Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Participarea vegetaţiei la realizarea peisajului geografic al comunei, este deosebit
de expresivă, edificatoare în acest sens sunt toponimele: Paltinu, Făget, Soci, Trifu,
Runcu, Brădanca, Cucureasa şi Tisa, cât şi topicele: făget, brădet, arsura, ariniş şi afiniş.
Toate acestea releva rolul important pe care l-a jucat din cele mai vechi timpuri vegetaţia
forestieră şi ierboasă în viata populaţiei locale.
Relieful, expoziţia versanţilor, clima şi solurile joacă un rol important atât în
distribuţia vegetaţiei, cât şi în compoziţia ei. Fondul forestier din cadrul comunei Vatra
Moldoviţei, aparţine Ocoalelor Silvice Vama (12912 ha) şi Moldoviţa (208 ha).
Suprafaţa de 13120 ha, din suprafaţa totala a comunei (17620 ha) reprezintă 74.4
%; procentul general de împădurire în raza celor doua ocoale silvice este de cea. 80 %,
evidenţiindu-se specificul forestier al zonei.
2
Diagrama ponderii suprafeţelor forestiere în cadrul fondului
funciar al comunei Vatra Moldoviţei
1. Vegetaţia zonală
1.1.1. Etajul de tranziţii molid-fag cu arborete mixte, molid, brad, fag pe fond
de molid (se suprapune bazinului mijlociu şi inferior al Moldoviţei, ocupând cea mai
mare parte din suprafaţa forestiera a comunei Vatra Moldoviţei).
4
în partea inferioară a bazinelor Boul Mare şi Boul Mic;
5
Comuna Vatra Moldoviţei - Studiu fizico-geografic Introducere
Comuna Vatra Moldoviţei - Studiu fizico-geografic Introducere
precum şi cele 208 ha din partea superioara a bazinelor Valcanu şi Boul Mare, înfiinţând
Ocolul Silvic Demacuşa, folosit ca baza experimentala şi de cercetare.
Grupa de vârsta 21-40 are cea mai spectaculoasa creştere de la o pondere de 6 % în 1973
la 27 % în 1990, din totalul suprafeţei forestiere. O situaţie negativa se înregistrează la
grupele de vârsta III , IV şi a V-a (41-100 ani), care au înregistrat scăderi în medie cu 4-7
% datorita tăierilor excesive.
Grupa a VI-a de vârsta (101-120 ani a înregistrat o dublare a ponderii crescând de
la 7 % în 1973 la 15 % în 1990. Acest lucru a fost posibil datorita încercărilor de
conservare a suprafeţelor cu cele mai valoroase exemplare.
Arboretele de molid în principal au fost afectate de vânturi puternice în decursul
timpului, mai ales iarna când coronamentul încărcat cu zăpada moale vulnerabilizează
pădurea. Cele mai mari calamităţi în acest sens din secolul XX s-au produs în anii: 1905-
1906, 1909-1910,
1915-1916, 1947-1948, 1957 - 1958, 1960,1962, 1964, 1969, 1974, 1975, 1977 şi 1980.
S-au produs în cea mai mare parte doborâturi provocate de vânt disparate. în
intervalul 1960-1980 s-au produs doborâturi masive mai ales în partea superioara a
bazinului Boul Mare, pe flancul estic al crestei principale al Obcinei Feredeului. Vânturile
cele mai periculoase, care au produs cele mai mari doborâturi sunt cele din direcţia vest şi
nord-vest.
Între 1960 şi 1980 au fost afectate de doborâturi 236.4 ha (ceea ce reprezintă 4.5 %
din suprafaţa U.P.II Paltinul). U.P. II Paltinul nu a fost prea afectat de doborâturi datorate
numai zăpezii; totuşi, în anii 1977 şi 1979 (luna aprilie) s-au produs doborâturi datorate
zăpezii pufoase şi apătoase (cu mare aderenta la coroana arboretului), cele mai afectate
au fost clasele de vârstă II, III şi IV. Arboretele cu vârsta de 40-60 ani au suferit mai mult
din cauza doborâturilor de vânt şi a rupturilor de coroană. În deceniul '80 nu s-au
înregistrat doborâturi cauzate de zăpadă.
Din studiile efectuate de specialiştii de la I.C.A.S Câmpulung Moldovenesc rezultă
ca numai 30 % din arborete sunt rezistente la rupturi de zăpadă. Ele sunt situate altitudinal
mai sus (la peste 1000 m), unde zăpadă este mai aspră şi cu o aderenţă mai mică la
coroana, de asemenea în zonele unde molidul apare în amestec cu un mare procent de
foioase.
