4,1 8,1 5,9 1,9 6,5 1,4 4,8
(m3/an/ha)
Volum mediu (m3/ha) 240 308 273 212 148 138 56 162 196 331 238
Fond lemnos (m3) 24719 6600 3521 2328 830 599 228 432 544 86 39887
4․7․ Arborete slab productive și provizorii

┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 109 C │
│ Total UP 1 ua 0,37 ha │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
4․8․ Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi

4․8․1․ Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ Suprafata afectata │
│ Natura factorilor │ % │ Total │ Grad de manifestare │
│ │ │ │ slaba │ moderata │ puternica │ f.putern. │ excesiva │
│ │ │ ha │ % │ ha │ % │ ha │ % │ ha │ % │ ha │ % │ ha │ % │
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│Uscare (U1 - 4) 26│ 43,29 100 43,29 100 │
│Tulpini nesanatoase total (T1 - A) 1│ 1,00 100 1,00 100 │
│din care: 10-20% (T1 - 2) 1│ 1,00 100 1,00 100 │
│Suprafata fondului forestier: │ 167,87 │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
4․8․2․ Evidența arboretelor (u․a․) afectate de factori destabilizatori și limitativi

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Specif. Intensitate Unitati amenajistice afectate │
╞═════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│(U1 - 4)slaba 1 F 1 G 101 B 101 C 101 D 102 A 110 A 111 A 111 C 118 A 118 B │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Total U1 11 ua 43,29 ha │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Total (U1 - 4) Uscare 11 ua 43,29 ha │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│(T1 - 2)20% 122 B │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Total T2 1 ua 1,00 ha │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Total (T1 - 2) Tulpini nesanatoase 10-20% 1 ua 1,00 ha │
╞═════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
34
Suprafața totală afectată de factori destabilizatori și limitativi este de 44,29 ha, reprezentând 26%
din suprafața totală a unității de producție, iar factorul cu ponderea cea mai ridicată este o uscare ușoară
(slabă)․
4․9․ Starea sanitară a pădurii

Starea fitosanitară a arboretelor este în general bună, există 20% tulpini nesănătoase într-un
singur arboret (u.a. 122B)․
În ansamblu, în ceea ce privește vitalitatea actuală, arboretele se prezintă astfel:
vitalitate viguroasă …………………………… 70%;
vitalitate normală …………………………… 27%;
vitalitate slabă …………………………… 3%.
4․10․ Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație

Sintetizând datele tratate în paragrafele acestui capitol se poate afirma că, în general, există o
corelație strânsă între condițiile staționale și de vegetație.
În ceea ce privește tipurile de stațiune și tipurile de pădure identificate în cadrul unității de
producție se constată că există o corelație strânsă între bonitatea stațională și productivitatea pădurilor.
Coeficientul de neconcordanță este de 3%, acest fapt fiind datorat existenței arboretelor artificiale și
derivate. Potențialul stațional privit în comparație cu productivitatea arboretelor se prezintă astfel:
Tab․ 4․10․1
Bonita tea stațiunilor Productivitatea arboretelor Diferențe
Felul Suprafața % Suprafața % + -
superioară 145,12 86 139,54 83 - 3
mijlocie 22,75 14 28,33 17 3 -
inferioară 0,00 0 0,00 0 - -
Total 167,87 100 167,87 100 3 3
În scopul funcționării la o cât mai ridicată capacitate a potențialului stațional prin actualul ame-
najament s-au prevăzut următoarele măsuri de gospodărire:
- reglementarea procesului de producție forestieră s-a făcut avându-se în vedere principiile
amenajamentului, cu deosebire cel al continuității și productivității;
- aplicarea diferențiată a tratamentelor și tehnologiilor de exploatare în raport cu tipurile naturale
de pădure și cu funcțiile atribuite arboretelor;
- intensificarea pazei pădurilor în scopul evitării și înlăturării pericolului de incendii și a
pășunatului abuziv în păduri;
- combaterea la timp a tuturor dăunătorilor în păduri․
35
5․ STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE PĂDURII ȘI A

5․1․ Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii
5․1․1․ Obiective social-economice și ecologice
Obiectivele social-economice se exprimă prin natura produselor și a serviciilor de protecție ori
social-culturale ale pădurii․ Pentru pădurile în studiu, obiectivele social-economice avute în vedere la
reglementarea modului de gospodărire a acestora, detaliate prin stabilirea țelurilor de producție ori de
protecție la nivelul unităților de amenajament (parcelă, subparcelă) sunt prezentate în tabelul următor:
Nr․
Grupa de obiective și servicii Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciilor de realizat
crt
1 Funcții sociale - asigurarea condițiilor de recreere prin vânătoare
10 Produse lemnoase Lemn pentru cherestea și alte întrebuințări.
Vânat, fructe de pădure, ciuperci comestibile, plante medicinale și
11 Produse accesorii
aromate, furaje etc.
5․1․2․ Funcțiile pădurii

Corespunzător obiectivelor social - economice și ecologice propuse, amenajamentul stabilește
funcțiile și categoriile funcționale ale pădurilor unității de producție. Ele sunt repartizate după
principala funcție îndeplinită, după cum urmează:
Tab․ 5․1․2․1
G Grupa, subgrupa și categoria funcțională Supra fața
r Cod Denumire ha %
Arboretele din complexuri de vânătoare și crescătorii de vânat autorizate, destinate creșterii
I 4I 167,87 101
intensive a vânatului, în scopul recreerii prin vânătoare (T IV)
Total subgrupa 4 - păduri cu funcții de protecție, predominant sociale 167,87 100
Total gr. I - păduri cu funcții speciale de protecție 167,87 100
Total U.P. 167,87 100
Suprafața luată în studiu nu se suprapune peste Sit-uri Natura 2000.

În raport de categoriile funcționale pentru care sunt indicate măsuri silviculturale similare, s-au
constituit tipurile de categorii funcționale:
Tab․ 5․1․2․2․
Tipul de catego- Categorii Țelul de gospodărire Suprafața
rie funcțională funcționale ha %
T IV 1.4I - asigurarea condițiilor de recreere prin vânătoare 167,87 100
167,87 100
5․1․3․ Subunități de producție sau de protecție constituite

Pe baza celor menționate mai sus prezentul amenajament operează cu o singură subunitate de
producție sau protecție:
S․U․P․„V” - păduri de interes cinegetic, ce cuprinde arborete din grupa I, categoria 4I având o
suprafață totală de 167,87 ha ce reprezintă 99% din suprafața totală a U.P.
36
5․1․3․1․ Constituirea subunităților de gospodărire

Tab․ 5․1․3․1․1․
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│SUP Unitati amenajistice │
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 10L1 11L1 12L1 13L1 │
│ ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Total Suprafata: 1,70 ha Nr ua: 4 │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ V 1 A 1 B 1 C 1 D 1 E 1 F 1 G 2 A 2 B 2 C 3 A 3 B 3 C 3 D 4 A 4 B 5 6│
│ 7 A 7 B 8 101 B 101 C 101 D 102 A 102 B 102 D 102 E 105 A 105 G 108 A 108 B 109 A 109 B 109 C 110 A│
│ 110 B 111 A 111 B 111 C 118 A 118 B 119 D 121 A 122 B │
│ ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Total Suprafata: 167,87 ha Nr ua: 45 │
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│Total UP Suprafata: 169,57 ha Nr ua: 49 │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
5․2․ Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii

5․2․1․ Regimul
Pentru realizarea obiectivelor social-economice și ținând cont de caracteristicile biologice ale
speciilor existente se adoptă regimul de codru, arboretele de salcâm se vor trata în regim de crâng
simplu․
5․2․2․ Compoziția țel

Compoziția-țel se stabilește în funcție de condițiile staționale reflectate în tipurile natural-
fundamentale de pădure, țelurile social - economice și starea arboretului existent․
În descrierea parcelară compoziția-țel este redată diferit pentru arboretele exploatabile respectiv
cele preexploatabile și neexploatabile․
Pentru arboretele exploatabile este redată compoziția-țel de regenerare în funcție de compoziția-
țel optimă corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure․ Pentru arboretele neexploatabile și
preexploatabile este redată compoziția-țel la exploatabilitate reprezentând cea mai favorabilă compoziție
la care trebuie să ajungă arboretele la vârsta exploatabilității în raport cu compoziția lor actuală și cu
posibilitățile de modificare a ei prin intervenții silvotehnice adecvate․ Compoziția-țel optimă s-a stabilit
în funcție de tipul natural fundamental de pădure și este redată în „Norme tehnice privind compoziții,
scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate” – ediția 2000․
În tabelul de mai jos sunt redate, atât pe ansamblu cât și pentru suprafața în producție, compozi-
țiile țel optime, compoziții la care vor ajunge arboretele în viitor printr-o gospodărire judicioasă․
Tab․ 5․2․2
S Tip Tip Compoziția Suprafața Suprafața pe specii
UP stațiune pădure - țel - ha - CE ST TE GO
V 8323 7121 9CE 1TE 20,84 18,76 2,08
8322 7411 5GO 3CE 2TE 22,75 6,83 4,54 11,38
8323 7431 3CE 5ST 2TE 124,28 37,28 62,14 24,86
Total S.U.P. ha 167,87 62,87 62,14 31,48 11,38
V % 100 37 37 19 7
TOTAL U.P. ha 167,87 62,87 62,14 31,48 11,38
% 100 37 37 19 7
Compoziția actuală: 60CE13GO8ST7NUA3CA3STR2SC2MLA1DT1FR
Compozițiile-țel de regenerare urmăresc refacerea tipului natural fundamental de pădure․ Ca
37
specii de amestec se propune tei․
5․2․3․ Tratamentul
Prezentul amenajament prevede următoarele tratamente: tăieri progresive, tăieri în crâng cu tăiere
de jos, astfel:
- tratamentul tăierilor progresive pentru majoritatea arboretelor;
- tratamentul tăierilor în crâng simplu în salcâmete․
5․2․4․ Exploatabilitatea
Exploatabilitatea reprezintă o stare a arboretului considerată în raport cu sortimentul, clasa de
producție și modul de regenerare․ În cazul codrului regulat se stabilește exploatabilitatea tehnică (pentru
arboretele din grupa a II-a) în raport cu realizarea unui anumit sortiment de lemn (cherestea, pentru
furnire) care în medie realizează creșterea maximă la o anumită vârstă (vârsta exploatabilității tehnice)․
În cazul arboretelor cu funcții speciale de protecție (grupa I) se stabilește exploatabilitatea de protecție․
Din prelucrarea automată a datelor vârsta medie a exploatabilității a rezultat de 95 ani (vezi cap․15․4․3․
din partea a III-a a amenajamentului)․
5․2․5․ Ciclul
Având în vedere că specia de bază este cer de clasa a II-a de producție, s-a adoptat ciclul de 90
ani․
38
6․ REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI

DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE
PROTECȚIE
6․1․ Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale
6․1․1․ Reglementarea procesului de producție la SUP „V” - păduri de interes cinegetic
6․1․1․1․ Stabilirea posibilității de produse principale
6․1․1․1․1․ Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare
Pentru aplicarea procedeului bazat pe creșterea indicatoare se au în vedere următoarele elemente:

ciclul…………………………․․… 90 ani
suprafața SUP „V”……………․․․․ 167,87 ha
creșterea indicatoare - Ci …․․․․․․․․․ 540 mc
Prin calcule efectuate cu ajutorul calculatorului electronic utilizând formule adecvate din normele
tehnice în vigoare, s-au stabilit volumele de masă lemnoasă posibil de exploatat în primii 10, 20, 40 și
60 de ani, respectiv VD, VE, VF și VG, volume care potrivit stării arboretelor, tratamentelor de aplicat
și perioadelor de regenerare adoptate, ar putea fi exploatate, fără sacrificii de exploatabilitate, în
următorii 10, 20, 40 și respectiv 60 de ani․
Aceste volume, la care s-au adăugat și creșterile producției principale au următoarele valori:
VD = 9808 mc VD/10 = 981 mc/an
VE = 19722 mc VE/20 = 986 mc/an
VF = 33159 mc VF/40 = 829 mc/an
VG = 35250 mc VG/60 = 588 mc/an
Precizând că valoarea parametrului Q este 1,26, aceasta exprimând raportul dintre volumele reale
de masă lemnoasă exploatabilă în primii 60 de ani și volumele care ar fi necesare pentru recoltarea
anuală și continuă, în același interval, a unei posibilități egale cu creșterea indicatoare, se deduce că
subunitatea „V” – - păduri de interes cinegetic – prezintă excedent de masă lemnoasă exploatabilă․
Conform „Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor”, pentru unitățile de producție cu
excedent de masă lemnoasă exploatabilă (Q>=1), la stabilirea posibilității în condițiile asigurării
continuității, indicatorul de referință care va fi luat în considerare la stabilirea posibilității va fi dată de
relația:
P = mCi, unde: Ci – creșterea indicatoare; m – factor modificator dedus în raport cu volumele
de masă lemnoasă exploatabile în primele perioade ale ciclului
Din prelucrarea automată a datelor acest indicator are valoarea de 574 mc, acesta fiind, deci,
indicatorul de posibilitate semnificativ după metoda creșterii indicatoare, indicator de luat în seamă la
adoptarea posibilității de produse principale.
39
6․1․1․1․1․1․ Posibilitatea după procedeul creșterii indicatoare

Tab․ 6․1․1․1․1․1
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ V │ │ CE │ GO │ ST │ NUA │ CA │ STR │ SC │ MLA │ DT │ DM │ Total │
╞══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ CI 301 79 64 40 12 27 6 10 1│ 540│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VD │ 9808│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VD1 323 13 85 │ 421│
│ VD2 12273 733 │ 13006│
│ VD3 7719 870 60 │ 8649│
│ VD4 │ │
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VE │ 19722│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VE1 12610 733 27 62 166 94 265 │ 13957│
│ VE2 7719 870 60 │ 8649│
│ VE3 │ │
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VF 25924 6030 29 753 45 104 274 │ 33159│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VG 26706 6697 99 294 986 45 109 314 │ 35250│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ DD1 │ 8819│
│ DD2 │ 8925│
│ DD3 │ 11566│
│ DD4 │ 2860│
│ DM │ 2860│
│ Q │ 1,26│
│ VD/10 │ 981│
│ VE/20 │ 986│
│ VF/40 │ 829│
│ VG/60 │ 588│
│ Posibilitate │ 574│
╞══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╛
│ A: │ 0,756│
│ M: │ 1,063│
│ Ciclul │ 90│
│ Suprafata totala │ 167,87│
│ Suprafata in grupa I-a functionala │ 167,87│
│ Suprafata in grupa a II-a functionala │ │
└─────────────────────────────────────────────────────┘
6․1․1․1․2․ Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă

Structura pe clase de vârstă este redată în următorul tabel:
Tab․ 6․1․1․1․2
Specificări Clase de vârstă Clasa de vârstă
I II III IV V VI VII și Total normală - ha
Suprafața – ha 19,20 12,73 7,22 17,30 105,56 5,86 - 167,87 37,30
% 11,4 7,6 4,3 10,3 62,9 3,5 - 100 22,2
Se constată un puternic dezechilibru al structurii pe clase de vârstă, neexistând clase de vârstă

apropiate de cea normală. Clasa de vârstă a V-a este excedentară (63% din suprafață), restul claselor
fiind puternic deficitare. Din prelucrarea automată a datelor, prin procedeul claselor de vârstă s-au
obținut următoarele valori: procedeul inductiv (PI) = 534 m3, procedeul deductiv (PD) = 718 m3.
6․1․1․1․2․1․ Posibilitatea după criteriul claselor de vârstă

Tab․ 6․1․1․1․2․1
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│SUP │
╞═════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ V Suprafata totala: 167,87 │
│ Ciclul: 90 │
│ SFM1: 0,00 ST6: 0,00 SU1: 5,37 SU2: 47,25 │
│ SP1P: 34,00 SP1D: 34,00 │
│ M: 34,00 E: 0,00 Q: 1,00 │
│ VG1: 5984 VG2: VG3: VG4: │
│ NR: LP1 SP1: LP2 SP2: LP3 SP3: LP4 SP4: LP5 SP5: LP6 SP6: LP7 SP7: LP8 SP8: │
│ 5 20 83,34 20 34,26 20 4,04 20 30,22 20 16,01 0,00 0,00 0,00│
╞═════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ PI: 5342 PD: 598 de mână: 718 │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
40
6․1․1․2․ Adoptarea posibilității

Tab․ 6․1․1․2
Metoda de calcul
Prin intermediul creșterii indicatoare După criteriul claselor de vârstă
Ci - m3 540 S․P․ normală - ha 37,30
VD/10 - m3 981 Perioada I - ani 30
VE/20 - m3 986 S․P․ I - ha 53,32
VF/40 - m3 829 S․P․ II - ha 41,39
VG/60 - m3 588 S․P․ III - ha 31,83
Q 1,26 P inductiv - m3 534
m 1,063 P deductiv - m3 718
P1 - m3/an 574 P2 - m3/an 534
Posibilitatea adoptată - P = 574 m3/an
După metoda claselor de vârstă indicatorul de posibilitate semnificativ este cel calculat după
procedeul inductiv (534 mc), acesta fiind mai mic decât cel după procedeul deductiv.
S-a hotărât adoptarea posibilității de 574 m3, dat de posibilitate după creșterea indicatoare․
6․1․1․3․ Recoltarea posibilității de produse principale

Situația pe urgențe a arboretelor încadrate în planul decenal precum și volumele de extras în
deceniu se prezintă în următorul tabel:
Tab․ 6․1․1․3․1
Suprafața Volum Volum de
Urgența U․a․ %
- ha total - m3 extras - m3
I 15 2C, 3B 5,37 289 289 100
Total urgența I 5,37 289 289 100
II 24 4B 2,81 289 289 100
7B, 8, 101D, 108A, 109B, 110A, 111A, 111C, 118A,
25 45,14 13210 5164 39
121A, 122B
Total urgența II 47,95 13499 5453 40
TOTAL 53,32 13788 5742 42
Prezentul amenajament prevede pentru S․U․P․ „V” - păduri de interes cinegetic următoarele
tipuri de tratamente:
1. Tratamentul tăierilor progresive s-a propus pentru arboretele care pot fi dirijate spre tipul
natural fundamental de pădure prin promovarea semințișului natural․ Se va executa pe o suprafață totală
de 50,51 ha preconizându-se un volum de 5453 mc, cu un procent mediu de extras de 40%. Intensitatea
intervenției este de 108 mc/ha․ Perioada de regenerare adoptată este de 10 - 20 ani. Acest tratament se
propune în 13 arborete și va fi detaliat pe tipuri de tăieri în cele ce urmează.
2. Tratamentul tăierilor în crâng cu tăiere de jos s-a propus pentru salcâmete․ Se va executa
pe o suprafață totală de 2,81 ha preconizându-se un volum de 289 mc, cu un procent mediu de extras de
100%. Intensitatea intervenției este de 103 mc/ha․ Perioada de regenerare adoptată este de 10 ani. Acest
tratament se propune în u.a. 4B.
În funcție de starea arboretelor și stadiul regenerării s-au propus următoarele tipuri de tăieri:
- tăieri progresive de însămânțare în u․a․ 108A, 109B, 110A, 111A, 111C, 121A, 122B (17,46
41
ha), consistența 0,7 - 0,8, cu semințiș utilizabil pe maxim 0,2S. Arboretele se vor parcurge cu o singură
intervenție, urmărindu-se maximizarea instalării semințișului natural. Se preconizează un volum de 1788
mc, procentul de extras fiind de 30%. Perioada de regenerare este de 20 ani.
- tăieri progresive de punere în lumină în u․a․ 118A (7,72 ha), consistența 0,6, cu semințiș
utilizabil pe 0,2S. Arboretul se va parcurge cu o singură intervenție, urmărindu-se maximizarea
dezvoltării semințișului natural. Se preconizează un volum de 689 mc, procentul de extras fiind de 45%.
Perioada de regenerare este de 20 ani.
- tăieri progresive de însămânțare-punere în lumină în u․a․ 7B, 8, 101D (19,96 ha), consistența
0,7 - 0,8, cu semințiș utilizabil pe 0,1 - 0,2S. Arboretele se vor parcurge cu două intervenții, urmărindu-
se maximizarea instalării și dezvoltării semințișului natural. Se preconizează un volum de 2687 mc,
procentul de extras fiind de 47%. Perioada de regenerare este de 20 ani.
- tăieri progresive de racordare în u․a․ 2C, 3B (5,37 ha), consistența 0,1 - 0,2, cu semințiș
utilizabil pe 0,7S. Arboretele se vor lichida printr-o singură intervenție, urmărindu-se maximizarea
protejării semințișului natural. Se preconizează un volum de 289 mc, procentul de extras fiind de 100%.
Perioada de regenerare este de 10 ani.
Toate arboretele din planul decenal se vor parcurge pe întreaga suprafață.
Indicele de recoltare la produse principale va fi de3,4 mc/an/ha pentru fondul productiv și
întreaga suprafață păduroasă․
Posibilitatea pe tratamente, grupe funcționale și specii

Tab․ 6․1․1․3․2
Suprafața de Volum de
Tratament Grupa Posibilitatea anuală - m3
parcurs - ha extras - m3
funcțional Total Anual Tota Anua ML
CE GO ST NUA CA STR SC
ă ă ă l l A
Tăieri I 50,51 5,05 5453 545 521 24 0 0 0 0 0 0
progresiv
II 0,00 0,00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
e
Total 50,51 5,05 5453 545 521 24 - - - - - -
Tăieri I 2,81 0,28 289 29 3 0 0 0 0 0 18 8
în crâng II 0,00 0,00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total 2,81 0,28 289 29 3 - - - - - 18 8
TOTAL I 53,32 5,33 5742 574 524 24 0 0 0 0 18 8
II 0,00 0,00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
TOTAL 53,32 5,33 5742 574 524 24 0 0 0 0 18 8
42
6․1․1․4․ Prognoza posibilității de produse principale

Tab․ 6․1․1․4
Actuala amenajare După 10 ani După 20 ani După 30 ani
Elemente Valori Elemente Valori Elemente Valori Elemente Valori
V1 - mc 9808 V1' 13982 V1'' 21928 V1''' 17660
V2 - mc 19722 V2' 26918 V2'' 22430 V2''' 18442
V3 - mc 32658 V3' 27420 V3'' 23212 V3''' 19750
V4 - mc 33160 V4' 28202 V4'' 24520 V4''' 20193
V5 - mc 33942 V5' 29510 V5'' 24963 V5''' 23857
V6 - mc 35250 V6' 29953 V6'' 28627 V6''' 25154
Q 1,3 Q' 0,8 Q'' 0,7 Q''' 0,3
m 1,1 m' nu este cazul m'' nu este cazul m''' nu este cazul
P - mc/an 574 P' 499 P'' 477 P''' 419
Prognoza posibilității de produse principale pe următoarele trei decenii s-a făcut pornind de la
valorile actuale ale volumelor posibile de recoltat în primii 10, 20, 30, 40, 50, 60 de ani (V1, V2, V3,
V4, V5, V6)․ Aceste volume s-au recalculat de fiecare dată rezultând indicatorii de posibilitate după
metoda creșterii indicatoare (P1) și respectiv posibilitatea indicată de minimul dintre aceștia, la cele trei
nivele de prognoză․ Creșterea indicatoare a fost calculată ținându-se cont de îmbunătățirea structurii
arboretelor (compoziție, consistență, clase de producție). În următoarele trei decenii posibilitatea va
scădea progresiv, odată intrarea în deficit de masă lemnoasă exploatabilă și creșterea acestuia․ Prin
amânarea de la exploatare a unor arborete, în următoarele trei decenii s-ar putea recolta, în medie, circa
465 mc/an.
6․2․ Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție

6․2․1․ Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul I de categorii funcționale
Nu există arborete din tipul I funcțional․
6.2.1.1. Calculul volumului de lemn nerecoltat conform H.G. 447/2017
Nu este cazul.
6․2․2․ Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II de categorii funcționale

Nu există arborete din tipul II funcțional․
6.2.2.1. Calculul volumului de lemn nerecoltat conform H.G. 447/2017
Nu este cazul.
6․3․ Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor

Pe baza situației constatate pe teren cu prilejul descrierii parcelare și ținând cont de normele în
vigoare s-a întocmit „Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor” (12․2․1․)․
Ținând cont de tipurile de pădure în care se încadrează arboretele prevăzute în acest plan, de
temperamentul speciilor, vârsta, consistența, de indicii de recoltare realizați anterior, pentru fiecare u․a․
în parte s-au stabilit lucrarea sau lucrările ce vor fi necesare în deceniu, indicii de recoltare precum și
43
numărul de intervenții․
Având în vedere structura pe clase de vârstă a arboretelor, planul lucrărilor de îngrijire nu prevede
degajări.
Planul lucrărilor de îngrijire prevede curățiri în arborete de 1-15 ani, având consistența 0,8-1,0.
Unitățile amenajistice se vor parcurge cu o singură intervenție pe toată suprafața. Unitatea amenajistică
1A se va parcurge și cu rărituri.
Suprafața efectivă de parcurs în deceniu este de 19,2 ha․ Vârsta medie a u․a․ prevăzute la curățiri
este de 13 ani, consistența medie 1,0, intensitatea medie de 4 mc/an/ha, iar indicele mediu de extracție
(socotit fără creșteri) de 12%, deci intervenția este moderată․ Prin curățiri se vor extrage anual circa 8
m3 ․
Planul lucrărilor de îngrijire prevede rărituri în arborete de 10-75 ani, având consistența 0,8-1,0․
Arboretele au fost prinse cu o singură intervenție în deceniu, iar cele cu consistența variabilă (0,8-0,9)
se vor parcurge cu intensitate redusă (u.a. 102B, 102E, 118B, 1B, 1E, 1G, 2A, 3A, 3C, 5 - 5-7%).
Suprafața efectivă de parcurs este de 32,96 ha․ Vârsta medie a u․a․ prevăzute la rărituri este de
52 ani, consistența medie 0,8, intensitatea medie de 22 mc/an/ha, iar indicele mediu de extracție (socotit
fără creșteri) de 9%, deci intervenția este moderată․ Prin rărituri se vor extrage anual circa 73 m3․
Indicele de recoltare total la produse secundare va fi de 0,5 mc/an/ha pentru fondul productiv și
întreaga suprafață păduroasă․
Prin tăieri de igienă se vor extrage anual 54 mc de pe 63,28 ha, intensitatea medie a intervenției
fiind de 0,9 mc/an/ha.
Recapitulația posibilității de produse secundare este dată pe grupe de tipuri funcționale și specii
în următorul tabel:
Tab․ 6․3
Speci- Tipul Suprafața - ha Volum - m3 Posibilitatea anuală pe specii - m3
ficări funcț․ Totală Anuală Total Anual CE GO ST NUA CA STR SC MLA DT DM
Curățiri II 19,20 1,92 81 8 4 0 0 1 0 2 1 0 0 0
III-VI 0,00 0,00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total 19,20 1,92 81 8 4 0 0 1 0 2 1 0 0 0
Rărituri II 32,96 3,30 731 73 7 8 30 13 2 5 1 4 2 1
III-VI 0,00 0,00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total 32,96 3,30 731 73 7 8 30 13 2 5 1 4 2 1
Produse II 52,16 5,22 812 81 11 8 30 14 2 7 2 4 2 1
secundare III-VI 0,00 0,00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total 52,16 5,22 812 81 11 8 30 14 2 7 2 4 2 1
T․ igienă Total 63,28 63,28 542 54 35 13 0 1 4 0 0 0 1 0
Posibilitatea de produse secundare este obligatorie pe suprafață (5,22 ha/an) volumele de extras
prevăzute în plan fiind orientative․ De asemenea, pot fi parcurse cu tăieri de îngrijire sau degajări și alte
u․a․ dacă stadiul de dezvoltare al arboretelor va cere aceste intervenții în deceniu․
44
6․4․ Posibilitatea totală (produse principale + conservare + produse secundare)

Tab․ 6․4
Specificări Tipul Suprafața - ha Volum - m3 Posibilitatea anuală pe specii - m3
funcț․ Totală Anuală Total Anual CE GO ST NUA CA STR SC MLA DT DM
Produse princ․ III-VI 53,32 5,33 5742 574 524 24 0 0 0 0 18 8 0 0
Tăieri de cons․ II 0,00 0,00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Produse II 52,16 5,22 812 81 11 8 30 14 2 7 2 4 2 1
secundare III-VI 0,00 0,00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total 52,16 5,22 812 81 11 8 30 14 2 7 2 4 2 1
Principale + II 52,16 5,22 812 81 11 8 30 14 2 7 2 4 2 1
secundare III-VI 53,32 5,33 5742 574 524 24 0 0 0 0 18 8 0 0
Total 105,48 10,55 6554 655 535 32 30 14 2 7 20 12 2 1
Tăieri de igienă 63,28 63,28 542 54 35 13 0 1 4 0 0 0 1 0
Total general* 168,76 73,83 7096 709 570 45 30 15 6 7 20 12 3 1
Suprafața totală de parcurs cu lucrări în deceniu poate să difere de suprafața păduroasă totală
(cazul de față) datorită: respectării continuității producției ceea ce poate impune tăieri de regenerare pe
procent de suprafață (nu este cazul); stării arboretelor tinere și vârstei medii, ceea ce impune o anumită
periodicitate a lucrărilor de îngrijire, intervenții pe procent de suprafață și eventual mai multe tipuri de
lucrări de îngrijire în același arboret (cazul de față); existenței unei subunități de ocrotire integrală a
naturii (S.U.P. „E”) în care nu se propune niciun fel de lucrare (nu este cazul).
Indicele de recoltare total va fi 710 mc/167,87 ha = 4,2 mc/an/ha.
Comparând acest indice cu indicele de creștere curentă total (4,8 mc/an/ha) se constată că în
următorii zece ani se va realiza o acumulare de masă lemnoasă de cel puțin 0,6 mc/an/ha.
6․5․ Lucrări de ajutorarea regenerării naturale și împăduriri

Lucrările de regenerare și împădurire preconizate a fi executate în deceniu sunt sistematizate în
„Planul lucrărilor de regenerare și împădurire” din partea a II-a a proiectului (12․3․)․ La elaborarea
acestui plan s-a ținut cont de potențialul stațional existent, de experiența anterioară a ocolului în
domeniul împăduririlor, de exigențele biologice ale speciilor precum și de țelurile social-economice
impuse․ Se are în vedere refacerea tipului natural fundamental de pădure․
Speciile de bază sunt cerul și gorunul, proporția lor fiind în general asigurată de regenerarea
naturală․ Ca specii de amestec se propune tei․
FORMULA GENERALĂ: 51%ST+33%TE+16%CE
În cursul deceniului se vor executa următoarele lucrări de regenerare și împădurire:
A․ Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale dintre care se vor executa:
Lucrări de ajutorare a regenerării naturale: mobilizarea solului, îndepărtarea subarboretului, a
semințișului și a tineretului neutilizabil ce se vor face în arboretul ce se vor parcurge cu tăieri progresive
și cu semințiș utilizabil instalat pe o suprafață de sub 50%․ Suprafața efectivă de parcurs (Se) a fost
aproximată prin formula: Se=S*(1-0,5C), unde S, C reprezintă suprafața, respectiv consistența
arboretului. Tot în cadrul acestor lucrări este inclusă și provocarea drajonării în arboretele de salcâm ce
se vor parcurge cu tăieri în crâng, pe toată suprafața acestora.
45
Lucrări de îngrijire a regenerării naturale: receparea semințișurilor sau a tinereturilor vătămate

după tăierile progresive în arborete cu semințiș utilizabil instalat pe o suprafață de peste 40%, precum și
în unele arborete care se vor lichida prin tăieri progresive cu două intervenții în deceniu․ Suprafața
efectivă de parcurs (Se) a fost aproximată prin formula: Se=S*(0,8C), unde S, C reprezintă suprafața,
respectiv consistența arboretului.
B․ Lucrări de regenerare și împădurire:
B․2․ Împăduriri în suprafețe ce se vor parcurge cu tăieri de regenerare sub adăpost, incomplet
regenerate pe cale naturală
- în unitățile amenajistice propuse pentru tăieri progresive de racordare se va interveni cu
completări acolo, unde - prin exploatare - s-a distrus semințișul utilizabil, precum și pe porțiunile in-
complet regenerate․ Se estimează, că suprafața de împădurit va fi de maxim 30% din suprafața u․a․
Formula de împădurire s-a calculat în funcție de compoziția țel și compoziția semințișului utilizabil la
momentul împăduririi․
C․ Completări în arborete care nu au închis starea de masiv:
- completări în arborete tinere nou create (C․2․), în vederea compensării pierderilor naturale care
se vor înregistra în plantațiile efectuate după tăieri de regenerare și în cadrul lucrărilor de conservare․
Aceste pierderi se estimează la 20%․
Pentru reușita lucrărilor de regenerare și împădurire se recomandă următoarele:
- pregătirea terenului încă din toamna premergătoare executării plantațiilor;
- executarea plantațiilor în perioada optimă (martie-aprilie);
- efectuarea lucrărilor de ajutorare a regenerării ori de câte ori este necesar;
- interzicerea categorică a pășunatului în pădure․
La sfârșitul planului de regenerare și împădurire s-a indicat orientativ ordinea de execuție a
lucrărilor prevăzute․ Unitatea silvică are obligația de a înregistra în evidențele privind aplicarea
amenajamentului proveniența materialului de împădurit folosit․
Lucrările de regenerare și împădurire prevăzute sunt redate sintetic în următorul tabel:
Tab․ 6․5
Supraf
ha
A LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII NATURALE 32,73
A․1 Lucrări de ajutorare a regenerării naturale 31,99
A․2 Lucrări de îngrijire a regenerării naturale 0,74
B LUCRĂRI DE REGENERARE 1,61
B․2 Împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare 1,61
B․2․3 Împăduriri în completarea regenerării naturale după tăieri progresive 1,61
C COMPLETĂRI ÎN ARBORETE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV 0,32
C․2 Completări în arboretele nou create (20%) 0,32
6․6․ Refacerea arboretelor slab productive și substituirea celor cu compoziții necorespunzătoare

Ritmul refacerii sau substituirii arboretelor slab productive și provizorii a fost stabilit în funcție
de vârsta și starea lor, fiind prezentat în tabelul ce urmează:
46
Tab․ 6․6
Arboret e din tip ul II
Caracterul actual Arboret e din tip urile III -VI de cate gorii funcț.
de categ oriii fun cționale
Supra- Tăieri cu rege nerarea Tăie ri în Tăieri Tăieri Tăieri
al tipului de Tăie ri rase Tăieri de Tăieri de
fața natura lă din să mânță crâng de de de
Alte îngri- igienă conser- îngrijire igienă
pădure ha dec․I dec․II dec․I dec․II dec․I dec․II
dec․ jire vare
Total derivat de
0,37 - - - - - - - - - - - -
product. mij.
TOTAL 0,37 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
6․7․ Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori

Tab․ 6․7
Natura gradul Suprafața Lucrări prevăzute - ha
ha Tăieri Tăieri în Tăieri Tăieri de
de afectare Rărituri Curățiri Total
progresive crâng rase conservare
Uscare slabă 43,29 14,53 - - - 6,16 - 20,69
Tulpini nesănătoase 10-20% 1,00 1,00 - - - - - 1,00
TOTAL 44,29 15,53 0,00 0,00 0,00 6,16 0,00 21,69
Nu există arborete multiplu afectate de asemenea factori. În tabelul de mai sus sunt prezentate
lucrările prevăzute, menite să elimine, pe cât posibil, efectele factorilor enumerați․ Pe ansamblu, se vor
parcurge: 15,53 ha cu tăieri progresive; 6,16 ha cu rărituri; iar restul de 22,6 ha se vor parcurge doar cu
eventuale tăieri de igienă.
47
7․ VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI

FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
7․1․ Potențial cinegetic
Suprafața ocupată de pădure deține o pondere mică, dar suficientă pentru vânatul din zonă.
Iepurii și fazanii găsesc condiții favorabile de existență în fânețele, pășunile și terenurile agricole din
jurul proprietăților studiate.
Alături de aceștia, se întâlnesc: potârnichi, căpriori, mistreți, iar din vânatul răpitor și dăunători se
pot aminti: vulpea, viezurele, vidre, nevăstuici, coțofene, ciori.
Ținând cont de raportul dintre efectivele evaluate și cele optime (în toate cazurile, pentru vânatul
principal, efectivele reale fiind inferioare celor optime) se consideră că producția cinegetică se va
materializa prin condițiile rezultate în urma acțiunii de selecție a exemplarelor nevaloroase, bolnave etc.
În proprietățile în studiu nu există terenuri pentru hrana vânatului, dar acestea există în suprafețele
adiacente. Se poate spune că se poate asigura hrana vânatului, ținând cont de suprafețele întinse de pășuni
și fânețe existente în zonă și de faptul că pe timpul iernii unitatea silvică asigură vânatul cu frunzare,
porumb, cartofi, sfeclă, semințe, fructe, sare etc.
Pentru perioada următoare, ocolului silvic îi revin o serie de răspunderi pentru gospodărirea eficientă
a efectivelor de vânat, după cum urmează:
- recoltarea vânatului să se facă în funcție de raportul dintre efectivele evaluate și normale,
punându-se accent pe eliminarea exemplarelor nevaloroase (bolnave, rău conformate), cât și extragerea
celor posesoare de trofee valoroase, cu punctaje comparabile cu valorile medaliabile;
- se va pune accent pe asigurarea optimă a vânatului cu hrană pentru perioada rece, prin utilizarea
intensivă a terenurilor de hrană prin cultivarea cu porumb, sfeclă, trifoi, lucernă, dar și folosirea
frunzarelor și semințelor forestiere;
- se va urmări cu continuitate combaterea răpitoarelor (vulpi, câini vagabonzi) a speciilor
dăunătoare pentru gospodării (dihorul) sau culturi agricole (cioară, coțofană) astfel ca daunele produse
de acestea să fie limitate.
7․2․ Potențial salmonicol

În cadrul unității de producție nu există ape care să întrunească condiții pentru a fi populate cu
salmonide․
7․3․ Potențial fructe de pădure

În condițiile geografice și pedoclimatice ale unității de producție găsesc condiții bune de
vegetație o serie de specii lemnoase și erbacee, ale căror fructe pot fi ușor valorificate. Dintre acestea
cea mai mare pondere economică o au murele și măceșele. Se mai pot recolta: coarne, mere și pere
pădurețe, porumbe, păducel, măline․
Fructele de pădure sunt recoltate din fondul forestier, dar și de pe terenurile învecinate: pășuni,
48
fânețe, aliniamente de drumuri, etc. Din fond forestier, se pot recolta fructe de pădure din arboretele
incluse în planul decenal, după parcurgerea cu tăieri definitive, precum și din plantațiile tinere până la
realizarea stării de masiv․
Cantitățile de fructe de pădure ce se pot recolta variază de la an la an, în funcție de condițiile
meteorologice, intensitatea fructificației și de modificarea condițiilor legate de gradul de acoperire a
solului cu vegetație forestieră.
7․4․ Potențial ciuperci comestibile

De pe teritoriul unității în studiu se pot recolta hribi, gălbiori, piciorul căprioarei. Producția de
ciuperci comestibile variază de la an la an în funcție de condițiile climatice astfel încât nu se poate estima
producția viitoare. Însă, din cauza rolului cinegetic, producția de ciuperci comestibile se consideră a fi
neînsemnată.
7․5․ Resurse melifere

Pe teritoriul U.P. există 4,06 ha salcâm și 0,26 ha tei. În general, pe lângă valorificarea florilor de
salcâm și tei, se poate conta pe arțar, castan comestibil, salcie, mălin și arbuști (porumbar, păducel), cât
și pe alte specii ierboase (pentru mierea polifloră) existente în suprafețele neocupate de pădure, cele din
arboretele cu consistențe reduse, sau din suprafețele nou regenerate (culturi de 5-15 ani), ce nu au realizat
închiderea stării de masiv.
7․6․ Alte produse

Pe lângă produsele fondului forestier în afara lemnului prezentate anterior, din cadrul U.P. mai
pot fi recoltate și valorificate, în cantități nu întotdeauna neglijabile, următoarele:
- plante medicinale și aromate din flora spontană (flori de soc, mușețel, coada șoricelului, urzica
moartă, etc․; frunze: mur, podbal, păpădie; rădăcini: ferigă, spin, urzică, brusture, etc․);
- semințe forestiere;
- araci;
- fascine;
- bile-manele etc.
49
8․ PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER
Menținerea și creșterea eficacității funcționale a ecosistemului forestier impune adoptarea de

măsuri pentru protecția împotriva diverșilor factori biotici și abiotici, dăunători, măsuri prezentate în
continuare.
8․1. Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor de vânt și zăpadă

Având în vedere structura actuală a pădurii și caracteristicile geoclimatice, teritoriul în studiu nu
prezintă riscuri importante din punct de vedere al doborâturilor și rupturilor de vânt și de zăpadă. În
prezent, acestea nu au fost semnalate.
Ca măsuri de prevenire a riscurilor apariției doborâturilor și rupturilor de vânt și zăpadă se
amintesc:
- menținerea sau refacerea structurilor diversificate spațial;
- îngrijirea marginii de masiv;
- igienizarea permanentă a arboretelor prin tăieri de igienă și conservare;
- introducerea speciilor de amestec în arborete tinere cu structura echienă sau relativ echienă;
- executarea sistematică a tăierilor de îngrijire.
8․2. Protecția împotriva incendiilor

Cu toate că în fondul forestier nu s-au produs incendii (și chiar dacă au avut loc, au fost stinse
încă din stadiu incipient). Cauzele care pot duce la izbucnirea unor incendii în pădure sunt:
- aprinderea focului în pădure, nesupravegherea sau lăsarea acestuia nestins de către muncitorii
forestieri, turiști, vânători, ciobani etc․
- fumatul în alte locuri decât cele amenajate în acest scop și aruncarea țigărilor aprinse la
întâmplare;
- trăsnetul, accidental, în timpul furtunilor puternice․
Majoritatea cauzelor care produc incendii în pădure provin, în general, din nerespectarea instruc-
țiunilor de pază și prevenirea incendiilor, din neglijența persoanelor care lucrează în pădure, a turiștilor,
etc․
În scopul prevenirii izbucnirii unor incendii în pădure, se vor lua următoarele măsuri preventive:
- întocmirea cu regularitate a planurilor de prevenire și stingerea incendiilor;
- procurarea și verificarea periodică a materialelor pentru stingerea incendiilor;
- amenajarea locurilor speciale pentru popas și fumat;
- organizarea patrulării pe timpul sezonului uscat;
- organizarea și instruirea formațiilor pentru stingerea incendiilor;
50
- organizarea tuturor lucrărilor ce se execută în pădure în conformitate cu normele pentru paza și

stingerea incendiilor;
- revizuirea amănunțită a cablurilor și instalațiilor electrice (grupuri electrogene, electropompe,
fierăstraie electrice, etc);
- amenajarea unor observatoare pentru depistarea incendiilor;
- dotarea tuturor punctelor de lucru și a cantoanelor silvice cu pichete pentru prevenirea și
stingerea incendiilor echipate corespunzător;
- supravegherea focurilor din parchete rase în care se ard resturile de exploatare pe toată durata
acestora;
- dotarea tractoarelor cu dispozitive de captare a scânteilor․
În trupurile de pădure în care se practică turismul la sfârșit de săptămână se va avea în vedere ca
turiștii să nu facă foc în pădure și nici mai aproape de 100 m de liziera pădurii․
Persoanele însărcinate cu paza și protecția pădurilor trebuie să dispună de mijloace radio (stații
mobile, telefoane) pentru a anunța în timp util orice eventual incendiu․
8․3․ Protecția împotriva poluării industriale

Datorită amplasării geografice și structurii fondului forestier, zona studiată nu este expusă decât
influenței poluării generale a atmosferei.
Singura recomandare generală se referă la necesitatea păstrării sau refacerii structurii naturale a
fiecărui arboret în parte, această structură asigurând rezistența la acest factor.
De asemenea se va urmări evitarea poluării izolate, datorată activităților curente (cu carburanți,
lubrifianți, pesticide, etc.)
8․4․ Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători

Vegetația forestieră este expusă în permanență acțiunii unor factori biotici, agenți patogenii de
natură entomologică sau criptogamică․
În vederea evitării pagubelor produse de dăunători se vor lua următoarele măsuri de protecție:
- măsuri preventive;
- măsuri de carantină;
- măsuri de combatere propriu-zisă;
Măsurile preventive – au scopul de a asigura arboretelor condiții bune de vegetație pentru a le
conferi rezistență față de diferite boli și dăunători․
Aceste măsuri se realizează prin:
- urmărirea cu continuitate a stării de vegetație a arboretelor și efectuarea la timp a lucrărilor de
îngrijire și a tăierilor de igienă;
- ameliorarea condițiilor staționale prin fertilizări, desecări și irigări․
Măsurile de carantină – se aplică pentru împiedicarea răspândirii bolilor și dăunătorilor dintr-un
51
loc în altul․ Ele constau în:

- efectuarea controlului fitosanitar a materialului săditor;
- izolarea pădurilor atacate și combaterea urgentă a dăunătorilor din aceste păduri․
Măsurile de combatere – au scopul de a distruge dăunătorii prin:
- metode fizico-chimice, ce utilizează insecticide organoclorurate (Detox, Defatox) cu mențiunea
că acestea pot da reacții adverse prin accentuarea în diferite grade a dezechilibrului ecologic propriu
ecosistemelor forestiere;
- metode biologice, ce folosesc introducerea în pădure a faunei entomofage, înmulțirea pe cale
artificială a zoofagilor, a prădătorilor și a paraziților și introducerea lor în pădurile atacate, precum și
folosirea preparatelor microbiologice (Dipel, Bactospeine, Thuringin) sau a virusurilor
entomopatogene․
Speciile de dăunători pot fi grupate, după natura vătămării în patru mari categorii:
- vătămări provocate lemnului, tulpinii, etc;
- defoliatori;
- dăunători criptogamici ai lemnului;
- dăunători criptogamici ai frunzelor, fructelor, etc․
Indiferent de felul atacului (criptogamic sau entomologic), este necesară o urmărire atentă a
apariției atacurilor, extragerea imediată a arborilor afectați și combaterea dăunătorilor pe micile
suprafețe localizate pentru a preîntâmpina extinderea lor․
Personalul de teren va executa, periodic, lucrări de depistare și control conform instrucțiunilor în
vigoare․
În vederea stabilirii concrete a dăunătorilor și a gradației la care s-a ajuns se vor recolta probe și
se vor trimite la laborator․
Este necesar să se țină o evidență clară a dăunătorilor pe fiecare u․a․ urmărindu-se evoluția
acestora în vederea intervenției la momentul oportun․
8.5. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală

Pe teritoriul în studiu a fost semnalat fenomenul de uscare. Suprafața ocupată de arborete afectate
de uscare (slabă) este în prezent de 43,29 ha (26% din suprafața păduroasă). Uscarea nu are caracter de
uscare prematură, afectând arborete de 80 de ani și peste.
Nu au fost prevăzute măsuri speciale de gospodărire, urmând ca pentru prevenirea apariției și
extinderii fenomenului de uscare prematură să se respecte următoarele măsuri:
- evitarea incendiilor;
- extragerea cu prioritate, în cadrul lucrărilor de regenerare, de conservare și de îngrijire, a
arborilor uscați sau în curs de uscare;
- menținerea subarboretului;
- folosirea la lucrările de împădurire a puieților de proveniență locală.
52
8.6. Măsuri de prevenire a alunecărilor și eroziunilor

Pe teritoriul fondului forestier în studiu nu au fost semnalate fenomene de eroziune și nici alunecări,
structura actuală a fondului forestier nu favorizează apariția acestor fenomene.
Ca măsură preventivă, tratamentele adoptate urmăresc evitarea dezgolirii solului, prin
promovarea regenerării naturale și completarea golurilor neregenerate, măsura fiind considerată
suficientă pentru prevenirea acestor fenomene.
În cazul în care sunt semnalate astfel de fenomene, se recomandă următoarele:
- utilizarea în compozițiile-țel a unor specii arborescente ca salcâmul sau sălcioara;
- utilizarea unor specii arbustive cum ar fi cătină albă;
- realizarea unor lucrări specifice cum ar fi: terase simple, terase sprijinite de gărdulețe sau de
banchete, gărdulețe intersectate etc.
8.7. Măsuri în cazul apariției unor calamități naturale

În cazul apariției unor calamități naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt și zăpadă, incendii,
uscare în masă, atacuri de dăunători, etc.) în care intensitatea fenomenelor depășește prevederile
amenajamentului, efectele neputând fi înlăturate prin aplicarea lucrărilor propuse în prezentul
amenajament, se vor aplica prevederile „Ordinului nr. 766 din 23.08.2018 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora și schimbarea categoriei de folosință
a terenurilor din fondul forestier și a Metodologiei privind aprobarea depășirii posibilității/posibilității anuale în
vederea recoltării produselor accidentale I " . În cazul în care apar modificări legislative în ceea ce privește
apariția unor calamități, se vor respecta prevederile legale în vigoare de la data apariției fenomenului.
Principalele soluții/măsuri optime, care se pot lua în cazul apariției unor calamități naturale
(doborâturi de vânt, rupturi de vânt și zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc.), în
vederea eliminării cât mai rapide a efectelor negative a acestora și a stopării extinderii fenomenelor,
sunt următoarele:
- în cazul fenomenelor dispersate este necesară inventarierea cât mai rapidă a arborilor afectați în
vederea determinării volumului rezultat, pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor
amenajamentului (dacă volumul arborilor afectați este mai mare de 20% din volumul arboretului
existent la data apariției fenomenului);
- în cazul fenomenelor concentrate este necesară determinarea cât mai rapidă și exactă a suprafeței
afectate, pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă arborii
afectați dintr-un arboret sunt concentrați pe o suprafață de peste 5.000 m2);
- în cazul în care este necesară modificarea prevederilor amenajamentului, se impun următoarele:
- convocarea cât mai rapidă a persoanelor care trebuie să participe la efectuarea analizei în teren:
șeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, șeful de proiect și expertul
53
C.T.A.P., un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care

răspunde de silvicultură, un reprezentant al structurii de administrare/custodelui ariei naturale
protejate, un reprezentant al autorității teritoriale pentru protecția mediului;
- întocmirea cât mai rapidă, de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, a
documentației necesare în conformitate cu prevederile Ordinului 766/23.08.2018 (sau a legislației în
vigoare la data apariției fenomenului);
- punerea în valoare a arborilor afectați;
- extragerea arborilor afectați cât mai repede cu putință, pentru a evita extinderea fenomenelor, sau
apariția altor fenomene (ex: în cazul arborilor de rășinoase afectați de doborâturi, neextragerea acestora
cât mai urgent posibil poate duce la deprecierea lemnului și apariția atacurilor de ipide, etc.
- împădurirea suprafețelor afectate cu specii aparținând tipului natural fundamental de pădure;
- stabilirea, eventual schimbarea compozițiilor țel de regenerare sau de împădurire, astfel încât
viitoarele arborete să prezinte o rezistență mai ridicată la factorii destabilizatori ce au condus la
afectările respective;
- măsuri de protecție pe lizierele deschise, perimetrale doborâturilor de vânt și rupturi în masă, pentru
preîntâmpinarea atacurilor de ipide și combaterea acestora;
- pentru volumul recoltat din calamități se vor face precomptările necesare, în sensul opririi de la
tăiere a unui volum echivalent de produse principale din planul decenal.
54
9. BIODIVERSITATE
9.1. Măsuri în favoarea conservării biodiversității

Conservarea biodiversității este unul dintre obiectivele de gospodărire prioritare avute în vedere
la amenajarea tuturor pădurilor. El răspunde cerințelor unei gospodăriri durabile a pădurilor,
contribuind la conservarea speciilor și habitatelor naturale.
Conservarea biodiversității vizează realizarea mai multor obiective ce conduc la adoptarea
următoarelor tipuri de măsuri:
- măsuri generale favorabile biodiversității, urmărite la nivelul fiecărui arboret, oricare ar fi funcțiile
atribuite pe care acesta le îndeplinește, respectiv unitatea de gospodărire din care face parte;
- măsuri specifice, urmărite la nivelul pădurilor cu rol de ocrotire a genofondului și ecofondului forestier.
9.1.1. Măsuri generale în favoarea conservării biodiversității

Măsurile generale sunt măsuri menite să asigure conservarea diversității biologice la nivelul
tuturor ecosistemelor forestiere în vederea maximizării funcției ecoproductive prin conservarea diversității
genetice și specifice.
în acest sens, în gospodărirea pădurilor din prezentul studiu se au în vedere următoarele:
- se va promova cu prioritate regenerarea naturală a arboretelor cu prilejul aplicării
tratamentelor silviculturale;
- pentru împăduriri, materialul genetic pentru fiecare specie trebuie să fie din proveniențele
locale, populația locală fiind unitatea de bază în raport cu care se stabilește strategia de management:
- se va menține un amestec bogat de specii la nivelul fiecărui arboret, prin promovarea tuturor
speciilor adaptate condițiilor locale, potrivit tipului natural fundamental de pădure, în proporții
corespunzătoare ecologic și economic, ce păstrează din punct de vedere al bogăției de specii, caracterul
natural al ecosistemelor;
- cu prilejul efectuării intervențiilor silvotehnice, se va păstra subarboretul existent, cu excepția
situațiilor în care acesta afectează mersul regenerării în arboretele cuprinse în planul decenal de recoltare
a produselor principale sau dezvoltarea arboretelor tinere;
- se vor proteja arbuștii în culturile înființate pe terenurile degradate, în lizierele sau luminișu-
rile din cuprinsul pădurii, unde speciile de animale găsesc hrană și adăpost;
- se vor păstra luminișuri, poieni și terenuri pentru hrana faunei sălbatice, în vederea conservării
biodiversității păturii erbacee;
- se pot păstra arbori morți („pe picior” și „la sol”) până la un anumit procent (1-2%), cu prilejul
efectuării tăierilor de regenerare și a lucrărilor de îngrijire și conducere;
- se vor păstra „arbori pentru biodiversitate” - buchete, grupe de arbori sau porțiuni și mai mari,
reprezentative sub raportul biodiversității. Pot fi aleși, în acest scop, arbori care prezintă putregai,
55
scorburi, arbori cu lemn aflat într-un stadiu avansat de descompunere. Nu se pune problema menținerii
acestor arbori în arborete afectate de factori destabilizatori (cu intensitate a atacului de cel puțin slabă)
în care există deja arbori uscați, atacați de insecte, vătămați de vânt și zăpadă;
- se va urmări realizarea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă, fiecare clasă de vârstă fiind
însoțită de un anume nivel al biodiversității;
- se vor conduce arboretele la vârste mari, potrivit exploatabilității tehnice, care să favorizeze
adoptarea de cicluri de producție lungi. Faptul că într-o unitate de gospodărire cu structură pe clase de
vârstă echilibrată există arborete exploatabile cu vârste înaintate, denotă un nivel ridicat al biodiversității.
9.1.2. Măsuri specifice în favoarea conservării biodiversității

Măsurile specifice în favoarea conservării biodiversității sunt măsuri menite să asigure
conservarea și protecția valorilor de biodiversitate (obiectivelor de conservare), pentru care pădurilor
respective li s-au atribuit funcții prioritare de protecție (subgrupele funcționale 1.5 și/sau 1.6).
Deoarece suprafața luată în studiu nu se suprapune cu nici o arie naturală protejată, nu sunt prevăzute măsuri
specifice în favoarea conservării biodiversității, oricum, însă, amenajamentul dispune de mijloace de
identificare, descriere și inventariere a biodiversității la diferite niveluri ale acesteia. Elemente ale
biodiversității sunt cuprinse în descrierea parcelară, cu referiri și la tipologia stațională și la tipologia
habitatelor naturale.
Pentru conservarea biodiversității se vor respecta măsurile prevăzute de OUG nr. 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu
modificările și completările ulterioare, astfel:
Pentru speciile de plante și animale sălbatice terestre, acvatice și subterane, care trăiesc atât în
ariile naturale protejate, cât și în afara lor sunt interzise:
a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul
lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
b) perturbarea intenționată în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de hibernare și de migrație;
c) deteriorarea, distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și/sau ouălor din natură;
d) deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
e) recoltarea florilor și a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenție a acestor
plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
f) deținerea, transportul, vânzarea sau schimburile în orice scop, precum și oferirea spre schimb sau
vânzare a exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.
În vederea protejării tuturor speciilor de păsări, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise:
a) uciderea sau capturarea intenționată, indiferent de metoda utilizată;
b) deteriorarea, distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și/sau ouălor din natură;
c) culegerea ouălor din natură și păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
56
d) perturbarea intenționată, în special în cursul perioadei de reproducere sau de maturizare, dacă o astfel
de perturbare este relevantă în contextul obiectivelor prezentei ordonanțe de urgență;
e) deținerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea și capturarea;
f) vânzarea, deținerea și/sau transportul în scopul vânzării și oferirii spre vânzare a acestora în stare vie
ori moartă sau a oricăror părți ori produse provenite de la acestea, ușor de identificat.
57
10․ INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI

CONSTRUCȚII FORESTIERE
10․1․ Instalații de transport
Tab․ 10․1
Lungime
Nr․ Indicativ Denumirea drumului Suprafața Volumul
(km)
în afara deservită - deservit -
crt․ drum în pădure* total
pădurii ha- mc-
DRUMURI EXISTENTE
- drumuri publice
1 DP001 Sântimreu - 0,2 0,2 88,37 3934
Total publice 0,0 0,2 0,2 88,37 3934
- drumuri forestiere
1 FE002 Lucaci - 0,1 0,1 69,37 2272
Total forestiere 0,0 0,1 0,1 69,37 2272
- drumuri de exploatare
- - - - - - - -
Total de exploatare - - - - -
TOTAL EXISTENTE 0,0 0,3 0,3 157,74 6206
DRUMURI NECESARE
FN001 Cubulcut - 1,8 1,8 11,83 890
TOTAL NECESARE 0,0 1,8 1,8 11,83 890
TOTAL GENERAL 0,0 2,1 2,1 169,57 7096
* în sau adiacent fondului forestier aparținând proprietății
Accesibilitatea este de 93%, distanța medie de colectare pe U.P. fiind de 0,69 km; s-au considerat
accesibile arboretele având distanța medie de colectare de până la 1,6 km. Pentru a accesibiliza în
întregime suprafața este necesară construirea unui drum forestier având lungimea de 1,8 km, care să
accesibilizeze parcelele 118, 119, 121, 122. Se constată că acesta nu este rentabil a se construi în deceniu
(a se vedea cap. 14․ - Planuri privind instalațiile de transport și construcții forestiere).
La drumurile publice și cele de exploatare s-a calculat lungimea tronsoanelor la care gravitează
material lemnos․ Date privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității sunt prezentate și în
capitolul 16.5. („Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității”). Pentru scoaterea
și transportul materialului lemnos se folosesc și numeroase drumuri de pământ care se racordează sau
sunt în prelungirea drumurilor intravilane ale localităților; acestea nu au fost incluse în calculul
accesibilității și pot fi folosite pe vreme uscată sau cu înghețuri.
Densitatea rețelei instalațiilor de transport (ml/ha)

Densitate
Actuală În viitor
Natura drum
Drumuri publice 1,2 ml/ha 1,2 ml/ha
Drumuri forestiere 0,6 ml/ha 11,2 ml/ha
Drumuri de exploatare - -
Total 1,8 ml/ha 12,4 ml/ha
58
Accesibilitatea fondului de producție și a posibilității

SPECIFICĂRI Accesibilitatea
actuală - % la sfârșitul deceniului - %
a) Fondul de producție: 93 93
din care: exploatabil 88 88
preexploatabil 100 100
neexploatabil 96 96
b) Posibilitatea: 87 87
din care: produse principale 85 85
produse secundare 94 94
tăieri de conservare - -
tăieri de igienă 100 100
10․2․ Tehnologii de exploatare

Adoptarea tehnologiilor de recoltare a masei lemnoase are la bază în primul rând caracteristicile
de pantă ale terenului și caracteristicile tratamentelor adoptate․
Ținând cont de condițiile de teren specifice U.P. (panta terenului) pentru scosul și apropiatul
materialului lemnos se vor folosi tractoarele cu troliu sau atelajele․ Arborii vor fi colectați sub formă de
arbori secționați în trunchiuri și catarge, iar coroana arborilor fracționată în bucăți․ Se va acorda atenție
deosebită ocrotirii semințișului utilizabil instalat, evitării rănirii arborilor de viitor și degradării solului․
10․3․ Construcții forestiere

În cadrul U.P. nu există construcții forestiere․
59
11․ ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR

11․1․ Realizarea continuității funcționale
Asigurarea continuității funcționale a pădurilor presupune în general două aspecte: asigurarea
continuității protecției și asigurarea continuității producției în limitele determinate de structura pe clase
de vârstă a arboretelor․ Pentru realizarea acesteia au fost atribuite funcții pentru fiecare arboret (vezi
cap․ 5), amenajamentul prevăzând modalitățile specifice de gospodărire prin care se urmărește o anumită
specializare a arboretelor în vederea asigurării continuității și exercitării la maxim a funcțiilor atribuite․
Gruparea arboretelor în raport cu funcțiile atribuite în concordanță cu țelurile de gospodărire
urmărite s-a făcut într-o singură subunitate de gospodărire(S.U.P. „V”)․
Din întreaga suprafață în studiu (169,57 ha), 167,87 este ocupată de păduri și nu există clasă de
regenerare. Există în total 1,7 ha terenuri afectate: (linii parcelare). Nu există terenuri neproductive,
nici litigii .Întreaga suprafață păduroasă este grupată în S.U.P. „V” – păduri de interes cinegetic având
rol de producție și secundar de protecție și alcătuind fondul productiv al U.P.
Suprafața păduroasă este împărțită după cum urmează:
- grupa I (167,87 ha), fiind formată din:
- arborete din complexuri de vânătoare și crescătorii de vânat autorizate, destinate creșterii
intensive a vânatului, în scopul recreerii prin vânătoare (T IV) categoria 4I - 167,87 ha;
Se consideră că această zonare funcțională este corespunzătoare și pe viitor, asigurând cadrul

adecvat pentru realizarea continuității funcționale a arboretelor․
În următoarele decenii proporția speciilor se va schimba treptat în favoarea stejarului și a speciilor
de amestec valoroase (tei, cireș, frasin), cu diminuarea proporției carpenului și a salcâmului․
Continuitatea pe termen lung a producției de masă lemnoasă este condiționată de repartiția echilibrată a
arboretelor pe clase de vârstă, condiție inexistentă în prezent․ În viitorul optim se urmărește revenirea
la tipul de pădure natural fundamental și creșterea productivității arboretelor․
11․2․ Dinamica dezvoltării fondului forestier

Datele prezentate în partea a II-a a amenajamentului, la paragraful 14․1․ și 14․2․ sintetizează
dezvoltarea fondului forestier productiv în următoarele trei decenii, prezentând și situația viitorului
optim․ Dinamica dezvoltării fondului forestier productiv este prezentată cu ajutorul a două grupe de
indicatori: cantitativi și calitativi․
60
11․2․1․ Indicatori cantitativi

Tab․11․2․1
Nr․ Indicatori cantitativi UM Valoare
crt․ actuală peste 10 ani peste 20 de ani în viitor
1․ Ponderea pădurilor în suprafața totală a fondului forestier % 99,00 99,00 99,00 99,00
2․ Volum lemnos pe picior – total mii m3 39,89 41,47 42,54 66,57
3․ Volum lemnos pe picior – mediu (la hectar) m3/ha 238 247 253 397
4․ Clasa de producție medie - II2 II2 II0 I8
5․ Creșterea curentă totală m3 814 683 532 1148
6․ Creșterea curentă medie m3/an/ha 4,8 4,1 3,2 6,8
7․ Creșterea indicatoare totală m3/an 540 545 550 766
8․ Creșterea indicatoare medie m3/an/ha 3,2 3,2 3,3 4,6
9․ Posibilitatea de produse principale – totală m3/an 574 499 477 760
10․ Posibilitatea de produse principale – la hectar m3/ha 3,4 3,0 2,8 4,5
11․ Posibilitatea de produse secundare – totală m3/an 81 78 85 380
12․ Posibilitatea de produse secundare – la hectar m3/ha 0,5 0,5 0,5 2,3
1․ Suprafața fondului productiv nu se va modifica.

2․ Consistența actuală de 0,77 este sub cea optimă (0,85-0,90)․ Se estimează că aceasta va scădea
la 0,70 în deceniul II și va crește la 0,78 în deceniul III.
3․ Fondul lemnos productiv și volumul mediu la hectar vor crește de la circa 39,89 mii mc (238
mc/ha), la circa 42,54 mii mc (253 mc/ha) în deceniul III. Acești parametrii rămân sub cei optimi de
66,57 mii mc (397 mc/ha). Aceasta se explică prin structura pe clase de vârstă, proveniența și compoziția
actuală․
4․ Creșterea curentă totală și indicele de creștere curentă vor scădea de la circa 814 mc (4,8
mc/ha), la circa 532 mc (3,2 mc/ha) în deceniul III. Se observă că acești parametrii rămân sub cei optimi
de 1148 mc (6,8 mc/ha). Aceasta se explică prin structura pe clase de vârstă, proveniența și compoziția
actuală․
5․ Posibilitatea prognozată va scădea în următoarele trei decenii datorită intrării în deficit de
masă lemnoasă exploatabilă, încă din deceniul II.
În condiții optime (regenerare din sămânță, compoziție conformă tipurilor de pădure natural
fundamentale, consistență 0,85) s-ar putea recolta susținut în viitor circa 760 m3/an de produse principale
și 380 m3/an de produse secundare․
6․ Creșterea indicatoare în viitorul optim va fi de 766 m3.
7. Ciclul de producție în viitorul optim ar putea crește la 110 ani.
11․2․2․ Indicatori calitativi

1․ Compoziția fondului productiv va suferi modificări prin creșterea proporției stejarului și a
speciilor de amestec valoroase (tei, cireș, frasin), cu diminuarea proporției carpenului și a salcâmului.
2․ Proveniența arboretelor fondului productiv este în prezent:
- elemente de arboret provenite din sămânță 7%
- elemente de arboret provenite din plantații 24%
- elemente de arboret provenite din lăstari 69%
61
În viitor trebuie redusă la minim proporția plantațiilor și se va elimina regenerarea din lăstari․
3․ Clasa de producție medie a arboretelor (II2) este sub maximul ecologic (I8). Productivitatea
generală a arboretelor se va îmbunătăți în viitor, fiind în prezent destul de departe de maximul ecologic
dat de bonitatea stațiunilor․
4․ Productivitatea arboretelor va crește în deceniile următoare prin îmbunătățirea compoziției
și înlocuirea arboretelor provenite din lăstari․
Măsurile silviculturale de ansamblu vor duce la refacerea treptată a tipurilor natural fundamentale
de pădure și apropierea de compoziția generală optimă ceea ce va determina sporuri de productivitate și
posibilități de recoltare crescute în deceniile viitoare․
62
12․ D I V E R S E
12․1․ Data intrării în vigoare a amenajamentului și durata de valabilitate a acestuia
Prezentul amenajament intră în vigoare începând cu data de 01 ianuarie 2023 și are o durată de
valabilitate de 10 ani, deci până la 31 decembrie 2032․
12․2․ Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor executate pe parcursul duratei de valabi-
litate a amenajamentului
Conform instrucțiunilor în vigoare, structura administrativă a fondului forestier în studiu are
obligația de a completa toate evidențele referitoare la lucrările efectuate pe baza prevederilor
amenajamentului precum și altele neprevăzute dar executate din diverse motive fortuite․ Astfel, pe bază
de acte legale se vor înregistra:
- mișcări de suprafețe din fondul forestier cu indicarea suprafețelor în cauză și în cazul ieșirilor
(în special în baza legii 18/1991 și a legii 1/2000) a u․a․, precum și actul normativ care a aprobat miș-
carea respectivă ;
- suprafața arboretelor parcurse cu tăieri de regenerare și volumul de masă lemnoasă rezultat în
urma acestor tăieri;
- suprafața arboretelor slab productive, parcurse cu tăieri de refacere și substituire și volumul de
masă lemnoasă recoltat;
- suprafața arboretelor parcurse cu tăieri de îngrijire și volumul rezultat;
- volumul de masă lemnoasă recoltat din produse accidentale, precum și precontarea lui pe seama
posibilității de produse principale;
- suprafețe efectiv realizate cu lucrări de regenerare și împăduriri;
- stadiul regenerărilor naturale în arboretele prevăzute și parcurse cu tăieri de regenerare în cursul
deceniului;
- suprafețe efectiv realizate cu culturi speciale;
- realizări în dotarea cu drumuri forestiere și construcții silvice;
- realizări în deschiderea liniilor parcelare;
- menționarea u․a․ în care au avut loc fenomene deosebite - incendii, uscare, doborâturi de vânt
etc․
La finele fiecărui an de aplicare se vor totaliza pe U.P. elementele cumulabile înregistrate în
evidența anuală․ Evidența decenală a aplicării amenajamentului este un centralizator pe ani a categoriilor
de lucrări executate în U.P., unde se acumulează diferențele în plus sau în minus dintre cantitățile pla-
nificate și cele realizate․
12․3․ Indicarea hărților anexate amenajamentului

- Harta arboretelor la scara 1:20․000
- Harta lucrărilor de cultură și exploatare, la scara 1:20․000
63
12․4․ Colectivul de elaborare a amenajamentului

Faza de teren:
- descrieri parcelare: ing. György Letícia
- ridicări în plan: ing. György Letícia
- inventarieri: ing. György Letícia
Faza birou:
- redactarea amenajamentului: ing․ Bajgyik Áron
- îndrumare și control: dr. ing․ Petrila Marius - membru C․T․A․P․
ing․ Ferkő Jenő - șef proiect
12․5․ Bibliografie
Academia României - Atlas climatologic;
Academia României - Monografia geografică;
Amenajamentul U․P․ I Sâniob;
Studiu General, O.S. Săcueni;
S.C. Ecosilva S.R.L. - Amenajamentul fondului forestier proprietate privată a Composesoratului
de Pădure și Pășune Fegyelem, S.C. Mogyi Romania S.R.L. și Persoanei Fizice Végh György Barna,
U.P. I Fegyelem - ed. 2013;
Dr․ doc․ V․ Giurgiu - Biometria arborilor și arboretelor din România, ed․1972;
Dr․ ing․ C․ D․ Chiriță și dr․ ing․ N․ Pătrășcoiu - Extras din sistematica unităților de bază ale
tipologiei forestiere;
Dr․ ing․ Al․ Beldie - Flora indicatoare din pădurile noastre - ed․1967;
Dr․ ing․ At․ Haralamb - Cultura speciilor forestiere - ed․1967;
Dr․ ing․ C․ D․ Chiriță și colaboratorii - Solurile României - ed․1967;
Dr․ ing․ C․ D․ Chiriță și colaboratorii - Stațiuni forestiere,ed․1977;
Dr․ ing․ F․ Carcea: Metodă de amenajare a pădurilor - ed․1972
Dr․ ing․ N․ Rucăreanu și dr․ ing․ I․ Leahu - Amenajarea pădurilor - ed․1982;
Dr․ ing․ V․ Giurgiu - Biometria arborilor și arboretelor din România - ed․1972;
Marin Marcu - Meteorologie și climatologie forestieră - ed. Ceres, București 1983;
Posea Gr., Badea L. - România. Unitățile de relief (Regionarea geomorfologică), Ed. Științifică
și Enciclopedică, București 1984;
I․C․P․P․A․ - Sistemul român de clasificare a solurilor, ed․1980;
M․A․P․P․M․ - Îndrumar pentru amenajarea pădurilor, ed․2000;
M․A․P․P․M․ - Norme tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor
și de împădurire a terenurilor degradate (1), ed․ 2000;
M․A․P․P․M․ - Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor (2), ed․ 2000․
M․A․P․P․M․ - Norme tehnice privind alegerea și aplicarea tratamentelor (3), ed․ 2000;
64
M․A․P․P․M․ - Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor (5), ed․ 2000;

M․M.A․P․ - Norme tehnice privind amenajarea pădurilor și ghid de bune practici, ed․ 2022;
- pentru date GIS climatice punctuale: http://www.worldclim.org/
- pentru date GIS altimetrice punctuale: https://land.copernicus.eu/
- pentru date GIS generale: http://geo-spatial.org/
65
PARTEA A II-A - PLANURI DE AMENAJAMENT
66
13․ PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ
67
13․1․ Planuri decenale de recoltare a produselor principale

13․1․1․ Planul decenal de recoltare a produselor principale - SUP „V” - păduri de interes
cinegetic
13․1․1․1․ Evidența arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea decenală de
produse principale
13․1․1․2․ Planul decenal de recoltare a produselor principale - codru
13․1․1․3․ Recapitulația posibilității de produse principale
13․1․2․ Planul lucrărilor de conservare
13․2․ Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor
13․2․1․ Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor
13․2․2․ Recapitulația posibilității decenale pe specii
13․3․ Planul lucrărilor de regenerare și împădurire
68
13․1․1․1․ Evidența arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse

principale
Supra- Volum Nr․ inter- Volum
U․A․ fața + 5 cr Cons․ Semințiș Urg․ P․R․M. ven ții Felul tăierii de
(ha) (mc) utilizabil de ani în extras
Total
regen․ dec․ (mc)
CE100 de 5 ani, pe Tăieri progr. (racordare),
2C 3,89 249 0,2 15 10 1 1 249
0,7S, mixt împăd.
CE8NUA1STR1 de 5
3B 1,48 40 0,1 15 10 1 1 40
ani, pe 0,7S, mixt
4B 2,81 289 0,8 00 de 0 ani, pe 0,0S, 24 10 1 1 Crâng-tăiere de jos 289
CE100 de 3 ani, pe
7B 8,42 2401 0,7 25 20 3 2 Tăieri progr. (îns., p. în lum.) 1128
0,2S, mixt
CE100 de 3 ani, pe
8 10,84 3055 0,7 25 20 3 2 1405
0,2S, mixt
CE100 de 3 ani, pe
101D 0,70 256 0,8 25 20 3 2 154
0,1S, mixt
CE9GO1 de 3 ani, pe
108A 6,21 1942 0,7 25 20 3 1 Tăieri progr. (însămânţare) 583
0,1S, mixt
CE9GO1 de 3 ani, pe
109B 3,31 1240 0,8 25 20 3 1 372
0,1S, mixt
GO1CE9 de 3 ani, pe
110A 1,71 668 0,8 25 20 3 1 200
0,1S, mixt
CE9GO1 de 3 ani, pe
111A 1,60 561 0,8 25 20 3 1 169
0,1S, mixt
CE9GO1 de 3 ani, pe
111C 2,80 1035 0,8 25 20 3 1 311
0,1S, mixt
CE8GO2 de 2 ani, pe
118A 7,72 1544 0,6 25 20 2 1 Tăieri progr. (punere în lumină) 689
0,2S, mixt
CE100 de 2 ani, pe
121A 0,83 272 0,8 25 20 3 1 Tăieri progr. (însămânţare) 82
0,2S, mixt
122B 1,00 236 0,7 00 de 0 ani, pe 0,0S, 25 20 3 1 71
Total 53,32 13788 5742
RECAPITULAȚIE PE URGENȚE
Urgențe de Suprafața Volum Volum de extras
regenerare (ha) (mc) (mc)
15 5,37 289 289
Total urgența I 5,37 289 289
24 2,81 289 289
25 45,14 13210 5164
Total urgența II 47,95 13499 5453
TOTAL 53,32 13788 5742
13․1․1․2․ Planul decenal de recoltare a produselor principale

┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ U a │Tip│Cns│Dst│ Elm │Supr │Vrs│Clp│ % │ │ │Volum + │ L u c r a r i p r o p u s e │Volum de│ % │
│ │fct│ │col│ arb │elm │ │ │arb│ Volum │ 5*cr │ 5 x cr │ in │recoltat│ext│
│ │ │ ├───┤ ├─────┼───┤ │luc├───────┴──────┴────────┤ d e c e n i u l I ├────────┤ │
│ │ │ │hm │ │ ha │ani│ │ │ mc │ │ mc │ │
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 2 C │ CE │ 3,89│ 95│ 2│ 80│ 249│ │ 249│T.PROGRESIVE(racordare)IMPAD │ 249│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │INGRIJIREA SEMINTISULUI │ │ │
│ ╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 4│0,2│ 5│ │ 3,89│ 95│ 2│ 80│ 249│ │ 249│ │ 249│100│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Compozitie tel 7CE 2ST 1TE │
│ Semintis natural 10CE / 5 ani 0.7S mixt │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
69
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ ├───┤ ├─────┼───┤ │luc├───────┴──────┴────────┤ d e c e n i u l I ├────────┤ │
│ │ │ │hm │ │ ha │ani│ │ │ mc │ │ mc │ │
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 3 B │ CE │ 1,48│105│ 2│ 75│ 40│ │ 40│T.PROGRESIVE(racordare)IMPAD │ 40│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │INGRIJIREA SEMINTISULUI │ │ │
│ ╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 4│0,1│ 3│ │ 1,48│105│ 2│ 75│ 40│ │ 40│ │ 40│100│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Compozitie tel 7CE 1STR 1NUA 1TE │
│ Semintis natural 8CE 1NUA 1STR / 5 ani 0.7S mixt │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 4 B │ SC │ 1,69│ 25│ 3│ 60│ 121│ 60│ 181│CRING-TAIERE DE JOS │ 181│ │
│ │ MLA │ 0,84│ 25│ 3│ 60│ 73│ 5│ 78│ajutorarea reg naturale │ 78│ │
│ │ CE │ 0,28│ 25│ 3│ 60│ 20│ 10│ 30│ │ 30│ │
│ ╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 4│0,8│ 6│ │ 2,81│ 25│ 3│ 60│ 214│ 75│ 289│ │ 289│100│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Compozitie tel 10SC │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 7 B │ CE │ 8,42│ 85│ 2│ 75│ 2231│ 170│ 2401│T.PROGRESIVE(insam,p lum) │ 1128│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ajutorarea reg naturale │ │ │
│ ╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 4│0,7│ 3│ │ 8,42│ 85│ 2│ 75│ 2231│ 170│ 2401│ │ 1128│ 47│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Compozitie tel 5CE 2ST 2TE 1CI │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 8 │ CE │10,84│ 85│ 2│ 75│ 2840│ 215│ 3055│T.PROGRESIVE(insam,p lum) │ 1405│ │
│ ╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 4│0,7│ 6│ │10,84│ 85│ 2│ 75│ 2840│ 215│ 3055│ │ 1405│ 46│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Compozitie tel 7CE 2TE 1CI │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│101 D │ CE │ 0,70│ 85│ 2│ 75│ 241│ 15│ 256│T.PROGRESIVE(insam,p lum) │ 154│ │
│ ╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 4│0,8│ 4│ │ 0,70│ 85│ 2│ 75│ 241│ 15│ 256│ │ 154│ 60│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Compozitie tel 7CE 2TE 1CI │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│108 A │ CE │ 5,59│ 90│ 2│ 75│ 1615│ 100│ 1715│T.PROGRESIVE(insamintare) │ 515│ │
│ │ GO │ 0,62│ 90│ 2│ 75│ 217│ 10│ 227│ajutorarea reg naturale │ 68│ │
│ ╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 4│0,7│ 6│ │ 6,21│ 90│ 2│ 75│ 1832│ 110│ 1942│ │ 583│ 30│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Compozitie tel 7CE 2TE 1PA │
│ Semintis natural 9CE 1GO / 3 ani 0.1S mixt │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│109 B │ CE │ 2,98│ 90│ 2│ 80│ 1053│ 60│ 1113│T.PROGRESIVE(insamintare) │ 334│ │
│ ╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 4│0,8│ 7│ │ 3,31│ 90│ 2│ 80│ 1175│ 65│ 1240│ │ 372│ 30│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Compozitie tel 7CE 2GO 1TE │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 4│0,8│ 8│ │ 1,71│ 95│ 2│ 75│ 638│ 30│ 668│ │ 200│ 30│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Compozitie tel 4GO 3ST 3CE │
│ Semintis natural 1GO 9CE / 3 ani 0.1S mixt │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 4│0,8│ 10│ │ 1,60│ 90│ 2│ 75│ 526│ 35│ 561│ │ 169│ 30│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│111 C │ CE │ 2,52│ 90│ 2│ 75│ 879│ 50│ 929│T.PROGRESIVE(insamintare) │ 279│ │
│ ╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 4│0,8│ 9│ │ 2,80│ 90│ 2│ 75│ 980│ 55│ 1035│ │ 311│ 30│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Compozitie tel 3CE 4GO 3ST │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│118 A │ CE │ 6,95│100│ 3│ 85│ 1274│ 75│ 1349│T.PROGRESIVE(punere lumina) │ 607│ │
│ │ GO │ 0,77│100│ 3│ 85│ 185│ 10│ 195│ajutorarea reg naturale │ 82│ │
│ ╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 4│0,6│ 34│ │ 7,72│100│ 3│ 85│ 1459│ 85│ 1544│ │ 689│ 45│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 4│0,8│ 27│ │ 0,83│ 90│ 2│ 85│ 257│ 15│ 272│ │ 82│ 30│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Compozitie tel 7CE 1GO 1CI 1TE │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
┌

70
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ ├───┤ ├─────┼───┤ │luc├───────┴──────┴────────┤ d e c e n i u l I ├────────┤ │
│ │ │ │hm │ │ ha │ani│ │ │ mc │ │ mc │ │
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│122 B │ CE │ 0,90│ 95│ 3│ 80│ 195│ 15│ 210│T.PROGRESIVE(insamintare) │ 63│ │
│ │ GO │ 0,10│ 95│ 3│ 80│ 26│ │ 26│ajutorarea reg naturale │ 8│ │
│ ╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 4│0,7│ 34│ │ 1,00│ 95│ 3│ 80│ 221│ 15│ 236│ │ 71│ 30│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Compozitie tel 7CE 2GO 1CI │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Total 53,32│ 12903│ 13788│ 5742 │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
13․1․1․2․ Recapitulația posibilității de produse principale

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Ua/Tip/SUP Specificari Supraf Vol act 5*cr Vol tot │ Supraf Volum │
│ ha % mc mc mc │ % │ ha mc │ % │
╞════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│UP A. Specii │ │ │ │
│ CE 48,53 91 12004 785 12789│ 93│ 48,53 5237│ 92│
│ GO 2,26 4 705 35 740│ 5│ 2,26 246│ 4│
│ MLA 0,84 2 73 5 78│ 1│ 0,84 78│ 1│
│ SC 1,69 3 121 60 181│ 1│ 1,69 181│ 3│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ B. Tratamente │ │ │ │
│ Taieri progresive │ │ │ │
│ CE 48,25 90 11984 775 12759│ 93│ 48,25 5207│ 91│
│ GO 2,26 4 705 35 740│ 5│ 2,26 246│ 4│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Total 50,51 94 12689 810 13499│ 98│ 50,51 5453│ 95│
│ Taieri in cring │ │ │ │
│ CE 0,28 1 20 10 30│ │ 0,28 30│ 1│
│ MLA 0,84 2 73 5 78│ 1│ 0,84 78│ 1│
│ SC 1,69 3 121 60 181│ 1│ 1,69 181│ 3│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Total 2,81 6 214 75 289│ 2│ 2,81 289│ 5│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ C. Gr. functionale │ │ │ │
│ Gr. 1 53,32 100 12903 885 13788│100│ 53,32 5742│100│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ TOTAL 53,32 100 12903 885 13788│100│ 53,32 5742│100│
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│CODRU A. Specii │ │ │ │
│ CE 48,53 91 12004 785 12789│ 93│ 48,53 5237│ 92│
│ GO 2,26 4 705 35 740│ 5│ 2,26 246│ 4│
│ MLA 0,84 2 73 5 78│ 1│ 0,84 78│ 1│
│ SC 1,69 3 121 60 181│ 1│ 1,69 181│ 3│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ CE 48,25 90 11984 775 12759│ 93│ 48,25 5207│ 91│
│ GO 2,26 4 705 35 740│ 5│ 2,26 246│ 4│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Total 50,51 94 12689 810 13499│ 98│ 50,51 5453│ 95│
│ CE 0,28 1 20 10 30│ │ 0,28 30│ 1│
│ MLA 0,84 2 73 5 78│ 1│ 0,84 78│ 1│
│ SC 1,69 3 121 60 181│ 1│ 1,69 181│ 3│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Total 2,81 6 214 75 289│ 2│ 2,81 289│ 5│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Gr. 1 53,32 100 12903 885 13788│100│ 53,32 5742│100│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ TOTAL 53,32 100 12903 885 13788│100│ 53,32 5742│100│
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│V A. Specii │ │ │ │
│ CE 48,53 91 12004 785 12789│ 93│ 48,53 5237│ 92│
│ GO 2,26 4 705 35 740│ 5│ 2,26 246│ 4│
│ MLA 0,84 2 73 5 78│ 1│ 0,84 78│ 1│
│ SC 1,69 3 121 60 181│ 1│ 1,69 181│ 3│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ CE 48,25 90 11984 775 12759│ 93│ 48,25 5207│ 91│
│ GO 2,26 4 705 35 740│ 5│ 2,26 246│ 4│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Total 50,51 94 12689 810 13499│ 98│ 50,51 5453│ 95│
│ CE 0,28 1 20 10 30│ │ 0,28 30│ 1│
│ MLA 0,84 2 73 5 78│ 1│ 0,84 78│ 1│
│ SC 1,69 3 121 60 181│ 1│ 1,69 181│ 3│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Total 2,81 6 214 75 289│ 2│ 2,81 289│ 5│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Gr. 1 53,32 100 12903 885 13788│100│ 53,32 5742│100│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ TOTAL 53,32 100 12903 885 13788│100│ 53,32 5742│100│
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
13ᴘ1ᴘ2ᴘ Planul lucrărilor de conservare

Nu este cazul.
71
13․2․ Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor

13․2․1 Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Rarituri │ Curatiri │ Degajari │ Igiena │ Total │
│ │ │Supra │Vrs│ │Volum │Crest│Nr│Supraf│Volum │ │Supra │Vrs│ │Volum │Nr│Supraf│Volum│ │Supra│Vrs│Supraf│Volum │ volum │
│ Drum │ u a │ fata │ │Cns│actual│ │in│ parc │ extr │ u a │ fata │ │Cns│actual│in│ parc │ extr│ u a│ fata│ │ parc │ extr │ de │
│ │ ├──────┼───┤ ├──────┼─────┤tr├──────┼──────┤ ├──────┼───┤ ├──────┤tr├──────┼─────┤ ├─────┼───┼──────┼──────┤ extras│
│ │ │ ha │ani│ │ mc │ mc │v │ ha │ mc │ │ ha │ani│ │ mc │v │ ha │ mc │ │ ha │ani│ ha │ mc │ mc │
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│DP001 1 A 0,89 10 1 62 9 1 0,89 9│ 1 A 0,89 10 1 62 1 0,89 6│ │ 15,32 139│ 154│
│ 1 B 0,54 75 0,8 172 3 1 0,54 9│ 3 D 4,48 10 1 125 1 4,48 15│ │ │ 24│
│ 1 D 2,62 45 0,9 837 38 1 2,62 92│ 4 A 12,66 15 1 506 1 12,66 60│ │ │ 152│
│ 1 E 0,80 65 0,8 228 7 1 0,80 16│ │ │ │ 16│
│ 1 G 4,10 65 0,8 1185 36 1 4,10 82│ │ │ │ 82│
│ 2 A 0,93 75 0,8 294 6 1 0,93 15│ │ │ │ 15│
│ 2 B 6,29 35 0,9 1346 66 1 6,29 182│ │ │ │ 182│
│ 3 A 0,93 60 0,8 210 8 1 0,93 14│ │ │ │ 14│
│ 3 C 0,74 60 0,8 204 5 1 0,74 13│ │ │ │ 13│
│ 5 8,93 65 0,8 2554 61 1 8,93 171│ │ │ │ 171│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot.dr 26,77 54 0,8 7092 26,77 603│ 18,03 14 1 693 18,03 81│ │ 15,32 139│ 823│
│───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Tot.cat 26,77 54 0,8 7092 26,77 603│ 18,03 14 1 693 18,03 81│ │ 15,32 139│ 823│
│───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│FE002 102 B 0,50 50 0,8 112 2 1 0,50 9│105 G 1,17 1 0,8 1 1 1,17 │ │ 47,96 403│ 412│
│ 102 D 1,53 30 0,9 291 13 1 1,53 38│ │ │ │ 38│
│ 102 E 0,37 50 0,8 78 2 1 0,37 5│ │ │ │ 5│
│ 110 B 1,51 40 0,9 254 11 1 1,51 28│ │ │ │ 28│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot.dr 3,91 38 0,9 735 3,91 80│ 1,17 1 0,8 1 1,17 │ │ 47,96 403│ 483│
│───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Tot.cat 3,91 38 0,9 735 3,91 80│ 1,17 1 0,8 1 1,17 │ │ 47,96 403│ 483│
│───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Tot. gr 30,68 52 0,8 7827 30,68 683│ 19,20 13 1 694 19,20 81│ │ 63,28 542│ 1306│
│───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│FN001 118 B 2,06 55 0,8 537 16 1 2,06 42│ │ │ │ 42│
│ 119 D 0,22 35 0,9 45 2 1 0,22 6│ │ │ │ 6│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot.dr 2,28 53 0,8 582 2,28 48│ │ │ │ 48│
│───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Tot.cat 2,28 53 0,8 582 2,28 48│ │ │ │ 48│
│───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Tot. gr 2,28 53 0,8 582 2,28 48│ │ │ │ 48│
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│TOT GEN 32,96 52 0,8 8409 32,96 731│ 19,20 13 1 694 19,20 81│ │ 63,28 542│ 1354│
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
13․2․2․ Recapitulația posibilității decenale pe specii

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│UP/SUP Rarituri │ Curatiri │ Degajari │ Igiena │ Total │
╞════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│P. decenala│ 32,96 ha 731 mc│ 19,20 ha 81 mc│ ha│ 63,28 ha 542 mc│ 1354 mc│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ CA │ 17 │ │ │ 37 │ │
│ CE │ 72 │ 37 │ │ 356 │ │
│ DM │ 9 │ │ │ │ │
│ DT │ 26 │ 2 │ │ 8 │ │
│ GO │ 77 │ │ │ 130 │ │
│ MLA │ 39 │ │ │ │ │
│ NUA │ 128 │ 15 │ │ 8 │ │
│ SC │ 15 │ 6 │ │ │ │
│ ST │ 300 │ │ │ 3 │ │
│ STR │ 48 │ 21 │ │ │ │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────│
│P. anuala │ 3,30 ha 73 mc│ 1,92 ha 8 mc│ ha│ 63,28 ha 54 mc│ 135 mc│
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
│P. decenala│ 32,96 ha 731 mc│ 19,20 ha 81 mc│ ha│ 63,28 ha 542 mc│ 1354 mc│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│V CA │ 17 │ │ │ 37 │ │
│ CE │ 72 │ 37 │ │ 356 │ │
│ DM │ 9 │ │ │ │ │
│ DT │ 26 │ 2 │ │ 8 │ │
│ GO │ 77 │ │ │ 130 │ │
│ MLA │ 39 │ │ │ │ │
│ NUA │ 128 │ 15 │ │ 8 │ │
│ SC │ 15 │ 6 │ │ │ │
│ ST │ 300 │ │ │ 3 │ │
│ STR │ 48 │ 21 │ │ │ │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────│
│P. anuala │ 3,30 ha 73 mc│ 1,92 ha 8 mc│ ha│ 63,28 ha 54 mc│ 135 mc│
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
72
13․3․ Planul lucrărilor de regenerare și împădurire

A․ Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale
A․1․ Lucrări de ajutorare a regenerării naturale:
- înlăturarea păturii vii, îndepărtarea subarboretului, a semințișului și a tineretului neutilizabil:
u.a. 101D, 108A, 109B, 110A, 111A, 111C, 118A, 121A, 122B, 7B, 8 - 45,14 ha, efectiv pe 29,18 ha;
- provocarea drajonării la arboretele de salcâm: u.a. 4B - 2,81 ha, efectiv pe 2,81 ha.
A․2․ Lucrări de îngrijire a regenerării naturale
- descopleșirea semințișurilor, receparea semințișului vătămat, îndepărtarea lăstarilor care
copleșesc semințișurile și drajonii: u.a. 2C, 3B - 5,37 ha, efectiv pe 0,74 ha.
B․ Lucrări de regenerare și împădurire

B․2․ Suprafețe parcurse cu tăieri de regenerare sub adăpost sau incomplet regenerate
B․2․3․ Împăduriri în completarea regenerării naturale după tăieri progresive
Unitatea Tipul de Compoziția țel Indice Suprafața efectivă de împădurit - ha
amenajistică stațiune Formula de împădurire de aco- Total Specii
Nr․ Supraf․ - ha și pădure Compoziția semințișului perire ST TE CE - - - - - -
7CE 2ST 1TE 1,0
8323
2C 3,89 7ST 3TE 0,3 1,17 0,82 0,35 - - - - - - -
7121
10CE 0,7
7CE 1STR1NUA1TE 1,0
8323
3B 1,48 6CE 4TE 0,3 0,44 - 0,18 0,26 - - - - - -
7121
8CE 1NUA1STR 0,7
Total
5,37 - - - 1,61 0,82 0,53 0,26 - - - - - -
B.2.3
C․ Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv

C․2․ Completări în arboretele nou create (20% la B)
Împăduriri Suprafața efectivă de împădu rit - ha
Total Specii
Cod Suprafața - ha ST TE CE - - - - - -
B.2.3 5,37 1,61 0,82 0,53 0,26 - - - - - -
Total B 5,37 1,61 0,82 0,53 0,26 - - - - - -
Total C.2 - 0,32 0,16 0,11 0,05 - - - - - -
RECAPITULAȚIE
Împăduriri Suprafața efectivă de î mpădurit - ha
Total Specii
Cod Suprafața - ha ST TE CE - - - - - -
B.2.3 5,37 1,61 0,82 0,53 0,26 - - - - - -
C.2 - 0,32 0,16 0,11 0,05 - - - - - -
Total de împădurit 1,93 0,98 0,64 0,31 - - - - - -
Număr de puieți la ha (mii buc) 5 5 5 - - - - - -
Total puieți necesari (mii buc) 4,90 3,20 1,55 - - - - - -
Ordinea orientativă a executării lucrărilor este următoarea:
lucrări de ajutorare a regenerării naturale(A․1);
73
împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare (B․2);

lucrări de îngrijire a culturilor și semințișurilor (A․2);
completări în arborete tinere nou create (C․2);
Această ordine este orientativă, urmând ca la aplicare organele silvice să țină seama de starea de fapt a
fiecărui arboret în parte․
74
14․ PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚII

FORESTIERE
75
14․1․ Planul instalațiilor de transport

14․2․ Planul construcțiilor silvice
14․3․ Lista drumurilor și a unităților amenajistice deservite
76
14․1․ Planul instalațiilor de transport

- Accesibilitatea fondului productiv este în prezent de 93%, iar a posibilității totale de 87%․ Pentru a accesibiliza
în întregime U.P. este necesară construirea unui singur drum forestier․ Calculul rentabilității investiției este
redat în următorul tabel, în ipoteza unui cost mediu de execuție de 30000 EUR/km drum forestier la un curs de
5 RON/EUR․ Prețul actual mediu al lemnului fiind de 300 RON/mc, investiția nu este rentabilă în deceniu․
Tab․ 13․1
Indicativul și Investiție unitară
Lungime Posibilitate decenală de produse principale, Investiția specifică
/ Investiție totală
denumirea drumului km conservare, secundare și igienă m3 RON/m3
EUR
FN001 - Cubulcut 1,8 30000 / 54000 890 303
14․2․ Planul construcțiilor silvice

Tab․ 13․2․1
Ua․ în care
Natura Suprafața Valoare chel- Tipul clă- Valoare construc-
se află Materiale din care sunt clădite Starea
construc clădită tuieli reparații dirii de ție proiectată
cons-
ției trucția m2 Fundația Pereții Acoperiș clădirii (mii lei) construit (mii lei)
A․ CONSTRUCȚII EXISTENTE
nu sunt
B․ CONSTRUCȚII PROPUSE
nu sunt
14․3․ Lista drumurilor si a unitatilor amenajistice deservite

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Ctg dr│Drum│ Unitati amenajistice │
╞═════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ DP001 1 A 1 B 1 C 1 D 1 E 1 F 1 G 2 A 2 B 2 C 3 A 3 B 3 C 3 D 4 A│
│ 4 B 5 6 7 A 7 B 8 10L1 11L1 12L1 13L1 │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Total drum 25 ua 88,37 ha │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│DP Total ctg 25 ua 88,37 ha │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ FE002 101 B 101 C 101 D 102 A 102 B 102 D 102 E 105 A 105 G 108 A 108 B 109 A 109 B 109 C 110 A│
│ 110 B 111 A 111 B 111 C │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│FE Total ctg 19 ua 69,37 ha │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ FN001 118 A 118 B 119 D 121 A 122 B │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│FN Total ctg 5 ua 11,83 ha │
╞═════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ Total UP 49 ua 169,57 ha │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
77
15․ PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

15․2․ Grafice privind evoluția structurii fondului de producție sau de protecție
78

Anul Terenuri de Vârsta
Supraf ața - ha Proporția speciilor
ame- Denumirea împădurit - ha medie
najării UP / SUP Alte terenuri din Consistența
Totală Păduri Clasa de producție
fond forestier - ha medie
2023 167,87 167,87 - 60CE 13GO 8ST 7NUA 3CA 3STR 2SC 2MLA 2DT 72
1,70 II2 II0 I8 II0 III8 I7 III0 II2 II2 0,77
2033 UP I 167,87 167,87 - 60CE 13GO 8ST 7NUA 3CA 3STR 3SC 1MLA 2DT 79
1,70 II2 II0 I8 II0 III8 I7 III0 I8 II2 0,70
49CE 15GO 12ST 7NUA 3CA 3STR 3SC 1MLA 3DT
2043 167,87 167,87 -
4DM 61
SUP V 1,70 I9 II0 I8 II0 III9 I7 III0 I8 II1 II0 0,78
în 167,87 167,87 - 37CE 37ST 19TE 7GO 55
viitor 1,70 I8 I6 I8 III0 0,85
Fond Creștere Posibi litatea Volum mediu ri de Densi-

Terenu mpădurit
lemnos curentă pe a n - m3 recoltat anual - m3 reî tatea Indice de Sporul
Anul Denu- total - totală - Produse Produse Produse Produse rețelei creștere produc-
din care
ame- mirea mii m3 m3 principale secundare principale secundare instala- indica- tivității
najă- Indice de Total cu în arbo- țiilor de toare pădu-
UP Volum
rii creștere Indice de recoltare răși- rete de transport rilor
SUP mediu
curentă noase refăcut
m3/ha m3/an/ha m3/ an/ha % ha m/ha m3/an/ha %
2023 39,89 814 574 81 - - - - - 1,8 - -
238 4,8 3,4 0,5
2033 UP I 41,47 683 499 78 - - - - - 1,8 - 1
247 4,1 3,0 0,5
2043 42,54 532 477 85 - - - - - 1,8 - 2
SUP 253 3,2 2,8 0,5
în V 66,57 1148 760 380 - - - - - 12,4 0,5 -86
viitor 397 6,8 4,5 2,3
79
15․2․ Grafice privind evoluția structurii fondului de producție sau de protecție
DINAMICA STRUCTURII ARBORETELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ – SUP V ciclu: 90

Amenajamentul anterior: Noul amenajament:
Pădure în producție - Pădure în producție ha
Terenuri destinate împăduririi - Terenuri destinate împăduririi - ha
TOTAL - TOTAL ha
Scara 1cm - Scara 1cm ha
CLASELE DE VÂRSTĂ ACTUALE

Graficul I
(%) 11 8 4 10 64 3
Cls. de vrs. I II III IV V VI

Spr. (ha) 19,20 12,73 7,22 17,30 105,56
5,86
CLASELE DE VÂRSTĂ DUPĂ EXPIRARE A 20 DE ANI
Graficul II
(%) 32 11 6 4 10 37
Cls. de vrs. I II III IV V VI

Spr. (ha) 54,63 19,20 9,55 7,22 16,36 60,68
CLASELE DE VÂRSTĂ NORMALE

Graficul III
(%) 22 22 22 22 12
Cls. de vrs. I II III IV V

Spr. (ha) 37,30 37,30 37,30 37,30 18,67
80
PA R T E A A I I I - A - E V I D E N Ț E D E
A M E N A J A M E N T
81
16.1. EVIDENŢE PRIVIND DESCRIEREA UNITĂŢILOR AMENAJISTICE
16.1.2. Evidenţa pe u.a. a datelor complementare din descrierea parcelară
16.1.4. Evidenţa u.a. inventariate de ocol
82

1A 0.89 HA GF: 1 - 4I SUP: V TS: 8323 TP: 7431 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
SOL: 2201 Cimpie inalta plan EXPOZITIE: R RE STA L MES AG TA
INC: ALTITUDINE: 157 - 159 M ARB CM M NIENTA MC/ MC/ MC/
LITIERA: continua-subtire TIP FLORA: Brachyp-Geum-Pulmon. HA UA HA
COMP.ACTUALA: 10 SC SC 10 P 10 8 11 3 .4 NEC N 1.00 70 62 10.0
COMP.TEL: 10SC
SORT: SCS VARSTA EXPL.: 25 ani
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 10 3 1.0 70 62 10.0
RARITURI
1B 0.54 HA GF: 1 - 4I SUP: V TS: 8323 TP: 7431 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
Artificial de prod. sup. relativ-echien
COMP.ACTUALA: 10 GO GO 10 P 75 30 23 2 .7 NEC V 0.80 318 172 6.2
COMP.TEL: 10GO
SORT: GOS F.gros,cherestea,furnire VARSTA EXPL.: 130 ani
SEM.UTIL:
SUBARBORET: Pad. Ln.c Prb. /0.5 PE 0.8S mixt
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 75 2 0.8 318 172 6.2

1C 1.39 HA GF: 1 - 4I SUP: V TS: 8323 TP: 7431 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 10 CE CE 10 P 85 36 24 2 .7 NEC V 0.80 296 411 4.6
COMP.TEL: 7CE 2 ST 1 CI
SORT: CE Mijlociu si gros VARSTA EXPL.: 90 ani
SEM.UTIL: 10CE 3 ani 0.1S mixt

SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 85 2 0.8 296 411 4.6

1D 2.62 HA GF: 1 - 4I SUP: V TS: 8323 TP: 7431 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
SOL: 2201 Versant ondulat EXPOZITIE: N R RE STA L MES AG TA
INC: 7 G ALTITUDINE: 153 - 166 M ARB CM M NIENTA MC/ MC/ MC/
COMP.ACTUALA: 5 ST 4 STR 1 TE ST 5 P 45 28 21 1 .6 NEC V 0.45 154 403 7.3
COMP.TEL: 5ST 3 STR 1 TE 1 DT STR 4 P 45 30 22 1 M .6 NEC V 0.36 133 348 5.9
SORT: STS F gros,furnire,cherestea VARSTA EXPL.: 130 ani
TE 1 P 45 34 22 1 M .6 NEC V 0.09 33 86 1.4
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 45 1 0.9 320 837 14.6
83
1A Date complementare:
Material lemnos Suprafeţe regenerate Alte

Anul Grupa Suprafaţa recoltat Natural Artificial lucrări
Lucrări
de parcursă
executate Total Lemn lucru Compoziţia Suprafaţa Provenienţă - Seminţe Puieţi Suprafaţa
specii ha UM Cantitate
m3 - m3 seminţişului ha cod rezervaţie kg mii buc. împădurită - ha
1B Date complementare: Consistența variabilă:0,8-0,9.

Lucrări
de parcursă
1C Date complementare:

Lucrări
de parcursă
1D Date complementare:

Lucrări
de parcursă
84

1E 0.80 HA GF: 1 - 4I SUP: V TS: 8323 TP: 7431 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 9 ST 1 DT ST 9 P 65 30 22 2 .6 NEC N 0.72 267 214 8.4
COMP.TEL: 9SR 1 DT DT 1 P 65 28 18 3 M .6 NEC N 0.08 17 14 0.5
SORT: STS F gros,cherestea,furnire VARSTA EXPL.: 130 ani
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 65 2 0.8 284 228 8.9

1F 0.94 HA GF: 1 - 4I SUP: V TS: 8323 TP: 7431 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 9 FR 1 ST FR 9 P 65 32 22 2 .6 NEC V 0.72 257 242 6.1
COMP.TEL: 9FR 1 ST ST 1 P 65 30 20 3 M .6 NEC N 0.08 25 24 0.8
SORT: FR F.gros,cher. sup.,derulaj VARSTA EXPL.: 80 ani
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 65 2 0.8 282 266 6.9

1G 4.10 HA GF: 1 - 4I SUP: V TS: 8323 TP: 7431 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
LITIERA: continua-normala TIP FLORA: Glechoma h.-Geum u. HA UA HA
COMP.TEL: 9ST 1 DT DT 1 P 65 28 21 3 M .6 NEC N 0.08 22 90 0.5
SORT: STS F gros,cherestea,furnire VARSTA EXPL.: 130 ani
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 65 2 0.8 289 1185 8.9

COMP.ACTUALA: 9 GO 1 CE GO 9 P 75 32 23 2 .7 NEC V 0.72 286 266 5.6
COMP.TEL: 10GO CE 1 P 75 34 24 2 M .7 NEC V 0.08 30 28 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 75 2 0.8 316 294 6.2
85
1E Date complementare: Consistența variabilă:0,8-0,9.

Lucrări
de parcursă
1F Date complementare:

Lucrări
de parcursă
1G Date complementare: Consistența variabilă:0,8-0,9.

Lucrări
de parcursă
2A Date complementare: Consistența variabilă:0,8-0,9.

Lucrări
de parcursă
86

TS: 8323 TP: 7431 ELM P M VAR DENS V O L U M CRES
2B 6.29 HA GF: 1 - 4I SUP: V DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 4 ST 3 CE 1 GO 2 MLA ST 4 P 35 18 18 1 .4 NEC V 0.36 94 591 5.7
COMP.TEL: 7ST 3 GO CE 3 P 35 20 18 1 M .4 NEC V 0.27 59 371 3.2
SORT: STS F gros,furnire,cherestea VARSTA EXPL.: 130 ani
GO 1 P 35 16 17 1 M .4 NEC V 0.09 21 132 1.1
SEM.UTIL: ML 2 P 35 22 17 2 M .3 NEC V 0.18 40 252 0.4

SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 35 1 0.9 214 1346 10.4

SOL: 2201 Versant ondulat EXPOZITIE: NV R RE STA L MES AG TA
Natural fundamental prod. sup. relativ-echien
COMP.ACTUALA: 10 CE CE 10 LT 95 36 23 2 .7 RN V 0.20 64 249 0.9
COMP.TEL: 7CE 2 ST 1 TE

SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.: T.PROGRESIVE(racordare)IMPAD

TOTAL 95 2 0.2 64 249 0.9
INGRIJIREA SEMINTISULUI
Artificial de prod. mij. relativ-echien
COMP.TEL: 9ST 1 DT DT 1 P 60 28 19 3 M .6 NEC N 0.08 19 18 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 60 3 0.8 225 210 8.0

COMP.TEL: 7CE 1 STR 1 NUA 1 TE
SEM.UTIL: 8CE 1 NUA 1 STR 5 ani 0.7S mixt

SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 105 2 0.1 27 40 0.4
INGRIJIREA SEMINTISULUI
87
2B Date complementare:

Lucrări
de parcursă
2C Date complementare: Diseminat: ST.

Lucrări
de parcursă
3A Date complementare: Consistența variabilă:0,8-0,9.

Lucrări
de parcursă
3B Date complementare: Diseminat: ST.

Lucrări
de parcursă
88

COMP.ACTUALA: 6 NUA 4 ST NUA 6 P 60 30 22 2 .6 NEC V 0.48 175 130 3.7
COMP.TEL: 6NUA 4 ST ST 4 P 60 28 20 3 M .6 NEC N 0.32 100 74 3.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 60 2 0.8 275 204 7.0

3D 4.48 HA GF: 1 - 4I SUP: V TS: 8323 TP: 7431 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
Tinar nedefinit relativ-echien
COMP.ACTUALA: 6 CE 2 NUA 1 STR 1 DT CE 6 IN 10 2 4 2 RN V 0.60 13 58 2.5
COMP.TEL: 9CE 1 NUA NUA 2 P 10 4 5 2 M NEC V 0.20 6 27 1.4
STR 1 P 10 4 6 2 M NEC V 0.10 6 27 0.4
SEM.UTIL: DT 1 IN 10 4 5 2 M RN V 0.10 3 13 0.6

SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 10 2 1.0 28 125 4.9

Tinar nedefinit relativ-echien
COMP.ACTUALA: 6 CE 2 STR 2 NUA CE 6 IN 15 4 5 2 RN V 0.60 20 253 3.7
COMP.TEL: 6CE 2 STR 2 NUA STR 2 P 15 4 6 2 M NEC V 0.20 12 152 1.1
NUA 2 P 15 4 6 2 M NEC V 0.20 8 101 1.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 15 2 1.0 40 506 6.4

Artificial de prod. mij. relativ-echien
COMP.ACTUALA: 6 SC 3 MLA 1 CE SC 6 LT 25 20 18 3 .4 NEC N 0.48 43 121 4.3
COMP.TEL: 10SC ML 3 LT 25 16 14 3 M .4 RN N 0.24 26 73 0.5
CE 1 LT 25 16 15 3 M .3 RN N 0.08 7 20 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 25 3 0.8 76 214 5.4
AJUTORAREA REG NATURALE
89
3C Date complementare: Consistența variabilă:0,8-0,9.

Lucrări
de parcursă

Lucrări
de parcursă

Lucrări
de parcursă

Lucrări
de parcursă
90

5 8.93 HA GF: 1 - 4I SUP: V TS: 8323 TP: 7431 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 6ST 4 NUA ST 3 P 65 32 21 2 M .7 NEC V 0.24 82 732 2.8
SORT: NUA Gros,si mijlociu,cherestea VARSTA EXPL.: 130 ani
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 65 2 0.8 286 2554 6.8

LITIERA: continua-normala TIP FLORA: Poa p.-Carex c. HA UA HA
Natural fundamental prod. mij. relativ-echien
COMP.ACTUALA: 10 CE CE 10 LT 85 32 23 3 .7 RN N 0.80 273 3257 3.8
COMP.TEL: 4CE 3 ST 2 TE 1 CI

DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 85 3 0.8 273 3257 3.8

COMP.TEL: 5NUA 4 ST 1 DT ST 2 P 65 28 20 3 M .6 NEC N 0.16 50 53 1.6
SORT: NUA Gros,si mijlociu,cherestea VARSTA EXPL.: 120 ani
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 65 2 0.8 284 301 6.2

COMP.TEL: 5CE 2 ST 2 TE 1 CI

SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.: T.PROGRESIVE(insam,p lum)

TOTAL 85 2 0.7 265 2231 4.0
91
5 Date complementare: Consistența variabilă:0,8-0,9.

Lucrări
de parcursă
6 Date complementare:

Lucrări
de parcursă

Lucrări
de parcursă

Lucrări
de parcursă
92

COMP.TEL: 7CE 2 TE 1 CI

SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 85 2 0.7 262 2840 4.0
DENS V O L U M CRES
10L1 0.25 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: Cimpie inalta plan EXPOZITIE: R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SORT: CE Mijlociu si gros VARSTA EXPL.:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
93
8 Date complementare:

Lucrări
de parcursă
10L1 Date complementare:

Lucrări
de parcursă

Lucrări
de parcursă

Lucrări
de parcursă
94

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

101 B 4.38 HA GF: 1 - 4I SUP: V TS: 8323 TP: 7431 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 6 CE 4 GO CE 6 LT 105 40 25 2 .7 RN V 0.42 168 736 1.6
COMP.TEL: 6CE 4 GO GO 4 LT 105 38 24 2 M .7 RN V 0.28 119 521 1.0
SEM.UTIL: 6CE 4 GO 3 ani 0.1S mixt

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 105 2 0.7 287 1257 2.6

101 C 7.10 HA GF: 1 - 4I SUP: V TS: 8323 TP: 7431 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 4 GO 6 CE GO 4 LT 90 34 23 2 M .7 RN N 0.28 110 781 1.3
COMP.TEL: 6CE 4 GO CE 6 LT 90 36 24 2 .7 RN V 0.42 156 1108 2.2
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 90 2 0.7 266 1889 3.5

101 D 0.70 HA GF: 1 - 4I SUP: V TS: 8323 TP: 7431 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 7CE 2 TE 1 CI

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 85 2 0.8 344 241 4.6
95

Lucrări
de parcursă
101B Date complementare: Diseminat: TE.

Lucrări
de parcursă

Lucrări
de parcursă
101D Date complementare: Diseminat: GO.

Lucrări
de parcursă
96

102 A 10.18 HA GF: 1 - 4I SUP: V TS: 8323 TP: 7431 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 4 GO 5 CE 1 CA GO 4 LT 90 34 24 2 M .7 RN V 0.32 136 1384 1.5
COMP.TEL: 6CE 4 GO CE 5 LT 90 36 25 2 .7 RN V 0.40 160 1629 2.1
SORT: GOL Gros,si mijlociu,cherestea VARSTA EXPL.: 110 ani
CA 1 LT 80 22 17 4 M .5 RN S 0.08 16 163 0.4
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 90 2 0.8 312 3176 4.0

COMP.ACTUALA: 3 GO 1 ST 1 CE 4 MLA 1 DT GO 3 P 50 26 20 2 M .5 NEC V 0.24 75 38 2.4
COMP.TEL: 5GO 2 ST 1 PRN 1 DT 1 CE ST 1 P 50 28 20 2 M .5 NEC V 0.08 25 13 1.0
CE 1 IN 50 28 21 2 M .5 RN V 0.08 23 12 0.7

SUBARBORET: DT 1 IN 50 24 19 2 M .5 RN V 0.08 19 10 0.7
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 50 2 0.8 219 112 5.3

COMP.ACTUALA: 3 PAM 2 SC 2 MLA 2 STR 1 GO PAM 3 P 30 16 17 1 M .5 NEC V 0.27 56 86 2.3
COMP.TEL: 3PAM 3 STR 3 GO 1 PRN SC 2 LT 25 24 18 3 M .5 NEC N 0.18 29 44 1.6
SORT: PAM F.gros,derulaj,cher.sup VARSTA EXPL.: 140 ani
ML 2 P 30 22 16 1 M .5 NEC V 0.18 37 57 0.6
SEM.UTIL: STR 2 P 30 20 18 1 M .5 NEC V 0.18 47 72 2.7

SUBARBORET: GO 1 P 30 20 17 1 M .5 NEC V 0.09 21 32 1.1
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 30 1 0.9 190 291 8.3

102 E 0.37 HA GF: 1 - 4I SUP: V TS: 8323 TP: 7431 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 5 GO 2 ST 2 CA 1 MLA GO 5 P 50 24 19 2 .5 NEC V 0.40 114 42 3.9
COMP.TEL: 6GO 3 ST 1 PRN ST 2 P 50 26 19 2 M .5 NEC V 0.16 46 17 2.0
CA 2 LT 50 18 17 3 M .5 RN N 0.16 32 12 1.3

SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 50 2 0.8 210 78 7.3
97

Lucrări
de parcursă
102B Date complementare: DT= PAM, SC, CI, CA. Consistența variabilă:0,8-0,9.

Lucrări
de parcursă
102D Date complementare: Diseminat: CE, CA, JU.

Lucrări
de parcursă
102E Date complementare: Consistența variabilă:0,8-0,9.

Lucrări
de parcursă
98

SOL: 2201 Versant ondulat EXPOZITIE: S R RE STA L MES AG TA
COMP.TEL: 6CE 3 ST 1 CI

SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 85 2 0.8 296 1752 4.6

105 G 1.17 HA GF: 1 - 4I SUP: V TS: 8322 TP: 7411 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 10 SC SC 10 LD 1 1 3 NEC N 0.80 1 1 1.1
COMP.TEL: 10SC
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 1 3 0.8 1 1 1.1

COMP.TEL: 7CE 2 TE 1 PA GO 1 LT 90 34 24 2 M .7 RN V 0.07 35 217 0.3

SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.: T.PROGRESIVE(insamintare)

TOTAL 90 2 0.7 295 1832 3.6
Partial derivat relativ-echien
COMP.ACTUALA: 6 CE 3 GO 1 CA CE 6 LT 85 34 26 2 .7 RN N 0.42 182 564 2.4
COMP.TEL: 6CE 4 GO GO 3 LT 85 32 25 2 M .7 RN V 0.21 96 298 1.1
CA 1 LT 85 22 17 4 M .5 RN S 0.07 14 43 0.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 85 2 0.7 292 905 3.8
99

Lucrări
de parcursă
105G Date complementare:

Lucrări
de parcursă

Lucrări
de parcursă

Lucrări
de parcursă
100

COMP.ACTUALA: 4 GO 4 CE 2 CA GO 4 LT 85 36 25 2 M .7 RN N 0.28 127 1614 1.4
COMP.TEL: 5GO 4 CE 1 CA CE 4 LT 85 34 24 2 M .7 RN V 0.28 104 1322 1.6
CA 2 LT 85 22 17 4 M .5 RN S 0.14 28 356 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 85 2 0.7 259 3292 3.6

SOL: 2201 Versant ondulat EXPOZITIE: NE R RE STA L MES AG TA
INC: 7 G ALTITUDINE: 166 - 182 M ARB CM M NIENTA
P GE ANI P TEC AJ LI CONS MC/ MC/ MC/
COMP.TEL: 7CE 2 GO 1 TE GO 1 LT 90 34 25 2 M .7 RN N 0.08 37 122 0.4

SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 90 2 0.8 355 1175 4.1
Total derivat de prod. mij. relativ-echien
COMP.ACTUALA: 9 CA 1 DT CA 9 LT 40 16 17 3 .3 RN FV 0.72 143 53 6.3
COMP.TEL: 5ST 3 CE 2 TE DT 1 P 40 20 18 3 M .5 NEC N 0.08 17 6 0.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 3 0.8 160 59 7.0

COMP.TEL: 4GO 3 ST 3 CE
SEM.UTIL: 1GO 9 CE 3 ani 0.1S mixt

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 95 2 0.8 373 638 3.7
101

Lucrări
de parcursă

Lucrări
de parcursă
109C Date complementare: DT= CE, CI, SC.

Lucrări
de parcursă
110A Date complementare: Diseminat: CA, GO.

Lucrări
de parcursă
102

110 B 1.51 HA GF: 1 - 4I SUP: V 7431 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
TS: 8323 TP:
Partial derivat relativ-echien
COMP.ACTUALA: 6 CA 3 CE 1 DT CA 6 LT 40 14 16 3 .5 RN N 0.54 98 148 4.8
COMP.TEL: 5CE 3 GO 1 STR 1 CA CE 3 LT 40 18 17 3 M .5 RN N 0.27 54 82 2.2
DT 1 IN 40 16 16 3 M .5 RN N 0.09 16 24 0.8
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 3 0.9 168 254 7.8

COMP.TEL: 4GO 3 ST 3 CE GO 1 LT 90 32 24 2 M .7 RN V 0.08 34 54 0.4

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 90 2 0.8 329 526 4.1
COMP.ACTUALA: 7 CE 2 GO 1 CA CE 7 LT 90 36 26 2 .7 RN V 0.56 242 1016 2.9
COMP.TEL: 4GO 3 ST 3 CE GO 2 LT 90 34 25 2 M .7 RN V 0.16 73 307 0.8
CA 1 LT 85 22 15 5 M .5 RN S 0.08 13 55 0.3

SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 90 2 0.8 328 1378 4.0

SOL: 2201 Versant mijlociu ondulat EXPOZITIE: E R RE STA L MES AG TA
COMP.TEL: 3CE 4 GO 3 ST GO 1 LT 90 36 25 2 M .7 RN V 0.08 36 101 0.4

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 90 2 0.8 350 980 4.1
103
110B Date complementare: DT= GO, ST, STR, CI, MLA.

Lucrări
de parcursă
111A Date complementare: Diseminat: CA.

Lucrări
de parcursă
111B Date complementare: Diseminat: ST.

Lucrări
de parcursă

Lucrări
de parcursă
104

COMP.ACTUALA: 9 CE 1 GO CE 9 LT 100 36 21 3 .6 RN N 0.54 165 1274 1.9
COMP.TEL: 4GO 3 ST 3 CE GO 1 LT 100 34 21 3 M .6 RN N 0.06 24 185 0.2

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.: T.PROGRESIVE(punere lumina)

TOTAL 100 3 0.6 189 1459 2.1
SOL: 2201 Versant ondulat EXPOZITIE: E R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 5 GO 2 ST 2 CE 1 DT GO 5 P 55 26 21 2 .6 NEC V 0.40 136 280 3.8
COMP.TEL: 6GO 2 ST 2 CE ST 2 P 55 26 21 2 M .6 NEC V 0.16 55 113 2.0
CE 2 LT 60 30 22 2 M .6 RN V 0.16 50 103 1.3
SEM.UTIL: DT 1 P 55 24 20 3 M .5 NEC N 0.08 20 41 0.6

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 55 2 0.8 261 537 7.7

COMP.ACTUALA: 6 GO 3 CE 1 MLA GO 6 P 35 16 17 1 .5 NEC V 0.54 127 28 6.8
COMP.TEL: 8GO 2 CE CE 3 LT 35 18 18 1 M .5 RN V 0.27 59 13 3.2
SORT: GOS F.gros,furnire,cherestea VARSTA EXPL.: 140 ani
ML 1 P 35 16 16 2 M .5 NEC N 0.09 19 4 0.2
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 35 2 0.9 205 45 10.2

SOL: 2201 Versant ondulat EXPOZITIE: SE R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 10 CE CE 10 LT 90 34 24 2 .7 RN N 0.80 310 257 4.2
COMP.TEL: 7CE 1 GO 1 CI 1 TE

DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 90 2 0.8 310 257 4.2
105

Lucrări
de parcursă
118B Date complementare: Consistența variabilă:0,8-0,9.

Lucrări
de parcursă

Lucrări
de parcursă

Lucrări
de parcursă
106

SOL: 2201 Versant inferior ondulat EXPOZITIE: V R RE STA L MES AG TA
LITIERA: continua-normala TIP FLORA: Carex-Poa pratensis HA UA HA
COMP.ACTUALA: 9 CE 1 GO CE 9 LT 95 34 21 3 .6 RN N 0.63 195 195 2.5
COMP.TEL: 7CE 2 GO 1 CI GO 1 LT 95 32 21 3 M .6 RN N 0.07 26 26 0.2
SEM.UTIL:
DATE COMPL.: 20% tulpini nesanat.
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 95 3 0.7 221 221 2.7
110
122B Date complementare: Diseminat: CA, JU.

Lucrări
de parcursă
111
16.1.3. Evidența u.a. inventariate

Tab.16.1.3
Nr. u.a. Suprafața - ha Procent de Procedeul de Volum Deceniul în
crt. Totală Inventariată inventariat inventariere m3/ha care se taie
1 7B 8,42 1,85 22 cercuri 265 I+II
2 8 10,84 1,95 18 262
3 101D 0,70 0,70 100 integral 344
4 108A 6,21 1,70 27 cercuri 295
5 109B 3,31 3,31 100 integral 355
6 110A 1,71 1,71 100 373
7 111A 1,60 1,60 100 329
8 111C 2,80 2,80 100 350
9 118A 7,72 1,80 23 cercuri 189
10 121A 0,83 0,83 100 integral 310
11 122B 1,00 1,00 100 221
Total 45,14 19,25
16.1.4. Evidența u.a. inventariate de ocol

Tab.16.1.4
Nr. u.a. Suprafața - ha Procent de Procedeul de Volum total Felul tăierii
crt. Totală Inventariată inventariat inventariere m3
1 2C 3,89 3,89 100 integral 249 Tăieri progr. (racordare), împăd.
2 3B 1,48 1,48 40
3 4B 2,81 2,81 214 Crâng-tăiere de jos
Total 8,18 8,18
112
16.2. Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier

16.2.1. Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale
16.2.2. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale
16.2.3. Situația sintetică pe specii
16.2.4. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale
16.2.5. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii
16.2.6. Structura și mărimea fondului forestier pe specii
16.2.7. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul
productiv
16.2.8. Structura și mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv
16.2.9. Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție/ protecție după
vârstă, grupe funcționale și specii
16.2.10. Structura și mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate și specii
113
16.2.1. Repartitia suprafetelor pe categorii de folosinta forestiera si grupe functionale

┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Categorie de folosinta │ Suprafata - ha │
│ │ gr I │ gr II │ Total │
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ A - Paduri si terenuri destinate impaduririi sau reimpaduririi │ 167,87│ │ 167,87│
│ A1 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care se reglem. recolt. de produse principale │ 167,87│ │ 167,87│
│ A11 - Paduri inclusiv plantatii cu reusita definitiva │ 167,87│ │ 167,87│
│ 1 A 1 B 1 C 1 D 1 E 1 F 1 G 2 A 2 B 2 C 3 A 3 B 3 C 3 D 4 A│ │ │ │
│ 4B 5 6 7 A 7 B 8 101 B 101 C 101 D 102 A 102 B 102 D 102 E 105 A 105 G│ │ │ │
│ 108 A 108 B 109 A 109 B 109 C 110 A 110 B 111 A 111 B 111 C 118 A 118 B 119 D 121 A 122 B│ │ │ │
│ A12 - Regenerari pe cale artificiala cu reusita partiala │ │ │ │
│ A13 - Regenerari pe cale naturala cu reusita partiala │ │ │ │
│ A14 - Terenuri de reimpadurit in urma taierilor rase, a doboriturilor de vint sau a altor cauze │ │ │ │
│ A15 - Poieni sau goluri destinate impaduririi │ │ │ │
│ A16 - Terenuri degradate prevazute a se impadurii │ │ │ │
│ A17 - Rachitarii naturale ori create prin culturi │ │ │ │
│ A2 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care nu se reglem. recolt. de produse principale│ │ │ │
│ A21 - Paduri inclusiv plantatii cu reusita definitiva │ │ │ │
│ A22 - Terenuri impadurite pe cale naturala sau artificiala cu reusita partiala │ │ │ │
│ A23 - Terenuri de reimpadurit in urma doboriturilor de vint sau a altor cauze sau a altor cauze │ │ │ │
│ A24 - Poieni sau goluri destinate impaduririi │ │ │ │
│ A25 - Terenuri degradate destinate impaduririi │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ B - Terenuri afectate gospodaririi silvice │ │ │ 1,70│
│ B1 - Linii parcelare principale │ │ │ 1,70│
│ 10L1 11L1 12L1 13L1 │ │ │ │
│ B2 - Linii de vinatoare si terenuri pentru hrana vinatului │ │ │ │
│ B3 - Instalatii de transport forestier: drumuri, cai ferate si funiculare permanente │ │ │ │
│ B4 - Cladiri, curti si depozite permanente │ │ │ │
│ B5 - Pepiniere si plantatii seminciere │ │ │ │
│ B6 - Culturi de arbusti fructiferi, de plante medicinale si melifere, etc │ │ │ │
│ B7 - Terenuri cultivate pentru nevoile administratiei │ │ │ │
│ B8 - Terenuri cu fazanerii, pastrav., centre de prelucr. a fructelor de pad., uscat. de seminte, etc.│ │ │ │
│ B9 - Ape care fac parte din fondul forestier │ │ │ │
│ B10 - Culoare pentru linii de inalta tensiune │ │ │ │
│ B11- Fasii de frontiera si instalatii aferente (G) │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ C - Terenuri neproductive: stincarii, saraturi, mlastini, ravene, etc. │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ D - Terenuri scoase temporar din fondul forestier │ │ │ │
│ D1 - Transmise prin acte normative in folosinta temporare a unor organizatii pt. │ │ │ │
│ instalatii electrice,petroliere sau hidrotehnice,pentru cariere,depozite, etc. │ │ │ │
│ D2 - Detinute de persoane fizice sau juridice fara aprobarile legale necesare, ocupatii si litigii │ │ │ │
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ TOTAL : A + B + C + D │ 167,87│ │ 169,57│
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
16.2.2. Repartitia suprafetelor pe categorii functionale

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Gr │Sub│Categ.│ Unitati amenajistice │
│fct│gr │ fct │ │
╞═════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 10L1 11L1 12L1 13L1 │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Total FCT: 4 UA 1,70 ha │
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Total FCT1: 4 UA 1,70 ha │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Total GF:0 4 UA 1,70 ha │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1 4I 4I 1 A 1 B 1 C 1 D 1 E 1 F 1 G 2 A 2 B 2 C 3 A 3 B 3 C 3 D 4 A│
│ 4 B 5 6 7 A 7 B 8 101 B 101 C 101 D 102 A 102 B 102 D 102 E 105 A 105 G│
│ 108 A 108 B 109 A 109 B 109 C 110 A 110 B 111 A 111 B 111 C 118 A 118 B 119 D 121 A 122 B│
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Total FCT:4I 45 UA 167,87 ha │
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Total FCT1:4I 45 UA 167,87 ha │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Total GF:1 45 UA 167,87 ha │
╞═════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ Total UP: 49 UA 169,57 ha │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
16.2.3. Situatia sintetica pe specii

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Suprafata │ Volum │ Crestere │Vrs│Clp│Productiv. │ Consistenta │ Amestec │ Mod regen │Vitalitate │
│Specie│ Totala │ Grupa I-a │ Total │ Tot │ │med│med│sup│mjl│inf│med│0.1│0.4│0.7│<50│50-│>80│sm │pl │ls │vig│nrm│slb│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │0.3│0.6│1.0│ │ 80│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ha │ % │ ha │ % │ mc │ % │ mc │mc/ha│ani│ │ % │ │ % │
╞════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│CE 102,87 60 102,87 100 24719 60 409 4,0 80 2,2 80 20 74 5 7 88 8 26 66 10 3 87 77 23 │
│GO 21,44 13 21,44 100 6600 17 87 4,1 85 2,0 96 4 74 4 96 88 6 6 17 83 57 43 │
│ST 12,88 8 12,88 100 3521 9 139 10,8 56 1,8 89 11 83 100 49 10 41 100 55 45 │
│NUA 10,97 7 10,97 100 2328 6 70 6,4 49 2,0 100 86 100 31 61 8 100 100 │
│CA 5,60 3 5,60 100 830 2 23 4,1 74 3,8 23 77 77 100 78 16 6 100 6 18 76│
│STR 4,34 3 4,34 100 599 2 35 8,1 23 1,7 100 97 100 100 100 100 │
│SC 4,06 2 4,06 100 228 1 24 5,9 15 3,0 100 85 100 8 42 50 22 78 100 │
│MLA 2,67 2 2,67 100 432 1 5 1,9 33 2,2 69 31 86 100 100 69 31 68 32 │
│DT 1,48 1 1,48 100 216 1 8 5,4 43 2,7 34 66 87 100 100 44 56 34 66 │
│FR 0,85 1 0,85 100 242 1 6 7,1 65 2,0 100 80 100 100 100 100 │
│PAM 0,45 0,45 100 86 4 8,9 30 1,0 100 91 100 100 100 100 │
│TE 0,26 0,26 100 86 4 15,4 45 1,0 100 88 100 100 100 100 │
╞════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│TOTAL 167,87 100 167,87 100 39887 100 814 4,8 72 2,2 79 18 3 77 3 5 92 30 23 47 7 24 69 70 27 3│
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Suprafata totala: 169,57 Numar parcele: 23 Suprafata medie pe parcela: 7,37 Numar ua: 49 Suprafata medie pe ua: 3,46│
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
114
16.2.4. Structura si marimea fondului forestier pe grupe, subgrupe si categorii functionale

┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │Sub│ │ Clasa de productie │ Total │Vars│Cls│ Consistenta │
│Grp│grp│Fct│ I │ II │ III │ IV │ V │ Suprafata │ Volum │ Crestere │ ta │pr.│ <0,4 │0,4-0,6│ >0,6 │
│ │ │ │ ha │ ha │ % │ %K│ mc │ % │mc/ha│ mc │mc/ha│ ani│med│ ha │
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│1 4 4I 9,07 124,50 30,01 3,87 0,42 167,87 100 77 39887 100 238 814 4,8 72 2,2 5,37 7,72 154,78│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 9,07 124,50 30,01 3,87 0,42 167,87 100 77 39887 100 238 814 4,8 72 2,2 5,37 7,72 154,78│
│ sub % 5 75 18 2 100 3 5 92│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Tot 9,07 124,50 30,01 3,87 0,42 167,87 100 77 39887 100 238 814 4,8 72 2,2 5,37 7,72 154,78│
│gr % 5 75 18 2 100 3 5 92│
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│TOT 9,07 124,50 30,01 3,87 0,42 167,87 77 39887 238 814 4,8 72 2,2 5,37 7,72 154,78│
│ % 5 75 18 2 100 3 5 92│
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
16.2.5. Structura si marimea fondului forestier pe grupe functionale si specii

┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ Clasa de productie │ Total │Vars│Cls│ Consistenta │
│Grp│Elm│ I │ II │ III │ IV │ V │ Suprafata │ Volum │ Crestere │ ta │pr.│ <0,4 │0,4-0,6│ >0,6 │
│ │ │ ha │ ha │ % │ %K│ mc │ % │mc/ha│ mc │mc/ha│ ani│med│ ha │
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│1 CE 1,96 80,40 20,51 102,87 60 74 24719 61 240 409 4 80 2,2 5,37 6,95 90,55│
│ GO 0,91 19,66 0,87 21,44 13 74 6600 17 308 87 4,1 85 2 0,77 20,67│
│ ST 3,82 7,62 1,44 12,88 8 83 3521 9 273 139 10,8 56 1,8 12,88│
│ NUA 10,97 10,97 7 86 2328 6 212 70 6,4 49 2 10,97│
│ CA 1,31 3,87 0,42 5,60 3 77 830 2 148 23 4,1 74 3,8 5,60│
│ STR 1,36 2,98 4,34 3 97 599 2 138 35 8,1 23 1,7 4,34│
│ SC 4,06 4,06 2 85 228 1 56 24 5,9 15 3 4,06│
│ MLA 0,31 1,52 0,84 2,67 2 86 432 1 162 5 1,9 33 2,2 2,67│
│ DT 0,45 1,35 0,98 2,78 2 86 544 1 196 18 6,5 48 2,2 2,78│
│ DM 0,26 0,26 88 86 331 4 15,4 45 1 0,26│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Tot 9,07 124,50 30,01 3,87 0,42 167,87 100 77 39887 100 238 814 4,8 72 2,2 5,37 7,72 154,78│
│gr % 5 75 18 2 100 3 5 92│
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│TOT 9,07 124,50 30,01 3,87 0,42 167,87 77 39887 238 814 4,8 72 2,2 5,37 7,72 154,78│
│ % 5 75 18 2 100 3 5 92│
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
16.2.6. Structura si marimea fondului forestier pe specii

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Clasa de productie │ Total │Vars│Cls│ Consistenta │
│Elem.│ I │ II │ III │ IV │ V │ Suprafata │ Volum │ Crestere │ ta │pr.│ <0,4 │0,4-0,6│ >0,6 │
│ │ ha │ ha │ % │ %K│ mc │ % │mc/ha│ mc │mc/ha│ ani│med│ ha │
╞═════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│CE 1,96 80,40 20,51 102,87 60 74 24719 61 240 409 4 80 2,2 5,37 6,95 90,55│
│GO 0,91 19,66 0,87 21,44 13 74 6600 17 308 87 4,1 85 2 0,77 20,67│
│ST 3,82 7,62 1,44 12,88 8 83 3521 9 273 139 10,8 56 1,8 12,88│
│NUA 10,97 10,97 7 86 2328 6 212 70 6,4 49 2 10,97│
│CA 1,31 3,87 0,42 5,60 3 77 830 2 148 23 4,1 74 3,8 5,60│
│STR 1,36 2,98 4,34 3 97 599 2 138 35 8,1 23 1,7 4,34│
│SC 4,06 4,06 2 85 228 1 56 24 5,9 15 3 4,06│
│MLA 0,31 1,52 0,84 2,67 2 86 432 1 162 5 1,9 33 2,2 2,67│
│DT 0,45 1,35 0,98 2,78 2 86 544 1 196 18 6,5 48 2,2 2,78│
│DM 0,26 0,26 88 86 331 4 15,4 45 1 0,26│
╞═════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│Total 9,07 124,50 30,01 3,87 0,42 167,87 100 77 39887 100 238 814 4,8 72 2,2 5,37 7,72 154,78│
│% 5 75 18 2 100 3 5 92│
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
16.2.7. Structura si marimea fondului forestier pe grupe functionale si specii pentru fondul productiv
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ Clasa de productie │ Total │Vars│Cls│ Consistenta │
│Grp│Elm│ I │ II │ III │ IV │ V │ Suprafata │ Volum │ Crestere │ ta │pr.│ <0,4 │0,4-0,6│ >0,6 │
│ │ │ ha │ ha │ % │ %K│ mc │ % │mc/ha│ mc │mc/ha│ ani│med│ ha │
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│1 CE 1,96 80,40 20,51 102,87 60 74 24719 61 240 409 4 80 2,2 5,37 6,95 90,55│
│ GO 0,91 19,66 0,87 21,44 13 74 6600 17 308 87 4,1 85 2 0,77 20,67│
│ ST 3,82 7,62 1,44 12,88 8 83 3521 9 273 139 10,8 56 1,8 12,88│
│ NUA 10,97 10,97 7 86 2328 6 212 70 6,4 49 2 10,97│
│ CA 1,31 3,87 0,42 5,60 3 77 830 2 148 23 4,1 74 3,8 5,60│
│ STR 1,36 2,98 4,34 3 97 599 2 138 35 8,1 23 1,7 4,34│
│ SC 4,06 4,06 2 85 228 1 56 24 5,9 15 3 4,06│
│ MLA 0,31 1,52 0,84 2,67 2 86 432 1 162 5 1,9 33 2,2 2,67│
│ DT 0,45 1,35 0,98 2,78 2 86 544 1 196 18 6,5 48 2,2 2,78│
│ DM 0,26 0,26 88 86 331 4 15,4 45 1 0,26│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Tot 9,07 124,50 30,01 3,87 0,42 167,87 100 77 39887 100 238 814 4,8 72 2,2 5,37 7,72 154,78│
│gr % 5 75 18 2 100 3 5 92│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ CE 1,96 80,40 20,51 102,87 60 74 24719 61 240 409 4 80 2,2 5,37 6,95 90,55│
│ GO 0,91 19,66 0,87 21,44 13 74 6600 17 308 87 4,1 85 2 0,77 20,67│
│ ST 3,82 7,62 1,44 12,88 8 83 3521 9 273 139 10,8 56 1,8 12,88│
│ NUA 10,97 10,97 7 86 2328 6 212 70 6,4 49 2 10,97│
│ CA 1,31 3,87 0,42 5,60 3 77 830 2 148 23 4,1 74 3,8 5,60│
│ STR 1,36 2,98 4,34 3 97 599 2 138 35 8,1 23 1,7 4,34│
│ SC 4,06 4,06 2 85 228 1 56 24 5,9 15 3 4,06│
│ MLA 0,31 1,52 0,84 2,67 2 86 432 1 162 5 1,9 33 2,2 2,67│
│ DT 0,45 1,35 0,98 2,78 2 86 544 1 196 18 6,5 48 2,2 2,78│
│ DM 0,26 0,26 88 86 331 4 15,4 45 1 0,26│
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│TOT 9,07 124,50 30,01 3,87 0,42 167,87 100 77 39887 100 238 814 4,8 72 2,2 5,37 7,72 154,78│
│ % 5 75 18 2 100 3 5 92│
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
115
16.2.8. Structura si marimea fondului forestier pe grupe functionale si specii pentru fondul
neproductiv - NU ESTE CAZUL
16.2.9. Structura si marimea fondului forestier pe subunitati de productie/protectie dupa varsta, grupe functionale si
specii
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │Gr │ │ Clasa de productie │ Total │Vars│Cls│ Consistenta │
│SUP│CLV│fct│Elm│ I │ II │ III │ IV │ V │ Suprafata │ Volum │ Crestere │ ta │pr.│ <0,4 │0,4-0,6│ >0,6 │
│ │ │ │ │ ha │ ha │ % │ %K│ mc │ % │mc/ha│ mc │mc/ha│ ani│med│ ha │
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ V 1 1 CE 10,28 10,28 53 100 311 45 30 58 5,6 14 2 10,28│
│ NUA 3,43 3,43 18 100 128 18 37 26 7,6 14 2 3,43│
│ STR 2,98 2,98 16 100 179 26 60 16 5,4 14 2 2,98│
│ SC 2,06 2,06 11 89 63 9 31 10 4,9 5 3 2,06│
│ DT 0,45 0,45 2 100 13 2 29 3 6,7 10 2 0,45│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 17,14 2,06 19,20 100 99 694 100 36 113 5,9 13 2,1 19,20│
│ grp % 89 11 100 100│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1+2 CE 10,28 10,28 53 100 311 45 30 58 5,6 14 2 10,28│
│ NUA 3,43 3,43 18 100 128 18 37 26 7,6 14 2 3,43│
│ STR 2,98 2,98 16 100 179 26 60 16 5,4 14 2 2,98│
│ SC 2,06 2,06 11 89 63 9 31 10 4,9 5 3 2,06│
│ DT 0,45 0,45 2 100 13 2 29 3 6,7 10 2 0,45│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 17,14 2,06 19,20 11 99 694 2 36 113 5,9 13 2,1 19,20│
│ clv % 89 11 100 100│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 2 1 CE 1,96 0,73 2,69 21 89 486 22 181 26 9,7 35 1,5 2,69│
│ GO 0,91 0,91 7 91 192 9 211 10 11 34 1 0,91│
│ ST 2,51 2,51 20 90 591 28 235 36 14,3 35 1 2,51│
│ CA 1,24 1,24 10 87 201 9 162 9 7,3 40 3 1,24│
│ STR 0,31 0,31 2 90 72 3 232 4 12,9 30 1 0,31│
│ SC 2,00 2,00 16 82 165 7 83 14 7 25 3 2,00│
│ MLA 0,31 1,28 0,84 2,43 19 86 386 17 159 5 2,1 31 2,2 2,43│
│ DT 0,45 0,19 0,64 5 91 116 5 181 5 7,8 33 1,6 0,64│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 6,45 1,28 5,00 12,73 100 88 2209 100 174 109 8,6 33 1,9 12,73│
│ grp % 51 10 39 100 100│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1+2 CE 1,96 0,73 2,69 21 89 486 22 181 26 9,7 35 1,5 2,69│
│ GO 0,91 0,91 7 91 192 9 211 10 11 34 1 0,91│
│ ST 2,51 2,51 20 90 591 28 235 36 14,3 35 1 2,51│
│ CA 1,24 1,24 10 87 201 9 162 9 7,3 40 3 1,24│
│ STR 0,31 0,31 2 90 72 3 232 4 12,9 30 1 0,31│
│ SC 2,00 2,00 16 82 165 7 83 14 7 25 3 2,00│
│ MLA 0,31 1,28 0,84 2,43 19 86 386 17 159 5 2,1 31 2,2 2,43│
│ DT 0,45 0,19 0,64 5 91 116 5 181 5 7,8 33 1,6 0,64│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 6,45 1,28 5,00 12,73 8 88 2209 6 174 109 8,6 33 1,9 12,73│
│ clv % 51 10 39 100 100│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 3 1 CE 0,46 0,46 6 80 115 6 250 3 6,5 59 2 0,46│
│ GO 1,37 1,37 19 80 360 18 263 10 7,3 54 2 1,37│
│ ST 1,31 0,53 1,14 2,98 41 85 812 41 272 34 11,4 52 1,9 2,98│
│ NUA 0,44 0,44 6 80 130 7 295 3 6,8 60 2 0,44│
│ CA 0,07 0,07 1 86 12 1 171 50 3 0,07│
│ STR 1,05 1,05 15 90 348 18 331 15 14,3 45 1 1,05│
│ MLA 0,24 0,24 3 79 46 2 192 50 2 0,24│
│ DT 0,05 0,30 0,35 5 80 69 3 197 2 5,7 56 2,9 0,35│
│ DM 0,26 0,26 4 88 86 4 331 4 15,4 45 1 0,26│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 2,62 3,09 1,51 7,22 100 84 1978 100 274 71 9,8 52 1,8 7,22│
│ grp % 36 43 21 100 100│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1+2 CE 0,46 0,46 6 80 115 6 250 3 6,5 59 2 0,46│
│ GO 1,37 1,37 19 80 360 18 263 10 7,3 54 2 1,37│
│ ST 1,31 0,53 1,14 2,98 41 85 812 41 272 34 11,4 52 1,9 2,98│
│ NUA 0,44 0,44 6 80 130 7 295 3 6,8 60 2 0,44│
│ CA 0,07 0,07 1 86 12 1 171 50 3 0,07│
│ STR 1,05 1,05 15 90 348 18 331 15 14,3 45 1 1,05│
│ MLA 0,24 0,24 3 79 46 2 192 50 2 0,24│
│ DT 0,05 0,30 0,35 5 80 69 3 197 2 5,7 56 2,9 0,35│
│ DM 0,26 0,26 4 88 86 4 331 4 15,4 45 1 0,26│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 2,62 3,09 1,51 7,22 4 84 1978 5 274 71 9,8 52 1,8 7,22│
│ clv % 36 43 21 100 100│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 4 1 CE 0,09 0,09 1 78 28 1 311 1 11,1 75 2 0,09│
│ GO 1,38 1,38 8 80 438 9 317 8 5,8 75 2 1,38│
│ ST 7,09 0,30 7,39 42 80 2118 42 287 69 9,3 65 2 7,39│
│ NUA 7,10 7,10 41 80 2070 41 292 41 5,8 65 2 7,10│
│ DT 0,85 0,49 1,34 8 80 346 7 258 8 6 65 2,4 1,34│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 16,51 0,79 17,30 100 80 5000 100 289 127 7,3 66 2 17,30│
│ grp % 95 5 100 100│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1+2 CE 0,09 0,09 1 78 28 1 311 1 11,1 75 2 0,09│
│ GO 1,38 1,38 8 80 438 9 317 8 5,8 75 2 1,38│
│ ST 7,09 0,30 7,39 42 80 2118 42 287 69 9,3 65 2 7,39│
│ NUA 7,10 7,10 41 80 2070 41 292 41 5,8 65 2 7,10│
│ DT 0,85 0,49 1,34 8 80 346 7 258 8 6 65 2,4 1,34│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 16,51 0,79 17,30 10 80 5000 13 289 127 7,3 66 2 17,30│
│ clv % 95 5 100 100│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 5 1 CE 65,46 19,78 85,24 81 71 23003 80 270 313 3,7 88 2,2 3,89 6,95 74,40│
│ GO 15,16 0,87 16,03 15 73 5089 18 317 55 3,4 89 2,1 0,77 15,26│
│ CA 3,87 0,42 4,29 4 74 617 2 144 14 3,3 84 4,1 4,29│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 80,62 20,65 3,87 0,42 105,56 100 72 28709 100 272 382 3,6 88 2,3 3,89 7,72 93,95│
│ grp % 76 20 4 100 4 7 89│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1+2 CE 65,46 19,78 85,24 81 71 23003 80 270 313 3,7 88 2,2 3,89 6,95 74,40│
│ GO 15,16 0,87 16,03 15 73 5089 18 317 55 3,4 89 2,1 0,77 15,26│
│ CA 3,87 0,42 4,29 4 74 617 2 144 14 3,3 84 4,1 4,29│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
116
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │Gr │ │ Clasa de productie │ Total │Vars│Cls│ Consistenta │
│SUP│CLV│fct│Elm│ I │ II │ III │ IV │ V │ Suprafata │ Volum │ Crestere │ ta │pr.│ <0,4 │0,4-0,6│ >0,6 │
│ │ │ │ │ ha │ ha │ % │ %K│ mc │ % │mc/ha│ mc │mc/ha│ ani│med│ ha │
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ Tot 80,62 20,65 3,87 0,42 105,56 64 72 28709 71 272 382 3,6 88 2,3 3,89 7,72 93,95│
│ clv % 76 20 4 100 4 7 89│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 6 1 CE 4,11 4,11 70 48 776 60 189 8 1,9 105 2 1,48 2,63│
│ GO 1,75 1,75 30 70 521 40 298 4 2,3 105 2 1,75│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 5,86 5,86 100 55 1297 100 221 12 2 105 2 1,48 4,38│
│ grp % 100 100 25 75│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1+2 CE 4,11 4,11 70 48 776 60 189 8 1,9 105 2 1,48 2,63│
│ GO 1,75 1,75 30 70 521 40 298 4 2,3 105 2 1,75│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 5,86 5,86 3 55 1297 3 221 12 2 105 2 1,48 4,38│
│ clv % 100 100 25 75│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 1 CE 1,96 80,40 20,51 102,87 60 74 24719 61 240 409 4 80 2,2 5,37 6,95 90,55│
│ GO 0,91 19,66 0,87 21,44 13 74 6600 17 308 87 4,1 85 2 0,77 20,67│
│ ST 3,82 7,62 1,44 12,88 8 83 3521 9 273 139 10,8 56 1,8 12,88│
│ NUA 10,97 10,97 7 86 2328 6 212 70 6,4 49 2 10,97│
│ CA 1,31 3,87 0,42 5,60 3 77 830 2 148 23 4,1 74 3,8 5,60│
│ STR 1,36 2,98 4,34 3 97 599 2 138 35 8,1 23 1,7 4,34│
│ SC 4,06 4,06 2 85 228 1 56 24 5,9 15 3 4,06│
│ MLA 0,31 1,52 0,84 2,67 2 86 432 1 162 5 1,9 33 2,2 2,67│
│ DT 0,45 1,35 0,98 2,78 2 86 544 1 196 18 6,5 48 2,2 2,78│
│ DM 0,26 0,26 88 86 331 4 15,4 45 1 0,26│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ TOT 9,07 124,50 30,01 3,87 0,42 167,87 100 77 39887 100 238 814 4,8 72 2,2 5,37 7,72 154,78│
│ % 5 75 18 2 100 3 5 92│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 1+2 CE 1,96 80,40 20,51 102,87 60 74 24719 61 240 409 4 80 2,2 5,37 6,95 90,55│
│ GO 0,91 19,66 0,87 21,44 13 74 6600 17 308 87 4,1 85 2 0,77 20,67│
│ ST 3,82 7,62 1,44 12,88 8 83 3521 9 273 139 10,8 56 1,8 12,88│
│ NUA 10,97 10,97 7 86 2328 6 212 70 6,4 49 2 10,97│
│ CA 1,31 3,87 0,42 5,60 3 77 830 2 148 23 4,1 74 3,8 5,60│
│ STR 1,36 2,98 4,34 3 97 599 2 138 35 8,1 23 1,7 4,34│
│ SC 4,06 4,06 2 85 228 1 56 24 5,9 15 3 4,06│
│ MLA 0,31 1,52 0,84 2,67 2 86 432 1 162 5 1,9 33 2,2 2,67│
│ DT 0,45 1,35 0,98 2,78 2 86 544 1 196 18 6,5 48 2,2 2,78│
│ DM 0,26 0,26 88 86 331 4 15,4 45 1 0,26│
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ TOT 9,07 124,50 30,01 3,87 0,42 167,87 100 77 39887 100 238 814 4,8 72 2,2 5,37 7,72 154,78│
│ % 5 75 18 2 100 3 5 92│
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
16.2.10. Structura si marimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate si specii
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│UP/│Cls│ │ Clasa de productie │ Total │Vars│Cls│ Consistenta │
│SUP│ex │Elm│ I │ II │ III │ IV │ V │ Suprafata │ Volum │ Crestere │ ta │pr.│ <0,4 │0,4-0,6│ >0,6 │
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 1 CE 53,28 20,06 73,34 90 70 19176 92 261 259 3,5 89 2,3 5,37 6,95 61,02│
│ GO 3,98 0,87 4,85 6 72 1533 7 316 14 2,9 97 2,2 0,77 4,08│
│ CA 0,42 0,42 1 81 55 131 1 2,4 85 5 0,42│
│ SC 1,69 1,69 2 80 121 1 72 12 7,1 25 3 1,69│
│ MLA 0,84 0,84 1 80 73 87 1 1,2 25 3 0,84│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 57,26 23,46 0,42 81,14 48 70 20958 53 258 287 3,5 88 2,3 5,37 7,72 68,05│
│ cls % 70 29 1 100 7 10 83│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 2 ST 0,09 0,09 4 78 24 6 267 1 11,1 65 3 0,09│
│ CA 0,33 0,33 15 79 53 14 161 2 6,1 40 3 0,33│
│ SC 0,89 0,89 40 100 62 16 70 9 10,1 10 3 0,89│
│ DT 0,85 0,04 0,89 41 80 248 64 279 6 6,7 64 2 0,89│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 0,85 1,35 2,20 1 88 387 1 176 18 8,2 39 2,6 2,20│
│ cls % 39 61 100 100│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 3 CE 16,29 16,29 48 73 4623 50 284 64 3,9 88 2 16,29│
│ GO 12,93 12,93 38 73 4077 44 315 45 3,5 88 2 12,93│
│ CA 3,87 3,87 11 73 562 6 145 13 3,4 84 4 3,87│
│ SC 1,17 1,17 3 80 1 1 1 0,9 1 3 1,17│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 29,22 1,17 3,87 34,26 20 73 9263 23 270 123 3,6 84 2,3 34,26│
│ cls % 86 3 11 100 100│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 5 CE 0,45 0,45 30 91 82 32 182 3 6,7 40 3 0,45│
│ CA 0,91 0,91 60 90 148 59 163 7 7,7 40 3 0,91│
│ DT 0,15 0,15 10 93 24 9 160 1 6,7 40 3 0,15│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 1,51 1,51 1 91 254 1 168 11 7,3 40 3 1,51│
│ cls % 100 100 100│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 6 CE 0,09 0,09 4 78 28 4 311 1 11,1 75 2 0,09│
│ GO 1,38 1,38 54 80 438 57 317 8 5,8 75 2 1,38│
│ ST 0,21 0,21 8 81 53 7 252 2 9,5 65 3 0,21│
│ NUA 0,85 0,85 34 80 248 32 292 5 5,9 65 2 0,85│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 2,32 0,21 2,53 2 80 767 2 303 16 6,3 71 2,1 2,53│
│ cls % 92 8 100 100│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 7 CE 1,96 10,74 12,70 27 98 810 10 64 82 6,5 19 1,8 12,70│
│ GO 0,91 1,37 2,28 5 84 552 7 242 20 8,8 46 1,6 2,28│
│ ST 3,82 7,62 1,14 12,58 27 83 3444 42 274 136 10,8 56 1,8 12,58│
│ NUA 10,12 10,12 22 87 2080 25 206 65 6,4 47 2 10,12│
│ CA 0,07 0,07 86 12 171 50 3 0,07│
│ STR 1,36 2,98 4,34 9 97 599 7 138 35 8,1 23 1,7 4,34│
│ SC 0,31 0,31 1 90 44 1 142 2 6,5 25 3 0,31│
│ MLA 0,31 1,52 1,83 4 89 359 4 196 4 2,2 36 1,8 1,83│
│ DT 0,45 0,50 0,79 1,74 4 88 272 3 156 11 6,3 40 2,2 1,74│
│ DM 0,26 0,26 1 88 86 1 331 4 15,4 45 1 0,26│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 9,07 34,85 2,31 46,23 28 90 8258 21 179 359 7,8 39 1,9 46,23│
117
│ cls % 20 75 5 100 100│

┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│UP/│Cls│ │ Clasa de productie │ Total │Vars│Cls│ Consistenta │
│SUP│ex │Elm│ I │ II │ III │ IV │ V │ Suprafata │ Volum │ Crestere │ ta │pr.│ <0,4 │0,4-0,6│ >0,6 │
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ TOT 9,07 124,50 30,01 3,87 0,42 167,87 77 39887 238 814 4,8 72 2,2 5,37 7,72 154,78│
│ UP % 5 75 18 2 100 3 5 92│
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
│ V 1 CE 53,28 20,06 73,34 90 70 19176 92 261 259 3,5 89 2,3 5,37 6,95 61,02│
│ GO 3,98 0,87 4,85 6 72 1533 7 316 14 2,9 97 2,2 0,77 4,08│
│ CA 0,42 0,42 1 81 55 131 1 2,4 85 5 0,42│
│ SC 1,69 1,69 2 80 121 1 72 12 7,1 25 3 1,69│
│ MLA 0,84 0,84 1 80 73 87 1 1,2 25 3 0,84│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 57,26 23,46 0,42 81,14 48 70 20958 53 258 287 3,5 88 2,3 5,37 7,72 68,05│
│ cls % 70 29 1 100 7 10 83│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 2 ST 0,09 0,09 4 78 24 6 267 1 11,1 65 3 0,09│
│ CA 0,33 0,33 15 79 53 14 161 2 6,1 40 3 0,33│
│ SC 0,89 0,89 40 100 62 16 70 9 10,1 10 3 0,89│
│ DT 0,85 0,04 0,89 41 80 248 64 279 6 6,7 64 2 0,89│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 0,85 1,35 2,20 1 88 387 1 176 18 8,2 39 2,6 2,20│
│ cls % 39 61 100 100│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 3 CE 16,29 16,29 48 73 4623 50 284 64 3,9 88 2 16,29│
│ GO 12,93 12,93 38 73 4077 44 315 45 3,5 88 2 12,93│
│ CA 3,87 3,87 11 73 562 6 145 13 3,4 84 4 3,87│
│ SC 1,17 1,17 3 80 1 1 1 0,9 1 3 1,17│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 29,22 1,17 3,87 34,26 20 73 9263 23 270 123 3,6 84 2,3 34,26│
│ cls % 86 3 11 100 100│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 5 CE 0,45 0,45 30 91 82 32 182 3 6,7 40 3 0,45│
│ CA 0,91 0,91 60 90 148 59 163 7 7,7 40 3 0,91│
│ DT 0,15 0,15 10 93 24 9 160 1 6,7 40 3 0,15│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 1,51 1,51 1 91 254 1 168 11 7,3 40 3 1,51│
│ cls % 100 100 100│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 6 CE 0,09 0,09 4 78 28 4 311 1 11,1 75 2 0,09│
│ GO 1,38 1,38 54 80 438 57 317 8 5,8 75 2 1,38│
│ ST 0,21 0,21 8 81 53 7 252 2 9,5 65 3 0,21│
│ NUA 0,85 0,85 34 80 248 32 292 5 5,9 65 2 0,85│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 2,32 0,21 2,53 2 80 767 2 303 16 6,3 71 2,1 2,53│
│ cls % 92 8 100 100│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 7 CE 1,96 10,74 12,70 27 98 810 10 64 82 6,5 19 1,8 12,70│
│ GO 0,91 1,37 2,28 5 84 552 7 242 20 8,8 46 1,6 2,28│
│ ST 3,82 7,62 1,14 12,58 27 83 3444 42 274 136 10,8 56 1,8 12,58│
│ NUA 10,12 10,12 22 87 2080 25 206 65 6,4 47 2 10,12│
│ CA 0,07 0,07 86 12 171 50 3 0,07│
│ STR 1,36 2,98 4,34 9 97 599 7 138 35 8,1 23 1,7 4,34│
│ SC 0,31 0,31 1 90 44 1 142 2 6,5 25 3 0,31│
│ MLA 0,31 1,52 1,83 4 89 359 4 196 4 2,2 36 1,8 1,83│
│ DT 0,45 0,50 0,79 1,74 4 88 272 3 156 11 6,3 40 2,2 1,74│
│ DM 0,26 0,26 1 88 86 1 331 4 15,4 45 1 0,26│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Tot 9,07 34,85 2,31 46,23 28 90 8258 21 179 359 7,8 39 1,9 46,23│
│ cls % 20 75 5 100 100│
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ TOT 9,07 124,50 30,01 3,87 0,42 167,87 77 39887 238 814 4,8 72 2,2 5,37 7,72 154,78│
│ SUP % 5 75 18 2 100 3 5 92│
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
118
16.3. Evidențe privind condițiile naturale și de vegetație

16.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure
16.3.2. Recapitulație pe formații forestiere
16.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție
16.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziție
16.3.5. Evidența arboretelor slab productive
16.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului
16.3.7. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării
119
16.3.1. Evidenta tipurilor de statiune si a tipurilor de padure

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Caracterul actual al tipului de padure │
│ Tip │ Tip │ Natural fundam. de product. │ Part. │ Total deriv. de prod. │Artif. de prod.│ Tanar │ Total │ Teren.│ TOTAL │
│stati│ padu-│ super.│ mijl. │ infer.│ subpr.│ deriv.│ super.│ mijl. │ infer.│ s + m │ infer.│ nedef.│ padure│ goale │ │ │
│ une │ re │ ha │%│
╞════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 0 1,70 1,70 100│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Total 1,70 1,70 1│
│% 100 1 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8322 7411 20,65 2,10 22,75 22,75 100│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Total 20,65 2,10 22,75 22,75 13│
│% 91 9 100 13 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8323 7121 5,37 2,81 12,66 20,84 20,84 14│
│ 7431 80,91 4,61 0,37 33,91 4,48 124,28 124,28 86│
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Total 86,28 4,61 0,37 36,72 17,14 145,12 145,12 86│
│% 60 3 25 12 100 86 │
╞════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│Total 86,28 20,65 4,61 0,37 38,82 17,14 167,87 1,70 169,57 100│
│% 52 12 3 23 10 99 1 100 │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
16.3.2. Recapitulatie formatii forestiere

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Caracterul actual al tipului de padure │ │
│ Formatia │ Natural fundam. de product. │ Part. │ Total deriv. de prod. │ Artif de prod. │ Tanar │ Total │ Ter. │ TOTAL │
│ forestiera │ super.│ mijl. │ infer.│ subpr. │ deriv. │ super. │ mijl. │ infer.│ s + m │ infer.│ nedef. │ padure │ goale │ │ │
│ │ ha │%│
╞═════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│00 │ │ │ │ │ │ 1,70 1,70 1│
│ │ │ │ │ │ │ 100 1 │
│71 CERETE 5,37 │ │ │ │ 2,81 │ 12,66│ 20,84 20,84 12│
│ PURE 26 │ │ │ │ 13 │ 61│ 100 12 │
│74 AMES.CI CE 80,91 20,65 │ │ 4,61│ 0,37 │ 36,01 │ 4,48│ 147,03 147,03 87│
│ CU STEJ.MEZOF 56 14 │ │ 3│ │ 24 │ 3│ 100 87 │
╞═════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│Total UP 86,28 20,65 │ │ 4,61│ 0,37 │ 38,82 │ 17,14│ 167,87 1,70 169,57 100│
│% 52 12 │ │ 3│ │ 23 │ 10│ 99 1 100 │
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 106,93 │ │ 4,61│ 0,37 │ 38,82│ 17,14│ 167,87 1,70 169,57 100│
│% 64 │ │ 3│ │ 23│ 10│ 99 1 100 │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
16.3.3. Repartitia suprafetelor pe formatii forestiere, altitudine, inclinare si expozitie

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ Categorii de inclinare │ │
│Formatia│Categ. │ <16 G │ 16 - 30 G │ 31 - 40 G │ >40 G │ Total │
│ forest.│ altit.│ ins. │p. ins│umbrit│ ins. │p. ins│umbrit│ ins. │p. ins│umbrit│ ins. │p. ins│umbrit│ ins. │p. ins│umbrit│ Total │
│ │ │ ha │
╞══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 01 - 02│ 1,70 │ │ │ │ 1,70 │ 1,70│
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Total │ 1,70 │ │ │ │ 1,70 │ 1,70│
│ % │ 100 │ │ │ │ 100 │ 100│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│71 01 - 02│ 16,95 3,89 │ │ │ │ 16,95 3,89 │ 20,84│
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Total │ 16,95 3,89 │ │ │ │ 16,95 3,89 │ 20,84│
│ % │ 81 19 │ │ │ │ 81 19 │ 100│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│74 01 - 02│ 104,01 6,69 24,15│ │ │ │ 104,01 6,69 24,15│ 134,85│
│ 02 - 04│ 12,18 │ │ │ │ 12,18 │ 12,18│
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Total │ 116,19 6,69 24,15│ │ │ │ 116,19 6,69 24,15│ 147,03│
│ % │ 79 5 16│ │ │ │ 79 5 16│ 100│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 01 - 02│ 122,66 10,58 24,15│ │ │ │ 122,66 10,58 24,15│ 157,39│
│ 02 - 04│ 12,18 │ │ │ │ 12,18 │ 12,18│
╞══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│Total UP │ 134,84 10,58 24,15│ │ │ │ 134,84 10,58 24,15│ 169,57│
│ % │ 80 6 14│ │ │ │ 80 6 14│ 100│
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Total │ 169,57 │ │ │ │ │ 169,57│
│cat.incl % │ 100 │ │ │ │ │ 100│
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
16.3.4. Repartitia suprafetelor pe etaje fitoclimatice, inclinare si expozitie

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Etaje │ Categorii de inclinare │ │
│fitocli-│ <16 G │ 16 - 30 G │ 31 - 40 G │ >40 G │ Total │
│ matice │ ins. │p. ins│umbrit│ ins. │p. ins│umbrit│ ins. │p. ins│umbrit│ ins. │p. ins│umbrit│ ins. │p. ins│umbrit│ Total │
│ │ ha │
╞══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ │ 1,70 │ │ │ │ 1,70 │ 1,70│
│ % │ 100 │ │ │ │ 100 │ 100│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8 FC │ 133,14 10,58 24,15│ │ │ │ 133,14 10,58 24,15│ 167,87│
│ % │ 80 6 14│ │ │ │ 80 6 14│ 100│
╞══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│Total │ 134,84 10,58 24,15│ │ │ │ 134,84 10,58 24,15│ 169,57│
│ % │ 80 6 14│ │ │ │ 80 6 14│ 100│
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
120
16.3.5. Evidenta arboretelor slab productive

┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ 109 C │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
16.3.6. Repartitia suprafetelor in raport cu eroziunea si inclinarea terenului

┌───────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Natura si │ Categ.│Teren │ Padure cu consist. │ Total │
│ intensitatea │ de │ gol │0,1-0,4│0,5-0,7│0,8-1,0│ │
│ eroziunii │inclin.│ ha │
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════╡
│Fara eroziune 0 - 15 7,07 61,48 101,02 169,57│
│ 16 - 25 │
│ 26 - 30 │
│ 31 - 35 │
│ > 35 │
│ ──────────────────────────────────────────────┤
│Total 7,07 61,48 101,02 169,57│
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════╡
│Total UP 0 - 15 7,07 61,48 101,02 169,57│
│ 16 - 25 │
│ 26 - 30 │
│ 31 - 35 │
│ > 35 │
│ 7,07 61,48 101,02 169,57│
└───────────────────────────────────────────────────────────────┘
16.3.7. Repartitia suprafetelor in raport cu natura si intensitatea poluarii

┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Natura │ Arborete afectate cu intensitatea poluarii │ Total │
│ poluarii │ slaba │ moderata │ puternica │f. puternica│ ha │
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│Fara poluare vizibila 169,57│
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│Total UP 169,57│
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
121
16.4. Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producție

lemnoasă
16.4.1. Repartiția arboretelor pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii
16.4.2. Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec
16.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului
16.4.4. Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile
122
16.4.1. Repartitia arboretelor exploatabile pe subunitati, urgente de regenerare, accesibilitate si

specii
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ │TOTAL │CER │GORUN │STEJAR PD │NUC A. │Alte specii │
│SUP│ Urg │Acc│ Supr. │ Volum│ Crest│ Supr. │ Volum│ Crest│ Supr.│ Volum│ Crest│ Supr.│ Volum│ Crest│ Supr.│ Volum│ Crest│ Supr.│ Volum│ Crest│
│ │ │ │ ha │ mc │ mc │ ha │ mc │ mc │ ha │ mc │ mc │ ha │ mc │ mc │ ha │ mc │ mc │ ha │ mc │ mc │
╞═════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│V 0 A 83,14 18022 500 29,05 5427 146 15,43 4759 64 12,38 3384 134 10,97 2328 70 15,31 2124 86│
│ N 2,28 582 18 0,48 116 4 1,16 308 9 0,41 113 4 0,23 45 1│
│ ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ T 85,42 18604 518 29,53 5543 150 16,59 5067 73 12,79 3497 138 10,97 2328 70 15,54 2169 87│
│ % 35 29 28 19 27 14 15 19 27 13 13 14 18 12 17│
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 15 A 5,37 289 5 5,37 289 5 │
│ % 100 100 100 │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1 A 5,37 289 5 5,37 289 5 │
│ % 100 100 100 │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 24 A 2,81 214 15 0,28 20 2 2,53 194 13│
│ % 10 9 13 90 91 87│
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 25 A 34,89 10222 136 33,50 9728 131 1,39 494 5 │
│ N 9,55 1937 23 8,68 1726 21 0,87 211 2 │
│ ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ T 44,44 12159 159 42,18 11454 152 2,26 705 7 │
│ % 95 94 96 5 6 4 │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 2 A 37,70 10436 151 33,78 9748 133 1,39 494 5 2,53 194 13│
│ N 9,55 1937 23 8,68 1726 21 0,87 211 2 │
│ ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ T 47,25 12373 174 42,46 11474 154 2,26 705 7 2,53 194 13│
│ % 90 92 89 5 6 4 5 2 7│
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 31 A 0,70 241 3 0,70 241 3 │
│ % 100 100 100 │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 32 A 22,05 6387 88 20,79 6025 84 0,84 307 3 0,42 55 1│
│ % 94 94 96 4 5 3 2 1 1│
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 33 A 7,08 1993 26 4,02 1147 13 1,75 521 4 0,09 24 1 1,22 301 8│
│ % 57 58 50 25 26 15 1 1 4 17 15 31│
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 3 A 29,83 8621 117 25,51 7413 100 2,59 828 7 0,09 24 1 1,64 356 9│
│ % 86 86 85 9 10 6 1 5 4 8│
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1+2+3 A 72,90 19346 273 64,66 17450 238 3,98 1322 12 0,09 24 1 4,17 550 22│
│ N 9,55 1937 23 8,68 1726 21 0,87 211 2 │
│ ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ T 82,45 21283 296 73,34 19176 259 4,85 1533 14 0,09 24 1 4,17 550 22│
│ % 89 90 88 6 7 5 5 3 7│
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SUP A 156,04 37368 773 93,71 22877 384 19,41 6081 76 12,47 3408 135 10,97 2328 70 19,48 2674 108│
│ N 11,83 2519 41 9,16 1842 25 2,03 519 11 0,41 113 4 0,23 45 1│
│ ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ T 167,87 39887 814 102,87 24719 409 21,44 6600 87 12,88 3521 139 10,97 2328 70 19,71 2719 109│
│ % 60 61 50 13 17 11 8 9 17 7 6 9 12 7 13│
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
16.4.2.
Repartitia speciilor in raport cu ┌─────────────────────────────────────────────────────┐
exploatabilitatea si participarea in amestec │ │Explo-│ Amestec │ Total │
┌─────────────────────────────────────────────────────┐ │Specie│atabi-│ >=80% │ 50-80%│ 30-50%│ <30% │ │
│ │Explo-│ Amestec │ Total │ │ │litate│ ha │
│Specie│atabi-│ >=80% │ 50-80%│ 30-50%│ <30% │ │ ╞═════════════════════════════════════════════════════╡
│ │litate│ ha │ │SC EX. 1,69 1,69│
╞═════════════════════════════════════════════════════╡ │ PREEX. 0,89 0,89│
│CE EX. 67,49 5,57 0,28 73,34│ │ NEEX. 1,17 0,31 1,48│
│ PREEX. 11,21 5,08 16,29│ │ ──────────────────────────────────────────────┤
│ NEEX. 10,28 2,41 0,55 13,24│ │Total 2,06 1,69 0,31 4,06│
│ ──────────────────────────────────────────────┤ ├─────────────────────────────────────────────────────┤
│Total 67,49 27,06 7,49 0,83 102,87│ │MLA EX. 0,84 0,84│
├─────────────────────────────────────────────────────┤ │ NEEX. 0,20 1,63 1,83│
│GO EX. 1,75 3,10 4,85│ │ ──────────────────────────────────────────────┤
│ PREEX. 12,93 12,93│ │Total 1,04 1,63 2,67│
│ NEEX. 1,38 1,35 0,15 0,78 3,66│ ├─────────────────────────────────────────────────────┤
│ ──────────────────────────────────────────────┤ │DT EX. 0,04 0,04│
│Total 1,38 1,35 14,83 3,88 21,44│ │ NEEX. 1,44 1,44│
├─────────────────────────────────────────────────────┤ │ ──────────────────────────────────────────────┤
│ST EX. 0,09 0,09│ │Total 1,48 1,48│
│ NEEX. 5,25 1,31 5,49 0,74 12,79│ ├─────────────────────────────────────────────────────┤
│ ──────────────────────────────────────────────┤ │FR EX. 0,85 0,85│
│Total 5,25 1,31 5,49 0,83 12,88│ │ ──────────────────────────────────────────────┤
├─────────────────────────────────────────────────────┤ │Total 0,85 0,85│
│NUA NEEX. 0,85 6,69 3,43 10,97│ ├─────────────────────────────────────────────────────┤
│ ──────────────────────────────────────────────┤ │PAM NEEX. 0,45 0,45│
│Total 0,85 6,69 3,43 10,97│ │ ──────────────────────────────────────────────┤
├─────────────────────────────────────────────────────┤ │Total 0,45 0,45│
│CA EX. 0,33 0,42 0,75│ ├─────────────────────────────────────────────────────┤
│ PREEX. 3,87 3,87│ │TE NEEX. 0,26 0,26│
│ NEEX. 0,91 0,07 0,98│ │ ──────────────────────────────────────────────┤
│ ──────────────────────────────────────────────┤ │Total 0,26 0,26│
│Total 0,33 0,91 4,36 5,60│ ╞═════════════════════════════════════════════════════╡
├─────────────────────────────────────────────────────┤ │UP EX. 68,67 7,26 2,59 3,93 82,45│
│STR NEEX. 1,05 3,29 4,34│ │ PREEX. 0,89 11,21 18,01 3,87 33,98│
│ ──────────────────────────────────────────────┤ │ NEEX. 8,65 20,54 9,75 12,50 51,44│
│Total 1,05 3,29 4,34│ │ ──────────────────────────────────────────────┤
├─────────────────────────────────────────────────────┤ │Total 78,21 39,01 30,35 20,30 167,87│
│% 47 23 18 12 │
└─────────────────────────────────────────────────────┘
123
16.4.3. Stabilirea varstei medii a exploatabilitatii si a ciclului

