Directia Silvica Maramures gestioneaza un numar de 9 fonduri cinegetice cu o suprafata cumulata de 110.

617 ha,
arondate dupa cum urmeaza in tabelul urmator.
 
 
   
SUPRAFATA
NUMAR FOND DENUMIRE
FONDULUI DE VANATOARE
DE VANATOARE FOND DE VANATOARE
- ha -
1 Valea Babei 12.477
2 Faina 14.365
5 Rica 16.026
15 Baicu Ieud 18.115
31 Valea Neagra 12.116
33 Baita 7.202
40 Fersig 9.013
51 Strambu 10.203
53 Tibles 11.100
TOTAL 120.686
Directia Silvica Maramures organizeaza, la cerere, atat vanatori colective cat si vanatori individuale pentru
vanatori straini si pentru vanatori romani.
Aceste actiuni de vanatoare se organizeaza numai in perioadele de vanatoare admise de Legea nr. 407 din
9 noiembrie 2006 (legea vanatorii si protectiei fondului cinegetic) cu modificarile si completarile ulterioare.
Conform acestei legi, perioadele de vanatoare admise la principalele specii de vanat existente in cele 23
fonduri de vanatoare gestionate de Directia Silvica Maramures sunt urmatoarele:
          -  cerb comun        - mascul de trofeu    – 10 septembrie – 15 noiembrie;
                                        - mascul de selectie  –  01 septembrie – 31 decembrie; 
                                        - femela si vitel     –  01 septembrie – 15 februarie.    
 
          -  caprior               - mascul              – 01 mai – 15 octombrie; 
                                       - femela              – 01 septembrie – 15 februarie.   
 
          -  mistret               - mascul               –  tot anul; 
                                       - femela si purcel     – 01 iunie – 31 ianuarie.
 
          -  iepure               -  01 noiembrie      – 31 ianuarie; 
 
          -  pasarile, in general, se pot vana in perioada 1 septembrie – 15 februarie. 
      
    Directia Silvica Maramures se suprapune in general peste limitele administrative ale judetului Maramures,
fiind situata in nordul tarii cu vecini la nord Ucraina, la est Directia Silvica Suceava si Directia Silvica Bistrita, la
sud Directia Silvica Salaj si la vest Directia Silvica Satu Mare.
Suprafata totala aflata in administrarea Directiei Silvice Maramures la 31.12.2018 este de 194.262 ha, din care
137.078 ha reprezinta fond forestier proprietatea publica a statului, 57.184 ha fond forestier proprietatea U.A.T. –
urilor, a persoanelor juridice si fizice aflate in administrare sau cu contracte de servicii silvice de paza si din care
215,8 ha reprezinta suprafata fond forestier proprietati private preluate pe baza de act de constatare conform art.
16 din Legea 46/2008.
     Fondul forestier administrat de Directia Silvica Maramures este arondat conform Hotararii Consiliului de
Administratie nr. 18/27.11.2018 prin 13 ocoale silvice, 48 districte silvice, 249 cantoane silvice cu un numar
mediu de persoanl de 626 posturi din care 499 posturi TESA, 127 posturi muncitori direct productivi si 29
muncitori indirect productivi, iar in centrala Directiei Silvice Maramures sunt 33 posturi TESA si 3 muncitori
indirect productivi.
. Structura fondului forestier proprietate publica a statului pe specii forestiere 
 
     SPECIA    SUPRAFATA paduri - ha
%
TOTAL, d.c.     132.445       100%
 
  Rasinoase, d.c. 47.889 36%
 Molid  43.801  33% 
 Brad 2.199   2% 
 Alte rasinoase   1.889   1% 
 Foioase, d.c. 84.556 64%
 Fag   69.036   53% 
  Quercinee   7.254   5% 
 Diverse tari   7.246   5% 
 Diverse moi  1.020 1%
Datele prezentate in tabelul de mai sus sunt conforme cu raportarea Silv. 1 la 31.12.2018, iar repartitia
suprafetelor acoperite cu paduri pe specii se observa mai usor din graficul de mai jos.
 
