EVIDENȚIEREA GRADULUI DE PRETABILITATE AL

TERITORIULUI LA EXTINDEREA SPAȚIULUI FUNCȚIONAL

Studiu de caz: Vama

Student – Frei
Arnold

Specializare – Planificare Teritorială

 An - III
1. EVALUAREA POTENŢIALULUI NATURAL AL TERITORIULUI

Comuna Vama este o localitate din județul Satu - Mare situată în partea de est a
județului la o distanță de 45 km de municipiul Satu- Mare și 4 km față de orașul
Negrești- Oaș. Coordonatele geografice ale municipiului sunt: 47°49′ latitudine nordică
23°24′ longitudine estică. Are o suprafață totală de 5104 ha - din care intravilan este de
587 ha şi extravilan de 4.563 ha - și este o aşezare rurală în formă de stup, tip de
administrare comună, fără sate aparţinătoare. Este compusă dintr-un singur sat, Vama.
Este mărginată la:
- nord – est cu orașul Negrești- Oaș
- la vest cu comuna Orașu- Nou și satul Racșa
- la sud cu comuna Nistru din județul Maramureș
Harta poziționării geografice reprezintă poziționarea UAT-ului in relatie cu pozitia
geografica impreuna cu elementele vecine si componenta acestuia.

Fig.1 Harta poziționării geografice

1. Potenţialul morfologic şi substratul geologic

În cadrul Depresiunii Oașului, comuna Vama se găsește la sud- est de poalele

Munților Gutin la o altitundine de 500 m față de nivelul mării, cel mai înalt punct fiind
Muntele Mic cu o înălțime de 1011 m.
Se poate observa pe harta geodeclivității faptul că altitudinile cele mai ridicate
din cadrul unității administrativ teritoriale sunt în partea de E a comunei, în vreme ce
pantele reduse sunt caracteristice în principal zonei N a comunei.

Fig.2 Harta geodeclivității

Relieful comunei Vama este diferit și cuprinde toate formele de relief, format
din dealuri, continuare a prelungirii munților, terenuri colinare, care se prelungesc în
podișuri dând apoi forma unor platouri întinse, care se continuă în sensul luncilor
râului Talna- Mare și Talna – Mică. Ca resursă naturală a subsolului putem aminti
apele gazoase minerale care nu sunt valorificate suficient. De asemenea se aminteşte
existenţa aproape de suprafaţă a unei pături de cărbune (lignit), nevaloroase. Dintre
resursele minerale mai amintim apele sulfuroase din zona Băilor Puturoasa foarte puţin
valorificate şi o microcarieră de granit.
Harta hipsometrică face referire la altitudinile UAT-ului respectiv. După cum se
poate observa în Vama altitudinile scad odată cu ce venim de la N spre S. Până la
Dealul Săcurei altitudinile nu depășesc 400 m., iar în partea de S-E a comunei se
situează Muntele Mic, fiind cea mai mare altitudine având 1012 m.

Figura 3. Harta hipsometrică

2. Potenţialul componentei hidro-climatice

Pe fondul climatului temperat continental moderat, comuna se află sub influența

maselor de aer vestice (oceanice) umede și cu variații termice moderate ale
temperaturii aerului între vară și iarnă. Dispunerea în trepte determină și etajarea
celorlalte condiții de mediu. În luna ianuarie, temperatura medie scade cu altitudinea
de la -2, -3ºC, până la +6ºC. În luna iulie, la altitudini scăzute se înregistrează peste
20ºC. Albiile minore sunt înguste, adâncite de multe ori strangulate de vegetație și
deșeuri menajere, provocând numeroase deversări ale apei la ploi torențiale și eroziuni
ale albiei și malurilor, periclitând podurile, podețele și uneori drumurile și ulițele
comunale. Vântul este predominant de la Sud-Vest, precipitaţiile minimale sunt de 400
mm/mp iar cele maximale 1.000 mm/mp având temperaturi medii vara de +15/+20ºC şi
iarna -8/+3ºC.
Prin centrul comunei trec două râuri mai importante - râul Talna Mare, care
intră pe teritoriul comunei dinspre Negreşti-Oaş, izvorând din Munţii Gutâi, Vârful
Pietrosu, iar al doilea râu Talna Mică izvorăşte din hotarul comunei Vama, respectiv de
lângă Vârful Dealului Heghişa (Muntele Mic). Pânza freatică la nivelul comunei este la
o adâncime mică în unele zone la mai puţin de 2 m. Harta expoziției versanților –
reprezintă prevederea versantilor pentru o buna functionare a domeniilor ce tin de
agricultura si dezvoltare facilitând accesul si utilizarea acestora.