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ Total arborete │Arborete nat., part. deriv. │
│SUP│Specia│ │ artif. de prod. sup. mijl. │
│ │ │ Suprafata │Clp│Vrs│ │ Suprafata │ Clp│ Vrs│ │
│ │ │ ha │ % │med│med│Ciclu│ ha │ % │ med│ med│Ciclu│
╞═════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ V CE 102,87 60 2,2 88 │ 92,59 60 2,2 87 │
│ GO 21,44 13 2,0 109 │ 21,44 14 2,0 109 │
│ ST 12,88 8 1,8 129 │ 12,88 9 1,8 129 │
│ NUA 10,97 7 2,0 116 │ 7,54 5 2,0 128 │
│ CA 5,60 3 3,8 100 │ 5,27 4 3,9 103 │
│ STR 4,34 3 1,7 103 │ 1,36 1 1,0 132 │
│ SC 4,06 2 3,0 34 │ 4,06 3 3,0 34 │
│ MLA 2,67 2 2,2 98 │ 2,67 2 2,2 98 │
│ DT 2,78 2 2,2 106 │ 2,29 2 2,2 110 │
│ DM 0,26 1,0 130 │ 0,26 1,0 130 │
╞═════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ Total 167,87 100 2,2 95 100│ 150,36 100 2,2 96 100│
└─────────────────────────────────────────────────────────────────┘
16.4.4. Lista unitatilor amenajistice exploatabile si preexploatabile

┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│SUP│ Ex│ ua │ Supr│Cns│Vrs│Volum│Crst│ ua │ Supr│Cns│Vrs│Volum│Crst│ ua │ Supr│Cns│Vrs│ Volum │ Crst │
│ │ │ │ ha │ │ani│ mc │ │ ha │ │ani│ mc │ │ ha │ │ani│ mc │
╞═══════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│ V 1 1 C 1,39 0,8 85 411 6│ 1 F 0,94 0,8 65 266 7│ 2 C 3,89 0,2 95 249 4│
│ 3 B 1,48 0,1 105 40 1│ 4 B 2,81 0,8 25 214 15│ 6 11,93 0,8 85 3257 45│
│ 7 B 8,42 0,7 85 2231 34│ 8 10,84 0,7 85 2840 43│101 B 4,38 0,7 105 1257 11│
│ 101 D 0,70 0,8 85 241 3│105 A 5,92 0,8 85 1752 27│108 A 6,21 0,7 90 1832 22│
│ 109 B 3,31 0,8 90 1175 13│109 C 0,37 0,8 40 59 2│110 A 1,71 0,8 95 638 6│
│ 111 A 1,60 0,8 90 526 7│111 B 4,20 0,8 90 1378 16│111 C 2,80 0,8 90 980 11│
│ 118 A 7,72 0,6 100 1459 17│121 A 0,83 0,8 90 257 3│122 B 1,00 0,7 95 221 3│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Total SUP pentru unitati amenajistice exploatabile 82,45 0,7 87 21283 296│
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ V 2 1 A 0,89 1 10 62 9│101 C 7,10 0,7 90 1889 25│102 A 10,18 0,8 90 3176 40│
│ 108 B 3,10 0,7 85 905 11│109 A 12,71 0,7 85 3292 46│ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Total SUP pentru unitati amenajistice preexploatabile 33,98 0,7 86 9324 131│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Total SUP pentru unitati amenajistice exploatabile si preexploatabile 116,43 0,7 87 30607 427│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Total UP pentru unitati amenajistice exploatabile 82,45 0,7 87 21283 296│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Total UP pentru unitati amenajistice preexploatabile 33,98 0,7 86 9324 131│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Total UP pentru unitati amenajistice exploatabile+preexploatabile 116,43 0,7 87 30607 427│
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
124
16.5. Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității de produse principale și

secundare
16.5.0. Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și
secundare în raport cu drumuri / distanța de colectare
125
16.5.0. Accesibilitatea fondului forestier si a posibilitatii decenale de produse principale si secundare in raport cu drumuri / distanta de
colectare
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Total │Acc│ Fond forestier productiv │ Posibilitatea decenala │
│ Drum │ supra-│ │ │ Produse principale Produse secundare │ │
│ / │ fata │med│ Total │ Exploatabile │ Pre- │ Ne- │Grad.+│Cvasi-│Succ.+│Taieri│Taieri│Total │Taieri│ Rari-│ Cura-│Total │Taieri│Total │
│ accesib.│ │ │ supraf│Supraf │Volum │ expl. │ expl. │tr.gr.│ grad.│progr.│ rase │ crang│princ.│ cons.│ turi │ tiri │ sec. │igiena│ │
│ │ ha │ km│ ha │ ha │ mc │ ha │ ha │ mc │
╞════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│DP001 88,37 0,4 86,67 41,70 9508 0,89 44,08│ 2822 289 3111 603 81 684 139 3934│
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│T.DP 88,37 0,4 86,67 41,70 9508 0,89 44,08│ 2822 289 3111 603 81 684 139 3934│
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│FE002 69,37 0,6 69,37 31,20 9838 33,09 5,08│ 1789 1789 80 80 403 2272│
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│T.FE 69,37 0,6 69,37 31,20 9838 33,09 5,08│ 1789 1789 80 80 403 2272│
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│FN001 11,83 3,4 11,83 9,55 1937 2,28│ 842 842 48 48 890│
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│T.FN 11,83 3,4 11,83 9,55 1937 2,28│ 842 842 48 48 890│
╞════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│Total 169,57 0,7 167,87 82,45 21283 33,98 51,44│ 5453 289 5742 731 81 812 542 7096│
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
│0.1 - 0.3 53,90 0,3 53,90 16,61 4205 7,99 29,30│ 1168 1168 520 21 541 124 1833│
│0.4 - 0.6 81,25 0,5 79,55 36,38 8633 25,99 17,18│ 2391 289 2680 135 60 195 325 3200│
│0.7 - 0.9 16,79 0,8 16,79 14,11 4604 2,68│ 883 883 28 28 55 966│
│1.0 - 1.2 5,80 1,0 5,80 5,80 1904 │ 169 169 38 207│
│ > 1.6 11,83 3,4 11,83 9,55 1937 2,28│ 842 842 48 48 890│
╞════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════════╡
│Total 169,57 0,7 167,87 82,45 21283 33,98 51,44│ 5453 289 5742 731 81 812 542 7096│
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
126
127
17. EVIDENȚE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI

17.1. Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului
17.2. Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală
17.3. Evidența anuală a tăierilor de regenerare
17.4. Evidența anuală a tăierilor de îngrijire
17.5. Evidența anuală a tăierilor de igienă, de produse accidentale sau de altă natură
17.6. Evidența anuală a degajărilor și lucrărilor de ajutorare și îngrijire a regenerărilor naturale
și culturilor
128
17.1. Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări

și împăduriri
Produse din: Tăieri Lucrări
Specificări Tăier i de Degajări Cură țiri Rări turi Tăieri de de Total de îm-
regen erare conservare igienă 2+5+7+8+9 pădurire
ha m3 ha ha m3 ha m3 m3 m3 m3 ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Sarcina anuală 5,33 574 0,00 1,92 8 3,30 73 0 54 709 0,19
Sarcină deceniu 53,32 5742 0,00 19,20 81 32,96 731 0 542 7096 1,93
2023.........2032
Realizat în anul I
2023.........2024
Rămas de realizat
în restul de 9 ani
2024.........2025
Rămas de realizat
în restul de 8 ani
Realizat în anul
III
2025.........2026
Rămas de realizat
în restul de 7 ani
2026.........2027
Rămas de realizat
în restul de 6 ani
Realizat în anul V
2027.........2028
Rămas de realizat
în restul de 5 ani
2028.........2029
Rămas de realizat
în restul de 4 ani
Realizat în anul
VII
2029.........2030
Rămas de realizat
în restul de 3 ani
Realizat în anul
VIII
2030.........2031
Rămas de realizat
în restul de 2 ani
Realizat în anul
IX
2031.........2032
Rămas de realizat
în restul de 1 an
Realizat în anul X
2032
Realizat în total
pe deceniu
Rămas de realizat
din sarcina
decenală
Realizat în plus
față de prevederi
Realizat în minus
față de prevederi
129
17.2. Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală
pag.1
U.a. Consistența arboretului și
Situația regenerării naturale în anul:
Suprafața descrierea semințișului Specificări
Compoziția țel utilizabil în anul amenajării 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032
Fructificația
Felul tăierii
Completări la regene-
7B 0,7
rarea naturală
8,42 3 ani Îngrijirea semințișului
CE5ST2TE2CI1 CE100 Descriere semințiș
0,2S mixt Compoziția
Înălțimea
Răspândirea
Fructificația
Felul tăierii
8 0,7
rarea naturală
CE7TE2CI1 CE100 Descriere semințiș
Înălțimea
Răspândirea
Fructificația
Felul tăierii
101D 0,8
rarea naturală
CE7TE2CI1 CE100 Descriere semințiș

Înălțimea
Răspândirea
130
299
300
pag. 2
Fructificația
Felul tăierii
108A 0,7
rarea naturală
CE7TE2PA1 CE9GO1 Descriere semințiș
Înălțimea
Răspândirea
Fructificația
Felul tăierii
109B 0,8
rarea naturală
CE7GO2TE1 CE9GO1 Descriere semințiș
Înălțimea
Răspândirea
Fructificația
Felul tăierii
110A 0,8
rarea naturală
GO4ST3CE3 GO1CE9 Descriere semințiș
Înălțimea
Răspândirea
131
pag.3
Fructificația
Felul tăierii
111A 0,8
rarea naturală
GO4ST3CE3 CE9GO1 Descriere semințiș
Înălțimea
Răspândirea
Fructificația
Felul tăierii
111C 0,8
rarea naturală
CE3GO4ST3 CE9GO1 Descriere semințiș
Înălțimea
Răspândirea
Fructificația
Felul tăierii
118A 0,6
rarea naturală
GO4ST3CE3 CE8GO2 Descriere semințiș
Înălțimea
Răspândirea
132
301
302
pag. 4
Fructificația
Felul tăierii
121A 0,8
rarea naturală
CE7GO1CI1TE1 CE100 Descriere semințiș
Înălțimea
Răspândirea
Fructificația
Felul tăierii
122B 0,7
rarea naturală
1,00 - Îngrijirea semințișului
CE7GO2CI1 Descriere semințiș
Compoziția
Înălțimea
Răspândirea
Fructificația
Felul tăierii
rarea naturală
Îngrijirea semințișului
Descriere semințiș
Compoziția
Înălțimea
Răspândirea
133
pag. 5
Fructificația
Felul tăierii
rarea naturală
Compoziția
Înălțimea
Răspândirea
Fructificația
Felul tăierii
rarea naturală
Compoziția
Înălțimea
Răspândirea
Fructificația
Felul tăierii
rarea naturală
Compoziția
Înălțimea
Răspândirea
134
303
17.3. Evidența anuală a tăierilor de regenerare

Anul Nr. Felul Supr. Volum Grupa de specii -m3 Material recoltat-m3
execu- u.a. act/an tăierii efect. extras Lemn Lemn
tării -ha- -m3 lucru foc
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
135
Anul Nr. Felul Supr. Volum Grupa de specii -m3 Material recoltat-m3
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
136
17.4. Evidența anuală a tăierilor de îngrijire

Anul Nr. Felul Supr. Volum Grupa de specii - m3 Material recoltat-m3
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
137

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
138
17.5. Evidența anuală a tăierilor de igienă, de produse accidentale sau de altă natură
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
139

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
140
17.6. Evidența anuală a degajărilor și lucrărilor de ajutorare și îngrijire a regenerărilor naturale

și culturilor
Anul Suprafața Anul Suprafața
Natura Natura
execu- u.a. Nr. act/an efectivă execu- u.a. Nr. act/an efectivă
lucrării lucrării
tării -ha- tării -ha-
0 1 2 3 4 0 1 2 3 4
141
17.7. Evidența lucrărilor de împăduriri
Anul u.a. Nr. Categoria Supr. efect.- COMPOZIȚIA DE ÎMPĂDURIRE Însămânțări directe
executării act/an de lucrări ha- mii puieți Specia Kg
142
Anul u.a. Nr. Categoria Supr. efect.- COMPOZIȚIA DE ÎMPĂDURIRE Însămânțări directe
executării act/an de lucrări ha- mii puieți Specia Kg
143
ANEXE
144
145
146
147
ORDIN
proprietate publică aparținând comunei Sântandrei,
Unitatea de Producție I Sântandrei, județul Bihor*)
Având în vedere Referatul de aprobare nr. R/2.085 din 12.02.2024 al Direcției
în conformitate cu Avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură
din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 407 din 29.11.2019 și ținând cont de
Decizia nr. 1.267 din 18.09.2023, emisă de Agenția pentru Protecția Mediului Bihor,
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ,
cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea

publică aparținând comunei Sântandrei, Unitatea de Producție I Sântandrei, județul
Bihor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor transmite prezentul ordin Primăriei
Comunei Sântandrei, care răspunde de aplicarea și respectarea prevederilor
acestuia.

secretar de stat

Nr. 468.
$1(;Ă
AMENAJAMENTUL FONDULUI FORESTIER

PROPRIETATE PUBLICĂ A COMUNEI
SÎNTANDREI
JUDEŢUL BIHOR
U.P. I SÎNTANDREI
ŞEF PROIECT: ing. Ghejeu Ioan
PROIECTANT: ing. Cabău Călin
2019
1
CUPRINS
WZK^h>sZ>͘d͘͘W͘EZ͙͙͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲ
&/b>/E/dKZ/>KZZdZ/Z&KEh>h/&KZ^d/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϴ
WZd/ͲൻDDKZ/hd,E/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϮ
ϭ͘^/dhԐ/dZ/dKZ/>ͲD/E/^dZd/s ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϮ
ϭ͘ϭ͘>DEd/Ed/&/ZhE/d Ԑ//WZKhf/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϮ
ϭ͘Ϯ͘s/E d Ԑ/͕>/D/d͕,KdZ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϮ
ϭ͘ϯ͘dZhWhZ/W hZKDWKEEd͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϮ
ϭ͘ϰ͘ZWZd/Z&KEh>h/&KZ^d/ZWhE/d Ԑ/dZ/dKZ/>ͲD/E/^dZd/s͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϯ
ϭ͘ϱ͘D/E/^dZZ&KEh>h/&KZ^d/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϯ
ϭ͘ϲ͘dZEhZ/KWZ/dhs'dԐ/&KZ^d/Z ^/dhd2E&Z&KEh>h/&KZ^d/Z ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϯ
Ϯ͘KZ'E/ZdZ/dKZ/h>h/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϰ
Ϯ͘ϭ͘KE^d/dh/ZhE/d Ԑ//WZKhԐ/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϰ
Ϯ͘Ϯ͘KE^d/dh/Zb/DdZ/>/ZWZ>Zh>h/b/^hWZ>Zh>h/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϰ
Ϯ͘Ϯ͘ϭ͘D Z/DWZ>>KZb/^hWZ>>KZ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϰ
Ϯ͘Ϯ͘Ϯ͘^/dhԐ/KZE>KZ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϰ
Ϯ͘Ϯ͘ϯ͘KZ^WKEEԐ2EdZWZ>Zh>WZEdb/>dh>͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϱ
Ϯ͘ϯ͘W>EhZ/ hd/>/d͘Z// Z/2EW>E&K>K^/dWEdZhZDh>ZW>EhZ/>KZ ͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϱ
Ϯ͘ϯ͘ϭ͘W>EhZ/ hd/>/d͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϱ
Ϯ͘ϯ͘Ϯ͘Z// Z/2EW>E&K>K^/dWEdZhZDh>ZW>EhZ/>KZ ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϱ
Ϯ͘ϰ͘^hWZ&Ԑ&KEh>h/&KZ^d/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϲ
Ϯ͘ϰ͘ϭ͘dZD/EZ^hWZ&Ԑ>KZ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϲ
Ϯ͘ϰ͘Ϯ͘d>h>ϭ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϳ
s/EԐD/b Z/>KZ^hWZ&Ԑ /E&KEh>&KZ^d/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϳ
Ϯ͘ϰ͘ϯ͘hd/>/Z&KEh>h/&KZ^d/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϭ
Ϯ͘ϰ͘ϰ͘s/EԐ&KEh>h/&KZ^d/ZW^d/EԐ//b/Ԑ/E dKZ/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϮϮ
Ϯ͘ϰ͘ϱ͘s/EԐ&KEh>h/&KZ^d/ZWd'KZ//&K>K^/EԐ b/^W//͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϯ
Ϯ͘ϱ͘E>s͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϯ
Ϯ͘ϲ͘KZ'E/ZD/E/^dZd/s ;/^dZ/d͕Z/' /͕EdKEͿ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϯ
ϯ͘'K^WK Z/Z/EdZhdW hZ/>KZ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϰ
ϯ͘ϭ͘/^dKZ/h>b/E>/DKh>h/'K^WK Z/ZW hZ/>KZ/EdZhdWE >/EdZZ2Es/'KZ
DE:DEdh>h/yW/Zd͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϰ
ϯ͘ϭ͘ϭ͘sK>hԐ/WZKWZ/d Ԑ//b/DKh>h/'K^WK Z/ZW hZ/>KZ2E/EdEh> ϭϵϰϴ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϰ
ϯ͘ϭ͘Ϯ͘DKh>'K^WK Z/ZW hZ/>KZhW Eh>ϭϵϰϴWE >/EdZZ2Es/'KZ
DE:DEdh>h/yW/Zd͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϰ
ϯ͘Ϯ͘E>/Z/d/ DE:DEdh>h/yW/Zd;ϮϬϬϳͿ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϱ
ϯ͘ϯ͘KE>h//WZ/s/E'K^WK Z/Z/EdZhdW hZ/>KZ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϱ
ϰ͘^dh/h>^dԐ/hE//b/>s'dԐ//&KZ^d/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϴ
ϰ͘ϭ͘DdKb/WZKh>'Zd>KZdZE͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϴ
ϰ͘Ϯ͘>DEd'EZ>WZ/s/EZh>EdhZ>͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϴ
ϰ͘Ϯ͘ϭ͘'K>K'/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϴ
ϰ͘Ϯ͘Ϯ͘'KDKZ&K>K'/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϴ
ϰ͘Ϯ͘ϯ͘,/ZK'Z&/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϵ
ϰ͘Ϯ͘ϰ͘>/DdK>K'/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϵ
ϰ͘ϯ͘^K>hZ/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϬ
ϰ͘ϯ͘ϭ͘s/EԐb/Z ^WE/ZdZ/dKZ/> d/WhZ/>KZ^K>͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϬ
ϰ͘ϯ͘Ϯ͘^Z/Zd/WhZ/>KZb/^hd/WhZ/>KZ^K>͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϭ
ϰ͘ϯ͘ϯ͘>/^dhE/d Ԑ/>KZDE:/^d/Wd/WhZ/b/^hd/WhZ/^K>͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϭ
ϰ͘ϰ͘d/WhZ/^dԐ/hE͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϭ
ϰ͘ϰ͘ϭ͘s/EԐb/Z ^WE/ZdZ/dKZ/> d/WhZ/>KZ^dԐ/hE͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϭ
2
ϰ͘ϰ͘Ϯ͘^Z/Zd/WhZ/>KZ^dԐ/hEh&dKZ/>/D/dd/s/b/D ^hZ/>'K^WK Z//DWh^bd/

&dKZ/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϯ
ϰ͘ϰ͘ϯ͘>/^dhE/d Ԑ/>KZDE:/^d/Wd/WhZ/^dԐ/hE͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϰ
ϰ͘ϰ͘ϰ͘>/^dhE/d Ԑ/>KZDE:/^d/Wd/WhZ/^dԐ/hEb/d/WhZ/^K>͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϰ
ϰ͘ϱ͘d/WhZ/W hZ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϰ
ϰ͘ϱ͘ϭ͘s/EԐd/WhZ/>KZEdhZ>W hZ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϰ
ϰ͘ϱ͘Ϯ͘>/^dhE/d Ԑ/>KZDE:/^d/Wd/WhZ/^dԐ/hE/b/W hZ/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϱ
ϰ͘ϱ͘ϯ͘>/^dhE/d Ԑ/>KZDE:/^d/2EZWKZdhZdZh>dh>>d/Wh>h/W hZ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϱ
ϰ͘ϱ͘ϰ͘&KZDԐ//>&KZ^d/Zb/ZdZh>dh>>d/Wh>h/W hZ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϱ
ϰ͘ϲ͘^dZhdhZ&KEh>h/WZKhԐ/b/WZKdԐ/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϲ
ϰ͘ϳ͘ZKZd^>WZKhd/sb/WZKs/KZ//͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϳ
ϰ͘ϴ͘ZKZd&dd&dKZ/^d/>/dKZ/b/>/D/dd/s/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϳ
ϰ͘ϴ͘ϭ͘^/dhԐ/^/Edd/ &dKZ/>KZ^d/>/dKZ/b/>/D/dd/s/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϳ
ϰ͘ϴ͘Ϯ͘s/EԐZKZd>KZ&dd&dKZ/^d/>/dKZ/b/>/D/dd/s/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϴ
ϰ͘ϵ͘^dZ^E/dZ W hZ//͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϴ
ϰ͘ϭϬ͘KE>h//WZ/s/EKE/Ԑ//>^dԐ/KE>s'dԐ/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϴ
ϱ^d/>/Z&hEԐ//>KZ^K/>ͲKEKD/>W hZ//b/>>KZDE:Z͘ϰϬ
ϱ͘ϭ͘^d/>/Z&hEԐ//>KZ^K/>ͲKEKD/b/K>K'/>W hZ//͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϬ
ϱ͘ϭ͘ϭ͘K/d/s^K/>ͲKEKD/b/K>K'/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϬ
ϱ͘ϭ͘Ϯ͘&hEԐ//>W hZ//͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϬ
ϱ͘ϭ͘ϯ͘^hhE/d Ԑ/>WZKhԐ/b/ͬ^hWZKdԐ/KE^d/dh/d͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϭ
ϱ͘Ϯ͘^d/>/Z>KZDE:Z>ZKZd>KZb/>W hZ//͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϭ
ϱ͘Ϯ͘ϭ͘Z'/Dh>͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϭ
ϱ͘Ϯ͘Ϯ͘KDWK/Ԑ/ͲԐ>͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϮ
ϱ͘Ϯ͘ϯ͘dZdDEdh>͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϮ
ϱ͘Ϯ͘ϰ͘yW>Kd/>/dd͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϯ
ϱ͘Ϯ͘ϱ͘/>h>WZKhf/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϯ
ϲZ'>DEdZWZK^h>h/WZKhԐ/>DEK^ b/D ^hZ/'K^WK Z/Z
ZKZd>KZh&hEԐ//^W/>WZKdԐ/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϰ
ϲ͘ϭ͘Z'>DEdZWZK^h>h/ZK>dZWZKh^>KZWZ/E/W>͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϰ
ϲ͘ϭ͘ϭ͘Z'>DEdZWZK^h>h/WZKhԐ/>^͘h͘Wͣ͘͞വKZhZ'h>d͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϰ
ϲ͘ϮD ^hZ/'K^WK Z/ZZKZd>KZh&hEԐ//^W/>WZKdԐ/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϴ
ϲ͘Ϯ͘ϭD ^hZ/'K^WK Z/ZZKZd>KZ/Ed/Wh>/d'KZ//&hEԐ/KE>͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϴ
ϲ͘Ϯ͘ϮD^hZ/'K^WK Z/ZZKZd>KZd/Wh>//d'KZ//&hEԐ/KE>͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϴ
ϲ͘ϯ>hZ Z/2E'Z/:/Zb/KEhZZKZd>KZ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϴ
ϲ͘ϰ͘sK>hDh>dKd>WK^//>ZK>dd;WZKh^WZ/E/W>͕KE^ZsZ͕WZKh^^hEZͿ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϬ
ϲ͘ϱ͘>hZ Z/:hdKZZZ'EZ Z/>KZEdhZ>b/2DW hZ/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϭ
ϲ͘ϲ͘Z&ZZKZd>KZ^>WZKhd/sb/^h^d/dh/Z>KZhKDWK/Ԑ//EKZ^WhE dKZ ͘͘͘ϱϮ
ϲ͘ϳ͘D ^hZ/'K^WK Z/ZZKZd>KZ&dd&dKZ/^d/>/dKZ/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϮ
ϳs>KZ/&/Z^hWZ/KZ >dKZWZKh^>&KEh>h/&KZ^d/Z2E&Z
>DEh>h/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϰ
ϳ͘ϭ͘Z^hZ^/E'd/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϰ
ϳ͘Ϯ͘WKdEԐ/>^>DKE/K>͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϰ
ϳ͘ϯ͘WZKhԐ/&ZhdW hZ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϰ
ϳ͘ϰ͘WZKhԐ//hWZ/KD^d//>͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϰ
ϳ͘ϱ͘DdZ//WZ/DWEdZh2DW>d/dhZ/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϰ
ϳ͘ϲ͘Z^hZ^D>/&Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϰ
ϴWZKdԐ/&KEh>h/&KZ^d/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϱ
ϴ͘ϭ͘WZKdԐ/2DWKdZ/sKKZdhZ/>KZb/ZhWdhZ/>KZWZKh^sEdb/ W ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϱ
ϴ͘Ϯ͘WZKdԐ/2DWKdZ/s/EE//>KZ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϱ
ϴ͘ϯ͘WZKdԐ/2DWKdZ/sWK>h Z///Eh^dZ/>͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϱ
ϴ͘ϰ͘WZKdԐ/2DWKdZ/sK>/>KZb/>dKZ hE dKZ/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϱ
3
ϴ͘ϱ͘D ^hZ/'K^WK Z/ZZKZd>KZhh^ZEKZD> ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϱ

ϵ/E^d>Ԑ//dZE^WKZd͕d,EK>K'//yW>KdZb/KE^dZhԐ//&KZ^d/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϲ
ϵ͘ϭ͘/E^d>Ԑ//dZE^WKZd͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϲ
ϵ͘Ϯ͘d,EK>K'//yW>KdZ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϳ
ϵ͘ϯ͘KE^dZhԐ//&KZ^d/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϳ
ϭϬE>/&//dԐ//DKh>h/'K^WKZ/ZW hZ/>KZ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϴ
ϭϬ͘ϭ͘Z>/ZKEd/Eh/d Ԑ//&hEԐ/KE>͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϴ
ϭϬ͘Ϯ͘/ED/sK>d Z//&KEh>h/&KZ^d/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϴ
ϭϬ͘Ϯ͘ϭ͘/E/dKZ/Ed/dd/s/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϵ
ϭϬ͘Ϯ͘Ϯ͘/E/dKZ/>/dd/s/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϵ
ϭϭ/sZ^͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϬ
ϭϭ͘ϭ͘d/EdZ Z//2Es/'KZDE:DEdh>h/͘hZdW>//>/dd^dh/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϬ
ϭϭ͘Ϯ͘ZKDE Z/WZ/s/EԐ/EZs/EԐ/>hZ Z/>KZ&dhdWWZhZ^h>hZd/W>//>/dd
DE:DEdh>h/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϬ
ϭϭ͘ϯ͘/E/Z, ZԐ/>KZEydDE:DEdh>h/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϬ
ϭϭ͘ϰ͘K>d/sh>>KZZDE:DEdh>h/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϬ
ϭϭ͘ϱ͘/>/K'Z&/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϭ
ϭϭ͘ϲ͘KhDEdWZ/s/EWZKWZ/dd;KW//Ϳ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϮ
ϭϭ͘ϳ͘WZK^>sZ>>KE&Z/EԐ>KZDE:Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϮ
WZd//ͲവW>EhZ/DE:DEd^/>s/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϯ
ϭϮW>EhZ/ZK>dZb/h>dhZ ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϯ
ϭϮ͘ϭ͘W>Eh>E>ZK>dZWZKh^>KZWZ/E/W>͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϯ
ϭϮ͘ϭ͘ϭ͘W>Eh>ZK>dZWZKh^>KZWZ/E/W>വ^͘h͘Wͣ͘͞KZhZ'h>d͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϯ
ϭϮ͘ϭ͘ϭ͘Ϯ͘W>Eh>E>ZK>dZWZKh^>KZWZ/E/W>വKZh͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϯ
ϭϮ͘Ϯ͘W>Eh>>hZ Z/>KZ2E'Z/:/Zb/KEhZZKZd>KZ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϰ
ϭϮ͘Ϯ͘ϭ͘W>Eh>>hZ Z/>KZ2E'Z/:/ZZKZd>KZ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϰ
ϭϮ͘Ϯ͘Ϯ͘ZW/dh>Ԑ/WK^//>/d Ԑ//E>W^W//͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϰ
ϭϮ͘ϯ͘W>Eh>>hZ Z/>KZZ'EZZ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϱ
ϭϯW>EhZ/WZ/s/E/E^d>Ԑ//>dZE^WKZdb/KE^dZhԐ//>&KZ^d/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϲ
ϭϯ͘ϭ͘W>Eh>/E^d>Ԑ//>KZdZE^WKZd͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϲ
ϭϯ͘Ϯ͘W>Eh>KE^dZhԐ//>KZ^/>s/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϲ
ϭϯ͘ϯ͘>/^dZhDhZ/>KZ^/hE/dd/>KZDE:/^d/^Zs/d͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϲ
ϭϰWZK'EKsK>d Z//&KEh>h/&KZ^d/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϳ
ϭϰ͘ϭ͘/ED/sK>d Z//&KEh>h/&KZ^d/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϳ
ϭϰ͘Ϯ͘/ED/^dZhdhZ//ZKZd>KZW>^sZ^d ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϵ
WZd///Ͳവs/EԐDE:DEd͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϳϬ
ϭϱs/EԐZdZ/Z&KEh>h/&KZ^d/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϳϬ
ϭϱ͘ϭ͘s/EԐWZ/s/E^Z/ZhE/d Ԑ/>KZDE:/^d/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϳϬ
ϭϱ͘ϭ͘ϭ͘^Z/ZWZ>Z ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϳϬ
ϭϱ͘ϭ͘Ϯ͘dKDW>DEdZ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϭ
ϭϱ͘ϭ͘ϯ͘s/EԐZKZd>KZ/EsEdZ/dKK>h>^/>s/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϭ
ϭϱ͘Ϯ͘s/EԐWZ/s/ED Z/Db/^dZhdhZ&KEh>h/&KZ^d/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϮ
ϭϱ͘Ϯ͘ϭ͘ZWZd/Ԑ/^hWZ&Ԑ>KZWd'KZ//&K>K^/EԐ &KZ^d/Z b/'ZhW&hEԐ/KE>͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϮ
ϭϱ͘Ϯ͘ϯ͘^/dhԐ/^/Edd/ W^W//͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϯ
ϭϱ͘Ϯ͘ϰ͘^dZhdhZb/D Z/D&KEh>h/&KZ^d/ZW'ZhW͕^h'ZhWc/d'KZ//&hEi/KE>͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϯ
ϭϱ͘Ϯ͘ϱ͘^dZhdhZb/D Z/D&KEh>h/&KZ^d/ZW'ZhW&hEi/KE>b/^W//͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϯ
ϭϱ͘Ϯ͘ϲ͘^dZhdhZb/D Z/D&KEh>h/&KZ^d/ZW^W//͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϰ
ϭϱ͘Ϯ͘ϳ͘^dZhdhZb/D Z/D&KEh>h/&KZ^d/ZW'ZhW&hEi/KE>b/^W//WEdZh&KEh>
WZKhd/s͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϰ
ϭϱ͘Ϯ͘ϴ͘^dZhdhZc/D Z/D&KEh>h/&KZ^d/ZW^hhE/d Ԑ/WZKhԐ/ͬWZKdi/hW sZ^d ͕
'ZhW&hEi/KE>b/^W//͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϰ
ϭϱ͘Ϯ͘ϵ͘^dZhdhZ^/D Z/D&KEh>h/&KZ^d/ZWZKhd/sW>^yW>Kd/>/ddc/^W//͘͘͘͘͘͘͘ϵϲ
4
ϭϱ͘ϯ͘s/EԐWZ/s/EKE/Ԑ//>EdhZ>s'dԐ/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϲ
ϭϱ͘ϯ͘ϭ͘s/EԐd/WhZ/>KZ^dԐ/hEb/d/WhZ/>KZW hZ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϲ
ϭϱ͘ϯ͘Ϯ͘ZW/dh>Ԑ/&KZDԐ//&KZ^d/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϳ
ϭϱ͘ϯ͘ϯ͘ZWZd/Ԑ/^hWZ&Ԑ>KZW&KZDԐ//&KZ^d/Z͕>d/dh/E͕2E>/EZb/yWK/Ԑ/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϳ
ϭϱ͘ϯ͘ϰ͘ ZWZd/Ԑ/^hWZ&Ԑ>KZWd:&/dK>/Dd/͕2E>/EZb/yWK/Ԑ/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϳ
ϭϱ͘ϯ͘ϱ͘s/EԐZKZd>KZ^>WZKhd/s͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϴ
ϭϱ͘ϯ͘ϲ͘ZWZd/Ԑ/^hWZ&Ԑ>KZ2EZWKZdhZK/hEb/2E>/EZdZEh>h/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϴ
ϭϱ͘ϯ͘ϳ͘ZWZd/Ԑ/^hWZ&Ԑ>KZ2EZWKZdhEdhZb//EdE^/ddWK>h Z//͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϵ
ϭϱ͘ϰ͘s/EԐ:hd dKZWEdZh2EdKD/ZW>EhZ/>KZZ'>DEdZWZK^h>h/WZKhԐ/
>DEK^ ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϬ
ϭϱ͘ϰ͘ϭ͘ZWZd/Ԑ/ZKZd>KZyW>Kd/>W^hhE/d Ԑ/͕hZ'EԐZ'EZZ͕^//>/ddb/
^W//͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϬ
ϭϱ͘ϰ͘Ϯ͘ZWZd/Ԑ/^hWZ&Ԑ>KZ2EZWKZdhyW>Kd/>/ddb/WZd//WZ2ED^d͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϬ
ϭϱ͘ϰ͘ϯ͘^d/>/ZsZ^d/D//yW>Kd/>/d Ԑ//b//>h>h/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϭ
ϭϱ͘ϰ͘ϰ͘>/^dhE/d Ԑ/>KZDE:/^d/yW>Kd/>b/WZyW>Kd/>͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϭ
ϭϱ͘ϱ͘s/EԐWZ/s/E^//>/dd&KEh>h/&KZ^d/Zb/WK^//>/d Ԑ//͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϭ
ϭϱ͘ϱ͘ϭ͘^//>/dd&KEh>h/&KZ^d/Zb/WK^//>/d Ԑ//E>WZKh^WZ/E/W>b/^hEZ
͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϭ
ϭϱ͘ϱ͘Ϯ͘^/dhԐ/&KEh>h/&KZ^d/Zb/WK^//>/d Ԑ//E>WZKh^WZ/E/W>b/^hEZ2E
ZWKZdh/^dEԐK>dZ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϭ
WZd/sͲവW>/ZDE:DEdh>h/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϮ
ϭϲs/EԐb//>EԐh>W>/ Z//Eh>WZsZ/>KZDE:DEdh>h/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϮ
ϭϲ͘ϭ͘s/EԐb//>EԐh>W>/ Z//Eh>WZsZ/>KZDE:DEdh>h/hWZ/s/Z>yW>Kd Z/b/
2DW hZ/Z/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϮ
ϭϲ͘Ϯ͘s/EԐ/ED///WZK^h>h/Z'EZZEdhZ> ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϯ
ϭϲ͘Ϯ͘ϭ͘s/EԐ/ED///WZK^h>h/Z'EZZEdhZ> hW d /Z/WZKh^WZ/E/W>͘͘͘͘͘ϭϬϯ
ϭϲ͘ϯ͘s/EԐEh> W>/ Z//DE:DEdh>h/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϰ
ϭϲ͘ϰ͘s/EԐE> W>/ Z//DE:DEdh>h/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϭϯ
Ey͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϭϱ
5
PROCESUL VERBAL C.T.A.P. NR……..

Avizare de recepţie din data de _____________________
A. Obiectul avizării
Definitivarea amenajamentului fondului forestier proprietate publică a comunei Sîntandrei, elaborat
de S.C. Noco Carpatic S.R.L. Oradea.
Contract nr. 177 din 19.10.2018
Şef proiect: ing. Ghejeu Ioan
Beneficiar: Comuna Sîntandrei, judeţul Bihor
B. Participanţi
Expert C.T.A.P.: ing. Marius Petrila
Şef proiect: ing. Ghejeu Ioan
Proiectant: ing. Cabău Călin
C. Constatări - concluzii
Din analiza documentaţiei şi a discuţiilor purtate au rezultat următoarele:
Suprafaţa fondului forestier proprietate publică a comunei Sîntandrei este de 143,4 ha.
Din suprafața totală, sunt încadrate în 138,0 ha în grupa a II-a funcţională (96%), categoria
funcţională 1.D. (138,0 ha): terenurile afectate gospodăririi silvice (5,2 ha – linii parcelare principale, 0,2 ha
– terenuri neproductive) 4% din suprafața unității de producție.
Suprafaţa totală este aceeaşi cu cea înscrisă în actele de proprietate. Baza cartografică utilizată la
determinarea suprafeţelor şi la întocmirea hărţilor amenajistice este formată din planuri de bază la scara 1:5
000, pentru întreaga suprafaţă. Aceste planuri s-au folosit şi la amenajarea precedentă şi sunt pe foi volante.
Principalele caracteristici structurale ale arboretelor sunt:
compoziţia actuală (%): 67CE 14SC 10GO 5ST 2CA 2PIN Medie
clasa de producţie medie: 2,4 3,4 2,4 3,0 3,5 3,0 2,6
consistenţa medie(%): 84 89 79 91 80 80 84
vârsta medie (ani): 47 19 68 35 55 40 44
Pădurea este cuprinsă în doua etaje fitoclimatice:

- Etajul deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniţă, amestecuri dintre acestea) şi şleauri de deal (FD2) cu
47,1 ha (10 %). A fost identificat un singur tip de staţiune, 6143 ‒ Deluros de cvercete (gorunete) şi şleauri
de deal Ps, podzolit, pseudogleizat edafic mare, cu Carex pilosa cu 39,1 ha (28%) ‒ stațiune de bonitate
superioară,
- câmpia forestieră (FC) cu 98,9 ha (72 %). Au fost identificate două tipuri de staţiune, cel mai răspândit
fiind 8312 – Câmpie forestieră Pm-s, podzolit profund cu 79,4 ha (58%) ‒ stațiune de bonitate superioară, și
tipul de stațiune 8321 - Câmpie forestieră Pi/i-m, podzolit-pseudogleizat cu 19,5 ha (14%) - stațiune de
bonitate mijlocie.
Clasificarea tipurilor de stațiune pe bonitate este următoarea:

- stațiuni de bonitate superioară 118,5 ha (86%)
- staţiuni de bonitate mijlocie 19,5 ha (14%);
Total pădure: 138,0 ha (100 %).
S-a constituit o subunitate de gospodărire, după cum urmează:
- S.U.P."A" - codru regulat, sortimente obişnuite ce cuprinde arborete din grupa a II-a,
categoriile 1C(TVI) și 1D (TVI), având o suprafaţă totală de 138,0 ha ce reprezintă 100% din
suprafaţa totală a pădurii;
6
Bazele de amenajare stabilite sunt următoarele:

regimul: codru;
compoziţia-ţel: 57CE 20ST 20TE 3GO
tratamentul: tăierilor rase și tăierilor în crâng;
exploatabilitatea: tehnică și de protecție;
ciclu: 100 de ani.
Posibilitatea de produse principale este de 98 mc/an, asigurând indice de recoltare de
16,3 mc/an/ha.
Posibilitatea de produse secundare este de 118 mc/an, din care rărituri 116 mc/an și curățiri 2mc/an
rezultând un indice de recoltare de 14,2 mc/an/ha.
Lucrări de îngrijire a arboretelor:
degajări: - ha/an;
curățiri: 0,9 ha/an cu volumul de extras de 2 mc/an;
rărituri: 7,4 ha/an cu volumul de extras de 116 mc/an;
igienă: 27,9 ha/an cu volumul de extras de 25 mc/an;
Lungimea totală a instalaţiilor de transport care pot deservi fondul forestier este de 9,0 km (drumuri
publice – 5,0 km și drumuri forestiere 4,0 km), asigurând o densitate de 10,0 m/ha şi determinând o accesibilitate
de 100%.
Amenajamentul mai conţine prevederi privind protecţia fondului forestier împotriva factorilor
destabilizatori, precum şi pentru valorificarea altor produse ale pădurii în afara lemnului.
C.T.A.P. avizează favorabil lucrarea în forma prezentată, și propune avizarea ei în Comisia Tehnică
pentru Silvicultură din M.A.P.
7
U.P. I SÎNTANDREI ANUL APLICĂRII 2019
FIŞELE INDICATORILOR DE CARACTERIZARE

A
FONDULUI FORESTIER
8
Suprafaţa [ha]
Folosinţe Grupa Grupa
Total
I II
A Păduri şi terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi - 138,0 138,0
Păduri şi terenuri destinate împăduririi pentru care se reglementează recoltarea de
A1 - 138,0 138,0
produse principale (Total rând A 1.1- A1.7) din care:
A1.1- Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, regenerate pe cale artificială sau naturală cu
- 138,0 138,0
A1.3 reuşită parţială
Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâturilor de vânt sau a altor
A1.4 - - -
cauze
A1.5 Poieni sau terenuri destinate împăduririi - - -
A1.6 Terenuri degradate prevăzute a se împăduri - - -
A1.7 Răchitarii naturale sau create prin culturi - - -

Păduri şi terenuri destinate împăduririi pentru care nu se reglementează recoltarea de
A2 - - -
produse principale (Total rând A2.1-A2.5) din care:
A2.1- Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, terenuri împădurite pe cale naturală sau
- - -
A2.2 artificială cu reuşită parţială
A2.3 Terenuri de împădurit în urma doborâturilor de vânt sau a altor cauze - - -
A2.4 Poieni sau goluri destinate împăduririi - - -
A2.5 Terenuri degradate destinate împăduririi - - -
B Terenuri afectate gospodăririi silvice - 5,2 5,2
C Terenuri neproductive - - -
D Terenuri scoase temporar din fondul forestier - - -
D1 Transmise prin acte normative unor organizaţii - - -
D2 Ocupaţii şi litigii - - -
Total U.P. I SÎNTANDREI - 143,4 143,4
Enclave -
Repartiţia suprafeţelor din grupa I-a pe categorii funcţionale

Categoria funcţională - Total
Suprafaţa [ha] - -
Unităţi de gospodărire
Unitatea de gospodărire SUP „A“ Total
Suprafaţa [ha] 138,0 138,0
Ciclul de producţie [ani] 100 –
Densitatea reţelelor de drumuri Accesibilitatea fondului forestier

Publice Forestiere Exploatare Total La începutul deceniului La sfârşitul deceniului În perspectivă
m/ha %
5,0 4,0 - 9,0 100 100 100
9
Specii
U.M.
Indicatorul Total CE SC GO ST CA PIN DT - - -
Păduri pentru
care se Grupa I - - - - - - - - - - - -
reglementează
recoltarea de Grupa
produse ha 138,0 92,3 19,8 13,4 7,4 2,5 2,1 0,5 - - -
II
principale A1
Total A1 (GRUPA I+II) ha 138,0 92,3 19,8 13,4 7,4 2,5 2,1 0,5 - - -
Total U.P. (A1+A2) ha 138,0 92,3 19,8 13,4 7,4 2,5 2,1 0,5 - - -
Proporţia A1 100 67 14 10 5 2 2 - - - -
%
speciilor U.P. 100 67 14 10 5 2 2 - - - -
Clasa de A1 2,6 2,4 3,4 2,4 3,0 3,5 3,0 3,0 - - -
‒
producţie medie U.P. 2,6 2,4 3,4 2,4 3,0 3,5 3,0 3,0 - - -
Consistenţa A1 84 84 89 79 91 80 80 60 - - -
%
medie U.P. 84 84 89 79 91 80 80 60 - - -
A1 44 47 19 38 35 55 40 33 - - -
Vârsta medie ani
U.P. 44 47 19 38 35 55 40 33 - - -
Fond lemnos A1 21426 15069 1091 3592 879 463 268 60 - - -
mc
total U.P. 21426 15069 1091 3592 879 463 268 60 - - -
A1 155 163 55 268 118 185 127 128 - - -
Volum lemnos mc/ha
U.P. 155 163 55 268 118 185 127 128 - - -
Indici de creştere A1 6,6 6,8 6,6 5,0 7,8 4,8 6,6 6,0 - - -
mc/an/ha
curentă U.P. 6,6 6,8 6,6 5,0 7,8 4,8 6,6 6,0 - - -
Posibilitatea anuală din
mc/an 98 - 43 17 - 31 - 7 - - -
produse principale
Posibilitatea anuală din
produse secundare din mc/an 118 87 11 6 12 - 2 - - - -
care:
rărituri mc/an 116 86 10 6 12 2 - - - -
curățiri mc/an 2 1 1 - - - - - - - -
Principale Secundare Total
Indici de recoltare mc/an/ha
16,3 14,2 30,5
Degajări Curăţiri Rărituri Tăieri de igienă Tăieri de conservare
Lucrarea
Lucrări de îngrijire şi ha ha mc ha mc ha mc ha mc
conservare Total - 9,3 15 73,5 1158 27,9 249 - -
Anual - 0,9 2 7,4 116 27,9 25 - -
Total GO CE ST CI FR
Specia
ha
Lucrări de împădurire Integrale 1,6 0,64 0,32 0,32 0,16 0,16
Completări 0,3 0,13 0,06 0,06 0,03 0,03
Total 1,9 0,77 0,38 0,38 0,19 0,19
Structura pe clase de vârstă
Clasa de vârstă (ani) I (1-20) II (21-40) III (41-60) IV (61-80) V (81-100) VI (101-120) VII (121-140) Total
Păduri A1.1- ha 15,8 78,6 1,6 37,4 4,6 - - 138,0
A1.3 % 12 57 1 27 3 - - 100
Păduri A2.1- ha - - - - - - - -
A2.2 % - - - - - - - -
ha 15,8 78,6 1,6 37,4 4,6 - - 138,0
Total
% 12 57 1 27 3 - - 100
Prognoza posibilităţii de produse principale
Suprafaţa în Volumul arboretelor Volumul arboretelor Posibilitatea anuală de
Nivel prognoză
producţie [ha] exploatabile [mc] preexploatabile [mc] produse principale [mc]
In deceniul I 138,0 2099 5819 98
In deceniul II 138,0 98
In deceniul III 138,0 361
În perspectivă 138,0 361
U.P. I SÎNTANDREI
10
S.U.P. „A“ ‒ codru regulat

Ciclul ‒ 90 de ani
Specia
Nr.
Indicatorul U.M. Total
crt. CE SC GO ST CA PIN DT - - -
Grupa
Păduri pentru care - - - - - - - - - - -
I
se reglementează
Grupa
1 recoltarea de ha 138,0 92,3 19,8 13,4 7,4 2,5 2,1 0,5 - - -
II
produse principale
(A11-A1.3) Total 138,0 92,3 19,8 13,4 7,4 2,5 2,1 0,5 - - -
2 Proporţia speciilor % 100 67 14 10 5 2 2 - - - -
3 Clasa de producţie medie ‒ 2,6 2,4 3,4 2,4 3,0 3,5 3,0 3,0 - - -
4 Consistenţa medie % 84 84 89 79 91 80 80 60 - - -
5 Vârsta medie ani 44 47 19 68 35 55 40 33 - - -
6 Volumul mediu mc/ha 155 163 55 268 118 185 127 128 - - -
7 Fond lemnos total mc 21426 15069 1091 3592 879 463 268 64 - - -
mc/
8 Indice de creştere curentă 6,6 6,8 6,6 5,0 7,8 4,8 6,6 6,0 - - -
an/ha
Indici de creştere mc/
9 2,6 3,0 - 3,1 3,8 2,0 2,4 2,0 - - -
indicatoare an/ha
Posibilitatea de produse
10 mc/an 98 - 43 17 - 31 - 7 - - -
principale
Posibilitatea de produse
11 mc/an 118 88 10 6 12 - 2 - - - -
secundare
12 Total (rândul 10+11) mc/an 216 88 53 23 12 31 2 7 - - -
U.M. Principale Secundare Total
13 Indici de recoltare
mc/an/ha 16,3 14,2 30,5
Structura suprafeţelor şi volumelor pe clase de vârstă

Clasa de vârstă I II III IV V VI VII
Total
(ani) (1-20) (21-40) (41-60) (61-80) (81-100) (101-120) (121 și peste)
Suprafaţa [ha] 138,0 15,8 78,6 1,6 37,4 4,6 - -
% 100 12 57 1 27 3 - -
Volum [mc] 21426 319 10332 481 9102 1192 - -
% 100 2 48 2 42 6 - -
11
PARTEA I-A ‒ MEMORIU TEHNIC

1.1. Elemente de identificare a unităţii de producție
Fondul forestier care face obiectul prezentului amenajament aparţine comunei Sîntandrei, Judeţul
Bihor şi provine în urma reconstituirii dreptului de proprietate în baza Legii nr. – Legea nr. 247/2005 din
Ocolul Silvic Oradea, după cum urmează:
Tab. 1.1.1.Elemente de identificare a unităţii de producţie
Unitatea teritorial Denumire fost Suprafaţa
Judeţul Parcele aferente
administrativă OS UP -ha-
Bihor
VII 9, 10, 21, 22, L130, L157, L158 40,3

Husasău de Tinca Oradea
VIII 33-40, 42, L175-L179, L232 103,1
Total - - - - 143,4

În tabelul 1.2.1 se prezintă vecinătăţile, limitele şi hotarele Unității de Producție I Sîntandrei.
Tabelul 1.2.1 Vecinătăţi, limite, hotare
Puncte Limite
Vecinătăţi Hotare
cardinale Felul Denumire
Trupul Boboștea
N Pădurea Comunei Mădăras Artificială Limită proprietate -
E Pădurea Comunei Cefa Artificială Limită proprietate -
S Pădurea As Urb. Sintitelec Artificială Limită proprietate -
UP VIII Mihiș - Teren Artificială - Limită proprietate -
V Liziera
Arabil Naturală Liziera pădurii
Trupul Lemnu Morii
N UP VIII Mihiș Artificială Limită proprietate -
E Pădurea Comunei Cefa Artificială Limită proprietate -
Artificială - Limită proprietate -
S OS TINCA – Teren Arabil Liziera
Naturală Liziera pădurii
V Pădurea Comunei Cefa Artificială Limită proprietate -
Vecinătăţile fondului forestier sunt specificate în procesul verbal de punere în posesie prezentate
la anexe. Hotarele unității sunt evidente, stabile și materializate în teren prin semne convenționale,
executate cu vopsea roșie pe arborii marginali și prin borne de hotar. De asemenea, liziera pădurii la
limitele cu pășunile este evidentă, pichetată cu vopsea roșie pe arborii marginali și prin borne de hotar.

Pădurile care constituie U.P. I Sîntandrei fac parte din 2 trupuri de pădure, prezentate în tabelul
1.3.1.
Tabelul 1.3.1 Denumirea trupurilor (bazinetelor) şi suprafeţele pe care le deţin
Distanţa medie în km
Denumirea Comuna în
Nr. Suprafaţa până la:
trupului Parcele componente raza căreia se
crt. [ha] Gara
de pădure află Ocol Comună
C.F.R.
9, 10, 21, 22, L130, L157, Husasău de
1 Boboștea 43,0 19,5 18,6 20,2
L158 Tinca
33-40, 42, L175-L179, Husasău de
2 Lemnu Morii 103,1 19,5 18,6 20,2
L232 Tinca
Total U.P. I SÎNTANDREI 143,4 - - - -
Distanțele s-au măsurat până la Ocolul Silvic Oradea, primăria comunei în raza căreia se află
proprietatea și gara CFR Oradea
12
1.4. Repartizarea fondului forestier pe unităţi teritorial-administrative

Pădurile care fac obiectul acestui studiu se găsesc în raza teritorială a unei comune, după cum
reiese din tabelul următor:
Tabelul 1.1.1
Repartizarea fondului forestier
Suprafaţa
Judeţul Unitatea teritorial administrativă Parcele aferente
-ha-
9, 10, 21, 22, L130, L157, L158, 33-40, 42, L175-
BH Comuna Husasău de Tinca 143,4
L179, L232
Total 143,4

Pădurile aparţinând comunei Sîntandrei constituie fond forestier proprietate publică a unităţilor
administrativ – teritoriale şi este administrat, pe bază contractuală, de către O.S. Oradea,cu sediul în
Oradea, str. Constructorilor, nr. 1, jud. Bihor.

1.6. Terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră situate în afara fondului forestier
În vecinătatea fondului forestier studiat nu există terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră situate
în afara fondului forestier.
13
2.1. Constituirea Unităţii de Producţie
Constituirea unităţii de producţie I Sîntandrei care face obiectul proiectului s-a făcut, ca urmare a
aplicării legii nr. 18/1991, legii nr. 1/2000 și legii nr. 247/2005, documentele prin care se atestă dreptul de
proprietate fiind anexate în copie. În continuare, se prezintă situația suprafețelor din care s-a constituit
unitatea de producție, pe ocoale, unități de producție și unități amenajistice: O.S. Oradea – U.P. VII
Boboștea: parcelele: 9, 10, 21, 22, L130, L157, L158 și U.P. VIII Mihiș: parcelele 33-40, 42, L175-L179,
L232
La actuala amenajare s-a păstrat parcelarul existent .
Delimitarea şi materializarea parcelarului a fost efectuată de către personalul de teren al ocolului
silvic ce administrează pe bază contractuală pădurile studiate şi corespunde cerinţelor de ordin tehnic
impuse de normele tehnice în vigoare.
Subparcelarul a suferit modificări atât din cauza lucrărilor efectuate pe timpul aplicării
amenajamentului cât şi analizei arboretelor. Subparcelarul a fost delimitat şi materializat de către
proiectant în condiţii de calitate corespunzătoare normelor actuale. Limitele subparcelare au fost
materializate în teren cu semne orizontale cu vopsea roşie, iar la intersecţia lor sau la întâlnirea cu limite
parcelare ori cu liziera (marginea pădurii) s-au materializat prin inele cu vopsea roşie. S-au respectat
criteriile de constituire prevăzute de normele tehnice.
Situaţia suprafeţelor medii parcelare şi subparcelare de la amenajarea actuală se prezintă în tabelul
2.2.1.1.
Tabelul 2.2.1.1 Parcelarul şi subparcelarul
Parcele Subparcele
Amenajamentul
Nr. Suprafaţa [ha] Nr. Suprafaţa [ha] Borne
din anul ...
Medie Maximă Minimă Medie Maximă Minimă
2019 22 6,5 20,6 0,4 39 3,6 20,6 0,2 27
Suprafaţa maximă pe parcele este de 20,6 ha (parcela 36) iar minima este de 0,4 ha (parcela 9).
Suprafaţa maximă pe subparcele este de 20,6 ha (u.a. 36), iar minima este de 0,2 ha (u.a. 9B, 9C).
Suprafaţa maximă şi minimă a parcelelor se înscrie ca mărime în precizările normelor în vigoare.
La intersecţia liniilor parcelare, a schimbărilor evidente de aliniament, precum şi la intersecţia

liniilor parcelare cu marginea pădurii s-au amplasat 27 borne din piatră cioplită, amplasate pe movile de
pământ. Personalul de teren are obligaţia de a urmări şi revopsi atât limitele cât şi bornele ce se
deteriorează în timp.
În tabelul de mai jos se prezintă situaţia bornelor pe trupurile de pădure componente:

Tabelul 2.2.2.1 Situaţia bornelor
Nr. Denumire Numărul Felul Parcelele unde

crt. trup bornelor bornelor sunt amplasate
9, 10, 21, 22,
1 Boboștea 23,24,25bis,26,27,28,45,46bis,47 9 Beton L130, L157,
L158
33-40, 42, L175-
2 Lemnu Morii 61,61bis,62-76,76bid 18 Beton
L179, L232
14
2.2.3. Corespondenţa între parcelarul precedent şi cel actual

Deoarece există deosebiri de constituire a subparcelelor față de amenajarea precedentă, corespon-
denţa este prezentată în tabelul 2.2.3.1.
Tabelul 2.2.3.1
Corespondenţa dintre parcelarul din amenajamentul actual şi cel precedent
Numărul parcelei şi subparcelei din amenajamentul:

Actual Precedent Actual Precedent
u.a. nou u.a. vechi U.P. vechi u.a. nou u.a. vechi U.P.vechi
ϵ ϵ s//ŽďŽƔƚĞĂ ϯϴ ϯϴ s///DŝŚŝƔ
ϵ ϵ s//ŽďŽƔƚĞĂ ϯϴ ϯϴ s///DŝŚŝƔ
ϭϬ ϭϬ s//ŽďŽƔƚĞĂ ϯϵ ϯϵ s///DŝŚŝƔ
Ϯϭ ϮϮ s//ŽďŽƔƚĞĂ ϯϵ ϯϵ s///DŝŚŝƔ
Ϯϭ ϮϮ s//ŽďŽƔƚĞĂ ϰϬ ϰϬ s///DŝŚŝƔ
Ϯϭ ϮϮ s//ŽďŽƔƚĞĂ ϰϬ ϰϬ s///DŝŚŝƔ
ϮϮ Ϯϭ s//ŽďŽƔƚĞĂ ϰϬ ϰϬ s///DŝŚŝƔ
ϮϮ Ϯϭ s//ŽďŽƔƚĞĂ ϰϮ ϰϮ s///DŝŚŝƔ
ϮϮ Ϯϭ s//ŽďŽƔƚĞĂ ϰϮ ϰϮ s///DŝŚŝƔ
ϯϯ ϯϯ s///DŝŚŝƔ ϰϮ ϰϮ s///DŝŚŝƔ
ϯϰ ϯϰ s///DŝŚŝƔ ϭϯϬ> ϭϯϬ> s//ŽďŽƔƚĞĂ
ϯϰ ϯϰ s///DŝŚŝƔ ϭϱϳ> ϭϱϳ> s//ŽďŽƔƚĞĂ
ϯϰ ϯϰ s///DŝŚŝƔ ϭϱϴ> ϭϱϴ> s//ŽďŽƔƚĞĂ
ϯϱ ϯϱ s///DŝŚŝƔ ϭϱϳ> ϭϱϳ> s///DŝŚŝƔ
ϯϱ ϯϱ s///DŝŚŝƔ ϭϳϲ> ϭϳϲ> s///DŝŚŝƔ
ϯϱ ϯϱ s///DŝŚŝƔ ϭϳϳ> ϭϳϳ> s///DŝŚŝƔ
ϯϱE ϯϱE s///DŝŚŝƔ ϭϳϴ> ϭϳϴ> s///DŝŚŝƔ
ϯϲ ϯϲ s///DŝŚŝƔ >ϭϳϵ >ϭϳϵ s///DŝŚŝƔ
ϯϳ ϯϳ s///DŝŚŝƔ ϮϯϮ> ϮϯϮ> s///DŝŚŝƔ
ϯϳ ϯϳ s///DŝŚŝƔ Ͳ Ͳ Ͳ
2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea
planurilor de bază
Pentru determinarea suprafeţelor s-a folosit baza cartografică folosită la amenajarea precedentă
formată din planuri de bază la scara 1:5000, cu curbe de nivel, elaborate de I.G.F.C.O.T. în anul 1984.
Planurile topografice de bază, completate cu detaliile amenajistice şi confruntate cu evidenţele cadastrale
au servit la determinarea suprafeţelor şi la elaborarea hărţilor amenajistice. Baza cartografică şi
suprafeţele pe planuri sunt prezentate în tabelul 2.3.1.1.
Tabelul 2.3.1.1 Baza cartografică utilizată
Nr Suprafaţa fondului
Planuri de bază Scara Parcele componente
crt forestier (ha)
1 L-34-44-B-d-1-III 1:5000 %9, %157L 0,3
%9, 10, 21, 22,130L,
2 L-34-44-B-d-1-IV 1:5000 40,0
%157L, %158l
33-40, 42, 157L-
3 L-34-44-B-c-2-I 1:5000 103,1
179L, 232L
Total 143,4

Cu ocazia actualei amenajări, pentru completarea planurilor de bază cu detalii amenajistice noi s-
au executat ridicări în plan cu dispozitive GPS pe o lungime de 6,5 km cu un număr de 38 puncte; acestea
s-au transpus pe planurile topografice menţionate la subcapitolul 2.3.1., în vederea determinării
suprafeţelor pe cale analitică şi a realizării hărţilor de amenajament.
15

Suprafaţa fondului forestier este cea pusă în posesie proprietarului prin documentele de
proprietate. Suprafata a fost determinata utilizand planurile de baza, iar acolo unde au intervenit modifi-
cări ale vechiului parcelar şi subparcelar după echiparea planurilor de bază cu noile detalii amenajistice s-
a trecut la determinarea suprafeţelor prin procedee matematice şi grafice prin intermediul GIS.
Tabelul 2.4.1.1
Determinarea suprafeţelor - recapitulaţie
Suprafaţa la Suprafaţa din Diferenţe Justificări
actuala actele de punere
amenajare în posesie + ‒ + ‒
143,4 143,4 ‒ ‒ ‒ ‒ ‒ ‒
16
334
2.4.2. Tabelul 1E
Tabelul 2.4.2.1 Evidenţa mişcărilor de suprafaţă din fondul forestier
EVIDENŢA MIŞCĂRILOR DE SUPRAFAŢĂ DIN FONDUL FORESTIER
Modificări în suprafața fondului Scoateri temporale din
forestier fondul forestier Semnătur
Actul de proprietate O.S. Oradea - Defrișări fără
Nr. a șefului
U.P. din care u.a. Intrări Ieşiri SOLD Supraf Data scoatere din
Crt de ocol
Nr face parte Termen repri fond forestier
Felul Data Ha Ha silvic
. mirii
йϵ Ϭ͕Ϯ Ϭ͕Ϯ
йϵ Ϭ͕Ϯ Ϭ͕ϰ
ϭϬ ϰ͕ϵ ϱ͕ϯ
йϮϭ ϭϰ ϭϵ͕ϯ
s//ŽďŽƔƚĞĂ
йϮϭ ϱ Ϯϰ͕ϯ
ϮϮ ϵ ϯϯ͕ϯ
ϮϮ ϰ͕Ϯ ϯϳ͕ϱ
ϮϮ ϭ͕ϲ ϯϵ͕ϭ
йϯϯ͘ Ϭ͕ϰ ϯϵ͕ϱ
йϯϰ Ϭ͕ϱ ϰϬ
йϯϰ Ϭ͕ϭ ϰϬ͕ϭ
ϯϱ ϱ ϰϱ͕ϭ
ϯϱ ϱ͕ϱ ϱϬ͕ϲ
1. T.P. 6/1 16.01.2003
ϯϱ ϱ ϱϱ͕ϲ
ϯϲ ϮϬ͕ϲ ϳϲ͕Ϯ
ϯϳ ϭϮ͕ϱ ϴϴ͕ϳ
s///DŝŚŝƔ
ϯϴ ϭϰ͕ϭ ϭϬϮ͕ϴ
ϯϵ ϴ͕ϲ ϭϭϭ͕ϰ
ϰϬ ϲ͕ϯ ϭϭϳ͕ϳ
ϰϬ ϰ͕ϱ ϭϮϮ͕Ϯ
ϰϬ ϲ͕Ϯ ϭϮϴ͕ϰ

йϰϮ Ϭ͕ϯ ϭϮϴ͕ϳ
йϰϮ ϱ͕ϱ ϭϯϰ͕Ϯ
йϰϮ ϰ ϭϯϴ͕Ϯ
>ϭϯϬ Ϭ͕ϲ ϭϯϴ͕ϴ
s//ŽďŽƔƚĞĂ
й>ϭϱϳ Ϭ͕ϯ ϭϯϵ͕ϭ
17
Nr. a șefului
Crt de ocol
. mirii
й>ϭϱϴ Ϭ͕ϯ ϭϯϵ͕ϰ
>ϭϳϱ ϭ͕ϭ ϭϰϬ͕ϱ
>ϭϳϲ ϭ ϭϰϭ͕ϱ
>ϭϳϳ Ϭ͕ϱ ϭϰϮ
s///DŝŚŝƔ
й>ϭϳϴ Ϭ͕ϰ ϭϰϮ͕ϰ
й>ϭϳϵ Ϭ͕ϯ ϭϰϮ͕ϳ
й>ϮϯϮ Ϭ͕ϳ ϭϰϯ͕ϰ
Total U.P. I Sîntandrei 143,4 143,4
18
335
336

Nr. a șefului
Crt de ocol
. mirii
19
Nr. a șefului
Crt de ocol
. mirii
20
337

Tabelul 2.4.3.1 Utilizarea fondului forestier
Suprafaţa
Simbol Categoria de folosinţă
ha %
A Păduri şi terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi 138,0 96
Păduri şi terenuri destinate împăduririi pentru care se reglementează recoltarea de produse
A1 138,0 96
principale
A11 Păduri inclusiv plantaţii cu reuşită definitivă 138,0 96
A12 Regenerări pe cale artificială cu reuşită parţială - -
A13 Regenerări pe cale naturală cu reuşită parţială - -
A14 Terenuri de reîmpădurit in urma tăierilor rase, a doborâturilor de vânt sau a altor cauze - -
A16 Terenuri degradate prevăzute a se împăduri - -
A17 Răchitării naturale ori create prin culturi - -
Păduri şi terenuri destinate împăduririi pentru care nu se reglementează recoltarea de
A2 - -
produse principale
A21 Păduri inclusiv plantaţii cu reuşită definitivă - -
A22 Terenuri împădurite pe cale naturală sau artificială cu reuşită parţială - -
A23 Terenuri de reîmpădurit in urma doborâturilor de vânt sau a altor cauze - -
A25 Terenuri degradate destinate împăduririi - -
B Terenuri afectate gospodăririi silvice 5,2 4
B1 Linii parcelare principale 5,2 4
B2 Linii de vânătoare şi terenuri pentru hrana vânatului - -
B3 Instalaţii de transport forestier: drumuri, căi ferate şi funiculare permanente - -
B4 Clădiri, curţi şi depozite permanente -
B5 Pepiniere şi plantaţii semincere - -
B6 Culturi de arbuşti fructiferi, de plante medicinale şi melifere, etc. - -
B7 Terenuri cultivate pentru nevoile administraţiei - -
Terenuri cu fazanerii, păstrăvării, centre de prelucrare a fructelor de pădure, uscătorii de
B8 - -
seminţe, etc.
B9 Ape care fac parte din fondul forestier - -
B10 Culoare pentru linii de înaltă tensiune - -
C Terenuri neproductive: stâncării, sărături, mlaştini, ravene, etc. 0,2 -
D Terenuri scoase temporar din fondul forestier - -
Transmise prin acte normative in folosinţă temporare a unor organizaţii pentru instalaţii
D1 - -
electrice, petroliere sau hidrotehnice, pentru cariere, depozite, etc.
D2 Deţinute de persoane fizice sau juridice fără aprobările legale necesare, ocupaţii şi litigii - -
TOTAL 143,4 100
24 21
Tabelul 2.4.3.2 Categorii de folosinţă forestieră
Suprafaţa [ha]
Nr.
Simbol Categoria de folosinţă forestieră Totală:
crt. Gr I Gr II
din care
1 P Fond forestier total 143,4 - 143,4
1.1 P.D. Terenuri acoperite cu pădure 138,0 - 138,0
1.2 P.C. Terenuri care servesc nevoilor de cultură - - -
1.3 P.S. Terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică - - -
1.4 P.A. Terenuri care servesc nevoilor de administrare forestieră 5,2 - 5,2
1.5 P.I. Terenuri afectate împăduririi - - -
1.6 P.N. Terenuri neproductive 0,2 - 0,2
1.7 P.T. Fâşie frontieră - - -
1.8 P.O. Terenuri scoase temporar din fondul forestier şi neprimite - - -
Tabelul 2.4.4.1 Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători

************************************************************************************************************************************
* NR. ! *TOTAL! ! *
* ! DENUMIREA INDICATORILOR *(COL.2+3+4+! MINISTERUL ! ALTI DETINATORI *
* CRT. ! * +5 ! MEDIULUI !-----------------------------------*
* ! * HA ! HA ! HA ! HA ! HA *
*----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* A ! B * 1 ! 2 ! 3 ! 4 ! 5 *
*==================================================================================================================================*
*1. ! F O N D U L F O R E S T IE R - T O T A L (P ) * 143.4 ! 143.4 ! ! ! *
*1.1. ! TERENURI ACOPERITE CU PADURE (PD ) * 138.0 ! 138.0 ! ! ! *
*1.1. 1! - RASINOASE (PDR ) * 2.1 ! 2.1 ! ! ! *
*1.1. 2! - FOIOASE (PDF ) * 135.9 ! 135.9 ! ! ! *
*1.1. 3! - RACHITARII (CULTIVATE SI NATURALE) (PDS ) * ! ! ! ! *
*1.2. ! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA (PC ) * ! ! ! ! *
*1.2. 1! - PEPINIERE (PCP ) * ! ! ! ! *
*1.2. 2! - PLANTAJE (PCJ ) * ! ! ! ! *
*1.2. 3! - COLECTII DENDROLOGICE (PCD ) * ! ! ! ! *
*1.3. ! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILV. (PS ) * ! ! ! ! *
*1.3. 1! - ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE) (PSZ ) * ! ! ! ! *
*1.3. 2! - TERENURI PENTRU HRANA VINATULUI (PSV ) * ! ! ! ! *
*1.3. 3! - APE CURGATOARE (PSR ) * ! ! ! ! *
*1.3. 4! - APE STATATOARE (PSL ) * ! ! ! ! *
*1.3. 5! - PASTRAVARII (PSP ) * ! ! ! ! *
*1.3. 6! - FAZANERII (PSF ) * ! ! ! ! *
*1.3. 7! - CRESCATORII ANIMALE CU BLANA FINA (PSB ) * ! ! ! ! *
*1.3. 8! - CENTRE FRUCTE DE PADURE (PSD ) * ! ! ! ! *
*1.3. 9! - PUNCTE ACHIZITII FRUCTE , CIUPERCI (PSU ) * ! ! ! ! *
*1.3.10! - ATELIERE DE IMPLETITURI (PSI ) * ! ! ! ! *
*1.3.11! - SECTII SI PUNCTE APICOLE (PSA ) * ! ! ! ! *
*1.3.12! - USCATORII SI DEPOZITE DE SEMINTE (PSS ) * ! ! ! ! *
*1.3.13! - CIUPERCARII (PSC ) * ! ! ! ! *
*1.4. ! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINIST.FOREST. (PA ) * 5.2 ! 5.2 ! ! ! *
*1.4. 1! - SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS.SILV (PAS ) * ! ! ! ! *
*1.4. 2! - CAI FERATE FORESTIERE (PAF ) * ! ! ! ! *
*1.4. 3! - DRUMURI FORESTIERE (PAD ) * ! ! ! ! *
*1.4. 4! - LINII DE PAZA CONTRA INCENDIILOR (PAP ) * 5.2 ! 5.2 ! ! ! *
*1.4. 5! - DEPOZITE FORESTIERE (PAZ ) * ! ! ! ! *
*1.4. 6! - DIGURI (PAG ) * ! ! ! ! *
*1.4. 7! - CANALE (PAC ) * ! ! ! ! *
*1.4. 8! - ALTE TERENURI (PAA ) * ! ! ! ! *
*1.5. ! TERENURI AFECTARE IMPADURIRII (PT ) * ! ! ! ! *
*1.5. 1! - CLASA DE REGENERARE (PTR ) * ! ! ! ! *
*1.5. 2! - TERENURI INTRATE LEGAL IN FOND FORESTIER (PTF ) * ! ! ! ! *
*1.6. ! TERENURI NEPRODUCTIVE (PN ) * 0.2 ! 0.2 ! ! ! *
*1.6. 1! -STINCARII , ABRUPTURI (PNS ) * ! ! ! ! *
*1.6. 2! - BOLOVANISURI PIETRISURI (PNP ) * ! ! ! ! *
*1.6. 3! - NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE) (PNN ) * ! ! ! ! *
*1.6. 4! - RIPE - RAVENE (PNR ) * ! ! ! ! *
*1.6. 5! - SARATURI CU CRUSTA (PNC ) * ! ! ! ! *
*1.6. 6! - MOCIRLE-SMIRCURI (PNM ) * 0.2 ! 0.2 ! ! ! *
*1.6. 7! - GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE (PNG ) * ! ! ! ! *
*1.7. ! FISIE FRONTIERA (PF ) * ! ! ! ! *
*1.8. ! TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FOND FOREST. NEREPRIM. (PT ) * ! ! ! ! *
************************************************************************************************************************************
22
2.4.5. Evidenţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii

Tabelul 2.4.5.1
Evidenţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii
*******************************************************************************************************************
* ! * T O T A L ! MINISTERUL! ! ALTI *
*NR.! DENUMIREA INDICATORILOR *(COL.2+3+4)! MEDIULUI ! AGRICULT. ! DETINATORI*
* ! * ! ! ! *
*RD.! * HA ! HA ! HA ! HA *
*-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*A! B * 1 ! 2 ! 3 ! 4 *
*=================================================================================================================*
* 1! F O N D U L F O R E S T I E R T O T A L (RIND 2+33) * 143.4 ! 143.4 ! ! *
* ! ------------------------------------------------------------*-----------!-----------!-----------!-----------*
* 2! S U P R A F A T A P A D U R I L O R TOTAL (RIND 3+10) * 138.0 ! 138.0 ! ! *
* ! ----------------------------------------------------------*-----------!-----------!-----------!-----------*
* 3! RASINOASE * 2.1 ! 2.1 ! ! *
* ! --------------------------------------------------------*-----------!-----------!-----------!-----------*
* 4!MOLID * ! ! ! *
* 5! - DIN CARE : IN AFARA AREALULUI * ! ! ! *
* 6!BRAD * ! ! ! *
* 7!DUGLAS * ! ! ! *
* 8!LARICE * ! ! ! *
* 9!PINI * 2.1 ! 2.1 ! ! *
* 10! FOIOASE (RIND 11+12+15+21) * 135.9 ! 135.9 ! ! *
* ! --------------------------------------------------------*-----------!-----------!-----------!-----------*
* 11!FAG * ! ! ! *
* 12!STEJARI * 113.1 ! 113.1 ! ! *
* 13! -PEDUNCULAT * 7.4 ! 7.4 ! ! *
* 14! -GORUN * 13.4 ! 13.4 ! ! *
* 15! DIVERSE SPECII TARI * 22.8 ! 22.8 ! ! *
* 16! - SALCIM * 19.8 ! 19.8 ! ! *
* 17! - PALTIN * ! ! ! *
* 18! - FRASIN * ! ! ! *
* 19! - CIRES * ! ! ! *
* 20! - NUC * ! ! ! *
* 21! DIVERSE SPECII MOI * ! ! ! *
* 22! - TEI * ! ! ! *
* 23! - PLOP * ! ! ! *
* 24! - DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI * ! ! ! *
* 25! - SALCII * ! ! ! *
* 26! - DIN RD. 25 IN LUNCA SI DELTA DUNARII * ! ! ! *
* 33! A L T E T E R E N U R I - T O T A L * 5.4 ! 5.4 ! ! *
* 34! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA * ! ! ! *
* 35! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA * ! ! ! *
* 36! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRARE FOREST * 5.2 ! 5.2 ! ! *
* 37! TERENURI AFECTATE IMPADURIRII * ! ! ! *
* 38! - DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE * ! ! ! *
* 39! TERENURI NEPRODUCTIVE * 0.2 ! 0.2 ! ! *
* 40! FISIE FRONTIERA * ! ! ! *
* 41! TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER * ! ! ! *
*******************************************************************************************************************
2.5. Enclave
Pe raza unității de producție nu există enclave.
2.6. Organizarea administrativă (districte, brigăzi, cantoane)

Comuna Sîntandrei nu ae structură proprie, pădurile fiind administrate de către Ocolul Silvic
Oradea, în baza unui contract de administrare care se reînnoieşte anual. Ca urmare, organizarea
administrativă a fondului forestier menţionat se regăseşte în organizarea administrativă a acestui ocol
silvic. Această organizare poate suferi modificări în funcţie de interesele ocolului silvic care
administrează fondul forestier şi de dinamica aplicării legilor fondului funciar.
23
3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR

3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până
la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat
3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948
Înainte de anul 1948, gospodărirea pădurilor din această unitate de producţie s-a făcut după
necesităţile diverşilor proprietari care le gospodăreau, având drept ţel de gospodărire producerea de
material lemnos pentru satisfacerea nevoilor locale.
Regimul de cultură a fost cel al crângului, în care se aplicau tăieri rase lăsându-se rezerve de 80
până la 100 de exemplare la hectar, în scopul regenerării din sămânţă, precum şi obţinerea de material
lemnos de dimensiuni mari.
Ciclul de producţie adoptat a fost de 40 de ani pentru arboretul principal şi de 2-3 ori multiplul
acestui ciclu pentru rezerve.
Regenerarea din lăstari nu a dat rezultate mulţumitoare datorită apelor stagnante şi epuizării
cioatelor.
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în vigoare a
amenajamentului expirat
După preluarea pădurilor de către stat, primul amenajament s-a întocmit în anul 1955 şi a
stabilit o subunitate de gospodărire de codru regulat, cu ciclul de producţie de 120 de ani şi
tratamentele tăierilor combinate și tăierilor în crâng.
Revizuirile amenajistice efectuate în anii 1966,1976,1987, 1997 și 2007 au fundamentat
bazele de amenajare, ducând la o organizare raţională a gospodăririi pădurilor.
Pentru a crea o imagine asupra gospodăririi din trecut, în tabelul următor se prezintă cu
caracter informativ principalele soluţii amenajistice adoptate în amenajamentele precedente ale
U.P. VIII Mihiș din care provin majoritatea arboretele U.P.-ului luat în studiu, informaţii ce pot
constitui repere în interpretarea situaţiei întâlnite în prezent.
Supraf Supraf. Suhunit. de gospod. Vârsta
Anul Ciclul Tratamentul Compoziţia
U.P. gr.l. Denum Supraf. % exploatab
codru T. combinate
1955 2403,6 - 2379,7 99 117 120 54CE35ST1DT
regulat T. în crâng
codru reg. 1538,4 80 T. în crâng
1966 2418,0 - 94 78 T. combinate 50CE40ST10DT
crâng 725,2 30 Lucr.de ref.subs.
conversiune 1164,2 90 T. în crâng
41CE36ST4GO
1976 2430,0 1223,8 92 87 T. combinate
10SC1PI8DT
crâng 1067,5 30 Lucr.de ref.subs.
codru 1973,4 T. progresive
56CE34ST1PI
1987 2434,0 372,8 crâng 231,7 81 108 110 T. în crâng
1PIN1CA7DT
SUP."K" 33,5 25 Lucr.de ref.subs.
codru reg. 2104,3 T. progresive
54CE29ST12SC
1997 2318,5 360,4 91 96 100 T. rase
1FR1STR2DT
SUP."K" 33,5 T, în crâng
S.U.P. A 1381,5 97 100 T. progresive
S.U.P. E 3,0 T. rase de 47CE29ST12SC3FR
2007 1603,9 336,7 91
S.U.P. K 31,4 substituire 2GO2CA2JU3DT
S.U.P. Q 180,9 25 25 T. în crâng
24
3.2. Analiza critică a amenajamentului expirat (2007)

Fondul forestier aparținând comunei Sîntandrei s-a reconstituit prin redobândirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor forestiere, conform Legii 247/2005, pentru o suprafață de 143,4 ha,
În suprafața de 143,4 care aparține comunei Sîntandrei s-au executat următoarele lucrări:
Prevederile şi realizările amenajamentului anterior în ceea ce priveşte lucrările propuse sunt
prezentate în tabelele 3.2.3. şi 3.2.4.
Tabelul 3.2.3.Prevederile şi realizările amenajamentului anterior
Acci-
Acci- Tăieri de Tăieri
Prevederi
den-
( P)
Curăţiri Rărituri den-tale Produse principale conser- de

tale
II vare igienă
I
Împăduriri[ha]
Degajări[ha]
Anul ......
Realizări
( R)
ha m3 ha m3 m3 ha m3 m3 ha m3 ha m3
%
2009 R - - - - - - - 3 487 - - - - -
2010 R - - - - - - - 2,6 260 - - - 97,2 72
2011 R - - - - - - - 0,8 111 - - - 72,5 132
2012 R - - - - 8,1 110 - 0,5 55 - - - 31,2 29
2013 R - - - - 12,9 141 - - - - - - 37,1 72
2014 R - - - - 11,7 19 - 1,4 191 - - - 27,7 46
2015 R - - 2,5 12 6,3 48 - - - - - - 56,8 108
2016 R - - - - 7,1 128 - - - - - - 35,4 61
2017 R - - - - 10,2 174 - - - - - - - -
2018 R - - - - 11,4 118 - - - - - - 37 41
P 1,3 - 6,5 25 60,6 963 - 8,4 999 - - - 48,2 406
Total R - - 2,5 12 67,7 738 - 8,3 1104 - - - 395,1 561
% - - 38 48 112 77 - 99 111 - - 820 138
Gospodărirea proprietăţii analizate s-a făcut de către O.S. Oradea

La produse principale s-a realizat 111 % din prevederile pe volum. Arboretele neparcurse s-au
inclus în actualul plan decenal de recoltare a produselor principale.
Prevederile la lucrările de îngrijire (rărituri) s-au realizat 112 % din prevederile pe volum şi
77% pe suprafaţă.
Lucrările de igienă s-au realizat conform planului decenal, ori de câte ori a fost nevoie. Situaţia
realizărilor la tăierile de igienă şi produsele accidentale este greu de analizat separat, deoarece masa
lemnoasă extrasă prin astfel de lucrări (efectuate simultan) a fost înregistrată fie la tăieri de igienă, fie
la tăieri accidentale; se impune o mai mare atenţie din partea ocolului la înregistrarea volumelor pe
categorii de lucrări.
3.3. Concluzii privind gospodărirea din trecut a pădurilor
În strânsă legătură cu formele de proprietate, gospodărirea pădurilor a fost afectată de interesele

celor ce le deţineau. În perioada anterioară naţionalizării, pădurile au fost gospodărite în baza normelor
tehnice în vigoare în perioadele respective.
De asemenea, de la o amenajare la alta s-au modificat obiectivele social – economice ale
gospodăririi pădurilor, fapt ce a dus la schimbări în structura funcţională a acestora, amenajamentele
ulterioare preluând totuşi, experienţa şi observaţiile amenajamentelor anterioare.
Având în vedere datele de analiză prezentate în subcapitolele precedente, referitoare la
gospodărirea pădurilor, se pot concluziona punctual următoarele:
25
- în fiecare etapă studiile de amenajament întocmite au organizat gospodărirea pădurilor prin

stabilirea bazelor de amenajare şi reglementarea procesului de producţie ţinând cont de instrucţiunile
tehnice de amenajarea pădurilor în vigoare (la data respectivă) şi starea reală a arboretelor;
- prevederile amenajamentelor nu au putut fi respectate, din motive obiective, fapt ce a avut
efecte negative importante asupra structurii arboretelor, mai ales în ce priveşte clasele de vârstă;
- normalizarea structurii fondului de producţie şi pe total nu s-a putut realiza, ajungându–se în
situaţia unui dezechilibru al claselor de vârstă accentuat.
- aspectul mai sus prezentat denotă faptul că procesul de normalizare va fi foarte dificil şi se va
derula pe o perioadă îndelungată;
- instalaţiile de transport - drumuri auto forestiere existente au fost în general bine întreţinute ;
- deşi amenajamentele, anterioare celui precedent, au vizat normalizarea fondului de producţie,
în baza unor principii care practic nu s-au schimbat pe parcurs, situaţia actuală, în urma reconstituirii
dreptului de proprietate, constituie un nou început.
Efectul gospodăririi pădurilor este evidenţiat de evoluţia arboretelor ca urmare a aplicării
amenajamentelor anterioare, evoluţie care priveşte clasele de vârstă, compoziţiile specifice, clasele de
producţie şi densităţile arboretelor.
După cum am precizat anterior, „noul început” privind normalizare fondului de producţie, ia de
acum încolo, ca referinţă prima amenajare a acestor păduri în componenţa actuală respectiv
amenajarea precedenă.
Tabelul 3.3.2. Evoluţia compoziţiei

Amenajame Suprafaţa pe specii : %
Total U.P
ntul din
(ha) CE SC GO ST CA PIN DT
anul ...
2019 138,0 92,3 19,8 13,4 7,4 2,5 2,1 0,5 - - -
Din tabelul 3.3.2. putem constata că, în general, arboretele se menţin în limitele compoziţiilor
tipurilor naturale fundamentale de pădure, corespunzătoare etajelor de vegetaţie existente în această
unitate de producţie.
Tabelul 3.3.3.
Evoluţia claselor de producţie
Amenajamentul din Total U.P Clase de producţie [%]
anul ... (ha) I II III IV V
2019 138,0 - 44 50 6 -
Tabelul 3.3.4.
Evoluţia densităţii arboretelor
Amenajamentul Total U.P Categorii de consistenţă [%]
din anul ... (ha) 0,1 – 0,3 0,4 – 0,6 0,7 – 1,0 Cons. medie
2019 138,0 - - 68 0,84
În ceea ce priveşte modul de întocmire al amenajamentelor, este de remarcat prevederea de
gospodărire unitară a tuturor pădurilor, prin adoptarea cu consecvenţă a principiilor continuităţii,
productivităţii şi rentabilităţii. În virtutea acestora, pădurile au fost îndrumate spre starea normală,
apreciată după structura claselor de vârstă, pe intensificarea ritmului de refacere a arboretelor slab
productive, spre valorificare lor superioară printr-o sortare mereu ameliorată a masei lemnoase în
paralel cu dotarea pădurilor cu drumuri şi prin extinderea unor specii de răşinoase pentru ameliorarea
funcţiilor de producţie şi protecţie.
La aplicarea amenajamentelor se poate reţine preocuparea, în linii generale, de respectare a
măsurilor, respectiv prevederile amenajamentelor, la reducerea clasei de regenerare, la extinderea
tratamentelor intensive, etc.
stării pădurilor, deşi ar fi existat posibilitatea obţinerii unor rezultate mai bune, prin aplicarea mai
exactă a prevederilor amenajamentelor anterioare, ceea ce ar fi dus la o ameliorare a compozitiei.
26
Pentru etapele viitoare se impune, de asemenea, o atenţie maximă în gospodărirea pădurilor, astfel
încât condiţiile staţionale bune şi foarte bune existente în cuprinsul U.P. să fie valorificate cu o
eficienţă superioară.
27
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI FORESTIERE

4.1. Metode şi procedee de culegere a datelor de teren
Datele privind întocmirea prezentului amenajament au fost culese pe teren în anul 2018, în
conformitate cu „Îndrumarul pentru amenajarea pădurilor – teren” ediţia 1984, „Norme tehnice pentru
amenajarea pădurilor” în vigoare şi recomandările Conferinţei I de amenajare.
Descrierea parcelară a avut un caracter de revizuire aprofundată a arboretului. Datele au fost
culese prin măsurători directe şi estimări, iar înregistrarea lor în carnetele de teren s-a făcut codificat pe
formulare – tip. Datele respective sunt redate în “Evidenţa descrierii parcelare”. Au fost înregistrate,
de asemenea, informaţii referitoare la vegetaţie, aspectele deosebite şi particularităţile fiecărui arboret
fiind consemnate la rubrica “Date complementare”. Datele şi informaţiile respective sunt necesare
pentru caracterizarea de ansamblu a staţiunii şi arboretului şi pentru reglementarea procesului de
producţie forestieră. În funcţie de datele referitoare la vegetaţie, caracteristicile solului, condiţiile
fizico-geografice, tipurile de staţiuni forestiere şi tipurile de păduri au fost preluate din amenajamentul
anterior . Notaţiile privind caracterizarea tipurilor de pădure şi de staţiune au fost actualizate şi puse în
acord cu lucrarea „Staţiuni forestiere” de prof. Dr. C. Chiriţă, ediţia 1977.
În vederea determinării elementelor taxatorice s-au executat măsurători cu clupa şi metrul-
panglică (pentru diametre) şi cu hypsometrul Suunto pentru înălţimi, cu o toleranţă de ±10%, respectiv
±5%, în puncte de sondaj caracteristice, amplasate în teren în fiecare unitate amenajistică, în raport cu
vârsta arboretului, cu suprafaţa şi variabilitatea lui, cu ponderea elementului de arboret, urmărind
surprinderea diverselor variaţii staţionale şi de arboret din cuprinsul subparcelei. S-au măsurat
diametre la fiecare element de arboret şi înălţimi la arborii medii. În cadrul pieţelor de probă, fiecare
arbore măsurat a fost însemnat cu un punct de vopsea roşie.
În scopul creşterii preciziei de determinare a volumului de masă lemnoasă, în arboretele
exploatabile în primul deceniu, s-au făcut inventarieri statistice (cercuri de 500 m² cu raza variabilă)
sau integrale, calculul volumelor respective făcându-se prin metoda „seriilor de volume“. Pentru restul
arboretelor s-a utilizat metoda „tabelelor de producţie simplificate“, iar pentru cele puse în valoare de
către ocol, s-au preluat volumele din actele de punere în valoare respective.
Ridicările în plan s-au făcut dispozitive GPS.
Prelucrarea datelor din amenajamentul actual s-a făcut la calculatorul electronic, cu ajutorul
programului AS, obţinându-se în final aproape toate evidenţele amenajistice şi o parte din planurile de
amenajament.
Descrierea u.a. este prezentată în partea a III-a a amenajamentului cap. 15.1. – „Evidenţe
privind descrierea unităţilor amenajistice”.
4.2. Elemente generale privind cadrul natural

4.2.1. Geologie
Din punct de vedere geologic, teritoriul unităţii de producţie este ocupat în întregime de
formaţiuni cuaternare, cu predominarea pleistocenului superior.
Întreaga suprafaţă a unităţii de producţie este aşezată pe loess şi depozite loessice, substratul
litologic fiind format în întregime din argile.
Teritoriul unităţii de producţie I SÎNTANDREI se încadrează, din punct de vedere
geomorfologic în două tipuri morfogeometrice şi anume:
- Tipul Desnăţui, care include câmpii piemontane înalte, dezvoltate pe formaţiuni fluviu
lacustre, acoperite cu depozite loessoide.
- Tipul Titu, care cuprinde câmpii dezvoltate în zonele de subsidenţă actuală, acoperite parţial
cu depozite loessoide proluvo-deluviale şi caracterizate prin importante acumulări de aluviuni
pleistocene şi holocene, prin văi puţin adânci, albii părăsite şi terase îngropate.
În unitatea de producţie forma de relief predominantă este câmpia înaltă şi mijlocie.
28
În detaliu, situaţia unităţilor de relief este prezentată în descrierea parcelară unde sunt înscrise
pentru fiecare u.a., configuraţia şi forma terenului, înclinarea şi altitudinea medie, sau limitele
altitudinale (minimă şi maximă)
În continuare este prezentată sumar repartiţia suprafeţei U.P. I Sîntandrei pe categorii de
altitudine, expoziţie şi înclinare, cu specificarea că date mai detaliate cu privire la relief sunt
evidenţiate la fiecare u.a. în parte, în descrierea parcelară, şi în partea a III-a a amenajamentului –
subcapitolul 15.3. („Evidenţe privind condiţiile naturale de vegetaţie”).
Distribuţia pe categorii de altitudine este următoarea:
101 - 200 143,4 ha 100 %

Total 143,4 ha 100 %
Altitudinea are o influență indirectă asupra distribuției vegetației, în schimb intervine direct
asupra factorilor climatici. Odată ce crește altitudinea, temperaturile se reduc, intensitatea radiației
solare sporește, vânturile sunt mai intense și mai frecvente, cantitatea de precipitații și umiditatea
atmosferică cresc.
Pe categorii de expoziţii, repartiţia fondului forestier se prezintă astfel:
expoziţii însorite (S, S-V) 143,0 ha 99%
parţial însorite (V, N-V, E, S-E) 0,4 ha 1%
Total 143,4 ha 100 %
Referitor la variațiile topoclimatului induse de expoziția versanților se pot afirma următoarele:
- expozițiile însorite (99 %) sunt cele mai călduroase, se încălzesc puternic în timpul zilei și se
răcesc accentuat noaptea, astfel încât amplitudinile termice sunt maxime; sezonul de vegetație este mai
lung, dar pericolul înghețurilor târzii și a deşosării puieților este mai mare; perioadele de secetă sunt
mai lungi și mai dese, evapotranspirația fiind mai puternică, stratul de zăpadă este mai subțire și se
topește mai repede;
- expozițiile parțial însorite și cele parțial umbrite (1 %) prezintă o situație intermediară, cu
mențiunea că versanții vestici beneficiază de un plus de căldură, comparativ cu cei estici.
Suprafaţa fondului forestier este repartizată, pe categorii de înclinare a terenului, astfel:
terenuri cu înclinare sub 16g 143,4 ha 100 %
Total 143,4 ha 100 %
Înclinarea are o influenìă directă asupra profunzimii solurilor, care crește de la culme către firul
văilor și se reduce odată cu sporirea pantei. Pe terenurile slab înclinate și orizontale s-au dezvoltat
uneori fenomene de gleizare sau pseudogleizare. Scurgerea apelor pluviale este mai mare pe terenurile
puternic înclinate. Pantele mari înlesnesc declanșarea proceselor de eroziune și alunecările de teren.
Multitudinea factorilor geomorfologici enunţaţi se află în strânsă legătură unii cu alţii, deter-
minând formarea solurilor, repartizarea vegetaţiei în spaţiu, precum şi productivitatea acesteia.
Relieful influenţează atât răspândirea şi însuşirea solului (profunzime, intensitatea erodării ş.a.) cât şi
asupra proceselor de solificare, prezenţei vegetaţiei forestiere, tipurilor de pădure şi de staţiune.
Factorii geomorfologici influenţează direct factorii climatici şi edafici şi indirect distribuţia
speciilor şi productivitatea arboretelor.
4.2.3. Hidrografia
Unitatea de producţie I Sîntandrei are o reţea hidrografică slab reprezentată.
Reţeaua hidrografică este reprezentată de două văi: Pârâul Mare în trupul de pădure Boboștea și
Valea Borodului în trupul de pădure Lemnu Morii. Aceste văi se varsă prin canal în râul Crișu Repede,
pe partea stângă. Regimul hidric este de tip podiș câmpie – cu debit variabil (cu viituri primăvara și
vara uneori seacă) și nu influențează prin viituri și eroziune vegetația forestieră, energia de relief fiind
mică.
4.2.4. Climatologie
Regimul termic din U.P. se caracterizează prin temperaturi medii anuale în jur de + 10,5° C
Pe anotimpuri, temperatura medie este următoarea:
29
- primăvara..........+10,9°C
- vara...................+20,4°C
- toamna ..............+11,0°C
- iarna....................-0,2°C
Pentru stabilirea perioadei bioactive, se urmăreşte începutul şi sfârşitul perioadei cu temperaturi
medii diurne mai mari sau egale cu 0°C. Începutul acestei perioade datează din 14 februarie, iar
sfârşitul pe 23 decembrie, în total un interval de 313 zile.
Pentru stabilirea perioadei de vegetaţie se folosesc mediile începutului şi sfârşitului duratei
temperaturii medii diurne mai mari sau egale cu + 10°C. Perioada de vegetaţie începe în jurul datei de
10 aprilie, şi ţine până în jurul datei de 21 octombrie, având o durată de 195 de zile.
Data medie a producerii primului îngheţ este în jur de 20 octombrie, iar a ultimului în jur de 17
aprilie, durata medie a perioadei fără îngheţ fiind de 178 de zile.
Precipitaţiile medii anuale însumează cca 635 mm, cele mai abundente fiind la sfârşiţi
primăverii şi începutul verii.
Data medie a primului strat de zăpadă este în jur de 8 noiembrie, iar a ultimului, în jur de 24
aprilie.
Evapotranspiraţia potenţială este de aproximativ 740 mm, valoare mai mare decât cantitatea de
precipitaţii medii anuale care sunt de 635 mm.
Făcând diferenţa între cantitatea de apă din precipitaţii (635 mm) şi evapotranspiraţia potenţială
(740 mm), rezultă că balanţa anuală a umidităţii solului înregistrează un deficit de 105 mm coloană de
apă.
Indicele de ariditate de Martonne are valoarea anuală de 31, iar pe perioada de vegetaţie de 18,
fapt care arată că pe total an există un mic excedent de apă în sol, întrucât indicele de ariditate anual
(31) este mai mare de 28.
În perioada de vegetaţie există deficit de apă în sol, deoarece indicele de ariditate care este 18,
are valoare mai mică de 28.
Gerurile din timpul iernii nu produc gelivuri, cu toate că temperatura minimă absolută este
destul de coborâtă (- 29°C), ea se produce în perioada de repaus vegetativ, când şi seminţişurile sunt
acoperite cu un strat protector de zăpadă, astfel că vegetaţia forestieră nu are de suferit din cauza
temperaturii respective.
Vânturile cele mai frecvente sunt cele din S şi SE, dar în general nu sunt vânturi tari având
viteza medie mult mai mică decât viteza critică care este de 11 m/s.
În concluzie, condiţiile climatice din unitatea de producţie oferă condiţii optime de vegetaţie
pentru speciile existente în aceasta (gorun, cer, stejar).
4.3. Soluri
Condiţiile climatice, geologice, geomorfologice şi de vegetaţie existente au determinat
formarea unui singur tip de sol, încadrat într-o clasă. Situaţia solurilor pe clase, tipuri, subtipuri şi
suprafeţe este prezentată în tabelul 4.3.1.1. Tipurile de sol au fost preluate din amenajamentul anterior
după ce prin profile de control executate concomitent cu descrierea vegetaţiei s-a constatat corecta lor
identificare.
Tabelul 4.3.1.1 Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol
Nr. Subtipul de Succesiunea Suprafaţa
Clasa de soluri Tipul de sol Codul
crt. sol orizonturilor ha %
Preluvosol*
2101*
(Brun Tipic Ao-Bt-C 39,1 28
(2201)
LUVISOLURI argiloiluvial)
1 (ARGILUVISOLURI)
Luvosol* Albic *
2209* Ao-Ea-Bt-C 98,9 72
(Luvosol albic) Tipic
(2501)
Total LUVISOLURI (ARGILUVISOLURI) 138,0 100
Total U.P. I Sîntandrei 138,0 100
30
*Notă: denumire, tip de sol și cod SRTS – ediția 2003.

Preluvosol tipic (brun argiloiluvial tipic) cod 2201 – cu profil Ao-Bt-C, format pe platouri
versanți inferiori sșor înlinați, pe substrat argilos, cu un conținut de humus de 17,3% la suprafață la
0,6% în profunzime, este moderat acid, cu pH = 5,8 - 5,5, iar gradul de saturație în baze este între 70 și
77%. Este un sol bine aprovizionat în elemente nutritive, cu o troficitate mijlocie spre superioară,
favorabilă cvercineelor. Ocupă 28% din suprafața pădurilor (trupul de pădure Boboștea).
Luvosol albic tipic (luvisol albic tipic) cod 2209- cu profil Ao-Ea–Bt-C, este un sol
profundformat pe luturi, argile, pe câmpii înalte, cu conținut de humus de la 2,3% pe grosimea de 10
cm și scade în adâncime la 0,8%, este moderat la puternic acid cu pH 4 - 55, iar gradul de saturație în
baze este între 35-52%. Este un sol greupermeabil, în perioadele umede prezintă un exces de apă, iar în
cele uscate un deficit accentuat. Ele au o troficitate mijlocie spre superioară, pentru cvercineele de
câmpie (cer, stejar, gorun). Ocupă 72% din suprafața pădurilor (trupul de pădure Lemnu Morii)

***********************************************************************************************************
* S O L U R I S I U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *
*=========================================================================================================*
* 00 *
* 0000 *
* 35N 130L 157L 158L 175L 176L 177L 178L 179L 232L *
* ------------------------------------------------------------------------------------------*
* Total subtip sol 10 UA 5.4 HA *
* ------------------------------------------------------------------------------------------*
* Total tip sol 10 UA 5.4 HA *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 22 Brun argiloiluvial *
* 2201 tipic *
* 9 B 9 C 10 21 A 21 B 21 C 22 A 22 B 22 C *
* ------------------------------------------------------------------------------------------*
* ------------------------------------------------------------------------------------------*
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 25 Luvisol albic *
* 2501 tipic *
* 33 34 A 34 B 34 C 35 A 35 B 35 C 36 37 A 37 B 38 A 38 B 39 A 39 B 40 A *
* 40 B 40 C 42 A 42 B 42 C *
* ------------------------------------------------------------------------------------------*
* ------------------------------------------------------------------------------------------*
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* Total UP 39 UA 143.4 HA *
***********************************************************************************************************

Staţiunea, exprimată în geobotanică şi ecologie prin termenii de habitat şi biotop, este o unitate
cu areal practic omogen şi caracteristici fizico-geografice proprii, prin care se deosebeşte şi se delimi-
tează clar de alte areale înconjurătoare, aşadar o unitate elementară de landşaft (geotop). Conţinutul
fizico-geografic îi conferă acesteia şi caracterul de unitate ecologică (ecotop), având în cuprinsul ei un
anumit specific ecologic.
Studiul condiţiilor de relief, de rocă, de pedogeneză şi evoluţie a solurilor, al condiţiilor gene-
rale climatice şi al topoclimatelor precum şi al vegetaţiei (atât din punct de vedere al repartiţiei speci-
ilor în diferite unităţi de suprafaţă, al păstrării capacităţii silvoproductive şi ridicării valorii economice
ale arboretelor) face posibilă constituirea şi caracterizarea tipurilor de staţiuni forestiere din unitatea de
producție studiată.
Criteriile de grupare a unităţilor staţionale în tipuri de staţiuni sunt indicate de însăşi denumirea
tipului de staţiune. Aceste criterii sunt de natură fizico-geografică, ecologică şi silvoproductivă.
Deoarece tipul de staţiune se caracterizează, în rezultantă generală, printr-un anumit specific ecologic
şi un anumit cadru fizico-geografic, pentru stabilirea tipului de staţiune s-au avut în vedere rezultantele
ecologice echivalente (echivalenţa climatică, trofică, hidrică).
31
Tipurile de staţiune s-au înscris în fişele de descriere parcelară, utilizându-se indicativele de

clasificare după sistematica din 1972, iar diagnoza lor s-a redat după Chiriţă şi col. – „Staţiuni
forestiere“, Bucureşti, 1977.
În tabelul 4.4.1.1 sunt prezentate tipurile de staţiune pe etaje de vegetaţie şi categorii de
bonitate. Datele de caracterizare a staţiunilor au fost scrise în fişa unităţii amenajistice.
Tabelul 4.4.1.1
Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune
Tipuri de staţiune Suprafaţa Categoria de bonitate Tipuri şi
Nr.
Superi- Mijlo- Inferi- subtipuri
crt. Codul Diagnoza Ha %
oară cie oară de sol
FD2 - Etajul deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniţă, amestecuri dintre acestea) şi şleauri de deal
Deluros de cvercete (gorunete) şi şleauri de
2201
1 6143 deal Ps, podzolit, pseudogleizat edafic mare, 39,1 28 39,1 - -
(2101)*
cu Carex pilosa
TOTAL FD2 39,1 28 39,1 - - -
FC – Câmpia forestieră
2501
2 8312 Câmpie forestieră Pm-s, podzolit profund 79,4 58 79,4 - -
(2209)*
Câmpie forestieră Pi/i-m, podzolit- 2501
3 8321 19,5 14 - 19,5 -
pseudogleizat (2209)*
TOTAL FC 98,9 72 79,4 19,5 - -
Ha 118,5 19,5 - -
TOTAL GENERAL 13,0 100
% 86 14 - -
*Notă: denumire, tip de sol și cod SRTS – ediția 2003.
Cel mai răspândit tip de staţiune este 8.3.1.2. Câmpie forestieră Pm-s, podzolit profund și care
are aptitudini forestiere favorabile, prezentând bonitate superioară pentru cvercinee.
Din punct de vedere al bonităţii, 86% din staţiuni sunt de bonitate superioară, 14% sunt de bonitate
mijlocie, întrunind astfel condiţii optime pentru vegetaţia forestieră.
Fitoclimatic, pădurile studiate fac parte integral din etajelele: „deluros de gorunete, făgete și
goruneto-făgete” (FD2) – 28%, și „campia forstieră” (FC) – 72%
32
350
4.4.2. Descrierea tipurilor de staţiune cu factori limitativi şi măsurile de gospodărie impuse de aceşti factori
Tabelul 4.4.2.1
Tipuri de staţiuni, factori limitativi şi măsuri de gospodărire
Factori şi Măsuri de gospodărire impuse de factorii
Etaj Tipul natural fundamental de
Indicativul de clasificare şi descrierea concisă tipului de determinanţi ecologici şi de riscuri
fitocli pădure şi productivitatea
staţiune ecologici limitativi; Compoziţia
matic acestuia Măsuri silvotehnice Tratament
riscuri optimă
0 1 2 3 4 5 6
6143 –Deluros de cvercete şi şleauri de deal Ps, podzolit 7111 – Ceret normal de dealuri
pseudogleizat edafic mare cu Carex pilosa. Se găseşte pe 8CE1DT1TE
(s) 8CE1DT1TE
versanţi inferiori, poale de versanți, terase, alosoluri (brune
Menţinerea tipului natural Taieri
argiloiluviale tipice și pseudogleizate) mijlociu profunde și - 4GO3CE2GÎ
(FD2)
fundamental de pădure progresive
făgete și
foarte profunde, fără schelet, cu Carex pilosa, foarte 7342 - Goruneto-ceret de 1DT
de gorunete,
Etajul deluros
productive pentru gorun, stajar, cer și specii de șleau. Ocupă productivitate superioară (s) 4GO3CE2GÎ
goruneto-făgete
28% din suprafața pădurilor 1DT
8312 – Câmpie forestieră podzolit profund, Ps – Este un tip de
stațiune întâlnit în zona de câmpie, pet erase, pe soluri din 7121 Ceret normal de
Menţinerea tipului natural 8CE1DT1TE Taieri
clasa Luvisoluri, tipice sau stagnice, foarte profunde, fără Câmpie (s) -
fundamental de pădure 8CE1DT1TE progresive
schelet foarte productive pentru stejar, cer, și specii de șleau
de câmpie. Ocupă 58% din suprafața pădurilor
7124 Ceret de câmpie de
productivitate mijlocie (m) 8CE 2DT
8CE 2DT
8321 – Câmpie forestieră Pm, podzolit-pseudogleizat – Este
Compactitatea 3CE3ST1GÎ2DT
un tip de stațiune întâlnit în zona de câmpie, pe terase, 7421 Amestec de stejar pedunculat
cu cer şi gârniţă –m solului, Menţinerea tipului natural 1TE Taieri
platouri, pe soluri din clasa Luvisoluri, tipice sau stagnice,
Volum edafic fundamental de pădure 3CE3ST1GÎ2DT progresive
Câmpia Forestieră (Fc)

profunde, mijlocii productive pentru stejar, cer, și specii de 1TE
mijlociu
șleau de câmpie. Ocupă 14% din suprafața pădurilor 4ST3GO1GÎ1D
7435 Amestec de stejar, gorun și T1TE
cer de productivitate mijlocie (m) 4ST3GO1GÎ1D
T1TE
33

***********************************************************************************************************
* TS ! ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *
*=========================================================================================================*
* ! ! 35N 130L 157L 158L 175L 176L 177L 178L 179L 232L *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL TS: 10 UA 5.4 HA *
*=========================================================================================================*
* 6143 ! ! 9 B 9 C 10 21 A 21 B 21 C 22 A 22 B 22 C *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL TS: 9 UA 39.1 HA *
*=========================================================================================================*
* 8312 ! ! 35 B 35 C 36 37 A 37 B 38 A 38 B 39 A 39 B 40 A 40 B *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL TS: 11 UA 79.4 HA *
*=========================================================================================================*
* 8321 ! ! 33 34 A 34 B 34 C 35 A 40 C 42 A 42 B 42 C *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL TS: 9 UA 19.5 HA *
*=========================================================================================================*
* TOTAL UP: 39 UA 143.4 HA *
***********************************************************************************************************
4.4.4. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune şi tipuri de sol

***********************************************************************************************************
* TS ! SOL ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *
*=========================================================================================================*
* ! ! 35N 130L 157L 158L 175L 176L 177L 178L 179L 232L *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 10 UA 5.4 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TS: 10 UA 5.4 HA *
*=========================================================================================================*
* 6143 ! 2201 ! 9 B 9 C 10 21 A 21 B 21 C 22 A 22 B 22 C *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 9 UA 39.1 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
*=========================================================================================================*
* 8312 ! 2501 ! 35 B 35 C 36 37 A 37 B 38 A 38 B 39 A 39 B 40 A 40 B *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 11 UA 79.4 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
*=========================================================================================================*
* 8321 ! 2501 ! 33 34 A 34 B 34 C 35 A 40 C 42 A 42 B 42 C *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 9 UA 19.5 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
*=========================================================================================================*
* TOTAL UP: 39 UA 143.4 HA *
***********************************************************************************************************

4.5.1. Evidenţa tipurilor naturale de pădure
Tabelul 4.5.1.1
Evidenţa tipurilor naturale de pădure
Productivitatea naturală
Tipuri de pădure Suprafaţa
Nr Tipuri de –ha-
crt staţiune Superi Mijlo-
Codul Diagnoza Ha % Inferioară
oară cie
Etajul deluros de gorunete, făgete și goruneto-făgete (FD2)
1 7111 Ceret normal de dealuri (s) 4,9 4 4,9 - -

6143
7342 - Goruneto-ceret de productivitate
2
7432
superioară (s)
34,2 25 34,2 - -
Total FD2 39,1 29 39,1 - -
Etajul Câmpia Forestieră – FC
3 8312 7121 Ceret normal de câmpie -s 79,4 57 79,4 - -
4 7124 Ceret de câmpie - m 0,4 - - 0,4 -
5 8321 7421 Amestec de stejar pedunculat cu cer şi gârniţă -m 4,8 4 - 4,8 -
6 7435 Amestec de stejar, gorun și cer – m 14,3 10 - 14,3 -
Total FC 98,9 71 79,4 19,5 -
Total U.P. I SÎNTANDREI 138,0 100 118,8 19,5
34
4.5.2. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni şi păduri

***********************************************************************************************************
* TS ! TP ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *
*=========================================================================================================*
* ! ! 35N 130L 157L 158L 175L 176L 177L 178L 179L 232L *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL TP: 10 UA 5.4 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
*=========================================================================================================*
* 6143 ! 7111 ! 10 *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL TP: 1 UA 4.9 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 6143 ! 7432 ! 9 B 9 C 21 A 21 B 21 C 22 A 22 B 22 C *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL TP: 8 UA 34.2 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
*=========================================================================================================*
* 8312 ! 7121 ! 35 B 35 C 36 37 A 37 B 38 A 38 B 39 A 39 B 40 A 40 B *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL TP: 11 UA 79.4 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
*=========================================================================================================*
* 8321 ! 7124 ! 33 *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL TP: 1 UA 0.4 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 8321 ! 7421 ! 34 A 34 B 34 C 35 A *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL TP: 4 UA 4.8 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 8321 ! 7435 ! 40 C 42 A 42 B 42 C *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL TP: 4 UA 14.3 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
*=========================================================================================================*
* TOTAL UP: 39 UA 143.4 HA *
***********************************************************************************************************
4.5.3. Lista unităţilor amenajistice în raport cu caracterul actual al tipului de pădure

***********************************************************************************************************
* CRT ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *
*=========================================================================================================*
* ! 35N 130L 157L 158L 175L 176L 177L 178L 179L 232L *
* !--------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! TOTAL CRT: 10 UA 5.4 HA *
*=========================================================================================================*
*Natural ! 21 A 21 B 22 A 22 B 35 B 37 A 38 A 39 A 40 A 40 B *
*fundamental !--------------------------------------------------------------------------------------------*
*de prod.sup.! TOTAL CRT: 10 UA 79.7 HA *
*=========================================================================================================*
*Natural ! 33 34 A 35 A 40 C 42 A *
*fundamental !--------------------------------------------------------------------------------------------*
*de prod.mij.! TOTAL CRT: 5 UA 9.6 HA *
*=========================================================================================================*
*Natural ! 9 B 9 C 10 36 *
*fundamental !--------------------------------------------------------------------------------------------*
*subproductiv! TOTAL CRT: 4 UA 25.9 HA *
*=========================================================================================================*
*Total deriv.! 21 C *
*de product. !--------------------------------------------------------------------------------------------*
*mijlocie ! TOTAL CRT: 1 UA 1.6 HA *
*=========================================================================================================*
*Artificial ! 22 C 34 C 35 C 42 B 42 C *
*de product. !--------------------------------------------------------------------------------------------*
*mijlocie ! TOTAL CRT: 5 UA 17.1 HA *
*=========================================================================================================*
*Artificial ! 34 B 37 B 38 B 39 B *
*de product. !--------------------------------------------------------------------------------------------*
*inferioara ! TOTAL CRT: 4 UA 4.1 HA *
*=========================================================================================================*
* ! TOTAL UP: 39 UA 143.4 HA *
***********************************************************************************************************
4.5.4. Formaţiile forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure

*************************************************************************************************************************************************
* ! CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PADURE ! TOTAL ! TERE- ! T O T A L *
* FORMATIA ! NATURAL FUNDAMENTAL ! D E R I V A T ! ARTIFICIAL ! NEDEFI-! ! NURI ! *
* ! DE PRODUCTIVITATE ! ! PARTIAL! TOTAL (DE PRODUCTIV.) ! DE PRODUCTIV. ! NIT ! PADURE ! ! ! *
* FORESTIERA ! SUP. ! MIJ. ! INF. ! SUBPROD! ! SUP. ! MIJ. ! INF. ! SUP+MIJ! INF. ! ! ! GOALE ! ! *
* ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! % *
*===============================================================================================================================================*
*01 ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 5.4 ! 5.4! 4*
* ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 ! 100 ! *
*-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*71CERETE ! 49.2! 0.4! ! 25.5! ! ! ! ! 5.6! 4.0! ! 84.7! ! 84.7! 59*
* PURE ! 58 ! ! ! 30 ! ! ! ! ! 7 ! 5 ! ! 100 ! ! 100 ! *
*-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*74AMES CI CE ! 30.5! 9.2! ! 0.4! ! ! 1.6! ! 11.5! 0.1! ! 53.3! ! 53.3! 37*
*CU STEJ MEZOF! 57 ! 17 ! ! 1 ! ! ! 3 ! ! 22 ! ! ! 100 ! ! 100 ! *
*-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*TOTAL ! 79.7! 9.6! ! 25.9! ! ! 1.6! ! 17.1! 4.1! ! 138.0! 5.4 ! 143.4!100*
* ! 58 ! 7 ! ! 19 ! ! ! 1 ! ! 12 ! 3 ! ! 96 ! 4 ! 100 ! *
*===============================================================================================================================================*
* ! 89.3 ! 25.9! ! 1.6 ! 21.2 ! ! 138.0! 5.4 ! 143.4!100*
* ! 65 ! 19 ! ! 1 ! 15 ! ! 96 ! 4 ! 100 ! *
*************************************************************************************************************************************************
35

4.6. Structura fondului de producţie şi de protecţie
B ጔç ጔ£
£ ȋ ͶǤ͸ǤͳǤȌǡ ç ȋ
ͶǤ͸ǤʹǤȌǤ
Tabelul 4.6.1
Fondului de producţie şi protecţie
Supra- Clase de vârstă Clase de producţie
S.U.P. Specii faţa
[ha] I II III IV V VI VII I II III IV V
CE 92,3 3,6 61,3 - 23,8 3,6 - - - 52,7 39,6 - -
SC 19,8 11,3 8,4 0,1 - - - - - - 12,7 7,1 -
GO 13,4 - - 0,2 12,4 0,8 - - - 8,3 5,1 - -
„A” ST 7,4 0,9 6,3 - - 0,2 - - - - 7,4 - -
CA 2,5 - - 1,3 1,2 - - - - - 1,3 1,2 -
PIN 2,1 - 2,1 - - - - - - - 2,1 - -
DT 0,5 - 0,5 - - - - - - - 0,5 - -
Total S.U.P. „A“ 138,0 15,8 78,6 1,6 37,4 4,6 - - - 61,0 68,7 8,3 -
% 100 11 57 1 27 3 - - - 44 50 6 -
Total 138,0 15,8 78,6 1,6 37,4 4,6 - - - 61,0 68,7 8,3 -
% 100 11 57 1 27 3 - - - 44 50 6 -
Tabelul 4.6.2
Principalele caracteristici ale fondului de producţie şi de protecţie
S.U. Specii
Elemente de structură Total
P. CE SC GO ST CA PIN DT - - -
Compoziţia [%] 67 14 10 5 2 2 - - - - 100
Clasa de producţie medie 2,4 3,4 2,4 3,0 3,5 3,0 3,0 - - - 2,6
Consistenţa medie [%] 84 89 79 91 80 80 60 - - - 84
„A”
Vârsta medie [ani] 47 19 68 35 55 40 33 - - - 44
Indice de creştere curentă 6,8 6,6 5,0 7,8 4,8 6,6 6,0 - - - 6,6
Volum lemnos [mc/ha] 163 55 268 118 185 127 128 - - - 155
Compoziţia [%] 67 14 10 5 2 2 - - - - 100
Clasa de producţie medie 2,4 3,4 2,4 3,0 3,5 3,0 3,0 - - - 2,6
Consistenţa medie [%] 84 89 79 91 80 80 60 - - - 84
U.P.
Vârsta medie [ani] 47 19 68 35 55 40 33 - - - 44
Indice de creştere curentă 6,8 6,6 5,0 7,8 4,8 6,6 6,0 - - - 6,6
Volum lemnos [mc/ha] 163 55 268 118 185 127 128 - - - 155
În tabelele 4.6.1. şi 4.6.2. s-a prezentat o situaţie succintă a suprafeţei fondului forestier pe subunităţi
de producţie sau protecţie, specii sau grupe de specii, clase de vârstă, clase de producţie, precum şi vârste
medii, volume medii şi totale pe specii, clase de producţie, consistenţe medii, compoziţie etc.
Pe grupe de specii, în structura fondului de producţie din S.U.P. „A” avem cerul, care ocupă 92,3 ha
(67%), urmat de salcâm cu 19,8 ha (14%). Pe clase de vârstă se evidenţiază excedentul de arborete din clasele
a IV-a de vârstă şi deficitul din celelalte. După elementele de arboret, arboretele sunt încadrate în clasa a II-a
de producţie 61,0 ha, în clasa a III-a de producție sunt încadrate 68,7 ha, în clasa a IV-a de producție sunt
încadrate 8,3 ha structură ce reflectă corespunzător condiţiile favorabile pentru dezvoltarea vegetaţiei
forestiere caracteristice U.P.
Structura arboretelor, pe total U.P. se caracterizează prin următoarele:
x volumul lemnos total este de 21426 mc, corespunzător unui volum mediu la hectar de 155 mc,
36
realizat la vârsta medie de 44 ani, clasa de producţie medie este de 2,6, creşterea medie este de 6,6
mc/an/ha, iar consistenţa medie este de 0,84;
x 98% din arborete au consistenţa între 0,7 – 1,0 și 2% între 0,1 – 0,3;
x provenienţa elementelor de arboret este: 47% din sămânţă, 14% din plantaţii și 39% din lăstari;
x structura este relativ echienă pentru 99% din arborete și relativ plurienă pentru 1% din arborete.
x În funcție de vitalitate avem: viguroase 3% din arborete, cu o vitalitateate normala 94% din arborete
și cu o vitalitate slabă 3%.
Date mai detaliate privind clasele de vârstă, compoziţia specifică, clasele de producţie, consistenţa şi
alte caracteristici ale arboretelor, pe specii, subunităţi de producţie şi protecţie şi pe total U.P. sunt
prezentate în fişa indicatorilor de bază, la capitolul 10.2. („Dinamica dezvoltării fondului forestier”) şi la
capitolul 15.2. („Evidenţe privind mărimea şi structura fondului forestier”). O evoluţie a structurii fondului
forestier se prezintă, în măsura existenţei datelor necesare, la capitolele 3.3 (concluzii privind gospodărirea
din trecut a pădurilor) şi 14 (dinamica dezvoltării fondului forestier).

************************************************************************************************************************************
* CRT ! UNITATI AMENAJISTICE *
*==================================================================================================================================*
* Natural fundamental subprod. ! 9 B 9 C 10 36 *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL CRT: 4 UA 25.9 HA *
*==================================================================================================================================*
* Total derivat de prod. mij. ! 21 C *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------*
*==================================================================================================================================*
* TOTAL DERIVATE: 1 UA 1.6 HA *
*==================================================================================================================================*
* Artificial de prod. inf. ! 34 B 37 B 38 B 39 B *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------*
*==================================================================================================================================*
* TOTAL 9 UA 31.6 HA *
************************************************************************************************************************************

4.8.1. Situaţia sintetică a factorilor destabilizatori şi limitativi
***********************************************************************************************************************
* ! ! S U P R A F A T A A F E C T A T A *
* ! % DIN !-------------------------------------------------------------------------*
* N A T U R A !SUPRAFATA ! ! G R A D E D E M A N I F E S T A R E *
* ! FONDULUI ! TOTAL -------------------------------------------------------------*
* F A C T O R I L O R ! FORESTIER! ! SLABA ! MODERATA ! PUTERNICA !F.PUTERNICA! EXCESIVA *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* D E N U M I R E ! 138.0HA! HA ! % ! HA ! % ! HA ! % ! HA ! % ! HA ! % ! HA ! % *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Doborituri de vint (V1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Uscare (U1-4)! 15 ! 20.6!100! 20.6!100! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Atacuri de daunatori (I1-3)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Incendieri (K1-3)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Rupturi de zap.si vint (Z1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Vatamari de exploatare (E1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Vatamari produse de vinat (C1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Poluare ( 1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Alunecari (A1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Inmlastinari (M1-3)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Eroziune in suprafata (S1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Eroziune in adincime (A1-5)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Eroziune total ( 1-5)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Roca la suprafata total (R1-A)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*din care pe:0.1-0.2S (R1-2)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 0.3-0.5S (R3-5)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* >0.6S (R6-A)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Tulpini nesanatoase-total (T1-A)! 67 ! 92.8!100! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*din care: 10-20% (T1-2)! 67 ! 92.8!100! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 30-50% (T3-5)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* >60% (T6-A)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
***********************************************************************************************************************
37
4.8.2.Evidenţa arboretelor afectate de factori destabilizatori şi limitativi

************************************************************************************************************************************
* Specificari ! Intensitate ! UNITATI AMENAJISTICE AFECTATE *
*==================================================================================================================================*
* Tulpini nesanatoase ! 10 % ! 22 B 34 A 35 A 36 38 A 39 A 40 A 40 B 42 A 42 B *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! TOTAL T1: 10 UA 68.4 HA *
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! 20 % ! 9 B 9 C 10 21 A 21 B 33 35 B *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! TOTAL T2: 7 UA 24.4 HA *
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL T: 17 UA 92.8 HA *
*==================================================================================================================================*
* Uscare ! slaba ! 36 *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! TOTAL U1: 1 UA 20.6 HA *
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL U: 1 UA 20.6 HA *
*==================================================================================================================================*
Suprafaţa totală afectată de factori destabilizatori şi limitativi este de 113,4 ha, reprezentând 82% din
suprafaţa totală a unităţii de producţie.

Starea fitosanitara a arboretelor se considera în general bună, având în vedere faptul ca in ultimii ani
nu s-au inregistrat atacuri de dăunatori sau incendii.
Vătămări ale arborilor s-au semnalat ca urmare a lucrărilor de exploatare a pădurilor, fiind frecvent
afectaţi arborii din vecinătatea drumurilor de scos si apropiat.
Organele de teren au obligatia sa scoată din pădure tot materialul lemnos care ar putea crea efecte
negative asupra stării sanitare a pădurilor ca: arbori doborâţi, arbori rupţi, căzuţi, vătămaţi, atacaţi de insecte,
resturile de exploatare nevalorificate pentru producţia industrială, materialul provenit din curăţiri in arborete
greu accesibile, uscăturile și crăcile groase raspândite prin pădure, cioate dezrădăcinate, etc.
Executarea la timp in toate arboretele a lucrărilor de igienizare va duce la prevenirea eventualelor
inmulţiri in masă a dăunătorilor si la evitarea pagubelor.
Starea sanitară a arboretelor din această unitate de producţie prezintă o importanţă deosebită
deoarece o infestare puternică ar produce pagube mari atât în ceea ce priveşte producţia de biomasă cât şi
asupra efectului de protecţie.
Este necesar să se ţină o evidenţă clară a dăunătorilor pe fiecare u.a., urmărindu-se evoluţia acestora
în vederea intervenţiei la momentul oportun.
Starea fitosanitară bună relevă faptul că mecanismele de autoreglare din cadrul ecosistemului
forestier funcţionează normal în situaţia în care nu intervin factori destabilizatori.
4.10. Concluzii privind condiţiile staţionale de vegetaţie

Din cele expuse în capitolele anterioare se desprinde concluzia că factorii staționali sunt favorabili
pentru biocenozele forestiere locale. Speciile cele mai favorizate sunt cerul și stejarul.
În continuare se prezintă tabelar analiza bonitate – productivitate a staţiunilor (tabelul 4.10.1), cu
menţiunea că la nivelul U.P. în studiu există o bună corelaţie între bonitatea staţiunilor şi productivitatea
arboretelor, acestea valorificând deplin potenţialul staţional existent.
38
Tabelul 4.10.1
Analiza bonităţii staţiunilor, comparativ cu productivitatea arboretelor
Bonitatea staţiunii Productivitatea arboretelor Diferente
Suprafaţa Suprafaţa + -
Categoria Categoria Caracterul actual
ha % ha % ha ha
Natural fundamental prod.superioară 79,7 58 - -
Superioară
Artificial de productivitate superioară - - - -
Superioară 118,8 87
Total derivat de productivitate mijlocie 1,6 1 - -
Mijlocie
Artificial de productivitate mijlocie - - - -
Total 81,3 59 - -
Natural fundamental de prod. mijlocie 9,6 7 - -
Parțial derivat - - - -
Mijlocie Total derivat de productivitate mijlocie - - - -
Mijlocie 19,5 13
Artificial de productivitate mijlocie - - - -
Inferioară Artificial de productivitate inferioară 4,1 3 - -
Total 13,7 10 - -
Mijlocie Artificial de productivitate mijlocie 17,1 12 - -
Inferioară - -
Inferioară Natural fundamental de prod. inferioară 25,9 19 - -
Total 43,0 21 - -
Total 138,0 100 Total 138,0 100 - -

39
5 STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE

PĂDURII ŞI ALE BAZELOR DE AMENAJARE
5.1.1. Obiective social-economice şi ecologice
Obiectivele social-economice se exprimă prin natura produselor şi a serviciilor de protecţie ori
social-culturale ale pădurii. Pentru pădurile studiate, obiectivele social-economice avute în vedere la
reglementarea modului de gospodărire a acestora, detaliate prin stabilirea ţelurilor de producţie ori de
protecţie la nivelul unităţilor de amenajament (parcelă, subparcelă) sunt prezentate în tabelul următor:
Tab.5.1.1.1
Obiective social – economice şi ecologice
Nr. crt Grupa de obiective şi servicii Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciilor de realizat
- lemn de foioase pentru chereste, construcții rurale, foc, etc.
1 Produse lemnoase
- lemn de rășinoase pentru cherestea, celuloză
Alte produse în afara lemnului şi a - vânatul, fructe de pădure, ciuperci comestibile, plante medicinale
2
serviciilor şi aromate etc.
În raport cu aceste necesităţi fiecărui arboret îi este destinat să îndeplinească unul sau mai
multe obiective social-economice sau ecologice, din care unul prioritar, ajungându-se astfel la o
specializare tehnologică a arboretelor, corelată cu potenţialul lor staţional şi biocenotic.

Pentru realizarea obiectivelor social-economice şi ecologice amintite mai sus, prin studiul
actual s-au stabilit funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească pădurile din U.P. I SÎNTANDREI , ca
sistem complex, prin repartizarea lor în grupe, subgrupe şi categorii funcţionale. Încadrarea funcţională
a fost preluată din amenajamentul anterior.
Tabelul 5.1.2.1
Funcţiile pădurii
Grupa, subgrupa şi categoria funcţională Suprafaţa
Cod Denumire ha %
Grupa a II-a
Păduri destinate să producă, în principal, arbori groşi de calitate superioară pentru
1.C 124,4 89
lemn de cherestea (T VI)
Păduri destinate să producă, în principal, arbori mijlocii şi subţiri pentru celuloză,
1.D 15,6 11
construcţii rurale şi alte utilizări (T VI)
Total grupa II 138,0 100
Total U.P. I Sîntandrei 138,0 100
În vederea satisfacerii obiectivelor social-economice şi ecologice stabilite, s-a realizat zonarea

funcţională pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale a arboretelor, conform criteriilor din „Norme
tehnice pentru amenajarea pădurilor” şi prevederilor proceselor verbale întocmite la Conferinţele I şi a
II-a de amenajare. Zonarea funcţională a pădurilor este cadrul prin care s-a concretizat stabilirea
funcţiei fiecărui arboret în parte. La încadrarea arboretelor în diverse categorii funcţionale s-au avut în
vedere atât obiective de ordin economic, cât şi obiective sociale. Situaţia u.a. pe categorii funcţionale
se redă detaliat la capitolul 15.2.1. din partea a III-a a amenajamentului.
Tabelul 5.1.2.2
Tipuri de categorii funcţionale
Tipul de categorie Categorii Suprafaţa
Ţeluri de gospodărire
funcţională funcţionale ha %
VI 2.1C Ţeluri de producţie 124,4 89
VI 2.1D Ţeluri de producţie 15,6 11
T O T A L 138,0 100
40
Tipul funcţional grupează toate categoriile funcţionale pentru care sunt indicate măsuri
silviculturale similare. Astfel :
Tipul VI (T VI) - păduri cu funcţii de producţie şi protecţie la care se poate aplica întreaga
gamă a tratamentelor prevăzute în normele tehnice, potrivit condiţiilor ecologice, social-economice şi
tehnico-organizatorice.
5.1.3. Subunităţile de producţie şi/sau protecţie constituite
În tabelul 5.1.3.1 este prezentată constituirea subunităţilor de gospodărire pe u.a.:
Tabelul 5.1.3.1
Constituirea subunităţilor de gospodărire
*****************************************************************
* ! *
* S U P ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *
* ! *
*===============================================================*
* ! 35N 130L 157L 158L 175L 176L 177L 178L 179L *
* !232L *
* !-----------------------------------------------------*
* 5.4HA! NR. DE UA-uri: 10 *
*---------------------------------------------------------------*
* A ! 9 B 9 C 10 21 A 21 B 21 C 22 A 22 B 22 C*
* ! 33 34 A 34 B 34 C 35 A 35 B 35 C 36 37 A*
* ! 37 B 38 A 38 B 39 A 39 B 40 A 40 B 40 C 42 A*
* ! 42 B 42 C *
* !-----------------------------------------------------*
* 138.0HA! NR. DE UA-uri: 29 *
*---------------------------------------------------------------*
* TOTAL UP! *
* 143.4HA! NR. TOTAL DE UA-uri: 39 *
*****************************************************************
Subunitatea de gospodărire cuprinde suprafeţele de pădure, grupate sau dispersate, în care este
necesar şi justificat, sub raport ecologic şi social-economic, să se aplice un regim de gospodărire diferit
de cel al celorlalte porţiuni de pădure. Potrivit obiectivelor social-economice, a structurii actuale a
pădurilor şi a funcţiilor atribuite, în vederea gospodăririi pădurilor s-au constituit după cum urmează:
- S.U.P."A" - codru regulat, sortimente obişnuite ce cuprinde arborete din grupa a II-a,
categoriile 1C (TVI) și 1D (TVI), având o suprafaţă totală de 138,0 ha ce reprezintă 100% din
suprafaţa totală a pădurii;

Pentru a conduce arboretele, de la actuala structură spre structura corespunzătoare menită să
îndeplinească în cele mai bune condiţii obiectivele social-economice, este necesar să se stabilească
modul prin care să se poată ajunge la această structură. Bazele de amenajare care conduc la
îndeplinirea obiectivelor propuse sunt: regimul, compoziţia-ţel, tratamentul, exploatabilitatea şi ciclul
de producţie. În tabelul 5.2.1. sunt prezentate bazele de amenajare adoptate la actuala amenajare.
Tab.5.2.1. Sinteza bazelor de amenajare adoptate
Suprafaţa Compoziţia Compoziţia Exploatabilitatea şi
S.U.P. Regimul Tratament Ciclul
(ha) actuală ţel vârsta exploatabilităţii
67CE14SC1 Tăieri rase
57CE20ST2 Tehnică şi de protecţie
A 138,0 Codru 0GO5ST2C Crâng tăiere de 100
0TE3GO 87
A2PIN jos
67CE14SC1
57CE20ST2
U.P. 138,0 Codru 0GO5ST2C - - -
0TE3GO
A2PIN
5.2.1. Regimul
Regimul, modul în care se asigură regenerarea unei păduri (din sămânţă sau pe cale vegetativă),
defineşte structura pădurii din acest punct de vedere. Ţinând cont de obiectivele social-economice şi
ecologice, de condiţiile staţionale şi de vegetaţie, precum şi de necesitatea folosirii cât mai judicioase a
capacităţii de producţie şi protecţie a pădurilor s-a adoptat regimul codru prevăzut şi la
amenajamentele anterioare, regenerarea arboretelor urmând a se realiza eficient pe cale naturală din
sămânţă.
41
Compoziţia-ţel reprezintă asocierea speciilor din cadrul unui arboret care îmbină în orice
moment al existenţei sale, în modul cel mai favorabil, exigenţele biologice ale pădurii cu cerinţele
social-economice.
Pentru fiecare arboret în parte, amenajamentul a stabilit o compoziţie corespunzătoare tipului
natural fundamental de pădure, condiţiilor staţionale, funcţiilor social-economice atribuite, precum şi
stării de fapt actuale a acestuia. Compoziţia-ţel din descrierea parcelară este redată diferit după cum
urmează:
- compoziţia-ţel la exploatabilitate, este redată pentru arboretele preexploatabile şi
neexploatabile, reprezentând cea mai favorabilă compoziţie la care trebuie să ajungă arboretele la
vârsta exploatabilităţii, în raport cu compoziţia lor actuală şi cu posibilitatea de modificare a ei, prin
intervenţiile posibile a se executa.
- compoziţia-ţel de regenerare, este redată numai pentru terenurile goale de împădurit,
arboretele exploatabile în prezent şi pentru cele care devin exploatabile în deceniul primei perioade de
amenajare. La stabilirea acesteia s-a ţinut cont de compoziţia corespunzătoare tipului natural
fundamental de pădure, din “Norme tehnice pentru compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerarea
pădurilor şi de împădurire a terenurilor degradate”, ediţia 2000.
Compoziţia-ţel optimă este compoziţia stabilită pentru fiecare tip de pădure în parte
reprezentând compoziţia-ţel optimă corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure. Prin
lucrările propuse de amenajament, se va urmări realizarea compoziţiei optime.
La fixarea compoziţiei ţel a fiecărui arboret s-au avut în vedere compoziţia corespunzătoare
tipului fundamental de pădure, condiţiile staţionale şi starea actuală a arboretului existent, ţinând cont
de rolul funcţional atribuit acestor arborete, de experienţa locală precum şi de „Normele tehnice pentru
compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerarea pădurilor şi de împădurire a terenurilor degradate” şi
„Normele tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor”. Tendinţa actuală la alegerea
compoziţiilor-ţel optime este revenirea la compoziţiile caracteristice arboretelor natural fundamentale.
Din analiza tabelului prezentat mai jos se observă că există o mare diferenţă între structura pe
specii a arboretelor din cadrul U.P. şi structura considerată optimă, diferenţă care vorbeşte despre
rezultatele gospodăririlor anterioare. Această structură optimă trebuie, însă, privită ca o structură-ţel,
realizabilă într-un viitor mai îndepărtat, dar spre care trebuie să se orienteze gospodărirea pădurilor.
Tabelul 5.2.2.1
Compoziţia ţel în raport cu tipul de staţiune şi pădure
S.U.P.
Compoziţia Suprafaţa Suprafaţa pe specii [ha]

Tip staţiune Tip pădure
ţel [ha] GO TE CE ST JU - - -
7111 8GO2TE 4,9 3,7 0,9 - - - - - -
6143
7432 8ST2TE 34,2 - 6,8 - 24,7 - - - -
8312 7121 8CE 2TE 79,4 - 15,9 63,5 - - - - -
A
7124 8CE2JU 0,4 - 0,3 - - 0,1 - - -
8321 7421 8CE2TE 4,8 - 1,0 3,8 - - - - -
7435 8ST2TE 14,3 - 2,9 - 11,4 - - - -
Total S.U.P. “A” 138,0 3,7 27,8 67,3 36,1 0,1 - - -
Compoziţia-ţel S.U.P. „A“ 100 3 21 49 27 - - - -
Total 138,0 3,7 27,8 67,3 36,1 0,1 - - -
Compoziţia-ţel 100 3 21 49 27 - - - -
5.2.3. Tratamentul
Ca bază de amenajare, tratamentul defineşte structura arboretelor din punct de vedere al

repartiţiei arborilor pe categorii dimensionale şi al etajării populaţiilor de arbori şi arbuşti. Prin
tratament se înţelege modul cum se face exploatarea unei păduri şi se asigură regenerarea unei păduri
în cadrul aceluiaşi regim, în conformitate cu ţelurile fixate.
42
În principiu se urmăreşte alegerea unui tratament cât mai intensiv posibil în condiţiile date. În
raport cu condiţiile de regenerare şi de structurile urmărite, în cadrul pădurilor unităţii de producţie, s-a
adoptat tratamentul tăierilor rase și tăierilor în crâng, în acest deceniu. Tehnica aplicării tratamentelor
este cea prevăzută în ,,Normele tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor’’.
5.2.4. Exploatabilitate
Exploatabilitatea defineşte structura arboretelor sub raport dimensional, şi se exprimă prin

diametrul mediu de realizat în cadrul structurilor de codru grădinărit, respectiv prin vârsta exploatabili-
tăţii în cazul structurilor de codru regulat.
S-a adoptat exploatabilitatea tehnică pentru arboretele din S.U.P."A" - grupa funcţională II.
Această vârstă s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte, în raport cu specia preponderentă
corespunzătoare compoziţiei ţel la exploatabilitate. Din prelucrarea automată a datelor a rezultat o
vârstă medie a exploatabilităţii de 87 ani pentru S.U.P."A" (vezi cap.15.4.3. din partea a III-a a
amenajamentului).
5.2.5. Ciclul de producție
Ca bază de amenajare, ciclul determină mărimea şi structura pădurii în ansamblul său, în raport
cu vârsta arboretelor componente. Luându-se în considerare speciile şi formaţiunile forestiere
existente, starea actuală a arboretelor, obiectivele social-economice şi ecologice de realizat şi media
vârstei exploatabilităţii de producţie, s-a adoptat pentru S.U.P. „A”, un ciclu de 100 ani.
43
6 REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ

ŞI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII
Stabilirea posibilităţii de produse principale şi secundare şi elaborarea planurilor de recoltare şi
împăduriri definesc reglementarea procesului de producţie.
Prin reglementarea procesului de producţie lemnoasă s-a urmărit:
- dirijarea structurii pădurii spre cea optimă în raport cu condiţiile ecologice şi cerinţele social-
economice;
- realizarea unui fond de producţie care să permită exercitarea cu continuitate pe termen lung a
funcţiilor de protecţie şi de producţie ale pădurii şi creşterea stabilităţii ecologice şi a eficienţei
funcţionale a arboretelor;
- aplicarea reglementărilor de ordin silvicultural până la nivel de arboret.
Reglementarea procesului de producţie s-a făcut pentru S.U.P.”A” – codru regulat, sortimente
obişnuite.
6.1.1. Reglementarea procesului de producţie la S.U.P. „A“ ‒ codru regulat
6.1.1.1. Stabilirea posibilității de produse principale
La subunitatea de codru regulat, sortimente obişnuite, determinarea indicatorilor de posibilitate
s-a făcut prin intermediul volumelor, aplicându-se procedeul specific metodei creşterii indicatoare şi
prin intermediul volumelor şi suprafeţelor, aplicându-se procedeul claselor de vârstă.
6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitatea prin intermediul creşterii
indicatoare
Pentru determinarea indicatorului de posibilitate, prin metoda creşterii indicatoare, s-au luat în
considerare următoarele elemente:
- Ci = 357 m3;
- VD = 1438 m3;
- VE = 1962 m3;
- VF = 9190 m3;
- VG = 27571 m3;
Ci este creşterea indicatoare, iar VD, VE, VF, VG – reprezintă masele lemnoase ce ar putea fi
recoltate în primii 10, 20, 40, respectiv 60 de ani, ţinând seama de volumul total al arboretelor
exploatabile în intervalul respectiv, de tratamentele de aplicat şi de perioadele de regenerare adoptate,
plus creşterea producţiei lor principale pe jumătatea intervalelor de timp considerate).
Deoarece U.P. I Sîntandrei are un deficit de masă lemnoasă exploatabilă (Q=0,2<1)
posibilitatea de produse principale s-a stabilit cu ajutorul formulelor:
PCi=min{Vk/10*k}k=1.6
unde: Ci – creşterea indicatoare;
Q – raportul dintre volumele de masă lemnoasă exploatabile în intervalele de timp considerate
şi volumele care ar fi necesare pentru recoltarea anuală şi continuă a unei posibilităţi egale cu creşterea
indicatoare (Q=0,8).
Q=(10CI+DM)/10CI unde,
DM=min{Vk-10*k*CI}k=1,6
Vk - volumul de material lemnos care ar putea fi recoltat, în limita sacrificiilor de
exploatabilitate admise, în primii (10*k) ani, ținând seama de arboretele care pot fi exploatate în
intervalele de timp respective, de volumul lor la începutul intervalului în care devin exploatabile,
precum și de perioadele de regenerare adoptate în cadrul tratamentelor alese.
Corespunzător pricipiului de asigurare a continuității mărimii recoltelor pe cel puțin 60 de ani,
Vk se stabilește prin relația:
44
k
Vk= ¦ Vdi
i 1
VDi – reprezintă volumul de mterial lemnos care ar putea fi recoltat, în condițiile precizate la
Vk, în deceniul ”i”.
Astfel, pentru k=1 se obține V6=VD1+VD2+VD3+VD4+VD5+VD6, volumul de material lemnos
ce se poate recolta din arboretele exploatabile în primii 60 de ani.
Valorile parametrilor prezentaţi sunt redate în tabelul 6.1.1.1.1.1., anexat în continuare, iar
procedeele de calcul sunt detaliate în lucrarea „Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor”, ediţiile
1986 şi 2000.
Posibilitatea după procedeul creşterii indicatoare are valoarea P1 = 98 m3/an.
6.1.1.1.1.1. Posibilitatea după procedeul creşterii indicatoare

Tabelul 6.1.1.1.1.1
Posibilitatea după procedeul creşterii indicatoare
************************************************************************************************************************
* SPECIA * CE ! SC ! GO ! ST ! CA ! PIN ! DT ! TOTAL *
*======================================================================================================================*
* CI * 277! ! 41! 28! 5! 5! 1! ! ! ! 357*
* VD * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 1438*
* VD1 * ! 525! 165! ! 291! ! 68! ! ! ! 1049*
* VD2 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
* VD3 * 940! ! 229! ! ! ! ! ! ! ! 1169*
* VD4 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
* VE * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 1962*
* VE1 * ! 769! 166! ! 302! ! 74! ! ! ! 1311*
* VE2 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
* VE3 * 1011! ! 233! 59! ! ! ! ! ! ! 1303*
* VF * 5783! 860! 1871! 59! 536! ! 81! ! ! ! 9190*
* VG * 19831! 1559! 4205! 916! 571! 402! 87! ! ! ! 27571*
* DD1 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! -4264*
* DD2 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! -5178*
* DD3 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! -5090*
* DD4 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 6151*
* DM * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! -5178*
*Q * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 0.2*
* VD/10 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 143*
* VE/20 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 98*
* VF/40 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 229*
* VG/60 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 459*
* POSIB. * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 98*
*======================================================================================================================*
* A : 0.0000 M : 0.000 ! *
* CICLUL ! 100.0 ANI *
* SUPRAFATA TOTALA ! 138.0 HA *
* SUPRAFATA IN GR. I FUNC. ! 0.0 HA *
* SUPRAFATA IN GR. II FUNC.(CU TEL 2 SAU 3) ! 138.0 HA *
************************************************************************************************************************

La stabilirea indicatorului de posibilitate după metoda claselor de vârstă s-au parcurs urmă-
toarele etape:
a) Analiza structurii claselor de vârstă
Pentru această analiză se prezintă situaţia claselor de vârstă pentru subunitatea de gospodărire
în care se reglementează procesul de producţie (S.U.P. „A”)
Tabelul 6.1.1.1.2.1
Clase de vârstă
Clase de vârstă Clasa de vârstă
Specificări
I II III IV V VI VII Total normală
Suprafaţa [ha] 15,8 78,6 1,6 37,4 4,6 - - 138,0 27,6

% 12 57 1 27 3 - - 100 20
Se observă un excedent la clasa a IV-a. Restul claselor de vârstă prezintă deficite de arborete.
b) Constituirea suprafeţelor periodice s-a realizat acordându-se o atenţie deosebită formării
suprafeţei periodice în rând. Subunitatea de gospodărire având un ciclu de 100 ani, s-au constituit 4
suprafeţe periodice de 20 ani, suprafaţa periodică normală fiind de 27,6 ha. Modul de constituire a
suprafeţelor periodice şi elementele care au stat la baza realizării lor sunt prezentate în tabelul
6.1.1.1.1.2.2.
45
c) Încadrarea arboretelor în suprafeţe periodice.

Încadrarea primelor două suprafeţe periodice s-a făcut conform criteriilor din „Norme tehnice
pentru amenajarea pădurilor”, cu arborete nominalizate şi în limita sacrificiilor de exploatabilitate
admise. S-a urmărit, pe cât posibil, şi asigurarea continuităţii producţiei pe specii principale apte să
producă sortimente valoroase.
d) Determinarea indicatorului de posibilitate prin:
dΌ) Procedeul deductiv ‒ prezentat în tabelul 6.1.1.1.2.2 bazat pe aplicarea relaţiei:
m m'
¦ ¦Vj m' '

P= i 1
Vi k 1
¦
, în care:
30 20 j 1 nj
Vi - volumul arboretelor cu perioada de regenerare de 30 de ani, neparcurse cu tăieri, majorat

cu 1/2 din din creşterea lor pe deceniu (i =1….m);
Vk - volumul arboretelor cu perioada de regenerare de 20 de ani, neparcurse cu tăieri, majorat
cu 1/2 din creşterea lor pe deceniu (k = 1.…m’);
Vj - volumul arboretelor parcurse cu tăieri şi al celor de refăcut, majorat cu 1/2 din creşterea lor
pe deceniu (j = 1....m”);
m, m’, m” – numărul arboretelor din categoriile de mai sus (corespunzătoare lui Vi, Vk, Vj);
nj – numărul de ani considerat optim pentru exploatarea şi regenerarea arboretelor parcurse cu
tăieri şi a celor de refacut (10 d nj < n).
Întrucât modul de determinare a posibilităţii de produse principale prin acest procedeu este
detaliat în normele tehnice, în continuare se redă doar prezentarea recapitulativă a calcului posibilităţii.
Valoarea adoptată prin acest procedeu este următoarea: PD = 261 m3/an.
Tabelul 6.1.1.1.2.2
Organizarea procesului de producţie şi stabilirea posibilităţii după clasele de vârstă ‒ situaţie recapitulativă
Suprafaţa la 1.01. Suprafaţa periodică I - 20 ani Suprafaţa periodică
Clasă de
II – III – IV – V–
vârstă
Creşte Volum inclusiv creşterea

Supr- 20 20 20 20
Volum re Suprafaţ producţiei totale pe 5 ani [mc]
afaţa ani ani ani ani
[mc] curent a [ha]
[ha]
ă [mc] vi vk vj ha ha ha ha
I I 15,8 319 112 5,1 - 426 - - - -
II II 78,6 10332 570 4,4 - - 447 1,3 27,6 27,6
III III 1,6 481 9 1,6 - - 526 - - -
IV IV 37,4 9102 210 11,1 2985 - - 26,3 - -
V V 4,6 1192 16 4,6 1272 - - - - -
VI VI - - - - - - - - - -
VII VII - - - - - - - - - -
Total 138,0 21426 917 26,8 4257 426 982 27,6 27,6 27,6 28,4
Normal 27,6 27,6 27,6 27,6 27,6
Diferenţa ± -0,8 - - - +0,8
P= vi/30+ vk/20+ vj/10= 4257/30+426/20+982/10 = 142+21+98 = 261 mc/an
d2) Procedeul inductiv (analitic) ‒ se bazează pe însumarea volumelor posibil de extras în

primul deceniu, stabilite pentru arboretele încadrate provizoriu în suprafaţa periodică în rând. Aceste
volume s-au determinat pe teren în baza indicilor de recoltare (exprimaţi procentual) pentru fiecare
arboret exploatabil în parte, cu luarea în considerare a mărimii perioadei de regenerare, a periodicităţii
şi numărului necesar de intervenţii, mărimii şi perioadei de alăturare a parchetelor. Valoarea adoptată
prin acest procedeu este următoarea: PI = 139 m3/an.
46
Tabelul 6.1.1.1.2.3
Stabilirea indicatorului de posibilitate după procedeul inductiv al metodei claselor de vârstă
Suprafaţa Consistență Vârsta Vol+5cr Volum de extras
U.A.
ha - ani mc mc
21C 1,6 0,8 55 526 526
22C 1,7 0,9 25 269 269
38B 2,7 0,4 35 187 187
21B 4,2 0,7 85 1163 407
TOTAL 10,2 - - 2145 1389
£ £ £
ጔ £ ǡ ʹαʹ͸ͳ͵ȀǤ

6.1.1.2. Adoptarea posibilităţii
Tabelul 6.1.1.2.1 Indicatori de posibilitate şi posibilitatea adoptată
Metoda de calcul
Ci [mc/an] 357 S.P. normal [ha] 27,6
Vd/10 [mc/an] 144 Perioada I [ani] 20
Ve/20 [mc/an] 98 S.P. I [ha] 26,8
Vf/40 [mc/an] 230 Perioada II [ani] 20
Vg/60 [mc/an] 460 S.P. II [ha] 27,6
Volumul arboretelor
Q 0,2 18
exploatabile [mc/ha]
m - P. inductiv [mc/an] 139
ρ - P. deductiv[mc/an] 261
P1= 98 mc/an P2= 261 mc/an
Posibilitatea adoptată P = 98 mc/an
Avand în vedere repartizarea neuniforma a suprafetelor pe clase de varsta, deficitul de arborete

exploatabile și preexploatabile, pentru continuitatea producţiei de masă lemnoasă şi în concordanţă cu
exigenţele silviculturale referitoare la regenerare, s-a adoptat pentru subunitatea de tip „A" - codru
regulat, posibilitatea de 98 mc/an (calculat prin metoda creşterii indicatoare), care va asigura
regularizarea treptată a claselor de vârstă şi continuitatea recoltelor de lemn pentru următorii 60 de
ani..
6.1.1.3 Recoltarea posibilităţii
Alegerea arboretelor din care urmează a se recolta posibilitatea de produse principale s-a făcut
pe baza cartării acestora pe categorii de urgenţe de regenerare, ţinându-se seama de necesităţile
regenerării, de starea arboretelor şi de condiţiile reale de exploatare şi de accesibilitate.
În tabelul 6.1.1.3.1. se prezintă situaţia arboretelor încadrate în planul decenal în funcţie de
urgenţele de regenerare.
Tabel 6.1.1.3.1. Arborete din care se va recolta posibilitatea
Arborete încadrate în planul decenal de recoltare a produselor principale
Volumul
Urgenţa Suprafaţa Volumul
u.a. de extras
(ha) total (m3)
(m3)
24 22C, 38B 4,4 456 456
25 21C 1,6 526 526
TOTAL URGENŢA II 6,0 982 982
TOTAL 6,0 982 982
47
În partea a III-a a amenajamentului la punctele 12.1.2.1 şi 12.1.2.2. sunt prezentate „Evidenţa

arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea decenală de produse principale”, respectiv
„Planul decenal de recoltare a produselor principale”.
Tratamentele adoptate pentru arboretele incluse în planul decenal s-au ales potrivit prevederilor
din „Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor”, cu luarea în considerare a structurii şi productivităţii
arboretelor, a condiţiilor naturale şi cerinţelor social-economice.
Volumul de extras s-a ales în funcţie de particularităţile arboretelor, stadiul regenerării naturale,
lungimea perioadei de regenerare, structura urmărită, temperamentul speciilor, funcţia atribuită şi
tratamentul aplicat. La întocmirea planului s-a urmărit şi respectarea restricţiilor silvice referitoare la
mărimea parchetelor şi intensitatea de intervenţie. Tehnologiile de exploatare nu prezintă particularităţi
la nivel de U.P., fiind cele general valabile pentru tratamentele prevăzute şi sunt descrise în
subcapitolul 9.2 şi normele tehnice în vigoare.
În tabelul 6.1.1.3.2. se prezintă repartizarea posibilităţii pe tratamente, suprafeţe şi specii.
Tabelul 6.1.1.3.2.
Posibilitatea pe tratamente, suprafeţe şi specii
Suprafaţa de Volumul de extras
Posibilitatea pe specii
Tratamentul parcurs (ha) (m3)
Totală Anuală Total Anual SC GO CA DT
Tăieri rase 1,6 0,2 526 52 48 170 308 -
Tăieri crâng 4,4 0,4 456 46 362 - - 74
Total 6,0 0,6 982 98 410 170 308 74
Se observă că in cadrul acestui U.P. sunt tratamente cu perioade medii și scurte de regenerare,
corespunzătoare tipurilor de pădure din cuprinsul U.P. I Sîntandrei şi funcţiilor atribuite arboretelor.
Acest tratament permite promovarea speciilor valoroase, cu provenienţe locale sau aclimatizate,
asigură continuitatea pădurii, menţinerea solului acoperit şi condiţii mai bune, economic şi ecologic,
pentru regenerarea arboretelor.
6.1.1.4 Prognoza posibilităţii
Posibilitatea actuală: P =98 mc/an.
Prognoza privind evoluţia claselor de vârstă şi a posibilităţii de produse principale pe urmă-
toarele trei decenii, s-a întocmit în vederea urmăririi efectului pe care posibilitatea îl va avea asupra
continuităţii recoltării de produse principale şi a modificărilor ce vor surveni în structura claselor de
vârstă, în sensul echilibrării acesteia.
Prognoza posibilității se prezintă astfel:
actual 98 mc/an;
deceniul II 100 mc/an;
deceniul III 361 mc/an;
în perspectivă 361 mc/an.
6.2 Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie
6.2.1 Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul I de categorii funcţionale
Nu este cazul
6.2.2 Masuri de gospodărire a arboretelor de tipul II de categorii funcţionale

Nu este cazul
6.3 Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor
48
Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor s-au propus în timpul efectuării descrierii

parcelare, în funcţie de situaţia existentă în fiecare u.a. şi având în vedere prevederile din normele
tehnice în vigoare. S-a urmărit ca arboretele să fie parcurse cu una sau mai multe lucrări de îngrijire, în
raport cu stadiul de dezvoltare, compoziţia, densitatea, condiţiile staţionale şi obiectivele vizate.
Periodicităţile şi tehnica de execuţie ale acestor lucrări sunt cele prevăzute în „Norme tehnice
pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor” – ediţia 2000, şi urmăresc ameliorarea compoziţiei şi
calităţii arboretelor, creşterea rezistenţei lor la factorii destabilizatori şi limitativi, stimularea creşterilor
curente şi mărirea potenţialului de stabilitate ecologică a pădurii în ansamblul ei.
Fiecare unitate amenajistică a fost analizată în perspectiva celor 10 ani de valabilitate a
amenajamentului stabilindu-se după caz, atât numărul de intervenţii cât şi natura lor.
Curăţiri se vor executa în arboretele ajunse în stadiul de nuieliş-prăjiniş, cu consistenţa plină
(0,9-1,0), de 15 ani. Prin curăţiri se va urmări în continuare promovarea speciilor valoroase,
extrăgându-se exemplarele de valoare economică scăzută, precum şi exemplarele din speciile de bază
cu creşteri reduse sau cu defecte tehnologice. Intervenţiile se vor face în aşa fel încât consistenţa să nu
scadă sub 0,8 şi fără a se crea ochiuri fără vegetaţie forestieră.
Răriturile se vor executa în stadiul de dezvoltare păriş-codrişor, promovându-se în continuare
speciile şi exemplarele valoroase. Concomitent cu aceste lucrări se vor extrage şi eventualii
preexistenţi, fără însă a crea goluri în arboret.
Tăierile de igienă se fac ori de câte ori este nevoie, în toate arboretele care le reclamă, dar
pentru cele incluse în planuri decenale de recoltare (planul de recoltare a produselor principale, de
conservare, sau de îngrijire), volumul recoltat va fi contabilizat la tăierile respective şi nu la tăieri de
igienă.
Intensitatea cu care se vor executa aceste categorii de lucrări rămâne în atenţia organului
executor. O sinteză a lucrărilor propuse (volume şi suprafeţe), pe grupe de categorii funcţionale, este
redată în tabelul 6.3.1.
Tabelul 6.3.1
Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor
Lucră
Suprafaţa [ha] Volum [mc] Posibilitatea anuală pe specii [mc]

Tipul funcțional
ri
Totală Anuală Total Anual PIN CE GO ST CA SC DT - - -

Rărituri Curăţiri Degajări
II - - - - - - - - - - - - - -
III-VI - - - - - - - - - - - - - -
Total - - - - - - - - - - - - - -
II - - - - - - - - - - - - - -
III-VI 9,3 0,9 15 2 - 1 - - - 1 - - - -
Total 9,3 0,9 15 2 - 1 - - - 1 - - - -
II - - - - - - - - - - - - - -
III-VI 73,5 7,4 1158 116 2 87 6 12 - 10 - - - -
Total 73,5 7,4 1158 116 2 87 6 12 - 10 - - - -
general igienă secundare
II - - - - - - - - - - - - - -
Total Tăieri de Produse
III-VI 82,8 8,3 1173 118 2 88 6 12 - 11 - - - -

Total 82,8 8,3 1173 118 2 88 6 12 - 11 - - - -
II - - - - - - - - - - - - - -
III-VI 27,9 27,9 249 25 - 19 5 - 1 - - - - -
Total 27,9 27,9 249 25 - 19 5 - 1 - - - - -
II - - - - - - - - - - - - - -
III-VI 110,6 36,2 1422 143 2 107 11 12 1 11 - - - -
Total 110,6 36,2 1422 143 2 107 11 12 1 11 - - - -

Planurile lucrărilor de îngrijire cuprind arborete care la data descrierii parcelare îndeplinesc
condiţiile de a fi parcurse cu astfel de lucrări (consistenţă, diametru). În plan nu au fost incluse
arboretele care se vor crea în acest deceniu respectiv seminţişurile rezultate în urma tăierilor de
racordare.
49
La aplicarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor se vor respecta indicaţiile date

prin “Normele tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor” ediţia 2000.
În legătură cu aplicarea lucrărilor de îngrijire se fac următoarele precizări:
- lucrările de îngrijire prevăzute prin amenajament sunt cele corespunzătoare la data efectuării
descrierii parcelare. Anual, organele de aplicare vor urmări în teren evoluţia arboretelor şi, în măsura
în care acestea îndeplinesc (chiar şi pe porţiuni din suprafaţa unităţii amenajistice) condiţiile prin care
pot fi parcurse cu astfel de lucrări, ele se vor aplica chiar dacă nu au fost prevăzute în planul lucrărilor
de îngrijire.
- în situaţia în care arboretul nu este omogen, lucrările de îngrijire vor fi efectuate în raport de
caracteristicile arboretului de pe porţiunile care necesită intervenţii;
- posibilitatea de produse secundare obligatorie este cea pe suprafaţă, volumul de extras fiind
orientativ;
- având în vedere importanţa lucrărilor de îngrijire în ceea ce priveşte îmbunătăţirea stării
fitosanitare, ameliorarea compoziţiei şi creşterea productivităţii arboretelor, se recomandă ca aceste
lucrări să se execute la timp, de bună calitate şi de câte ori este cazul.
Suprafeţele şi volumele de extras prin rărituri şi curăţiri sunt redate pe drumuri existente şi la
nivel de u.a., iar tăierile de igienă - global, pe instalaţii de transport, în planul lucrărilor de îngrijire şi
conducere a arboretelor (tabelul 12.2.1.).
Menţionăm că volumele de masă lemnoasă de recoltat prin lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor au un caracter orientativ şi, din această cauză, la executarea lucrărilor nu se va urmări în
mod special recoltarea masei lemnoase prevăzute în amenajament, ci parcurgerea suprafeţelor
prevăzute şi realizarea obiectivelor de ordin cultural. Se recomandă ca ocolul să efectueze lucrări de
îngrijire şi în arboretele neprevăzute în plan, dar care, în cursul deceniului, realizează condiţii pentru
aplicarea lor. Ordinea parcurgerii arboretelor se va stabili de către ocol, în funcţie de necesităţi.
6.4. Volumul total posibil de recoltat (produse principale, conservare,

produse secundare)
Tabelul 6.4.1
Volumul total posibil de recoltat
Tăieri de Produse Tăieri de Produse Lucrăr
Tipul Suprafaţa [ha] Volum [mc] Posibilitatea anuală pe specii [mc]

i
funcțional Totală Anuală Total Anual PIN CE GO ST CA SC DT - - -

igienă secundare conservare principale
II - - - - - - - - - - - - -
III-VI 6,0 0,6 982 98 - - 17 - 31 43 1 - - -
Total 6,0 0,6 982 98 - - 17 - 31 43 1 - - -
II - - - - - - - - - - - - - -
III-VI - - - - - - - - - - - - - -
Total - - - - - - - - - - - - - -
II - - - - - - - - - - - - - -
III-VI 82,8 8,3 1173 118 2 88 6 12 - 11 - - - -
Total 82,8 8,3 1173 118 2 88 6 12 - 11 - - - -
II - - - - - - - - - - - - - -
III-VI 27,9 27,9 249 25 - 19 5 - 1 - - - - -
Total 27,9 27,9 249 25 - 19 5 - 1 - - - - -
II - - - - - - - - - -
general
Total
III-VI 116,7 36,8 2404 241 2 107 28 12 32 44 2 - - -

Total 116,7 36,8 2404 241 2 107 28 12 32 44 2 - - -

Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat a fost estimat la 2404 m3, pentru întreaga
perioadă de aplicare a amenajamentului (10 ani), rezultând o intensitate medie de 1,7 m3/an/ha raportat
la întreaga suprafaţă a arboretelor (138,0 ha), adică 26% din creşterea curentă medie a arboretelor (6,6
50
m3/an/ha). În cazul în care fondul de producţie este afectat de tăierile accidentale, volumul provenit
din acestea se va precompta fie din produsele principale, fie secundare, în funcţie de vârsta arboretului.
Din analiza datelor prezentate în tabelul 6.4.2. reiese faptul că indicele de creştere curentă este
mai mare decât cel de recoltare, astfel că va exista în continuare o acumulare de masă lemnoasă.
6.5. Lucrări de ajutorarea regenerărilor naturale şi de împădurire
Aceste lucrări s-au planificat în funcţie de situaţia înregistrată în timpul descrierii parcelare, de
nevoile de regenerare ce decurg din aplicarea planurilor de recoltare şi de necesitatea introducerii în
circuitul productiv a terenurilor fără vegetaţie forestieră destinate împăduririi, urmărindu-se realizarea
unor structuri cât mai apropiate de cele normale în raport cu funcţiile atribuite arboretelor respective.
Lucrările de ajutorarea regenerării naturale şi de împădurire prevăzute pentru U.P. studiat sunt
prezentate în tabelul 6.5.1. Compoziţiile de regenerare s-au stabilit în funcţie de particularităţile
staţionale şi de cerinţele ecologice ale speciilor, ţinând seama de prevederile din „ Norme tehnice
pentru compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerarea pădurilor şi de împădurire a terenurilor
degradate” ediţia 2000 şi din „Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor” ediţia 2000.
Referitor la lucrările de regenerare, de ajutorare a regenerării naturale şi de îngrijire a
culturilor, se fac următoarele precizări, de care s-a ţinut seama la întocmirea proiectului:
- în vederea ajutorării regenerării naturale se vor face (acolo unde este necesar) unele lucrări,
chiar dacă nu sunt evidenţiate în plan, cum ar fi: înlăturarea litierei groase, nedescompuse, de pe unele
porţiuni din u.a., mobilizarea solului în zonele înţelenite, toate acestea cu scopul creării condiţiilor
ajungerii seminţelor la sol;
- împăduririle şi eventualele completări se vor face cu material de provenienţă locală sau de la
alţi producători, dar numai cu provenienţe valoroase şi certe şi cu respectarea strictă a zonelor de
transfer;
- s-a dat prioritate speciilor cu valoare economică ridicată;
- puieţii folosiţi la împăduriri vor fi de provenienţă locală, pe cât posibil produşi în pepinierele
cantonale, sau proveniţi din regiuni cu condiţii edafo – climatice similare; seminţele folosite la
producerea puieţilor să fie recoltate din zonă, păstrându-se astfel caracterele ereditare ale arboretelor locale;
- ritmul împăduririlor va trebui să-l urmărească pe cel al tăierilor, dar cu respectarea perioadei
optime pentru aceste lucrări;
-se va urmări realizarea cât mai repede posibil a stării de masiv;
- în culturile nou create (regenerări naturale, plantaţii, culturi mixte) se vor executa lucrările
corespunzătoare stadiului de dezvoltare şi stării arboretelor respective (descopleşiri, depresaje, degajări
etc.), ori de câte ori este necesar, periodicităţile din instrucţiuni fiind orientative.
În vederea regenerării cât mai urgente şi a realizării unor arborete de valoare s-au propus,
pentru acest deceniu, următoarele categorii de lucrări:
A. Lucrări de ajutorarea a regenerării naturale;
B. Lucrări de regenerare ‒ constând din împăduriri după tăieri rase și progresive;
D. Îngrijirea culturilor tinere ‒ s-au propus lucrări de îngrijire prin care se vor efectua
revizuirea culturilor, mobilizarea solului în jurul puieţilor şi descopleşirea seminţişurilor şi puieţilor
acoperiţi de buruieni.
Împăduririle vor fi urmate de lucrări de îngrijire a culturilor nou create. Volumele de lucrări
stabilite în acest plan sunt orientative, urmând ca la elaborarea planurilor anuale ocolul să stabilească
în mod concret lucrările ce se execută, precum şi volumul acestora.
Tehnologiile de împădurire nu prezintă particularităţi în cadrul U.P., ele regăsindu-se în
lucrarea „ Norme tehnice pentru compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerarea pădurilor şi de
împădurire a terenurilor degradate” ediţia 2000.
Pentru urmărirea procesului de regenerare naturală ocolul va completa anual formularele
privind „Evidenţa dinamicii procesului de regenerare naturală” introduse în acest scop în partea a IV-a
a amenajamentului (subcapitolul 16.2.). Ocolul are obligaţia ca în „evidenţa lucrărilor executate” din
fiecare u.a. în care s-au executat plantaţii (integrale sau completări) să înscrie provenienţa puieţilor
51
(rezervaţia sau O.S., U.P. şi u.a. din care provine sămânţa utilizată la producerea puieţilor). Aceleaşi
date vor fi înregistrate şi în cazul unor semănături directe. În U.P. nu există pepiniere.
Tabelul 6.5.1
Lucrări de ajutorarea regenerărilor naturale şi de împădurire
Suprafața de
parcurs (ha)
A Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale 1,3
A.1 Lucrări de ajutorare a regenerării naturale 1,3
A.1.4 Provocarea drajonării la arboretele de salcâm 1,3
A.2 Lucrări de îngrijire a regenerării naturale 2,4
B Lucrări de regenerare 1,6
B.1 Împăduriri în terenuri parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare 1,6
B.1.2.1 Împăduriri în suprafețe parcurse cu tăieri rase 1,6
C Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv 0,31
C.2 Completări în arboretele nou create 0,31
D Îngrijirea culturilor tinere 0,6
D.2 Îngrijirea culturilor tinere nou create 0,6
6.6. Refacerea arboretelor slab productive şi substituirea celor cu compoziţii

necorespunzătoare
În tabelul 6.6.1 sunt prezentate lucrările propuse pentru redresarea arboretelor slab productive sau cu
compoziții necorespunzătoare.
Tabel 6.6.1
Arborete slab productive şi cu compoziţii necorespunzătoare
Arborete din tipul II de
Arborete din tipurile III-VI de categorii funcţionale
Caracterul categorii funcţionale
Supra-
actual Tăieri cu regenerarea Tăieri
faţa Tăieri rase Tăieri în crâng Lucrări Tăieri Lucrări
al tipului naturală din sămânţă de Tăieri
ha de de de
de pădure Alte Alte Alte conser- de igienă
dec.I dec.II dec.I dec.II dec.I dec.II îngrijire igienă îngrijire
dec. dec. dec. vare
Natural
fundamental de 25,9 - - - - - - - - - 25,7 0,2 - - -
prod inf.
Total derivat de
1,6 - - - 1,6 - - - - - - - - - -
prod mijl
Artificial de
productivitate 4,1 - - - - - - 3,1 - - 1,4 - - - -
inferioară
TOTAL 31,6 - - - 1,6 - - 3,1 - - 27,1 0,2 - - -
Clasificarea arboretelor slab productive şi provizorii s-a făcut în subcapitolul 4.7.