2. Structura pe grupe functionale
     Din suprafata de fond forestier proprietate publica a statului, 77.621 ha. reprezentand 58,6% sunt paduri cu
functii speciale de protectie incluse in grupa I-a, iar diferenta de 54.824 ha sunt paduri cu functii de protectie si
productie fiind incluse in grupa a II-a functionala.

3. Structura pe clase de varsta

Procent din
Clasa de varsta
suprafata %
I (1-20 ani) 14
II (21-40 ani) 22
III (41-60 ani) 15
IV (61-80 ani) 16
V (81-100 ani) 13
VI (peste 100 ani) 20

     Procentul de 20% arborete cu varsta peste 100 ani se datoreaza in mare parte arboretelor incadrate in
grupa a I-a functionala care au trecut de varsta exploatabilitatii si arboretelor din grupa a II-a functionala
amplasate in bazinete forestiere inaccesibile, o analiza succinta a claselor de varsta relevand faptul ca
aceasta este usor destructurata.Referitor la structura arboretelor pe clase de varsta ar fi de mentionat ca
in primavara anului 1982 au avut loc doboraturi masive de vant si zapada la ocoalele silvice Strambu
Baiut, Grosii Tiblesului si Mara unde volumul de masa lemnoasa doborata a fost de peste 1 milion de mc,
fapt care se regaseste si in procentul de 22% arborete din clasa a II-a de varsta, acest aspect ducand la
destructurarea arboretelor exploatabile si preexploatabile, la aceasta adaugandu-se si produsele
accidentale frecvente din arboretele de rasinoase din Ocoalele Silvice Viseu, Dragomiresti si Poieni si
doboraturile produse mai recent, in 17.09.2017, care au destabilizat cel mai mult Ocoalele Silvice Baia
Sprie si Targu Lapus. 4.Structura padurilor pe clase de productie
 
Clasa de productie Procent din suprafata %
I 1
II 18
III 67
IV 12
V 2
CHEILE BABEI
LOCALIZARERezervatia geologica Cheile Babei este situata in comuna Coroieni, satul Baba,
are suprafata de 15,00 ha si lungimea de 1,00 km.CATEGORIEMonument al naturii, categoria
III- UICN.ADMINISTRARESe afla in custodia Directiei Silvice MaramuresSCOPScopul
principal al ariei naturale Cheile Babei este cel de conservare a diversitatii
biologice.DESCRIERERezervatia Cheile Babei sunt chei epigenetice sapate de paraul Poienii la
strabaterea calcarelor epicontinentale eocene. Versantul stang este stancos, cu mici cariere
rezultate din exploatarea calcarelor pentru producerea varului. Versantul drept este impadurit,
cu stanci de calcar izolate.

REZERVATIA ARBORETUL DE CASTAN COMESTIBIL

BAIA MARE
LOCALIZARERezervatia se afla situata in nordul localitatilor Tautii Magheraus, Baia Mare si
Tautii de Sus in versantul sudic al muntilor Ignis si are suprafata de 500
ha.CATEGORIERezervatie naturala forestiera, categoria IV- UICN.ADMINISTRARESe afla in
administrarea Ocoalelor Silvice Baia Mare, Baia Sprie si Tautii Magheraus.SCOPProtejarea
populatiei spontane de castan comestibil din depresiunea Baia Mare, situata la limita nordica
naturala a arealului de raspandire a speciei din Europa.DESCRIERERezervatia se situeaza pe
marginea sudica a muntilor Ignis, in zona sa centrala, pana la zona de racord cu depresiunea
Baia Mare. Vegetatia corespunzatoare acestei zone este: castanul comestibil - Castanea
sativa,  stejar - Quercus robur, paltin -Acer pseudoplatanus, tei argintiu - Tilia tomentosa, cires - Cerasus
avium, alun - Corylus avellana, paducel - Crataegus sp., afin vanat - Vaccinium uliginosum, iarba neagra
- Calluna vulgaris, muschi de turba - Polytricum sp.