Fig. 4 Harta expoziției versanților

3. Potenţialul fondului biopedosferic

 Solul are o fertilitate de categoria IV, teren în mare parte argilos şi brun de
pădure, cu conţinut de substanţe minerale scăzut, mai ales în locurile numite "Coponii
şi Luşte" unde este un teren foarte acid de o structură podzolică-argiloasă. La nivelul
comunei agricultura are un rol important pentru asigurarea veniturilor unei părți
semnificative din populație. Localitatea dezvoltă o agricultură specializată pe anumite
tipuri de culturi, corespunzătoare condițiilor pedologice din regiune.
Ca principală activitate în economia comunei întălnim agricultura și mai apoi
prelucrarea lemnului și creșterea animalelor. Predominante în localitate sunt culturile
agricole de cereale, respectiv porumb, ovăz, triticale.
Suprafața fondului funciar după modul de folosință, potrivit datelor furnizate de
INS, din anul 2021 este de 5.104 ha, din care suprafața agricolă reprezintă 3.147 ha,
respectiv terenul arabil 1.148 ha, fânețele 1.021 ha, 29 ha vii, pășunile 829 ha, livezile
129 ha și 1957 ha terenuri neagricole, din care neproductiv 81 ha, păduri și alta
vegetație forestieră 1.681 ha, ape 32 ha, căi de comunicație 55 ha și curți, construcții
108 ha. Terenurile sunt utilizate în mare parte pentru activități agricole, cu precizarea
că o parte din suprafața agricolă este cultivată cu pășuni și fânețe.
Pe hartă după cum se poate observa pe teritoriul UAT-ului zonele care predomină
sunt cele cu pădurile de foioase, iar a doua cea mai întălnită categorie este reprezentată
de terenurile arabile neirigate- aceste terenuri fiind întâlnite mai mult în partea de nord
a comunei împreună cu spațiile urbane sau rurale. În partea sudică al UAT-ului
întălnim de asemenea pășuni secundare, păduri de foioase și păduri de conifere.

Utilizarea terenului Suprafața (ha) Procente (%)

Teren arabil 1.148 22,49

Fânețe 1.012 19,83
Vii 29 0,57
Pășuni 829 16,24
Livezi 129 2,53
Neproductiv 81 1,59
Păduri și altă vegetație forestieră 1.681 32,93
Ape 32 0,63
Căi de comunicație 55 1,08
Construcții 108 2,12
TOTAL 5.104 100,00
 Fig.5 Harta modului de utilizare a terenurilor

4. Patrimoniul natural (biodiversitatea, starea habitatelor naturale, protecţia naturii

şi a peisajului)

Teritoriul comunei Vama cuprinde atât zonă de munte cât şi de şes, vegetaţia
este bogată și diversă. Astfel, vegetaţia forestiera cuprinde răşinoase şi foioase. Dintre
răşinoase, ponderea o constituie molidul bradul şi foarte putin pin. Dintre foioase, un
areal răspândit îl are fagul urmat de stejar şi celelalte foioase ca mesteacăn, paltin, ulm,
anin, plop, etc. Fauna din pădurile comunei este constituită din câteva familii de urşi
bruni, cerbi, căprioare, mistreţi, lupi, iepuri, nevăstuică de stâncă, iar în pădurile de
lizieră şi în pădurea din zona de şes (Valea Măriei) se găsesc fazani, veveriţe, huli,
stăncuţe şi coţofene. Dintre speciile animaliere domestice se pot enumera taurine,
cabaline, porcine, ovine, caprine, păsări şi familii de albine.
 II. ANALIZA STRUCTURILOR TERITORIALE CU FUNCȚII
RESTRICTIVE

1. Evidenţierea factorilor generatori de procese şi fenomene de risc

Principalele procese care duc la modelarea reliefului sunt reprezentate de faptul că are
un relief preponderent deluros și extinderea fenomenului de eroziune a solului.
Un alt factor ar fi apariția unor calamități naturale , cum ar fi alunecări de teren, mai
rare ori întălnite, dar sunt prezente mai ales in zona de sud a comunei, poluarea
terenurilor agricole ( cu pesticide) pentru a obține o producție mai mare în agricultură,
risc seismic exprimate în grade MSK fiind de VII, inundații după ploi abundente dese
întălnite mai ales vara.