Arboretele încadrate în S.U.P. “A” se vor parcurge cu lucrări de îngrijire şi cu lucrări de igienă,
urmând ca la atingerea vârstei exploatabilităţii acesta să se parcurgă cu tăieri de regenerare.

Tabelul 6.7.1
Lucrări prevăzute pentru gospodărirea arboretelor afectate de factori destabilizatori
££ȏȐ
Ǧ
ç £
ጔ £ £ B
£ Ϊ £
ȏȐ
£ጔ
£ ʹͲǡ͸ Ǧ Ǧ Ǧ ʹͲǡ͸ Ǧ Ǧ
ʹͲǡ͸ Ǧ Ǧ Ǧ ʹͲǡ͸ Ǧ Ǧ
ͳͲΨ ͸ͺǡͶ Ǧ Ǧ Ǧ ͸ʹǡͷ ͷǡͻ Ǧ
££ ʹͲΨ ʹͶǡͶ Ǧ Ǧ Ǧ ͳͶǡͳ ͳͲǡ͵
ͻʹǡͺ Ǧ Ǧ Ǧ ͹͸ǡ͸ ͳ͸ǡʹ Ǧ
ͳͳ͵ǡͶ Ǧ Ǧ Ǧ ͻ͹ǡʹ ͳ͸ǡʹ Ǧ
52
Într-o perspectivă mai largă, folosind întreg ansamblul lucrărilor de regenerare, îngrijire şi
conducere a arboretelor, se va urmări realizarea unor arborete cu structuri diversificate, stabile ecologic
şi silvoproductiv din specii adecvate condiţiilor staţionale, cu provenienţe corespunzătoare, capabile
să opună o rezistenţă cât mai mare la acţiunile diverşilor factori destabilizatori şi să satisfacă, în
deplină măsură, cerinţele ecologice şi economice ale societăţii.
53
7 VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE

Pe lângă producţia de lemn, care constituie produsul de bază al silviculturii, pădurile acestei
unităţi de producţie mai pot furniza o serie de alte produse valoroase, cum sunt: fructe de pădure,
ciuperci comestibile, produse cinegetice etc.
Valorificarea integrală a tuturor resurselor pădurii presupune reglementarea producţiei şi a
recoltării acestor produse, acţiune ce trebuie realizată cu mult discernământ astfel încât să nu fie
afectată buna gospodărire a pădurilor, producţia de lemn şi funcţiile de protecţie ale acestora.
7.1. Resurse cinegetice

Unitatea de producţie I Sîntandrei face parte din următoarele fonduri de vânătoare: 25 Boboștea
(Trupul de Pădure Boboștea) și 26 Păuşa Trupul de Pădure Lemnu Morii), vânatul principal este
căpriorul, iepurele şi fazanul, iar ca vânat secundar cerbul, mistreţul şi potâmichea.
7.2. Potenţial salmonicol

Cursurile de apă care străbat unitatea de producție nu sunt apte pentru a fi populate cu
salmonide.
7.3. Producţia de fructe de pădure

Fructele de pădure ce se pot recolta anual sunt: măceşele, coarne şi porumbe. Recoltele anuale
suferă fluctuaţii de la an la an, în funcţie de factorii naturali, motiv pentru care nu se pot estima
cantităţile ce ar putea fi recoltate.
7.4. Producţia de ciuperci comestibile

Din raza unităţii de producţie I SÎNTANDREI nu s-au recoltat şi nici nu se pot recolta ciuperci
comestibile, deoarece în pădurile din unitatea de producţie respectivă nu cresc ciuperci comestibile
valoroase.
7.5. Materii prime pentru împletituri

În unitatea de producţie nu există culturi de răchită pentru împletituri.
În U.P. o importantă sursă meliferă o reprezintă salcâmul, și arbuștii (corn, păducel și macieș).
La salcâm fiecare hectar poate asigura hrana a 10 familii de albine. Producția medie pe familia de
albine este de 20 kg miere extrasă.
54
8 PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER

În vederea creşterii eficacităţii funcţionale a pădurilor, prin amenajament s-au luat măsuri
pentru asigurarea stabilităţii ecologice a fondului forestier.
Arboretele fondului forestier sunt frecvent afectate de acţiunea factorilor destabilizatori, iar în
astfel de situaţii personalul tehnic ce administrează fondul forestier este obligat să identifice agentul
vătămător, suprafaţa afectată, felul şi intensitatea atacului (fenomenului) pentru a stabili măsurile
necesare de protecţie în vedere evitării eventualelor pagube.
8.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor produse de vânt şi de

zăpadă
Pentru a preîntâmpina eventualele situaţii în care apar doborâturile de vânt şi zăpadă este
necesar a se executa la timp toate lucrările de îngrijire, în special curăţiri şi rănturi. Astfel se va realiza
o rărire a exemplarelor şi o dezvoltare mai viguroasă a acestora sub raportul sistemului radicelar, al
tulpinii şi coroanelor, cu efecte pozitive în ceea ce priveşte creşterea rezistenţei, acţiunea acestor
factori destabilizatori. În acelaşi timp se va urmări asigurarea unei cât mai bune stări fitosanitare şi de
vegetaţie a arboretelor, în sensul că vor fi extrase la timp exemplarele vătămate. De asemenea se va
renunţa la promovarea răşinoaselor în afara arealului.

Având în vedere traficul intens de persoane şi animale în cadrul U.P. sunt şi se va menţine,
pentru fiecare canton, câte un pichet de incendiu dotat cu toate uneltele necesare pentru combaterea
oricărui început de incendiu.
Se impune menţinerea şi întreţinerea potecilor şi drumurilor de pământ existente care să asigure
o accesibilitate uşoară şi o deplasare cât mai rapidă a echipelor de intervenţie atunci când se
semnalează un incendiu.
De asemenea, se vor amenaja mai multe locuri de fumat, în punctele mai intens circulate se vor
amplasa mai multe tăbliţe de avertizare P.S.I.

Arboretele din această unitate de producţie nu se află sub influenţa poluării industriale
8.4. Protecţia împotriva bolilor şi a altor dăunători

Cu ocazia descrierii parcelare nu s-a semnalat apariţia vreunei insecte sau ciuperci care să
afecteze pădurile acestei U.P.
Un dăunător posibil al culturilor forestiere este vânatul care poate calamita arboretele tinere
prin tasarea solului şi distrugerea regenerărilor naturale. Pentru prevenirea acestor vătămări este
necesară asigurarea hranei vânatului prin culturi adecvate în terenurile afectate aceste activităţi.
8.5. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală

Pentru a preveni apariţia acestui fenomen se impun măsuri de precauţie care constau în:
- menţinerea arboretelor la densităţi normale şi împădurirea tuturor golurilor;
- extragerea şi la timp a exemplarelor uscate;
- acolo unde este cazul, regenerarea naturală va fi ajutată prin executarea de plantaţii cu specii
din ecotipul local, astfel încât desimea arboretului să nu scadă sub cea optimă;
- combaterea dăunătorilor şi bolilor în astfel de arborete (dacă este cazul) se va face prin metode
biologice şi integrate, excluzându-se în totalitate intervenţiile cu substanţe chimice (pesticide) care
afectează echilibrul ecologic;
- evitarea conducerii arborilor până la limita longevităţii fiziologice a acestora.
55
9 INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE

Reţeaua instalaţiilor de transport, care deservesc Unitatea de Producție I SÎNTANDREI este
formată din drumuri publice și drumuri forestiere existente a căror situaţie este prezentată în tabelul
9.1.1.
Tabelul 9.1.1
Evidenţa instalaţiilor de transport
Lungimea
Suprafaţa Volumul
Nr Indicativ km
Denumirea drumului deservită deservit
crt drum În afara
În pădure Total ha m3
pădurii
Drumuri existente
Drumuri publice
1 DP001 Drum public Leș - Miersig - 5,0 5,0 40,3 1138
2 DP002 Drum public Miersig - Sintitelec - 4,0 4,0 103,1 1306
Total drumuri publice - 9,0 9,0 143,4 2444
TOTAL GENERAL - 9,0 9,0 143,4 2444
Reţeaua instalaţiilor de transport care deservesc fondul forestier are o lungime de 9,0 km
(drumuri publice). În tabel, la lungime, s-a trecut tronsonul (sau suma tronsoanelor) cu care drumul
respectiv participă la accesibilizarea fondului forestier studiat.
Densitatea actuală, calculată pentru întreaga suprafaţă a unităţii de producție, este de 10,0m/ha.
La nivelul actual şi la sfârşitul deceniului accesibilitatea fondului forestier de producţie, a celei
de protecţie şi a posibilităţii actuale, este prezentată în tabelul 9.1.2.
Tabelul 9.1.2
Accesibilitatea fondului de producţie şi de protecţie şi a posibilităţii
Specificări Actual Accesibilitatea la sfârşitul deceniului
[%] [%]
Total din care: 100 100
Fond de producìie Exploatabil 100 100
(% din suprafaìă) Preexploatabil 100 100
Neexploatabil 100 100
Fond de protecìie Total din care: 100 100
(% din suprafaìă) Lucrări de conservare 100 100
Total din care: 100 100
Produse principale 100 100
Posibilitatea
Tăieri de conservare 100 100
(% din suprafaìă)
Produse secundare 100 100
Tăieri de igienă 100 100
Accesibilitatea fondului forestier total este în prezent de 100%, aşa că nu s-a considerat
necesară analizarea construirii unei noi instalaţii de transport. Menţionăm că s-au considerat accesibile
arboretele având distanţa medie de colectare (distanţa de la „centrul de greutate“ al subparcelei până la
drumul auto cel mai apropiat) de până la 1,6 km.
Date privind accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii sunt prezentate şi în capitolul
15.5. („Evidenţe privind accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii”).
56

Promovarea în viitor a tratamentelor intensive pe suprafeţe mari şi extinderea lucrărilor de
îngrijire şi conducere a arboretelor nu este posibilă fără aplicarea unor tehnologii moderne de
exploatare a lemnului, prin care daunele aduse solului, arborilor pe picior şi seminţişurilor instalate să
se încadreze în limitele toleranţelor ecologice şi silviculturale.
Cea mai adecvată tehnologie de exploatare pentru arboretele unităţii studiate, ţinând cont de
condiţiile staţionale şi de vegetație specifice, este metoda „în trunchiuri şi catarge“. Coroana arborilor
se fasonează separat la locul de doborâre, colectarea făcându-se sub formă de legături cu dimensiuni
stabilite pentru a evita degradarea solului sau vătămarea arborilor pe picior şi seminţişurilor. După
curăţarea de crăci, fusul arborilor va fi însemnat pentru secţionare în piese de lungimi diferite, în
funcţie de mijlocul cu care se va face operaţiunea de adunat.
Dintre mijloacele tehnice de colectare cele mai utilizate sunt tractoarele, acestea fiind cele mai
eficiente din punct de vedere economic. Utilizate însă incorect aduc mari prejudicii pădurii, prin
degradarea solului. Adunatul cu mijloace hipo ar aduce prejudicii mai puţine, dar este folosit mai rar
din cauza productivităţii scăzute şi costurilor ridicate; poate fi folosit totuşi la trunchiuri şi arbori de
dimensiuni reduse.
Lucrările de exploatare se vor desfăşura, de preferinţă iarna, pe un strat de zăpadă care să poată
proteja solul şi seminţişul instalat.
În cazul tăierilor de îngrijire de fapt se produc vătămări intense în arboretele trecute de 40-50
de ani, odată cu creşterea diametrelor de extras. Deosebit de păgubitoare sunt rănile produse în
arboretele parcurse cu rărituri. În acest caz sunt afectați arborii de viitor cu caracteristici calitative
silvo-productive superioare. Aceste răni slăbesc rezistenţa arboretelor la acţiuni dăunătoare a vântului
şi zăpezii, aceşti arbori sunt cu precădere doborâţi şi rupţi de vânt şi zăpadă, iar golurile create astfel în
arborete predispun arboretul la noi calamităţi. De asemenea în rănile provocate se instalează ciupercile
ce produc putregai ducând la deprecierea lemnului, deci o pierdere de masă lemnoasă.
În procesul de exploatare se va acorda atenţie deosebită următoarelor aspecte:
- protejarea arborilor pe picior;
- acces redus al utilajelor de scos apropiat în perioadele cu precipitaţii;
- acces numai pe trasee dinainte stabilite;
- curăţirea suprafeţelor în lucru concomitent cu exploatarea;
- durata maximă de recoltare, scoaterea masei lemnoase din parchetele destinate unui an de
producţie este de regulă de maxim două luni şi jumătate (în repausul vegetativ), aceasta pentru a evita
degradarea masei lemnoase;
- tăierea arborilor se va face cât mai jos astfel ca înălţimea cioatelor să nu depăşească ⅓ din
diametru;
- arborii uscaţi şi depreciați se doboară şi se fasonează înaintea exploatării parchetului;
- protejarea regenerării naturale instalate ‒ doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor cu
seminţiş pentru a evita degradarea acestuia;
- în cazul pantelor mai mari de 15 grade colectarea se poate realiza cu funiculare pasagere
gravitaţionale, colectarea materialului cu atelaje va completa raza de acţiune a funicularului;
- în cazul pantelor mai mici de 15 grade, utilajul de bază va fi tractorul troliu pentru colectarea
lemnului.
În concluzie tehnologia de exploatare a lemnului trebuie se fie astfel aleasă încât să nu depă-
şească procentele de toleranţă fundamentale sub raport ecologic şi acceptate din punct de vedere
economico-organizatoric.
9.3. Construcţii forestiere

Pe teritoriul unităţii de producție studiate nu există şi nu se propun construcţii forestiere.
57
10 ANALIZA EFICACITAŢII MODULUI DE GOSPODARIRE A

PĂDURILOR
Asigurarea continuităţii funcţionale a pădurilor presupune în general două aspecte: asigurarea
continuităţii producţiei şi asigurarea continuităţii protecţiei în limitele determinate de structura pe clase
de vârstă a arboretelor. Pentru realizarea acesteia au fost atribuite funcţii pentru fiecare arboret (vezi
cap. 5), amenajamentul prevăzând modalităţile specifice de gospodărire prin care se urmăreşte o anu-
mită specializare a arboretelor în vederea asigurării continuităţii şi exercitării la maxim a funcţiilor
atribuite.
În tabelul 10.1.1. este prezentată situaţia zonării funcţionale la amenajarea precedentă (2003)
şi cea actuală.
Tabelul 10.1.1
Realizarea continuităţii funcţionale
Amena- Grupa I funcțională Grupa a II-a de categorii
Total
jament (Tip funcțional/categorii funcționale) [ha] funcționale [ha]
U.P.
din I II III IV Alte
Total 2.1C 2.1D Total [ha]
anul.... - - - - terenuri
2019 - - - - - 122,4 15,6 138,0 5,4 143,4
Variaţiile de la o amenajare la alta ale suprafeţelor încadrate în diverse categorii funcţionale se

datorează reconsiderării funcţiilor atribuite arboretelor.
Având în vedere subunităţile de producţie sau protecţie constituite pe baza zonării funcţionale
şi lucrările propuse în fiecare unitate amenajistică din cadrul acestor subunităţi de producţie sau
protecţie, lucrări care conduc la realizarea ţelurilor de gospodărire stabilite, considerăm că se
realizează o continuitate funcţională prin îndeplinirea, în condiţii optime, de către arboretele respective
a funcţiilor social – economice şi ecologice stabilite pentru fiecare în parte.

Scopul amenajamentelor este organizarea pădurilor prin măsuri silvotehnice concretizate în
planuri în vederea dirijării lor spre o structură normală.
Soluţiile silvotehnice prevăzute la actuala amenajare, urmăresc dirijarea organizării pădurilor
spre structura normală, corespunzătoare funcţiilor atribuite şi în concordanţă cu cerinţele ecologice ale
speciilor forestiere.
Rezultatele soluţiilor silvotehnice prevăzute pentru deceniul 2019-2028, vor fi analizate la
sfârşitul acestuia, în raport cu dinamica organizării pădurilor, comparativ cu modelul (optim) normal,
vor fi continuate soluţiile care au dat rezultate corespunzătoare, stabilindu-se totodată şi alte măsuri
silvotehnice, potrivit noii structuri a pădurii.
Evoluţia principalelor caracteristicilor ale fondului forestier sunt prezentate la subcapitolul 14.1
„Dinamica dezvoltării fondului forestier“.
58
10.2.1. Indicatori cantitativi

În tabelul de mai jos sunt prezentați principalii indicatori cantitativi ai U.P. I SÎNTANDREI .
Tabelul 10.2.1.1
Indici cantitativi
Nr. crt. Indicatori cantitativi U.M. Valoare
1 Ponderea pădurilor în suprafaţa totală a fondului forestier % 96
2 Volum lemnos pe picior ‒ total mc 21426
3 Volum lemnos pe picior ‒ mediu mc/ha 155
4 Clasa de producţie medie ‒ 2,6
5 Creşterea curentă totală mc 917
6 Creşterea curentă medie mc/an/ha 6,6
7 Creşterea curentă totală ‒ fond de producţie mc 917
8 Creşterea curentă medie ‒ fond de producţie mc/an/ha 6,6
9 Posibilitatea de produse principale ‒ totală mc/an 98
10 Posibilitatea de produse principale ‒ la hectar mc/an 16,3
11 Posibilitatea de produse secundare ‒ totală mc/an 118
12 Posibilitatea de produse secundare ‒ la hectar mc/an 14,2
Din suprafaţa totală a fondului forestier ponderea pădurilor și terenurilor de reîmpădurit
reprezintă în momentul de faţă 96 %, ceea ce indică o utilizare bună a acestuia. Restul suprafeței îl
reprezintă terenurile afectate gospodăririi silvice (5,2 ha).

Indicatorii calitativi ce caracterizează fondul de producţie şi protecţie din U.P. I Sîntandrei
sunt:
a) Ponderea arboretelor naturale cu structuri pluriene. Pe teritoriul unităţii de producţie nu
există arborete cu structură plurienă. Actual, arboretele relativ-echiene ocupă 99% (136,3 ha), restul de
1% (1,7 ha) reprezentând arborete cu structură relativ plurienă. Prin efectuarea corectă a tratamentelor
prescrise, a lucrărilor de îngrijire, treptat arboretele vor căpăta un aspect etajat, cu structuri relativ-
pluriene sau chiar pluriene. Astfel se vor realiza atât sortimente diversificate cât şi un efect protector
sporit.
b) Structura fondului de producţie pe clase de calitate. La nivelul U.P. nu s-a realizat o cartare
a arborilor şi arboretelor pe clase de calitate, dar, din observaţiile făcute pe teren cu ocazia descrierilor
parcelare şi ţinând cont de speciile din U.P. şi de modul lor de regenerare (majoritar din sămânţă) şi
dezvoltare, se poate afirma că predomină clasele I - III de calitate, arborii cu trunchiuri nesănătoase
având o pondere neînsemnată în structura arboretelor.
c) Structura fondului forestier de producţie în raport cu modul de regenerare. Suprafaţa
păduroasă a U.P., în raport cu modul de regenerare, se împarte astfel: 47% regenerare din sămânţă,
39% regenerare din lăstari și 14% plantații. Se va promova, în continuare, regenerarea naturală din
sămânţă, adoptându-se tratamentele adecvate şi ajutorându-se regenerarea naturală. Unde este cazul, se
vor efectua plantaţii şi semănături directe, dar numai cu specii corespunzătoare şi cu provenienţe
controlate.
Măsurile silviculturale de ansamblu vor duce la refacerea treptată a tipurilor natural fundamen-
tale de pădure şi apropierea de compoziţia generală optimă ceea ce va determina sporuri de produc-
tivitate şi posibilităţi de recoltare crescute în deceniile viitoare.
59
11 DIVERSE
11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a
acestuia
Prezentul amenajament intră în vigoare începând cu data de 01.01.2019 şi are durata de
valabilitate (10 ani) până la data de 31.12.2028.
11.2. Recomandări privind ţinerea evidenţei lucrărilor efectuate pe

parcursul duratei de aplicabilitate a amenajamentului
Administratorul fondului forestier are obligaţia de a completa toate evidenţele referitoare
lucrările efectuate pe baza amenajamentului în formulare existente, având la bază actele legale şi vor
consemna următoarele:
- mişcări de suprafaţă din fondul forestier cu indicarea suprafeţelor în cauză, a unităţilor
amenajistice în cauză, a unităţilor amenajistice afectate şi a actului normativ care a aprobat mişcarea
respectivă;
- suprafeţele parcurse cu tăieri de regenerare pe unităţi amenajistice şi specii;
- volumele rezultate din aplicarea tratamentelor de regenerare pe unități amenajistice, specii şi
sortimente (lemn de lucru, lemn de foc şi crăci);
- suprafeţe şi volume rezultate din tăieri de conservare pe subparcele şi sortimente;
- suprafeţele parcurse cu lucrări de îngrijire a arboretelor pe unități amenajistice, specii,
sortimente primare (lemn de lucru, lemn de foc) în raport cu natura lucrării efectuate;
- volume rezultate prin punerea în valoare a produselor accidentale pe subparcele, specii,
sortimente primare, precum şi precomptarea lor din posibilitatea de produse principale (după caz);
- suprafeţe efectiv realizate cu lucrări de regenerare pe unități amenajistice, pe specii în raport
cu natura lucrărilor (împăduriri integrale, completări) şi modalitatea de execuţie a acestora (semănături
directe, plantaţii);
- studiul regenerărilor naturale în arboretele încadrate în suprafaţa decenală în rând la exploa-
tare;
- realizări în deschiderea de linii parcelare;
- suprafeţe efectiv realizate cu culturi speciale;
- realizări în dotarea cu drumuri forestiere şi construcţii silvice;
- menţionarea u.a. în care au avut loc fenomene deosebite - incendii, uscare, doborâturi de vânt
etc.
La finele fiecărui an se vor totaliza elementele înregistrate în evidenţa anuală a aplicării
amenajamentului. Evidenţa decenală se completează preluându-se totalurile pe ani din evidenţa anuală.
De asemeni pentru fiecare an se înscriu lucrările planificate prin amenajament evidenţiindu-se
diferenţa dintre realizări şi planificări.
11.3. Indicarea hărţilor anexate amenajamentului

În prezentul amenajament s-au anexat următoarele:
- Harta generală la scara 1:20.000
- Harta arboretelor la scara 1:20.000
- Harta lucrărilor de cultură şi exploatare, la scara 1:20.000
11.4. Colectivul de elaborare a amenajamentului

A. Faza teren:
- descrieri parcelare: - ing. Cabău Călin
- inventarieri arborete: - ing. Cabău Călin
- ridicări în plan: - ing. Cabău Călin
- calcul cubaje - ing. Cabău Călin
- raportări grafice - ing. Cabău Călin
60
B. Faza birou:
- redactarea amenajamentului: - ing. Cabău Călin
- tehnoredactare: - ing. Cabău Călin
C. Îndrumări tehnice şi avizarea soluţiilor:

- expert C.T.A.P.: - ing. Marius Petrila
- şef proiect: - ing. Ioan Ghejeu
11.5. Bibliografie
1. Academia R.P.R. – „Monografia geografică a R.P.R.”, Bucureşti, 1960;

Academia de Ştiinţe Agricole şi
2. silvice, Institutul de cercetări pentru – „Sistemul român de clasificare a solurilor”, Bucureşti, 1980;
Pedologie şi Agrochimie
3. Badea L. şi colab. – „Geografia României”, Bucureşti, Ed. Academiei R.S.R., 1983;
– „Flora indicatoare din pădurile noastre”, Ed. Agro- Silvică, Bucureşti,
4. Beldie Al., Chiriţă, C.
1967;
5. Chiriţă C. şi colab. – „Staţiuni forestiere”, Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti, 1977;
6. Cotta V. – „Vânatul”, Ed. Ceres, 1982;
Comitetul de stat al apelor, Institutul
7. – „Atlas climatologic”;
Meteorologic
8. Damian I. – „Împăduriri”, Ed. didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1978;
– „Ameliorarea principalelor specii forestiere”, Ed. Ceres, Bucureşti,
9. Enescu V.
1975;
10. Enescu V. – „Producerea seminţelor forestiere”, Ed. Ceres, Bucureşti, 1982;
11. Florescu I. – „Silvicultură”, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981;
– „Biometria arborilor şi arboretelor din România”, Ed. Ceres, Bucureşti,
12. Giurgiu V., Decei I., Armăşescu S.
1972;
13. Giurgiu V. – „Conservarea pădurilor”, Ed. Ceres, Bucureşti, 1978;
14. Giurgiu, V. – „Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple”, Ed. Ceres, Bucureşti, 1985;
15. Haralamb A. – „Cultura speciilor forestiere”, Bucureşti, 1967;
– „Amenajarea pădurilor”, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti,
16. Leahu I.
2001;
17. Ministerul Silviculturii – „Îndrumar pentru amenajarea pădurilor”, vol. I, II, Bucureşti, 1984;
– „Îndrumări tehnice pentru compoziţii, scheme şi tehnologii de
18. Ministerul Silviculturii
regenerare a pădurilor”, Bucureşti, ediţiile 1986 şi 2000;
– „Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor”, Bucureşti,
ediţiile 1986 şi 2000;
– „Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor”, Bucureşti, ediţiile 1986
şi 2000;
– „Norme tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor”, Bucureşti,
ediţiile 1986 şi 2000;
22. Negruţiu A. – „Vânătoare şi salmonicultură”;
Negulescu E., Stănescu, V., Florescu – „Silvicultură”, vol. I, II, Ed. Ceres, Bucureşti, 1973;
23.
I., Târziu, D.
24. Puiu S. şi colab. – „Pedologie”, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983;
25. – Amenajamentul U.P. VIII Mihiș 2007
26. Stănescu, V. – „Dendrologie”, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979;
27. Târziu D., Spârchez Gh., Dincă L. – „Solurile României”, Editura „Pentru Viaţă”, Braşov, 2002;
28. *** – „Protecţia pădurilor”, Editura Muşatinii, Suceava, 2000;
61
11.6. Documente privind proprietatea (copii)

62
PARTEA A II-A ‒ PLANURI DE AMENAJAMENT SILVIC

12 PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ
12.1. Planul decenal de recoltare a produselor principale
12.1.1. Planul de recoltare a produselor principale ‒ S.U.P. „A“ codru regulat
12.1.1.1. Evidența arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse
principale
Tabelul 12.1.1.1.1.
Planul de recoltare a produselor principale
Nr.
Urg.
Sup Volum Suprafaţ intervenţii
de Con-
ra inclusiv a Din Volu
rege sis- PR
u.a faţa creştere ocupată car Felul tăierii m de
nera tenţa M Tota
(ha) a pe 5 de e extras
re l
ani seminţiş dec
.I
zecim
- ha m3 - zecimi ani - - - m3
i
21C 1,6 526 25 0,8 - 10 1 1 Tăieri rase 526
22C 1,7 269 24 0,9 - 10 1 1 Crâng tăiere de jos 269
38B 2,7 187 24 0,4 - 10 1 1 Crâng tăiere de jos 187
Total 6,0 982 - - - - - - - 982
Recapitulaţie pe urgenţe de regenerare
4,4 456 24 - - - - - - 456
II
1,6 526 25 526
Total
6,0 982 - - - - - - - 982
II
Total 6,0 982 - - - - - - - 982
12.1.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale ‒ codru

***************************************************************************************************************************
* |TIP| C |DST.* | | | | | | | | | | *
* | F | O | * ELM. |SUPRAF| V | C | % | | | VOLUM | L U C R A R I P R O P U S E | VOLUM | %EXT.*
* U.A.| U | N |COL.* | | R | L |ARB.| VOLUM | 5XCR | + | IN | DE | *
* | N | S | * ARB. | ELM. | S. | P | | | | 5XCR | |RECOLTAT|PRIMA *
* | C | . | * | | | |LUC.| | | | DECENIUL I | | *
* | . | | HM * | HA | ANI| | | M.C. | M.C. | M.C. | | M.C. | INT. *
*=========================================================================================================================*
* 21 C| * CA 1.3 55 3 50 278 30| 308|T.RASE,IMPADURIRI | 308| *
* | * GO 0.2 70 2 60 165 5| 170| | 170| *
* | * SC 0.1 55 3 60 38 10| 48| | 48| *
* |-------------------------------------------------------------------| |---------------*
* | 4 | 0.8| 10 | | 1.6 | 55| 3 | 54 | 481| 45| 526| | 526| *
* |-------------------------------------------------------------------| |---------------*
* |Compozitie tel : 8 ST 2TE | | *
*=========================================================================================================================*
* 22 C| * SC 0.5 30 3 50 85 10| 95|CRING-TAIERE DE JOS | 95| *
* | * SC 1.0 25 3 50 128 10| 138| | 138| *
* | * DT 0.2 30 3 60 26 10| 36| | 36| *
* |-------------------------------------------------------------------| |---------------*
* | 3 | 0.9| 10 | | 1.7 | 25| 3 | 51 | 239| 30| 269| | 269| *
* |-------------------------------------------------------------------| |---------------*
* |Compozitie tel : 10 SC | | *
*=========================================================================================================================*
* 38 B| * SC 2.4 35 4 50 149 | 149|CRING-TAIERE DE JOS | 149| *
* | * DT 0.3 35 3 60 38 | 38| | 38| *
* |-------------------------------------------------------------------| |---------------*
* | 4 | 0.4| 12 | | 2.7 | 35| 4 | 52 | 187| | 187| | 187| *
* |-------------------------------------------------------------------| |---------------*
* |Compozitie tel : 10 SC | | *
*=========================================================================================================================*
* Total suprafata SUP 06.0 HA Volum = 907 M.C. Volum + 5xCR = 982 M.C. Volum de recoltat= 982 M.C. 163 M.C./HA*
*=========================================================================================================================*
63
12.1.1.3. Recapitulaţia posibilităţii de produse principale

****************************************************************************************
* | P L A N D E C E N A L | Posibilitate *
* Specificari | Suprafata| Actual | 5*CR | Total | % |Supraf.| Volum *
* | HA | % | MC | MC | MC | | HA | M.C. *
*=======================================================================================
* A. Specii | | | | | | | | | *
* SC | 4.0| 68| 400| 30| 430 | 45| 4.0| 430| 45*
* GO | 0.2| 3| 165| 5| 170 | 17| .2| 170| 17*
* CA | 1.3| 21| 278| 30| 308 | 31| 1.3| 308| 31*
* DT | 0.5| 8| 64| 10| 74 | 7| .5| 74| 7*
* B. Tratamente | | | | | | | | | *
* Taieri rase | 1.6| 26| 481| 45| 526 | 54| 1.6| 526| 54*
* Taieri in cring | 4.4| 74| 426| 30| 456 | 46| 4.4| 456| 46*
* C. Gr. functionale | | | | | | | | | *
* C. Gr. 2 | 6.0|100| 907| 75| 982 |100| 6.0| 982|100*
*=======================================================================================
* Total | 6.0|100| 907| 75| 982 |100| 6.0| 982|100*
****************************************************************************************

**************************************************************************************************************************************
* * RARITURI * CURATIRI *D E G A J A R I*I G I E N A *TOTAL*
* * |SUPRA-|VIR|CON|VOLUM | |NR| SPR. |VOLUM* |SUPRA|VIR|CON|VOLUM|NR| SPR. |VOLUM* |SUPRA|VIR*SUPRA-|VOLUM*VOLUM*
* DRUM * U.A.| FATA |STA|SIS|ACTUAL|CRE| | DE | DE * U.A.|-FATA|STA|SIS| ACT.| | DE | DE * U.A.|-FATA|STA* FATA | DE * DE *
* * | | | | |ST.|IN| PAR- |EXTR.* | | | | |IN| PAR- |EXTR.* | | * |EXTR.*EXTR.*
* * | HA |ANI| | M.C. |M.C| | CURS | M.C.* | HA |ANI| | M.C.| | CURS | M.C.* | HA |ANI* HA | M.C.* M.C.*
*====================================================================================================================================*
* DP001* 9 B| 0.2| 65|0.8| 36| 1| 1| 0.1| 1* | | | | | | | * | | * | * *
* * 10 | 4.9| 65|0.8| 1210| 23| 1| 2.5| 39* | | | | | | | * | | * | * *
* * 21 A| 9.0| 65|0.8| 2115| 54| 1| 4.5| 71* | | | | | | | * | | * | * *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Total drum : | 14.1| 65|0.8| 3361| | | 7.1| 111* | | | | | | | * | | * 21.7| 192* 303*
*====================================================================================================================================*
* DP002* 34 A| 0.2| 40|0.9| 25| 1| 1| 0.2| 3* 34 B| 0.1| 5|0.8| | 1| .1| * | | * | * *
* * 34 C| 0.3| 15|1.0| 10| 3| 1| 0.3| 2* 35 C| 5.6| 5|1.0| 39| 1| 5.6| 6* | | * | * *
* * 35 A| 4.2| 40|0.9| 621| 32| 1| 4.2| 70* 37 B| 0.8| 10|1.0| 15| 1| .8| 2* | | * | * *
* * 36 | 20.6| 40|0.8| 2431|136| 1| 10.3| 140* 39 B| 0.5| 5|1.0| 4| 1| .5| 1* | | * | * *
* * 37 A| 11.7| 40|0.8| 1954| 89| 1| 5.9| 107* 40 C| 4.5| 15|1.0| 95| 1| 2.3| 6* | | * | * *
* * 37 B| 0.8| 10|1.0| 15| 5| 1| 0.5| 2* | | | | | | | * | | * | * *
* * 38 A| 11.4| 35|0.9| 1300| 85| 1| 11.4| 190* | | | | | | | * | | * | * *
* * 39 A| 8.1| 40|0.9| 1280| 71| 1| 8.1| 148* | | | | | | | * | | * | * *
* * 39 B| 0.5| 5|1.0| 4| 2| 1| 0.3| 1* | | | | | | | * | | * | * *
* * 40 A| 6.3| 35|0.9| 782| 53| 1| 6.3| 115* | | | | | | | * | | * | * *
* * 40 B| 6.2| 35|0.9| 787| 52| 1| 6.2| 115* | | | | | | | * | | * | * *
* * 40 C| 4.5| 15|1.0| 95| 22| 1| 3.2| 17* | | | | | | | * | | * | * *
* * 42 B| 5.5| 35|0.9| 726| 39| 1| 5.5| 101* | | | | | | | * | | * | * *
* * 42 C| 4.0| 15|1.0| 156| 41| 1| 4.0| 36* | | | | | | | * | | * | * *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Total drum : | 84.3| 35|0.9| 10186| | | 66.4| 1047* | 11.5| 9|0.9| 153| | 9.3| 15* | | * 6.2| 57* 1119*
*====================================================================================================================================*
*Total cat.dr:| 98.4| 39|0.9| 13547| | | 73.5| 1158* | 11.5| 9|0.9| 153| | 9.3| 15* | | * 27.9| 249* 1422*
*====================================================================================================================================*
*Total grupa :| 98.4| 39|0.9| 13547| | | 73.5| 1158* | 11.5| 9|0.9| 153| | 9.3| 15* | | * 27.9| 249* 1422*
*====================================================================================================================================*
*Total general| 98.4| 39|0.9| 13547| | | 73.5| 1158* | 11.5| 9|0.9| 153| | 9.3| 15* | | * 27.9| 249* 1422*
*====================================================================================================================================*

**************************************************************************************************************************************
* RARITURI * CURATIRI * D E G A J A R I * I G I E N A* TOTAL *
*====================================================================================================================================*
*Posibilitate decenala 73.5 HA 1158 MC* 9.3 HA 15 MC* 0.0 HA * 27.9 249* 1422 *
*====================================================================================================================================*
* PIN 15 MC* MC* * * 15 *
* CE 868 MC* 5 MC* * 187* 1060 *
* GO 61 MC* MC* * 49* 110 *
* ST 116 MC* 1 MC* * 2* 119 *
* CA * MC* * 11* 11 *
* SC 98 MC* 9 MC* * * 107 *
* DT * MC* * * *
**************************************************************************************************************************************
Posibilitate anuala 7.4 HA 116 MC* .9 HA 2 MC* 0.0 HA * 27.9 25* 142 *
**************************************************************************************************************************************
64
12.3. Planul lucrărilor de regenerare

Tabelul 13.3.1
Planul lucrărilor de regenerare
Unitatea amenajistică Tipulde staţiune Suprafaţa efectivă Suprafaţa efectivă de împădurit Specii
Compoziţia ţel
Ind. de (împăd. ajut.
şi tipul de Formula de împ ăd. GO CE ST CI FR
Suprafaţa acoperire regen, îngrijiri)
Nr. pădure Comp. sem. utilizabil
ha ha ha ha ha ha ha
A. LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII NATURALE
A.1.Lucrări de ajutorarea regenerării naturale
A1.4. Provocarea drajonării la arboretele de salcâm
22C 1,7 - - - 0,5 - - - - -
38B 2,7 - - - 0,8 - - - - -
Total A.1.4 4,4 - - - 1,3 - - - - -
Total A.1 4,4 - - - 1,3 - - - - -
Total A - 1,3 - - - - -
B. LUCRĂRI DE REGENERARE ARTIFICIALĂ
B.1. Suprafețe de parcurs integral cu lucrări de împădurire
B.1.2. Împăduriri în terenuri parcurse cu tăieri de regenerare
B.1.2.1. Împăduriri în suprefețe parcurse cu tăieri rase
4GO 2CE 2ST 1CI
6143 1FR
21C 1,6 1 1,6 0,64 0,32 0,32 0,16 0,16
7432 40GO 20CE 20ST
10CI 10FR
Total
1,6 - - - 1,6 0,64 0,32 0,32 0,16 0,16
B.1.2.1
Total B.1. 1,6 - - - 1,6 0,64 0,32 0,32 0,16 0,16
Total B 1,6 0,64 0,32 0,32 0,16 0,16
C. COMPLETARI IN ARBORETE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV
C.2. Compleltări în arboretele nou create
0,31 0,13 0,06 0,06 0,03 0,03
(pe 20% din B)
Total C 0,31 0,13 0,06 0,06 0,03 0,03
Total B+C 1,91 0,77 0,38 0,38 0,19 0,19
Necesar puieţi (mii buc) 5,0 5,0 5,0 5,0 5,0 5,0
Total necesar puieţi (mii buc) 9,55 3,85 1,9 1,9 0,95 0,95
D. ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE
D.2. Îngrijirea culturilor tinere nou create: (B+C)/3 0,6 - - - - -
Total D 0,6 - - - - -
65
13 PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI

În prezent accesibilitatea este de 100%, aşa că nu este necesară construirea altor instalaţii de
transport.

În cadrul U.P. nu există şi nu se propun construcţii forestiere.
13.3. Lista drumurilor si a unitatilor amenajistice deservite

***********************************************************************************************************
*CAT.SI NR.DRM! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *
*=========================================================================================================*
* !DP001 ! 89 91 A 91 D 92 93 B 93 C 94 A 94 B 94 C 94 D 96 98 100 103 107 *
* ! ! 138 A 138 B 139 140 A 140 B 141 A 141 B 141 C 142 143 A 143 B 143 C 144 A 144 B 144 C *
* ! ! 144 D 145 146 A 146 B 147 A 147 B 147 C 148 A 148 B 148 C 148 D 148A1 148C1 149 A 149 B *
* ! ! 150 164L 165L 166L 167L 168L 206L 216L 217L 218L 219L 222L 223L 224L 225L *
* ! ! 234L 235L *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL DRUM: 62 UA 286.9 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* !DP002 ! 130 131 A 131 B 131 C 131 D 131 E 131V 132 133 A 133 B 134 135 136 137 215L *
* ! ! 220L 221L *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL DRUM: 17 UA 183.1 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL CAT.: 79 UA 470.0 HA *
*=========================================================================================================*
* TOTAL UP: 79 UA 470.0 HA *
***********************************************************************************************************
66
14 PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

Suprafaţa [ha]
Consistenţa
Amenajamentul din anul ...
de împădurit
medie
Terenuri
Denumirea (s.u.p.)
Proporţia speciilor
_______________
Păduri
Totală
Vârsta medie
Clasa
Alte terenuri
din fond
forestier
de producţie
[ani]
0 1 2 3 4 5 6
S.U.P. - 67CE 14SC 10GO 5ST 2CA 2PIN 0,84

2019 138,0 138,0
„A“ - 2,4 3,4 2,4 3,0 3,5 3,0 44
- 67CE 14SC 10GO 5ST 2CA 2PIN 0,84

TOTAL 143,4 138,0
5,4 2,4 3,4 2,4 3,0 3,5 3,0 44
S.U.P. -
2029 138,0 138,0
„A“ -
S.U.P. -
2039 138,0 138,0
„A“ -
S.U.P. -
Ţel 138,0 138,0
„A“ -
67
68
Volumul
-
-
-
-
-
-
Fondul lemnos total
155
155
mediu la ha
21,4
21,4
[mii mc]
[mc]
Indicele de
-
-
-
-
-
-
creştere Creşterea curentă
6,6
0,9
6,6
0,9
curentă totală [mc]
[mc/an/ha]
Indicele de Produse
-
-
-
-
-
-
9
98
98
0,7
0,7
recoltare principale
[mc/an/ha] [mc]
Indicele de Produse
-
-
-
-
-
-
10
0,9
0,9
118
118
recoltare secundare
Posibilitatea anuală
[mc/an/ha] [mc]
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
11 Produse principale
[mc/%]
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
recoltat anual
12
Volumul mediu
Produse secundare [mc/%]
-
-
-
-
-
13
Total
ha
-
-
-
-
-
Cu foioase și
14
răşinoase
Terenuri de
reîmpădurit
Din care
-
-
-
-
-
În arborete de
15
refăcut
-
Densitatea reţelei instalaţiilor de

16
62,7
62,7
62,7
62,7
transport [m/ha]
-
Indice de creştere indicatoare

17
2,5
2,5
2,5
2,5
[mc/an/ha]
Sporul productivităţii
-
-
-
-
-
18
pădurilor,[%]
Tabelul 14.1.1
385
14.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă

Clase de vârstă actuale
Clase de vârstă peste 20 ani
Clase de vârstă normale
69
PARTEA A III-A ‒ EVIDENŢE DE AMENAJAMENT

15 EVIDENŢE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER
70
DESCRIERE PARCELARA
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ DESCRIEREA STATIUNII SI ARBORETULUI │ELM│P │M │VIR│D │H │C│AM│EL│ │VI│DENS│V O L U M│CRES│
├──────────────────────────────────────────────────────────┤ARB│R │RE│STA│ │ │L│ES│AG│PROVEN │TA├────┤MC/│ MC/ │MC/ │
│ 9B 0.2 HA GF.2-1C, SUP:A TS:6143 TP:7432 │ │P │GE│ANI│CM│ M│P│TE│AJ│ │LI│CONS│ HA│ UA │ HA│
│ SOL:2201 Versant ondulat , EXPOZITIE E ├───┼──┼──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ INC. 12 G ALTITUDINE: 160 M. │CE │ 5│IN│ 65│30│18│3│ │.7│RN │ N│0.40│ 88│ 18│ 2.6│
│ LITIERA:continua - normala TIP FLORA:Melica uniflora │GO │ 3│IN│ 65│28│18│3│ I│.6│RN │ N│0.24│ 62│ 12│ 1.7│
│ Natural fundamental subprod. relativ-echien │CA │ 2│IN│ 65│26│16│3│ M│.5│RN │ N│0.16│ 29│ 6│ 1.1│
│ COMP.ACTUALA : 5 CE 3 GO 2 CA │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL : 6 CE 4 GO │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SORT:CE Mijlociu si gros VIRSTA EXPL.120 ani│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SUBARBORET: Pad. Prb. Mcs. /0.1 PE 0.2S mixt ├───┴──┴──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ DATE COMPL. 20% tulpini nesanat. Alte date complement. │TOTAL │ 65│ │ │3│ │ │ │ │0.80│179│ 36│ 5.4│
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ LUCRARI EXEC. │
│ │
│ LUCRARI PROP. RARITURI/0.5S │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ 9C 0.2 HA GF.2-1C, SUP:A TS:6143 TP:7432 │ │P │GE│ANI│CM│ M│P│TE│AJ│ │LI│CONS│ HA│ UA │ HA│
│ SOL:2201 Versant ondulat , EXPOZITIE V ├───┼──┼──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ INC. 12 G ALTITUDINE: 170 M. │CE │ 8│IN│ 70│30│22│2│ │.7│RN │ N│0.64│201│ 40│ 4.7│
│ LITIERA:continua - normala TIP FLORA:Melica uniflora │GO │ 1│IN│ 70│28│21│2│ M│.7│RN │ N│0.08│ 27│ 5│ 0.7│
│ Natural fundamental subprod. relativ-echien │CA │ 1│LT│ 55│20│17│4│ M│.5│RN │ S│0.08│ 16│ 3│ 0.5│
│ COMP.TEL : 8 CE 1 GO 1 CA │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SUBARBORET: ├───┴──┴──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ LUCRARI PROP. T.IGIENA │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ 10 4.9 HA GF.2-1C, SUP:A TS:6143 TP:7111 │ │P │GE│ANI│CM│ M│P│TE│AJ│ │LI│CONS│ HA│ UA │ HA│
│ SOL:2201 Platou plan , EXPOZITIE ├───┼──┼──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ INC. 2 G ALTITUDINE: 180 M. │GO │10│LT│ 65│28│20│3│ │.5│RN │ N│0.80│247│ 1210│ 4.6│
│ LITIERA:continua - normala TIP FLORA:Glechoma h.-Geum u. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ Natural fundamental subprod. relativ-echien │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.ACTUALA : 10 GO │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL :10 GO │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SORT:GOL Mijlociu si gros,cherestea VIRSTA EXPL.110 ani│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL:10CE 5ani0.3S mixt │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SUBARBORET: Pad. Ln.c /0.1 PE 0.2S mixt ├───┴──┴──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ 21 A 9.0 HA GF.2-1C, SUP:A TS:6143 TP:7432 │ │P │GE│ANI│CM│ M│P│TE│AJ│ │LI│CONS│ HA│ UA │ HA│
│ INC. 2 G ALTITUDINE: 180 M. │CE │ 7│LT│ 65│26│21│2│ │.7│RN │ N│0.56│161│ 1449│ 4.3│
│ LITIERA:continua - normala TIP FLORA:Melica uniflora │GO │ 3│LT│ 65│26│20│2│ M│.5│RN │ N│0.24│ 74│ 666│ 1.7│
│ Natural fundamental prod. sup relativ-echien │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.ACTUALA : 7 CE 3 GO │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL : 7 CE 3 GO │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SUBARBORET: Pad. Corn /0.1 PE 0.2S mixt ├───┴──┴──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
71
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 9 B │ Date complementare: │
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
│ │ │ │ │Material lemnos│ Suprafete regenerate │ Alte │
│Anul│ Lucrari │Grupa │ Supraf.│ recoltat │ Natural │ Artificial │ lucrari │
│ │ executate │ de │parcursa│Total│ Lemn de │Compoz. │Supraf│Provenienta-│Seminte│Puieti │Supraf. im-│Unit.│Canti-│
│ │ │specii│ ha │ mc │lucru-mc │semintis│ ha │ cod rezerv.│ kg │mii buc│padurita-ha│mas. │ tate │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 9 C │ Date complementare: │
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 10 │ Date complementare: │
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 21 A │ Date complementare: │
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
72
DESCRIERE PARCELARA
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ 21 B 4.2 HA GF.2-1C, SUP:A TS:6143 TP:7432 │ │P │GE│ANI│CM│ M│P│TE│AJ│ │LI│CONS│ HA│ UA │ HA│
│ LITIERA:continua - normala TIP FLORA:Melica uniflora │GO │ 2│LT│ 85│38│22│2│ M│.6│RN │ N│0.14│ 51│ 214│ 0.7│
│ COMP.TEL : 8 CE 2 GO │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SORT:CE Mijlociu si gros VIRSTA EXPL. 90 ani│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SUBARBORET: Pad. Corn /0.1 PE 0.3S mixt ├───┴──┴──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ 21 C 1.6 HA GF.2-1D, SUP:A TS:6143 TP:7432 │ │P │GE│ANI│CM│ M│P│TE│AJ│ │LI│CONS│ HA│ UA │ HA│
│ SOL:2201 Versant inferior ondulat , EXPOZITIE ├───┼──┼──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ INC. 10 G ALTITUDINE: 180 M. │CA │ 8│LT│ 55│20│18│3│ │.6│RN │ S│0.64│174│ 278│ 3.5│
│ LITIERA:continua - subtire TIP FLORA:Carex-Poa pratensis │GO │ 1│LT│ 70│32│22│2│ M│.8│RN │ N│0.08│103│ 165│ 0.5│
│ Total derivat de prod. mij. relativ-echien │SC │ 1│LT│ 55│22│18│3│ M│.5│NEC │ N│0.08│ 24│ 38│ 1.0│
│ COMP.ACTUALA : 8 CA 1 GO 1 SC │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL : 8 ST 2 TE │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SORT:CA Mijlociu si subtire VIRSTA EXPL. 50 ani│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SUBARBORET: ├───┴──┴──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ DATE COMPL. Alte date complement. │TOTAL │ 55│ │ │3│ │ │ │ │0.80│301│ 481│ 5.0│
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ LUCRARI PROP. T.RASE,IMPADURIRI │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ INC. ALTITUDINE: 180 M. │CE │ 6│LT│ 70│30│22│2│ │.7│RN │ N│0.48│151│ 1767│ 3.5│
│ LITIERA:continua - normala TIP FLORA:Melica uniflora │GO │ 3│LT│ 70│30│22│2│ I│.6│RN │ N│0.24│ 88│ 1030│ 1.6│
│ Natural fundamental prod. sup relativ-echien │CA │ 1│LT│ 55│20│16│4│ M│.6│RN │ S│0.08│ 15│ 176│ 0.5│
│ COMP.TEL : 6 CE 3 GO 1 CA │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SUBARBORET: Pad. /0.1 PE 0.2S mixt ├───┴──┴──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ LITIERA:continua - normala TIP FLORA:Carex-Poa pratensis │GO │ 2│LT│ 70│28│20│2│ I│.6│RN │ N│0.16│ 49│ 274│ 1.1│
│ COMP.TEL : 8 CE 2 GO │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SUBARBORET: Pad. Prb. /0.1 PE 0.2S mixt ├───┴──┴──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
73
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
74
DESCRIERE PARCELARA
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ 22 C 1.7 HA GF.2-1C, SUP:A TS:6143 TP:7432 │ │P │GE│ANI│CM│ M│P│TE│AJ│ │LI│CONS│ HA│ UA │ HA│
│ SOL:2201 Versant inferior ondulat , EXPOZITIE ├───┼──┼──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ INC. 10 G ALTITUDINE: 190 M. │SC │ 3│LT│ 30│20│16│3│ M│.5│NEC │ N│0.27│ 50│ 85│ 1.0│
│ LITIERA:intrerupta-subtire TIP FLORA:Melica uniflora │SC │ 6│LT│ 25│14│12│3│ │.4│NEC │ N│0.54│ 75│ 128│ 1.0│
│ Artificial de prod. mij. relativ-plurien │DT │ 1│LT│ 30│20│17│3│ M│.5│RN │ N│0.09│ 15│ 26│ 0.9│
│ COMP.ACTUALA : 9 SC 1 DT │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL :10 SC │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SORT:SC Mijlociu,constructii VIRSTA EXPL. 25 ani│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ LUCRARI PROP. CRING-TAIERE DE JOS │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ SOL:2501 Cimpie inalta plan , EXPOZITIE ├───┼──┼──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ INC. ALTITUDINE: 130 M. │CE │ 2│LT│ 85│38│22│3│ M│.7│RN │ N│0.14│ 44│ 18│ 0.7│
│ LITIERA:continua - subtire TIP FLORA:Festuca pseudovina │ST │ 2│LT│ 85│36│22│3│ M│.6│RN │ N│0.14│ 49│ 20│ 0.6│
│ Natural fundamental prod. mij relativ-echien │CE │ 3│LT│100│40│25│3│ M│.7│RN │ N│0.21│ 84│ 34│ 0.8│
│ COMP.ACTUALA : 5 CE 5 ST │ST │ 3│LT│110│42│25│3│ M│.7│RN │ N│0.21│ 93│ 37│ 0.5│
│ COMP.TEL : 8 CE 2 ST │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SORT:STL Mijlociu si gros,cherestea VIRSTA EXPL.100 ani│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ INC. ALTITUDINE: 130 M. │CE │ 8│IN│ 40│18│14│3│ │.4│RN │ N│0.72│105│ 21│ 5.9│
│ LITIERA:continua - subtire TIP FLORA:Festuca pseudovina │SC │ 2│IN│ 30│16│14│3│ M│.4│NEC │ N│0.18│ 20│ 4│ 2.1│
│ Natural fundamental prod. mij relativ-echien │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.ACTUALA : 8 CE 2 SC │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL : 9 CE 1 SC │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ LUCRARI PROP. RARITURI │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ 34 B 0.1 HA GF.2-1D, SUP:A TS:8321 TP:7421 │ │P │GE│ANI│CM│ M│P│TE│AJ│ │LI│CONS│ HA│ UA │ HA│
│ INC. ALTITUDINE: 130 M. │SC │10│LT│ 5│ 2│ 1│4│ │.1│NEC │ N│0.80│ 1│ │ 3.8│
│ LITIERA:intrerupta-subtire TIP FLORA:Festuca pseudovina │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ Artificial de prod. inf. relativ-echien │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.ACTUALA : 10 SC │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL :10 SC │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ DATE COMPL. Alte date complement. │TOTAL │ 5│ │ │4│ │ │ │ │0.80│ 1│ │ 3.8│
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ LUCRARI PROP. CURATIRI │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
75
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
76
DESCRIERE PARCELARA
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ INC. ALTITUDINE: 130 M. │SC │10│LT│ 15│10│ 7│3│ │.3│NEC │ N│1.00│ 32│ 10│10.2│
│ LITIERA:intrerupta-subtire TIP FLORA:Festuca pseudovina │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ Artificial de prod. mij. relativ-echien │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.ACTUALA : 10 SC │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL :10 SC │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SUBARBORET: ├───┴──┴──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ DATE COMPL. Alte date complement. │TOTAL │ 15│ │ │3│ │ │ │ │1.00│ 32│ 10│10.2│
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ LITIERA:continua - subtire TIP FLORA:Melica uniflora │ST │ 1│IN│ 40│16│14│3│ M│.4│RN │ N│0.09│ 16│ 67│ 0.9│
│ COMP.ACTUALA : 9 CE 1 ST │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL : 8 CE 2 ST │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ INC. ALTITUDINE: 130 M. │CE │10│ P│ 70│26│21│2│ │.7│NEC │ N│0.80│230│ 1265│ 5.8│
│ LITIERA:continua - subtire TIP FLORA:Glechoma h.-Geum u. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.ACTUALA : 10 CE │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL :10 CE │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SUBARBORET: Pad. Mcs. /0.1 PE 0.1S mixt ├───┴──┴──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ INC. ALTITUDINE: 130 M. │SC │10│LT│ 5│ 4│ 3│3│ │.1│NEC │ N│1.00│ 7│ 39│ 7.0│
│ LITIERA:intrerupta-subtire TIP FLORA:Glechoma h.-Geum u. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.ACTUALA : 10 SC │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL :10 SC │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ DATE COMPL. Alte date complement. │TOTAL │ 5│ │ │3│ │ │ │ │1.00│ 7│ 39│ 7.0│
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
77
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
78
DESCRIERE PARCELARA
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ 35N 0.2 HA GF.0 SUP: TS: TP: │ │P │GE│ANI│CM│ M│P│TE│AJ│ │LI│CONS│ HA│ UA │ HA│
│ SOL: framintat, EXPOZITIE ├───┼──┼──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ INC. ALTITUDINE: 130 M. │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ LITIERA: TIP FLORA: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.ACTUALA : │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL : │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SORT: VIRSTA EXPL. │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SUBARBORET: ├───┴──┴──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ DATE COMPL. Alte date complement. │TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ LUCRARI PROP. │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ LITIERA:intrerupta-subtire TIP FLORA:Glechoma h.-Geum u. │PIN│ 1│ P│ 40│20│12│3│ M│.5│NEC │ S│0.08│ 13│ 268│ 0.7│
│ Natural fundamental subprod. relativ-echien │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.ACTUALA : 9 CE 1 PIN │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL :10 CE │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ DATE COMPL. 10% tulpini nesanat. Uscare slaba │TOTAL │ 40│ │ │3│ │ │ │ │0.80│118│ 2431│ 6.6│
│ Alte date complement. ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ LITIERA:intrerupta-subtire TIP FLORA:Glechoma h.-Geum u. │SC │ 1│LT│ 30│17│15│3│PC│.5│NEC │ N│0.08│ 9│ 105│ 0.5│
│ COMP.ACTUALA : 9 CE 1 SC │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL :10 CE │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ COMP.ACTUALA : 10 SC │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL :10 SC │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ RARITURI │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
79
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 35N │ Date complementare: │
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
80
DESCRIERE PARCELARA
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ INC. ALTITUDINE: 130 M. │CE │ 7│IN│ 35│16│13│3│ │.6│RN │ N│0.63│ 82│ 935│ 4.9│
│ LITIERA:intrerupta-subtire TIP FLORA:Glechoma h.-Geum u. │ST │ 3│ P│ 35│14│11│3│ M│.5│NEC │ N│0.27│ 32│ 365│ 2.5│
│ COMP.TEL : 6 CE 4 ST │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ INC. ALTITUDINE: 130 M. │SC │ 9│LT│ 35│18│14│4│ │.6│NEC │ N│0.36│ 55│ 149│ 1.9│
│ LITIERA:intrerupta-subtire TIP FLORA:Glechoma h.-Geum u. │DT │ 1│LT│ 35│16│13│3│ M│.6│RN │ N│0.04│ 14│ 38│ 0.4│
│ COMP.ACTUALA : 9 SC 1 DT │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL :10 SC │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ LUCRARI PROP. CRING-TAIERE DE JOS │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ LITIERA:intrerupta-subtire TIP FLORA:Glechoma h.-Geum u. │ST │ 1│ P│ 40│16│15│3│ I│.6│NEC │ N│0.09│ 17│ 138│ 0.9│
│ Natural fundamental prod. sup relativ-echien │SC │ 1│IN│ 35│20│15│4│PC│.5│NEC │ N│0.09│ 11│ 89│ 0.7│
│ COMP.ACTUALA : 8 CE 1 ST 1 SC │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL : 8 CE 2 ST │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ COMP.ACTUALA : 10 SC │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL :10 SC │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ RARITURI │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
81
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
82
DESCRIERE PARCELARA
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ Natural fundamental prod. sup relativ-echien │SC │ 2│IN│ 30│16│14│4│ F│.5│NEC │ N│0.18│ 20│ 126│ 1.4│
│ COMP.TEL : 7 CE 3 ST │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ Natural fundamental prod. sup relativ-echien │SC │ 2│IN│ 30│20│15│4│ F│.6│NEC │ N│0.18│ 23│ 143│ 1.4│
│ COMP.TEL : 7 CE 3 ST │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SUBARBORET: Pad. Prb. Corn /0.1 PE 0.3S mixt ├───┴──┴──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ 40 C 4.5 HA GF.2-1C, SUP:A TS:8321 TP:7435 │ │P │GE│ANI│CM│ M│P│TE│AJ│ │LI│CONS│ HA│ UA │ HA│
│ INC. ALTITUDINE: 130 M. │CE │ 8│IN│ 15│ 8│ 4│3│ │.2│RN │ V│0.80│ 18│ 81│ 4.0│
│ LITIERA:lipsa TIP FLORA:Festuca pseudovina │ST │ 2│ P│ 15│ 6│ 3│3│ M│.2│NEC │ V│0.20│ 3│ 14│ 0.9│
│ COMP.TEL : 7 CE 3 ST │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SUBARBORET: Pad. Prb. Mcs. /0.1 PE 0.2S mixt ├───┴──┴──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ LUCRARI PROP. CURATIRI/0.5S │
│ RARITURI │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ INC. ALTITUDINE: 130 M. │CE │ 5│LT│ 65│32│20│3│ │.6│RN │ N│0.35│ 92│ 28│ 2.3│
│ LITIERA:continua - subtire TIP FLORA:Festuca pseudovina │GO │ 3│LT│ 65│26│18│3│ M│.6│RN │ N│0.21│ 54│ 16│ 1.2│
│ Natural fundamental prod. mij relativ-echien │ST │ 2│LT│ 65│26│18│3│ M│.6│RN │ N│0.14│ 35│ 11│ 0.9│
│ COMP.ACTUALA : 5 CE 3 GO 2 ST │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL : 5 GO 3 CE 2 ST │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
83
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
84
DESCRIERE PARCELARA
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ INC. ALTITUDINE: 130 M. │CE │ 9│ P│ 35│18│14│3│ │.5│NEC │ N│0.81│118│ 649│ 6.3│
│ LITIERA:intrerupta-subtire TIP FLORA:Festuca pseudovina │ST │ 1│ P│ 35│16│13│3│ I│.5│NEC │ N│0.09│ 14│ 77│ 0.8│
│ COMP.TEL : 7 CE 3 ST │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SUBARBORET: Pad. Ln.c /0.1 PE 0.3S mixt ├───┴──┴──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ INC. ALTITUDINE: 130 M. │SC │10│LT│ 15│ 7│ 8│3│ │.4│NEC │ N│1.00│ 39│ 156│10.2│
│ LITIERA:lipsa TIP FLORA:Festuca pseudovina │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.ACTUALA : 10 SC │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL :10 SC │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SUBARBORET: ├───┴──┴──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ DATE COMPL. Alte date complement. │TOTAL │ 15│ │ │3│ │ │ │ │1.00│ 39│ 156│10.2│
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ 130L 0.6 HA GF.0 SUP: TS: TP: │ │P │GE│ANI│CM│ M│P│TE│AJ│ │LI│CONS│ HA│ UA │ HA│
│ INC. ALTITUDINE: 200 M. │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.ACTUALA : │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL : │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SORT: VIRSTA EXPL. │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SUBARBORET: ├───┴──┴──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ INC. ALTITUDINE: 200 M. │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.ACTUALA : │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL : │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SORT: VIRSTA EXPL. │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SUBARBORET: ├───┴──┴──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
85
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 130L │ Date complementare: │
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
86
DESCRIERE PARCELARA
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ INC. ALTITUDINE: 200 M. │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.ACTUALA : │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL : │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SORT: VIRSTA EXPL. │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SUBARBORET: ├───┴──┴──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ INC. ALTITUDINE: 130 M. │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.ACTUALA : │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL : │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SORT: VIRSTA EXPL. │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SUBARBORET: ├───┴──┴──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ INC. ALTITUDINE: 130 M. │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.ACTUALA : │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL : │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SORT: VIRSTA EXPL. │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SUBARBORET: ├───┴──┴──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ INC. ALTITUDINE: 130 M. │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.ACTUALA : │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL : │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SORT: VIRSTA EXPL. │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SUBARBORET: ├───┴──┴──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
87
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
88
DESCRIERE PARCELARA
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ INC. ALTITUDINE: 130 M. │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.ACTUALA : │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL : │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SORT: VIRSTA EXPL. │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SUBARBORET: ├───┴──┴──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ INC. ALTITUDINE: 130 M. │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.ACTUALA : │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL : │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SORT: VIRSTA EXPL. │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SUBARBORET: ├───┴──┴──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬─┬──┬──┬───────┬──┬────┬─────────┬────┐
│ INC. ALTITUDINE: 130 M. │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.ACTUALA : │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ COMP.TEL : │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SORT: VIRSTA EXPL. │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SEM.UTIL: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │
│ SUBARBORET: ├───┴──┴──┼───┼──┼──┼─┼──┼──┼───────┼──┼────┼───┼─────┼────┤
│ DATE COMPL. │TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┴───┴──┴──┴─┴──┴──┴───────┴──┴────┴───┴─────┴────┘
│ POL: ERZ: │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
89
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
├───────┘ │
│ │
├────┬─────────────┬──────┬────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼────────┼─────┼─────────┼────────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼───────────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────┴────────┴─────┴─────────┴────────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴───────────┴─────┴──────┘
90
15.1.2. Date complementare

Nr.
u.a. Date complementare
crt.
1 21C În capătul subparcelei lângă linia parcelară se gasește Salcâm; Diseminat: Cer 7 mc
2 22C Diverse tari: Cer, Gorun, Cireș, Carpen
3 37A Consistență variabilă 0,8-0,9
4 38B Diverse tari: Cer (20mc), Stejar (10mc), Ulm (7mc) =37mc
5 42A Consistență variabilă 0,6-0,7
15.1.3. Evidenţa arboretelor inventariate de ocolul silvic
S Metoda de
U.A
-ha- inventariere
21C 1,6 Fir cu fir
22C 1,7 Fir cu fir
38B 2,7 Fir cu fir
91

********************************************************************************************************************
* ! SUPRAFATA (HA) *
* C A T E G O R I E D E F O L O S I N T A !---------------------------*
* ! GRF. I ! GRF.II ! TOTAL *
*==================================================================================================================*
* A - Paduri si terenuri destinate impaduririi sau reimpaduririi ! ! 138.0 ! 138.0 *
* ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* A1 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care se reglementeaza ! ! 138.0 ! 138.0 *
* recoltarea de produse principale ! ! ! *
* ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* A11- Paduri inclusiv plantatii cu reusita definitiva ! ! 138.0 ! 138.0 *
* 9 B 9 C 10 21 A 21 B 21 C 22 A 22 B 22 C 33 34 A 34 B 34 C 35 A 35 B ! ! ! *
* 35 C 36 37 A 37 B 38 A 38 B 39 A 39 B 40 A 40 B 40 C 42 A 42 B 42 C ! ! ! *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* A12- Regenerari pe cale artificiala cu reusita partiala ! ! ! *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* A13- Regenerari pe cale naturala cu reusita partiala ! ! ! *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* A14- Terenuri de reimpadurit in urma taierilor rase, a doboriturilor de vint ! ! ! *
* sau a altor cauze ! ! ! *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* A15- Poieni sau goluri destinate impaduririi ! ! ! *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* A16- Terenuri degradate prevazute a se impadurii ! ! ! *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* A17- Rachitarii naturale ori create prin culturi ! ! ! *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* A2 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care nu se reglementeaza ! ! ! *
* recoltarea de produse principale ! ! ! *
* ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* A21 - Paduri inclusiv plantatii cu reusita definitiva ! ! ! *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* A22 - Terenuri impadurite pe cale naturala sau artificiala ! ! ! *
* cu reusita partiala ! ! ! *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* A23 - Terenuri de reimpadurit in urma doboriturilor de vint sau a altor cauze ! ! ! *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* A24 - Poieni sau goluri destinate impaduririi ! ! ! *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* A25 - Terenuri degradate destinate impaduririi ! ! ! *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* B - Terenuri afectate gospodaririi silvice ! ! 5.2 ! 5.2 *
* ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* B1 - Linii parcelare principale ! ! 5.2 ! 5.2 *
* 130L 157L 158L 175L 176L 177L 178L 179L 232L ! ! ! *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* B2 - Linii de vinatoare si terenuri pentru hrana vinatului ! ! ! *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* B3 - Instalatii de transport forestier: drumuri, cai ferate ! ! ! *
* si funiculare permanente ! ! ! *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* B4 - Cladiri, curti si depozite permanente ! ! ! *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* B5 - Pepiniere si plantatii seminciere ! ! ! *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* B6 - Culturi de arbusti fructiferi, de plante medicinale si melifere, etc ! ! ! *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* B7 - Terenuri cultivate pentru nevoile administratiei ! ! ! *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* B8 - Terenuri cu fazanerii, pastravarii, centre de prelucrare a ! ! ! *
* fructelor de padure, uscatorii de seminte, etc. ! ! ! *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* B9 - Ape care fac parte din fondul forestier ! ! ! *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* B10 - Culoare pentru linii de inalta tensiune ! ! ! *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* C - Terenuri neproductive: stincarii, saraturi, mlastini, ravene, etc. ! ! 0.2 ! 0.2 *
* 35N ! ! ! *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* D - Terenuri scoase temporar din fondul forestier ! ! ! *
* ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* D1 - Transmise prin acte normative in folosinta temporare a unor organizatii ! ! ! *
* socialiste pentru instalatii electrice,petroliere sau ! ! ! *
* hidrotehnice,pentru cariere,depozite,etc. ! ! ! *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* D2 - Detinute de persoane fizice sau juridice fara aprobarile legale ! ! ! *
* necesare, ocupatii si litigii ! ! ! *
*08 ! ! ! *
*==================================================================================================================*
* TOTAL: A + B + C + D ! 0.0 ! 143.4 ! 143.4 *
********************************************************************************************************************
92

***************************************************************************************************************
*GF IFCT1I FCT I U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *
*=============================================================================================================*
* 0 I I I 35N 130L 157L 158L 175L 176L 177L 178L 179L 232L *
* I I I-------------------------------------------------------------------------------------------*
* I I I TOTAL FCT: 10 UA 5.4 HA *
* I -----------------------------------------------------------------------------------------------------*
* I TOTAL FCT1: 10 UA 5.4 HA *
* I=========================================================================================================*
* TOTAL UP. GF0: 10 UA 5.4 HA *
*=============================================================================================================*
* I TOTAL 1C: 21 UA 122.4 HA *
* I=========================================================================================================*
* 2 I 1D I I 21 C 34 B 34 C 35 C 37 B 38 B 39 B 42 C *
* I I I-------------------------------------------------------------------------------------------*
* I I I TOTAL FCT: 8 UA 15.6 HA *
* I -----------------------------------------------------------------------------------------------------*
* I TOTAL FCT1: 8 UA 15.6 HA *
* I=========================================================================================================*
* TOTAL UP. GF2: 29 UA 138.0 HA *
*=============================================================================================================*
* TOTAL UP: 39 UA 143.4 HA *
***************************************************************************************************************

********************************************************************************************************************************
* ! S U P R A F A T A ! V O L U M ! CRESTERE !VIR! !PRODUCTIVI-! CONSISTENTA ! AMESTEC !MOD REGEN. ! VITALITATE*
*SPE-! ! IN ! ! !STA! ! TATE ! !0.1!0.4!0.7! ! 50! ! ! ! ! ! ! *
* ! T O T A L ! GRUPA I ! TOTAL ! ! TOTALA! MC/!MED!CLP!SUP!MED!INF! ! - ! - ! - !<50! - !>80! SM! PL! LS!VIG!NOR!SLB*
*CIA ! ! ! ! ! !%! ! HA ! !MED! ! ! !MED!0.3!0.6!1.0! ! 80! ! ! ! ! ! ! *
* ! HA ! % ! HA ! % ! MC ! ! MC ! !ANI! ! % ! % ! % ! ! % ! % ! % ! % ! % ! % ! % ! % ! % ! % ! % ! % *
*==============================================================================================================================*
*CE ! 92.3! 67! ! ! 15069! 71! 632! 6.8! 47!2.4! 58! 42! ! 84! ! !100! ! 32! 68! 66! 11! 23! 3! 97! *
*SC ! 19.8! 14! ! ! 1091! 5! 131! 6.6! 19!3.4! ! 65! 35! 89! ! 12! 88! 25! 5! 70! 16! ! 84! !100! *
*GO ! 13.4! 10! ! ! 3592! 17! 67! 5.0! 68!2.4! 62! 38! ! 79! ! !100! 64! ! 36! ! !100! !100! *
*ST ! 7.4! 5! ! ! 879! 4! 58! 7.8! 35!3.0! !100! ! 91! ! !100!100! ! ! 5! 93! 2! 12! 88! *
*CA ! 2.5! 2! ! ! 463! 2! 12! 4.8! 55!3.5! ! 52! 48! 80! ! !100! 48! ! 52! ! !100! ! !100*
*PIN ! 2.1! 2! ! ! 268! 1! 14! 6.6! 40!3.0! !100! ! 80! ! !100!100! ! ! !100! ! ! !100*
*DT ! 0.5! ! ! ! 64! ! 3! 6.0! 33!3.0! !100! ! 60! ! 60! 40!100! ! ! ! !100! !100! *
*==============================================================================================================================*
*TOT ! 138.0!100! ! ! 21426!100! 917! 6.6! 44!2.6! 44! 50! 6! 84! ! 1! 99! 18! 22! 60! 47! 14! 39! 3! 94! 3*
*==============================================================================================================================*
* SUPRAFATA TOTALA : 143.4 HA NR.PARCELE : 022 SPF. MEDIE PARCELA: 6.5 NR.UA: 39 SPF.MED. UA: 3.6 *
********************************************************************************************************************************
15.2.4. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcììio-

nale
***********************************************************************************************************************************
*G!S!C ! Clasa de productie ! T O T A L !Vir!Cl.! Consistenta *
*r!u!a ! ! Suprafata V O L U M ! Crestere ! ! ! ! ! *
* u ! b ! t ! I ! II ! III ! IV ! V ! ! !% ! ! ! ! ! !sta!pr.! <0.4 !0.4-0.6! >0.6 *
*p!g!e ! ! ! ! ! ! ! % !K ! ! % !Mc/ ! !Mc/ ! ! ! ! ! *
* a ! r ! g ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! ! ! M.C. ! ! Ha! M.C.! Ha!Ani!med! Ha ! Ha ! Ha *
*=================================================================================================================================*
* 2 ! 1 ! 1C ! ! 60.8! 57.1! 4.5! ! 122.4! 89!84! 20534! 96! 167! 812! 6.6! 48!2.5! ! ! 122.4*
* ! ! 1D ! ! 0.2! 11.6! 3.8! ! 15.6! 11!87! 892! 4! 57! 105! 6.7! 19!3.2! 2.7! ! 12.9*
* ! -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* !T.subgr.! ! 61.0! 68.7! 8.3! ! 138.0!100!84! 21426!100! 155! 917! 6.6! 44!2.6! 2.7! ! 135.3*
* ! ! ! 44 % ! 50 % ! 6 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 2%! ! 98 % *
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* T.grupa ! ! 61.0! 68.7! 8.3! ! 138.0!100!84! 21426!100! 155! 917! 6.6! 44!2.6! 2.7! ! 135.3*
* ! ! 44 % ! 50 % ! 6 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 2%! ! 98 % *
*=================================================================================================================================*
*TOTAL ! ! 61.0! 68.7! 8.3! ! 138.0!100!84! 21426!100! 155! 917! 6.6! 44!2.6! 2.7! ! 135.3*
* ! ! 44 % ! 50 % ! 6 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 2%! ! 98 % *
***********************************************************************************************************************************
15.2.5. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcìionale şi specii

********************************************************************************************************************************
* G ! Spe-! Clasa de productie ! T O T A L !Vir!Cl.! Consistenta *
* r ! cia! ! Suprafata V O L U M ! Crestere ! ! ! ! ! *
*u! ! I ! II ! III ! IV ! V ! ! !% ! ! ! ! ! !sta!pr.! <0.4 !0.4-0.6! >0.6 *
*p! ! ! ! ! ! ! ! % !K ! ! % !Mc/ ! !Mc/ ! ! ! ! ! *
*a! ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! ! ! M.C. ! ! Ha! M.C.! Ha!Ani!med! Ha ! Ha ! Ha *
*==============================================================================================================================*
* 2 ! CE ! ! 52.7! 39.6! ! ! 92.3! 67!84! 15069! 71! 163! 632! 6.8! 47!2.4! ! ! 92.3*
* ! SC ! ! ! 12.7! 7.1! ! 19.8! 14!89! 1091! 5! 55! 131! 6.6! 19!3.4! 2.4! ! 17.4*
* ! GO ! ! 8.3! 5.1! ! ! 13.4! 10!79! 3592! 17! 268! 67! 5.0! 68!2.4! ! ! 13.4*
* ! ST ! ! ! 7.4! ! ! 7.4! 5!91! 879! 4! 118! 58! 7.8! 35!3.0! ! ! 7.4*
* ! CA ! ! ! 1.3! 1.2! ! 2.5! 2!80! 463! 2! 185! 12! 4.8! 55!3.5! ! ! 2.5*
* ! PIN ! ! ! 2.1! ! ! 2.1! 2!80! 268! 1! 127! 14! 6.6! 40!3.0! ! ! 2.1*
* ! DT ! ! ! 0.5! ! ! 0.5! !60! 64! ! 128! 3! 6.0! 33!3.0! 0.3! ! 0.2*
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*T.Grupa ! ! 61.0! 68.7! 8.3! ! 138.0!100!84! 21426!100! 155! 917! 6.6! 44!2.6! 2.7! ! 135.3*
* ! ! 44 % ! 50 % ! 6 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 2%! ! 98 % *
*==============================================================================================================================*
* TOTAL ! ! 61.0! 68.7! 8.3! ! 138.0!100!84! 21426!100! 155! 917! 6.6! 44!2.6! 2.7! ! 135.3*
* ! ! 44 % ! 50 % ! 6 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 2%! ! 98 % *
********************************************************************************************************************************
93

****************************************************************************************************************************
* ! Clasa de productie ! T O T A L !Vir!Cl.! Consistenta *
* Spe-! ! Suprafata V O L U M ! Crestere ! ! ! ! ! *
* cia ! I ! II ! III ! IV ! V ! ! !% ! ! ! ! ! !sta!pr.! <0.4 !0.4-0.6! >0.6 *
* ! ! ! ! ! ! ! % !K ! ! % !Mc/ ! !Mc/ ! ! ! ! ! *
* ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! ! ! M.C. ! ! Ha! M.C.! Ha!Ani!med! Ha ! Ha ! Ha *
*==========================================================================================================================*
* CE ! ! 52.7! 39.6! ! ! 92.3! 67!84! 15069! 71! 163! 632! 6.8! 47!2.4! ! ! 92.3*
* SC ! ! ! 12.7! 7.1! ! 19.8! 14!89! 1091! 5! 55! 131! 6.6! 19!3.4! 2.4! ! 17.4*
* GO ! ! 8.3! 5.1! ! ! 13.4! 10!79! 3592! 17! 268! 67! 5.0! 68!2.4! ! ! 13.4*
* ST ! ! ! 7.4! ! ! 7.4! 5!91! 879! 4! 118! 58! 7.8! 35!3.0! ! ! 7.4*
* CA ! ! ! 1.3! 1.2! ! 2.5! 2!80! 463! 2! 185! 12! 4.8! 55!3.5! ! ! 2.5*
* PIN ! ! ! 2.1! ! ! 2.1! 2!80! 268! 1! 127! 14! 6.6! 40!3.0! ! ! 2.1*
* DT ! ! ! 0.5! ! ! 0.5! !60! 64! ! 128! 3! 6.0! 33!3.0! 0.3! ! 0.2*
*==========================================================================================================================*
*TOTAL! ! 61.0! 68.7! 8.3! ! 138.0!100!84! 21426!100! 155! 917! 6.6! 44!2.6! 2.7! ! 135.3*
* ! ! 44 % ! 50 % ! 6 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 2%! ! 98 % *
****************************************************************************************************************************
15.2.7. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcììionale şi specii pentru fon-
dul productiv
********************************************************************************************************************************
* G ! Spe-! Clasa de productie ! T O T A L !Vir!Cl.! Consistenta *
* r ! cia! ! Suprafata V O L U M ! Crestere ! ! ! ! ! *
*u! ! I ! II ! III ! IV ! V ! ! !% ! ! ! ! ! !sta!pr.! <0.4 !0.4-0.6! >0.6 *
*p! ! ! ! ! ! ! ! % !K ! ! % !Mc/ ! !Mc/ ! ! ! ! ! *
*a! ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! ! ! M.C. ! ! Ha! M.C.! Ha!Ani!med! Ha ! Ha ! Ha *
*==============================================================================================================================*
* 2 ! CE ! ! 52.7! 39.6! ! ! 92.3! 67!84! 15069! 71! 163! 632! 6.8! 47!2.4! ! ! 92.3*
* ! SC ! ! ! 12.7! 7.1! ! 19.8! 14!89! 1091! 5! 55! 131! 6.6! 19!3.4! 2.4! ! 17.4*
* ! GO ! ! 8.3! 5.1! ! ! 13.4! 10!79! 3592! 17! 268! 67! 5.0! 68!2.4! ! ! 13.4*
* ! ST ! ! ! 7.4! ! ! 7.4! 5!91! 879! 4! 118! 58! 7.8! 35!3.0! ! ! 7.4*
* ! CA ! ! ! 1.3! 1.2! ! 2.5! 2!80! 463! 2! 185! 12! 4.8! 55!3.5! ! ! 2.5*
* ! PIN ! ! ! 2.1! ! ! 2.1! 2!80! 268! 1! 127! 14! 6.6! 40!3.0! ! ! 2.1*
* ! DT ! ! ! 0.5! ! ! 0.5! !60! 64! ! 128! 3! 6.0! 33!3.0! 0.3! ! 0.2*
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* T.Grupa ! ! 61.0! 68.7! 8.3! ! 138.0!100!84! 21426!100! 155! 917! 6.6! 44!2.6! 2.7! ! 135.3*
* ! ! 44 % ! 50 % ! 6 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 2%! ! 98 % *
*------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! CE ! ! 52.7! 39.6! ! ! 92.3! 67!84! 15069! 71! 163! 632! 6.8! 47!2.4! ! ! 92.3*
* ! SC ! ! ! 12.7! 7.1! ! 19.8! 14!89! 1091! 5! 55! 131! 6.6! 19!3.4! 2.4! ! 17.4*
* ! GO ! ! 8.3! 5.1! ! ! 13.4! 10!79! 3592! 17! 268! 67! 5.0! 68!2.4! ! ! 13.4*
* ! ST ! ! ! 7.4! ! ! 7.4! 5!91! 879! 4! 118! 58! 7.8! 35!3.0! ! ! 7.4*
* ! CA ! ! ! 1.3! 1.2! ! 2.5! 2!80! 463! 2! 185! 12! 4.8! 55!3.5! ! ! 2.5*
* ! PIN ! ! ! 2.1! ! ! 2.1! 2!80! 268! 1! 127! 14! 6.6! 40!3.0! ! ! 2.1*
* ! DT ! ! ! 0.5! ! ! 0.5! !60! 64! ! 128! 3! 6.0! 33!3.0! 0.3! ! 0.2*
*------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL ! ! 61.0! 68.7! 8.3! ! 138.0!100!84! 21426!100! 155! 917! 6.6! 44!2.6! 2.7! ! 135.3*
* ! ! 44 % ! 50 % ! 6 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 2%! ! 98 % *
********************************************************************************************************************************
15.2.8. Structura și mărimea fondului forestier pe subunităţi de producţie/protecìie

după vârstă, grupe funcìionale şi specii
SUP: A Pag:01
***********************************************************************************************************************************
* !G! ! Clasa de productie ! T O T A L !Vir!Cl.! Consistenta *
*CL.! r ! ! ! Suprafata V O L U M ! Crestere ! ! ! ! ! *
*de ! u !Spe-! I ! II ! III ! IV ! V ! ! !% ! ! ! ! ! !sta!pr.! <0.4 !0.4-0.6! >0.6 *
*vir! p ! cia! ! ! ! ! ! ! % !K ! ! % !Mc/ ! !Mc/ ! ! ! ! ! *
*sta! a ! ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! ! ! M.C. ! ! Ha! M.C.! Ha!Ani!med! Ha ! Ha ! Ha *
*=================================================================================================================================*
* 1 ! 2 ! CE ! ! ! 3.6! ! ! 3.6! 23! ! 81! 26! 22! 18! 5.0! 15!3.0! ! ! 3.6*
* ! ! SC ! ! ! 9.9! 1.4! ! 11.3! 71! ! 224! 70! 19! 90! 7.9! 9!3.1! ! ! 11.3*
* ! ! ST ! ! ! 0.9! ! ! 0.9! 6! ! 14! 4! 15! 4! 4.4! 15!3.0! ! ! 0.9*
* ! --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! T.Grupa! ! ! 14.4! 1.4! ! 15.8!100! ! 319!100! 20! 112! 7.0! 11!3.1! ! ! 15.8*
* ! ! ! ! 91 % ! 9 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 % *
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! CE ! ! ! 3.6! ! ! 3.6! 23! ! 81! 26! 22! 18! 5.0! 15!3.0! ! ! 3.6*
* ! ! SC ! ! ! 9.9! 1.4! ! 11.3! 71! ! 224! 70! 19! 90! 7.9! 9!3.1! ! ! 11.3*
* ! ! ST ! ! ! 0.9! ! ! 0.9! 6! ! 14! 4! 15! 4! 4.4! 15!3.0! ! ! 0.9*
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* T.cl.virsta! ! ! 14.4! 1.4! ! 15.8! 12! ! 319! 2! 20! 112! 7.0! 11!3.1! ! ! 15.8*
* ! ! ! 91 % ! 9 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 % *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 2 ! 2 ! CE ! ! 25.8! 35.5! ! ! 61.3! 78!85! 8374! 81! 136! 460! 7.5! 38!2.6! ! ! 61.3*
* ! ! SC ! ! ! 2.7! 5.7! ! 8.4! 11!74! 829! 8! 98! 39! 4.6! 31!3.7! 2.4! ! 6.0*
* ! ! ST ! ! ! 6.3! ! ! 6.3! 8!90! 797! 8! 126! 54! 8.5! 36!3.0! ! ! 6.3*
* ! ! PIN! ! ! 2.1! ! ! 2.1! 3!80! 268! 2! 127! 14! 6.6! 40!3.0! ! ! 2.1*
* ! ! DT ! ! ! 0.5! ! ! 0.5! !60! 64! 1! 128! 3! 6.0! 33!3.0! 0.3! ! 0.2*
* ! --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! T.Grupa! ! 25.8! 47.1! 5.7! ! 78.6!100!84! 10332!100! 131! 570! 7.2! 37!2.7! 2.7! ! 75.9*
* ! ! ! 33 % ! 60 % ! 7 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 3%! ! 97 % *
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! CE ! ! 25.8! 35.5! ! ! 61.3! 78!85! 8374! 81! 136! 460! 7.5! 38!2.6! ! ! 61.3*
* ! ! SC ! ! ! 2.7! 5.7! ! 8.4! 11!74! 829! 8! 98! 39! 4.6! 31!3.7! 2.4! ! 6.0*
* ! ! ST ! ! ! 6.3! ! ! 6.3! 8!90! 797! 8! 126! 54! 8.5! 36!3.0! ! ! 6.3*
* ! ! PIN! ! ! 2.1! ! ! 2.1! 3!80! 268! 2! 127! 14! 6.6! 40!3.0! ! ! 2.1*
* ! ! DT ! ! ! 0.5! ! ! 0.5! !60! 64! 1! 128! 3! 6.0! 33!3.0! 0.3! ! 0.2*
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* T.cl.virsta! ! 25.8! 47.1! 5.7! ! 78.6! 57!84! 10332! 48! 131! 570! 7.2! 37!2.7! 2.7! ! 75.9*
* ! ! 33 % ! 60 % ! 7 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 3%! ! 97 % *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
94
***********************************************************************************************************************************
* !G! ! Clasa de productie ! T O T A L !Vir!Cl.! Consistenta *
*CL.! r ! ! ! Suprafata V O L U M ! Crestere ! ! ! ! ! *
*de ! u !Spe-! I ! II ! III ! IV ! V ! ! !% ! ! ! ! ! !sta!pr.! <0.4 !0.4-0.6! >0.6 *
*vir! p ! cia! ! ! ! ! ! ! % !K ! ! % !Mc/ ! !Mc/ ! ! ! ! ! *
*sta! a ! ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! ! ! M.C. ! ! Ha! M.C.! Ha!Ani!med! Ha ! Ha ! Ha *
*=================================================================================================================================*
* 3 ! 2 ! SC ! ! ! 0.1! ! ! 0.1! 6!80! 38! 8! 380! 2!20.0! 55!3.0! ! ! 0.1*
* ! ! GO ! ! 0.2! ! ! ! 0.2! 13!80! 165! 34! 825! 1! 5.0! 70!2.0! ! ! 0.2*
* ! ! CA ! ! ! 1.3! ! ! 1.3! 81!80! 278! 58! 213! 6! 4.6! 55!3.0! ! ! 1.3*
* ! --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! T.Grupa! ! 0.2! 1.4! ! ! 1.6!100!80! 481!100! 300! 9! 5.6! 57!2.9! ! ! 1.6*
* ! ! ! 13 % ! 87 % ! ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 % *
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! SC ! ! ! 0.1! ! ! 0.1! 6!80! 38! 8! 380! 2!20.0! 55!3.0! ! ! 0.1*
* 3 ! ! GO ! ! 0.2! ! ! ! 0.2! 13!80! 165! 34! 825! 1! 5.0! 70!2.0! ! ! 0.2*
* ! ! CA ! ! ! 1.3! ! ! 1.3! 81!80! 278! 58! 213! 6! 4.6! 55!3.0! ! ! 1.3*
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* T.cl.virsta! ! 0.2! 1.4! ! ! 1.6! 1!80! 481! 2! 300! 9! 5.6! 57!2.9! ! ! 1.6*
* ! ! 13 % ! 87 % ! ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 % *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 4 ! 2 ! CE ! ! 23.5! 0.3! ! ! 23.8! 64!80! 5693! 63! 239! 141! 5.9! 69!2.0! ! ! 23.8*
* ! ! GO ! ! 7.3! 5.1! ! ! 12.4! 33!80! 3213! 35! 259! 63! 5.0! 67!2.4! ! ! 12.4*
* ! ! ST ! ! ! ! ! ! ! ! ! 11! ! ! ! ! ! ! ! ! *
* ! ! CA ! ! ! ! 1.2! ! 1.2! 3!80! 185! 2! 154! 6! 5.0! 55!4.0! ! ! 1.2*
* ! --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! T.Grupa! ! 30.8! 5.4! 1.2! ! 37.4!100!80! 9102!100! 243! 210! 5.6! 68!2.2! ! ! 37.4*
* ! ! ! 83 % ! 14 % ! 3 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 % *
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! CE ! ! 23.5! 0.3! ! ! 23.8! 64!80! 5693! 63! 239! 141! 5.9! 69!2.0! ! ! 23.8*
* ! ! GO ! ! 7.3! 5.1! ! ! 12.4! 33!80! 3213! 35! 259! 63! 5.0! 67!2.4! ! ! 12.4*
* ! ! ST ! ! ! ! ! ! ! ! ! 11! ! ! ! ! ! ! ! ! *
* ! ! CA ! ! ! ! 1.2! ! 1.2! 3!80! 185! 2! 154! 6! 5.0! 55!4.0! ! ! 1.2*
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* T.cl.virsta! ! 30.8! 5.4! 1.2! ! 37.4! 27!80! 9102! 42! 243! 210! 5.6! 68!2.2! ! ! 37.4*
* ! ! 83 % ! 14 % ! 3 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 % *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 5 ! 2 ! CE ! ! 3.4! 0.2! ! ! 3.6! 78!70! 921! 77! 255! 13! 3.6! 85!2.1! ! ! 3.6*
* ! ! GO ! ! 0.8! ! ! ! 0.8! 18!70! 214! 18! 267! 3! 3.7! 85!2.0! ! ! 0.8*
* ! ! ST ! ! ! 0.2! ! ! 0.2! 4!70! 57! 5! 285! ! ! 98!3.0! ! ! 0.2*
* ! --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! T.Grupa! ! 4.2! 0.4! ! ! 4.6!100!70! 1192!100! 259! 16! 3.4! 86!2.1! ! ! 4.6*
* ! ! ! 91 % ! 9 % ! ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 % *
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! CE ! ! 3.4! 0.2! ! ! 3.6! 78!70! 921! 77! 255! 13! 3.6! 85!2.1! ! ! 3.6*
* ! ! GO ! ! 0.8! ! ! ! 0.8! 18!70! 214! 18! 267! 3! 3.7! 85!2.0! ! ! 0.8*
* ! ! ST ! ! ! 0.2! ! ! 0.2! 4!70! 57! 5! 285! ! ! 98!3.0! ! ! 0.2*
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* T.cl.virsta! ! 4.2! 0.4! ! ! 4.6! 3!70! 1192! 6! 259! 16! 3.4! 86!2.1! ! ! 4.6*
* ! ! 91 % ! 9 % ! ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 % *
*=================================================================================================================================*
* ! 2 ! CE ! ! 52.7! 39.6! ! ! 92.3! 67!84! 15069! 71! 163! 632! 6.8! 47!2.4! ! ! 92.3*
* ! 2 ! SC ! ! ! 12.7! 7.1! ! 19.8! 14!89! 1091! 5! 55! 131! 6.6! 19!3.4! 2.4! ! 17.4*
* ! ! GO ! ! 8.3! 5.1! ! ! 13.4! 10!79! 3592! 17! 268! 67! 5.0! 68!2.4! ! ! 13.4*
* ! ! ST ! ! ! 7.4! ! ! 7.4! 5!91! 879! 4! 118! 58! 7.8! 35!3.0! ! ! 7.4*
* ! ! CA ! ! ! 1.3! 1.2! ! 2.5! 2!80! 463! 2! 185! 12! 4.8! 55!3.5! ! ! 2.5*
* ! ! PIN! ! ! 2.1! ! ! 2.1! 2!80! 268! 1! 127! 14! 6.6! 40!3.0! ! ! 2.1*
* ! ! DT ! ! ! 0.5! ! ! 0.5! !60! 64! ! 128! 3! 6.0! 33!3.0! 0.3! ! 0.2*
* ! --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! T.Grupa! ! 61.0! 68.7! 8.3! ! 138.0!100!84! 21426!100! 155! 917! 6.6! 44!2.6! 2.7! ! 135.3*
* ! ! ! 44 % ! 50 % ! 6 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 2%! ! 98 % *
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! CE ! ! 52.7! 39.6! ! ! 92.3! 67!84! 15069! 71! 163! 632! 6.8! 47!2.4! ! ! 92.3*
* ! ! SC ! ! ! 12.7! 7.1! ! 19.8! 14!89! 1091! 5! 55! 131! 6.6! 19!3.4! 2.4! ! 17.4*
* ! ! GO ! ! 8.3! 5.1! ! ! 13.4! 10!79! 3592! 17! 268! 67! 5.0! 68!2.4! ! ! 13.4*
* ! ! ST ! ! ! 7.4! ! ! 7.4! 5!91! 879! 4! 118! 58! 7.8! 35!3.0! ! ! 7.4*
* ! ! CA ! ! ! 1.3! 1.2! ! 2.5! 2!80! 463! 2! 185! 12! 4.8! 55!3.5! ! ! 2.5*
* ! ! PIN! ! ! 2.1! ! ! 2.1! 2!80! 268! 1! 127! 14! 6.6! 40!3.0! ! ! 2.1*
* ! ! DT ! ! ! 0.5! ! ! 0.5! !60! 64! ! 128! 3! 6.0! 33!3.0! 0.3! ! 0.2*
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL! ! 61.0! 68.7! 8.3! ! 138.0!100!84! 21426!100! 155! 917! 6.6! 44!2.6! 2.7! ! 135.3*
* ! ! 44 % ! 50 % ! 6 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 2%! ! 98 % *
***********************************************************************************************************************************
95
15.2.9. Structura si mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate și

specii
********************************************************************************************************************************
* ! ! Clasa de productie ! T O T A L !Vir!Cl.! Consistenta *
*Cl.! ! ! Suprafata V O L U M ! Crestere ! ! ! ! ! *
*de ! Spe-! I ! II ! III ! IV ! V ! ! !% ! ! ! ! ! !sta!pr.! <0.4 !0.4-0.6! >0.6 *
*ex-! cia! ! ! ! ! ! ! % !K ! ! % !Mc/ ! !Mc/ ! ! ! ! ! *
*pl.! ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! ! ! M.C. ! ! Ha! M.C.! Ha!Ani!med! Ha ! Ha ! Ha *
*==============================================================================================================================*
* 1 ! CE ! ! 3.4! ! ! ! 3.4! 33!70! 869! 44! 255! 13! 3.8! 85!2.0! ! ! 3.4*
* ! SC ! ! ! 1.6! 2.4! ! 4.0! 39!60! 400! 20! 100! 11! 2.7! 32!3.6! 2.4! ! 1.6*
* ! GO ! ! 1.0! ! ! ! 1.0! 10!72! 379! 19! 379! 4! 4.0! 82!2.0! ! ! 1.0*
* ! CA ! ! ! 1.3! ! ! 1.3! 13!80! 278! 14! 213! 6! 4.6! 55!3.0! ! ! 1.3*
* ! DT ! ! ! 0.5! ! ! 0.5! 5!60! 64! 3! 128! 3! 6.0! 33!3.0! 0.3! ! 0.2*
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*T.cl.expl! ! 4.4! 3.4! 2.4! ! 10.2! 7!67! 1990! 9! 195! 37! 3.6! 58!2.8! 2.7! ! 7.5*
* ! ! 43 % ! 33 % ! 24 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 26 % ! ! 74 % *
*------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 2 ! CE ! ! ! 0.2! ! ! 0.2! 4!70! 52! 18! 260! ! ! 93!3.0! ! ! 0.2*
* ! SC ! ! ! 4.3! 0.8! ! 5.1! 93! ! 181! 62! 35! 49! 9.6! 14!3.2! ! ! 5.1*
* ! ST ! ! ! 0.2! ! ! 0.2! 3!70! 57! 20! 285! ! ! 98!3.0! ! ! 0.2*
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*T.cl.expl! ! ! 4.7! 0.8! ! 5.5! 4!98! 290! 1! 52! 49! 8.9! 20!3.1! ! ! 5.5*
* ! ! ! 85 % ! 15 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 % *
*------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 3 ! CE ! ! 10.0! ! ! ! 10.0! 58!80! 2391! 88! 239! 58! 5.8! 70!2.0! ! ! 10.0*
* ! SC ! ! ! 5.6! 0.6! ! 6.2! 36! ! 43! 2! 6! 41! 6.6! 5!3.1! ! ! 6.2*
* ! GO ! ! 1.1! ! ! ! 1.1! 6!80! 274! 10! 249! 6! 5.4! 70!2.0! ! ! 1.1*
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*T.cl.expl! ! 11.1! 5.6! 0.6! ! 17.3! 13!87! 2708! 13! 156! 105! 6.0! 47!2.4! ! ! 17.3*
* ! ! 65 % ! 32 % ! 3 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 % *
*------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 4 ! CE ! ! 7.0! ! ! ! 7.0! 60!80! 1767! 59! 252! 41! 5.8! 70!2.0! ! ! 7.0*
* ! GO ! ! 3.5! ! ! ! 3.5! 30!80! 1030! 35! 294! 19! 5.4! 70!2.0! ! ! 3.5*
* ! CA ! ! ! ! 1.2! ! 1.2! 10!80! 176! 6! 146! 6! 5.0! 55!4.0! ! ! 1.2*
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*T.cl.expl! ! 10.5! ! 1.2! ! 11.7! 8!80! 2973! 14! 254! 66! 5.6! 68!2.2! ! ! 11.7*
* ! ! 90 % ! ! 10 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 % *
*------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 5 ! CE ! ! 6.5! 0.2! ! ! 6.7! 47!80! 1517! 44! 226! 41! 6.1! 65!2.0! ! ! 6.7*
* ! GO ! ! 2.7! 5.0! ! ! 7.7! 53!80! 1897! 56! 246! 38! 4.9! 65!2.6! ! ! 7.7*
* ! ST ! ! ! ! ! ! ! ! ! 11! ! ! ! ! ! ! ! ! *
* ! CA ! ! ! ! ! ! ! ! ! 3! ! ! ! ! ! ! ! ! *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*T.cl.expl! ! 9.2! 5.2! ! ! 14.4! 10!80! 3428! 16! 238! 79! 5.4! 65!2.4! ! ! 14.4*
* ! ! 64 % ! 36 % ! ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 % *
*------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 6 ! CE ! ! 25.8! 27.6! ! ! 53.4! 85!85! 7457! 86! 139! 405! 7.5! 39!2.5! ! ! 53.4*
* 6 ! SC ! ! ! 1.2! 3.3! ! 4.5! 7!87! 467! 6! 103! 30! 6.6! 31!3.7! ! ! 4.5*
* ! GO ! ! ! 0.1! ! ! 0.1! !80! 12! ! 120! ! ! 65!3.0! ! ! 0.1*
* ! ST ! ! ! 2.9! ! ! 2.9! 5!90! 432! 5! 148! 25! 8.6! 37!3.0! ! ! 2.9*
* ! CA ! ! ! ! ! ! ! ! ! 6! ! ! ! ! ! ! ! ! *
* ! PIN ! ! ! 2.1! ! ! 2.1! 3!80! 268! 3! 127! 14! 6.6! 40!3.0! ! ! 2.1*
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*T.cl.expl! ! 25.8! 33.9! 3.3! ! 63.0! 46!85! 8642! 40! 137! 474! 7.5! 38!2.6! ! ! 63.0*
* ! ! 41 % ! 54 % ! 5 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 % *
*------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 7 ! CE ! ! ! 11.6! ! ! 11.6! 73!93! 1016! 73! 87! 74! 6.3! 29!3.0! ! ! 11.6*
* ! ST ! ! ! 4.3! ! ! 4.3! 27!92! 379! 27! 88! 33! 7.6! 31!3.0! ! ! 4.3*
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*T.cl.expl! ! ! 15.9! ! ! 15.9! 12!93! 1395! 7! 87! 107! 6.7! 29!3.0! ! ! 15.9*
* ! ! ! 100 % ! ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 % *
*==============================================================================================================================*
* TOTAL ! ! 61.0! 68.7! 8.3! ! 138.0!100!84! 21426!100! 155! 917! 6.6! 44!2.6! 2.7! ! 135.3*
* ! ! 44 % ! 50 % ! 6 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 2%! ! 98 % *
********************************************************************************************************************************
*************************************************************************************************************************************************
* TIP ! TIP ! CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PADURE ! TOTAL ! TERE- ! T O T A L *
* ! NATURAL FUNDAMENTAL ! D E R I V A T ! ARTIFICIAL ! NEDEFI-! ! NURI ! *
*STATI-!PADURE! DE PRODUCTIVITATE ! ! PARTIAL! TOTAL (DE PRODUCTIV.) ! DE PRODUCTIV. ! NIT ! PADURE ! ! ! *
* UNE ! ! SUP. ! MIJ. ! INF. ! SUBPROD! ! SUP. ! MIJ. ! INF. ! SUP+MIJ! INF. ! ! ! GOALE ! ! *
* ! ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! % *
*===============================================================================================================================================*
* 0! 0! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 5.4 ! 5.4!100*
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*TOTAL ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 5.4 ! 5.4! 4*
* ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 ! 100 ! *
*-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 6143 ! 7111 ! ! ! ! 4.9! ! ! ! ! ! ! ! 4.9! ! 4.9! 13*
* ! 7432 ! 30.5! ! ! 0.4! ! ! 1.6! ! 1.7! ! ! 34.2! ! 34.2! 87*
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*TOTAL ! 30.5! ! ! 5.3! ! ! 1.6! ! 1.7! ! ! 39.1! ! 39.1! 27*
* ! 78 ! ! ! 14 ! ! ! 4 ! ! 4 ! ! ! 100 ! ! 100 ! *
*-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 8312 ! 7121 ! 49.2! ! ! 20.6! ! ! ! ! 5.6! 4.0! ! 79.4! ! 79.4!100*
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*TOTAL ! 49.2! ! ! 20.6! ! ! ! ! 5.6! 4.0! ! 79.4! ! 79.4! 55*
* ! 62 ! ! ! 26 ! ! ! ! ! 7 ! 5 ! ! 100 ! ! 100 ! *
*-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 8321 ! 7124 ! ! 0.4! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 0.4! ! 0.4! 2*
* ! 7421 ! ! 4.4! ! ! ! ! ! ! 0.3! 0.1! ! 4.8! ! 4.8! 25*
* ! 7435 ! ! 4.8! ! ! ! ! ! ! 9.5! ! ! 14.3! ! 14.3! 73*
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*TOTAL ! ! 9.6! ! ! ! ! ! ! 9.8! 0.1! ! 19.5! ! 19.5! 14*
* ! ! 49 ! ! ! ! ! ! ! 50 ! 1 ! ! 100 ! ! 100 ! *
*===============================================================================================================================================*
*TOTAL ! 79.7! 9.6! ! 25.9! ! ! 1.6! ! 17.1! 4.1! ! 138.0! 5.4 ! 143.4!100*
* ! 58 ! 7 ! ! 19 ! ! ! 1 ! ! 12 ! 3 ! ! 96 ! 4 ! 100 ! *
*************************************************************************************************************************************************
96

*************************************************************************************************************************************************
* ! CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PADURE ! TOTAL ! TERE- ! T O T A L *
* FORMATIA ! NATURAL FUNDAMENTAL ! D E R I V A T ! ARTIFICIAL ! NEDEFI-! ! NURI ! *
* ! DE PRODUCTIVITATE ! ! PARTIAL! TOTAL (DE PRODUCTIV.) ! DE PRODUCTIV. ! NIT ! PADURE ! ! ! *
* FORESTIERA ! SUP. ! MIJ. ! INF. ! SUBPROD! ! SUP. ! MIJ. ! INF. ! SUP+MIJ! INF. ! ! ! GOALE ! ! *
* ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! % *
*===============================================================================================================================================*
*01 ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 5.4 ! 5.4! 4*
* ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 ! 100 ! *
*-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*71CERETE ! 49.2! 0.4! ! 25.5! ! ! ! ! 5.6! 4.0! ! 84.7! ! 84.7! 59*
* PURE ! 58 ! ! ! 30 ! ! ! ! ! 7 ! 5 ! ! 100 ! ! 100 ! *
*-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*74AMES CI CE ! 30.5! 9.2! ! 0.4! ! ! 1.6! ! 11.5! 0.1! ! 53.3! ! 53.3! 37*
*CU STEJ MEZOF! 57 ! 17 ! ! 1 ! ! ! 3 ! ! 22 ! ! ! 100 ! ! 100 ! *
*-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*TOTAL ! 79.7! 9.6! ! 25.9! ! ! 1.6! ! 17.1! 4.1! ! 138.0! 5.4 ! 143.4!100*
* ! 58 ! 7 ! ! 19 ! ! ! 1 ! ! 12 ! 3 ! ! 96 ! 4 ! 100 ! *
*===============================================================================================================================================*
* ! 89.3 ! 25.9! ! 1.6 ! 21.2 ! ! 138.0! 5.4 ! 143.4!100*
* ! 65 ! 19 ! ! 1 ! 15 ! ! 96 ! 4 ! 100 ! *
*************************************************************************************************************************************************

**********************************************************************************************************************************************
*FOR-! CAT. ! C A T E G O R I I D E I N C L I N A R E ! T O T A L *
* MA-! DE ! < 16 G ! 16 - 30 G ! 31 - 40 G ! > 40 G ! ! ! ! *
* TIA!ALTITU-! INS. ! P.INS.! UMBR. ! INS. ! P.INS.! UMBR. ! INS. ! P.INS.! UMBR. ! INS. !P.INS. ! UMBR. ! INS. !P.INS. ! UMBR.! TOTAL *
*FOR.! DINE! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA *
*============================================================================================================================================*
* 0 !01 - 02! 5.4! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 5.4! ! ! 5.4*
* ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL ! 5.4! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 5.4! ! ! 5.4*
* !-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! 100 ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 ! ! ! 100 *
*--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 71 !01 - 02! 84.7! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 84.7! ! ! 84.7*
* ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL ! 84.7! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 84.7! ! ! 84.7*
* !-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! 100 ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 ! ! ! 100 *
*--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 74 !01 - 02! 52.9! 0.4! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 52.9! 0.4! ! 53.3*
* ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL ! 52.9! 0.4! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 52.9! 0.4! ! 53.3*
* !-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! 99 ! 1 ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 99 ! 1 ! ! 100 *
*--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* !01 - 02! 143.0! 0.4! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 143.0! 0.4! ! 143.4*
* ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL ! 143.0! 0.4! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 143.0! 0.4! ! 143.4*
* !-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! 100 ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 ! ! ! 100 *
*============================================================================================================================================*
* TOTAL ! 143.4 ! ! ! ! 143.4*
* CAT.INCL ! 100 ! ! ! ! 100*
**********************************************************************************************************************************************

**********************************************************************************************************************************************
* ETAJE ! C A T E G O R I I D E I N C L I N A R E ! T O T A L *
* FITOCLIMA- ! < 16 G ! 16 - 30 G ! 31 - 40 G ! > 40 G ! ! ! ! *
* TICE ! INS. ! P.INS.! UMBR. ! INS. ! P.INS.! UMBR. ! INS. ! P.INS.! UMBR. ! INS. !P.INS. ! UMBR. ! INS. !P.INS. ! UMBR.! TOTAL *
* ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA *
*============================================================================================================================================*
* 0 ! 5.4! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 5.4! ! ! 5.4*
* !-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! 100 ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 ! ! ! 100 *
*--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 6 FD2 ! 38.7! 0.4! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 38.7! 0.4! ! 39.1*
* !-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! 99 ! 1 ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 99 ! 1 ! ! 100 *
*--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 8 FC ! 98.9! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 98.9! ! ! 98.9*
* !-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! 100 ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 ! ! ! 100 *
*============================================================================================================================================*
* TOTAL ! 143.0! 0.4! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 143.0! 0.4! ! 143.4*
* !-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! 100 ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 ! ! ! 100 *
**********************************************************************************************************************************************
97

************************************************************************************************************************************
* CRT ! UNITATI AMENAJISTICE *
*==================================================================================================================================*
* Natural fundamental subprod. ! 9 B 9 C 10 36 *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------*
*==================================================================================================================================*
* Total derivat de prod. mij. ! 21 C *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------*
*==================================================================================================================================*
* TOTAL DERIVATE: 1 UA 1.6 HA *
*==================================================================================================================================*
* Artificial de prod. inf. ! 34 B 37 B 38 B 39 B *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------*
*==================================================================================================================================*
* TOTAL 9 UA 31.6 HA *
************************************************************************************************************************************

************************************************************
* ! ! ! Padure cu consistenta ! *
* Natura !Categ.! Teren ! de ! Total *
* si ! de ! gol !0.1-0.4!0.5-0.7!0.8-1.0! *
* intensit.!incli-! ! ! ! ! *
* eroziunii! nare ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! *
*==========================================================*
*Fara eroz.! 0 -15! ! 8.1 ! 4.9 ! 130.4 ! 143.4 *
* !16 -25! ! ! ! ! *
* !26 -30! ! ! ! ! *
* !31 -35! ! ! ! ! *
* ! >35 ! ! ! ! ! *
* !-----------------------------------------------*
* Total ! ! 8.1 ! 4.9 ! 130.4 ! 143.4 *
*==========================================================*
*Er. in ad.! 0 -15! ! ! ! ! *
* !16 -25! ! ! ! ! *
* !26 -30! ! ! ! ! *
* !31 -35! ! ! ! ! *
* ! >35 ! ! ! ! ! *
* Slaba ! 0 -15! ! ! ! ! *
* !16 -25! ! ! ! ! *
* !26 -30! ! ! ! ! *
* !31 -35! ! ! ! ! *
* ! >35 ! ! ! ! ! *
* Moderata! 0 -15! ! ! ! ! *
* !16 -25! ! ! ! ! *
* !26 -30! ! ! ! ! *
* !31 -35! ! ! ! ! *
* ! >35 ! ! ! ! ! *
* Putern. ! 0 -15! ! ! ! ! *
* !16 -25! ! ! ! ! *
* !26 -30! ! ! ! ! *
* !31 -35! ! ! ! ! *
* ! >35 ! ! ! ! ! *
* F.puter.! 0 -15! ! ! ! ! *
* !16 -25! ! ! ! ! *
* !26 -30! ! ! ! ! *
* !31 -35! ! ! ! ! *
* ! >35 ! ! ! ! ! *
* Excesiva! 0 -15! ! ! ! ! *
* !16 -25! ! ! ! ! *
* !26 -30! ! ! ! ! *
* !31 -35! ! ! ! ! *
* ! >35 ! ! ! ! ! *
* !-----------------------------------------------*
* Total ! ! ! ! ! *
*==========================================================*
*Er. in sp.! 0 -15! ! ! ! ! *
* !16 -25! ! ! ! ! *
* !26 -30! ! ! ! ! *
* !31 -35! ! ! ! ! *
* ! >35 ! ! ! ! ! *
* Slaba ! 0 -15! ! ! ! ! *
* !16 -25! ! ! ! ! *
* !26 -30! ! ! ! ! *
* !31 -35! ! ! ! ! *
* ! >35 ! ! ! ! ! *
* Moderata! 0 -15! ! ! ! ! *
* !16 -25! ! ! ! ! *
* !26 -30! ! ! ! ! *
* !31 -35! ! ! ! ! *
* ! >35 ! ! ! ! ! *
* Putern. ! 0 -15! ! ! ! ! *
* !16 -25! ! ! ! ! *
* !26 -30! ! ! ! ! *
* !31 -35! ! ! ! ! *
* ! >35 ! ! ! ! ! *
* F.puter.! 0 -15! ! ! ! ! *
* !16 -25! ! ! ! ! *
* !26 -30! ! ! ! ! *
* !31 -35! ! ! ! ! *
* ! >35 ! ! ! ! ! *
* Excesiva! 0 -15! ! ! ! ! *
* !16 -25! ! ! ! ! *
* !26 -30! ! ! ! ! *
* !31 -35! ! ! ! ! *
* ! >35 ! ! ! ! ! *
* !-----------------------------------------------*
* Total ! ! ! ! ! *
*==========================================================*
98
************************************************************
* ! ! ! Padure cu consistenta ! *
* Natura !Categ.! Teren ! de ! Total *
* si ! de ! gol !0.1-0.4!0.5-0.7!0.8-1.0! *
* intensit.!incli-! ! ! ! ! *
* eroziunii! nare ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! *
*==========================================================*
*Fara eroz.! 0 -15! ! 8.1 ! 4.9 ! 130.4 ! 143.4 *
* !16 -25! ! ! ! ! *
* !26 -30! ! ! ! ! *
* !31 -35! ! ! ! ! *
* ! >35 ! ! ! ! ! *
* !-----------------------------------------------*
* Total ! ! 8.1 ! 4.9 ! 130.4 ! 143.4 *
*==========================================================*
* Total UP:! 0 -15! ! 8.1 ! 4.9 ! 130.4 ! 143.4 *
* !16 -25! ! ! ! ! *
* !26 -30! ! ! ! ! *
* !31 -35! ! ! ! ! *
* ! >35 ! ! ! ! ! *
* !-----------------------------------------------*
* ! ! 8.1 ! 4.9 ! 130.4 ! 143.4 *
************************************************************
************************************************************
* ! ARBORETE AFECTATE CU ! *
* N A T U R A ! INTENSITATEA ! *
* ! SLABA ! MODE-! PUTER-! FOARTE! TOTAL *
* P O L U A R I I ! ! RATA ! NICA ! PUTER.! *
* ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA *
*==========================================================*
*COMPUSI SULF SI! ! ! ! ! *
* PULBERI METAL:! ! ! ! ! *
* PB,ZN,CD,CU,FE! ! ! ! ! *
*----------------------------------------------------------*
*COMPUSI AZOT SI! ! ! ! ! *
* GAZE PULBERI ! ! ! ! ! *
* IND.LEMN+CHIM.! ! ! ! ! *
*----------------------------------------------------------*
*PULBERI SI GAZE ! ! ! ! ! *
* EMISE DE LA ! ! ! ! ! *
* TERMOFICARE ! ! ! ! ! *
*----------------------------------------------------------*
*REZIDURI LICHIDE ! ! ! ! ! *
* SI SOLIDE DIN ! ! ! ! ! *
* IND.+ZOOTEHNIE! ! ! ! ! *
*----------------------------------------------------------*
*PULBERI FABRICI ! ! ! ! ! *
* CIMENT ! ! ! ! ! *
*----------------------------------------------------------*
*DIVERSI FACTORI ! ! ! ! ! *
* POLUANTI ! ! ! ! ! *
*==========================================================*
* TOTAL POLUARE ! ! ! ! ! *
*==========================================================*
* FARA POLUARE ! ! ! ! ! 143.4*
* VIZIBILA ! ! ! ! ! *
*==========================================================*
* TOTAL U.P. ! ! ! ! ! 143.4*
************************************************************
99
15.4. Evidenţe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a

procesului de producţie lemnoasă
15.4.1. Repartiţia arboretelor exploatabile pe subunităţi, urgenţe de regenerare, accesi-
bilitate şi specii
*************************************************************************************************************************************
*U !A! TOTAL ! CER ! SALCIM ! GORUN ! STEJAR PD ! ALTE SPECII *
*R !C! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*G !C! SPR. ! VOL. ! CR. ! SPR. ! VOL. ! CR. ! SPR. ! VOL. ! CR. ! SPR. ! VOL. ! CR. ! SPR. ! VOL. ! CR. ! SPR. ! VOL. ! CR. *
*E !E! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*N !S! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA *
*===================================================================================================================================*
*00 !A! 116.9! 18374! 784! 84.3! 13578! 581! 10.3! 382! 67! 12.4! 3213! 63! 6.6! 748! 53! 3.3! 453! 20*
* !N! 10.5! 953! 96! 4.4! 570! 38! 5.5! 309! 53! ! ! ! 0.6! 74! 5! ! ! *
* !-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* !T! 127.4! 19327! 880! 88.7! 14148! 619! 15.8! 691! 120! 12.4! 3213! 63! 7.2! 822! 58! 3.3! 453! 20*
* ! ! 100% ! 100% ! 100%! 69% ! 73% ! 70%! 12% ! 4% ! 14%! 10% ! 17% ! 7%! 6% ! 4% ! 7%! 3% ! 2% ! 2%*
*----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------**
*24 !A! 4.4! 426! 12! ! ! ! 3.9! 362! 9! ! ! ! ! ! ! 0.5! 64! 3*
* ! ! 100% ! 100% ! 100%! ! ! ! 89% ! 85% ! 75%! ! ! ! ! ! ! 11% ! 15% ! 25%*
*----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------**
*25 !A! 1.6! 481! 9! ! ! ! 0.1! 38! 2! 0.2! 165! 1! ! ! ! 1.3! 278! 6*
* ! ! 100% ! 100% ! 100%! ! ! ! 6% ! 8% ! 22%! 13% ! 34% ! 11%! ! ! ! 81% ! 58% ! 67%*
*----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------**
*2 !A! 6.0! 907! 21! ! ! ! 4.0! 400! 11! 0.2! 165! 1! ! ! ! 1.8! 342! 9*
* ! ! 100% ! 100% ! 100%! ! ! ! 67% ! 44% ! 52%! 3% ! 18% ! 5%! ! ! ! 30% ! 38% ! 43%*
*===================================================================================================================================*
*33 !A! 4.6! 1192! 16! 3.6! 921! 13! ! ! ! 0.8! 214! 3! 0.2! 57! ! ! ! *
* ! ! 100% ! 100% ! 100%! 79% ! 77% ! 81%! ! ! ! 17% ! 18% ! 19%! 4% ! 5% ! ! ! ! *
*----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------**
*3 !A! 4.6! 1192! 16! 3.6! 921! 13! ! ! ! 0.8! 214! 3! 0.2! 57! ! ! ! *
* ! ! 100% ! 100% ! 100%! 79% ! 77% ! 81%! ! ! ! 17% ! 18% ! 19%! 4% ! 5% ! ! ! ! *
*===================================================================================================================================*
*URG!A! 10.6! 2099! 37! 3.6! 921! 13! 4.0! 400! 11! 1.0! 379! 4! 0.2! 57! ! 1.8! 342! 9*
* ! ! 100% ! 100% ! 100%! 34% ! 44% ! 35%! 38% ! 19% ! 30%! 9% ! 18% ! 11%! 2% ! 3% ! ! 17% ! 16% ! 24%*
*===================================================================================================================================*
*SUP!A! 127.5! 20473! 821! 87.9! 14499! 594! 14.3! 782! 78! 13.4! 3592! 67! 6.8! 805! 53! 5.1! 795! 29*
* !N! 10.5! 953! 96! 4.4! 570! 38! 5.5! 309! 53! ! ! ! 0.6! 74! 5! ! ! *
* !-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* !T! 138.0! 21426! 917! 92.3! 15069! 632! 19.8! 1091! 131! 13.4! 3592! 67! 7.4! 879! 58! 5.1! 795! 29*
* ! ! 100% ! 100% ! 100%! 67% ! 70% ! 70%! 14% ! 5% ! 14%! 10% ! 17% ! 7%! 5% ! 4% ! 6%! 4% ! 4% ! 3%*
*===================================================================================================================================*
*UP !A! 127.5! 20473! 821! 87.9! 14499! 594! 14.3! 782! 78! 13.4! 3592! 67! 6.8! 805! 53! 5.1! 795! 29*
* !N! 10.5! 953! 96! 4.4! 570! 38! 5.5! 309! 53! ! ! ! 0.6! 74! 5! ! ! *
* !-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* !T! 138.0! 21426! 917! 92.3! 15069! 632! 19.8! 1091! 131! 13.4! 3592! 67! 7.4! 879! 58! 5.1! 795! 29*
* ! ! 100% ! 100% ! 100%! 67% ! 70% ! 70%! 14% ! 5% ! 14%! 10% ! 17% ! 7%! 5% ! 4% ! 6%! 4% ! 4% ! 3%*
*************************************************************************************************************************************
15.4.2. Repartiţia suprafeţelor în raport cu exploatabilitatea şi participarea în amestec

***********************************************************
* !EXPLOA! A M E S T E C ! *
* SPE ! ! > 80 % ! 50 - 80! 30 - 50 ! < 30 % ! TOTAL *
* !TABILI! ! % ! % ! ! *
* CIA ! ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA *
* ! TATE ! ! ! ! ! *
*=========================================================*
* CE !EX. ! 3.4! ! 0.1! 0.1! 3.6*
* !PREEX.! 10.0! 7.0! ! ! 17.0*
* !NEEX. ! 48.3! 23.4! ! ! 71.7*
* ----------------------------------------------------*
*TOTAL ! 61.7! 30.4! 0.1! 0.1! 92.3*
*---------------------------------------------------------*
* SC !EX. ! 2.4! 1.0! 0.5! 0.1! 4.0*
* !PREEX.! 5.1! ! ! ! 5.1*
* !NEEX. ! 6.2! ! ! 4.5! 10.7*
* ----------------------------------------------------*
*TOTAL ! 13.7! 1.0! 0.5! 4.6! 19.8*
*---------------------------------------------------------*
* GO !EX. ! ! ! ! 1.0! 1.0*
* !PREEX.! ! ! 3.5! 1.1! 4.6*
* !NEEX. ! 4.9! ! 2.9! ! 7.8*
* ----------------------------------------------------*
*TOTAL ! 4.9! ! 6.4! 2.1! 13.4*
*---------------------------------------------------------*
* ST !EX. ! ! ! 0.1! 0.1! 0.2*
* !NEEX. ! ! ! 3.4! 3.8! 7.2*
* ----------------------------------------------------*
*TOTAL ! ! ! 3.5! 3.9! 7.4*
*---------------------------------------------------------*
* CA !EX. ! 1.3! ! ! ! 1.3*
* !PREEX.! ! ! ! 1.2! 1.2*
* ----------------------------------------------------*
*TOTAL ! 1.3! ! ! 1.2! 2.5*
*---------------------------------------------------------*
* PIN !NEEX. ! ! ! ! 2.1! 2.1*
*---------------------------------------------------------*
* DT !EX. ! ! ! ! 0.5! 0.5*
*---------------------------------------------------------*
* !EX. ! 7.1! 1.0! 0.7! 1.8! 10.6*
* !PREEX.! 15.1! 7.0! 3.5! 2.3! 27.9*
* !NEEX. ! 59.4! 23.4! 6.3! 10.4! 99.5*
* ----------------------------------------------------*
*TOTAL UP: ! 81.6! 31.4! 10.5! 14.5! 138.0*
* !--------------------------------------------*
* ! 59% ! 23% ! 8% ! 10% ! *
***********************************************************
100

***************************************************************************
* | |ARBORETE NAT.PARTIAL DERIVATE *
* | T O T A L A R B O R E T E |ARTIF.DE PROD.SUP.SI MIJ: 0% *
* SPECIA |---------------------------------------------------------------*
* | SUPRAFATA | CLP | TE |CICLUI SUPRAFATA | CLP | TE |CICLU*
* | HA % | MED | MED | | HA % | MED | MED | *
*==========================================================================
* 1 CE | 92.3 70 | 2.4 | 94 | | 73.5 72 | 2.2 | 96 | *
*-------------------------------------------------------------------------*
* 2 SC | 19.8 14 | 3.3 | 39 | | 15.9 14 | 3.2 | 43 | *
*-------------------------------------------------------------------------*
* 3 GO | 13.4 9 | 2.3 | 103 | | 8.2 7 | 2.0 | 101 | *
*-------------------------------------------------------------------------*
* 4 ST | 7.4 5 | 3.0 | 104 | | 7.4 6 | 3.0 | 104 | *
*-------------------------------------------------------------------------*
* 5 CA | 2.5 1 | 3.4 | 74 | | 1.2 1 | 4.0 | 100 | *
*-------------------------------------------------------------------------*
* 6 PIN | 2.1 1 | 3.0 | 90 | | 0.0 0 | 0.0 | 0 | *
*-------------------------------------------------------------------------*
* 7 DT | 0.5 0 | 3.0 | 25 | | 0.2 0 | 3.0 | 25 | *
*-------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL | 138.0 100| 2.6 | 87 | 90 | 106.4 100| 2.4 | 89 | 90 *
***************************************************************************

**********************************************************************************************************************
*SUP!E! UA ! SUPR. !CONS!VIR! VOLUM !CREST! UA ! SUPR. !CONS!VIR! VOLUM !CREST! UA ! SUPR. !CONS!VIR! VOLUM !CREST*
* !X! ! HA ! !STA! MC ! MC ! ! HA ! !STA! MC ! MC ! ! HA ! !STA! MC ! MC *
*====================================================================================================================*
* A !1! 21 B! 4.2! 0.7! 85! 1083! 16! 21 C! 1.6! 0.8! 55! 481! 9! 22 C! 1.7! 0.9! 25! 239! 6*
* ! ! 33 ! 0.4! 0.7! 85! 109! ! 38 B! 2.7! 0.4! 35! 187! 6! *
*====================================================================================================================*
* Total SUP pentru unitati amenajistice exploatabile 10.6 0.67 58 2099 37*
*====================================================================================================================*
* A !2! 22 A! 11.7! 0.8! 70! 2973! 66! 22 B! 5.6! 0.8! 70! 1400! 32! 34 C! 0.3! 1.0! 15! 10! 3*
* ! ! 35 B! 5.5! 0.8! 70! 1265! 32! 37 B! 0.8! 1.0! 10! 15! 5! 42 C! 4.0! 1.0! 15! 156! 41*
*====================================================================================================================*
* Total SUP pentru unitati amenajistice preexploatabile 27.9 0.83 59 5819 179*
*====================================================================================================================*
* Total SUP pentru unitati amenajistice exploatabile si preex. 38.5 0.79 59 7918 216*
*====================================================================================================================*
* Total UP pentru unitati amenajistice exploatabile 10.6 0.67 58 2099 37*
*====================================================================================================================*
* Total UP pentru unitati amenajistice preexploatabile 27.9 0.83 59 5819 179*
*====================================================================================================================*
* Total UP pentru unitati amenajistice exploatabile si preex. 38.5 0.79 59 7918 216*
**********************************************************************************************************************

15.5.1. Accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii decenale de produse principale
şi secundare
***********************************************************************************************************
*CAT.SI NR.DRM! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *
*=========================================================================================================*
* !DP001 ! 9 B 9 C 10 21 A 21 B 21 C 22 A 22 B 22 C 130L 157L 158L *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL DRUM: 12 UA 40.3 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* !DP002 ! 33 34 A 34 B 34 C 35 A 35 B 35 C 35N 36 37 A 37 B 38 A 38 B 39 A 39 B *
* ! ! 40 A 40 B 40 C 42 A 42 B 42 C 175L 176L 177L 178L 179L 232L *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL DRUM: 27 UA 103.1 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL CAT.: 39 UA 143.4 HA *
*=========================================================================================================*
* TOTAL UP: 39 UA 143.4 HA *
***********************************************************************************************************
15.5.2. Situaţia fondului forestier şi a posibilităţii decenale de produse principale şi

secundare în raport cu distanţa de colectare
*************************************************************************************************************************************************
* | |A M | FOND FORESTIER PRODUCTIV * P O S I B I L I T A T E A D E C E N A L A (M.C.) *
* | |C E | | | | * P R O D U S E P R I N C I P A L E | TA- | PRODUSE SECUNDARE | *
* | TOTAL |C D | TOTAL | EXPLOATABIL | PRE- | NE- *GRAD.|CVASI| SUC- | | | | IERI | | | | | *
* ACCES. |SUPRAF.|E I |SUPRAF.| | |EXPLOA-|EXPLOA-* + |GRA- |CESIVE| | | TOTAL| | RARI-| | IGI- |TOTAL | *
* |DESER- |S E | |SUPRAF.| VOLUM | TABIL | TABIL *TRANS|DINA-| + | RASE| CRING| | CON- | |CURA-| | | TOTAL *
* | VITA | | | | | | *GRAD.| RIT | PRO- | | |PRIN- | SER- | TURI | | ENA | SEC. | *
* | HA | KM | HA | HA | M.C. | HA | HA * | |CRES. | | |CIPALE| VARE | | TIRI| | | *
*===============================================================================================================================================*
*0.4 - 0.6| 8.0|0.60| 6.4| | | 0.8| 5.6* | | | | | | | 2| 8| | 10| 10*
*0.7 - 0.9| 36.0|0.78| 35.8| | | 5.5| 30.3* | | | | | | | 427| 1| 53| 481| 481*
*1.0 - 1.2| 88.9|1.06| 85.3| 10.6| 2099| 17.3| 57.4* | | | 531| 491| 1022| | 576| 6| 196| 778| 1800*
*1.3 - 1.6| 10.5|1.43| 10.5| | | 4.3| 6.2* | | | | | | | 153| 0| | 153| 153*
*-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*TOTAL| | 143.4|0.99| 138.0| 10.6| 2099| 27.9| 99.5* | | | 531| 491| 1022| | 1158| 15| 249| 1422| 2444*
*************************************************************************************************************************************************
101
PARTEA A IV-A ‒ APLICAREA AMENAJAMENTULUI

16 EVIDENŢA ŞI BILANŢUL APLICĂRII ANUALE A
PREVEDERILOR AMENAJAMENTULUI
16.1. Evidenţa şi bilanţul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu
privire la exploatări şi împăduriri
PRODUSE DIN:
(3+6+8+9+10)
Produse din
regenerare
Lucrări de
conservare
igienă
Tăieri de
Degajări
Total
Tăieri de
Specificări Curăţiri Rărituri
regenerare
ha mc ha ha mc ha mc mc mc mc ha
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Sarcina anuală 0,6 98 - 0,9 2 7,4 116 - 25 216 2,6
Sarcina pe deceniu,
(2019‒2028) 6,0 982 - 9,3 15 73,5 1158 - 116 2155 0,3
Realizat în anul I
(_________)
restul de 9 ani
Realizat în anul II,
(_________)
restul de 8 ani
Realizat în anul III,
(_________)
restul de 7 ani
Realizat în anul IV,
(_________)
restul de 6 ani
Realizat în anul V,
(_________)
restul de 5 ani
Realizat în anul VI,
(_________)
restul de 4 ani
Realizat în anul VII,
(_________)
restul de 3 ani
Realizat în anul VIII,
(_________)
restul de 2 ani
Realizat în anul IX,
(_________)
restul de 1 an
Realizat în anul X,
(_________)
Realizat în total pe
deceniu
Rămas de realizat din
sarcina decenală
Realizat în plus faţă de
prevederi
Realizat în minus faţă
de prevederi
102
420

16.2.1. Evidenţa dinamicii procesului de regenerare naturală după tăieri de produse principale
Tabelul 16.2.1
U.A. Cons. arboret şi Situaţia regenerării naturale în anul:
Suprafaţa descr. sem. util. Specificări
Compoziţia-ţel în anul amenaj. 2019 2020 2021 2020 2023 2024 2025 2026 2027 2028
Fructificaţia
Felul tăierii
Completări la
21C 0,8 regenerări naturale
1,6 Îngrijirea
seminţişurilor
8ST2TE - Descr.sem.
Compoziţia
Înălţimea
Desimea
Răspândirea
Fructificaţia
Felul tăierii
Completări la
22C 0,9 regenerări naturale
Îngrijirea
1,7
seminţişurilor
10SC -
Descr.sem.
Compoziţia
Înălţimea
Desimea
Răspândirea
Fructificaţia
Felul tăierii
Completări la
38B 0,9 regenerări naturale
Îngrijirea
2,7
seminţişurilor
10SC - Descr.sem.
Compoziţia
Înălţimea
Desimea
Răspândirea
103
16.3. Evidenţa anuală a aplicării amenajamentului

Tabelul 16.3.1
EVIDENŢA ANUALĂ A APLICĂRII AMENAJAMENTULUI
Material rezultat [mc] Lucrări de împăduriri

Nr. act de
Suprafaţa Suprafaţa efectiv împădurită
Produse din u.a. punere în Specia Lemn Lemn
parcursă Nr. act de Suprafaţa [ha]
valoare de de Total u.a. Specia
execuţie parcursă Semănături
lucru foc Plantaţii Total
directe
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
104

Nr. act de
directe
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
105

Nr. act de
directe
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
106

Nr. act de
directe
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
107

Nr. act de
directe
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
108

Nr. act de
directe
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
109

Nr. act de
directe
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
110

Nr. act de
directe
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
111

Nr. act de
directe
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
112

EVIDENŢA DECENALĂ A
Tăieri de regenerare Rărituri
Anul din Material rezultat Material rezultat
deceniul Lucrări Lemn de Lemn de Lemn de Lemn de
parcursă Total parcursă Total
în curs lucru foc lucru foc
ha mc ha mc
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Planificate
Realizate
I
În plus
În minus
Planificate
Realizate
II
În plus
În minus
Planificate
Realizate
III
În plus
În minus
Planificate
Realizate
IV
În plus
În minus
Planificate
Realizate
V
În plus
În minus
Planificate
Realizate
VI
În plus
În minus
Planificate
Realizate
VII
În plus
În minus
Planificate
Realizate
VIII
În plus
În minus
Planificate
Realizate
IX
În plus
În minus
Planificate
Realizate
X
În plus
În minus
113
APLICĂRII AMENAJAMENTULUI Tabelul 16.4.1

Materiale rezultate din:
Dega- Tăieri de Tăieri de Produse accidentale I Produse accidentale II Total Lucrări de
Curăţiri
jări conservare igienă general împăduriri
Lemn Lemn Lemn Lemn
Total Total
de lucru de foc de lucru de foc
ha ha ha mc mc mc mc mc ha
11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
114
ANEXE
(hărţi amenajistice)
Scara 1:20 000

Harta generală
Harta arboretelor
Harta lucrărilor de cultură şi exploatare
115
ORDIN
pentru aprobarea amenajamentului silvic
comunei Constantin Daicoviciu, Unitatea de Producție I
Constantin Daicoviciu, județul Caraș-Severin*)
din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 373 din 6.12.2023 și ținând cont
de Decizia etapei de încadrare nr. 249 din 6.10.2023, emisă de Agenția pentru
Protecția Mediului Caraș-Severin,

publică aparținând comunei Constantin Daicoviciu, Unitatea de Producție I Constantin
Daicoviciu, județul Caraș-Severin, prevăzut în anexa care face parte integrantă
din prezentul ordin.
Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor transmite prezentul ordin Primăriei
Comunei Constantin Daicoviciu, care răspunde de aplicarea și respectarea
prevederilor acestuia.

secretar de stat

Nr. 470.
$1(;Ă
AMENAJAMENTUL SILVIC
AL FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PUBLICĂ
APARŢINÂND COMUNEI CONSTANTIN DAICOVICIU,
JUDEŢUL CARAȘ - SEVERIN
U.P. I CONSTANTIN DAICOVICIU
2023
AMENAJAMENTUL FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PUBLICĂ
APARȚINÂND COMUNEI CONSTANTIN DAICOVICIU,
JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN
Data intrării în vigoare a amenajamentului 01.01.2023

Administrator: Ocolul Silvic Păltiniș
Suprafaţa totală a fondului forestier proprietate publică aparținând Comunei Constantin

Daicoviciu, judeţul Caraș-Severin – U.P. I Constantin Daicoviciu, care face obiectul amenajării este
de 368,20 ha, conform documentelor de proprietate anexate:
¾ 159,8 ha fond forestier înscrise în Titlu de Proprietate nr. 2848 din 27.08.2002;
TOTAL U.P. I CONSTANTIN-DAICOVICIU........................................ 368,20 ha.
Fondul forestier studiat a fost organizat într-o singură unitate de producție numită
U.P. I Constantin Daicoviciu, împărțită în 13 parcele şi 40 de unități amenajistice (u.a.).
Suprafața fondului forestier proprietate publică aparținând Comunei Constantin
Daicoviciu, judeţul Caraș-Severin, organizat în U.P. I Constantin Daicoviciu, determinată la
actuala amenajare 368,20 ha este egală cu cea din actele de proprietate.
Diferenţa se justifică astfel:

Diferenţă
Suprafaţa (ha) JUSTIFICĂRI
(ha)
+ -
Docu- Reactualizare
Reactualiz. bază
U.P. mente bază cartografică
Mişcări cartografică sau
Actuală care atestă + - sau erori de Legea Legea
TOTAL cu acte erori de determ. TOTAL
proprie- determ. a supraf. 18/1991 1/2000
legale a supraf. la
tatea la amenaj.
amenaj. preced.
precedentă
U.P. I
Constantin 368,20 368,20 - - - - - - - - -
Daicoviciu
TOTAL 368,20 368,20 - - - - - - - - -
Date generale
SUPRAFAŢA
TERENURI PĂDURI CU ROL DE:
OCUPATE COMPOZIŢIA
TERE- ALTE TERENURI
AMENAJA- FOND PĂDU- NURI DE TEMPORAR DIN ARBORETELOR
U.P. (ha) PROTECŢIE
MENTUL FORES- FONDUL PRODUC- (FOND
RE ÎMPĂ-
FORESTIER ŢIE SI PRODUCTIV)
TIER (ha) DURIT
Terenuri PROTECŢIE
(ha) (ha) Terenuri
afectate F M -
neproductive
gospodăririi
31CA 20CE
17GO 10GÎ
I 2013 368,20 368,20 - - - - - - 368,20 6TE 5FA 4PI
4DT 3DM
29CA 24CE
22GO 7TE 4FA
I 2023 368,20 368,20 - - - - - - 368,20 4PI 2GÎ 5DT
3DM
2. Prevederile si realizarile amenajamentului expirat
Prevederi anuale:
Împăduriri = 0,5 ha
Degajări = 0,2 ha
Curățări = - ha / - m3
Rărituri = 8,4 ha / 140 m3
Tăieri de regenerare = 6,3 ha / 610 m3
Lucrări de conservare = - ha / - m3
Tăieri de igienă = 210,5 ha / 190 m3
Tăieri de Lucrări de
Suprafața Împă- Dega- Curățări Rărituri Acc. I Igienă Acc. II
regenerare conservare
U.P. Anul U.P. duriri jări
S V S V S V S V S V S V S V
(ha)
ha ha ha m3 ha m3 ha m3 ha m3 ha m3 ha m3 ha m3
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 16 17 18 19 20 21
2013 368,2 - - - - - - 8,9 612 - - - - - - - -
2014 368,2 - - - - - - 7,9 698 - - - - - - - -
2015 368,2 - - - - - - 9,0 823 - - - - - - - -
2016 368,2 - - - - - - 6,9 453 - - - - - - - -
U.P. I 2017 368,2 - - - - - - - - - - - - - - - -
Constantin-Daicoviciu 2018 368,2 - - - - - - - - - - - - 80,5 221 - -
2019 368,2 - - - - - - 5,0 302 - - - - - - - -
2020 368,2 - - - - - - 5,6 277 - - - - - - - -
2021 368,2 - - - - - - 5,8 427 - - - - - - - -
2022 368,2 - - - - - - - - - - - - - - - -
TOTAL - - - - - - 49,1 3592 - - - - 80,5 221 - -
2.1. Concluzii privind gospodărirea pădurilor pe baza prevederilor amenajamentului
2.1.1. Evolutia compozitiei

Specii (%)
Anul amenajării Total
CA CE GO GÎ TE FA PI PA DT DM
2013 31 20 17 10 6 5 4 - 4 3 100
2023 29 24 22 2 7 4 4 - 5 3 100
2.1.2. Evoluţia claselor de producţie

Clase de producţie (%)
Anul amenajării Clasa de producţie medie
I II III IV V
2013 - - 91 9 - 3,1
2023 - - 80 19 1 3,2
2.1.3. Evoluţia densităţii arboretelor
Categorii de consistenţă (%)

Anul amenajării Consistenţa medie
0,1 – 0,3 0,4 – 0,6 0,7 – 1,0
2013 - 2 98 0,81
2023 - 16 84 0,78
Structura fondului forestier din cadrul U.P. I Constantin Daicoviciu se prezintă astfel:
Fond Specii
Specificări UM
forestier CA CE GO TE FA PI GÎ PA DT DM TOTAL
A11-13 29 24 22 7 4 4 2 - 5 3 100
Compoziţia A21-22 % - - - - - - - - -
U.P. 29 24 22 7 4 4 2 - 5 3 100
A11-13 III5 III0 III1 III3 III2 III0 III0 III0 III1 III0 III2
Clasa de
A21-22 - - - - - - - - - - - -
producţie
U.P. III5 III0 III1 III3 III2 III0 III0 III0 III1 III0 III2
A11-13 0,81 0,75 0,76 0,75 0,73 0,90 0,80 0,90 0,79 0,85 0,78
Consistenţa A21-22 - - - - - - - - - - - -
U.P. 0,81 0,75 0,76 0,75 0,73 0,90 0,80 0,90 0,79 0,85 0,78
A11-13 4,6 3,5 3,6 4,9 5,7 8,2 3,6 4,0 5,0 4,0 4,3
Creşterea m3/an/
A21-22 - - - - - - - - - - -
curentă ha
U.P. 4,6 3,5 3,6 4,9 5,7 8,2 3,6 4,0 5,0 4,0 4,3
A11-13 193 215 235 255 265 199 232 110 166 167 213
Volum unitar A21-22 m3/ha - - - - - - - - - - -
U.P. 193 215 235 255 265 199 232 110 166 167 213
A11-13 74 89 92 83 91 44 89 40 73 61 81
Vârsta medie A21-22 ani - - - - - - - - - - -
U.P. 74 89 92 83 91 44 89 40 73 61 81
Clase de A11-13 I=1%, II=14%, III=6%, IV=17%, V=46%, VI=12%, VII=4% 100
vârstă A21-22 % - -
(1 - 20 ani) U.P. I=1%, II=14%, III=6%, IV=17%, V=46%, VI=12%, VII=4% 100
- A11-A13: Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reuşită parţială pentru
care se reglementează recoltarea de produse principale;
- A21-A22: Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reuşită parţială pentru
care nu se reglementează recoltarea de produse principale.
4. Zonarea funcţională
Potrivit prevederilor normelor tehnice şi corespunzător obiectivelor economice, sociale

şi ecologice fixate, s-a stabilit zonarea funcţională astfel:
Grupa I Grupa a II-a
Tip funcţional / categoria
Anul Tip funcţional / categorie funcţională Total
funcţională
amenajării general
Total VI Total
Grupa I 1B 1C 1D Grupa a II-a
2013 - 368,2 - - 368,2 368,2
2023 - - 368,2 - 368,2 368,2
Se face precizarea că suprafața studiată nu se suprapune cu nici o arie naturală protejată.
5. Subunităţi de gospodărire
Subunităţi de gospodărire (ha) Total U.P.

Amenajament
A (ha)
2013 368,2 368,2
2023 368,2 368,2
Bazele de amenajare adoptate sunt următoarele:
6.1. Regim (S.U.P. în producție):
Suprafaţa tratată în regim : (ha)

Amenajament codru
crâng
regulat cvasigrădinărit grădinărit
2013 368,2 - - -
2023 368,2 - - -
6.2. Compoziţia - ţel
Amenajament SU.P. A U.P.

2013 20CA 30GO 20CE 15GI 10FA 10TE 5DT 20CA 30GO 20CE 15GI 10FA 10TE 5DT
2023 31GO 30CE 10CA 7TE 6FA 5PI 3GI 8DT 31GO 30CE 10CA 7TE 6FA 5PI 3GI 8DT
6.3. Tratament
Suprafaţa de parcurs cu tratamente: (ha)

Amenajament
progresive crâng rase
2013 68,2 - -
2023 89,70 - -
6.4. Vârsta explotabilităţii
Subunităţi de gospodărire (ani)

Amenajament
A - -
2013 105 - -
2023 100 - -
6.5. Ciclu
Subunităţi de gospodărire (ani)

Amenajament
A - -
2013 110 - -
2023 100 - -
7. Reglementarea procesului de producţie
7.1. Reglementarea procesului de producţie lemnoasă pentru subunitatea de tip “A”:
Creşterea indicatoare Clasele de vârstă Posibilitatea

Amenajament
Ci Pci Q Inductiv Deductiv adoptată
2013 939 605 0,6 660 824 610
2023 929 999 1,43 1057 1003 999
7.1.1. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda creşterii indicatoare

Specia CA CE GO TE FA PI GI PA DT DM Total
CI 256 210 208 70 48 58 20 4 35 20 929
V1 - - - - - - - - - - 13274
V11 437 - 345 233 176 - - - - - 1191
V12 5828 10551 5148 593 837 - 618 - 590 - 24165
V13 - - - - - - - - - - -
V14 - - - - - - - - - - -
V2 - - - - - - - - - - 32271
V21 7282 11185 9139 1592 1022 - 1462 - 590 - 32272
V22 - - - - - - - - - - -
V23 - - - - - - - - - - -
V3 - - - - - - - - - - 63581
V31 15345 18189 15858 3230 2921 3448 1835 - 1676 1081 63583
V32 - - - - - - - - - - -
V4 20263 19047 19369 6163 4864 3603 2014 - 2623 1156 79102
V5 21220 19560 19783 6227 4951 3733 2037 - 2937 1275 81723
V6 22017 19857 20169 6491 5025 3841 2055 - 3145 1462 84062
DD1 - - - - - - - - - - 7974
DD2 - - - - - - - - - - 13697
DD3 - - - - - - - - - - 35721
DD4 - - - - - - - - - - 41955
DD5 - - - - - - - - - - 35288
DD6 - - - - - - - - - - 28341
DM - - - - - - - - - - 7974
Q - - - - - - - - - - 1,43
V1/10 - - - - - - - - - - 1327
V2/20 - - - - - - - - - - 1614
V3/30 - - - - - - - - - - 2119
V4/40 - - - - - - - - - - 1978
V5/50 - - - - - - - - - - 1634
V6/60 - - - - - - - - - - 1401
Posibilitatea - - - - - - - - - - 999
A : 0.8250 M : 1.075 -
Ciclu 100 ani
Suprafața totală 368,20 ha
Suprafața în grupa I funcțională -
Suprafața în grupa a II-a funcțională (cu TEL 2 sau 3) 368,20 ha

– procedeul deductiv
O.S. Păltiniș ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE ŞI Ciclul 100 ani

U.P. I Constantin-Daicoviciu STABILIREA POSIBILITĂŢII DUPĂ CRITERIUL Perioada 20 ani
S.U.P. A CLASELOR DE VÂRSTĂ - SITUAŢIE RECAPITULATIVĂ S.P. normală 73,6 ha
Situația actuală Suprafața peiodică I Suprafața peiodică II Suprafața peiodică
Volum inclusiv
Clasa de vârstă
Creştere curentă
creşterea
Volum III IV V
producţiei totale
Suprafaţa
Suprafaţa
Suprafaţa
Volum
pe 5 ani (m3)
Creştere
curentă Supra- Supra- Supra-
Vi Vk Vj´ Actual Total
pe 10 faţa faţa faţa
ani
ha m3 m3 ha m3 m3 m3 ha m3 m3 m3 ha ha ha
I 3,5 196 20 - - - - - - - - - - 3,5
II 51,0 6509 365 - - - - - - - - - 2,0 49,0
III 21,2 3944 168 - - - - - - - - - - 21,2
IV 64,4 13735 270 6,8 - - 680 - - - - - 57,6 -
V 169,2 41830 655 26,2 - 6806 - 56,2 15261 2030 17291 73,0 13,8 -
VI 44,4 9298 77 29,5 - 8195 583 14,9 3191 280 3471 - - -
VII 14,5 3022 32 11,9 - 2534 - 2,6 738 70 808 - - -
Total 368,2 78534 1587 74,4 - 17535 1263 73,7 19190 2380 21570 73,0 73,4 73,7
Normal 73,7 - - - 73,7 - - - 73,6 73,6 73,6
Diferenţa 0,70 - - - - - - - -0,6 -0,2 0,1
3
Indicator de posibilitate prin procedeul deductiv: P2´=Vi/30+Vk/20+Vj´/10 = 1003 m
7.2. Urgenţe de regenerare
Volum total
Volum de
Subunitatea Urgenţa Suprafaţa (numai pentru arboretele cuprinse în planul
extras
decenal)
1 - - -
A – Codru regulat 2 58,5 11.537 7365
3 31,2 7562 2627
7.3. Posibilitatea de produse secundare
Suprafaţa efectivă de parcurs (ha) Posibilitate (m3)

Natura lucrării
Totală Anuală Totală Anuală
Degajări - - - -
Curăţiri 3,50 0,35 27 3
Rărituri 72,20 7,22 1571 157
Total produse secundare 75,70 7,57 1598 160
Tăieri de igienă 202,80 202,80 1832 183
7.4 Volumul rezultat din lucrări speciale de conservare
Pentru deceniul de aplicare al prezentului amenajament nu au fost propuse tăieri de conservare.

8. Suprafaţa afectată de fiecare factor destabilizator

(pe grade de vătămare) şi măsurile de gospodărire propuse
Natura Gradul Lucrări prevăzute (ha)

Suprafaţa
factorului de Tăieri Tăieri de Tăieri de igienă
(ha) Rărituri
destabilizator afectare progresive conservare (Tăieri progresive dec. II)
izolate 25,3 - 25,3 - -
Doborâturi de vânt
Total 25,3 - 25,3 - -
slabă 21,2 - 21,20 - -
Uscare
Total 21,2 - 21,20 - -
0,1/S 157,50 45,20 12,80 - 99,50
Tulpini nesănătoase 0,2/S 60,60 23,60 - - 37,00
Total 218,10 68,80 12,80 - 136,50
Total 239,30 - - - -
9. Situaţia lucrărilor de împădurire la nivel de U.P. se prezintă astfel:

Împăduriri Total FA GO TE DT
Integrale 1,80 0,5 0,2 0,6 0,5
Completări 0,36 0,10 0,04 0,12 0,10
Total 2,16 0,60 0,24 0,72 0,60
Ajutorarea regenerării naturale 9,8 - - - -
Îngrijirea regenerării naturale 41,1 - - - -
Îngrijirea culturilor tinere existente - - - - -
Îngrijirea culturilor tinere nou create 2,7 - - - -
10. Instalaţii de transport
Lungime de deservire Suprafaţa deservită

Categoria drum
(km) (ha)
TOTAL DRUMURI PUBLICE (DP) 0,4 75,90
TOTAL DRUMURI FORESTIERE EXISTENTE (FE) 2,3 292,30
TOTAL DRUMURI EXISTENTE (DE) 2,7 368,20
TOTAL GENERAL 2,7 368,20
Densitatea reţelei instalaţiilor de transport utilizată în gospodărirea fondului forestier

însumează este de 7,3 m/ha, din care 1,1 m/ha drumuri publice şi 6,2 m/ha drumuri forestiere.
Fondul forestier studiat este accesibil în proporţie de 100%, iar distanţă medie de
colectare este de până la 0,90 km.
Întocmit, Certific datele tehnice

ŞEF DE PROIECT EXPERT C.T.A.P.
ing. Țugui George Andrei, ing. Dicu Constantin Cătălin ,
Semnătura Semnătura şi ştampila
DECLARAŢIE
Subsemnatul ing. Dicu Constantin Cătălin, expert C.T.A.P. la firma

S.C. PROSILVA GEOTOP S.R.L. Pitești, declar că am verificat lucrările de amenajarea
pădurilor (fazele teren, redactare şi definitivare), presupuse de întocmirea
amenajamentului U.P. I Constantin Daicoviciu.
Menţionez că lucrarea a fost întocmită conform legislaţiei, normelor şi
normativelor în vigoare şi corespunde din punct de vedere tehnic.
Data, Semnătura,
PROCES VERBAL C.T.A.P.

Nr. ..............................
A. OBIECTUL AVIZĂRII:
Redactarea şi definitivarea amenajamentului fondului forestier proprietate publică aparținând

Comunei Constantin Daicoviciu, județul Caraș-Severin;
Administrator: Ocolul Silvic Păltiniș, județul Caraș-Severin.
Faza de proiectare: studiu

Proiectant: S.C. PROSILVA GEOTOP S.R.L. Piteşti
Beneficiar: Comuna Constantin Daicoviciu
Contract nr. 6968/17.10.2022
B. PARTICIPANŢI:
Expert C.T.A.P. - ing. Dicu Cătălin ….…......................................

Şef proiect - ing. Țugui George ….…......................................
Proiectant - ing. Țugui George ….…......................................
C. CONSTATĂRI – CONCLUZII:
Din analiza documentaţiei şi în urma discuţiilor purtate, au rezultat următoarele:
Suprafaţa totală a fondului forestier proprietate publică aparținând Comunei Constantin

Daicoviciu, judeţul Caraș-Severin – U.P. I Constantin Daicoviciu, care face obiectul amenajării este
de 368,2 ha, conform documentelor de proprietate anexate:
TOTAL U.P. I CONSTANTIN-DAICOVICIU........................................ 368,2 ha.
Suprafaţa fondului forestier este împărţită în 13 parcele şi 40 subparcele, suprafaţa medie a

parcelei fiind de 28,32 ha și a subparcelei (u.a.) este de 9,21 ha.
Pentru asigurarea potenţialului productiv, pentru păstrarea echilibrului ecologic şi realizarea

rolului protector, pădurile din suprafaţa studiată au fost încadrate în totalitate grupa a II - a funcţională
(368,2 ha), cu categoria funcțională 2.1C – Arboretele destinate să producă, în principal, lemn pentru
cherestea (T. VI).
Pentru determinarea suprafeţelor şi întocmirea hărţilor s-au folosit planuri de bază scara
1:5.000, foi volante dar şi ortofotoplanuri.
Din punct de vedere geografic, fondul forestier proprietate publică aparţinând Comunei
Constantin Daicoviciu, organizat în U.P. I Constantin Daicoviciu, este situat în ţinutul Carpaţilor
Occientali, subţinutul Munţilor Banatului – grupa sudică, în depresiunea Caransebeşului. Unitatea de
producţie este aşezată în bazinele văilor Mâtnic şi Jupii, pe malul stâng al râului Timiş, în raza
teritorial-administrativă a comunei Constantin Daicoviciu, judeţul Caraş-Severin.
10
Din punct de vedere fitoclimatic, pădurile studiate fac parte din următoarele etaje:
- FD3 Etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete – 108,3 (29%);
- FD2 Etajul deluros de cvercete, (de gorun, cer, gârniță și amestecuri dintre acestea) şi
şleauri de deal – 259,9 ha (71%).
Altitudinea minimă, întâlnită în cadrul acestei unităţi este de 205,0 m (u.a. 7 B), iar cea maximă
este de 320,0 m (u.a. 71 C).
Au fost identificate următoarele tipuri și subtipuri de sol:
– luvosol tipic – 108,30 ha (29%);
– planosol tipic – 259,90 ha (71%).
Tipurile de staţiune întâlnite sunt următoarele:

x 5.1.4.2. - Deluros de gorunete Bm, podzolit pseudogleizat, cu Carex pilosa - 108,3 ha (29%);
x 6.1.4.3. - Deluros de cvercete (gorunete) si sleauri de deal Bs, podzolit pseudogleizat edafic mare,
cu Carex pilosa – 259,9 ha (71%).
Structura fondului forestier este prezentată în tabelul următor:
SPECIA
Specificări U.P.
CA CE GO TE FA PI GÎ PA DT DM
Compoziția (%) 29 24 22 7 4 4 2 - 5 3 100
Clasa de producţie 3.5 3.0 3.1 3.3 3.2 3.0 3.0 3.0 3.1 3.0 3.2
Consistenţa 0,81 0,75 0,76 0,75 0,73 0,90 0,80 0,90 0,79 0,85 0,78
Vârsta medie (ani) 74 89 92 83 91 44 89 40 73 61 81
Creșterea curentă
4,6 3,5 3,6 4,9 5,7 8,2 3,6 4,0 5,0 4,0 4,3
(m3/an/ha)
Volum mediu
193 215 235 255 265 199 232 110 166 167 213
(m3/ha)
Fond lemnos (m3) 20.972 18.714 18.738 6112 4338 3204 1862 193 2803 1598 78.534
În vederea gospodăririi pădurilor s-au constituit o singură subunitate de gospodărire:

- S.U.P.”A” - Codru regulat, sortimente obişnuite – 368,2 ha.
Posibilitatea decenală totală de produse principale pentru S.U.P. „A” este de 9992 m3
3
(999 m /an).
Posibilitatea de produse secundare se prezintă astfel:
- rărituri, 1571 m3 (157 m3/an), pe o suprafață de 72,20 ha (7,22 ha/an);
- curățiri, 27 m3 (3 m3/an), pe o suprafață de 3,50 ha (0,35 ha/an);
- degajări nu au fost prevăzute a se executa.
Cu tăieri de igienă se va parcurge o suprafaţă de 202,80 ha/an, urmând a se recolta un volum

decenal de 1832 m3 ( 183 m3/an).
Pentru deceniul de aplicare al prezentului amenajament nu au fost propuse tăieri de conservare.
Densitatea instalaţiilor de transport este 7,3 m/ha şi asigură accesibilitatea fondului forestier în
proporţie de 100%.
Prin măsurile prezentate se scontează pe menţinerea permanenţei pădurii în suprafaţa studiată şi
obţinerea de masă lemnoasă pentru nevoile proprietarilor, fără a se periclita stabilitatea ecosistemului
actual.
C.T.A.P. avizează favorabil documentaţia sub forma prezentată.

11
FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER
SUPRAFAŢA (ha)
FOLOSINŢE
Grupa
Grupa I Total
a II-a
A PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII SAU
- 368,20 368,20
REÎMPĂDURIRII
PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU CARE SE

A.1. - 368,20 368,20
REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE
A.1.1 Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu
- - 368,20 368,20
reuşită parţială
A.1.4 - - -
cauze
A.1.5 Poieni sau goluri destinate împăduririi - - -
A.1.6 Terenuri degradate prevăzute a se împăduri - - -
A.1.7 Răchitării naturale sau create prin culturi - - -
PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU CARE NU SE
A.2 REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE (Total rând - - -
A.2.1-A.2.5) din care:
A.2.1 Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, terenuri împădurite pe cale naturală sau
- - -
A.2.2 artificială cu reuşită parţială
A.2.3 Terenuri de împădurit în urma doborâturilor de vânt sau altor cauze - - -
A.2.4 Poieni sau goluri destinate împăduririi - - -
A.2.5 Terenuri degradate destinate împăduririi - - -
B TERENURI AFECTATE GOSPODĂRIRII SILVICE - - -
C TERENURI NEPRODUCTIVE (stâncării, nisipuri) - - -
D TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER - - -
D.1 Transmise prin acte normative - - -
D.2 Ocupaţii şi litigii - - -
Total U.P. 368,20
ENCLAVE - -
UNITĂŢI DE GOSPODĂRIRE
Unitatea S.U.P. “A” TOTAL
Suprafaţa (ha) 368,2 368,2
Ciclul de producţie 100 -

La începutul La sfârşitul
Publice Forestiere Total În perspectivă
deceniului deceniului
m/ha %
1,1 6,2 7,3 100 100 100
12
SPECII
INDICATORUL
Total CA CE GO TE FA PI GÎ PA DT DM
Păduri pentru care se reglementează GR. I - - - - - - - - -
recoltarea de produse principale (ha) GR. II 368,20 108,84 87,00 79,64 23,98 16,35 16,12 8,01 1,75 16,92 9,59
Total A1 GR. I + GR. II (ha) 368,20 108,84 87,00 79,64 23,98 16,35 16,12 8,01 1,75 16,92 9,59
TOTAL U.P. A1+A2 (ha) 368,20 108,84 87,00 79,64 23,98 16,35 16,12 8,01 1,75 16,92 9,59
Proporţia speciilor A1 100 29 24 22 7 4 4 2 - 5 3
(%) U.P. 100 29 24 22 7 4 4 2 - 5 3
A1 3.2 3.5 3.0 3.1 3.3 3.2 3.0 3.0 3.0 3.1 3.0
Clasa de producţie medie
U.P. 3.2 3.5 3.0 3.1 3.3 3.2 3.0 3.0 3.0 3.1 3.0
A1 0,78 0,81 0,75 0,76 0,75 0,73 0,90 0,80 0,90 0,79 0,85
Consistenţa
U.P. 0,78 0,81 0,75 0,76 0,75 0,73 0,90 0,80 0,90 0,79 0,85
Vârsta medie A1 81 74 89 92 83 91 44 89 40 73 61
(ani) U.P. 81 74 89 92 83 91 44 89 40 73 61
Fond lemnos total A1 78.534 20.972 18.714 18.738 6112 4338 3204 1862 193 2803 1598
(m3) U.P. 78.534 20.972 18.714 18.738 6112 4338 3204 1862 193 2803 1598
Volum mediu la hectar A1 213 193 215 235 255 265 199 232 110 166 167
(m3/ha) U.P. 213 193 215 235 255 265 199 232 110 166 167
A1 4,3 4,6 3,5 3,6 4,9 5,7 8,2 3,6 4,0 5,0 4,0
Indici de creştere curentă (m3/an/ha)
U.P. 4,3 4,6 3,5 3,6 4,9 5,7 8,2 3,6 4,0 5,0 4,0
Posibilitatea anuală de
m3/an 999 180 402 265 60 58 - 4 - 30 -
produse principale
m3/an 160 77 12 9 3 - 43 - 2 8 6
produse secundare
3
din care: rărituri m /an 157 76 11 9 2 - 43 - 2 8 6
Volum de recoltare prin tăieri de
m3/an - - - - - - - - - - -
conservare
Total posibilitate m3/an 1159 257 414 274 63 58 43 4 2 38 6
Indici de recoltare Principale Secundare Tăieri de conservare Total
(m3/an/ha) 2,7 0,4 - 3,1
Tăieri de
Lucrări de Degajări Curăţiri Rărituri Igienă
Lucrarea conservare
îngrijire 3 3
ha ha m ha m ha m3 ha m3
şi
Total - 3,50 27 72,20 1571 202,80 1832 - -
recoltare
Anual - 0,35 3 7,22 157 202,80 183 - -
Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII şi peste

Suprafaţa (ha) 368,20 3,50 51,00 21,20 64,40 169,20 44,40 14,50
% 100 1 14 6 17 46 12 4
Volumul (m3) 78.534 196 6509 3944 13.735 41.830 9598 3022
% 100 - 8 5 17 54 12 4
13
SU.P. „A” – CODRU REGULAT, SORTIMENTE OBIȘNUITE, CICLUL 100 ANI
SPECII
INDICATORUL
Total CA CE GO TE FA PI GÎ PA DT DM
Păduri pentru care se reglementează GR. I - - - - - - - - -
recoltarea de produse principale (ha) GR. II 368,20 108,84 87,00 79,64 23,98 16,35 16,12 8,01 1,75 16,92 9,59
Total A1 GR. I + GR. II (ha) 368,20 108,84 87,00 79,64 23,98 16,35 16,12 8,01 1,75 16,92 9,59
TOTAL U.P. A1+A2 (ha) 368,20 108,84 87,00 79,64 23,98 16,35 16,12 8,01 1,75 16,92 9,59
Proporţia speciilor (%) 100 29 24 22 7 4 4 2 - 5 3
Clasa de producţie medie 3.2 3.5 3.0 3.1 3.3 3.2 3.0 3.0 3.0 3.1 3.0
Consistenţa 0,78 0,81 0,75 0,76 0,75 0,73 0,90 0,80 0,90 0,79 0,85
Vârsta medie (ani) 81 74 89 92 83 91 44 89 40 73 61
Fond lemnos total (m3) 78.534 20.972 18.714 18.738 6112 4338 3204 1862 193 2803 1598
Volum mediu la hectar (m3/ha) 213 193 215 235 255 265 199 232 110 166 167
Indici de creştere curentă (m3/an/ha) 4,3 4,6 3,5 3,6 4,9 5,7 8,2 3,6 4,0 5,0 4,0
Indici de creştere indicatoare (m3/an/ha) 2,5 2,4 2,4 2,6 2,9 2,9 3,6 2,5 2,3 2,1 2,1
m3/an 999 180 402 265 60 58 - 4 - 30 -
produse principale
m3/an 160 77 12 9 3 - 43 - 2 8 6
produse secundare
din care: rărituri m3/an 157 76 11 9 2 - 43 - 2 8 6
Volum de recoltare prin tăieri de 3
m /an - - - - - - - - - - -
conservare
3
Total posibilitate m /an 1159 257 414 274 63 58 43 4 2 38 6
Indici de recoltare Principale Secundare Tăieri de conservare Total
(m3/an/ha) 2,7 0,4 - 3,1
Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII şi peste

Suprafaţa (ha) 368,20 3,50 51,00 21,20 64,40 169,20 44,40 14,50
% 100 1 14 6 17 46 12 4
3
Volumul (m ) 78.534 196 6509 3944 13.735 41.830 9598 3022
% 100 - 8 5 17 54 12 4
PROGNOZA POSIBILITĂŢII DE PRODUSE PRINCIPALE
Volumul arboretelor
Suprafața în Creşterea Posibilitatea
Nivel exploatabile
producţie indicatoare anuală
prognoză exploatabile Preexploatabile
(ha) (m3/an) (m3/an)
(m3) (m3)
2023-2032 368,20 929 30867 40926 999
2033-2042 368,20 929 - - 1156
2043-2052 368,20 929 - - 1091
2053-2062 368,20 929 - - 994
14
5. STABILIREA FUNCŢIILOR ECOLOGICE, ECONOMICE ŞI SOCIALE ALE PĂDURII ŞI A
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI MĂSURI DE
GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE SLAB
PRODUCTIVE ȘI AFECTATE DE FACTORI DESTABILIZATORI
7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN
AFARA LEMNULUI
8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER, CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII
9. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI CONSTRUCŢII
FORESTIERE
11. DIVERSE
15
1. SITUAŢIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ
Potrivit Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic, pădurile proprietate privată se gospodăresc pe bază
de amenajamente silvice.
Fondul forestier din teritoriul studiat a fost constituit într-o singură unitate de producţie (U.P.)
cu denumirea „U.P. I Constantin Daicoviciu”, în baza hotărârii Conferinţei I de amenajare
consemnată în Procesul verbal nr. 24/TAG din 04.11.2022.
Amenajarea pădurilor s-a executat în conformitate cu prevederile din "Norme tehnice pentru
amenajarea pădurilor" şi a tuturor normativelor şi instrucţiunilor tehnice în vigoare.
Culegerea datelor de teren pentru prezentul amenajament au fost făcute în anul 2022.
Prin acest amenajament s-a urmărit să se reglementeze structura şi mărimea fondului forestier,
a cadrului natural al pădurii şi reglementarea procesului de producţie.
Obiectivul principal al acestui amenajament îl constituie stabilirea măsurilor de gospodărire
pentru aceste păduri.
1.1. Elemente de identificare a unităţii de producţie
Unitatea de producţie U.P. I Constantin Daicoviciu este administrată de către Ocolul Silvic
Păltiniș din cadrul Direcției Silvice Caraș-Severin, Regia Națională a Pădurilor şi are o suprafaţă de
368,2 ha.
Din punct de vedere geografic, fondul forestier proprietate publică aparţinând Comunei
Constantin Daicoviciu, organizat în U.P. I Constantin Daicoviciu, este situat în ţinutul Carpaţilor
Occientali, subţinutul Munţilor Banatului - grupa sudică, în depresiunea Caransebeşului. Unitatea de
producţie este aşezată în bazinele văilor Mîtnic şi Jupii, pe malul stâng al râului Timiş, judeţul
Caraş-Severin.
Fondul forestier proprietate publică aparţinând Comunei Constantin Daicoviciu, judeţul
Caras-Severin, organizat în U.P. I Constantin Daicoviciu, provine din două unitați de producție (U.P.
IV Măcicaș – 134,0 ha și U.P. VI Zorile – 234,2 ha) de pe raza O.S. Păltiniș, pentru care a fost
întocmit amenajament silvic și care a expirat la data de 03.03.2023.
Din punct de vedere administrativ-teritorial, suprafaţa luată în studiu se află pe raza U.A.T.
Constantin Daicoviciu, judeţul Caraș-Severin.