ARCER TIBLES
LOCALIZAREEste situata pe teritoriul administrativ al comunelor Suciu de Sus, satul Grosii
Tiblesului, si Dragomiresti si are o suprafata de 150 ha.CATEGORIERezervatie naturala,
categoria a IV-a UICN.ADMINISTRAREAcesta se afla in custodia Directiei Silvice
Maramures.SCOPPrincipalul scop al declararii ca arie naturala protejata este cel de conservare
a habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, diversitatii biologice caracteristice
ecosistemelor forestiere.DESCRIERERezervatia Arcer Tibles cuprinde zona centrala inalta a
muntilor Tibles, intre varfurile Arcer (1829 m) si Tibles (1840 m). Principalele specii de
plante care se gasesc in aceasta zona sunt: clopotei de munte - Campanula alpina var. ciblesii,
bulbuci de munte - Trollius europaeus, scai - Carduus kerneri var. rodnensis.
 CHEILE TATARULUI
LOCALIZAREAria naturala protejata Cheile Tatarului este situata in comuna Desesti, satul
Mara, in suprafata de 15,00 ha si lungimea de 0,7 km.CATEGORIEMonument al naturii,
categoria III- UICN.ADMINISTRARESe afla in administrarea Directiei Silvice
MaramuresSCOPScopul principal al declararii ariei naturale Cheile Tatarului este cel de
conservare a diversitatii biologice.DESCRIERECheile Tatarului reprezinta un defileu fierastruit
in andezite piroxenice de Ignis-Mara, format prin coborarea treptata a nivelului de baza. Au
versantul vestic aproape vertical, stancos, cu surplomb, in timp ce versantul estic este
constituit din grohotisuri si zone de padure. Depresiunea vulcanica Tataru, care are o retea
hidrografica importanta, a fost drenata prin Cheile Tatarului, apele sculptand un defileu in roci
vulcanice dure. Vegetatia este formata in special din muschi si licheni.

DE LA LIMPEDEA
naturala protejata Coloanele de la Limpedea se afla in localitatea Baia Mare, cartierul Ferneziu, si are suprafata de
IEMonument al naturii, categoria III - UICN.ADMINISTRARESe afla in administrarea primariei municipiului Baia
constituirii rezervatiei este cel de conservare a formatiunilor geologice specifice.DESCRIERECariera este executata in
oxenice, roci constituite din felspati plagioclazi, piroxeni, hornblenda si o masa fundamentala partial sticloasa. Se
itele-dacitele piroxenice formeaza o forma de zacamant extruziva, de tip dom de lava, in care spre partea centrala
onale, rezultat al racirii lavelor, in conditiile unui gradient termic bidimensional (racire predominanta dupa doua plane
oanelor). Coloanele cu o inaltime de cca 15 m si o circumferinta ce depaseste uneori 1 m. Pe fisurile de racire apar
alenoedric, cu geode si zeoliti.

COLUL SILVIC BORSA

 
 
I.       DATE GENERALE
 Sediul social: Borsa, str. Zorilor nr. 4, jud. Maramures, cod postal: 435200, Telefon:+40-262-353.941,
Fax:+40-262-352.787, e-mail: osborsa@marasilva.ro.
 Modul de organizare administrativ: ocolul silvic este impartit intr-un singur district, cu un numar
total de 7 cantoane silvic.
·         Valabilitatea amenajamentului silvic: 2020-2029.
 Suprafata administrata si repartizata pe forme de relief: suprafata fondului forestier proprietate
publica a statului este de 7.252 ha. Repartizarea acesteia pe forme de relief este urmatoarea:
o campie: 0 %;
o  deal: 4 %;
o munte: 96 %.
 Suprafata totala a fondului forestier si repartizarea acesteia  pe unitati de
productie: suprafata totala a fondului forestier proprietate publica a statului este de 7.252 ha, aceasta
fiind impartita pe 7 unitati de productie, astfel: U.P. XI Borsa, U.P. XII Cisla, U.P. XIII Vinisoru, U.P. IV
Cercanel, U.P. V Prislop, U.P. VI  Pietrosu, U.P. VIII Tibau.
 Repartizarea suprafetei si activitatilor contractuale: suprafata administrata pe baza de contract
este de 1.324 ha;
 Factori geografici si influentele asupra padurii:
o hidrologie: o parte a Ocolului Silvic Borsa este situat in bazinul superior al raului Viseu, care
izvoraste din apropierea pasului Prislop si colecteaza toate apele din partea vestica a ocolului.
Cealalta parte a ocolului se situeaza in bazinul superior al raului Bistrita Aurie;
o climatul: acesta este influentat cu precadere de altitudine, de configuratia si orientarea
culmilor. Temperatura media anuala este de 7,6°C iar amplitudinea temperaturilor medii anuale
este de 22,7°C. Valoarea precipitatiilor atmosferice medii anuale este de 1160 mm.
 Vegetatia din punct de vedere al ecologiei forestiere – incadrarea pe etaje fitoclimatice se
prezinta astfel:
 o FSA – Alpin – subalpin: 5%;
o F.M.3. – Montan de molidisuri: 50%;
o F.M.2. – Montan de amestecuri: 37%;
o  F.M.1. + F.D.4. – Etajul montan – premontan de fagete: 8%.
 Evidenta tipurilor naturale de padure:

o 115.1. – Molidis cu Vaccinium  si Oxalis Acetosella: 31%;

o  114.1. – Molidis cu Luzula sylvatica: 10%;
o 111.4. – Molidis cu Oxalis acetosella pe soluri schelete: 9%;
o 132.1. – Amestec de rasinoase si fag cu Rubus hirtus: 7%;
o 411.4. – Faget montan pe soluri schelete cu flora de mull: 5%.
Restul de 38 % din suprafata ocolului este reprezentata de tipuri de padure ce ocupa suprafate ce
reprezinta 1% si 4% sau chiar mai putin.
 Formatii forestiere:
o molidusuri pure: 60%;
o molideto-bradete: 5%
o amestecuri de molid-brad-fag: 20%;
o molideto-fagete: 1%;
o amestecuri molid-zimbru: 1%
o fagete pure montane: 8 %;
o afectate: 5%.
 Modul de regenerare a arboretelor: in cadrul ocolului silvic Borsa se practica toate cele 3 moduri de
regenerare a arboretelor si anume: natural, artificial si mixt.
·         Suprafata padurilor cu valoare ridicata de conservare este de 0 ha;
 Starea padurilor cu valoare ridicata de conservare: nu este cazul.
II.    INFORMATII REFERITOARE LA  GOSPODARIREA PADURILOR PE PERIOADA
ANAMAJAMENTULUI CURENT (PANA LA DATA DE 31.12.2020):
·         Volumul recoltat: 12.390 mc.
·         Posibilitatea de taiere conform amanajamentului: 11.357 mc.
·         Posibilitatea recalculata: 11.357 mc.
 Activitati ilegale: in cursul anului 2020, pe raza O.S. Borsa s-au taiat ilegal 38 mc cu o valoare a
pagubei de 37.139 lei.
III. INFORMATII REFERITOARE LA LUCRARILE PLANIFICATE PENTRU ANUL IN CURS
 Regenerarea padurilor:

o regenerare naturala: 8 ha;

o regenerare artificiala: 33 ha;
o completari: 3 ha.
 Lucrari de ingrijire a arboretelor:

o degajari 55 ha;
o curatiri 19 ha;
o rarituri 77 ha.
 Masa lemnoasa de recoltat: 9,3 mii mc.
·         Lucrari speciale de conservare: 1.771 mc.
 Alte produse ale padurii: acestea sunt reprezentate de fructe de padure, ciuperci comestibile, resurse
melifere, si plante medicinale, etc.
 Drumuri Auto Forestiere (D.A.F) noi: nu este cazul.
 Tratamente cu substante chimice: nu este cazul.
 