Din totalul arboretelor U.P. II Paltinul, 68 % nu au fost afectate de rupturile
provocate de zăpadă, 31 % au fost slab afectate , iar 1 % moderat afectate.
Anul Mo Br Fa DR DT
menajă ha % ha % ha % ha % ha % TOTAL
rii
1973 3725.5 81 441.7 10 248.6 5 47.6 1 179.4 3 4642.8
1983 3978.2 77 518.4 10 454.5 9 83.2 1.8 165 3 5199.3
1990 4092.6 79 492.5 9 424.4 8 51.4 1 165.4 3 5226.3
Se remarcă faptul că valoarea pajiştilor este mai mult sau mai puţin depreciată prin
îmburuienire (dezvoltarea scaieţilor), apariţia muşinoaielor şi a păşunatului neraţional (pe
versanţi apar adevărate poteci care se succed la intervale de 1-2 m, făcute de animalele
aflate la păşunat), favorizarea eroziunii şi a alunecărilor.
{Capsela bursa pastoris), chimion {Carum caevi), brustur {Arctium lappa), pojamiţa
{Hipericum perforatum) şi măcrişul (Rumex acetosela).
În vegetaţia forestieră de lunca predomina arinişurile şi renişurile (salcie), care se
dezvoltă în special pe luncile aluvionare din cursul Moldoviţei. Sub vegetaţia deasă de
ariniş şi reniş exista o vegetaţie sărăcăcioasă de iarbă, invadată de ţepoşică, ferigi şi
muşchi.
2. Fauna
Comuna Vatra Moldoviţei - Studiu fizico-geografic Introducere
Este strâns legată de vegetaţie întrucât a urmat aceeaşi evoluţie. Aceasta evoluţie
în timp, cât şi compoziţia faunei actuale din cadrul comunei Vatra Moldoviţei, sunt valabile
pentru cea mai mare parte a Carpaţilor de altitudine mijlocie şi joasă.
Pornind de la aceasta premiză şi având în vedere mobilitatea mare a faunei, care nu
se limitează la limitele stricte ale unei zone, precum şi sărăcia informaţiilor despre fauna
Obcinilor Bucovinei s-a încercat o prezentare bazată pe "Amenajamentul O. S. Vama", cât
şi pe informaţiile preluate la faţa locului de la localnici.
Este reprezentată prin speciile obişnuite ale pădurilor: lupul ( Canis lupus),
vulpea(Canis vulpes), mistreţul (Sus scrofa), căpriorul (Capreolus capreolus),
iepurele (Lepus europaeus), veveriţa (Sciurus vulgaris), jderul {Martes martes), iar într-un
număr mai redus întâlnim ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus) şi
râsul (Lynx lynx).
Din statisticile efectuate de O.S. Vama asupra situaţiei fondului cinegetic, numărul
acestor animale variază astfel:
2.2. Avifauna:
Este reprezentata prin numeroase pasări sedentare, sezoniere sau de pasaj între
care amintim ciocănitoarea, piţigoiul, cinteza, gaiţa, cioara, stăncuţa, cucul, coţofana,
alunarul, mieria, sturzul, pitulicea, privighetoarea, fluierarul de munte, turturica,
guguştiucul, codobatura, graurul, porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure, rândunica şi
Comuna Vatra Moldoviţei - Studiu fizico-geografic Introducere
mătăsarul;
Dintre pasările mai mari aflate pe cale de dispariţie din cauza vânatului sunt:
cocoşul de munte (Tetrao uranogallus) - 15 ex./100 ha - mai frecvent întâlnit în vestul
comunei; ierunca (Tetrastes bonasia), prepeliţa (Coturnix coturnix) şi lişiţa (Fulica arta).
Dintre pasările răpitoare, majoritatea aflate într-o situaţie critica datorita stârpirii
exagerate cu consecinţe asupra echilibrului ecologic, amintim: uliul găinilor (Accipiter
gentilis), uliul păsărar (Accipiter nisus), şorecarul (Buteo buteo), ciuful de pădure (Asio
otus), huhurezul (Strix aluco), cucuveaua (Athene nocturna), buha (Bubo bubo) şi şoimul
(Falco vespertinus).
2.3. Ihtiofauna:
Fauna variată, cu o mare valoare cinegetica este un element important care vine să
întregească imaginea peisajului comunei Vatra Moldoviţei.
Bibliografie:
Autor,
Prof. Clitnovici Gelu-Gheorghe