Tabelul 1.2.1.
Limite
Puncte cardinale Vecinătăţi
Felul Denumirea
Trupul Mâtnicu Mare (parcela 7-8)
N Fond forestier O.S. Păltiniș Artificială Hotar pichetat
E F. f. O.S. Păltiniș și F. F. U.P. II C-tin D. Artificială Hotar pichetat
S Fond forestier O.S. Păltiniș Artificială Hotar pichetat
Pășune Artificială Liziera pădurii
V
Fond forestier O.S. Păltiniș Hotar pichetat
Trupul Copăcele (parcelele 22-27)
Terenuri agricole
N Artificială Liziera pădurii
Pășune împădurită
E Pășune Artificială Liziera pădurii
Fond forestier O.S. Păltiniș Hotar pichetat
S Artificială
Pășune împădurită Liziera pădurii
V Terenuri agricole Artificială Liziera pădurii
Trupul Zăgujeni (parcelele 71-75)
N Fond forestier O.S. Păltiniș Artificială Hotar pichetat
E Fond forestier U.P. II C-tin Daicoviciu Naturală Vale
S Fond forestier persoane fizice Artificială Hotar pichetat
V Fond forestier O.S. Păltiniș Naturală Culme
16
Limitele fondului forestier cu terenurile vecine sunt marcate cu vopsea roşie. Marcajul s-a
executat de către personalul de teren al Ocolului Silvic Păltiniș.
În tabelul 1.3.1. este redată denumirea trupurilor şi parcelelor componente cu suprafaţa şi

localitatea în raza căreia se află.
Tabelul 1.3.1.
Parcele Suprafaţa Localitatea cea mai Distanţa medie până
Trupuri de pădure
componente (ha) apropiată la localitate (km)
Mâtnicu Mare 7-8 74,4 Mâtnicu Mare 3,0
Copăcele 22-27 159,8 Copăcele 2,1
Zăgujeni 71-75 134,0 Zăgujeni 3,0
Total - 368,2 - -
Administrarea fondului forestier se face conform Legii nr. 46 (Codul Silvic din 27.03.2008), de
către Ocolul Silvic Păltiniș din cadrul Direcției Silvice Caraș-Severin, Regia Națională a Pădurilor.
1.5. Terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră situate în afara fondului forestier
În imediata vecinătate a fondului forestier proprietatea publică aparţinând Comunei Constantin

Daicoviciu se mai află și alte terenuri cu vegetație forestieră, materializate pe harta amenajistică ca
vecinătăți.
Acestea reprezintă suprafețe de fond forestier înscrise în alte amenajamente silvice care aparțin
diverșilor proprietari, inclusiv Statului Român.
17
2.1. Temeiul juridic al proprietății și baza legală
Potrivit Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic, pădurile proprietate publică se gospodăresc pe bază
de amenajamente silvice.
Elaborarea acestei lucrări a fost necesară la solicitarea Comunei Constantin Daicoviciu.
Suprafaţa fondului forestier ce aparţine comunei Constantin Daicoviciu, județul Craș-Severin,
organizat în U.P. I Constantin Daicoviciu, inclusă în actualul studiu, este de 368,20 ha.
Fondul forestier a fost dobândit conform legilor fondului funciar (Titlu de Proprietate
nr. 2848 din 27.08.2002 și Titlu de Proprietate nr. 2849 din 27.08.2002), fiind compus din păduri ce au
aparținut unităților de producție U.P. IV Măcicaș (134,0 ha) și din U.P. VI Zorile (234,2 ha) din raza
Ocolului Silvic Păltiniș, județul Caraș-Severin.
Numerotarea parcelarului s-a menţinut de la amenjarea precedentă, respectiv U.P. I Constantin

Daicoviciu (ediția 2013).
Subparcelarul a suferit mici modificări datorate lucrărilor executate dar și a reanalizării
criteriilor de constituire a subparcelelor. Subparcelele care nu au suferit modificări şi-au păstrat în
mare măsură, indicativele alfabetice din amenajamentul anterior. Subparcelarul a fost materializat de
către proiectant cu vopsea roşie, prin pichetaj - linii orizontale şi inele pe arbori, la intersecţia acestuia
cu limitele parcelare sau a limitelor subparcelare între ele.
La subcapitolul 2.2.3. (tabel nr. 2.2.3.1) se prezintă corespondenţa, la nivel de subparcelă, între
amenajamentul actual şi situaţia existentă anterior.
Limitele fondului forestier proprietatea Comunei Constantin Daicoviciu cu alte terenuri
(proprietăţi particulare, fâneţe, păduri ale statului sau păduri private) sunt materializate prin pichetaj cu
vopsea roşie executat pe arborii marginali.
2.2.1. Marimea parcelelor şi subparcelelor
În tabelul 2.2.1.1 se redă numărul parcelelor şi al subparcelelor, precum şi suprafaţa lor medie.
Tabelul 2.2.1.1.
Parcelă Subparcelă
Suprafaţa Suprafaţa (ha) Suprafaţa (ha)
(ha) Nr. Nr.
medie maximă minimă medie maximă minimă
47,6 4,6 45,9 0,4
368,2 13 28,32 40 9,21
(parcela 8) (parcela 74) (u.a. 8 A) (u.a. 72 D)
2.2.2. Situația bornelor
La intersecţia limitelor de parcelă, la intersecţia acestora cu liziera pădurii, la limita cu fondul

forestier aparţinând altor proprietari şi la schimbările de aliniamente, s-au amplasat borne din piatră
naturală, materializate pe arborii cei mai apropiaţi prin trei cercuri alterne între ele (două de culoare
roşie şi unul de culoare albă) şi un patrulater în interiorul căruia s-a înscris numărul de ordine al
unităţii (cu cifre romane) şi numărul de ordine al bornei (în cifre arabe).
S-au păstrat astfel un număr de 44 borne din amenajamentele vecine (fondul forestier de stat),
limitrof cu suprafața Comunei Constantin Daicoviciu. La amenajarea precedentă, odată cu întocmirea
primului amenajament pentru proprietatea Comunei Constantin Daicoviciu (U.P. I Constantin
Daicoviciu, ediția 2013).
18
În concluzie, în prezent există amplasate, un număr de 45 borne, a căror numerotare, trupul în

care se regăsesc, precum și proveniența este redată în tabelul următor:
Tabelul 2.2.2.1.
Numerotarea bornelor Numărul bornelor
Denumire Comune cu Comuna Total
Nr. Comune cu alți Comuna Constatin
trup alți Constatin borne
proprietari Daicoviciu
proprietari Daicoviciu
1; 2; 3; 5; 5bis; 15; 16; 26;
1 Mîtnicu Mare - 27; 28; 29; 53; 53bis
- 13 13
63; 64; 66; 67; 68; 69; 70;
2 Copăcele - 71; 72; 73; 74; 75; 76; 77; - 17 17
78; 79; 81
170; 174; 174bis; 175; 176;
3 Zăgujeni - 177; 179; 181; 183; 184; - 14 14
185; 186; 187; 189
Total - - - 44 44
Obligaţia ocolului silvic este aceea de a păstra bornele astfel amplasate în bună stare, să
reîmprospăteze vopseaua, dacă aceasta în decursul celor zece ani de valabilitate a amenajamentului se
degradează şi să amplaseze borne de beton acolo unde acestea au fost distruse şi unde s-au amplasat
borne noi.
Toate bornele sunt figurate pe hărțile amenajistice întocmite la scara 1:20.000.
2.2.3. Corespondenţa între subparcelarul din amenajamentul precedent şi cel actual
Tabelul 2.2.3.1.
Amenajament precedent (2013) Corespondența dintre Amenajament actual (2023)
Suprafața subparcelarul precedent Suprafața
Indicativ u.a. Indicativ u.a.
(ha) și cel actual (ha)
7A 14,1 7A 7A 14,0
7B 1,5 7B 7B 3,1
7C 5,3 7C 7C 4,3
7D 5,9 7D 7D 5,4
8A 44,2 8 A +%B 8A 45,9
%B 8B 0,7
8B 3,4
%B 8C 1,0
22 A 6,9 22 A 22 A 6,3
22 B 7,9 22 B 22 B 7,7
22 C 2,6 22 C 22 C 2,4
22 D 2,4 22 D 22 D 2,4
23 A 5,7 23 A 23 A 8,7
23 B 1,6 23 B 23 B 2,2
23 C 11,9 23 C 23 C 9,7
23 D 10,5 23 D 23 D 9,0
23 E 2,3 23 E 23 E 2,0
24 19,2 24 24 19,2
25 A 13,1 25 A 25 A 12,5
25 B 1,2 25 B 25 B 1,8
26 A 21,6 26 A 26 A 21,9
26 B 17,4 26 B 26 B 17,5
27 A 25,9 27 A 27 A 26,2
19
Amenajament precedent (2013) Corespondența dintre Amenajament actual (2023)

Suprafața subparcelarul precedent Suprafața
Indicativ u.a. Indicativ u.a.
(ha) și cel actual (ha)
27 B 10,6 27 B 27 B 10,3
71 A 7,5 71 A 71 A 7,6
71 B 23,0 71 B 71 B 22,5
71 C 3,9 71 C 71 C 4,3
72 A 12,5 72 A 72 A 11,9
72 B 4,0 72 B 72 B 4,3
72 C 16,9 72 C 72 C 16,2
72 D 1,3 72 D 72 D 0,4
72 E 1,6 72 E 72 E 2,2
72 F 5,5 72 F 72 F 6,8
73 A 19,7 73 A 73 A 19,6
73 B 3,6 73 B 73 B 2,8
73 C 2,7 73 C 73 C 2,6
73 D 12,1 73 D 73 D 13,1
74 A 1,6 74 A 74 A 1,8
74 B 3,0 74 B 74 B 2,8
75 A 12,0 75 A 75 A 11,8
75 B 3,1 75 B 75 B 3,3
Total U.P. I
368,2 - - 368,2
Constantin-Daicoviciu
2.3. Planuri de bază utilizate.

Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază.
Pentru determinarea suprafeţelor şi întocmirea hărţilor s-au folosit planuri de bază la scara
1:5.000, foi volante dar şi ortofotoplanuri.
Planurile de bază folosite se încadrează în următoarele trapeze:

Tabelul 2.3.1.
Nr. Suprafaţa
Planuri de bază Scara Parcele componente
crt. (ha)
1 L-34-93-A-c-4-IV 26 A% 6,3
7 A%; 7 B; 7 C%; 7 D%; 8 A%
2 L-34-93-C-a-2-II 22 A; 22 B; 22 C; 22 D; 23 A; 23 B; 23 C; 177,9
23 D; 24; 25 A; 25 B; 26 A%; 26 B; 27 A; 27 B
3 L-34-93-C-b-1-I 1:5000 7 A%; 7 C%; 7 D%; 8 A%; 8 B; 8 C% 43,0
8 A%; 8 C%; 71 A; 71 B; 71 C;
72 A; 72 B; 72 C; 72 D; 72 E; 72 F;
4 L-34-93-Cb-1-III 73 A; 73 B; 73 C; 73 D;
141,0
74 A; 74 B; 75 A; 75 B
Total 368,2
În vederea transpunerii pe planul de bază a limitelor între diverşi proprietari precum şi a

determinării suprafeţelor subparcelelor nou constituite s-au executat ridicări în plan prin intermediul
G.P.S. (Global Positioning System), măsurători totalizând 1098 puncte.
20
Suprafaţa parcelelor şi subparcelelor precum şi a altor terenuri ce nu aparţin fondului forestier

(păşuni, fâneţe, etc) s-a determinat prin măsurarea direct în teren prin intermediul G.P.S. S-a făcut
compensarea suprafeţelor pe parcele şi a celorlalte suprafeţe (în toleranţele admise) pe suprafaţa
determinată analitic a respectivelor planuri.
În continuare s-a determinat suprafaţa unităţilor amenajistice în cadrul fiecărei parcele în parte
cu verificarea închiderii pe suprafaţa acestora, recurgându-se după caz la compensările respective pe
parcele. Suprafeţele au fost determinate cu o precizie de „metrii pătraţi” dar înscrierile în fişele de
descriere parcelară s-au făcut rotunjite la 0,1 ha aşa cum prevăd normele tehnice de amenajare în
vigoare. A rezultat în acest mod o suprafaţă a fondului forestier proprietatee publică aparținând
Comunei Constantin Daicoviciu, de 368,20 ha.
În tabelul 2.4.1.1 se prezintă modul de utilizare a fondului forestier pe categorii de folosinţă

forestieră.
Tabelul 2.4.1.1.
Suprafaţa
Categorii de folosinţă
ha %
A. Păduri şi terenuri destinate împăduririi, din care: 368,2 100
- Păduri, regenerări naturale cu reuşită definitivă, plantaţii 368,2 100
TOTAL U.P. I Constantin Daicoviciu 368,2 100
Indicele de utilizare a fondului forestier este de 100%.

Modul de încadrare de la o folosinţă la alta poate să difere de la an la an, în funcţie de
elementele noi care apar în decursul aplicării amenajamentului. În acest sens se vor analiza noile
folosinţe şi se va proceda la modificările corespunzătoare cu aprobările legale. Se poate schimba
categoria de folosinţă cu aprobarea autorităţii publice centrale care se ocupă de silvicultură (Codul
Silvic, art. 47).
21
Tabelul 2.4.2.1.
Comuna C-tin
Alții deținători
FF Denumirea Indicatorilor COD Total (ha) Daicoviciu
(ha)
(ha)
FONDUL FORESTIER TOTAL (P) 368,20 - 368,20
1 Terenuri acoperite cu pădure (PD) 368,20 - 368,20
101 - Răşinoase (PDR) 16,12 - 16,12
102 - Foioase (PDF) 352,08 - 352,08
103 - Răchitării (cultivate şi naturale) (PDS) - - -
2 Terenuri care servesc nevoilor de cultură (PC ) - - -
201 - Pepiniere (PCP) - - -
202 - Plantaje (PCJ) - - -
203 - Colecţii dendrologice (PCD) - - -
3 Terenuri care servesc nevoilor de producţie (PS) - - -
silv.
301 - Arbuşti fructiferi (culturi specializate) (PSZ) - - -
302 - Terenuri pentru hrana vânatului (PSV) - - -
303 - Ape curgătoare (PSR) - - -
304 - Ape stătătoare (PSL) - - -
305 - Păstrăvării (PSP) - - -
306 - Fazanerii (PSF) - - -
307 - Crescătorii animale cu blană fină (PSB) - - -
308 - Centre fructe de pădure (PSD) - - -
309 - Puncte achiziţii fructe, ciuperci (PSU) - - -
310 - Ateliere de împletituri (PSI) - - -
311 - Secţii şi puncte apicole (PSA) - - -
312 - Uscătorii şi depozite seminţe (PSS) - - -
313 - Ciupercării (PSC) - - -
4 Terenuri care servesc nevoilor de admin. forest. (PA) - - -
401 - Spaţii de producţie silvică şi cazare pers. silv. (PAS) - - -
402 - Căi ferate forestiere (PAF) - - -
403 - Drumuri forestiere (PAD) - - -
404 - Linii de pază contra incendiilor (PAP) - - -
405 - Depozite forestiere (PAZ) - - -
406 - Diguri (PAG) - - -
407 - Canale (PAC) - - -
408 - Alte terenuri (PAA) - - -
5 Terenuri afectate împăduririi (PT ) - - -
501 - Clasa de regenerare (PTR) - - -
502 - Terenuri intrate legal în fond forestier (PTF) - - -
6 Terenuri neproductive (PN ) - - -
601 - Stâncării, abrupturi (PNS) - - -
602 - Bolovănişuri, pietrişuri (PNP) - - -
603 - Nisipuri (zburătoare şi marine) (PNN) - - -
604 - Râpe - Ravene (PNR) - - -
605 - Straturi cu crustă (PNC) - - -
606 - Mocirle - Smârcuri (PNM) - - -
607 - Gropi de împrumut şi depuneri sterile (PNG) - - -
701 Fâşie frontieră (PF) - - -
801 Terenuri scoase temporar din fond forest. (PT ) - - -
nereprimite
22
Tabelul 2.4.3.1.
Comuna C-tin
Nr. Total Alții
Denumirea Indicatorilor Daicoviciu
Crt. (ha) (ha)
(ha)
1. FONDUL FORESTIER TOTAL (rând 2+33) 368,20 - 368,20
2 Suprafaţa pădurilor Total (rând 3+10) - - -
3 RĂŞINOASE 16,12 - 16,12
4 Molid - - -
5 - din care: în afara arealului - - -
6 Brad - - -
7 Duglas - - -
8 Larice - - -
9 Pini 16,12 - 16,12
10 FOIOASE (rând 11+12+15+21) 352,08 - 352,08
11 Fag 16,35 - 16,35
12 Stejari 174,65 - 174,65
13 - pedunculat - - -
14 - gorun 79,64 - 79,64
15 DIVERSE SPECII TARI 127,51 - 127,51
16 - salcâm 0,93 - 0,93
17 - paltin 1,75 - 1,75
18 - frasin - - -
19 - cireş - - -
20 - nuc - - -
21 DIVERSE SPECII MOI 33,57 - 33,57
22 - Tei 23,98 - 23,98
23 - Plop 1,36 - 1,36
24 - din care: plopi euramericani - - -
25 - Sălcii - - -
26 - din care: în Lunca şi Delta Dunării - - -
27 ALTE TERENURI - TOTAL - - -
28 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE - - -
CULTURĂ SILVICĂ
PRODUCŢIE SILVICĂ
ADMINISTRARE FOREST.
31 TERENURI AFECTATE ÎMPĂDURIRII - - -
32 - din care: în clasa de regenerare - - -
33 TERENURI NEPRODUCTIVE - - -
34 FÂŞIE FRONTIERĂ - - -
35 TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL - - -
FORESTIER
460
23
2.4.4. Evidenţa mişcărilor de suprafaţă din fondul forestier (Fişa 1E)
Acest tabel conţine situaţia actuală a parcelarului, cu actele de proprietate. În cazul modificărilor de suprafaţă prin intrări sau ieşiri din fondul forestier, el
va fi completat de către Ocolul Silvic Păltiniș.
Tabelul 2.4.4.1.
Modificări in suprafața Scoateri temporare Semna
Documentul de aprobare Scopul modificării, denumirea unității de la care provine terenul fondului forestier din fond forestier tura
Nr. Parcele
sau beneficiarul scoaterii definitive sau temporare din fondul (ha) (ha) sef
crt. (u.a)
forestier Scoateri Termen
Felul Nr. Data Intrări Sold Supraf O.S.
definitive valabilitate
T.P. 2848 27.08.2002 7-8,
Amenajamentul fondului forestier proprietate publică aparținând
1. 22-27 368,2 368,2
T.P. 2849 27.08.2002 Comunei Constantin-Daicoviciu – ediția 2013
71-75
Total Amenajament ediția 2013 368,2
1. T.P. 2848 27.08.2002 Amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate 7A 14,0
2. T.P. 2849 27.08.2002 publică aparținând Comunei Constantin-Daicoviciu, 7B 3,1
județul Caraș-Severin 7C 4,3
U.P. I Constantin-Daicoviciu 7D 5,4
ediția 2023 8A 45,9
8B 0,7
8C 1,0
22 A 6,3
22 B 7,7
22 C 2,4
22 D 2,4
23 A 8,7
23 B 2,2
23 C 9,7
23 D 9,0
23 E 2,0
24 19,2
25 A 12,5
25 B 1,8
26 A 21,9
26 B 17,5
27 A 26,2
27 B 10,3
71 A 7,6
71 B 22,5
24
Modificări in suprafața Scoateri temporare Semna

Documentul de aprobare Scopul modificării, denumirea unității de la care provine terenul fondului forestier din fond forestier tura
Nr. Parcele
sau beneficiarul scoaterii definitive sau temporare din fondul (ha) (ha) sef
crt. (u.a)
71 C 4,3
72 A 11,9
72 B 4,3
72 C 16,2
72 D 0,4
72 E 2,2
72 F 6,8
73 A 19,6
73 B 2,8
73 C 2,6
73 D 13,1
74 A 1,8
74 B 2,8
75 A 11,8
75 B 3,3
Total Amenajament U.P. I Constantin-Daicoviciu, ediția 2023 368,2
461
25
2.5. Enclave
În teritoriul studiat nu există enclave.
2.6. Organizarea administrativă (districte, brigăzi şi cantoane)
Fondul forestier proprietatea publică aparținând Comunei Constantin Daicoviciu, organizat în

U.P. I Constantin Daicoviciu, este arondat pe districte şi cantoane conform tabelului de mai jos:
Tabelul 2.6.1.
Denumire Denumire Suprafața
Ocol Silvic u.a.
District Canton (ha)
Păltiniș IV Ohaba Mâtnic 21 Zăgujeni 7-8, 22-27, 71-75 368,2
TOTAL U.P. I Constantin Daicoviciu 368,2
Prezenta arondare este dată de ocol la nivelul anului în care s-a făcut amenajarea. Ea va fi
revizuită în funcţie de necesităţi, în raport cu dinamica lucrărilor şi de alte elemente de ordin
administrativ.
2.7. Ocupaţii şi litigii
În cadrul fondului forestier studiat nu sunt suprafeţe încadrate la ocupaţii şi litigii.

26
3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la

intrarea în vigoare a amenajamentului expirat
3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor înainte de

anul 1948
Înainte de primul război mondial, pădurile ce fac obiectul prezentului studiu, au aparţinut în
general marilor proprietari. După reforma agrară din anul 1921, mare parte din aceste suprafeţe au fost
atribuite comunităţilor locale care le-au gospodărit până la naţionalizarea din anul 1948.
Aceste păduri au fost gospodărite, până în anul 1948, după interesele de moment ale
proprietarilor, pe principiul rentabilităţii.
În zona de deal pădurile au fost defrişate în vederea creării de livezi de pomi fructiferi şi
terenuri agricole. De regulă, au rămas cu vegetaţie forestieră numai terenurile situate pe pante mari,
partea superioară a versanţilor, obârşia văilor sau cele din locuri greu accesibile. Pădurile rămase au un
contur neregulat (sinuos) cu multe intrânduri şi adesea zdrenţuite de enclave.
În condiţiile de atunci, valorificarea lemnului nu era o activitate rentabilă pentru proprietarii de
păduri. Recoltarea lemnului pentru nevoi personale se făcea prin tăieri rase sau în crâng neurmate de
împăduriri, fapt ce a adus la o regenerare preponderent din lăstari.
De asemenea, se înregistrau păşunatul iraţional şi frecvente tăieri în delict, îndeosebi cu firul
,,pe ales” (lemn pentru grinzi, lemn pentru cherestea, căpriori etc.). Tăierile în crâng nu erau limitate
de vârsta arboretelor, frecvent acestea făcându-se la vârste mai mari de 40 de ani.
Corespunzător acestui mod de gospodărire, suprafaţa pădurilor s-a diminuat ca urmare a defrişărilor
ce s-au practicat (determinând apariţia enclavelor), pădurile fiind degradate şi prin delicte silvice.
Prin Codicele silvic din 24 iunie 1881, s-a căutat să se pună capăt acestor stări de fapt, deoarece
potrivit prevederilor acestui cod, erau supuse regimului silvic şi pădurile din acest teritoriu.
Prin Codicele silvic se interzice exploatarea pădurilor fără amenajament. Practic, prevederile acestuia
nu s-au aplicat, continuându-se practicele mai vechi de ,,lăzuire” a pădurilor şi de degradare a acestora.
La 9 aprilie 1910 s-a promulgat Codul silvic care a adus unele înlesniri în aplicarea regimului silvic,
mai ales în ceea ce priveşte practica amenajării pădurilor.
Astfel, pentru pădurile particulare, în loc de amenajamente, noua lege admitea şi întocmirea de
regulamente de exploatare.
Amenajamentele sau regulamentele de exploatare a pădurilor, în afară de stabilirea posibilităţii
şi recoltării acesteia acordă o mare atenţie problemelor privind regenerarea pădurilor.
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intratrea în vigoare a
În anul 1948, prin actul de naţionalizare din 13 aprilie, toate pădurile peste o anumită
suprafaţă (0,25 ha) au trecut în patrimoniul statului român, fiind administrate de Ministerul
Silviculturii, prin Ocolul Silvic Păltiniş.
Gospodărirea pădurilor a început să se facă pe baze ştiinţifice, întocmindu-se primele
amenajamente unitare.
Pentru pădurile din acest teritoriu, primul amenajament unitar s-a întocmit în anul 1954 care a
reglementat procesul de producţie pe bază de planuri decenale de exploatare şi cultură. Acesta a fost
urmat de revizuirile din anii 1968, 1979, 1989 şi 1999 pentru perioada când aceste păduri aparţineau
statului şi anul 2003 când s-a elaborat primul studiu de amenajament pentru pădurile redobândite de
comuna Constantin Daicoviciu.
27
3.1.2.1. Evoluţia bazelor de amenajare
Evoluţia bazelor de amenajare, pe subunităţi de producţie la nivelul anilor de executare a

amenajamentelor este redată în tabelul următor.
Suprafaţa Suprafaţa Subunităţi de producţie sau protecţie

Anul
totală în gr. I Exploatabilitatea
amenaj.
(ha) (ha) SUP Denumire Supr.(ha)
2003 368,2 - A Codru regulat 368,2 tehnică
2013 368,2 - A Codru regulat 368,2 tehnică
Vârsta medie Ciclu de

Anul
a exploatab. prod. Tratamente adoptate Compoziţia ţel
amenaj.
(ani) (ani)
T. progresive; T. rase;
2003 95 100 -
T. în crâng
20CA 30GO 20CE 15GÎ
2013 105 110 T. progresive
10FA 10TE 5DT
Regimul adoptat cu ocazia fiecărei amenajări a fost cel al codrului regulat pentru S.U.P. „A”.
Tratamentele adoptate de amenajamentele precedente pentru S.U.P. „A” au fost cele ale
tăierilor progresive, ale tăieri rase şi ale tăierilor în crâng. Inconsecvenţa cu privire la tratamentele
propuse şi cele aplicate s-a datorat şi modificărilor intervenite în normele tehnice.
Exploatabilitatea adoptată a fost cea tehnică la toate amenajările. Ciclul de producţie adoptat a fost de
100 ani la amenajarea din anul 2003 și 110 ani la amenajarea din anul 2013 , iar în compoziţiile-ţel gorunul,
cerul, gîrniţa, fagul şi diversele tari sunt speciile de bază majoritare.
Bazele de amenajare adoptate cu ocazia fiecărei amenajări au urmărit menţinerea tipurilor
natural fundamentale de pădure prin aplicarea corectă a tratamentelor propuse, diversificarea
compoziţiei arboretelor prin introducerea în completarea regenerărilor naturale pe lângă gorun a
speciilor principale de amestec, paltin de câmp, frasin, cireş, etc., ridicarea productivităţii arboretelor,
normalizarea treptată a structurii arboretelor pe clase de vârstă, creşterea rolului de protecţie atribuit
pădurilor, etc.
3.1.2.2. Reglementarea procesului de producţie la amenajarea anterioară
Unitatea de producție U.P. I Constantin Daicoviciu, este înființată în anul 2013 și provine din
arborete situate în raza a două vechi unităţi de producţie.
Tabelul 3.1.2.2.1.
Arborete Arborete Indice Indice
Creșterea
Anul exploatabile preexploatabile Posibilitatea de de creșt.
S.U.P. indicatoare
amnjării Suprafața Volum Suprafața Volum (m3/an) recoltare curentă
(m3)
(ha) (m3) (ha) (m3) (m3/an/ha) (m3/an/ha)
2013 A 66,8 16.807 194,5 45.974 939 610 1,7 5,2
2023 A 140,0 30.867 173,70 40.962 929 999 1,5 4,3
Reglementarea procesului de producție la amenajarea precedentă s-a realizat în cadrul

subunității S.U.P. A – Codru regulat, fiind adoptată o posibilitate normală după indicatorul de
posibilitate după creșterea indicatoare, la fel posibilitatea adoptată la amenajarea actuală s-a stabilit tot
după indicatorul de posibilitate după creșterea indicatoare.
28
3.1.2.3. Aplicarea amenajamentelor anterioare
Avându-se în vedere faptul că unitatea de producţie I „Constantin Daicoviciu”, s-a constituit la

precedenta amenajare, din arborete situate în raza a două vechi unităţi de producţie, nu se poate face o
analiză a evoluţiei structurii fondului de producţie de-a lungul etapelor de amenajare. Structura
acesteia nu este consecinţa unui mod de gospodărire aplicat de-a lungul unei perioade de timp mai
îndelungate, fundamentat numai pentru arboretele din care aceasta este constituită, este rezultatul
asocierii aleatoare a unor păduri, situate în bazinete diferite. Prin urmare concluziile privind
gospodărirea pădurilor actuale nu pot fi decât generale, mai ales că perioada de timp în care aceasta s-a
realizat a fost foarte mică (mai puţin de 10 ani). Nu se pot face analize obiective detaliate privind
evoluţia unor indicatori ai structurii fondului forestier (evoluţia compoziţiei, a claselor de producţie,
etc), ca rezultat al gospodăririi pădurilor întrucât fondul forestier al U.P. în studiu este, aşa cum am
mai spus, relativ recent constituit, amenajarea actuala fiind a dou-a care încearcă să reglementeze
gospodărirea acesteia.
Cumularea datelor existente în amenajamentele expirate numai pentru parcelele din care provin
actualele păduri şi analizarea lor comparativă, la diferite nivele, ar conduce la concluzii incerte
deoarece aceste date nu reflectă eficienţa modului de gospodărire în timp al fondului forestier, ci
rezultatul asocierii unor arborete, în care s-au aplicat lucrări silviculturale, dar gândite pentru un fond
forestier mult mai mare şi mai complex.
3.2. Analiza critică a amenajamentului expirat
Prevederi anuale:
Împăduriri = 0,5 ha
Degajări = 0,2 ha
Curățări = - ha / - m3
Rărituri = 8,4 ha / 140 m3
Tăieri de regenerare = 6,3 ha / 610 m3
Lucrări de conservare = - ha / - m3
Tăieri de igienă = 210,5 ha / 190 m3
Tăieri de Lucrări de
Suprafața Împă- Dega- Curățări Rărituri Acc. I Igienă Acc. II
regenerare conservare
U.P. Anul U.P. duriri jări
S V S V S V S V S V S V S V
(ha)
ha ha ha m3 ha m3 ha m3 ha m3 ha m3 ha m3 ha m3
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 16 17 18 19 20 21
2013 368,2 - - - - - - 8,9 612 - - - - - - - -
2014 368,2 - - - - - - 7,9 698 - - - - - - - -
2015 368,2 - - - - - - 9,0 823 - - - - - - - -
2016 368,2 - - - - - - 6,9 453 - - - - - - - -
U.P. I 2017 368,2 - - - - - - - - - - - - - - - -
Constantin-Daicoviciu 2018 368,2 - - - - - - - - - - - - 80,5 221 - -
2019 368,2 - - - - - - 5,0 302 - - - - - - - -
2020 368,2 - - - - - - 5,6 277 - - - - - - - -
2021 368,2 - - - - - - 5,8 427 - - - - - - - -
2022 368,2 - - - - - - - - - - - - - - - -
TOTAL - - - - - - 49,1 3592 - - - - 80,5 221 - -
Analizând procentele de realizare se poate trage concluzia că lucrările care s-au executat până
în prezent au fost sub prevederile amenajamentului expirat. Astfel se constată că prevederile nu s-au
realizat în totalitate, realizările având un procent doar de 41% din volum.
Astfel, pe natură de produse lucrările executate variază în funcție de volum între 59% (tăieri de
produse principale) şi 12% (tăieri de igienă).
Împăduririle au fost executate mult sub nivelul prevăzut, aceasta se poate datora și faptului că
nu s-au realizat în totalitate tăierile de produse principale propuse sau din cauza că suprafețele
respective a avut o regenerare naturală foarte bună.
Lucrările care nu s-au realizat deloc în deceniul de aplicabilitate al amenajamentului expirat
sunt împăduririle și lucrările de îngrijire.
29
Nerealizarea împăduririlor, se datorează faptului că nu s-au realizat în totalitate tăierile de

produse principale propuse sau din cauza că suprafețele respective a avut o regenerare naturală foarte
bună.
Nerealizarea lucrărilor de îngrijire se poate datora pe de o parte dificultății mărite de a găsi
forța de muncă necesară pentru execuția acestui gen de lucrări, iar pe de altă parte condițiile foarte
grele de intervenție datorită accesibilității și terenului foarte accidentat, dar și existența arboretelor de
calalitate foarte slabă și prin urmare acestea nu prezintă interes.
3.3. Concluzii privind modul de aplicare a amenajamentului precedent
În tabelele 3.3.1., 3.3.2. şi 3.3.3. se prezintă compoziţia pe specii, clasele de producţie şi

densitatea arboretelor, iar în tabelul 3.3.4. se prezintă evoluţia claselor de vârstă pentru fondul
productiv.
Tabelul 3.3.1.
Specii (%)
Anul amenajării Total
CA CE GO GÎ TE FA PI PA DT DM
2013 31 20 17 10 6 5 4 - 4 3 100
2023 29 24 22 2 7 4 4 - 5 3 100
Tabelul 3.3.2.
Clase de producţie (%)
Anul amenajării Clasa de producţie medie
I II III IV V
2013 - - 91 9 - 3,1
2023 - - 80 19 1 3,2
Tabelul 3.3.3.
Categorii de consistenţă (%)
Anul amenajării Consistenţa medie
0,1 – 0,3 0,4 – 0,6 0,7 – 1,0
2013 - 2 98 0,81
2023 - 16 84 0,78
Tabelul 3.3.4.
Clase de vârstă (%)
Anul amenajării
I II III IV V VI>
2013 2 18 - 54 16 10
2023 1 14 6 17 46 16
Din datele prezentate mai sus se observă că fondul forestier și-a păstrat, în linii mari,
aproximativ, aceeași structură de la amenajarea precedentă, cu mici fluctuații, datorate aplicării
amenajamentului precedent într-o măsură mai mică sau mai mare.
Astfel compoziția și clasele de producție s-au modificat foarte puțin, clasa medie de producție a
scăzut iar la compoziție s-au înregistrat fluctuații între specii de maxim opt procente.
Proporției arboretelor cu consitență cuprinsă între 0,7-1,0 a scăzut, de unde a rezultat și
scăderea consistenței medii.
Evoluția la nivelul claselor de vârstă este firească ca urmare a mișcărilor arboretelor dintr-o
clasă de vârstă în alta pe parcursul unei perioade de amenajare (de 10 ani).
În concluzie, deşi datele prezentate pe parcursul acestui capitol au o relevanţă redusă, acestea
furnizează informaţii de natură să se formuleze aprecieri privind rolul şi importanţa gospodăririi
pădurilor pe bază de amenajamente silvice, care să conducă la obţinerea de structuri viabile capabile să
asigure ameliorarea productivităţii şi creşterea rolului funcţional şi ecologic al pădurilor.
30
Culegerea şi prelucrarea datelor de teren s-a făcut în conformitate cu instrucţiunile şi

normativele în vigoare, pentru toate arboretele, indiferent de vârstă şi starea lor, prin observaţii şi
măsurători în pieţe de probă sau prin estimări directe.
În vederea fundamentării soluţiilor de gospodărire a pădurilor s-au executat concomitent
cu descrierea parcelară, studii privind caracterizarea condiţiilor staţionale.
S-a revizuit zonarea funcţională în conformitate cu normele şi normativele în vigoare, precum
şi cu obiectivele existente în raza suprafeţei luată în studiu.
S-au făcut toate determinările şi observaţiile necesare caracterizării solurilor din punct de
vedere morfologic, fizico-chimic, al regimului aprovizionării cu apă şi substanţe nutritive, al relaţiilor
cu substratul litologic, cu relieful, cu clima şi vegetaţia în scopul stabilirii tipurilor de staţiune.
Stabilirea tipurilor de staţiune s-a făcut în raport cu factorii fizico-geografici, cu solul şi
vegetaţia, ţinând cont de rezultanta ecologică a acestora.
Clasificarea s-a făcut după „Staţiuni forestiere”.
Determinarea caracteristicilor privind arboretul s-a făcut prin parcurgerea unităţilor
amenajistice şi amplasarea de sondaj în punctele caracteristice ale arboretului.
Numărul punctelor de sondaj s-a stabilit în funcţie de vârsta arboretului şi suprafaţa acestuia.
Atât datele de caracterizare a staţiunilor forestiere, cât şi cele ale arboretelor au fost înscrise
codificat, după sistemul alfanumeric, în vederea prelucrării automate a acestora, prin mijloace moderne
de calcul în cadrul sistemului informatic al amenajării pădurilor.
Elementele privind descrierea staţiunii şi arboretelor, pentru fiecare unitate
amenajistică în parte, sunt redate în “Evidenţa descrierii parcelare”.
Elaborarea evidenţelor şi a planurilor de amenajament, cu excepţia planului de
regenerare şi dinamica modificării structurii fondului de producţie, s-a făcut folosind sistemul de
prelucrare automată a datelor.
Pe baza celor arătate mai sus, s-au stabilit măsurile de gospodărire ce urmează a se aplica în
cadrul acestei U.P. în următorii 10 ani.
4.2. Elemente generale privind cadrul natural al unităţii
4.2.1. Geologie - litologie
Din punct de vedere geologic, teritoriul este alcătuit din nisipuri argiloase şi argile nisipoase
precum şi din micaşisturi şi paragnaise formate în anteprotezoicul superior. Alături de aceste roci mai
întâlnim argile marnoase, nisipuri şi pietrişuri.
După raionarea uzuală teritoriul este situat în Provincia geosinclinalului alpino-carpatic, ţinutul
Carpaţii Occidentali, subţinutul Munţilor Banatului – grupa sudică.
Pe aceste substraturi litologice au luat naştere soluri bine structurate, cu profunzimi în general
mijlocii şi mari, cu regim hidrologic echilibrat şi calităţi fizico-chimice favorabile dezvoltării
vegetaţiei forestiere.
Geografic, unitatea de producţie este situată în ţinutul Carpaţilor Occientali, subţinutul Munţilor
Banatului – grupa sudică, în depresiunea Caransebeşului. Unitatea de producţie este aşezată în bazinele
văilor Mîtnic şi Jupii, pe malul stâng al râului Timiş, în raza teritorial-administrativă a comunei
Constantin Daicoviciu, judeţul Caraş-Severin.
31
Unităţile de relief pe care sunt situate pădurile unităţii de producţie au un caracter de trecere de
la dealuri la munţi cu înălţimi mai mici, intens erodaţi. Unitatea de relief cea mai des întâlnită în zona
unităţii de producţie este versantul cu înclinări de la moderate până la abrupte, predominând cele
repezi, cu configuraţia ondulată şi, mai rar, frământată.
Din punct de vedere altitudinal, situaţia este următoarea:
Altitudine cuprinsă între: Suprafața (ha) Procente (%)

201 - 400 m 368,2 100
Altitudinea minimă, întâlnită în cadrul acestei unităţi este de 205,0 m (u.a. 7 B), iar cea maximă
este de 320,0 m (u.a. 71 C).
Distribuţia arboretelor pe categorii de înclinare se prezintă astfel :
sub 16° 71,50 19

între 16° - 30° 296,70 81
între 31° - 40° - -
peste 40° - -
Expoziţia este diversă, atât datorită dispersării trupurilor de pădure cât şi variaţiilor de relief.
Situaţia pe categorii de expoziţii, este următoarea:
Expoziția Suprafața (ha) Procente (%)

Însorită 48,70 13
Parțial însorită 305,20 83
Umbrită 14,30 4
4.2.3. Hidrologie
Reţeaua hidrografică este relativ bine reprezentată, cele mai importante cursuri de apă fiind
valea Mîtnic, o ramnificaţie a văii Mîtnicel, valea Jupii, pârâul Tarniţa şi ramnificaţiile laterale ale
acestora. Toate aceste cursuri de apă fac parte din bazinul hidrografic al râului Timiş, fiind situate pe
malul stâng.
Pe lângă aceste văi principale, teritoriul studiat mai este străbătut de o serie de văi şi pâraie
secundare care duc la frământarea terenului. Debitul acestor pâraie este în general variabil, iar în verile
secetoase este foarte redus.
Alimentaţia reţelei hidrografice este atât pluvială cât şi nivală, cu debite variabile. Apa
freatică este de bună calitate şi se găseşte la adâncimi de 3,0-10,0 m.
Regimul hidrologic nu influenţează în mod deosebit formarea solurilor şi vegetaţia forestieră.
4.2.4. Climatologie
Pădurile din această zonă sunt situate într-un climat temperat continental, caracterizat prin
climă umedă, nori frecvenţi şi precipitaţii relativ abundente.
Temperatura medie anuală este de 100C, cu precipitaţii medii anuale destul de bogate (700
mm), favorabile făgetelor pure care sunt în optimul vegetaţiei. Numărul de zile cu precipitaţii este de
150. Nu s-au semnalat excese de temperatură sau alte fenomene climatice cu efecte nefavorabile
asupra vegetaţiei forestiere. Stratul de zăpadă se menţine în medie 80-100 zile, în funcţie de altitudine
şi expoziţie, fără să înregistreze dimensiuni care ar putea dăuna vegetaţiei forestiere.
Direcţia generală a vântului predominant este din vest şi nord-vest, viteza medie fiind de
2-7,5 m/s. Vânturile, de regulă, nu produc doborâturi în masă, ci doar izolat, în partea superioară a
În general, atât regimul termic cât şi cel hidric este favorabil vegetaţiei forestiere, fiind un
factor determinant al valorii fondului forestier şi al productivităţii pădurilor.
32
4.2.4.1. Regimul termic

Temperatura medie anuală este de 10,5oC. Minimile de temperatură se înregistrează în lunile
ianuarie-februarie, temperaturile medii lunare se situează în jurul valorii de 0,5oC şi 0,8oC. Maximele
de temperatură se înregistrează în lunile iulie-august, temperaturile medii lunare se situează în jurul
valorii de 20,3-21,0oC.
Prima zi cu îngheţ este înainte de 22 octombrie, iar ultima zi de îngheţ în jurul datei de
16 aprilie. Perioada bioactivă este de circa 321 de zile.
Precipitaţiile medii anuale au valori lunare care oscilează între 44-91 mm (media anuală este
circa 737 mm), înregistrându-se un maxim în lunile mai-iunie şi un minim în lunile ianuarie-februarie.
Precipitaţiile au un regim destul de constant, perioadele de secetă sunt foarte rare, datorită în
special gradului mare de împădurire a zonei geografice în care se află unitatea de producţie.
Data medie a primei şi ultimei ninsori este 21 noiembrie, respectiv 31 martie. Durata medie a
zilelor cu strat de zăpadă este de 30 de zile.
Umezeala relativă a aerului (media lunii iulie) este oscilantă, fiind cuprinsă între 64-80%.
Vânturile caracteristice acestei regiuni sunt cele care bat din sectorul nord-vestic (Austrul) cât
şi din sud-vest (Coşava), care acţionează ca un vânt cald în sezonul rece şi ca un vânt secetos în
sezonul cald. Viteza medie a vântului este de 2-7,5 m/s şi poate produce doborâturi şi rupturi de vânt.
4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice
Teritoriul unităţii de producţie, după clasificarea Köppen, se încadrează în zona climatică

C.f.b.k. – climat temperat umed, cu ierni blânde, cu precipitaţii în tot cursul anului, în nici o lună
precipitaţiile nu coboară sub 40 mm şi cu temperaturi sub 21oC în luna cea mai caldă a anului.
Evapotranspiraţia potenţială pe perioada aprilie-octombrie este de 530 mm şi mai-iulie 300
mm. Media anuală este de 540 mm.
Datele prezentate anterior sunt caracteristice pentru o climă moderată. Intervalele de
uscăciune şi secetă excesivă în timpul verii, precum şi gerurile intense şi persistente iarna, apar cu totul
sporadic.
Indicii de ariditate de Martonne (care are o valoare de 36) s-a calculat prin formula:
In = P / T + 10, în care:
In = indicele de ariditate de Martonne;
P = precipitaţii medii anuale (mm);
T = temperatura medie anuală.
Indicatorii climatici au fost calculaţi pe baza datelor climatice, temperaturi medii anuale şi
precipitaţii medii anuale, determinate analitic în funcţie de valorile medii anuale ale acestora la staţia
meteo de referinţă din municipiul Caransebeş.
Din datele de mai sus se poate trage concluzia că, din punct de vedere al temperaturilor,
teritoriul U.P. oferă grad de favorabilitate mijlociu pentru speciile gorun, cer, gârniţă, tei, fag şi diverse
tari.
4.3. Soluri
În acest sens, în campania de teren, concomitent cu descrierea parcelară s-au executat şi lucrări
de cartare staţională la scară mijlocie.
Adoptarea soluţiilor de amenajament s-a bazat pe studiul amănunţit al staţiunii în cadrul
lucrărilor de cartare staţională la scară mijlocie.
33
Evidenţa tipurilor şi subtipurilor de sol este prezentată în tabelul 4.3.1.1.

Tabelul 4.3.1.1.
Succesiunea Suprafaţa
Clasa de soluri Tip de sol Subtip de sol Codul
orizontului ha %
tipic 2201 Ao-Bt-C 108,30 29
Luvosol (LV)
Luvisoluri Total - - 108,30 29
(LUV) tipic 2401 Ao-El-Bt-C 259,90 71
Planosol (PL)
Total - - 259,90 71
Total clasă - - - - 368,2 100
TOTAL - - - - 368,2 100
Solurile identificate sunt în totalitate soluri evoluate, din clasa luvisoluri.

Clasa luvisoluri cuprinde soluri care au drept caracter dominant de diagnoză un orizont Bt
(argiloiluvial), adică soluri cu o evidentă diferenţiere texturală. Aceste soluri au un mare grad de
debazificare a complexului argilohumic, fapt care a determinat şi o intensificare a proceselor de
iluviere.
4.3.1. Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol
Luvosolurile - ocupă o suprafaţă de 108,3 ha (29%).

Elemente de diagnoză. Prezintă orizont Bt, având culori diverse şi orizont C.
Răspândire. Luvosolurile sunt răspândite sub arboretele de fag şi de gorun, pe versanţi cu
înclinări diverse.
Alcătuirea şi caracterizarea morfologică a profilului. Solurile brun argiloiluviale, prezintă
următoarea succesiune de orizonturi pe profil: Ao-Bt-C. Orizontul Ao are o grosime de 10-20 cm,
culoare brună, brună deschisă cu structură grăunţoasă. Orizontul Bt are grosimi de 50-60 cm cu nuanţe
brune gălbui sau ruginii. Este compact, cu textură mijlocie, mijlocie fină şi structură prismatică.
Orizontul C este alcătuit din depozite loessoide decarbonatate şi luturi.
Proprietăţi. luvosolurile au textură diferenţiată pe profil, luto-nisipoasă în Ao şi luto-argiloasă
sau chiar argiloasă în orizontul Bt. Argila şi oxizii de fier migrează concomitent pe profilul solului.
Structura solului este grăunţoasă, slab dezvoltată în Ao şi prismatică în Bt. Proprietăţile fizice,
fizico-mecanice, hidrofizice şi de aeraţie sunt satisfăcătoare, iar apa din precipitaţii străbate uşor
orizonturile superioare şi stagnează deasupra orizontului Bt, astfel încât în perioadele umede prezintă
exces de apă, iar în cele secetoase deficit de apă. Conţinutul de humus este mai mic (circa 2%) şi de
calitate inferioară, mai bogat în acizi fulvici. Sunt soluri oligomezobazice la mezobazice şi au reacţie
de la moderat acidă la puternic acidă. Asigurarea cu substanţe nutritive şi activitatea microbiologică
sunt mai slabe. Sunt soluri bine aprovizionate cu azot total.
Subtipuri. Subtipul întâlnit în cadrul unităţii de producţie este cel tipic.
Fertilitate. luvosolurile prezintă o troficitate minerală şi azotală cel mult mijlocie. În privinţa
regimului de umiditate, solurile pot diferi între ele în funcţie de poziţia pe versant, expoziţie, conţinutul
de schelet.
Planosolurile - ocupă o suprafaţă de 259,9 ha (71%).
Elemente de diagnoză. Prezintă orizont Bt, având culori diverse şi orizont El.
Răspândire. Planosolurile sunt răspândite sub arboretele de fag şi de gorun, pe versanţi cu
înclinări diverse.
Alcătuirea şi caracterizarea morfologică a profilului. Planosolurile, prezintă următoarea
succesiune de orizonturi pe profil: Ao-El-Bt-C. Orizontul Ao are o grosime de 15-25 cm, culoare
brună, brună deschisă cu structură grăunţoasă. Orizontul El este gros de 10-20 cm, cu nuanţe gălbui,
sărăcit parţial în argilă şi sescvioxizi. Structura este slab exprimată, iar textura este mai grosieră decât
în orizontul Bt. Orizontul Bt are grosimi de 60-80 cm cu nuanţe brune gălbui sau ruginii. Este
compact, cu textură mijlocie, mijlocie fină şi structură prismatică. Orizontul C este alcătuit din
depozite loessoide decarbonatate şi luturi.
34
Proprietăţi. Planosolurile au textură diferenţiată pe profil, luto-nisipoasă în Ao,

nisipo-lutoasă în El şi luto-argiloasă sau chiar argiloasă în orizontul Bt. Argila şi oxizii de fier
migrează concomitent pe profilul solului. Structura solului este grăunţoasă, slab dezvoltată în Ao,
lamelară sau poliedrică mică în El şi prismatică în Bt. Proprietăţile fizice, fizico-mecanice, hidrofizice
şi de aeraţie sunt satisfăcătoare, iar apa din precipitaţii străbate uşor orizonturile superioare şi
stagnează deasupra orizontului Bt, astfel încât în perioadele umede prezintă exces de apă, iar în cele
secetoase deficit de apă. Conţinutul de humus este mai mic (circa 2%) şi de calitate inferioară, mai
bogat în acizi fulvici. Sunt soluri oligomezobazice la mezobazice şi au reacţie de la moderat acidă la
puternic acidă (pH=4,5-5,6). Asigurarea cu substanţe nutritive şi activitatea microbiologică sunt mai
slabe. Sunt soluri bine aprovizionate cu azot total (0,26-0,33 g%).
Subtipuri. Subtipul întâlnit în cadrul unităţii de producţie este cel tipic.
Fertilitate. Planosolurile prezintă o troficitate minerală şi azotală cel mult mijlocie. În
privinţa regimului de umiditate, solurile brun luvice pot diferi între ele în funcţie de poziţia pe versant,
expoziţie, conţinutul de schelet. Pe versanţii umbriţi regimul de umiditate este mai constant; aici
făgetele realizează clase de producţie mijlocii.
În vederea fundamentării ştiinţifice a măsurilor de gospodărire a pădurilor, în perioada

lucrărilor de teren s-a executat şi cartarea staţională la scară mijlocie.
Studierea sub raport fizico-geografic şi fitogeografic a teritoriului a făcut posibilă interpretarea
corectă a principalelor componente ale mediului şi în final a permis diferenţierea şi caracterizarea
ecosistemelor forestiere.
Din punct de vedere ecologic, teritoriul unităţii se încadrează în două etaje fitoclimatice şi anume:
Etaj fitoclimatic Suprafața (ha) Procente (%)

Etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete (FD3) 108,3 29
Etajul deluros de cvercete (de gorun, cer, gîrniţă, amestecuri dintre
259,9 71
acestea) şi şleauri de deal (FD2)
Din tabelul ce urmează (4.4.1.1) se desprinde faptul ca staţiunile sunt în totalitate de bonitate
mijlocie, ceea ce reflectă condiţiile climatice şi geomorfologice din teritoriu.
4.4.1. Evidenţa tipurilor de staţiune
În tabelul 4.4.1.1 se prezintă evidenţa tipurilor de staţiune pe etaje fitoclimatice.
Tabelul 4.4.1.1.
Suprafaţa Categorii de bonitate
Codul Diagnoza tipului de staţiune
ha % Sup. Mijl. Inf.
Etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete (FD3)
5.1.4.2. Deluros de gorunete Bm, podzolit pseudogleizat, cu Carex pilosa 108,3 29 - 108,3 -
Etajul deluros de cvercete, (de gorun, cer, gârniță și amestecuri dintre acestea) şi şleauri de deal (FD2)
Deluros de cvercete (gorunete) si sleauri de deal Bs, podzolit
6.1.4.3. 259,9 71 - 259,9 -
pseudogleizat edafic mare, cu Carex pilosa
ha 368,2 100 - 368,2 -
Total
% - 100 - 100 -
Din analiza tabelului de mai sus reiese că toate tipurile de staţiune sunt de bonitate mijlocie.
Tipurile de staţiune s-au determinat ca un ansamblu de unităţi staţionale elementare, identice
ecologic şi silvoproductiv echivalente, cu caractere fizico-geografice (etaj, relief, substrat litologic, sol,
etc.) asemănătoare, având soluri din tipuri genetice apropiate, apte pentru crearea şi dezvoltarea unei
anumite vegetaţii forestiere, căreia urmează a i se aplica acelaşi complex de măsuri de gospodărire.
Tipul de staţiune cel mai răspândit este “Deluros de cvercete (gorunete) si sleauri de deal Bs,
podzolit pseudogleizat edafic mare, cu Carex pilosa” (71%).
35
4.5.1. Evidența tipurilor naturale de pădure
Evidenţa tipurilor de pădure (pe tipuri de staţiuni), în raport cu caracterul actual, este prezentată
în tabelul ˝Evidenţa tipurilor de staţiune şi a tipurilor de pădure˝, din partea a III-a şi explicitată în
tabelul următor unde este prezentată şi repartizarea tipurilor de pădure pe formaţii forestiere şi
categorii de productivitate naturală.
Tabelul 4.5.1.1.
Codul Suprafaţa Productivitatea naturală
Formaţia Denumirea tipului
Tip Tip
forestieră natural ha % sup. mijl. inf.
staţiune pădure
Șleauri de deal cu Goruneto-șleau cu fag de
5.1.4.2 531.3 108,3 29 - 108,3 -
gorun productivitate mijlocie (m)
Amestecuri de gârniță
Amestec normal de gorun,
și cer cu stejari 6.1.4.3. 741.1 259,9 71 - 259,9 -
gârniţă şi cer (m)
mezofiți
ha 368,2 100 - 368,2 -
Total - -
% 100 - - 100 -
Se observă că tipurile naturale de pădure sunt în totalitate de productivitate mijlocie. Cea mai
răspândită formaţie forestieră este „Amestecuri de gârniță şi cer cu stejari mezofiţi” (75 %).
Repartiţia suprafeţelor pe formaţii forestiere în raport cu caracterul actual al tipului de pădure

este prezentată în subcapitolul 15.3.2, iar evidenţa pe u.a. în tabelul 15.3.7.
În continuare este prezentată structura vegetaţiei pe formaţii forestiere şi în raport cu caracterul
actual al tipului de pădure:
Tabelul 4.5.2.1.
Caracterul actual al tipului de pădure
Natural Fundamental Derivat Artificial
Tere-
Total (de de Tânăr Total
de productivitate nuri
Formaţia Sub- Parţial productiv) productiv. nede- pădure TOTAL
goale
forestieră prod. derivat Sup.+ finit
Sup. Mij. Inf. Sup. Mij. Inf. Inf.
Mij.
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha %
53-Șleauri de deal
- 8,10 - - 93,40 - - 6,80 - - - 108,30 - 108,30 29
cu gorun
% - 7 - - 87 - - 6 - - - 100 - 100 -
74-Amestecuri de
GI şi CE cu stejari - 71,90 - - 155,40 - 1,70 - 30,90 - - 259,90 - 259,90 71
mezofiţi
% - 28 - - 59 - 1 - 12 - - 100 - 100 -
Total U.P. - 80,00 - - 248,80 - 1,70 6,80 30,90 - - 368,20 - 368,20 100
% - 22 - - 68 - - 2 8 - - 100 - 100 -
TOTAL 80,00 - 248,80 8,50 30,90 - 368,20 - 368,20 100
% 22 - 68 2 8 - 100 - 100 -
Din datele de mai sus se observă că majoritatea arboretelor (68%) sunt parţial derivate, restul
fiind natural fundamentale (22%), total derivate (2%) și artificiale (8%).
4.5.3. Arborete provizorii, slab productive şi necorespunzătoare funcţional
Arboretele necorespunzătoare funcţional ocupă 8,50 ha (2%). Evidenţa lor este prezentată în
capitolul 15.3.9. iar măsurile de gospodărire la paragraful 6.6.
36
4.5.4. Evidenţa arboretelor brăcuite şi a suprafeţelor de fond forestier neregenerate
În interiorul fondului forestier din U.P. I Constantin Daicoviciu nu există arborete cu suprafeţe
incomplet regenerate sau brăcuite (cu consistenţa mai mică de 0,7).
4.5.5. Structura fondului forestier
Datele ce caracterizează structura fondului forestier sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul 4.5.5.1.
Suprafaţa Crest Provenienţa (%)
S. Compoziţia Vârsta Volum
Grupa Cons Clp crt. Vitalitatea (%)
U. Total med. med. 3
I a II -a med. med. m /an/ Săm. Plant. Lăst.
P. Clasa de producţie
ha ha % ha % ani m3/ha ha Vig. Norm. Slab.
29CA 24CE 22GO 7TE 4FA
29 6 65
4PI 2GÎ 5DT 3DM
A 368,20 - - 368,20 100 0,78 3,2 81 213 4,2
III5 III0 III1 III3 III2
- 97 3
III0 III0 III1 III0
29CA 24CE 22GO 7TE 4FA
29 6 65
4PI 2GÎ 5DT 3DM
U.P. 368,20 - - 368,20 100 0,78 3,2 81 213 4,2
III5 III0 III1 III3 III2
- 97 3
III0 III0 III1 III0
Din analiza datelor prezentate se concluzionează că structura fondului forestier luat în studiu
este corespunzătoare din punct de vedere al productivităţii, (clasa de producţie medie III2, corespunde
cu potenţialul mijlociu existent) dar din punct de vedere al consistenţei este corespunzătoare (aceasta
având valoarea medie de 0,78). Din punct de vedere al compoziţiei nu este corespunzătoare (din cauza
proporţiei prea mici a arboretelor natural fundamentale).
Predomină arboretele relativ echiene, amestecate, modul de regenerare al acestora fiind
majoritar din lăstari, în proporţie de 65%. Vitalitatea este normală pentru 97% din arborete, restul de
3% având vitalitate slabă.
Evidenţa sintetică a indicatorilor de caracterizare a structurii fondului forestier este prezentată
în ˝Fişa indicatorilor de bază˝ şi în tabelul următor (pe grupe principale de specii):
Tabelul 4.5.5.2.
Grupa Grupa Suprafaţa Clase de vârstă (ha) Clase de producţie (ha)
S.U.P. funțio- de
ha I II III IV V VI VII I II III IV V
nală specii
QV 174,65 1,08 17,67 1,25 18,49 90,48 38,84 6,84 - - 165,39 9,26 -
DR 16,12 - 2,91 13,21 - - - - - - 16,12 - -
A II FA 16,35 - - - 3,32 9,51 0,88 2,64 - - 12,61 3,74 -
DT 127,51 1,32 24,58 6,74 34,16 54,09 4,24 2,38 - - 74,25 53,26 -
DM 33,57 1,10 5,84 - 8,43 15,12 0,44 2,64 - - 29,15 2,38 2,04
Total A 368,20 3,50 51,00 21,20 64,40 169,20 44,40 14,50 - - 297,52 68,64 2,04
QV 174,65 1,08 17,67 1,25 18,49 90,48 38,84 6,84 - - 165,39 9,26 -
DR 16,12 - 2,91 13,21 - - - - - - 16,12 - -
II FA 16,35 - - - 3,32 9,51 0,88 2,64 - - 12,61 3,74 -
DT 127,51 1,32 24,58 6,74 34,16 54,09 4,24 2,38 - - 74,25 53,26 -
DM 33,57 1,10 5,84 - 8,43 15,12 0,44 2,64 - - 29,15 2,38 2,04
Total U.P. 368,20 3,50 51,00 21,20 64,40 169,20 44,40 14,50 - - 297,52 68,64 2,04
4.5.6. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi
Pe baza observaţiilor din teren din timpul descrierii parcelare s-a constatat ca starea arboretelor
este în general bună. În tabelul următor este prezentată o sinteză a factorilor destabilizatori şi limitativi.
37
Tabelul 4.5.6.1.
Natura Intensitate Unități amenajistice
izolate 7 B, C, D; 25 A
Doborâturi de
TOTAL V1: 4 UA 25,3 HA
vânt (V)
TOTAL V: 4 UA 25,3 HA
slabă 23 A; 25 A
Uscare (U) TOTAL U1: 2 UA 21,2 HA
TOTAL U: 2 UA 21,2 HA
10% 7 A, B, C, D; 8 A; 22 A, B, C; 27 A,B; 71 A; 72 B,D; 73 A
TOTAL T1: 14 UA 157,5 HA
Tulpini
20% 24; 25 B; 26 A; 73 C; 75 A,B
nesănătoase (T)
TOTAL T: 20 UA 218,10 HA
TOTAL U.P.: 22 UA 239,3 HA
Din analiza datelor prezentate se poate observa că, suprafeţele afectate sunt însemnate (65% din
suprafaţa fondului forestier, procent ce rezultă prin însumarea cumulată a tuturor suprafeţelor afectate
de factori destabilizatori), iar intensitatea vătămărilor este în majoritate slabă, fiind datorate unor
condiţii staţionale particulare şi influenţei izolate a factorilor antropici perturbatori.
Cel mai important factor destabilizator din punct de vedere al ponderii arboretelor afectate este
reprezentat de tulpini nesănătoase la arborii din lăstari. Acest factor apare pe o suprafaţă de 218,10 ha.
Al doilea factor destabilizator ca şi pondere este reprezentat de doborîturile de vânt. Acest
factor apare pe o suprafaţă de 25,3 ha.
Ultimul factor destabilizator în ordinea importanţei este reprezentat de uscare. Acest factor
apare pe o suprafaţă de 21,2 ha.
În cursul lucrărilor de regenerare şi îngrijire prevăzute, se va avea în vedere ca arborii afectaţi
să fie extraşi cu prioritate.
Se poate concluziona că factorii destabilizatori şi limitativi nu prezintă o problemă pentru
gospodărirea fondului forestier din această unitate de producţie.
4.6. Concluzii privind condiţiile staţionale şi de vegetaţie forestieră
Pădurile pentru care s-a întocmit prezentul amenajament se încadrează în două etaje de
vegetaţie şi anume: Etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete (FD3)–29% și Etajul deluros
de cvercete, (de gorun, cer, gârniță și amestecuri dintre acestea) şi şleauri de deal (FD2) – 71%.
Din analiza datelor prezentate în subcapitolele precedente se poate concluziona că vegetaţia
forestieră din această unitate de producție găseşte condiţii favorabile dezvoltării.
Deşi condiţiile sunt favorabile, productivitatea arboretelor, în unele cazuri, este sub potenţialul
staţional, datorită arboretelor total derivate care au o compoziţie necorespunzătoare motiv pentru care
trebuie acordată o atenţie deosebită modului de conducere a acestor arborete pentru a se putea
îmbunătăţi compoziţia lor.
Prin executarea lucrărilor propuse la fiecare arboret în parte, se vor realiza compoziţii
corespunzătoare tipurilor de pădure natural-fundamentale şi se va permite valorificarea optimă a
condiţiilor staţionale. În acest fel, arboretele şi pădurea în ansamblul ei vor putea îndeplini în condiţii
optime funcţiile de protecţie şi producţie atribuite.
38
5. STABILIREA FUNCŢIILOR ECOLOGICE, ECONOMICE ŞI SOCIALE ALE

PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
5.1. Stabilirea funcţiilor ecologice, economice şi sociale ale pădurii
5.1.1. Obiective social - economice şi ecologice
Obiectivele ecologice şi social-economice ale pădurii reflectă cerinţele societăţii faţă de

serviciile oferite de pădure.
Pentru arboretele din teritoriul studiat obiectivele sunt în proporție de 100% de producţie.
Ca obiective de producţie s-au fixat: obţinerea de masă lemnoasă pentru cherestea, celuloză,
construcții rurale și alte produse.
Obiectivele avute în vedere urmăresc respectarea regimului silvic.
Corespunzător obiectivelor social-economice şi ecologice prezentate mai sus, prezentul studiu

a stabilit funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească arboretele.
Prin gruparea arboretelor în funcţie de rolul îndeplinit au rezultat categorii funcţionale a căror
semnificaţie este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 5.1.2.1.
Grupa Categoria Tipul Suprafaţa
Semnificaţia categoriei funcţionale
funcţională funcţională funcţional (ha)
Arboretele destinate să producă, în principal, lemn pentru
II 1.C VI 368,20
cherestea (T. VI)
Total grupa a II - a 368,20 -
Total U.P. I Constantin-Daicoviciu 368,20 -
Fondul forestier proprietate publică a comunei Constantin Daicoviciu ( U.P. I

Constantin-Daicoviciu ), în suprafaţă totală de 368,20 ha, în conformitate cu „Reţeaua ecologică
europeană Natura 2000” şi a prevederilor art. 28, alin. (2), din O.U.G. nr. 57/2007, nu este inclus în
nici o arie naturală protejată.
5.1.3. Subunităţi de producţie/protecţie constituite
Pentru realizarea obiectivelor stabilite este necesar ca arboretelor să li se aplice măsuri de

gospodărire corespunzătoare. În acest scop s-a constituit o singură subunitate de gospodărire:
- S.U.P. „A” – Codru regulat, sortimente obişnuite – cuprinde arborete din grupa II-a
funcţională (categoria 2.1C) în suprafaţă de 368,20 ha.
În arboretele respective se reglementează recoltarea de produse principale, fiind admise
tratamente adecvate ţelurilor urmărite: recoltarea de masă lemnoasă pentru cherestea, celuloză,
construcţii, etc.
Tabelul 5.1.3.1.
S.U.P. UNITĂŢI AMENAJISTICE
7 A, B, C, D; 8 A, B, C; 22 A, B, C, D; 23 A, B, C, D, E; 24; 25 A, B; 26 A, B;
A
27 A, B;71 A, B, C; 72 A, B, C, D, E, F; 73 A, B, C, D; 74 A, B; 75 A, B.
368,20 ha Nr. de u.a.-uri: 40
TOTAL U.P.
Nr. total de u.a-uri: 40
368,20 ha
39
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii
Pentru a satisface în condiţii corespunzătoare funcţiile atribuite, atât arboretele luate individual
cât şi fondul forestier în ansamblul său trebuie să îndeplinească anumite norme de structură.
Structura arboretelor şi a pădurii în ansamblul său, atât cea normală cât şi cea corespunzătoare
diferitelor etape intermediare, se defineşte prin stabilirea bazelor de amenajare: regim, compoziţie ţel,
tratament, exploatabilitate și ciclu.
5.2.1. Regimul
Pentru realizarea funcţiilor social-economice stabilite în cadrul unităţii de protecție și producţie

s-a prevăzut să se aplice:
» regim codru, pentru arboretele de fag, gorun, gârniţă, cer (şi amestecuri dintre acestea) care
pot fi conduse până la vârste suficient de mari, când fructifică abundent şi regenerarea naturală din
sămânţă devine posibilă.
» crâng, regim bazat pe regenerarea pădurii din lastari si drajoni, pentru arboretele de salcâm
din prima sau a doua generaţie.
5.2.3. Compoziţia ţel
La alegerea speciilor de viitor şi indicarea tipurilor de cultură s-a ţinut seama de compoziţia
corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, condiţiile staţionale determinate, funcţiile
social-economice atribuite, starea actuală a arboretului existent.
Compoziţiile ţel s-au stabilit cât mai apropiate de cele corespunzătoare tipului natural
fundamental (specii autohtone valoroase – gorun, fag), la care se adaugă tei și cireș pentru creşterea
stabilităţii.
Tabelul 5.2.3.1.
Compoziţia ţel - Specii
Tip Tip Suprafaţa
S.U.P. (cu suprafeţele în ha)/Procente(%)
staţiune pădure
ha GO GE CA TE FA PI GÎ DT DM
5.1.4.2. 531.3 108,30 42,37 10,05 7,11 22,53 15,81 - 0,26 9,89 0,28
6.1.4.3. 741.1 259,90 70,07 100,90 30,23 5,01 4,59 17,27 10,74 21,09 0
Total 368,20 112,44 110,95 37,34 27,54 20,4 17,27 11 30,98 0,28
A
Compoziţia țel % 31 30 10 7 6 5 3 8 -
Compoziţia actuală 29CA 24CE 22GO 7TE 4FA 4PI 2GÎ 5DT 3DM
În concluzie, compoziţiile ţel fixate sunt formate din specii naturale de bază optim amestecate.
Aceste compoziţii diversificate asigură îndeplinirea funcţiilor multiple atribuite arboretelor, posedă un
grad mai înalt de polivalenţă funcţională şi pot asigura permanenţa stării de masiv.
În arboretele exploatabile, compoziţia ţel se realizează prin tăierile de regenerare prevăzute,
urmate după caz de completări prin împăduriri artificiale (în suprafeţele neregenerate) şi apoi prin
lucrări de întreţinere şi de îngrijire. În arboretele preexploatabile şi în special la cele neexploatabile,
compoziţia actuală se va îmbunătăţi prin tăierile de îngrijire prevăzute în amenajament.
40
5.2.4. Tratamentul
La alegerea tratamentelor s-a avut în vedere ca aceste păduri să fie conduse spre structuri
diversificate, amestecate, pluriene şi relativ pluriene, naturale sau de tip natural, capabile să
îndeplinească funcţii multiple de producţie şi protecţie.
În arboretele luate în studiu, tratamentul adecvat speciilor naturale de bază (gorun, gârniţă, cer
și fag,) este, exclusiv, cel al tăierilor progresive, cu perioada medie de regenerare 20-30 ani.
Organele silvice au obligaţia de a corela tăierile de regenerare cu perioadele de fructificaţie a
speciilor principale, astfel încât şansele instalării seminţişurilor naturale să fie cât mai mari, iar
suprafeţele de împădurit să se reducă la minimum.
Exploatabilitatea defineşte structura arboretelor sub raport dimensional şi se exprimă prin

vârsta exploatabilităţii. Ea s-a stabilit numai pentru arboretele la care s-a reglementat procesul de
producţie, în funcţie de specii, productivitate, condiţiile de regenerare şi zonarea funcţională.
Pentru arboretele cu funcţii de producţie şi protecţie (din tipul VI funcţional), se adoptă
exploatabilitatea tehnică.
Pentru fondul productiv, vârsta exploatabilităţii a fost stabilită pentru fiecare arboret în parte, în
funcţie de compoziţie, clasă de producţie, consistenţă şi starea de vegetaţie, vârsta medie a
exploatabilităţii având o valoare medie de 100 ani, iar vârsta exploatabilității medii a speciilor
principale cer (24%) este de 95 ani, fag (4%) este de 109 ani și gorun (22%) este de 107 ani.
5.2.6. Ciclul
La arboretele încadrate în S.U.P. „A” – Codru regulat, la stabilirea ciclului s-au luat în
considerare:
- funcţiile ecologice şi social-economice atribuite arboretelor respective;
- formaţiile şi speciile care compun pădurea;
- media vârstei exploatabilităţii tehnice;
- posibilitatea de creştere a eficacităţii funcţionale a arboretelor şi a pădurii în ansamblul său.
În funcţie de cele specificate mai sus s-a adoptat un ciclu de 100 ani.
41
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI MĂSURI

DE GOSPODĂRIRE PENTRU ARBORETELE CU FUNCŢII SPECIALE DE
PROTECŢIE SLAB PRODUCTIVE ŞI AFECTATE DE FACTORI
DESTABILIZATORI
Reglementarea procesului de recoltare se realizează prin stabilirea posibilităţii şi prin

elaborarea planurilor de recoltare şi cultură.
La stabilirea posibilităţii s-au aplicat mai multe criterii şi procedee specifice, adoptarea soluţiei
definitive fiind condiţionată de analiza rezultatelor obţinute.
Arboretele din grupa a II - a funcțională (VI funcțional, categoria 1.C), care se organizează
recoltarea de produse principale au fost cuprinse în subunitatea de gospodărire „A” – Codru regulat –
sortimente obişnuite.
6.1.1. Reglementarea procesului de producţie la S.U.P. A – Codru regulat, sortimențe obișnuite
Pentru S.U.P. „A” – Codru regulat, sortimente obişnuite, reglementarea procesului de producţie
lemnoasă s-a făcut pentru întreaga suprafaţă de 368,20 ha. În cadrul reglementării procesului de
producţie s-a avut în vedere normalizarea structurii pe clase de vârstă şi continuitatea producţiei.
Stabilirea posibilităţii s-a făcut atât prin intermediul volumelor cât şi prin intermediul
suprafeţelor, aplicându-se procedee specifice metodei creşterii indicatoare şi metodei claselor de
vârstă. În acest scop s-au calculat mai intâi indicatorii de posibilitate respectivi.
6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare
Deoarece valoarea parametrului „Q” care exprimă raportul dintre volumele de masă lemnoasă
exploatabilă în intervalele de timp considerate şi volumele care ar fi necesare pentru recoltarea anuală
şi continuă a unei posibilităţi egale cu creşterea indicatoare este supraunitar (1,43), rezultă excedent de
masă lemnoasă exploatabilă.
Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare s-a făcut cu ajutorul
relaţiei: PCi = min {Vk/10k} k = 1,2,4,6, unde:
- Ci = creşterea indicatoare, respectiv creşterea curentă a producţiei principale a fondului de
producţie, calculată în raport cu compoziţia, clasa de producţie şi consistenţa (densitatea) reală a
arboretelor componente şi cu luarea în considerare a unei structuri caracterizate prin clase de vârstă
egale ca mărime;
- Vk = volumul de material lemnos care ar putea fi recoltat în limita sacrificiilor de
exploatabilitate admise în primii 10 ani, ţinând seama de arboretele care ar putea fi exploatate în
intervalele de timp respective, de volumul lor la începutul intervalului în care devin exploatabile,
precum şi de perioada de regenerare adoptată în cadrul tratamentelor alese.
În concluzie Pci = min (VD/10; VE/20; VF/40; VG/60) = VD/10, în tabelul 6.1.1.1.1.1.1. sunt
detaliaţi toţi parametrii menţionaţi.
42
Valoarea creşterii indicatoare este de 929 m3.

În vederea analizei modului de realizare a continuităţii procesului de producţie pe următorii 60
ani, au fost determinaţi următorii parametri:
VD - masa lemnoasă care ar putea fi recoltată în primul deceniu plus creşterea producţiei lor
principale la jumătatea acestui interval, ţinând seama de volumul total al arboretelor exploatabile în
deceniul respectiv, de tratamentele de aplicat şi de perioadele de regenerare adoptate;
VE – masa lemnoasă ce ar putea fi recoltată în primii 20 de ani plus creşterea producţiei lor
principale la jumătatea acestui interval;
VF – masa lemnoasă ce ar putea fi recoltată în primii 40 de ani plus creşterea producţiei lor
VG – volumul total al arboretelor exploatabile în primii 60 de ani plus creşterea producţiei lor
Aceste valori determinate prin relaţii de calcul specifice indicatorului analizat sunt prezentate
în tabelul următor:
Tabelul 6.1.1.1.1.1.1.
Specia CA CE GO TE FA PI GI PA DT DM Total
CI 256 210 208 70 48 58 20 4 35 20 929
V1 - - - - - - - - - - 13274
V11 437 - 345 233 176 - - - - - 1191
V12 5828 10551 5148 593 837 - 618 - 590 - 24165
V13 - - - - - - - - - - -
V14 - - - - - - - - - - -
V2 - - - - - - - - - - 32271
V21 7282 11185 9139 1592 1022 - 1462 - 590 - 32272
V22 - - - - - - - - - - -
V23 - - - - - - - - - - -
V3 - - - - - - - - - - 63581
V31 15345 18189 15858 3230 2921 3448 1835 - 1676 1081 63583
V32 - - - - - - - - - - -
V4 20263 19047 19369 6163 4864 3603 2014 - 2623 1156 79102
V5 21220 19560 19783 6227 4951 3733 2037 - 2937 1275 81723
V6 22017 19857 20169 6491 5025 3841 2055 - 3145 1462 84062
DD1 - - - - - - - - - - 7974
DD2 - - - - - - - - - - 13697
DD3 - - - - - - - - - - 35721
DD4 - - - - - - - - - - 41955
DD5 - - - - - - - - - - 35288
DD6 - - - - - - - - - - 28341
DM - - - - - - - - - - 7974
Q - - - - - - - - - - 1,43
V1/10 - - - - - - - - - - 1327
V2/20 - - - - - - - - - - 1614
V3/30 - - - - - - - - - - 2119
V4/40 - - - - - - - - - - 1978
V5/50 - - - - - - - - - - 1634
V6/60 - - - - - - - - - - 1401
Posibilitatea - - - - - - - - - - 999
A : 0.8250 M : 1.075 -
Ciclu 100 ani
Suprafața totală 368,20 ha
Suprafața în grupa I funcțională -
Suprafața în grupa a II-a funcțională (cu TEL 2 sau 3) 368,20 ha
Valoarea indicatorului de posibilitate după creşterea indicatoare este 999 m³.

43
Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă s-a făcut parcurgându-se
următoarele etape:
a) analiza structurii claselor de vârstă
Tabelul 6.1.1.1.2.1.
Clase de vârstă
Clasa de vârstă
Suprafaţa VI şi
I II III IV V Total normală
peste
ha 3,5 51,0 21,2 64,4 169,2 58,9 368,2 73,7
% 1 14 6 17 46 16 100 20
Se constată un dezechilibru accentuat al claselor de vârstă. Clasele I, a II-a, a III-a, a IV-a, şi

a VI-a și peste sunt deficitare comparativ cu suprafaţa normală iar clasa a V-a este mult excedentară.
b) constituirea suprafeţelor periodice:
Având în vedere că ciclul adoptat este de 100 de ani iar obiectivele social economice şi
ecologice stabilite precum şi formaţiile forestiere existente au impus stabilirea perioadei de regenerare
de 20 ani, astfel s-au format 5 (cinci) suprafeţe periodice cu o durată de 20 de ani. A rezultat o
suprafaţă periodică normală de 73,6 ha. S-a urmărit ca suprafaţa periodică în rând să aibă o întindere
aproximativ egală cu a unei suprafeţe periodice normale iar suprafeţele periodice II-III sa nu fie mai
mici decât prima. Modul de constituire a suprafeţelor periodice este prezentat în tabelul 6.1.1.1.2.2.
c) încadrarea arboretelor în suprafeţe periodice s-a făcut avându-se în vedere urgenţele de
regenerare.
d) pentru stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă s-au utilizat
două procedee:
1. Procedeul deductiv
Calculul acestui indicator s-a făcut cu formula Vi/30+Vk/20+Vj´/10+Vj˝/20, în care:
x Vi - reprezintă volumul arboretelor din clasa de vârstă curentă care se exploatează pe o perioadă
de 30 de ani, inclusiv creşterea la jumătatea intervalului, aflate în suprafaţa periodică I;
x Vk – reprezintă volumul arboretelor din clasa de vârstă curentă care se exploatează pe o perioadă
x Vj´ – reprezintă volumul arboretelor din clasa de vârstă curentă care se exploatează pe o perioadă
x Vj˝ - reprezintă volumul arboretelor artificiale din clasa de vârstă curentă care se exploatează pe
o perioadă de 20 de ani, inclusiv creşterea la jumătatea intervalului, aflate în suprafaţa periodică I;
În acest mod a rezultat valoarea de 1003 m3.

44
O.S. PĂLTINIȘ ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE ŞI Ciclul 100 ani

U.P. I Constatin Daicoviciu STABILIREA POSIBILITĂŢII DUPĂ CRITERIUL Perioada 20 ani
S.U.P. A CLASELOR DE VÂRSTĂ - SITUAŢIE RECAPITULATIVĂ S.P. normală 73,6 ha
Tabelul 6.1.1.1.2.2.
Situația actuală Suprafața peiodică I Suprafața peiodică II Suprafața peiodică
Volum inclusiv
Clasa de vârstă
Creştere curentă
creşterea
Volum III IV V
producţiei totale
Suprafaţa
Suprafaţa
Suprafaţa
Volum
pe 5 ani (m3)
Creştere
curentă Supra- Supra- Supra-
Vi Vk Vj´ Actual Total
pe 10 faţa faţa faţa
ani
ha m3 m3 ha m3 m3 m3 ha m3 m3 m3 ha ha ha
I 3,5 196 20 - - - - - - - - - - 3,5
II 51,0 6509 365 - - - - - - - - - 2,0 49,0
III 21,2 3944 168 - - - - - - - - - - 21,2
IV 64,4 13735 270 6,8 - - 680 - - - - - 57,6 -
V 169,2 41830 655 26,2 - 6806 - 56,2 15261 2030 17291 73,0 13,8 -
VI 44,4 9298 77 29,5 - 8195 583 14,9 3191 280 3471 - - -
VII 14,5 3022 32 11,9 - 2534 - 2,6 738 70 808 - - -
Total 368,2 78534 1587 74,4 - 17535 1263 73,7 19190 2380 21570 73,0 73,4 73,7
Normal 73,7 - - - 73,7 - - - 73,6 73,6 73,6
Diferenţa 0,70 - - - - - - - -0,6 -0,2 0,1
Indicator de posibilitate prin procedeul deductiv: P2´=Vi/30+Vk/20+Vj´/10 = 1003 m 3
2. Procedeul inductiv (analitic)

Acest procedeu se bazează pe însumarea volumelor posibil de extras în primul deceniu.
Volumele de extras s-au stabilit pe baza unor indici de recoltare, în funcţie de mărimea perioadei de
regenerare specifice arboretului, de periodicitatea intervenţiilor şi de numărul acestora în deceniu.
Valoarea determinată prin procedeul inductiv este de 1057 m³.
Tabelul 6.1.1.1.2.3.
Volum la Intervenții
Volum
Suprafaţa mijlocul
u.a. K Urgența PRM În Felul tăierii de extras %
(ha) Total deceniului
deceniu (m3)
(m3)
22 A 6,3 0,5 26 20 3 2 1015 Tăiere progresivă, însăm., pun. lum. 670 66
22 C 2,4 0,7 32 20 3 1 478 Tăiere progresivă, însămânțare 158 33
24 19,2 0,6 26 20 3 2 4216 Tăiere progresiva, însăm., pun. lum. 2783 66
25 B 1,8 0,6 26 20 3 2 540 Tăiere progresiva, însăm., pun. lum. 356 66
27 A 26,2 0,8 31 20 3 1 6311 Tăiere progresivă, însămânțare 2082 33
72 A 11,9 0,6 26 20 3 2 2409 Tăiere progresiva, însăm., pun. lum. 1591 66
72 E 2,2 0,5 26 10 2 2 561 Tăiere progresivă, pun. lum., racordare 561 100
72 F 6,8 0,4 26 10 2 2 682 Tăiere progresivă, pun. lum., racordare 582 100
73 C 2,6 0,7 31 20 2 1 773 Tăiere progresivă, pun. lum. 387 50
Total 89,7 - - - - - 19.099 - 10.566 55
Indicator de posibilitate prin procedeul inductiv: Pcvi = 10.566/10 = 1057m 3
45
În tabelul următor este redată situaţia recapitulativă a elementelor de calcul şi a indicatorilor de

posibilitate.
Tabelul 6.1.1.1.3.
După criteriul
Anul Prin intermediul creşterii indicatoare claselor de Posibilitatea
amenajării vârstă adoptată
Ci Q m VD/10 VE/20 VF/40 VG/60 PCi Inductiv Deductiv
Actual
929 1,43 1.075 1327 1614 1978 1401 999 1057 1003 999
(2023)
Deoarece valorile indicatorilor de posibilitate, calculaţi prin intermediul creşterii indicatoare şi

prin intermediul claselor de vârstă (procedeul inductiv şi procedeul deductiv) sunt relativ diferite, în
vederea adoptării mărimii posibilităţii au fost analizate amănunţit starea şi structura actuală şi de
perspectivă a fondului forestier, exigenţele funcţionale şi de asigurare a continuităţii a acesteia, stadiul
regenerării naturale, etc.
Astfel posibilitatea adoptată de 999 m3/an, este egală cu valoarea indicatorului de posibilitate
calculat prin intermediul creşterii indicatoare.
Posibilitatea adoptată asigură şi repartizarea în viitor a masei lemnoase precum şi începerea
normalizării în timp a structurii claselor de vârstă.
Încadrarea arboretelor în suprafaţa decenală s-a făcut ţinând cont de urgenţele de regenerare,
accesibilitate şi cuantumul posibilităţii.
Tabelul 6.1.1.3.1.
Arborete încadrate în „Planul decenal de recoltare a produselor principale”
Urgenţa Suprafaţa Volumul total Volumul de extras
u.a.
(ha) (m3) (m3)
26 22 A, 24, 25 B, 27 B, 72 A, 72 E 72 F 58,50 11537 7365
31 27 A, 73 C 28,80 7084 2469
32 22 C 2,40 478 158
Total 89,70 19.099 9.992
Anual urmează a se parcurge o suprafaţă de 8,97 ha, cu un volum de extras de 992 m3, iar
indicele de recoltare are valoarea de 2,7 m3/an/ha.
Aplicându-se tratamentele specificate, va rezulta un volum de masă lemnoasă de extras, pe
specii, după cum urmează:
Tabelul 6.1.1.3.2.
Suprafaţa de Volumul de Posibilitatea pe specii
parcurs extras (m3)
Tratamentul
(ha) (m3)
Totală Anuală Total Anual CA CE DT FA GÎ GO TE
Tăieri
89,70 8,97 9992 999 1799 4027 303 580 40 2646 597
progresive
Total 89,70 8,97 9992 999 1799 4027 303 580 40 2646 597
46
Calculul posibilităţii de produse principale după 10, 20 şi 30 ani, de la data actuală cu asigurarea
continuităţii pe 60 de ani, consideraţi la fiecare nivel, are la bază următoarele condiţii:
- ciclul, creşterea indicatoare şi suprafaţa subunităţii rămân constante;
- se consideră că se realizează integral posibilitatea de produse principale;
- la fiecare nivel de prognoză se acceptă ipoteza că volumul de recoltare în următorii 60 de ani,
după efectuarea scăderilor datorate recoltării integrale a posibilităţii, se completează cu volumul
arboretelor din subclasa de vârstă care, în acest interval, îndeplinesc condiţiile de exploatabilitate şi
care nu au fost luate în considerare la calculul indicatorului de posibilitate determinat în prezent.
În tabelul următor este prezentată evoluţia prognozată a posibilităţii în perioada 2023-2052.
Tabelul 6.1.1.4.1.
Prognoza posibilitații de produse principale
V1 13.274 V1` 22.331 V1`` 42.081 V1``` 46.692
V2 32.271 V2` 53.641 V2`` 57.602 V2``` 49.312
V3 63.581 V3` 69.162 V3`` 60.222 V3``` 51.652
V4 79.102 V4` 71.782 V4`` 62.526 V4``` 61.287
V5 81.722 V5` 74.122 V5`` 72.197 V5``` 62.649
V6 84.062 V6` 83.757 V6`` 73.559 V6``` 63.532
Q 1,4 Q` 2,4 Q`` 2,0 Q``` 1,4
m 1,1 m` 1,2 m`` 1,2 m``` 1,1
P 994 P` 1156 P`` 1091 P``` 994
În această unitate nu există arborete cu funcţii speciale de protecţie.
Analiza arboretelor în care se vor executa lucrări de îngrijire s-a făcut în funcţie de compoziţia
actuală, vârstă, consistenţă, înclinarea terenului şi starea arboretelor.
Indicii de recoltare pentru arboretele cu consistenţe 0,9 – 1,0 sunt în general cei recomandaţi în
anexa 2 din „OM 2536/2022 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amenajarea pădurilor și a
Ghidului de bune practici privind amenajarea pădurilor”. Totuşi, în unele cazuri s-au fixat indici
diferiţi, avându-se în vedere experienţa locală acumulată pentru astfel de situaţii şi comparativ cu
volumele extrase până în prezent prin asemenea gen de lucrări. În cazul consistenţelor variabile s-au
propus lucrări de îngrijire pe porţiuni din suprafaţă în zecimi.
Intensitea medie este de 21,75 m³/ha la rărituri şi 0,90 m³/ha la tăierile de igienă. Vârstă medie
a arboretelor de parcurs cu rărituri este de 40 ani iar la curățiri este de 15 ani.
Tabelul 6.3.1.
Suprafaţa de parcurs Volum de extras
Natura lucrării
Total (ha) Anual (ha) Total (m3) Anual (m3)
Curățiri 3,50 0,35 27 3
Rărituri 72,20 7,22 1571 157
Total produse secundare 75,70 7,57 1598 168
Tăieri de igienă 202,80 202,80 1832 183
Lucrările de îngrijire sunt obligatoriu de executat pe suprafeţe. Cantităţile de extras variază

după starea arboretelor în momentul executării lucrării.
47
În afară de arborii uscaţi, atacaţi, depreciaţi, etc. se vor extrage şi arbori din clasa a IV-a, fără a
se întrerupe brusc starea de masiv. Întervenţiile vor avea o intensitate slabă şi un pronunţat caracter de
jos, evitând astfel creşterea gradului de instabilitate.
Lucrările de îngrijire se vor efectua cu respectarea următoarelor reguli de bază:
- reglementarea spaţială interioară a arborilor în cuprinsul arboretelor, astfel încât terenul să fie
folosit la capacitate;
- optimizarea numărului de arbori la hectar (formarea de arbori cu indici de zvelteţe subunitari);
- realizarea unei compoziţii cât mai apropiate de cea optimă, extragându-se în primul rând
exemplarele din speciile provizorii, cu valoare economică redusă: carpen, mesteacăn, salcie căprească;
- ameliorarea calitativă a arboretelor prin selecţie fenotipică, extragându-se cu prioritate arborii
cu defecte sau creşteri slabe, copleşiţi, uscaţi, atacaţi, cu răni sau afectaţi de rupturi şi doborâturi;
- ameliorarea structurii genetice în direcţia promovării formelor genetice cu însuşiri superioare
sub raportul rezistenţei la adversităţi;
- formarea de arborete cu structură verticală diversificată, pluriene şi relativ pluriene, de
stabilitate ridicată.
Personalul silvic are obligaţia de a urmări şi interveni cu lucrări de îngrijire şi în arboretele
necuprinse în prezentul plan, arborete care în decursul deceniului realizează condiţia de a fi parcurse.
Prin tăieri de igienă se preconizeaza a se recolta anual un volum de 183 m³. Acţiunea de
igienizare a pădurilor se va organiza şi desfăşura astfel încât să se asigure permanent o stare
fitosanitară corespunzătoare în toate arboretele.
6.4. Volumul total de masă lemnoasă posibil de exploatat
Bilanţul masei lemnoase posibil a fi recoltat în deceniul următor este prezentat în tabelul
următor:
Tabelul 6.4.1.
Suprafața Volum Volume decenale de extras pe specii
de de
Specificări
parcurs extras CA CE PA FA GÎ GO TE PI DT DM
(ha) (m3)
Produse principale 89,70 9992 1799 4027 - 580 40 2646 597 - 303 -
Tăieri de conservare - - - - - - - - - - - -
Total 1 (principale +
89,70 9992 1799 4027 - 580 40 2646 597 - 303 -
conservare)
Produse secundare 75,70 1598 768 115 23 - 1 92 30 431 78 60
Total 2 (principale+conservare
165,40 11.590 2567 4142 23 580 41 2738 627 431 381 60
+secundare)
Tăieri de igienă 202,80 1832 581 361 - 109 67 449 154 - 67 44
368,20 13.422 3148 4503 23 689 108 3187 781 431 448 104
TOTAL GENERAL
% 100 23 34 - 5 1 24 6 3 3 1
6.5. Lucrări de regenerare şi împădurire
Prin elaborarea planului lucrărilor de ajutorare a regenerării naturale şi de împădurire s-a

urmărit introducerea imediată în producţie a terenurilor destinate regenerării cu speciile forestiere cele
mai indicate din punct de vedere economic şi ecologic. În planul lucrărilor de regenerare (evidenţa
12.4.) sunt prezentate toate unităţile amenajistice în care sunt necesare astfel de lucrări. Lucrările
prevăzute sunt prezentate sintetic în următorul tabel:
48
Tabelul 6.5.1.
Suprafaţa
(ha)
A.1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale 9,80
A.1.2. Înlăturarea păturii vii sau a litierei groase 9,80
A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale 41,10
A.2.1. Descopleşirea seminţişurilor 40,60
A.2.2. Receparea seminţişului vătămat, îndepărtarea lăstarilor care copleşesc seminţişurile şi drajonii 0,50
B. Lucrări de regenerare şi împădurire 1,80
B.2. Suprafeţe parcurse cu tăieri de regenerare sub adăpost sau incomplet regenerate 1,80
B.2.3. Împăduriri în completarea regenerării naturale după tăieri progresive 1,80
C. Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv 0,36
C.2. Completări în arboretele tinere nou create (20%) 0,36
D. Îngrijirea (întreţinerea) culturilor 2,70
D.2 Îngrijirea culturilor tinere nou create 2,70
În plan s-au înscris subparcelele în funcţie de modul şi compoziţia de regenerare, precizându-se

totodată lucrările necesare până la realizarea stării de masiv. În arboretele ce se vor parcurge cu tăieri
progresive s-au propus și lucrări de ajutorare a regenerării naturale ce constă în mobilizarea solului.
În seminţişurile obţinute prin regenerare naturală sunt necesare lucrări de îngrijire ce constă în
decopleşiri şi recepări ale seminţişului vătămat.
Se menţionează faptul că în deceniul de aplicare a prezentului amenajament au fost propuse
lucrări de împădurire în completarea regenerării naturale după tăieri progresive pe o suprafață de
1,80 ha.
Este obligatoriu, mai ales în suprafeţele în care apare pericolul invadării culturilor tinere de
către carpen, plop tremurător, mesteacăn, etc., să se execute cât mai prompt lucrări de îngrijire
reclamate de starea acestor arborete chiar dacă lucrarea nu a fost prevăzută în studiu.
De asemenea vor trebui luate măsuri de protejare a culturilor tinere împotriva vânatului,
împrejmuirea suprafeţelor respective, utilizarea procedeelor chimice de tratare a puieţilor, asigurarea
hranei suplimentare necesară vânatului.
6.6. Măsuri de gospodărire a arboretelor provizorii, subproductive şi

necorespunzătoare funcţional
Pentru ameliorarea stării şi structurii arboretelor care nu valorifică în mod corespunzător

potenţialul staţional au fost propuse lucrările din tabelul următor, în funcţie de stadiul de dezvoltare şi
stare:
Tabelul 6.6.1.
Caracterul actual al Unităţile amenajistice în care Suprafaţa
Grupe de lucrări propuse
tipului de pădure se execută (ha)
Total derivat de productivitate
8 B, 8 C Curăţiri (47) 1,70
mijlocie (7)
Total derivat de productivitate Tăieri progresive (punere în lumină,
72 F 6,80
Inferioară (8) racordare), împăduriri (P7)
TOTAL GENERAL 8,50
49
Factorii destabilizatori şi modul în care aceştia actionează asupra arboretelor au fost prezentaţi
în subcapitolul 4.5.6. În tabelul următor se prezintă principalele lucrări propuse în arboretele afectate.
Tabelul 6.7.1.
Natura Gradul Lucrări prevăzute (ha)
Suprafaţa
factorului de Tăieri Tăieri de Tăieri de igienă
(ha) Rărituri
destabilizator afectare progresive igienă (Tăieri progresive dec. II)
Doborâturi de izolate 25,30 - 25,30 - -
vânt (V) Total 25,30 - 25,30 - -
slabă 21,20 - 21,20 - -
Uscare (U)
Total 21,20 - 21,20 - -
10% 157,50 45,20 12,80 91,90 7,60
Tulpini
nesănătoase (T)
20% 60,60 23,60 - 15,10 21,90
Total 218,10 68,60 12,80 107,00 21,90
Total 239,30 68,60 34,00 107,00 21,90
50
7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER

ÎN AFARA LEMNULUI
Pe lângă producţia de lemn, care constituie ţelul economic principal al gospodăririi silvice,
fondul forestier furnizează o serie de alte produse şi servicii valoroase cum sunt produsele cinegetice,
fructele de pădure, ciupercile comestibile, fân, plante medicinale.
7.1. Potențialul cinegetic
Pădurile din cadrul U.P. I Constantin Daicoviciu se află pe raza unui singur fond de vânătoare,
al cărui nume, fond gestionar, suprafața și u.a.-urile componente sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul 7.1.1.
Suprafața
Gestionar Nume fond u.a.
(ha)
A.J.V.P.S. Caraș-Severin 10 Mâtnic - Prisaca 368,20 7-8, 22-27, 71-75
Total 368,20 -
Vânatul principal este mistreţul (Sus scrofa), iar cel secundar: căpriorul (Capreolus capreolus).
Se mai pot vâna fazani, iepuri, dihori, nevăstuici, jderi de copac și potârnichii.
Pentru hrana vânatului nu au fost rezervate unităţi amenajistice, însă pot fi folosite ca terenuri
păşunile din jurul fondului forestier luat în studiu.
Obiectivele gospodăririi fondului de vânătoare îl constituie sporirea efectivelor până la
densitatea optimă şi selecţionarea acestuia în vederea obţinerii de trofee valoroase.
În acest scop, pe baza observaţiilor anuale se vor lua următoarele măsuri:
- asigurarea hranei şi liniştii vânatului;
- prevenirea îmbolnăvirii vânatului;
- combaterea braconajului.
În vederea realizării obiectivelor prevăzute, este necesar ca anual să se facă observaţii asupra
efectivelor de vânat, iar datele să fie înregistrate în evidenţele ocolului silvic. Pe baza acestor date se
vor stabili măsuri corespunzătoare în ceea ce priveşte terenurile de hrană a vânatului, măsuri de
combatere şi selecţie, precum şi cantităţile posibil de recoltat.
Bonitatea, pentru vânatul principal este a III-a. Factorii care determină bonitatea sunt de natura
geomorfologică, edafică, climatică şi biotică (vegetaţie, faună). Influenţa omului asupra factorilor
componenţi ai mediului este posibilă numai în ceea ce priveşte vegetaţia şi fauna.
Obiectivul principal al gospodăririi pădurilor din teritoriul luat în studiu este producţia de lemn,
iar structura pădurii se va menţine în acest scop. Măsurile de natură să ridice potenţialul cinegetic sunt
oarecum limitate.
În esenţă, gospodărirea cinegetică trebuie să rezolve două probleme: prin intervenţiile
tehnico-cinegetice să ridice necontenit capacitatea biologică a fondului de vânătoare, şi prin dirijarea
judicioasă a recoltelor anuale să realizeze densitatea optimă pentru fiecare specie de vânat.
În vederea obţinerii şi a menţinerii efectivelor optime de vânat şi îmbunătăţirea condiţiilor de
viaţă ale acestuia, se vor realiza următoarele măsuri de gospodărire:
a) Măsuri de asigurare a condiţiilor de viaţă, concretizate prin:
- folosirea în mod eficient a suprafeţelor de teren destinate hranei vânatului;
- se va depozita hrana pentru vânat în punctele de maximă concentrare a acestuia, pentru a fi
folosită în perioada de iarnă;
- se vor executa frunzare;
b) Măsuri de asigurare a liniştii şi protecţie a vânatului, concretizate prin:
- combaterea braconajului;
- combaterea dăunătorilor vânatului;
- reglementarea circulaţie şi păşunatului animalelor domestice în pădure;
- combaterea bolilor;
51
- selecţionarea artificială prin recoltarea corespunzătoare a vânatului.

Vânatul răpitor nu trebuie totuşi distrus în masă, întrucât acesta are rol de selecţie naturală
(biologică).
Prevenirea bolilor se va realiza prin:
- întărirea rezistenţei organismului faţă de boli, prin crearea condiţiilor de hrană şi adăpost;
- repartizarea cât mai uniformă a vânatului prin amplasarea justă a hrănitoarelor şi
adăposturilor;
- menţinerea densităţii de vânat răpitor care selectează vânatul, prin distrugerea exemplarelor
bolnave;
- menţinerea raportului normal de sexe;
- asigurarea liniştii vânatului;
- combaterea surselor generatoare de boli.
7.2. Potențial salmonicol
Apele de pe teritoriul unităţii de producţie I Constantin Daicoviciu nu oferă condiţii de

creştere şi dezvoltare a salmonizilor. Acestea au un debit de apă insuficient de mare ca să confere
condiţii de dezvoltare salmonidelor (seacă în perioada estivală).
Pe raza acestor fonduri de pescuit nu există surse de poluare care să pună în pericol fauna
piscicolă.
Luând în considerare faptul că pescuitul poate constitui o importantă sursă de venituri (pe
lângă efectul social pozitiv), pentru ridicarea nivelului de gospodărire a cursurilor de apă, în vederea
creşterii potenţialului salmonicol actual, se impun luate o serie de măsuri menite să ducă la asigurarea
unei producţii piscicole optime, şi anume:
- reducerea poluării;
- amenajarea şi protecţia albiilor;
- repopularea cu puiet a văilor principale;
- păstrarea unei perdele de arbori de 20-50 m, de-a lungul văilor;
- interzicerea colectării lemnului pe firul văilor;
- interzicerea extracţiei pietrei şi prindişului din albii;
- asigurarea permanentă a pazei şi combaterea braconajului.
În viitor, prin conjugarea eforturilor tuturor factorilor interesaţi, se poate ajunge la o utilizare
optimă şi profitabilă a potenţialului piscicol existent.
7.3. Potențial fructe de pădure
Condiţiile geografice şi pedoclimatice din zonă sunt favorabile dezvoltării, în fondul forestier şi
limitrof acestuia, a unui număr mare de specii lemnoase ale căror fructe sunt folosite în alimentaţia
populaţiei din zonă sau valorificate pe plan intern sau extern.
Ţinând cont de faptul că pădurile acestei unităţi de producţie sunt majoritar tinere (40-80 ani) şi
care realizează arborete închise – posibilităţile recoltării fructelor de pădure sunt minime iar la unele
specii nu există (fructificaţia arborilor este slabă sau inexistentă).
Totuşi în parchetele ce se vor realiza în viitor, în plantaţiile tinere (conform observaţiilor efectuate
cu prilejul executării lucrărilor de teren) de pe teritoriul unităţii de producţie se pot recolta anual
următoarele fructe de pădure: mure, coarne, măceşe, fragi, etc.
O parte din aceste produse se realizează în general în afara fondului forestier precum şi la
margine de masiv.
Cantităţile ce se pot recolta anual, variază de la an la an, în funcţie de condiţiile meteorologice şi
de intensitatea fructificaţiei.
52
7.4. Potențial ciuperci comestibile
Diversitatea de expoziţii, specii, consistenţe şi soluri favorizează existenţa unor faciesuri

favorabile pentru câteva specii de ciuperci comestibile de mare valoare economică.
Zonele mai favorabile sunt pe expoziţiile însorite, soluri cu humificarea dificilă şi
incompletă, în arborete cu consistenţele reduse, sub făgete de productivitate mijlocie şi inferioară, care
oferă condiţii de dezvoltare gălbiorilor şi hribilor. De asemenea, ghebele sunt prezente în
majoritatea arboretelor în curs de regenerare (unde există cioate de 2-5 ani).
Dintre speciile mai cunoscute şi care ar putea face obiectul recoltărilor, menţionăm
următoarele: ghebele (Armillaria mellea), hribii (Boletus edulis), gălbiorii (Cantharellus cibarius) şi
bureţii de fag.
Pentru o valorificare eficientă a ciupercilor, proprietarul trebuie să găsească culegători şi
beneficiari serioşi şi să se implice în colectarea, sortarea şi stocarea ciupercilor, pentru a putea impune
o politică convenabilă de preţuri.
Personalul de teren va identifica la timp şi va organiza recoltarea ciupercilor comestibile
deoarece ele se degradează la scurt timp de la apariţie ca urmare a atacului unor insecte sau agenţi
criptogamici.
Recoltarea se face prin tăieri cu cuţitul şi nu prin rupere sau smulgere pentru a nu se
distruge miceliul producător de noi corpuri fructifere.
7.5. Alte produse
În afară de produsele amintite, din raza unităţii de producţie, se mai pot

recolta:
- plante medicinale şi aromate cu aplicaţii farmaceutice şi alimentare: flori de tei,
păducel, salcâm, soc, porumbar, măceş, coada şoricelului, etc.;
- muguri de mesteacăn, plop, brad, pin, salcie, molid;
- seminţe forestiere ale speciilor principale (fag, gorun) cu rol de material de
regenerare, dar se poate recolta jir în cantităţi mari şi pentru alte destinaţii;
- fân ca furaj pentru hrana animalelor din dotare şi pentru vânat.
Proprietarul împreună cu cel ce gospodăreşte suprafaţa în studiu vor analiza, pe tot
parcursul anului, posibilităţile de recoltare şi valorificare a tuturor produselor oferite de fondul
forestier.
53
8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER, CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII
8.1. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER
În vederea creşterii eficacităţii funcţionale a pădurilor din cadrul unităţii de producţie, prin
actualul amenajament sunt preconizate o serie de măsuri pentru asigurarea stabilităţii ecologice a
fondului forestier, mergând până la acţiuni de reconstrucţie ecologică, în cazul constatării unor
deteriorări semnificative.
S-au avut în vedere următorii factori biotici şi abiotici, prezentaţi în continuare:
8.1.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă
Doborâturile şi rupturile produse de vânt şi zăpadă de pe suprafaţa teritoriului studiat nu au

constituit până în prezent un pericol major pentru stabilitatea arboretelor şi a pădurii în ansamblu.
Rupturile de vânt şi zăpadă precum şi doborâturile de vânt s-au manifestat în suprafaţa
analizată cu intensitate slabă. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt nu trebuie însă
neglijată, măsurile de gospodărire adoptate vizând menţinerea rezistenţei individuale a arboretelor cât
şi a intregului fond forestier.
Ca măsuri de prevenire a efectelor negative ale vântului şi zăpezii se recomandă:
- formarea de arborete naturale optim amestecate, cu provenienţă din sămânţă;
- promovarea în continuare a provenienţelor strict locale care au format biocenoze rezistente la
adversităţi;
- formarea de arborete pluriene şi relativ pluriene multi sau bietajate;
- evitarea în continuare a introducerii răşinoaselor în afara arealului;
- împădurirea tuturor golurilor formate în arborete şi împlinirea consistenţelor arboretelor cu
densităţi subnormale;
- adoptarea sistemului de îngrijire a arboretelor la necesităţile intăririi rezistenţei lor (evitarea
formării de arborete cu coeficienţi de zvelteţe mai mari sau egali cu 1);
- evitarea tuturor acţiunilor care determină formarea putregaiurilor la rădăcină şi tulpină
(exploatările neîngrijite, paşunatul, etc.).
8.1.2. Protecţia împotriva incendiilor
Protecţia împotriva incendiilor se realizează în primul rând prin stabilirea unei reţele de linii
parcelare principale a căror deschidere şi întreţinere constituie o obligaţie de prim ordin pentru
personalul silvic.
Această reţea se va amplasa cu prioritate în zonele expuse unei perioade mai îndelungate de
uscăciune (versanţi superiori însoriţi), precum şi în apropierea terenurilor situate în afara fondului
forestier. Până în aceste zone mai periclitate şi în interiorul lor se vor amplasa poteci sau drumuri de
pământ care să asigure o accesibilitate uşoară şi deplasare rapidă a echipelor de intervenţie, atunci când
se semnalează un început de incendiu.
Pentru prevenirea acestor calamităţi (care reprezintă potenţiali factori agresivi ce atentează
asupra ecosistemelor forestiere) se recomandă câteva măsuri:
- intensificarea pazei pădurilor în perioadele critice ale anului şi în zonele vulnerabile;
- curăţirea permanentă a potecilor de acces în pădure pentru deplasări rapide ale echipelor de
intervenţie;
- supravegherea mai atentă a pădurilor din apropierea localităţilor, a terenurilor agricole,
drumurilor publice şi fâneţelor;
- instructaje periodice a normelor P.S.I. cu muncitorii care participă la diverse categorii de
lucrări (în special cei de la lucrările de împăduriri şi întreţinerea plantaţiilor);
- permanenta îngrijire şi îndesire a plăcuţelor avertizoare cu privire la ocrotirea naturii şi
prevenirea incendiilor.
54
8.1.3. Protecţia împotriva poluării industriale
Datorită amplasării geografice şi structurii fondului forestier, zona studiată nu este expusă decât
influenţei poluării generale a atmosferei.
fiecărui arboret în parte, această structură asigurând rezistenţa la acest factor.
De asemenea se va urmări evitarea poluării izolate, datorată activităţilor curente (cu carburanţi,
lubrifianţi, pesticide, etc).
8.1.4. Protecţia împotriva bolilor şi altor dăunători
Factorii care duc la micşorarea productivităţii pădurii sunt numeroşi, atât biotici cât şi abiotici.
Dintre aceştia rolul principal revine insectelor şi ciupercilor. Pentru prevenirea atacurilor de
insecte se vor lua măsuri de depistare prin instalarea în punctele de control a panourilor.
În scopul asigurării unei stări fitosanitare corespunzătoare se va adopta un mod de gospodărire
fundamentat ecologic, care va cuprinde:
- conservarea arboretelor de tip natural, pluriene, etajate, cu o compoziţie cât mai apropiată de
cea naturală;
- împăduriri şi completări cu specii şi forme genetice rezistente;
- menţinerea arboretelor la densităţi normale;
- executarea corespunzătoare a lucrărilor de îngrijire, cu evacuarea imediată a materialului
rezultat;
- limitarea daunelor aduse în procesul de exploatare;
- interzicerea păşunatului.
În cazul când starea ecosistemelor este anormală sub raport sanitar se aplică măsuri de
combatere care se realizează prin mai multe metode: mecanică, chimică, biologică, integrată. Pentru
protecţia mediului se recomandă folosirea metodei integrate, deci orientarea va fi spre latura ecologică,
cu scopul evident ca mediul ambiant sa fie cât mai puţin afectat.
O situaţie aparte o reprezintă măsurile care trebuiesc luate pentru protecţia arboretelor
împotriva vântului, dintre care cea mai importantă este densitatea optimă.
Arboretele foarte puternic afectate de boli şi dăunători, care nu mai pot fi redresate sub raport
fitosanitar prin lucrări de combatere şi cultură şi care prezintă o stare fitosanitară necorespunzătoare,
vor fi exploatate indiferent de vârstă în cel mai scurt timp.
8.1.5. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală
Pentru prevenirea apariţiei şi extinderii fenomenului de uscare prematură se recomandă:

- extragerea cu prioritate, în cadrul lucrărilor de îngrijire, de conservare şi de regenerare, a
arborilor uscaţi sau în curs de uscare;
- menţinerea subarboretului;
- folosirea la lucrările de împădurire a puieţilor de provenienţă locală.
8.1.6. Măsuri de prevenire a alunecărilor şi eroziunilor
Structura actuală a fondului forestier nu favorizează apariţia acestor fenomene.

promovarea regenerării naturale şi completarea golurilor neregenerate, măsura fiind considerată
suficientă pentru prevenirea vătămărilor.
55
8.1.7. Măsuri în cazul apariţiei unor calamităţi naturale
În cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă,
incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,) în care intensitatea fenomenelor depăşeşte
prevederile amenajamentului, efectele neputând fi înlăturate prin aplicarea lucrărilor propuse în
prezentul amenajament, se vor aplica prevederile „Ordinului nr. 766 din 23.08.2018 pentru aprobarea
Normelor tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora și
schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier și a Metodologiei privind
aprobarea depășirii posibilității/posibilității anuale în vederea recoltării produselor accidentale I”. În
cazul în care apar modificări legislative în ceea ce priveşte apariţia unor calamităţi se vor respecta
prevederile legale în vigoare de la data apariţiei fenomenului.
Principalele soluţii/măsuri optime, care se pot lua în cazul apariţiei unor calamităţi naturale
(doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,), în
vederea eliminării cât mai rapide a efectelor negative a acestora şi a stopării extinderii fenomenelor,
sunt următoarele:
- în cazul fenomenelor dispersate este necesară inventarierea cât mai rapidă a arborilor afectaţi
în vederea determinării volumului rezultat, pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor
amenajamentului (dacă volumul arborilor afectaţi este mai mare de 20% din volumul arboretului
existent la data apariţiei fenomenului);
- în cazul fenomenelor concentrate este necesară determinarea cât mai rapidă şi exactă a
suprafeţei afectate pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă
arborii afectaţi, dintr-un arboret sunt concentraţi pe o suprafaţă de peste 5.000 m2);
- în cazul în care este necesară modificarea prevederilor amenajamentului se impun
următoarele:
x convocarea, cât mai rapidă a persoanelor care trebuie să participe la efectuarea analizei
în teren: şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, șeful de
proiect și expertul C.T.A.P., un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a
autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultură, un reprezentant al structurii de
administrare/custodelui ariei naturale protejate, un reprezentant al autorităţii teritoriale
pentru protecţia mediului;
x întocmirea cât mai rapidă, de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile
silvice, a documentaţiei necesare în conformitate cu prevederile ordinului
766/23.08.2018 (sau a legislaţiei în vigoare la data apariţiei fenomenului).
- punerea în valoarea a arborilor afectaţi;
- extragerea arborilor afectaţi cât mai repede cu putinţă pentru a evita extinderea fenomenelor
sau apariţia altor fenomene (ex: în cazul arborilor de răşinoase, afectaţi de doborâturi, neextragerea
acestora cât mai urgent posibil poate duce la deprecierea lemnului şi apariţia atacurilor de ipidae, etc.).
8.2 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII
Conservarea biodiversităţii este un obiectiv de gospodărire prioritar în amenajarea pădurilor. El

răspunde cerinţelor unei gospodăriri durabile a pădurilor, contribuind la conservarea speciilor şi
habitatelor naturale.
Conservarea biodiversităţii vizează realizarea mai multor obiective ce conduc la adoptarea
- măsuri generale favorabile biodiversităţii, urmărite la nivelul fiecărui arboret, oricare ar
fi funcţiile atribuite pe care acesta le îndeplineşte, respectiv unitatea de gospodărire din care face parte;
- măsuri specifice, urmărite la nivelul pădurilor cu rol de ocrotire a ecofondului şi
genofondului forestier.
56
8.2.1. Măsuri generale favorabile biodiversităţii
Măsurile generale favorabile biodiversităţii sunt acele măsuri menite să asigure conservarea
diversităţii biologice la nivelul tuturor ecosistemelor forestiere în vederea maximizării funcţiei
ecoprotective prin conservarea diversităţii genetice şi specifice.
În pădurile unităţii de producţie se vor avea în vedere următoarele măsuri pentru asigurarea
biodiversităţii:
- promovarea cu prioritate a regenerării naturale a arboretelor cu prilejul aplicării tratamentelor
silviculturale;
- în cazul în care regenerarea naturală nu este posibilă din diferite cauze, regenerarea artificială
se va face numai cu puieţi de provenienţă locală, astfel asigurându-se conservarea genofondului
forestier local;
- pentru conservarea ecotipurilor (climatice, edafice, biotice), este necesară includerea lor în
subparcele distincte în vederea stabilirii de ţeluri de gospodărire corespunzătoare;
- prin aplicarea lucrărilor silvotehnice se impune menţinerea unui amestec bogat de specii la
nivelul fiecărui arboret, potrivit tipului natural fundamental de pădure;
- extragerea speciilor alohtone (specii necorespunzătoare tipului natural fundamental al
ecosistemului) prin intervenţiile silvotehnice;
- în arboretele în care este prezent subarboretul nu trebuie extras decât în situaţiile în care
afectează instalarea seminţişului, decât în arboretele parcurse cu tăieri de regenerare;
- speciile arbustive vor fi protejate în culturile instalate pe terenuri degradate sau în liziere şi
luminişuri, unde vânatul găseşte adăpost şi hrană;
- se vor menţine şi întreţine terenurile pentru hrana vânatului, în vederea conservării păturii
erbacee, respectiv păstrarea unei suprafeţe cu aspect mozaicat, diversificat;
- se vor păstra arborii morţi ”pe picior” şi ”la sol”, cu prilejul efectuării tăierilor de regenerare
şi a lucrărilor de îngrijire şi conducere, în vederea conservării microflorei şi microfaunei, dar şi pentru
protejarea unor specii de insecte şi păsări care cuibăresc în aceşti arbori;
- în cuprinsul arboretelor se vor păstra aşa numiţii ”arbori pentru biodiversitate”, constituiţi în
buchete, grupe de arbori sau porţiuni mai mari, reprezentative sub aspectul biodiversităţii. Aceste
porţiuni se pot constitui şi ca subparcele distincte ce urmează să fie conduse până la limita longevităţii,
urmând a fi apoi înlocuite, progresiv, cu alte porţiuni asemănătoare, cu prilejul tăierilor de regenerare
şi este de dorit să fie cât mai dispersate pe cuprinsul unităţii de gospodărire;
- prin aplicarea măsurilor silviculturale prevăzute în amenajament cu privire la echilibrarea
structurii pe clase de vârstă se va asigura conservarea biodiversităţii, întru-cât fiecare clasă de vârstă
este însoţită de un anume nivel de biodiversitate.
8.2.2 Măsuri specifice
Măsurile specifice în favoarea conservării biodiversităţii sunt măsuri menite să asigure

conservarea şi protecţia valorilor de biodiversitate (obiectivelor de conservare), pentru care pădurilor
respective li s-au atribuit funcţii prioritare de protecţie.
Amenajamentele dispun de mijloace de identificare, descriere şi inventariere a biodiversităţii la
diferite niveluri ale acesteia. Elemente ale biodiversităţii sunt cuprinse în descrierea parcelară, cu
referiri şi la tipologia staţională şi la tipologia habitatelor naturale.
Se face precizarea că suprafața studiată nu se suprapune cu nici o arie naturală protejată

57
9. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI CONSTRUCŢII

FORESTIERE
Instalaţiile de transport care deservesc pădurile luate în studiu sunt formate dintr-un drum
public și trei drumuri forestiere care asigură accesibilitatea arboretelor.
Tabelul 9.1.1.
Lungime de Suprafaţa
Nr. Indicativul
Denumirea drumului Suprastructura deservire deservită
Crt. drumului
(km) (ha)
Copăcele - Constantin
1 DP001 Asfalt 0,4 75,90
Daicoviciu
TOTAL DRUMURI PUBLICE (DP) 0,4 75,90
1 FE001 V. Jupii Piatră concasată 0,1 134,00
2 FE002 V. Mîtnic Piatră concasată 0,1 83,90
3 FE003 V. Mîtnic-Tarniţa Piatră concasată 2,1 74,40
TOTAL DRUMURI FORESTIERE EXISTENTE (FE) 2,3 292,30
TOTAL DRUMURI EXISTENTE (DE) 2,7 368,20
Starea actuală a drumurilor forestiere este relativ bună, necesitând doar reparaţii curente.
Densitatea reţelei instalaţiilor de transport este de 7,3 m/ha, din care 1,1 m/ha drumuri publice
şi 6,2 m/ha drumuri forestiere.
Fondul forestier studiat este accesibil în proporţie de 100%, iar distanţă medie de colectare este
de până la 0,90 km. În baza acestor considerente, pentru primul deceniu, în urma analizei rentabilităţii
economice şi a structurii masei lemnoase accesibilizate, nu se propune construirea a nici unui drum
autoforestier. În prezent există o rețea foarte bună de drumuri de pământ care pot fi folosite parțial
pentru extragerea materialului lemnos (în special în perioadele de vară, dar și primăvara și toamna în
lipsa ploilor abundente).
În concordanţă cu tratamentele şi soluţiile prevăzute în planurile de recoltare a masei lemnoase

şi a funcţiilor pe care trebuie să le îndeplinească pădurile studiate, se impune adoptarea unor tehnologii
adecvate de recoltare şi transport a lemnului.
Tehnologia de exploatare este cea a părţilor de arbori tehnologici, ce permite secţionarea
materialului la cioată şi elimină pericolul deprecierii seminţişului şi a degradării solului. Coroana
arborilor secţionată în bucăţi se colectează separat, sub forma de lemn mărunt.
Pentru evitarea degradării solului, a dereglării regimului hidrologic a calităţii apei, ca şi a
deteriorării peisajului, este necesar să se elaboreze şi promoveze ecotehnologii de exploatare a
lemnului. În acest scop se recomandă impunerea unor restricţii ecologice şi silviculturale, dintre care
amintim:
- seminţişul să nu fie distrus mai mult de 10%;
- numărul arborilor pe picior vătămaţi să nu depăşească 5%;
- mineralizarea solului să nu se extindă peste 2% din suprafaţa parchetului;
- biomasa neutilizată (crăci subţiri, coaja arborilor putregăioşi) să rămână în parchete pentru
reciclarea materiei;
- căile de acces în arborete sa fie amplasate, construite şi amenajate astfel încât să fie
minimalizate dereglările de versant şi deteriorarea regimului hidrologic;
- scosul lemnului din parchete să se realizeze pe cât posibil în poziţii suspendate, cu ajutorul
utilajelor care să permită şi încărcarea în parchet şi descărcarea la depozit şi stivuirea acestuia;
58
- folosirea de utilaje care să exercite o presiune cât mai mică asupra solului (tractoare cu pneuri
foarte late);
- sincronizarea lucrărilor de exploatare cu epocile optime de tăiere, în vederea minimalizării
prejudiciilor;
- respectarea căilor proiectate pentru scos – apropiat;
- folosirea dispozitivelor speciale pentru imprimarea direcţiei dorite de doborâre, protejarea
tulpinii cu lonjeroane;
- astuparea tuturor şanţurilor şi ogaşelor formate în procesul de exploatare.
În final se menţionează că actualele tehnologii aplicate în exploatarea lemnului nu corespund
cerinţelor ecologice şi de gestionare durabilă a pădurilor.
În cadrul unităţii studiate nu există nici un fel de construcţie forestieră şi pentru deceniul de
aplicare al prezentului amenajament nu sunt propuse spre a fi construite noi construcţii forestiere
deoarece personalul de teren al ocolului silvic este localnic iar recrutarea forţei de muncă se poate face
dintre persoanele fizice din satele situate în raza ocolului.
59
În situaţia actuală, când pădurile îndeplinesc funcţii multiple de protecţie şi de producţie, prin
amenajamentul elaborat s-a urmărit realizarea de arborete opim structurate şi stabile sub raport
ecologic, capabile să ofere produse lemnoase cu continuitate şi servicii de protecţie cât mai bune.
Deoarece multiplele produse şi servicii ale pădurii se realizează concomitent, s-a impus ca
principiul continuităţii să vizeze atât funcţiile de protecţie ale mediului înconjurător cât şi cele de
producţie. Condiţiile specifice din cadrul U.P. I Constantin Daicoviciu, au impus includerea în
grupa a II - a funcţională a întregii suprafeţe de 368,20 ha.
Situaţia zonării funcţionale actuale, este prezentată în tabelul de mai jos:
Tabelul 10.1.1
Tip funcţional / categoria
Anul Tip funcţional / categoria funcţională Total
funcţională
amenajării general
Total VI Total
grupa I 1.B 1.C 1.D grupa a II-a
Precedent (2013) - 368,20 - - 368,20 368,20
Actual (2023) - - 368,20 - 368,20 368,20
Referitor la producţia de lemn s-a pus accentul în principal pe calitatea masei lemnoase; astfel
eficacitatea funcţională va putea fi mărită nu atât prin creşterea productivităţii şi producţiei de lemn
nediferenţiat pe sortimente cât prin majorarea substanţială a calităţii masei lemnoase.
În concluzie, în raport cu specificul staţional şi sarcinile social-economice şi ecologice,
realizarea continuităţii funcţionale se va realiza prin:
- respectarea cu stricteţe a cuantumului recoltelor de lemn stabilite prin amenajament;
- aplicarea corespunzătoare a amenajamentului;
- efectuarea la timp şi cu eficienţă maximă a lucrărilor de îngrijire;
- introducerea şi promovarea în lucrările de regenerare a speciilor autohtone valoroase,
corespunzătoare staţiunii şi crearea de arborete cu structuri diversificate;
- executarea lucrărilor de conservare în vederea îndeplinirii cu maximă eficienţă a funcţiilor de
protecţie;
- reducerea daunelor aduse fondului foretier în procesul de exploatare (înlăturarea tehnologiilor
non-ecologice care atentează asupra stabilităţii şi eficacităţii funcţionale a pădurilor);
- menţinerea unei stări igienico-sanitare corespunzătoare.
Scopul amenajamentului este organizarea pădurilor, prin măsuri silvotehnice, concretizate în

planuri, în vederea dirijării lor spre structura normală.
Organizarea actuală a pădurilor din unitatea de producţie, concretizată în structură (compoziţie,
distribuţie spaţială, suprastructură), diferă de cea a modelului normal.
De asemenea, ca o consecinţă a organizării pădurilor diferită de cea optimă, clasele de producţie
medii pe specii şi volumul la hectar nu sunt în concordanţă cu cele corespunzătoare condiţiilor
staţionale reale, pentru care s-au determinat valorile modelului de referinţă (normal).
Soluţiile silvotehnice prevăzute pentru deceniul 2023 – 2032 vor fi analizate la sfârşitul acestuia
şi, în raport cu dinamica organizării pădurilor, comparativ cu modelul normal, vor fi continuate
soluţiile care au dat rezultate corespunzătoare, stabilindu-se totodată şi alte măsuri silvotehnice,
potrivit noii structuri a pădurilor.
În paragraful 14.1. “Dinamica dezvoltării fondului forestier”, se va urmări prognoza evoluţiei
fondului forestier după 10 ani, 20 de ani şi în perspectivă.
60
10.2.1. Indicatori cantitativi (vârste, volume, creşteri)
În tabelul următor, sunt evidenţiaţi câţiva indici ce caracterizează din punct de vedere cantitativ
(la nivel anterior şi actual) fondul de producţie şi protecţie.
Tabelul 10.2.1.1.
Nr. Valoare
Indicatori cantitativi
crt 2013 2023
1 Ponderea pădurilor în suprafața totală a fondului forestier (%) 100 100
2 Clasa de producție medie 3,1 3,2
Total (mii m3) 78103 78.534
3 Volum lemnos pe picior
Mediu (m3/ha) 212 213
Totală (m3/an) 1815 1587
4 Creșterea curentă
Totală (m3/an) 1815 1587
5 Creșterea curentă, fond producție
6 Creșterea indicatoare
7 Posibilitatea de produse principale
La hectar (m3/an/ha) 1,7 2,70
8 Posibilitatea de produse secundare
La hectar (m3/an/ha) 0,4 0,4
În cele ce urmează sunt prezentaţi principalii indicatori calitativi de caracterizare a fondului

forestier:
1) Referitor la structura pe verticală, se constată un procent de (95%) de arborete relativ
echiene cu grad de stabilitate ridicat la acţiunea factorilor destabilizatori. Pe viitor se va urmări ca prin
tratamentele propuse să se obţină arborete cu structura cât mai diversificată sub raport spaţial, cu
valoare economică ridicată şi stabile ecologic.
2) Referitor la structura fondului în raport cu modul de regenerare, 65% din arborete provin din
lăstari de tulpină, 29% din sămâță și 6% din plantații.
3) Structura fondului pe clase de calitate este relativ mică, procentul lemnului de lucru fiind
mic iar referitor la vitalitate, toate arboretele au vitalitate normală.
4) Ponderea speciilor de bază (gorun, cer, fag și tei) reprezintă în acest moment 56% din
suprafaţa ocupată de pădure.
Bilanţul producţiei de lemn este exprimat prin raportul dintre recoltele de lemn şi creşterea
pădurii.
După cum se ştie, resursele forestiere fac parte din categoria resurselor naturale regenerabile şi,
ca ecosisteme forestiere gospodărite raţional, pot furniza cu continuitate bunuri şi servicii. Actuala
amenajare a ţinut seama de structura reală a arboretelor, de factorii şi de modul de gospodărire care au
dus la această structură, prevăzând măsuri silvotehnice care să conducă la crearea de ecosisteme
forestiere stabile, iar bilanţul masei lemnoase să conducă la acumulări ale acesteia.
61
În deceniul de aplicare a prezentului amenajament va avea loc o creştere a volumului total de

masă lemnoasă (acumulare) de 245 m3/an, calculat prin relaţia:
A = I - (Pp + Ps +Tc+ Ti), în care:
A - acumulare de masă lemnoasă anuală;
I - creşterea curentă = 1587 m3/an;
Pp - posibilitatea de produse principale = 999 m3/an;
Ps - posibilitatea de produse secundare = 160 m3/an;
Tc - volumul rezultat din tăieri de conservare = - ;
Ti - volumul rezultat din tăieri de igienă = 183 m3/an.
10.3. Consideraţii privind procesul de regenerare naturală
Datele privind acest aspect sunt prezentate în tabelul din capitolul 17. Aceasta cuprinde toate
unitățile amenajistice în care se vor executa tăieri de regenerare sub adăpost în primul deceniu,
indicându-se stadiul procesului la data amenajării, în corelaţie cu datele din evidenţele ocolului privind
controlul anual.
Organul de aplicare va reactualiza anual informaţiile, înscriindu-le în formular, evidenţa
urmând a sta la baza deciziilor privind eşalonarea tăierilor în cursul deceniului următor şi executarea
lucrărilor de asigurare a regenerării naturale.
62
11. DIVERSE
11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului şi durata de valabilitate a acestuia
Prezentul amenajament intră în vigoare la 01.01.2023. Durata de aplicabilitate a acestuia este

de 10 ani, adică până în 31.12.2032.
Abaterile de la amenajament se vor face numai cu aprobarea autorității publice centrale ce
răspunde de silvicultură.

valabilităţii amenajamentului
Principalele obligaţii ce revin personalului silvic la aplicarea acestui amenajament sunt

următoarele:
- să menţină în bună stare bornele amenajistice amplasate cu ocazia revizuirii;
- să prevadă în proiectele de plan anual proiectarea şi executarea întreţinerilor la instalaţiile de
transport;
- să completeze anual evidenţele de amenajament (natura lucrărilor, volumul extras, suprafaţa
parcursă, speciile utilizate) pe unităţi amenajistice, precum şi dinamica regenerărilor naturale;
- să păstreze în bună stare amenajamentele şi hărţile ce le insoţesc, precum şi amenajamentele
anterioare;
- să noteze în spaţiul rezervat în acest scop toate evenimentele importante survenite în decursul
aplicării amenajamentului, evenimente care au influenţat condiţiile silvotehnice şi tehnico-economice,
precum şi schimbările de limite în fondul forestier, lucrări de combatere a dăunătorilor, prevenirea
incendiilor, etc.
11.3. Hărţi anexate amenajamentului
La prezentul studiu s-au anexat următoarele hărţi la scara 1:20.000:

- harta generală;
- harta lucrărilor de cultură şi exploatare.
63
Colectivul care a participat la elaborarea amenajamentului a fost format din:
A. FAZA DE TEREN
Descrieri parcelare: ing. Țugui George Andrei
Ridicări în plan și inventarieri ing. Țugui George Andrei
Şef proiect ing. Țugui George Andrei
Aviz C.T.A.P.: ing. Dicu Constantin Cătălin

Delegat G.F. Timișoara ing. Meda Magdalena
Șef O.S. Păltiniș ing. Roma Mihai
Primar Comuna Constantin Daicoviciu dl. Boambeș Daniel
B. FAZA BIROU:
Proiectant ing. Țugui George Andrei
Redactare ing. Țugui George Andrei
Îndrumare şi aviz C.T.A.P. ing. Dicu Constantin Cătălin
C. CONFERINȚA A II - A
Proiectant ing. Țugui George Andrei
Aviz C.T.A.P.: ing. Andrei Ilie
Delegat G.F. Timișoara ing. Dicu Constantin Cătălin
Șef O.S. Păltiniș ing. Roma Mihai
Primar Comuna Constantin Daicoviciu dl. Boambeș Daniel
11.5. Bibliografie
1. Chiriţă C. - Solurile României, Ed. Academiei, Bucureşti, 1977

2. Chiriţă C. - Staţiuni forestiere, Ed. Ceres, Bucureşti, 1977
3. Giurgiu V. - Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple, Ed. Ceres, 1982
4. Giurgiu V. - Biometria arborilor şi arboretelor, 1980
5. Ionesi L. - Geologia României, 1973
6. Leahu I. - Amenajarea Pădurilor, Bucureşti, 2001
7. *** - Geografia României, Vol I – Geografia fizică, Ed. Academiei,
Bucureşti, 1983
8. *** - Clima României, Vol II – Date climatologice, IMH Bucureşti, 1960
9. *** - Harta geologică a judeţelor Caraș-Severin – Institutul de geologie
Bucureşti, 1986
10. M.M.A.P “Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor” , respectând prevederile O.M.
2536/2022.
11. *** - Amenajamentul U.P. I Constantin Daicoviciu, ediția 2013.
64
11.6. Obligaţiile proprietarilor de păduri privind regimul silvic
Proprietarul fondului forestier este obligat să respecte prevederile amenajamentului şi să

asigure permanenţa pădurii.
Regenerarea pădurilor, se va realiza de către proprietar în cel mult doi ani de la tăiere.
Compoziţiile, schemele şi tehnologiile de împădurire sunt cele prevăzute în planul de
împădurire, care este în concordanţă cu cele prevăzute în normele tehnice elaborate de autoritatea
publică centrală ce răspunde de silvicultură.
Deţinătorii de păduri, au obligaţia să le menţină în stare bună de sănătate şi să execute la timp
lucrările de igienă precum şi cele de protecţie.
Aceştia vor semnala Garda Forestieră Timișoara, imediat ce constată apariţia de boli şi
dăunători şi vor executa lucrările de combatere cu mijloace proprii sau prin unităţi specializate contra
cost.
Proprietarii au obligaţia să asigure paza pădurilor împotriva tăierilor ilegale de arbori,
distrugerilor de seminţiş, incendiilor, furturilor, păşunatului neautorizat, precum şi a altor fapte
păgubitoare.
Păşunatul este interzis în arboretele în curs de regenerare şi în pădurile cu funcţii speciale de
protecţie, precum şi în seminţişuri şi plantaţii cu vârste mai mici de 10 ani şi cu înălţime sub 3 metri.
Deţinătorii de păduri, care execută exploatarea masei lemnoase, sunt obligaţi să recolteze
numai arborii marcaţi de personalul silvic, să respecte regulile silvice de exploatare a masei lemnoase
şi cele referitoare la circulaţia materialului lemnos.
Este interzisă reducerea suprafeţei pădurilor, precum şi defrişarea lentă, prin secuiri de arbori
ori prin alte procedee care duc la reducerea treptată a consistenţei pădurii.
11.7. Anexe
11.7.1. Acte doveditoare ale proprietăţii

11.7.2. Proces verbal - Conferinţa I de amenajare
11.7.3. Proces verbal - Recepţie teren
11.7.4. Proces verbal - Conferinţa a II-a de amenajare
11.7.5. Inventarul de coordonate Stereo '70 al perimetrului ce încadrează teritoriul studiat
65
PARTEA A II - A

13. PLANURI PRIVIND INSTALAŢII DE TRANSPORT ŞI CONSTRUCŢII FORESTIERE
66
12.1. Planuri de recoltare a produselor principale
12.1.1. Planuri de recoltare a produselor principale – S.U.P. „A” Codru regulat

12.1.1.1. Evidenţa arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse
principale pe urgenţe de regenerare
Intervenții Volum la
Volum
Suprafaţa mijlocul
u.a. K Urgența PRM În Felul tăierii de extras %
(ha) Total deceniului
deceniu 3 (m3)
(m )
22 A 6,3 0,5 26 20 3 2 1015 Tăiere progresivă, însăm., pun. lum. 670 66
22 C 2,4 0,7 32 20 3 1 478 Tăiere progresivă, însămânțare 158 33
24 19,2 0,6 26 20 3 2 4216 Tăiere progresiva, însăm., pun. lum. 2109 50
27 A 26,2 0,8 31 20 3 1 6311 Tăiere progresivă, însămânțare 2082 33
72 A 11,9 0,6 26 20 3 2 2409 Tăiere progresiva, însăm., pun. lum. 1591 66
72 E 2,2 0,5 26 10 2 2 561 Tăiere progresivă, pun. lum., racordare 561 100
72 F 6,8 0,4 26 10 2 2 682 Tăiere progresivă, pun. lum., racordare 682 100
73 C 2,6 0,7 31 20 2 1 773 Tăiere progresivă, pun. lum. 387 50
Total 89,7 - - - - - 19.099 - 9.992 52
Recapitulaţie pe urgenţe
- 58,5 - 26 - - - 11537 - 7365 38
- 28,8 - 31 - - - 7084 - 2469 13
- 2,4 - 32 - - - 478 - 158 1
Total 89,7 - - - - - 19.099 - 9.992 52
12.1.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale – codru reegulat
Dst. Elem. Supr. Vâr- % Vo- Volum Volum

5x %
Tip + Lucrări de
u.a. K Col. Arb. Elem sta Clp Arb. lum Crs Extr.
funcț. 5xCrs propuse în dec. I recoltat
dec.
hm ha ani lucru m3 m3 m3 m3
22 A - - - GO 3,15 110 3 60 554 20 574 379
- - - CE 2,52 110 3 60 359 20 379 Tăieri progresive (însămânțare, 250
- - - DT 0,63 110 3 50 57 5 62 punere în lumină) 41
6 0,5 2 - 6,30 110 3 59 970 45 1015 ajutorarea regenerării naturale 670
Compoziţie ţel: 5GO 4CE 1DT îngrijirea seminţişului - 66
Seminţiş natural: 5GO 5CE/5 ani 0,4S Mixt - -
22 C - - - CE 1,20 110 3 70 254 10 264 87
- - - GO 1,20 110 3 70 204 10 214 Tăieri progresive (însămânțare) 71
Compoziţie ţel: 5CE 5GO îngrijirea seminţişului - 33
Seminţiş natural: 5CE 5GO/5 ani 0,6S Mixt - -
24 - - - CE 11,52 110 3 70 2726 95 2821 1411
- - - GO 5,76 110 4 70 1171 40 1211 Tăieri progresive ( punere în 606
- - - DT 1,92 80 4 60 154 30 184 lumină) 92
Compoziţie ţel: 6CE 3GO 1DT îngrijirea seminţişului - 50
Seminţiş natural: 6CE 4GO /10 ani 0,7S Fâșii - -
25 B - - - CE 1,26 120 3 65 349 10 359 Tăieri progresive (însămânțare, 237
- - - GO 0,54 120 3 70 176 5 181 punere în lumină) 119
Compoziţie ţel: 7CE 3GO îngrijirea seminţişului - 66
67
Dst. Elem. Supr. Vâr- % Vo- Volum Volum

5x %
Tip + Lucrări de
u.a. K Col. Arb. Elem sta Clp Arb. lum Crs Extr.
funcț. 5xCrs propuse în dec. I recoltat
dec.
hm ha ani lucru m3 m3 m3 m3
27 A - - - CA 13,10 85 3 60 2882 260 3142 1037
- - - CE 10,48 85 3 70 2279 195 2474 816
Tăieri progresive (însămânțare)
- - - GO 2,62 85 3 70 655 40 695 229
ajutorarea regenerării naturale
6 0,8 12 - 26,20 85 3 65 5816 495 6311 2082
îngrijirea seminţişului
Compoziţie ţel: 6CE 2GO 2CA - 33
Seminţiş natural: 7CE 3GO /5 ani 0,2S Mixt - -
27 B - - - CE 9,27 115 3 70 1782 75 1857 Tăieri progresive (însămânțare, 1226
- - - DT 1,03 115 3 60 247 10 257 punere în lumină) 170
Compoziţie ţel: 9CE 1DT îngrijirea seminţişului - 66
72 A - - - GO 4,76 130 3 60 916 50 966 638
- - - FA 2,38 130 4 60 500 25 525 347
Tăieri progresive (însămânțare,
- - - CA 2,38 130 4 50 440 20 460 304
punere în lumină)
- - - TE 2,38 130 4 60 428 30 458 302
6 0,6 13 - 11,90 130 3 58 2284 125 2409 1591
Compoziţie ţel: 4GO 3FA 2TE 1DT - 66
Seminţiş natural: 6GO 3FA 1DT/10 ani 0,4S Mixt - -
72 E - - - GO 1,32 120 3 70 339 - 339 339
- - - FA 0,22 140 3 70 57 - 57 Tăieri progresive ( punere în 57
- - - CA 0,44 90 3 60 110 - 110 lumină, racordare) 110
- - - TE 0,22 120 3 65 55 - 55 împăduriri 55
6 0,5 8 - 2,20 120 3 68 561 - 561 ajutorarea regenerării naturale 561
Compoziţie ţel: 6GO 2FA 1TE 1DT îngrijirea seminţişului - 100
Seminţiş natural: 5GO 5FA/10 ani 0,7S Intim - -
72 F - - - TE 2,04 60 5 50 170 30 200 200
Tăieri progresive ( punere în
- - - CA 3,40 80 4 50 313 35 348 348
lumină, racordare)
- - - FA 1,36 60 4 60 109 25 134 134
împăduriri
6 0,4 9 - 6,80 70 4 52 592 90 682 682
Compoziţie ţel: 4TE 3FA 3CA îngrijirea seminţişului - 100
Seminţiş natural: 5FA 5TE/5 ani 0,7S Mixt - -
73 C - - - GO 1,82 125 3 60 510 20 530 265
- - - GÎ 0,26 125 3 60 75 5 80 40
Tăieri progresive ( punere în
- - - FA 0,26 125 3 60 78 5 83 42
lumină)
- - - TE 0,26 125 3 60 75 5 80 40
6 0,7 8 - 2,60 125 3 60 738 35 773 387
Compoziţie ţel: 7GO 1FA 1GÎ 1TE - 50
Seminţiş natural: 6GO 3FA 1TE/10 ani 0,8S Mixt - -
Total suprafaţă = 89,70 ha
Volum = 18.024 m3
Volum+5 x Creșterea curentă = 19.099 m3
Volum de recoltat = 9992 m3 (111 m3/ha)
68
12.1.1.3. Recapitulaţia posibilităţii de produse principale pe grupe funcţionale, specii

şi tratamente
Plan decenal Posibilitate

Suprafaţa Volum 5xcrt. Total Suprafața Volum
Specificări % %
ha % m3 m3 m3 ha m3
A. Specii
CA 19,32 22 3745 315 4060 21 19,32 1799 18
CE 36,25 40 7749 405 8154 43 36,25 4027 41
DT 3,58 4 458 45 503 3 3,58 303 3
FA 4,22 5 744 55 799 4 4,22 580 6
GÎ 0,26 - 75 5 80 - 0,26 40 -
GO 21,17 24 4525 185 4710 25 21,17 2646 26
TE 4,90 5 728 65 793 4 4,90 597 6
Total 89,70 100 18.024 1075 19.099 100 89,70 9992 100
B. Tratamente
Tăieri progresive 89,70 100 18.024 1075 19.099 100 89,70 9992 100
C. Grupe funcţionale
Grupa a II- a 89,70 100 18.024 1075 19.099 100 89,70 9992 100
Total 89,70 100 18.024 1075 19.099 100 89,70 9992 100
12.2. Planul lucrărilor de conservare
Pentru arboretele din cadrul acestui U.P. nu sunt prevăzute tăieri de conservare.
Rărituri Curăţiri Degajări Igienă Total

Spr. Spr. Supra- Volum volum
Supra- Vâr- Volum Volum Supra- Vâr- Volum Volum Supra- Vâr-
Drum Creşt Nr. de Nr. de faţa de de
u.a. faţa sta K actual 3 de extr u.a. faţa sta K actual de extr u.a. faţa sta
(m ) Int. parc Int. parc parc. extras extras
(ha) (ani) (m3) (m3) (ha) (ani) (m )3
(m )3
(ha) (ani)
(ha) (ha) (ha) (m3) (m3)
DP001 26 B 17,50 40 0,9 2066 109 1 17,50 315 - - - - - - - - - - - - - -
Total drum: 17,50 40 0,9 2066 109 1 17,50 315 - - - - - - - - - - - 26,4 251 251
Total cate-
17,50 40 0,9 2066 109 1 17,50 315 - - - - - - - - - - - 26,4 251 251
gorie drum
FE001 - - - - - - - - - 74 A 1,80 15 0,9 66 1 1,80 9 - - - - - -
Total drum: - - - - - - - - 74 A 1,80 15 0,9 66 1 1,80 9 - - - 108,70 984 993
FE002 23 A 8,70 45 0,9 1505 69 1 8,70 223 - - - - - - - - - - - - - -
23 C 9,70 40 0,9 1319 72 1 9,70 201 - - - - - - - - - - - - - -
23 D 9,00 40 0,9 1296 72 1 9,00 199 - - - - - - - - - - - - - -
23 E 2,00 40 0,9 314 17 1 2,00 36 - - - - - - - - - - - - - -
25 A 12,50 45 0,9 2439 99 1 12,50 346 - - - - - - - - - - - - - -
Total drum: 41,90 43 0,9 6873 329 - 41,90 1005 - - - - - - - - - - - 12,30 111 1116
FE003 7 B 3,10 40 0,9 423 22 1 3,10 67 8 B 0,70 15 0,9 51 1 0,70 7 - - - - - -
7 C 4,30 35 0,9 594 33 1 4,30 96 8 C 1,00 15 0,9 79 1 1,00 11 - - - - - -
7 D 5,40 30 0,9 497 40 1 5,40 88 - - - - - - - - - - - - - -
Total drum: 12,80 34 0,9 1514 95 - 12,80 251 - 1,70 15 0,9 130 - 1,70 18 - - 59,90 539 808
Total cate-
54,70 41 0,9 8387 424 - 54,70 1256 - 3,50 15 0,9 196 - 3,50 27 - - - 180,90 1634 2917
gorie drum
Total
72,20 40 0,9 10453 533 - 72,20 1571 - 3,50 15 0,9 196 - 3,50 27 - - - 202,80 1832 3430
grupă
Total
72,20 40 0,9 10453 533 - 72,20 1571 - 3,50 15 0,9 196 - 3,50 27 - - - 202,80 1832 3430
general
69
12.3.2. Recapitulaţia posibilităţii de masă lemnoasă rezultată din lucrări de îngrijire a

arboretelor
Specia Rărituri (m3) Curăţiri (m3) Degajări (m3) Tăieri de igienă (m3) Total (m3)
CA 754 14 - 581 1349
CE 114 1 - 361 476
GO 91 1 - 449 541
TE 21 9 - 154 184
FA - - - 109 109
PI 431 - - - 431
GÎ - 1 - 67 68
PA 23 - - - 23
DT 78 - - 67 145
DM 59 1 - 44 104
m3 157 3 - 183 343
Posibilitatea anuală
ha 7,22 0,35 - 202,80 -
m3 1571 27 - 1832 3430
Posibilitatea decenală
ha 72,20 3,50 - 202,80 -
Unităţi amenajistice în care se execută
Lucrări totală efectivă
lucrări
(ha) (ha)
A1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale
A.1.2. Înlăturarea păturii vii sau a litierei groase 22 A,C; 24; 25 B; 27 A,B; 72A,E,F; 73 C 89,70 9,8
Total A1 - 89,70 9,8
A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale
A.2.1. Descopleşirea seminţişurilor 22 A,C; 24; 25 B; 27 A,B; 72A,E,F; 73 C 89,70 40,6
A.2.2. Receparea seminţişului vătămat, îndepărtarea
72 E,F 9,00 0,5
lăstarilor care copleşesc seminţişurile şi drajonii
Total A2 - 98,7 41,1
D. Îngrijirea (întreţinerea) culturilor
D2. Îngrijirea culturilor tinere nou create 72 E,F 9,00 2,7
Total D - 9,00 2,7
TOTAL GENERAL - 197,4 53,6
Suprafaţa efectivă de împădurit

Unitatea T.S. Compoziţia ţel Suprafaţa
Indice (ha)
efectivă
amenajistică Formula de împădurire de SPECII
Compoziţia seminţişului acoperire
Nr. Suprafața T.P. ha FA GO TE DT
utilizabil
B. Lucrări de regenerare şi împădurire
B.2. Suprafeţe parcurse cu tăieri de regenerare sub adăpost sau incomplet regenerate
B.2.3. Împăduriri în completarea regenerării naturale după tăieri progresive
5.1.4.2. 6GO 2FA 1TE 1DT 0,5 0,4 - 0,2 0,1 0,1
72 E 2,2 - 6GO 2TE 2DT - - - - - -
531.3 5GO 5FA 0,7 - - - - -
5.1.4.2. 4TE 3FA 3CA 0,4 1,4 0,5 - 0,5 0,4
72 F 6,8 - 4FA 4TE 2DT - - - - - -
531.3 5FA 5TE 0,7 - - - -
Total B.2.3. 1,8 0,5 0,2 0,6 0,5
Total B.2. 1,8 0,5 0,2 0,6 0,5
Total B. 1,8 0,5 0,2 0,6 0,5
C.2. Completări în arboretele tinere nou create (20%)
Total C.2. 0,36 0,10 0,04 0,12 0,10
Total de împădurit 2,16 0,60 0,24 0,72 0,60
Nr. puieţi necesari (mii buc./ha) - 5,0 5,0 5,0 5,0
Nr. total de puieţi (mii buc.) 10,8 3,0 1,2 3,6 3
70
13. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI CONSTRUCŢII

FORESTIERE
13.1. Planul instalaţiilor de transport necesare
Pentru primul deceniu nu se propune construirea de drumuri autoforestiere din cauza cantităţii
mici de masă lemnoasă ce se recoltează şi care se poate transporta pe drumurile de pământ existente.
13.2. Planul construcţiilor forestiere
În cadrul unităţii studiate nu există nici un fel de construcţie forestieră şi pentru deceniul de
aplicare al prezentului amenajament nu sunt propuse spre a fi construite noi construcţii forestiere
deoarece personalul de teren al ocolului silvic este localnic iar recrutarea forţei de muncă se poate face
508
71
Tabelul 14.1.1.
Fond Creştere Posibilitatea
Suprafaţa (ha) Vârsta Volum
lemn curentă anuală Terenuri de
Proporţia speciilor medie recoltat
total totală Produse Produse reîmpădurit
(ani) anual Indice
Ter. de (m3) (m3) princi- secun- Densit. Sporul
Anul Cod de
împăd. pale dare Prod. Prod. reţea produc-
amena- S.U.P. Totală Păduri din care: creştere
(m3) (m3) Princ. sec. de tivității
jării (U.P.) Vol Indici de indica-
Consis în transport toare pădurii
Alte med creștere Total cu
Clasa de producţie medie Indici de Indici de arb.
ter. la ha curentă m3 m3 răşi-
3 recoltare recoltare de
din f.f. (m ) noase
ref.
m3/an/ha m3/an/ha m3/an/ha % % ha ha m/ha m3/an/ha %
Păduri pentru care se reglementează recoltarea de produse lemnoase principale
31CA 20CE 17GO 10GÎ
- 73 78103 1815 610 140 359 -
2013 A 368,2 368,2 6TE 5FA 4PI 4DT 3DM - - - 7,9 2,5 100
- III3 III0 III0 III0 III0 III0 III0 III0 III0 0,81 212 4,9 1,7 0,4 58% -
29CA 24CE 22GO 7TE
- 81 78534 1587 999 160 - -
2023 A 368,2 368,2 4FA 4PI 2GÎ 5DT 3DM - - - 7,3 2,50 100
- III5 III0 III1 III3 III2 III0 III0 III1 III0 0,78 213 4,3 2,7 0,4 - -
27 CE 25GO 25CA 7TE
- 73 80268 - 1156 165 - -
2033 A 368,2 368,2 4FA 3PI 2GI 4DT 3DM - - - 7,3 2,9 116
- III0 III0 III2 III0 III0 III0 III0 III0 III0 0,80 218 - 3,1 0,44 - -
31GO 30CE 10CA 7TE
- 50 85422 1730 994 498 - -
viitor A 368,2 368,2 6FA 5PI 3GI DT8 7,36 - - 7,3 2,5 100
- II5 II5 II5 II5 II5 II5 II5 II5 0,85 232 4,7 2,7 1,35 - -
Păduri pentru care nu se reglementează recoltarea de produse lemnoase principale
- - - - - - - - -
- - - - - - - - - -
- - - - - - - - -
72
14.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă (S.U.P.„A”)
Graficul 14.2.1.
Suprafața S.U.P "A" = 368,20 ha;

Ciclu = 100 ani.
Clasa de vârstă I (0-20 ani) II (21-40 ani) III (41-60 ani) IV (61-80 ani) V (>81 ani)
Actual 3,50 51,00 21,20 64,40 228,1
Peste 10 ani 9,0 8,9 66,8 0 283,5
Peste 20 ani 61,6 3,5 51 21,2 231,4
Normală 73,7 73,7 73,6 73,6 73,6
509
73
PARTEA A III - A
15.1. Evidențe privind descrierea parcelară

74
75

Anul Numărul Felul Suprafaţa
Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.
76
77

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.
78
79

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.
80
81

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.
82
83

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.
84
85

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.
86
87

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.
88
89

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.
90
91

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.
92
93

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.