Particularitati
Turismul in zona este dezvoltat, cu maxim hibernal al activitatii, datorita conditiilor existente pentru
practicarea sporturilor de iarna. Skiul poate fi practicat pe doua partii pentru avansati (telescaun si teleschi in
zona Stiol) si una in Baile Borsa cu instalatie nocturna. In zona Partia Olimpica, Primaria Borsa construieste o
noua partie de schi (care se vrea a fi cea mai lunga din tara si printre cele mai moderne din estul Europei) cu
instalatie de transport pe cablu si o instalatie de Telegondola Debraiabila de 8 locuri. Exista inca din perioada
interbelica o trambulina de sarituri cu schiurile, unde pana in anul 2000 se organizau concursuri
internationale.
In perioada de vara drumetiile au ca puncte de interes, urmatoarele: Cascada cailor, cariera de piatra –
in zona Complexului Turistic, varfurile Pietrosul Rodnei, Lacul Iezer, cabana meteorologica, lacul Stiol, varful
Toroioaga si Caldarea Puzdrele. In Pasul Prislop se poate vizita cimitirul eroilor ce dateaza inca din primul
 razboi mondial, cat si monumentul Preluca Tatarilor, zidit in cinstea localnicilor care au alungat hoardele tatare
din Borsa in anul 1717. In Baia Borsa pot fi vizitate izvoarele cu apa minerala, sau zona Fantana Stanchii
situata chiar pe granita statului cu Ucraina.

 CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs

În nord-vestul patriei noastre în cadrul Muntilor Carpatii Orientali se

deschide o
depresiune de mare frumusete, cunoscuta sub denumirea de Ţara
Maramuresului. Strǎveche vatrǎ româneascǎ, cu o naturǎ încântǎtoare, de
o rarǎ frumusete, judetul Maramures este situat în nordul României si are
ca vecini Ucraina, judetele Suceava, Bistrita-Nǎsǎud, Cluj, Sǎlaj si Satu
Mare. De o frumusete aparte sunt depresiunile Maramuresului, Lǎpusului si
Bǎii Mari, cu dealuri, terase si lunci, care au favorizat, prin bogǎtiile
naturale si geo-climatice, prezenta si permanenta omului din cele mai
vechi timpuri în aceastǎ zonǎ. Maramuresul este o oazǎ de viatǎ arhaicǎ
plinǎ de farmec, în mijlocul unei civilizatii egalizatoare. Este cu certitudine
cel mai mare muzeu etnografic în aer liber din Europa si valorile pe care le
detine îl recomandǎ sǎ ocupe un loc pe lista UNESCO a valorilor culturale
ale umanitǎtii. Prin valorile si frumusetile sale spirituale, morale si
peisagistice, judetul Maramures constituie un punct de atractie pentru mii
de turisti din tarǎ si strǎinǎtate[20].

 3.1.1.4 Solurile, flora si fauna

Solurile zonei cuprind grupa celor specifice zonelor montane si

depresionare, care determinǎ vegetatia si fauna caracteristicǎ acestora. În
general vegetatia Muntilor Rodnei si a Muntilor Maramuresului este
caracterizatǎ de pǎduri de conifere si pajisti alpine.
Etajul alpin (la peste 2000 m) cuprinde o florǎ bogatǎ si cu multe raritǎti,
rogozul,
urechelnita, azaleea piticǎ etc. Ierburile bogate sunt favorabile pǎstoritului.
Etajul subalpin se încadreazǎ în general între 1900 m si 1700 m altitudine,
coborând uneori pânǎ la 1400 m. Coniferele, cu preponderentǎ molidul,
ocupǎ zone
întinse în Muntii Maramuresului, Gutâi si Ţibles. Pentru foioase distingem
rǎsinoase, fag,
gorun, stejar. Vegetatia variatǎ si bogatǎ a Maramuresului a determinat si
prezenta unei
faune adecvate. Pentru zonele alpine, capra neagrǎ a fost una din
bogǎtiile si mândriile
Maramuresului, cu mare grijǎ a fost repopulatǎ începând cu anul 1964. Se
mai gǎseste
marmota, apreciatǎ pentru blana si pentru grǎsimea folositǎ în medicina
popularǎ. Pǎsǎrile alpine si subalpine sunt prezente într-un mare numǎr,
peste 30 de specii. Amintim acvila de stâncǎ, brumǎrita, rata, cocosul de
munte, vânturetul rosu. În pǎdurile de rǎsinoase gǎsim specii de animale si
pǎsǎri într-un mare numǎr, ursi, lupi, ciocǎnitoarea cu trei degete,
forfecuta galbenǎ, pitigoiul de brǎdet. Pǎdurile de foioase adǎpostesc o
mare varietate de animale: cerbul carpatin, ursul brun, râsul, cǎpriorul,
mistretul, lupul, vulpea, iepurele, jderul de pǎdure, jderul de piatrǎ,
veverita, bursucul. Lumea pǎsǎrilor în pǎdurile mixte este mai variatǎ,
peste 60 de specii cuibǎresc aici. Apele de munte (Tisa, Viseu, Ruscova si
Vaser) sunt bogate în pesti ca: lostrita, pǎstrǎvul curcubeul, tiparul, stiuca,
cleanul, mrana, scobarul etc. care însumeazǎ peste 23 de specii .