2. Identificarea disfuncţiilor induse prin procese naturale şi antropice

Un impediment natural il reprezintă gradul ridicat de inundabilitate al râului Talna, iar
cel antropic este reprezentată de defrișări, care sunt dese întălnite având în vedere că sunt
foarte multe zone împădurite.

3. Zonificarea teritoriului în funcție de tipologia și impactul proceselor riscogene

Zonificarea teritoriului ca și risc de grad scăzut este reprezentată de suprapășunat pe
versanți cu pantă medie, desțeleniri pe versanți cu pantă medie (5°-15°) și suprafețe joase cu
excedent hidric permanent.
De grad mediu – defrișări pe versanți cu pantă medie și versanți afectați de eroziune în
suprafață intensă.
Ridicat - poluare cu chimicale (nutrienți, pesticide) provenite de pe terenurile agricole
în pantă datorită scurgerilor erozionale și Suprafețe poluate prin depozitarea necontrolată a
deșeurilor, comuna Vama neavând spații special amenajate pentru depozitarea deșeurilor.
Foarte ridicat- prăbușiri și rostogoliri de materiale în stare uscată și activităţi antropice
cu impact negativ asociate cu presiunea edilitară.
 Fig. 6 Harta vulnerabilității teritoriului

III. EVIDENȚIEREA GRADULUI DE PRETABILITATE AL TERITORIULUI LA

EXTINDEREA SPAȚIULUI FUNCȚIONAL

1. Analiza gradului de pretabilitate a teritoriului la amenajare

Analiza a fost făcută pe baza a două hărți de pretabilitate la extindere în comuna Vama
și am folosit 2 metode diferite - cea a adunării și cea a înmulțirii. Folosind aceste două metode a
rezultat că cea de-a doua metodă este mai restrictivă.
2. Aplicarea algoritmului de calcul prin ecuații de analiză spațială

Pretabilitatea teritoriului la extinderea spațiului funcțional s-a realizat cu ajutorul

programului ArcGis PRO – Raster Calculator, folosind două metode: metoda adunării și metoda
înmulțirii. S-au utilizat 8 layer-e reclasificate pe 5 clase de pretabilitate: hipsometria,
geodeclivitatea, expoziția versanților, modul de utilizare al terenurilor, geologia, pedologia,
vulnerabilitatea și infrastructura teritoriului.
După aplicarea celor două metode hărțile arată în felul următor-

Fig. 7 . Pretabilitatea teritoriului la extinderea spațiului funcțional (Metoda adunării)

 Fig. 8 Pretabilitatea teritoriului la extinderea spațiului funcțional (Metoda înmulțirii)

3.Validarea modelului de analiză spațială

Pentru comuna Vama validarea s-a realizat pe baza comparării gradului de

corespondență a rezultatelor obținute cu ajutorul programului ArcGis Pro.
Am ales două zone- prima zonă fiind situată în partea de sud a comunei, lângă Muntele
Mic unde sunt întălnite prăbușiri și/ sau rostogoliri de materiale în stare uscată, rezultând astfel
ca fiind o zonă restrictivă. A doua zonă aleasă este chiar centrul comunei, rezultând astfel zona
fiind una pretabilă la construire, dar totodată având caracter comercial si structural, astfel zona
fiind foarte favorabilă.
 Fig.9 Harta pretabilitatii (validare)

IV. Concluzie

Vama este o comună cu un potențial antropic mare, deoarece existența zonelor turistice
Valea Măriei si Băile Puturoasa încă nu sunt valorificate destul. Un alt potențial reprezintă
olăritul, acesta din păcate practicat din ce în ce mai rar în țară, însă în comună există chiar un
centru de ceramică care este vizitat nu doar la nivel național, dar și internațional, reprezentând
astfel valoarea comunei din acest punct de vedere.
BIBLIOGRAFIE
https://www.ghidulprimariilor.ro/ro/businesses/view/city_hall/PRIM%C4%82RIA-VAMA/
77911
https://www.turism-taraoasului.ro/centrul-de-ceramica-vama/
http://www.isusatumare.ro/sm.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Vama,_Satu_Mare
Site-ul oficial – Primăria Vama, jud. Satu- Mare
Strategia de Dezvoltare Vama 2021 – 2027