Specii Provenienţa
Nr. u.a.
94
u.a. Date complementare

Dis. CI. Variaţie de consistenţă: 0,7-0,9. Preexistenţi de: CA, GO, GÎ,
7A
3 buc/ha; D=50 cm, H=21 m.
7B DT. GO, CI, GÎ. DM. PLT, SAC. Variaţie de consistenţă: 0,9-1,0.
7C Dis. PI, MO. DT. CI, GÎ, SC. DM. PLT, SAC. Variaţie de consistenţă: 0,9-1,0.
7D DT. PAM, CI, GÎ. Variaţie de consistenţă: 0,9-1,0.
8A DM. PLT, SAC, TE. Variaţie de consistenţă: 0,7-0,9.
8B Dis. CI, GO, CE. Variaţie de consistenţă: 0,9-1,0.
8C Dis. CI, GÎ. Variaţie de consistenţă: 0,9-1,0.
22 A Dis. TE. DT. FA, CA, CI, GO. Variaţie de consistenţă: 0,4-0,5.
22 B Dis. CI, TE. DT. FA, CA, GÎ. Variaţie de consistenţă: 0,7-0,9.
22 C Dis. CA. Variaţie de consistenţă: 0,7-0,8.
22 D Dis. TE, CI. DT. FA, CA, ANN, GÎ. Variaţie de consistenţă: 0,7-0,8.
23 A Dis. TE, PLT, CI. DT. CE, FR, GO. Variaţie de consistenţă: 0,9-1,0.
23 B DT. CA, CI, GÎ. Variaţie de consistenţă: 0,7-0,8.
23 C Dis. CI, GÎ. DM. PLT, SAC, TE. Variaţie de consistenţă: 0,9-1,0.
23 D DT. CI, JU, PA. Variaţie de consistenţă: 0,9-1,0.
23 E Dis. PIN. DT. GÎ, CE CI.
24 Dis. CA, MJ, CI, FA, GÎ. Semințiș neutilizabil de CA pe 0,4S.
25 A Dis. PLT, SAC, TE. DT. GO, CI, GÎ. Variaţie de consistenţă: 0,9-1,0.
25 B Dis. CA, MJ, CI.
26 A Dis. CI, TE. Variaţie de consistenţă: 0,7-0,9.
26 B Dis. CI. DM. PLT, SAC, TE. Preexistenţi de: GO, GÎ 3 buc/ha; D=50 cm, H=21 m.
27 A Dis. FA, CI, GÎ. Variaţie de consistenţă: 0,7-0,9.
27 B Dis. CI, CA, FA. DT. GO, GÎ. Variaţie de consistenţă: 0,5-0,7.
71 A Dis. CI, GÎ. Variaţie de consistenţă: 0,7-0,9.
71 B DT. PA, CI, GÎ. Variaţie de consistenţă: 0,7-0,9.
71 C Dis. CA, CI. Variaţie de consistenţă: 0,6-0,8.
72 A Dis. PA, ULM, CI, CE, SC. Nuieliș, prăjiniș, păriș de FA, CA, GÎ pe 0,6S.
72 B DT. FA, CI, CE. Preexistenţi de: GO, SC 3 buc/ha; D=46 cm, H=23 m.
72 C Dis. FA, CI, PA.
72 D Dis. FA, CI, GÎ.
72 E Dis. CI.
72 F Dis. JU, ULM, GÎ.
73 A DT. GÎ, CE, JU, CI. Variaţie de consistenţă: 0,7-0,9.
73 B DT. GÎ, CI, FA.
73 C Dis. CA, JU, CI.
73 D Dis. GÎ, PA, CI.
74 A Dis. CI. DM. PLT, SAC. Variaţie de consistenţă: 0,9-1,0.
74 B Dis. CI, JU, PA.
75 A DT. GÎ, FA, CI.
75 B Dis. GÎ, CI, JU, PA.
95
15.1.3. Evidenţa arboretelor inventariate
Suprafaţa Suprafaţa inventariată

u.a. Procedeul de inventariere Nr. ceruri
(ha) ha %
22 A 6,3 Statistică (Cercuri 500 m2) 20 1,0 16
22 C 2,4 Integral - 2,4 100
24 19,2 Statistică (Cercuri 500 m2) 23 1,15 6
25 B 1,8 Integral - 1,8 100
27 B 10,3 Statistică (Cercuri 500 m2) 23 1,15 11
72 E 2,2 Integral - 2,2 100
72 F 6,8 Statistică (Cercuri 500 m2) 21 1,05 15
73 C 2,6 Integral - 2,6 100
Total 89,7 - 130 15,5 17
15.2. Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier
Suprafaţa (ha)
Categorie de folosință Grupa
Grupa I Total
a II - a
A Păduri şi terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi - 368,20 368,20
A1 Păduri şi terenuri destinate împăduririi pentru care se reglementează recoltarea de
- 368,20 368,20
produse principale
A1.1 Păduri inclusiv plantaţii cu reuşită definitivă
7A,B,C,D; 8 A,B,C; 22 A,B,C,D; 23 A,B,C,D,E; 24; 25 A,B; 26 A,B; 27 A,B; - 368,20 368,20
71 A,B,C; 72 A,B,C,D,E,F; 73 A,B,C,D; 74 A,B; 75 A,B.
Total U.P. I CONSTANTIN-DAICOVICIU - 368,2 368,2
GF FCT1 FCT UNITĂŢI AMENAJISTICE

2 1C 1C 7A,B,C,D; 8 A,B,C; 22 A,B,C,D; 23 A,B,C,D,E; 24; 25 A,B; 26 A,B; 27 A,B;
71 A,B,C; 72 A,B,C,D,E,F; 73 A,B,C,D; 74 A,B; 75 A,B.
TOTAL FCT: 40 u.a. (368,2 ha)
TOTAL FCT1: 40 u.a. (368,2 ha)
TOTAL GF2 : 40 u.a. (368,2 ha)
TOTAL U.P. : 40 u.a. (368,2 ha)
96
Mod
Suprafața Clasa Producti- Consistența Amestec Vitalitate
Volum Creștere Vârsta regenerare
de vitate
medie 0,1 0,4 0,7 50
Specia Totală Grupa I produc- SM PL LS VIG NO SLB
Total Total - - - <50 - >80
ție sup mij inf med
0,3 0,6 1,0 80
H % ha % m3 % m3 m3/ha ani medie % % % % % % % % %
% % % % % %
CA 108,84 31 - - 20972 27 496 4,6 74 3,5 - 53 47 81 - 6 94 62 38 - 23 - 77 - 95 5
CE 87,00 24 - - 18714 24 305 3,5 89 3,0 - 96 4 75 - 28 72 66 21 13 16 - 84 - 100 -
GO 79,64 22 - - 18738 24 285 3,6 92 3,1 - 93 7 76 - 20 80 80 20 - 42 6 52 - 100 -
TE 23,98 7 - - 6112 8 118 4,9 83 3,3 - 82 18 75 - 19 81 96 4 - 2 - 98 - 91 9
FA 16,35 4 - - 4338 6 93 5,7 91 3,2 - 77 23 73 - 24 76 100 - - 64 - 36 - 77 23
PI 16,12 4 - - 3204 4 132 8,2 44 3,0 - 100 - 90 - - 100 18 39 43 - 100 - - 100 -
DT 15,45 4 - - 2651 3 74 4,8 76 3,1 - 88 12 78 - 23 77 100 - - 53 8 39 - 100 -
DM 8,23 2 - - 1442 2 33 4,0 64 3,0 - 100 - 84 - - 100 100 - - 100 - - - 100 -
GÎ 8,01 2 - - 1862 2 29 3,6 89 3,0 - 100 - 80 - - 100 100 - - 55 - 45 - 100 -
PA 1,75 - - - 193 - 7 4,0 40 3,0 - 100 - 90 - - 100 100 - - - 100 - - 100 -
PLT 1,36 - - - 156 - 5 3,7 42 3,0 - 100 - 88 - - 100 100 - - 100 - - - 100 -
SC 0,93 - - - 109 - 6 6,5 40 3,0 - 100 - 90 - - 100 100 - - - - 100 - 100 -
ME 0,54 - - - 43 - 4 7,4 30 3,0 - 100 - 91 - - 100 100 - - 100 - - - 100 -
Total 368,2 100 - - 78534 100 1587 4,3 81 3,2 - 81 19 78 - 16 84 72 23 5 29 6 65 - 97 3
Suprafața totală (368,2 ha) Număr parcele (13) Suprafața medie a parcelei (28,32 ha) Număr u.a. (40) Suprafața medie a u.a. (9,21 ha)
G S C Total Consistența
Clasa de producție
r u a Suprafaţa Volum Creştere Vâr- Cl.
u b t sta pr. <0,4 0,4-0,6 >0,6
I II III IV V m3/ m 3/
p g e ha % K m3 % m3 med
ha ha
a r g ha ha ha ha ha Ani ha ha ha
2 1 1C - - 297,25 68,64 2,04 368,20 100 78 78.534 100 213 1587 4,3 81 3,2 - 58,50 309,70
Total
- - 297,25 68,64 2,04 368,20 100 78 78.534 100 213 1587 4,3 81 3,2 - 58,50 309,70
subgr.
% - - 80 19 1 100 - - - - - - - - - - 16 84
Total
- - 297,25 68,64 2,04 368,20 100 78 78.534 100 213 1587 4,3 81 3,2 - 58,50 309,70
grupă
% - - 80 19 1 100 - - - - - - - - - - 16 84
TOTAL - - 297,25 68,64 2,04 368,20 100 78 78.534 100 213 1587 4,3 81 3,2 - 58,50 309,70
% - - 80 19 1 100 - - - - - - - - - - 16 84
G Total Consistența
Clasa de producție
r Suprafaţa Volum Creştere Vâr- Cl.
Spe-
u sta pr. <0,4 0,4-0,6 >0,6
cia I II III IV V m3/ m3/
p ha % K m3 % m3 med
ha ha
a ha ha ha ha ha Ani ha ha ha
2 CA - - 57,50 51,34 - 108,84 29 81 20972 26 193 496 4,6 74 3,5 - 6,22 102,62
CE - - 83,50 3,50 - 87,00 24 75 18714 24 215 305 3,5 89 3,0 - 24,57 62,43
GO - - 73,88 5,76 - 79,64 22 76 18738 24 235 285 3,6 92 3,1 - 15,53 64,11
TE - - 19,56 2,38 2,04 23,98 7 75 6112 8 255 118 4,9 83 3,3 - 4,64 19,34
FA - - 12,61 3,74 - 16,35 4 73 4338 6 265 93 5,7 91 3,2 - 3,96 12,39
PI - - 16,12 - - 16,12 4 90 3204 4 199 132 8,2 44 3,0 - - 16,12
GÎ - - 8,01 - - 8,01 2 80 1862 2 232 29 3,6 89 3,0 - - 8,01
PA - - 1,75 - - 1,75 - 90 193 - 110 7 4,0 40 3,0 - - 1,75
DT - - 15,00 1,92 - 16,92 5 79 2803 4 166 84 5,0 73 3,1 - 3,58 13,34
DM - - 9,59 - - 9,59 3 85 1598 2 167 38 4,0 61 3,0 - - 9,59
Total - - 297,52 68,64 2,04 368,20 100 78 78534 100 213 1587 4,3 81 3,2 - 58,50 309,70
% - - 80 19 1 100 - - - - - - - - - - 16 84
97
TOTAL CONSISTENŢA
CLASA DE PRODUCŢIE
Suprafaţa Volum Creştere Vâr- Cl.
SPE-
sta pr. <0,4 0,4-0,6 >0,6
CIA I II III IV V m3/ m3/
ha % K m3 % m3 med
ha ha
ha ha ha ha ha Ani ha ha ha
CA - - 57,50 51,34 - 108,84 29 81 20972 26 193 496 4,6 74 3,5 - 6,22 102,62
CE - - 83,50 3,50 - 87,00 24 75 18714 24 215 305 3,5 89 3,0 - 24,57 62,43
GO - - 73,88 5,76 - 79,64 22 76 18738 24 235 285 3,6 92 3,1 - 15,53 64,11
TE - - 19,56 2,38 2,04 23,98 7 75 6112 8 255 118 4,9 83 3,3 - 4,64 19,34
FA - - 12,61 3,74 - 16,35 4 73 4338 6 265 93 5,7 91 3,2 - 3,96 12,39
PI - - 16,12 - - 16,12 4 90 3204 4 199 132 8,2 44 3,0 - - 16,12
GÎ - - 8,01 - - 8,01 2 80 1862 2 232 29 3,6 89 3,0 - - 8,01
PA - - 1,75 - - 1,75 - 90 193 - 110 7 4,0 40 3,0 - - 1,75
DT - - 15,00 1,92 - 16,92 5 79 2803 4 166 84 5,0 73 3,1 - 3,58 13,34
DM - - 9,59 - - 9,59 3 85 1598 2 167 38 4,0 61 3,0 - - 9,59
Total - - 297,52 68,64 2,04 368,20 100 78 78534 100 213 1587 4,3 81 3,2 - 58,50 309,70
% - - 80 19 1 100 - - - - - - - - - - 16 84
15.2.7. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii pentru fondul
productiv
Clasa de producție
Spe-
u sta pr. <0,4 0,4-0,6 >0,6
cia I II III IV V m3/ m3/
ha ha
2 CA - - 57,50 51,34 - 108,84 29 81 20972 26 193 496 4,6 74 3,5 - 6,22 102,62
CE - - 83,50 3,50 - 87,00 24 75 18714 24 215 305 3,5 89 3,0 - 24,57 62,43
GO - - 73,88 5,76 - 79,64 22 76 18738 24 235 285 3,6 92 3,1 - 15,53 64,11
TE - - 19,56 2,38 2,04 23,98 7 75 6112 8 255 118 4,9 83 3,3 - 4,64 19,34
FA - - 12,61 3,74 - 16,35 4 73 4338 6 265 93 5,7 91 3,2 - 3,96 12,39
PI - - 16,12 - - 16,12 4 90 3204 4 199 132 8,2 44 3,0 - - 16,12
GÎ - - 8,01 - - 8,01 2 80 1862 2 232 29 3,6 89 3,0 - - 8,01
PA - - 1,75 - - 1,75 - 90 193 - 110 7 4,0 40 3,0 - - 1,75
DT - - 15,00 1,92 - 16,92 5 79 2803 4 166 84 5,0 73 3,1 - 3,58 13,34
DM - - 9,59 - - 9,59 3 85 1598 2 167 38 4,0 61 3,0 - - 9,59
Total - - 297,52 68,64 2,04 368,20 100 78 78534 100 213 1587 4,3 81 3,2 - 58,50 309,70
% - - 80 19 1 100 - - - - - - - - - - 16 84
15.2.8. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv
În cuprinsul fondului forestier studiat, încadrat în U.P. I Constantin Daicoviciu, nu există fond
neproductiv.
15.2.9. Structura şi mărimea fondului forestier pe subunităţi de producţie (protecţie) după clase
de vârstă, grupe funcţionale şi specii
98
15.2.9.1. S.U.P. „A” - Structura şi mărimea fondului forestier pe subunităţi de producţie

(protecţie) după clase de vârstă, grupe funcţionale şi specii
Cl. Clasa de producție
de
u Specia sta pr. <0,4 0,4-0,6 >0,6
vâr- I II III IV V m 3/ m3/
stă ha ha
1 2 CA - - 1,32 - - 1,32 39 90 66 34 50 8 6,1 15 3,0 - - 1,32
CE - - 0,36 - - 0,36 10 89 14 7 39 2 5,6 15 3,0 - - 0,36
GO - - 0,36 - - 0,36 10 89 13 7 36 2 5,6 15 3,0 - - 0,36
TE - - 0,92 - - 0,92 26 90 87 43 95 5 5,4 15 3,0 - - 0,92
GÎ - - 0,36 - - 0,36 10 89 11 6 31 1 2,8 15 3,0 - - 0,36
DM - - 0,18 - - 0,18 5 89 5 3 28 2 11,1 15 3,0 - - 0,18
T.grupă - - 3,50 - - 3,50 100 90 196 100 56 20 5,7 15 3,0 - - 3,50
% - - 100 - - 100 - - - - - - - - - - - 100
CA - - 1,32 - - 1,32 39 90 66 34 50 8 6,1 15 3,0 - - 1,32
CE - - 0,36 - - 0,36 10 89 14 7 39 2 5,6 15 3,0 - - 0,36
GO - - 0,36 - - 0,36 10 89 13 7 36 2 5,6 15 3,0 - - 0,36
TE - - 0,92 - - 0,92 26 90 87 43 95 5 5,4 15 3,0 - - 0,92
GÎ - - 0,36 - - 0,36 10 89 11 6 31 1 2,8 15 3,0 - - 0,36
DM - - 0,18 - - 0,18 5 89 5 3 28 2 11,1 15 3,0 - - 0,18
T.cl.vârstă - - 3,50 - - 3,50 1 90 196 - 56 20 5,7 15 3,0 - - 3,50
% - - 100 - - 100 - - - - - - - - - - - 100
2 2 CA - - 10,04 8,94 - 18,98 37 90 2467 39 130 142 7,5 38 3,5 - - 18,98
CE - - 5,76 3,50 - 9,26 18 90 1118 17 121 63 6,8 39 3,4 - - 9,26
GO - - 8,41 - - 8,41 16 90 1066 16 127 60 7,1 39 3,0 - - 8,41
TE - - 1,30 - - 1,30 3 90 266 4 205 13 10,0 40 3,0 - - 1,30
PI - - 2,91 - - 2,91 6 90 475 7 163 24 8,2 40 3,0 - - 2,91
PA - - 1,75 - - 1,75 3 90 193 3 110 7 4,0 40 3,0 - - 1,75
DT - - 3,85 - - 3,85 8 90 451 7 117 29 7,5 37 3,0 - - 3,85
DM - - 4,54 - - 4,54 9 90 473 7 104 27 5,9 37 3,0 - - 4,54
T.grupă - - 38,56 12,44 - 51,00 100 90 6509 100 128 365 7,2 39 3,2 - - 51,00
% - - 76 24 - 100 - - - - - - - - - - - 100
CA - - 10,04 8,94 - 18,98 37 90 2467 39 130 142 7,5 38 3,5 - - 18,98
CE - - 5,76 3,50 - 9,26 18 90 1118 17 121 63 6,8 39 3,4 - - 9,26
GO - - 8,41 - - 8,41 16 90 1066 16 127 60 7,1 39 3,0 - - 8,41
TE - - 1,30 - - 1,30 3 90 266 4 205 13 10,0 40 3,0 - - 1,30
PI - - 2,91 - - 2,91 6 90 475 7 163 24 8,2 40 3,0 - - 2,91
PA - - 1,75 - - 1,75 3 90 193 3 110 7 4,0 40 3,0 - - 1,75
DT - - 3,85 - - 3,85 8 90 451 7 117 29 7,5 37 3,0 - - 3,85
DM - - 4,54 - - 4,54 9 90 473 7 104 27 5,9 37 3,0 - - 4,54
T.cl.vârstă - - 38,56 12,44 - 51,00 14 90 6509 8 128 365 7,2 39 3,2 - - 51,00
% - - 76 24 - 100 - - - - - - - - - - - 100
3 2 CA - - 3,75 0,87 - 4,62 22 90 726 18 157 34 7,4 45 3,2 - - 4,62
CE - - 1,25 - - 1,25 6 90 188 5 150 9 7,2 45 3,0 - - 1,25
PI - - 13,21 - - 13,21 62 90 2729 69 207 108 8,2 45 3,0 - - 13,21
DT - - 2,12 - - 2,12 10 90 301 8 142 17 8,0 45 3,0 - - 2,12
T.grupă - - 20,33 0,87 - 21,20 100 90 3944 100 168 168 7,9 45 3,0 - - 21,20
% - - 96 4 - 100 - - - - - - - - - - - 100
CA - - 3,75 0,87 - 4,62 22 90 726 18 157 34 7,4 45 3,2 - - 4,62
CE - - 1,25 - - 1,25 6 90 188 5 150 9 7,2 45 3,0 - - 1,25
PI - - 13,21 - - 13,21 62 90 2729 69 207 108 8,2 45 3,0 - - 13,21
DT - - 2,12 - - 2,12 10 90 301 8 142 17 8,0 45 3,0 - - 2,12
T.cl.vârstă - - 20,33 0,87 - 21,20 100 90 3944 100 186 168 7,9 45 3,0 - - 21,20
% - - 96 4 - 100 - - - - - - - - - - - 100
4 2 CA - - 1,72 28,87 - 30,59 48 76 5906 41 193 116 3,8 78 3,9 - 3,40 27,19
CE - - 7,75 - - 7,75 12 80 1914 14 247 31 4,0 80 3,0 - - 7,75
99
de
u Specia sta pr. <0,4 0,4-0,6 >0,6
vâr- I II III IV V m3/ m 3/
stă ha ha
GO - - 8,55 - - 8,55 13 80 2019 15 236 32 3,7 86 3,0 - - 8,55
TE - - 6,39 - 2,04 8,43 13 70 1992 15 236 46 5,5 72 3,5 - 2,04 6,39
FA - - 1,96 1,36 - 3,32 5 64 638 5 192 19 5,7 69 3,4 - 1,36 1,96
GÎ - - 2,19 - - 2,19 3 80 504 4 230 9 4,1 80 3,0 - - 2,19
DT - - 3,57 - - 3,57 6 80 762 6 213 17 4,8 77 3,0 - - 3,57
T.grupă - - 32,13 30,23 2,04 64,40 100 76 13735 100 213 270 4,2 78 3,5 - 6,80 57,60
% - - 50 47 3 100 - - - - - - - - - - 11 89
CA - - 1,72 28,87 - 30,59 48 76 5906 41 193 116 3,8 78 3,9 - 3,40 27,19
CE - - 7,75 - - 7,75 12 80 1914 14 247 31 4,0 80 3,0 - - 7,75
GO - - 8,55 - - 8,55 13 80 2019 15 236 32 3,7 86 3,0 - - 8,55
TE - - 6,39 - 2,04 8,43 13 70 1992 15 236 46 5,5 72 3,5 - 2,04 6,39
FA - - 1,96 1,36 - 3,32 5 64 638 5 192 19 5,7 69 3,4 - 1,36 1,96
GÎ - - 2,19 - - 2,19 3 80 504 4 230 9 4,1 80 3,0 - - 2,19
DT - - 3,57 - - 3,57 6 80 762 6 213 17 4,8 77 3,0 - - 3,57
T.cl.vârstă - - 32,13 30,23 2,04 64,40 17 76 13735 17 213 270 4,2 78 3,5 - 6,80 57,60
% - - 50 47 3 100 - - - - - - - - - - 11 89
5 2 CA - - 40,23 10,28 - 50,51 30 80 11257 27 223 191 3,8 87 3,2 - - 50,51
CE - - 42,17 - - 42,17 25 80 9880 24 234 157 3,7 88 3,0 - - 42,17
GO - - 43,11 - - 43,11 25 80 11561 27 268 157 3,6 93 3,0 - - 43,11
TE - - 10,25 - - 10,25 6 80 3132 7 306 46 4,5 90 3,0 - - 10,25
FA - - 9,51 - - 9,51 6 80 2834 7 298 65 6,8 85 3,0 - - 9,51
GÎ - - 5,20 - - 5,20 3 80 1272 3 245 18 3,5 96 3,0 - - 5,20
5 DT - - 3,58 - - 3,58 2 80 774 2 216 12 3,4 98 3,0 - - 3,58
DM - - 4,87 - - 4,87 3 80 1120 3 230 9 1,8 85 3,0 - - 4,87
T.grupă - - 158,92 10,28 - 169,20 100 80 41830 100 247 655 3,9 89 3,1 - - 169,20
% - - 94 6 - 100 - - - - - - - - - - - 100
CA - - 40,23 10,28 - 50,51 30 80 11257 27 223 191 3,8 87 3,2 - - 50,51
CE - - 42,17 - - 42,17 25 80 9880 24 234 157 3,7 88 3,0 - - 42,17
GO - - 43,11 - - 43,11 25 80 11561 27 268 157 3,6 93 3,0 - - 43,11
TE - - 10,25 - - 10,25 6 80 3132 7 306 46 4,5 90 3,0 - - 10,25
FA - - 9,51 - - 9,51 6 80 2834 7 298 65 6,8 85 3,0 - - 9,51
GÎ - - 5,20 - - 5,20 3 80 1272 3 245 18 3,5 96 3,0 - - 5,20
DT - - 3,58 - - 3,58 2 80 774 2 216 12 3,4 98 3,0 - - 3,58
DM - - 4,87 - - 4,87 3 80 1120 3 230 9 1,8 85 3,0 - - 4,87
T.cl.vârstă - - 158,92 10,28 - 169,20 46 80 41830 54 247 655 3,9 89 3,1 - - 169,20
% - - 94 6 - 100 - - - - - - - - - - - 100
6 2 CA - - 0,44 - - 0,44 1 50 110 1 250 1 2,3 90 3,0 - 0,44 -
CE - - 26,21 - - 26,21 59 60 5600 60 214 43 1,6 112 3,0 - 24,57 1,64
GO - - 6,87 5,76 - 12,63 28 59 2653 29 210 20 1,6 111 3,5 - 10,77 1,86
TE - - 0,44 - - 0,44 1 66 132 1 300 1 2,3 115 3,0 - 0,22 0,22
FA - - 0,88 - - 0,88 2 73 288 3 327 3 3,4 118 3,0 - 0,22 0,66
DT - - 1,88 1,92 - 3,80 9 60 515 6 136 9 2,4 96 3,5 - 3,58 0,22
T.grupă - - 36,72 7,68 - 44,40 100 60 9298 100 209 77 1,7 111 3,2 - 39,80 4,60
% - - 83 17 - 100 - - - - - - - - - - 90 10
CA - - 0,44 - - 0,44 1 50 110 1 250 1 2,3 90 3,0 - 0,44 -
CE - - 26,21 - - 26,21 59 60 5600 60 214 43 1,6 112 3,0 - 24,57 1,64
GO - - 6,87 5,76 - 12,63 28 59 2653 29 210 20 1,6 111 3,5 - 10,77 1,86
TE - - 0,44 - - 0,44 1 66 132 1 300 1 2,3 115 3,0 - 0,22 0,22
FA - - 0,88 - - 0,88 2 73 288 3 327 3 3,4 118 3,0 - 0,22 0,66
DT - - 1,88 1,92 - 3,80 9 60 515 6 136 9 2,4 96 3,5 - 3,58 0,22
T.cl.vârstă - - 36,72 7,68 - 44,40 12 60 9298 12 209 77 1,7 111 3,2 - 39,80 4,60
% - - 83 17 - 100 - - - - - - - - - - 90 10
7 2 CA - - - 2,38 - 2,38 16 60 440 15 185 4 1,7 130 4,0 - 2,38 -
GO - - 6,58 - - 6,58 46 63 1426 47 217 14 2,1 129 3,0 - 4,76 1,82
TE - - 0,26 2,38 - 2,64 18 61 503 17 191 7 2,7 130 3,9 - 2,38 0,26
FA - - 0,26 2,38 - 2,64 18 61 578 19 219 6 2,3 130 3,9 - 2,38 0,26
100
de
u Specia sta pr. <0,4 0,4-0,6 >0,6
vâr- I II III IV V m 3/ m3/
stă ha ha
GÎ - - 0,26 - - 0,26 2 69 75 2 288 1 3,8 125 3,0 - - 0,26
T.grupă - - 7,36 7,14 - 14,50 100 62 3022 100 208 32 2,2 129 3,5 - 11,90 2,60
% - - 51 49 - 100 - - - - - - - - - - 82 18
CA - - - 2,38 - 2,38 16 60 440 15 185 4 1,7 130 4,0 - 2,38 -
GO - - 6,58 - - 6,58 46 63 1426 47 217 14 2,1 129 3,0 - 4,76 1,82
TE - - 0,26 2,38 - 2,64 18 61 503 17 191 7 2,7 130 3,9 - 2,38 0,26
FA - - 0,26 2,38 - 2,64 18 61 578 19 219 6 2,3 130 3,9 - 2,38 0,26
GÎ - - 0,26 - - 0,26 2 69 75 2 288 1 3,8 125 3,0 - - 0,26
T.cl.vârstă - - 7,36 7,14 - 14,50 4 62 3022 4 208 32 2,2 129 3,5 - 11,90 2,60
% - - 51 49 - 100 - - - - - - - - - - 82 18
T 2 CA - - 57,50 51,34 - 108,84 29 81 20972 26 193 496 4,6 74 3,5 - 6,22 102,62
CE - - 83,50 3,50 - 87,00 24 75 18714 24 215 305 3,5 89 3,0 - 24,57 62,43
GO - - 73,88 5,76 - 79,64 22 76 18738 24 235 285 3,6 92 3,1 - 15,53 64,11
TE - - 19,56 2,38 2,04 23,98 7 75 6112 8 255 118 4,9 83 3,3 - 4,64 19,34
FA - - 12,61 3,74 - 16,35 4 73 4338 6 265 93 5,7 91 3,2 - 3,96 12,39
PI - - 16,12 - - 16,12 4 90 3204 4 199 132 8,2 44 3,0 - - 16,12
GÎ - - 8,01 - - 8,01 2 80 1862 2 232 29 3,6 89 3,0 - - 8,01
PA - - 1,75 - - 1,75 - 90 193 - 110 7 4,0 40 3,0 - - 1,75
DT - - 15,00 1,92 - 16,92 5 79 2803 4 166 84 5,0 73 3,1 - 3,58 13,34
DM - - 9,59 - - 9,59 3 85 1598 2 167 38 4,0 61 3,0 - - 9,59
T.grupă - - 297,52 68,64 2,04 368,20 100 78 78534 100 213 1587 4,3 81 3,2 - 58,50 309,70
% - - 80 19 1 100 - - - - - - - - - - 16 84
CA - - 57,50 51,34 - 108,84 29 81 20972 26 193 496 4,6 74 3,5 - 6,22 102,62
T CE - - 83,50 3,50 - 87,00 24 75 18714 24 215 305 3,5 89 3,0 - 24,57 62,43
GO - - 73,88 5,76 - 79,64 22 76 18738 24 235 285 3,6 92 3,1 - 15,53 64,11
TE - - 19,56 2,38 2,04 23,98 7 75 6112 8 255 118 4,9 83 3,3 - 4,64 19,34
FA - - 12,61 3,74 - 16,35 4 73 4338 6 265 93 5,7 91 3,2 - 3,96 12,39
PI - - 16,12 - - 16,12 4 90 3204 4 199 132 8,2 44 3,0 - - 16,12
GÎ - - 8,01 - - 8,01 2 80 1862 2 232 29 3,6 89 3,0 - - 8,01
PA - - 1,75 - - 1,75 - 90 193 - 110 7 4,0 40 3,0 - - 1,75
DT - - 15,00 1,92 - 16,92 5 79 2803 4 166 84 5,0 73 3,1 - 3,58 13,34
DM - - 9,59 - - 9,59 3 85 1598 2 167 38 4,0 61 3,0 - - 9,59
T.cl.vârstă - - 297,52 68,64 2,04 368,20 100 78 78534 100 213 1587 4,3 81 3,2 - 58,50 309,70
% - - 80 19 1 100 - - - - - - - - - - 16 84
15.2.10. Structura şi mărimea fondului forestier pe clase de exploatabilitate şi specii
Cl Total Consistența
Clasa de producție
de Suprafaţa Volum Creştere Vâr- Cl.
Spe-
ex sta pr. <0,4 0,4-0,6 >0,6
cia I II III IV V m3/ m 3/
pl ha % K m3 % m3 med
ha ha
1 CA - - 13,54 16,73 - 30,27 26 74 5957 25 197 106 3,5 86 3,6 - 6,22 24,05
CE - - 45,42 - - 45,42 40 68 10112 42 223 116 2,6 100 3,0 - 24,57 20,85
GO - - 18,26 5,76 - 24,02 21 64 5282 22 220 51 2,1 110 3,2 - 15,53 8,49
TE - - 0,70 2,38 2,04 5,12 4 53 805 3 157 14 2,7 101 4,3 - 4,64 0,48
FA - - 1,14 3,74 - 4,88 4 57 975 4 200 14 2,9 108 3,8 - 3,96 0,92
GÎ - - 2,45 - - 2,45 2 79 579 2 236 10 4,1 85 3,0 - - 2,45
DT - - 2,12 1,92 - 4,04 3 61 568 2 141 10 2,5 96 3,5 - 3,58 0,46
Total cl.
- - 83,63 30,53 2,04 116,20 32 68 24278 31 209 321 2,8 99 3,3 - 58,50 57,70
exp.
% - - 72 26 2 100 - - - - - - - - - - 50 50
2 CA - - 3,24 0,76 - 4,00 17 80 969 15 242 12 3,0 100 3,2 - - 4,00
CE - - 2,38 - - 2,38 10 80 610 9 256 7 2,9 100 3,0 - - 2,38
101
Clasa de producție
Spe-
ex sta pr. <0,4 0,4-0,6 >0,6
cia I II III IV V m 3/ m 3/
ha ha
GO - - 11,80 - - 11,80 49 80 3462 53 293 41 3,5 100 3,0 - - 11,80
TE - - 2,38 - - 2,38 10 80 738 11 310 9 3,8 100 3,0 - - 2,38
GÎ - - 3,24 - - 3,24 14 80 810 12 250 10 3,1 100 3,0 - - 3,24
Total cl.
- - 23,04 0,76 - 23,80 6 80 6589 8 277 79 3,3 100 3,0 - - 23,80
exp.
% - - 97 3 - 100 - - - - - - - - - - - 100
3 CA - - 26,52 7,21 - 33,73 28 81 7312 26 217 143 4,2 82 3,2 - - 33,73
CE - - 27,28 - - 27,28 23 80 6315 23 231 108 4,0 86 3,0 - - 27,28
GO - - 23,36 - - 23,36 20 80 6064 22 260 83 3,6 91 3,0 - - 23,36
TE - - 4,97 - - 4,97 4 80 1540 5 310 22 4,4 90 3,0 - - 4,97
FA - - 5,58 - - 5,58 5 80 1707 6 306 39 7,0 85 3,0 - - 5,58
PI - - 13,21 - - 13,21 11 90 2729 10 207 108 8,2 45 3,0 - - 13,21
GÎ - - 1,40 - - 1,40 1 80 322 1 230 6 4,3 90 3,0 - - 1,40
DT - - 5,18 - - 5,18 4 84 960 3 185 27 5,2 77 3,0 - - 5,18
DM - - 4,59 - - 4,59 4 80 1056 4 230 9 2,0 85 3,0 - - 4,59
Total cl.
- - 112,09 7,21 - 119,30 32 82 28005 36 235 545 4,9 81 3,1 - - 119,30
exp.
% - - 94 6 - 100 - - - - - - - - - - - 100
4 CA - - 2,84 17,70 - 20,54 38 80 4201 33 205 85 4,1 77 3,9 - - 20,54
CE - - 2,30 - - 2,30 4 80 545 4 237 9 3,9 85 3,0 - - 2,30
GO - - 11,69 - - 11,69 21 80 2851 22 244 48 4,1 87 3,0 - - 11,69
TE - - 9,29 - - 9,29 17 80 2676 21 288 55 5,9 77 3,0 - - 9,29
FA - - 5,89 - - 5,89 11 80 1656 13 281 40 6,8 82 3,0 - - 5,89
4 GÎ - - 0,56 - - 0,56 1 80 140 1 250 2 3,6 90 3,0 - - 0,56
DT - - 3,85 - - 3,85 7 80 824 6 214 18 4,7 78 3,0 - - 3,85
DM - - 0,28 - - 0,28 1 79 64 - 229 - - 90 3,0 - - 0,28
Total cl.
- - 36,70 17,70 - 54,40 15 80 12957 16 238 257 4,7 80 3,3 - - 54,40
exp.
% - - 67 33 - 100 - - - - - - - - - - - 100
5 CA - - 3,08 - - 3,08 41 90 458 44 149 25 8,1 37 3,0 - - 3,08
CE - - 1,48 - - 1,48 20 90 180 18 122 11 7,4 37 3,0 - - 1,48
GO - - 0,43 - - 0,43 6 91 56 6 130 3 7,0 35 3,0 - - 0,43
DT - - 1,67 - - 1,67 23 90 224 22 134 11 6,6 39 3,0 - - 1,67
DM - - 0,74 - - 0,74 10 91 99 10 134 5 6,8 37 3,0 - - 0,74
Total cl.
- - 7,40 - - 7,40 2 90 1017 1 137 55 7,4 37 3,0 - - 7,40
exp.
% - - 100 - - 100 - - - - - - - - - - - 100
6 CA - - 2,94 - - 2,94 41 90 270 42 92 23 7,8 26 3,0 - - 2,94
CE - - 0,54 - - 0,54 8 91 49 8 91 4 7,4 30 3,0 - - 0,54
GO - - 0,54 - - 0,54 8 91 43 7 80 4 7,4 30 3,0 - - 0,54
TE - - 0,92 - - 0,92 13 90 87 14 95 5 5,4 15 3,0 - - 0,92
DT - - 1,08 - - 1,08 15 91 86 14 80 9 8,3 30 3,0 - - 1,08
DM - - 1,08 - - 1,08 15 91 92 15 85 5 4,6 30 3,0 - - 1,08
Total cl.
- - 7,10 - - 7,10 2 90 627 1 88 50 7,0 26 3,0 - - 7,10
exp.
% - - 100 - - 100 - - - - - - - - - - - 100
7 CA - - 5,34 8,94 - 14,28 36 90 1805 36 126 102 7,1 39 3,6 - - 14,28
CE - - 4,10 3,50 - 7,60 19 90 903 18 119 50 6,6 39 3,5 - - 7,60
GO - - 7,80 - - 7,80 20 90 980 19 126 55 7,1 39 3,0 - - 7,80
TE - - 1,30 - - 1,30 3 90 266 5 205 13 10,0 40 3,0 - - 1,30
PI - - 2,91 - - 2,91 7 90 475 9 163 24 8,2 40 3,0 - - 2,91
GÎ - - 0,36 - - 0,36 1 89 11 - 31 1 2,8 15 3,0 - - 0,36
PA - - 1,75 - - 1,75 4 90 193 4 110 7 4,0 40 3,0 - - 1,75
DT - - 1,10 - - 1,10 3 90 141 3 128 9 8,2 40 3,0 - - 1,10
DM - - 2,90 - - 2,90 7 90 287 6 99 19 6,6 38 3,0 - - 2,90
Total cl. - - 27,56 12,44 - 40,00 11 90 5061 6 127 280 7,0 39 3,3 - - 40,00
102
Clasa de producție
Spe-
ex sta pr. <0,4 0,4-0,6 >0,6
cia I II III IV V m3/ m 3/
ha ha
exp.
% - - 69 31 - 100 - - - - - - - - - - - 100
TOTAL - - 297,52 68,64 2,04 368,20 100 78 78534 100 213 1587 4,3 81 3,2 - 58,50 309,70
% - - 80 19 1 100 - - - - - - - - - - 16 84
15.3. Evidențe privind condițiile naturale de vegetație
15.3.1. Evidenţa tipurilor de staţiune şi a tipurilor de pădure în raport cu caracterul actual al

arboretelor

Natural
Total derivat de Artificial de Tere-
fundamental Tînăr Total
Tip Tip Sub- Parţial productivitate productiv. nuri TOTAL
de productivitate nede- pădure
staţiune pădure prod. derivat goale
Sup.+ finit
Mij.
531.3 - 8,10 - - 93,40 - - 6,80 - - - 108,30 - 108,30 100
5.1.4.2. Total - 8,10 - - 93,40 - - 6,80 - - - 108,30 - 108,30 29
% - 7 - - 87 - - 6 - - - 100 - 100 -
741.1 - 71,90 - - 155,40 - 1,70 - 30,90 - - 259,90 - 259,90 100
6.1.4.3. Total - 71,90 - - 155,40 - 1,70 - 30,90 - - 259,90 - 259,90 71
% - 28 - - 59 - 1 - 12 - - 100 - 100 -
TOTAL - 80,00 - - 248,80 - 1,70 6,80 30,90 - - 368,20 - 368,20 100
% - 22 - - 68 - - 2 8 - - 100 - 100 -
103
15.3.2. Repartiţia suprafeţelor pe formaţii forestiere

Natural Fundamental Derivat Artificial
Tere-
Total (de de Tânăr Total
de productivitate nuri
Formaţia Sub- Parţial productiv) productiv. nede- pădure TOTAL
goale
forestieră prod. derivat Sup.+ finit
Mij.
53-Șleauri de deal
- 8,10 - - 93,40 - - 6,80 - - - 108,30 - 108,30 29
cu gorun
% - 7 - - 87 - - 6 - - - 100 - 100 -
74-Amestecuri de
GI şi CE cu stejari - 71,90 - - 155,40 - 1,70 - 30,90 - - 259,90 - 259,90 71
mezofiţi
% - 28 - - 59 - 1 - 12 - - 100 - 100 -
Total U.P. - 80,00 - - 248,80 - 1,70 6,80 30,90 - - 368,20 - 368,20 100
% - 22 - - 68 - - 2 8 - - 100 - 100 -
TOTAL 80,00 - 248,80 8,50 30,90 - 368,20 - 368,20 100
% 22 - 68 2 8 - 100 - 100 -
Categ. CATEGORII DE ÎNCLINARE TOTAL

For-
de <16 G 16 - 30 G 31 - 40 G > 40 G Îns. P. îns. Umbr. Total
maţia
altitu- Îns. P.Îns. Umbr. Îns. P.îns. Umbr. Îns. P.Îns. Umbr. Îns. P.îns. Umbr. Îns. P.îns. Umbr.
forest.
dine ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
53 201-400 - 9,00 - 25,40 73,90 - - - - - - - 25,40 82,90 - 108,30
Total - 9,00 - 25,40 73,90 - - - - - - - 25,40 82,90 - 108,30
% - 100 - 26 74 - - - - - - - 23 77 - 100
74 201-400 12,80 47,90 1,80 10,50 174,40 12,50 - - - - - 23,30 222,30 14,30 259,90
Total 12,80 47,90 1,80 10,50 174,40 12,50 - - - - - - 23,30 222,30 14,30 259,90
% 20 77 3 5 89 6 - - - - - - 9 85 6 100
201-400 - 56,90 - 35,90 248,30 - - - - - - 48,70 305,20 - 368,20
TOTAL 12,80 56,90 1,80 35,90 248,30 12,50 - - - - - - 48,70 305,20 14,30 368,20
% 18 79 3 12 84 4 - - - - - - 13 83 4 100
TOTAL 71,50 296,70 - - 368,20
CAT. ÎNCL. 19 81 - - 100
CATEGORII DE ÎNCLINARE TOTAL

Etaje
<16 G 16 - 30 G 31 - 40 G > 40 G Îns. P. îns. Umbr. Total
fitoclima-
Îns. P.Îns. Umbr. Îns. P.îns. Umbr. Îns. P.Îns. Umbr. Îns. P.îns. Umbr. Îns. P.îns. Umbr.
tice
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
5 FD3 - 9,00 - 25,40 73,90 - - - - - - - 25,40 82,90 - 108,30
% - 100 - 26 74 - - - - - - - 23 77 - 100
6 FD2 12,80 47,90 1,80 10,50 174,40 12,50 - - - - - - 23,30 222,30 14,30 259,90
% 20 77 3 5 89 6 - - - - - - 9 85 6 100
TOTAL 12,80 56,90 1,80 35,90 248,30 12,50 - - - - - - 48,70 305,20 14,30 368,20
% 18 79 3 12 84 4 - - - - - - 13 83 4 100
104
Pădure cu consistenţa de:

Natura şi intensitatea Categoria de Teren gol Total
0,1-0,4 0,5-0,7 0,8-1,0
eroziunii înclinare
ha ha ha ha ha
fără eroziune 0-15 - - 12,10 59,40 71,50
fără eroziune 16-25 - 6,80 44,60 243,10 294,50
fără eroziune 31-35 - - - 2,20 2,20
fără eroziune >35 - - - - -
Total - 6,80 56,70 304,70 368,20
ARBORETE AFECTATE CU INTENSITATEA

NATURA POLUĂRII SLABĂ MODERATĂ PUTERNICĂ F. PUTERNICĂ TOTAL
HA HA HA HA
TOTAL POLUARE - - - - -
FĂRĂ POLUARE VIZIBILĂ - - - - 368,20
TOTAL - - - - 368,20
15.3.7. Evidenţa unităţilor amenajistice în raport caracterul actual al tipului de pădure
CRT UNITĂŢI AMENAJISTICE

Natural fundamental de 22 A,B,C,D; 23 B; 24; 25 B; 26 B; 27 B; 71 C; 73 C; 75 B
productivitate mijlocie Total CRT: 12 U.A. 80,00 HA
7 A,B,C,D; 8 A; 23 D,E; 26 A; 27 A; 71 A,B; 72 A,B,C,D,E; 73 A, B,D; 74 A,B; 75 A
Parţial derivat
Total CRT: 22 U.A. 248,80 HA
Total derivat de 8 B,C
Total derivat de 72 F
productivitate inferioară Total CRT: 1 U.A. 6,80 HA
Artificial de 23 A,C; 25 A
Total U.P. : 40 U.A. - 368,20 HA
15.3.8. Evidenţa arboretelor afectate de factori destabilizatori şi limitativi pe unități amenajistice
Specificări Intensitate Unități amenajistice afectate

Doborâturi de izolate 7 B, C, D; 25 A
vânt TOTAL V1: 4 UA 25,3 HA
Uscare slabă 23 A; 25 A
TOTAL U1: 2 UA 21,2 HA
Tulpini 10% 7 A, B, C, D; 8 A; 22 A, B, C; 27 A,B; 71 A; 72 B,D; 73 A
nesănătoase
20% 24; 25 B; 26 A; 73 C; 75 A,B
TOTAL U.P.: 22 UA 239,3 HA
105
15.3.9. Evidenţa arboretelor provizorii, slab productive şi necorespunzătoare funcţional
CARACTER UNITĂŢI AMENAJISTICE

Total derivat de productivitate 8 B, 8 C
mijlocie (7) Total CRT: 2 U.A. 1,70 HA
Total derivat de productivitate 72 F
inferioară (8) Total CRT: 1 U.A. 6,80 HA
Total: 3 U.A. 8,50 HA
15.4. Evidenţe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de

producţie lemnoasă
15.4.1. Repartiţia arboretelor exploatabile pe subunităţi, urgenţe de regenerare, accesibilitate şi

specii
U A Total Carpen Cer Gorun Tei arg. Alte specii

R C Spr. Vol. Cr. SPR. VOL. CR. SPR. VOL. CR. SPR. VOL. CR. SPR. VOL. CR. SPR. VOL. CR.
G C ha m3 m3 ha m3 m3 ha m3 m3 ha m3 m3 ha m3 m3 ha m3 m3
00 A 187,90 36965 1015 62,87 11441 334 36,09 7214 172 32,14 6620 144 8,89 2256 59 47,91 9434 306
N 40,30 10702 172 11,70 2605 44 3,11 778 10 11,68 3374 49 7,59 2313 36 6,22 1632 33
T 228,20 47667 1187 74,57 14046 378 39,20 7992 182 43,82 9994 193 16,48 4569 95 54,13 11066 339
% 100 100 100 33 29 32 17 17 15 19 21 16 7 10 8 24 23 29
26 A 46,60 8728 84 3,84 423 8 24,57 5216 40 10,77 2240 16 2,26 225 6 5,16 624 14
N 11,90 2284 25 2,38 440 4 - - - 4,76 916 10 2,38 428 6 2,38 500 5
T 58,50 11012 109 6,22 863 12 24,57 5216 40 15,53 3156 26 4,64 653 12 7,54 1124 19
% 100 100 100 11 8 11 41 47 37 27 29 24 8 6 11 13 10 17
2 A 46,60 8728 84 3,84 423 8 24,57 5216 40 10,77 2240 16 2,26 225 6 5,16 624 14
N 11,90 2284 25 2,38 440 4 - - - 4,76 916 10 2,38 428 6 2,38 500 5
T 58,50 11012 109 6,22 863 12 24,57 5216 40 15,53 3156 26 4,64 653 12 7,54 1124 19
% 100 100 100 11 8 11 41 47 37 27 29 24 8 6 11 13 10 17
31 A 28,80 6554 106 13,10 2882 52 10,48 2279 39 4,44 1165 12 0,26 75 1 0,52 153 2
% 100 100 100 46 44 49 36 35 37 15 18 11 1 1 1 2 2 2
32 A 28,90 6712 106 10,95 2212 42 10,37 2617 37 4,05 961 13 0,22 77 1 3,31 845 13
N 7,60 2166 20 0,76 175 2 0,76 205 2 5,32 1550 13 0,76 236 3 - - -
T 36,50 8878 126 11,71 2387 44 11,13 2822 39 9,37 2511 26 0,98 313 4 3,31 845 13
% 100 100 100 32 27 35 30 31 31 26 28 21 3 4 3 9 10 10
33 N 16,20 4423 59 3,24 794 10 1,62 405 5 6,48 1912 28 1,62 502 6 3,24 810 10
% 100 100 100 20 18 17 10 9 8 40 44 48 10 11 10 20 18 17
3 A 57,70 13266 212 24,05 5094 94 20,85 4896 76 8,49 2126 25 0,48 152 2 3,83 998 15
N 23,80 6589 79 4,00 969 12 2,38 610 7 11,80 3462 41 2,38 738 9 3,24 810 10
T 81,50 19855 291 28,05 6063 106 23,23 5506 83 20,29 5588 66 2,86 890 11 7,07 1808 25
% 100 100 100 33 31 35 29 28 29 25 28 23 4 4 4 9 9 9
1+2+3 A 104,30 21994 296 27,89 5517 102 45,42 10112 116 19,26 4366 41 2,74 377 8 8,99 1622 29
N 35,70 8873 104 6,38 1409 16 2,38 610 7 16,56 4378 51 4,76 1166 15 5,62 1310 15
T 140,00 30867 400 34,27 6926 118 47,80 10722 123 35,82 8744 92 7,50 1543 23 14,61 2932 44
% 100 100 100 24 22 30 35 36 30 26 28 23 5 5 6 10 9 11
S.U.P. A 292,20 58959 1311 90,76 16958 436 81,51 17326 288 51,40 10986 185 11,63 2633 67 56,90 11056 335
N 76,00 19575 276 18,08 4014 60 5,49 1388 17 28,24 7752 100 12,35 3479 51 11,84 2942 48
T 368,20 78534 1587 108,84 20972 496 87,00 18714 305 79,64 18738 285 23,98 6112 118 68,74 13998 383
% 100 100 100 28 26 32 24 24 19 22 24 18 7 8 7 19 18 24
106
Amestec
Total
Specia Exploatabilitate >80% 50-80% 30-50% <30%
ha ha ha ha ha
CA EX. - 27,45 - 6,82 34,27
PREEX. - 9,80 39,68 4,79 54,27
NEEX. - 3,85 14,51 1,94 20,30
Total - 41,10 54,19 13,55 108,84
CE EX. 11,43 13,98 19,57 2,82 47,80
PREEX. - 4,62 18,81 6,15 29,58
NEEX. - - - 9,62 9,62
Total 11,43 18,60 38,38 18,59 87,00
GO EX. - 12,81 18,20 4,81 35,82
PREEX. - 3,25 8,40 23,40 35,05
NEEX. - - - 8,77 8,77
Total - 16,06 26,60 36,98 79,64
TE EX. - - 2,04 5,46 7,50
PREEX. - - 1,29 12,97 14,26
NEEX. - 0,92 - 1,30 2,22
Total - 0,92 3,33 19,73 23,98
FA EX. - - 0,66 4,22 4,88
PREEX. - - 4,92 6,55 11,47
Total - - 5,58 10,77 16,35
PI EX. 6,96 6,25 - - 13,21
PREEX. - - 2,91 - 2,91
Total 6,96 6,25 2,91 - 16,12
DT EX. - - - 4,04 4,04
PREEX. - - - 9,03 9,03
NEEX. - - - 2,38 2,38
Total - - - 15,45 15,45
DM PREEX. - - - 4,59 4,59
NEEX. - - - 3,64 3,64
Total - - - 8,23 8,23
GÎ EX. - - - 5,69 5,69
PREEX. - - - 1,96 1,96
NEEX. - - - 0,36 0,36
Total - - - 8,01 8,01
FA EX. - - 0,66 4,22 4,88
PREEX. - - 4,92 6,55 11,47
Total - - 5,58 10,77 16,35
PA NEEX. - - - 1,75 1,75
Total - - - 1,75 1,75
PLT PREEX. - - - 0,28 0,28
NEEX. - - - 1,08 1,08
Total - - - 1,36 1,36
SC NEEX. - - 0,93 - 0,93
Total - - 0,93 - 0,93
ME NEEX. - - - 0,54 0,54
Total - - - 0,54 0,54
EX. 11,43 54,24 40,47 33,86 140,00
PREEX. 6,96 23,92 73,10 69,72 173,70
NEEX. - 4,77 18,35 31,38 54,50
TOTAL U.P. 18,39 82,93 131,92 134,96 368,20
% 5 23 36 36 100
107
Arborete naturale parţial derivate, artificiale

Total arborete
de productivitate superioară şi mijlocie
Specia
Suprafaţa Clasa de TE Suprafaţa Clasa de TE
Ciclu Ciclu
ha % producție medie medie ha % producție medie medie
CA 108,84 29 3,5 100 - 104,66 30 3,5 101 -
CE 87,00 24 3,0 95 - 87,00 24 3,0 95 -
GO 79,64 22 3,1 107 - 79,64 22 3,1 107 -
TE 23,98 7 3,3 107 - 21,02 6 3,1 112 -
FA 16,35 4 3,2 109 - 14,99 4 3,2 113 -
PI 16,12 4 3,0 77 - 16,12 4 3,0 77 -
GÎ 8,01 2 3,0 103 - 8,01 2 3,0 103 -
PA 1,75 - 3,0 110 - 1,75 - 3,0 110 -
DT 16,92 5 3,1 95 - 16,92 5 3,1 95 -
DM 9,59 3 3,0 105 - 9,59 3 3,0 105 -
Total 368,20 100 3,2 100 100 359,70 100 3,2 101 100
SU E Supr. Vârst. Volum Creşt. Supr. Vârst. Volum Creşt. Supr. Vârst. Volum Creşt.
U.a. Cns. U.a. Cns. U.a. Cns.
P X (ha) (ani) (m3) (m3) (ha) (ani) (m3) (m3) (ha) (ani) (m3) (m3)
A 1 22 A 6,30 0,5 110 970 9 22C 2,40 0,7 110 458 4 22 D 2,40 0,8 90 643 9
23 B 2,20 0,8 110 704 7 24 19,20 0,6 110 4051 33 25 B 1,80 0,6 120 525 3
26 A 21,90 0,8 80 4907 86 27 A 26,20 0,8 85 5816 99 27 B 10,30 0,6 115 2029 17
71 A 7,60 0,8 100 2166 20 72 A 11,90 0,6 130 2284 25 72 C 16,20 0,8 100 4423 59
72 E 2,20 0,5 120 561 4 72 F 6,80 0,4 70 592 18 73 C 2,60 0,7 125 738 7
Total S.U.P pentru unităţi amenajistice exploatabile:140,0 ha; 0,70; 99 ani; 30.867 m 3; 400 m3
A 2 7 A 14,00 0,8 90 3262 47 8 A 45,90 0,8 85 10925 183 22 B 7,70 0,8 85 1741 29
23 A 8,70 0,9 45 1505 69 25 A 12,50 0,9 45 2439 99 71 B 22,50 0,8 90 5986 86
71 C 4,30 0,8 100 1234 17 72 B 4,30 0,8 75 1045 21 72 D 0,40 0,8 90 101 1
73 A 19,60 0,8 75 4430 100 73 B 2,80 0,8 90 632 12 73 D 13,10 0,8 85 3381 68
74 B 2,80 0,8 90 708 11 75 A 11,80 0,8 80 2761 45 75 B 3,30 0,8 85 812 14
Total S.U.P pentru unităţi amenajistice preexploatabile:173,70 ha; 0,80; 80 ani; 40.962 m 3; 802 m3
Total S.U.P pentru unităţi amenajistice exploatabile şi preexploatabile: 313,70 ha; 71.829 m 3; 1202 m3
Total U.P. pentru unităţi amenajistice exploatabile: 140,00 ha; 0,70; 99 ani; 30.867 m 3; 400 m3
Total U.P. pentru unităţi amenajistice preexploatabile: 173,70 ha; 0,80; 80 ani; 40.962 m 3; 802 m3
Total U.P. pentru unităţi amenajistice exploatabile şi preexploatabile: 313,70 ha; 0,80; 89 ani; 71.829 m 3; 1202 m3
15.5.1. Accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii decenale de produse principale şi

secundare în raport cu drumuri
Total Fond forestier productiv Posibilitatea decenală (m3)

Supraf. Acc. Exploatabil Pre- Ne- Produse principale Produse secundare
Total Tăieri
deser- med expl expl. Grăd Cvasi- Suc- Total
Drum KM supraf. Supraf Volum Total Con-
vită + gră- cesive Rări- Cură- Igi- Sec Total
Rase Crâng Princi ser-
Trans. dină- + turi ţiri enă +
(ha) (km) (ha) (ha) (m3) (ha) (ha) pale vare
grăd rit progres Igienă
DP001 - 75,9 1,06 75,9 58,4 12752 - 17,5 - - 3478 - - 3478 - 315 - 315 198 3991
T.DP - 75,9 1,06 75,9 58,4 12752 - 17,5 - - 3478 - - 3478 - 315 - 315 198 3991
FE001 - 134,0 1,15 134,0 47,3 10764 84,9 1,8 - - 3221 - - 3221 - - 9 9 984 4214
FE002 - 83,9 0,24 83,9 34,3 7351 28,9 20,7 - - 3293 - - 3293 - 1005 - 1005 111 4409
FE003 - 74,4 1,02 74,4 - - 59,9 14,5 - - - - - - - 251 18 269 539 808
T.FE - 292,3 0,85 292,3 81,6 18115 173,7 37,0 - - 6514 - - 6514 - 1256 27 1283 1634 9431
TOTAL - 368,2 0,90 368,2 140,0 30867 173,7 54,5 - - 9992 - - 9992 - 1571 27 1598 1832 13422
108
15.5.2. Situaţia fondului forestier şi a posibilităţii de produse principale şi secundare în raport cu

distanţa de colectare
Total Fond forestier productiv Posibilitatea decenală (m3)

Supraf. Acc. Exploatabil Pre- Ne- Produse principale Produse secundare
Total Tăieri
deser- med expl expl. Grăd Cvasi- Suc-
Accesib. supraf. Supraf Volum Total Con-
vită + gră- cesive Rări- Cură- Total Igi- Total
Rase Crâng Princi ser-
3 Trans. dină- + turi ţiri sec. enă
(ha) (km) (ha) (ha) (m ) (ha) (ha) pale vare
grăd rit progres
0,1-0,3 86,7 0,24 86,7 32,5 6826 31,7 22,5 - - 2973 - - 2973 - 1005 9 1014 137 4088
0,4-0,6 19,5 0,55 19,5 1,8 525 14,6 3,1 - - 356 - - 356 - 67 - 67 134 557
0,7-0,9 76,8 0,76 76,8 33,5 6798 33,6 9,7 - - 1630 - - 1630 - 184 - 184 501 2315
1,0-1,2 109,2 1,18 109,2 36,5 7845 53,5 19,2 - - 3478 - - 3478 - 315 18 333 482 4293
1,3-1,6 46,7 1,33 46,7 19,5 4450 27,2 - - - 1591 - - 1591 - - - - 314 1905
>1,6 29,3 1,70 29,3 16,2 4423 13,1 - - - - - - - - - - - 264 264
TOTAL 368,2 0,90 368,2 140,0 30867 173,7 54,5 - - 9992 - - 9992 - 1571 27 1598 1832 13422
109
16. BILANŢUL APLICĂRII ANUALE A PREVEDERILOR AMENAJAMENTULUI CU PRIVIRE

LA EXPLOATĂRI ŞI ÎMPĂDURIRI
17. EVIDENŢA PROCESULUI DE REGENERARE NATURALĂ ÎN ARBORETELE PROPUSE A
FI PARCURSE CU LUCRĂRI DE REGENERARE SUB ADĂPOST
18. EVIDENŢA ANUALĂ A APLICĂRII AMENAJAMENTULUI
110
16. BILANŢUL APLICĂRII ANUALE A PREVEDERILOR AMENAJAMENTULUI CU

PRIVIRE LA EXPLOATĂRI ŞI ÎMPĂDURIRI
PRODUSE DIN
Lucrări
Tăieri de Tăieri de Tăieri de Accid. Accid. TOTAL
de Dega- Curățiri Rărituri
Specificații regenerare conservare igienă I II volum
împăd. jări
Supr Vol Supr Vol Supr Vol Supr. Vol. Supr. Vol. Supr. Vol. Supr. Vol.
ha (ha) (ha) (m3) (ha) (m3) (ha) (m3) (ha) (m3) (ha) (m3) (ha) (m3) (ha) (m3) (m3)
Sarcina anuală 0,22 - 0,35 3 7,22 157 8,97 999 - - 202,80 183 - - - - 1342
Sarcina pe deceniu 2,16 - 3,50 27 72,20 1571 89,70 9992 - - 202,80 1832 - - - - 13422
Realizat în anul I
(2023)
restul de 9 ani
(2024)
restul de 8 ani
Realizat în anul III
(2025)
restul de 7 ani
(2026)
restul de 6 ani
Realizat în anul V
(2027)
restul de 5 ani
(2028)
restul de 4 ani
Realizat în anul VII
(2029)
restul de 3 ani
Realizat în anul
VIII (2030)
restul de 2 ani
Realizat în anul IX
(2031)
ultimul an
Realizat în anul X
(2032)
Realizat în total pe
deceniu
Rămas de realizat
din sarcina decenală
Realizat în plus faţă
de prevederi
Realizat în minus
faţă de prevederi
111
17. EVIDENŢA PROCESULUI DE REGENERARE NATURALĂ ÎN ARBORETELE

PROPUSE PENTRU A FI PARCURSE CU LUCRĂRI DE REGENERARE
u.a. Consistenţa
SITUAŢIA REGENERĂRII NATURALE
Suprafaţa arboretului
Descriere
Specificări
Compoziţia seminţiş
2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032
ţel util. în anul
amenajării
22 A 0,5 Fructificaţia
Felul tăierii
Compl. la
6,30 ha reg. nat.
Îngrijire
5GO 5CE seminţiş
5 ani/0,4S
Descrierea seminţişului
mixt
Compoziţia
5GO 4CE
Înălţimea
1DT
Densitatea
Răspândirea
22 C 0,7 Fructificaţia
Felul tăierii
Compl. la
2,40 ha reg. nat.
Îngrijire
5CE 5GO seminţiş
5 ani/0,6S
mixt
Compoziţia
5CE 5GO Înălţimea
Densitatea
Răspândirea
24 0,9 Fructificaţia
Felul tăierii
Compl. la
19,20 ha reg. nat.
Îngrijire
6CE 4GO seminţiş
10 ani/0,7S
fâșii
Compoziţia
6CE 3GO
Înălţimea
1DT
Densitatea
Răspândirea
25 B 0,6 Fructificaţia
Felul tăierii
Compl. la
1,80 ha reg. nat.
Îngrijire
5CE 5GO seminţiş
5 ani/0,4S
mixt
Compoziţia
7CE 3GO Înălţimea
Densitatea
Răspândirea
Felul tăierii
Compl. la
26,20 ha reg. nat.
Îngrijire
7CE 3GO seminţiş
5 ani/0,2S
mixt
Compoziţia
6CE 2GO
Înălţimea
2CA
Densitatea
Răspândirea
27 B 0,6 Fructificaţia
Felul tăierii
Compl. la
10,30 ha reg. nat.
Îngrijire
9CE 1GO seminţiş
10 ani/0,4S
mixt
Compoziţia
9CE 1DT Înălţimea
Densitatea
Răspândirea
112
u.a. Consistenţa
SITUAŢIA REGENERĂRII NATURALE
Suprafaţa arboretului
Descriere
Specificări
Compoziţia seminţiş
2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032
ţel util. în anul
amenajării
Felul tăierii
Compl. la
11,90 ha reg. nat.
6GO 3FA Îngrijire
1DT seminţiş
10 ani/0,4S Descrierea seminţişului
mixt Compoziţia
4GO 3FA
Înălţimea
2TE 1DT
Densitatea
Răspândirea
72 E 0,5 Fructificaţia
Felul tăierii
Compl. la
2,20 ha reg. nat.
Îngrijire
5GO 5FA seminţiş
10 ani/0,7S
intim
Compoziţia
6GO 2FA
Înălţimea
1TE 1DT
Densitatea
Răspândirea
72 F 0,4 Fructificaţia
Felul tăierii
Compl. la
6,80 ha reg. nat.
Îngrijire
5FA 5TE seminţiş
5 ani/0,7S
mixt
Compoziţia
4TE 3FA
Înălţimea
3CA
Densitatea
Răspândirea
73 C 0,7 Fructificaţia
Felul tăierii
Compl. la
2,60 ha reg. nat.
6GO 3FA Îngrijire
1TE seminţiş
10 ani/0,8S Descrierea seminţişului
mixt Compoziţia
7GO 1FA
Înălţimea
1GÎ 1TE
Densitatea
Răspândirea
113
18. EVIDENŢA ANUALĂ A APLICĂRII AMENAJAMENTULUI
a) Situaţia realizărilor prevederilor amenajamentului silvic pe unităţi amenajistice, acte de punere în

valoare şi acte de execuţie
Material rezultat (mc) Lucrări de împăduriri
Nr. act
Supr. Supraf. efectiv
Produse de Supr.
U.A. Specia parc. Lemn Lemn Nr. act împădurită
din punere Total U.A. Specia parc.
(ha) lucru foc execuţie Sem.
în val. (ha) Plantaţii Total
dir.
114

Nr. act
Produse de Supr.
dir.
115

Nr. act
Produse de Supr.
dir.
116

Nr. act
Produse de Supr.
dir.
117

Nr. act
Produse de Supr.
dir.
118

Nr. act
Produse de Supr.
dir.
556
119
b) Situaţia realizărilor prevederilor amenajamentului silvic pe proprietari din cadrul U.P., unităţi amenajistice şi natură de lucrări (conform circulară
D.A.P.P. nr. 3078/ADP/12.10.2014)
Tăieri de Tăieri de Produse Prod.

u.a. Curăţiri Rărituri Tăieri de igienă
Împă- Dega- regenerare conservare accidentale I accidentale II Total
U.P. Proprietar Anul duriri jări Supra- Supra- Supra- Supra- Supra- Supra- Supra- volum
Supraf. Volum Volum Volum Volum Volum Volum Volum
Indicativ faţă faţă faţă faţă faţă faţă faţă
ha ha ha ha mᶟ ha mᶟ ha mᶟ ha mᶟ ha mᶟ ha mᶟ ha mᶟ mᶟ
120

557
558
121

122

559
560
123

124

561
Cuprins:
DDKZ/hWZEdZ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭ
WZK^sZ>͘d͘͘W͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵ
&/b/E/dKZ/>KZZdZ/Z&KEh>h/&KZ^d/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϭ
WZd/ͲDDKZ/hd,E/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϰ
ϭ͘^/dhԔ/dZ/dKZ/>ͲD/E/^dZd/s ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϱ
ϭ͘ϭ͘ůĞŵĞŶƚĞĚĞŝĚĞŶƚŝĨŝĐĂƌĞĂƵŶŝƚĉԕŝŝĚĞƉƌŽĚƵĐԕŝĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϱ
ϭ͘Ϯ͘sĞĐŝŶĉƚĉԕŝ͕ůŝŵŝƚĞ͕ŚŽƚĂƌĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϱ
ϭ͘ϯ͘dƌƵƉƵƌŝĚĞƉĉĚƵƌĞĐŽŵƉŽŶĞŶƚĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϲ
ϭ͘ϰ͘ĚŵŝŶŝƐƚƌĂƌĞĂĨŽŶĚƵůƵŝĨŽƌĞƐƚŝĞƌ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϲ
ϭ͘ϱ͘dĞƌĞŶƵƌŝĂĐŽƉĞƌŝƚĞĐƵǀĞŐĞƚĂԕŝĞĨŽƌĞƐƚŝĞƌĉƐŝƚƵĂƚĞŠŶĂĨĂƌĂĨŽŶĚƵůƵŝĨŽƌĞƐƚŝĞƌ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϲ
Ϯ͘KZ'E/ZDE:/^d/ dZ/dKZ/h>h/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϳ
Ϯ͘ϭ͘dĞŵĞŝƵůũƵƌŝĚŝĐĂůƉƌŽƉƌŝĞƚĉƜŝŝƕŝďĂǌĂůĞŐĂůĉ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϳ
Ϯ͘Ϯ͘ŽŶƐƚŝƚƵŝƌĞĂƔŝŵĂƚĞƌŝĂůŝǌĂƌĞĂƉĂƌĐĞůĂƌƵůƵŝƔŝƐƵďƉĂƌĐĞůĂƌƵůƵŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϳ
Ϯ͘Ϯ͘ϭ͘DĂƌŝŵĞĂƉĂƌĐĞůĞůŽƌƔŝƐƵďƉĂƌĐĞůĞůŽƌ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϳ
Ϯ͘Ϯ͘Ϯ͘^ŝƚƵĂƜŝĂďŽƌŶĞůŽƌ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϳ
Ϯ͘Ϯ͘ϯ͘ŽƌĞƐƉŽŶĚĞŶԕĂŠŶƚƌĞƐƵďƉĂƌĐĞůĂƌƵůĚŝŶĂŵĞŶĂũĂŵĞŶƚƵůƉƌĞĐĞĚĞŶƚƔŝĐĞůĂĐƚƵĂů͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϴ
Ϯ͘ϯ͘WůĂŶƵƌŝĚĞďĂǌĉƵƚŝůŝǌĂƚĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϵ
ZŝĚŝĐĉƌŝŠŶƉůĂŶĨŽůŽƐŝƚĞƉĞŶƚƌƵƌĞĂŵďƵůĂƌĞĂƉůĂŶƵƌŝůŽƌĚĞďĂǌĉ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϵ
Ϯ͘ϰ͘^ƵƉƌĂĨĂԕĂĨŽŶĚƵůƵŝĨŽƌĞƐƚŝĞƌ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϮϬ
Ϯ͘ϰ͘ϭ͘hƚŝůŝǌĂƌĞĂĨŽŶĚƵůƵŝĨŽƌĞƐƚŝĞƌ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϮϬ
Ϯ͘ϰ͘Ϯ͘ǀŝĚĞŶԕĂĨŽŶĚƵůƵŝĨŽƌĞƐƚŝĞƌƉĞĚĞƐƚŝŶĂԕŝŝƔŝĚĞԕŝŶĉƚŽƌŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϭ
Ϯ͘ϰ͘ϯ͘^ƵƉƌĂĨĂԕĂĨŽŶĚƵůƵŝĨŽƌĞƐƚŝĞƌƉĞĐĂƚĞŐŽƌŝŝĚĞĨŽůŽƐŝŶԕĉƔŝƐƉĞĐŝŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϮϮ
Ϯ͘ϰ͘ϰ͘ǀŝĚĞŶԕĂŵŝƔĐĉƌŝůŽƌĚĞƐƵƉƌĂĨĂԕĉĚŝŶĨŽŶĚƵůĨŽƌĞƐƚŝĞƌ;&ŝƔĂϭͿ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϯ
Ϯ͘ϱ͘ŶĐůĂǀĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϱ
Ϯ͘ϲ͘KƌŐĂŶŝǌĂƌĞĂĂĚŵŝŶŝƐƚƌĂƚŝǀĉ;ĚŝƐƚƌŝĐƚĞ͕ďƌŝŐĉǌŝƔŝĐĂŶƚŽĂŶĞͿ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϱ
Ϯ͘ϳ͘KĐƵƉĂԕŝŝƔŝůŝƚŝŐŝŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϱ
ϯ͘'K^WK Z/Z/EdZhd&KEh>h/&KZ^d/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϲ
ϯ͘ϭ͘/ƐƚŽƌŝĐƵůƔŝĂŶĂůŝǌĂŵŽĚƵůƵŝĚĞŐŽƐƉŽĚĉƌŝƌĞĂƉĉĚƵƌŝůŽƌĚŝŶƚƌĞĐƵƚƉąŶĉůĂŝŶƚƌĂƌĞĂŠŶǀŝŐŽĂƌĞĂ
ĂŵĞŶĂũĂŵĞŶƚƵůƵŝĞǆƉŝƌĂƚ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϲ
ϯ͘ϭ͘ϭ͘ǀŽůƵԕŝĂƉƌŽƉƌŝĞƚĉԕŝŝƔŝĂŵŽĚƵůƵŝĚĞŐŽƐƉŽĚĉƌŝƌĞĂƉĉĚƵƌŝůŽƌŠŶĂŝŶƚĞĚĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϲ
ĂŶƵůϭϵϰϴ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϲ
ϯ͘ϭ͘Ϯ͘DŽĚƵůĚĞŐŽƐƉŽĚĉƌŝƌĞĂƉĉĚƵƌŝůŽƌĚƵƉĉĂŶƵůϭϵϰϴƉąŶĉůĂŝŶƚƌĂƚƌĞĂŠŶǀŝŐŽĂƌĞĂ
ĂŵĞŶĂũĂŵĞŶƚƵůƵŝĞǆƉŝƌĂƚ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϲ
ϯ͘ϭ͘Ϯ͘ϭ͘ǀŽůƵԕŝĂďĂǌĞůŽƌĚĞĂŵĞŶĂũĂƌĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϳ
II
ϯ͘ϭ͘Ϯ͘Ϯ͘ZĞŐůĞŵĞŶƚĂƌĞĂƉƌŽĐĞƐƵůƵŝĚĞƉƌŽĚƵĐԕŝĞůĂĂŵĞŶĂũĂƌĞĂĂŶƚĞƌŝŽĂƌĉ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϳ
ϯ͘ϭ͘Ϯ͘ϯ͘ƉůŝĐĂƌĞĂĂŵĞŶĂũĂŵĞŶƚĞůŽƌĂŶƚĞƌŝŽĂƌĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϴ
ϯ͘Ϯ͘ŶĂůŝǌĂĐƌŝƚŝĐĉĂĂŵĞŶĂũĂŵĞŶƚƵůƵŝĞǆƉŝƌĂƚ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϴ
ϯ͘ϯ͘ŽŶĐůƵǌŝŝƉƌŝǀŝŶĚŵŽĚƵůĚĞĂƉůŝĐĂƌĞĂĂŵĞŶĂũĂŵĞŶƚƵůƵŝƉƌĞĐĞĚĞŶƚ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘Ϯϵ
ϰ͘^dh/h>^dԔ/hE//b/>s'dԔ//&KZ^d/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϬ
ϰ͘ϭ͘DĞƚŽĚĞƔŝƉƌŽĐĞĚĞĞĚĞĐƵůĞŐĞƌĞƔŝƉƌĞůƵĐƌĂƌĞĂĚĂƚĞůŽƌĚĞƚĞƌĞŶ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϬ
ϰ͘Ϯ͘ůĞŵĞŶƚĞŐĞŶĞƌĂůĞƉƌŝǀŝŶĚĐĂĚƌƵůŶĂƚƵƌĂůĂůƵŶŝƚĉԕŝŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϬ
ϰ͘Ϯ͘ϭ͘'ĞŽůŽŐŝĞͲůŝƚŽůŽŐŝĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϬ
ϰ͘Ϯ͘Ϯ͘'ĞŽŵŽƌĨŽůŽŐŝĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϬ
ϰ͘Ϯ͘ϯ͘,ŝĚƌŽůŽŐŝĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϭ
ϰ͘Ϯ͘ϰ͘ůŝŵĂƚŽůŽŐŝĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϭ
ϰ͘Ϯ͘ϰ͘ϭ͘ZĞŐŝŵƵůƚĞƌŵŝĐ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϮ
ϰ͘Ϯ͘ϰ͘Ϯ͘ZĞŐŝŵƵůƉůƵǀŝŽŵĞƚƌŝĐ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϮ
ϰ͘Ϯ͘ϰ͘ϯ͘ZĞŐŝŵƵůĞŽůŝĂŶ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϮ
ϰ͘Ϯ͘ϰ͘ϰ͘/ŶĚŝĐĂƚŽƌŝŝƐŝŶƚĞƚŝĐŝĂŝĚĂƚĞůŽƌĐůŝŵĂƚŝĐĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϮ
ϰ͘ϯ͘^ŽůƵƌŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϮ
ϰ͘ϯ͘ϭ͘ĞƐĐƌŝĞƌĞĂƚŝƉƵƌŝůŽƌƕŝƐƵďƚŝƉƵƌŝůŽƌĚĞƐŽů͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϯ
ϰ͘ϰ͘dŝƉƵƌŝĚĞƐƚĂԕŝƵŶĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϰ
ϰ͘ϰ͘ϭ͘ǀŝĚĞŶԕĂƚŝƉƵƌŝůŽƌĚĞƐƚĂԕŝƵŶĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϰ
ϰ͘ϱ͘dŝƉƵƌŝĚĞƉĉĚƵƌĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϱ
ϰ͘ϱ͘ϭ͘ǀŝĚĞŶƜĂƚŝƉƵƌŝůŽƌŶĂƚƵƌĂůĞĚĞƉĉĚƵƌĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϱ
ϰ͘ϱ͘Ϯ͘&ŽƌŵĂԕŝŝĨŽƌĞƐƚŝĞƌĞƔŝĐĂƌĂĐƚĞƌƵůĂĐƚƵĂůĂůƚŝƉƵůƵŝĚĞƉĉĚƵƌĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϱ
ϰ͘ϱ͘ϯ͘ƌďŽƌĞƚĞƉƌŽǀŝǌŽƌŝŝ͕ƐůĂďƉƌŽĚƵĐƚŝǀĞƔŝŶĞĐŽƌĞƐƉƵŶǌĉƚŽĂƌĞĨƵŶĐԕŝŽŶĂů͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϱ
ϰ͘ϱ͘ϰ͘ǀŝĚĞŶԕĂĂƌďŽƌĞƚĞůŽƌďƌĉĐƵŝƚĞƔŝĂƐƵƉƌĂĨĞԕĞůŽƌĚĞĨŽŶĚĨŽƌĞƐƚŝĞƌŶĞƌĞŐĞŶĞƌĂƚĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϲ
ϰ͘ϱ͘ϱ͘^ƚƌƵĐƚƵƌĂĨŽŶĚƵůƵŝĨŽƌĞƐƚŝĞƌ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϲ
ϰ͘ϱ͘ϲ͘ƌďŽƌĞƚĞĂĨĞĐƚĂƚĞĚĞĨĂĐƚŽƌŝĚĞƐƚĂďŝůŝǌĂƚŽƌŝƔŝůŝŵŝƚĂƚŝǀŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϲ
ϰ͘ϲ͘ŽŶĐůƵǌŝŝƉƌŝǀŝŶĚĐŽŶĚŝԕŝŝůĞƐƚĂԕŝŽŶĂůĞƔŝĚĞǀĞŐĞƚĂԕŝĞĨŽƌĞƐƚŝĞƌĉ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϳ
ϱ͘^d/>/Z&hEԔ//>KZK>K'/͕KEKD/b/^K/>>W hZ//b/>KZ
DE:Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϴ
ϱ͘ϭ͘^ƚĂďŝůŝƌĞĂĨƵŶĐԕŝŝůŽƌĞĐŽůŽŐŝĐĞ͕ĞĐŽŶŽŵŝĐĞƔŝƐŽĐŝĂůĞĂůĞƉĉĚƵƌŝŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϴ
ϱ͘ϭ͘ϭ͘KďŝĞĐƚŝǀĞƐŽĐŝĂůͲĞĐŽŶŽŵŝĐĞƔŝĞĐŽůŽŐŝĐĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϴ
ϱ͘ϭ͘Ϯ͘&ƵŶĐԕŝŝůĞƉĉĚƵƌŝŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϴ
ϱ͘ϭ͘ϯ͘^ƵďƵŶŝƚĉԕŝĚĞƉƌŽĚƵĐԕŝĞͬƉƌŽƚĞĐԕŝĞĐŽŶƐƚŝƚƵŝƚĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϴ
ϱ͘Ϯ͘^ƚĂďŝůŝƌĞĂďĂǌĞůŽƌĚĞĂŵĞŶĂũĂƌĞĂůĞĂƌďŽƌĞƚĞůŽƌƕŝĂůĞƉĉĚƵƌŝŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϵ
ϱ͘Ϯ͘ϭ͘ZĞŐŝŵƵů͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϵ
ϱ͘Ϯ͘ϯ͘ŽŵƉŽǌŝԕŝĂԕĞů͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϯϵ
III
ϱ͘Ϯ͘ϰ͘dƌĂƚĂŵĞŶƚƵů͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϬ
ϱ͘Ϯ͘ϱ͘ǆƉůŽĂƚĂďŝůŝƚĂƚĞĂ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϬ
ϱ͘Ϯ͘ϲ͘ŝĐůƵů͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϬ
ϲ͘Z'>DEdZWZK^h>h/WZKhԔ/>DEK^ b/D ^hZ/'K^WK Z/ZWEdZh
ZKZd>h&hEԔ//^W/>WZKdԔ/^>WZKhd/sb/&dd&dKZ/
^d/>/dKZ/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϭ
ϲ͘ϭ͘ZĞŐůĞŵĞŶƚĂƌĞĂƉƌŽĐĞƐƵůƵŝĚĞƌĞĐŽůƚĂƌĞĂƉƌŽĚƵƐĞůŽƌƉƌŝŶĐŝƉĂůĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϭ
ϲ͘ϭ͘ϭ͘ZĞŐůĞŵĞŶƚĂƌĞĂƉƌŽĐĞƐƵůƵŝĚĞƉƌŽĚƵĐԕŝĞůĂ^͘h͘W͘ʹŽĚƌƵƌĞŐƵůĂƚ͕ƐŽƌƚŝŵĞŶƜĞŽďŝƕŶƵŝƚĞ͘͘͘͘ϰϭ
ϲ͘ϭ͘ϭ͘ϭ͘^ƚĂďŝůŝƌĞĂƉŽƐŝďŝůŝƚĉԕŝŝĚĞƉƌŽĚƵƐĞƉƌŝŶĐŝƉĂůĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϭ
ϲ͘ϭ͘ϭ͘ϭ͘ϭ͘^ƚĂďŝůŝƌĞĂŝŶĚŝĐĂƚŽƌƵůƵŝĚĞƉŽƐŝďŝůŝƚĂƚĞƉƌŝŶŝŶƚĞƌŵĞĚŝƵůĐƌĞƔƚĞƌŝŝŝŶĚŝĐĂƚŽĂƌĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϭ
ϲ͘ϭ͘ϭ͘ϭ͘ϭ͘ϭ͘WŽƐŝďŝůŝƚĂƚĞĂĚƵƉĉƉƌŽĐĞĚĞƵůĐƌĞƔƚĞƌŝŝŝŶĚŝĐĂƚŽĂƌĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϮ
ϲ͘ϭ͘ϭ͘ϭ͘Ϯ͘^ƚĂďŝůŝƌĞĂŝŶĚŝĐĂƚŽƌƵůƵŝĚĞƉŽƐŝďŝůŝƚĂƚĞĚƵƉĉĐƌŝƚĞƌŝƵůĐůĂƐĞůŽƌĚĞǀąƌƐƚĉ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϯ
ϲ͘ϭ͘ϭ͘Ϯ͘ĚŽƉƚĂƌĞĂƉŽƐŝďŝůŝƚĉԕŝŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϱ
ϲ͘ϭ͘ϭ͘ϯ͘ZĞĐŽůƚĂƌĞĂƉŽƐŝďŝůŝƚĉԕŝŝĚĞƉƌŽĚƵƐĞƉƌŝŶĐŝƉĂůĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϱ
ϲ͘ϭ͘ϭ͘ϰ͘WƌŽŐŶŽǌĂƉŽƐŝďŝůŝƚĉԕŝŝĚĞƉƌŽĚƵƐĞƉƌŝŶĐŝƉĂůĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϲ
ϲ͘Ϯ͘DĉƐƵƌŝĚĞŐŽƐƉŽĚĉƌŝƌĞĂĂƌďŽƌĞƚĞůŽƌĐƵĨƵŶĐԕŝŝƐƉĞĐŝĂůĞĚĞƉƌŽƚĞĐԕŝĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϲ
ϲ͘ϯ͘>ƵĐƌĉƌŝĚĞŠŶŐƌŝũŝƌĞƔŝĐŽŶĚƵĐĞƌĞĂĂƌďŽƌĞƚĞůŽƌ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϲ
ϲ͘ϰ͘sŽůƵŵƵůƚŽƚĂůĚĞŵĂƐĉůĞŵŶŽĂƐĉƉŽƐŝďŝůĚĞĞǆƉůŽĂƚĂƚ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϳ
ϲ͘ϱ͘>ƵĐƌĉƌŝĚĞƌĞŐĞŶĞƌĂƌĞƔŝŠŵƉĉĚƵƌŝƌĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϳ
ϲ͘ϲ͘DĉƐƵƌŝĚĞŐŽƐƉŽĚĉƌŝƌĞĂĂƌďŽƌĞƚĞůŽƌƉƌŽǀŝǌŽƌŝŝ͕ƐƵďƉƌŽĚƵĐƚŝǀĞƔŝŶĞĐŽƌĞƐƉƵŶǌĉƚŽĂƌĞĨƵŶĐԕŝŽŶĂů
͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϴ
ϲ͘ϳ͘DĉƐƵƌŝĚĞŐŽƐƉŽĚĉƌŝƌĞĂĂƌďŽƌĞƚĞůŽƌĂĨĞĐƚĂƚĞĚĞĨĂĐƚŽƌŝĚĞƐƚĂďŝůŝǌĂƚŽƌŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϰϵ
ϳ͘s>KZ/&/Z^hWZ/KZ >dKZWZKh^>&KEh>h/&KZ^d/Z2E&Z>DEh>h/
͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϬ
ϳ͘ϭ͘WŽƚĞŶƜŝĂůƵůĐŝŶĞŐĞƚŝĐ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϬ
ϳ͘Ϯ͘WŽƚĞŶƜŝĂůƐĂůŵŽŶŝĐŽů͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϭ
ϳ͘ϯ͘WŽƚĞŶƜŝĂůĨƌƵĐƚĞĚĞƉĉĚƵƌĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϭ
ϳ͘ϰ͘WŽƚĞŶƜŝĂůĐŝƵƉĞƌĐŝĐŽŵĞƐƚŝďŝůĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϮ
ϳ͘ϱ͘ůƚĞƉƌŽĚƵƐĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϮ
ϴ͘WZKdԔ/&KEh>h/&KZ^d/Z͕KE^ZsZ/K/sZ^/d Ԕ//͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϯ
ϴ͘ϭ͘WZKdԔ/&KEh>h/&KZ^d/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϯ
ϴ͘ϭ͘ϭ͘WƌŽƚĞĐԕŝĂŠŵƉŽƚƌŝǀĂĚŽďŽƌąƚƵƌŝůŽƌƔŝƌƵƉƚƵƌŝůŽƌĚĞǀąŶƚƔŝǌĉƉĂĚĉ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϯ
ϴ͘ϭ͘Ϯ͘WƌŽƚĞĐԕŝĂŠŵƉŽƚƌŝǀĂŝŶĐĞŶĚŝŝůŽƌ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϯ
ϴ͘ϭ͘ϯ͘WƌŽƚĞĐԕŝĂŠŵƉŽƚƌŝǀĂƉŽůƵĉƌŝŝŝŶĚƵƐƚƌŝĂůĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϰ
ϴ͘ϭ͘ϰ͘WƌŽƚĞĐԕŝĂŠŵƉŽƚƌŝǀĂďŽůŝůŽƌƔŝĂůƚŽƌĚĉƵŶĉƚŽƌŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϰ
ϴ͘ϭ͘ϱ͘DĉƐƵƌŝĚĞŐŽƐƉŽĚĉƌŝƌĞĂĂƌďŽƌĞƚĞůŽƌĐƵƵƐĐĂƌĞĂŶŽƌŵĂůĉ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϰ
IV
ϴ͘ϭ͘ϲ͘DĉƐƵƌŝĚĞƉƌĞǀĞŶŝƌĞĂĂůƵŶĞĐĉƌŝůŽƌƔŝĞƌŽǌŝƵŶŝůŽƌ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϰ
ϴ͘ϭ͘ϳ͘DĉƐƵƌŝŠŶĐĂǌƵůĂƉĂƌŝԕŝĞŝƵŶŽƌĐĂůĂŵŝƚĉԕŝŶĂƚƵƌĂůĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϱ
ϴ͘ϮKE^ZsZ/K/sZ^/d Ԕ//͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϱ
ϴ͘Ϯ͘ϭ͘DĉƐƵƌŝŐĞŶĞƌĂůĞĨĂǀŽƌĂďŝůĞďŝŽĚŝǀĞƌƐŝƚĉԕŝŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϲ
ϴ͘Ϯ͘ϮDĉƐƵƌŝƐƉĞĐŝĨŝĐĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϲ
ϵ͘/E^d>Ԕ//dZE^WKZd͕d,EK>K'//yW>KdZb/KE^dZhԔ//&KZ^d/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϳ
ϵ͘ϭ͘/ŶƐƚĂůĂԕŝŝĚĞƚƌĂŶƐƉŽƌƚ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϳ
ϵ͘Ϯ͘dĞŚŶŽůŽŐŝŝĚĞĞǆƉůŽĂƚĂƌĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϳ
ϵ͘ϯ͘ŽŶƐƚƌƵĐԕŝŝƐŝůǀŝĐĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϴ
ϭϬ͘E>/&//d Ԕ//DKh>h/'K^WK Z/ZW hZ/>KZ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϵ
ϭϬ͘ϭ͘ZĞĂůŝǌĂƌĞĂĐŽŶƚŝŶƵŝƚĉԕŝŝĨƵŶĐԕŝŽŶĂůĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϵ
ϭϬ͘Ϯ͘ŝŶĂŵŝĐĂĚĞǌǀŽůƚĉƌŝŝĨŽŶĚƵůƵŝĨŽƌĞƐƚŝĞƌ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϱϵ
ϭϬ͘Ϯ͘ϭ͘/ŶĚŝĐĂƚŽƌŝĐĂŶƚŝƚĂƚŝǀŝ;ǀąƌƐƚĞ͕ǀŽůƵŵĞ͕ĐƌĞƔƚĞƌŝͿ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϬ
ϭϬ͘Ϯ͘Ϯ͘/ŶĚŝĐĂƚŽƌŝĐĂůŝƚĂƚŝǀŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϬ
ϭϬ͘Ϯ͘ϯ͘/ŶĚŝĐĂƚŽƌŝĚĞĐĂƌĂĐƚĞƌŝǌĂƌĞǀĂůŽƌŝĐĉ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϬ
ϭϬ͘ϯ͘ŽŶƐŝĚĞƌĂԕŝŝƉƌŝǀŝŶĚƉƌŽĐĞƐƵůĚĞƌĞŐĞŶĞƌĂƌĞŶĂƚƵƌĂůĉ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϭ
ϭϭ͘/sZ^͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϮ
ϭϭ͘ϭ͘ĂƚĂŝŶƚƌĉƌŝŝŠŶǀŝŐŽĂƌĞĂĂŵĞŶĂũĂŵĞŶƚƵůƵŝƔŝĚƵƌĂƚĂĚĞǀĂůĂďŝůŝƚĂƚĞĂĂĐĞƐƚƵŝĂ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϮ
ϭϭ͘Ϯ͘ZĞĐŽŵĂŶĚĉƌŝƉƌŝǀŝŶĚԕŝŶĞƌĞĂĞǀŝĚĞŶԕĞŝůƵĐƌĉƌŝůŽƌĞǆĞĐƵƚĂƚĞƉĞƉĂƌĐƵƌƐƵůǀĂůĂďŝůŝƚĉԕŝŝ
ĂŵĞŶĂũĂŵĞŶƚƵůƵŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϮ
ϭϭ͘ϯ͘,ĉƌԕŝĂŶĞǆĂƚĞĂŵĞŶĂũĂŵĞŶƚƵůƵŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϮ
ϭϭ͘ϰ͘ŽůĞĐƚŝǀƵůĚĞĞůĂďŽƌĂƌĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϯ
ϭϭ͘ϱ͘ŝďůŝŽŐƌĂĨŝĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϯ
ϭϭ͘ϲ͘KďůŝŐĂԕŝŝůĞƉƌŽƉƌŝĞƚĂƌŝůŽƌĚĞƉĉĚƵƌŝƉƌŝǀŝŶĚƌĞŐŝŵƵůƐŝůǀŝĐ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϰ
ϭϭ͘ϳ͘ŶĞǆĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϰ
ϭϭ͘ϳ͘ϭ͘ĐƚĞĚŽǀĞĚŝƚŽĂƌĞĂůĞƉƌŽƉƌŝĞƚĉԕŝŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϰ
ϭϭ͘ϳ͘Ϯ͘WƌŽĐĞƐǀĞƌďĂůͲŽŶĨĞƌŝŶԕĂ/ĚĞĂŵĞŶĂũĂƌĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϰ
ϭϭ͘ϳ͘ϯ͘WƌŽĐĞƐǀĞƌďĂůͲZĞĐĞƉԕŝĞƚĞƌĞŶ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϰ
ϭϭ͘ϳ͘ϰ͘WƌŽĐĞƐǀĞƌďĂůͲŽŶĨĞƌŝŶԕĂĂ//ͲĂĚĞĂŵĞŶĂũĂƌĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϰ
ϭϭ͘ϳ͘ϱ͘/ŶǀĞŶƚĂƌƵůĚĞĐŽŽƌĚŽŶĂƚĞ^ƚĞƌĞŽΖϳϬĂůƉĞƌŝŵĞƚƌƵůƵŝĐĞŠŶĐĂĚƌĞĂǌĉƚĞƌŝƚŽƌŝƵůƐƚƵĚŝĂƚ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϰ
WZd//Ͳ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϱ
W>EhZ/DE:DEd͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϱ
ϭϮ͘W>EhZ/ZK>dZb/h>dhZ ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϲ
ϭϮ͘ϭ͘WůĂŶƵƌŝĚĞƌĞĐŽůƚĂƌĞĂƉƌŽĚƵƐĞůŽƌƉƌŝŶĐŝƉĂůĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϲ
ϭϮ͘ϭ͘ϭ͘WůĂŶƵƌŝĚĞƌĞĐŽůƚĂƌĞĂƉƌŽĚƵƐĞůŽƌƉƌŝŶĐŝƉĂůĞʹ^͘h͘Wͣ͘͟ŽĚƌƵƌĞŐƵůĂƚ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϲ
ϭϮ͘ϭ͘ϭ͘ϭ͘ǀŝĚĞŶԕĂĂƌďŽƌĞƚĞůŽƌĚŝŶĐĂƌĞƐĞƌĞĐŽůƚĞĂǌĉƉŽƐŝďŝůŝƚĂƚĞĂĚĞĐĞŶĂůĉĚĞƉƌŽĚƵƐĞƉƌŝŶĐŝƉĂůĞ
ƉĞƵƌŐĞŶԕĞĚĞƌĞŐĞŶĞƌĂƌĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϲ
ϭϮ͘ϭ͘ϭ͘Ϯ͘WůĂŶƵůĚĞĐĞŶĂůĚĞƌĞĐŽůƚĂƌĞĂƉƌŽĚƵƐĞůŽƌƉƌŝŶĐŝƉĂůĞʹĐŽĚƌƵƌĞĞŐƵůĂƚ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϲ
ϭϮ͘ϭ͘ϭ͘ϯ͘ZĞĐĂƉŝƚƵůĂԕŝĂƉŽƐŝďŝůŝƚĉԕŝŝĚĞƉƌŽĚƵƐĞƉƌŝŶĐŝƉĂůĞƉĞŐƌƵƉĞĨƵŶĐԕŝŽŶĂůĞ͕ƐƉĞĐŝŝƔŝƚƌĂƚĂŵĞŶƚĞ
͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϴ
ϭϮ͘Ϯ͘WůĂŶƵůůƵĐƌĉƌŝůŽƌĚĞĐŽŶƐĞƌǀĂƌĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϴ
ϭϮ͘ϯ͘WůĂŶƵůůƵĐƌĉƌŝůŽƌĚĞŠŶŐƌŝũŝƌĞƔŝĐŽŶĚƵĐĞƌĞĂĂƌďŽƌĞƚĞůŽƌ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϴ
ϭϮ͘ϯ͘ϭ͘WůĂŶƵůůƵĐƌĉƌŝůŽƌĚĞŠŶŐƌŝũŝƌĞĂĂƌďŽƌĞƚĞůŽƌ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϴ
ϭϮ͘ϯ͘Ϯ͘ZĞĐĂƉŝƚƵůĂԕŝĂƉŽƐŝďŝůŝƚĉԕŝŝĚĞŵĂƐĉůĞŵŶŽĂƐĉƌĞǌƵůƚĂƚĉĚŝŶůƵĐƌĉƌŝĚĞŠŶŐƌŝũŝƌĞĂĂƌďŽƌĞƚĞůŽƌϲϵ
ϭϮ͘ϰ͘WůĂŶƵůůƵĐƌĉƌŝůŽƌĚĞƌĞŐĞŶĞƌĂƌĞƔŝŠŵƉĉĚƵƌŝƌĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϲϵ
ϭϯ͘W>EhZ/WZ/s/E/E^d>Ԕ//>dZE^WKZdb/KE^dZhԔ//&KZ^d/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϳϬ
ϭϯ͘ϭ͘WůĂŶƵůŝŶƐƚĂůĂԕŝŝůŽƌĚĞƚƌĂŶƐƉŽƌƚŶĞĐĞƐĂƌĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϳϬ
ϭϯ͘Ϯ͘WůĂŶƵůĐŽŶƐƚƌƵĐԕŝŝůŽƌĨŽƌĞƐƚŝĞƌĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϳϬ
ϭϰ͘WZK'EKsK>d Z//&KEh>h/&KZ^d/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϳϭ
ϭϰ͘ϭ͘ŝŶĂŵŝĐĂĚĞǌǀŽůƚĉƌŝŝĨŽŶĚƵůƵŝĨŽƌĞƐƚŝĞƌ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϳϭ
ϭϰ͘Ϯ͘ŝŶĂŵŝĐĂƐƚƌƵĐƚƵƌŝŝĂƌďŽƌĞƚĞůŽƌƉĞĐůĂƐĞĚĞǀąƌƐƚĉ;^͘h͘Wͣ͘͟Ϳ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϳϮ
WZd///Ͳ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϳϯ
s/EԔDE:DEd͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϳϯ
ϭϱ͘s/EԔZdZ/Z&KEh>h/&KZ^d/Z͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϳϯ
ϭϱ͘ϭ͘ǀŝĚĞŶƜĞƉƌŝǀŝŶĚĚĞƐĐƌŝĞƌĞĂƉĂƌĐĞůĂƌĉ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϳϯ
ϭϱ͘ϭ͘ϭ͘ĞƐĐƌŝĞƌĞĂƉĂƌĐĞůĂƌĉ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϳϯ
ϭϱ͘ϭ͘Ϯ͘ǀŝĚĞŶԕĂƉĞƵ͘Ă͘ĂĚĂƚĞůŽƌĐŽŵƉůĞŵĞŶƚĂƌĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϰ
ϭϱ͘ϭ͘ϯ͘ǀŝĚĞŶԕĂĂƌďŽƌĞƚĞůŽƌŝŶǀĞŶƚĂƌŝĂƚĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϱ
ϭϱ͘Ϯ͘ǀŝĚĞŶƜĞƉƌŝǀŝŶĚŵĉƌŝŵĞĂƕŝƐƚƌƵĐƚƵƌĂĨŽŶĚƵůƵŝĨŽƌĞƐƚŝĞƌ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϱ
ϭϱ͘Ϯ͘ϭ͘ZĞƉĂƌƚŝԕŝĂƐƵƉƌĂĨĞԕĞůŽƌƉĞĐĂƚĞŐŽƌŝŝĚĞĨŽůŽƐŝŶԕĉĨŽƌĞƐƚŝĞƌĉƔŝŐƌƵƉĞĨƵŶĐԕŝŽŶĂůĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϱ
ϭϱ͘Ϯ͘Ϯ͘ZĞƉĂƌƚŝԕŝĂƐƵƉƌĂĨĞԕĞůŽƌƉĞĐĂƚĞŐŽƌŝŝĨƵŶĐԕŝŽŶĂůĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϱ
ϭϱ͘Ϯ͘ϯ͘^ŝƚƵĂԕŝĂƐŝŶƚĞƚŝĐĉƉĞƐƉĞĐŝŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϲ
ϭϱ͘Ϯ͘ϰ͘^ƚƌƵĐƚƵƌĂƔŝŵĉƌŝŵĞĂĨŽŶĚƵůƵŝĨŽƌĞƐƚŝĞƌƉĞŐƌƵƉĞ͕ƐƵďŐƌƵƉĞƔŝĐĂƚĞŐŽƌŝŝĨƵŶĐԕŝŽŶĂůĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϲ
ϭϱ͘Ϯ͘ϱ͘^ƚƌƵĐƚƵƌĂƔŝŵĉƌŝŵĞĂĨŽŶĚƵůƵŝĨŽƌĞƐƚŝĞƌƉĞŐƌƵƉĞĨƵŶĐԕŝŽŶĂůĞƔŝƐƉĞĐŝŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϲ
ϭϱ͘Ϯ͘ϲ͘^ƚƌƵĐƚƵƌĂƔŝŵĉƌŝŵĞĂĨŽŶĚƵůƵŝĨŽƌĞƐƚŝĞƌƉĞƐƉĞĐŝŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϳ
ϭϱ͘Ϯ͘ϳ͘^ƚƌƵĐƚƵƌĂƔŝŵĉƌŝŵĞĂĨŽŶĚƵůƵŝĨŽƌĞƐƚŝĞƌƉĞŐƌƵƉĞĨƵŶĐԕŝŽŶĂůĞƔŝƐƉĞĐŝŝƉĞŶƚƌƵĨŽŶĚƵů
ƉƌŽĚƵĐƚŝǀ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϳ
ϭϱ͘Ϯ͘ϴ͘^ƚƌƵĐƚƵƌĂƔŝŵĉƌŝŵĞĂĨŽŶĚƵůƵŝĨŽƌĞƐƚŝĞƌƉĞƐƉĞĐŝŝƉĞŶƚƌƵĨŽŶĚƵůŶĞƉƌŽĚƵĐƚŝǀ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϳ
ϭϱ͘Ϯ͘ϵ͘^ƚƌƵĐƚƵƌĂƔŝŵĉƌŝŵĞĂĨŽŶĚƵůƵŝĨŽƌĞƐƚŝĞƌƉĞƐƵďƵŶŝƚĉԕŝĚĞƉƌŽĚƵĐԕŝĞ;ƉƌŽƚĞĐԕŝĞͿĚƵƉĉĐůĂƐĞĚĞ
ǀąƌƐƚĉ͕ŐƌƵƉĞĨƵŶĐԕŝŽŶĂůĞƔŝƐƉĞĐŝŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϳ
ϭϱ͘Ϯ͘ϵ͘ϭ͘^͘h͘Wͣ͘͟Ͳ^ƚƌƵĐƚƵƌĂƔŝŵĉƌŝŵĞĂĨŽŶĚƵůƵŝĨŽƌĞƐƚŝĞƌƉĞƐƵďƵŶŝƚĉԕŝĚĞƉƌŽĚƵĐԕŝĞ;ƉƌŽƚĞĐԕŝĞͿ
ĚƵƉĉĐůĂƐĞĚĞǀąƌƐƚĉ͕ŐƌƵƉĞĨƵŶĐԕŝŽŶĂůĞƔŝƐƉĞĐŝŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϵϴ
VI
ϭϱ͘Ϯ͘ϭϬ͘^ƚƌƵĐƚƵƌĂƔŝŵĉƌŝŵĞĂĨŽŶĚƵůƵŝĨŽƌĞƐƚŝĞƌƉĞĐůĂƐĞĚĞĞǆƉůŽĂƚĂďŝůŝƚĂƚĞƔŝƐƉĞĐŝŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϬ
ϭϱ͘ϯ͘ǀŝĚĞŶƜĞƉƌŝǀŝŶĚĐŽŶĚŝƜŝŝůĞŶĂƚƵƌĂůĞĚĞǀĞŐĞƚĂƜŝĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϮ
ϭϱ͘ϯ͘ϭ͘ǀŝĚĞŶԕĂƚŝƉƵƌŝůŽƌĚĞƐƚĂԕŝƵŶĞƔŝĂƚŝƉƵƌŝůŽƌĚĞƉĉĚƵƌĞŠŶƌĂƉŽƌƚĐƵĐĂƌĂĐƚĞƌƵůĂĐƚƵĂůĂů
ĂƌďŽƌĞƚĞůŽƌ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϮ
ϭϱ͘ϯ͘Ϯ͘ZĞƉĂƌƚŝԕŝĂƐƵƉƌĂĨĞԕĞůŽƌƉĞĨŽƌŵĂԕŝŝĨŽƌĞƐƚŝĞƌĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϯ
ϭϱ͘ϯ͘ϯ͘ZĞƉĂƌƚŝԕŝĂƐƵƉƌĂĨĞԕĞůŽƌƉĞĨŽƌŵĂԕŝŝĨŽƌĞƐƚŝĞƌĞ͕ĂůƚŝƚƵĚŝŶĞ͕ŠŶĐůŝŶĂƌĞƔŝĞǆƉŽǌŝԕŝĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϯ
ϭϱ͘ϯ͘ϰ͘ZĞƉĂƌƚŝԕŝĂƐƵƉƌĂĨĞԕĞůŽƌƉĞĞƚĂũĞĨŝƚŽĐůŝŵĂƚŝĐĞ͕ŠŶĐůŝŶĂƌĞƔŝĞǆƉŽǌŝԕŝĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϯ
ϭϱ͘ϯ͘ϱ͘ZĞƉĂƌƚŝԕŝĂƐƵƉƌĂĨĞԕĞůŽƌŠŶƌĂƉŽƌƚĐƵĞƌŽǌŝƵŶĞĂƔŝŠŶĐůŝŶĂƌĞĂƚĞƌĞŶƵůƵŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϰ
ϭϱ͘ϯ͘ϲ͘ZĞƉĂƌƚŝԕŝĂƐƵƉƌĂĨĞԕĞůŽƌŠŶƌĂƉŽƌƚĐƵŶĂƚƵƌĂƔŝŝŶƚĞŶƐŝƚĂƚĞĂƉŽůƵĉƌŝŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϰ
ϭϱ͘ϯ͘ϳ͘ǀŝĚĞŶԕĂƵŶŝƚĉԕŝůŽƌĂŵĞŶĂũŝƐƚŝĐĞŠŶƌĂƉŽƌƚĐĂƌĂĐƚĞƌƵůĂĐƚƵĂůĂůƚŝƉƵůƵŝĚĞƉĉĚƵƌĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϰ
ϭϱ͘ϯ͘ϴ͘ǀŝĚĞŶԕĂĂƌďŽƌĞƚĞůŽƌĂĨĞĐƚĂƚĞĚĞĨĂĐƚŽƌŝĚĞƐƚĂďŝůŝǌĂƚŽƌŝƔŝůŝŵŝƚĂƚŝǀŝƉĞƵŶŝƚĉƜŝĂŵĞŶĂũŝƐƚŝĐĞ
͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϰ
ϭϱ͘ϯ͘ϵ͘ǀŝĚĞŶԕĂĂƌďŽƌĞƚĞůŽƌƉƌŽǀŝǌŽƌŝŝ͕ƐůĂďƉƌŽĚƵĐƚŝǀĞƔŝŶĞĐŽƌĞƐƉƵŶǌĉƚŽĂƌĞĨƵŶĐԕŝŽŶĂů͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϱ
ϭϱ͘ϰ͘ǀŝĚĞŶԕĞĂũƵƚĉƚŽĂƌĞƉĞŶƚƌƵŠŶƚŽĐŵŝƌĞĂƉůĂŶƵƌŝůŽƌĚĞƌĞŐůĞŵĞŶƚĂƌĞĂƉƌŽĐĞƐƵůƵŝĚĞƉƌŽĚƵĐԕŝĞ
ůĞŵŶŽĂƐĉ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϱ
ϭϱ͘ϰ͘ϭ͘ZĞƉĂƌƚŝԕŝĂĂƌďŽƌĞƚĞůŽƌĞǆƉůŽĂƚĂďŝůĞƉĞƐƵďƵŶŝƚĉԕŝ͕ƵƌŐĞŶԕĞĚĞƌĞŐĞŶĞƌĂƌĞ͕ĂĐĐĞƐŝďŝůŝƚĂƚĞƔŝ
ƐƉĞĐŝŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϱ
ϭϱ͘ϰ͘Ϯ͘ZĞƉĂƌƚŝԕŝĂƐƉĞĐŝŝůŽƌŠŶƌĂƉŽƌƚĐƵĞǆƉůŽĂƚĂďŝůŝƚĂƚĞĂƔŝƉĂƌƚŝĐŝƉĂƌĞĂŠŶĂŵĞƐƚĞĐ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϲ
ϭϱ͘ϰ͘ϯ͘^ƚĂďŝůŝƌĞĂǀąƌƐƚĞŝŵĞĚŝŝĂĞǆƉůŽĂƚĂďŝůŝƚĉԕŝŝƔŝĂĐŝĐůƵůƵŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϳ
ϭϱ͘ϰ͘ϰ͘>ŝƐƚĂƵŶŝƚĉԕŝůŽƌĂŵĞŶĂũŝƐƚŝĐĞĞǆƉůŽĂƚĂďŝůĞƔŝƉƌĞĞǆƉůŽĂƚĂďŝůĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϳ
ϭϱ͘ϱ͘ϭ͘ĐĐĞƐŝďŝůŝƚĂƚĞĂĨŽŶĚƵůƵŝĨŽƌĞƐƚŝĞƌƔŝĂƉŽƐŝďŝůŝƚĉԕŝŝĚĞĐĞŶĂůĞĚĞƉƌŽĚƵƐĞƉƌŝŶĐŝƉĂůĞƔŝ
ƐĞĐƵŶĚĂƌĞŠŶƌĂƉŽƌƚĐƵĚƌƵŵƵƌŝ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϳ
ϭϱ͘ϱ͘Ϯ͘^ŝƚƵĂԕŝĂĨŽŶĚƵůƵŝĨŽƌĞƐƚŝĞƌƔŝĂƉŽƐŝďŝůŝƚĉԕŝŝĚĞƉƌŽĚƵƐĞƉƌŝŶĐŝƉĂůĞƔŝƐĞĐƵŶĚĂƌĞŠŶƌĂƉŽƌƚĐƵ
ĚŝƐƚĂŶԕĂĚĞĐŽůĞĐƚĂƌĞ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϴ
WZd/sͲͲW>/ZDE:DEdh>h/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϬϵ
ϭϲ͘/>EԔh>W>/ Z//Eh>WZsZ/>KZDE:DEdh>h/hWZ/s/Z>yW>Kd Z/
b/2DW hZ/Z/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϭϬ
ϭϳ͘s/EԔWZK^h>h/Z'EZZEdhZ> 2EZKZd>WZKWh^WEdZh&/
WZhZ^h>hZ Z/Z'EZZ͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϭϭ
ϭϴ͘s/EԔEh> W>/ Z//DE:DEdh>h/͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘͘ϭϭϯ

$%&%&' ()*%(

$%&%&' ()*%(

$%&%&' ()*%(
$%&%&' ()*%(
!"#
$%&%&' ()*%(
$%&%&' ()*%(
$%&%&' ()*%(

$%&%&' ()*%( #

$%&%&' ()*%(
$%&%&' ()*%(

$%'+&,-,.'$
$%'+& ,-,.'$

%&'&'( )*+&)

%&'&'( )*+&)

%&'&'( )*+&)
%&'&'( )*+&)
!"#
%&'&'( )*+&)
%&'&'( )*+&)
%&'&'( )*+&)

%&'&'( )*+&)
%&'&'( )*+&)
%&'&'( )*+&)
# $

%&(,'-.-/(%
%&(,' -.-/(%

%&'&'( )*+&)

%&'&'( )*+&)

%&'&'( )*+&)
%&'&'( )*+&)
!"#
%&'&'( )*+&)
%&'&'( )*+&)
%&'&'( )*+&)

%&'&'( )*+&) #

%&'&'( )*+&)
%&'&'( )*+&)
$
%&(,'-.-/(%
%&(,' -.-/(%
ORDIN
pentru aprobarea amenajamentului silvic
persoanei fizice Kruger Reinhold,
Unitatea de Producție I Kruger Reinhold, județul Arad*)
Având în vedere Referatul de aprobare nr. R/35.464 din 6.02.2024 al Direcției
din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 323 din 16.11.2023 și ținând cont
de Decizia de încadrare nr. 15.946 din 6.10.2023, emisă de Agenția pentru
Protecția Mediului Arad,

privată aparținând persoanei fizice Kruger Reinhold, Unitatea de Producție I Kruger
Reinhold, județul Arad, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul
ordin.
Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor transmite prezentul ordin persoanei fizice
Kruger Reinhold, care răspunde de aplicarea și respectarea prevederilor acestuia.

secretar de stat

Nr. 472.
$1(;Ă
AMENAJAMENTUL SILVIC AL FONDULUI

FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ
APARȚINÂND PERSOANEI FIZICE KRUGER
REINHOLD
U.P. I KRUGER REINHOLD
șef proiect: ing. Marius Mișcoi
2023
2
Proces verbal C.T.A.P. nr. 16
Avizare de recepție din 17.05.2023
A. Obiectul avizării
Redactarea și definitivarea amenajamentului fondului forestier proprietate privată aparținând

persoanei fizice Kruger Reinhold, județul Arad.
Beneficiar: Kruger Reinhold, județul Arad;
Prestator servicii silvice: Ocolul Silvic Zarandul, jud. Arad;
Șef proiect: ing. Marius Mișcoi;

Faza de proiectare: studiu;
Contract nr. 19 din 31/10/2022;
B. Participanți
Specialist C.T.A.P. ing. Octavian Popescu ............

Șef proiect S.C. Silvatica Forest Grup S.R.L. ing. Marius Mișcoi ............
Proiectant ing. Florin D. Sala ............
C. Constatări, concluzii
Din analiza documentației și discuțiile purtate au rezultat următoarele:

Suprafața fondului forestier proprietate privată aparținând persoanei fizice Kruger Reinhold,
județul Arad și organizat în U.P. I Kruger Reinhold este de 224,78 ha și este împărțită în 11 parcele și
48 de subparcele.
Documentele de proprietate sunt următoarele:
- C.F. 301981/Târnova (73,87 ha),
- C.F. 301146/Târnova (9,5 ha),
- C.F. 303173/Târnova (20,2191 ha),
- C.F. 303174/Târnova (99,38 ha),
- C.F. 308357/Târnova (20,0907 ha),
- C.F. 308358/Târnova (0,6293 ha),
- C.F. 308368/Târnova (1,0909 ha).
Note:
x Documentele de proprietate sunt prezentate în documentația atașată prezentului proiect.
x Fondul forestier studiat se află la prima reamenajare în această formă de proprietate.
x Fondul forestier nu se suprapune cu nici o arie naturală protejată.
3
Suprafața fondului forestier studiat este de 224,78 ha, fiind repartizată pe grupe subgrupe și
categorii funcționale astfel:
Grupa Categoria Tipul Suprafața

Semnificația categoriei funcționale
funcțională funcțională funcțional ha
Arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu
eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30
grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și
I 2A 2 7,78
argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe
terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate
litologice (T.II)
Total grupa I 7,78 -
Arboretele destinate să producă, în principal, lemn pentru
1C 6 210,84
cherestea (T. VI)
II Arboretele destinate sa producă, în principal, arbori mijlocii și
1D 6 6,16 subțiri pentru celuloză, construcții rurale și alte produse din lemn
(T. VI)
Total grupa II 217,00 -
Total grupa I+II 224,78 -
Alte terenuri 0,00 -
Total General 224,78 -
Pentru determinarea suprafețelor și întocmirea hărților s-au folosit planuri la scara 1:5.000, cu
echidistanța curbelor de nivel 5 m, editate de I.G.F.C.O.T. în anul 1977, foi volante. S-au folosit și
ortofotoplanuri scara 1:1.000 precum și planuri din satelit în sistemul de coordonate Stereo `70.
Nomenclatura planurilor utilizate pentru determinarea suprafețelor din cadrul U.P. este
următoarea: L-34-68-A-b-4-III, IV, L-34-68-A-d-2-I, L-34-68-B-c-2-III, L-34-68-B-c-2-IV, L-34-68-
B-c-4-I.
Au fost identificate 3 tipuri de sol și 2 subtipuri. Cel mai răspândit tip de sol este tipul luvosol
(brun roșcat luvic) (83,37 ha) fiind urmat de eutricambosol (brun eumezobazic) (71,51 ha) și de
preluvosol (brun argiloiluvial) (69,90 ha).
Vegetația forestieră se încadrează într-un singur etaj fitoclimatic redat mai jos:
Etajul deluros de cvercete, (de GO, CE, GI, amestecuri dintre acestea)
224,78 ha 100 %
și șleauri de deal (FD2)
Din punct de vedere al bonității, stațiunile sunt în proporție de 65% de bonitate mijlocie, 32% de
bonitate superioară și 3% de bonitate inferioară.
Au fost identificate 7 tipuri de stațiune. Tipul de stațiune cel mai răspândit este 6252 - „Deluros
de cvercete cu făgete de limită inferioară, Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Asarum” (41%), fiind
urmat de 6143 - „Deluros de cvercete (gorunete) și șleauri de deal Bs, podzolit pseudogleizat edafic
mare, cu Carex pilosa” (24%) și 6132 - „Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniță) Bm, podzolit edafic
mijlociu cu graminee mezoxerofite” (24%).
Formațiile forestiere prezente sunt:
Gorunete pure 63,68 ha 28 %

Șleauri de deal cu gorun 69,78 ha 31 %
Cereto-gârnițete 32,32 ha 14 %
Făgete pure de dealuri 55,08 ha 25 %
Goruneto-făgete 3,92 ha 2%
Au fost identificate 11 tipuri de pădure. Cel mai răspândit tip de pădure este 4212 „ Făget de deal
pe soluri schelete cu floră de mull (m)” (53,56 ha) fiind urmat de 5131 „Gorunet de coastă cu graminee
și Luzula luzuloides (m)” (46,16 ha) și de 7336 „Goruneto-ceret de coastă de productivitate superioară
(s)” (30,20 ha) .
În raport cu caracterul actual al tipului de pădure, majoritatea arboretelor (82 %) și-au păstrat
4
caracterul natural fundamental, restul fiind parțial-derivate (1 %), total derivate (2 %) și artificiale (15
%).
Compoziția de ansamblu a arboretelor este 51GO 19FA 11CA 5DT 4CE 4DU 3SC 2STR 1DM,
clasa de producție medie II7, consistența medie 0,80, volumul mediu la hectar 298 m3/ha, vârsta medie
81 ani, creșterea curentă medie 5,3 m3/an/ha.
În cadrul acestei unități de producție s-au constituit 2 subunități de gospodărire:
SU.P.„A” - codru regulat - sortimente obișnuite 217,00 ha;
SU.P.„M” - păduri supuse regimului de conservare deosebită 7,78 ha;
Total 224,78 ha;
Bazele de amenajare adoptate urmăresc respectarea normelor în vigoare și a regimului silvic.

Regimul adoptat este codru. Pentru arboretele de salcâm din prima sau a doua generație, în mod
provizoriu, se adoptă regimul crâng.
Compoziția țel : cea corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure.
Tratamentul: se adoptă tratamentul tăierilor progresive iar în arboretele de salcâm s-au prevăzut
tăieri în crâng de jos.
Exploatabilitatea: Pentru arboretele cu funcții de producție și protecție (din tipul VI funcțional),
s-a adoptat vârsta exploatabilității tehnice.
Pentru arboretele cu funcții speciale și exclusive de protecție, excluse de la reglementarea
procesului de producție, nu s-au stabilit vârste ale exploatabilității, ele urmând să fie supuse regimului
de conservare deosebită.
Vârsta exploatabilității medii pentru SU.P. „A” este de 108 ani.
Ciclu: 110 ani.
Posibilitatea anuală de produse principale adoptată este de 310 mc/an;

Posibilitatea decenală totală de produse principale pentru SU.P. „A” este de 3100 mc;
Posibilitatea de produse secundare se prezintă astfel:
- Rărituri 1816 mc (182 mc/an) 85,61 ha (8,56 ha/an).
- nu au fost propuse curățiri.
- Degajări au fost prevăzute a se executa pe 2,60 ha (0,26 ha/an).
Cu tăieri de igienă se va parcurge anual o suprafață de 109,78 ha/an, urmând a se recolta un
volum anual de 97 mc/an).
Tăieri de conservare au fost prevăzute a se executa pe 4,93 ha (0,49 ha/an), urmând a se recolta
un volum de 216 mc (22 mc/an).
Pentru deceniul de aplicabilitate al amenajamentului nu s-au prevăzut lucrări de împădurire.

Fondul forestier este accesibil în proporție de 100% și nu se propune construirea a nici unui drum
autoforestier.
C.T.A.P. avizează favorabil lucrarea în forma prezentată.

5
S.C. Silvatica Forest Grup S.R.L.
AMENAJAMENTUL SILVIC AL FONDULUI

FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ
APARȚINÂND PERSOANEI FIZICE KRUGER
REINHOLD
U.P. I KRUGER REINHOLD
Șef proiect: ing. Mișcoi Marius
Teren: 2022
Redactare: 2023
Data intrării in vigoare 01.01.2023
2023
6
0. DATE GENERALE
Fondul forestier proprietate privată aparținând persoanei fizice Kruger Reinhold, județul Arad se
află pe raza U.A.T. Târnova, jud. Arad.
Fondul forestier studiat a fost organizat într-o singură unitate de producție numită U.P. I Kruger
Reinhold, împărțită în 11 parcele și 48 de unități amenajistice.
Fondul forestier se află la prima reamenajare în această formă de proprietate și nu se suprapune
cu nici o arie naturală protejată.
Unitatea de producție actuală provine prin cumpărarea de către actualul proprietar, a unor
suprafețe de fond forestier aparținând unor persoane fizice aflate în unități de producție cu amenajamente
distincte valabile până în anul 2022 (parte din U.P. I Baciș Lucreția și U.P. Wolf Gabriel) și din parcele
de fond forestier aparținând altor persoane fizice ce nu au mai fost reamenajate după retrocedare.
În prezent suprafața fondului forestier proprietate privată aparținând persoanei fizice dl. Kruger
Reinhold este gospodărită pe bază de contract prestări servicii de către Ocolul Silvic Zărandul.
1. SUPRAFAȚA FONDULUI FORESTIER
Suprafața fondului forestier studiat este de 224,78 ha conform următoarelor acte de proprietate:
- C.F. 301981/Târnova (73,87 ha),
- C.F. 301146/Târnova (9,5 ha),
- C.F. 303173/Târnova (20,2191 ha),
- C.F. 303174/Târnova (99,38 ha),
- C.F. 308357/Târnova (20,0907 ha),
- C.F. 308358/Târnova (0,6293 ha),
- C.F. 308368/Târnova (1,0909 ha).
Justificarea diferenței de suprafață
Tabelul 1.1
Suprafața ha Diferență ha JUSTIFICĂRI
+ -
Reactualiz. Reactualiz.
Docu- bază bază
mente cartografică
O.S./U.P. Mișcări cartografică
Actuală care atestă + - sau erori de Legea Legea sau erori de
proprie- determ. a
TOTAL cu acte determ. a TOTAL
18/1991 1/2000
tatea supraf. la legale supraf. la
amenaj. amenaj.
preced. preced.
UP actual 224,78 224,78 - - - - - - - - -
Date generale
Tabelul 1.2
Terenuri
Păduri și terenuri de
Goluri scoase
reîmpădurit
Amena- Supra- de Alte temporar din
Pădure cu rol de ... Compoziția arboretelor
U.P. jamen- fața împă- terenuri fondul
(ha) (ha) (fond productiv)
tul (ha) durit (ha) forestier (ha)
(ha) Protecție Producție
F M
TII T III-IV și protecție
%Bacis Lucretia
precedent 224,78 224,78 - - - - 8,28 - 216,50 *
Wolf Gabriel
I Kruger 53GO 17FA 10CA 5DT 4CE
actual 224,78 224,78 - - - - 7,78 0,00 217,00
Reinhold 4DU 3SC 2STR 2TE
7
2. PREVEDERILE ȘI REALIZĂRILE AMENAJAMENTULUI EXPIRAT
Modul în care au fost realizate prevederile din amenajamentele anterioare se prezintă astfel:
Tabelul 2.1.
Preved Împăd Produse secundare Produse Acciden- Tăieri de Tăieri de Indicede Indicede
Total
Anul (P) Degajări Curățiri Rărituri principale taleI conservare igienă recolt crest
amenaj Realiz
ha/an ha/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha mc ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an mc/an/ha mc/an/ha
(R)
Precedent P - - 0,2 2 6,76 169 1,32 232 0,12 3 100,31 85 108,71 491 * *
(2013) R - - - - 2,45 43 0,63 111 - 0 60,33 55 63,41 209
% - - - - 36 25 48 48 - - 60 65 58 43
Actual (2023) P - 0,26 - - 8,56 182 2,19 310 - - 0,49 22 109,78 96 121,28 610 2,72 5,3
* - Lipsă date deoarece fondul forestier studiat se afla într-o altă formă de proprietate la amenajarea anterioară
2.1.1. Evoluția compoziției
Tabelul 2.1.1.
Anul Specii - % -
Total
amenajării GO FA CA DT CE DU SC STR TE PIS
Precedent (2013) 44 25 13 8 4 2 - 2 2 - 100
Actual (2023) 51 19 11 5 4 4 3 2 1 - 100
2.1.2 Evoluția claselor de producție
Tabelul 2.1.2.
Anul Clase de producție -%- Clasa de
amenajării I II III IV V producție medie
Precedent (2013) 3 28 52 13 4 2.9
Actual (2023) 4 40 45 8 3 2.7
2.1.3 Evoluția densității arboretelor
Tabelul 2.1.3.
Anul Categorii de consistență -%- Consistența
Precedent (2013) 1 3 96 0,79
Actual (2023) - 2 98 0,80
8
3. STRUCTURA FONDULUI FORESTIER
Tabelul 3.1.
Fond Specii
Specificări UM
forestier Total GO FA CA CE DU SC STR TE PIS DT
A11-A13 100 53 17 10 4 4 3 2 2 - 5
Compoziția A21-A22 % 100 9 65 25 - - - - 1 - -
Total 100 51 19 11 4 4 3 2 1 - 5
A11-A13 II6 II4 III0 III8 II2 II0 II6 II0 II7 I0 II4
Clasa de
A21-A22 - III5 III0 III3 IV1 - - - - III0 - -
producție
Total II7 II4 III1 III8 II2 II0 II6 II0 II7 I0 II4
A11-A13 0,80 0,80 0,77 0,80 0,83 0,80 1,00 0,90 0,78 0,88 0,81
Consistența A21-A22 - 0,77 0,80 0,76 0,77 - - - - 0,83 - -
Total 0,80 0,80 0,77 0,80 0,83 0,80 1,00 0,90 0,78 0,88 0,81
A11-A13 mc/ 5,4 4,3 5,2 4,8 5,5 11,8 11,3 10,6 7,9 15,4 7,1
Ind. creștere
A21-A22 an/ 3,9 2,7 4,2 3,1 - - - - 16,7 - -
curentă
Total ha 5,3 4,3 5,1 4,6 5,5 11,8 11,3 10,6 8,1 15,4 7,1
A11-A13 298 297 309 185 301 717 147 342 280 354 265
Volum mc/
A21-A22 290 299 325 193 - - - - 300 - -
unitar ha
Total 298 297 311 185 301 717 147 342 280 354 265
A11-A13 80 87 92 67 76 60 21 56 63 35 64
Vârsta
A21-A22 ani 102 106 108 87 - - - - 60 - -
medie
Total 81 87 94 69 76 60 21 56 63 35 64
A11-A13 I-3%; II-2%; III-15%; IV-33%; V-37%; VI-8%; VII-2%;
Clase de
A21-A22 % V-37%; VII-63%;
vârstă
Total I-3%; II-2%; III-15%; IV-31%; V-37%; VI-8%; VII-4%;
- A11-A13 - Păduri, plantații cu reușită definitivă, regenerări naturale sau artificiale cu reușită parțială,
pentru care se reglementează recoltarea de produse principale;
- A21-A22 - Păduri, plantații cu reușită definitivă, regenerări naturale sau artificiale cu reușită parțială,
pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale.
4. ZONAREA FUNCȚIONALĂ
În conformitate cu normele tehnice de amenajare a pădurilor, corespunzător obiectivelor

ecologice, sociale și economice fixate, zonarea funcțională se prezintă astfel:
Tabelul 4.1.
Anul Tip funcțional / categoria funcțională Tip funcțional / categoria funcțională Total
amenajării II Total VI Total general
2A Grupa I 1C (1B*) 1D (1C*) Grupa II
Precedent (2013) 8,28 8,28 211,70* 4,80* 216,50 224,78
Actual (2023) 7,78 7,78 210,84 6,16 217,00 224,78
* - amenajament precedent, conform Norme Tehnice ed. 2000
5. SUBUNITĂȚI DE GOSPODĂRIRE
Tabelul 5.1.
Anul Subunități de producție/protecție (ha) Total
amenaj. A M ha
Precedent (2013) 216,50 8,28 224,78
Actual (2023) 217,00 7,78 224,78
6. BAZELE DE AMENAJARE
6.1. Regimul de gospodărire (pentru subunități în producție)
Tabelul 6.1.
Regimul de gospodărire
Suprafața tratată în regim ... (ha)
Anul amenajării
Codru
Crâng
regulat cvasigrăd grădin.
Precedent (2013) 213,40 - - 3,10
Actual (2023) 210,84 - - 6,16
6.2. Compoziția țel

Tabelul 6.2.
Amenajament SU.P. Compoziția țel
Precedent 2013 A *
M *
Actual 2023 A 44GO 22FA 6TE 5FR 5CI 4CE 4GI 3PA 2PAM 1JU 1STR 1CA 1SB 1ST
M 55FA 13GO 9TE 8CI 7PAM 4FR 3ST 1PA
* - lipsă date deoarece fondul forestier se afla într-o altă formă de proprietate la amenajarea precedentă
6.3. Tratamente
Tabelul 6.3.
Amenajament Suprafața de parcurs cu tăieri ... (ha) Total
progresive succesive rase în crâng jardinatorii grădinărite (ha)
Precedent (2013) 11,50 - 1,7 - - - 13,20
Actual (2023) 20,19 - - 1,67 - - 21,86
6.4. Vârsta exploatabilității

Tabelul 6.4.
Amenajament SU.P. Vârsta medie a exploatabilității
(ani)
Precedent (2013) A *
Actual (2023) A 108
6.5. Ciclul
Tabelul 6.5.
Amenajament SU.P. Ciclu
(ani)
Precedent (2013) A *
Actual (2023) A 110
10
7. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE
7.1. SU.P. „A” - codru regulat sortimente obișnuite
Indicatori de posibilitate tabelul 7.1.

Anul Prin intermediul creșterii indicatoare După criteriul Posibilitatea
claselor de vârstă
amenaj. Ci Q m VD/10 VE/20 VF/40 VG/60 PCi Inductiv Deductiv adoptată
Precedent2013 * * * * * * * * * * *
Actual 2023 694 0,45 0 310 972 1356 1238 310 333 328 310
7.1.1. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda creșterii indicatoare

Tabelul 7.1.1.
SPECIA GO FA CA CE DU SC STR DR DT DM TOTAL
CI 350 124 49 31 60 27 2 40 11 694
VD 3100
VD1 59 68 127
VD2 4001 426 890 539 91 5947
VD3
VD4
VE 19441
VE1 4001 426 957 539 466 91 6480
VE2 11411 6453 1235 88 256 19443
VE3
VF 27545 12863 3717 779 6632 483 1207 137 866 54229
VG 38854 13252 4611 3336 6868 483 2049 141 3746 909 74249
DD1 -7675
DD2 5566
DD3 26480
DD4 32626
DM -7675
Q 0,45
VD/10 310
VE/20 972
VF/40 1356
VG/60 1238
POSIB. 310
A : 0,0000 ; M : 0,000
CICLUL 110
SUPRAFATA TOTALA 217,0
SUPRAFATA IN GR. I FUNC.
SUPRAFATA IN GR. II FUNC.(CU TEL 2 SAU 3) 217,0
7.1.2. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda claselor de vârstă - procedeul inductiv
Tabelul 7.1.2
Volum la Volum
Unit. Suprafața Cons Urg Prm Interv Felul tăierii %
mijlocul de
Amenaj. HA Total În dec decen. (mc) extras (mc)
54 A 9,67 0,7 34 20 3 2 3259 T. progresive (însăm., pun. lumină) 1630 50
54 B 2,88 0,8 34 20 3 2 837 T. progresive (însăm., pun. lumină) 502 60
54 C 2,23 0,7 33 20 3 2 547 T. progresive (însăm., pun. lumină) 238 44
56 E 1,67 1,0 25 10 1 1 235 Crâng - tăiere de jos 235 100
56 G 0,66 0,9 34 20 3 2 294 T. progresive (însăm., pun. lumină) 147 50
130 F 3,92 0,5 26 20 2 1 838 T. progresive (pun. lumină) 418 50
Total 21,86 - - - - - 6321 - 3331 53
Indicator Posibilitate Procedeul Inductiv = 333 mc/an
11
7.1.3. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda claselor de vârstă - procedeul deductiv
Tabelul 7.1.3.
O.S. Zărandul ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE ȘI
UP I Kruger Reinhold STABILIREA POSIBILITĂȚII DUPĂ CRITERIUL CLASELOR DE VÂRSTĂ Ciclul 110 ani
SU.P. „ A” SITUAȚIE RECAPITULATIVĂ
SITUAȚIA ACTUALĂ SUPRAFAȚA PERIODICĂ I SUPRAFAȚA PERIODICĂ A II A SUPRAFAȚA PERIODICĂ
Volum inclusiv
creșterea producției Volum III IV V
Clasa
Creștere Supra- totale la mijl inter (mc) Supra-
de Suprafața Volum
curentă fața fața Creștere
vârstă Supra- Supra- Supra-
Vi Vk Vj´ Vj˝ Actual curentă Total
fața fața fața
pe 20 ani
ha mc mc ha mc mc mc mc ha mc mc mc ha ha ha
I 7,09 699 62 - - - - - 4,49 694 590 1284 - - 2,6
II 4,34 761 39 1,67 - - 235 - - - - - - - 2,67
III 33,37 13441 251 - - - - - 8 5736 940 6676 - - 25,37
IV 71,03 20132 402 - - - - - 2,12 320 80 400 39,84 23 6,07
V 79,46 23375 343 36,57 - - - - 25,34 7249 940 8189 - 17,55 -
VI 17,79 5502 61 17,79 - 5248 - - - - - - - - -
VII - - - - - - - - - - - - - - -
VIII 3,92 788 10 3,92 - 838 - - - - - - - - -
Total 217,00 64698 1168 59,95 6086 235 39,95 13999 2550 16549 39,84 40,55 36,71
Normal 59,18 39,46 39,46 39,45 39,45
Diferența 0,77 0,49 0,38 1,1 -2,74
Indicator de posibilitate prin procedeul deductiv: P2´=Vi/30+Vk/20+Vj´/10+Vj˝/20 = 328 mc/an
7.2. Urgențe de regenerare

Tabelul 7.2.1.
Subunitate Urgența Suprafața Volum total Volum de extras % de
(ha) (mc) (mc) extras
A 2 5,59 1 073 653 61
3 16,27 5 248 2 447 47
Total 21,86 6 321 3 100 49
7.3. Lucrări de îngrijire

Tabelul 7.3.1.
Suprafața de parcurs Volum de extras
Natura lucrării
Total (ha) Anual (ha) Total (mc) Anual (mc)
Rărituri 85,61 8,56 1 816 182
Curățiri - - - -
Total prod. sec. 85,61 8,56 1 816 182
Degajări 2,60 0,26 - -
Tăieri de igienă 109,78 109,78 966 97
12
7.4. Volum rezultat din tăieri de conservare
7.4.1 Volum rezultat din tăieri de conservare (SU.P. „M” - conservare deosebită)
În tabelul următor este prezentată situația suprafețelor de parcurs cu tăieri de conservare, precum
și volumul de extras :
Tabelul 7.4.1
Suprafața (ha) Volum arborete prevăzute cu TC (mc)
SU.P de Total de extras
Totală
parcurs (incl. creșt.) % mc
M 7,78 4,93 1 538 14 216
8. SUPRAFEȚE AFECTATE DE FACTORI DESTABILIZATORI ȘI MĂSURILE DE

GOSPODĂRIRE
Tabelul 8.1
Măsuri de gospodărire (ha)
Factori Grade de Suprafața
destabilizatori manifestare (ha) Tăieri de Lucrări de Completări/ T.
Rărituri Curățiri Împăd
regenerare conserv. Degajări igienă
Doborâturi de vânt slabă 2,48 - - - - - 2,48 -
Uscare slabă 128,44 11,53 3,70 34,27 - - 78,94 -
Tulpini 10-20% 43,41 5,94 - 25,34 - - 12,13 -
nesănătoase 30-50% 16,08 10,33 - - - - 5,75 -
Total 190,41 27,80 3,70 59,61 - - 99,30 -
9. SITUAȚIA LUCRĂRILOR DE ÎMPĂDURIRE, DE ASIGURARE A REGENERĂRII

NATURALE ȘI DE ÎNGRIJIRE A CULTURILOR
Tabelul 9.1.
Suprafața
Specii (ha)
Specificări efectivă
(ha) - - - - -
Împăduriri integrale -
Completări -
Total de împădurit -
Ajutorarea regenerării naturale 4,58
Îngrijirea regenerării naturale 9,48
Îngrijirea culturilor -
10. INSTALAȚII DE TRANSPORT

Accesibilitatea
Tabelul 10.1.
Accesibilitatea (%)
Specificări
Actuală La sfârșitul dec.I
Fond forestier (ca suprafață) 100 100
Posibilitatea, din care: 100 100
- produse principale 100 100
- tăieri de conservare 100 100
- produse secundare 100 100
- din tăieri de igienă 100 100
Pentru primul deceniu, în urma analizei necesităților de accesibilizare, a situației particulare a

zonei, precum și a rentabilității economice și a structurii masei lemnoase accesibilizate nu se propune
construirea a noi instalații de transport (drumuri autoforestiere).
13
11. COORDONATELE „STEREO 70” ALE PUNCTELOR CARE ÎNCADREAZĂ

SUPRAFAȚA INCLUSĂ ÎN „AMENAJAMENTUL SILVIC AL FONDULUI FORESTIER
PROPRIETATE PRIVATĂ APARȚINÂND PERSOANEI FIZICE KRUGER REINHOLD”
Nr. Coordonate STEREO '70 pct. de contur Nr. Coordonate STEREO '70 pct. de contur
Pct. X [m] Y [m] Pct. X [m] Y [m]
1 533486,714 245779,896 15 529186,989 256459,492
2 533836,981 245940,085 16 529546,600 256442,780
3 534223,713 246845,561 17 529854,970 256695,800
4 533886,011 246777,550 18 530033,300 257038,854
5 533836,625 246519,388 19 530053,278 257148,238
6 533669,467 246562,075 20 529841,790 257314,205
7 533769,077 247103,088 21 529603,281 257223,690
8 533318,932 246833,905 22 529450,774 257060,986
9 533051,745 246654,961 23 529294,533 257133,370
10 532970,269 246343,740 24 528787,479 257269,086
11 532993,956 246173,632 25 528409,981 256721,878
12 533069,559 246120,432 26 528180,839 256487,860
13 528500,180 255829,128 27 527934,764 255783,793
14 529063,849 256555,362 28 528269,944 255730,088
12. MENȚIUNI
Suprafața fondului forestier nu se suprapune cu nici o arie naturală protejată.
Reprezentanții APM și participarea acestora la conferințele de amenajare:

Conferința I de amenajare:
Reprezentanții A.P.M. Arad au fost invitați să participe la lucrările Conferinței I de amenajare,
prin adresa nr. 230/06.12.2022, dar nu s-au prezentat.
Conferința a II-a de amenajare:

Reprezentanții A.P.M. Arad au fost invitați să participe la lucrările Conferinței II de amenajare,
prin adresa nr. 58/28.02.2023, dar nu s-au prezentat.
Întocmit, Certific datele tehnice,

ing. Mișcoi Marius Expert C.T.A.P.,
ing. Popescu Octavian
14 U.P. I Kruger Reinhold

Cuprins
Proces verbal C.T.A.P. ............................................................................................................................ 2
MEMORIU DE PREZENTARE .............................................................................................................. 5
Fișa Indicatorilor de Caracterizare a Fondului Forestier ........................................................................ 18
PARTEA I - MEMORIU TEHNIC ........................................................................................................ 22
Introducere .............................................................................................................................................. 23
1. SITUAȚIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ ........................................................................... 23
Baza juridică a proprietății ..................................................................................................................... 23
1.1. Elemente de identificare a unității de producție .............................................................................. 23
1.2. Vecinătăți, limite, hotare ................................................................................................................. 24
1.3. Trupuri de pădure (bazinete) componente ....................................................................................... 24
1.4. Gospodărirea fondului forestier ....................................................................................................... 24
1.5. Terenuri acoperite cu vegetație forestieră situate în afara fondului forestier studiat ...................... 24
2. ORGANIZAREA AMENAJISTICĂ A TERITORIULUI ................................................................ 25
2.1. Constituirea unității de producție .................................................................................................... 25
2.2. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului. Borne. ............................................ 25
2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază. ............ 26
2.4. Suprafața fondului forestier ............................................................................................................. 27
2.4.1. Utilizarea fondului forestier ......................................................................................................... 27
2.4.2. Evidența fondului forestier pe destinații și deținători................................................................... 28
2.4.3. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii .................................................... 29
2.4.4. Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier (Fișa 1E)................................................... 30
2.5. Enclave ............................................................................................................................................ 33
2.6. Organizarea administrativă (districte, brigăzi și cantoane) ............................................................. 33
2.7. Ocupații și litigii .............................................................................................................................. 33
3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A FONDULUI FORESTIER ..................................................... 34
3.1. Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a
amenajamentului expirat ........................................................................................................................ 34
3.1.1. Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948 .................... 34
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 ....................................................................... 34
3.1.2.1. Evoluția bazelor de amenajare................................................................................................... 34
3.1.2.2. Reglementarea procesului de producție la amenajările anterioare ............................................ 34
3.1.2.3. Aplicarea amenajamentelor anterioare ...................................................................................... 35
3.2. Analiza critică a amenajamentului expirat ...................................................................................... 35
3.3. Concluzii privind modul de aplicare a amenajamentelor precedente .............................................. 35
4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE .......................................................... 37
4.1. Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren ..................................................... 37
4.2. Elemente generale privind cadrul natural al unității........................................................................ 37
4.2.1. Geomorfologie .............................................................................................................................. 37
4.2.2. Geologie - litologie ....................................................................................................................... 38
4.2.3. Hidrologie ..................................................................................................................................... 38
4.2.4. Climatologie ................................................................................................................................. 38
4.3. Soluri ............................................................................................................................................... 40
4.4. Tipuri de stațiune ............................................................................................................................. 46
4.4.1. Evidența tipurilor de stațiune........................................................................................................ 46
4.4.2. Descrierea tipurilor de stațiuni cu factori limitativi și măsurile de gospodărire impuse de acești
factori ...................................................................................................................................................... 47
4.5. Vegetația forestieră .......................................................................................................................... 49
4.5.1. Tipuri naturale de pădure.............................................................................................................. 49
4.5.2. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și păduri........................................................... 49
4.5.3. Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure ......................................................... 50
4.5.4. Arborete slab productive și provizorii .......................................................................................... 51
4.5.5. Structura fondului forestier........................................................................................................... 51
4.5.6. Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi ............................................................... 52
4.6. Starea fitosanitară a pădurii ............................................................................................................. 53

4.7. Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație forestieră .................................................... 53
5. STABILIREA FUNCȚIILOR ECOLOGICE, ECONOMICE ȘI SOCIALE ALE PĂDURII ȘI A
BAZELOR DE AMENAJARE .............................................................................................................. 54
5.1. Stabilirea funcțiilor ecologice, economice și sociale ale pădurii .................................................... 54
5.1.1. Obiective social - economice și ecologice ................................................................................... 54
5.1.2. Funcțiile pădurii ........................................................................................................................... 54
5.1.3. Subunități de producție/protecție constituite ................................................................................ 55
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare....................................................................................................... 55
5.2.1. Generalități ................................................................................................................................... 55
5.2.2. Regimul de gospodărire ............................................................................................................... 55
5.2.3. Compoziția țel .............................................................................................................................. 56
5.2.4. Tratamentul .................................................................................................................................. 57
5.2.5. Exploatabilitatea ........................................................................................................................... 57
5.2.6. Ciclul ............................................................................................................................................ 58
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE
GOSPODĂRIRE PENTRU ARBORETELE CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE SLAB
PRODUCTIVE ȘI AFECTATE DE FACTORI DESTABILIZATORI ................................................ 59
6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale ...................................................... 59
6.1.1. SU.P. „A” Reglementarea procesului de producție...................................................................... 59
6.1.1.1. SU.P. „A” Stabilirea posibilității de produse principale ........................................................... 59
6.1.1.1.1. SU.P. „A” Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare ...... 59
6.1.1.1.2. SU.P. „A” Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă ............... 60
6.1.1.1.3. SU.P. „A” Adoptarea posibilității .......................................................................................... 62
6.1.1.2. SU.P. „A” Recoltarea posibilității de produse principale ......................................................... 63
6.1.1.3. SU.P. „A” Prognoza posibilității de produse principale ........................................................... 64
6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție excluse de la reglementarea
procesului de producție .......................................................................................................................... 64
6.2.1. SU.P. „M” - Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție ...................... 64
6.3. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat din produse principale și tăieri de
conservare............................................................................................................................................... 65
6.4. Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor ................................................................................ 66
6.5. Produse lemnoase posibil de recoltat prin tăieri de regenerare, conservare și din lucrări de
îngrijire a arboretelor .............................................................................................................................. 67
6.6. Lucrări de regenerare și împădurire ................................................................................................ 68
6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor slab productive și provizorii .................................................. 69
6.8. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori .......................................... 69
7. ACTIVITĂȚI CONEXE GOSPODĂRIRII FONDULUI FORESTIER ........................................... 70
7.1. Recoltarea și valorificarea produselor nelemnoase ......................................................................... 70
7.1.1. Vânatul ......................................................................................................................................... 70
7.1.2. Pescuitul ....................................................................................................................................... 70
7.1.3. Alte produse ................................................................................................................................. 70
8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER, CONSERVAREA ȘI AMELIORAREA
BIODIVERSITĂȚII ............................................................................................................................... 71
8.1. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER ....................................................................................... 71
8.1.1. Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor de vânt și zăpadă ................................................. 71
8.1.2. Protecția împotriva incendiilor ..................................................................................................... 71
8.1.3. Protecția împotriva poluării industriale ........................................................................................ 71
8.1.4. Protecția împotriva bolilor și altor dăunători ............................................................................... 72
8.1.5. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală ............................................................. 72
8.1.6. Măsuri de prevenire a alunecărilor și eroziunilor......................................................................... 72
8.1.7. Măsuri în cazul apariției unor calamități naturale ........................................................................ 72
8.2 CONSERVAREA ȘI AMELIORAREA BIODIVERSITĂȚII........................................................ 73
8.2.1. Măsuri în favoarea conservării biodiversității .............................................................................. 73
8.2.2 Măsuri generale în favoarea conservării biodiversității ................................................................ 73
8.2.3. Măsuri specifice în favoarea conservării biodiversității .............................................................. 74

9. INSTALAȚII DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE .............................................. 75
9.1. Instalații de transport ....................................................................................................................... 75
9.2. Tehnologii de exploatare ................................................................................................................. 75
9.3. Construcții existente în fond forestier ............................................................................................. 76
10. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR .......................... 77
10.1. Realizarea continuității funcționale ............................................................................................... 77
10.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier......................................................................................... 77
10.2.1. Indicatori cantitativi (vârste, volume, creșteri) ........................................................................... 78
10.2.2. Indicatori calitativi...................................................................................................................... 78
10.2.3. Indicatori de caracterizare valorică ............................................................................................ 79
10.3. Analiza evoluției structurii pe clase de vârstă ............................................................................... 79
10.4. Considerații privind procesul de regenerare naturală .................................................................... 79
11. DIVERSE ......................................................................................................................................... 80
11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului și durata de valabilitate a acestuia ............................ 80
11.2. Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor executate pe parcursul valabilității
amenajamentului..................................................................................................................................... 80
11.3. Hărți anexate amenajamentului ..................................................................................................... 80
11.4. Colectivul de elaborare .................................................................................................................. 81
11.5. Bibliografie .................................................................................................................................... 81
11.6. Anexe ............................................................................................................................................. 82
11.6.1. Acte doveditoare ale proprietății ................................................................................................ 82
11.6.2. Procesul verbal al Conferinței I de amenajare ............................................................................ 82
11.6.3. Procesul verbal de recepție finală teren ...................................................................................... 82
11.6.4. Procesul verbal al Conferinței a II-a de amenajare .................................................................... 82
11.6.5. Inventarul de coordonate Stereo '70 al perimetrului ce încadrează teritoriul studiat ................. 82
11.6.6. Situația realizării amenajamentului silvic expirat, pe natură de lucrări ..................................... 82
PARTEA II - PLANURI DE AMENAJAMENT .................................................................................. 83
12. PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ ................................................................................. 84
12.1. Planuri de recoltare a produselor principale .................................................................................. 84
12.1.1. SU.P. „A” - Planuri de recoltare a produselor principale ........................................................... 84
12.1.1.1. SU.P. „A” - Evidența arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse
principale pe urgențe de regenerare ........................................................................................................ 84
12.1.1.2. SU.P. „A” - Planul decenal de recoltare a produselor principale ............................................ 84
12.1.1.3. SU.P. „A” - Recapitulația posibilității de produse principale pe grupe funcționale, specii și
tratamente ............................................................................................................................................... 85
12.2. Planul lucrărilor de conservare ...................................................................................................... 86
12.2.1. SU.P. „M” - Planul lucrărilor de conservare .............................................................................. 86
12.3. Planuri de recoltare prin lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor ........................................ 87
12.3.1. Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor ............................................................. 87
12.3.2. Recapitulația posibilității de masă lemnoasă rezultată din lucrări de îngrijire a arboretelor ..... 87
12.4. Planul lucrărilor de regenerare și împădurire ................................................................................ 88
Nu sunt prevăzute lucrări de împădurire. ............................................................................................... 88
13. PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE .... 89
13.1. Planul instalațiilor de transport necesare ....................................................................................... 89
13.2. Planul construcțiilor forestiere ...................................................................................................... 89
14. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER ............................................................. 90
14.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier......................................................................................... 90
14.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă (SU.P.„A”) ..................................................... 91
PARTEA A III-A. EVIDENȚE DE AMENAJAMENT ........................................................................ 92
15. EVIDENȚE PRIVIND DESCRIEREA PARCELARĂ ................................................................... 92
15.1. Descrierea parcelară, datele complementare și evidența lucrărilor de executat ............................ 92
15.2. Evidența arboretelor inventariate ................................................................................................ 117
15.3. Evidența arboretelor puse în valoare de ocol .............................................................................. 117
15.4. Evidența pe u.a. a arboretelor cu preexistenți.............................................................................. 117
16. EVIDENȚE PRIVIND MĂRIMEA ȘI STRUCTURA FONDULUI FORESTIER ...................... 118

16.1. Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale ......................... 118
16.2. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale .......................................................................... 119
16.3. Situația sintetică pe specii ........................................................................................................... 119
16.4. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale ................. 120
16.5. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii ....................................... 120
16.6. Structura și mărimea fondului forestier pe specii........................................................................ 121
16.7. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv 121
16.8. Structura și mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv ............................. 122
16.9. Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție (protecție) după vârstă, grupe
funcționale și specii .............................................................................................................................. 122
16.9.1. SU.P. „A” - Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție (protecție)
după vârstă, grupe funcționale și specii ............................................................................................... 122
16.9.2. SU.P. „M” - Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție (protecție)
după vârstă, grupe funcționale și specii ............................................................................................... 123
16.10. Structura și mărimea fondului forestier pe clase de exploatabilitate și specii .......................... 124
17. EVIDENȚE PRIVIND CONDIȚIILE NATURALE DE VEGETAȚIE ....................................... 126
17.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure în raport cu caracterul actual al
arboretelor ............................................................................................................................................ 126
17.2. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere .............................................................................. 126
17.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție .......................... 127
17.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziție ........................................... 127
17.5. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului ......................................... 128
17.6. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării .............................................. 128
17.7. Evidența unităților amenajistice în raport caracterul actual al tipului de pădure ........................ 128
17.8. Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi ............................................................. 129
17.9. Evidența arboretelor provizorii și slab productive ...................................................................... 129
Fișa Indicatorilor de Caracterizare a Fondului Forestier
Folosințe Suprafața (ha)

Grupa I Grupa II Total
A Păduri și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi 7,78 217,00 224,78
Păduri și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi pentru care se
A1 - 217,00 217,00
reglementează recoltarea de produse principale (Total rând A1.1.-A1.7.) din care:
A1.1- Păduri, plantații cu reușită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu
- 217,00 217,00
A1.3 reușită parțială
A1.4 - - -
cauze
A1.7 Răchitării naturale sau create prin culturi - - -
Păduri și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi pentru care nu se
A2 7,78 - 7,78
reglementează recoltarea de produse principale (Total rând A2.1-A2.5)
A2.1- Păduri, plantații cu reușită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu
7,78 - 7,78
A2.2 reușită parțială
A2.3 - - -
cauze
B Terenuri afectate gospodăririi silvice - - -
C Terenuri neproductive (stâncării, nisipuri, sărături, mlaștini, râpe, ravene) - - -
D Terenuri scoase temporar din fond forestier - - -
D1 Terenuri transmise prin acte normative altor organizații - - -
D2 Ocupații și litigii - - -
Total 224,78
Enclave Nr. enclave = - - ha
Repartiția suprafețelor din grupa I pe subgrupe și categorii funcționale

Categoria 2A - - - - - - Total
Suprafața 7,78 - - - - - - 7,78
Subunități de gospodărire
SU.P. A M T.D.I. T.D.S. Total
Supr. (ha) 217,00 7,78 - - 224,78
Ciclu (ani) 110 - - - -
Densitatea rețelelor de drumuri Accesibilitatea fondului forestier

Căi ferate La începutul La sfârșitul În
Publice Industriale Forestiere Total
forest. deceniului deceniului perspectivă
m/ha % din suprafață
- - 12,90 - 12,90 100 100 100

INDICATORUL SPECII
Total GO FA CA CE DU SC STR TE PIS DT
Păduri pentru care se reglementează GR I - - - - - - - - - - -
recoltarea de produse principale (ha) GR II 217,00 114,12 37,60 22,25 9,25 8,00 5,75 5,01 3,28 0,26 11,48
Total A1 GR I + GR II (ha) 217,00 114,12 37,60 22,25 9,25 8,00 5,75 5,01 3,28 0,26 11,48
TOTAL U.P. A1+A2 (ha) 224,78 114,87 42,64 24,18 9,25 8,00 5,75 5,01 3,34 0,26 11,48
Proporția speciilor A1 100 53 17 10 4 4 3 2 2 - 5
% U.P. 100 51 19 11 4 4 3 2 1 - 5
Clasa de producție medie A1 II6 II4 III0 III8 II2 II0 II6 II0 II7 I0 II4
U.P. II7 II4 III1 III8 II2 II0 II6 II0 II7 I0 II4
Consistența medie A1 0,80 0,80 0,77 0,80 0,83 0,80 1,00 0,90 0,78 0,88 0,81
U.P. 0,80 0,80 0,77 0,80 0,83 0,80 1,00 0,90 0,78 0,88 0,81
Vârsta medie A1 80 87 92 67 76 60 21 56 63 35 64
(ani) U.P. 81 87 94 69 76 60 21 56 63 35 64
Fond lemnos total A1 64698 33846 11605 4112 2786 5736 847 1715 917 92 3042
(mc) U.P. 66951 34070 13244 4484 2786 5736 847 1715 935 92 3042
Volum lemnos pe ha A1 298 297 309 185 301 717 147 342 280 354 265
(mc/ha) U.P. 298 297 311 185 301 717 147 342 280 354 265
Indice de creștere curentă A1 5,4 4,3 5,2 4,8 5,5 11,8 11,3 10,6 7,9 15,4 7,1
(mc/an/ha) U.P. 5,3 4,3 5,1 4,6 5,5 11,8 11,3 10,6 8,1 15,4 7,1
Pos. anuală din produse princ. mc/an 310 147 22 85 38 - 17 - 1 - -
Pos. anuală din produse secundare mc/an 182 78 8 29 10 - 18 14 1 - 24
din care rărituri mc/an 182 78 8 29 10 - 18 14 1 - 24
Volum de recoltare prin TC mc/an 22 1 14 7 - - - - - - -
Total posibilitate mc/an 514 226 44 121 48 - 35 14 2 - 24
Indici de recoltare Principale Secundare Conservare Total
(mc/an/ha) 1,38 0,81 0,10 2,29
Lucrări de Lucra- Degajări Curățiri Rărituri Tăieri de igienă Lucrări de conservare

îngrijire rea ha ha mc ha mc ha mc ha mc
și conser- Total 2,60 - - 85,61 1 816 109,78 966 4,93 216
vare Anual 0,26 - - 8,56 182 109,78 97 0,49 22
Total - - - - - - - - -
Specia
Lucrări de hectare
împădurire Integrale - - - - - - - - - -
(ha) Completări - - - - - - - - - -
Total - - - - - - - - - -
STRUCTURA SUPRAFEȚELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de vârstă I (1-20) II (21-40) III (41-60) IV (61-80) V (81-100) VI (>100) Total
Păduri(A11-A13) 7,09 3 4,34 2 33,37 15 71,03 33 79,46 37 21,71 10 217,00 100
Păduri(A21-A22) - - - - - - - - 2,85 37 4,93 63 7,78 100
Total (A11-A22) 7,09 3 4,34 2 33,37 15 71,03 31 82,31 37 26,64 12 224,78 100

O.S: Zărandul
U.P:I Kruger Reinhold
SU.P.: „A” - codru regulat, sortimente obișnuite
Ciclul: 110 ani
INDICATORUL SPECII
Total GO FA CA CE DU SC STR TE PIS DT
Păduri pentru care se reglementează GR I - - - - - - - - - - -
recoltarea de produse principale (ha) GR II 217,00 114,12 37,60 22,25 9,25 8,00 5,75 5,01 3,28 0,26 11,48
Total (ha) 217,00 114,12 37,60 22,25 9,25 8,00 5,75 5,01 3,28 0,26 11,48
Proporția speciilor % 100 53 17 10 4 4 3 2 2 - 5
Clasa de producție medie - II6 II4 III0 III8 II2 II0 II6 II0 II7 I0 II4
Consistența medie - 0,80 0,80 0,77 0,80 0,83 0,80 1,00 0,90 0,78 0,88 0,81
Vârsta medie ani 80 87 92 67 76 60 21 56 63 35 64
Fond lemnos total mc 64698 33846 11605 4112 2786 5736 847 1715 917 92 3042
Volum lemnos pe ha mc/ha 298 297 309 185 301 717 147 342 280 354 265
Indice de creștere curentă mc/an/ha 5,4 4,3 5,2 4,8 5,5 11,8 11,3 10,6 7,9 15,4 7,1
Indice de creștere indicatoare mc/an/ha 3,2 3,1 3,3 2,2 3,4 7,5 5,4 3,4 7,7 3,5
Pos. anuală din produse principale mc/an 310 147 22 85 38 - 17 - 1 - -
Pos. anuală din produse secundare mc/an 182 78 8 29 10 - 18 14 1 - 24
din care: rărituri mc/an 182 78 8 29 10 - 18 14 1 - 24
Total posibilitate mc/an 492 225 30 114 48 - 35 14 2 - 24
Indici de recoltare Principale Secundare Total
(mc/an/ha) 1,43 0,84 2,27

Clasa de vârstă I II III IV V VI VII și peste Total
Suprafața (ha) 7,09 4,34 33,37 71,03 79,46 17,79 3,92 217,00
% 3 2 15 33 37 8 2 100
Volumul (mc) 699 761 13 441 20 132 23 375 5 502 788 64 698
% 1 1 21 31 36 9 1 100

V1 3100 V1' 16341 V1'' 23235 V1''' 34579
V2 19441 V2' 31375 V2'' 42989 V2''' 38803
V3 34475 V3' 51129 V3'' 47213 V3''' 54600
V4 54229 V4' 55353 V4'' 63010 V4''' 55381
V5 58453 V5' 71150 V5'' 63791 V5''' 55381
V6 74250 V6' 71931 V6'' 63791 V6''' 56017
Q 0.4 Q' 2.3 Q'' 2.6 Q''' 2
m 0 m' 1.2 m'' 1.2 m''' 1.1
P 310 P' 814 P'' 841 P''' 786

O.S: Zărandul
U.P: I Kruger Reinhold
SU.P.: „M” - păduri supuse regimului de conservare deosebită
INDICATORUL SPECII
Total FA CA GO TE
Păduri pentru care nu se reglementează GR I 7,78 5,04 1,93 0,75 0,06
recoltarea de produse principale (ha) GR II - - - - -
Total (ha) 7,78 5,04 1,93 0,75 0,06
Proporția speciilor % 100 65 25 9 1
Clasa de producție medie - III5 III3 IV1 III0 III0
Consistența medie - 0,77 0,76 0,77 0,80 0,83
Vârsta medie ani 102 108 87 106 60
Fond lemnos total mc 2253 1639 372 224 18
Volum lemnos pe ha mc/ha 290 325 193 299 300
Indice de creștere curentă mc/an/ha 3,9 4,2 3,1 2,7 16,7
Pos. anuală din tăieri de conservare mc/an 22 14 7 1 -
Pos. anuală din produse secundare mc/an - - - - -
din care: rărituri mc/an - - - - -
Total posibilitate mc/an 22 14 7 1 -
Indici de recoltare Conservare Secundare Total
(mc/an/ha) 2,83 - 2,83

Clasa de vârstă I II III IV V VI VII și peste Total
Suprafața (ha) - - - - 2,85 - 4,93 7,78
% - - - - 37 - 63 100
Volumul (mc) - - - - 800 - 1 453 2 253
% - - - - 36 - 64 100
1. SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE
5. STABILIREA FUNCȚIILOR ECOLOGICE, ECONOMICE ȘI SOCIALE ALE PĂDURII ȘI A
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE
GOSPODARIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE
7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ÎN AFARA LEMNULUI
8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER
9. INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII
FORESTIERE
10. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR
11. DIVERSE

Introducere
Obiectul prezentei lucrări îl constituie amenajarea fondului forestier ce aparține persoanei fizice
dl. Kruger Reinhold, conform contractului nr. 19 din 31.10.2022, încheiat cu S.C. SILVATICA FOREST
GRUP S.R.L., abilitată pentru astfel de lucrări de către Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură
din cadrul M.M.A.P. prin Atestatul nr. 86 din 30/06/2020.
Prezentul proiect de amenajament al fondului forestier aflat în posesia beneficiarului amintit în
paragraful anterior și gospodărit în cadrul Ocolului Silvic Zărandul, urmărește asigurarea continuității
funcțiilor de protecție și de producție, astfel încât să se asigure în mod permanent condiții normale de
mediu și valorificarea superioară a materialului lemnos, cu respectarea strictă a regimului silvic. În acest
fel, pădurea luată în studiu este tratată ca o unitate de producție și protecție (echivalentă celor existente
în structura R.N.P.), pentru care reglementarea procesului de bioproducție și bioprotecție se face în mod
similar.
Planurile de exploatare și cultură au fost întocmite pentru următorii 10 ani iar proiectul conține
prevederi ce asigură continuitatea funcțională și în viitor.
1. SITUAȚIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ
Baza juridică a proprietății
Suprafața fondului forestier studiat și gospodărit în cadrul unității de producție U.P. I Kruger
Reinhold, județul Arad - este de 224,78 ha, ca efect a Legii 18/1991, Legii nr.1/2000 și a Legii nr.
169/1997 privind reconstituirea dreptului de proprietate, prin Hotărârile Comisiei Județene pentru
stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor emise în baza Legii și în temeiul următoarelor acte
de proprietate:
- C.F. 301981/Târnova (73,87 ha);
- C.F. 301146/Târnova (9,5 ha);
- C.F. 303173/Târnova (20,2191 ha);
- C.F. 303174/Târnova (99,38 ha);
- C.F. 308357/Târnova (20,0907 ha);
- C.F. 308358/Târnova (0,6293 ha);
- C.F. 308368/Târnova (1,0909 ha).
Documentele de proprietate sunt prezentate în documentația atașată prezentului proiect.
Fondul forestier studiat se află la prima reamenajare în această formă de proprietate.
1.1. Elemente de identificare a unității de producție
Fondul forestier proprietate privată aparținând persoanei fizice dl. Kruger Reinhold, județul
Arad, organizat în U.P. I Kruger Reinhold, a făcut parte, înainte de retrocedarea către actualul proprietar,
din punct de vedere al administrației silvice de stat, conform actelor de proprietate, din cadrul Direcției
Silvice Arad, astfel:
x Ocolul Silvic Ineu, U.P. VI Cigher (parcelele 129-132, 141, 142) - suprafața ce face obiectul
reamenajării este de 141,41 ha;
x Ocolul Silvic Târnova, U.P. V Agriș (parcelele 52-56) - suprafața care face obiectul reamenajării
este de 83,37 ha.
Din punct de vedere administrativ-teritorial, suprafața luată în studiu se află pe raza U.A.T.:
Târnova, județul Arad
În prezent suprafața fondului forestier proprietate privată aparținând persoanei fizice dl. Kruger
Reinhold este gospodărită pe bază de contract prestări servicii de către Ocolul Silvic Zărandul.

1.2. Vecinătăți, limite, hotare
Unitatea de producție I Kruger Reinhold, are limitele, hotarele și vecinătățile prezentate în tabelul
de mai jos:
Tabelul 1.2.1.
Puncte Vecinătăți Limite pădure Hotare unitate
card Felul Denumirea Natura Denumirea
Tr. Agriș
N Fond forestier de stat (O.S Criș) naturală culme naturală culme
E Fond forestier privat artificială limită de proprietate artificială limită de proprietate
S Fond forestier privat naturală Valea Almașului naturală Valea Almașului
V Fond forestier de stat (O.S Criș) artificială limită de proprietate artificială limită de proprietate
Tr. Vl. Milovei
N Fond forestier de stat (O.S Criș) artificială limită de proprietate artificială limită de proprietate
E Fond forestier de stat (O.S Criș) artificială limită de proprietate artificială limită de proprietate
S Fond forestier privat naturală culme naturală culme
V Fond forestier privat naturală culme naturală culme
Limitele fondului forestier cu terenurile vecine sunt marcate cu vopsea roșie. Marcajul s-a
executat de către personalul de teren al Ocolului Silvic Zărandul.
1.3. Trupuri de pădure (bazinete) componente
Fondul forestier al U.P. I Kruger Reinhold este grupat în bazinete de pădure a căror denumire,
parcele componente, suprafață și distanță medie până la localitatea cea mai apropiată sunt prezentate în
tabelul următor:
Tabelul 1.3.1.
Distanța medie
Trupuri de pădure Parcele Suprafața Localitatea cea mai
până la localitate
(bazinete) componente ha apropiată
(km)
Tr. Agriș 52-56 83,37 Agrișul Mare 3,3
Tr. Vl. Milovei 129-132, 141, 142 141,41 Nadăș 10,0
- - 224,78 - -
1.4. Gospodărirea fondului forestier
Gospodărirea fondului forestier se face, la data redactării prezentului amenajament silvic, pe bază
de contract prestări servicii în cadrul Ocolului Silvic Zărandul.
1.5. Terenuri acoperite cu vegetație forestieră situate în afara fondului forestier

studiat
În afara fondului forestier proprietate privată aparținând persoanei fizice dl. Kruger Reinhold, în
interiorul limitelor proprietății, nu se mai află și alte terenuri cu vegetație forestieră, dar în imediata
vecinătate se mai află și alte terenuri cu vegetație forestieră aparținând altor proprietari (statul român,
persoane fizice sau juridice), materializate pe harta amenajistică ca vecinătăți.

2.1. Constituirea unității de producție
Propus prin tema de proiectare și confirmat în Conferința I de amenajare nr. 237 din 09.12.2022,
amenajamentul fondului forestier ce aparține persoanei fizice dl. Kruger Reinhold va fi tratat în cadrul
unei unități de producție numite U.P. I Kruger Reinhold.
Unitatea de producție actuală provine prin cumpărarea de către actualul proprietar, a unor
suprafețe de fond forestier parte din alte două unități de producție (U.P. I Baciș Lucreția și U.P. Wolf
Gabriel) aparținând unor persoane fizice și din parcele de fond forestier aparținând altor persoane fizice.
2.2. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului. Borne.
Situația constituirii parcelarului și subparcelarului la amenajarea actuală este prezentată în

următorul tabel:
Tabelul 2.2.1
Anul Nr. Nr. Întinderea minimă Întinderea maximă Media Nr.
ame- par- u.a. Parcela Subparcela Parcela Subparcela Parc. U.A. borne
naj. cele nr ha nr ha nr ha nr ha ha ha
2023 11 48 52 5,75 56 B 0,08 130 38,85 141 B 20,53 20,43 4,68 23
Suprafața medie a subparcelei la amenajarea actuală este de 4,68 ha.

Materializarea parcelarului s-a făcut de către personalul de teren al ocolului silvic cu vopsea roșie
(semnul „I” pe limitele de parcelă și „H” pe limita de proprietate) în conformitate cu Normele Tehnice
de amenajare a pădurilor.
Subparcelarul a suferit unele modificări datorate lucrărilor executate între cele două amenajări.
Subparcelele care nu au suferit modificări și-au păstrat în mare măsură, indicativele alfabetice din
amenajamentul anterior. Subparcelarul a fost materializat de către proiectant cu vopsea roșie, prin
pichetaj - linii orizontale și inele pe arbori, la intersecția acestuia cu limitele parcelare sau a limitelor
subparcelare între ele.
La intersecția limitelor de parcelă, la intersecția acestora cu liziera pădurii, la limita dintre fondul
forestier și la schimbările de aliniamente, s-au amplasat borne din beton, materializate pe arborii cei mai
apropiați prin trei cercuri alterne între ele (două de culoare roșie și unul de culoare albă) și un patrulater
în interiorul căruia s-a înscris numărul de ordine al U.P. (cu cifre romane) și numărul de ordine al bornei
(în cifre arabe).
S-au păstrat astfel, cu indicativele de la amenajarea precedentă, 20 borne numerotate astfel: 83,
83bis, 84bis, 84-87, 87bis, 88, 88bis, 89bis, 90bis, 91, 287-292 și 311. Au mai fost amplasate 3 borne
noi: 286bis, 291bis și 311bis.
Obligația ocolului silvic este aceea de a păstra bornele astfel amplasate în bună stare, să
reîmprospăteze vopseaua, dacă aceasta în decursul celor 10 ani de valabilitate a amenajamentului se
degradează și să amplaseze borne de beton acolo unde acestea au fost distruse și unde s-au amplasat
borne noi.
Corespondența dintre parcelarul și subparcelarul de la amenajarea actuală și cea precedentă este
Tabelul 2.2.2.
U.A. Amenajament Precedent Suprafața U.A. Amenajament Precedent Suprafața
O.S. U.P. U.A. ha O.S. U.P. U.A. ha
52 B Zarandul Baciș Lucreția 52 B 5,75 54 A Zarandul Baciș Lucreția 54 A+%B 9,67
53 A Zarandul Baciș Lucreția 53 A 3,69 54 B Zarandul Baciș Lucreția %54 B 2,88
53 B Zarandul Baciș Lucreția 53 B 2,48 54 C Zarandul Baciș Lucreția 54 C 2,23
53 C Zarandul Baciș Lucreția %53 C 7,86 54 D Zarandul Baciș Lucreția 54 D+%E 8,21
53 D Zarandul Baciș Lucreția 53 D+%C 10,28 54 E Zarandul Baciș Lucreția %54 E 0,71
53 E Zarandul Baciș Lucreția 53 E 0,80 55 A Zarandul Baciș Lucreția 55 A 0,40

U.A. Amenajament Precedent Suprafața U.A. Amenajament Precedent Suprafața
O.S. U.P. U.A. ha O.S. U.P. U.A. ha
55 B Zarandul Baciș Lucreția 55 B 0,83 130 F Criș Wolf Gabriel %130 F 3,92
55 C Zarandul Baciș Lucreția 55 C 4,27 131 A Criș Wolf Gabriel 131 A 6,77
55 D Zarandul Baciș Lucreția 55 D 0,92 131 B Criș Wolf Gabriel 131 B 2,37
55 E Zarandul Baciș Lucreția 55 E 0,86 131 C Criș Wolf Gabriel 131 C 5,40
56 A Zarandul Baciș Lucreția 56 A 0,39 131 D Criș Wolf Gabriel 131 H 1,70
56 B Zarandul Baciș Lucreția 56 B 0,08 131 E Criș Wolf Gabriel 131 D+E+F 9,68
56 D Zarandul Baciș Lucreția 56 D 2,96 131 F Criș Wolf Gabriel 131 G 3,70
56 E Zarandul Baciș Lucreția 56 E 1,67 132 A Criș Wolf Gabriel 132 A+C 10,78
56 F Zarandul Baciș Lucreția 56 F 15,77 132 B Criș Wolf Gabriel 132 B 2,88
56 G Zarandul Baciș Lucreția 56 G 0,66 141 A Criș Wolf Gabriel %141 A+G 5,28
129 A Criș Wolf Gabriel 129 D 1,23 141 B Criș pers fizice 140%, 141% 20,53
129 B Criș Wolf Gabriel 129 B+%A 4,23 141 C Criș Wolf Gabriel %141 A 1,52
129 C Criș Wolf Gabriel 129 C 9,75 142 A Criș Wolf Gabriel 142 A 2,12
129 D Criș Wolf Gabriel 129 E+%A 2,04 142 B Criș Wolf Gabriel 142 B 0,63
130 A Criș Wolf Gabriel 130 A 8,62 142 C Criș Wolf Gabriel 142 C 1,73
130 B Criș Wolf Gabriel 130 B+E+%C 9,02 142 D Criș Wolf Gabriel 142 D 2,22
130 C Criș Wolf Gabriel 130 C%+D 12,47 142 E Criș Wolf Gabriel 142 E 8,00
130 D Criș Wolf Gabriel %130 F 2,60 TOTAL 224,78
130 E Criș Wolf Gabriel 130 G 2,22
2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor
de bază.
Pentru determinarea suprafețelor și întocmirea hărților s-au folosit planuri la scara 1:5.000, cu
echidistanța curbelor de nivel 5 m, editate de I.G.F.C.O.T. în anul 1977, foi volante. S-au folosit și
ortofotoplanuri scara 1:1.000 precum și planuri din satelit în sistemul de coordonate Stereo `70.
Nomenclatura planurilor utilizate pentru determinarea suprafețelor din cadrul U.P. este
următoarea: L-34-68-A-b-4-III, IV, L-34-68-A-d-2-I, L-34-68-B-c-2-III, L-34-68-B-c-2-IV, L-34-68-
B-c-4-I.
Situația lor împreună cu suprafața aferentă fiecărui trapez este redată în tabelul următor:
Tabelul 2.3.1
Nr. Suprafața aferentă
Indicativ plan Parcele (unități amenajistice) aferente
crt. ha
52 B%, 53 A, 53 B, 53 C, 53 D, 53 E, 54 A%, 54 B, 54 C, 54 D, 54 E, 55 A,
1 L-34-68-A-b-4-III 81,97
55 B, 55 C, 55 D, 55 E, 56 A, 56 B, 56 D, 56 E, 56 F, 56 G
2 L-34-68-A-b-4-IV 54 A% 0,01
3 L-34-68-A-d-2-I 52 B% 1,40
130 B%, 130 C%, 130 D, 130 F%, 131 A, 131 B%, 131 C%, 131 D%, 131 E,
4 L-34-68-B-c-2-III 56,06
131 F, 132 A%, 132 B, 141 B%, 142 E%
129 A, 129 B, 129 C, 129 D, 130 A, 130 B%, 130 C%, 130 E, 130 F%, 131
5 L-34-68-B-c-2-IV B%, 131 C%, 131 D%, 141 A, 141 B%, 141 C, 142 A, 142 B, 142 C, 142 D, 84,34
142 E%
6 L-34-68- B-c-4-I 132 A% 1,00
Total U.P. 224,78
Pentru reambularea planurilor de bază au fost executate, prin metode G.P.S., măsurători
totalizând 13,85 km și 554 puncte.
Planurile astfel echipate împreună cu ortofotoplanurile au constituit materialul cartografic pe care
s-au determinat suprafețele (prin scanare-digitizare) și după care s-au întocmit hărțile ce însoțesc
prezentul amenajament.

2.4. Suprafața fondului forestier
Suprafața fondului forestier din această U.P. este de 224,78 ha. În Tabelul 1E este prezentată
evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier.
Determinarea suprafețelor s-a făcut prin vectorizarea planurilor de bază și a ortofotoplanurilor
după următoarea metodologie de lucru, impusă de necesitatea controlului riguros al măsurătorilor:
- vectorizarea elementelor de sprijin (văi, culmi, drumuri, liziere, etc) pe care au fost materializate
în teren limitele de O.S, U.P. sau de parcelă;
- materializarea prin vectorizare a parcelarului și subparcelarului sprijinită pe o rețea de puncte
fixe (ușor de identificat în teren dar și pe planuri și ortofotoplanuri), determinate prin măsurători, folosite
pentru suprapunerea ortofotoplanurilor pe planurile de bază cu curbe de nivel, ambele aduse la scara
1:1.000;
- compensarea suprafețelor parcelare (determinate pe planurile de bază asamblate la scara
1:1.000) pe trapeze;
- determinarea suprafețelor pe unități amenajistice;
- compensarea suprafețelor u.a. pe parcele sau grupuri de parcele.
Vectorizările și compensările s-au executat în cadrul toleranțelor admise de instrucțiunile în
vigoare.
Suprafețele au fost determinate cu o precizie de „metrii pătrați” dar înscrierile în fișele de
descriere parcelară s-au făcut rotunjite la 0,01 ha așa cum prevăd Normele Tehnice de amenajare în
vigoare.
Utilizarea fondului forestier al U.P. este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 2.4.1.1.
Categorii de folosință Suprafața
HA %
A. Păduri și terenuri destinate împăduririi, din care: 224,78 100
- Păduri, regenerări nat. cu reuș. def., plantații 224,78 100
TOTAL U.P. 224,78 100
Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale este prezentată

detaliat în tabelele 16.1., 16.2. respectiv în subcapitolele 2.4.2., 2.4.3. precum și în fișa indicatorilor de
bază.