3.1.1.5 Rezervatiile naturale

Frumusetile naturii Maramuresului, caracterul de unicitate al unor

formatiuni geologice, dar si a unor specii de florǎ si faunǎ, au determinat
autoritǎtile administrative

sǎ le protejeze prin lege, constituind unele rezervatii naturale si declarând

anumite specii
monumente ale naturii.

Cea mai reprezentativǎ zonǎ protejatǎ prin lege este Rezervatia

Pietrosul Mare, care cuprinde peste 3000 ha, din care 1200 ha gol de
munte, iar peste 1500 ha sunt pǎduri. Este situatǎ în limitele localitǎtilor
Borsa si Moisei. Dintre speciile de florǎ de tip alpin sau subalpin
considerate ca rare si protejate amintim: Gusa porumbelului sau
Garofita (Lychnis nivalis), Clopotelul (Campanula
carpatica), Ghintura (Gentiana punctata), Floarea de colt sau Floarea
Reginei (Lentopodium alpinum), Crucea pǎmântului (Heracleum
carpaticum) etc.

Specii de muschi pe care le gǎsim numai aici, ca: Pleuroclada

albescens, Mnium blyti, Cirripshyllum cirrosum, precum si rogozul
alpin (Cbresia simpliciuscula) sunt
considerate ca relicte arctice. În golurile de munte florile de
smârdar (Rhododendron
kotschyi), iar lângǎ pǎdurile de molid - zâmbrul (Pirus cerba) sunt specii
rare si ocrotite de lege. Zona este bogatǎ si în faunǎ dintre care amintim
capra negrǎ (Rupicapra rupicapra}, recolonizatǎ în anul 1964,
marmota (Marmota marmota), recolonizatǎ în anul 1973, râsul (Lynx
lynx}, cerbul carpatin (Cervus elaphus), ursul brun (Ursus arctos}, acvila
de stâncǎ (Aquila chrysaetos), cocosul de munte (Ttrao
urogallus), vipera (Vipera berus) etc. Toate sunt puse sub protectia legii.

Pentru iubitorii de excursii cantonati în Borsa sunt câteva trasee turistice

care le vor oferi bucurii de neuitat, astfel :

• Borsa (Gura Pietroasa) - Statia metorologicǎ - Lacul Iezer - Pietrosu

Rodnei - Vârful Buhǎescu - Tǎmita la Cruce;

• Poiana Borsa (Gura Negoiescu) - Valea Negoiescu - Cabana Puzdrele –

Curmǎtura Gǎlǎtiului;

• Statiunea de odihnǎ Borsa - pârtia olimpicǎ de schi - Buza Muntelui –

Cabana Puzdrele;

• Statiunea de odihnǎ Borsa - Cascada Izvorul Cailor - saua stiol - Hanul

Prislop;

• Statiunea de odihnǎ Borsa - Podul Izvorului - Poiana Runca - Poiana stiol

– saua Gargalǎu;

• saua Gargalǎu - saua Gǎlǎtiului - Târnita Negoieselor - saua Buhǎescu

Mare

(Târnita "La Cruce") - Vârful Bǎtrâna - Dealul stefǎnitei.

