EVIDENȚIEREA GRADULUI DE PRETABILITATE AL

TERITORIULUI LA EXTINDEREA SPAȚIULUI FUNCȚIONAL

Studiu de caz: Vama

Student – Frei Arnold

Facultate – Geografie
Specializare – Planificare Teritorială
An - III
1. EVALUAREA POTENŢIALULUI NATURAL AL TERITORIULUI

• Comuna Vama este o localitate din

județul Satu - Mare situată în partea
de est a județului.
• Este o aşezare rurală în formă de
stup, având o suprafață totală de
5104 ha, fără sate aparţinătoare,
compusă dintr-un singur sat, Vama.
• Se învecinează cu orașul Negrești-
Oaș, cu comuna Orașu- Nou, satul
Racșa și cu comuna Nistru din
județul Maramureș.

Fig.1 Harta poziționării geografice

1.1 Potenţialul morfologic şi substratul geologic
• În cadrul Depresiunii Oașului comuna Vama se
găsește la sud- est de poalele Munților Gutin.
• Relieful comunei cuprinde toate formele de relief,
format din dealuri, continuare a prelungirii munților,
terenuri colinare, care se prelungesc în podișuri dând
apoi forma unor platouri întinse.
• Ca resursă naturală a subsolului găsim apele gazoase
minerale. Ca resurse minerale găsim ape sulfuroase
din zona Băilor și o microcarieră de granit.
• Declivitatea este un factor important in dinamica si
evolutia reliefului in directa corelatie cu specificul
geologic; aici putem observa pante mici la N de la 0-
2°, venind spre S acestea crescând, valoarea maximă
având la Muntele Mic (1012.4m)
(Grigore M., (1979), Reprezentarea grafica si
cartografica a formelor de relief)

Fig.2 Harta geodeclivității

• Harta hipsometrică ( Fig.3)
face referire la altitudinile
UAT-ului respectiv. După cum
se poate observa în Vama
altitudinile scad odată cu ce
venim de la N spre S. Până la
Dealul Săcurei altitudinile nu
depășesc 400 m.
• Zonei de S-E a comunei este
dată de altitudinile cuprinse
între 700- peste 1000 m.

Figura 3. Harta hipsometrică

 1.2 Potenţialul componentei hidro-climatice

• Având un climat temperat continental moderat,

comuna se află sub influența maselor de aer
vestice umede.
• Temperaturile medii vara sunt de +15/+20ºC şi
iarna -8/+3ºC.
• Prin centrul comunei trec două râuri mai
importante - râul Talna Mare și Talna Mică.
Pânza freatică este de 2 m.
• Pe harta expoziției versanților se poate observa
că pe teritoriul UAT- ului se întâlnesc suprafeţe:
însorite (S, SV), semiînsorite (SE, V),
semiumbrite (E, NV) și umbrite (N, NE).

Fig. 4 Harta expoziției versanților

 1.3 Potenţialul fondului • Solul are o fertilitate de categoria IV, teren în mare parte
biopedosferic argilos şi brun de pădure.
• Tipurile de sol întălnite sunt- lutoargiloasă în partea centrală
și sudică și lutoasa în partea nordică.
• Suprafața fondului funciar este de 5.104 ha, din care
suprafața agricolă reprezintă 3.147 ha și 1.957 ha terenuri
neagricole, iar terenurile sunt utilizate în mare parte pentru
activități agricole.

Utilizarea terenului Suprafața (ha) Procente (%)

Teren arabil 1.148 22,49

Fânețe 1.012 19,83
Vii 29 0,57
Pășuni 829 16,24
Livezi 129 2,53
Neproductiv 81 1,59
Păduri și altă vegetație forestieră 1.681 32,93
Ape 32 0,63
Căi de comunicație 55 1,08
Fig.5 Harta modului de utilizare a terenurilor Construcții 108 2,12
TOTAL 5.104 100,00
1.4 Patrimoniul natural (biodiversitatea, starea habitatelor naturale,
protecţia naturii şi a peisajului)