2.4.2. Evidența fondului forestier pe destinații și deținători
Tabelul 2.4.2.1.
Nr. Denumirea Indicatorilor Total
Crt. HA
1. FONDUL FORESTIER TOTAL (P ) 224,78
1.1. Terenuri acoperite cu pădure (PD ) 224,78
1.1.1. - Rășinoase (PDR) 8,26
1.1.2. - Foioase (PDF) 216,52
1.1.3. - Răchitării (cultivate și naturale) (PDS) -
1.2. Terenuri care servesc nevoilor de cultură (PC ) -
1.2.1. - Pepiniere (PCP) -
1.2.2. - Plantaje (PCJ) -
1.2.3. - Colecții dendrologice (PCD) -
1.3. Terenuri care servesc nevoilor de producție silv. (PS ) -
1.3.1. - Arbuști fructiferi (culturi specializate) (PSZ) -
1.3.2. - Terenuri pentru hrana vânatului (PSV) -
1.3.3. - Ape curgătoare (PSR) -
1.3.4. - Ape stătătoare (PSL) -
1.3.5. - Păstrăvării (PSP) -
1.3.6. - Fazanerii (PSF) -
1.3.7. - Crescătorii animale cu blană fină (PSB) -
1.3.8. - Centre fructe de pădure (PSD) -
1.3.9. - Puncte achiziții fructe, ciuperci (PSU) -
1.3.10. - Ateliere de împletituri (PSI) -
1.3.11. - Secții și puncte apicole (PSA) -
1.3.12. - Uscătorii și depozite semințe (PSS) -
1.3.13. - Ciupercării (PSC) -
1.4. Terenuri care servesc nevoilor de admin. forest. (PA ) -
1.4.1. - Spații de producție silvică și cazare pers. silv.(PAS) -
1.4.2. - Căi ferate forestiere (PAF) -
1.4.3. - Drumuri forestiere (PAD) -
1.4.4. - Linii de pază contra incendiilor (PAP) -
1.4.5. - Depozite forestiere (PAZ) -
1.4.6. - Diguri (PAG) -
1.4.7. - Canale (PAC) -
1.4.8. - Alte terenuri (PAA) -
1.5. Terenuri afectate împăduririi (PT ) -
1.5.1. - Clasa de regenerare (PTR) -
1.5.2. - Terenuri intrate legal în fond forestier (PTF) -
1.6. Terenuri neproductive (PN ) -
1.6.1. - Stâncării, abrupturi (PNS) -
1.6.2. - Bolovănișuri, pietrișuri (PNP) -
1.6.3. - Nisipuri (zburătoare și marine) (PNN) -
1.6.4. - Râpe - Ravene (PNR) -
1.6.5. - Straturi cu crustă (PNC) -
1.6.6. - Mocirle - Smârcuri (PNM) -
1.6.7. - Gropi de împrumut și depuneri sterile (PNG) -
1.7. Fâșie frontieră (PF ) -
1.8. Terenuri scoase temporar din fond forest. nereprimite (PT ) -

2.4.3. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii
Tabelul 2.4.3.1.
Nr. Denumirea Indicatorilor Total
Crt. HA
1. FONDUL FORESTIER TOTAL (rând 2+33) 224,78
2 Suprafața pădurilor Total (rând 3+10) 224,78
3 RĂȘINOASE 8,26
4 Molid -
5 - din care: în afara arealului -
6 Brad -
7 Duglas 8,00
8 Larice -
9 Pini 0,26
10 FOIOASE (rând 11+12+15+21) 216,52
11 Fag 42,64
12 Stejari 137,27
13 - pedunculat 4,73
14 - gorun 114,87
15 DIVERSE SPECII TARI 33,27
16 - salcâm 5,75
17 - paltin -
18 - frasin 0,65
19 - cireș 0,57
20 - nuc -
21 DIVERSE SPECII MOI 3,34
22 - Tei 3,34
23 - Plop -
24 - din care: plopi euramericani -
25 - Sălcii -
26 - din care: în Lunca și Delta Dunării -
27 ALTE TERENURI - TOTAL -
28 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURĂ -
SILVICĂ
29 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE -
PRODUCȚIE SILVICĂ
30 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE -
ADMINISTRARE FOREST.
31 TERENURI AFECTATE ÎMPĂDURIRII -
32 - din care: în clasa de regenerare -
33 TERENURI NEPRODUCTIVE -
34 FÂȘIE FRONTIERĂ -
35 TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL -
FORESTIER
2.4.4. Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier (Fișa 1E)
Acest tabel conține situația actuală a parcelarului, cu titlurile de proprietate. În cazul modificărilor de suprafață prin intrări sau ieșiri din fondul
forestier, el va fi completat de către ocolul silvic care administrează fondul forestier.
Modificări în suprafața Scoateri temporare Semnă

Documentul de aprobare Scopul modificării, denumirea unității de la care provine terenul fondului forestier din fond forestier tură
Nr. Parcele (unități
sau beneficiarul scoaterii definitive sau temporare din fondul (ha) (ha) șef
crt. amenajistice)
52 B,53 A, B, C, D, E,
Intabulare drept de proprietate, cumpărare, dobândit prin 54 A, B, C, D, E, 55
1 CF 301981 25.10.2019 73,8700 73,8700
Convenție A, B, C, D, E, 56 A, B,
E, F%, G
Intabulare drept de proprietate, cumpărare, dobândit prin
2 CF 301146 25.10.2019 56 D, 56 F% 9,5000 83,3700
Convenție
Intabulare drept de proprietate, cumpărare, dobândit prin 142 A, B, C, D, E, 141
3 CF 303173 21.09.2017 20,2191 103,5891
Convenție A%, B%, C%
Intabulare drept de proprietate, cumpărare, dobândit prin 129 A, B, C, D, 130 A,
Convenție B, C, D, E, F, 131 A,
4 CF 303174 21.09.2017 99,3800 202,9691
B, C
D, E, F, 132 A, B
5 CF 308357 30.09.2020 140 %, 141% 20,0907 223,0598
Convenție
6 CF 308358 30.09.2020 141 B% 0,6293 223,6891
Convenție
7 CF 308368 21.09.2017 141 A%, B%, C% 1,0909 224,7800
Convenție
Total Amenajamente precedente 224,7800
52 B 5,75
53 A 3,69
53 B 2,48
53 C 7,86
53 D 10,28
53 E 0,80
54 A 9,67
54 B 2,88
54 C 2,23
54 D 8,21
601
602

crt. amenajistice)
54 E 0,71
55 A 0,40
55 B 0,83
55 C 4,27
55 D 0,92
55 E 0,86
56 A 0,39
56 B 0,08
56 D 2,96
56 E 1,67
56 F 15,77
56 G 0,66
129 A 1,23
129 B 4,23
129 C 9,75
129 D 2,04
130 A 8,62
130 B 9,02
130 C 12,47
130 D 2,60
130 E 2,22
130 F 3,92
131 A 6,77
131 B 2,37
131 C 5,40
131 D 1,70
131 E 9,68
131 F 3,70
132 A 10,78
132 B 2,88
141 A 5,28
141 B 20,53
141 C 1,52
142 A 2,12
crt. amenajistice)
142 B 0,63
142 C 1,73
142 D 2,22
142 E 8,00
Total Amenajament ediția 2023 224,78
603
2.5. Enclave
În cuprinsul fondului forestier studiat nu există enclave.
2.6. Organizarea administrativă (districte, brigăzi și cantoane)
Fondul forestier al U.P. este arondat pe districte și cantoane conform tabelului de mai jos:
Tabelul 2.6.1.
District/Brigadă Canton Silvic Suprafața
Parcele componente
(Număr și denumire) (Număr și denumire) ha
1 Highiș 6 Milovei 129-132, 141, 142 141,41
2 Cladova 5 Valea Mare 52-56 83,37
Total U.P. - - 224,78
Prezenta arondare este dată de ocol la nivelul anului în care s-a făcut amenajarea. Ea va fi
revizuită în funcție de necesități, în raport cu dinamica lucrărilor și de alte elemente de ordin
administrativ.
2.7. Ocupații și litigii
În cadrul fondului forestier studiat nu există unități amenajistice încadrate la ocupații și litigii.
3.1. Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la

3.1.1. Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul

1948
Deoarece unitatea de producție actuală provine în urma retrocedărilor a unor mici suprafețe din
alte două unități de producție, nu se poate face o analiză clară a istoricului fondului forestier analizat.
Totuși, rezultatul modului de gospodărire din trecut, în general este evidențiat de proveniența din lăstari
a aproape jumătate din arborete și scăderea productivității pădurilor prin cărpinizare, obținerea unor
arborete cu structuri orizontale și verticale necorespunzătoare și deteriorarea stațiunilor.
Cea mai mare parte din păduri au fost tratate în crâng simplu sau crâng cu rezerve explicând
astfel proveniența din lăstari și structura etajată a multor arborete. S-au executat tăieri intense în anii de
după primul război mondial și în cursul celui de-al doilea, fapt reflectat în structura actuală pe clase de
vârstă. Puținele arborete de fag existente au fost exploatate și regenerate înainte de anul 1918.
În anul 1948, în baza Articolului 7 din Constituția țării, pădurile au intrat în patrimoniul statului
și apoi au început să fie gospodărite după principii unitare prin MUFG Ineu.
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948
Prin naționalizarea din 1948 toate pădurile au trecut în proprietatea statului român urmând ca
gospodărirea acestora să se facă pe baza unor amenajamente silvice întocmite de către organisme
specializate din cadrul Ministerului Silviculturii. În acest scop au fost elaborate primele „instrucțiuni de
amenajare a pădurilor” – 1948 – în baza unor prevederi ale Constituției și ale Codului Silvic.
Până la întocmirea primului amenajament care a intrat în vigoare în anul 1951, pădurile au fost
gospodărite în baza unor studii sumare de exploatare. Prevederile primului amenajament au fost doar
parțial respectate. În această perioadă s-au făcut recoltări de produse principale, lucrări de îngrijirea
arboretelor și împăduriri pe întreaga clasă de regenerare.
3.1.2.1. Evoluția bazelor de amenajare
Bazele de amenajare adoptate de-a lungul amenajamentelor expirate pentru aceste păduri sunt:
- Regimul: codru;
- Exploatabilitatea : tehnică, de protecție;
- Ciclu: 100 ani;
Tratamente aplicate: tăieri succesive și progresive, tăieri rase de refacere și substituire și
tăieri combinate.
3.1.2.2. Reglementarea procesului de producție la amenajările anterioare
Deoarece actualele păduri provin în urma unor retrocedări în baza Legii 1/2000 și 247/2005, din
bucăți ale unor alte unități de producție gospodărite unitar, nu se poate face o analiză a evoluției
reglementării procesului de producție la amenajamentele anterioare strict pentru suprafața studiată.
3.1.2.3. Aplicarea amenajamentelor anterioare
Deoarece actualele păduri provin în urma unor retrocedări în baza Legii 1/2000 și 247/2005, din
bucăți ale unor alte unități de producție gospodărite unitar, nu se poate face o analiză a aplicării
amenajamentelor anterioare strict pentru suprafața studiată.
Tabelul 3.2.1.
Indice Indice
Preved Împăd Produse secundare Produse Acciden- Tăieri de Tăieri de
Total de de
Anul igienă
(P) Degajări Curățiri Rărituri principale tale I conservare recolt crest
amenajării
Realiz
ha/an ha/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha mc ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an mc/an/ha mc/an/ha
(R)
Precedent P - - 0,2 2 6,76 169 1,32 232 0,12 3 100,31 85 108,71 491 * *
(2013) R - - - - 2,45 43 0,63 111 - 0 60,33 55 63,41 209
% - - - - 36 25 48 48 - - 60 65 58 43
* - Lipsă date deoarece fondul forestier studiat se afla într-o altă formă de proprietate la amenajarea anterioară
Din datele prezentate se observă că prevederile amenajamentelor anterioare nu au fost realizate

decât parțial și datorită faptului că pădurile au trecut de la un proprietar la altul prin vânzare cumpărare.
3.3. Concluzii privind modul de aplicare a amenajamentelor precedente
Evoluția claselor de vârstă la amenajarea precedentă și amenajarea actuală:
Tabel 3.3.1.
Anul STRUCTURA PE CLASE DE VÂRSTĂ
amenajării Clasa de vârstă I (1-20) II (21-40) III (41-60) IV (61-80) V (81-100) VI (>100) Total
Precedent Păduri(A11-A13) 6,90 3 3,80 2 60,80 28 59,10 27 74,40 35 11,50 5 216,50 100
2012 Păduri(A21-A22) - - - - 0,90 11 6,20 75 - - 1,20 14 8,30 100
2013 Total(A11-A22) 6,90 3 3,80 2 61,70 27 65,30 29 74,40 33 12,70 6 224,80 100
Actual Păduri(A11-A13) 7,09 3 4,34 2 33,37 15 71,03 33 79,46 37 21,71 10 217,00 100
2023 Păduri(A21-A22) - - - - - - - - 2,85 37 4,93 63 7,78 100
Total (A11-A22) 7,09 3 4,34 2 33,37 15 71,03 31 82,31 37 26,64 12 224,78 100
Evoluția compoziției
Tabel 3.3.2.
Anul Specii - % -
Total
amenajării GO FA CA DT CE DU SC STR TE PIS
Prec. (2012-2013) 44 25 13 8 4 2 - 2 2 - 100
Actual (2023) 51 19 11 5 4 4 3 2 1 - 100
Din datele prezentate se observă că nu sunt modificări semnificative în compoziția fondului

forestier în ceea ce privește ponderea pe specii. Pădurile din zonă sunt în cea mai mare parte, din punct
de vedere al caracterului, de tip natural fundamental, aflate în etajul deluros de cvercete de GO,CE,GI și
șleauri de deal.
Evoluția claselor de producție

Tabel 3.3.3.
Anul Clase de producție -%- Clasa de
amenajării I II III IV V producție medie
Prec. (2012-2013) 3 28 52 13 4 2.9
Actual (2023) 4 40 45 8 3 2.7
Evoluția densității arboretelor

Tabel 3.3.4.
Anul Categorii de consistență -%- Consistența
Prec. (2012-2013) 1 3 96 0,79
Actual (2023) - 2 98 0,80
Se remarcă o fluctuație a consistențelor care este cauzată și de faptul că, în general, prevederile
amenajamentelor anterioare nu au fost realizate decât parțial.
Ca și concluzie, se poate remarca că bazele de amenajare sunt în general neschimbate. Regimul
fiind codru, tratament tăieri progresive iar ciclul de producție fiind de 110 ani.
Realizările amenajamentelor anterioare pentru fondul forestier studiat, s-au situat mereu sub
valorile prevăzute, cel mai aproape de prevederi fiind cantitățile de masă lemnoasă recoltată prin tăierile
de produse de igienă.
4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE
4.1. Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren
În cadrul lucrărilor de teren au fost culese informații referitoare la relief, stațiune și vegetație.
Culegerea datelor de teren s-a făcut în conformitate cu îndrumările și normele tehnice în vigoare (Norme
Tehnice pentru amenajarea pădurilor, ediția 1986, 2000), prin măsurători și estimări. Aceste informații
au fost înregistrate codificat în fișe de descriere parcelară. Conținutul acestora a fost inclus în
subcapitolul 15.1. Semnificația codurilor folosite în descrierea parcelară privitoare la tipuri de sol, tipuri
de stațiune, tipuri de pădure și subunități de gospodărire se găsesc în subcapitolele:
- 4.3. „Soluri”;
- 4.4. „Tipuri de stațiune”;
- 4.5.1. „Tipuri naturale de pădure”;
- 5.1.3. „Subunități de producție și protecție constituite”.
Adoptarea soluțiilor de amenajament s-a bazat pe studiul amănunțit al stațiunii, în cadrul
lucrărilor de cartare stațională. Acestea au constat în amplasarea unei rețele de profile principale de sol
și executarea de profile de control în fiecare unitate amenajistică.
Determinarea elementelor taxatorice ale arboretelor s-a făcut prin măsurători în piețe de probă
uniform răspândite în cadrul unităților amenajistice, astfel încât valorile determinărilor să caracterizeze
arboretele respective.
Evaluarea fondului lemnos s-a realizat prin calcul pe baza elementelor taxatorice determinate în
teren.
Pentru o mai mare precizie în evaluarea fondului lemnos, la arboretele exploatabile, s-au executat
inventarieri în cercuri de 500 mp și integrale a căror evidență a fost inclusă în subcapitolul 15.2.
În subcapitolul 15.4. este redată evidența pe u.a. a arboretelor cu preexistenți.
4.2. Elemente generale privind cadrul natural al unității
Din punct de vedere geografic, teritoriul studiat se află situat în zona Piemonturilor Vestice ale
Munților Zărandului, parte componentă a Munților Apuseni și ocupă malul drept al râului Mureș.
Unitatea geomorfologică dominantă este versantul. Configurația terenului este în general ondulată.
Din punct de vedere altitudinal, situația este următoarea:
x 201 - 400 m 157,03 ha (70 %)
x 401 - 600 m 67,75 ha (30 %)
Altitudinea medie a fondului forestier studiat este de 365,5 m. Altitudinea minimă, întâlnită în
cadrul acestei unități este de 220,0 m (u.a. 54 A ), iar cea maximă este de 580,0 m (u.a. 132 A ).
Distribuția arboretelor pe categorii de înclinare se prezintă astfel :
x sub 16° 70,23 ha (31 %)
x 16°- 30° 146,77 ha (65 %)
x 31°- 40° 7,78 ha (4 %)
Expoziția este diversă, atât datorită dispersării trupurilor de pădure cât și variațiilor de relief.
Situația pe categorii de expoziții, este următoarea:
x însorită 26,15 ha (11 %)
x parțial însorită 156,83 ha (70 %)
x umbrită 41,80 ha (19 %)
În Partea a II-a, în tabelele 17.3 și 17.4 sunt evidențiate mai pe larg o serie de date referitoare
la: înclinare, expoziție și altitudine.
4.2.2. Geologie - litologie
Munții Zărandului la a căror extremitate vestică se află și fondul forestier studiat, sunt munți
vulcanici. La baza formațiunilor geologice de aici stă un nucleu cristalin.
Solurile pe care s-a instalat vegetația forestieră au un substrat geologic format, în principal, din
sedimente aluvionare fine, foarte compacte, ca rezultat al stagnării apelor din inundații ce au provocat
un drenaj intern și extern defectuos.
4.2.3. Hidrologie
Din punct de vedere hidrologic, unitatea se află în bazinul hidrografic al râului Crișului Alb.
Rețeaua hidrografică din cadrul unității de producție studiate este reprezentată prin cursuri de apă cu
debit redus sau sezonier. Astfel se remarcă Vl. Milovei și Vl. Almașului, afluenți indirecți ai râului Crișul
Alb.
Alimentația rețelei hidrografice este mixtă, atât nivală cât și pluvială.
4.2.4. Climatologie
Din punct de vedere climatic, teritoriul studiat este situat într-o regiune caracterizată printr-un
climat continental moderat de dealuri și podișuri.
După raionarea climatică făcută de C. Disescu folosind clasificarea Köppen, fondul forestier se
află în regiunea Cfbx (piemonturile vestice), unde: C semnifică climat temperat, f -precipitații suficiente
tot timpul anului, b – temperatura medie a lunii celei mai calde sub 22°C dar cel puțin timp de 4 luni
temperatura depășește 10°C, x – maxima pluviometrică la începutul verii, minima spre sfârșitul iernii.
În concluzie, clima în această regiune este temperată cu ierni calde și umede (temperat moderată).
Datele climatice următoare au fost culese din lucrările: „Atlas R.S.R”, „Monografia geografică
a R.P.R.” și „Riscurile climatice din bazinul hidrografic al Crișurilor” de la stațiile meteo Arad, Ineu și
Beliu.
Regimul termic
În tabelul următor sunt prezentate temperaturile medii lunare și anuală preluate de la stația meteo
Ineu:
Tabel 4.2.4.1.
Specificări Valori (grade celsius)
luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuală
Temperatura
-1,0 0,7 5,7 10,7 16,4 19,2 21,0 20,7 16,3 10,7 5,0 1,4 10,6
aerului °C
x Amplitudinea temperaturii medii anuale: 22°C

x Temperatura maximă absolută: 41,0 °C (15.08.1952)
x Temperatura minimă absolută: -26,8°C (06.02.1954)
x Temperatura medie pe anotimpuri:
o primăvara : 10,9°C
o vara: 20,3°C
o toamna: 10,7°C
o iarna: 0,4°C
x temperaturi medii diurne >= 0°C (perioada bioactivă):
o începutul perioadei: 21.02
o sfârșitul perioadei: 21.12
o suma temperaturilor medii diurne: 3200°C
x temperaturi medii diurne >=10°C (perioada de vegetație):

o începutul perioadei: 11.04
o sfârșitul perioadei: 21.10
o suma temperaturilor medii diurne: 2800°C
x data medie a primului îngheț: 21.10.
x data medie a ultimului îngheț: 21.04.
Regimul pluviometric
Datele referitoare la cantitățile medii lunare și anuale de precipitații au fost preluate de la stația
Ineu și sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel 4.2.4.2.
Specificări Valori (grade Celsius)
luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuală
Precipitații medii
46,8 29,1 35,8 51,8 58,1 89,2 63,6 52,0 46,0 47,5 43,8 53,3 617
atmosferice (mm)
x Umezeala relativă a aerului în ianuarie este de 84-88%, în aprilie este de 64-72% și în

octombrie este de 76-80%
x Numărul anual de zile cu precipitații este de 120-140
x Numărul de zile cu ninsoare este de 20-25 zile
x Stratul de zăpadă se menține 30-70 de zile
x În perioada de vegetație precipitațiile totalizează între 370-500 mm.
Regimul eolian
Frecvența medie a vântului pe direcții este prezentată mai jos:

Tabelul 4.2.4.3.
Direcția N NE E SE S SV V NV
% 9,0 2,8 7,2 6,8 8,6 8,8 5,9 5,2
Frecvența calmului anual 45,8%
Viteza medie a vântului pe direcții se prezintă astfel:

Tabelul 4.2.4.4.
Direcția N NE E SE S SV V NV
% 9,0 2,8 7,2 6,8 8,6 8,8 5,9 5,2
Vânturile cu frecvențe și viteze mai mari sunt cele pe direcția nord, sud și sud-vest însă acestea
nu sunt puternice, având o viteză medie de 1,5 m/s. Doar când sunt asociate cu ploi sau ninsori abundente,
acestea produc doborâturi de arbori.
Indicatori sintetici ai datelor climatice
Indicele de ariditate de Martonne anual este 30,0 (Ia=P/(T+10) în care P = suma precipitațiilor,
T = temperatura medie.
Indicii de ariditate de Martonne prezintă valori caracteristice etajului cvercetelor.
Temperatura medie anuală de 10,6°C este deosebit de favorabilă dezvoltării speciilor forestiere
ca: cerul, gorunul, gârnița dintre cele principale; paltinul, cireșul, teiul, dintre cele de amestec.
Temperaturile extreme nu produc fenomene de pârlire a scoarței, gelivurile producându-se rar, mai ales
la cer.
Înghețurile se produc mai ales în sezonul de repaus vegetativ când tineretul beneficiază de stratul
protector al zăpezii, ca urmare pagubele produse arboretelor și plantațiilor sunt minime. De asemenea
fructificația nu este afectată. Precipitațiile medii anuale și umiditatea relativă a aerului au de asemenea
valori favorabile dezvoltării speciilor forestiere.
Vegetația forestieră nu este afectată de vânturile puternice care se produc destul de rar. Se produc
doborâturi izolate și de amploare medie, efectul vântului putând fi amplificat de precipitații (ploi sau
zăpezi). Uscăciunea din timpul verii afectează în mică măsură vegetația forestieră. Se constată uneori
fenomene de uscare în timpul verii a exemplarelor de cer și gorun de pe versanți însoriți.
În concluzie se poate afirma că vegetația forestieră are condiții staționale favorabile de creștere
și dezvoltare, arboretele putând realiza cu ușurință productivități superioare chiar și în condițiile unui
volum edafic mijlociu.
Date fenologice
Analizând datele referitoare la cadrul natural și în special, cele referitoare la condițiile climatice
specifice unității de bază, cu ierni relativ scurte și blânde, relativ sărace în precipitații și veri relativ
călduroase și cu precipitații moderate, se constată că solurile care s-au format în aceste condiții sunt
luvosoluri și eutricambosoluri, care au condus la identificarea unui număr de 10 stațiuni forestiere situate
în două etaje de vegetație: FD3- Etajul deluros de gorunete, făgete și goruneto-făgete și FD2 -Etajul
deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță și amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal.
În ce privește periodicitatea fructificației normale, pentru speciile principale aceasta este
următoarea:
- gorunul fructifică normal la 3 - 4 ani;
- cerul fructifică normal la 2 - 3 ani;
- carpenul fructifică normal la 2 - 3 ani;
4.3. Soluri
Pentru identificarea corectă a tipurilor de stațiuni și păduri, în cadrul lucrărilor de teren au fost
executate cartări staționale la scară mijlocie având drept scop identificarea tipurilor și subtipurilor de
soluri (unul din factorii determinanți ai tipului de stațiune).
Au fost executate profile de control în fiecare u.a. Amplasarea și studiul profilelor de sol s-a făcut
concomitent cu descrierea vegetației forestiere.
În cuprinsul U.P. au fost identificate următoarele tipuri și subtipuri de soluri:
Tabelul 4.3.1.
Clasa de soluri Tipul și subtipul de sol Codul Succesiunea Suprafața
SRCS 1980 SRTS 2012 SRCS 1980 SRTS 2012 orizonturilor ha %
Argiluvisoluri Luvisoluri Brun argiloiluvial tipic Preluvosol tipic 2201 Ao-Bt-C 58,33 26
Brun argiloiluvial Am - BtGr
Preluvosol molic-gleic 2214 11,57 5
molic-gleizat - CGr
Brun roșcat luvic tipic Luvosol tipic 2301 Ao-El-Bt-C 83,37 37
Brun eumezobazic
Cambisoluri Cambisoluri Eutricambosol tipic 3101 Ao-Bv-C 71,51 32
tipic
TOTAL - - - 224,78 100
Alte terenuri 0,00
TOTAL GENERAL 224,78
Clasa Luvisoluri cuprinde Soluri cu orizont A, cu / sau fără orizont E și cu orizont argic (Bt)
având culori și crome peste 3,5 (la umed), începând din partea superioară a orizontului; fără Btna. Pot
prezenta orizont O, orizont vertic asociat orizontului B argic (Bty). Nu pot prezenta în primii 50 cm,
proprietăți stagnice intense (W), proprietăți gleice (Gr) sau proprietăți salsodice intense (sa, na),
(neîndeplinind deci condiția de încadrare la hidrisoluri sau salsodisoluri).
Clasa Cambisoluri cuprinde soluri cu orizont A, (Am, Au sau Ao), urmat de orizont intermediar
cambic (Bv) cu culori având valori și crome peste 3,5 (la umed), cel puțin pe fețele agregatelor structurale
începând din partea lui superioară; fără orizont Cca în primii 80 cm. Pot prezenta orizont O, orizont
vertic sau pelic asociat orizontului Bv. Nu pot prezenta în primii 50 cm proprietăți stagmice intense (W),
propărietăţi gleice (Gr) sau proprietăți salsodice intense (sa, na).

Solurile identificate sunt următoarele (în ordinea descrescătoare a ponderii lor în cadrul fondului
forestier studiat):
Luvosol tipic (Brun roșcat luvic tipic) Se caracterizează morfologic prin prezența orizontului A
ocric (A o) urmat de orizontul eluvial E luvic (El) sau E albic (Ea) și orizontul B argic (Bt), cu grad
de saturație în baze (V) peste 53 %, cel puțin într-un suborizont din partea superioară; nu prezintă
schimbare texturală bruscă (între E și Bt pe mai puțin 7,5 mm). Pot să prezinte pe lângă orizonturile
menționate orizont O, orizont vertic (y) proprietăți stagnice intense (w) sub 50 cm, proprietăți gleice
(Gr) sub 50 cm, schimbare texturală semibruscă (pe 7,5-15 cm) sau trecere glosică (albeluvica).
Sunt răspândite în toate zonele de păduri și dealuri și podișuri, găsindu-se în complex de
preluvosolurile, planosolurile și alosolurile, față de care ocupă terenurile depresionare , terenurile plane
cu drenaj global defectuos sau terenurile ceva mai înalte. În aceste zone se acumulează o cantitate mai
mare de apă, care se menține o perioadă mai lungă de timp, accentuând procesele de debazificare,
levigare și argilizare.
Sunt specifice zonei de dealuri și podișuri, cu temperaturi medii anuale cuprinse între 6-9 grade
C și cu precipitații medii de 600-900 mm. Indicele de ariditate are valori de 35-60, evapotranspirația mai
mică de 600 mm, iar regimul hidric este, în majoritatea cazurilor, percolativ. Aceste valori sunt
caracteristice unui climat umed și mai răcoros.
În cadrul reliefului de deal, piemont și podiș, luvosolurile ocupă întotdeauna terenurile plane cu
drenaj global defectuos și terenurile depresionare.
Vegetația naturală este alcătuită din păduri cvercinee (Quercus petraea) și fagacee (Fagus
silvatica), fag și molid (Picea excelsa) sau fag și brad (Abies alba) sub care se dezvoltă specii ierboase
în multe cazuri acidofile (Luzula albida, Poa nemoralis Calamagrostis arundinaceae) creând condiții
favorabile acidifierii.
Materialul parental este alcătuit din luturi, argile, gresii, conglomerate, nisipuri, cu conținut
scăzut de elemente bazice.
Formarea luvosolurilor are loc prin procese mai intense de eluviere-iluviere, decât la
preluvosoluri, determinate în principal de următorii factori:
- materialul parental sărac în elemente bazice, ceea ce ușurează procesele se debazificare și
eluviere;
- relief plan sau depresionar, cu drenaj global defectuos, cere face ca întreaga cantitate de
precipitații să se acumuleze în partea superioară a profilului (orizont E, A);
- vegetație naturală constituită din specii acidofile accentuează caracterul acid a solurilor;
- climatul umed răcoros, favorizează procesele de alterare și eluviere.
Relieful are, în general, o vârstă absolută mai mare (terase superioare și mijlocii) ceea ce a permis
manifestarea unor procese îndelungate de solificare.
Ca urmare a acestor factori, luvosolurile se caracterizează prin procese slabe de bioacumulare,
resturile organice provenite de la vegetația acidofilă sunt descompuse predominant de ciuperci și mai
puțin de bacterii, rezultând humus puțin, de slabă calitate, în care predomină acizii fulvici.
Alterarea materiei minerale este intensă, se formează argilă, care se acumulează la nivelul
orizontului Bt. Debazificarea complexului coloidal duce la îmbogățirea solului în ioni H și Al, care
accentuează acidifierea solului. În urma debazificării, alterării și migrării la nivelul orizontului eluvial
se acumulează rezidual cuarț într-un orizont specific eluvial.
Luvosolul are un profil bine dezvoltat, cu următoarea succesiune a orizonturilor pedogenetice
Ao-El-Bt-C sau R sau Ao-Ea-Bt-C.
Fiind un sol moderat și puternic diferențiat textural, are o permeabilitate redusă pentru apă.
Conținuțul în humus este scăzut, predominând acizii fulvici, reacția moderat acidă, iar gradul de saturație
în baze coboară sub 60%.În ea poate coborî chiar sub 20-30%. Conținutul în argilă în Bt este de cca. 1,5-
2 ori mai mare decât cel din Ao sau Ea. Biologic sunt slab active, iar nitrificarea este lentă.
Orizontul Ao: 15-20 cm grosime; culoare brună-cenușie deschisă; textură luto-prăfoasă sau luto-
argiloasă; structură granulară slab formată, agregatele fiind pudrate cu praf de silice coloidală; fin poros;
mediu compact; activitate biologică redusă; trecere treptată;
Orizontul El sau Ea: 30-40 cm grosime; culoare cenușie deschisă; textură mai grosieră (lutoasă);
nestructurat sau structură plată, slab formată; fin poros, compact; sărăcit în coloizi organo-minerali și
îmbogățit în silice coloidală; activitate biologică foarte redusă; trecere treptată.

Orizontul Bt: 140-180 cm; culoare brună-gălbuie, frecvent cu pete cenușii-vineții de
stagnogleizare, în jumătatea superioară; textură luto-argiloasă, structură prismatică-masivă prin uscare;
fin poros; compact și foarte compact; evidente pelicule de argilă la suprafața agregatelor prismatice;
frecvente bobovine punctiforme, mijlocii și chiar mari; trecere treptată.
Orizontul C: apare sub adâncimea de peste 160-180 cm; este constituit din material rezultat din
roca dezagregată, de regulă fără carbonați și fără structură. La solurile formate pe materiale cu conținutul
mai ridicat de calciu, apare Ck cu carbonați, iar la cele pe roci consolidate-compacte C este înlocuit cu
R.
Eutricambosol tipic (Brun eumezobazic tipic) Eutricambosolurile se definesc printr-un orizont

A ocric (Ao) sau A molic (Am) urmat de un orizont B cambic (Bv) de culori mai deschise cu valori și
crome mai mari de 3,5 la materialul în stare umedă, începând de la limita superioară a acestui orizont.
Orizonturile A și B prezintă proprietăți eutrice : grad de saturație în baze V - mai mare de 53 %, cu
excepția celor care au grad de saturație în baze cuprind între 53 și 60 %, dacă sunt asociate cu Al
extractibil peste 2 me/100 g sol. Partea superioară (0-80 cm) a eutricambosolurilor nu prezintă orizont
de acumulare a carbonaților alcalino-pământoși (CaCO3 și MgCO3).
Eutricambosolurile pot prezenta orizont organic O și orizont vertic (eutricambosoluri vertice) sau
orizont pelic (eutricambosoluri pelice) și proprietăți stagnice (eutricambosoluri stagnice), gleice
(eutricambosoluri gleice) și andice (eutricambosoluri andice), dar la adâncimi mai mari sau cu intensități
care nu permit încadrarea la unități taxonomice de tip sol (vertosol, pelosol, stagnosol, gleiosol și
andosol).
Eutricambosolurile ocupă o suprafață de 1,37 milioane hectare, respectiv 5,8 % din suprafața
României, cele mai întinse suprafețe întâlnindu-se pe etajul montan inferior (500 - 1300 m altitudine),
cu precădere în partea inferioară a acestuia (FLOREA, 1999).
Limita de altitudine superioară de răspândire a acestor soluri este frecvent depășită în Carpații de
curbură, Carpații Meridionali și Occidentali, pe versanții cu expoziție sudică și pe roci cu un conținut
bogat în elemente bazice.
Materialul parental al eutricambosolurilor, bogat în elemente bazice, provine din roci magmatice
bazice (bazalt, diabaze, etc.), roci metamorfice (amfibolite, piroxenite, etc.) și roci sedimentare (gresii
cu carbonat de calciu, conglomerate cu carbonați de calciu, marne nisipoase, argile reziduale pe calcare,
depozite detritice acoperite deluvial de argile). Eutricambosolurile rodice (solurile roșii - terra rossa) s-
au format pe materialul parental provenit din calcare mezozoice sau bauxite bogate în oxizi ferici.
Climatul temperat montan se caracterizează prin precipitații de 600-800 mm anual, temperaturi
medii anuale de 6 - 8 °C, valori ale evapotranspirației potențiale sub 500 mm și regim hidric percolativ.
Vegetația aparține etajului pădurilor de foioase (gorun, gorun - fag și de fag) și mai rar, amestec
de fag - conifere ; pajiștea este dominată de asociații de iarba vântului (Agrostis tenuis).
Din cele prezentate rezultă că eutricambosolurile, cu toate că s-au format în zone de bilanț
hidroclimatic slab, moderat și uneori puternic excedentar, se află într-un stadiu de evoluție mai puțin
avansat decât luvisolurile formate în zone cu un climat mai puțin umed. Materialul parental bogat în
elemente bazice, rocile compacte opun rezistență la solificare și formele de relief mai puternic înclinate
care favorizează eroziunea, mențin solul într-un stadiu mai puțin avansat de evoluție.
Solificarea constă în alterarea moderată a părții minerale și în formarea și acumularea humusului
de tip "mul forestier". Materialul organic provenit din vegetația lemnoasă (litieră) și/sau ierboasă
neacidofilă este supus humificării prin acțiunea bacteriilor și ciupercilor rezultând humus saturat cu
elemente bazice.
Complexele organo-minerale acumulate în partea superioară a solului constituie liantul principal
al particulelor elementare ale agregatelor structurale.
Eutricambosolurile sunt constituite din următoarele orizonturi pedogenetice : Ao - Bv - C sau R.
Orizontul Ao are grosimea de 10 - 40 cm, culoarea brună închisă sau brună cenușie (10YR 4/2 -
4), structura poliedrică subangulară mică și mare, bine exprimată ; sub pajiște prezintă la suprafață un
orizont Aț iar sub pădure un orizont Ol ;
Orizontul de alterare Bv are grosimea de 20 - 100 cm, culoarea brună sau brună închisă (10YR
4 - 5/4), structură poliedrică angulară medie, bine sau moderat exprimată.
Orizontul C apare la adâncimi diferite, în funcție de gradul de dezvoltare al profilului de sol și

de caracteristicile litologice ale materialului parental. La solurile evoluate pe materiale consolidate,
compacte, apare un Orizont R care urmează orizontului Bv.
Textura este foarte variată (de la nisipolutoasă până la lutoargiloasă) în funcție de compoziția
granulometrică a materialului parental. Intervalul de variație a conținutului de argilă este cuprins între 8
și 46 %, valorile cele mai mari înregistrându-se la eutricambosolurile formate pe marne sau/și argile.
Distribuția argilei neuniformă pe profilul de sol se datorează fie stratificării pe verticală a
materialului parental, fie proceselor de dezagregare și alterare mai intense în partea superioară a
profilului. Conținutul de schelet este mai mare în solurile formate pe roci vulcanice și metamorfice și
spre baza profilului. Prezența fragmentelor de rocă în profil și a rocilor consolidate la adâncime mică
determină micșorarea capacității totale a solului de a reține apa și a volumului edafic util creșterii și
dezvoltării plantelor. Valorile mari ale porozității totale și stabilirea bună a agregatelor structurale
asigură un drenaj intern bun și previne manifestarea excesului de umiditate stagnantă în zonele cu bilanț
hidro-climatic excedentar.
Reacția solului este slab acidă - neutră sau slab alcalină (pH = 6 - 7,7); valorile capacității de
schimb cationic variază între 15 și 70 me/100 g sol. În complexul adsorbtiv al solului predomină ionii
cu însușiri bazice, valoarea raportului H+/Ca++ este subunitară ; aluminiul schimbabil apare numai în
cantități nesemnificative din punct de vedere ecologic. Humusul de tip mull calcic înregistrează în
orizontul Ao valori cuprinse între 2,5 și 10 %, urmând ca spre baza profilului, în orizontul Bv să ajungă
la 1 - 2% ; starea de aprovizionare cu elemente fertilizante (N, P, K) este bună.
Unele dintre proprietățile eutricambosolurilor formate pe roci magmatice, metamorfice și
sedimentare cimentate constituie factori limitativi ai fertilității acestora, cum ar fi : volumul edafic util
scăzut (din cauza prezenței fragmentelor de schelet și a contactului litic la adâncime mică), capacitatea
totală mică de reținere a apei și rezerva mijlocie spre mică de elemente nutritive, raportată la întregul
volum de sol care include pământul fin și scheletul solului. Capacitatea totală redusă de reținere a apei
este compensată parțial de excedentul de precipitații.
Dintre aceste soluri, cele profunde, din zonele de dealuri și podișuri, sunt vulnerabile la eroziune,
cele mai vulnerabile fiind solurile folosite ca arabil și care au un conținut mic de argilă și humus și sunt
predispuse la formarea crustei.
În aceste zone eutricambosolurile sunt folosite pentru arabil (grâu, porumb, floarea soarelui,
cartof, legume, etc.), plantații de pomi și viță-de-vie iar în zona montană sunt ocupate cu păduri de fag
sau amestec fag - rășinoase.
Ameliorarea și conservarea fertilității eutricambosolurilor se poate realiza prin : alegerea
judicioasă a modului de folosință ; executarea unor lucrări antierozionale specifice ; întreținerea
lucrărilor existente ; târlirea ; administrarea îngrășămintelor organice și minerale.
Împotriva eroziunii, protecția cea mai bună se realizează prin ocuparea suprafețelor cu vegetație
forestieră. Astfel, coroana arborilor atenuează energia cinetică a picăturilor de ploaie și reține pe frunze
și pe ramuri o anumită cantitate de apă. Prezența litierei pe suprafețele împădurite determină micșorarea
vitezei de scurgere a apei la suprafața solului, împiedică concentrarea scurgerilor și realizarea infiltrării
lente și treptate a apei prevenind creșterea rapidă a nivelului hidrostatic al cursurilor naturale de apă și,
implicit, producerea viiturilor.
În zona de deal și podiș eutricambosolurile pot fi bine protejate antierozional cu vegetație de
pajiști sau prin lucrări de terasare bine executate și întreținute.
Preluvosol tipic (Brun argiloiluvial tipic) Sunt luvisoluri caracterizate morfologic prin: prezența
orizontului A ocric sau molic (Ao,Am) urmat de orizontul intermediar argic (Bt) având culori cu valori
de peste 3,5 la materialele în stare umedă, începând din partea superioară și gradul de saturație în baze
(V %) peste 53%.
Aceste soluri în clasificarea românească anterioară (SRCS 1980) au fost denumite sol brun
argiloiluvial.
Se întâlnesc în toate zonele de dealuri și podișuri, găsindu-se în complex cu luvosolurile,
împreună ocupând o suprafață foarte mare (in jur de 5,4 milioane ha). Suprafețe însemnate se întâlnesc
în Podișul Transilvaniei, Piemonturile Vestice, Podișul Getic, nordul Dobrogei și în zona subcarpatică.
Clima este specifică zonei de dealuri si podișuri, caracterizându-se prin temperaturi medii anuale
de 6-11Â°C și precipitații medii anuale de 550-900mm. Indicele de ariditate este cuprins între 25-50,
evapotranspirația sub 600 mm, iar regimul hidric este percolativ sau periodic percolativ.
Relieful este colinar mai mult sau mai puțin frământat, fiind reprezentat prin piemonturi, terase,
platouri, versanți, culmi (uneori câmpii înalte, ex. prelvosolul roșcat), în general cu un drenaj bun, la o
altitudine cuprinsă intre 150-800m.
Vegetația naturală dominantă este reprezentată prin păduri de cvercinee, Quercus frainetto,
(gârniță), Quercus cerris,(cer), Quercus petraea (gorun), iar în zonele mai înalte apare și fagul (Fagus
silvatica). Sub vegetația lemnoasă se dezvoltă și o bogată vegetație ierboasă vernală, reprezentată de
Anemone nemorosa, Pulmonaria officinalis, Allium ursium etc., iar după înfrunzirea arborilor apar
plante de umbră și semiumbră (Asperula odorata, Dentaria bulbifera, Chelidonium majus etc.)
Materialul parental, foarte variat, provenit din roci sedimentare, mai rar din roci cristaline, este
alcătuit din luturi, argile conglomerate, gresii, nisipuri, iar în zonele mai joase se formează și pe materiale
loessoide. Toate materialele pe care se formează preluvosolurile conțin elemente bazice.
Apa freatică se găsește în mod frecvent la adâncime mare și rar influențează procesele de
solidificare, ducând la separarea subtipului gleic.
Resturile vegetale lemnoase și ierboase sunt supuse proceselor de transformare sub acțiunea
bacteriilor humificatoare, dar în proporții egale și a ciupercilor. Ca urmare humificarea este moderată,
iar cantitatea de humus rezultată este mijlocie (2-4%). Humusul din aceste soluri este alcătuit
aproximativ din aceeași proporție de acizi huminici și fulvici. Datorită rocilor-mame, în general bogate
în ioni de calciu, humusul este bine saturat în cationi bazici fiind de tipul mull forestier, acumulat într-
un orizont Ao.
Acizii huminici ce alcătuiesc humusul sunt de tipul celor bruni și au capacitatea de a forma
compuși complecși insolubili cu mineralele argiloase și ionii de fier.
În același timp, acizii fulvici rezultați din humificarea materiei organice sunt neutralizați de
cationii de calciu, magneziu, potasiu etc. rezultați din alterarea materiei minerale.
Climatul mai umed și suficient de răcoros favorizează alterarea accentuată a materiei minerale.
Rezultă cantități importante de argilă, compuși ferici și cationi bazici. Compușii ferici eliberați sunt
hidratați, rezultând semihidrați de fier de tipul Fe2O3H2O. Astfel, culoarea roșcată este înlocuită, la
acest sol, cu nuanță brun-gălbuie-ruginie, caracteristică pentru întregul profil al solurilor brune
argiloiluviale.
Mineralele argiloase nou formate, împreună cu ionii de fier eliberați din materia minerală, au
capacitatea de a forma cu acizi humici bruni, în special în orizonturile superioare ale solului, compuși
insolubili argilo-ferihumici. Aceștia reprezintă principalul component al agregatelor structurale din sol
și determină culoarea orizontului Ao.
Datorită umidității suficient de ridicate și a prezenței argilei, hidroxizilor și oxizilor de fier, a
avut loc o migrare slabă a acestor coloizi, cu formarea unui orizont Bt gălbui-ruginiu.
Ca urmare, la acest sol (cu toate că s-a format în condiții favorabile unei intense debazificări și
acidifieri), migrarea coloizilor este slabă și nu determină apariția unui orizont eluvial. Acest lucru explică
prin aceea că, din mineralele rocii-mamă și din mineralele organice, rezultă cationi de calciu, magneziu
etc. în cantități suficiente ca să echilibreze pierderile din sol prin eluviere. Cationii bazici fiind suficient
de abundenți în soluția de sol și în complexul adsorbtiv, au o acțiune coagulantă asupra coloizilor
determinând stabilitatea lor.
Slaba levigare din acest tip de sol este favorizată și de relief, uneori cu drenaj extern bun (versanți,
coame înguste), de pe care apa scurgându-se nu percolează solul. În alte cazuri, vârsta reliefului, relativ
tânăr (terase), nu a permis înaintarea levigării și debazificării.
Prelvosolul tipic are un profil ceva mai scurt față de celelalte soluri cu care se găsește în complex,
deoarece se întâlnește pe versanții sudici mai bine încălziți sau pe un microrelief cu drenaj bun și cu
material parental bogat în elemente bazice. Prezintă următoarele orizonturi Ao-Bt-C
Apare sub 100-150 cm, cu carbonați reziduali și uneori chiar concrețiuni tari. De regulă, pe
materiale parentale sărace în calciu, în locul orizontului Ck apare orizontul Cn, iar pe roci consolidate-
compacte orizontul R, în care caz și profilul este mult mai scurt, orizontul R începe de la 60-70 cm.
Textura este mijlocie fină sau mijlocie. Profilul de sol este slab diferențiat textural, conținutul
maxim de argilă se înregistrează la nivelul orizontului Bt. Diferențierea texturală slabă este evidențiată
prin valoarea Idt de 1,2-1,4. Structura este granulară sau poliedrică subangulară în orizontul Ao și
prismatică în Bt. Conținutul de humus variază între 2 și 4%. Reacția este slab acidă (pH 6-6,4) complexul
adsorbtiv parțial saturat în cationi bazici, fiind într-un stadiu incipient de debazificarea (V% 75-85).
Orizontul Ao: 20-40 cm; culoare brună sau brună cenușie; textură lutoasă uneori luto-argiloasă;
structură granulară mijlocie și mare, bine formată; fin poros; trecere treptată, delimitându-se un orizont
de trecere AB cu proprietăți intermediare
Orizontul Bt: 110-140 cm; culoare brună sau brună-gălbuie; textură luto-argiloasă sau argilo-
lutoasă; structură prismatică bine formată; fin poros; compact sau mediu compact; evidente pelicule de
argilă la suprafața agregatelor structurale; trecere treptată;
Orizontul Ck: sub 120-140 cm; mai deschis la culoare; textură diferită în funcție de natura
materialului parental; nestructurat; dese pete albicioase și depuneri de carbonat de calciu; efervescență
moderată . Pe întregul profil se identifică frecvente neoformațiuni biologice și chimice.
Deși sunt răspândite în zone mai umede și mai reci, datorită condițiilor specifice de formare
prezentate anterior, preluvosolurile tipice dispun de însușiri fizico-chimice și biologice favorabile
dezvoltării plantelor, de aceea sunt mai fertile soluri din zona lor de răspândire. Pot fi cultivate cu
majoritatea plantelor agricole, pe terenurile slab înclinate sau plane recomandându-se culturile cerialere
și tehnice, iar pe versanți cu pantă mare se recomandă plantațiile de vii și pomi.
Pentru creșterea capacității productive a preluvosolurilor se recomandă executarea lucrărilor
agricole la timp și de bună calitate, în vederea păstrării umidității în sol și pentru o cât mai bună aerisire
și permeabilizare.
Completarea rezervei de elemente nutritive se realizează printr-o fertilizare organică și minerală
echilibrată. Pe versanții puternic înclinați trebuie aplicate măsuri de combatere a eroziunii solului.
Lista unităților amenajistice pe tipuri și subtipuri de sol este redată în tabelul următor:
Tabelul 4.3.2.
SOLURI ȘI UNITĂȚI AMENAJISTICE
22 2201 Preluvosol tipic
129 C, 130 B, 131 C, 132 B, 141 A, 141 B, 141 C, 142 C, 142 D
Total subtip sol: 9 UA 58,33 HA
2214 Preluvosol molic-gleic
129 A, 130 D, 130 F, 131 D, 142 A
Total tip sol : 14 UA 69,90 HA
23 2301 Luvosol tipic
52 B, 53 A, 53 B, 53 C, 53 D, 53 E, 54 A, 54 B, 54 C, 54 D, 54 E, 55 A, 55 B, 55 C, 55 D, 55 E, 56 A, 56
B, 56 D, 56 E, 56 F, 56 G
31 3101 Eutricambosol tipic
129 B, 129 D, 130 A, 130 C, 130 E, 131 A, 131 B, 131 E, 131 F, 132 A, 142 B, 142 E
Total UP: 48 UA 224,78 HA
4.4. Tipuri de stațiune
Din analiza datelor privind geomorfologia, geologia, hidrologia, climatologia, pedologia și a

corelațiilor dintre acestea, pentru fiecare unitate amenajistică în parte s-a stabilit, conform sistematicii
în vigoare, tipul de stațiune.
Evidențele detaliate privind tipurile de stațiune sunt prezentate în Tabelul 17.1.
4.4.1. Evidența tipurilor de stațiune
În tabelul următor sunt prezentate, pe etaje fitoclimatice, tipurile de stațiuni întâlnite în cuprinsul
pădurii proprietate privată luată în studiu, cu indicarea categoriei de bonitate:
Tabelul 4.4.1.1.
Codul Diagnoza tipului de stațiune Suprafața Categorii de bonitate
ha % Sup. Mijl. Inf.
FD2 - etajul deluros de cvercete de GO,CE,GI și șleauri de deal
Deluros de cvercete ( gorun, cer, gârniță) Bi, podzolit edafic mic cu
6131 2,12 1 - - 2,12
acidofile mezoxerofite
Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniță) Bm, podzolit edafic mijlociu
6132 53,59 24 - 53,59 -
cu graminee mezoxerofite
Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniță) Bs, podzolit edafic mare cu
6133 17,52 8 17,52 - -
graminee mezoxerofite
Deluros de cvercete (gorunete) și șleauri de deal Bs, podzolit
6143 53,97 24 53,97 - -
pseudogleizat edafic mare, cu Carex pilosa
Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, Bi, brun edafic
6251 3,92 1 - - 3,92
submijlociu cu Asperula - Asarum
Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, Bm, brun edafic
6252 92,14 41 - 92,14 -
mijlociu, cu Asperula-Asarum
6253 Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, Bs, brun edafic mare 1,52 1 1,52 - -
Total ha 224,78 100 73,01 145,73 6,04
% 100 32 65 3
Alte terenuri -
618
4.4.2. Descrierea tipurilor de stațiuni cu factori limitativi și măsurile de gospodărire impuse de acești factori
Tabelul 4.4.2.
Indicativul de clasificare și descrierea concisă a Tipul natural de pădure Factori și determ. Măsuri de gosp. impuse de factorii ecologici și riscuri
tipului de stațiune și productivitatea acestuia ecologici limitativi, risc Recomandări Compoz. optimă Tratament
FD2 - etajul deluros de cvercete de GO,CE,GI și șleauri de deal
- menținerea
consistenței pline
6131 - Deluros de cvercete ( gorun, cer, gârniță) Bi, podzolit - volum edafic mic - introducerea de
edafic mic cu acidofile mezoxerofite. Se găsește pe versanți - aciditate activă specii de amestec
mijlocii și superiori, repezi-foarte repezi expoziții parțial însorite- - troficitate scăzută și ameliorative și a
însorite, substrat litologic: greii argiloase, marne, humus de tip 7333 - Amestec normal de gorun, - acumulare de humus pinului 3CE 3GI 2FR
mull moder, luvosol litic, textura: lutonisipoasă, schelet: gârniță și cer (i) brut - efectuarea la 2TE,JU
semischelet, volum edafic: mic și foarte mic. Regim de troficitate: - plus de căldură și timp a lucrărilor
oligomezotrofic. Fond de substanțe nutritive: submijlociu, reacția minus de umiditate în de îngrijire
solului: moderat acidă-acidă. Regim de umiditate: oligohidric. aer și sol - realizarea
Bonitate: scăzută pentru gorun și fag. regenerării
naturale
6132 - Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniță) Bm, podzolit - menținerea

edafic mijlociu cu graminee mezoxerofite. Stațiune întâlnită pe consistenței
- volum edafic mijlociu
versanți predominant superiori, cu expoziție însorită, înclinare 5131 - Gorunet de coastă cu graminee optime
- aciditate activă 8GO 1FA 1PA
moderată până la puternică. Substraturi din depozite de suprafață și Luzula luzuloides (m) - realizarea
- troficitate mijlocie
provenite din roci diferite, cu deosebire acide silicioase, care regenerării
- apa accesibilă uneori în
asigură formarea de soluri cu drenaj intern normal. Soluri de tipul naturale T. progresive
deficit 5GO 2ST 2FR
luvosoluri tipice oligobazice, cu moder, mijlociu profunde și 5324 - Șleau de deal cu gorun de - evitarea
- plus de căldură și 1PA, TE
profunde, slab humifere, nisipoase până la luto-nisipoase și luto- productivitate mijlocie (m) dezgolirii solului
minus de umiditate
argiloase.Volum edafic mijlociu. Condiții climatice cu plus de - aplicarea la timp
- înțelenire
căldură, lumină și minus de umiditate atmosferică. Bonitate a lucrărilor de
mijlocie pentru gorun. îngrijire
6133 - Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniță) Bs, podzolit
edafic mare cu graminee mezoxerofite. Stațiune întâlnită pe
versanți predominant superiori, cu expoziție însorită, înclinare
moderată. Substraturi din depozite de suprafață provenite din roci

5134 - Gorunet cu graminee de 7GO 1STR 1CA
diferite, cu deosebire acide silicioase, care asigură formarea de
productivitate superioară (s) 1SB T. progresive
soluri cu drenaj intern normal. Soluri de tipul luvosoluri tipice
oligobazice, cu moder, mijlociu profunde și profunde, slab
humifere, nisipoase până la luto-nisipoase și luto-argiloase.Volum
edafic mare. Condiții climatice cu plus de căldură, lumină și minus
de umiditate atmosferică. Bonitate superioară pentru gorun.
Indicativul de clasificare și descrierea concisă a Tipul natural de pădure Factori și determ. Măsuri de gosp. impuse de factorii ecologici și riscuri
tipului de stațiune și productivitatea acestuia ecologici limitativi, risc Recomandări Compoz. optimă Tratament
6143 - Deluros de cvercete (gorunete) și șleauri de deal Bs,
5321 - Goruneto-șleau de 7GO 1TE 1FR
podzolit pseudogleizat edafic mare, cu Carex pilosa. Stațiune de
productivitate superioară (s) 1CI, PA
bonitate superioară întâlnită pe versanți mijlocii și superiori, slab -sporirea
la moderat înclinați, parțial însoriți. Pe andezite, șisturi argiloase, procentului de
-drenaj intern imperfect T. progresive
gresii pe care sau format luvosoluri stagnice, lutoase, lutoargiloase gorun în
7336 - Goruneto-ceret de coastă de 3CE 3GI 2FR
în B, slab scheletice, profunde, cu volum edafic mare la mijlociu, compoziție
productivitate superioară (s) 2TE, JU
moderat acide, eutrofice la mezobazice. Bonitate superioară pentru
gorun, cer și gârniță.
6251 - Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, Bi, -menținerea
brun edafic submijlociu cu Asperula - Asarum. Se întâlnește pe consistenței pline
versanți inferiori, puternic înclinați, în general umbriți, cu iviri de - volum edafic mic - realizarea
5223 - Goruneto-făget cu Carex
rocă și grohotiș. Pe andezite, bazalte, șisturi cristaline s-au format - troficitate scăzută regenerării 7GO 2FA 1DT
pilosa de productivitate inferioară (i) T. progresive
eutricambosoluri litice, nisipo-lutoase, scheletice la excesiv - tendință de acidificare, naturale
scheletice, superficiale, cu volum edafic mic, oligotrofice, slab podzolire - lucrări de
acide, cu tendințe de podzolire, sărace în substanțe nutritive. îngrijire la timp și
Bonitate inferioară pentru fag și speciile de amestec. moderate
6252 - Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, Bm,
4212 - Făget de deal pe soluri - menținerea
brun edafic mijlociu, cu Asperula-Asarum. Stațiune de bonitate 7FA 1TE 1PAM
schelete cu floră de mull (m) consistenței
mijlocie întâlnită pe versanți predominant mijlocii, umbriți și 1CI
optime
semiumbriți, moderat înclinați, cu configurație variată, urcând -volum edafic mijlociu -
- realizarea
uneori și în partea superioară a versanților.Substraturi litologice troficitate mijlocie
5313 - Goruneto-șleau cu fag de regenerării
reprezentate de depozite de suprafață provenite din roci furnizoare - tendință de acidificare, 6GO 2FA 1CI 1FR
productivitate mijlocie (m) naturale T. progresive
de material pământos și de schelet în sol. Soluri de tipul luvosoluri podzolire
- lucrări de
tipice, slab podzolite, slab pseudogleizate, mijlociu profunde și - tendință de eroziune,
îngrijire la timp
profunde, slab scheletice și semischeletice, volum edafic milociu. instabilitate 6GO 2FA 1CI 1TE
5314 - Șleau de deal cu gorun și fag - introducerea de
Condiții climatice cu plus apreciabil de umiditate și minus de 1FR
de productivitate mijlocie (m) specii de amestec
căldură și lumină. Pe această stațiune apar arborete de fag și făgeto-
ameliorative
cărpinete de clasa a III-a de producție
6253 - Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, Bs,
brun edafic mare. Stațiune de bonitate superioară întâlnită pe
versanți mijlocii și inferiori, umbriți sau parțial însoriți, moderat
înclinați. Pe andezite, conglomerate și bazalturi pe care s-au format 4232 - Făget de deal cu Rubus hirtus
- factori și determinanți
eutricambosoluri tipice sau molice și preluvosoluri tipice, de productivitate superioară (s) 8FA 1GO 1DT -
ecologici la nivel optim
lutonisipoase, slab scheletice, profunde la mijlociu profunde, cu
volum edafic mare, eutrofice, slab acide, cu apă accesibilă bine
asigurată, aerație bună. Bonitate superioară pentru fag și speciile
de amestec
619
4.5. Vegetația forestieră
4.5.1. Tipuri naturale de pădure
Evidența tipurilor de pădure (pe tipuri de stațiuni), în raport cu caracterul actual, este prezentată
în Tabelul „Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure”, din Partea a III-a și explicitată în
tabelul următor unde este prezentată și repartizarea tipurilor de pădure pe formații forestiere și categorii
de productivitate naturală.
Tabelul 4.5.1.1.
Productivitatea
Formația Codul Denumirea tipului Suprafața
naturală
Tip Tip
forestieră natural ha % sup. mijl. inf.
stațiune pădure
Făgete pure de Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull
6252 4212 53,56 24 - 53,56 -
dealuri (m)
Făget de deal cu Rubus hirtus de productivitate
6253 4232 1,52 1 1,52 - -
superioară (s)
Gorunete pure Gorunet de coastă cu Graminee și Luzula
6132 5131 46,16 20 - 46,16 -
luzuloides (m)
Gorunet cu graminee de productivitate superioară
6133 5134 17,52 8 17,52 - -
(s)
Goruneto-făgete Goruneto-făget cu Carex pilosa de productivitate
6251 5223 3,92 2 - - 3,92
inferioară (i)
Șleauri de deal cu Goruneto-șleau cu fag de productivitate mijlocie
6252 5313 12,63 6 - 12,63 -
gorun (m)
Șleau de deal cu gorun și fag de productivitate
6252 5314 25,95 11 - 25,95 -
mijlocie (m)
6143 5321 Goruneto-șleau de productivitate superioară (s) 23,77 11 23,77 - -
Șleau de deal cu gorun de productivitate mijlocie
6132 5324 7,43 3 - 7,43 -
(m)
Cereto-gârnițete 6131 7333 Amestec normal de gorun, gârniță și cer (i) 2,12 1 - - 2,12
Goruneto-ceret de coastă de productivitate
6143 7336 30,20 13 30,20 - -
superioară (s)
TOTAL ha 224,78 100 73,01 145,73 6,04
% 100 32 65 3
Alte Terenuri -
Așa cum rezultă din tabelul prezentat anterior, predomină tipurile naturale de pădure de
productivitate mijlocie (65%), în corelație cu tipurile de stațiuni.
Cea mai răspândită formație este „Șleauri de deal cu gorun” (31%).
4.5.2. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și păduri
Tabelul 4.5.2.1.
TS TP LISTA U.A.
6131 7333 142 A
TOTAL TP 1 UA 2,12 HA
TOTAL TS 1 UA 2,12 HA
6132 5131 53 A, 53 C, 53 E, 54 C, 54 D, 55 A, 55 C, 56 A, 56 B, 56 D, 56 E, 130 B, 131 D, 132 B
5324 55 D, 129 A, 141 A
6133 5134 52 B, 53 D, 55 B, 56 G
TS TP LISTA U.A.
6143 5321 53 B, 54 E, 55 E, 56 F, 142 C, 142 D
7336 54 A, 141 B
6251 5223 130 F
6252 4212 129 B, 129 D, 130 A, 130 C, 130 D, 130 E, 131 E, 131 F, 142 E
5313 54 B, 129 C
5314 131 A, 131 B, 131 C, 132 A, 142 B
6253 4232 141 C
TOTAL UP 48 UA 224,78 HA
4.5.3. Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure
Repartiția suprafețelor pe formații forestiere în raport cu caracterul actual al tipului de pădure

este prezentată în subcapitolul 17.2, iar evidența pe u.a. în Tabelul 17.7.
În continuare este prezentată structura vegetației pe formații forestiere și în raport cu caracterul
actual al tipului de pădure:
Tabelul 4.5.3.1.
Caracterul actual al tipului de pădure Total Tere-
Formația Natural Fundamental Derivat Artificial de Nede- pădure nuri
Total
forestieră de productivitate Sub- Parțial productiv. finit goale TOTAL
(de productiv)
Sup.+
Sup. Mij. Inf. prod. Sup. Mij. Inf. Inf.
Mij.
42-Făgete pure 1,52 45,56 - - - - - - 8,00 - - 55,08 - 55,08 25
de dealuri 3 83 - - - - - - 14 - - 100 - 100
51-Gorunete 17,52 36,17 - - 0,79 3,69 0,80 - 3,04 1,67 - 63,68 - 63,68 28
pure 27 57 - - 1 6 1 - 5 3 - 100 - 100
52-Goruneto- - - 3,92 - - - - - - - - 3,92 - 3,92 2
făgete - - 100 - - - - - - - - 100 - 100
53-Șleauri de 3,19 45,09 - - 0,92 0,86 - - 19,72 - - 69,78 - 69,78 31
deal cu gorun 5 65 - - 1 1 - - 28 - - 100 - 100
73-Cereto- 30,20 - 2,12 - - - - - - - - 32,32 - 32,32 14
gârnițete 93 - 7 - - - - - - - - 100 - 100
Total 52,43 126,82 6,04 - 1,71 4,55 0,80 - 30,76 1,67 - 224,78 - 224,78 100
% 23 56 3 - 1 2 - - 14 1 - 100 - 100
TOTAL 185,29 - 1,71 5,35 32,43 - 224,78 - 224,78 100
% 82 - 1 2 15 - 100 - 100
Din datele de mai sus se observă că majoritatea arboretelor sunt, din punct de vedere al
caracterului, natural fundamentale (82%), restul fiind artificiale (15%), total derivate (2%) și parțial
derivate (1%).
4.5.4. Arborete slab productive și provizorii
Arboretele slab productive și provizorii ocupă o suprafață totală de 13,06 ha (6% din totalul
arboretelor fondului forestier studiat) fiind reprezentate de arborete natural fundamentale de
productivitate inferioară, artificiale de productivitate inferioară, total derivate de productivitate
superioară și total derivate de productivitate mijlocie. Evidența lor este prezentată în capitolul 17.9. iar
măsurile de gospodărire la paragraful 6.7.
4.5.5. Structura fondului forestier
Date privind structura și mărimea fondului forestier sunt prezentate în capitolul 16, începând cu
subcapitolul 16.3.
În sinteză, structura fondului forestier se prezintă astfel:
Tabelul 4.5.5.1.
Suprafața Cons Clp Vârsta Volum Crest Proveniența (%)
S Total Grupa Compoziția med. med. med. med. crt. Vitalitatea (%)
U. I II Clasa de producție mc/an/ Săm. Plant. Lăst.
P. ha ha % ha % ani mc/ha ha Vig. Norm. Slab.
53GO 17FA 10CA 5DT 4CE 4DU 3SC 2STR 2TE - - -
A 217,00 - - 217,00 100 0,80 2,6 80 298 5,4
II4 III0 III8 II4 II2 II0 II6 II0 II7 - - -
65FA 25CA 9GO 1TE - - -
M 7,78 7,78 100 - - 0,77 3,5 102 290 3,9
III3 IV1 III0 III0 - - -
51GO 19FA 11CA 5DT 4CE 4DU 3SC 2STR 1TE 45 6 49
U.P. 224,78 7,78 3 217,00 97 0,80 2,7 81 298 5,3
II4 III1 III8 II4 II2 II0 II6 II0 II7 1 95 4
Din analiza datelor prezentate se concluzionează că structura fondului forestier luat în studiu este
corespunzătoare din punct de vedere al productivității (clasa de producție medie II7, este conformă cu
potențialul stațional existent) și al consistenței (aceasta având valoarea medie de 0,80). Din punct de
vedere al compoziției nu este corespunzătoare (din cauza proporției mari a speciei derivate carpen).
Predomină arboretele relativ-pluriene (52%), amestecate, modul de regenerare al acestora fiind
majoritar din sămânță, în proporție de 51%. Vitalitatea este normală pentru 95% din arborete.
Evidența sintetică a indicatorilor de caracterizare a structurii fondului forestier este prezentată în
„Fișa indicatorilor de bază” și în tabelul următor (pe grupe principale de specii):
Tabelul 4.5.5.2.
S Grupa Suprafața Clasa de vârstă Clasa de producție
U. de
P. specii ha % I II III IV V VI VII-> I II III IV V
FA 37,60 17 2,08 - - 9,60 22,84 1,51 1,57 - 1,22 33,37 3,01 -
RĂȘ 8,26 4 - 0,26 8,00 - - - - 0,26 8,00 - - -
A QV 136,52 63 - 1,05 22,24 53,75 45,03 12,88 1,57 7,01 75,55 49,76 4,20 -
DT 31,34 14 5,01 2,59 3,13 6,86 9,96 3,40 0,39 0,51 5,10 11,50 7,34 6,89
DM 3,28 2 - 0,44 - 0,82 1,63 - 0,39 0,35 0,82 1,72 0,39 -
Total A 217,00 100 7,09 4,34 33,37 71,03 79,46 17,79 3,92 8,13 90,69 96,35 14,94 6,89
FA 5,04 65 - - - - 1,97 - 3,07 - - 3,56 1,48 -
RĂȘ - - - - - - - - - - - - - -
M QV 0,75 9 - - - - 0,13 - 0,62 - - 0,75 - -
DT 1,93 25 - - - - 0,69 - 1,24 - - 0,50 0,69 0,74
DM 0,06 1 - - - - 0,06 - - - - 0,06 - -
Total M 7,78 100 - - - - 2,85 - 4,93 - - 4,87 2,17 0,74
FA 42,64 19 2,08 - - 9,60 24,81 1,51 4,64 - 1,22 36,93 4,49 -
RĂȘ 8,26 4 - 0,26 8,00 - - - - 0,26 8,00 - - -
UP QV 137,27 61 - 1,05 22,24 53,75 45,16 12,88 2,19 7,01 75,55 50,51 4,20 -
DT 33,27 15 5,01 2,59 3,13 6,86 10,65 3,40 1,63 0,51 5,10 12,00 8,03 7,63
DM 3,34 1 - 0,44 - 0,82 1,69 - 0,39 0,35 0,82 1,78 0,39 -
Total UP 224,78 100 7,09 4,34 33,37 71,03 82,31 17,79 8,85 8,13 90,69 101,22 17,11 7,63
Din datele prezentate se observă că structura pe clase de vârstă este dezechilibrată atât la nivel
de U.P. cât și pe fiecare SU.P în parte. Astfel, se remarcă, la nivel de U.P. o concentrare a suprafeței
arboretelor (68%) în clasele a V-a și a IV-a de vârstă cu un maxim de 37% în clasa a V-a de vârstă.
Minimul pe clase de vârstă se află în clasa a II-a cu un procent de 2%.
4.5.6. Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi
În tabelul următor este prezentată lista arboretelor afectate de factori destabilizatori și limitativi,
situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi fiind prezentată în Tabelul 17.8., iar lucrările
propuse pentru ameliorarea arboretelor afectate la paragraful 6.8.
Tabelul 4.5.6.1.
Specificări Intensitate UNITĂȚI AMENAJISTICE AFECTATE
Rocă la supraf. pe 0,2 S 131 F, 142 B
TOTAL R2: 2 UA 4,33 HA
pe 0,3 S 130 E
pe 0,4 S 129 A
TOTAL R: 4 UA 7,78 HA
Tulpini nesănăt. la 10% din 53 A, 53 E, 55 E, 56 A
arbori
la 20% din 53 C, 53 D, 54 B, 54 C, 54 D, 54 E, 55 A, 55 B, 55 C
arbori
la 30% din 52 B, 54 A, 56 G
arbori
Uscare slabă 52 B, 53 B, 53 C, 54 B, 54 C, 54 E, 55 A, 55 B, 55 C, 55 E, 56 A, 56 B, 56 E, 56 F, 130
A, 130 B, 130 C, 130 E, 130 F, 131 A, 131 C, 131 E, 131 F, 132 A, 132 B, 141 A, 141 C
TOTAL U1: 27 UA 128,44 HA
Doborâturi izolate 53 B
TOTAL V1: 1 UA 2,48 HA
Din analiza datelor prezentate se poate observa că suprafețele afectate sunt însemnate (72,8% din
arborete fiind afectate de cel puțin un factor destabilizator sau limitativ), iar intensitatea vătămărilor este
în majoritate slabă, fiind datorate unor condiții staționale particulare și influenței izolate a factorilor
antropici perturbatori.
Uscarea apare pe o suprafață de 128,44 ha și este prezent la elemente izolate cel mai adesea ca
efect al fenomenului de eliminare naturală.
Al doilea factor destabilizator ca și pondere este reprezentat de tulpini nesănătoase la arborii din
lăstari. Acest factor apare pe o suprafață de 59,49 ha și afectează cel mult 30% din exemplarele din
lăstari (în 3 arborete cu suprafața totală de 16,08 ha) și între 10-20% în restul arboretelor afectate.
Următorul factor destabilizator în ordinea importanței este reprezentat de doborâturi de vânt.
Acest factor apare pe o suprafață de 2,48 ha. Fenomenul apare izolat la exemplare de rășinoase introduce
artificial (duglas) sau exemplare cu înrădăcinare superficială pe microstațiuni expuse la vânturi
dominante.
Cel mai important factor limitativ din punct de vedere al ponderii arboretelor afectate este
reprezentat de roca la suprafață. Acest factor limitativ afectează o suprafață de 7,78 ha fără să ajungă să
afecteze mai mult de 40% din suprafața arboretelor în care e prezent;
În cursul lucrărilor de regenerare și îngrijire prevăzute, se va avea în vedere ca arborii afectați să

fie extrași cu prioritate.
Se poate concluziona că factorii destabilizatori și limitativi nu prezintă o problemă pentru
gospodărirea fondului forestier din această unitate de producție.
4.6. Starea fitosanitară a pădurii
În baza datelor culese prin observații precum și din semnalările ocolului silvic, se apreciază că
starea fitosanitară a arboretelor din teritoriul amenajat este bună.
În ultimii ani nu au fost semnalate atacuri în masă de insecte, ciuperci xilofage sau vătămări prin
poluare.
Activitatea biologică a arboretelor din această unitate de producție este în general normală și nu
au fost semnalate în ultimii ani atacuri deosebite ale dăunătorilor care să influențeze starea arboretelor.
Executarea la timp și în toate arboretele a lucrărilor de igienizare va duce la prevenirea
eventualelor înmulțiri în masă ale dăunătorilor și astfel la evitarea pagubelor.
Pentru prevenirea calamităților determinate de factori biotici, este necesară depistarea și
urmărirea dezvoltării bolilor și a dăunătorilor, precum și efectuarea tuturor lucrărilor de combatere.
4.7. Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație forestieră
Din analiza datelor prezentate în subcapitolele precedente se poate concluziona că vegetația

forestieră din această unitate găsește condiții favorabile dezvoltării.
Deși condițiile sunt favorabile productivitatea arboretelor, în unele cazuri, este sub potențialul
stațional, datorită arboretelor parțial și total derivate care au o compoziție necorespunzătoare motiv
pentru care trebuie acordată o atenție deosebită modului de conducere a acestor arborete pentru a se
putea îmbunătăți compoziția lor.
Prin executarea lucrărilor propuse la fiecare arboret în parte, se vor realiza compoziții
corespunzătoare tipurilor de pădure natural-fundamentale și se va permite valorificarea optimă a
condițiilor staționale. În acest fel, arboretele și pădurea în ansamblul ei vor putea îndeplini în condiții
optime funcțiile de protecție și producție atribuite.
5. STABILIREA FUNCȚIILOR ECOLOGICE, ECONOMICE ȘI SOCIALE ALE

PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE
5.1. Stabilirea funcțiilor ecologice, economice și sociale ale pădurii
5.1.1. Obiective social - economice și ecologice
Obiectivele social - economice și ecologice ale pădurii se exprimă prin natura produselor și a
serviciilor de protecție ori social-culturale ale pădurii.
Pentru pădurile din cadrul unității, obiectivele detaliate prin stabilirea țelurilor de producție ori
de protecție la nivelul unităților de amenajament sunt prezentate în tabelul următor :
Tabelul 5.1.1.1.
Grupa și subgrupa de obiective și Denumirea obiectivului de protecție sau a serviciilor realizate
servicii
Grupa I - Păduri cu funcții speciale de protecție
Păduri cu funcții de protecție a Arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime
terenurilor și solurilor, funcții și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos,
predominant pedologice marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe
Categorii funcționale:2A terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (T.II)
Grupa II - Păduri cu funcții de producție si protecție
Arboretele destinate să producă, în principal, lemn pentru cherestea (T. VI);
Categorii funcționale:1C, 1D Arboretele destinate sa producă, în principal, arbori mijlocii și subțiri pentru
celuloză, construcții rurale și alte produse din lemn (T. VI)
Obiectivele avute în vedere urmăresc respectarea regimului silvic.
5.1.2. Funcțiile pădurii
Repartizarea pe grupe, subgrupe și categorii funcționale, în scopul precizării prin amenajament

a obiectivelor social-economice, s-a realizat prin zonarea funcțională, ținând seama de funcția prioritară
pe care o îndeplinește fiecare arboret. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale este redată în
tabelul 16.2.
Corespunzător obiectivelor social-economice, funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească
pădurile luate în studiu sunt preluate în general de la amenajarea precedentă.
Prin gruparea arboretelor în funcție de rolul îndeplinit au rezultat categorii funcționale a căror
semnificație este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 5.1.2.1.
Grupa Categoria Tipul Suprafața Semnificația categoriei funcționale
funcțională funcțională funcțional ha
Arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în
adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de
I 2A 2 7,78 fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess,
precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte
substrate litologice (T.II)
Total grupa I 7,78 -
1C 6 210,84 Arboretele destinate să producă, în principal, lemn pentru cherestea (T. VI)
II Arboretele destinate sa producă, în principal, arbori mijlocii și subțiri pentru
1D 6 6,16
celuloză, construcții rurale și alte produse din lemn (T. VI)
Total grupa II 217,00 -
Total grupa I+II 224,78 -
Total general 224,78 -
5.1.3. Subunități de producție/protecție constituite
În scopul reglementării procesului de producție/protecție conform obiectivelor și funcțiilor

ecologice și social-economice atribuite arboretelor au fost constituite următoarele subunități de
gospodărire:
- SU.P.„A - Codru regulat sortimente obișnuite” : 217,00 ha;
În această subunitate de gospodărire au fost incluse arborete care au țel: lemn pentru cherestea,
construcții, celuloză, etc.
- SU.P.„M - Păduri supuse regimului de conservare deosebită” : 7,78 ha;
În această subunitate de gospodărire au fost incluse arborete care au țeluri de conservare
Constituirea subunităților de gospodărire, cu indicarea u.a. aferente și a suprafețelor acestora este
Tabelul 5.1.3.1.
SU.P. UNITĂȚI AMENAJISTICE
52 B, 53 A, 53 B, 53 C, 53 D, 53 E, 54 A, 54 B, 54 C, 54 D, 54 E, 55 A, 55 B, 55 C, 55 D, 55 E, 56 A, 56
A B, 56 D, 56 E, 56 F, 56 G, 129 B, 129 C, 129 D, 130 A, 130 B, 130 C, 130 D, 130 F, 131 A, 131 B, 131
C, 131 D, 131 E, 132 A, 132 B, 141 A, 141 B, 141 C, 142 A, 142 C, 142 D, 142 E
217,00 HA Nr. de UA-uri:44
M 129 A, 130 E, 131 F, 142 B
7,78 HA Nr. de UA-uri:4
TOTAL U.P.
Nr. TOTAL de UA-uri: 48
224,78 HA
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare
5.2.1. Generalități
Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin amenajament în condiții corespunzătoare, structura

arboretelor și a fondului de producție trebuie dirijată către o structură optimă. Cadrul general prin care
se poate realiza această structură este definit de bazele de amenajare și anume: regimul, compoziția-țel,
tratamentul, exploatabilitatea și ciclul.
5.2.2. Regimul de gospodărire
Ținând cont că regimul definește modul în care se asigură regenerarea unei păduri și având în
vedere obiectivele și funcțiile social - economice atribuite arboretelor, starea acestora și structura actuală
și de perspectivă a fondului forestier, pentru pădurile acestei unități de producție s-a adoptat regimul
codru. Pentru arboretele de salcâm s-a adoptat regimul crâng.
5.2.3. Compoziția țel
Compoziția - țel reprezintă asocierea și proporția speciilor din cadrul unui arboret care îmbină în
modul cel mai favorabil exigențele biologice ale speciilor cu cerințele social - economice. Ea s-a stabilit
în raport cu țelurile de gospodărire și condițiile ecologice din fiecare u.a. și este redată (comparativ cu
cea actuală) în tabelul următor:
SUP „A” Tabelul 5.2.3.1.

Tip Tip Suprafața Compoziția țel - Specii (suprafața în ha)/ Procente(%)
stațiune pădure ha GO FA TE FR CI CE GI PA PAM JU STR CA SB ST DT
0,32 0,32 0,63 0,64 0,21
6131 7333 2,12
15 15 30 30 10
36,92 4,62 4,62
6132 5131 46,16
80 10 10
3,10 0,31 1,24 0,31 1,24
6132 5324 6,20
50 5 20 5 20
12,27 1,75 1,75 1,75
6133 5134 17,52
70 10 10 10
16,63 2,38 2,38 1,19 1,19
6143 5321 23,77
70 10 10 5 5
4,53 4,53 9,06 9,06 3,02
6143 7336 30,20
15 15 30 30 10
2,75 0,78 0,39
6251 5223 3,92
70 20 10
33,36 4,76 4,76 4,76
6252 4212 47,64
70 10 10 10
7,58 2,53 1,26 1,26
6252 5313 12,63
60 20 10 10
15,19 5,06 1,27 1,27 2,53
6252 5314 25,32
60 20 5 5 10
0,15 1,21 0,03 0,05 0,08
6253 4232 1,52
10 80 2 3 5
TOTAL 217,00 94,59 47,56 13,60 11,00 9,79 9,69 9,70 6,20 4,76 3,23 1,75 1,75 1,75 1,24 0,39
% 44 22 6 5 5 4 4 3 2 1 1 1 1 1 -
Compoziția țel 44GO 22FA 6TE 5FR 5CI 4CE 4GI 3PA 2PAM 1JU 1STR 1CA 1SB 1ST
Compoziția actuală 53GO 17FA 10CA 5DT 4CE 4DU 3SC 2STR 2TE
SUP „M” Tabelul 5.2.3.2.

Tip Tip Suprafața Compoziția țel - Specii (suprafața în ha)/ Procente(%)
stațiune pădure ha FA GO TE CI PAM FR ST PA
0,61 0,06 0,25 0,25 0,06
6132 5324 1,23
50 5 20 20 5
4,15 0,59 0,59 0,59
6252 4212 5,92
70 10 10 10
0,13 0,38 0,03 0,06 0,03
6252 5314 0,63
20 60 5 10 5
TOTAL 7,78 4,28 0,99 0,68 0,65 0,59 0,28 0,25 0,06
% 55 13 9 8 7 4 3 1
Compoziția țel 55FA 13GO 9TE 8CI 7PAM 4FR 3ST 1PA
Compoziția actuală 65FA 25CA 9GO 1TE
Se face observația că în tabelul de mai sus este calculată compoziția țel optimă (compoziția
corespunzătoare condițiilor ecologice date și țelurile majore urmărite prin gospodărire), pentru fiecare
tip de pădure în parte.
Compoziția - țel se regăsește, la nivelul fiecărei u.a., în:
- Descrierea parcelară (Capitolul 15.1.)
- „Planul decenal de recoltare al produselor principale” (Capitolul 12.).

În arboretele exploatabile, compoziția țel se realizează prin tăierile de regenerare prevăzute,
urmate după caz de completări prin împăduriri artificiale (în suprafețele neregenerate) și apoi prin lucrări
de întreținere și de îngrijire. În arboretele preexploatabile și în special la cele neexploatabile, compoziția
actuală se va îmbunătăți prin tăierile de îngrijire prevăzute în amenajament.
Ameliorarea compoziției în scopul creșterii randamentului funcțional se va face prin:
- introducerea speciilor indigene valoroase pentru revenirea la tipul natural fundamental de
pădure;
- introducerea în proporție mai mare a speciilor valoroase, fără a se renunța la speciile de amestec;
- introducerea de specii repede crescătoare, care să ajungă la vârsta exploatabilității în perioade
scurte și să satisfacă nevoile gospodărești ale micilor proprietari;
- promovarea, prin tăieri de îngrijire, a speciilor valoroase în arboretele tinere.
5.2.4. Tratamentul
Tratamentul, ca ansamblu de măsuri silviculturale aplicate pe întreaga durată de existență a

arboretului în scopul realizării unei structuri corespunzătoare a acestuia, presupune:
- realizarea unor compoziții optime, prin obținerea de regenerări naturale în proporție cât mai
mare și completarea lor doar în golurile neregenerate;
- aplicarea tăierilor localizate, cu o perioadă medie de regenerare, pentru realizarea de structuri
relativ pluriene sau relativ echiene;
- aplicarea sistematică a tuturor lucrărilor de îngrijire a arboretelor.
Alegerea tratamentelor s-a făcut conform normelor în vigoare, avându-se în vedere formațiile
forestiere, tipurile de categorii funcționale, starea actuală a structurii și productivității arboretelor și
dinamica procesului de regenerare.
În arboretele luate în studiu, s-a adoptat tratamentul tăierilor progresive. În arboretele de salcâm
s-au prevăzut tăieri în crâng de jos.
Organele silvice au obligația de a corela tăierile de regenerare cu perioadele de fructificație a
speciilor principale, astfel încât șansele instalării semințișurilor naturale să fie cât mai mari, iar
suprafețele de împădurit să se reducă la minimum.
Tratamentele propuse se regăsesc detaliat în capitolul 12 - „Planuri de recoltare și cultură”.
Exploatabilitatea definește structura arboretelor sub raport dimensional și se exprimă prin vârsta
exploatabilității. Ea s-a stabilit numai pentru arboretele la care s-a reglementat procesul de producție în
funcție de specii, productivitate, condițiile de regenerare și zonarea funcțională.
Pentru arboretele cu rol de producție și protecție (din tipul VI funcțional), a fost adoptată vârsta
exploatabilității tehnice.
Pentru principalele specii întâlnite în U.P. I Kruger Reinhold, vârsta standard a exploatabilității
tehnice în funcție de specie, clasa de producție și sortimentul țel principal este prezentată în tabelul de
mai jos:
Tabelul 5.2.5.1.
Clasa de producție
I II III IV V
Specii Sortimentul țel principal (lemn pentru)
Cherestea alte Celuloză,
Cherestea Cherestea Cherestea
sortimente construcții
fag 120 120 110 100 100
gorun 140 130 120 120 120
gorun (lăstari) 120 110 110 100 100
stejar 130 130 120 110 110
stejar (lăstari) 110 100 100 90 80
cer 100 90 90 90 80
cer (lăstari) 90 80 80 80 70
gârniță 120 120 110 100 100
gârniță (lăstari) 110 110 100 90 80
tei 80 80 70 60 50
carpen 60 60 50 40 40
salcâm 35 30 25 25 20
Vârsta exploatabilității medii pentru SU.P. „A” este de 108 ani, așa cum reiese din tabelul de la
capitolul 18.3.
5.2.6. Ciclul
Ciclul adoptat pentru SU.P. A „codru regulat - sortimente obișnuite” este de 110 ani.
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI

MĂSURI DE GOSPODĂRIRE PENTRU ARBORETELE CU FUNCȚII SPECIALE
DE PROTECȚIE SLAB PRODUCTIVE ȘI AFECTATE DE FACTORI
DESTABILIZATORI
Recoltarea masei lemnoase din pădurile unității se face astfel:

- pentru arboretele cu funcții de producție și protecție - (tipul VI de categorii funcționale) - se
reglementează procesul de producție stabilindu-se posibilitatea de produse principale (subcapitolul 6.1.);
- pentru arboretele cu funcții exclusiv de protecție supuse regimului de conservare deosebită
(tipul II de categorii funcționale) se dau orientativ prevederi privind recolta de lemn posibil de realizat
(subcapitolul 6.2.)
Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale s-a făcut pentru arboretele din
tipul VI de categorii funcționale.
6.1.1. SU.P. „A” Reglementarea procesului de producție
Reglementarea procesului de producție lemnoasă cuprinde:

- stabilirea posibilității de produse principale;
- întocmirea planurilor de recoltare a produselor principale: evidența arboretelor din care urmează
să se recolteze posibilitatea decenală de produse principale pe urgențe de regenerare (tabel 12.1.1.1.) și
planul decenal de recoltare a produselor principale (tabelul 12.1.1.2.).
6.1.1.1. SU.P. „A” Stabilirea posibilității de produse principale
Stabilirea cuantumului posibilității de produse principale s-a făcut atât prin intermediul
suprafețelor cât și al volumelor, aplicându-se următoarele procedee:
- prin intermediul creșterii indicatoare;
- după criteriul claselor de vârstă.
Valorile parametrilor și indicatorilor luați în considerare sunt prezentate în paragrafele 6.1.1.1.1.
și 6.1.1.1.2.
6.1.1.1.1. SU.P. „A” Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creșterii

indicatoare
Pentru determinarea indicatorului de posibilitate corespunzător creșterii indicatoare au fost luate

in calcul următoarele valori:
Ci = creșterea indicatoare : 694 mc/an;
VD = masa lemnoasă care ar putea fi exploatată în primul deceniu, inclusiv creșterea la jumătatea
intervalului : 3100 mc;
VE = masa lemnoasă care ar putea fi recoltată în primii 20 ani, inclusiv creșterea la jumătatea
VF = masa lemnoasă care ar putea fi recoltată în primii 40 ani, inclusiv creșterea la jumătatea
VG = masa lemnoasă care ar putea fi recoltată în primii 60 ani, inclusiv creșterea la jumătatea
Q = parametru ce exprimă raportul dintre volumele de masă lemnoasă exploatabile în intervalele
de timp considerate și volumele care ar fi necesare pentru recoltarea anuală și continuă a unei posibilități
egale cu creșterea indicatoare (Q = 0,45 );
În cazul acestei subunități avem Q = 0,45 < 1 (SU.P. deficitară în arborete exploatabile), iar
indicatorul de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare depinde de minima valorilor (r'): VD/10,
VE/20, VF/40, VG/60, egală cu 310 mc/an.
P = min (VD/10, VE/20, VF/40, VG/60) = min (310, 972, 1356, 1238) = 310 mc/an;
Valorile parametrilor de mai sus sunt prezentate pe specii în tabelul următor:
Tabelul 6.1.1.1.1.1.
SPECIA GO FA CA CE DU SC STR DR DT DM TOTAL
CI 350 124 49 31 60 27 2 40 11 694
VD 3100
VD1 59 68 127
VD2 4001 426 890 539 91 5947
VD3
VD4
VE 19441
VE1 4001 426 957 539 466 91 6480
VE2 11411 6453 1235 88 256 19443
VE3
VF 27545 12863 3717 779 6632 483 1207 137 866 54229
VG 38854 13252 4611 3336 6868 483 2049 141 3746 909 74249
DD1 -7675
DD2 5566
DD3 26480
DD4 32626
DM -7675
Q 0,45
VD/10 310
VE/20 972
VF/40 1356
VG/60 1238
POSIB. 310
A : 0,0000 ; M : 0,000
CICLUL 110
6.1.1.1.2. SU.P. „A” Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de

vârstă
Pentru stabilirea acestui indicator este util a se face o analiză a structurii pe clase de vârstă
prezentată în graficul următor:
Graficul 6.1.1.1.2.1.
^ƚƌƵĐƚƵƌĂĂƌďŽƌĞƚĞůŽƌƉĞĐůĂƐĞĚĞǀąƌƐƚĉͲ ^hWΗΗ
ϵϬ ϳϵ͕ϰϲ
ϴϬ ϳϭ͕Ϭϯ
^ƵƉƌĂĨĂƜĂ;ŚĂͿ
ϳϬ
ϲϬ
ϱϬ ϯϵ͕ϰϱ ϯϵ͕ϰϱ ϯϵ͕ϰϱ ϯϵ͕ϰϱ ϯϵ͕ϰϱ
ϰϬ ϯϯ͕ϯϳ
ϯϬ Ϯϭ͕ϳϭϭϵ͕ϳϱ
ϮϬ
ϳ͕Ϭϵ ϰ͕ϯϰ
ϭϬ
Ϭ
/;ϭͲϮϬͿ //;ϮϭͲϰϬͿ ///;ϰϭͲϲϬͿ /s;ϲϭͲϴϬͿ s;ϴϭͲϭϬϬͿ s/ƕŝƉĞƐƚĞ
;хсϭϬϭͿ
ůĂƐĂĚĞǀąƌƐƚĉ;ĂŶŝͿ
Ciclu = 110 ani ŶŝǀĞůĂĐƚƵĂů ŶŝǀĞůŶŽƌŵĂů
Din datele prezentate în graficul anterior se observă că distribuția arboretelor pe clase de vârstă
nu este apropiată de cea normală. Astfel clasele I, II și III sunt deficitare în arborete iar clasele IV, V și
VI, sunt excedentare. Astfel, se remarcă faptul că aproape 70% din arborete (69%) sunt concentrate în
două clase de vârstă: a IV-a și a V-a (cu un maxim de 37% în clasa a V-a). Minimul pe clase de vârstă
se află în clasa a II-a (2%).
Această situație dezechilibrată este datorată și faptului că fondul forestier actual provine prin
retrocedări din cadrul unor unități de producție distincte, gospodărite unitar iar la constituirea unității de
producție studiate nu a fost luată în calcul distribuția normală pe clase de vârstă.
Pentru stabilirea acestui indicator s-au folosit procedeele:
- inductiv;
- deductiv.
Pentru stabilirea indicatorului prin procedeul inductiv au fost luate în considerare arboretele
exploatabile încadrate provizoriu în suprafața periodică în rând, cu volumele posibil de recoltat în primul
deceniu, determinate pe baza indicilor de recoltare stabiliți în teren (funcție de mărimea perioadei de
regenerare, tratamentele adoptate, numărul și periodicitatea intervențiilor, situația regenerării), rezultând
prin acest procedeu valoarea de 333 mc/an, după cum reiese din tabelul următor:
Tabelul 6.1.1.1.2.2.
Volum la Volum
mijlocul de
Total 21,86 - - - - - 6321 - 3331 53
Indicator Posibilitate Procedeul Inductiv = 333 mc/an
Pentru calculul indicatorului de posibilitate prin procedeul deductiv au fost stabilite 4 suprafețe
periodice de 20 de ani cu suprafața normală de 39,46 ha și una de 30 de ani cu suprafața normală de
59,18 ha. Repartiția u.a. pe suprafețe periodice este redată în tabelul următor:
Tabelul 6.1.1.1.2.3.
Suprafața u.a. Suprafața Volum actual Volum + creșteri
periodică (ha) (mc) (mc)
54 A, 54 B, 54 C, 55 B, 56 E, 56 G, 130 B, 130 C, 130 F, 131 C,
I 59,95 17664 18824
131 E, 141 C
II 53 A, 53 B, 53 C, 53 E, 142 E, 142 A, 129 C, 131 B, 132 B 39,95 13999 15274
III 52 B, 53 D, 54 D, 54 E, 129 B, 129 D, 130 A 39,84 11807 12777
IV 55 C, 56 D, 56 F, 131 A, 132 A 40,55 11168 12473
55 A, 55 D, 55 E, 56 A, 56 B, 130 D, 131 D, 141 A, 141 B, 142 C,
V 36,71 10060 11190
142 D
TOTAL 217,0 64698 70538
Pentru procedeul deductiv s-a executat analiza detaliată a stării și structurii actuale a arboretelor
(structura pe clase de vârstă, suprafețele periodice constituite, urgențele de regenerare etc), obținându-
se valoarea de 328 mc/an după cum rezultă din tabelul următor:
Tabelul 6.1.1.1.2.4.
O.S. Zărandul ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE ȘI
UP I Kruger Reinhold STABILIREA POSIBILITĂȚII DUPĂ CRITERIUL CLASELOR DE VÂRSTĂ Ciclul 110 ani
SU.P. „ A” SITUAȚIE RECAPITULATIVĂ
SITUAȚIA ACTUALĂ SUPRAFAȚA PERIODICĂ I SUPRAFAȚA PERIODICĂ A II A SUPRAFAȚA PERIODICĂ
Volum inclusiv
creșterea producției Volum III IV V
Clasa
Creștere Supra- totale la mijl inter (mc) Supra-
de Suprafața Volum
curentă fața fața Creștere
vârstă Supra- Supra- Supra-
Vi Vk Vj´ Vj˝ Actual curentă Total
fața fața fața
pe 20 ani
ha mc mc ha mc mc mc mc ha mc mc mc ha ha ha
I 7,09 699 62 - - - - - 4,49 694 590 1284 - - 2,6
II 4,34 761 39 1,67 - - 235 - - - - - - - 2,67
III 33,37 13441 251 - - - - - 8 5736 940 6676 - - 25,37
IV 71,03 20132 402 - - - - - 2,12 320 80 400 39,84 23 6,07
V 79,46 23375 343 36,57 - - - - 25,34 7249 940 8189 - 17,55 -
VI 17,79 5502 61 17,79 - 5248 - - - - - - - - -
VII - - - - - - - - - - - - - - -
VIII 3,92 788 10 3,92 - 838 - - - - - - - - -
Total 217,00 64698 1168 59,95 6086 235 39,95 13999 2550 16549 39,84 40,55 36,71
Normal 59,18 39,46 39,46 39,45 39,45
Diferența 0,77 0,49 0,38 1,1 -2,74
Indicator de posibilitate prin procedeul deductiv: P2´=Vi/30+Vk/20+Vj´/10+Vj˝/20 = 328 mc/an
6.1.1.1.3. SU.P. „A” Adoptarea posibilității
În tabelul următor este redată situația recapitulativă a elementelor de calcul și a indicatorilor de

posibilitate.
Tabelul 6.1.1.1.3.
După criteriul
Anul Prin intermediul creșterii indicatoare Posibilitatea
claselor de vârstă
amenaj. Ci Q m VD/10 VE/20 VF/40 VG/60 PCi Inductiv Deductiv adoptată
Actual 2023 694 0,45 0 310 972 1356 1238 310 333 328 310
Deoarece valorile indicatorilor de posibilitate, calculați prin intermediul creșterii indicatoare și

prin intermediul claselor de vârstă (procedeul inductiv și procedeul deductiv) sunt relativ diferite, în
vederea adoptării mărimii posibilității au fost analizate amănunțit starea și structura actuală și de
perspectivă a fondului forestier, exigențele funcționale și de asigurare a continuității a acesteia, stadiul

regenerării naturale, etc.
Astfel, posibilitatea adoptată de 310 mc/an, este egală cu valoarea indicatorului de posibilitate
calculat prin intermediul creșterii indicatoare.
Posibilitatea adoptată asigură și continuitatea producției și recoltării de produse lemnoase și de
altă natură.
6.1.1.2. SU.P. „A” Recoltarea posibilității de produse principale
Evidența arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea decenală de produse principale
și planul decenal de recoltare a produselor principale pentru SU.P. „A” sunt redate în subcapitolul 12.1.1.
SU.P. „A” Planuri de recoltare a produselor principale.
Încadrarea arboretelor în suprafața decenală s-a făcut ținând cont de urgențele de regenerare,
accesibilitate și cuantumul posibilității.
În tabelul următor sunt prezentate unitățile amenajistice din care se va recolta posibilitatea de
produse principale, pe consistențe și urgențe de regenerare:
Tabelul 6.1.1.2.1.
Volum la Volum
mijlocul de
Total 21,86 6321 3100 49
Recapitulație pe urgențe
1,67 25 235 235 100
3,92 26 838 418 50
2,23 33 547 238 44
14,04 34 4701 2209 47
Total 21,86 6321 3100 49
Aplicându-se tratamentele specificate, va rezulta un volum de masă lemnoasă de extras, pe specii

și tratamente, după cum urmează:
Tabelul 6.1.1.2.2.
Supraf. de parcurs Volum de extras Volum de extras pe specii (mc)
Tratamente
(ha) (mc) GO FA CA CE SC TE
T. crâng de jos 1,67 235 - - 70 - 165 -
T. progresive 20,19 2865 1474 220 777 384 - 10
Total general 21,86 3100 1474 220 847 384 165 10
Indicele de recoltare produse principale pentru SU.P „A” este de 1,43 mc/an/ha.
6.1.1.3. SU.P. „A” Prognoza posibilității de produse principale
În tabelul următor este prezentată evoluția prognozată a posibilității în următoarele 3 decenii:
Tabelul 6.1.1.3.1.
V1 3100 V1' 16341 V1'' 23235 V1''' 34579
V2 19441 V2' 31375 V2'' 42989 V2''' 38803
V3 34475 V3' 51129 V3'' 47213 V3''' 54600
V4 54229 V4' 55353 V4'' 63010 V4''' 55381
V5 58453 V5' 71150 V5'' 63791 V5''' 55381
V6 74250 V6' 71931 V6'' 63791 V6''' 56017
Q 0.4 Q' 2.3 Q'' 2.6 Q''' 2
m 0 m' 1.2 m'' 1.2 m''' 1.1
P 310 P' 814 P'' 841 P''' 786
După cum se observă din datele de mai sus, începând cu următorul deceniu și pentru următorii
10 de ani posibilitatea anuală este mai mică decât creșterea indicatoare din cauza deficitului de arborete
exploatabile existent, urmând ca pe viitor acesta să depășească valoarea creșterii indicatoare odată cu
ajungerea la vârsta exploatabilității a arboretelor preexploatabile și apariției unui excedent de arborete
exploatabile în următoarele decenii.
6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție excluse de la

reglementarea procesului de producție
În cadrul unității de producție studiate au fost identificate arborete cu funcții speciale de protecție
excluse de la reglementarea procesului de producție, încadrate în tipul II de categorii funcționale cu o
suprafață totală de 7,78 ha. Aceste arborete au fost incluse în subunitate de gospodărire de tip „M”,
Măsurile de gospodărire pentru arboretele cu funcții speciale de protecție s-au stabilit în mod
diferențiat de la arboret la arboret luându-se în considerare funcția prioritară dar s-a ținut seama și de
necesitatea exercitării celorlalte funcții îndeplinite.
6.2.1. SU.P. „M” - Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de

protecție
Arboretele grupate în SU.P. „M” - păduri supuse regimului de conservare deosebită, au o

suprafață totală de 7,78 ha. Funcțiile acestor arborete au fost specificate la subcapitolul 5.1.2.
Având în vedere rolul polifuncțional al arboretelor și faptul că sunt supuse regimului de
conservare, măsurile de gospodărire prezintă două aspecte:
- măsuri de gospodărire de ordin general, care urmăresc conservarea pădurilor, adică menținerea
lor într-o stare sanitară corespunzătoare prin executarea lucrărilor de îngrijire și de igienă, precum și a
tăierilor de conservare în arboretele mature;
- măsuri de gospodărire specifice funcțiilor atribuite, urmărindu-se realizarea cu precădere a
funcțiilor prioritare, care garantează și realizarea funcțiilor secundare.
Practic, cele două categorii de măsuri de gospodărire nu se pot separa, ele constituind un complex
de măsuri care trebuie aplicate corect, la timp și cu continuitate. În vederea realizării funcției prioritare,
în arborete se vor aplica măsuri diferențiate de gospodărire, urmărindu-se menținerea sau realizarea de
arborete cu structuri cât mai apropiate de cele ale pădurii naturale sub aspectul compoziției, distribuției
pe verticală și desimii arborilor la hectar.
Justificarea economică a gospodăririi acestor arborete în regim de conservare rezultă din efectele
de protecție realizate. Nu poate fi stabilit un echivalent valoric al acestor servicii, dar binefacerile lor
sunt evidente și justifică pe deplin gospodărirea în regim natural a acestor păduri.

Tăierile de igienă și tăierile de conservare ce se vor executa în arboretele mature constau într-un
ansamblu de intervenții ce se aplică arboretelor cu vârsta înaintată. Aceste intervenții au scopul de a
păstra nealterată sau de a ameliora starea fitosanitară a arboretelor, asigurarea permanenței pădurii și
îmbunătățirea funcțiilor de protecție și a potențialului silvoproductiv ale acestora, prin realizarea în bune
condiții a procesului de regenerare naturală a arboretelor.
Masa lemnoasă posibil de recoltat este rezultată din aplicarea lucrărilor de îngrijire (cuprinse în
tabelul 12.3. „Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor”) și din executarea tăierilor de conservare în
arborete de vârste înaintate, a căror capacitate de protecție este în scădere (tabelul 12.2.1. -„Planul
lucrărilor de conservare”).
În tabelul următor este prezentată situația suprafețelor de parcurs cu tăieri de conservare, precum
și volumul de extras :
Tabelul 6.2.1.1
Suprafața (ha) Volum arborete prevăzute cu TC (mc)
SU.P de Total de extras
Totală
parcurs (incl. creșteri) % mc
M 7,78 4,93 1 538 14 216
Conform Art. 25, alin (3) din Codul Silvic, în vederea cuantificării volumului de lemn nerecoltat
ca urmare a instituirii măsurilor de protecție (“SU.P. M - păduri supuse regimului de conservare
deosebită”), arboretele au fost încadrate în grupa a II-a pentru a se calcula reglementarea procesului de
producție, rezultând o posibilitatea totală de produse principale după creșterea indicatoare de 29 mc/an;
Pierderea de masă lemnoasă pentru arboretele încadrate în subunitatea de tip „M” este de 7
mc/an, fiind rezultatul diferenței dintre volumul posibil de recoltat (29 mc/an – conform calculelor din
tabelul 12.2.1.2) și volumul de recoltat prin aplicarea lucrărilor speciale de conservare (22 mc/an).
Conform H.G. 447/06.07.2017, calculul compensațiilor reprezentând contravaloarea produselor
pe care proprietarul nu le recoltează, datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamentul silvic
care determină restricții în recoltare de masă lemnoasă s-a făcut cu următoarea relație:
C = S × (P_ml1 + P_ml2 + Pml3)/3 × v_n
C = 7,78 × (164+ 164 + 164) /3 × 1,97 = 2 513,56 lei/an;
unde: C - valoarea compensației care se acordă, exprimată în lei/an;
S - suprafața terenului pentru care se solicită acordarea de compensații pentru funcțiile de
protecție, exprimată în hectare;
P_ml1, P_ml2, P_ml3 - prețurile medii ale unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, exprimate
în lei/m3 valabile la data depunerii cererii și în cei doi ani precedenți depunerii acesteia;
v_n - volumul mediu anual nerecoltat pe hectar utilizat pentru calculul compensațiilor, în cazul
arboretelor încadrate în tipul I de categorii funcționale (TI) și în cazul arboretelor încadrate în tipul II de
categorii funcționale (TII).
Volumul mediu anual nerecoltat pe hectar utilizat pentru calculul compensațiilor în cazul
arboretelor încadrate în tipul II de categorii funcționale (TII) este de 1,97 mc/an/ha.
6.3. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat din produse principale și
tăieri de conservare
Volumul posibil de recoltat din arboretele gospodărite în regim codru și din lucrările de
conservare, repartizat pe specii este redat în tabelul următor:
Tabelul 6.3.1.
SU.P. Supraf. de parcurs Volum de extras Posibilitatea decenală pe specii
(ha) (mc) (mc)
Dec. Anual Dec. Anual GO CA CE FA SC TE
A 21,86 2,19 3100 310 1474 847 384 220 165 10
M 4,93 0,49 216 22 10 68 - 138 - -
Total 26,79 2,68 3316 332 1484 915 384 358 165 10
6.4. Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor
Lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor sunt primele intervenții care se fac în viața
arboretelor, după ce acestea au închis starea de masiv. Aplicarea corectă și la timp a lucrărilor de îngrijire
are o importanță deosebită în dezvoltarea ulterioară a arboretelor, în realizarea structurii optime a
acestora sub aspectul compoziției, distribuției spațiale și repartiției pe categorii dimensionale a
arborilor. Ele s-au stabilit pentru toate arboretele care la data descrierii parcelare îndeplinesc condițiile
de consistență, vârstă, funcție atribuită, regim, etc., precum și pentru cele care vor realiza aceste condiții
în cursul perioadei de amenajare, indiferent de compoziție și se vor executa ținându-se seama de
următoarele considerente:
- variabilitatea de cultură de la un loc la altul, astfel încât în cadrul aceleiași subparcele se pot
executa concomitent, pe anumite porțiuni rărituri iar pe altele curățiri sau chiar degajări;
- promovarea exemplarelor din sămânță sau drajoni;
- acolo unde există, subetajul va fi menținut și se va proteja subarboretul;
- modul de executare a lucrărilor de îngrijire va fi diferit, în raport de structură și funcția
arboretelor și dacă acestea au fost sau nu parcurse la timp cu asemenea lucrări;
- ca planificare, degajările și curățirile se vor executa cu prioritate, indiferent de eficiența
economică de moment, de executarea lor depinzând în mare măsură evoluția ulterioară a arboretelor;
- prin tehnologiile de recoltare și colectare a lemnului se va urmări reducerea prejudiciilor aduse
arborilor rămași pe picior.
- reducerea numărului de arbori din cuprinsul unui arboret se va realiza, de regulă, prin metode
selective. Selecționarea și punerea celor mai valoroși arbori din arboret în condiții cât mai favorabile de
vegetație se va face prin extragerea celor din specii necorespunzătoare, rău conformați, vătămați etc.,
fără a se crea goluri în coronamentul arboretului.
Structura masei lemnoase prevăzute a se recolta din lucrări de îngrijire și conducere, pe categorii
de lucrări este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 6.4.1.
Suprafața de parcurs Volum de extras
Natura lucrării Total Anual Total Anual
ha ha mc mc
Rărituri 85,61 8,56 1 816 182
Curățiri - - - -
Total prod. sec. 85,61 8,56 1 816 182
Degajări 2,60 0,26 - -
Igienă 109,78 109,78 966 97
Degajările se vor executa în arborete tinere, după închiderea stării de masiv, urmărindu-se
promovarea speciilor valoroase, cu proveniența din sămânță, în detrimentul celor mai puțin valoroase,
cu proveniența din lăstari sau drajoni. Tehnica de execuție a acestora constă în tăierea cu cosorul sau
ruperea vârfului la exemplarele din speciile care trebuie eliminate, executându-se o selecție
interspecifică. Suprafața prevăzută cu degajări în deceniu este de 2,60 ha.
Răriturile se execută în arboretele aflate în stadiile de dezvoltare de păriș sau codrișor, cu
consistență 0,9-1,0, având un caracter de selecție individuală a arborilor. Este prevăzută a fi parcursă în
deceniu cu rărituri o suprafață de 85,61 ha.
Periodicitatea și intensitatea acestor lucrări se vor stabili în raport cu vârsta, vigoarea de creștere,
consistența și structura arboretelor, cu respectarea Normelor Tehnice privind îngrijirea și conducerea
arboretelor ed. 2022.
Tăierile de igienă sunt lucrările prin care se urmărește asigurarea unei stări fitosanitare
corespunzătoare a arboretelor, se vor efectua ori de câte ori este nevoie, în toate arboretele care le
reclamă, indiferent de vârstă, consistență și clasa de producție, în scopul îmbunătățirii stării sanitare a
pădurii, prin extragerea arborilor bolnavi sau pe cale de a se îmbolnăvi, care pot prezenta pericol pentru
restul pădurii, constituind focare de infecție. Prin aplicarea tăierilor de igienă se va avea grijă, pe cât
posibil, să nu scadă consistența sub 0,7.
Tăierile de igienă pot fi executate tot timpul anului fără restricții, ori de câte ori considerente de
ordin fitosanitar o impun. Aceste lucrări au fost prevăzute în toate arboretele, cu excepția celor incluse
în planul decenal de recoltare a produselor principale, precum și a celor în care s-au prevăzut lucrări de
îngrijire.
Sa va parcurge anual, cu tăieri de igienă, o suprafață de 109,78 ha.
Dacă în suprafețele în curs de regenerare vor exista situații care impun extragerea arborilor uscați
sau vătămați, ocolul silvic va proceda le extragerea lor, urmând ca volumul acestora să fie precomptat
pe seama produselor principale.
Dintre obiectivele urmărite prin efectuarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor se rețin:
- realizarea compoziției optime a arboretelor;
- păstrarea și ameliorarea stării de sănătate a arboretelor;
- creșterea gradului de stabilitate și rezistența a arboretelor la acțiunea agresivă a factorilor externi
și interni destabilizatori (vânt, zăpadă, boli, dăunători, poluare etc.);
- creșterea productivității arboretelor și a pădurii în ansamblul său, precum și creșterea calității
lemnului produs;
- intensificarea efectelor de protecție și creșterea calității factorilor de mediu (protecția solului,
purificarea aerului, menținerea peisajului natural etc.);
- mărirea capacității de fructificație a arboretelor și ameliorarea condițiilor de regenerare;
- recoltarea masei lemnoase în vederea valorificării ei, etc.
În legătură cu aplicarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor prevăzute prin
amenajament se fac următoarele precizări:
- suprafețele de parcurs cu lucrări de îngrijire a arboretelor și volumele de extras, planificate prin
amenajament, au caracter orientativ. Personalul silvic va analiza anual situația concretă a fiecărui arboret
și în raport de aceasta va stabili suprafața de parcurs și volumul de extras anual, pentru fiecare lucrare în
parte;
- pot fi parcurse cu lucrări de îngrijire și alte arborete decât cele prevăzute de amenajament, dacă
în cursul deceniului acestea ajung să aibă condițiile necesare aplicării lucrărilor respective. De asemenea,
pe parcursul aplicării amenajamentului se poate renunța la executarea lucrărilor de îngrijire în arboretele
care din diferite motive nu mai îndeplinesc condițiile prevăzute de normele tehnice pentru astfel de
lucrări;
- cu tăieri de igienă se vor parcurge toate arboretele, după necesitățile impuse de starea acestora,
indiferent dacă au fost parcurse sau nu în anul anterior cu lucrări de îngrijire.
6.5. Produse lemnoase posibil de recoltat prin tăieri de regenerare, conservare și din
lucrări de îngrijire a arboretelor
În tabelele următoare este prezentată posibilitatea de masă lemnoasă din U.P. I Kruger Reinhold
pe diferite criterii:
Tabelul 6.5.1.
Supraf. Volum Volume decenale de extras pe specii
de de
Specificări
parc. extras GO CA FA CE SC DT STR DU TE PIS
(ha) (mc)
Produse principale 21,86 3100 1474 847 220 384 165 - - - 10 -
Tăieri de conservare 4,93 216 10 68 138 - - - - - - -
Total 1 (prin + conservare) 26,79 3316 1484 915 358 384 165 - - - 10 -
Produse secundare 85,61 1816 758 294 82 102 179 243 140 - 14 4
Total 2 (prin + cons. + sec.) 112,40 5132 2242 1209 440 486 344 243 140 - 24 4
Tăieri de igienă 109,78 966 477 108 267 10 - 9 - 72 23 -
222,18 6098 2719 1317 707 496 344 252 140 72 47 4
TOTAL GENERAL
% 100 44 22 12 8 6 4 2 1 1 -
Tabelul 6.5.2.
Posibilitatea Indici de recoltare
Natura lucrării
(mc/an) (mc/an/ha)
Principale + conservare, din care 332 1,48
- principale 310 1,38
- conservare 22 0,10
Secundare 182 0,81
Igiena 97 0,43
Total 610 2,72
Indicele de creștere curentă U.P. 5,3
Observăm că indicele de recoltare total pe U.P. (2,72 mc/an/ha) este mai mic decât indicele de
creștere curentă (5,3 mc/an/ha), ceea ce înseamnă că în următorii 10 ani se va produce o acumulare a
masei lemnoase valorificabilă ulterior.
Prin aplicarea prevederilor prezentului studiu de amenajament silvic, în viitor, se poate acumula
un substanțial volum de lemn:
Va = (Icr - Ir) × St = (1198 / 224,78 mc/an/ha - 610 / 224,78 mc/an/ha) × 224,78 ha = 588
mc/an.
Va - volum acumulat; St - suprafața totală a arboretelor; Icr - indice de creștere; Ir - indice de
recoltare.
6.6. Lucrări de regenerare și împădurire
Planul lucrărilor de asigurare a regenerării naturale și de împăduriri este prezentat în capitolul 12

pentru întreaga unitate, pe categorii de lucrări.
În tabelul următor este prezentată o sinteză a lucrărilor necesare pentru asigurarea regenerării
naturale și a lucrărilor de îngrijire a culturilor:
Tabelul 6.6.1.
Suprafața
ha
A. LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII NATURALE 14,06
A.1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale 4,58
A.1.2. Înlăturarea păturii vii sau a litierei groase 2,02
A.1.3. Îndepărtarea subarboretului, a semințișului și a tineretului neutilizabil 2,21
A.1.4. Provocarea drajonării la arboretele de salcâm 0,35
A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale 9,48
A.2.1. Descopleșirea semințișurilor 8,61
A.2.2. Receparea semințișului vătămat, îndepărtarea lăstarilor care copleșesc semințișurile și drajonii 0,87
B. LUCRĂRI DE REGENERARE și ÎMPĂDURIRE -
C. COMPLETĂRI ÎN ARBORETELE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV -
D. ÎNGRIJIREA (ÎNTREȚINEREA) CULTURILOR -
În deceniul de aplicabilitate al amenajamentului nu au fost propuse lucrări de împădurire.

6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor slab productive și provizorii
Pentru ameliorarea stării și structurii arboretelor slab productive și provizorii (13,06 ha, respectiv
6 % din suprafața arboretelor) au fost propuse lucrările din tabelul următor, în funcție de stadiul de
dezvoltare și stare:
Tabelul 6.7.1.
Caracterul actual al Grupe de lucrări propuse Suprafața u.a.
tipului de pădure Unitățile amenajistice în care se execută ha %
Lucrări de îngrijire specială (44-46) 2,12 16
142 A
Lucrări bazate pe regenerare naturală din sămânță 3,92 30
productivitate inferioară
130 F
TOTAL CRT 6,04 46
Rărituri și curățiri (47,48) 4,55 35
53 A, 55 E
superioară
TOTAL CRT 4,55 35
Rărituri și curățiri (47,48) 0,80 6
53 E
mijlocie
TOTAL CRT 0,80 6
Lucrări bazate pe regenerare naturală din lăstari și drajoni 1,67 13
Artificial de productivitate
56 E
inferioară
TOTAL CRT 1,67 13
TOTAL GENERAL 13,06 100
În arboretele menționate și aflate în fond productiv, până la atingerea vârstei exploatabilității,

este prevăzută întreaga gamă de lucrări silvice necesare pentru ameliorarea cât mai substanțială a
structurii și productivității lor.
Tabelul 6.8.1.
Măsuri de gospodărire (ha)
Factori Grade de Suprafața
destabilizatori manifestare (ha) Tăieri de Lucrări de Completări/ T.
Rărituri Curățiri Împăd
regenerare conserv. Degajări igienă
Doborâturi de vânt slabă 2,48 - - - - - 2,48 -
Uscare slabă 128,44 11,53 3,70 34,27 - - 78,94 -
Tulpini 10-20% 43,41 5,94 - 25,34 - - 12,13 -
nesănătoase 30-50% 16,08 10,33 - - - - 5,75 -
Total 190,41 27,80 3,70 59,61 - - 99,30 -
După cum se observă din tabelul de mai sus arboretele afectate de factori destabilizatori sunt
propuse a fi parcurse cu toată gama de lucrări necesare gospodăririi fondului forestier: tăieri de
regenerare, lucrări de îngrijire și igienă.
Având în vedere condițiile staționale specifice (precizate și la capitolul 4.6.) prin lucrările
propuse în arboretele afectate de factori destabilizatori și limitativi, efectele negative asupra arboretelor
vor fi eliminate în limita posibilităților, ceea ce va conduce la atingerea unei stări mai bune de sănătate
a arboretelor și a pădurii în ansamblu.
7. ACTIVITĂȚI CONEXE GOSPODĂRIRII FONDULUI FORESTIER
7.1. Recoltarea și valorificarea produselor nelemnoase
7.1.1. Vânatul
Pădurile din cadrul acestei U.P. se află pe raza fondurilor de vânătoare 39 Tauț gestionat de A.V
Lunca Tauț și 40 Arăneag gestionat de A.V Arisilva.
Pentru hrana vânatului nu au fost rezervate unități amenajistice.
Vânatul principal este constituit din următoarele specii de interes cinegetic: căpriorul (Capreolus
capreolus) și mistrețul (Sus scrofa). Căpriorul găsește aici condiții bune de dezvoltare.
Dintre speciile de vânat răpitor se întâlnesc vulpea, nevăstuica, viezurele și pisica sălbatică.
Pentru buna gospodărire a fondului de vânătoare, toate instalațiile existente (hrănitori, sărării,
observatoare) se vor verifica și se va completa numărul lor astfel încât să asigure condiții bune dezvoltării
vânatului.
În scopul optimizării efectivelor de vânat se recomandă următoarele măsuri:
- prevenirea și combaterea braconajului;
- combaterea dăunătorilor vânatului;
- prevenirea îmbolnăvirii vânatului;
- selecționarea vânatului și proporționarea sexelor;
- asigurarea hranei suplimentare pentru vânat în sezonul rece;
- reglementarea trecerilor prin pădure;
- interzicerea pășunatului, cu deosebire în zonele de refugiu și concentrare a vânatului.
O atenție deosebită trebuie acordată cazurilor de rabie posibil de apărut în rândul răpitoarelor cu
păr (vulpi) și deosebit de periculoase prin urmările lor, precum și a pestei porcine la efectivele de mistreți.
7.1.2. Pescuitul
Pe suprafața fondului forestier al U.P. I Kruger Reinhold nu sunt constituite fonduri de pescuit
rețeaua hidrografică fiind improprie creșterii salmonidelor.
7.1.3. Alte produse
Din fondul forestier de pe raza U.P. I Kruger Reinhold se mai pot recolta, în cantități și condiții
care nu prejudiciază starea și structura arboretelor, următoarele produse nelemnoase: ciuperci
comestibile (hribi, gălbiori, ghebe, etc.), fructe de pădure (mure, zmeură, măceșe, etc.), plante
medicinale (sunătoare, mentă, coada-șoricelului, etc.), materii prime pentru împletituri.
Ocolul silvic va analiza cu operativitate, pe tot parcursul anului, toate posibilitățile de recoltare
și valorificare a produselor nelemnoase ale pădurii.
8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER, CONSERVAREA ȘI AMELIORAREA

BIODIVERSITĂȚII
8.1. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER
Menținerea și creșterea eficacității funcționale a ecosistemului forestier impune adoptarea de

măsuri pentru protecția împotriva diverșilor factori biotici și abiotici, dăunători, măsuri prezentate în
continuare.
8.1.1. Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor de vânt și zăpadă
Având în vedere structura actuală a pădurii și caracteristicile geoclimatice, teritoriul studiat

prezintă riscuri minore din punct de vedere al doborâturilor și rupturilor de vânt și de zăpadă, în prezent
fiind semnalate aceste fenomene pe 1% din suprafață, dar intensitatea fenomenelor este în totalitate
slabă, fenomenele apărând numai izolat la specii de rășinoase introduse artificial (duglasul) sau la
elemente cu înrădăcinare superficiale expuse vânturilor dominante.
Ca măsuri de prevenire a riscurilor apariției doborâturilor și rupturilor de vânt și zăpadă se
amintesc:
- menținerea sau refacerea structurilor diversificate spațial;
- executarea sistematică a tăierilor de îngrijire;
- igienizarea permanentă a arboretelor prin tăieri de igienă și conservare;
- introducerea speciilor de amestec în arborete tinere cu structura echienă sau relativ echienă;
- executarea sistematică a tăierilor de îngrijire.
8.1.2. Protecția împotriva incendiilor
Arboretele din cuprinsul unității studiate nu au suferit incendieri recente.
Pentru evitarea unor viitoare incendii se recomandă:

- întreținerea și extinderea rețelei de locuri de odihnă și fumat, mai ales de-a lungul drumurilor
și în preajma traseelor de tranzit;
- dotarea cu materiale de intervenție de calitate corespunzătoare a pichetelor pentru paza contra
incendiilor;
- limitarea circulației în pădure;
- intensificarea propagandei de prevenire a incendiilor și extinderea rețelei de panouri de
avertizare;
- efectuarea de patrulări intense în perioadele și în zonele expuse.
8.1.3. Protecția împotriva poluării industriale
Datorită amplasării geografice și structurii fondului forestier, zona studiată nu este expusă decât
influenței poluării generale a atmosferei.
fiecărui arboret în parte, această structură asigurând rezistența la acest factor.
De asemenea se va urmări evitarea poluării izolate, datorată activităților curente (cu carburanți,
lubrifianți, pesticide, etc).
8.1.4. Protecția împotriva bolilor și altor dăunători
Nu s-au semnalat în ultimii ani atacuri masive de dăunători (aceștia există endemic și provoacă
anual pagube de intensități variabile, fără a avea caracter de atac de masă).
În scop profilactic se recomandă:
- conservarea arboretelor de tip natural etajate și amestecate, cu densități normale, cu subarboret
bogat, parcurse susținut cu lucrări de îngrijire și tăieri de igienă;
- diminuarea pagubelor produse de alți factori dăunători (vânt, zăpadă, vânat, exploatare);
- protejarea entomofaunei folositoare;
- cojirea trunchiurilor de rășinoase doborâte.
8.1.5. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală
În cadrul unității studiate nu au fost semnalate arborete cu uscare anormală. Totuși există
exemplare afectate de uscare izolată, ca fenomen al eliminării naturale.
Pentru prevenirea apariției și extinderii fenomenului de uscare prematură se recomandă:
- extragerea cu prioritate, în cadrul lucrărilor de îngrijire, de conservare și de regenerare, a
arborilor uscați sau în curs de uscare;
- menținerea subarboretului;
- folosirea la lucrările de împădurire a puieților de proveniență locală.
8.1.6. Măsuri de prevenire a alunecărilor și eroziunilor
Structura actuală a fondului forestier nu favorizează apariția acestor fenomene.

promovarea regenerării naturale și completarea golurilor neregenerate, măsura fiind considerată
suficientă pentru prevenirea vătămărilor.
8.1.7. Măsuri în cazul apariției unor calamități naturale
În cazul apariției unor calamități naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt și zăpadă, incendii,
uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,) în care intensitatea fenomenelor depășește prevederile
amenajamentului, efectele neputând fi înlăturate prin aplicarea lucrărilor propuse în prezentul
amenajament, se vor aplica prevederile „Ordinului nr. 766 din 23.07.2018 pentru aprobarea Normelor
tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora și schimbarea
categoriei de folosință a terenurilor din fondul forestier și a Metodologiei privind aprobarea depășirii
posibilității/posibilității anuale în vederea recoltării produselor accidentale I”. În cazul în care apar
modificări legislative în ceea ce privește apariția unor calamități se vor respecta prevederile legale în
vigoare de la data apariției fenomenului.
Principalele soluții/măsuri optime, care se pot lua în cazul apariției unor calamități naturale
(doborâturi de vânt, rupturi de vânt și zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,), în
vederea eliminării cât mai rapide a efectelor negative a acestora și a stopării extinderii fenomenelor, sunt
următoarele:
- În cazul fenomenelor dispersate este necesară inventarierea cât mai rapidă a arborilor afectați
în vederea determinării volumului rezultat, pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor
amenajamentului (dacă volumul arborilor afectați este mai mare de 20% din volumul arboretului existent
la data apariției fenomenului);
- În cazul fenomenelor concentrate este necesară determinarea cât mai rapidă și exactă a
suprafeței afectate pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă
arborii afectați, dintr-un arboret sunt concentrați pe o suprafață de peste 5.000 m²);
- În cazul în care este necesară modificarea prevederilor amenajamentului se impun următoarele:
a) Convocarea, cât mai rapidă a persoanelor care trebuie să participe la efectuarea analizei
în teren: șeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, expertul C.T.A.P., un
reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de
silvicultură, un reprezentant al structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate, un
reprezentant al autorității teritoriale pentru protecția mediului;
b) Întocmirea cât mai rapidă, de către ocolul silvic care asigură administrarea sau
serviciile silvice, a documentației necesare în conformitate cu prevederile Ordinului 766/23.07.2018
(sau a legislației în vigoare la data apariției fenomenului);
- Punerea în valoarea a arborilor afectați;
- Extragerea arborilor afectați cât mai repede cu putință pentru a evita extinderea fenomenelor s-
au apariția altor fenomene (ex: în cazul arborilor de rășinoase, afectați de doborâturi, neextragerea
acestora cât mai urgent posibil poate duce la deprecierea lemnului și apariția atacurilor de ipidae, etc.);
8.2 CONSERVAREA ȘI AMELIORAREA BIODIVERSITĂȚII
8.2.1. Măsuri în favoarea conservării biodiversității
Conservarea biodiversității este unul dintre obiectivele de gospodărire prioritare avute în vedere
la amenajarea tuturor pădurilor. El răspunde cerințelor unei gospodăriri durabile a pădurilor, contribuind
la conservarea speciilor și habitatelor naturale.
Conservarea biodiversității vizează realizarea mai multor obiective ce conduc la adoptarea
a) măsuri generale favorabile biodiversității, urmărite la nivelul fiecărui arboret, oricare ar fi
funcțiile atribuite pe care acesta le îndeplinește, respectiv unitatea de gospodărire din care face parte;
b) măsuri specifice, urmărite la nivelul pădurilor cu rol de ocrotire a genofondului și ecofondului
forestier.
8.2.2 Măsuri generale în favoarea conservării biodiversității
Măsurile generale sunt măsuri menite să asigure conservarea diversității biologice la nivelul
tuturor ecosistemelor forestiere în vederea maximizării funcției ecoproductive prin conservarea
diversității genetice și specifice.
În acest sens, în gospodărirea pădurilor din U.P. se au în vedere următoarele:
- se va promova cu prioritate regenerarea naturală a arboretelor cu prilejul aplicării tratamentelor
silviculturale;
- pentru împăduriri, materialul genetic pentru fiecare specie trebuie să fie din proveniențele
locale, populația locală fiind unitatea de bază în raport cu care se stabilește strategia de management;
- se va menține un amestec bogat de specii la nivelul fiecărui arboret, prin promovarea tuturor
speciilor adaptate condițiilor locale, potrivit tipului natural fundamental de pădure, în proporții
corespunzătoare ecologic și economic, ce păstrează din punct de vedere al bogăției de specii, caracterul
natural al ecosistemelor;
- cu prilejul efectuării intervențiilor silvotehnice, se va păstra subarboretul existent, cu excepția
situațiilor în care acesta afectează mersul regenerării în arboretele cuprinse în planul decenal de recoltare
a produselor principale sau dezvoltarea arboretelor tinere;
- se vor proteja arbuștii în culturile înființate pe terenurile degradate, în lizierele sau luminișurile
din cuprinsul pădurii, unde speciile de animale găsesc hrană și adăpost;
- se vor păstra luminișuri în vederea conservării biodiversității păturii erbacee;
- se pot păstra arbori morți („pe picior” și „la sol”) până la un anumit procent (1-2%), cu prilejul
efectuării tăierilor de regenerare și a lucrărilor de îngrijire și conducere;
- se vor păstra „arbori pentru biodiversitate” - buchete, grupe de arbori sau porțiuni și mai mari,
reprezentative sub raportul biodiversității. Pot fi aleși, în acest scop, arbori care prezintă putregai,
scorburi, arbori cu lemn aflat într-un stadiu avansat de descompunere. Nu se pune problema menținerii
acestor arbori în arborete afectate de factori destabilizatori (cu intensitate a atacului de cel puțin slabă)
în care există deja arbori uscați, atacați de insecte, vătămați de vânt și zăpadă;
- se va urmări realizarea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă, fiecare clasă de vârstă fiind
însoțită de un anume nivel al biodiversității;
- se vor conduce arboretele la vârste mari, potrivit exploatabilității tehnice, care să favorizeze
adoptarea de cicluri de producție lungi. Faptul că într-o unitate de gospodărire cu structură pe clase de
vârstă echilibrată există arborete exploatabile cu vârste înaintate, denotă un nivel ridicat al biodiversității.
8.2.3. Măsuri specifice în favoarea conservării biodiversității
Măsurile specifice în favoarea conservării biodiversității sunt măsuri menite să asigure

conservarea și protecția valorilor de biodiversitate (obiectivelor de conservare), pentru care pădurilor
respective li s-au atribuit funcții prioritare de protecție.
Amenajamentele dispun de mijloace de identificare, descriere și inventariere a biodiversității la
diferite niveluri ale acesteia. Elemente ale biodiversității sunt cuprinse în descrierea parcelară, cu referiri
și la tipologia stațională și la tipologia habitatelor naturale.
Unitatea de producție nu se suprapune cu nici o arie protejată Natura 2000.
9. INSTALAȚII DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE
9.1. Instalații de transport
Instalațiile de transport (existente și necesare) de pe raza unității sunt prezentate în tabelul 9.1.1.,
iar planul instalațiilor de transport necesare este redat în tabelul 13.1. Evidențele detaliate privind situația
accesibilității fondului forestier și a posibilității sunt prezentate în tabelele 19.1 și 19.2. din partea a III-
a.
Tabelul 9.1.1.
Lungime de Suprafața
Categoria Cod Supra-
Denumirea drumului deservire deservită
drum drum structura
km ha
FE FE001 Vl. Almașului piatră 0,90 83,37
FE FE002 Vl. Milovei piatră 2,00 141,41
TOTAL Drumuri Forestiere Existente (FE) 2,90 224,78
Drumurile forestiere existente FE001 (Vl. Almașului) și FE002 (Vl. Milovei) se află în
proprietatea publică a statului și sunt administrate în cadrul Direcției Silvice Arad prin O.S. Criș.
Pentru primul deceniu, în urma analizei rentabilității economice și a structurii masei lemnoase
accesibilizate, nu se propune construirea a nici unui drum autoforestier.
În tabelul de mai jos este prezentată dinamica accesibilității fondului forestier și a posibilității în
perioada 2023 - 2032:
Tabelul 9.1.2.
Accesibilitatea (%)
Specificări
Actuală La sfârșitul dec.I
Fond forestier (ca suprafață) 100 100
Posibilitatea, din care: 100 100
- produse principale 100 100
- tăieri de conservare 100 100
- produse secundare 100 100
- din tăieri de igienă 100 100
Analizând rețeaua de transport care deservește fondul forestier luat în studiu, au rezultat
următoarele:
- densitatea actuală este de 12,90 m/ha;
- densitatea după primul deceniu este de 12,90 m/ha;
- densitatea optimă este de 12,90 m/ha.
Distanța medie de colectare este de 0,43 km.
Exploatarea arborilor în U.P. I Kruger Reinhold se va face sub forma de arbori secționați în
trunchiuri și catarge. Coroana arborilor se va colecta sub formă de lemn mărunt. În arboretele
exploatabile care vor fi parcurse cu tăieri de regenerare se vor lua măsuri suplimentare de protecție a
semințișurilor și a arborilor rămași.
Având în vedere că suprafața U.P. cuprinde atât zone plane cât și zone înclinate sau cu teren
accidentat, pentru recoltarea masei lemnoase se recomandă:
- acolo unde natura terenului permite, colectarea se va face în întregime cu tractoare forestiere;
- în zonele cu teren accidentat colectarea se va face cu animale de tracțiune sau prin corhănire.
La exploatarea masei lemnoase se vor respecta următoarele reguli:
- exploatarea se va face în sezonul de repaus vegetativ pe un strat suficient de gros de zăpadă

pentru protecția semințișului;
- la tăierile definitive, recoltarea arborilor se va face la rând, inclusiv nuielișurile și
subarboretul;
- arborii uscați și iescarii se doboară și se fasonează înaintea începerii exploatării parchetului;
- tăierea arborilor se va face cât mai jos, astfel încât înălțimea acestora în partea din amonte să
nu depășească 1/3 din diametrul secțiunii iar la arborii mai groși de 30 cm să nu depășească 10 cm;
- doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor de semințiș, evitându-se deprecierea și
vătămarea puieților și arborilor nemarcați;
Doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor sau a punctelor de regenerare, iar colectarea
lemnului se va face pe trasee prestabilite.
În cadrul procesului de exploatare a lemnului se vor respecta cu strictețe prevederile
instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și epocile de recoltare, colectare și transport a materialului
lemnos. Ocolul silvic va da o atenție deosebită activității de control a exploatărilor și de reprimire a
parchetelor pentru restrângerea la minimum a prejudiciilor aduse pădurii și solului în procesul tehnologic
de recoltare și colectare a lemnului.
9.3. Construcții existente în fond forestier
În cadrul unității studiate nu există nici un fel de construcție forestieră și pentru deceniul de
aplicare al prezentului amenajament nu sunt propuse spre a fi construite noi construcții forestiere
deoarece personalul de teren al ocolului silvic este localnic iar recrutarea forței de muncă se poate face
10. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR
10.1. Realizarea continuității funcționale
Ținând cont că pădurea este o sursă importantă de venituri pentru societate, dar în același timp
constituie un factor esențial de mediu, amenajamentele silvice au apărut ca o necesitate pentru a conduce
ecosistemul forestier spre realizarea structurii optime, care să asigure îndeplinirea perpetuă a funcțiilor
ecologice și social-economice atribuite arboretelor, astfel încât intervenția umană să afecteze într-o
măsură cât mai mică echilibrul ecologic.
Acest deziderat se realizează prin:
- refacerea arboretelor afectate de factori destabilizatori;
- conducerea arboretelor derivate și parțial derivate spre tipul natural fundamental, prin
promovarea speciilor de valoare;
- împădurirea terenurilor goale din interiorul pădurii;
- aplicarea corespunzătoare a complexului de lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor
pentru menținerea stării de sănătate a pădurii și ridicarea productivității prin selecția exemplarelor din
speciile și sortimentele cele mai valoroase.
Luând în considerare faptul că prin însăși prezența ei pădurea îndeplinește funcții de protecție a
mediului, reglementarea procesului de producție s-a făcut numai pentru arboretele în care recoltarea
masei lemnoase nu afectează potențialul protectiv (din tipul funcțional VI). Realizarea continuității
funcționale de producție se realizează prin stabilirea posibilității de produse principale, adoptarea valorii
acesteia prin amenajament vizând obținerea de recolte continui și crescătoare, concomitent cu
normalizarea structurii pe clase de vârstă.
Condițiile specifice din cadrul U.P. (prezentate în Capitolul 4.) au determinat includerea în grupa
a I-a funcțională a unei suprafețe de 7,78 ha și încadrarea în grupa a II-a funcțională a unei suprafețe de
217,00 ha.
Funcțiile stabilite pentru fiecare arboret au fost prezentate detaliat în subcapitolul 5.1.
Situația comparativă a zonării funcționale anterioare și actuale, este prezentată în tabelul de mai
jos:
Tabelul 10.1.1.
Anul Tip funcțional / categoria funcțională Tip funcțional / categoria funcțională Total
amenajării II Total VI Total general
2A Grupa I 1C (1B*) 1D (1C*) Grupa II
Precedent (2013) 8,28 8,28 211,70* 4,80* 216,50 224,78
Actual (2023) 7,78 7,78 210,84 6,16 217,00 224,78
* - amenajament precedent, conform Norme Tehnice ed. 2000
Datele privind evoluția diferiților parametrii de caracterizare a fondului forestier, în timp, sunt
prezentate în Capitolul 3 și sintetizate tabelar în Capitolul 14, care cuprinde și estimările privind evoluția
viitoare a acestora.
10.2.1. Indicatori cantitativi (vârste, volume, creșteri)
În tabelul următor, sunt evidențiați câțiva indici ce caracterizează din punct de vedere cantitativ
(la nivel anterior și actual) fondul de producție și protecție.
Tabelul 10.2.1.1.
Nr. Valoare
Indicatori cantitativi U.M.
crt 2013 2023
1 Ponderea pădurilor în suprafața totală a fondului forestier % 100 100
2 Volum lemnos pe picior - total mc * 66951
3 Volum lemnos pe picior - mediu mc/ha * 298
4 Clasa de producție medie - 2,9 2,7
5 Creșterea curentă totală mc/an * 1198
6 Creșterea curentă medie mc/an/ha * 5,3
7 Creșterea curentă totală - fond productiv mc/an * 1168
8 Creșterea curentă medie - fond productiv mc/an/ha * 5,4
9 Creșterea indicatoare totală mc/an * 694
10 Creșterea indicatoare medie mc/an/ha * 3,2
11 Posibilitatea de produse principale - totală mc/an 231 310
12 Posibilitatea de produse principale - la hectar mc/an/ha * 1,38
13 Posibilitatea din conservare mc/an 3 22
14 Posibilitatea din conservare - la hectar mc/an/ha * 0,10
15 Posibilitatea de produse secundare - totală mc/an 171 182
16 Posibilitatea de produse secundare - la hectar mc/an/ha * 0,81
* - lipsă date din cauza lipsei unui amenajament unitar
În cele ce urmează sunt prezentați principalii indicatori calitativi de caracterizare a fondului

forestier:
a. Structura fondului de producție pe specii: 51GO 19FA 11CA 5DT 4CE 4DU 3SC 2STR 1TE
În cadrul U.P., fondul forestier are o suprafață de 224,78 ha și este constituit în următoarele
subunități de gospodărire:
- S.U.P „A - codru regulat, sortimente obișnuite”, 217,00 ha;
- S.U.P „M - păduri supuse regimului de conservare deosebită”, 7,78 ha;
b. Ponderea speciilor de valoare ridicată: Dintre speciile forestiere de valoare ridicată, sunt
prezente în cuprinsul unității de producție: GO (51%), FA (19%), CE (4%), ST (2%), GI (2%), FR (sub
1%), CI (sub 1%).
c. Nu există arborete pluriene;
d. Structura fondului de producție în raport cu modul de regenerare: 45% din arborete provin
din însămânțare naturală, 6% provin din plantații cu puieți și 49% provin din lăstari;
e. În cadrul fondului forestier studiat nu există păduri destinate să producă lemn de calitate
superioară;
f. Principalele efecte protective.
Unitatea de producție are o mică parte din suprafață (7,78 ha; 3,5%) încadrată în grupa I
funcțională. Principalul efect de protecție îndeplinit de arborete este:
- protecție a terenurilor și solurilor, funcții predominant pedologice;
În linii mari, aceste efecte de protecție vor fi urmărite și în viitorul apropiat, adică în primele
decenii de amenajare.
Bilanțul producției de lemn este exprimat prin raportul dintre recoltele de lemn și creșterea
pădurii.
După cum se știe, resursele forestiere fac parte din categoria resurselor naturale regenerabile și,
ca ecosisteme forestiere gospodărite rațional, pot furniza cu continuitate bunuri și servicii. Actuala
amenajare a ținut seama de structura reală a arboretelor, de factorii și de modul de gospodărire care au
dus la această structură, prevăzând măsuri silvotehnice care să conducă la crearea de ecosisteme
forestiere stabile, iar bilanțul masei lemnoase să conducă la acumulări ale acesteia.
În deceniul de aplicare a prezentului amenajament va avea loc o creștere a volumului total de
masă lemnoasă de 588 m3/an, calculat prin relația:
A = I - (Pp + Tc+ Ps + Ti), în care:
A - acumulare de masă lemnoasă anuală;

I - creșterea curentă 1198 m3/an;
Pp - posibilitatea de produse principale 310 m3/an;
Tc - volumul rezultat din tăieri de conservare 22 m3/an;
Ps - posibilitatea de produse secundare 182 m3/an;
Ti - volumul rezultat din tăieri de igienă 97 m3/an.
10.3. Analiza evoluției structurii pe clase de vârstă
Datele privind structura pe clase de vârstă sunt prezentate în capitolul 14.2.

Din datele prezentate se observă că structura arboretelor din SU.P „A” nu va putea fi ameliorată
în următoarele 2 decenii din cauza dezechilibrelor prea pronunțate. Astfel, excedentul arboretelor
exploatabile nu va putea fi lichidat în următorii 20 de ani, suprafețele claselor V și VI de vârstă
rămânând mult peste valorile normale în următoarele 2 decenii iar clasele I-III vor rămâne deficitare în
arborete. Clasa a IV-a este singura a cărei suprafață se va apropia de valoarea normală peste 20 de ani,
dar acest fapt nu se va menține și în perioadele următoare.
Se apreciază că aceste dezechilibre nu vor putea fi corectate în totalitate în actualul ciclu de
producție.
10.4. Considerații privind procesul de regenerare naturală
Datele privind acest aspect sunt prezentate în tabelul din capitolul 21.
Aceasta cuprinde toate u.a. în care se vor executa tăieri de regenerare sub adăpost în primul
deceniu, indicându-se stadiul procesului la data amenajării, în corelație cu datele din evidențele ocolului
privind controlul anual.
Organul de aplicare va reactualiza anual informațiile, înscriindu-le în formular, evidența urmând
a sta la baza deciziilor privind eșalonarea tăierilor în cursul deceniului următor și executarea lucrărilor
de asigurare a regenerării naturale.
11. DIVERSE
11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului și durata de valabilitate a acestuia
Prezentul amenajament intră în vigoare la data de 01.01.2023 și expiră la data de 31.12.2032.
11.2. Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor executate pe parcursul

valabilității amenajamentului
Ocolul Silvic Zărandul, care execută prestarea de servicii silvice la data intrării în vigoare a
amenajamentului silvic, are obligația de a completa următoarele evidențe privitoare la lucrările
executate:
a) evidența anuală a aplicării amenajamentului:
- mișcări de suprafață din fondul forestier proprietate privată;
- suprafețe de arborete parcurse cu tăieri de regenerare, pe unități amenajistice;
- volume rezultate din aplicarea tăierilor de regenerare, pe unități amenajistice, specii și
sortimente primare;
- volume rezultate din aplicarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor, pe unități
amenajistice, specii, sortimente primare și în raport cu natura intervențiilor;
- volume realizate prin punerea în valoare a produselor accidentale și din tăieri de
conservare, precum și precomptarea lor din posibilitatea de produse principale sau secundare;
- suprafețe efectiv realizate cu lucrări de regenerare, pe unități amenajistice, specii și în
raport cu natura lucrărilor și modalitatea de executare;
- stadiul regenerărilor naturale în arboretele prevăzute și parcurse cu tăieri de regenerare
în cursul deceniului;
- suprafețe efectiv realizate cu culturi speciale;
- realizări în dotarea cu drumuri forestiere (km, investiții aferente);
- realizări în dotarea cu clădiri silvice, pe categorii de clădiri, unități amenajistice,
investiții aferente;
- realizări în dotarea cu instalații cinegetice și piscicole, pe categorii de instalații, unități
amenajistice și investiții aferente;
- menționarea unităților amenajistice cu fenomene deosebite cauzate de uscare, inundații,
incendii.
b) evidența decenală a aplicării amenajamentului se obține prin totalizarea pe ani a
elementelor cumulabile din evidența anuală și compararea cu prevederile amenajamentului.
11.3. Hărți anexate amenajamentului
Prezentul amenajament, multiplicat în cinci exemplare cuprinde un volum în patru părți și are
anexate următoarele hărți de amenajament la scara 1:20.000:
- harta generală;
- harta lucrărilor de cultură și exploatare.
Tabelul 11.4.1.
Lucrări de teren
- descrieri parcelare: ing. Marius Mișcoi, ing. Florin D. Sala
- inventarieri și ridicări în plan: ing. Marius Mișcoi, ing. Florin D. Sala
Lucrări de birou
- redactare amenajament: ing. Marius Mișcoi
- lucrări tehnice: ing. Marius Mișcoi, ing. Florin D. Sala
- tehnoredactare computerizată: ing. Marius Mișcoi
Recepție teren
- delegat autoritate publică centrală: ing. Ioan Oaidă
- delegat ocol silvic: ing. Ioan Groza
- delegat proprietar: Kruger Reinhold
- expert C.T.A.P.: ing. Octavian Popescu
Conferința a II-a de amenajare
- delegat autoritate publică centrală ing. Ioan Oaidă
- delegat ocol silvic ing. Ioan Groza
- delegat proprietar: Kruger Reinhold
- expert C.T.A.P.: ing. Octavian Popescu
11.5. Bibliografie
Tabelul 11.5.1.
Autor Titlu lucrare
Beldie, Al. și Chiriță, C. Flora indicatoare din pădurile noastre;
Carcea, F. Metoda de amenajare a pădurilor, Ed. Agrosilvică 1969;
Chiriță, C. ș.a. Soluri și stațiuni forestiere, Ed. Ceres 1977;
Giurgiu, V. ș.a. Biometria arborilor și arboretelor din România, Ed. Ceres 1972;
Negulescu, E.G. Silvicultura, Ed. Ceres 1973;
Rucăreanu, N. Amenajarea pădurilor, Ed. Ceres 1982;
Leahu, I. Amenajarea pădurilor Ed. Didactică și Pedagogică, 2001;
*** Legea 1/2000
*** Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, M.S. 1986;
*** Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, M.A.P.P.M. 2000;
*** Norme Tehnice privind alegerea și aplicarea tratamentelor, M.M.A.P. 2022;
*** Ghidul de bune practici privind alegerea și aplicarea tratamentelor, M.M.A.P. 2022;
*** Norme Tehnice privind regenerarea pădurilor și efectuarea controlului anual al regenerărilor,
M.M.A.P. 2022;
*** Ghidul de bune practici privind regenerarea pădurilor și efectuarea controlului anual al
regenerărilor, M.M.A.P. 2022;
*** Norme Tehnice privind îngrijirea și conducerea arboretelor, M.M.A.P. 2022;
*** Ghidul de bune practici privind îngrijirea și conducerea arboretelor, M.M.A.P. 2022;
*** Norme Tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de
împădurire a terenurilor degradate, M.M.A.P. 2022;
*** Ghidul de bune practici privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și
de împădurire a terenurilor degradate, M.M.A.P. 2022;
*** Îndrumar pentru amenajarea pădurilor, I.C.A.S. 1980;
*** Îndrumar pentru amenajarea pădurilor, vol. I,II, I.C.A.S. 1984;
*** Harta geologica a României, scara 1:200.000;
*** Atlas climatologic al R.S.R. 1966;
*** Site-ul oficial al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor: http://www.mmediu.ro/
*** Amenajamentul U.P. Baciș Lucreția, U.P. Wolf Gabriel, ediția 2014
11.6. Anexe
11.6.1. Acte doveditoare ale proprietății
11.6.2. Procesul verbal al Conferinței I de amenajare
11.6.3. Procesul verbal de recepție finală teren
11.6.4. Procesul verbal al Conferinței a II-a de amenajare
11.6.5. Inventarul de coordonate Stereo '70 al perimetrului ce încadrează teritoriul studiat
11.6.6. Situația realizării amenajamentului silvic expirat, pe natură de lucrări
PARTEA II - PLANURI DE AMENAJAMENT
12. PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ

13. PLANURI PRIVIND INSTALAȚII DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE
12. PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ
12.1. Planuri de recoltare a produselor principale
12.1.1. SU.P. „A” - Planuri de recoltare a produselor principale
12.1.1.1. SU.P. „A” - Evidența arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de
produse principale pe urgențe de regenerare
Volum la Volum
mijlocul de
Total 21,86 6321 3100 49
Recapitulație pe urgențe
1,67 25 235 235 100
3,92 26 838 418 50
2,23 33 547 238 44
14,04 34 4701 2209 47
Total 21,86 6321 3100 49
12.1.1.2. SU.P. „A” - Planul decenal de recoltare a produselor principale
Unit. Tip Cons. Dst. Elem. Supr. Vâr- Clp %Vo- 5xCrs Volum Lucrări Volum %
+ de
Amenaj Func Col. Arb. Elem sta Arb. lum propuse în dec. I Extr.
5xCrs Recoltat
HM HA ANI lucru M.C. M.C. M.C. M.C. dec.
54 A - - - GO 3,86 105 2 85 1228 50 1278 T. progresive (însăm., pun. lumină) 639
- - - CE 0,97 105 2 85 396 15 411 ajutorarea regenerării naturale 308
- - - GO 3,87 75 2 85 1218 80 1298 îngrijirea semințișului 260
- - - CA 0,97 50 3 65 242 30 272 272
6 0,7 3 - 9,67 105 2 83 3084 175 3259 1479 45
Compoziție țel: 7GO 2CE 1DT -
Semințiș natural: 6GO 4CE /0,4S intim - -
54 B - - - CA 0,86 105 3 60 236 10 246 T. progresive (însăm., pun. lumină) 162
- - - GO 0,86 105 3 80 196 10 206 ajutorarea regenerării naturale 68
- - - FA 0,29 105 3 80 104 5 109 îngrijirea semințișului 55
- - - CA 0,58 60 3 60 161 15 176 97
- - - CE 0,29 125 2 80 95 5 100 60
6 0,8 3 - 2,88 105 3 70 792 45 837 442 53
Compoziție țel: 6GO 2FA 2DT -
Semințiș natural: 9GO 1CE /0,3S intim - -
54 C - - - GO 1,78 105 3 80 455 20 475 T. progresive (însăm., pun. lumină) 166
- - - CA 0,45 105 5 60 67 5 72 ajutorarea regenerării naturale 72
6 0,7 3 - 2,23 105 3 76 522 25 547 îngrijirea semințișului 238 44
Compoziție țel: 8GO 2DT -
Semințiș natural: 10GO /0,3S mixt - -
55 B - - - GO 0,66 105 2 80 240 10 250 T. progresive (însăm., pun. lumină) 100
6 0,8 8 - 0,83 105 2 76 296 15 311 îngrijirea semințișului 161 52
Compoziție țel: 8GO 2DT -
Semințiș natural: 10GO /0,4S mixt - -
Unit. Tip Cons. Dst. Elem. Supr. Vâr- Clp % Vo- 5xCrs Volum Lucrări Volum %
+ de
Amenaj Func Col. Arb. Elem sta Arb. lum propuse în dec. I Extr.
5xCrs Recoltat
HM HA ANI lucru M.C. M.C. M.C. M.C. dec.
56 E - - - SC 1,17 30 4 70 135 30 165 Crâng - tăiere de jos 165
6 1,0 10 - 1,67 30 4 67 185 50 235 235 100
Compoziție țel: 8SC 2CA -
56 G - - - GO 0,52 105 2 80 216 10 226 T. progresive (însăm., pun. lumină) 75
- - - CA 0,07 65 4 60 36 - 36 ajutorarea regenerării naturale 36
- - - CE 0,07 105 2 80 32 - 32 îngrijirea semințișului 16
6 0,9 8 - 0,66 105 2 79 284 10 294 127 43
Compoziție țel: 8GO 1CE 1DT -
Semințiș natural: 8GO 2CE /0,3S mixt - -
130 F - - - FA 1,57 110 4 85 310 20 330 T. progresive (pun. lumină) 165
- - - GO 1,57 145 4 85 321 10 331 ajutorarea regenerării naturale 166
- - - CA 0,39 40 3 65 67 10 77 îngrijirea semințișului 77
- - - TE 0,39 60 4 75 90 10 100 10
6 0,5 1 - 3,92 145 4 82 788 50 838 418 50
Compoziție țel: 4FA 5GO 1DT -
Semințiș natural: 5FA 5GO /0,4S mixt - -
Total suprafață 21,86 ha. Volum = 5 951 MC; Volum+5×Crs = 6 321 MC; Volum de recoltat = 3 100 MC; 142 MC/ha
12.1.1.3. SU.P. „A” - Recapitulația posibilității de produse principale pe grupe

funcționale, specii și tratamente
P LA N D E C E NAL Posibilitate
Suprafața Volum 5 CR Total Supraf. Volum
Specificări % %
HA % MC MC MC HA M.C.
A. Specii
GO 13,12 60 3 874 190 4 064 64 13,12 1 474 48
CA 3,99 18 915 95 1 010 16 3,99 847 27
FA 1,86 9 414 25 439 7 1,86 220 7
CE 1,33 6 523 20 543 8 1,33 384 13
SC 1,17 5 135 30 165 3 1,17 165 5
TE 0,39 2 90 10 100 2 0,39 10 0
B. Tratamente
Tăieri progresive 20,19 92 5 766 320 6 086 96 20,19 2 865 92
Tăieri în crâng 1,67 8 185 50 235 4 1,67 235 8
C. Grupe funcționale
Grupa 2. 21,86 100 5 951 370 6 321 100 21,86 3 100 100
Total 21,86 100 5 951 370 6 321 100 21,86 3 100 100
12.2. Planul lucrărilor de conservare
12.2.1. SU.P. „M” - Planul lucrărilor de conservare

Tabelul 12.2.1.1.
Unit. Tip Cons. Dst. Elem. Supr. Vâr- Clp P Vo- 5xCrs Volum Lucrări Volum %
+ de
Amenaj Func Col. Arb. Elem sta R lum propuse în dec. I Extr.
5xCrs Recoltat
HM HA ANI P M.C. M.C. M.C. M.C. dec.
129 A - - - FA 0,36 145 3 3 129 5 134 T. conservare 13
- - - GO 0,25 145 3 2 79 - 79 ajutorarea regenerării naturale 8
- - - CA 0,25 135 4 2 60 - 60 21
- - - FA 0,12 80 3 1 31 5 36 1
- - - CA 0,25 75 3 2 47 5 52 5
2 0,7 1 - 1,23 145 3 346 15 361 48 13
Compoziție țel: 6FA 2GO 2CA -
131 F - - - FA 1,11 135 3 3 444 15 459 T. conservare 115
- - - FA 1,48 90 4 4 426 35 461 ajutorarea regenerării naturale 9
- - - CA 0,74 85 5 2 130 10 140 îngrijirea semințișului 42
- - - GO 0,37 85 3 1 107 10 117 2
2 0,8 1 - 3,70 135 3 1107 70 1177 168 14
Compoziție țel: 7FA 2GO 1CA -
Semințiș natural: 10FA /0,3S mixt - -
Total suprafață 4,93 ha. Volum= 1453 MC; Volum+5xCrs=1538 MC; Volum de recoltat=216 MC; 44 MC/ha
Conform Art. 25, alin (3) din Codul Silvic, în vederea cuantificării volumului de lemn nerecoltat
ca urmare a instituirii măsurilor de protecție (“SU.P. M - păduri supuse regimului de conservare
deosebită”), arboretele au fost încadrate în grupa a II-a pentru a se stabili indicatorul de posibilitate după
procedeul creșterii indicatoare, prezentat în tabelul următor:
Tabelul 12.2.1.2.
SPECIA FA CA GO TE TOTAL
CI 15 4 2 21
VD 747
VD1
VD2 1059 242 194 1495
VD3
VD4
VE 1495
VE1 1059 242 194 1495
VE2
VE3
VF 1754 395 241 20 2410
VG 1791 402 248 20 2461
DD1 1061
DD2 1062
DD3 1544
DD4 1162
DM 1061
Q 3,45
VD/10 75
VE/20 75
VF/40 60
VG/60 41
POSIB. 29
A : 0.867 M : 1.326
CICLUL 110
12.3. Planuri de recoltare prin lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor
12.3.1. Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor
Tabelul 12.3.1.1
Drum Rărituri Curățiri Degajări Igiena Total
Supra- Vâr- Volum Creșt Spr. Volum Supra- Vâr- Vol. Spr. Volum Supraf Vârsta Supra- Volum Volum
Con- Nr. Con- Nr.
U.A. fața sta actual deparc deextr U.A. fața sta act. deparc deextr UA fațaparc deextras deextras
sis int sis int
ha ani mc mc ha mc ha ani mc ha mc ha ani ha mc mc
FE001 53A 3,69 15 1,0 602 51 1 3,69 141 - - - - - - - - - - - - - -
53D 10,28 75 0,8 3197 42 1 10,28 145 - - - - - - - - - - - - - -
53E 0,80 15 1,0 92 8 1 0,80 20 - - - - - - - - - - - - - -
54D 8,21 75 0,8 2217 34 1 8,21 107 - - - - - - - - - - - - - -
54E 0,71 80 0,8 205 3 1 0,71 38 - - - - - - - - - - - - - -
55A 0,40 70 0,8 89 2 1 0,40 18 - - - - - - - - - - - - - -
55D 0,92 55 0,9 246 7 1 0,92 22 - - - - - - - - - - - - - -
55E 0,86 35 0,9 220 11 1 0,86 24 - - - - - - - - - - - - - -
56A 0,39 65 0,8 81 2 1 0,39 6 - - - - - - - - - - - - - -
56B 0,08 30 1,0 9 1 1 0,08 0 - - - - - - - - - - - - - -
56D 2,96 65 0,9 989 31 1 2,96 67 - - - - - - - - - - - - - -
56F 15,77 65 0,8 4290 114 1 15,77 349 - - - - - - - - - - - - - -
Total drum 45,07 64 0,8 12237 - - 45,07 937 - - - - - - - - - - - 20,36 183 1120
FE002 132A 10,78 85 0,9 3191 66 1 10,78 218 - - - - - - - - 130D 2,60 5 - - -
141A 5,28 70 0,8 1604 30 1 5,28 71 - - - - - - - - - - - - - -
141B 20,53 60 0,9 6283 119 1 20,53 462 - - - - - - - - - - - - - -
142C 1,73 30 0,9 347 18 1 1,73 53 - - - - - - - - - - - - - -
142D 2,22 50 0,9 829 25 1 2,22 75 - - - - - - - - - - - - - -
Total drum 40,54 66 0,9 12254 - - 40,54 879 - - - - - - - - - 2,60 5 89,42 783 16462
Totalcat.drum 85,61 65 0,9 24491 - - 85,61 1816 - - - - - - - - - 2,60 5 109,78 966 2782
Totalgeneral 85,61 65 0,9 24491 - - 85,61 1816 - - - - - - - - - 2,60 5 109,78 966 2782
12.3.2. Recapitulația posibilității de masă lemnoasă rezultată din lucrări de îngrijire a

arboretelor
Tabelul 12.3.2.1
SU.P. A Rărituri Curățiri Degajări Igienă Total
Pos. decenală 85,61 HA 1 816 MC - 2,60 HA 106,93 HA 940 MC 2 756
GO 758 MC - 476 MC 1234
FA 82 MC - 250 MC 332
CA 294 MC - 101 MC 395
CE 102 MC - 10 MC 112
DU - - 72 MC 72
SC 179 MC - - 179
STR 140 MC - - 140
TE 14 MC - 22 MC 36
PIS 4 MC - - 4
DT 243 MC - 9 MC 252
Pos. anuală 8,56 HA 182 MC - 0,26 HA 106,93 HA 94 MC 275
Tabelul 12.3.2.2
SU.P. M Rărituri Curățiri Degajări Igienă Total
Pos. decenală - - 2,85 HA 26 MC 26
GO - - 1 MC 1
FA - - 17 MC 17
CA - - 7 MC 7
TE - - 1 MC 1
Pos. anuală - - 2,85 HA 3 MC 3
Tabelul 12.3.2.3
U.P. Rărituri Curățiri Degajări Igienă Total
Pos. decenală 85,61 HA 1 816 MC 2,60 HA 109,78 HA 966 MC 2 782
GO 758 MC 477 MC 1235
FA 82 MC 267 MC 349
CA 294 MC 108 MC 402
CE 102 MC 10 MC 112
DU 72 MC 72
SC 179 MC 179
STR 140 MC 140
TE 14 MC 23 MC 37
PIS 4 MC 4
DT 243 MC 9 MC 252
Pos. anuală 8,56 HA 182 MC 0,26 HA 109,78 HA 97 MC 278
12.4. Planul lucrărilor de regenerare și împădurire
Suprafața Suprafața
Lucrări Unități amenajistice în care se execută lucrări totală efectivă
-ha- -ha-
A1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale
A.1.2. Înlăturarea păturii vii sau a litierei
54 A, 54 B, 54 C, 55 B, 56 G, 130 F, 131 F 23,89 2,02
groase
A.1.3. Îndepărtarea subarboretului, a
54 B, 54 C, 130 F 9,03 2,21
semințișului și a tineretului neutilizabil
A.1.4. Provocarea drajonării la arboretele de
56 E 1,67 0,35
salcâm
Total A1 34,59 4,58
A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale
A.2.1. Descopleșirea semințișurilor 54 A, 54 B, 54 C, 55 B, 56 G, 130 F, 131 F 23,89 8,61
A.2.2. Receparea semințișului vătămat,
îndepărtarea lăstarilor care copleșesc 54 A, 54 B, 54 C, 55 B, 56 G, 130 F, 131 F 23,89 0,87
semințișurile și drajonii
Total A2 47,78 9,48
Nu sunt prevăzute lucrări de împădurire.

13. PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚII

FORESTIERE
13.1. Planul instalațiilor de transport necesare
Pentru primul deceniu nu se propune construirea de drumuri autoforestiere din cauza cantității
mici de masă lemnoasă ce se recoltează și care se poate transporta pe drumurile de pământ existente.
13.2. Planul construcțiilor forestiere
În cadrul unității studiate nu există nici un fel de construcție forestieră și pentru deceniul de
aplicare al prezentului amenajament nu sunt propuse spre a fi construite noi construcții forestiere
deoarece personalul de teren al ocolului silvic este localnic iar recrutarea forței de muncă se poate face
Tabelul 14.1.
Fond Creșt crt Posibilitatea Volum
Suprafața ha Proporția speciilor Vârsta Terenuri de Densit Indice Sporul
lemn tot anuală recoltat
medie tot
Anul Cod Ter. de mc Prod Prod anual reîmpădurit rețea de product
ani mii mc
amena Vol Ind. princ sec. Prod Prod
SU.P. Totală Păduri împăd. Clasa de producție Cons. Total din care de creșt. pădurii
- med cr. mc/an mc princ sec.
în
Alte trans-
Ind. Ind. cu arb
jării (U.P.) ter. medie la ha curentă mc mc Indic.
rec rec rășin de
din. port
ref
f.f mc mc/an/ha mc/an/ha mc/an/ha % % ha ha m/ha mc/an/ha %
Păduri pentru care se reglementează recoltarea de produse lemnoase principale
2023 A 217,00 217,00 - 53GO 17FA 10CA 5DT 4CE 4DU 3SC 2STR 2TE 80 64,70 1168 310 182 - - - 12,9 3,2 100
- II4 III0 III8 II4 II2 II0 II6 II0 II7 0,80 298 5,4 1,43 0,84
2033 A 217,00 217,00 - 54GO 18FA 8CA 4DT 5CE 4DU 3SC 2STR 2TE 89 70,52 1143 814 124 12,9 3,45 107
- II4 III0 III8 II4 II2 II0 II6 II0 II7 0,82 325 5,3 3,75 0,57
2043 A 217,00 217,00 - 56GO 19FA 5CA 3DT 6CE 4DU 3SC 2STR 2TE 87 71,63 - 841 116 12,9 3,65 114
- II4 III0 III8 II4 II2 II0 II6 II0 II7 0,83 330 - 3,87 0,53
44GO 22FA 6TE 5FR 5CI 4CE 4GI 5PA 1JU
viitor A 217,00 217,00 - 55 52,73 1215 809 405 3,95 - - 12,9 3,73 116
1STR 1CA 1SB 1ST
- II3 II8 II5 II6 II7 II1 II5 II5 II8 II0 III5 II9 II9 0,85 243 5,6 3,73 1,87
Păduri pentru care nu se reglementează recoltarea de produse lemnoase principale
2023 M 7,78 7,78 - 65FA 25CA 9GO 1TE 102 2,25 30 22 - - - - 12,9 - -
- III3 IV1 III0 III0 0,77 290 3,9 2,78 -
661
662
14.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă (SU.P.„A”)
Graficul 14.2.
ŝŶĂŵŝĐĂƐƚƌƵĐƚƵƌŝŝĂƌďŽƌĞƚĞůŽƌƉĞĐůĂƐĞĚĞǀąƌƐƚĉͲ ^hWΗΗ
ϵϬ
ϳϵ͕ϰϲ ϴϬ͕ϳϰϴϬ͕ϵϴ
ϴϬ
ϳϭ͕Ϭϯ ϳϭ͕Ϭϯ
ϳϬ
ϲϮ͕ϯϰ
ϲϬ͕Ϯϳ
ϲϬ
ϱϬ
ϯϵ͕ϰϱ ϯϵ͕ϰϱ ϯϵ͕ϰϱ ϯϵ͕ϰϱ ϯϵ͕ϰϱ

ϰϬ ϯϳ͕ϴϲ
^ƵƉƌĂĨĂƜĂ;ŚĂͿ
ϯϯ͕ϯϳ
ϯϬ
Ϯϭ͕ϳϭ
ϮϬ͕ϭϵ ϭϵ͕ϳϱ
ϮϬ
ϭϬ ϳ͕Ϭϵ ϳ͕ϱϳ
ϰ͕Ϯϳ ϰ͕ϯϰ ϰ͕Ϯϳ
ϭ͕ϴϭ Ϯ͕ϲϳ
Ϭ
/;ϭͲϮϬͿ //;ϮϭͲϰϬͿ ///;ϰϭͲϲϬͿ /s;ϲϭͲϴϬͿ s;ϴϭͲϭϬϬͿ s/ƕŝƉĞƐƚĞ;хсϭϬϭͿ
ůĂƐĂĚĞǀąƌƐƚĉ;ĂŶŝͿ
ĐŝĐůƵсϭϭϬĂŶŝ
ĂŶϮϬϮϯ ƉĞƐƚĞϭϬĂŶŝ ƉĞƐƚĞϮϬĂŶŝ ǀŝŝƚŽƌ
PARTEA A III-A. EVIDENȚE DE AMENAJAMENT
15. EVIDENȚE PRIVIND DESCRIEREA PARCELARĂ

16. EVIDENȚE PRIVIND MĂRIMEA ȘI STRUCTURA FONDULUI FORESTIER
17. EVIDENȚE PRIVIND CONDIȚIILE NATURALE DE VEGETAȚIE
18. EVIDENȚE AJUTĂTOARE PENTRU ÎNTOCMIREA PLANURILOR DE
REGLEMENTARE A PROCESULUI DE PRODUCȚIE
19. EVIDENȚE PRIVIND ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER ȘI A
POSIBILITĂȚII
15. EVIDENȚE PRIVIND DESCRIEREA PARCELARĂ
15.1. Descrierea parcelară, datele complementare și evidența lucrărilor de executat


DESCRIEREA STAȚIUNII ȘI ARBORETULUI
52 B 5,75 HA GF: 2-1C SU.P: A TS: 6133 TP: 5134 ELM P M. VÂR C A EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: 2301 Vers. super. ondulat, EXPOZIȚIE: SE
ÎNC: 20 G ALTITUDINE: 260,0 - 360,0 M. ARB R RE STA DM HM L MES AG NIENȚA TA MC/ MC/ MC/
LITIERA: cont. subț. TIP FLORĂ: Luzula albida CONS
Natural fundamental de productivitate superioară relativ-echien P GE ANI CM M P TEC AJ LI HA UA HA
COMP. ACTUALĂ: 10GO GO 10 LT 80 28 23 2 5 RN N 0,80 316 1817 4,5
COMP. ȚEL: 9GO 1DT
SORT:GO L Gros și mijlociu; cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani
SEM. UTIL:
SUBARBORET:Păd./0,3 pe 0,2S grupe
DATE COMPL: 30% tulpini nesănăt., Uscare slabă
Alte date compl.
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: T. igienă
Total 80 2 0,8 316 1817 4,5

53 A 3,69 HA GF: 2-1D SU.P: A TS: 6132 TP: 5131 ELM P M. VÂR C A EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: 2301 Vers. infer. ondulat, EXPOZIȚIE: E
ÎNC: 15 G ALTITUDINE: 240,0 M. ARB R RE STA DM HM L MES AG NIENȚA TA MC/ MC/ MC/
Total derivat de productivitate superioară relativ-echien P GE ANI CM M P TEC AJ LI HA UA HA
COMP. ACTUALĂ: 10SC SC 4 LD 25 28 21 2 M 6 NEC N 0,40 85 314 5,1
COMP. ȚEL: 10SC SC 6 LD 15 16 16 2 6 NEC N 0,60 78 288 8,6
SORT:SC Mijl.; construcții VÂRSTA EXPL: 25 ani
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL: 10% tulpini nesănăt., Alte date compl.
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: rărituri
Total 15 2 1,0 163 602 13,7

SOL: 2301 Vers. mijl. ondulat, EXPOZIȚIE: NE
LITIERA: cont. norm. TIP FLORĂ: Carex pilosa CONS
COMP. ACTUALĂ: 5GO 5CA GO 5 LT 100 36 25 2 5 RN N 0,40 182 451 1,5
COMP. ȚEL: 6GO 4CA CA 4 LT 100 34 27 2 M 5 RN S 0,32 123 305 1,3
SORT:GO L Gros și mijlociu; cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani CA 1 IN 70 26 20 3 M 5 RN N 0,08 20 50 0,5
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL: Doborâturi izolate, Uscare slabă
Alte date compl.
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: T. igienă (T. progres. dec. II)
Total 100 2 0,8 325 806 3,3

53 C 7,86 HA GF: 2-1C SU.P: A TS: 6132 TP: 5131 ELM P M. VÂR C A EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: 2301 Vers. mijl. ondulat, EXPOZIȚIE: SE
Natural fundamental de productivitate mijlocie relativ-plurien P GE ANI CM M P TEC AJ LI HA UA HA
COMP. ACTUALĂ: 10GO GO 5 LT 100 34 22 3 5 RN N 0,40 146 1148 1,2
COMP. ȚEL: 9GO 1DT GO 2 LT 80 30 19 3 M 6 RN N 0,16 45 354 0,7
SORT:GO L Mijlociu și gros; cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani GO 3 LT 60 22 16 3 M 5 RN N 0,24 50 393 1,5
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
Alte date compl.
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 100 3 0,8 241 1895 3,4
Evidența lucrărilor executate

U.A. Anul Nr. Felul Suprafața Produse lemnoase, nr.puieți, Kg semințe, pe specii Total
exec. Act. lucrării ha Specia 1 Specia 2 Specia 3 Specia 4 Specia 5 Proveniența
52 B Date complementare: Diseminat: CI, CA, CE, TE. Variație de consistență: 0,7 - 0,9. Elemente
de nuieliș de CA pe 0,3S. 1-2 ex / cioata
53 A Date complementare: Diseminat: CA. Variație de consistență: 0,9 - 1,0. Elemente de nuieliș,
prăjiniș de SC pe 0,7S.
53 B Date complementare: Diseminat: CI. Elemente de nuieliș, prăjiniș de CA pe 0,4S. 1-3 ex/cioată.
Rar preexistenți GO si CA.
53 C Date complementare: Diseminat: CE, CA. Variație de consistență: 0,7 - 0,9. Elemente de
nuieliș, prăjiniș de CA pe 0,3S.

53 D 10,28 HA GF: 2-1C SU.P: A TS: 6133 TP: 5134 ELM P M. VÂR C A EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
COMP. ACTUALĂ: 10GO GO 4 LT 100 36 24 2 M 5 RN N 0,32 136 1398 1,2
COMP. ȚEL: 9GO 1DT GO 6 LT 75 26 22 2 5 RN N 0,48 175 1799 2,9
SEM. UTIL:
SUBARBORET:Păd./0,1 pe 0,3S mixt
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 75 2 0,8 311 3197 4,1

53 E 0,80 HA GF: 2-1D SU.P: A TS: 6132 TP: 5131 ELM P M. VÂR C A EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: 2301 Vers. super. ondulat, EXPOZIȚIE: S
Total derivat de productivitate mijlocie relativ-echien P GE ANI CM M P TEC AJ LI HA UA HA
COMP. ACTUALĂ: 10SC SC 10 LD 15 16 15 3 5 NEC N 1,00 115 92 10,2
COMP. ȚEL: 10SC
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 15 3 1,0 115 92 10,2

54 A 9,67 HA GF: 2-1C SU.P: A TS: 6143 TP: 7336 ELM P M. VÂR C A EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: 2301 Versant ondulat, EXPOZIȚIE: SE
LITIERA: cont. norm. TIP FLORĂ: Luzula albida CONS
Natural fundamental de productivitate superioară relativ-plurien P GE ANI CM M P TEC AJ LI HA UA HA
COMP. ACTUALĂ: 8GO 1CE 1CA GO 4 LT 105 36 23 2 I 5 RN N 0,28 127 1228 1,0
COMP. ȚEL: 7GO 2CE 1DT CE 1 LT 105 44 26 2 I 6 RN N 0,07 41 396 0,3
SORT:GO L Gros și mijlociu; cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani GO 4 LT 75 28 21 2 I 5 RN N 0,28 126 1218 1,7
CA 1 LT 50 20 18 3 M 5 RN N 0,07 25 242 0,6
SEM. UTIL:6GO 4CE/0,4S intim
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: T. progresive (însăm., pun. lumină)
ajutorarea regenerării naturale îngrijirea semințișului Total 105 2 0,7 319 3084 3,6

SOL: 2301 Vers. infer. ondulat, EXPOZIȚIE: SE
LITIERA: cont. norm. TIP FLORĂ: Carex pilosa CONS
COMP. ACTUALĂ: 5CA 3GO 1FA 1CE CA 3 LT 105 38 24 3 I 6 RN N 0,24 82 236 0,8
COMP. ȚEL: 6GO 2FA 2DT GO 3 LT 105 38 25 3 M 6 RN N 0,24 68 196 0,7
SORT:GO L Mijlociu și gros; cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani FA 1 IN 105 44 26 3 I 5 RN N 0,08 36 104 0,5
CA 2 IN 60 24 19 3 I 6 RN N 0,16 56 161 1,1
SEM. UTIL:9GO 1CE/0,3S intim CE 1 IN 125 54 29 2 M 6 RN N 0,08 33 95 0,3
SUBARBORET: Păd., Corn/0,1 pe 0,2S grupe
Alte date compl.
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:

53 D Date complementare: Diseminat: CA, TE, CI. Elemente de nuieliș de CA pe 0,3S. 1-4 ex/cioată.
Variație înclinare(5 - 20).
53 E Date complementare: Variație de consistență: 0,9 - 1,0. 1-3/cioată
54 A Date complementare: Diseminat: CI, JU. Variație de consistență: 0,6 - 0,8.
54 B Date complementare: Diseminat: CI, JU. Variație de consistență: 0,7 - 0,9. Elemente de
nuieliș, prăjiniș, păriș de CA pe 0,3S. 1-3/cioată. Uscarea apare în special la elemente cu vârste
mari de CA și GO.

SOL: 2301 Vers. super. ondulat, EXPOZIȚIE: NE
LITIERA: cont. norm. TIP FLORĂ:Luzula albida CONS
Natural fundamental de productivitate mijlocie relativ-echien P GE ANI CM M P TEC AJ LI HA UA HA
COMP. ȚEL: 8GO 2DT CA 2 LT 105 24 18 5 M 5 RN S 0,14 30 67 0,4
SORT:GO L Mijlociu și gros; cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani
SEM. UTIL:10GO/0,3S mixt

SUBARBORET: Păd., Corn/0,2 pe 0,3S grupe
Alte date compl.
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:

COMP. ACTUALĂ: 9GO 1CA GO 2 IN 110 36 25 3 M 6 RN N 0,16 74 608 0,8
COMP. ȚEL: 8GO 2DT GO 7 LT 75 28 20 3 6 RN N 0,56 173 1420 2,8
SORT:GO L Mijlociu și gros; cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani CA 1 LT 75 24 22 3 I 5 RN N 0,08 23 189 0,5
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 75 3 0,8 270 2217 4,1

54 E 0,71 HA GF: 2-1C SU.P: A TS: 6143 TP: 5321 ELM P M. VÂR C A EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: 2301 Vers. super. ondulat, EXPOZIȚIE: NE
LITIERA: cont. subț. TIP FLORĂ:Luzula albida CONS
COMP. ACTUALĂ: 4GO 3CA 2CI 1SC CI 2 IN 80 30 23 2 M 6 RN N 0,16 62 44 0,2
COMP. ȚEL: 8GO 2DT CA 2 LT 75 24 23 2 I 5 RN N 0,16 49 35 1,0
SORT:GO L Gros și mijlociu; cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani SC 1 LD 75 38 25 2 I 7 NEC N 0,08 24 17 0,5
GO 4 LT 80 32 24 2 I 6 RN N 0,32 136 97 1,8
SEM. UTIL: CA 1 LT 40 18 18 2 I 6 RN N 0,08 17 12 0,8
SUBARBORET:
Alte date compl.
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 80 2 0,8 288 205 4,3

SOL: 2301 Vers. infer. ondulat, EXPOZIȚIE: N
Parțial derivat relativ-echien P GE ANI CM M P TEC AJ LI HA UA HA
COMP. ACTUALĂ: 6CA 4GO CA 4 LT 70 28 19 4 M 5 RN N 0,32 75 30 1,8
COMP. ȚEL: 6GO 4CA GO 4 LT 70 32 22 2 M 5 RN N 0,32 117 47 2,1
SORT:GO L Gros și mijlociu; cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani CA 2 LT 40 18 16 3 M 5 RN N 0,16 29 12 1,4
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
Alte date compl.
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 3 0,8 221 89 5,3

54 C Date complementare: Diseminat: CI, SB, JU. Variație de consistență: 0,6 - 0,8. Elemente de
nuieliș de CA pe 0,3S.
54 D Date complementare: Diseminat: CE, CI. Variație de consistență: 0,7 - 0,9. Elemente de
prăjiniș de CA pe 0,3S. 1-4 exemplare/cioata.
54 E Date complementare: Diseminat: JU, TE. Variație de consistență: 0,7 - 0,9. 1-3 exempl/cioată
la CA. Uscarea apare în special la elemente cu vârste mari de CA și GO.
55 A Date complementare: Diseminat: CE, JU, FA, CI. Variație de consistență: 0,7 - 0,8. Exemplare
pe cioată: 2. Elemente taxatorice variabile. Uscarea apare la CA și GO.

SOL: 2301 Vers. mijl. ondulat, EXPOZIȚIE: NE
COMP. ȚEL: 8GO 2DT CA 2 LT 65 22 18 4 M 5 RN S 0,16 67 56 0,9
SEM. UTIL:10GO/0,4S mixt

SUBARBORET:
Alte date compl.
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:

SOL: 2301 Vers. super. ondulat, EXPOZIȚIE: N
COMP. ACTUALĂ: 8GO 1CA 1CI GO 8 LT 70 30 19 3 5 RN N 0,64 181 773 3,5
COMP. ȚEL: 8GO 2DT CA 1 LT 70 18 16 5 M 5 RN N 0,08 15 64 0,4
SORT:GO L Mijlociu și gros; cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani CI 1 IN 70 26 21 3 M 6 RN N 0,08 27 115 0,2
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
Alte date compl.
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 3 0,8 223 952 4,1

SOL: 2301 Vers. mijl. ondulat, EXPOZIȚIE: N
COMP. ACTUALĂ: 7FR 1GO 1GI 1CA FR 7 P 55 24 21 3 6 NEC N 0,63 208 191 5,2
COMP. ȚEL: 3GI 3GO 2FR 2DT GO 1 P 55 24 18 3 M 5 NEC N 0,09 23 21 0,7
SORT:FR VÂRSTA EXPL: 110 ani GI 1 P 55 24 17 2 M 5 NEC N 0,09 21 19 0,7
CA 1 LT 55 18 16 4 M 5 RN N 0,09 16 15 0,6
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL: Alte date compl.
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 55 3 0,9 268 246 7,2

LITIERA: cont. norm. TIP FLORĂ:Luzula albida - Carex m. CONS
Total derivat de productivitate superioară relativ-echien P GE ANI CM M P TEC AJ LI HA UA HA
COMP. ACTUALĂ: 6CA 3PIS 1TE CA 6 LT 35 22 19 1 5 RN N 0,54 127 109 6,7
COMP. ȚEL: 5PIS 3TE 2DT PIS 3 P 35 26 21 1 M 6 NEC N 0,27 107 92 4,5
SORT:PIS Gros; cherestea VÂRSTA EXPL: 80 ani TE 1 LT 35 18 16 3 Gr 6 RN N 0,09 22 19 1,0
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
Alte date compl.
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 35 1 0,9 256 220 12,2

55 B Date complementare: Diseminat: CI, FR. Variație de consistență: 0,7 - 0,8. Exemplare pe
cioată: 3. Elemente taxatorice variabile.
55 C Date complementare: Diseminat: TE. Variație de consistență: 0,6 - 0,8. Exemplare pe cioată:
1-3. Elemente taxatorice variabile. Uscarea apare în special la elemente de CA.
55 D Date complementare: Diseminat: CE, CI. Variație de consistență: 0,9 - 1,0.
55 E Date complementare: Diseminat: FA, FR, PA, CI. Variație de consistență: 0,8 - 0,9. Exemplare
pe cioată: 1-2. Elemente taxatorice variabile. Uscarea apare în special la elemente de CA.