Rezevatia Cornu Nedeii - Ciungii Bǎlǎsinii este situatǎ în Muntii

Maramuresului, cuprinde golurile de munte si s-a creat special pentru
ocrotirea cocosului de mesteacǎn. Mai sunt declarate rezervatii ale
naturii, si puse sub ocrotire prin lege, Mlastinile Vlǎsinescu, Tǎul lui
Dumitru de pe platoul Izvoarelor, Poiana Brazilor si Lacul
Morǎrenilor la hotarul satului Breb. Cheile Tǎtǎrului de pe pârâul Brazilor
sunt formate din andezite bazaltice.
 Rezervatiile floristice sunt în mai multe locuri pentru diferite
specii protejate: arboretul de gorun si larice de la Ocna sugatag; laricele
de la Costiui; rezervatia de gorunet de pe Ronisoara, cu arbori seculari
de o rarǎ frumusete. Alte specii de faunǎ si florǎ ocrotite în zonǎ sunt
bujorul de munte, laleaua pestritǎ, precum si o serie de arbori seculari.
Dintre animale sunt ocrotite prin lege râsul, corbul, acvila tipǎtoare micǎ,
bufnita, huhurezul, ciuful, cocosul de munte, iar dintre pesti, lostrita.

Aceste rezervatii ale Maramuresului ce detin suprafete diferite si

elemente deosebite precum plante, animale, pesteri, ape, sporesc
interesul turistilor de a vizita judetul.

Rezervatiile naturale ale judetului Maramures

Tabel nr. 3.3

Rezervatii naturale ale judetului  Suprafata (ha)

Maramures
Rez. Nat. Pietrosul Mare
Rez. Cornu Nedeii-Ciungii Bǎlǎsinii 800
Stâncǎriile calcaroase de la Sâlhoi- 5
Zâmbroslâvii
Rez. Nat. Izvorul Albastru al Izei 0,2
Rez. de gorunet Ronisoara 62
Rez. de larice Costui 0,7
Rez. Poiana Brazilor 4
Rez. Pǎdurea Crǎiasa 44
Rez. Creasta Cocosului 50
Rez. Mlastina Oligotrofǎ Vlǎscinescu 3
Rez. Nat. Tǎul lui Dumitru 3
Rez. Arboretele de castan comestibil 500
Rez. Fosilierǎ Chiuzbaia 50
Rez. Nat. Lacul Albastru 1,54
Rez. Forestierǎ Bavna-Conga 26
Rez. Cheile Babei 15
Rez. Pestera cu oase 0,5
Rez. Pestera Vǎlenii somcutei 5

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures 2003, INSSE, Bucuresti

 Parcul National Muntii Rodnei este desemnat parc international
de cǎtre Comitetul MAB UNESCO, reprezentând o Rezervatie a Biosferei cu
o suprafatǎ de cca 3300 ha. Aceastǎ zonǎ este destinatǎ conservǎrii
diversitǎtii si integritǎtii comunitǎtilor biotice vegetale în ecosistemele
naturale si protejǎrii diversitǎtii genetice a speciilor.

Masivul Pietrosul Mare este acoperit cu o vegetatie de tip alpin si

subalpin ce cuprinde numeroase specii rare, dintre care putem enumera:
gusa porumbelului, sopârlita, pǎiusul, mierea ursului, floarea de colt etc.
Datoritǎ unui complex de conditii favorabile, în Pietrosul Mare întâlnim
numeroase specii de animale si pǎsǎri cum ar fi: ursul brun, cerbul, râsul,
capra neagrǎ, acvila de munte, cocos de munte etc.

3.1.2 Resursele antropice

Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create

de-a lungul timpului de activitatea umanǎ. Maramuresul istoric posedǎ un
potential turistic antropic, complex si unitar, reprezentând o zonǎ renumitǎ
prin elemente de etnografie si folclor, în care s-au pǎstrat aproape
nealterate arta popualarǎ de o pregnantǎ originalitate: case, porti, unelte,
tesǎturi, ceramicǎ, biserici, datini si folclor, unice prin frumusete,
semnificatie, vechime si desfǎsurare. Toate acestea sunt întâlnite mai cu
seamǎ în asezǎrile de pe vǎile Marei, Cosǎului si Izei, dar prezente si pe
vǎile Tisei si Viseului; multe dintre ele sunt adevǎrate muzee în aer liber