• Teritoriul comunei Vama cuprinde atât zonă de munte cât şi de şes, vegetaţia este bogată și diversă.
• Vegetaţia forestieră cuprinde răşinoase şi foioase. Răşinoase cum ar fi molidul, bradul şi pinul, iar
dintre foioase- fagul, stejarul.
• Fauna este constituită din câteva familii de urşi bruni, cerbi, căprioare, mistreţi, lupi, iepuri şi în
pădurea din zona de şes (Valea Măriei) se găsesc fazani, veveriţe și coţofene. Dintre speciile
animaliere domestice se pot enumera taurine, porcine, ovine, caprine, păsări şi familii de albine.
 2. ANALIZA STRUCTURILOR TERITORIALE CU FUNCȚII RESTRICTIVE
2.1 Evidenţierea factorilor
generatori de procese şi fenomene
de risc
Principalele procese care duc la modelarea reliefului
sunt reprezentate de faptul că are un relief
preponderent deluros și extinderea fenomenului de
eroziune a solului.
2.2 Identificarea disfuncţiilor induse prin
procese naturale şi antropice
Un impediment natural îl reprezinta gradul ridicat de
inundabilitate al râului Talna, dese ori acest râu se află sub cod
galben de inundații, iar cel antropic ar putea fi reprezentat de
defrișările dese întălnite la nivel de comună, astfel
biodiversitatea aflând mereu în pericol.
• Din punct de vedere al vulnerabilității
comuna prezintă în mare parte doar arii cu
risc scăzut, cum ar fi desțelenirile pe
versanți cu pantă medie (5°-15°) și
suprafețe joase cu excedent hidric
permanent.
• La nivel ridicat, teritoriul suferă de
suprafețe poluate din cauza faptului că
deșeurile nu sunt depozitate corepunzător,
comuna neavând un spațiu special
amenajat pentru acest lucru.
• Singura excepție unde putem întălni o arie
mică cu risc foarte ridicat care este în
partea de N-E a comunei, unde este situată
Muntele Mic și acesta poate provoca
prăbușiri și rostogoliri de materiale în stare
uscată.

Fig. 6 Harta vulnerabilității teritoriului

3. EVIDENȚIEREA GRADULUI DE PRETABILITATE AL TERITORIULUI LA EXTINDEREA SPAȚIULUI
FUNCȚIONAL
3.1 Analiza gradului de
pretabilitate a teritoriului
la amenajare
• Analiza a fost făcută pe baza a două
hărți de pretabilitate la extindere în
comuna Vama și am folosit 2 metode
diferite - cea a adunării și cea a
înmulțirii.
3.2 Aplicarea algoritmului de calcul prin
ecuații de analiză spațială
Pretabilitatea teritoriului la extinderea spațiului funcțional s-a
realizat cu ajutorul programului Arcgis Pro, folosind funcția
Raster Calculator.
După aplicarea celor două metode hărțile arată în felul următor:
Fig. 7 . Pretabilitatea teritoriului la extinderea spațiului Fig. 8 Pretabilitatea teritoriului la extinderea spațiului
funcțional (Metoda adunării) funcțional (Metoda înmulțirii)

Folosind aceste două metode a rezultat că cea de-a doua metodă este mai restrictivă.
 3.3 Validarea modelului de analiză spațială

• Am ales două zone:

• Prima zonă fiind situată în
partea sudică a comunei, lângă
Muntele Mic unde sunt
întălnite prăbușiri și/ sau
rostogoliri de materiale în
stare uscată, rezultând astfel
ca fiind o zonă restrictivă.
• A doua zonă aleasă este în
partea nordică a comunei,
zona fiind una pretabilă la
construire, totodată având
caracter comercial si
structural, astfel zona fiind
foarte favorabilă.
BIBLIOGRAFIE

• https://www.ghidulprimariilor.ro/ro/businesses/view/city_hall/PRIM%C4%82RIA-VAMA/77911
• https://www.turism-taraoasului.ro/centrul-de-ceramica-vama/
• http://www.isusatumare.ro/sm.html
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Vama,_Satu_Mare
• Site-ul oficial – Primăria Vama, jud. Satu- Mare
• Strategia de Dezvoltare Vama 2021 – 2027