SOL: 2301 Vers. infer. ondulat, EXPOZIȚIE: S
COMP. ACTUALĂ: 7CA 3GO CA 4 LT 65 28 20 3 M 5 RN N 0,32 81 32 2,1
COMP. ȚEL: 7GO 3CA GO 3 IN 65 34 21 2 M 6 RN N 0,24 81 32 2,1
SORT:GO S F. gros; cherest., furnire VÂRSTA EXPL: 130 ani CA 3 LT 40 18 16 3 M 5 RN N 0,24 44 17 2,1
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
Alte date compl.
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 65 3 0,8 206 81 6,3

Artificial de productivitate mijlocie relativ-echien P GE ANI CM M P TEC AJ LI HA UA HA
COMP. ACTUALĂ: 5CA 3STR 2SC CA 5 LT 30 10 10 5 5 RN N 0,50 44 4 3,0
COMP. ȚEL: 7STR 3DT STR 3 P 30 16 13 3 I 6 NEC N 0,30 46 4 2,6
SORT:STR Mijl., și gros; cel. VÂRSTA EXPL: 80 ani SC 2 LD 30 12 11 5 M 6 NEC N 0,20 13 1 0,7
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL: Uscare slabă, Alte date compl.
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 30 3 1,0 103 9 6,3

SOL: 2301 Vers. mijl. plan, EXPOZIȚIE: S
Artificial de productivitate superioară relativ-echien P GE ANI CM M P TEC AJ LI HA UA HA
COMP. ACTUALĂ: 10STR STR 10 P 65 28 22 2 5 NEC N 0,90 334 989 10,5
COMP. ȚEL: 10STR
SORT:STR Mijl. și Gros; cher., furnire VÂRSTA EXPL: 90 ani
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 65 2 0,9 334 989 10,5

56 E 1,67 HA GF: 2-1D SU.P: A TS: 6132 TP: 5131 ELM P M. VÂR C A EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: 2301 Vers. mijl. ondulat, EXPOZIȚIE: S
Artificial de productivitate inferioară relativ-echien P GE ANI CM M P TEC AJ LI HA UA HA
COMP. ACTUALĂ: 7SC 3CA SC 7 LD 30 18 15 4 6 NEC N 0,70 81 135 3,6
COMP. ȚEL: 8SC 2CA CA 3 LT 30 16 11 4 M 5 RN N 0,30 30 50 2,3
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: Crâng - tăiere de jos
ajutorarea regenerării naturale Total 30 4 1,0 111 185 5,9

56 A Date complementare: Diseminat: CE, JU, CI. Variație de consistență: 0,7 - 0,8. Exemplare pe
cioată: 1-2. Elemente taxatorice variabile. Uscarea apare în special la elemente de CA.
56 B Date complementare: Diseminat: GO, CI. Variație de consistență: 0,9 - 1,0. Elemente
taxatorice variabile. Uscarea apare în special la elemente de CA.
56 D Date complementare: Variație de consistență: 0,8 - 1,0.
56 E Date complementare: Diseminat: TE, CI, JU. Variație de consistență: 0,9 - 1,0. Elemente

56 F 15,77 HA GF: 2-1C SU.P: A TS: 6143 TP: 5321 ELM P M. VÂR C A EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
COMP. ACTUALĂ: 4GO 3ST 2GI 1DT GO 4 IA 65 26 21 2 M 5 NEC N 0,32 109 1719 2,8
COMP. ȚEL: 4GO 2GI 3ST 1DT GI 2 IA 65 28 21 1 M 5 NEC N 0,16 54 852 1,5
SORT:GO S F. gros; cherest., furnire VÂRSTA EXPL: 120 ani ST 3 IA 65 30 22 3 M 5 NEC N 0,24 89 1404 2,4
DT 1 IA 65 20 20 3 M 6 NEC N 0,08 20 315 0,5
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 65 2 0,8 272 4290 7,2

56 G 0,66 HA GF: 2-1C SU.P: A TS: 6133 TP: 5134 ELM P M. VÂR C A EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
COMP. ACTUALĂ: 8GO 1CA 1CE GO 8 LT 105 30 25 2 5 RN N 0,72 328 216 2,7
COMP. ȚEL: 8GO 1CE 1DT CA 1 LT 65 20 18 4 M 5 RN S 0,09 55 36 0,5
SORT:GO L Gros și mijlociu; cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani CE 1 LT 105 36 26 2 I 6 RN N 0,09 48 32 0,3
SEM. UTIL:8GO 2CE/0,3S mixt

SUBARBORET:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:

129 A 1,23 HA GF: 1-2A SU.P: M TS: 6132 TP: 5324 ELM P M. VÂR C A EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: 2214 Vers. infer. ondulat, EXPOZIȚIE: NV
LITIERA: cont. norm. TIP FLORĂ:Asperula - Asarum CONS
COMP. ACTUALĂ: 4FA 4CA 2GO FA 3 IN 145 52 27 3 M 6 RN N 0,21 105 129 0,6
COMP. ȚEL: 6FA 2GO 2CA GO 2 IN 145 42 25 3 I 5 RN N 0,14 64 79 0,4
SORT: VÂRSTA EXPL: CA 2 IN 135 42 25 4 I 5 RN S 0,14 49 60 0,4
FA 1 IN 80 32 22 3 M 6 RN N 0,07 25 31 0,6
SEM. UTIL: CA 2 IN 75 22 21 3 I 5 RN N 0,14 38 47 0,8
SUBARBORET:
DATE COMPL: Rocă la supraf. pe 0,4/S, Alte date compl.
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.: 2014-T. igienă; 2016-T. igienă
LUCRĂRI PROP.: T. conservare
ajutorarea regenerării naturale Total 145 3 0,7 281 346 2,8

SOL: 3101 Vers. mijl. ondulat, EXPOZIȚIE: NV
COMP. ACTUALĂ: 6FA 3GO 1CA FA 2 IN 115 50 28 3 M 6 RN N 0,14 74 313 0,8
COMP. ȚEL: 7FA 2GO 1CE FA 4 IN 75 30 24 3 M 6 RN N 0,28 115 486 2,5
SORT:FA Gros și mijl., cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani GO 3 IN 75 32 25 2 M 5 RN N 0,21 97 410 1,6
CA 1 IN 55 22 18 3 M 5 RN N 0,07 15 63 0,5
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.: 2014-T. igienă; 2016-rărituri
Total 75 3 0,7 301 1272 5,4

56 F Date complementare: DT: SC, FR, CA. Variație de consistență: 0,8 - 0,9. Uscarea apare în
special la elemente de GI și GO.
56 G Date complementare: Diseminat: CI, JU. Variație de consistență: 0,8 - 1,0.
129 A Date complementare: Diseminat: CI. Variație de consistență: 0,6 - 0,8.
129 B Date complementare: Variație de consistență: 0,6 - 0,8. Rar preex de GO


SOL: 2201 Vers. super. ondulat, EXPOZIȚIE: NV
COMP. ACTUALĂ: 8GO 1FA 1CA FA 1 IN 115 50 27 3 M 6 RN N 0,08 40 390 0,4
COMP. ȚEL: 8GO 1FA 1DT GO 8 LT 95 30 23 2 5 RN N 0,64 252 2457 2,7
SORT:GO L Gros și mijlociu; cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani CA 1 LT 65 24 21 3 Fs 5 RN N 0,08 22 215 0,5
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
Total 95 3 0,8 314 3062 3,6

COMP. ACTUALĂ: 5FA 4TE 1GO FA 2 IN 140 50 27 3 M 6 RN N 0,16 80 163 0,5
COMP. ȚEL: 7FA 2GO 1TE FA 3 IN 80 34 24 3 M 7 RN N 0,24 99 202 2,1
SORT:FA Gros și mijl., cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani TE 4 IN 75 30 24 2 Gr 6 RN N 0,32 132 269 2,8
GO 1 IN 55 24 20 2 M 5 RN N 0,08 25 51 0,8
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 80 3 0,8 336 685 6,2

COMP. ACTUALĂ: 7FA 2CA 1GO FA 7 IN 80 34 23 3 6 RN N 0,56 215 1853 4,9
COMP. ȚEL: 7FA 2GO 1CA GO 1 IN 80 30 21 3 M 5 RN N 0,08 27 233 0,5
SORT:FA Gros și mijl., cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani CA 2 IN 75 22 19 4 I 5 RN N 0,16 38 328 0,8
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.: 2013-rărituri; 2017-T. igienă
Total 80 3 0,8 280 2414 6,2

LITIERA: subț. într. TIP FLORĂ:Luzula albida CONS
COMP. ACTUALĂ: 8GO 1FA 1CA GO 5 LT 95 36 23 2 5 RN N 0,40 158 1425 1,7
COMP. ȚEL: 8GO 2DT GO 3 IN 95 34 22 3 M 5 RN N 0,24 88 794 1,3
SORT:GO L Gros și mijlociu; cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani FA 1 IN 95 34 23 4 M 6 RN N 0,08 31 280 0,5
CA 1 IN 90 24 18 5 M 5 RN S 0,08 17 153 0,3
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
Total 95 3 0,8 294 2652 3,8

129 C Date complementare: Diseminat: TE. Variație de consistență: 0,8 - 0,9. Exemplare pe cioată:
1-2.
129 D Date complementare: Diseminat: PAC. Variație de consistență: 0,8 - 0,9. Preexistenți de GO.
Elemente de nuieliș, prăjiniș, păriș de TE pe 0,3S.
130 A Date complementare: Diseminat: CI, PAM, TE. Variație de consistență: 0,8 - 0,9. Preexistenți
de FA, 2buc/ha, D=40cm, H=26m. Elemente de nuieliș, prăjiniș de FA pe 0,2S. Elemente
taxatorice variabile.
130 B Date complementare: Diseminat: CI, TE, PAM. Variație de consistență: 0,7 - 0,8. Preexistenți
de GO, 2buc/ha, D=52cm, H=28m. Exemplare pe cioată: 1-3. Elemente taxatorice variabile.

SOL: 3101 Versant ondulat, EXPOZIȚIE: NV
COMP. ACTUALĂ: 8FA 1GO 1CA FA 3 IN 145 48 28 3 M 6 RN N 0,21 111 1384 0,6
COMP. ȚEL: 8FA 1GO 1CA FA 5 IN 95 34 25 3 6 RN N 0,35 154 1920 2,6
SORT:FA Gros și mijl., cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani GO 1 IN 95 34 24 3 M 5 RN N 0,07 30 374 0,4
CA 1 IN 90 28 22 3 I 5 RN S 0,07 20 249 0,3
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
Total 95 3 0,7 315 3927 3,9

LITIERA: cont. subț. TIP FLORĂ:Asperula - Asarum CONS
COMP. ACTUALĂ: 8FA 2CA FA 8 IN 5 2 1 3 0 RN N 0,72 2 5 0,9
COMP. ȚEL: 7FA 3DT CA 2 LT 5 2 1 3 M 0 RN N 0,18 0 0 0,4
SORT:FA Gros și mijl., cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.: 2017-T. progresive (racord.)
LUCRĂRI PROP.: degajări
Total 5 3 0,9 2 5 1,3

130 E 2,22 HA GF: 1-2A SU.P: M TS: 6252 TP: 4212 ELM P M. VÂR C A EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
COMP. ACTUALĂ: 8FA 2CA FA 2 IN 145 52 27 3 M 6 RN N 0,14 70 155 0,4
COMP. ȚEL: 8FA 2CA FA 6 IN 90 34 24 3 6 RN N 0,42 173 384 3,3
SORT: VÂRSTA EXPL: CA 2 IN 85 24 20 4 M 5 RN N 0,14 35 78 0,6
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL: Rocă la supraf. pe 0,3/S, Uscare slabă
Alte date compl.
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.: 2014-T. igienă
Total 90 3 0,7 278 617 4,3

130 F 3,92 HA GF: 2-1C SU.P: A TS: 6251 TP: 5223 ELM P M. VÂR C A EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
Natural fundamental de productivitate inferioară relativ-plurien P GE ANI CM M P TEC AJ LI HA UA HA
COMP. ACTUALĂ: 4FA 4GO 1CA 1TE FA 4 IN 110 36 23 4 M 6 RN N 0,20 79 310 0,9
COMP. ȚEL: 4FA 5GO 1DT GO 4 IN 145 40 23 4 M 6 RN N 0,20 82 321 0,4
SORT:FA Mijlociu și gros, cherest. VÂRSTA EXPL: 120 ani CA 1 IN 40 18 16 3 M 5 RN N 0,05 17 67 0,4
GO S Mijl.; construcții, cherest. TE 1 IN 60 22 18 4 M 6 RN N 0,05 23 90 0,4
SEM. UTIL:5FA 5GO/0,4S mixt
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.: 2019-T. progresive (pun. lumină); 2019-T. igienă
LUCRĂRI PROP.: T. progresive (pun. lumină)

130 C Date complementare: Diseminat: CI, CE, SB, PAM. Variație de consistență: 0,7 - 0,8. Elemente
130 D Date complementare: Diseminat: GO, PAM. Variație de consistență: 0,8 - 1,0. Elemente
130 E Date complementare: Diseminat: CI, PAM, CE. Variație de consistență: 0,7 - 0,8. Elemente
130 F Date complementare: Diseminat: PAM, PLT, CI. Variație de consistență: 0,4 - 0,6. Elemente
de nuieliș, prăjiniș de FA, GO pe 0,4S. Elemente taxatorice variabile. Uscarea apare în special
la elemente de CA și GO cu vârste mari.

COMP. ACTUALĂ: 4CA 3FA 2GO 1TE FA 3 IN 85 34 24 3 M 6 RN N 0,24 99 670 2,0
COMP. ȚEL: 4FA 3GO 3CA GO 2 IN 85 34 22 3 M 6 RN N 0,16 59 399 0,9
SORT:FA Gros și mijl., cherest. VÂRSTA EXPL: 120 ani CA 4 IN 80 24 18 5 M 6 RN N 0,32 69 467 1,3
GO S Gros și mijlociu; cherest. TE 1 LT 80 32 23 3 M 6 RN N 0,08 31 210 0,6
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
Total 85 3 0,8 258 1746 4,8

LITIERA: cont. norm. TIP FLORĂ:Asarum - Stellaria CONS
COMP. ACTUALĂ: 5GO 4TE 1FA GO 5 LT 95 38 24 2 6 RN N 0,40 170 403 1,7
COMP. ȚEL: 5FA 5GO FA 1 IN 95 36 24 3 M 6 RN N 0,08 33 78 0,6
SORT:GO L Gros și mijlociu; cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani TE 4 LT 55 24 20 3 M 5 RN N 0,32 102 242 3,5
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
Total 95 3 0,8 305 723 5,8

LITIERA: cont. norm. TIP FLORĂ:Festuca altissima CONS
COMP. ACTUALĂ: 8GO 1FA 1DT GO 2 IN 135 44 25 3 M 6 RN N 0,16 74 400 0,5
COMP. ȚEL: 9GO 1FA GO 6 LT 95 32 22 2 6 RN N 0,48 175 945 2,0
SORT:GO L Gros și mijlociu; cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani FA 1 IN 95 28 20 4 M 7 RN N 0,08 25 135 0,5
FA Mijlociu și gros, cherest. DT 1 IN 50 18 16 4 M 6 RN N 0,08 15 81 0,6
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
Total 95 3 0,8 289 1561 3,6

SOL: 2214 Vers. super. ondulat, EXPOZIȚIE: SV
LITIERA: cont. subț. TIP FLORĂ:Festuca altissima CONS
COMP. ACTUALĂ: 8GO 2CA GO 3 LT 135 46 24 4 M 5 RN N 0,21 89 151 0,4
COMP. ȚEL: 7GO 2FA 1CI GO 5 LT 60 24 18 3 5 RN N 0,35 90 153 2,2
SORT:GO L Mijlociu și gros; cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani CA 2 LT 60 24 16 4 M 5 RN S 0,14 25 43 0,9
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 60 3 0,7 204 347 3,5

131 A Date complementare: Diseminat: CI, CE, PAM. Variație de consistență: 0,7 - 0,8. Preexistenți
de GO, FA, 2buc/ha, D=56cm, H=28m. Elemente taxatorice variabile. Uscarea apare în special
la elemente de CA și GO cu vârste mari.
131 B Date complementare: Diseminat: CI, CA, PAM. Variație de consistență: 0,8 - 0,9. Elemente
131 C Date complementare: DT: CI, CA, PAM. Diseminat: TE. Variație de consistență: 0,8 - 0,9.
Preexistenți de GO, FA, 1buc/ha, D=56cm, H=27m. Elemente taxatorice variabile. Uscarea
apare în special la elemente de GO cu vârste mari.
131 D Date complementare: DT: CI, TE. Variație de consistență: 0,6 - 0,7. Preexistenți de GO,
2buc/ha, D=56cm, H=25m. Exemplare pe cioată: 2. Elemente taxatorice variabile.

COMP. ACTUALĂ: 5GO 4FA 1CA FA 4 IN 95 32 25 3 M 6 RN N 0,32 141 1365 2,4
COMP. ȚEL: 7FA 3GO GO 3 IN 95 32 24 3 M 6 RN N 0,24 103 997 1,3
SORT:GO S Gros și mijlociu; cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani GO 2 LT 95 30 22 2 M 6 RN N 0,16 58 561 0,7
CA 1 IN 55 22 15 5 M 5 RN S 0,08 13 126 0,5
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
Total 95 3 0,8 315 3049 4,9

131 F 3,70 HA GF: 1-2A SU.P: M TS: 6252 TP: 4212 ELM P M. VÂR C A EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: 3101 Vers. infer. frământat, EXPOZIȚIE: N
COMP. ACTUALĂ: 7FA 2CA 1GO FA 3 IN 135 44 27 3 M 6 RN N 0,24 120 444 0,8
COMP. ȚEL: 7FA 2GO 1CA FA 4 IN 90 32 22 4 M 7 RN N 0,32 115 426 2,0
SORT: VÂRSTA EXPL: CA 2 LT 85 26 18 5 M 6 RN N 0,16 35 130 0,6
GO 1 IN 85 32 22 3 M 6 RN N 0,08 29 107 0,5
SEM. UTIL:10FA/0,3S mixt
SUBARBORET:
DATE COMPL: Uscare slabă, Rocă la supraf. pe 0,2/S
Alte date compl.
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: T. conservare

SOL: 3101 Versant ondulat, EXPOZIȚIE: N
COMP. ACTUALĂ: 5GO 4FA 1CA GO 5 IN 85 32 20 3 6 RN N 0,45 140 1509 2,7
COMP. ȚEL: 5GO 4FA 1DT FA 4 IN 85 32 23 3 M 6 RN N 0,36 138 1488 3,0
SORT:GO S Gros și mijlociu; cherest. VÂRSTA EXPL: 120 ani CA 1 IN 85 22 17 5 M 5 RN S 0,09 18 194 0,4
FA Gros și mijl., cherest.
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
Total 85 3 0,9 296 3191 6,1

SOL: 2201 Vers. super. ondulat, EXPOZIȚIE: V
COMP. ȚEL: 9GO 1DT GO 3 IN 85 24 22 3 M 6 RN N 0,24 88 253 1,4
SORT:GO L Mijlociu și gros; cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani CA 1 IN 85 20 16 5 M 5 RN N 0,08 15 43 0,3
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
Total 85 3 0,8 265 763 3,7

131 E Date complementare: Diseminat: CI, JU, TE, CA. Variație de consistență: 0,8 - 0,9. Exemplare
pe cioată: 2. Elemente taxatorice variabile. Uscarea apare în special la elemente de CA și GO
cu vârste mari.
131 F Date complementare: Diseminat: CI, PAM, CE. Variație de consistență: 0,7 - 0,9. Elemente
taxatorice variabile. Uscarea apare în special la elemente de CA și GO .
132 A Date complementare: Diseminat: CI, PAM, CE, SB,. Variație de consistență: 0,8 - 0,9.
Exemplare pe cioată: 1-2. Elemente taxatorice variabile. Uscarea apare în special la GO.
132 B Date complementare: Diseminat: CI, FA, TE. Variație de consistență: 0,8 - 0,9. Preexistenți
de GO, 1buc/ha, D=44cm, H=25m. Exemplare pe cioată: 1-2. Elemente taxatorice variabile.
Uscarea apare în special la elemente de CA și GO cu vârste mari.

SOL: 2201 Vers. infer. ondulat, EXPOZIȚIE: SE
COMP. ACTUALĂ: 5GO 4CE 1CA CA 1 IN 40 18 14 4 I 5 RN N 0,08 12 63 0,6
COMP. ȚEL: 6GO 3CE 1DT CE 1 IN 110 48 28 1 M 6 RN N 0,08 40 211 0,3
SORT:GO L Gros; cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani GO 1 IN 110 44 25 3 M 5 RN N 0,08 37 195 0,4
CE 3 LT 70 30 24 2 I 6 RN N 0,24 89 470 1,8
SEM. UTIL: GO 4 LT 70 26 23 1 I 5 RN N 0,32 126 665 2,6
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
Total 70 3 0,8 304 1604 5,7

SOL: 2201 Versant ondulat, EXPOZIȚIE: SE
LITIERA: cont. norm. TIP FLORĂ:Carex - Poa pratensis CONS
COMP. ACTUALĂ: 7GO 2CE 1CA GO 2 LT 80 30 23 2 I 5 RN N 0,18 71 1458 1,0
COMP. ȚEL: 3GO 3CE 3FA 1DT CE 1 LT 80 38 24 2 M 6 RN N 0,09 33 677 0,6
SORT:GO L Gros și mijlociu; cherest. VÂRSTA EXPL: 110 ani GO 3 LT 60 22 20 2 I 5 RN N 0,27 84 1725 2,1
CE 1 LT 60 28 22 2 M 6 RN N 0,09 28 575 0,7
SEM. UTIL: CA 1 LT 40 18 14 4 M 5 RN N 0,09 13 267 0,7
SUBARBORET: GO 2 IN 120 44 24 3 I 5 RN N 0,18 77 1581 0,7
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 60 2 0,9 306 6283 5,8

SOL: 2201 Vers. infer. ondulat, EXPOZIȚIE: E
LITIERA: cont. subț. TIP FLORĂ:Rubus hirtus CONS
COMP. ACTUALĂ: 8FA 2CA FA 6 IN 110 50 29 2 6 RN N 0,42 236 359 2,9
COMP. ȚEL: 8FA 2DT FA 2 IN 80 38 26 2 I 5 RN N 0,14 66 100 1,4
SORT:FA F. gros, cherest. sup., derulaj VÂRSTA EXPL: 120 ani CA 2 IN 80 26 23 3 M 5 RN N 0,14 43 65 0,8
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 110 2 0,7 345 524 5,1

LITIERA: cont. subț. TIP FLORĂ:Poa p. - Carex c. CONS
Natural fundamental de productivitate inferioară relativ-echien P GE ANI CM M P TEC AJ LI HA UA HA
COMP. ACTUALĂ: 6CE 4GO CE 6 LT 65 24 18 4 5 RN S 0,42 92 195 2,2
COMP. ȚEL: 4CE 3GO 3GI GO 4 LT 65 20 16 4 I 5 RN S 0,28 59 125 1,3
SORT:CE Mijlociu VÂRSTA EXPL: 100 ani
GO L Mijl.; constr, cherest.
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.: 2013-T. igienă
Total 65 4 0,7 151 320 3,5

141 A Date complementare: Diseminat: FA. Variație de consistență: 0,8 - 0,9. Elemente de nuieliș,
prăjiniș de CA pe 0,3S. Uscarea apare în special la elemente de CA și GO cu vârste mari.
141 B Date complementare: Diseminat: CI, GI. Variație de consistență: 0,8 - 1,0.
141 C Date complementare: Diseminat: CE, GO. Variație de consistență: 0,6 - 0,8. Elemente de
nuieliș, prăjiniș de FA pe 0,5S. Rar preexistenți de CE, GO și FA cu D= 70 cm și H=31m.
Uscarea apare în special la elemente de CA .
142 A Date complementare: Diseminat: GI. Variație de consistență: 0,6 - 0,8. Elemente de păriș de
GO, CE pe 0,3S. Rar preexistenți CE, GO cu D=44 h=23m. 1-2 ex/cioată

142 B 0,63 HA GF: 1-2A SU.P: M TS: 6252 TP: 5314 ELM P M. VÂR C A EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: 3101 Vers. infer. frământat, EXPOZIȚIE: NE
COMP. ACTUALĂ: 4CA 3FA 2GO 1TE GO 2 LT 90 36 21 3 M 5 RN N 0,18 61 38 0,7
COMP. ȚEL: 6CA 2FA 2TE FA 3 IN 90 32 24 3 M 6 RN N 0,27 111 70 2,1
SORT: VÂRSTA EXPL: CA 4 IN 60 22 20 3 I 5 RN N 0,36 91 57 2,6
TE 1 LT 60 32 20 3 Gr 6 RN N 0,09 29 18 0,9
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL: Rocă la supraf. pe 0,2/S, Alte date compl.
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 90 3 0,9 292 183 6,3

COMP. ACTUALĂ: 4STR 2TE 2CA 1GO 1GI STR 4 P 30 18 18 2 I 6 NEC V 0,36 94 163 3,8
COMP. ȚEL: 3STR 4GO 2GI 1DT TE 2 LT 30 18 18 1 I 6 RN N 0,18 50 87 3,1
SORT:STR Mijl. și Gros; cher., furnire VÂRSTA EXPL: 120 ani CA 2 IN 30 14 14 3 I 5 RN N 0,18 27 47 1,7
GO S F. gros; furnire, cherest. GO 1 P 30 16 15 1 I 5 NEC V 0,09 17 29 1,1
SEM. UTIL: GI 1 LT 30 16 12 1 I 5 RN V 0,09 12 21 0,7
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 30 2 0,9 200 347 10,4

COMP. ACTUALĂ: 6STR 2GO 2CE STR 6 P 50 30 25 2 6 NEC V 0,54 252 559 6,9
COMP. ȚEL: 4GO 4CE 2STR GO 2 P 50 26 21 1 I 5 NEC V 0,18 61 135 2,3
SORT:STR Mijl. și Gros; cher., furnire VÂRSTA EXPL: 100 ani CE 2 LT 50 30 23 1 I 6 RN V 0,18 61 135 1,9
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 50 2 0,9 374 829 11,1

COMP. ACTUALĂ: 10DU DU 10 P 60 42 33 2 5 NEC N 0,80 717 5736 11,7
COMP. ȚEL: 10DU
SORT:DU Gros și f. gros; cherestea VÂRSTA EXPL: 80 ani
SEM. UTIL:
SUBARBORET:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 60 2 0,8 717 5736 11,7

142 B Date complementare: Diseminat: CI. Variație de consistență: 0,7 - 0,8. Preexistenți de FA.
142 C Date complementare: Diseminat: SC. Variație de consistență: 0,8 - 1,0.
142 D Date complementare: Diseminat: CI. Variație de consistență: 0,8 - 1,0. Elemente de nuieliș,
prăjiniș de STR, CA pe 0,4S.
142 E Date complementare: Diseminat: TE, CI, CA. Variație de consistență: 0,6 - 1,0. Elemente de
nuieliș, prăjiniș de CA pe 0,7S. Există un gol mic în arboret datorită doborâturilor.
15.2. Evidența arboretelor inventariate
Tabelul 15.2.1.
Suprafața Felul Nr. Suprafața %
U.A. inventarierii cercuri Invent. De
(ha) (ha) Inv.
54 A 9,67 cercuri (500 mp) 13 0,65 7
54 B 2,88 cercuri (500 mp) 10 0,50 17
55 B 0,83 integral - 0,83 100
56 G 0,66 integral - 0,66 100
130 F 3,92 cercuri (500 mp) 16 0,80 20
Total 17,96 - 39 3,44 19
15.3. Evidența arboretelor puse în valoare de ocol
Nu este cazul.
15.4. Evidența pe u.a. a arboretelor cu preexistenți
Tabelul 15.4.1.
Suprafața Specia Diam. Înăl. Nr. de Nr. Volum
U.A. arbori total (mc)
(ha) (cm) (m) /ha arbori Unitar Total La ha
130 A 8,62 FA 40 26 2 17 1,599 27 3
130 B 9,02 GO 52 28 2 18 3,116 56 6
131 A 6,77 GO 56 28 1 7 3,600 25 4
FA 56 28 1 7 3,443 24 3
131 C 5,40 GO 56 27 1 5 3,497 17 3
131 D 1,70 GO 56 25 2 3 3,293 10 7
132 B 2,88 GO 44 25 1 3 2,051 6 2
Total 34,39 - - - 1 60 - 165 4
16. EVIDENȚE PRIVIND MĂRIMEA ȘI STRUCTURA FONDULUI FORESTIER
16.1. Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale
Tabelul 16.1.
A Păduri și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi 7,78 217,00 224,78
Păduri și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi pentru care se
A1 - 217,00 217,00
reglementează recoltarea de produse principale (Total rând A1.1.-A1.7.) din care:
Păduri, inclusiv plantațiile cu reușită definitivă
52 B, 53 A, 53 B, 53 C, 53 D, 53 E, 54 A, 54 B, 54 C, 54 D, 54 E, 55 A, 55 B, 55
A1.1 C, 55 D, 55 E, 56 A, 56 B, 56 D, 56 E, 56 F, 56 G, 129 B, 129 C, 129 D, 130 A, - 217,00 217,00
130 B, 130 C, 130 D, 130 F, 131 A, 131 B, 131 C, 131 D, 131 E, 132 A, 132 B,
141 A, 141 B, 141 C, 142 A, 142 C, 142 D, 142 E
Regenerări pe cale artificială cu reușită parțială
A1.2 - - -
Regenerări pe cale naturală cu reușită parțială
A1.3 - - -
A1.4 cauze - - -
Poieni sau goluri destinate împăduririi

A1.5 - - -
Terenuri degradate prevăzute a se împăduri
A1.6 - - -
Răchitării naturale sau create prin culturi
A1.7 - - -
Păduri și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi pentru care nu se
A2 7,78 - 7,78
reglementează recoltarea de produse principale (Total rând A2.1-A2.5)
Păduri, plantații cu reușită definitivă
A2.1 7,78 - 7,78
129 A, 130 E, 131 F, 142 B
Terenuri împădurite pe cale naturală ori prin plantații, care nu au realizat încă
A2.2 reușita definitivă - - -

A2.3 cauze - - -
Poieni sau goluri destinate împăduririi

A2.4 - - -
Terenuri degradate prevăzute a se împăduri
A2.5 - - -
B Terenuri afectate gospodăririi silvice - - -
Linii parcelare principale
B.1. - - -
Linii de vânătoare și terenuri pentru hrana vânatului
B.2. - - -
Instalații de transport forestiere: drumuri, căi ferate, funiculare permanente
B.3. - - -
Clădiri, curți și depozite permanente
B.4. - - -
Pepiniere, plantații semincere și culturi de plantă mamă
B.5. - - -
Culturi de arbuști fructiferi, de plante medicinale și melifere, etc.
B.6. - - -
Terenuri cultivate pentru nevoile administrației
B.7. - - -
Terenuri cu fazanerii, păstrăvării, centre de prelucrare a fructelor de pădure,
B.8. uscătorii de semințe, etc. - - -
Ape care fac parte din fondul forestier

B.9. - - -

Culuare pentru linii electrice de înaltă tensiune
B.10. - - -
Terenuri neproductive (stâncării, nisipuri, sărături, mlaștini, râpe, ravene)
C - - -
D Terenuri scoase temporar din fond forestier - - -
Terenuri transmise temporar, prin acte normative, în folosința altor persoane
juridice, pentru instalații electrice, petroliere, hidroenergetice, cariere, depozite,
D1 - - -
etc.
Ocupații și litigii
D2 - - -
Total 224,78
16.2. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale
Tabelul 16.2.
GF FCT1 FCT UNITĂȚI AMENAJISTICE
2A 129 A, 130 E, 131 F, 142 B
TOTAL FCT: 4 UA 7,78 HA
TOTAL FCT1: 4 UA 7,78 HA
TOTAL GF1 : 4 UA 7,78 HA
2 1C 1C 52 B, 53 B, 53 C, 53 D, 54 A, 54 B, 54 C, 54 D, 54 E, 55 A, 55 B, 55 C, 55 D, 55 E, 56 A, 56 B,
56 D, 56 F, 56 G, 129 B, 129 C, 129 D, 130 A, 130 B, 130 C, 130 D, 130 F, 131 A, 131 B, 131
C, 131 D, 131 E, 132 A, 132 B, 141 A, 141 B, 141 C, 142 A, 142 C, 142 D, 142 E
1D 1D 53 A, 53 E, 56 E
TOTAL GF2 : 44 UA 217,00 HA
TOTAL U.P : 48 UA 224,78 HA
16.3. Situația sintetică pe specii
Tabelul 16.3.
SUPRAFAȚA VÂR- PRODUCTIVI- CONSISTENȚA AMESTEC MOD REGEN VITALITATE
VOLUM CREȘTERE
în STA TATE 0,1 0,4 0,7 50
SPE- Total CLP SM PL LS VIG NO SLB
Grupa I Total Total med sup med inf - - - <50 - >80
CIA med med
0,3 0,6 1,0 80
ha % ha % mc % mc mc/ha ani % % % % % % % % %
% % % % % %
GO 114,87 51 0,75 1 34070 51 495 4,3 87 2,4 57 40 3 0,80 - 1 99 53 30 17 28 1 71 - 99 1
FA 42,64 19 5,04 12 13244 20 216 5,1 94 3,1 3 87 10 0,77 - 4 96 61 34 5 100 - - - 100 -
CA 24,18 11 1,93 8 4484 7 112 4,6 69 3,8 7 35 58 0,80 - 2 98 98 2 - 53 - 47 - 73 27
CE 9,25 4 - - 2786 4 51 5,5 76 2,2 86 - 14 0,83 - - 100 86 14 - 9 - 91 5 81 14
DU 8,00 4 - - 5736 9 94 11,8 60 2,0 100 - - 0,80 - - 100 - - 100 - 100 - - 100 -
SC 5,75 3 - - 847 1 65 11,3 21 2,6 65 14 21 1,00 - - 100 27 59 14 - - 100 - 100 -
STR 5,01 2 - - 1715 3 53 10,6 56 2,0 100 - - 0,90 - - 100 14 27 59 - 100 - 40 60 -
ST 4,73 2 - - 1404 2 38 8,0 65 3,0 - 100 - 0,80 - - 100 100 - - 100 - - - 100 -
GI 3,41 1 - - 892 1 26 7,6 63 1,0 100 - - 0,81 - - 100 100 - - 92 3 5 5 95 -
TE 3,34 2 0,06 2 935 1 27 8,1 63 2,7 35 53 12 0,78 - 12 88 100 - - 36 - 64 - 100 -
DT 2,12 1 - - 396 1 11 5,2 61 3,3 - 74 26 0,80 - - 100 100 - - 100 - - - 100 -
FR 0,65 - - - 191 - 5 7,7 55 3,0 - 100 - 0,91 - - 100 - 100 - - 100 - - 100 -
CI 0,57 - - - 159 - 1 1,8 72 2,8 25 75 - 0,79 - - 100 100 - - 100 - - - 100 -
PIS 0,26 - - - 92 - 4 15,4 35 1,0 100 - - 0,88 - - 100 100 - - - 100 - - 100 -
Total 224,78 100 7,78 3 66951 100 1198 5,3 81 2,7 44 45 11 0,80 - 2 98 60 25 15 45 6 49 1 95 4
SUPRAFAȚA TOTALĂ: 224,78 HA NR. PARCELE: 11 SPR. MED PARCELĂ: 20,43 HA NR. UA: 48 SPR. MED. UA: 4,68 HA
16.4. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii

funcționale
Tabelul 16.4.
G S C TOTAL CONSISTENȚA
CLASA DE PRODUCȚIE
r u a Suprafața Volum Creștere Vâr- Cl.
u b t sta pr. <0,4 0,4-0,6 >0,6
I II III IV V MC/ MC/
p g e ha % K MC % MC med
ha ha
a r g ha ha ha ha ha Ani ha ha ha
1 2 2A 4,87 2,17 0,74 7,78 100 0,77 2253 100 290 30 3,9 102 3,5 7,78
T. subgr. 4,87 2,17 0,74 7,78 100 0,77 2253 100 290 30 3,9 102 3,5 7,78
% - - 63 28 9 100 - - 100
2 1 1C 8,13 87,00 95,55 13,27 6,89 210,84 97 0,80 63819 99 303 1099 5,2 82 2,6 3,92 206,92
1D 3,69 0,80 1,67 6,16 3 1,00 879 1 143 69 11,2 21 2,7 6,16
T. subgr. 8,13 90,69 96,35 14,94 6,89 217,00 100 0,80 64698 100 298 1168 5,4 80 2,6 3,92 213,08
% 4 42 44 7 3 100 - 2 98
Total grupă 8,13 90,69 96,35 14,94 6,89 217,00 97 0,80 64698 97 298 1168 5,4 80 2,6 3,92 213,08
% 4 42 44 7 3 100 - 2 98
TOTAL 8,13 90,69 101,22 17,11 7,63 224,78 100 0,80 66951 100 298 1198 5,3 81 2,7 3,92 220,86
% 4 40 45 8 3 100 - 2 98
16.5. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii
Tabelul 16.5.
G TOTAL CONSISTENȚA
CLASA DE PRODUCȚIE
r Suprafața Volum Creștere Vâr- Cl.
SPE-
u sta pr. <0,4 0,4-0,6 >0,6
CIA I II III IV V MC/ MC/
p ha % K MC % MC med
ha ha
1 FA 3,56 1,48 5,04 65 0,76 1639 73 325 21 4,2 108 3,3 5,04
CA 0,50 0,69 0,74 1,93 25 0,77 372 16 193 6 3,1 87 4,1 1,93
GO 0,75 0,75 9 0,80 224 10 299 2 2,7 106 3,0 0,75
TE 0,06 0,06 1 0,83 18 1 300 1 16,7 60 3,0 0,06
Total grupă 4,87 2,17 0,74 7,78 3 0,77 2253 3 290 30 3,9 102 3,5 7,78
% - - 63 28 9 100 - - 100
2 GO 2,72 63,46 45,01 2,93 114,12 53 0,80 33846 53 297 493 4,3 87 2,4 1,57 112,55
FA 1,22 33,37 3,01 37,60 18 0,77 11605 18 309 195 5,2 92 3,0 1,57 36,03
CA 0,51 1,20 8,04 5,63 6,87 22,25 11 0,80 4112 7 185 106 4,8 67 3,8 0,39 21,86
DT 3,32 0,23 7,39 0,54 11,48 1 0,81 3042 1 265 81 7,1 64 2,4 11,48
CE 0,97 7,01 1,27 9,25 5 0,83 2786 5 301 51 5,5 76 2,2 9,25
DU 8,00 8,00 4 0,80 5736 9 717 94 11,8 60 2,0 8,00
SC 3,76 0,80 1,17 0,02 5,75 3 1,00 847 2 147 65 11,3 21 2,6 5,75
STR 4,99 0,02 5,01 3 0,90 1715 3 342 53 10,6 56 2,0 5,01
TE 0,35 0,82 1,72 0,39 3,28 2 0,78 917 2 280 26 7,9 63 2,7 0,39 2,89
PIS 0,26 0,26 - 0,88 92 - 354 4 15,4 35 1,0 0,26
Total grupă 8,13 90,69 96,35 14,94 6,89 217,00 97 0,80 64698 97 298 1168 5,4 80 2,6 3,92 213,08
% 4 42 44 7 3 100 - 2 98
TOTAL 8,13 90,69 101,22 17,11 7,63 224,78 100 0,80 66951 100 298 1198 5,3 81 2,7 3,92 220,86
% 4 40 45 8 3 100 - 2 98
16.6. Structura și mărimea fondului forestier pe specii
Tabelul 16.6.
TOTAL CONSISTENȚA
CLASA DE PRODUCȚIE
Suprafața Volum Creștere Vâr- Cl.
SPE-
sta pr. <0,4 0,4-0,6 >0,6
ha % K MC % MC med
ha ha
GO 2,72 63,46 45,76 2,93 - 114,87 51 0,80 34070 51 297 495 4,3 87 2,4 - 1,57 113,30
FA - 1,22 36,93 4,49 - 42,64 19 0,77 13244 20 311 216 5,1 94 3,1 - 1,57 41,07
CA 0,51 1,20 8,54 6,32 7,61 24,18 11 0,80 4484 7 185 112 4,6 69 3,8 - 0,39 23,79
CE 0,97 7,01 - 1,27 - 9,25 4 0,83 2786 4 301 51 5,5 76 2,2 - - 9,25
DU - 8,00 - - - 8,00 4 0,80 5736 9 717 94 11,8 60 2,0 - - 8,00
SC - 3,76 0,80 1,17 0,02 5,75 3 1,00 847 1 147 65 11,3 21 2,6 - - 5,75
STR - 4,99 0,02 - - 5,01 2 0,90 1715 3 342 53 10,6 56 2,0 - - 5,01
TE 0,35 0,82 1,78 0,39 - 3,34 1 0,78 935 1 280 27 8,1 63 2,7 - 0,39 2,95
PIS 0,26 - - - - 0,26 - 0,88 92 - 354 4 15,4 35 1,0 - - 0,26
DT 3,32 0,23 7,39 0,54 - 11,48 5 0,81 3042 4 265 81 7,1 64 2,4 - - 11,48
TOTAL 8,13 90,69 101,22 17,11 7,63 224,78 100 0,80 66951 100 298 1198 5,3 81 2,7 - 3,92 220,86
% 4 40 45 8 3 100 - - 2 98
16.7. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru

fondul productiv
Tabelul 16.7.
CLASA DE PRODUCȚIE
SPE-
u sta pr. <0,4 0,4-0,6 >0,6
ha ha
2 GO 2,72 63,46 45,01 2,93 - 114,12 53 0,80 33846 52 297 493 4,3 87 2,4 - 1,57 112,55
FA - 1,22 33,37 3,01 - 37,60 17 0,77 11605 18 309 195 5,2 92 3,0 - 1,57 36,03
CA 0,51 1,20 8,04 5,63 6,87 22,25 10 0,80 4112 7 185 106 4,8 67 3,8 - 0,39 21,86
DT 3,32 0,23 7,39 0,54 - 11,48 5 0,81 3042 5 265 81 7,1 64 2,4 - - 11,48
CE 0,97 7,01 - 1,27 - 9,25 4 0,83 2786 4 301 51 5,5 76 2,2 - - 9,25
DU - 8,00 - - - 8,00 4 0,80 5736 9 717 94 11,8 60 2,0 - - 8,00
SC - 3,76 0,80 1,17 0,02 5,75 3 1,00 847 1 147 65 11,3 21 2,6 - - 5,75
STR - 4,99 0,02 - - 5,01 2 0,90 1715 3 342 53 10,6 56 2,0 - - 5,01
DM 0,35 0,82 1,72 0,39 - 3,28 2 0,78 917 1 280 26 7,9 63 2,7 - 0,39 2,89
DR 0,26 - - - - 0,26 - 0,90 92 - 354 4 15,4 35 1,0 - - 0,26
Total grupă 8,13 90,69 96,35 14,94 6,89 217,00 100 0,80 64698 100 298 1168 5,4 80 2,6 - 3,92 213,08
% 4 42 44 7 3 100 - 2 98
GO 2,72 63,46 45,01 2,93 - 114,12 53 0,80 33846 52 297 493 4,3 87 2,4 - 1,57 112,55
FA - 1,22 33,37 3,01 - 37,60 17 0,77 11605 18 309 195 5,2 92 3,0 - 1,57 36,03
CA 0,51 1,20 8,04 5,63 6,87 22,25 10 0,80 4112 7 185 106 4,8 67 3,8 - 0,39 21,86
DT 3,32 0,23 7,39 0,54 - 11,48 5 0,81 3042 5 265 81 7,1 64 2,4 - - 11,48
CE 0,97 7,01 - 1,27 - 9,25 4 0,83 2786 4 301 51 5,5 76 2,2 - - 9,25
DU - 8,00 - - - 8,00 4 0,80 5736 9 717 94 11,8 60 2,0 - - 8,00
SC - 3,76 0,80 1,17 0,02 5,75 3 1,00 847 1 147 65 11,3 21 2,6 - - 5,75
STR - 4,99 0,02 - - 5,01 2 0,90 1715 3 342 53 10,6 56 2,0 - - 5,01
DM 0,35 0,82 1,72 0,39 - 3,28 2 0,78 917 1 280 26 7,9 63 2,7 - 0,39 2,89
DR 0,26 - - - - 0,26 0 0,90 92 0 354 4 15,4 35 1,0 - - 0,26
Total 8,13 90,69 96,35 14,94 6,89 217,00 100 0,80 64698 100 298 1168 5,4 80 2,6 - 3,92 213,08
4 42 44 7 3 100 - 2 98
16.8. Structura și mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv
Tabelul 16.8.
TOTAL CONSISTENȚA
CLASA DE PRODUCȚIE
Suprafața Volum Creștere Vâr- Cl.
SPE-
sta pr. <0,4 0,4-0,6 >0,6
ha % K MC % MC med
ha ha
GO - - 0,75 - - 0,75 9 0,80 224 10 299 2 2,7 106 3,0 - - 0,75
FA - - 3,56 1,48 - 5,04 65 0,76 1639 73 325 21 4,2 108 3,3 - - 5,04
CA - - 0,50 0,69 0,74 1,93 25 0,77 372 16 193 6 3,1 87 4,1 - - 1,93
TE - - 0,06 - - 0,06 1 0,83 18 1 300 1 16,7 60 3,0 - - 0,06
TOTAL 4,87 2,17 0,74 7,78 100 0,77 2253 100 290 30 3,9 102 3,5 - - 7,78
% - - 63 28 9 100 - - - 100
16.9. Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție (protecție) după vârstă,
grupe funcționale și specii
16.9.1. SU.P. „A” - Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție

(protecție) după vârstă, grupe funcționale și specii
Tabelul 16.9.1.
Cl. CLASA DE PRODUCȚIE
de 0,4-
u Specia sta pr. <0,4 >0,6
vâr- I II III IV V MC/ MC/ 0,6
stă ha ha
1 2 FA - - 2,08 - - 2,08 30 0,90 5 1 2 2 1,0 5 3,0 - - 2,08
CA - - 0,52 - - 0,52 7 0,90 0 - - 1 1,9 5 3,0 - - 0,52
SC - 3,69 0,80 - - 4,49 63 1,00 694 99 155 59 13,1 18 2,2 - - 4,49
T. cl. vârstă - 3,69 3,40 - - 7,09 3 0,96 699 1 99 62 8,7 13 2,5 - - 7,09
% - 52 48 - - 100 - - - - - - - - - - - 100
2 2 GO 0,17 - - - - 0,17 4 0,88 29 4 171 2 11,8 30 1,0 - - 0,17
CA 0,51 - 0,35 0,50 0,04 1,40 32 0,94 210 27 150 13 9,3 32 2,7 - - 1,40
SC - - - 1,17 0,02 1,19 28 1,00 136 18 114 6 5,0 30 4,0 - - 1,19
STR - 0,69 0,02 - - 0,71 16 0,90 167 22 235 7 9,9 30 2,0 - - 0,71
TE 0,35 - 0,09 - - 0,44 10 0,91 106 14 241 6 13,6 31 1,4 - - 0,44
PIS 0,26 - - - - 0,26 6 0,88 92 12 354 4 15,4 35 1,0 - - 0,26
DT 0,17 - - - - 0,17 4 0,88 21 3 124 1 5,9 30 1,0 - - 0,17
T. cl. vârstă 1,46 0,69 0,46 1,67 0,06 4,34 2 0,94 761 1 175 39 9,0 31 2,6 - - 4,34
% 34 16 11 38 1 100 - - - - - - - - - - - 100
3 2 GO 0,44 10,27 5,05 0,51 - 16,27 49 0,88 5224 39 321 89 5,5 82 2,3 - - 16,27
CA - - - 2,48 - 2,48 7 0,88 325 2 131 17 6,9 43 4,0 - - 2,48
CE 0,44 4,10 - - - 4,54 14 0,90 1387 10 306 30 6,6 68 1,9 - - 4,54
DU - 8,00 - - - 8,00 24 0,80 5736 43 717 94 11,8 60 2,0 - - 8,00
STR - 1,34 - - - 1,34 4 0,90 559 4 417 15 11,2 50 2,0 - - 1,34
DT - 0,09 0,65 - - 0,74 2 0,91 210 2 284 6 8,1 55 2,9 - - 0,74
T. cl. vârstă 0,88 23,80 5,70 2,99 - 33,37 15 0,87 13441 21 403 251 7,5 70 2,3 - - 33,37
% 3 71 17 9 - 100 - - - - - - - - - - - 100
4 2 GO 2,11 24,38 12,19 0,85 - 39,53 56 0,80 11389 57 288 192 4,9 78 2,3 - - 39,53
FA - - 9,60 - - 9,60 13 0,77 3017 15 314 61 6,4 85 3,0 - - 9,60
CA - 0,21 1,59 2,41 0,43 4,64 7 0,79 845 4 182 24 5,2 66 3,7 - - 4,64
CE 0,53 1,58 - 1,27 - 3,38 5 0,76 876 4 259 17 5,0 74 2,6 - - 3,38
SC - 0,07 - - - 0,07 - 0,86 17 - 243 - - 75 2,0 - - 0,07
STR - 2,96 - - - 2,96 4 0,90 989 5 334 31 10,5 65 2,0 - - 2,96
TE - 0,82 - - - 0,82 1 0,80 269 1 328 6 7,3 75 2,0 - - 0,82
DT 3,15 0,14 6,74 - - 10,03 14 0,80 2730 14 272 71 7,1 65 2,4 - - 10,03
T. cl. vârstă 5,79 30,16 30,12 4,53 0,43 71,03 33 0,80 20132 31 283 402 5,7 75 2,5 - - 71,03
% 8 43 42 6 1 100 - - - - - - - - - - - 100
de 0,4-
stă ha ha
5 2 GO - 19,90 25,13 - - 45,03 56 0,81 13330 57 296 172 3,8 92 2,6 - - 45,03
FA - - 21,40 1,44 - 22,84 29 0,77 7710 33 338 121 5,3 101 3,1 - - 22,84
CA - 0,99 2,48 - 5,95 9,42 12 0,80 1802 8 191 35 3,7 81 4,2 - - 9,42
TE - - 1,63 - - 1,63 2 0,80 452 2 277 12 7,4 65 3,0 - - 1,63
DT - - - 0,54 - 0,54 1 0,80 81 - 150 3 5,6 50 4,0 - - 0,54
T. cl. vârstă - 20,89 50,64 1,98 5,95 79,46 37 0,80 23375 36 294 343 4,3 93 2,9 - - 79,46
% - 26 64 2 8 100 - - - - - - - - - - - 100
6 2 GO - 8,91 2,64 - - 11,55 65 0,72 3553 65 308 36 3,1 95 2,2 - - 11,55
FA - 1,22 0,29 - - 1,51 8 0,72 563 10 373 7 4,6 103 2,2 - - 1,51
CA - - 2,71 0,24 0,45 3,40 19 0,75 863 16 254 14 4,1 77 3,3 - - 3,40
CE - 1,33 - - - 1,33 8 0,73 523 9 393 4 3,0 109 2,0 - - 1,33
T. cl. vârstă - 11,46 5,64 0,24 0,45 17,79 8 0,73 5502 9 309 61 3,4 93 2,4 - - 17,79
% - 64 32 1 3 100 - - - - - - - - - - - 100
7 2 GO - - - 1,57 - 1,57 40 0,50 321 41 204 2 1,3 145 4,0 - 1,57 -
FA - - - 1,57 - 1,57 40 0,50 310 39 197 4 2,5 110 4,0 - 1,57 -
CA - - 0,39 - - 0,39 10 0,51 67 9 172 2 5,1 40 3,0 - 0,39 -
TE - - - 0,39 - 0,39 10 0,51 90 11 231 2 5,1 60 4,0 - 0,39 -
T. cl. vârstă - - 0,39 3,53 - 3,92 2 0,51 788 1 201 10 2,6 112 3,9 - 3,92 -
% - - 10 90 - 100 - - - - - - - - - - 100 -
2 GO 2,72 63,46 45,01 2,93 - 114,12 53 0,80 33846 52 297 493 4,3 87 2,4 - 1,57 112,55
FA - 1,22 33,37 3,01 - 37,60 17 0,77 11605 18 309 195 5,2 92 3,0 - 1,57 36,03
CA 0,51 1,20 8,04 5,63 6,87 22,25 10 0,80 4112 7 185 106 4,8 67 3,8 - 0,39 21,86
CE 0,97 7,01 - 1,27 - 9,25 4 0,83 2786 4 301 51 5,5 76 2,2 - - 9,25
DU - 8,00 - - - 8,00 4 0,80 5736 9 717 94 11,8 60 2,0 - - 8,00
SC - 3,76 0,80 1,17 0,02 5,75 3 1,00 847 1 147 65 11,3 21 2,6 - - 5,75
STR - 4,99 0,02 - - 5,01 2 0,90 1715 3 342 53 10,6 56 2,0 - - 5,01
TE 0,35 0,82 1,72 0,39 - 3,28 2 0,78 917 1 280 26 7,9 63 2,7 - 0,39 2,89
PIS 0,26 - - - - 0,26 - 0,88 92 - 354 4 15,4 35 1,0 - - 0,26
DT 3,32 0,23 7,39 0,54 - 11,48 5 0,81 3042 5 265 81 7,1 64 2,4 - - 11,48
T. Grupă 8,13 90,69 96,35 14,94 6,89 217,00 - 0,80 64698 - 298 1168 5,4 80 2,6 - 3,92 213,08
% 4 42 44 7 3 100 - - - - - - - - - - 2 98
T. general 8,13 90,69 96,35 14,94 6,89 217,00 100 0,80 64698 100 298 1168 5,4 80 2,6 - 3,92 213,08
% 4 42 44 7 3 100 - - - - - - - - - - 2 98
16.9.2. SU.P. „M” - Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de

producție (protecție) după vârstă, grupe funcționale și specii
Tabelul 16.9.2.
de 0,4-
stă ha ha
5 1 FA - - 1,97 - - 1,97 69 0,72 609 76 309 9 4,6 102 3,0 - - 1,97
CA - - 0,25 0,44 - 0,69 24 0,78 135 17 196 3 4,3 76 3,6 - - 0,69
GO - - 0,13 - - 0,13 5 0,92 38 5 292 - - 90 3,0 - - 0,13
TE - - 0,06 - - 0,06 2 0,83 18 2 300 1 16,7 60 3,0 - - 0,06
T. cl. vârstă - - 2,41 0,44 - 2,85 37 0,75 800 35 281 13 4,6 94 3,2 - - 2,85
% - - 85 15 - 100 - - - - - - - - - - - 100
7 1 FA - - 1,59 1,48 - 3,07 62 0,78 1030 71 336 12 3,9 112 3,5 - - 3,07
CA - - 0,25 0,25 0,74 1,24 25 0,77 237 16 191 3 2,4 93 4,4 - - 1,24
GO - - 0,62 - - 0,62 13 0,77 186 13 300 2 3,2 109 3,0 - - 0,62
T. cl. vârstă - - 2,46 1,73 0,74 4,93 63 0,78 1453 65 295 17 3,4 107 3,7 - - 4,93
% - - 50 35 15 100 - - - - - - - - - - - 100
de 0,4-
stă ha ha
1 FA - - 3,56 1,48 - 5,04 65 0,76 1639 73 325 21 4,2 108 3,3 - - 5,04
CA - - 0,50 0,69 0,74 1,93 25 0,77 372 16 193 6 3,1 87 4,1 - - 1,93
GO - - 0,75 - - 0,75 9 0,80 224 10 299 2 2,7 106 3,0 - - 0,75
TE - - 0,06 - - 0,06 1 0,83 18 1 300 1 16,7 60 3,0 - - 0,06
T. Grupă - - 4,87 2,17 0,74 7,78 100 0,77 2253 100 290 30 3,9 102 3,5 - - 7,78
% - - 63 28 9 100 - - - - - - - - - - - 100
T. general - - 4,87 2,17 0,74 7,78 100 0,77 2253 100 290 30 3,9 102 3,5 - - 7,78
% - - 63 28 9 100 - - - - - - - - - - - 100
16.10. Structura și mărimea fondului forestier pe clase de exploatabilitate și specii
Tabelul 16.10.
Cl TOTAL CONSISTENȚA
CLASA DE PRODUCȚIE
de Suprafața Volum Creștere Vâr- Cl.
SPE-
ex sta pr. <0,4 0,4-0,6 >0,6
pl ha % K MC % MC med
ha ha
1 GO - 8,91 2,64 1,57 - 13,12 60 0,70 3874 65 295 38 2,9 101 2,4 - 1,57 11,55
FA - - 0,29 1,57 - 1,86 9 0,55 414 7 223 5 2,7 109 3,8 - 1,57 0,29
CA - - 2,80 0,74 0,45 3,99 18 0,76 915 15 229 19 4,8 67 3,4 - 0,39 3,60
CE - 1,33 - - - 1,33 6 0,73 523 9 393 4 3,0 109 2,0 - - 1,33
SC - - - 1,17 - 1,17 5 1,00 135 2 115 6 5,1 30 4,0 - - 1,17
DM - - - 0,39 - 0,39 2 0,50 90 2 231 2 5,1 60 4,0 - 0,39 -
Total cl. exp. - 10,24 5,73 5,44 0,45 21,86 10 0,71 5951 9 272 74 3,4 91 2,8 - 3,92 17,94
% - 47 26 25 2 100 - 18 82
2 GO - 19,90 15,80 - - 35,70 55 0,80 10702 57 300 127 3,6 94 2,4 - - 35,70
FA - 1,22 15,06 1,44 - 17,72 27 0,74 6011 32 339 81 4,6 107 3,0 - - 17,72
CA - 0,99 2,78 - 1,87 5,64 9 0,77 1163 6 206 22 3,9 80 3,5 - - 5,64
DT - - - 0,54 - 0,54 1 0,80 81 - 150 3 5,6 50 4,0 - - 0,54
SC - 3,69 0,80 - - 4,49 7 1,00 694 4 155 59 13,1 18 2,2 - - 4,49
DM - - 0,95 - - 0,95 1 0,80 242 1 255 8 8,4 55 3,0 - - 0,95
Total cl. exp. - 25,80 35,39 1,98 1,87 65,04 30 0,79 18893 29 290 300 4,6 90 2,7 - - 65,04
% - 40 54 3 3 100 - - 100
3 GO - - 2,59 - - 2,59 19 0,80 720 9 278 10 3,9 85 3,0 - - 2,59
CA - - - - 0,29 0,29 2 0,80 43 1 148 1 3,4 85 5,0 - - 0,29
DU - 8,00 - - - 8,00 58 0,80 5736 77 717 94 11,8 60 2,0 - - 8,00
STR - 2,96 - - - 2,96 21 0,90 989 13 334 31 10,5 65 2,0 - - 2,96
Total cl. exp. - 10,96 2,59 - 0,29 13,84 7 0,82 7488 12 541 136 9,8 66 2,3 - - 13,84
% - 79 19 - 2 100 - - 100
4 GO - 17,79 14,99 0,85 - 33,63 56 0,81 9866 58 293 150 4,5 82 2,5 - - 33,63
FA - - 15,94 - - 15,94 27 0,81 5175 30 325 107 6,7 85 3,0 - - 15,94
CA - 0,21 1,24 1,72 3,79 6,96 12 0,81 1288 8 185 28 4,0 77 4,3 - - 6,96
DT - 0,14 - - - 0,14 - 0,80 44 - 314 - - 80 2,0 - - 0,14
CE - - - 1,27 - 1,27 2 0,70 195 1 154 5 3,9 65 4,0 - - 1,27
SC - 0,07 - - - 0,07 - 0,80 17 - 243 - - 75 2,0 - - 0,07
DM - 0,82 0,68 - - 1,50 3 0,80 479 3 319 10 6,7 77 2,5 - - 1,50
Total cl. exp. - 19,03 32,85 3,84 3,79 59,51 27 0,81 17064 26 287 300 5,0 82 2,9 - - 59,51
% - 32 55 7 6 100 - - 100
5 GO 2,11 0,16 3,94 - - 6,21 57 0,80 1680 58 271 32 5,2 73 2,3 - - 6,21
CA 0,51 - 0,08 0,69 0,43 1,71 16 0,83 278 10 163 13 7,6 49 3,3 - - 1,71
DT - - 0,43 - - 0,43 4 0,80 115 4 267 1 2,3 70 3,0 - - 0,43
CE 0,53 1,58 - - - 2,11 20 0,80 681 24 323 12 5,7 80 1,7 - - 2,11
DM - - 0,09 - - 0,09 1 0,90 19 1 211 1 11,1 35 3,0 - - 0,09
DR 0,26 - - - - 0,26 2 0,90 92 3 354 4 15,4 35 1,0 - - 0,26
Cl TOTAL CONSISTENȚA
CLASA DE PRODUCȚIE
de Suprafața Volum Creștere Vâr- Cl.
SPE-
ex sta pr. <0,4 0,4-0,6 >0,6
pl ha % K MC % MC med
ha ha
Total cl. exp. 3,41 1,74 4,54 0,69 0,43 10,81 5 0,81 2865 4 265 63 5,8 69 2,4 - - 10,81
% 32 16 42 6 4 100 - - 100
6 GO 0,44 16,58 5,05 0,51 - 22,58 55 0,86 6943 58 307 133 5,9 77 2,2 - - 22,58
CA - - - 2,48 0,04 2,52 6 0,87 329 3 131 17 6,7 43 4,0 - - 2,52
DT 3,15 0,09 6,96 - - 10,20 25 0,81 2781 23 273 76 7,5 64 2,4 - - 10,20
CE 0,44 4,10 - - - 4,54 11 0,90 1387 11 306 30 6,6 68 1,9 - - 4,54
SC - - - - 0,02 0,02 - 1,00 1 - 50 - - 30 5,0 - - 0,02
STR - 1,34 0,02 - - 1,36 3 0,90 563 5 414 15 11,0 50 2,0 - - 1,36
Total cl. exp. 4,03 22,11 12,03 2,99 0,06 41,22 19 0,85 12004 19 291 271 6,6 70 2,3 - - 41,22
% 10 54 29 7 0 100 - - 100
7 GO 0,17 0,12 - - - 0,29 6 0,86 61 14 210 3 10,3 44 1,4 - - 0,29
FA - - 2,08 - - 2,08 44 0,90 5 1 2 2 1,0 5 3,0 - - 2,08
CA - - 1,14 - - 1,14 24 0,88 96 22 84 6 5,3 24 3,0 - - 1,14
DT 0,17 - - - - 0,17 4 0,90 21 5 124 1 5,9 30 1,0 - - 0,17
STR - 0,69 - - - 0,69 15 0,90 163 38 236 7 10,1 30 2,0 - - 0,69
DM 0,35 - - - - 0,35 7 0,90 87 20 249 5 14,3 30 1,0 - - 0,35
Total cl. exp. 0,69 0,81 3,22 - - 4,72 2 0,89 433 1 92 24 5,1 18 2,5 - - 4,72
% 15 17 68 - - 100 - - 100
TOTAL 8,13 90,69 96,35 14,94 6,89 217,00 100 0,80 64698 100 298 1168 5,4 80 2,6 - 3,92 213,08
% 4 42 44 7 3 100 - 2 98
17. EVIDENȚE PRIVIND CONDIȚIILE NATURALE DE VEGETAȚIE
17.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure în raport cu caracterul

actual al arboretelor
Tabelul 17.1.
Natural Fundamental Derivat Artificial de Tere-
Total
Tip Tip de productivitate Total (de productiv) productiv. Nede- nuri TOTAL
Sub- pădure
stațiune pădure Parțial Sup.+ finit goale
Mij.
6131 7333 - - 2,12 - - - - - - - - 2,12 - 2,12 1
Total - - 2,12 - - - - - - - - 2,12 - 2,12 1
- - 100 - - - - - - - - 100 - 100 -
6132 5131 - 36,17 - - 0,79 3,69 0,80 - 3,04 1,67 - 46,16 - 46,16 20
5324 - 6,51 - - 0,92 - - - - - - 7,43 - 7,43 3
Total - 42,68 - - 1,71 3,69 0,80 - 3,04 1,67 - 53,59 - 53,59 23
- 80 - - 3 7 1 - 6 3 - 100 - 100 -
6133 5134 17,52 - - - - - - - - - - 17,52 - 17,52 8
Total 17,52 - - - - - - - - - - 17,52 - 17,52 8
100 - - - - - - - - - - 100 - 100 -
6143 5321 3,19 - - - - 0,86 - - 19,72 - - 23,77 - 23,77 11
7336 30,20 - - - - - - - - - - 30,20 - 30,20 13
Total 33,39 - - - - 0,86 - - 19,72 - - 53,97 - 53,97 24
62 - - - - 2 - - 36 - - 100 - 100 -
6251 5223 - - 3,92 - - - - - - - - 3,92 - 3,92 2
Total - - 3,92 - - - - - - - - 3,92 - 3,92 2
- - 100 - - - - - - - - 100 - 100 -
6252 4212 - 45,56 - - - - - - 8,00 - - 53,56 - 53,56 24
5313 - 12,63 - - - - - - - - - 12,63 - 12,63 6
5314 - 25,95 - - - - - - - - - 25,95 - 25,95 11
Total - 84,14 - - - - - - 8,00 - - 92,14 - 92,14 40
- 91 - - - - - - 9 - - 100 - 100 -
6253 4232 1,52 - - - - - - - - - - 1,52 - 1,52 1
Total 1,52 - - - - - - - - - - 1,52 - 1,52 1
100 - - - - - - - - - - 100 - 100 -
TOTAL 52,43 126,82 6,04 - 1,71 4,55 0,80 - 30,76 1,67 - 224,78 - 224,78 100
23 56 3 - 1 2 - - 14 1 - 100 - 100 -
17.2. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere
Tabelul 17.2.
Total
(de productiv)
Sup.+
Mij.
42-Făgete pure 1,52 45,56 - - - - - - 8,00 - - 55,08 - 55,08 25
de dealuri 3 83 - - - - - - 14 - - 100 - 100
51-Gorunete 17,52 36,17 - - 0,79 3,69 0,80 - 3,04 1,67 - 63,68 - 63,68 28
pure 27 57 - - 1 6 1 - 5 3 - 100 - 100
52-Goruneto- - - 3,92 - - - - - - - - 3,92 - 3,92 2
făgete - - 100 - - - - - - - - 100 - 100
53-Șleauri de 3,19 45,09 - - 0,92 0,86 - - 19,72 - - 69,78 - 69,78 31
deal cu gorun 5 65 - - 1 1 - - 28 - - 100 - 100
73-Cereto- 30,20 - 2,12 - - - - - - - - 32,32 - 32,32 14

Total
(de productiv)
Sup.+
Mij.
gârnițete 93 - 7 - - - - - - - - 100 - 100
Total 52,43 126,82 6,04 - 1,71 4,55 0,80 - 30,76 1,67 - 224,78 - 224,78 100
% 23 56 3 - 1 2 - - 14 1 - 100 - 100
TOTAL 185,29 - 1,71 5,35 32,43 - 224,78 - 224,78 100
% 82 - 1 2 15 - 100 - 100
17.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție
Tabelul 17.3.
For- Categ. de Total
<16 G 16 - 30 G 31 - 40 G > 40 G ÎNS. P. ÎNS. UMB.
mația altitu-
Îns. P.Îns. Umbr. Îns. P.îns. Umbr. Îns. P.Îns. Umbr. Îns. P.îns. Umbr. Îns. P.îns. Umbr.
Forest. dine
42 201-400 - - 8,00 - 16,97 2,04 - 2,22 - - - - - 19,19 10,04 29,23
401-600 - - - - 22,15 - - - 3,70 - - - - 22,15 3,70 25,85
Total - - 8,00 - 39,12 2,04 - 2,22 3,70 - - - - 41,34 13,74 55,08
% - - 100 - 95 5 - 37 63 - - - - 75 25 100
51 201-400 5,51 22,18 5,10 1,05 13,61 2,63 - - - - - - 6,56 35,79 7,73 50,08
401-600 - - - 1,70 11,90 - - - - - - - 1,70 11,90 - 13,60
Total 5,51 22,18 5,10 2,75 25,51 2,63 - - - - - - 8,26 47,69 7,73 63,68
% 17 67 16 9 83 8 - - - - - - 13 75 12 100
52 201-400 - - - - 3,92 - - - - - - - - 3,92 - 3,92
Total - - - - 3,92 - - - - - - - - 3,92 - 3,92
% - - - - 100 - - - - - - - - 100 - 100
53 201-400 15,77 - 4,00 - 14,93 4,92 - 1,23 0,63 - - - 15,77 16,16 9,55 41,48
401-600 - - - - 17,52 10,78 - - - - - - - 17,52 10,78 28,30
Total 15,77 - 4,00 - 32,45 15,70 - 1,23 0,63 - - - 15,77 33,68 20,33 69,78
% 80 - 20 - 67 33 - 66 34 - - - 23 48 29 100
73 201-400 - 9,67 - 2,12 20,53 - - - - - - - 2,12 30,20 - 32,32
Total - 9,67 - 2,12 20,53 - - - - - - - 2,12 30,20 - 32,32
% - 100 - 9 91 - - - - - - - 7 93 - 100
201-400 21,28 31,85 17,10 3,17 69,96 9,59 - 3,45 0,63 - - - 24,45 105,26 27,32 157,03
401-600 - - - 1,70 51,57 10,78 - - 3,70 - - - 1,70 51,57 14,48 67,75
TOTAL 21,28 31,85 17,10 4,87 121,53 20,37 - 3,45 4,33 - - - 26,15 156,83 41,80 224,78
% 30 46 24 3 83 14 - 44 56 - - - 11 70 19 100
TOTAL 70,23 146,77 7,78 - 224,78
CAT. ÎNCL. 31 65 4 - 100
17.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziție
Tabelul 17.4.
Total
Etaje fitoclima- <16 G 16 - 30 G 31 - 40 G > 40 G ÎNS. P. ÎNS. UMB.
tice Îns. P.Îns. Umbr. Îns. P.îns. Umbr. Îns. P.Îns. Umbr. Îns. P.îns. Umbr. Îns. P.îns. Umbr.
6 FD2 21,28 31,85 17,10 4,87 121,53 20,37 - 3,45 4,33 - - - 26,15 156,83 41,80 224,78
% 30 46 24 3 83 14 - 44 56 - - - 11 70 19 100
TOTAL 21,28 31,85 17,10 4,87 121,53 20,37 - 3,45 4,33 - - - 26,15 156,83 41,80 224,78
% 30 46 24 3 83 14 - 44 56 - - - 11 70 19 100
17.5. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului
Tabelul 17.5.
Pădure cu consistența de:
Natura și intensitatea Categoria de Teren gol Total
0,1-0,4 0,5-0,7 0,8-1,0
eroziunii înclinare
ha ha ha ha ha
fără eroziune 0-15 - - 9,67 60,56 70,23
16-25 - - 7,98 69,93 77,91
26-30 - - 20,21 48,65 68,86
>35 - - 3,45 4,33 7,78
Total - - 41,31 183,47 224,78
17.6. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării
Tabelul 17.6.
ARBORETE AFECTATE CU INTENSITATEA
NATURA POLUĂRII SLABĂ MODERATĂ PUTERNICĂ F. PUTERNICĂ TOTAL
HA HA HA HA
TOTAL POLUARE - - - - 0,0
FĂRĂ POLUARE VIZIBILĂ - - - - 224,78
TOTAL - - - - 224,78
17.7. Evidența unităților amenajistice în raport caracterul actual al tipului de

pădure
Tabelul 17.7.
CRT UNITĂȚI AMENAJISTICE
Natural fundamental de 52 B, 53 B, 53 D, 54 A, 54 E, 55 B, 56 G, 141 B, 141 C
productivitate superioară Total CRT: 9 U.A. 52,43 HA
53 C, 54 B, 54 C, 54 D, 55 C, 129 A, 129 B, 129 C, 129 D, 130 A, 130 B, 130 C, 130
D, 130 E, 131 A, 131 B, 131 C, 131 D, 131 E, 131 F, 132 A, 132 B, 141 A, 142 B
Natural fundamental de 130 F, 142 A
55 A, 55 D, 56 A
Parțial derivat
Total derivat de productivitate 53 A, 55 E
superioară Total CRT: 2 U.A. 4,55 HA
Total derivat de productivitate 53 E
mijlocie Total CRT: 1 U.A. 0,80 HA
Artificial de productivitate 56 D, 56 F, 142 C, 142 D, 142 E
56 B
Artificial de productivitate mijlocie
56 E
Artificial de productivitate inferioară
Total: 48 U.A. 224,78 HA
17.8. Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi
Tabelul 17.8.
% din Suprafața afectată
supraf. Grade de manifestare
NATURA FACTORILOR
cu Total slabă moderată puternică f. puternică excesivă
pădure (1) (2) (3) (4) (5)
Denumire cod % ha % ha % ha % ha % ha % ha %
Doborâturi de vânt V1-4 1 2,48 100 2,48 100 - - - - - - - -
Uscare U1-4 57 128,44 100 128,44 100 - - - - - - - -
Atacuri de dăunători I1-3 - - - - - - - - - - - - -
Incendieri K1-3 - - - - - - - - - - - - -
Rupturi datorate zăpezii Z1-4 - - - - - - - - - - - - -
Vătămări de exploatare E1-4 - - - - - - - - - - - - -
Vătămări produse de vânat C1-4 - - - - - - - - - - - - -
Poluare 1-4 - - - - - - - - - - - -
Alunecări A1-4 - - - - - - - - - - - - -
Înmlăștinări M1-3 - - - - - - - - - - - - -
Eroziune în suprafață S1-4 - - - - - - - - - - - - -
Eroziune în adâncime A1-5 - - - - - - - - - - - - -
Eroziune total 1-5 - - - - - - - - - - - - -
Roca la suprafață R1-A 3 7,78 100 - - 4,33 56 2,22 29 1,23 16 - -
din care pe: 0,1-0,2S R1-2 2 4,33 100 - - 4,33 100 - - - - - -
0,3-0,5S R3-5 2 3,45 100 - - - - 2,22 64 1,23 36 - -
>=0,6S R6-A - - - - - - - - - - - - -
Tulpini nesănătoase T1-A 26 59,49 100 5,74 10 37,67 63 16,08 27 - - - -
din care: 10-20% T1-2 19 43,41 100 5,74 13 37,67 87 - - - - - -
30-50% T3-5 7 16,08 100 - - - - 16,08 100 - - - -
>=60% T6-A - - - - - - - - - - - - -
Suprafața arborete 224,78 ha
17.9. Evidența arboretelor provizorii și slab productive
Tabelul 17.9.
CRT UNITĂȚI AMENAJISTICE
Natural fundamental de 130 F, 142 A
Total derivat de productivitate 53 A, 55 E
Total derivat de productivitate 53 E
mijlocie Total CRT: 1 U.A. 0,80 HA
56 E
Artificial de productivitate inferioară
Total: 6 U.A. 13,06 HA
"- "1 - + !

+
2 0 3. 4

2 0 3. 4 !2 0 3. 4
230 5. 4 !230 5. 4
26 5. 4 !26 5. 4
+230 5. 4 !#230 5. 4
7230 5. 4 #2 0 3. 4
"1230 5. 4 #230 5. 4
"126 5. 4

8..%5/
! " # !

$%& '
( ) & ( 9 # :
;< (
$ $* *
$ $*
0('.... '
!
$ $*

$ $* +,
- '.'/
1

! " #

$%& '
( ) & ( 2 " 3
45 (
$ $* *
$ $*
,('//// + ,

$ $*

$ $* -.
'/'0
1

!

#

2

2
! " #

$%& '
( ) & ( 3 " 4
56 (
$ $* *
$ $*
0('//// + ,

$ $*

$ $* -.
'/', !"
1
ORDIN
proprietate privată aparținând Composesoratului Benic,
Unitatea de Producție I Benic, județul Alba*)
Avizul de mediu nr. 14 din 13.10.2023, emis de Agenția pentru Protecția Mediului
Alba,

privată aparținând Composesoratului Benic, Unitatea de Producție I Benic, județul
Alba, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor transmite prezentul ordin Composesoratului
Benic, care răspunde de aplicarea și respectarea prevederilor acestuia.

secretar de stat
București, 4 martie 2024.

Nr. 522.
$1(;Ă
AMENAJAMENTUL FONDULUI FORESTIER

PROPRIETATE PRIVATĂ APARŢINÂND
COMPOSESORATULUI BENIC ,
JUDEȚUL ALBA
UP I BENIC
Şef proiect ing. Țeican Cosmin Gabriel

Proiectant ing. Țeican Cosmin Gabriel
2023
ϭ

S.C.TEICANFOREST S.R.L.
PROCES VERBAL C.T.A.P.

Avizare de receptie din............................
A. Obiectul avizarii : Amenajamentul fondului forestier aparţinând Composesoratului Benic
Şef proiect : Ing.Teican Cosmin Gabriel

Beneficiar: Composesorat Benic
Faza de proiectare : studiu
Contract nr. 1/15.06.2022
B. Participanti:
Membru CTAP ing. Gheorghe Vâju …………………………
Sef de proiect ing. Teican Cosmin …...……….………………
Proiectant ing. Ţeican Cosmin…. ……..………………….
C. Constatari – concluzii :
Din analiza documentaţiei şi din discuţiile purtate au rezultat următoarele :
Amenajamentul fondului forestier proprietate privată a Composesoratului Benic, cuprinde
informaţii, date şi măsuri de gospodărire a acestor păduri.
1. Suprafaţa fondului forestier este de 330,14 ha.
Pãdurea este cuprinsã în grupa funcţională I-a cu categoriile 2A5Q5R -92.07 ha , 2L5Q5R
–108,17 ha și 5Q5R- 124.40 ha.
2. Baza cartografică constã din planuri de baza, scara 1 :5000, folosite şi la amenajarea
anterioară.
3. Terenurile din fondul forestier au următoarele folosinte :
- păduri şi terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi…...324.64 ha;
- terenuri afectate gospodaririi silvice ……………………………. 0.96 ha ;
- terenuri neproductive …………………………………………….. 4.54 ha;
Total : 330,14 ha,
4. Pãdurile se situează în etajele fitoclimatice: FM1+FD4 – Etaj montan – premontan de
făgete (145,29 ha / 45%), FD3 – Etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete (179.35
ha / 55%).
Structura arboretelor, caracterizatã prin principalii indicatori se prezintã astfel :
SPECIA
Specificari - UP
FA CA MO GO DT PAM CI PLT -
Compozitia(%) -
90 6 2 1 1 - - - - 100
Clasa de productie
3.4 4.0 3.9 5.0 3.8 3.0 3.0 4.0 - - 3.4
Consistenta -
0.78 0.88 0.99 0.72 0.82 1.00 1.00 0.58 - 0.79
Varsta medie -
97 63 48 94 80 25 25 60 - 94
(ani)
Cresterea curenta
5.7 5.2 10.9 1.5 4.2 4.7 4.8 - - - 5.7
(mc/an/ha)
Volum mediu
289 176 303 122 201 60 67 121 - - 278
(mc/ha)
Fond lemnos
83569 3650 1658 559 760 26 14 23 - - 90259
(mc)
Ϯ

5. Sunt descrise şi analizate 6 tipuri de staţiune, dintre care cel mai reprezentativ este:
4.4.2.0. “Montan-premontan de fãgete (Bm), brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria ‘ – 43%
6. S-au determinat şi analizat 6 tipuri naturale de pădure, cel mai reprezentativ fiind :
4.1.1.4. – “Făget montan pe soluri scheletice cu floră de mull (m)“– 43%;
Tipurile natural fundamentale reprezintă 96% din suprafaţa pădurilor, cele total derivate 1% ,
cele partial derivate 1% și cele artificiale 2%;
7. Reglementarea procesului de productie şi protecţie s-a facut în cadrul urmãtoarelor
subunitaţi:
- S.U.P. ‘’A’’ – codru regulat – sortimente obisnuite - 232.57 ha;
- S.U.P. “M” – pãduri supuse regimului de conservare deosebitã - 92.07 ha;
8. Bazele de amenajare adoptate sunt :
- regimul : codru regulat
- compoziţia ţel : corespunzãtoare tipurilor naturale de pãdure;
- tratamente : tãieri progresive;
- exploatabilitatea: de protecţie pentru arboretele din grupa I, SUP A– 109 ani
- ciclul de productie – 110 ani.
În S.U.P. “M” se vor executa tãieri de igienã şi tăieri de conservare.
9. Posibilitatea de produse principale este de 718 m.c./an ; Indicele de recoltare este de 2.2
m.c./ha/an.
10. Posibilitatea de produse secundare este de 508 m.c./an, din care 508 m.c./an din rărituri.
Prin tăieri de igienă se prevede să se recolteze anual 40 m.c.
11. În deceniul de aplicare a amenajamentului sunt prevăzute următoarele lucrãri de îngrijiri :
- degajari – 1.32 ha;
- rãrituri – 163.89 ha, cu 5078 m.c. ;
- tãieri de igienã – 46.16 ha, cu 397 m.c.;
12. Reteaua instalaţiilor de transport însumează 4,6 km. Densitatea actuală este de 13.9 m/ha.
Această reţea asigură o accesibilitate de 100% a fondului forestier şi 100% a posibilităţii.
13. Aceasta unitate de protecție și productie face parte din fondul de vânatoare 24 Galda,
privat, populat cu căprior şi mistreţ.
14. Protecţia fondului forestier cuprinde mãsuri concrete pentru creşterea stabilitãţii, sãnãtãţii
şi calitãţii arboretelor.
Se avizeazã favorabil lucrarea în forma prezentatã.
ϯ

S.C. TEICANFOREST S.R.L.

Comuna Traian,jud.Teleorman
Str.Primaverii, nr. 2
Cod unic de inreg. J 34/514/2018
Cod fiscal 39802956
Tel.0741598578
e-mail: teicanforest@yahoo.com
AL AMENAJAMENTULUI FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE

PRIVATĂ APARŢINÂND COMPOSESORATULUI BENIC,JUDEȚUL ALBA
UP I BENIC
Data intrarii in vigoare a amenajamentului este 01.01.2023.

Administrator : Ocolul Silvic Iezărul Trascău
Suprafaţa fondului forestier administrata de OS Iezărul Trascău este de 330.14 ha și este

constituita in unitatea de protectie și productie UP I Benic .
Suprafata determinata la actuala amenajare este de 330.14 ha, provenita din UP II (OS
Valea Ampoiului si UP II (OS Teius) și este la a doua amenajare in aceasta componenta.
UP Suprafata-ha Diferente Justificari

I Benic Actuala + -
- - - - -
Expirat 330.1 - - - - - - -
Actual 330.14 - - - - - - -
Suprafata – ha
Amenajamentul
Terenuri Paduri cu rol de :

ocupate Compozitia
UP Alte terenuri temporar Produc arboretelor
Terenuri din fond (SUP A)
Fond tie si
Padure de forestier Protectie
forestier protect
impadurit
ie
Terenuri Terenuri
T T
afectate neproduct F M TI T II T VI
III IV
gospodaririi ive
Actual
I Benic 330.14 324.64 - 0.96 4.54 - - - 92.07 - 232.57 - 93FA4CA2MO1DT
ϰ

2.1. Concluzii privind gospodarirea padurilor pe baza prevederilor amenajamentului silvic

2.1.1. Evolutia compozitiei
Anul Suprafaţa Specii (%)
amenajǎrii -ha- FA CA MO PAM CI GO PLT DT Total
2012 325.0 88 6 2 - - 2 - 2 100
2022 324.64 90 6 2 - - 1 - 1 100
2.1.2. Evolutia claselor de productie

Clase de producţie ( % )
Anul amenajǎrii Total
I II III IV V
2012 - - 71 15 14 100
2022 - - 69 18 13 100
2.1.3. Evolutia densitatii arboretelor

Categorii de consistenţǎ ( % )
Suprafaţa U.P.
Anul amenajǎrii 0,7 si
-ha- 0,1-0,3 0,4-0,6 Total
peste
2012 325.0 - 9 91 100
2022 324.64 6 10 84 100
3.Structura fondului forestier

Structura fondului forestier din cadrul UP I Benic , se prezinta astfel:
Fond Specii
Specificări UM
forest. FA CA MO GO DT PAM Ci PLT - - - Total
A11-13 93 4 2 - 1 - - - - - - 100
Compoziţia A21-22 %
79 13 - 5 3 - - - - - - 100
U.P. 90 6 2 1 1 - - - - - - 100
A11-13 3.3 4.0 3.9 - 3.0 3.0 3.0 - - - - 3.3
Cls. de
-
prod. A21-22 3.6 4.0 - 5.0 4.2 - - 4.0 - - - 3.7
U.P 3.4 4.0 3.9 5.0 3.8 3.0 3.0 4.0 - - - 3.4
A11-13 0.77 0.85 0.99 - 0.90 1.00 1.00 - - - - 0.78
Consistenţa A21-22 - 0.79 0.90 - 0.72 0.78 - 0.58 - - - - -
U.P. 0.78 0.88 0.99 0.72 0.82 1.00 1.00 0.58 - - - 0.80
A11-13 m3/ 5.7 5.5 10.9 - 5.6 4.7 4.8 - - - - 5.8
Creştere
A21-22 an/ 5.8 5.0 - 1.3 3.5 - - - - - - 5.4
curentă
U.P. ha 5.7 5.2 10.9 1.5 4.2 4.7 4.8 - - - - 5.7
A11-13 295 133 303 - 230 60 67 - - - - 288
Volum
A21-22 m3/ha 270 210 - 122 186 - - 121 - - - 253
unitar
U.P. 289 176 303 122 201 60 67 121 - - - 278
A11-13 99 53 48 - 70 25 25 - - - - 96
Vârsta
A21-22 ani 90 71 - 94 85 - - 60 - - - 88
medie
U.P. 97 63 48 94 80 25 25 60 - - - 94
Clase de A11-13 I –1 ; II - ; III-6 ; IV -55 ; V-4; VI- 16; VII-18 ; 100
vârstă A21-22 % I –; II - ; III-10; IV -42; V-38; VI -; VII-10; -
U.P. I –1; II - ; III-7 ; IV -51 ;V-14; VI-11; VII-16 ; 100
ϱ

4. Zonarea functionala
Potrivit prevederilor din normele tehnice existente si corespunzator obiectivelor economica sociale si
ecologice fixate s-a stabilit zonarea functionala astfel :
Total Grupa a-II a

functionala
Grupa I functionala Total Alte
(Tip functional / Total
(Tip functional / categ.functionale) terenuri
categ.functionale) U.P.
Ame -ha-
-ha-
naja
ment
II Total Gr.I VI Gr.II
IV
Total
2A5Q
2A 2L 2L5Q5R 5Q5R - 1B 1C -
5R
2012 95.1 - 95.1 108.7 - - 108.7 203.8 125.1 - 125.1 1.2 330.1
2022 - 92.07 92.07 - 108.17 124.40 232.57 324.64 - - - 5.50 330.14
5. Subunitati de gospodarire
Amenajament Subunitati de gospodarire –ha- Total

SUP A SUP M SUP E Fara SUP -ha-
Precedent 233.8 91.2 - 5.1 330.1
Actual 232.57 92.07 - 5.50 330.14
Bazele de amenajare adoptate sunt urmatoarele :
6.1.Regim (S.U.P. în producţie):

Amenajament Suprafaţa tratată în regim : -ha-
Codru
Regulat Cvasigradinarit
Precedent 233.8 -
Actual 232.57 -
6.2. Compozitia tel

amenajǎrii -ha- FA BR PAM Ci MO LA Total
2012 325.0 58 13 6 15 3 5 - 100
2022 324.64 68 13 10 5 3 1 - 100
6.3. Tratament :
Suprafaţa de parcurs cu tratamente:-ha/mc-

Amenajament
T.rase Progresive T.in crang
Precedent - 30.5 ha/ 6890 m.c -
Actual - 75.08 ha/ 7188 m.c -
ϲ

6.4. Varsta exploatabilitatii
Amenajament Subunitati de gospodarire – ani-

SUP A SUP M - - -
Precedent 107 - - - -
Actual 109 - - - -
6.5. Ciclu :
Subunităţi de gospodărire –ani-

Amenajament
SUP A SUP E SUP J SUP M
Precedent 110 - - -
Actual 110 - - -
7. Reglementarea procesului de productie

7.1. Reglementarea procesului de productie lemnoasa pentru subunitati de tip “A” , se prezinta
astfel :
Amenajament Creşterea indicatoare Clasele de vârstǎ Posibilitatea

UP Ci Pci Q m Inductiv Deductiv adoptatã
I Benic Precedent 800 689 0.7 - 835 837 689
Actual 735 718 0.96 - 742 804 718
ϳ

Posibilitatea dupa procedeul cresterii indicatoare

Specia FA CA MO DT PAM CI
CI 684 18 28 3 1 1 735
V1 7232
V11 1890 1890
V12
V13 15649 376 16025
V14
V2 14979
V21 1902 1902
V22 19239 376 19615
V23
V3 21528
V31 21152 376 21528
V32
V4 51092 381 56 51529
V5 71155 1516 58 327 73056
V6 74782 1555 2308 332 78977
DD1 -236
DD2 279
DD3 -522
DD4 22130
DD5 36305
DD6 34877
DM -522
Q 0.96
V1/10 723
V2/20 749
V3/30 718
V4/40 1288
V5/50 1461
V6/60 1316
POSIB. 718
A: M:
CICLUL 110 Ani
SUPRAFATA TOTALA 232.57 Ha
SUPRAFATA IN GR.I FUNCTIONALA 232.57 Ha
SUPRAFATA IN GR.II FUNCTIONALA Ha
ϴ

7.1.2. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda claselor de varsta

Ciclu : 110 ani
Perioada I : 30 ani
S.P. Normal : 42.29 ha Procedeul Deductiv
SP I SP II SP III SP IV SP V
Clasa V+5Cr Supr
S Volum Creş Supr
de Supr Supr
Ha m³ -tere Supr
vârstă Ha Vi/30 Vk/20 Vj/10 (ha) (ha) (ha ) (ha )
I 3.36 104 18 - - - - - - 3.36

II 1.07 65 7 - - - - - - 1.07
III 12.82 3507 115 - - - - - - 12.82
IV 127.37 42786 999 - - - - 50.56 63.42 13.39
V 8.95 3356 48 - - - - 8.95 - -
VI 37.31 9047 108 33.39 8689 - - 3.92 - -
VII 41.69 8166 61 41.69 452 6072 1947 - - -
Total 232.57 67031 1356 75.08 9141 6072 1947 63.43 63.42 30.64
Normal (ha 42.29 63.42 63.43 63.42 42.29
Diferenţe (ha) +11.66 -11.65
P1 = Vj/10 + Vk/20 + Vi/30= 305+304+195= 804 m.c/an.
Procedeul inductiv
u.a. Supraf. Volum + K P.R.M. Numãrul de Felul tãierii Volum de

ha c.c. pe 5 (ani) intervenţii extras
ani Total În m³
m³ dec. I
14 B 1,51 452 0.7 30 3 1 T.progres(insam) 136
15 B 21.22 6072 0.6 20 2 1 T.progres( p.lum) 2732
16 D 7.18 2623 0.7 30 3 1 T.progres(insam) 787
17A 26.21 6066 0.7 30 3 1 T.progres(insam) 1820
18 C 18.96 1947 0.2 10 1 1 T.progres( racord) Impad 1947

TOTAL 75.08 17160 7422
P.Deductiv =804 m3
P.inductiv= 742 m3 ; PC indicatoare= 718 m3
7.2. Urgente de regenerare

Volum de extras
Urgenţa u.a. Volum Volum de
Suprafata % de T.progres T.crang
SUP total extras
-ha- extras
-mc- -mc- mc % mc %
26 15 B 21.22 6072 2441 40 2441 40 - -
A 34 14B,16 D,17 A,18 C 53.86 11088 4747 43 4747 43 - -
Total 75.08 17160 7188 42 7188 42 - -
ϵ

7.3. Posibilitatea de produse secundare
Specificari Suprafata efectiva de parcurs – ha- Posibilitatea – mc-

Totala Anuala Totala Anuala
Degajari 1.32 0.13 - -
Curatiri - - - -
Rarituri 163.89 16.39 5078 508
Total produse secundare 163.89 16.39 5078 508
Taieri de igiena 46.16 46.16 397 40
7.4. Volum rezultat din lucrari speciale de conservare
Suprafaţa de parcurs Volum de extras Volumul anual de recoltat pe specii

S.U.P. -ha- -mc- -mc-
TOTALǍ ANUALǍ TOTAL ANUAL TOTAL GO FA CA -
“M” 11.57 1.16 386 39 39 2 37 - -
8. Suprafata afectata de fiecare factor destabilizatori (pe grade de vatamare) si masurile de

gospodarire propuse
Suprafata afectata
NATURA FACTORILOR Total Grade de manifestare
Slaba Moderata Puternica F. puternica Excesiva
% Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha %
Doboraturi de vant (V1 - 4)
Uscare (U1 - 4) 5 16.14 100 1.92 12 14.22 88
Atacuri de daunatori (I1 - 3)
Incendieri (K1 - 3)
Rupturi de zapada si vant (Z1 - 4)
Vatamari de exploatare (E1 - 4)
Vatamari produse de vanat (C1 - 4)
Poluare ( 1 - 4)
Alunecari (A1 - 4)
Inmlastinari (M1 - 3)
Eroziune in suprafata (S1 - 4)
Eroziune in adancime (A1 - 5)
Eroziune total ( 1 - 5)
Roca la suprafata total (R1 - A) 38 122.44 100 13.97 11 83.69 69 7.03 6 17.75 14
din care pe:0.1-0.2S (R1 - 2) 4 13.97 100 13.97 100
0.3-0.5S (R3 - 5) 29 92.64 100 83.69 90 7.03 8 1.92 2
>=0.6S (R6 - A) 5 15.83 100 15.83 100
Tulpini nesanatoase total (T1 - A) 30 98.97 100 25.52 26 33.39 34 38.55 38 1.51 2
din care: 10-20% (T1 - 2) 18 58.91 100 25.52 43 33.39 57
30-50% (T3 - 5) 12 40.06 100 38.55 96 1.51 4
>=60% (T6 - A)
Suprafata fondului forestier : 324.64 Ha
ϭϬ

Natura Grad LP1 UNITATI A M E N A J IS T I C E

(U1 - 4) U1 TC 18 D
Total LP1 TC TAIERI DE CONSERVARE 1 UA 1.92 HA
Total grad de manifestare U1 1 UA 1.92 HA
U2 46 15 A
Total LP1 46 T.IGIENA 1 UA 14.22 HA
Total (U1 - 4) Uscare 2 UA 16.14 HA
(R1 - 2) R2 48 25 D
Total LP1 48 RARITURI 1 UA 5.02 HA
P0 16 B
Total LP1 P0 T.IGIENA(T.progresive decII) 1 UA 8.95 HA
Total grad de manifestare R2 2 UA 13.97 HA
Total (R1 - 2) Roca la suprafata pe 0.1-0.2S 2 UA 13.97 HA
(R3 - 5) R3 46 15 A
48 15 C 16 C
P1 17 A
Total LP1 P1 T.PROGRESIVE(insamintare) 1 UA 26.21 HA
P2 15 B
Total LP1 P2 T.PROGRESIVE(punere lumina) 1 UA 21.22 HA
R4 46 26
P0 25 C
R5 TC 18 D
(R6 - A) R6 46 14 A
Total (R6 - A) Roca la suprafata pe >=0.6S 1 UA 15.83 HA
(T1 - 2) T1 48 18 B
TC 18 D
Total grad de manifestare T1 2 UA 25.52 HA
T2 P1 16 D 17 A
Total (T1 - 2) Tulpini nesanatoase 10-20% 4 UA 58.91 HA
(T3 - 5) T3 46 15 A 26
P2 15 B
ϭϭ

T4 P1 14 B
Natura Grad LP1 U N I T A T I A M E N A J IS T I CE

Total UP 14 UA 154.73 HA
9. Situatia lucrarilor de impadurire
Specificari Specii de impadurit –ha-

Impaduriri Total(ha) PAM - - -
Integrale 3.79 3.79 - - -
Completari 0.76 0.76 - - -
Total 4.55 4.55 - - -
Ingrijirea culturilor 27.3 - - -
10. Instalatii de transport

Acesibilitatea fondului forestier este :
- total fond forestier in proportie de 100 % ;
- total fond forestier productiv in proportie de 100 %.
11. Diverse
La încadrarea arboretelor în planurile de lucrări, proiectantul a analizat şi aplicat prevederile
Ordinului 3397/2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor
virgine şi cvasivirgine în România. Suprafata de 330.14 ha se suprapune peste Situl Natura2000
ROSCI0253- Trascău și ROSPA0087- Munții Trascăului.
La conferinta I si a II- a de amenajare a participat domnul Nicolae Oprica din partea APM Alba.
Coordonate Stereo 70 UP I Benic
L-34-71-B-d-2-I Sc. 1:5000 L-34-71-B-d-2-II Sc.1:5000

1. 528966.092 379541.57 1. 528919.201 381950.577
2. 528919.201 381950.577 2. 528873.258 384359.594
3. 526604.211 381905.975 3. 526558.258 384315.902
4. 526651.111 379496.058 4. 526604.211 381905.975
L-34-71-B-d-2-III Sc.1:5000 L-34-771-B-d—2-IV Sc.1:5000

1. 526651.111 379496.058 1. 526604.211 381905.975
2. 526604.211 381905.975 2. 526558.258 384315.902
3. 524289.23 381861.382 3. 524243.268 384272.219
4. 524336.14 379450.554 4. 524289.23 381861.382
Intocmit Certific datele tehnice
Șef de proiect, Expert C.T.A.P.

Ing.Țeican Cosmin Gabriel Ing.Vâju Gheorghe
ϭϮ

CUPRINS
Fişa indicatorilor de caracterizare a fondului forestier 18
PARTEA I MEMORIU TEHNIC 23
INTRODUCERE 25
1. SITUAŢIA TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ 26
1.1. Elemente de identificare a unităţii de bază 26
1.2. Vecinătăţi, limite, hotare 26
1.3. Trupuri de pădure 26
1.4. Baza juridică a proprietăţii 26
1.5. Administrarea fondului forestier 26
1.6. Vegetaţia forestieră situată în afara fondului forestier 27
2. ORGANIZAREA TERITORIULUI 27
2.1. Constituirea unităţii de bază 27
2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului 27
2.2.1 Mărimea parcelelor şi subparcelelor 27
2.2.2. Situaţia bornelor 27
2.2.3. Corespondenţa între parcelarul precedent şi cel actual 28
2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea 28
planurilor de bază
2.3.1. Planuri de bază utilizate. 28
2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază 29
2.4. Suprafaţa fondului forestier 29
2.4.1. Determinarea suprafeţelor 29
2.4.2. Tabelul 1 E 30
2.4.3. Utilizarea fondului forestier 32
2.4.4. Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători 32
2.4.5. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii 33
2.5. Enclave 34
2.6. Organizarea administrativă 34
3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR 35
3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la 35
3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor înainte de 35
anul 1948
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în 35
vigoare a amenajamentului expirat
3.2. Analiza criticã a amenajamentului expirat 35
3.3. Concluzii privind gospodãrirea pãdurilor 36
3.3.1. Evoluţia structurii pãdurilor 36
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI 37

4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren 37
4.2. Elemente privind cadrul natural, specific unităţii de bază 37
4.2.1. Geomorfologie 37
4.2.2. Geologie 38
4.2.3. Hidrologie 39
ϭϯ

4.2.4. Clima 39
4.2.4.1. Regimul termic 39
4.2.4.2. Regimul pluviometric 40
4.2.4.3. Regimul eolian 40
4.3. Soluri 40
4.3.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol 40
4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol 41
4.3.3. Lista u.a. pe tipuri şi subtipuri de sol 42
4.4. Tipuri de staţiune 43
4.4.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiuni 43
4.4.2. Descrierea tipurilor de staţiune(schema ecotipologicǎ) 44
4.4.3. Lista unitãtilor amenajistice pe tipuri de staţiune 46
4.4.4. Lista u.a. pe tipuri de staţiune şi tipuri de sol 46
4.5. Tipuri de pădure 47
4.5.1. Evidenţa tipurilor naturale de pǎdure 47
4.5.2. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni şi păduri 48
4.5.3. Caracterul actual al tipului de pădure 49
4.5.4. Formaţiile forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure 49
4.6. Structura fondului de producţie şi protecţie 52
4.7. Arborete slab productive şi provizorii 53
4.8. Arborete afectate de factorii destabilizatori şi limitativi 54
4.8.1. Situaţia sintetică a factorilor destabilizatori şi limitativi 54
4.8.2. Evidenţa arboretelor afectate de factori destabilizatori şi limitativi 55
4.9. Starea sanitară a pădurii 55
4.10. Concluzii privind condiţiile staţionale şi de vegetaţie 56
5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL-ECONOMICE ŞI ECOLOGICE 57
ALE PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
5.1. Stabilirea funcţiilor social - economice şi ecologice ale pădurii 57
5.1.1. Obiective social- economice şi ecologice 57
5.1.2. Funcţiile pădurii 57
5.1.3. Subunităţi de producţie şi protecţie constituite 58
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii 58
5.2.1. Regimul 58
5.2.2. Compoziţia – ţel 58
5.2.3. Tratamentul 59
5.2.4. Exploatabilitatea 60
5.2.5. Ciclul 60
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI 61

MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII
6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale 61
6.1.1. Reglementarea procesului de producţie la SUP A - codru regulat, 61
6.1.1.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale 61
6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creşterii 61
indicatoare
6. 1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă 63
6.1.1.3. Adoptarea posibilităţii 64
6.1.1.4 Recoltarea posibilitaţii 65
6.1.1.5. Prognoza posibilităţii 65
6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie 66
6.2.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II de categorii funcţionale 66
6.3. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor 67
6.4. Volumul total posibil de recoltat 68
ϭϰ

6.5. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale şi împăduriri 68

6.6. Refacerea arboretelor subproductive şi substituirea celor cu compoziţii 69
necorespunzătoare
6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori 70
7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE 71
7.1. Potenţialul cinegetic 71
7.2. Potenţialul salmonicol 72
7.3. Produse accesorii 72
8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER 72
8.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor produse de vânt şi zăpadă 72
8.2. Protecţia împotriva incendiilor 73
8.3. Protecţia împotriva bolilor şi dăunătorilor 73
8.4. Mãsuri de gospodãrire a arboretelor cu uscare anormalã 74
8.5. Conservarea biodiversitatii 74
8.5.1. Elemente de biodiversitate 75
8.5.2. Actiuni in favoarea biodiversitatii 76
8.5.3. Efectul aplicarii prevederilor amenajamentului asupra biodiversitatii 79
9. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE 79

9.1. Instalaţii de transport 79
9.2. Construcţii silvice 80
9.3. Tehnologii de exploatare 80
10. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR 81
10.1. Realizarea continuităţii funcţionale 81
10.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier 82
10.2.1. Indicatori cantitativi 82
10.2.2. Indicatori calitativi 82
11. DIVERSE 83
11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a 83
acestuia
11.2. Recomandări privind ţinerea evidenţei lucrărilor executate pe parcursul 83
duratei de valabilitate a acestuia
11.3. Indicarea hărţilor anexate amenajamentului 84
11.4. Colectivul de elaborare a amenajamentului 84
11.5. Bibliografie 85
PARTEA A - II – A PLANURI DE AMENAJAMENT 86
12. Planuri de recoltare şi cultură 88

12.1. Planul decenal de recoltare a produselor principale 88
12.1.1. Evidenţa arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de 88
produse principale
12.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale codru 89
12.1.3. Recapitulaţia posibilităţii de produse principale 90
12.1.4. Planul lucrărilor de conservare 90
(Tăieri de consevare şi alte lucrări)
12.2. Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor 91
12.2.1 Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor 91
12.2.2. Recapitulaţia posibilităţii decenale pe specii 92
12.3. Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire 93
13. Planuri privind instalţii de transport şi construcţii forestiere 93
13.1. Planul instalţiilor de transport 93
ϭϱ

13.1.1. Lista drumurilor şi a unităţilor amenajistice deservite 93

13.1.2. Accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii decenale de produse 94
principale şi secundare
13.1.3. Situaţia fondului forestier şi a posibilităţii de produse principale şi 94
secundare în raport cu distanţa de colectare
13.2. Planul construcţiilor silvice 94
14. PROGNOZA DEZVOLTARII FONDULUI FORESTIER 95
14.1 DINAMICA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER 95
14.1.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de varsta 98

PARTEA A - III - A - EVIDENŢE DE AMENAJAMENT
15. EVIDENŢE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER 101

15.1. Evidenţe privind descrierea parcelară 101
15.1.1. Descrierea parcelară 101
15.1.2. Evidenţa pe u.a. a datelor complementare 114
120
15.1.3. Evidenta arboretelor inventariate 120

15.2. Evidenţe privind mărimea şi structura fondului forestier 121
15.2.1. Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă forestieră şi grupe 121
funcţionale
15.2.2. Repartiţia suprafeţelor pe categorii funcţionale 122
15.2.3. Situaţia sintetică pe specii 122
15.2.4. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe, categorii
funcţionale 123
15.2.5. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii 123
15.2.6. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii 124
pentru fondul productiv 124
pentru fondul neproductiv 125
15.2.9. Structura şi mărimea fondului forestier pe subunităţi de
producţie/protecţie după vârstă, grupe funcţionale şi specii 126
15.2.10. Structura şi mărimea fondului forestier productiv pe clase de
exploatabilitate şi specii 131
15.3. Evidenţe privind condiţiile naturale de vegetaţie 132
15.3.1. Evidenţa tipurilor de staţiune şi a tipurilor de pădure 133
15.3.2. Recapitulaţie formaţii forestiere 133
15.3.3. Repartiţia suprafeţelor pe formaţii forestiere, altitudine, înclinare şi
expoziţie 134
15.3.4. Repartiţia suprafeţelor pe etaje fitoclimatice, altitudine, înclinare şi
expoziţii 135
15.3.5. Evidenţa arboretelor slab productive 135
15.3.6. Repartiţia suprafeţelor în raport cu eroziunea şi înclinarea terenului 136
15.4. Evidenţe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de regenerare a
procesului de producţie 138
15.4.1. Repartiţia arboretelor exploatabile pe subunităţi, urgenţe de regenerare,
accesibilitate şi specii 138
15.4.2. Repartiţia speciilor în raport cu exploatabilitatea şi participarea în
amestec 139
15.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilităţii şi a ciclului 140
15.4.4. Lista unităţilor amenajistice exploatabile şi preexploatabile 140
15.5. Evidenţe privind accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii 140
ϭϲ

15.5.1. Accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii de produse principale şi

secundare 141
15.5.2. Situaţia fondului forestier şi a posibilităţii de produse principale şi
secundare în raport cu distanţa de colectare 141
PARTEA A – IV – APLICAREA AMENAJAMENTULUI

16.1. Evidenţa şi bilanţul aplicǎrii anuale a prevederilor amenajamentului cu
privire la exploatǎri şi împǎduriri 144
16.2. Evidenta dinamicii procesului de regenerare naturala 145
16.3. Evidenta anuala a aplicarii amenajamentului 147
ANEXE 150
ϭϳ

COMPOSESORAT BENIC Anul aplicării 2023

Jud. Alba
FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE

A FONDULUI FORESTIER
ϭϴ

INDICATORI DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER TOTAL
Suprafaţa - ha -
FOLOSINŢE
Grupa I-a Grupa a II-a Total
PǍDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPǍDURIRII
A 324.64 - 324.64
SAU REÎMPǍDURIRII
PǍDURI ŞI TERENURI DESTINATE IMPADURIRII
PENTRU CARE SE REGLEMENTEAZA
A1 232.57 - 232.57
RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE ( total
rând A1-A17 ) din care:
Pǎduri, plantaţii cu reusitǎ definitivǎ, regenerǎri pe cale
A11+A13 232.57 - 232.57
artificiala sau naturalǎ cu reusitǎ partialǎ
Terenuri de împǎdurit în urma tǎierilor rase, a
A14 - - -
doborâturilor de vânt sau a altor cauze
A15 Poieni sau goluri destinate împǎduririi - - -
A16 Terenuri degradate prevǎzute a se împǎduri - - -
A17 Rǎchitǎrii naturale sau create prin culturi - - -
PǍDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPǍDURIRII
PENTRU CARE NU SE REGLEMENTEAZǍ
A2 92.07 - 92.07
RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE ( total
rând A21-A25 ) din care:
Pǎduri, plantaţii cu reusitǎ definitivǎ, terenuri
A21-A22 împǎdurite pe cale naturala sau artificiala cu reuşitǎ - - -
parţialǎ
Terenuri de împǎdurit în urma doborâturilor de vânt
A23 - - -
sau a altor cauze
A24 Poieni sau goluri destinate împǎduririi - - -
A25 Terenuri degradate destinate împǎduririi - - -
B TERENURI AFECTATE GOSPODǍRIRII SILVICE - - 0.96
C TERENURI NEPRODUCTIVE - - 4.54
TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL
D - - -
FORESTIER
D1 Transmise prin acte normative altor agenţi economici - - -
D2 Ocupaţii şi litigii - - -
TOTAL U.P. 324.64 - 330.14
ENCLAVE= nu sunt enclave

REPARTITIA SUPRAFEŢELOR DIN GRUPA I-A PE CATEGORII FUNCŢIONALE
Grupa I
Categoria Total
2A5Q5R 2L5Q5R 5Q5R - - - - -
Suprafata ( ha ) 92.07 108,17 124.40 - - - - - 324.64
UNITǍŢI DE GOSPODǍRIRE
Unitatea „A“ „M“ „K“ „E“ Total
Suprafaţa - ha 232.57 92.07 - - 324.64
Ciclul de producţie – ani 110 - - - -

La începutul La sfârşitul În
Publice Forestiere Total
deceniului deceniului perspectivă
2.6 2.0 4.6 100 100 100
ϭϵ

SPECIA
Nr. Indicatorul
crt. Total
UP FA CA MO GO DT PAM CI PLT
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Paduri pentru Grupa
1 - -
care se I 232.57 216.07 9.14 5.48 1.24 0.43 0.21
reglementeaza Grupa
recoltarea de II - - - - - - - - -
produse principale Total
(ha) A1 232.57 216.07 9.14 5.48 - 1.24 0.43 0.21 -
Total UP A1+A2
(ha) 324.64 289.22 20.75 5.48 4.57 3.79 0.43 0.21 0.19
Proportia A1 100 93 4 2 1
2 - - -
speciilor (%) UP 100 90 6 2 1 1
Clasa de productie A1 3.3 3.3 4.0 3.9 3.0 3.0 3.0
3
medie UP 3.4 3.4 4.0 3.9 5.0 3.8 3.0 3.0 4.0
Consistenta A1 0.78 0.77 0.85 0.99 0.90 1.00 1.00
4
UP 0.79 0.78 0.88 0.99 0.72 0.82 1.00 1.00 0.58
Varsta medie A1 96 99 53 48 70 25 25
5
(ani) UP 94 97 63 48 94 80 25 25 60
Fond lemnos A1 67004 63804 1217 1658 285 26 14
6
total (mc) UP 90259 83569 3650 1658 559 760 26 14 23
Volum mediu A1 288 295 133 303 230 60 67
7
la hectar (mc/ha) UP 278 289 176 303 122 201 60 67 121
Indici de crestere A1 5.8 5.7 5.5 10.9 5.6 4.7 4.8
8 -
curenta (mc/an/ha) UP 5.7 5.7 5.2 10.9 1.5 4.2 4.7 4.8
9 - - - - - - -
de prod.princ.(mc/an) 719 719
10 - - - -
de prod.sec.(mc/an) 508 445 35 23 5
din care: rarituri
11 - - - -
508 445 35 23 5
Volum de recoltare
12 - - - - - -
prin TC (mc/an) 39 37 2
Total posibilitate
13 - - -
(mc/an) 1266 1201 35 23 2 5

14
(mc/an/ha) 2.2 1.6 0.1 3.9
Rarituri
Lucrari de Lucrarea Degajari Curatiri Igiena Taieri de conservare
ingrijire si ha ha mc ha mc ha mc ha mc
- -
recoltare Total 1.32 163.89 5078 46.16 397 11.57 386
Anual 0.13 - - 16.39 508 46.16 40 1.16 39
PROGNOZA POSIBILITATII DE PRODUSE PRINCIPALE
Suprafaţa în producţie – Volumul arboretelor Volumul arboretelor Posibilitatea anualǎ

Nivel prognozǎ
ha - exploatabile mii mc preexploatabile mii mc mc
2022-2031 232.57 20542 26095 718
2032-2041 232.57 - - 735
2042-2051 232.57 - - 683
Perspectivă 232.57 - - 843
Clasa de vârstǎ ( ani ) I ( 1-20 ) II ( 21-40 ) III ( 41-60 ) IV ( 61-80 ) V (81-100 ) VI(101-120 ) VII(>1201) TOTAL
Pǎduri A1.1-A1.3 ha/% 3.36 1 1.07 - 12.82 6 127.37 55 8.95 4 37.31 16 41.69 18 232.57 100
Pǎduri A 2.1-
ha/% - - - - 9.66 10 37.68 42 35.08 38 - - 9.65 10 92.07 100
A2.2
Total A1.1-A2.2 ha/% 3.36 1 1.07 - 22.48 7 165.05 51 44.03 14 37.31 11 51.34 16 324.64 100

ϮϬ

Indicatori de caracterizare a S.U.P. „A“ codru regulat

SUP: A - Codru regulat,
sortimente obisnuite
Ciclu: 110
SPECIA
Nr. Indicatorul
crt. Total
SUP FA CA MO DT PAM CI
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Paduri pentru Grupa
1
care se I 232.57 216.07 9.14 5.48 1.24 0.43 0.21
reglementeaza Grupa
recoltarea de II - - - - - - -
(ha) A1 232.57 216.07 9.14 5.48 1.24 0.43 0.21
Total UP A1+A2
(ha) 232.57 216.07 9.14 5.48 1.24 0.43 0.21
Proportia
2 - -
speciilor (%) 100 93 4 2 1
Clasa de productie
3
medie 3.3 3.3 4.0 3.9 3.0 3.0 3.0
Consistenta
4
0.78 0.77 0.85 0.99 0.90 1.00 1.00
Varsta medie
5
(ani) 96 99 53 48 70 25 25
Fond lemnos
6
total (mc) 67004 63804 1217 1658 285 26 14
Volum mediu
7
la hectar (mc/ha) 288 295 133 303 230 60 67
Indici de crestere
8
curenta (mc/an/ha) 5.8 5.7 5.5 10.9 5.6 4.7 4.8
Indici de crestere
9
indic.(mc/an/ha) 3.2 3.2 2.0 5.1 2.4 2.3 4.8
10 - - - - -
de prod.princ.(mc/an) 719 719
11 - -
de prod.sec.(mc/an) 371 334 11 23 3
din care: rarituri
12 - -
371 334 11 23 3
Volum de recoltare
13 - - - - - - -
prin TC (mc/an)
Total posibilitate
14 - -
(mc/an) 1090 1053 11 23 3

15
(mc/an/ha) 3.1 1.6 4.7

STRUCTURA SUPRAFETELOR SI VOLUMELOR PE CLASE DE VARSTA
Clasa de varsta Total I II III IV V VI VII
Suprafata - ha 232.57 3.36 1.07 12.82 127.37 8.95 37.31 41.69
% 100 1 - 6 55 4 16 18
Volum - mc 67004 104 65 3507 42786 3356 9020 8166
% 100 - - 5 65 5 13 12
Ϯϭ

Indicatori de caracterizare a S.U.P.“M“- Pǎduri supuse regimului de

conservare deosebitǎ
SUP: M - Paduri supuse regimului de conservare deosebita
Ciclu:
SPECIA
Nr. Indicatorul
crt. Total
SUP FA CA GO DT PLT
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Paduri pentru Grupa
1
care nu se I 92.07 73.15 11.61 4.57 2.55 0.19
reglementeaza Grupa
recoltarea de II - - - - - -
(ha) A1 - - - - - -
Total UP A1+A2
(ha) 92.07 73.15 11.61 4.57 2.55 0.19
Proportia
2 -
speciilor (%) 100 79 13 5 3
Clasa de productie
3
medie 3.7 3.6 4.0 5.0 4.2 4.0
Consistenta
4
0.80 0.79 0.90 0.72 0.78 0.58
Varsta medie
5
(ani) 88 90 71 94 85 60
Fond lemnos
6
total (mc) 23255 19765 2433 559 475 23
Volum mediu
7
la hectar (mc/ha) 253 270 210 122 186 121
Indici de crestere
8 -
curenta (mc/an/ha) 5.4 5.8 5.0 1.5 3.5
9 - - - - - -
de prod.princ.(mc/an)
10 - -
de prod.sec.(mc/an) 137 110 24 3
din care: rarituri
11 - -
137 110 24 3
Volum de recoltare
12 - - -
prin TC (mc/an) 39 37 2
Total posibilitate
13 -
(mc/an) 176 147 24 2 3

14
(mc/an/ha) 1.5 0.4 1.9
STRUCTURA SUPRAFETELOR SI VOLUMELOR PE CLASE DE VARSTA

Clasa de varsta Total I II III IV V VI VII
Suprafata - ha 92.07 - - 9.66 37.68 35.08 - 9.65
% 100 - - 10 42 38 - 10
Volum - mc 23255 - - 2802 10287 7870 - 2296
% 100 - - 12 44 ¤ 34 - 10
Partea I
MEMORIUL TEHNIC
Ϯϯ
0. Introducere
1. Situaţia teritorial administrativã
2. Organizarea teritoriului
3. Gospodãrirea din trecut a pãdurilor
4. Studiul staţiunii şi vegetaţiei
5. Stabilirea funcţiilor social-economice şi ecologice ale
pãdurii şi a bazelor de amenajare
6. Reglementarea procesului de producţie lemnoasã şi
mãsuri de gospodãrire a arboretelor cu funcţii speciale de
protecţie
7. Valorificarea superioarã a altor produse ale fondului
forestier in afara lemnului
8. Protecţia fondului forestier
9. Instalaţii de transport, tehnologii de exploatare şi
construicţii forestiere
10. Analiza eficacitãţii modului de gospodãrire a pãdurilor
11. Diverse
Ϯϰ
0. INTRODUCERE
Amenajamentul fondului forestier aparţinând Composesoratului Benic,

administrat de Ocolul Silvic privat Iezerul-Trascau, s-a întocmit pentru o perioadă de 10
ani, începând cu 01.01.2023.
Amenajamentul s-a executat de către S.C. TEICANFOREST S.R.L.
TELEORMAN în baza contractului numărul 1 din 15.06.2022
Culegerea datelor de teren şi redactarea amenajamentului s-a făcut în baza
Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor, ediţia 1986. Datele au fost prelucrate la
calculator după versiunea programului “AS 2007”, elaborat de I.C.A.S.
Faţă de amenajamentul precedent s-au aprofundat aspectele referitoare la
determinarea fondului de producţie, în care scop s-au inventariat arboretele exploatabile,
s-au concretizat mai bine principiile fundamentale de amenajare în soluţiile adoptate,
asigurându-se premizele unei gospodăriri durabile a pădurilor, conservarea şi dezvoltarea
biodiversităţii speciilor şi ecosistemelor forestiere, eficienţa sporită a măsurilor propuse.
Arboretele sunt la a doua amenajare in aceasta componenta.
Lucrarea cuprinde patru capitole principale :

1. Memoriu tehnic;
2. Planuri de amenajament (partea de reglementare a procesului de producţie şi
protecţie);
3. Evidenţe de amenajament (suportul statistic al amenajamentului);
4. Aplicarea amenajamentului şi anexe.

Ϯϱ
1. SITUAŢIA TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ
1.1. Elemente de identificare a unităţii de protective și productie

Fondul forestier care compune unitatea de protectie și productie I Benic este
proprietatea Composesoratului Benic, jud. Alba. Fondul forestier este administrat de către
Ocolul Silvic Iezerul-Trascau, structură privată, pe bază de contract. U.P. I Benic este
situată în raza localităţii Galda de Jos, în Munţii Trascăului din Carpaţii Apuseni, in
bazinul vaii Galzii.

Terenurile care fac obiectul acestui studiu sunt situate în raza comunei Galda de
Jos, în limitele teritoriale menţionate în tabelul 1.2.1.
Tabelul 1.2.1.
Trup de Puncte
Vecinătăţi Limite Hotare
pădure cardinale
Nord Padure RNP artificiala Drum judetean
Sud U.P. I Cricau artificiala Limite amenajistice
Roica Pădurea Composesoratului
Est artificiala Limite amenajistice
Galda de Sus
Vest Padure RNP artificiala Limite amenajistice
1.3. Trupuri de pădure ( bazinete) componente
Pădurile ce constituie unitatea de protectie și productie sunt grupate într-un trup

de pădure prezentat in tabelul 1.3.1.
Tabelul 1.3.1.
Nr Denumirea Suprafaţa
Parcele componente
crt Trupului Bazinetului ha %
1 Roica Valea Galzii 14 A – 26 330,14 100
TOTAL 330,14 100
1.4. Baza juridicã a proprietãţii

Restituirea acestor păduri s-a făcut în baza prevederilor Legii 247/2005, Titlu de
proprietate nr.14245/2525 din 26.06.2012, Titlu de proprietate nr.19589/2384 din
14.06.2011 si Titlu de proprietate nr.14245/2541 din 29.03.2017 , anexate prezentei
lucrări.

Administrarea fondului forestier aparţinând Composesoratului Benic, care
constituie U.P. I Benic, se face de către Ocolul Silvic Iezerul-Trascau, structură privată,
pe bazã de contract.
Ϯϲ
1.6. Vegetaţia forestierã situatã pe terenuri din afara fondului forestier

privat
Pe teritoriul U.P. I Benic nu există vegetaţie forestierã situatã pe terenuri din afara
fondului forestier.
2.1. Constituirea unităţii de productie
Unitatea de protectie și productie I Benic, care cuprinde fondul forestier privat al

Composesoratului Benic, s-a constituit pe baza Temei de proiectare avizatã la Conferinţa
I-a de amenajare din data de 3.10.2022.
Atat parcelarul cat si subparcelarul constituite la amenajarea precedentă (2012) au

fost menţinute. S-au materializat limitele parcelelor prin pichetaj (cu vopsea roşie) şi
borne (cu vopsea roşie şi albã). Limitele subparcelare au fost materializate în teren de
către proiectant cu semne caracteristice.
Situaţia parcelelor şi subparcelelor, comparativ cu cea din amenajamentul
precedent este redată în tabelul 2.2.3.1.
Tabelul 2.2.1.1.
Parcele Subparcele
Anul
amenajării Număr Număr
Medie Maximă Minimă Medie Maximă Minimă
2012 11 30,0 49,1 3,1 33 10,0 39,1 0,1
2022 11 30,01 48.66 3,11 34 9,71 37,68 0,13
Referitor la situaţia comparativă între amenajamentul precedent şi cel actual,

raportată la aceeaşi suprafaţă luată în studiu (330,14 ha), se constată că numărul de
parcele a ramas acelasi iar numarul de subparcele a crescut cu una.
Numărul total de borne este de 26 numerotarea lor fiind aceeaşi ca la

amenajarea precedentă, adăugându-se în plus 3 borne notate cu “bis” . Acestea
sunt prezentate în tabelul 2.2.2.1.
Ϯϳ
Tabelul 2.2.2.1.
Denumirea Numărul Felul Parcelele unde sunt
bazinetului bornelor bornelor amplasate
54 ,54bis,56,59,59bis,62
97,63,70,71,72,67,66,65
Valea Galzii 64,61,73,64,114,115,63 26 Piatra naturala 14 - 26
60,55,57,58,48,52bis
TOTAL 26
2.2.3. Corespondenţa parcelarului şi subparcelarului precedent cu

cel actual
Corespondenţa parcelarului şi subparcelarului precedent cu cel actual este redată
în tabelul 2.2.3.1.
Tabelul 2.2.3.1
Numărul u.a. din amenajamentul întocmit în anul ….
2012 2022 2012 2022
14 A 14 A 18 E 18 E
14 B 14 B 18V1 18V
15 A 15 A 18N 18N
15 B 15 B 19 A 19 A
15 C 15 C 19N 19N
16 A 16 A 20 A 20 A
16 B 16 B 20 B 20 B
16 C 16 C 20N 20N
16 D 16 D 21 A 21 A
16 E 16 E 21 B 21 B
16N 16N 24 24
17 A 17 A 25 A 25 A
17N 17N 25 B 25 B
18 A 18 A 25 C 25 C
18A1
18 B 18 B 25 D 25 D
18 C 18 C 26 A 26 A
18 D 18 D
2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări In plan folosite pentru

reambularea planurilor de bază
Pentru determinarea suprafeţelor şi întocmirea hărţilor amenajistice s-au folosit

planuri de bază la scara 1:5000, executate de „Inteprinderea de Prospecţiuni şi
Laboratoare – Serviciul de Geodezie”, în anul 1964, după aerofotografierile din 1962.
Tabelul 2.3.1.
Nr. Suprafata
Planuri de bază utilizate Scara
crt. ha
1 L-34-71-B-d-2-I, II, III, IV 1:5000 330.14
Total 330,14
Ϯϴ
2.3.2. Ridicări în plan pentru reambularea planurilor de bazã
Nu au fost necesare ridicari în plan.
Suprafeţele au fost determinate pe cale analitica (G.I.S), valorile obţinute fiind

apoi comparate cu cele de la amenajarea precedentã . Deoarece toate citirile s-au încadrat
in valorile vechi, în limitele toleranţei admise, a fost adoptatã suprafaţa veche ce
corespunde cu valorile din actele de proprietate
2.4.2. Tabelul 1 E
Evidenţa mişcărilor de suprafaţă din fondul forestier între două amenajări şi

documentele aferente sunt menţionate în tabelul 1 E.
Ϯϵ
734
EVIDENTA MIŞCĂRILOR DE SUPRAFAŢĂ - TABELUL 1E

Tabel 2.4.2.1
Nr Documentul de aprobare Scopul modificării efectuate, u.a. Modificări în suprafaţă Scoateri temporare
crt Fel Nr Data denumirea unităţii de la care Intrări Ieşiri (ha) Sold (ha) Supra- Ter- Data
document provine terenul sau beneficiarul (ha) faţa men repri-
scoaterii definitive ori temporare (ha) mirii
O.S. Valea
Ampoiului
U.P. II
u.a.
14A/1 13,90 13,90
14B/1 1,30 15,20
15A 13,50 28,70
15B 22,40 51,10
15C 10,00 61,10
16A 1,10 62,20
16B 6,70 68,90
16C 12,60 81,50
16D 10,30 91,80
16N 1,00 92,80
Reconstituirea proprietatii asupra 17A 26,10 118,90
Titlu de 14245/ 26.06. 17N 0,60 119,50
1 fondului forestier conform Legii
proprietate 2525 2012 18A 1,30 120,80
247/2005
18C 17,20 138,00
18D 2,80 140,80
18E 2,70 143,50
18N 1,20 144,70
18V 0,80 145,50
19A 28,90 174,40
19N 0,70 175,10
20A/2 10,24 185,34
20B 8,80 194,14
20N 0,40 194,54
21A/1 9,50 204,04
21B 6,70 210,74
210.74
ϯϬ

Nr Documentul de aprobare Scopul modificării efectuate, u.a. Modificări în suprafaţă Scoateri temporare
crt Fel Nr Data denumirea unităţii de la care Intrări Ieşiri (ha) Sold (ha) Supra- Ter- Data
document provine terenul sau beneficiarul (ha) faţa men repri-
scoaterii definitive ori temporare (ha) mirii
O.S. Teius
U.P. II
Galda
u.a.
18 B% 0.74 211.48
18 B% 0.06 211.54
M18% 0.02 211.56
A / 18 0.72 212.28
Reconstituirea proprietatii asupra A / 18 0.48 212.76
Titlu de 19589/ 14.06.
2 fondului forestier conform Legii 20A% 15.57 228.33
proprietate 2384 2011
1/2000 24 23.70 252.03
25 A 35.90 287.93
25 B 5.20 93.13
25 C 3.00 296.13
25 D 5.00 301.13
18 B 20.70 321.83
20 A/1 2.99 324.82
114.08
O.S. Valea
Ampoiului
U.P. II
Reconstituirea proprietatii asupra
Titlu de 14245 / 29.03. u.a.
3 fondului forestier conform Legii
proprietate 2541 2017 21A/2 2,20 327,02
247/2005
26A/1 3,12 330,12
5.32
Sold 330,14 330,14

ϯϭ

735
Pentru a vedea modul de utilizare a fondului forestier din U.P. I Benic s-a
întocmit tabelul 2.4.3.1., care are la bază datele din tabelele 2.4.4.1. şi 2.4.5.1. Rezultã o
utilizare bunã a fondului forestier, 98% din suprafaţa unitãţii este acoperitã cu pãdure.
Tabelul 2.4.3.1.
Suprafaţa
Nr.
Simbol Categoria de folosinţă forestieră Totală Grupa Grupa
crt.
I-a a-II-a
1. P Fond forestier – total 330,14 330.14 -
1.1. PD Terenuri acoperite cu pădure 324.64 324.64 -
1.2. PC Terenuri care servesc nevoilor de cultură - - -
1.3. PS Terenuri cere servesc nevoilor de producţie silvică 0.72 - -
1.4. PA Terenuri cere servesc nevoilor de administraţie forestieră 0.24 - -
1.5. PT Terenuri afectate împăduririi - - -
1.6. PN Terenuri neproductive 4.54 - -
1.7. PF Fâşie frontieră - - -
1.8. PT Terenuri scoase temporar din fond forestier nereprimite - - -
Tabelul 2.4.4.1
ALTI
FF DENUMIREA INDICATORILOR COD TOTAL UP I BENIC DETINAT ORI
FONDULFORESTIER-TOTAL (P ) 330.14 330.14
1 TERENURI ACOPERITE CU PADURE (PD ) 324.64 324.64
101 RASINOASE (PDR) 5.48 5.48
102 FOIOASE (PDF) 319.16 319.16
103 RACHITARII (CULTIVATE SI NATURALE) (PDS)
2 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA (PC )
201 PEPINIERE (PCP)
202 PLANTAJE (PCJ)
203 COLECTII DENDROLOGICE (PCD)
3 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA (PS ) 0.72 0.72
301 ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE) (PSZ)
302 TERENURI PENTRU HRANA VANATULUI (PSV) 0.72 0.72
303 APE CURGATOARE (PSR)
304 APE STATATOARE (PSL)
305 PASTRAVARII (PSP)
306 FAZANERII (PSF)
307 CRESCATORII ANIMALE CU BLANA FINA (PSB)
308 CENTRE FRUCTE DE PADURE (PSD)
309 PUNCTE ACHIZITIE FRUCTE, CIUPERCI (PSU)
310 ATELIERE DE IMPLETITURI (PSI)
311 SECTII SI PUNCTE APICOLE (PSA)
312 USCATORII SI DEPOZITE DE SEMINTE (PSS)
313 CIUPERCARII (PSC)
4 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADM. FORESTIERA (PA ) 0.24 0.24
401 SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS. SILVIC (PAS)
402 CAI FERATE FORESTIERE (PAF)
ALTI
FF DENUMIREA INDICATORILOR COD TOTAL UP I BENIC DETINAT ORI
403 DRUMUIR FORESTIERE (PAD)
404 LINII DE PAZA CONTRA INCENDIILOR (PAP)
405 DEPOZITE FORESTIERE (PAZ)
406 DIGURI (PAG)
407 CANALE (PAC)
408 ALTE TERENURI (PAA) 0.24 0.24
5 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI (PI )
501 CLASA DE REGENERARE (PIR)
502 TERENURI INTRATE CU ACTE LEGALE IN F. FORESTIER (PIF)
6 TERENURI NEPRODUCTIVE (PN ) 4.54 4.54
601 STANCARII, ABRUPTURI (PNS) 4.54 4.54
602 BOLOVANISURI, PIETRISURI (PNP)
603 NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE) (PNN)
604 RAPE - RAVENE (PNR)
605 SARATURI CU CRUSTA (PNC)
606 MOCIRLE - SMARCURI (PNM)
607 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE (PNG)
701 FASIE FRONTIERA (PF )
801 TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN F. FORESTIER SI NEREPRIMITE (PT )

Tabelul 2.4.5.1
NR. DENUMIREA INDICATORILOR
CRT. TOTAL UP I BENIC ALTI
1 FONDUL FORESTIER TOTAL (RIND 2+33) 330.14 330.14
2 S U P R A F A T A P A D U R I L O R TOTAL (RIND 3+10) 324.64 324.64
3 RASINOASE 5.48 5.48
4 MOLID
5 - DIN CARE : IN AFARA AREALULUI 0.45 0.45

6 BRAD
7 DUGLAS
8 LARICE
9 PINI
10 FOIOASE (RIND 11+12+15+21) 319.16 319.16

11 FAG 289.22 289.22
12 STEJARI 4.57 4.57
13 - PEDUNCULAT
14 - GORUN 4.57 4.57

15 DIVERSE SPECII TARI 25.18 25.18
16 - SALCAM
17 - PALTIN 0.43 0.43

18 - FRASIN
19 - CIRES 0.21 0.21

20 - NUC
21 DIVERSE SPECII MOI 0.19 0.19

22 - TEI
ϯϯ

NR. DENUMIREA INDICATORILOR

CRT. TOTAL UP I BENIC ALTI
23 - PLOPI 0.19 0.19

24 - DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI
25 - SALCII
26 - DIN CARE IN LUNCA SI DELTA DUNARII
33 A L T E T E R E N U R I TOTAL 5.50 5.50

34 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA
35 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA 0.72 0.72

36 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRATIE FORESTIERA 0.24 0.24
37 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI
38 - DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE
39 TERENURI NEPRODUCTIVE 4.54 4.54

40 FASIE FRONTIERA
41 TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER
2.5. Enclave
Pe suprafaţa U.P. I Benic nu sunt enclave.

Tabelul 2.6.1.
District Canton Parcele componente Suprafaţa
Număr Denumirea Număr Denumirea -ha-
1 Ighiu 11 Roica 14-26 330,14
Total
330,144
Organizarea administrativã corespunde cerinţelor, asigurând buna desfãşurare a

activitãţilor silvice din zonă.
ϯϰ

3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la

3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire înainte de 1948
Pădurile din U.P. I Benic au aparţinut înainte de 1948, din punct de vedere juridic,
Composesoratului Benic.
Pãdurile din aceastã zonã au fost gospodãrite dupã prevederile a numeroase legi
apãrute în timpul administraţiei austro-ungare, legi care pe parcursul aplicãrii lor au adus
unele îmbunãtãţiri cu privire la gospodãrirea pãdurilor.
Dupã unirea Transilvaniei cu România, guvernul romãn a continuat sã aplice
legile austro-ungare pânã în anul 1923, când Codul silvic român din anul 1910 a fost
aplicat pe întregul teritoriu al României.
Începând cu anul 1923 se întocmesc amenajamente silvice. Ele prevedeau tãieri
succesive în făgete, uneori urmate de împãduriri, imediat dupã scoaterea lemnului din
parchet.
Faţã de perioada de dinainte de primul rãzboi mondial, gospodãrirea pãdurilor a
fost, totuşi, mult îmbunãtãţitã, mai ales în ceea ce priveşte reglementarea tãierilor.
Exploatarea pãdurilor s-a fãcut numai pe baza actelor de punere în valoare, se
împãduresc terenuri degradate.
Cea mai grea perioadã din istoria pãdurilor studiate, a fost cea din timpul celui de
al doilea rãzboi mondial si a perioadei imediat urmãtoare, când s-au executat tãieri rase
pa suprafeţe întinse în vederea transformãrii acestora în terenuri agricole sau fâneţe.
În anul 1947 a fost votatã Legea 204 pentru apãrarea fondului forestier.
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor din 1948 până la intrarea în vigoare a

În anul 1948, pădurile au trecut în proprietatea statului prin actul naţionalizării.

Primul amenajament s-a întocmit în 1953, teritoriul studiat fãcând parte din unitatea de
producţie II Galda, din cadrul M.U.F.B. Galda-Mogoş. Amenajamentul a intrat în vigoare
la 01.01.1953, fiind aplicat pe o perioadã de 15 ani, prima reamenajare având loc abia în
anul 1968.
În tabelul 3.2.1. sunt prezentate realizările prevederilor amenajamentului

elaborat în 2012.
PREVEDERI ANUALE:
- împăduriri: 0.7 ha/an.
- degajări: ha
- curăţiri:0.3 ha cu 1.mc.
- rărituri: 18.00 ha cu 571 mc.
- T de regenerare: 3.1 ha cu 689 mc.
ϯϱ

- T de conservare:0.9 ha cu 88 mc.
- T de igienă: 81 ha cu 68 mc.
Tabel 3.2.1
Taieri de
Taieri de Taieri de
Imp De Curatiri Rarituri conservar ACC I ACC II
Supr regenerare igiena
Anul ad g e
ha
ha ha m m
S S Mc S mc S mc S mc S mc S
c c
2013 330.1 - - - - 23.5 706 - - - - 24 181 27.1 908 0.5 3
2014 330.1 - - 1.3 5 22.2 505 - - - - - - 18.3 201 0.2 5
2015 330.1 0.5 - - - 4 212 - - - - - - 6 21 0.1 6

2016 330.1 - - - - 8 276 - - - - - - 9 39 - --
2017 330.1 - - - - 7 422 - - - - - - - - - -

2018 330.1 - - - - - - 12.1 1263 - - - - - - - -
2019 330.1 - - - - - - 6 1094 - - - - 0.2 41 - -
2020 330.1 - - - - 10 466 4 1215 - - - - 1 83 - -

2021 330.1 - - - - 13 411.32 1.8 301.49 - - - - - - - -
2022 330.1 - - - - - - - - - - - - - - - -
Tota 330.1
l 0.5 1.3 5 87.7 2998.32 23.9 3873.49 - - 24 181 61.6 1293 0.8 14
U.P.
Din tabelul 3.2.1. se constata ca prevederile amenajamentului expirat nu au fost

respectate, cele mai mari diferente se inregistreaza la rarituri unde din cele 18.0 ha/an
planificate s-au realizat doar 8.8 ha/an, volumul rezultat fiind deasemenea realizat doar in
parte ( 571 m.c./an propusi și realizati 300 m.c./an.Nerealizarea se datoreaza lipsei de
interes a organelor de exploatare pentru lemnul de mici dimensiuni. Acelasi lucru se
poate spune și despre produsele principale care doar cu produsele accidentale I se apropie
la un procent de realizare de 74%.Taieri de igiena nu s-au executat decat in primul an de
aplicare a amenajamentului expirat.
3.3.1. Evoluţia structurii pădurilor
Evoluţia claselor de vârstǎ
Tabel 3.3.1.1.
Clase de vârstǎ ( % )
Anul Suprafaţa
VII si
amenajǎrii -ha- I II III IV V VI
peste Toa
tal
2012 325.0 1 2 34 28 19 1 15 100
2022 324.64 1 - 7 51 14 11 16 100
Evoluţia claselor de producţie Tabel 3.3.1.2.

Clase de producţie ( % )
Anul amenajǎrii Total
I II III IV V
2012 - - 71 15 14 100
2022 - - 69 18 13 100
ϯϲ

Evoluţia compoziţiei
Tabel 3.3.1.3.
amenajǎrii -ha- FA CA MO PAM CI GO PLT DT Total
2012 325.0 88 6 2 - - 2 - 2 100
2022 324.64 90 6 2 - - 1 - 1 100
Evoluţia densitǎţii arboretelor

Tabel 3.3.1.4.
Categorii de consistenţǎ ( % )
Suprafaţa U.P.
Anul amenajǎrii 0,7 si
-ha- 0,1-0,3 0,4-0,6 Total
peste
2012 325.0 - 9 91 100
2022 324.64 6 10 84 100

La baza noului amenajament stǎ descrierea parcelarǎ a arboretelor, care a constat în
culegerea informaţiilor de pe teren, referitoare atât la condiţiile naturale de vegetaţie cât
şi la caracteristicile actuale ale arboretelor, concomitent cu determinarea potenţialului
productiv al staţiunilor şi capacitǎţile actuale de producţie şi protecţie a arboretelor.
Descrierea arboretelor s-a fǎcut prin determinarea şi înregistrarea caracteristicilor
de ordin taxatoric, silvobiologic şi fitosanitar, precum şi indicarea lucrǎrilor efectuate şi
necesare în raport cu starea de moment a arboretelor. S-au folosit analizele solurilor din
vechiul amenajament.
Calculul elementelor de caracterizare a vegetaţiei forestiere şi prelucrarea
informaţiilor specifice amenajamentului s-au efectuat automat folosind
programul”AS2007 ” elaborat de I.C.A.S.
4.2. Elementele privind cadrul natural, specifice unitǎţii de protectie și productie

Unitatea studiată se află situată în provincia central europeană, subprovincia
carpaticã, ţinutul Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei, în partea de vest a podişului
Târnavelor şi pe versantul estic al Munţilor Trascãului, în bazinul pârâului Valea Gãlzii.
Unitatea geomorfologicã predominantã este versantul. Configuraţia terenului este în
principal ondulatã, cu mici porţiuni frãmântate, in special în apropierea vãii Gãlzii.
Din punct de vedere altitudinal teritoriul studiat se situeazã între 430 şi 1050 metri.
Repartiţia acesteia pe categorii altitudinale este urmãtoarea:
- între 430 şi 600 m - 26.93 ha – 8 %;
- între 601 şi 800 m - 210.13 ha – 64 %;
- între 801 şi 1050 m – 93.08 ha – 28 %;
- TOTAL 330.14 ha - 100 % ;
ϯϳ

Întreaga suprafaţã a U.P. I Benic este situatã în regiunea de dealuri şi munţi mici.
Expoziţia generalã este nord – vesticã, imprimatã de direcţia principalã a vãii
Gãlzii. Reţeaua hidrograficã bogatã determinã expozitii locale variate, repartiţia
teritoriului pe categorii de expoziţie fiind:
- însoritã – 1,24 ha - 0%
- parţial însoritã – 83.76 ha – 25%
- umbritã – 245.14 ha – 75%
- TOTAL - 330.14 ha – 100%.
Înclinarea terenului înregistreazã valori destul de ridicate, 90% din arborete
vegetând pe suprafeţe cu înclinare mai mare de 30 grade. Situaţia pe categorii de înclinare
este urmãtoarea:
- pânã la 15° - 1.09 ha ;
- între 16° şi 30° - 35.05 ha – 11 %;
- între 31° şi 40° - 289.46 ha – 88 %;
- peste 40° - 4.54 ha -1%.
- TOTAL 330.14 ha - 100%.
Factorii geomorfologici prezintã o variaţie destul de mare, dar în general nu au o
influenţã negativã asupra vegetaţiei forestiere locale. Distribuţia spaţialã a acesteia este
influenţatã de valorile factorilor geomorfologici.
Distribuţia fondului forestier pe altitudini şi expoziţii este prezentată în tabelul
urmator.
Tabelul 4.2.1.1.
Altitudine Expoziţia –ha- TOTAL
m Însorit Parţial însorit Umbrit ha %
430-600 3,92 23,01 26,93 8
601-800 61,08 149,05 210,13 64
801-1050 1,24 18,76 73,08 93,08 28
Total 1,24 83,76 245,14 330,14 100
% - 25 75 100
Altitudinea, înclinarea si expoziţiile variabile, crează, din punct de vedere
geomorfologic, condiţii optime de dezvoltare a vegetaţiei forestiere în teritoriul studiat.
Configuraţia terenului nu influenţează negativ factorii climatici şi calitatea solurilor.
4.2.2. Geologie
Substratul litologic al teritoriului pe care se gãseşte U.P. este relativ eterogen, fiind
format atât din roci metamorfice acide, cât şi din roci eruptive şi sedimentare.
Din punct de vedere petrografic teritoriul este variat, putându-se distinge
urmãtoarele zone:
- de-a lungul vãilor interioare (Galda, Ceţii, Cetiţei) se gãsesc depuneri de pietrişuri şi
nisipuri din Cuaternar şi Holocen;
- în partea sud – esticã a U.P. (zona Galda – Benic) se gãsesc conglomerate, gresii,
nisipuri şi marne argiloase din Neogen;
ϯϴ

- pe marea majoritate a teritoriului apar şisturi cloritoase şi sericitoase, marne, argile,

gresii şi conglomerate din cretacic.
- În vecinãtatea localitãţii Poiana Galdei pânã spre Râmeţ se întinde un brâu de calcar
cristalin, care conferã zonei valoare peisagisticã şi naturalisticã deosebitã.
Substratul litologic a influenţat hotãrâtor procesele pedogenetice. Ca urmare, au
rezultat numeroase tipuri şi subtipuri genetice de sol, in general cu o fertilitate mijlocie
spre inferioarã pentru vegetaţia forestierã localã. Pe substraturile pronunţat calcaroase
(bazice) s-au format rendzine, cu un continut bogat de schelet, bogate în substanţe
nutritive, iar pe cele acide soluri brun luvice şi brun acide, cu fenomene de podzolire (în
cazul argiluvisolurilor).
Pe anumite porţiuni unde solurile sunt mai puţin evoluate şi substratul litologic
format din roci cosolidate tari, greu alterabile, existã posibilitatea apariţiei fenomenelor
de eroziune, atunci când solul nu este protejat suficient de vegetaţie. Componenta
geologicã, alãturi de alte componente staţionale, favorizeazã producerea unor manifestãri
extreme, care pot avea consecinţe negative asupra vegetaţiei forestiere.
4.2.3.Hidrologie
Teritoriul pe care este amplasatã U.P. I Benic se gãseşte în bazinul mijlociu al râului
Mureş, colectorul principal al apelor. Principalele cursuri de apã sunt Valea Gãlzii şi
Valea Cetea. Reţeaua hidrograficã este bogatã, fiind formatã din afluenţii direcţi ai
cursurilor principale de apã: pr. Bãzii, pr. Cetiţei, pr. Cailor, pr. Porcarilor, pr. Pietrei şi
pr. Doştinei. Restul pâraielor au un debit redus. Densitatea reţelei hidrografice este de
circa 2,1 km/km².
Debitul cursurilor de apã este relativ fluctuant, scãzând în perioada de varã, mai ales
în regiunea deluroasã, ca urmare a apariţiei perioadelor de secetã, crescând primãvara în
urma topirii zãpezilor. De asemenea, se înregistreazã şi uşoare fenomene torenţiale,
favorizate de energia mare de relief a versanţilor direcţi, pe aproape toate pâraiele mai sus
menţionate.
Densitatea bunã a reţelei hidrologice, precum şi debitul acesteia au o influenţã
pozitivã asupra vegetaţiei forestiere. Totuşi sunt posibile şi extreme dãunãtoare, la
producerea cãrora concureazã şi alte componente staţionale.
4.2.4. Clima
4.2.4.1. Regimul termic

Prin poziţia geograficã teritoriul U.P. se încadreazã în douã sectoare climatice:
- regiunea deluroasã, cu altitudini între 400 şi 800 m, se gãseşte în ţinutul
climatic al Podişului Transilvaniei, cu o climã continental – moderatã;
- regiunea submontanã, cu altitudini între 800 şi 1000 m, se gãseşte în zona
climei munţilor mijlocii.
Clima dealurilor se caracterizeazã printr-o frecvenţã crescutã a ascensiunii aerului
umed şi intensificarea dezvoltãrii norilor. Pe timpul iernii au loc inversiuni de
temperaturã, în vãi şi în depresiuni acumulându-se mase de aer rece, iar pe culmi aer cald.
ϯϵ

Clima munţilor se caracterizeazã prin valori mai scãzute ale temperaturilor şi mai
crescute ale umiditãţii, dar oscilaţiile parametrilor climatici sunt scãzute.Temperatura
medie anualã este de 7,5°C. luna cea mai friguroasã este ianuarie, temperatura medie
fiind de -5°C. Minima absolutã a fost de –31,2°C (ianuarie 1954). Luna cea mai
cãlduroasã este iulie, cu temperaturã medie de +20°C.
Perioada de vegetaţie începe în aprilie şi se terminã în octombrie, fiind relativ
lungã. Gerurile timpurii şi târzii sunt rare. Nu au fost semnalate gãuri de ger care ar putea
cauza pagube vegetaţiei.
În ceea ce priveşte regimul de precipitaţii, cantitãţile medii se situeazã în jurul
valorii de 650 mm, sezonul estival fiind cel mai bogat în precipitaţii (aprilie-august, cu
maximul în mai-iunie, circa 93-94 mm). Iarna este cea mai secetoasã, cu un minim
absolut al precipitaţiil;or în luna februarie (28 mm).
Durata stratului de zãpadã este de aproximativ trei luni.
Vânturile predominante sunt cele nord-vestice şi sudice, mai frecvente toamna şi
iarna. Nu s-au înregistrat vânturi uscate de intensitate mare şi nici vânturi capabile sã
producã doborâturi masive.
În cocluzie, factorii climatici din zonã (mai ales temperatura şi precipitaţiile) sunt
relativ favorabili vegetaţiei forestiere. Sunt posibile totuşi extreme climatice care pot
afecta negativ vegetaţia, mai ales cea artificialã. Efectele negative pot fi amplificate sau
favorizate de alţi factori staţionali limitativi, prezenţi pe marea majoritate a teritoriului
U.P.
4.3. Soluri
4.3.1. Evidenţa şi rǎspândirea teritorialǎ a tipurilor de sol
Factorii climatici nefiind limitativi pentru vegetaţia forestieră, productivitatea

arboretelor este strâns corelată cu condiţiile edafice, în măsura în care arborii pot dezvolta
sistemul radicelar într-un volum fiziologic util de sol, dotat cu elemente şi însuşiri
favorabile vegetaţiei.
Studiul solului este o necesitate fundamentală pentru cunoaşterea bonităţii
staţionale şi definirea măsurilor de folosire judicioasă a datelor staţionale în gospodărirea
pădurilor.
Tabel 4.3.1.1.
Nr. Clasa Tipul Subtipul Succcesiunea Suprafaţa
Codul
crt de soluri de sol de sol orizonturilor ha %
1 Rendzina litic 1703 Am – AR – Rrz 30.05 8
Molisoluri
Total 30.05
2 tipic 2401 Ao – El – B t – C 7.18 2
Planosol
3 Luvisoluri solodic 2405 Ao – El – Bt – C 31.24 10
Total 38,42
4
Eutricambosol tipic 3101 Ao – B v – C 256,17 79
5 Cambisoluri
Total 256.17
TOTAL 324.64 100
ϰϬ

1.Rendzinã liticã – cod 1703, cu un profil Am – AR Rrz, cu Rrz a cãrui limitã superioarã
este situatã între 20 şi 50 cm adâncime.
2. Plansol tipic - cod 2401, cu profil Ao – El – Bt – C. Solul este puternic acid, cu pH de
la 3,5 la 5,5, moderat humifer, cu un conţinut de humus de tipul moder pe 10 cm,
oligomezobazic în orizontul podzolit, cu grad de saturaţie în baze de la 18% la 70%,
mijlociu aprovizionat cu azot total (0,17%), lutoprãfos la suprafaţã şi lutoargilos în
profunzime. Volum edafic mijlociu, ca urmare a scheletului pe profil (semischelete) la
care se adaugã un regim de umiditate oscilant, cu deficit în sezonul estival, troficitate
scãzutã şi aciditate mare.
3. Planosol solodic – cod 2405, cu profil Ao – El – Bt – R. Asemãnãtor celui tipic,
dar cu orizont R a cãrui adâncime este situatã între 20 şi 50 cm.
4. Eutricambosol tipic –cod 3101, cu profil Ao – Bv – C. Acest sol s-a format pe
substraturi relativ bogate în elemente bazice. Procesul pedogenetic dominant este cel de
formare pe loc a argilei, materialul parental bogat limitând debazificarea şi migrarea
coloizilor organo-minerali. Indicele de diferentiere texturalã este scãzut, neexistând o
creştere a conţinutului de argilã în orizontul B faţã de orizontul A. datoritã acestei texturi
nediferenţiate pe profil şi a structurii relativ bune, celelalte proprietãţi fizice, fizico-
mecanice şi de aeraţie sunt favorabile. Este un sol cu volum edafic mijlociu spre mare, cu
fertilitate mijlocie, in special pentru fãgete şi amestecuri de foioase. Orizontul Ao are o
grosime de 5-20 cm, de culoare brun închis, datoritã humusului de tip mull forestier şi o
structurã grãunţoasã. Orizontul Bv are culoare brun ruginie, brun gãlbuie, structurã
poliedricã. Oligomezobazice la mezobazice, bine aprovizionate cu azot total,
predominant luto-nisipos.
ϰϭ

4.3.3. Lista unitǎţilor amenajistice pe tipuri si subtipuri de sol

S O L U R I S I UNI TA T I A M EN AJ I S TI CE
16N 17N 18A1 18N 18V 19N 20N

17
1703
14 A 15 A
24 Planosol (PL)
2401 tipic
21 B
2405 solodic
17 A 18 D 26
31 Eutricambosol (EC)
3101 tipic
14 B 15 B 15 C 16 A 16 B 16 C 16 D 16 E 18 A 18 B 18 C 18 E 19 A 20 A 20 B
21 A 24 25 A 25 B 25 C 25 D
ϰϮ


4.4.1. Evidenţa şi rǎspândirea teritorialǎ a tipurilor de staţiune
Tipurile de staţiune determinate în cadrul actualului studiu sunt structurate în cea
mai mare parte conform schemei din vechiul amenajament, cu precizarea cǎ unele
delimitǎri necorespunzǎtoare în zonele de interferenţǎ stationale au fost corectate.
Tabelul 4.4.1.1.
Tipul de staţiune Suprafaţa Categoria de bonitate Tipuri şi
Nr
Superi- Mijl- Inferi- subtipuri de
crt Cod Diagnoza ha %
oarǎ ocie oarǎ sol
Etaj montan – premontan de făgete (FM1+FD4)
Montan+premontan de făgete
1 4331 Bi, podzolic edafic mic-mijlociu 7.18 2 - - 7.18 2401
cu Luzula-Calamagrostis
Montan-premontan de fãgete
2 4420 Bm, brun edafic mijlociu, cu 138.11 43 - 138.11 - 3101
Asperula-Dentaria
Total 145.29 45 - 138.11 7.18
Etaj deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete (FD3)
Deluros de gorunete Bi,
3 5131 1.92 1 - - 1.92 2405
podzolit edafic mic, cu Luzula
Deluros de făgete Bi, rendzinic
4 5221 30.05 9 - - 30.05 1703
edafic mic şi foarte mic
Deluros de făgete Bi, brun
5 5231 29.32 9 - - 29.32 2405
edafic mic
Deluros de fagete Bm, brun
6 5242 edafic mijlociu, cu Asperula- 118.06 36 - 118.06 - 3101
Asarum
Total 179.35 55 - 118.06 61.29
- 256.17 68.47
TOTAL 324.64 100
- 79 21
ϰϯ

748
4.4.2. Descrierea tipurilor de staţiuni cu factori limitative şi măsurile de gospodărire impuse de aceşti factori
Tabelul 4.4.2.1
Tipul natural Factori si Mǎsuri de gospodǎrire impuse de factorii
Etaj fito- Indicatorul de clasificare în descrierea de pǎdure şi determinanţi ecologici limitativi şi riscuri
climatic concisǎ a tipului de staţiune productivitate ecologici Lucrǎri silvotehnice Compoziţia Trata-
a acestuia limitativi- riscuri recomandate ţel mente
FM1+FD4 - Etaj montan – premontan de făgete
4.3.3.1. Montan – premontan de făgete Bi, 4151 – Făget -volum edafic -introducerea în 6Fa3Mo1La
podzolic edafic mic-mijlociu, cu Luzula- montan cu mijlociu amestec cu fagul a
Calamagostris – Pe coame şi creste, versanţi Luzula – -troficitate pinului silvestru şi
predominant superiori, cu înclinare repede şi Luzuloides (i) scăzută molidului
T.
expozitii însorite.Soluri acide cu moder şi moder -aciditate activă
conser
grosier spre humus brut, brune podzolice, mijlociu puternică
vare
profunde, usoare şi mijlocii, -apă accesibilă
-aerul-aeraţia
FM1 bune şi foarte
+ bune
4.4.2.0. Montan-premontan de fãgete Bm, brun 4114 – Făget - Apa accesibilã; Regenerare naturalã 6Fa3Br1Pam
FD4 edafic mic, cu Asperula-Asarum,TII.HII.Ue2 – montan pe - Volum edafic; totalã. Introducerea în
Versanţi mijlocii, înclinãri moderate şi repezi. soluri - Substanţele amestec a paltinului,
Depozite provenite din roci foarte variate, bazice, scheletice cu nutritive frasinului, cireşului.
carbonatice. Soluri brune mezo- şi eubazice, cu floră de mull accesibile. T. pro-
mull, mijlociu profunde, slab scheletice, cu volum (m) gresive
edafic mijlociu, luto-nisipoase şi lutoase, moderat
humifere, bine drenate şi aerate. Bonitate mijlocie
pentru fãgete
FD3 - Etajul deluros de gorunete, fǎgete şi goruneto – fǎgete

5.1.3.1. Deluros de gorunete Bi, podzolit edafic 5142 – - Apa accesibilã in Pãstrarea în consis- 6Go2Ci2Pi
mic, cu Luzula, TI. HI-m.Ue1 – Versanţi moderat şi Gorunet cu mare deficit; tenţã cât mai strãnsã
puternic înclinaţi. Substraturi litologice din depozite Luzula (i) - Volum edafic şi în proporţie cât mai
de suprafaţã provenite predominant din roci mic; mare a speciilor de
sedimentare acide silicioase. Soluri brune puternic - Substanţele amestec şi de ajutor
T.cons
FD3 podzolite şi podzolice argiloiluviale, nutritive iniţial. Tãieri de rege-
ervare
oligomezobazice, cu moder, superficiale şi mijlociu accesibile. nerare prudente şi
profunde, nisipo-lutoase sau nisipoase în - Aerul-aeraţia regenerare sub
orizonturile superioare, îmbogãţite în argilã în mijlocie adãpost.
orizontul b, foarte sãrace în humus, cu drenaj Aciditatea activã
natural intens. Bonitate inferioarã pentru gorunete. puternică
ϰϰ

5.2.2.1. Deluros de făgete Bi, rendzinic edafic 4261 - Fãget de -volum edafic mic -introducerea în 7Fa 2Pam1Ci
mic şi foarte mic – in regiuni cu formaţii deal pe soluri şi foarte mic actualele arborete,
calcaroase, dolomitice, marnoase. Versanţi rendzinice de -deficit de apă prin completări, a
predominant superiori repezi, şi expoziţii umbrite. productivitate accesibilă pinului negru până la
T.cons
Soluri rendzinice în răspândire mozaicată foarte inferioarã (i) 40-50% în amestec
ervare
superficială. Bonitate inferioară pentru făgete cu paltin, tei,
mojdrean. Tăieri
prudente, evitându-se
descoperirea solului.
5.2.3.1. Deluros de făgete,Bi, divers podzolic 4241- Făget de -troficitate scăzută Regenerarea sau 6Fa3Mo1La
edafic mic, cu Vaccinium-Luzula – intalnit pe deal cu floră -Aciditate activa refacerea actualelor
suprafete mici , pe coame si cumpene inguste si acidofilă (i) foarte puternica. arborete, cu
versanti superiori puternic inclinati.Substraturi din -Apa accesibila , ameliorarea acestora
T. pro-
depozite de suparfata in general subtiri,provenite -aerul-aeratia prin introducerea
gresive
din roci acide, predominant eruptive- bune. pana la 50-60% a
vulcanice.Soluri brune podzolice,podzoluri brune pinului silvestru in
FD3 cu moder si moder spre humus brut, cu drenaj amestec
extern si intern bun.Volum edafic mic.
5.2.4.2.Deluros de fǎgete,Bm, brun edafic 4212 – Fãget - Apa accesibilã; Menţinereîn amestec 8Fa1Pam1Ci
mijlociu cu Asperula- Asarum. Versanti de deal pe cu fagul a paltinului,
predominant mijlocii, umbriti si soluri schelete frasinului, jugastrului,
semiumbriti,moderat inclinati, cu configuratie cu florã de mull gorunului, în proporţie
variata ( plana,ondulata,framantata) urcand uneori (m) de 20%-30%.
si in partea superioara a versantilor, la altitudini
mai mari ale etajului.Soluri brune eu si mezobazice
T. pro-
cu mull, tipice si mai rar , slab podzolite, slab
gresive
pseudogleizate, mijlociuprofunde si profunde, luto-
nisipoase si lutoase, exceptional mai fine, slab
scheletice si semischeletice in rezultanta cu volum
edafic mijlociu.Conditii climatice cu plus apreciabil
de umiditate si minus de caldura si lumina fata de
media etajului pe expoziti umbrite si apropierea
vailor.
ϰϱ

749

TS UN I T AT I AMEN A J IS T I C E
16N 17N 18A1 18N 18V 19N 20N
4331 21 B
4420 15 C 16 C 18 E 19 A 20 A 20 B 21 A 25 A
5131 18 D
5221 14 A 15 A
5231 17 A 26
5242 14 B 15 B 16 A 16 B 16 D 16 E 18 A 18 B 18 C 24 25 B 25 C 25 D
4.4.4. Lista unitãţilor amenajistice dupã tipuri de staţiuni şi tipuri de sol

TS SOL UNITATI AMENAJISTICE
16N 17N 18A1 18N 18V 19N 20N
TOTAL SOL 7 UA 5.50 HA
4331 2401 21 B
4420 3101 15 C 16 C 18 E 19 A 20 A 20 B 21 A 25 A
5131 2405 18 D
5221 1703 14 A 15 A
5231 2405 17 A 26
5242 3101 14 B 15 B 16 A 16 B 16 D 16 E 18 A 18 B 18 C 24 25 B 25 C 25 D
ϰϲ

4.5. Tipuri de pãdure

4.5.1. Evidenţa tipurilor naturale de pãdure
Tabelul 4.5.1.1
Productivitatea naturală –
Tip de pădure Suprafaţa
Nr. Tip de ha-
crt. staţiune Superi- Inferi-
Codul Diagnoza ha % Mijlocie
oară oară
Etaj montan – premontan de făgete (FM1+FD4)
Făget montan cu Luzula –
1 4331 4151 7.18 2 - - 7.18
Luzuloides (i)
Făget montan pe soluri 138.11 43 138.11
2 4420 4114 scheletice cu floră de mull (m) - -
Total (FM1+FD4) 145.29 45 - 138.11 7.18

Etaj deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete (FD3)
3 5131 5142 Gorunet cu Luzula (i) 1.92 1 - - 1.92
Fãget de deal pe soluri rendzinice
4. 5221 4261 30.05 9 - - 30.05
de productivitate inferioarã (i)
5. 5231 4241 Făget de deal cu floră acidofilă (i) 29,32 9 - - 29.32
Fãget de deal pe soluri schelete cu

6. 5242 4212 118.06 36 - 118.06 -
florã de mull (m)
Total (FD3) 179.35 55 - 118.06 61.29

324.64 100 - 256.17 68.47
TOTAL
100 - 79 21
ϰϳ

4.5.2. Lista unitãţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni şi pãduri
TS TP UN IT ATI A M ENA J I S T I C E
16N 17N 18A1 18N 18V 19N 20N
4331 4151 21 B
4420 4114 15 C 16 C 18 E 19 A 20 A 20 B 21 A 25 A
5131 5142 18 D
5221 4261 14 A 15 A
5231 4241 17 A 26
5242 4212 14 B 15 B 16 A 16 B 16 D 16 E 18 A 18 B 18 C 24 25 B 25 C 25 D
ϰϴ

4.5.3. Lista unitãţilor amenajistice dupã caracterul actual al tipului de

pãdure
Tabelul 4.5.3.1
CRT U N I T A T I AMENAJISTICE
16N 17N 18A1 18N 18V 19N 20N

TOTAL CRT 7 UA 5.50 HA
Natural fundamental prod. mij.
14 B 15 B 15 C 16 B 16 C 16 D 16 E 18 B 18 C 18 E 19 A 20 A 20 B 21 A 24
25 A 25 D
Natural fundamental prod. inf.
14 A 15 A 17 A 18 D 26
Partial derivat
25 C
Total derivat de prod. mij.
25 B
Artificial de prod. sup.
16 A
Artificial de prod. mij.
18 A
Artificial de prod. inf.
21 B
4.5.4. Formaţiile forestiere şi caracterul actual al tipului de pãdure

În cuprinsul unităţii de producţie aflate în studiu, au fost cartate trei formaţii forestiere, a
căror situaţie este prezentată în tabelul 4.5.4.2. Formaţiile forestiere cartate sunt – “Făgete pure
montane” - 44 %, “Făgete pure de dealuri” - 53 % şi “Gorunete pure” – 1%. Caracterul actual al
tipului de pădure pe suprafaţa întregii unităţi de protectie este – natural fundamental – 310.30
(96%), total derivate – 2,04 ha (1%), parţial derivate -3,92 ha (1%) şi artificiale – 8.38 ha (2 %).
ϰϵ

754
Evidenţa tipurilor de staţiuni şi tipurilor de păduri şi a caracterului actual

Tabelul 4.5.4.1
CARACTERULACTUALALTIPULUIDEPADURE
Tip Tip Natural fundamental de prod. Partial Total derivat de prod. Artificial de prod. Tanar Total Terenuri TOTAL
statiune padure Sup. Mij. Inf. Subprod. derivat Sup. Mij. Inf. Sup.+Mij. Inf. nedefinit padure goale
Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha %
0 0 5.50 5.50 100
TOTAL 5.50 5.50 2
% 100 100
4331 4151 7.18 7.18 7.18 100
TOTAL 7.18 7.18 7.18
% 100 100 100
4420 4114 138.11 138.11 138.11 100
TOTAL 138.11 138.11 138.11 41
% 100 100 100
5131 5142 1.92 1.92 1.92 100
TOTAL 1.92 1.92 1.92 1
% 100 100 100
5221 4261 30.05 30.05 30.05 100
TOTAL 30.05 30.05 30.05 9
% 100 100 100
5231 4241 29.32 29.32 29.32 100
TOTAL 29.32 29.32 29.32
% 100 100 100
5242 4212 110.90 3.92 2.04 1.20 118.06 118.06 100
TOTAL 110.90 3.92 2.04 1.20 118.06 118.06 36
% 94 3 2 1 100 100
TOTAL UP 249.01 61.29 3.92 2.04 1.20 7.18 324.64 5.50 330.14 100
% 77 19 1 1 2 98 2 100

ϱϬ

Recapitulaţie formaţii forestiere Tabelul 4.5.4.2.
Formatia Natural fundamental de prod. Partial Total derivat de prod. Artificial de prod. Tanar Total Terenuri TOTAL
forestiera Sup. Mij. Inf. Subprod. derivat Sup. Mij. Inf. Sup.+Mij. Inf. nedefinit padure goale
00 5.50 5.50 2
100 100
41 FAGETE PURE 138.11 7.18 145.29 145.29 44
MONTANE 95 5 100 100
42 FAGETE PURE 110.90 59.37 3.92 2.04 1.20 177.43 177.43 53
DE DEALURI 63 33 2 1 1 100 100
51 GORUNETE 1.92 1.92 1.92 1
PURE 100 100 100
TOTAL UP 249.01 61.29 3.92 2.04 1.20 7.18 324.64 5.50 330.14 100
% 77 19 1 1 2 98 2 100
310.30 3.92 2.04 8.38 324.64 5.50 330.14 100
% 95 1 1 3 98 2 100

ϱϭ

755
4.6. Structura fondului de protecţie și producție
Tabelul 4.6.1.
Grupa Clasa de vârstă Clasa de producţie
Supr.
SUP de VII şi
-ha- I II III IV V VI I II III IV V
specii peste
Răş. 5.48 - 0.32 5.16 - - - - 0.13 - - 5.35 -
Fag 216.07 1.32 - 7.66 121.50 8.95 34.95 41.69 - - 172.91 24.81 18.35
“A” Querc. - - - - - - - - - - - - -
codru DT 11.02 2.04 0.75 - 5.87 - 2.36 - - - 6.39 - 4,63
regulat DM - - - - - - - - - - - - -
Total 232.57 3.36 1.07 12.82 127.37 8.95 37.31 41.69 0.13 - 179.30 30.16 22.98
Răş. - - - - - - - - - - - - -
Fag 73.15 - - 8.69 26.38 28.43 - 9.65 - - 43.24 15.93 13.98
“M” Querc. 4.57 - - - 11.30 4.57 - - - - - - 4.57
protecţie DT 14.16 - - 0.97 - 1.89 - - - - 0.97 11.30 1.89
deosebită DM 0.19 - - - - 0.19 - - - - - 0.19 -
Total 92.07 - - 9.66 37.68 35.08 - 9.65 - - 44.21 27.42 20.44
Răş. 5.48 - 0.32 5.16 - - - - 0.13 - - 5.35 -
Fag 289.22 1.32 - 16.35 147.88 37.38 34.95 51.34 - - 216.15 40.74 32.33
Querc. 4.57 - - - 11.30 4.57 - - - - - - 4.57
Total DT 25.18 2.04 0.75 0.97 5.87 1.89 2.36 - - - 7.36 11.30 6.52
U.P. DM 0.19 - - - - 0.19 - - - - - 0.19 -
Total 324.64 3.36 1.07 22.48 165.05 44.03 37.31 51.34 0.13 - 223.51 57.58 43.42
% 100 1 - 7 51 14 11 16 - - 68 18 14
Tabelul 4.6.2.
SPECIA
Specificari - UP
FA CA MO GO DT PAM CI PLT -
Compozitia(%) -
90 6 2 1 1 - - - - 100
Clasa de productie
3.4 4.0 3.9 5.0 3.8 3.0 3.0 4.0 - - 3.4
Consistenta -
0.78 0.88 0.99 0.72 0.82 1.00 1.00 0.58 - 0.79
Varsta medie -
97 63 48 94 80 25 25 60 - 94
(ani)
Cresterea curenta
5.7 5.2 10.9 1.5 4.2 4.7 4.8 - - - 5.7
(mc/an/ha)
Volum mediu
289 176 303 122 201 60 67 121 - - 278
(mc/ha)
Fond lemnos
83569 3650 1658 559 760 26 14 23 - - 90259
(mc)
ϱϮ

În tabelul 4.6.1 se prezintă elementele de structură care caracterizează pădurea

U.P. I Benic .
Suprafaţa arboretelor este constituită din păduri cu rol de protectie şi productie .
A) Proporţia speciilor. Această pădure este alcătuită din specia de bază: fag
(90%).
B) Vârsta medie este de 94 ani.
La SUP A – codru, structura claselor de vârstă este dezechilibrată, cu un
excedent în clasele a-IV-a şi a –VII-a de vârstă şi deficit în celelalte clase de vârstă.
C) Consistenţa medie este de 0,78, mai mica decat cea optimă 0,85.
Pe categorii de consistenţă se prezintă astfel:
- consistenta 0,1-0,3 - 8 %;
- consistenta 0,4-0,6 -9 %;
- consistenţă 0,7-1,0 - 83 %;
D) Amestecul speciilor
Arboretele pure sunt reprezentate de făgete (90%).
E) Modul de regenerare , preponderent este cel din însamantare naturala 64%.
Arboretele provenite din plantatii reprezintă 2%, iar cele din lastari 34%.
F) Vitalitatea arboretelor este în proporţie de 73% normală,27% slabă, fapt ce denotă
că speciile forestiere vegetează în condiţii relativ bune.
G) Clasa de producţie medie este de 3,4.
H ) Volumul mediu la hectar
Volumul arboretelor la hectar este de 288 m3 la SUP A.
I ) Structura arboretelor
În prezent arboretele sunt relativ pluriene în proporţie de 51% (165.98 ha) şi relativ
echiene 49 % (157.59 ha).
În cuprinsul acestei unităţi de protecție și producţie ca urmare a condiţiilor naturale de

vegetaţie, dar şi a modului de gospodărire aplicat acestor păduri în trecut situaţia arboretelor
slab productive şi provizorii este următoarea:
Tabelul 4.7.1.
Nr. Suprafaţa Unităţile amenajistice
Caracterul tipului de pădure
crt. ha % componente
Natural fundamentale de productivitate
1 61.29 87 14A, 15A, 17A, 18D
inferioară
2 Total derivat de productivitate mijlocie 2.04 3 25 B
3 Artificial de productivitate inferiora 7.18 10 21 B
TOTAL 70.51 100
ϱϯ

Suprafaţă arboretelor slab productive, raportată la suprafaţa arboretelor care vegetează în unitatea
de protectie și producţie reprezintă 22%.
CRT U N IT A T I A M E N A J I S T I C E
14 A 15 A 17 A 18 D 26
25 B
21 B

4.8.1. Situaţia sinteticã a factorilor destabilizatori şi limitativi
Factori destabilizatori
S-a constatat apariţia tulpinilor nesănătoase pe 31% din suprafaţă (98,97 ha), cu grad de
intensitate 10 – 20% (58,91 ha/ 18 %; 30 - 50% (40,06 ha) .

Suprafata afectata
NATURA FACTORILOR Total Grade de manifestare
Slaba Moderata Puternica F. puternica Excesiva
% Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha %
Doboraturi de vant (V1 - 4)
Uscare (U1 - 4) 5 16.14 100 1.92 12 14.22 88
Atacuri de daunatori (I1 - 3)
Incendieri (K1 - 3)
Rupturi de zapada si vant (Z1 - 4)
Vatamari de exploatare (E1 - 4)
Vatamari produse de vanat (C1 - 4)
Poluare ( 1 - 4)
Alunecari (A1 - 4)
Inmlastinari (M1 - 3)
Eroziune in suprafata (S1 - 4)
Eroziune in adancime (A1 - 5)
Eroziune total ( 1 - 5)
Roca la suprafata total (R1 - A) 38 122.44 100 13.97 11 83.69 69 7.03 6 17.75 14
din care pe:0.1-0.2S (R1 - 2) 4 13.97 100 13.97 100
0.3-0.5S (R3 - 5) 29 92.64 100 83.69 90 7.03 8 1.92 2
>=0.6S (R6 - A) 5 15.83 100 15.83 100
Tulpini nesanatoase total (T1 - A) 30 98.97 100 25.52 26 33.39 34 38.55 38 1.51 2
din care: 10-20% (T1 - 2) 18 58.91 100 25.52 43 33.39 57
30-50% (T3 - 5) 12 40.06 100 38.55 96 1.51 4
>=60% (T6 - A)
Suprafata fondului forestier : 324.64 Ha

ϱϰ


Tabelul 4.8.2.1.
Natura Intensitate UNITAT I A M E N A J IS T I CE
(U1 - 4) slaba 18 D
Total U1 1 UA 1.92 HA
mijlocie 15 A
Total U2 1 UA 14.22 HA
(R1 - 2) /0,2S 16 B 25 D
Total R2 2 UA 13.97 HA
(R3 - 5) /0,3S 15 A 15 B 15 C 16 C 17 A
/0,4S 25 C 26
/0,5S 18 D
(R6 - A) /0,6S 14 A
(T1 - 2) 10% 18 B 18 D
Total T1 2 UA 25.52 HA
20% 16 D 17 A
(T3 - 5) 30% 15 A 15 B 26
40% 14 B
4.9. Starea sanitară a pǎdurii
Cu ocazia culegerii datelor de teren s-au înregistrat date cu privire la starea de

sǎnǎtate a arboretelor. Astfel, fenomenul de uscare a arboretelor nu a depaşit limitele
normale ale eliminǎrii naturale. În ceea ce priveşte vǎtǎmǎrile produse de insecte sau
ciuperci, s-a constatat ca ele nu depǎşesc limitele normale. De asemenea vǎtǎmǎrile
provocate arborilor cu ocazia efectuǎrii lucrǎrilor de exploatare a pǎdurilor nu sunt
semnificative şi frecvente încadrându-se în limitele normale. Nu s-au semnalat vǎtǎmǎri
produse de vânat prin roaderea tulpinilor şi zdrelirea coajei. Pe ansamblu tinând seama de
observaţiile semnalate mai sus şi de fenomenele evidenţiate la subcapitolul 4.8. putem
concluziona cǎ arboretele acestei unitǎţi vegeteazǎ în conditii normale, starea fitosanitarǎ a
pǎdurii fiind bunǎ.
ϱϱ


Tabel 4.10.1.
Bonitatea staţiunilor Productivitatea arboretelor Diferenţe
Categoria Suprafaţa % Categoria Suprafata % + -
Nat.fund.de prod.sup. - - - -
Partial derivate de prod.sup. - - - -
Superioarǎ 0.13 - Total deriv.de prod.sup. - - - -
Artificiale de prod.sup. 0.13 - - -
TOTAL 0.13 - - -
Nat.fund.de prod.mijlocie 249.01 77 - -
Partial derivate de prod. mijlocie 3.92 1 - -
Mijlocie 256.04 79 Total deriv.de prod.mijlocie 2.04 1 - -
Artificiale de prod.mijlocie 1.07 - - -
TOTAL 256.04 79 - -
Nat.fund.de prod.inf. 61.29 19 - -
Natural fund. subproductive - - - -
Partial derivate de prod. Inf. - - - -
Total deriv.de prod.inf. - - - -
Inferioarǎ 68.47 21 Artificiale de prod.inf. 7.18 2 - -
Tanar nedefinit - - -
TOTAL
68.47 21 - -
Total U.P. 324.64 100 Total general 324.64 100 - -
Prezentarea cadrului natural şi a vegetaţiei forestiere din aceastǎ unitate a fost însoţitǎ de
interpretǎri adecvate, atât în ceea ce priveşte condiţiile speciale de mediu, cât mai ales în ceea
ce priveşte implicaţiile acestora asupra vegetaţiei forestiere, în mod deosebit asupra fagului.
Clima este favorabilǎ atât din punct de vedere al precipitaţiilor ( 650 mm), cât şi a
temperaturilor medii anuale (7,5°C).
Relieful prezintǎ influenţe favorabile prin geomorfologie, pante repezi şi foarte repezi,
soluri superficiale, mijlocii profunde şi profunde.
Clasa de favorabilitate pentru fag este mijlocie din punct de vedere al temperaturii medii
lunare şi a duratei sezonului de vegetaţie şi gradul de saturaţie în baze corespunde unei clase
de favorabilitate mijlocie spre inferioara.
Prin cele prezentate în subcapitolele anterioare se constată că pădurile acestei unităţi de
protectie și producţie valorifică bine potenţialul staţional existent.
ϱϲ

5 STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL – ECONOMICE ALE PĂDURII ŞI A

5.1. Stabilirea funcţiilor social economice şi ecologice ale pădurii

5.1.1. Obiective social economice şi ecologice
Obiectivele social-economice şi ecologice avute în vedere la reglementarea prin actualul

amenajament a modului de gospodărire a pădurilor din această unitate deprotecție și
productie se definesc în raport cu cerinţele generale şi locale ale societăţii faţă de pădure.
Condiţiile naturale şi structurale actuale ale ecosistemelor forestiere limitează gama
obiectivelor economice la producerea de sortimente obişnuite, apte pentru producerea
cherestelei, diverselor materiale pentru construcţii, celuloză, lemn pentru foc.
Sub raportul serviciilor, se impune menţinerea şi realizarea unor ecosisteme forestiere a
căror structură să asigure conservarea echilibrului ecologic al zonei.
Amenajamentul de faţă a detaliat obiectivele amintite la nivel de subparcelă, prin
stabilirea unor ţeluri concrete de protecţie și productie , aşa după cum se prezintă în
continuare pe grupe şi categorii funcţionale.
Pentru realizarea obiectivelor social-economice şi ecologice amintite, amenajamentul a

stabilit funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească pădurile din această unitate de protecție și
productie, prin repartizarea lor pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale în raport cu funcţia
prioritară.
Tabelul 5.1.2.1
Grupa Subgrupa functională Categorie funcţională Suprafaţa
funcţională Cod Funcţia Cod Denumirea Ha %
Pădurile situate pe 92.07 28
stâncării, grohotişuri si
A terenuri cu inclinare peste
35°
Păduri cu funcţii de
2 protecţie a terenurilor şi Păduri situate pe terenuri 108.17 33
solurilor cu substraturi litologice
foarte vulnerabile la
L
eroziune şi alunecări cu
I pante până la 35°
WĂĚƵƌŝĚĞŝŶƚĞƌĞƐƐƚŝŝŶƚŝĨŝĐ Arborete din paduri cu valoare

ĚĞŽĐƌŽƚŝƌĞĂĞĐŽĨŽŶĚƵůƵŝ protectiva pentru interes
ĨŽƌĞƐƚŝĞƌƐŝĂĂůƚŽƌ deosebit incluse in arii de
Q
5 ĞĐŽƐŝƐƚĞŵĞĐƵĞůĞŵĞŶƚĞĚĞ protectie speciala avifaunistica 124.40 39
R
ǀĂůŽĂƌĞĚĞŽƐĞďŝƚĞ in scopul conservarii speciilor
de pasari Natura2000-
ROSPA( TIV )
ROSCI ( TI V)
Total U.P. 324.64 100
ϱϳ

Tabelul 5.1.2.2
Categoria Ţeluri de Suprafaţa
Tipul de categorii funcţionale
funcţională gospodărire ha %
Păduri cu funcţii speciale de protecţie situate în 92.07 28
Tipul II condiţii grele sub raport ecologic, precum şi
2.A Ţeluri de conservare
(T II) arboretele în care nu este posibilă sau admisă
recoltarea de masă lemnoasă
Păduri cu funcţii speciale de protecţie, în care 232.57 72
Tipul
se admit pe lângă grădinărit şi cvasigrădinărit
IV Ţeluri de protectie și
şi alte tratamente, cu impunerea unor restricţii 2.L, 5Q,5R
(T IV) productie
de aplicare
Total U.P. 324.64 100
5.1.3. Subunităţi de producţie sau de protecţie constituite

Având în vedere necesitatea adoptării unor măsuri de gospodărire diferenţiate în raport
cu structura şi calitatea fondului forestier, reglementarea procesului de producţie şi protecţie
s-a făcut în cadrul a două subunităţi de gospodărire şi anume :
- S.U.P. “A” – Codru regulat – sortimente obişnuite – având ca ţel producţia de lemn
pentru cherestea, celuloză şi construcţii – 232.57 ha;
- S.U.P. “M” – Conservare deosebită – având ca ţel conservarea arboretelor – 92.07 ha
(grupa I -2.A.)
Constituirea S.U.P. pe unităţi amenajistice este redată în tabelul 5.1.3.1.
Tabelul 5.1.3.1.
SUP UN IT A T I AMEN AJI S T I C E
16N 17N 18A1 18N 18V 19N 20N
Total Suprafata 5.50 HA Nr. de UA-uri 7
A 14 B 15 B 16 A 16 B 16 C 16 D 16 E 17 A 18 A
18 B 18 C 18 E 19 A 20 A 21 A 21 B 24 25 B
25 C 25 D
M 14 A 15 A 15 C 18 D 20 B 25 A 26
T o t a l UP Suprafata 330.14 HA Nr. de UA-uri 34

5.2.1. Regimul
Ţinând seama de obiectivele economice generale şi de necesitatea folosirii cât mai
corespunzătoare a capacităţii de producţie a arboretelor, s-a menţinut regimul codru, adoptat şi
la amenajarea precedentă. Acesta asigură condiţii pentru realizarea de sortimente diversificate
şi valoroase şi pentru creşterea eficienţei financiare, prin reducerea cheltuielilor de regenerare.
ϱϴ

5.2.2 Compoziţia ţel

Definirea structurii de viitor a arboretelor în funcţie de compoziţie, are ca fundament
condiţiile naturale specifice şi ecotipurile adaptate la condiţiile specifice. Indiferent pentru care
stadiu de dezvoltare a arboretelor se stabileşte compoziţia, amenajamentul optează pentru
păstrarea speciilor de bază specifice zonei (fagul) în proporţie de 60-70% , şi realizarea unor
amestecuri cu participarea paltinului de munte, cireşului, bradului.
Potrivit compoziţiei ţel stabilită în schema ecologică pentru fiecare tip de pădure în parte,
s-a trecut la calcularea compoziţiei ţel pe subunitatea de gospodărire şi pe unitatea de protecție
și productie pe care le prezentăm în tabelul următor.
Tabelul 5.2.2.1
Tip Tip Supra- Specia
S.U.P. Compoziţia ţel
staţiune pădure faţa FA GO CI PAM MO BR LA PI
4331 4151 6Fa3Mo1La 7.18 4.31 - - - 2.15 - 0.72 -
4420 4114 6Fa3Br1Pam 81.12 48.67 - - 8.11 - 24.34 - -
5231 4241 6Fa3Mo1La 26.21 15.73 - - - 7.86 - 2.62 -
“A”
5242 4212 8Fa1Pam1Ci 118.06 94.45 - 11.80 11.81 - - - -
Total 232.57 163.16 - 11.80 19.92 10.01 24.34 3.34 -
% 100 70 - 5 9 4 10 2 -
Compoziţia actuală 93FA4CA2MO1DT
4420 4114 6Fa3Br1Pam 56.99 34.19 - - 5.70 - 17.10 - -
5131 5151 6Go2Ci2Pi 1.92 - 1.15 0.39 - - - - 0.38
5221 4261 7Fa2Pam1Ci 30.05 21.04 - 3.00 6.01 - - - -
“M” 5231 4241 6Fa3Mo1La 3.11 1.87 - - - 0.93 - 0.31 -
Total 92.07 57.10 1.15 3.39 11.71 0.93 17.10 0.31 0.38
% 100 62 1 4 13 1 19 - -
Compoziţia actuală 79FA13CA5GO3DT
Total 324.64 220.26 1.15 15.19 31.63 10.94 41.44 3.65 0.38
Total U.P. % 100 68 - 5 10 3 13 1 -
Compoziţia ţel 68FA13BR10PAM5CI3MO1LA
Compoziţia actuală 90FA6CA2MO1GO1DT
Compoziţia actuală este : 90FA6CA2MO1GO1DT

Compoziţia ţel este : 68FA13BR10PAM5CI3MO1LA
Pentru S.U.P. “A”, compoziţia ţel este : 70FA5Ci9PAM4MO10BR2LA
Pentru S.U.P. “M”, compoziţia ţel este :62FA19BR13PAM4CI1GO1MO
5.2.2. Tratamentul
Îndeplinirea funcţiilor atribuite arboretelor impune realizarea unei structuri tipice sub
raportul distribuţiei arborilor pe categorii dimensionale şi în spaţiu. Pentru arboretele din
această unitate de protecție și productie, destinate protectiei și producţiei de lemn gros, se
impune conducerea spre structuri diversificate, amestecate, relativ pluriene. Se vor evita
intervenţiile prin care se dezgoleşte solul şi nu se asigură permanenţa pădurii, promovându-se
cu precădere regenerarea naturală.
ϱϵ

S-a adoptat tratamentul tăierilor progresive in fagete.

În arboretele care nu constituie obiectul recoltării de masă lemnoasă (S.U.P. “M”), s-au
prevăzut tăieri de igienă şi tãieri de conservare.
Acest element de caracterizare a structurii optime, s-a definit pentru pădurile tratate în
codru regulat prin vârsta exploatabilităţii de protecţie pentru arboretele pentru care se
organizează producţia din grupa I-a funcţională. Stabilirea sa la nivelul arboretelor s-a
realizat potrivit reglementărilor tehnice în vigoare, în funcţie de compoziţia, productivitatea,
starea de sănătate şi urgenţa de regenerare a arboretelor.
Vârsta medie a exploatabilitaţii pe unitatea de producţie este de 109 ani.
5.2.4. Ciclul
În raport cu vârsta medie a exploatabilităţii rezultate, ciclul de producţie adoptat este de

110 ani pentru arboretele din S.U.P. “A”. El corespunde formaţiilor forestiere componente
ale unităţii de gospodărire. Ciclul anterior a fost tot de 110 ani.
ϲϬ

6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI MĂSURI

DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE

6.1.1. Reglementarea procesului de producţie la S.U.P.”A”-codru regulat
6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare
Fiindcă unitatea este cu deficit de arborete exploatabile, indicatorul de posibilitate prin

intermediul creşterii indicatoare se calculează cu relaţia:
P = m x Ci
în care : Ci – creşterea indicatoare, reprezentând creşterea curentă a arboretelor din
subunitatea de producţie calculată în raport cu compoziţiile, claselor de producţie şi
consistenţa (densităţile) reale ale arborilor şi luarea în considerare a unei structuri
caracterizate prin clase de vârstă cu întinderi egale;
m – reprezintă un factor modificator dedus în raport cu volumele de masă lemnoasă
exploatabile în primele perioade ale ciclului(10 ani, 20 ani, 40 ani, 60 ani);
În funcţie de volumul arboretelor posibil de exploatat în aceste perioade de timp (la care
se adaugă cresterea producţiei lor la jumătatea perioadei considerate), ţinând seama de
tratamentele aplicateşi perioada de regenerare adoptată se determină:
VD – volumul de masă lemnoasă posibil de recoltat în primii 10 ani plus creşterea
producţiei principale pe 5 ani…………………. 7232 m.c.;
VE – volumul de masă lemnoasă posibil de recoltat în primii 20 ani plus creşterea
producţiei principale pe 10 ani…………… 14979 m.c.;
VF – volumul de masă lemnoasă posibil de recoltat în primii 40 ani plus creşterea
producţiei principale pe 20 ani……………73056 m.c.;
VG – volumul de masă lemnoasă posibil de recoltat în primii 60 ani plus creşterea
producţiei principale pe 30 ani……………78977 m.c.
Pe baza acestor volume se stabileşte valoarea unui parametru Q, determinat de
situaţie, cu relaţia : Q = (20Ci + Δm)/20Ci, în care :
Ci – creşterea indicatoare;
Δm – minima dintre diferenţele :
ΔD1=VD-10Ci; ΔD2=VE-20Ci; ΔD3= VF-40Ci şi ΔD4= VG-60Ci, corespunzătoare
perioadei de timp de 10, 20, 40 şi respective 60 de ani. În cazul în care Q este mai mic sau
egal cu 1, în speţă Q este 0,96, subunitatea de protectie prezintă deficit de masă lemnoasă
exploatabilă în fiecare perioadă în care valoarea lui Δm este negativă.
În cazul unităţii cu deficit de arborete exploatabile, cazul de faţă, factorul
modificator “m” este egal cu minima dintre rapoartele: VD/10, VE/20, VF/40 VG/60. Ca
urmare posibilitatea depinde numai de valoarea masei lemnoase posibil de recoltat în
perioadele de timp considerate. În cazul de faţă minima rapoartelor este VE/20.
Valorile volumelor calculate şi a parametrilor uzitaţi sunt redate în tabelul urmator.
ϲϭ

Tabelul 6.1.1.1.1.1.
Specia FA CA MO DT PAM CI
CI 684 18 28 3 1 1 735
V1 7232
V11 1890 1890
V12
V13 15649 376 16025
V14
V2 14979
V21 1902 1902
V22 19239 376 19615
V23
V3 21528
V31 21152 376 21528
V32
V4 51092 381 56 51529
V5 71155 1516 58 327 73056
V6 74782 1555 2308 332 78977
DD1 -236
DD2 279
DD3 -522
DD4 22130
DD5 36305
DD6 34877
DM -522
Q 0.96
V1/10 723
V2/20 749
V3/30 718
V4/40 1288
V5/50 1461
V6/60 1316
POSIB. 718
A: M:
CICLUL 110 Ani
SUPRAFATA TOTALA 232.57 Ha
SUPRAFATA IN GR.I FUNCTIONALA 232.57 Ha
SUPRAFATA IN GR.II FUNCTIONALA Ha
ϲϮ

6.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă
a) Analiza structurii claselor de vârstă
Tabelul 6.1.1.2.1.
Clase de vârstă Clasa de
Specificări VII şi vârstă
I II III IV V VI Total
peste normală
Suprafaţa 3.36 1.07 12.82 127.37 8.95 37.31 41.69 232.57 42.28
% 1 - 6 55 4 16 18 100 18
Analizând structura fondului de producţie pe clase de vârstă la un ciclu de 110 ani şi la o

clasă de vârstă normală de 42,28 ha, rezultă o repartiţie neechilibrată a suprafeţelor pe clase de
vârstă, cu excedent în clasa a-IV-a şi un deficit în celelalte clase de vârstă.
b) Constituirea suprafeţelor periodice – având în vedere cele menţionate mai sus, la ciclul
de 110 ani şi o clasă de vârstă normală de 42,28 ha s-au constituit 4 suprafeţe periodice, trei de
30 de ani şi una de 20 de ani.
Suprafaţa periodică I în suprafaţă de 75.08 ha – a fost încadrată în arborete exploatabile din
clasele a VI-a şi a VII-a de vârstă.
c) Determinarea indicatorului de posibilitate prin procedeul:

d1) Deductiv
SP I SP II SP III SP IV SP V
Clasa V+5Cr Supr
S Volum Creş Supr
de Supr Supr
Ha m³ -tere Supr
vârstă Ha Vi/30 Vk/20 Vj/10 (ha) (ha) (ha ) (ha )
I 3.36 104 18 - - - - - - 3.36

II 1.07 65 7 - - - - - - 1.07
III 12.82 3507 115 - - - - - - 12.82
IV 127.37 42786 999 - - - - 50.56 63.42 13.39
V 8.95 3356 48 - - - - 8.95 - -
VI 37.31 9047 108 33.39 8689 - - 3.92 - -
VII 41.69 8166 61 41.69 452 6072 1947 - - -
Total 232.57 67031 1356 75.08 9141 6072 1947 63.43 63.42 30.64
Normal (ha 42.29 63.42 63.43 63.42 42.29
Diferenţe (ha) +11.66 -11.65
P1 = Vj/10 + Vk/20 + Vi/30= 305+304+195= 804 m.c/an.
ϲϯ

d2) Procedeul inductiv – se bazează pe însumarea volumelor posibil de extras în primul

deceniu, calculat pe teren în baza indicilor procentuali de recoltare din fiecare arboret
exploatabil, stabilit în raport cu mărimea perioadei de regenerare, numărul de intervenţii şi
periodicitatea.
P2 = 742 m³/an
ani Total În m³
m³ dec. I
14 B 1,51 452 0.7 30 3 1 T.progres(insam) 136
15 B 21.22 6072 0.6 20 2 1 T.progres( p.lum) 2732
16 D 7.18 2623 0.7 30 3 1 T.progres(insam) 787
17A 26.21 6066 0.7 30 3 1 T.progres(insam) 1820

TOTAL 75.08 17160 7422

Tabelul 6.1.1.3.1.
METODA DE CALCUL
Ci (m.c.) 735 SP normală (ha) 42,28
VD 7232 Perioada I (ani) 30
VE 14979 SP I (ha) 75.08
VF 51529 Perioada II (ani) 20
VG 78977 SP II (ha) 63.43
Volumul arboretelor
Q 0.96 20542
exploatabile
m - P inductiv 742
P deductiv 803
P1 =718 m³/an P2 = 742 m³/an
POSIBILITATEA ADOPTATĂ P = 718 m³/an
Definitivarea mărimii posibilităţii de produse principale s-a făcut comparând valorile

indicatorilor de posibilitate, obţinuţi prin cele trei procedee de calcul, adoptându-se în final
posibilitatea rezultată prin procedeul creşterii indicatoare. Posibilitatea adoptată este de 718
m³/an.
Aceastã valoare asigurã continuitatea recoltãrii ei pe o perioadã de 60 de ani. Valoarea
posibilitãţii anuale a fost analizatã şi adoptatã la Conferinţa a-II-a de amenajare, în procesul
verbal al acestei conferinţe fiind trecute şi u.a. din care se va recolta acest volum
Indicele de recoltare din produse principale este de 2.2 m.c./an/ha (mai mic decât indicele
de creştere curentă – 5.7 m.c./an/ha).
ϲϰ

Posibilitatea adoptatǎ de 718 m³/an reprezintǎ ceea ce efectiv pot da pǎdurile din aceastǎ
unitate de productie, produse principale, evitând dezgolirea solului pe suprafeţe mari,
concomitent cu promovarea în culturǎ a speciilor celor mai valoroase, prin regenerare naturalǎ.
6.1.1.4. Recoltarea posibilitǎţii

Tabel 6.1.1.4.1.
Volum
Urgenţa Volum
Suprafata de
Enumerare u.a. total
-ha- extras
-mc-
-mc-
26 15 B 21.22 6072 2441
34 14 B,16 D,17 A,18 C 53.86 11088 4747
Total 75.08 17160 7188
Arboretele prinse în planul decenal au fost introduse la tãiere în funcţie de urgenţa de regenerare.
Regenerarea completǎ a arboretelor se va realiza în cadrul unei perioade de regenerare
cuprinse între 10 si 30 ani. Numǎrul de intervenţii variazǎ în funcţie de durata perioadei de
regenerare şi de structura actualǎ a arboretelor, între 1 si 3. În cazul arboretelor de fag, prevǎzute
la tǎieri progresive, condiţiile staţionale permit derularea în bune condiţiuni a procesului de
regenerare naturalǎ.
In u.a. 18 C cu consistenta 0.2 s-a propus o taiere progresiva de racordare cu ingrijirea
semintisului instalat dupa taierile anterioare.In u.a.15 B in care s-a facut taierea de insamantare
am propus taierea progresiva de punere in lumina a semintisului instalat, taiere ce consta in
largirea ochiurilor create la prima taiere in vederea extinderii suprafetei de regenerat natural. In
celelalte u.a ( 14 B, 16 D, și 17 A) am propus prima taiere progresiva de insamantare ce va
consta in deschiderea ochiurilor de regenerare urmand ca taierile sa fie continuate apoi in
deceniile viitoare. Tabel 6.1.1.4.2.
Suprafata de Volum de extras Posibilitatea pe
Tratamentul parcurs(ha) (mc) specii (mc)
Totalã Anualã Total Anual FA
Taieri progresive 75.08 7.51 7188 718 718
Total 75.08 7.51 7188 718 718
6.1.1.5. Prognoza posibilitǎţii

Tabel 6.1.1.5.1
Prognoza posibilitatii de produse principale SUP: A
Actuala amenajare Dupa 10 ani Dupa 20 ani Dupa 30 ani
V1 7232 V1' 7629 V1'' 6828 V1''' 29999
V2 14979 V2' 14178 V2'' 36829 V2''' 51525
V3 21528 V3' 44179 V3'' 58355 V3''' 57447
V4 51529 V4' 65705 V4'' 64277 V4''' 59943
V5 73055 V5' 71627 V5'' 66773 V5''' 59943
V6 78977 V6' 74123 V6'' 66773 V6''' 60315
Q 1.0 Q' 1.0 Q'' 0.9 Q''' 2.1
m 1.0 m' 1.0 m'' m''' 1.1
P 718 P' 735 P'' 683 P''' 843
ϲϱ

6.2. Mǎsuri de gospodǎrire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie

6.2.1. Mǎsuri de gospodǎrire a arboretelor din tipul II de categorii funcţionale
În aceastǎ subgrupǎ funcţionalǎ se încadreazǎ “ Pǎdurile cu funcţii speciale de protecţie a

solului”. Arboretele cu funcţii speciale de protecţie de intensitate ridicatǎ, respectiv cele
încadrate în categoria funcţionala 2.A (92.07 ha) au fost trecute în regim de conservare
deosebitǎ şi au fost constituite în subunitatea de protecţie de tip ”M”, în suprafaţã de 92.07 ha, în
care nu se executã tãieri de produse principale.
Pǎdurile din aceste subunitate de protecţie au o structurǎ corespunzătoare pentru
îndeplinirea ţelurilor atribuite, atât sub raportul speciilor (79FA13CA5GO3DT) cât şi al vârstelor
(vârsta medie 88 ani) cu o amplitudine la clasa a-IV-a şi o consistentǎ de 0,80. În aceste
condiţii se poate considera cǎ funcţiile care li s-au atribuit vor fi indeplinite în bune condiţii.
În gospodǎrirea lor se va urmǎri realizarea de arborete cu structuri cât mai apropiate de cele
ale pǎdurilor naturale cu ameliorǎrile ce se impun sub raportul funcţiilor de protecţie atribuite
fiecarui arboret.
În gospodǎrirea acestor pǎduri, tǎierile de îngrijire vor avea o intensitate relativ redusǎ iar
la înclinǎri mai mari ale terenului se vor executa numai tǎieri de igienǎ. Eventualele tǎieri se vor
face cu adoptarea unor tehnologii ecologice care sǎ nu prejudicieze stabilitatea solului.
Situatia sinteticǎ a “Planului lucrãrilor de conservare” se redǎ în tabelul urmǎtor:

Tabel 6.2.1.1.
Suprafaţa de parcurs Volum de extras Volumul anual de recoltat pe specii
S.U.P. -ha- -mc- -mc-
TOTALǍ ANUALǍ TOTAL ANUAL TOTAL GO FA CA -
“M” 11.57 1.16 386 39 39 2 37 - -
Conform art. 25, alin. (3) din legea 46/2008 – Codul Silvic, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, în vederea cuantificării volumului de lemn nerecoltat ca urmare a
instituirii măsurilor de protecţie, pentru pădurile încadrate în grupa I funcţională, pentru
care nu se reglementează procesul de producţie lemnoasă, calculul se va face în
conformitate cu prevederile H.G. 447/2017.
Pentru calculul compensaţiilor se foloseşte următoarea relaţie:
C = S x vn
În relaţia de mai sus, simbolurile folosite au următoarele semnificaţii:
a) C – valoarea compensaţiei care se acordă;
b) S – suprafaţa terenului pentru care se solicită acordarea de compensaţii pentru
funcţiile de protecţie (TII), exprimată în hectare;
c) vn – volumul mediu anual nerecoltat pe hectar utilizat pentru calculul compensaţiilor.
Volumul mediu anual nerecoltat pe hectar utilizat pentru calculul compensaƜiilor în
cazul arboretelor încadrate în tipul II de categorii funcționale (TII) este de 1,97
mc/an/ha.
Suprafaţa terenului pentru care se solicită acordarea de compensaţii este de 92.07 ha,
rezultând o compensatie anuală de 181 mc.
ϲϲ

6.3. Lucrǎri de îngrijire şi conducere a arboretelor

Planul lucrǎrilor de îngrijire a arboretelor s-a întocmit potrivit normelor în vigoare,
fǎcându-se propuneri pentru prima intervenţie sau a doua dupǎ caz, în arboretele care au
consistenţa 0,9 – 1,0 şi sunt tinere.
Planul lucrǎrilor de îngrijire a arboretelor pe categorii de lucrǎri şi unitǎţi amenajistice,
este redat în partea a II-a, în evidenţa 12.3., însoţitǎ de o recapitulare adecvatǎ. Planul este
structurat pe drumuri existente, la nivelul cǎrora sunt determinate şi resursele de masǎ lemnoasǎ,
fiind un instrument în planificarea lucrǎrilor.
În continuare se prezintǎ evidenţa sinteticǎ a lucrǎrilor de îngrijire care fac obiectul acestui
plan, însoţita de structura pe specii a posibilitǎţii corespunzatoare fiecarei lucrǎri.
Tabel 6.3.1.
Posibilitatea anualǎ pe specii
Tipul Suprafata Volum
Specificǎri -mc-
functional
Totalǎ Anualǎ Total Anual MO FA GO CA CI PAM DT PLT
II - - - - - - - - - - - -
Degajǎri III-VI 1.32 0.13 - - - - - - - - - -
TOTAL 1.32 0.13 - - - - - - - - - -
II - - - - - - - - - - - -
Curǎţiri III-VI - - - - - - - - - - - -
TOTAL - - - - - - - - - - - -
II 47.34 4.73 1369 137 - 111 - 24 - - 2
Rǎrituri III-VI 116.55 11.66 3709 371 23 334 - 11 - - 3 -
TOTAL 163.89 16.39 5078 508 23 445 - 35 - - 5 -
II 47.34 4.73 1369 137 - 111 - 24 - - 2
Produse III-VI 116.55 11.66 3709 371 23 334 - 11 - - 3 -
secundare
TOTAL 163.89 16.39 5078 508 23 445 - 35 - - 5 -
Tǎieri de
TOTAL 46.16 46.16 397 40 - 34 3 2 - - 1 -
igienǎ
Rǎrituri - posibilitatea de rǎrituri a fost stabilitǎ în baza unor indici de recoltare bine
adoptaţi cerinţelor arboretelor care la o vârsta medie de 70 ani, trebuiesc parcurse cu rǎrituri
moderate. Pornind de la acest considerent tehnic, intensitatea preconizatǎ se situeazǎ la 31
m.c./ha.
Pe toată suprafaţa de parcurs cu rărituri se va executa o singură intervenţie.
Indicele de recoltarea din produse secundare calculat prin raportarea cuantumului curǎţiri-
rǎrituri la suprafaţa în producţie este de 1.6 mc/an/ha, reprezentând 28% din creşterea curentǎ.
Ocolul silvic va executa lucrǎri de îngrijire a arboretelor în afara planului tǎierilor de
îngrijire ori de câte ori sunt necesare, motivat de starea din acel moment a arboretelor.
Posibilitatea de produse secundare pe volum este orientativǎ dar trebuie parcurse cu tǎieri
de îngrijire toate suprafeţele stabilite în planul lucrǎrilor de îngrijire.
ϲϳ

6.4. Volumul total posibil de recoltat

( produse principale+conservare+produse secundare)
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra gestiunii fondului forestier lemnos, prezentǎm
în continuare volumul total posibil de recoltat (produse principale+conservare+ produse
secundare)
Tabel 6.4.1.
Tipul Posibilitatea anualǎ pe specii
Speci- Suprafaţa Volum
func- -mc-
ficǎri
ţional Totalǎ Anualǎ Total Anual MO FA GO CA CI PAM DT PLT
Produse
III-VI 75.08 7.51 7188 718 - 718 - - - - - -
principale
Tǎieri de
II 11.57 1.16 386 39 - 37 2 - - - - -
conservare
II 47.34 4.73 1369 137 - 111 - 24 - - 2
Produse III-VI 116.55 11.66 3709 371 23 334 - 11 - - 3 -
secundare
Total 163.89 16.39 5078 508 23 445 - 35 - - 5 -
II 58.91 5.89 1755 176 - 148 2 24 - - 2 -
Total III-VI 191.63 19.17 10897 1089 23 1052 - 11 - - 3 -
Total 250.54 25.06 12652 1265 23 1200 2 35 - - 5 -
Tǎieri de igienǎ 46.16 46.16 397 40 - 34 3 2 - - 1 -
Total general 296.70 71.22 13049 1305 23 1234 5 37 - - 6 -
6.5. Lucrǎri de ajutorarea regenerǎrii naturale şi de împǎdurire

Prin elaborarea acestui plan se urmǎreşte introducerea în producţie a terenurilor destinate
împǎduririi şi regenerǎrii, cu specii forestiere indicate din punct de vedere economic şi ecologic,
acordându-se prioritate promovǎrii regenerǎrii naturale a speciilor autohtone valoroase (fag,
paltin, cireş). Pornind de la aceastǎ premizǎ ”Planul lucrǎrilor de ajutorarea regenerǎrii naturale
şi de împǎduriri”, a fost structurat pe 5 capitole şi anume:
A. Lucrǎri necesare pentru asigurarea regenerǎrii naturale;
B. Lucrǎri de regenerare;
C. Completǎri în arborete care nu au închis starea de masiv;
D. Îngrijirea culturilor tinere;
E. Împǎduriri în terenuri cu condiţii extreme.
O sintezǎ a lucrǎrilor de ajutorarea regenerǎrii naturale şi de împǎdurire pe cele 5 capitole,
pe categorii de lucrǎri, simboluri şi suprafete se redǎ în tabelul 6.5.1.
Tabelul 6.5.1.
Simbol Categoria de lucrãri Suprafaţa
A. LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII NATURALE 10.00
A.1 Lucrãri de ajutorarea regenerãrii naturale -
A.1.1. Strângerea şi îndepãrtarea litierei groase -
A.1.2. Îndepãrtarea humusului brut -
A.1.3. Distrugerea şi îndepãrtarea pãturii vii -
A.1.4. Mobilizarea solului
A.1.5. Extragerea subarboretului -
A.1.6. Extragerea seminţişului şi tineretului neutilizabil existent -
A.1.7. Provocarea drajonãrii la arboretele de salcâm
ϲϴ

Simbol Categoria de lucrãri Suprafaţa

A.2 Lucrãri de îngrijire a regenerãrii naturale -
A.2.1. Receparea seminţişurilor sau tinereturilor vãtãmate 10.00
A.2.2. Descopleşirea seminţişurilor 10.00
A.2.3. Inlãturarea lãstarilor care copleşesc seminţişurile şi drajonii -
B. LUCRĂRI DE REGENERARE 3.79
B.1. Împãduriri în terenuri goale din fondul forestier -
B.1.1 Împãduriri în poieni si goluri -
B.1.2. Împãduriri în terenuri degradate -
Împãduriri în terenuri dezgolite prin calamitãţi naturale(incendii, doborâturi de vânt
B.1.3. -
sau zãpadã, uscare, etc.)
B.1.4. Împãduriri în terenuri parcurse anterior cu tǎieri rase neregenerate -
B.2. Împãduriri în terenuri parcurse sau prevǎzute a fi parcurse cu tǎieri de regenerare -
B.2.1. Împãduriri dupǎ tǎieri grǎdinǎrite -
B.2.2. Împãduriri dupǎ tǎieri cvasigrǎdinǎrite -
B.2.3. Împãduriri dupǎ tǎieri progresive 3.79
B.2.4. Împãduriri dupǎ tǎieri succesive -
B.2.5. Împãduriri dupǎ tǎieri de conservare -
Împãduriri în golurile din arboretele parcurse sau prevǎzute a fi parcurse cu tǎieri
B.2.6. -
în crâng
B.2.7. Împãduriri dupa tǎieri rase la molid şi plop e.a. -
Împãduriri în suprafeţele parcurse sau prevǎzute a fi parcurse cu tǎieri de înlocuire
B.3. -
a arboretelor necorespunzǎtoare
B.3.1. Împãduriri dupǎ înlocuirea arboretelor derivate (substituiri) -
B.3.2. Împãduriri dupǎ înlocuirea arboretelor slab productive -
Împãduriri dupǎ înlocuirea arboretelor necorespunzǎtoare din punct de vedere
B.3.3. -
staţional
Împãduriri pentru ameliorarea compoziţiei şi consistenţei (dupǎ reconstrucţia
B.3.4. -
ecologicǎ)
C.1. COMPLETĂRI ÎN ARBORETELE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV -
C.2. Completǎri în arboretele tinere existente -
C. Completǎri în arborete nou create(20%) 0.76
D. ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE 27.30
D.1. Îngrijirea culturilor tinere existente 27.30
D.2. Îngrijirea culturilor tinere nou create -
E. ÎMPĂDURIRI ÎN TERENURI CU CONDIŢII EXTREME -
6.6. Refacerea arboretelor slab productive şi înlocuirea celor cu compoziţii

necorespunzǎtoare
Aşa cum s-a arǎtat şi la capitolul 4.7.- suprafaţa totalǎ a acestor arborete însumezǎ 70.51
ha, iar dinamica refacerii acestor arborete se prezintǎ în tabelul urmǎtor:
Din datele înscrise în tabelul de mai jos rezultǎ cǎ din cele 70.51 ha – 9.22 ha sunt la
rărituri, iar pentru 33.16 ha nu este cazul deocamdată pentru refacere, fiind prevăzute cu tăieri de
igienă.
Arboretele natural fundamentale de productivitate inferioară (68.47 ha) vegetează pe
staţiuni de bonitate inferioară, deci pentru ele nu se recomandă refacerea deoarece arboretul nou
creat va fi tot de productivitate inferioară.
ϲϵ

Tabel 6.6.1.
Arborete de
Arborete din tipurile III de categorii functionale
Caracterul tipul II
Supr
actual al Tǎieri cu regenerare Tǎieri
afata Tǎieri rase Tǎieri în crâng Tǎieri
tipului de naturalǎ din sǎmânţa
-ha- Cura Rarituri
de
de
pǎdure tiri Alte Alte Dec Alte conse
Dec.I Dec.II Dec.I Dec.II Dec.I igienǎ
dec. dec. .II dec. rvare
Natural
fundamentale
de 61.29 - - 26.21 - - - - - - - - 1.92 33.16
productivitate
inferioara
Total derivat de
2.04
productivitate 2.04 -
mijlocie
- - - - - - - - - - -
Artificial de
productivitate 7.18 - 7.18 - - - - - - - - - - -
inferioara
TOTAL 70.51 - 9.22 26.21 - - - - - - - - 1.92 33.16
% 100 - 13 37 - - - - - - - - 3 47
6.7. Mǎsuri de gospodǎrire a arboretelor afectate de factori destabilizatori

Situaţia arboretelor afectate de factori destabilizatori şi limitativi este prezentatǎ în
subcapitolul 4.8., iar “ Situaţia sintetica a factorilor limitativi şi destabilizatori” în tabelul 4.8.1.
Mǎsurile de gospodǎrire a acestor arborete se vor reda în tabelul de mai jos. Arboretele afectate
cu intensităţi slabe, din cazul suprafeţei luatã în studiu, nu prezintã un pericol real de
destabilizare.
Tabelul 6.7.1.
Natura Grad LP1 UNITATI A M E N A J IS T I C E
(U1 - 4) U1 TC 18 D
U2 46 15 A
(R1 - 2) R2 48 25 D
P0 16 B
(R3 - 5) R3 46 15 A
48 15 C 16 C
ϳϬ

P1 17 A
P2 15 B
R4 46 26
P0 25 C
R5 TC 18 D
(R6 - A) R6 46 14 A
(T1 - 2) T1 48 18 B
TC 18 D
T2 P1 16 D 17 A
(T3 - 5) T3 46 15 A 26
P2 15 B
T4 P1 14 B
Natura Grad LP1 U N I T A T I A M E N A J IS T I CE

7. Valorificarea superioarǎ a altor produse ale fondului forestier în afara

lemnului
7.1. Potenţialul cinegetic
Sub raport cinegetic suprafata U.P. I Benic face parte din fondul de vânǎtoare 24 Galda,
administrat privat. Vânatul principal este cǎpriorul şi mistreţul. Ca vânat secundar mai existǎ
vulpi,iepuri, viezuri, pisici sǎlbatice, etc.
ϳϭ

Protecţia vǎnatului trebuie realizatǎ împotriva rǎpitoarelor, a bolilor şi a braconajului.

Dintre rǎpitoarele cu pǎr, trebuie combătute lupul, vulpea, pisicile sǎlbatice, etc; mijloacele de
combatere fiind arma, otrava sau capcana. Nu se va elimina complet vânatul rǎpitor, acesta
având un rol important în pǎstrarea echilibrului biologic. Se va urmǎri cu precǎdere, prevenirea
bolilor vânatului, cunoscând cǎ actiunea de combatere a bolilor este mai dificil de realizat, datâ
fiind starea de sǎlbǎticie a vânatului. O atenţie deosebitǎ trebuie acordatǎ cazurilor de rabie,
posibile de apǎrut în rândul rǎpitoarelor cu pǎr ( vulpi, lupi ) şi deosebit de periculoase prin
urmǎrile lor, precum şi a pestei porcine la efectivele de mistreţi.
7.2. Potenţialul salmonicol
În cadrul U.P. I Benic nu existǎ ape care sǎ fie constituite într-un fond de pescuit. Vǎile din
aceastǎ unitate de protectie și producţie nu au un potential salmonicol ridicat, nefiind populate
cu salmonide.
7.3. Produse accesorii
În afara produselor lemnoase, pădurea este şi o sursă de produse nelemnoase.

Recoltele din aceste produse înregistrează variaţii anuale, determinate de condiţiile climatice
şi cererea pieţei. În cadrul U.P. Benic se poate organiza recoltarea de ciuperci comestibile,
pondere având ghebele şi gălbiorii.
8. Protecţia fondului forestier
8.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zǎpadǎ
Datoritǎ structurii ecosistemelor forestiere şi condiţiilor climatice, producerea

doborâturilor şi rupturilor de vânt sau de zǎpadǎ este sporadicǎ.
Pornind de la premiza cǎ daunele produse de vânt şi zǎpadǎ au şi cauze care nu pot fi
evitate (viteza vântului, relief, caracteristicile solului) amenajamentul de faţǎ a preconizat
mǎsuri menite sǎ modifice şi sǎ îndrume structura arboretelor, spre o stare echilibratǎ, cât mai
aproape de ecosistemul natural.
Principalele mǎsuri preconizate s-au care trebuie urmǎrite sunt:
-crearea de arborete amestecate, în care speciile rezistente la vânt şi zǎpadǎ sǎ fie 20-
30% din compoziţia arboretelor;
-promovarea regenerǎrii naturale menite sǎ asigure diversitatea geneticǎ;
-menţinerea de arborete diversificate;
-parcurgerea arboretelor cu tǎieri de îngrijire adecvate, cu intensitǎţi mai mari în
tinereţe şi moderate-slabe la vârsta de 45-70 ani, concomitent cu promovarea arborilor cu
indici de zvelteţe subunitari;
-evitarea acţiunilor care favorizeazǎ formarea putregaiului de rǎdǎcinǎ şi tulpinǎ
(exploatǎri, pǎşunat, s.a.)
-formarea de liziere rezistente, cu înrǎdǎcinǎri puternice şi coroane bine dezvoltate.
ϳϮ


Pentru prevenirea în continuare a apariţiei incendiilor reţinem recomandǎrile de a se
amenaja locuri de fumat şi de a se monta plǎcuţe de avertizare în acest sens.
O grijǎ specialǎ se va acorda lucrǎrilor de curǎţire a pǎşunilor şi fâneţelor din
apropierea fondului forestier sau din teritoriul acestuia (terenuri afectate gospodǎririi
pǎdurilor ) urmǎrindu-se ca cei care le executǎ sǎ fie instruiţi în mod adecvat. Este necesar
ca arderea resturilor vegetale de pe pǎşunile şi fâneţele din apropierea fondului forestier, sǎ
fie supravegheate îndeaproape, sǎ se facǎ de preferinţǎ în prezenţa personalului silvic de
pazǎ, respectându-se cu stricteţe distanţele legale faţǎ de liziera pǎdurii. În acelasi timp se
impune o bunǎ organizare a tuturor activitǎţilor din pǎdure (curǎţiri, degajǎri, colectarea
fructelor de pǎdure şi ciupercilor) cu instruirea corespunzǎtoare şi supravegherea strictǎ a
muncitorilor.
În zonele expuse perioade mai îndelungate la uscǎciune, cum sunt terenurile degradate,
expoziţiile sudice ale versanţilor se vor executa fâşii de minim sanitar pe porţiunile limitate
de pǎşuni şi fâneţe. Acestea trebuie sǎ fie întreţinute periodic.
8.3. Protecţia împotriva bolilor şi dǎunǎtorilor
Dupǎ cum s-a arǎtat în subcapitolul 4.9. “Starea fitosanitarǎ a pǎdurii” în aceastǎ
unitate nu s-au semnalat atacuri în masǎ de dǎunǎtori, care sǎ depǎşeascǎ limitele normale.
Totuşi pentru a se asigura protecţia fondului forestier împotriva acestora , se vor întreprinde
o serie de mǎsuri care sǎ asigure prevenirea lor şi dacǎ se produc, sǎ se poata trece la
combaterea lor.
Ca mǎsuri preventive se recomandǎ:
- extragerea permanentǎ a exemplarelor uscate precum şi a celor la care uscarea a
început;
- extragerea imediatǎ a exemplarelor doborate de vânt sau zǎpadǎ;
- evacuarea rapidǎ a materialului uscat;
- evitarea rǎnirilor trunchiurilor sǎnǎtoase în timpul exploatǎrii materialului pus în
valoare, ce se extrage;
- conservarea arboretelor de tip natural, relativ pluriene, etajate şi amestecate şi
aplicarea de tratamente pentru realizarea unor astfel de arborete;
- promovarea speciilor forestiere rezistente la boli şi dǎunǎtori;
- menţinrea şi promovarea subarboretului;
- menţinerea unei densitǎţi normale;
- asigurarea unei protecţii corespunzǎtoare a regenerarii naturale;
- protejarea populaţiilor de pǎsǎri folositoare;
- interzicerea pǎşunatului în toate categoriile de arborete;
- executarea la timp a lucrǎrilor de îngrijire;
- raţionalizarea accesului în pǎdure.
În cazul atacurilor de dǎunǎtori, pentru redresarea stǎrilor normale ale
ecosistemelor sub raport fitosanitar, se recomandǎ mǎsuri de combatere biologicǎ şi
ϳϯ

integratǎ, bazate pe îmbinarea armonioasǎ a mǎsurilor silviculturale şi ecologice cu cele

specifice protecţiei pǎdurilor.
Pentru combaterea bolilor şi dǎunǎtorilor se impun urmatoarele:
- sǎ se efectueze observaţii şi semnalǎri permanente asupra apariţiei dǎunǎtorilor,
precum şi stadiul de dezvoltare;
- arboretele afectate de boli sau dǎunǎtori ce nu pot fi aduse la starea fitosanitarǎ
normalǎ sǎ fie lichidate;
- sǎ se aplice mǎsuri de combatere chimicǎ cu substanţe selective biodegradabile şi
cu toxicitate redusǎ, atunci când atacurile sunt în masǎ;
Prin luarea mǎsurilor de prevenire , care de fapt sunt silviculturale, se poate
considera cǎ se asigura combaterea bolilor şi dǎunǎtorilor în unitatea studiatǎ.
8.4. Mǎsuri de gospodǎrire a arboretelor cu uscare anormalǎ

În unitatea de protectie si producţie studiatǎ, în ultimul deceniu nu s-au semnalat
fenomene evidente de uscare anormalǎ, care sǎ depǎşeascǎ limitele eliminǎrii naturale.
8.5 . CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚI

Conservarea biodiversității este unul dintre obiectivele de gospodarire prioritare avute în
vedere la amenajarea pădurilor. El raspunde cerințelor unei gospodăriri durabile a pădurilor,
contribuind la conservarea speciilor și habitatelor naturale. Acest obiectiv este avut în vedere și
de normele silvice, deci inclusiv de amenajamentul elaborate pentru această unitate de producție.
De altfel, unul dintre cele trei principii de bază ale amenajării pădurilor este principiul
conservării și ameliorării biodiversității, care urmărește conservarea și ameliorarea biodiversității
la cele patru nivele ale acesteia (intraspecifică, interspecifică, ecosistemică și a peisajului), în
scopul maximizării stabilității și a potențialului polifuncțional al pădurilor.
ϳϰ

8.5.1. Elemente de biodiversitate
Teritoriul U.P. I Benic se suprapune total peste situl Natura 2000 ROSPA0087 –
Muntii Trascau și peste ROSCI0253- Trascău.
Aria de Protectie Specială Avifaunistică - ROSPA0087 – Muntii Trascau.
În tabelul următor sunt prezentate speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC:
Nr.crt. Cod natura Specie Populatie cuibarit iernat pasaj Sit. con izolar Global
2000 rezidenta pop. ser e
v
1 A104 Bonasa bonasia 80-100p C B C B
2 A224 Caprimulgus europaeus 30-50P C
3 A030 Ciconia nigra 1-2P 10-20 i C B C B
4 A031 Ciconia ciconia 500-700i C B C C
5 A239 Dendrocopos leucotos 320-360P C B C B
6 A081 Circus aeruginosus 30-40i D
7 A084 Circus pygargus 15-25i D
8 A082 Circus cyaneus 10-20i 10-20i C B C B
9 A098 Falco columbarius 3-5i C B C C
10 A320 Ficedula parva 800-1100P C B C B
11 A255 Anthus campestris 15-20P D
12 A321 Ficedula albicollis 18000-25000P B B C B
13 A246 Lullula arborea 2000-2700P B A C A
14 A072 Pernis apivorus 40-60P 50-80i B B C B
15 A234 Picus canus 380-420P C A C A
16 A229 Alcedo atthis 3-5p D
17 A215 Bubo bubo 5-8P C B C B
18 A122 Crex crex 30-40P C C C C
19 A091 Aquila chrysaetos 12-13P A C C C
20 A080 Circaetus gallicus 2-3P C B C B
21 A238 Dendrocopos medius 250-400P C B C B
22 A103 Falco peregrinus 5-8P A B C B
23 A338 Lanius collurio 1500-2500P C B C B
24 A089 Aquila pomarina 3-6P C B C B
25 A236 Dryocopus martius 120-140P C B C B
Vulnerabilitate:
- defrișările, tăierile rase și lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe
suprafețe mari;
- tăierile selective ale arborilor în vârstă;
- adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci;
- amenajări forestiere și tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate;
- vânătoarea în timpul cuibăritului prin deranjul și zgomotul cauzat de către gonaci;
- vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate;
- braconaj;
- practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, mașini de teren;
- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor;
- deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului;
- prinderea păsărilor cu capcane;
- scoaterea puilor pentru comerț ilegal.
ϳϱ

8.5.2. Acțiuni în favoarea biodiversității
Conservarea biodiversităţii, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, inclusiv

conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, sunt obiective
comunitare esenţiale şi de interes general. Aceste obiective sunt avute în vedere şi de normele
silvice, deci inclusiv de amenajamentul elaborat pentru această unitate de producţie şi protecţie.
De altfel unul din cele trei principii de bază ale amenajării pădurilor este principiul conservării şi
ameliorării biodiversităţii, care urmăreşte conservarea şi ameliorarea biodiversităţii la cele patru
niveluri ale acesteia (intraspecifică, interspecifică, ecosistemică şi al peisajelor), în scopul
maximizării stabilităţii şi a potenţialului polifuncţional al pădurilor.
A.Măsuri pentru reducerea presiunior exercitate de factori destabilizatori:

- promovarea semințișului natural;
- executarea la timp a lucrărilor de îngrijire, în special a curățirilor în arboretele tinere, cu
scopul de a mări rezistența arboretelor împotriva vântului;
- conducerea arboretelor spre o compoziție apropiată de cea a tipului natural fundamental
de pădure (fie prin extragerea treptată a speciilor necorespunzătoare în cazul arboretelor în care
acestea au o pondere de peste 20%, fie prin substituirea speciilor necorespunzătoare – în
momentul când aceștia ajung la vârsta exploatabilității – și împădurirea cu specii
corespunzătoare);
- executarea la timp a lucrărilor de îngrijire și de conducere;
- valorificarea la maximum a posibiltății de regenerare naturală din sămânță a fagului;
- conducerea arboretelor numai în regim de codru;
- executarea la timp a lucrărilor de îngrijire și de conducere, iar în arboretele în care nu s-a
intervenit de mult timp, intervențiile vor avea intensitate mai redusă, dar vor fi mai frecvente;
- evitarea la maximum a rănirii arborilor nemarcați, cu ocazia lucrărilor de exploatare a
masei lemnoase;
- folosirea, în cazul regenerărilor artificiale (completarea regenerărilor naturale) numai a
puieților produși din material seminologic de proveniență locală și corespunzătoare tipului
natural fundamental de pădure;
- stoparea totală a tăierilor în delict;
- interzicerea pășunatului în pădure și reducerea la minim și numai în zone bine
determinate,vizibil delimitate și numai în cazuri extreme, a trecerii animalelor prin pădure;
- executarea la timp a măsurilor de identificare și prognoză a principalelor insecte
dăunătoare și a agenților fitopatogeni, combaterea lor promptă (pe cât posibil pe cale biologică
sau integrată) în caz de necesitate și executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare pentru
prevenirea înmulțirii lor în masă și a proliferării agenților fitopatogeni;
- evitarea colectării concentrate și pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia de cea
mai mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare, evitarea menținerii fără vegetație forestieră
pentru o perioadă îndelungată, a terenurilor înclinate, intervenție operativă în cazul apariției unor
semne de torențialitate;
- în toate cazurile în care configurația terenului permite acest lucru, apropiatul lemnului
prin semitărâre cu tractoare, se va înlocui cu apropiatul lemnului cu instalații pasagere ușoare
(funiculare), reducând considerabil impactul asupra solului, manifestat prin realizarea
mecanizată a drumurilor de scoatere în pădure;
ϳϲ

Măsuri de reducere a impactului asupra speciilor de păsări:
Atunci când activitățile silvice specifice pădurii sunt permise dar acestea pot deranja
populațiile de păsări protejate, se recomandă luarea următoarelor măsuri:
a). Pentru răpitoare de zi, care au nevoie de teritorii întinse, de condiții bune de cuibărit și
sunt vulnerabile, în special în timpul sezonului de cuibărit, activitatea umană poate determina
părăsirea de către adulți a cuiburilor cu ouă sau a puilor.Pentru a reduce aceste riscuri la minim,
se propun următoarele:
-identificarea tuturor cuiburilor de răpitoare;
-păstrarea cuiburilor existente, indiferent dacă sunt sau nu, active;
-efectuarea activităților silviculturale în apropierea cuiburilor doar în afara sezonului de
cuibărit;
-stabilirea unei zone de tampon în perioada de cuibărit, în jurul cuibului, în care
activitățile silviculturale să fie restricționate conform biologiei fiecărei specii;
-stabilirea unei zone de tampon în perioada creșterii puilor;
b). Pentru protejarea răpitoarelor de noapte, care cuibăresc în scorburi existente în arborii
bâtrâni,însă pot ocupa și cuiburile altor specii, propunem următoarele măsuri:
-stabilirea unei zone de tampon în jurul cuiburilor, în care pe perioda de cuibărit,
activitățile umane să fie restricționate conform biologiei fiecărei specii;
-păstrarea unor arbori bâtrâni, scorburoși, vii sau morți;
c). Pentru speciile de ciocănitoare, care cuibăresc în arbori maturi și scorburoși, se
recomandă:
-în arboretele cu suprafața de minim 100 de hectare, se vor păstra la un hectar de pădure,
5% din arborii uscați în picioare;
-la combaterea insectelor, se vor evita tratamentele severe;
-evitarea amplasării de drumuri și de alte obiective în pădure, cu potențial mare de drenaj;
d). Pentru protejarea păsărilor cântătoare, care preferă pădurile cu luminișuri, se propune:
-păstrarea și deschiderea luminișurilor se va urmări în special în pădurile cu funcții de
recreere, incluse în ariile protejate, precum și în zonele de interes special din punct de vedere
social, cultural, istoric, arheologic, religios, etc.
Pentru respectarea prevederilor Ghidului – Natura 2000 și pădurile, amenajamentul va

respecta:
x transpunerea măsurilor specifice de protecție adoptate în baza planurilor de
management/măsurilor minime de conservare aprobate;
x păstrarea a minim 5 arbori bâtrâni pe picior/ha, respectiv arbori uscați sau în
descompunere, pentru a asigura un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă,
insecte și numeroase plante inferioare (fungi, ferigi, briofite,etc.), - în toate unitățile
amenajistice;
x păstrarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit de păsări și
mamifere mici – în toate unitățile amenajistice;
x menținerea bălților, pâraielor, izvoarelor și a altor corpuri mici de apă, mlaștini,
smârcuri, într-un stadiu care să le permită să își exercite rolul în ciclul de reproducere
al peștilor, amfibienilor, insectelor, etc., prin evitarea fluctuațiilor excesive ale
ϳϳ

nivelului apei,degradării digurilor naturale și poluării apei – în toate unitățile

amenaisjtice;
x adaptarea periodizării operațiunilor silviculturale și de tăiere în așa fel, încât să se
evite interferența cu sezonul de reproducere ai speciilor de animale sensibile, în
special cu cuibăritul de primăvară și cu perioadele de împerechere ale păsărilor de
pădure – în toate unitățile amenajistice;
x păstrarea unor distanțe adecvate pentru a nu perturba speciile rare sau periclitate, a
căror prezență a fost confirmată;
x rotația ciclică a zonelor cu grade diferite de intervenție în timp și în spațiu;
x menținerea luminișurilor, poienilor și terenurilor pentru hrana vânatului la stadiul
actual, evitându-se împădurirea acestora, în vederea conservării biodiversității păturii
ierbacee, respectiv păstrarea unei suprafețe mozaicate;
x în cadrul unităților de gospodărire se va urmări realizarea unei structuri echilibrate pe
clase de vârstă, cel puțin cu o pondere normală a arboretelor din ultimele clase de
vârstă (clasa V, VI și peste), întrucât fiecare clasă de vârstă este însoțită de un anume
nivel al biodiversității;
x arboretele care au fost identificate ca fiind arborete cu stare nefavorabilă sau parțial
favorabilă, în care au fost propuse lucrări de curățiri sau rărituri, vor fi conduse în așa
fel încât să se obțină îmbunătățirea stării de conservare.Aceste arborete necesită
intervenții pentru reconstrucție ecologică, prin promovarea speciilor specifice
habitatului, aflate diseminat sau în proporție redusă în arborete – în toate arboretele în
care s-au propus curățiri sau rărituri;
x compozițiile țel și compozițiile de regenerare vor fi adaptate pentru a asigura
compoziția tipică a habitatelor – în unitățile amenajistice propuse pentru completări,
împăduriri sau promovarea regenerării naturale.
x folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai a puieților produși din material
seminologic de origine locală;
x evitarea pășunatului în pădure și limitarea la minim a trecerii prin pădure a
animalelor aflate pe pășune;
x respectarea măsurilor de identificare și de prognoză a stadiului de dezvoltare și de
înmulțire a populațiilor principalelor insecte dăunătoare și agenți fitopatogeni,luarea
tuturor măsurilor fitosanitare necesare în vederea prevenirii înmulțirii în masă a
insectelor dăunătoare și a proliferării agenților fitopatogeni, iar în caz de necesitate,
luarea promptă a măsurilor de combatere(numai pe cale biologică sau integrată);
x urmărirea cu răspundere a respectării legislației referitoare la modul de exploatare a
pădurilor pentru reducerea afectării factorilor de mediu (sol, apă, vegetație);
x Ocolul silvic , administratorul fondului forestier cuprins în amenajamentul în cauză,
va cere avizul administratorului/custodelui/autorității competente a ariei naturale
protejate pentru planurile anuale de exploatare a masei lemnoase, respectiv pentru
actele de punere în valoare/borderoul actelor de punere în valoare, înainte de
organizarea licitațiilor de valorificare.
În plus, pe teritoriul UP I Benic , amenajamentul silvic nu prevede:

- utilizarea, stocarea, transportul, manipularea sau producerea de substanțe, materiale,
deșeuri solide, noxe sau aerosolicarea ar putea afecta speciile sau habitatele din zonă;
ϳϴ

- realizarea unor activități care să devieze cursuri de apă, care să genereze poluare
fonică, luminoasă, atmosferică sau prin care să se exploateze diverse zăcăminte
minerale de suprafață sau subterane (inclusiv ape);
- realizarea de defrișări pentru schimbarea categoriei de folosință a terenului;
- inundarea terenurilor;
- crearea unor bariere care să ducă la izolarea reproductivă a vreunei specii din flora
sau fauna locală.
8.5.3. Efectul aplicării prevederilor amenajamentului asupra biodiversității

Amenajamentu silvic, care are la bază principiile ștințifice moderne ale gospodăririi și
dezvoltării durabile, trebuie să facă parte integrată din planul de management al ariilor naturale
protejate (conform prevederilor Legii 46/2008 – Codul Silvic). Aceasta și pentru că
amenajamentul pune accent pe rolul mediogen remarcabil pe care îl îndeplinesc pădurile în
totalitate (fie că fac parte din arii protejate, fie că sunt limitrofe sau nu acestora) și totodată
contribuie fundamental la menținerea și îmbunătățirea biodiversității și a stării de conservare a
întregului fond forestier din zonă. O asemenea viziune de asamblu este foarte importantă, în
special pentru animalele de talie medie și mare, al căror habitat depășește în multe cazuri zona
restrânsă a ariilor natural protejate în cauză.
Menținerea integrității pădurilor și a biodiversității naturale, este o dovadă a
managementului asigurat de personalul silvic, în baza amenajamentelor silvice.
Rolul amenajamentului este unul benefic, pentru menținerea stării favorabile de conservare
a habitatelor și speciilor. Fără reglementările pe care le implementează împreună cu alte acte
legislative ale sectorului silvic, anumite componente și conexiuni ale ecosistemelor protejate ar
putea fi grav perturbate.
9. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI

CONSTRUCŢII SILVICE
Reteaua instalaţiilor de transport care deservesc fondul forestier al unităţii de protectie și

producţie I Benic este prezentată în tabelul 9.1.1.
Tabelul 9.1.1.
Simbol drum Denumirea drumului Lungime (km)
Drumuri existente
Drumuri publice
DP001 Galda de Sus-Intregalde 2,6
Total drum public 2,6
Total existent 2,6
Drum forestier existent
FE001 Pietrii Verzi 1,0
FE002 Tinului 1,0
Total drumuri forestiere existente 2,0
Total drumuri 4,6
Accesibilitatea fondului de producţie şi protecţie şi a posibilităţii calculată la distanţa medie
de colectare de 1,2 km se prezintă după cum urmează:
ϳϵ

Accesibilitatea fondului de producţie şi de protecţie şi a posibilitãţii

Tabelul 9.1.2.
Accesibilitate Accesibilitatea la
Specificări
actuală sfârşitul deceniului
Total, din care: 100 100
Fond de producţie Exploatabil 100 100
(% din suprafaţă) Preexploatabil 100 100
Neexploatabil 100 100
Total, din care: 100 100
Posibilitatea Produse principale 100 100
(% din volum) Produse secundare 100 100
Tăieri de igienă 100 100
Densitatea reţelei de drumuri este de 13.9 m/ha.

După cum se observă, la o distanţă de colectare de 1,2 km, accesibilitatea este de 100% la
fondul productiv. Accesibilitatea posibilităţii este de 100% la produsele principale, 100% la
produsele secundare şi 100 % la tăierile de igienă.
Pe suprafaţa unităţii de protectie și productie studiata nu sunt amplasate construcţii

silvice şi nici nu este necesară construcţia unora noi.
Adoptarea prin amenajament a unor tehnologii adecvate de recoltare, colectare sau

transport se vor face în concordanţă cu soluţiile preconizate prin planul de recoltare a masei
lemnoase şi a planului lucrărilor de îngrijire.
În cazul răriturilor, tehnologia adoptată este sub formă de arbori secţionaţi în
trunchiuri şi catarge. Coroana arborilor fracţionată în bucăţi se recoltează sub formă de lemn
mărunt. Prin adoptarea acestei tehnologii se urmăreşte asigurarea protejării seminţişurilor,
solului şi a arborilor ce rămân pe picior.
Utilajul de bază folosit la colectarea lemnului va fi tractorul cu troliu. Doborârea şi
colectarea lemnului se va face în general în timpul repausului vegetativ, pentru protecţia
seminţişurilor.
Exploatarea masei lemnoase, colectarea ei şi curăţirea parchetelor se va face cu
respectarea strictă a normelor în vigoare – în acest sens amintim “Instrucţiuni privind
termenele, modalităţile şi epocile de recoltare şi transport ale materialului lemnos din păduri”
ϴϬ

Principiul continuităţii formează pentru gospodărirea silvică, o sarcină economică de bază

şi constă în grija pentru asigurarea satisfacerii neîntrerupte a nevoilor de lemn, în cazul pădurilor
destinate acestui scop şi exercitarea continuă, cu maximă eficienţă a funcţiilor atribuite în alte
scopuri (antierozională, de protecţie contra factorilor climatici, interes social, de ocrotire a
genofondului şi ecofondului).
Analiza modificărilor de zonare funcţională

Tabelul 10.1.1.
Total Grupa a-II a
functionala
Ame -ha-
-ha-
naja
ment
IV
Total
2A5Q
2A 2L 2L5Q5R 5Q5R - 1B 1C -
5R
2012 95.1 - 95.1 108.7 - - 108.7 203.8 125.1 - 125.1 1.2 330.1
2022 - 92.07 92.07 - 108.17 124.40 232.57 324.64 - - - 5.50 330.14
În raport cu specificul pădurilor din unitatea de protectie și producţie I Benic şi în funcţie

de condiţiile social-economice şi ecologice, realizarea continuităţii funcţionale depinde, în
principal de :
- respectarea cu stricteţe a posibilităţii stabilite;
- aplicarea corespunzătoare a tratamentelor stabilite;
- efectuarea la timp şi în bune condiţii a tăierilor de îngrijire;
- utilizarea şi promovarea în lucrările de regenerare a speciilor autohtone
valoroase, adecvate staţiunilor;
- reducerea daunelor aduse fondului forestier în procesul de exploatare a
lemnului;
- menţinerea unei stări igienico-sanitare corespunzătoare a pădurii.
ϴϭ


10.2.1. Indicatori cantitativi (vârste, volume, creşteri)
Tabelul 10.2.1.1.
Nr.
Indicatori cantitativi U.M. Valori
crt.
Ponderea pădurilor în suprafaţa totală a fondului
1 % 98
forestier
2 Volum lemnos pe picior – total m.c. 90259
3 Volum lemnos pe picior – mediu m.c./ha 278
4 Clasa de producţie medie 3,4
5 Creşterea curentă totală m.c. 1850
6 Creşterea curentă medie m.c./an/ha 5.7
7 Creşterea curentă totală – fond de producţie m.c. 1350
8 Creşterea curentă medie – fond de producţie m.c./an/ha 5.8
9 Creşterea indicatoare totală m.c. 735
10 Creşterea indicatoare medie m.c./an/ha 3.2
11 Posibilitatea de produse principale – totală m.c./an 718
12 Posibilitatea de produse principale – la hectar m.c./ha 96
13 Posibilitatea de produse secundare – totală m.c./an 508
14 Posibilitatea de produse secundare – la hectar m.c./ha 31
Din suprafaţa totală a fondului forestier, 98% o reprezintă păduri – ceea ce indică o
utilizare foarte bună a fondului forestier. Fondul lemnos a crescut continuu datorită faptului că
masa lemnoasă extrasă a fost mai mică decât creşterea curentă.
O analiză mai detaliată privind indicatorii cantitativi nu se poate face deoarece datele
anterioare se referă la întreaga suprafaţă a unităţilor de protectie și producţie din care a făcut
parte şi unitatea de productie luată în studiu.
10.2.2. Indicatori calitativi (clase de producţie, compoziţie)
Structura fondului de producţie pe specii nu a cunoscut modificări deosebite faţă de

amenajarea precedentă. În perspectivă se vor elimina speciile mai puţin valoroase din punct de
vedere economic, înlocuindu-se cu alte specii. Ponderea principalã o are fagul cu 92%.
Alt indicator calitativ îl reprezintă ponderea arboretelor naturale cu structură relativ
plurienă. În prezent arboretele sunt relativ pluriene în proporţie de 51% (165.98 ha) şi
relativ echiene 49 % (157.59 ha).
Prin aplicarea unor tratamente adecvate, de lucrări specifice de conservare şi prin
efectuarea corectă a lucrărilor de îngrijire, treptat arboretele vor căpăta un aspect multietajat, cu
structuri relativ pluriene, prin aceasta sporind productivitatea şi efectul protector al pădurii.
Din punct de vedere al claselor de producţie, arboretele din unitatea de productie sunt
69% de clasa a-III-a de producţie, 18% de clasa a-IV-a de producţie şi 13% din clasa a-V-a de
producţie. În privinţa provenienţei, predomină arboretele provenite din sămânţă (64%), urmate
de cele provenite din lastari (34%) şi de cele provenite din plantatii (2%). Se va urmări ca în
viitor regenerarea să se facă din sămânţă, urmând să se intervină cu plantatii în golurile
neregenerate.
ϴϮ

În raport cu măsurile de gospodărire aplicate şi preconizate, evoluţia pădurii va fi pozitivă, atât

din punct de vedere al amestecului de specii, cât şi al structurii verticale, fapt care determină
sporirea productivităţii pădurii şi-i conferă însuşiri protective cu efecte deosebite.
11. DIVERSE
11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a

acestuia
Prezentul amenajament intră în vigoare la 1.01.2023 şi are o durată de aplicabilitate de 10 ani

pana la 31.12.2032.

duratei de valabilitate a amenajamentului
Ocolul Silvic Iezarul Trascau are obligaţia de a ţine evidenţa referitoare la lucrările
executate pe parcursul perioadei de valabilitate a amenajamentului prin completarea formularelor
cuprinse în descrierea parcelară şi a celor din partea a-IV-a “Aplicarea amenajamentului”, cu
lucrările efectuate pe baza realizărilor din anul respective conform actelor legale privitor la :
- mişcările de suprafaţă din fondul forestier ;
- suprafaţa arboretelor parcurse cu tăieri de regenerare, pe u.a., pe specii şi sortimente
primare (lemn de lucru, lemn de foc) ;
- suprafaţa parcursă cu lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor, pe u.a., şi pe
natura intervenţiei ;
- volumul rezultat din aplicarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor pe u.a.,
pe specii şi sortimente primare ;
- volumul rezultat din punerea în valoare a produselor accidentale pe u.a., pe specii şi
sortimente primare, precum şi precontarea lor din posibilitatea de produse principale
şi secundare ;
- suprafeţele efectiv realizate cu lucrări de regenerare şi împăduriri, pe u.a., pe specii şi
în raport cu natura lucrărilor (împăduriri integrale, completări) şi modalitatea de
executare a acestora ( semănături directe, plantaţii) ;
- provenienţa materialului de reproducere pentru toate arboretele artificiale ;
- stadiul regenerării naturale în arboretele din suprafaţa decenală în rând ;
- menţionarea u.a. în care au avut loc fenomene deosebite cauzate de incendii, uscare,
doborâturi de vânt şi zăpadă.
La sfârşitul fiecărui an de aplicare se face totalizarea pe u.a. a elementelor cumulabile,
înregistrând în evidenţa anuală a aplicării amenajamentului.
ϴϯ

11.3. Indicarea hărţilor amenajamentului
Prezentul studiu s-a editat în trei exemplare, la care s-au anexat următoarele hărţi la scara
1:20000:
- o hartă generală ;
- o hartă a arboretelor;
- o hartă a lucrărilor de cultură şi exploatare;
A. Faza de teren – descrierea parcelară - ing. Țeican Cosmin Gabriel ;

- ing. Ţeican Cosmin Gabriel
- recepţia lucrărilor ing Roşu Nicolae
Ing.Vâju Gheorghe
Ing.Ioani Alexandru
Ing. Țeican Cosmin Gabriel
B. Faza de birou – redactarea amenajamentului – ing. Ţeican Cosmin Gabriel ;

- şef proiect – ing. Țeican Cosmin Gabriel ;
- avizare C.T.A.P. – ing. Vâju Gheorghe.
ϴϰ

11.5. Bibliografie
Beldie Al., Chiriţă C.- Flora indicatoare din pǎdurile noastre-1967

Carcea F.- Metodǎ de amenajare a pǎdurilor-1969
Chiriţă C., Vlad I., s.a.- Staţiuni forestiere-1977
Rucǎreanu V., Leahu I.- Amenajarea pǎdurilor-1987
Giurgiu V., Decei I., Armǎşescu S.- Biometria arborilor şi arboretelor din România-1972
Giurgiu V. – Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple - 1988
Giurgiu V.- Conservarea pǎdurilor- 1987
Haralamb A.-Cultura speciilor forestiere-1967
Negulescu E.,Stǎnescu V.,Florescu I.,Târziu D-Silviculturǎ. Fundamente teoretice şi aplicative-
1973
Pascovschi S., Leandru V.- Tipuri de pǎdure din România-1958
Ministerul Apelor, Pǎdurilor şi Protecţiei Mediului:
- Norme tehnice privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pǎdurilor şi
împǎdurirea terenurilor degradate (1) -2000
- Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor (2) – 2000
- Norme tehnice privind alegarea şi aplicarea tratamentelor (3) – 2000
- Norme tehnice pentru amenajarea pǎdurilor (5) – 2000
- Norme şi îndrumǎri tehnice pentru protecţia pǎdurilor (6) – 2000
I.C.P.A.- Sistemul român de clasificare a solurilor- 1983
Monografia geografica a României- Anexe vol I- 1960
Legea 46/2008- Codul Silvic
Amenajament silvic – 2012
ϴϱ

PARTEA A –II –A
ϴϲ

12. Planuri de recoltare şi cultură

13. Planuri privind instalaţiile de transport şi construcţii silvice
14. Dinamica dezvoltării fondului forestier
ϴϳ


12.1. Planul decenal de recoltare a produselor principale
12.1.1. Evidenţa arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de
produse principale
ani Total În m³
m³ dec. I
14 B 1,51 452 0.7 30 3 1 T.progres(insam) 149
15 B 21.22 6072 0.6 20 2 1 T.progres( p.lum) 2441
16 D 7.18 2623 0.7 30 3 1 T.progres(insam) 812
17A 26.21 6066 0.7 30 3 1 T.progres(insam) 1839

TOTAL 75.08 17160 7188

Recapitulaţie pe urgenţe

Volum
Urgenţa Volum
Suprafata de
Enumerare u.a. -ha-
total
extras
-mc-
-mc-
26 15 B 21.22 6072 2441
34 14 B,16 D,17 A,18 C 53.86 11088 4747
Total 75.08 17160 7188
ϴϴ

12.1.2. PLANUL DECENAL DE RECOLTARE A PRODUSELOR PRINCIPALE

CODRU
UA/ Dist. Elm.Supr. Volum+ Lucrari propuse Volum de %
CNS elm. Varsta % Arb. Volum 5*CR
Tip col. arb. 5*CR in deceniul I recoltat Extr.
CLP
luc.
func. Hm Ha Ani Mc Mc Mc
14 B FA 0.76 180 3 75 216 5 221 T.PROGRESIVE(insamintare) 73
FA 0.60 130 3 80 154 10 164 54
FA 0.15 80 4 80 62 5 67 22
4 0.7 4 1.51 130 3 78 432 20 452 149 33
Compozitie tel 8FA 2PAM
15 B FA 8.49 170 4 65 2334 55 2389 T.PROGRESIVE(punere lumina) 956
FA 8.49 140 3 75 2398 75 2473 989
FA 4.24 100 3 85 1125 85 1210 496
4 0.6 4 21.22 140 3 73 5857 215 6072 2441 40
Semintis natural 10FA /10 ani 0.4S mixt
16 D FA 3.59 150 3 70 1328 35 1363 T.PROGRESIVE(insamintare) 423
FA 2.87 110 3 80 1005 55 1060 329
FA 0.72 80 4 80 180 20 200 60
4 0.7 4 7.18 110 3 75 2513 110 2623 812 31
17 A FA 7.86 180 4 65 1887 50 1937 T.PROGRESIVE(insamintare) 600
FA 18.35 110 5 85 3879 250 4129 1239
4 0.7 4 26.21 110 5 79 5766 300 6066 1839 30
Compozitie tel 6FA 3MO 1PAM
18 C FA 9.48 180 3 65 929 20 949 T.PROGRESIVE(racordare)IMPAD 949
FA 5.69 140 3 75 645 20 665 665
FA 3.79 80 4 85 303 30 333 333
4 0.2 4 18.96 180 3 72 1877 70 1947 1947 100
Total supr.SUP: 75.08 Ha Volum: 16445 Mc Vol.total: 17160 Mc V.rec.: 7188 Mc 96 Mc/Ha
ϴϵ

12.1.3. RECAPITULAŢIA POSIBILITĂŢII DE PRODUSE PRINCIPALE

UP/TIP/SUP Specificari Suprafata Act ual nxCR Total Suprafata Volum
UP A. Specii
FA 75.08 100 16445 715 17160 100 75.08 7188 100
B. Tratamente
Taieri progresive
FA 75.08 100 16445 715 17160 100 75.08 7188 100
Total 75.08 100 16445 715 17160 100 75.08 7188 100
C. Gr. functionale
Gr.1 75.08 100 16445 715 17160 100 75.08 7188 100
TOTAL 75.08 100 16445 715 17160 100 75.08 7188 100
Codru A. Specii
FA 75.08 100 16445 715 17160 100 75.08 7188 100
B. Tratamente
Taieri progresive
FA 75.08 100 16445 715 17160 100 75.08 7188 100
Total 75.08 100 16445 715 17160 100 75.08 7188 100
C. Gr. functionale
Gr.1 75.08 100 16445 715 17160 100 75.08 7188 100
TOTAL 75.08 100 16445 715 17160 100 75.08 7188 100
SUP:A A. Specii
FA 75.08 100 16445 715 17160 100 75.08 7188 100
B. Tratamente
Taieri progresive
FA 75.08 100 16445 715 17160 100 75.08 7188 100
Total 75.08 100 16445 715 17160 100 75.08 7188 100
C. Gr. functionale
Gr.1 75.08 100 16445 715 17160 100 75.08 7188 100
TOTAL 75.08 100 16445 715 17160 100 75.08 7188 100
12.1.4. PLANUL LUCRĂRILOR DE CONSERVARE

(TĂIERI DE CONSERVARE ŞI ALTE LUCRĂRI)
UA/ Dist. Volum+ Lucrari propuse Volum de %
Elm. Varsta Volum
Tip SPR CNS col. arb. PRP CLP 5*CR in deceniul I recoltat Extr
func. Hm Ani Mc Mc
18 D GO 9 100 5 132 147 TAIERI DE CONSERVARE 15
PLT 1 60 4 23 23 2
2 1.92 0.6 6 100 5 155 170 17 10
Compozitie tel 9GO 1DT
20 B FA 2 180 3 569 579 TAIERI DE CONSERVARE 226
FA 5 140 3 1351 1386 AJUTORAREA REG NATURALE 139
FA 3 60 5 376 421 4
2 9.65 0.5 10 140 3 2296 2386 369 15
Compozitie tel 6FA 3MO 1PAM
Total supr.SUP: 11.57 Ha Volum: 2451 Mc Vol.total: 2556 Mc V.rec.: 386 Mc 33 Mc/Ha
ϵϬ

12.2. Planul lucrãrilor de îngrijire şi conducere a arboretelor
12.2.1.PLANUL LUCRARILOR DE INGRIJIRE A ARBORETELOR
RARITURI CURATIRI D E G A J A R I I G I E N A Total
Supra- Volum Nr. SPR Vol.de Supra- Volum Nr. SPR Vol.de Supra- Supra-Vol.de vol.de
Drum UA VarstaCNS Crest. UA VarstaCNS UA Varsta
fata actual in. parcurs extras fata actual in. parcurs extras fata fata extras extras
Ha Ani Mc Mc Ha Mc Ha Ani Mc Ha Mc Ha Ani Ha Mc Mc
DP001 18 A 1.07 25 1.0 65 7 1 1.07 11
18 B 23.60 70 0.9 7056 203 1 23.60 726
Total drum 24.67 68 0.9 7121 210 24.67 737 18.94 155 892
Total cat. drum 24.67 68 0.9 7121 210 24.67 737 18.94 155 892
FE001 15 C 9.66 60 0.9 2802 81 1 9.66 318 16 E 1.32 10
16 C 12.38 70 0.9 3615 102 1 12.38 369
Total drum 22.04 66 0.9 6417 183 22.04 687 1.32 10 23.30 211 898
FE002 18 E 5.51 60 0.9 1482 40 1 5.51 168
19 A 25.56 80 0.9 10377 179 1 12.78 448
20 A 27.69 80 0.9 10245 216 1 13.85 452
21 A 9.98 75 0.9 3693 82 1 9.98 366
21 B 7.18 50 1.0 1982 73 1 7.18 279
24 23.14 65 0.9 6063 176 1 23.14 694
25 A 37.68 70 0.9 10287 283 1 37.68 1051
25 B 2.04 20 0.9 92 16 1 2.04 22
25 D 5.02 75 0.9 1737 41 1 5.02 174
Total drum 143.80 71 0.9 45958 1106 117.18 3654 3.92 31 3685
Total cat. drum 165.84 71 0.9 52375 1289 139.22 4341 1.32 10 27.22 242 4583
Total grupa 190.51 70 0.9 59496 1499 163.89 5078 1.32 10 46.16 397 5475
Total UP 190.51 70 0.9 59496 1499 163.89 5078 1.32 10 46.16 397 5475
ϵϭ

795
12.2.2. Recapitulaţia posibilitãţii decenale pe specii

UP/SUP RARITURI CURATIRI DEGAJARI IGIENA TOTAL
Pos. dec. 163.89 Ha 5078 Mc 1.32 Ha 46.16 Ha 397 Mc 5475 Mc
FA 4443 Mc 335 Mc 4778 Mc
CA 349 Mc 22 Mc 371 Mc
MO 226 Mc 1 Mc 227 Mc
GO 26 Mc 26 Mc
DT 54 Mc 13 Mc 67 Mc
PAM 4 Mc 4 Mc
CI 2 Mc 2 Mc
Pos. anuala 16.39 Ha 508 Mc 0.13 Ha 46.16 Ha 40 Mc 548 Mc
Pos. dec. 116.55 Ha 3709 Mc 1.32 Ha 13.00 Ha 113 Mc 3822 Mc
A FA 3338 Mc 93 Mc 3431 Mc
CA 110 Mc 19 Mc 129 Mc
MO 226 Mc 1 Mc 227 Mc
DT 29 Mc 29 Mc
PAM 4 Mc 4 Mc
CI 2 Mc 2 Mc
Pos. anuala 11.66 Ha 371 Mc 0.13 Ha 13.00 Ha 11 Mc 383 Mc
Pos. dec. 47.34 Ha 1369 Mc 33.16 Ha 284 Mc 1653 Mc
M FA 1105 Mc 242 Mc 1347 Mc
CA 239 Mc 3 Mc 242 Mc
GO 26 Mc 26 Mc
DT 25 Mc 13 Mc 38 Mc
Pos. anuala 4.73 Ha 137 Mc 33.16 Ha 29 Mc 165 Mc
ϵϮ

12.3. Planul lucrǎrilor de regenerare şi împǎdurire

u.a. Tipul de Compozitia -tel Suprafaţa efec- Suprafaţa efectivă de împădurit
Indice
Supra- statiune Formula de tivă (împăd., aju- Specii
aco-
faţa si tipul împăd. torarea regen.,
Nr. peri- PAM FA GO Ci
de pă- Comp. sem. îngrijiri)
re
ha dure utiliz. Ha ha ha ha ha
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
A. Lucrari necesare pentru asigurarea regenerarii naturale
A.2.Receparea semintisurilor vatamate -10.00 ha;
A.2.2.Descoplesirea semintisurilor - 10.00 ha;
Total - 10.00 ha;
B.LUCRĂRI DE REGENERARE
B.2.Împăduriri în suprafeţe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare
B.2.3. Împăduriri după tăieri progresive
5242 8FA2PAM
18 C 18.96 10PAM 0.7 3.79 3.79 - - -
4212
10FA
Total -
18.96 3.79 3.79 -
B.2.3 -
Recapitulaţie
Total B
18.96 3.79 3.79 - - -
C2.Completari in arborete tinere nou create 20% - 0.76 0.76
Total B+C 4.55 4.55
Puieţi mii buc/ ha - 5.00
Total puieţi ( mii/buc) - 22.75
D Îngrijirea culturilor tinere
D2 Îngrijirea culturilor tinere nou create
27.3 ha
Total D
2.73 ha/an
Total B+C x 6
13. PLANURI PRIVIND INSTALAŢII DE TRANSPORT ŞI CONSTRUCŢII FORESTIERE

13.1.1. Lista drumurilor şi a unităţilor amenajistice deservite
Cat. DRM Drum U N I T AT I AM E N A J I S T I C E

DP001 14 A 14 B 17 A 17N 18 A 18 B 18A1 18V 26
TOTAL DRUM 9 UA 72.88 HA
DP TOTAL CAT 9 UA 72.88 HA
FE001 15 A 15 B 15 C 16 A 16 B 16 C 16 D 16 E 16N
FE002 18 C 18 D 18 E 18N 19 A 19N 20 A 20 B 20N 21 A 21 B 24 25 A 25 B 25 C
25 D
FE TOTAL CAT 25 UA 257.26 HA
ϵϯ

798
13.1.1. Accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii decenale de produse principale şi secundare

FOND FORESTIER PRODUCTIV POSIBILITATEADECENALA
Total Acces. PRODUSE PRINC CUNDARE
IPALE PRODUSE SE
Drum / TOTAL
Acces. supraf. medie Total Exploatabil Pre- Ne- Grad.+ Cvasi- Succ.+ Rase Crang Total Taieri Rari- Cura- Total Igiena
supraf. Supraf. Volum exploat. exploat. transf.gr.grad. progr. princ. cons. turi tiri sec.
Ha Km Ha Ha Mc Ha Ha Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc
DP001 72.88 0.41 52.39 27.72 6198 24.67 1988 1988 737 737 155 2880
T.DP 72.88 0.41 52.39 27.72 6198 24.67 1988 1988 737 737 155 2880
FE001 76.58 0.39 51.18 37.35 11726 0.13 13.70 3253 3253 687 687 211 4151
FE002 180.68 0.53 129.00 22.88 2618 68.25 37.87 1947 1947 386 3654 3654 31 6018
T.FE 257.26 0.49 180.18 60.23 14344 68.38 51.57 5200 5200 386 4341 4341 242 10169
TOTAL 330.14 0.47 232.57 87.95 20542 68.38 76.24 7188 7188 386 5078 5078 397 13049
0.1 - 0.3 78.97 0.20 44.09 8.95 3356 30.71 4.43 655 655 366 1021
0.4 - 0.6 223.34 0.51 171.32 79.00 17186 27.69 64.63 7188 7188 17 3778 3778 31 11014
0.7 - 0.9 0.59 0.70
1.0 - 1.2 27.24 1.00 17.16 9.98 7.18 369 645 645 1014
TOTAL 330.14 0.47 232.57 87.95 20542 68.38 76.24 7188 7188 386 5078 5078 397 13049
13.1.2. Situaţia fondului forestier şi a posibilităţii decenale de produse principale şi secundare în raport cu distanţa
de colectare
IPALE PRODUSE SE
Drum / TOTAL
0.1 - 0.3 78.97 0.20 44.09 8.95 3356 30.71 4.43 655 655 366 1021
0.4 - 0.6 223.34 0.51 171.32 79.00 17186 27.69 64.63 7188 7188 17 3778 3778 31 11014
0.7 - 0.9 0.59 0.70
1.0 - 1.2 27.24 1.00 17.16 9.98 7.18 369 645 645 1014
TOTAL 330.14 0.47 232.57 87.95 20542 68.38 76.24 7188 7188 386 5078 5078 397 13049

Pe suprafaţa unităţii de protectie si producţie I Benic nu sunt amplasate construcţii silvice şi nici nu este necesară
amplasarea unora
ϵϰ

14. PROGNOZA DEZVOLTǍRII FONDULUI FORESTIER

14.1. Dinamica dezvoltarii fondului forestier
ϵϱ


Tabel 14.1.1
Terenuri de Fondul
Păduri Vârsta
Anul amenajării
împăd. pt. lemnos

Supraf. totală
din medie
recoltarea de Proporţia speciilor total
care se (ani)
masă (mii m3)
SUP
poate lemnoasă
recolta
masă Alte teren.
lemnoasă din fondul Cons. Volum
Clasa de producţie med. mediu
forestier
la ha (m3)
ha
0 1 2 3 4 5 6 7
- 93FA4CA2MO1DT 99 67.0
A 232.57 232.57
- 3,3 4,1 3,5 3,0 0,77 288
- 79FA13CA5GO3DT 88 23.2
2022 M 92.07 -
- 3,6 4,0 5,0 4,2 0,80 253
- 90FA6CA2MO1GO1DT 94 90.2
U.P. 324.64 232.57
- 3,3 4,1 3,5 5,0 3,0 0,79 278
- 93FA4CA2MO1DT 108 73.3
A 232.57 232.57
- 3,3 4,1 3,5 3,0 0,77 315
- 79FA13CA5GO3DT 98 28.3
2032 M 92.07 -
- 3,6 4,0 5,0 4,2 0,80 308
- 90FA6CA2MO1GO1DT 104 101.6
U.P. 324.64 232.57
- 3,3 4,1 3,5 5,0 3,0 0,79 313
- 93FA4CA2MO1DT 118 79.6
A 232.57 232.57
- 3,3 4,1 3,5 3,0 0,77 342
- 79FA13CA5GO3DT 108 33.4
2042 M 92.07 -
- 3,6 4,0 5,0 4,2 0,80 363
- 90FA6CA2MO1GO1DT 104 113.0
U.P. 324.64 232.57
- 3,3 4,1 3,5 5,0 3,0 0,79 348
- 70FA5Ci9PAM4MO10BR2LA 55 61.5
A 232.57 232.57
Perspectivã
- 3.3 3.0 3.0 3.5 3.6 3.5 0.85 265

- 62FA19BR13PAM4Ci1GO1MO 100 32.2
M 92.07 -
- 3.3 3.5 3.0 3.0 3.0 3.5 0.80 35.0
- 68 FA13BR10PAM4MO10BR2LA 58 93.7
U.P. 324.64 232.57
- 3.3 3.5 3.0 3.5 3.5 3.5 0.83 289
ϵϲ

Volum mediu
Posibilitatea anuală Terenuri de reîmpădurit
instalaţiilor de transport
Creştere recoltat anual
Indice de creştere indic
Sporul productivităţii
curentă Produse
Densitatea reţelei
totală Produse Prod
principal Produse
(m3/an/ha)
pădurii %
sec. use din care
(m3) e princip.
m/ha
(m3) sec.
(m3)
Total în
Indice de Indicele Indicele cu
arboret
creştere de de m3 m3 răşino
e de
curentă recoltare recoltare ase
refăcut
m3/an/ha m3/an/ha m3/an/ha
% % ha
8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
1350 718 508 - -
- - -
5.8 2.2 1.6 - -
500 - - - - - - -
13,9 3.2 -
5.4 - - - - - - -
1850 718 508 - -
- - -
5.7 2.2 1.6 - -
1350 718 508 - -
- - -
5.8 2.2 1.6 - -
500 - - - - - - -
13.9 3.3 3
5.4 - - - - - - -
1850 718 508 - -
- - -
5.7 2.2 1.6 - -
1350 718 508 - -
- - -
5.8 2.2 1.6 - -
500 - - - - - - -
13.9 3.4 6
5.4 - - - - - - -
1850 718 508 - -
- - -
5.7 2.2 1.6 - -
1252 834 417 - -
- - -
5.4 3.6 1.8 - -
490 - - - - - - -
13.9 3.6 12
- - - - - - - -
1742 834 417 - -
- - -
5.4 3.6 1.8 - -
ϵϳ

14.1. 2.Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstǎ
Graficul I – Situaţia claselor de vârstǎ la amenajarea precedentǎ
35
30
25
20
%
15
10
5
0
I II III IV V VI VII
Clasa de varsta
Graficul II – Situaţia claselor de vârstǎ la amenajarea actualǎ
60
50
40
%30
20
10
0
Clase de varsta
ϵϴ

Graficul III – Situaţia claselor de vârstă peste 20 de ani
60
50
40
%30
20
10
0
Clasa de varsta
Graficul IV– Situaţia claselor de vârstă normale
30
25
20
%15
10
0
Clasa de varsta
ϵϵ

PARTEA A III-A
ϭϬϬ


15.1. EVIDENŢE PRIVIND DESCRIEREA PARCELARĂ
15.1.1. DESCRIEREA PARCELARĂ
15.1.2. EVIDENŢA PE U.A. A DATELOR COMPLEMENTARE
15.1.3. EVIDENŢA ARBORETELOR INVENTARIATE
15.2.EVIDENŢE PRIVIND MĂRIMEA ŞI STRUCTURA FONDULUI FORESTIER
15.3. EVIDENŢE PRIVIND CONDIŢIILE NATURALE DE VEGETAŢIE
15.4.EVIDENŢE AJUTĂTOARE PENTRU ÎNTOCMIREA PLANURILOR DE

REGLEMENTARE A PROCESULUI DE PRODUCŢIE
15.5. EVIDENŢEPRIVIND ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER ŞI A

POSIBILITĂŢI
15.1. Evidenta privind descrierea unitatilor amenajistice

15.1.1. DESCRIERE PARCELARĂ
ϭϬϭ

Anul şi Mater. rezultate din t. de Lucrări de regenerare sau alte lucrări

nr.
Suprafaţa Specii sau regenerare, îngrijire, Suprafeţe regenerate Alte lucrări
act de Felul
parcursă grupe igienă sau accidentale Proven. mat Natural Artificial
punere lucrării şi codul
ha de specii Compozitia Suprafaţa Semănat Suprafata UM Total
în Total Lemn lucru rezervaţiei Plantat
valoare semintiş ha Kg ech

nr.
act de Felul

nr.
act de Felul

nr.
act de Felul
ϭϬϮ

UP I COMPOSESORAT BENIC
14 A 15.83 HA GF: 1 - 2A 5Q 5R SUP: M TS: 5221 TP: 4261 DENS V O L U M CRES
SOL: 1703 Versant ondulat EXPOZITIE: N
R RE STA L MES AG TA
INC: 40 G ALTITUDINE: 430 - 700 M ARB CM M NIENTA CONS MC/ MC/ MC/
P GE ANI P TEC AJ LI HA UA HA
LITIERA: continua-subtire TIP FLORA: Luzula albida
Natural fundamental prod. inf. relativ-plurien
COMP.ACTUALA: 9 FA 1 DT FA 2 LT 150 50 23 4 M .3 RN S 0.14 54 855 0.3
COMP.TEL: 9FA 1 DT FA 7 LT 100 32 20 5 .4 RN S 0.49 151 2390 2.2
SORT: FA Mijl. si gros,cherestea VARSTA EXPL.:
DT 1 LT 100 28 19 5 B .3 RN S 0.07 16 253 0.2
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Roca la suprafata/0,6S Alte date complement.
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.: 2013-T.produse accidentale

TOTAL 100 5 0.7 221 3498 2.7
14 B 1.51 HA GF: 1 - 5Q 5R SUP: A TS: 5242 TP: 4212 DENS V O L U M CRES
SOL: 3101 Versant superior ondulat EXPOZITIE: N
LITIERA: continua-subtire TIP FLORA: Asperula-Asarum
FA 5 IN 180 40 24 3 PC .4 RN S 0.35 143 216 0.8
COMP.ACTUALA: 10 FA
COMP.TEL: 8FA 2 PAM FA 4 IN 130 36 23 3 .5 RN S 0.28 102 154 1.1
SORT: FA Gros si mijl.,cherestea VARSTA EXPL.: 110 ani N
FA 1 IN 80 24 22 4 M .5 RN 0.07 41 62 0.5
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: 40% tulpini nesanat. Alte date complement.
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 130 3 0.7 286 432 2.4
15 A 14.22 HA GF: 1 - 2A 5Q 5R SUP: M TS: 5221 TP: 4261 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
SOL: 1703 Versant ondulat EXPOZITIE: V RE STA AG TA
ALTITUDINE: 440 - 820 M ARB R CM M L MES NIENTA MC/ MC/ MC/
INC: 38 G GE ANI AJ LI CONS
P P TEC HA UA HA
LITIERA: intrerupta-subtire TIP FLORA: Luzula albida
FA 1 LT 160 58 24 3 M .3 RN FS 0.08 33 469 0.2
COMP.ACTUALA: 8 FA 2 GO
FA 7 LT 90 30 20 4 .3 RN FS 0.56 173 2460 3.6
COMP.TEL: 8FA 2 GO
GO 2 LT 90 26 15 5 .3 RN FS 0.16 30 427 0.3
SORT: FA Gros si mijl.,cherestea VARSTA EXPL.: F
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: 30% tulpini nesanat. Roca la suprafata/0,3S
Uscare mijlocie Alte date complement.
POL: ERZ:
TOTAL 90 5 0.8 236 3356 4.1
2014-T.produse accidentale
SOL: 3101 Versant ondulat EXPOZITIE: NV
LITIERA: continua-subtire TIP FLORA: Carex pilosa HA UA HA
FA 4 IN 170 54 24 4 I .4 RN S 0.24 110 2334 0.5
COMP.ACTUALA: 10 FA
COMP.TEL: 8FA 2 PAM FA 4 IN 140 48 26 3 .5 RN S 0.24 113 2398 0.7
SORT: FA Mijl. si gros,cherestea VARSTA EXPL.: 110 ani FA 2 IN 100 32 26 3 M .5 RN S 0.12 53 1125 0.8
SEM.UTIL: 10FA 10 ani 0.4S mixt

SUBARBORET:
DATE COMPL.: 30% tulpini nesanat. Roca la suprafata/0,3S
Alte date complement.
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.: 2018-T.progresive(insamintare)
TOTAL 140 3 0.6 276 5857 2.0
LUCRARI PROP.: T.PROGRESIVE(punere lumina)
ϭϬϯ


nr.
act de Felul

nr.
act de Felul

nr.
act de Felul

nr.
act de Felul
ϭϬϰ

DENS V O L U M CRES
15 C 9.66 HA GF: 1 - 2A 5Q 5R SUP: M TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 3101 Versant superior ondulat EXPOZITIE: NV R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 9 FA 1 DT FA 1 IN 130 42 27 3 I .3 RN S 0.09 45 435 0.4
COMP.TEL: 9FA 1 DT FA 8 IN 60 26 20 3 .4 RN N 0.72 222 2145 7.3
SORT: FA Mijl. si gros,cherestea VARSTA EXPL.:
DT 1 IN 60 24 20 3 B .4 RN N 0.09 23 222 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 60 3 0.9 290 2802 8.3
16 A 0.13 HA GF: 1 - 5Q 5R SUP: A TS: 5242 TP: 4212 DENS V O L U M CRES
SOL: 3101 Versant ondulat EXPOZITIE: R RE STA L MES AG TA
N INC: 6 G ALTITUDINE: 500 - 570 M ARB CM M NIENTA CONS MC/ MC/ MC/
LITIERA: intrerupta-subtire TIP FLORA: Asperula-Asarum
COMP.ACTUALA: 10 MO MO 10 P 45 28 21 1 .4 NEC N 0.70 329 43 14.7
COMP.TEL: 10MO
SORT: MO Foarte gros,cherestea VARSTA EXPL.: 80 ani
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 45 1 0.7 329 43 14.7
16 B 8.95 HA GF: 1 - 2L 5Q 5R SUP: A TS: 5242 TP: 4212 DENS V O L U M CRES
SOL: 3101 Versant ondulat EXPOZITIE: R RE STA L MES AG TA
NE INC: 33 G ALTITUDINE: 550 - 800 M ARB CM M NIENTA CONS MC/ MC/ MC/
COMP.ACTUALA: 10 FA FA 10 IN 100 36 26 3 .6 RN N 0.80 375 3356 5.4
COMP.TEL: 10FA
SORT: FA Gros si mijl.,cherestea VARSTA EXPL.: 110 ani
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.: 2014-T.igiena
LUCRARI PROP.: T.IGIENA(T.progresive decII)

TOTAL 100 3 0.8 375 3356 5.4
16 C 12.38 HA GF: 1 - 5Q 5R SUP: A TS: 4420 TP: 4114 DENS V O L U M CRES
SOL: 3101 Versant superior ondulat EXPOZITIE: R RE STA L MES AG TA
NE INC: 34 G ALTITUDINE: 750 - 1050 M ARB CM M NIENTA CONS MC/ MC/ MC/
COMP.ACTUALA: 9 FA 1 DT FA 9 LT 70 26 21 3 .4 RN N 0.81 269 3330 7.7
COMP.TEL: 9FA 1 DT DT 1 IN 70 26 20 3 B .5 RN N 0.09 23 285 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 70 3 0.9 292 3615 8.3
ϭϬϱ


nr.
act de Felul

nr.
act de Felul

nr.
act de Felul

nr.
act de Felul
ϭϬϲ

DENS V O L U M CRES
16 D 7.18 HA GF: 1 - 5Q 5R SUP: A TS: 5242 TP: 4212 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 3101 Versant inferior ondulat EXPOZITIE: NE R RE STA L MES AG TA
FA 5 IN 150 52 28 3 .4 RN S 0.35 185 1328 1.0
COMP.ACTUALA: 10 FA
COMP.TEL: 8FA 2 PAM FA 4 IN 110 42 27 3 M .8 RN N 0.28 140 1005 1.6
SORT: FA Gros si mijl.,cherestea VARSTA EXPL.: 110 ani N
FA 1 IN 80 30 22 4 M .5 RN 0.07 25 180 0.5
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 110 3 0.7 350 2513 3.1
16 E 1.32 HA GF: 1 - 5Q 5R SUP: A TS: 5242 TP: 4212 DENS V O L U M CRES
INC: 20 G ALTITUDINE: 700 M ARB CM M NIENTA CONS MC/ MC/ MC/
LITIERA: continua-normala TIP FLORA: Asperula-Asarum
COMP.ACTUALA: 10 FA FA 10 IN 10 2 3 3 RN N 0.70 9 12 1.7
COMP.TEL: 8FA 2 PAM
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Alte date complement.
POL: ERZ:
LUCRARI PROP.: DEGAJARI INTIRZIATE

TOTAL 10 3 0.7 9 12 1.7
16N 1.52 HA GF: SUP: TS: TP: DENS V O L U M CRES
SOL: Versant mijlociu framintat EXPOZITIE: NE R RE STA L MES AG TA
LITIERA: TIP FLORA:
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SORT: VARSTA EXPL.:
SEM.UTIL: SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
17 A 26.21 HA GF: 1 - 2L 5Q 5R SUP: A TS: 5231 TP: 4241 DENS V O L U M CRES
LITIERA: continua-subtire TIP FLORA: Vaccinium-Luzula
COMP.ACTUALA: 10 FA FA 3 LT 180 42 20 4 M .4 RN FS 0.21 72 1887 0.4
COMP.TEL: 6FA 3 MO 1 PAM FA 7 LT 110 34 19 5 .4 RN S 0.49 148 3879 1.9
SORT: FA Mijl.,celuloza,constructii VARSTA EXPL.: 100 ani
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Roca la suprafata/0,3S 20% tulpini nesanat.
Alte date complement.
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 110 5 0.7 220 5766 2.3
ϭϬϳ


nr.
act de Felul

nr.
act de Felul

nr.
act de Felul

nr.
act de Felul
ϭϬϴ

SOL: Versant mijlociu framintat EXPOZITIE: N R RE STA L MES AG TA
INC: 49 G ALTITUDINE: 850 M ARB CM M NIENTA MC/ MC/ MC/
P GE ANI P TEC AJ LI CONS HA UA HA
LITIERA: TIP FLORA:
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SORT: VARSTA EXPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
DENS V O L U M CRES
18 A 1.07 HA GF: 1 - 5Q 5R SUP: A TS: 5242 TP: 4212 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 3101 Versant inferior ondulat EXPOZITIE: N R RE STA L MES AG TA
LITIERA: lipsa TIP FLORA: Asperula-Asarum
COMP.ACTUALA: 4 PAM 3 MO 2 CI 1 CA PAM 4 P 25 10 6 3 I NEC N 0.40 24 26 1.6
COMP.TEL: 6PAM 3 MO 1 CI MO 3 P 25 10 6 4 I NEC N 0.30 20 21 2.7
SORT: PAM Gros si mijl.,cherestea VARSTA EXPL.: 110 ani
CI 2 P 25 10 6 3 I NEC N 0.20 13 14 1.2
SEM.UTIL: CA 1 LT 25 10 6 3 I RN N 0.10 4 4 0.9

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 25 3 1.0 61 65 6.4
DENS V O L U M CRES
18 B 23.60 HA GF: 1 - 5Q 5R SUP: A TS: 5242 TP: 4212 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 10 FA FA 10 LT 70 28 21 3 .5 RN N 0.90 299 7056 8.6
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.: 2014-Rarituri
TOTAL 70 3 0.9 299 7056 8.6
COMP.TEL: 8FA 2 PAM FA 3 IN 140 44 26 3 M .6 RN N 0.06 34 645 0.2
FA 2 IN 80 26 22 4 I .5 RN N 0.04 16 303 0.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.: 2018-T.progresive(insam,p lum)
2019-T.progresive(insam,p lum)
TOTAL 180 3 0.2 99 1877 0.7
ϭϬϵ


nr.
act de Felul

nr.
act de Felul

nr.
act de Felul

nr.
act de Felul
ϭϭϬ

DENS V O L U M CRES
18 D 1.92 HA GF: 1 - 2A 5Q 5R SUP: M TS: 5131 TP: 5142 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2405 Versant superior ondulat EXPOZITIE: V R RE STA L MES AG TA
LITIERA: intrerupta-subtire TIP FLORA: Luzula albida
COMP.ACTUALA: 9 GO 1 PLT GO 9 IN 100 36 12 5 .3 RN FS 0.54 69 132 1.8
COMP.TEL: 9GO 1 DT PLT 1 IN 60 30 18 4 B .6 RN N 0.06 12 23 0.2
SORT: FA Gros si mijl.,cherestea VARSTA EXPL.:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: 10% tulpini nesanat. Uscare slaba
Roca la suprafata/0,5S Alte date complement.
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 100 5 0.6 81 155 2.0
DENS V O L U M CRES
18 E 5.51 HA GF: 1 - 5Q 5R SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 3101 Versant superior ondulat EXPOZITIE: N R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 10 FA FA 3 IN 130 48 23 4 M .5 RN N 0.27 104 573 0.9
COMP.TEL: 10FA FA 7 IN 60 24 18 3 .5 RN N 0.63 165 909 6.4
SEM.UTIL:
SUBARBORET: DATE
COMPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 60 3 0.9 269 1482 7.3
18A1 0.24 HA GF: SUP: TS: TP: DENS V O L U M CRES
SOL: Versant inferior plan EXPOZITIE: N R RE STA L MES AG TA
LITIERA: TIP FLORA:
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SORT: VARSTA EXPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
SOL: Versant superior framintat EXPOZITIE: SV R RE STA L MES AG TA
LITIERA: TIP FLORA:
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SORT: VARSTA EXPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
ϭϭϭ


nr.
act de Felul

nr.
act de Felul

nr.
act de Felul

nr.
act de Felul
ϭϭϮ

18V 0.72 HA GF: SUP: TS: TP: DENS V O L U M CRES
SOL: Versant inferior plan EXPOZITIE: N R RE STA L MES AG TA
LITIERA: TIP FLORA:
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SORT: VARSTA EXPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
19 A 25.56 HA GF: 1 - 5Q 5R SUP: A TS: 4420 TP: 4114 DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 10 FA FA 2 IN 130 44 27 3 M .6 RN N 0.18 90 2300 0.7
COMP.TEL: 10FA FA 8 IN 80 30 25 3 .6 RN N 0.72 316 8077 6.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2022-T.igiena
TOTAL 80 3 0.9 406 10377 7.0
SOL: Versant mijlociu framintat EXPOZITIE: NE R RE STA L MES AG TA
LITIERA: TIP FLORA:
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SORT: VARSTA EXPL.:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 80 3 0.9 370 10245 7.8
ϭϭϯ


nr.
act de Felul

nr.
act de Felul

nr.
act de Felul

nr.
act de Felul
ϭϭϰ

20 B 9.65 HA GF: 1 - 2A 5Q 5R SUP: M TS: 4420 TP: 4114 DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 10 FA FA 2 IN 180 56 30 3 I .5 RN N 0.10 59 569 0.2
COMP.TEL: 6FA 3 MO 1 PAM FA 5 IN 140 48 29 3 .5 RN N 0.25 140 1351 0.7
FA 3 IN 60 22 18 5 I .4 RN N 0.15 39 376 0.9
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.: 2022-Taieri de conservare

TOTAL 140 3 0.5 238 2296 1.8
SOL: Versant superior framintat EXPOZITIE: N R RE STA L MES AG TA
LITIERA: TIP FLORA:
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SORT: VARSTA EXPL.:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 75 3 0.9 370 3693 8.2
21 B 7.18 HA GF: 1 - 2L 5Q 5R SUP: A TS: 4331 TP: 4151 DENS V O L U M CRES
LITIERA: continua-subtire TIP FLORA: Luzula albida
COMP.ACTUALA: 3 FA 7 MO FA 3 IN 50 18 14 4 G .3 RN N 0.30 54 388 2.5
COMP.TEL: 3FA 7 MO MO 7 P 50 24 16 4 .3 NEC N 0.70 222 1594 7.6
SORT: MO Mijl.-gros,cel.,constr.,che VARSTA EXPL.: 100 ani
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 50 4 1.0 276 1982 10.1
ϭϭϱ


nr.
act de Felul

nr.
act de Felul

nr.
act de Felul

nr.
act de Felul
ϭϭϲ

DENS V O L U M CRES
24 23.14 HA GF: 1 - 2L 5Q 5R SUP: A TS: 5242 TP: 4212 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 8 FA 2 CA FA 1 IN 110 40 23 3 I .6 RN N 0.09 35 810 0.5
COMP.TEL: 9FA 1 DT FA 7 IN 65 26 20 3 .6 RN N 0.63 194 4489 6.2
CA 2 LT 65 20 16 5 I .6 RN N 0.18 33 764 0.9
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 65 3 0.9 262 6063 7.6
25 A 37.68 HA GF: 1 - 2A 5Q 5R SUP: M TS: 4420 TP: 4114 DENS V O L U M CRES
LITIERA: intrerupta-subtire TIP FLORA: Asperula-Asarum
COMP.ACTUALA: 7 FA 3 CA FA 7 IN 70 26 21 3 .6 RN N 0.63 210 7913 6.0
COMP.TEL: 8FA 2 DT CA 3 IN 70 22 19 4 I .5 RN N 0.27 63 2374 1.5
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 70 3 0.9 273 10287 7.5
SOL: 3101 Versant superior ondulat EXPOZITIE: SE R RE STA L MES AG TA
Total derivat de prod. mij. relativ-echien
COMP.ACTUALA: 10 CA CA 10 LT 20 8 7 3 .5 RN N 0.90 45 92 7.6
COMP.TEL: 10CA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 20 3 0.9 45 92 7.6
SOL: 3101 Versant inferior ondulat EXPOZITIE: SE R RE STA L MES AG TA
Partial derivat relativ-plurien
COMP.ACTUALA: 6 CA 4 FA CA 6 LT 60 28 18 3 .5 RN N 0.42 91 357 3.0
COMP.TEL: 7FA 2 PAM 1 CA FA 2 LT 70 28 19 3 I RN N 0.14 40 157 1.3
FA 2 IN 120 46 24 3 I .6 RN N 0.14 58 227 0.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.: T.IGIENA(T.progresive decII)

TOTAL 120 3 0.7 189 741 5.0
ϭϭϳ


nr.
act de Felul

nr.
act de Felul

nr.
act de Felul

nr.
act de Felul
ϭϭϴ

DENS V O L U M CRES
25 D 5.02 HA GF: 1 - 2L 5Q 5R SUP: A TS: 5242 TP: 4212 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
LITIERA: continua-subtire TIP FLORA: Asperula-Asarum HA UA HA
COMP.ACTUALA: 10 FA FA 10 LT 75 28 23 3 .5 RN N 0.90 346 1737 8.2
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2014-Rarituri
TOTAL 75 3 0.9 346 1737 8.2
DENS V O L U M CRES
26 3.11 HA GF: 1 - 2A 5Q 5R SUP: M TS: 5231 TP: 4241 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
LITIERA: intrerupta-subtire TIP FLORA: Vaccinium-Luzula HA UA HA
Natural fundamental prod. inf. relativ-echien
COMP.ACTUALA: 9 FA 1 CA FA 9 LT 95 30 22 4 .4 RN FS 0.72 258 802 4.2
COMP.TEL: 9FA 1 CA CA 1 LT 95 26 19 5 M .5 RN FS 0.08 19 59 0.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Roca la suprafata/0,4S 30% tulpini nesanat.
POL: ERZ:

TOTAL 95 4 0.8 277 861 4.5
ϭϭϵ

U.A. DATE COMPLEMENTARE

14 A DT = Go, Pam, Ca, Ci
14 B Diseminat Pam, Ci, Ca. Arboret neuniform.
15 A Diseminat Mj. Arboret foarte slab.
15 B Diseminat Ci, Pam.
15 C Diseminat Ci, Te, Sac, . DT= Pam
16 A Consistenţă variabilă 0,7-0,9. Goluri pe alocuri.
16 B Diseminat Pa, Ci cu diametru de 30 cm.
16 C Diseminat Sc, Ci, Te.
16 D DT = Pam, Ci, Ca. Pantă variabilă 30-34°.
16N Stâncăria “Piatra Verde”. Diseminat Pa, Plt, Fa
17 A Diseminat Ca, Ci.
17N Stâncăria “Piatra Verde”. Diseminat Pa, Plt, Fa
18 B Diseminat Ca, Go, Pam.
18 C Diseminat Ci .
18 D Pâlc de alun în partea superioară.
18 E Diseminat Pam.
18V1 Teren de vânătoare
18N Stâncărie
18A1 Rampa exploatare
19 A Diseminat Ci, Pa, Go de 120-140 ani.
19N Stâncăria “Piatra Tinului”. Rare exemplare de Pin, Pa, Go.
20 A Diseminat Pam, Sac, Ci.
20 B Diseminat Pam. Nuieliş-prăjiniş de Fa pe 0,2-0,3S.
20N Stânca “Coltul Jogucii”. Exemplare subţiri de Pa, Go, Sac.
21 B Diseminat Pl, Pam spre partea superioară a versantului. Arboret compact.
25 A Diseminat Go, Pam, Ci. Go spre culme.
25 B Diseminat Fa.
25 C Diseminat Go, Fa.
25 D Diseminat Ca, Ci.
26 A Diseminat Te, Pam, Plt, Sac, Br. Arboret foarte slab.
15.1.3. Evidenţa arboretelor inventariate

u.a.
Metoda de inventariere Suprafaţa inventariată
Număr Suprafaţă
14 B 1.51 Integral 1.51
15 B 21.22 Statistic 1.00
16 D 7.18 Statistic 1.00
17 A 26.21 Statistic 1.00
18 C 18.96 Integral 18.96

ϭϮϬ


15.2.1. Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă şi grupe funcţionale
CATEGORIE DE FOLOSINTA Suprafata (Ha)

GRF. I GRF. II Total
A - Paduri si terenuri destinate impaduririi sau reimpaduririi 324.64 - 324.64
A1 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care se reglementeaza 232.57 - 232.57
recoltarea de produse principale - - -
A11 - Paduri inclusiv plantatii cu reusita definitiva 232.57 - 232.57
14 B 15 B 16 A 16 B 16 C 16 D 16 E 17 A 18 A 18 B 18 C 18 E 19 A 20 A 21 A - - -
21 B 24 25 B 25 C 25 D - - -
A12 - Regenerari pe cale artificiala cu reusita partiala - - -
A13 - Regenerari pe cale naturala cu reusita partiala - - -
A14 - Terenuri de reimpadurit in urma taierilor rase, a doboriturilor de vint - - -
sau a altor cauze - - -
A15 - Poieni sau goluri destinate impaduririi - - -
A16 - Terenuri degradate prevazute a se impadurii - - -
A17 - Rachitarii naturale ori create prin culturi - - -
A2 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care nu se reglementeaza 92.07 - 92.07
recoltarea de produse principale - - -
A21 - Paduri inclusiv plantatii cu reusita definitiva 92.07 - 92.07
14 A 15 A 15 C 18 D 20 B 25 A 26 - - -
A22 - Terenuri impadurite pe cale naturala sau artificiala - - -
cu reusita partiala - - -
A23 - Terenuri de reimpadurit in urma doboriturilor de vint sau a altor cauze - - -
A24 - Poieni sau goluri destinate impaduririi - - -
A25 - Terenuri degradate destinate impaduririi - - -
B - Terenuri afectate gospodaririi silvice - - 0.96
B1 - Linii parcelare principale - - -
B2 - Linii de vinatoare si terenuri pentru hrana vinatului - - 0.72
18V - - -
B3 - Instalatii de transport forestier: drumuri, cai ferate - - -
si funiculare permanente - - -
B4 - Cladiri, curti si depozite permanente - - -
B5 - Pepiniere si plantatii seminciere - - -
B6 - Culturi de arbusti fructiferi, de plante medicinale si melifere, etc - - -
B7 - Terenuri cultivate pentru nevoile administratiei - - 0.24
18A1 - - -
B8 - Terenuri cu fazanerii, pastravarii, centre de prelucrare a - - -
fructelor de padure, uscatorii de seminte, etc. - - -
B9 - Ape care fac parte din fondul forestier - - -
B10 - Culoare pentru linii de inalta tensiune - - -
B11- Fasii de frontiera si instalatii aferente (G) - - -
C - Terenuri neproductive: stincarii, saraturi, mlastini, ravene, etc. - - 4.54
16N 17N 18N 19N 20N - - -
D - Terenuri scoase temporar din fondul forestier - - -
D1 - Transmise prin acte normative in folosinta temporare a unor organizatii pt. - - -
instalatii electrice,petroliere sau hidrotehnice,pentru cariere,depozite, etc. - - -
D2 - Detinute de persoane fizice sau juridice fara aprobarile legale - - -
necesare, ocupatii si litigii - - -
- - -
TOTAL : A + B + C + D 324.64 - 330.14
ϭϮϭ

826
Total Grupa a-II a

functionala
Ame -ha-
-ha-
naja
ment
IV
Total
2A5Q
2A 2L 2L5Q5R 5Q5R - 1B 1C -
5R
2012 95.1 - 95.1 108.7 - - 108.7 203.8 125.1 - 125.1 1.2 330.1
2022 - 92.07 92.07 - 108.17 124.40 232.57 324.64 - - - 5.50 330.14

Consistenta
SUPRAFATA VOLUM Crestere Varsta Clp Productivitate Amestec Mod regenerare Vitalitate
0.1 0.4 0.7
Specia TOTAL Grupa I TOTAL Totala medie med. sup. mijl. inf. med. - - - <50 50-80 >80 SM PL LS vig. nor. slb.
0.3 0.6 1.0
Ha % Ha % Mc % Mc Mc/Ha Ani % % % % % % % % % % % % % % %
FA 289.22 90 289.22 100 83569 92 1656 5.7 97 3.4 7525 78 7 11
82 23 36 41 67 33 72 28
CA 20.75 6 20.75 100 3650 4 108 5.2 63 4.0 2278 88 100 79 11 10 54 46 99 1
MO 5.48 2 5.48 100 1658 2 60 10.9 48 3.9 2 98 99 100 6 92 2 100 100
GO 4.57 1 4.57 100 559 1 7 1.5 94 5.0 100 72 38 62 62 38 38 62 100
DT 3.79 1 3.79 100 760 1 16 4.2 80 3.8 58 42 82 100 100 58 42 58 42
PAM 0.43 0.43 100 26 2 4.7 25 3.0 100 100 100 100 100 100
CI 0.21 0.21 100 14 1 4.8 25 3.0 100 100 100 100 100 100
PLT 0.19 0.19 100 23 60 4.0 100 58 100 100 100 100
TOT 324.64 100 324.64 100 90259 100 1850 5.7 94 3.4 69 31 79 6 10 84 28 34 38 64 2 34 73 27
SUPRAFATA TOTALA : 330.14 HA NR. PARCELE : 11 SPF. MEDIE PARCELA :30.01 HA NR. UA : 34 SPF. MEDIE UA : 9.71 HA
ϭϮϮ

Clasa de productie TOTAL Var- Cls. Consistenta

GrSubgr FCT Suprafata Volum Crestere sta pr.
I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
Ha Ha Ha Ha Ha Ha % %K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani med Ha Ha Ha
1 2 2A 44.21 27.42 20.44 92.07 46 80 23255 41 253 500 5.4 88 3.7 11.57 80.50
2L 70.15 15.04 22.98 108.17 54 85 32842 59 304 696 6.4 89 3.6 108.17
T. subgr. 114.36 42.46 43.42 200.24 62 83 56097 62 280 1196 6.0 88 3.6 11.57 188.67
57 % 21 % 22 % 100 % 6% 94 %
5 5Q 0.13 109.15 15.12 124.40 100 72 34162 100 275 654 5.3 102 3.1 18.96 21.22 84.22
T. subgr. 0.13 109.15 15.12 124.40 38 72 34162 38 275 654 5.3 102 3.1 18.96 21.22 84.22
88 % 12 % 100 % 15 % 17 % 68 %
0.13 223.51 57.58 43.42 324.64 100 79 90259 100 278 1850 5.7 94 3.4 18.96 32.79 272.89
Total grupa
69 % 18 % 13 % 100 % 6% 10 % 84 %
0.13 223.51 57.58 43.42 324.64 100 79 90259 100 278 1850 5.7 94 3.4 18.96 32.79 272.89
TOTAL 69 % 18 % 13 % 100 % 6% 10 % 84 %

Gr. Specia Suprafata Volum Crestere sta pr.
I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
1 FA 216.15 40.74 32.33 289.22 90 78 83569 92 289 1656 5.7 97 3.4 18.96 30.87 239.39
CA 4.51 11.30 4.94 20.75 6 88 3650 4 176 108 5.2 63 4.0 20.75
MO 0.13 5.35 5.48 2 99 1658 2 303 60 10.9 48 3.9 5.48
GO 4.57 4.57 1 72 559 1 122 7 1.5 94 5.0 1.73 2.84
DT 2.21 1.58 3.79 1 82 760 1 201 16 4.2 80 3.8 3.79
PAM 0.43 0.43 100 26 60 2 4.7 25 3.0 0.43
CI 0.21 0.21 100 14 67 1 4.8 25 3.0 0.21
PLT 0.19 0.19 58 23 121 60 4.0 0.19
0.13 223.51 57.58 43.42 324.64 100 79 90259 100 278 1850 5.7 94 3.4 18.96 32.79 272.89
Total grupa
69 % 18 % 13 % 100 % 6% 10 % 84 %
0.13 223.51 57.58 43.42 324.64 100 79 90259 100 278 1850 5.7 94 3.4 18.96 32.79 272.89
TOTAL 69 % 18 % 13 % 100 % 6% 10 % 84 %
ϭϮϯ

827
828

Specia I II III IV V Suprafata Volum Crestere sta pr. < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
FA 216.15 40.74 32.33 289.22 90 78 83569 92 289 1656 5.7 97 3.4 18.96 30.87 239.39
CA 4.51 11.30 4.94 20.75 6 88 3650 4 176 108 5.2 63 4.0 20.75
MO 0.13 5.35 5.48 2 99 1658 2 303 60 10.9 48 3.9 5.48
GO 4.57 4.57 1 72 559 1 122 7 1.5 94 5.0 1.73 2.84
DT 2.21 1.58 3.79 1 82 760 1 201 16 4.2 80 3.8 3.79
PAM 0.43 0.43 100 26 60 2 4.7 25 3.0 0.43
CI 0.21 0.21 100 14 67 1 4.8 25 3.0 0.21
PLT 0.19 0.19 58 23 121 60 4.0 0.19
0.13 223.51 57.58 43.42 324.64 100 79 90259 100 278 1850 5.7 94 3.4 18.96 32.79 272.89
TOTAL 69 % 18 % 13 % 100 % 6% 10 % 84 %
15.2.7. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii pentru fondul productiv
Gr. Specia I II III IV V Suprafata Volum Crestere sta pr. < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
1 FA 172.91 24.81 18.35 216.07 93 77 63804 96 295 1230 5.7 99 3.3 18.96 21.22 175.89
CA 4.51 4.63 9.14 4 85 1217 2 133 50 5.5 53 4.0 9.14
MO 0.13 5.35 5.48 2 99 1658 2 303 60 10.9 48 3.9 5.48
DT 1.24 1.24 1 90 285 230 7 5.6 70 3.0 1.24
PAM 0.43 0.43 100 26 60 2 4.7 25 3.0 0.43
CI 0.21 0.21 100 14 67 1 4.8 25 3.0 0.21
0.13 179.30 30.16 22.98 232.57 100 78 67004 100 288 1350 5.8 96 3.3 18.96 21.22 192.39
TOTAL
77 % 13 % 10 % 100 % 8% 9% 83 %
ϭϮϰ

15.2.8. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv

Specia I II III IV V Suprafata Volum Crestere sta pr. < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
FA 43.24 15.93 13.98 73.15 79 79 19765 86 270 426 5.8 90 3.6 9.65 63.50
CA 11.30 0.31 11.61 13 90 2433 10 210 58 5.0 71 4.0 11.61
GO 4.57 4.57 5 72 559 2 122 7 1.5 94 5.0 1.73 2.84
DT 0.97 1.58 2.55 3 78 475 2 186 9 3.5 85 4.2 2.55
PLT 0.19 0.19 58 23 121 60 4.0 0.19
44.21 27.42 20.44 92.07 100 80 23255 100 253 500 5.4 88 3.7 11.57 80.50
TOTAL 48 % 30 % 22 % 100 % 13 % 87 %
ϭϮϱ

829
830
15.2.9. Structura şi mărimea fondului forestier pe subunităţi de producţie/protecţie după vârstă, grupe funcţionale şi specii
S.U.P. “A”
Cl. Clasa de productie TOTAL Var- Cls. Consistenta
Gr. Specia Suprafata Volum Crestere sta pr.
vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
1 1 FA 1.32 1.32 39 70 12 12 9 2 1.5 10 3.0 1.32
CA 2.04 2.04 61 90 92 88 45 16 7.8 20 3.0 2.04
T.gr. 3.36 3.36 100 82 104 100 31 18 5.4 16 3.0 3.36
100 % 100 % 100 %
1 T FA 1.32 1.32 39 70 12 12 9 2 1.5 10 3.0 1.32
CA 2.04 2.04 61 90 92 88 45 16 7.8 20 3.0 2.04
T.cl. 3.36 3.36 1 82 104 31 18 5.4 16 3.0 3.36
vrt. 100 % 100 % 100 %
2 1 CA 0.11 0.11 10 100 4 6 36 1 9.1 25 3.0 0.11
MO 0.32 0.32 30 100 21 32 66 3 9.4 25 4.0 0.32
PAM 0.43 0.43 40 100 26 40 60 2 4.7 25 3.0 0.43
CI 0.21 0.21 20 100 14 22 67 1 4.8 25 3.0 0.21
T.gr. 0.75 0.32 1.07 100 100 65 100 61 7 6.5 25 3.3 1.07
70 % 30 % 100 % 100 %
2 T CA 0.11 0.11 10 100 4 6 36 1 9.1 25 3.0 0.11
MO 0.32 0.32 30 100 21 32 66 3 9.4 25 4.0 0.32
PAM 0.43 0.43 40 100 26 40 60 2 4.7 25 3.0 0.43
CI 0.21 0.21 20 100 14 22 67 1 4.8 25 3.0 0.21
T.cl. 0.75 0.32 1.07 100 65 61 7 6.5 25 3.3 1.07
vrt. 70 % 30 % 100 % 100 %
3 1 FA 3.86 3.80 7.66 60 93 1870 53 244 58 7.6 72 3.5 7.66
MO 0.13 5.03 5.16 40 99 1637 47 317 57 11.0 50 3.9 5.16
T.gr. 0.13 3.86 8.83 12.82 100 95 3507 100 274 115 9.0 63 3.7 12.82
1% 30 % 69 % 100 % 100 %
3 T FA 3.86 3.80 7.66 60 93 1870 53 244 58 7.6 72 3.5 7.66
MO 0.13 5.03 5.16 40 99 1637 47 317 57 11.0 50 3.9 5.16
T.cl. 0.13 3.86 8.83 12.82 6 95 3507 5 274 115 9.0 63 3.7 12.82
vrt. 1% 30 % 69 % 100 % 100 %
4 1 FA 121.50 121.50 95 90 41737 97 344 971 8.0 77 3.0 121.50

CA 4.63 4.63 4 90 764 2 165 21 4.5 65 5.0 4.63
DT 1.24 1.24 1 90 285 1 230 7 5.6 70 3.0 1.24
ϭϮϲ

T.gr. 122.74 4.63 127.37 100 90 42786 100 336 999 7.8 77 3.1 127.37
96 % 4% 100 % 100 %
4 T FA 121.50 121.50 95 90 41737 97 344 971 8.0 77 3.0 121.50

Gr. Specia Suprafata Volum Crestere
vrt. I II III IV V sta pr. < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
4 T CA 4.63 4.63 4 90 764 2 165 21 4.5 65 5.0 4.63
DT 1.24 1.24 1 90 285 1 230 7 5.6 70 3.0 1.24
T.cl. 122.74 4.63 127.37 55 90 42786 65 336 999 7.8 77 3.1 127.37
vrt. 96 % 4% 100 % 100 %
5 1 FA 8.95 8.95 100 80 3356 100 375 48 5.4 100 3.0 8.95
T.gr. 8.95 8.95 100 80 3356 100 375 48 5.4 100 3.0 8.95
100 % 100 % 100 %
5 T FA 8.95 8.95 100 80 3356 100 375 48 5.4 100 3.0 8.95
T.cl. 8.95 8.95 4 80 3356 5 375 48 5.4 100 3.0 8.95
vrt. 100 % 100 % 100 %
6 1 FA 8.02 8.58 18.35 34.95 94 70 8663 96 248 90 2.6 129 4.3 34.95
CA 2.36 2.36 6 70 357 4 151 12 5.1 60 3.0 2.36
T.gr. 10.38 8.58 18.35 37.31 100 70 9020 100 242 102 2.7 124 4.2 37.31
28 % 23 % 49 % 100 % 100 %
6 T FA 8.02 8.58 18.35 34.95 94 70 8663 96 248 90 2.6 129 4.3 34.95
CA 2.36 2.36 6 70 357 4 151 12 5.1 60 3.0 2.36
T.cl. 10.38 8.58 18.35 37.31 16 70 9020 13 242 102 2.7 124 4.2 37.31
vrt. 28 % 23 % 49 % 100 % 100 %
7 1 FA 29.26 12.43 41.69 100 42 8166 100 196 61 1.5 146 3.3 18.96 21.22 1.51
T.gr. 29.26 12.43 41.69 100 42 8166 100 196 61 1.5 146 3.3 18.96 21.22 1.51
70 % 30 % 100 % 45 % 51 % 4%
7 T FA 29.26 12.43 41.69 100 42 8166 100 196 61 1.5 146 3.3 18.96 21.22 1.51
T.cl. 29.26 12.43 41.69 18 42 8166 12 196 61 1.5 146 3.3 18.96 21.22 1.51
vrt. 70 % 30 % 100 % 45 % 51 % 4%
T 1 FA 172.91 24.81 18.35 216.07 93 77 63804 96 295 1230 5.7 99 3.3 18.96 21.22 175.89
CA 4.51 4.63 9.14 4 85 1217 2 133 50 5.5 53 4.0 9.14
MO 0.13 5.35 5.48 2 99 1658 2 303 60 10.9 48 3.9 5.48
DT 1.24 1.24 1 90 285 230 7 5.6 70 3.0 1.24

PAM 0.43 0.43 100 26 60 2 4.7 25 3.0 0.43
CI 0.21 0.21 100 14 67 1 4.8 25 3.0 0.21
ϭϮϳ

831
832
TOTAL 0.13 179.30 30.16 22.98 232.57 100 78 67004 100 288 1350 5.8 96 3.3 18.96 21.22 192.39
77 % 13 % 10 % 100 % 8% 9% 83 %
T T FA 172.91 24.81 18.35 216.07 93 77 63804 96 295 1230 5.7 99 3.3 18.96 21.22 175.89

T T CA 4.51 4.63 9.14 4 85 1217 2 133 50 5.5 53 4.0 9.14
MO 0.13 5.35 5.48 2 99 1658 2 303 60 10.9 48 3.9 5.48
DT 1.24 1.24 1 90 285 230 7 5.6 70 3.0 1.24
PAM 0.43 0.43 100 26 60 2 4.7 25 3.0 0.43
CI 0.21 0.21 100 14 67 1 4.8 25 3.0 0.21
TOTAL 0.13 179.30 30.16 22.98 232.57 100 78 67004 100 288 1350 5.8 96 3.3 18.96 21.22 192.39
77 % 13 % 10 % 100 % 8% 9% 83 %
ϭϮϴ

3 1 FA 8.69 8.69 90 90 2580 92 297 75 8.6 68 3.0 8.69
DT 0.97 0.97 10 90 222 8 229 6 6.2 60 3.0 0.97
T.cl. 9.66 9.66 100 90 2802 100 290 81 8.4 67 3.0 9.66
vrt. 100 % 100 % 100 %
3 T FA 8.69 8.69 90 90 2580 92 297 75 8.6 68 3.0 8.69
DT 0.97 0.97 10 90 222 8 229 6 6.2 60 3.0 0.97
T.cl. 9.66 9.66 10 90 2802 12 290 81 8.4 67 3.0 9.66
vrt. 100 % 100 % 100 %
4 1 FA 26.38 26.38 70 90 7913 77 300 226 8.6 70 3.0 26.38
CA 11.30 11.30 30 90 2374 23 210 57 5.0 70 4.0 11.30
T.cl. 26.38 11.30 37.68 100 90 10287 100 273 283 7.5 70 3.3 37.68
vrt. 70 % 30 % 100 % 100 %
4 T FA 26.38 26.38 70 90 7913 77 300 226 8.6 70 3.0 26.38
CA 11.30 11.30 30 90 2374 23 210 57 5.0 70 4.0 11.30
T.cl. 26.38 11.30 37.68 42 90 10287 44 273 283 7.5 70 3.3 37.68
vrt. 70 % 30 % 100 % 100 %
5 1 FA 1.42 15.93 11.08 28.43 80 75 6976 89 245 107 3.8 105 4.3 28.43
CA 0.31 0.31 1 81 59 1 190 1 3.2 95 5.0 0.31
GO 4.57 4.57 13 72 559 7 122 7 1.5 94 5.0 1.73 2.84
DT 1.58 1.58 5 70 253 3 160 3 1.9 100 5.0 1.58
PLT 0.19 0.19 1 58 23 121 60 4.0 0.19
T.cl. 1.42 16.12 17.54 35.08 100 74 7870 100 224 118 3.4 103 4.5 1.92 33.16
vrt. 4% 46 % 50 % 100 % 5% 95 %
5 T FA 1.42 15.93 11.08 28.43 80 75 6976 89 245 107 3.8 105 4.3 28.43
CA 0.31 0.31 1 81 59 1 190 1 3.2 95 5.0 0.31
GO 4.57 4.57 13 72 559 7 122 7 1.5 94 5.0 1.73 2.84
DT 1.58 1.58 5 70 253 3 160 3 1.9 100 5.0 1.58
PLT 0.19 0.19 1 58 23 121 60 4.0 0.19
T.cl. 1.42 16.12 17.54 35.08 38 74 7870 34 224 118 3.4 103 4.5 1.92 33.16
vrt. 4% 46 % 50 % 100 % 5% 95 %
7 1 FA 6.75 2.90 9.65 100 50 2296 100 238 18 1.9 124 3.6 9.65
T.cl. 6.75 2.90 9.65 100 50 2296 100 238 18 1.9 124 3.6 9.65
vrt. 70 % 30 % 100 % 100 %
ϭϮϵ

833
834
7 T FA 6.75 2.90 9.65 100 50 2296 100 238 18 1.9 124 3.6 9.65
S.U.P. „M”

T.cl. 6.75 2.90 9.65 10 50 2296 10 238 18 1.9 124 3.6 9.65
vrt. 70 % 30 % 100 % 100 %
T 1 FA 43.24 15.93 13.98 73.15 79 79 19765 86 270 426 5.8 90 3.6 9.65 63.50
CA 11.30 0.31 11.61 13 90 2433 10 210 58 5.0 71 4.0 11.61
GO 4.57 4.57 5 72 559 2 122 7 1.5 94 5.0 1.73 2.84
DT 0.97 1.58 2.55 3 78 475 2 186 9 3.5 85 4.2 2.55
PLT 0.19 0.19 58 23 121 60 4.0 0.19
TOTAL 44.21 27.42 20.44 92.07 100 80 23255 100 253 500 5.4 88 3.7 11.57 80.50
48 % 30 % 22 % 100 % 13 % 87 %
T T FA 43.24 15.93 13.98 73.15 79 79 19765 86 270 426 5.8 90 3.6 9.65 63.50
CA 11.30 0.31 11.61 13 90 2433 10 210 58 5.0 71 4.0 11.61
GO 4.57 4.57 5 72 559 2 122 7 1.5 94 5.0 1.73 2.84
DT 0.97 1.58 2.55 3 78 475 2 186 9 3.5 85 4.2 2.55
PLT 0.19 0.19 58 23 121 60 4.0 0.19
TOTAL 44.21 27.42 20.44 92.07 100 80 23255 100 253 500 5.4 88 3.7 11.57 80.50
48 % 30 % 22 % 100 % 13 % 87 %

ϭϯϬ

15.2.10 Structura şi mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate şi specii

Clasa Clasa de productie TOTAL Var- Cls. Consistenta
de Specia Suprafata Volum Crestere sta pr.
I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
expl. Ha Ha Ha Ha Ha Ha % %K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani med Ha Ha Ha
1 FA 37.28 21.01 18.35 76.64 97 55 16829 98 220 151 2.0 138 3.8 18.96 21.22 36.46
CA 2.36 2.36 3 70 357 2 151 12 5.1 60 3.0 2.36
Total 39.64 21.01 18.35 79.00 34 55 17186 26 218 163 2.1 136 3.7 18.96 21.22 38.82
cl. expl. 50 % 27 % 23 % 100 % 24 % 27 % 49 %
2 FA 8.95 8.95 100 80 3356 100 375 48 5.4 100 3.0 8.95
Total 8.95 8.95 4 80 3356 5 375 48 5.4 100 3.0 8.95
cl. expl. 100 % 100 % 100 %
4 FA 68.25 68.25 100 90 26052 100 382 518 7.6 83 3.0 68.25
MO 0.13 0.13 69 43 331 2 15.4 45 1.0 0.13
Total 0.13 68.25 68.38 29 90 26095 39 382 520 7.6 83 3.0 68.38
cl. expl. 100 % 100 % 100 %
5 FA 53.25 53.25 87 90 15685 93 295 453 8.5 70 3.0 53.25
CA 2.04 4.63 6.67 11 90 856 5 128 37 5.5 51 4.4 6.67
DT 1.24 1.24 2 90 285 2 230 7 5.6 70 3.0 1.24
Total 56.53 4.63 61.16 26 90 16826 25 275 497 8.1 68 3.2 61.16
cl. expl. 92 % 8% 100 % 100 %
6 FA 3.86 3.80 7.66 60 93 1870 54 244 58 7.6 72 3.5 7.66
MO 5.03 5.03 40 100 1594 46 317 55 10.9 50 4.0 5.03
Total 3.86 8.83 12.69 5 96 3464 5 273 113 8.9 63 3.7 12.69
cl. expl. 30 % 70 % 100 % 100 %
7 FA 1.32 1.32 55 70 12 16 9 2 1.5 10 3.0 1.32
CA 0.11 0.11 5 100 4 5 36 1 9.1 25 3.0 0.11
MO 0.32 0.32 13 100 21 27 66 3 9.4 25 4.0 0.32
PAM 0.43 0.43 18 100 26 34 60 2 4.7 25 3.0 0.43
CI 0.21 0.21 9 100 14 18 67 1 4.8 25 3.0 0.21
Total 2.07 0.32 2.39 1 83 77 32 9 3.8 17 3.1 2.39
cl. expl. 87 % 13 % 100 % 100 %
0.13 179.30 30.16 22.98 232.57 100 78 67004 100 288 1350 5.8 96 3.3 18.96 21.22 192.39
TOTAL 77 % 13 % 10 % 100 % 8% 9% 83 %
ϭϯϭ

835
836

15.3.1. Evidenţa tipurilor de staţiune şi a tipulurilor de pădure
Tip Tip Natural fundamental de prod. Partial Total derivat de prod. Artificial de prod. Tanar Total Terenuri TOTAL
statiune padure Sup. Mij. Inf. Subprod. derivat Sup. Mij. Inf. Sup.+Mij. Inf. nedefinit padure goale
0 0 5.50 5.50 100
TOTAL 5.50 5.50 2
% 100 100
4331 4151 7.18 7.18 7.18 100
TOTAL 7.18 7.18 7.18
% 100 100 100
4420 4114 138.11 138.11 138.11 100
TOTAL 138.11 138.11 138.11 41
% 100 100 100
5131 5142 1.92 1.92 1.92 100
TOTAL 1.92 1.92 1.92 1
% 100 100 100
5221 4261 30.05 30.05 30.05 100
TOTAL 30.05 30.05 30.05 9
% 100 100 100
5231 4241 29.32 29.32 29.32 100
TOTAL 29.32 29.32 29.32
% 100 100 100
5242 4212 110.90 3.92 2.04 1.20 118.06 118.06 100
TOTAL 110.90 3.92 2.04 1.20 118.06 118.06 36
% 94 3 2 1 100 100
TOTAL UP 249.01 61.29 3.92 2.04 1.20 7.18 324.64 5.50 330.14 100
% 77 19 1 1 2 98 2 100
ϭϯϮ

Formatia Natural fundamental de prod. Partial Total derivat de prod. Artificial de prod. Tanar Total Terenuri TOTAL
forestiera Sup. Mij. Inf. Subprod. derivat Sup. Mij. Inf. Sup.+Mij. Inf. nedefinit padure goale
00 5.50 5.50 2
100 100
41 FAGETE PURE 138.11 7.18 145.29 145.29 44
MONTANE 95 5 100 100
42 FAGETE PURE 110.90 59.37 3.92 2.04 1.20 177.43 177.43 53
DE DEALURI 63 33 2 1 1 100 100
51 GORUNETE 1.92 1.92 1.92 1
PURE 100 100 100
TOTAL UP 249.01 61.29 3.92 2.04 1.20 7.18 324.64 5.50 330.14 100
% 77 19 1 1 2 98 2 100
310.30 3.92 2.04 8.38 324.64 5.50 330.14 100
% 95 1 1 3 98 2 100
ϭϯϯ

837
838
Forma- CATEGORII DE INCLINARE TOTAL

tia Categ. de < 16 G. 16 - 30 G 31 - 40 G > 40 G
forest. altitudine Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Total
Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha
04 - 06 0.96 0.96 0.96
06 - 08 2.28 2.28 2.28
08 - 10 1.24 1.02 1.24 1.02 2.26
0.96 1.24 3.30 1.24 4.26 5.50
TOTAL 100 % 27 % 73 % 23 % 77 % 100 %
41 06 - 08 75.35 75.35 75.35
08 - 10 5.51 16.84 47.59 16.84 53.10 69.94
5.51 16.84 122.94 16.84 128.45 145.29
TOTAL 100 % 12 % 88 % 12 % 88 % 100 %
42 04 - 06 0.13 1.07 3.92 20.85 3.92 22.05 25.97
06 - 08 25.64 2.83 35.44 68.59 61.08 71.42 132.50
08 - 10 18.96 18.96 18.96
0.13 25.64 3.90 39.36 108.40 65.00 112.43 177.43
TOTAL 100 % 87 % 13 % 27 % 73 % 37 % 63 % 100 %
51 08 - 10 1.92 1.92 1.92
1.92 1.92 1.92
TOTAL 100 % 100 % 100 %
04 - 06 1.09 1.07 3.92 20.85 3.92 23.01 26.93
06 - 08 25.64 2.83 35.44 143.94 2.28 61.08 149.05 210.13
08 - 10 5.51 18.76 66.55 1.24 1.02 1.24 18.76 73.08 93.08
1.09 25.64 9.41 58.12 231.34 1.24 3.30 1.24 83.76 245.14 330.14
TOTAL UP 100 % 73 % 27 % 20 % 80 % 27 % 73 % 25 % 75 % 100 %
TOTAL 1.09 35.05 289.46 4.54 330.14
CAT. INCL. 11 % 88 % 1% 100 %
ϭϯϰ

Etaje CATEGORIIDE INCLINARE TOTAL
< 16 G. 16 - 30 G 31 - 40 G > 40 G
fitoclimatice Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Total
Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha
0.96 1.24 3.30 1.24 4.26 5.50
100 % 27 % 73 % 23 % 77 % 100 %
4 FM1+FD4 5.51 16.84 122.94 16.84 128.45 145.29
100 % 12 % 88 % 12% 88 % 100 %
5 FD3 0.13 25.64 3.90 41.28 108.40 66.92 112.43 179.35
100 % 87 % 13 % 28 % 72 % 37% 63 % 100 %
TOTAL 1.09 25.64 9.41 58.12 231.34 1.24 3.30 1.24 83.76 245.14 330.14
100 % 73 % 27 % 20 % 80 % 27 % 73 % 25% 75 % 100 %

CRT U N IT A T I A M E N A J I S T I C E
14 A 15 A 17 A 18 D 26
25 B
21 B
ϭϯϱ

839
Natura si Padure cuconsistenta Total

Categoria de Teren gol
intensitatea 0.1 - 0.4 0.5 - 0.7 0.8 - 1.0
eroziunii inclinare Ha Ha Ha Ha Ha
Fara eroziune 0 - 15 0.96 0.13 1.09
16 - 25 1.32 3.11 4.43
26 - 30 1.51 29.11 30.62
31 - 35 18.96 58.53 119.90 197.39
> 35 4.54 27.40 64.67 96.61
Total 24.46 88.89 216.79 330.14
Er.in adincime 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Slaba 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Moderata 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Puternica 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
F. puternica 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Excesiva 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Total
Er.in suprafata 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Slaba 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Moderata 0 - 15
ϭϯϲ

16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Puternica 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
Natura si Padure cuconsistenta Total

Categoria de Teren gol
intensitatea 0.1 - 0.4 0.5 - 0.7 0.8 - 1.0
eroziunii inclinare Ha Ha Ha Ha Ha
Puternica > 35
F. puternica 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Excesiva 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Total
T o t a l UP 0 - 15 0.96 0.13 1.09
16 - 25 1.32 3.11 4.43
26 - 30 1.51 29.11 30.62
31 - 35 18.96 58.53 119.90 197.39
> 35 4.54 27.40 64.67 96.61
24.46 88.89 216.79 330.14
REPARTITTIA SUPRAFETELOR IN RAPORT CU NATURA SI INTENSITATEA POLUARII
Natura Arborete afectate cu intensitatea poluarii Total

poluarii Slaba Moderata Puternica Foarte puternica Ha
Compusi sulf si pulberi metal:

PB, ZN, CD, CU, FE
Compusi azot si gaze pulberi
industria lemnului si chimica
Pulberi si gaze emise
de la termoficare
Reziduuri lichide si solide
din industrie si zootehnie
Pulberi fabrice ciment
Diversi factori poluanti
T o t a l poluare
Fara poluare vizibila 330.14
T o t a l UP 330.14
ϭϯϳ

842
15.4.Evidenţe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producţie lemnoasă

15.4.1. Repartiţia arboretelor exploatabile pe subunităţi, urgenţe de regenerare, accesibilitate şi specii
Total FAG CARPEN MOLID DIV.TARI Alte specii
URGACC Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs.
Ha Mc Mc Ha Mc Mc Ha Mc Mc Ha Mc Mc Ha Mc Mc Ha Mc Mc
00 A 144.62 46462 1139 130.48 43619 1031 6.78 860 38 5.48 1658 60 1.24 285 7 0.64 40 3
100 % 100 % 100 % 90 % 93 % 91 % 5% 2% 3% 4% 4% 5% 1% 1% 1%
33 A 8.95 3356 48 8.95 3356 48
100 % 100 % 100 % 100 % 100 % 100 %
34 A 79.00 17186 163 76.64 16829 151 2.36 357 12
100 % 100 % 100 % 97 % 98 % 93 % 3% 2% 7%
3 A 87.95 20542 211 85.59 20185 199 2.36 357 12
100 % 100 % 100 % 97 % 98 % 94 % 3% 2% 6%
1+2+3 A 87.95 20542 211 85.59 20185 199 2.36 357 12
100 % 100 % 100 % 97 % 98 % 94 % 3% 2% 6%
SUP A 232.57 67004 1350 216.07 63804 1230 9.14 1217 50 5.48 1658 60 1.24 285 7 0.64 40 3
100 % 100 % 100 % 93 % 96 % 91 % 4% 2% 4% 2% 2% 4% 1% 1%
ϭϯϴ


AMESTEC
Total
Specia Exploatabilitate >=80 % 50 - 80 % 30 - 50 % < 30 %
Ha Ha Ha Ha Ha
FA 10.52 52.24 2.90 7.49 73.15
EX. 8.95 32.18 34.00 10.46 85.59
PREEX. 63.14 5.11 68.25
NEEX. 36.06 20.06 3.80 2.31 62.23
TOTAL 118.67 104.48 40.70 25.37 289.22
CA 11.30 0.31 11.61
EX. 2.36 2.36
NEEX. 2.04 4.74 6.78
TOTAL 2.04 2.36 11.30 5.05 20.75
MO PREEX. 0.13 0.13
NEEX. 5.03 0.32 5.35
TOTAL 0.13 5.03 0.32 5.48
GO 1.73 2.84 4.57
TOTAL 1.73 2.84 4.57
DT 2.55 2.55
NEEX. 1.24 1.24
TOTAL 3.79 3.79
PAM NEEX. 0.43 0.43
TOTAL 0.43 0.43
CI NEEX. 0.21 0.21
TOTAL 0.21 0.21
PLT 0.19 0.19
TOTAL 0.19 0.19
12.25 52.24 14.20 13.38 92.07
EX. 8.95 34.54 34.00 10.46 87.95
PREEX. 63.27 5.11 68.38
NEEX. 38.10 25.09 4.55 8.50 76.24
TOTAL UP 122.57 111.87 52.75 37.45 324.64
38 % 34 % 16 % 12 %
ϭϯϵ

Arborete nat. partial derivate

TOTAL ARBORETE
artif. de prod. sup. si mij.
SUP Specia Suprafata Clp TE Ciclu Suprafata Clp TE Ciclu
Ha % Med Med Ha % Med Med
A 1 FA 216.07 93 3.3 109 213.92 96 3.3 109
2 CA 9.14 4 4.0 99 7.10 3 4.3 110
3 MO 5.48 2 3.9 100 0.45 3.1 101
4 DT 1.24 1 3.0 110 1.24 1 3.0 110
5 PAM 0.43 3.0 110 0.43 3.0 110
6 CI 0.21 3.0 110 0.21 3.0 110
TOTAL 232.57 100 3.3 108 110 223.35 100 3.3 109 110
15.4.4 Lista unităţilor amenajistice exploatabile şi preexploatabile

Var- UA SPR CNS Var-VolumCRS UA SPR CNS Var-VolumCRS
SUP EX UA SPR CNS sta VolumCRS sta sta
Ha Mc Mc Ha Mc Mc Ha Mc Mc
A 1 14 B 1.51 0.7 130 432 4 15 B 21.22 0.6 140 5857 43 16 B 8.95 0.8 100 3356 48
16 D 7.18 0.7 110 2513 22 17 A 26.21 0.7 110 5766 60 18 C 18.96 0.2 180 1877 14
25 C 3.92 0.7 120 741 20
Total SUP pentru UA exploatabile 87.95 0.6 132 20542 211
2 16 A 0.13 0.7 45 43 2 19 A 25.56 0.9 80 10377 179 20 A 27.69 0.9 80 10245 216
21 A 9.98 0.9 75 3693 82 25 D 5.02 0.9 75 1737 41
Total SUP pentru UA preexploatabile 68.38 0.9 79 26095 520
Total SUP pentru UA exploatabile si preexploatabile 156.33 46637 731
Total UP pentru UA exploatabile 87.95 0.6 132 20542 211
Total UP pentru UA preexploatabile 68.38 0.9 79 26095 520
Total UP pentru UA exploatabile si preexploatabile 156.33 0.7 109 46637 731
ϭϰϬ

15.5.1. Accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii decenale de produse principale şi secundare
IPALE PRODUSE SE
Drum / TOTAL
DP001 72.88 0.41 52.39 27.72 6198 24.67 1988 1988 737 737 155 2880
T.DP 72.88 0.41 52.39 27.72 6198 24.67 1988 1988 737 737 155 2880
FE001 76.58 0.39 51.18 37.35 11726 0.13 13.70 3253 3253 687 687 211 4151
FE002 180.68 0.53 129.00 22.88 2618 68.25 37.87 1947 1947 386 3654 3654 31 6018
T.FE 257.26 0.49 180.18 60.23 14344 68.38 51.57 5200 5200 386 4341 4341 242 10169
TOTAL 330.14 0.47 232.57 87.95 20542 68.38 76.24 7188 7188 386 5078 5078 397 13049
0.1 - 0.3 78.97 0.20 44.09 8.95 3356 30.71 4.43 655 655 366 1021
0.4 - 0.6 223.34 0.51 171.32 79.00 17186 27.69 64.63 7188 7188 17 3778 3778 31 11014
0.7 - 0.9 0.59 0.70
1.0 - 1.2 27.24 1.00 17.16 9.98 7.18 369 645 645 1014
TOTAL 330.14 0.47 232.57 87.95 20542 68.38 76.24 7188 7188 386 5078 5078 397 13049
15.5.2. Situaţia fondului forestier şi a posibilităţii de produse principale şi secundare în raport cu distanţa de colectare
IPALE PRODUSE SE
Drum / TOTAL
0.1 - 0.3 78.97 0.20 44.09 8.95 3356 30.71 4.43 655 655 366 1021
0.4 - 0.6 223.34 0.51 171.32 79.00 17186 27.69 64.63 7188 7188 17 3778 3778 31 11014
0.7 - 0.9 0.59 0.70
1.0 - 1.2 27.24 1.00 17.16 9.98 7.18 369 645 645 1014
TOTAL 330.14 0.47 232.57 87.95 20542 68.38 76.24 7188 7188 386 5078 5078 397 13049
ϭϰϭ

845
PARTEA A - IV-A
ϭϰϮ

16.1. Evidenţa şi bilanţul aplicǎrii anuale a prevederilor amenajamentului cu privire

la exploatǎri şi împǎduriri
16.2. Evidenţa dinamicii procesului de regenerare naturalǎ
ϭϰϯ

16.1. Evidenţa şi bilanţul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire

la exploatări şi împăduriri
Tabelul 16.1.1.
Total
PRODUSE DIN
volum
Lucrar Taieri de Taieri de
Tăieri de conservare igiena Accid Accid
i de Dega- Curăţiri Rărituri
regenerare I II
Specificare impăd jări
sup vo sup vo su vo
sup vol sup vol supr vol supr vol
r l r l pr l
Ha Ha
m m m
ha ha mc ha mc ha mc ha mc ha ha mc
c c c
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Sarcina anuală 0.45 0.13 - - 16.39 508 7.51 718 1.16 39 46.16 40 - - - - 1305
Sarcina pe
deceniul 4.55 1.32 - - 163.89 5078 75.08 7188 11.57 386 46.16 397 - - - - 13049
2023-2032
Realizat în anul I
2023
Rămas de realizat
în restul de 9 ani
2024
Rămas de realizat
în restul de 8 ani
Realizat în anul
III 2025
Rămas de realizat
în restul de 7 ani
Realizat în anul
IV 2026
Rămas de realizat
în restul de 6 ani
Realizat în anul V
2027
Rămas de realizat
în restul de 5 ani
Realizat în anul
VI 2028
Rămas de realizat
în restul de 4 ani
Realizat în anul
VII - 2029
Rămas de realizat
în restul de 3 ani
Realizat în anul
VIII – 2030
Rămas de realizat
în restul de 2 ani
Realizat în anul
IX 2031
Rămas de realizat
în restul de 1 ani
Realizat în anul X
2032
Realizat în total
pe deceniu
Rămas de realizat
din sarcina
decenală
Realizat în plus
faţă de prevederi
Realizat în minus
faţă de prevederi

ϭϰϰ

16.2 Evidenţa dinamicii procesului de regenerare naturală

Tabelul 16.2.1.
Consistenţa Situaţia regenerării naturale în anul…
u.a. arboretului şi
Supr.(ha) descr.sem
Specificări
Compoz. utilizabil în 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032
ţel anul
amenajării
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Fructificaţia
Felul tăierii
Completări la
reg.nat.
15 B Îngrij.seminţi-
0.6
21.22 şurilor
10FA
8FA2PAM Descr.sem.:
Compoziţia
Înălţimea
Desimea
Răspândirea
Fructificaţia
Felul tăierii
Completări la
reg.nat.
18 C Îngrij.seminţi-
0,2
18,19 şurilor
10FA
8FA2PAM Descr.sem.:
Compoziţia
Înălţimea
Desimea
Răspândirea
ϭϰϱ

849
850

Consistenţa Situaţia regenerării naturale în anul…

u.a. arboretului şi
Supr.(ha) descr.sem
Specificări
Compoz. utilizabil în 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032
ţel anul
amenajării
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Fructificaţia
Felul tăierii
Completări la
reg.nat.
Îngrij.seminţi-
şurilor
Descr.sem.:
Compoziţia
Înălţimea
Desimea
Răspândirea
Fructificaţia
Felul tăierii
Completări la
reg.nat.
Îngrij.seminţi-
şurilor
Descr.sem.:
Compoziţia
Înălţimea
Desimea
Răspândirea
ϭϰϲ

16.3 Evidenta anuala a aplicarii amenajamentului

Produse u.a. Nr.act Specia Suprafata Material rezultat(m.c) Lucrari de impaduriri
din: de parcursa Lemn Lemn Total ua Nr.act Specia Suprafata Suprafata efectiv impadurita
punere de de de parcursa (ha)
in lucru foc executie (ha) Semanat. plantatii Total
valoare directe
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
ϭϰϳ

Produse u.a. Nr.act Specia Suprafata Material rezultat(m.c) Lucrari de impaduriri

din: de parcursa Lemn Lemn Total ua Nr.act Specia Suprafata Suprafata efectiv impadurita
punere de de de parcursa (ha)
valoare directe
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
ϭϰϴ

u.a. Nr.act Specia Suprafata Material rezultat(m.c) Lucrari de impaduriri

Produse de parcursa Lemn Lemn Total ua Nr.act Specia Suprafata Suprafata efectiv impadurita
din: punere de de de parcursa (ha)
valoare directe
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
ϭϰϵ

ANEXE
ϭϱϬ

Legenda:
Benic limită O.S.

Între
Gald
limita U.P.
e Fond forestier R.N.P. 54bis limita parcela
DJ limita u.a.
01
10 Trup
P0
7K anulări limite
D
vl. Galda
62 V2 Roica pârâu
14 A
Pa
59bis 54
d
97 56 100-0.7-V 52 bornă silvică
A A
ur
26 59
p.P
A 18 indicativ parcelă
iet
58 B
rii
63 D A indicativ u.a.
e Co
Verzi
15A 90- 52bis
75-0.9-III 18 100- 0.8- limită proprietăți particulare
0.8- B
FE
B C 120 73 V
20 B 17 A III 10
drum forestier (FE001)
001
Albă E drum public (DC, DJ, DN)
25 A ă N
FE00
Ap 110-0.7-V
.P.
2
110- B terenuri neproductive
p. cu 70-0.9-III D 0.7- 48
.N
61 N III
p.T
24 57 140-0.6-III
inu
70-0.9-III 16
er R
lui
65-0.9-III N C
sti
19 70- Arborete:
65
0.9-
ore
70
f
71 72 20 A C III
Fag FA
N C
180-0.2-III
60-0.9-III Paltin de munte PAM
F ond
67 A
mposesoratul G lda de Su
21 Gorun GO
s
A D
100 Carpen CA
75 60- 55 vf. Drăgani
80-0.9-III
E 0.9- 1085m Molid MO
III 60
50-
1.0- N 80-0.9-III
B Exemplu:
vf. Pietrar IV
U B 140-0.5-III (culoare) - FA
1164m 64
N 63 (simbol) - 70%FA 30%MO
66 114 vf. Primăveri
IT 115 U 90 = varsta
1081m A 0.8 = consistenta
A
T IC III = clasa de productie
E R
A D E I C
P R O D U C T I E
Ş
Şef pproiect Avizat C.T.A.P.
ing. Țeican Cosmin Ing. Vâju Gheorghe
Notă: PĂDURE PROPRIETATE PRIVATĂ

Întreaga unitate de protecție și producție este încadrată în grupa I funcțională, respectiv S.C. TEICANFOREST S.R.L. U.P. I COMPOSESORAT BENIC, Faza
suprapusă integral cu sit Natura 2000 TELEORMAN O.S. IEZERU-TRASCAU studiu
- ROSPA0087 Munții Trascăului și Proprietari: Composesoratul BENIC, Jud. Alba
- ROSCI0253 Trascău Proiectat Ing. Țeican Cosmin Suprafaţa: 330.14 ha
Scara Planşa
Desenat Ing. Țeican Cosmin
1:20.000 Nr.
Colorat Ing. Țeican Cosmin HARTA ARBORETELOR
Verificat Ing. Vâju Gheorghe Data Exem.
855
IV. 2023 Nr.

Controlat Ing. Vâju Gheorghe
856
Legenda:
Benic limită O.S.

Între
Gald
limita U.P.
DJ limita u.a.
01
10 Trup
P0
7K anulări limite
D
vl. Galda
62 V2 Roica pârâu
14 A
Pa
59bis 54
d
A A
ur
26 59
p.P
iet
58 B
rii
e Co
Verzi
15A 90- 52bis
0.8- B
FE
B C 120 73 V
20 B 17 A III 10
001
25 A ă N
FE00
Ap 110-0.7-V
.P.
2
p. cu 70-0.9-III D 0.7- 48
.N
61 N III
p.T
24 57 140-0.6-III
inu
70-0.9-III 16
er R
lui
65-0.9-III N C
sti
19 70-
65
0.9-
ore
70
f
71 72 20 A C III
N C
180-0.2-III
60-0.9-III
F ond
67 A
21
s
A D
100
80-0.9-III
E 0.9- 1085m
III 60
50-
1.0- N 80-0.9-III
vf. Pietrar IV
B
U B 140-0.5-III
1164m 64
N 63
IT 115 U
1081m A
A
T IC
E R
A D E I C
P R O D U C T I E
Ş

Scara Planşa
1:20.000 Nr.
Colorat Ing. Țeican Cosmin HARTA GENERALA
Verificat Ing. Vâju Gheorghe Data Exem.
IV. 2023 Nr.
Legenda:
Benic limită O.S.

Între
Gald
limita U.P.
DJ limita u.a.
01
10 Trup
P0
7K anulări limite
D
vl. Galda
62 V2 Roica pârâu
14 A
Pa
59bis 54
d
A A
ur
26 59
p.P
iet
58 B
rii
e Co
Verzi
15A 90- 52bis
0.8- B
FE
B C 120 73 V
20 B 17 A III 10
001
25 A ă N
FE00
Ap 110-0.7-V
.P.
2
p. cu 70-0.9-III D 0.7- 48
.N
61 N III
p.T
24 57 140-0.6-III
inu
70-0.9-III 16
er R
lui
65-0.9-III N C
sti
19 70- Exploatari:
65
0.9-
ore
70
f
71 72 20 A C III Degajări
N C
180-0.2-III
60-0.9-III Curățiri
F ond
67 A
21 Rărituri
s
A D
100 Tăieri progresive
80-0.9-III
E 0.9- 1085m Tăieri de conservare
III 60 alb Tăieri de igienă
50-
1.0- N 80-0.9-III
vf. Pietrar IV
B Împăduriri
U B 140-0.5-III
1164m 64
N 63
IT 115 U
1081m A
A
T IC
E R
A D E I C
P R O D U C T I E
Ş

Scara Planşa
1:20.000 HARTA Nr.
Colorat Ing. Țeican Cosmin
Data
LUCRARILOR PROPUSE
Verificat Ing. Vâju Gheorghe Exem.
857
IV. 2023 Nr.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR
&JUYEJT|560463]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 bis/26.III.2024 conține 858 de pagini. Prețul: 2.059,20 lei ISSN 1453—4495
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.

Monitorul Oficial Partea I Nr. 256bis

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Monitorul Oficial Partea I Nr. 256bis

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA I

Anexa la Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ministrul mediului, apelor și pădurilor emite următorul ordin:

p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor,

București, 27 februarie 2024.

EXPERT C.T.A.P.: Dr. ing. Costel Dolocan

ŞEF PROIECT: Ing. Constantin Lintescu

PROIECTANT: Ing. Lorena Lintescu

S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳ

S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ʹ

5.1.2. Funcţiile pădurii

S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͵

12.1.2. Evidenţa arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea decenală de

S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. Ͷ

MEMORIU DE PREZENTARE A AMENAJAMENTULUI

Data intrării în vigoare a amenajamentului: 01.01.2023

1. Suprafaţa fondului forestier

Suprafaţa fondului forestier ce aparţine U.P. I Lunca este de 222,05 ha.

2023 222,0517 137,2417 29,0000 26,8100 29,0000

S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͷ

Terenuri scoase Păduri cu rol de :

F M T.II T.III T.VI

73SC 9STB 4FR 2STP

72SC 8STB 5PLZ 5SA

Aplicarea prevederilor amenajamentului anterior :

Împă- Dega- Acci- Acci-

R - - 18,3 21 15,6 221 - 9,0 619 16 0,9 48 62,0 87

2. Concluzii privind gospodarirea pădurilor pe baza prevederilor amenajamentului

2.1. Evoluţia compoziţiei:

Anul Specii (%)

2.2. Evoluţia claselor de producţie:

Anul Suprafaţa Clase de producţie (%)

S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͸

2.3. Evoluţia claselor de vârstă:

2.4. Evoluţia densităţii arboretelor:

Anul Suprafaţa Categoria de consistenţă(%) Consistenţa

2013 310,0 8 2 90 0,79

3. Structura fondului forestier

S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͹

În conformitate cu prevederile din “Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor” – ediţia

6.1. Regimul (S.U.P. în producţie):

6.2. Compoziţia ţel

Tip Supraf- Suprafaţa pe specii (ha)

S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͺ

Suprafaţa de parcurs cu tratamente: (ha)

Amenajament S.U.P. A S.U.P. Q

S-a adoptat exploatabilitatea de protecţie pentru arboretele încadrate în grupa I funcţională.

7. Reglementarea procesului de producţie

7.1. Reglementarea procesului de producţie lemnoasă pentru subunitatea de tip “A”-

Anul Suprafaţa Creşterea indicatoare Clasele de vârstă Posibilitatea

2013 61,6 132 12 0,0 33 21 9

S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͻ

7.1.1. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda creşterii indicatoare

7.1.2. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda claselor de vârstă

S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͲ

7.1.3. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda claselor de vârstă

Indicatorul de posibilitate prin procedeul inductiv este de 28 m3/an.

7.2. Reglementarea procesului de producţie la S.U.P.”Q” – crâng simplu, salcâm

Constituirea suprafeţelor decenale pe clase de vârstă (ha)

7.3. Urgenţe de regenerare

Arborete încadrate în Planul decenal de recoltare a produselor principale

S.C. LINTESCU FOREST 2003 S.R.L. ͳͳ