UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA – PDDT

ANALIZA TERENURILOR AGRICOLE,

FORESTIERE ȘI A EROZIUNII SOLULUI
ÎN JUDEȚUL HUNEDOARA

Lect. Univ. Dr. ONACA ALEXANDRU Student: Simon Alexandru-Răzvan

TIMIȘOARA
2020
 CUPRINS
I. INTRODUCERE................................................................................................................................. 3
II. ASPECTE GEOGRAFICE ............................................................................................................ 4
2.1. Localizare..................................................................................................................................... 4
2.2. Cadrul natural ............................................................................................................................. 4
2.3. Clima ............................................................................................................................................ 5
2.4. Hidrografia .................................................................................................................................. 5
III. DINAMICA SPAȚIALĂ A DIFERITELOR CATEGORII DE UTILIZRE A TERENURILOR,
ÎNTRE ANII 1990 – 2012 ........................................................................................................................... 6
3.1. Evoluția spațială a fondului funciar ................................................................................................... 6
3.2. Dinamica suprafețelor agricole ...................................................................................................... 7
3.3. Distribuția categoriilor de utilizare agricolă a terenurilor în funcție de altitudine .................. 8
IV. EROZIUNEA SOLULUI ............................................................................................................... 9
V. DINAMICA PĂDURILOR .............................................................................................................. 12
CONCLUZII ............................................................................................................................................. 13
Bibliografie ................................................................................................................................................ 14
Webografie................................................................................................................................................. 14

2
 I. INTRODUCERE
Fondul funciar reprezintă totalitatea suprafețelor de teren (întindere delimitată de pământ),
incluzând și cele acoperite cu apă, aflate în granițele unei țări sau în limitele unei unități
administrativ teritoriale ori ale unor unități agricole sau aparținând unor persoane (fizice sau
juridice).
Solul reprezintă formaţiunea naturală cea mai recentă de la suprafaţa litosferei în care se
desfăşoară fără întrerupere procese biologice, fiind în permanenţă sub acţiunea materiei vii:
microflora, flora, fauna, microfauna. El este reprezentat printr-o succesiune de strate (orizonturi)
care sau format şi se formează în permanenţă prin transformarea rocilor şi materialelor organice,
sub acţiunea conjugată a factorilor fizici, chimici şi biologici, în zona de contact a atmosferei cu
litosfera.
Această lucrare urmărește studiul celor două elemente precizate și anume fondul funciar și
solul respective județului Hunedoara, pentru a identifica anumite aspecte cu privire la dinamica
spațială a terenurilor dar și eroziunea solului.
Principalele metode care au fost utilizate pentru a finaliza această lucrare au fost metoda
bibliografică prin documentare din surse atât online cât și cărți, deasemenea metoda grafică prin
realizarea hărților în programul ARC MAP și graficele în EXCEL.

3
 II. ASPECTE GEOGRAFICE
2.1. Localizare
Județul Hunedoara, este situat în partea central-vestică a țării, pe cursul mijlociu al
Mureșului, și în zona cursului superior a Jiului și a Crișului Alb. Acest județ este clasat pe locul 9
într-un clasament după suprafață având 7.016 km2. Așezarea geografică favorabilă a județului
Hunedoara împreună cu căile de comunicație foarte dezvoltate și însemnatele bogății naturale a
reprezentat un factor în dezvoltare geografico-economică a acestuia. (Gruescu & Grumăzescu,
1970)

Fig. 1. Localizarea și relieful județului Hunedoara

2.2. Cadrul natural

Județul Hunedoara are un cadru natural caracterizat printr-un relief foarte variat, cea mai
mare parte fiind ocupată de munți. Altitudinile variază mult în cadrul județului prin minima

4
acestuia care se află undeva la 200 de metri în valea Mureșului și maxima care este puțin peste
2500 de metri în Munții Retezat (Vârful Peleaga 2509 m).
Lanțurile muntoase din județ fac parte atât din Grupa Carpaților Meridionali prin Munții
Retezat, Parâng și Șureanu, cât din Grupa Carpaților Occidentali prin Munții Poiana Ruscă și prin
formațiunile montane aflate în zona de nord a județului Hunedoara. În munții Parâng si Retezat
altitudinile pot trece și peste 2500 de metri.
Unitățile de relief mai joase sunt reprezentate de depresiuni intramontane precum
Depresiunea Petroșani, Depresiunea Hațegului fiind cele mai importante la nivelul județului.
Formațiunile de câmpie se găsesc prin lunci largi cu terase, aflate de-alungul văilor Mureșului,
Streiului și Cernei.

2.3. Clima
Clima județului Hunedoara este caracterizată printr-o climă temperată cu temperaturi medii
cuprinse între 0 grade și 10 grade Celsius, cele mai mici sunt inregistrate în zona montană înaltă,
iar cele mai mari se găsesc în zona de luncă a Mureșului. Din punct de vedere al precipitaților cele
mai multe cad în zona Carpaților Meridionali ai județului cu valori de peste 1400 mm, iar cele mai
mici se găsesc pe valea Mureșului 600 mm dar și depresiunile Petroșani și Hateg între 600-700
mm.

2.4. Hidrografia
Rețeaua hidrografică este dominată de două bazine principale ale râurilor Mureș și Jiu,
primul izvorând din Munții Hășmașu Mare, strâbate Depresiunea Transilvaniei trecând și prin
partea central nordică a județului Hunedoara și se varsă în Tisa, iar Jiul care este format din 2 râuri
Jiul de Vest și de Est. Rețeaua hidrografică conține și afluenți ai acestor râuri printre cei mai
importanți fiind Streiul (Mureș) și alte râuri mai mici de pe valea Orăștiei, Cernei și Geoagiului.
Apele Jiului sunt colectate din zona montană înaltă prin scurgeri, topiri etc

5
 III. DINAMICA SPAȚIALĂ A DIFERITELOR CATEGORII DE
UTILIZRE A TERENURILOR, ÎNTRE ANII 1990 – 2012
3.1. Evoluția spațială a fondului funciar
Suprafața fondului funciar în județul Hunedoara este de 706.267 hectare, din care 51,76%
este ocupată de păduri și vegetație forestieră. Ponderea mare a suprafețelor împădurite clasa în
2014 județul Hunedoara pe locul trei la nivel național, după Suceava și Caraș Severin. Cea mai
mare parte a fondului funciar din județul Hunedoara se află în proprietate proprietate privată
(fondul funciar agricol fiind deținut de proprietari privați în proporție de peste 98%), principalele
cereri de retrocedări referindu-se la terenuri forestiere.

Fig. 2. Evoluția spațială a fondului funciar, între anii 1990 - 2012

În urma figurii 2 se poate observa că majoritatea sectoarele nu au avut schimbării masive
în cadrul acestor, terenul intravilan și căile de comunicație au scăzut deoarece în județ se aflau
multe spații industriale care cu timpul au devenit dezafectate și au fost dispuse demolării.
Suprafețele agricole au avut o scădere mică fie din cauza unor probleme climatice, dar și din cauza
că aceste terenuri nu au mai fost cultivate și au devenit pășuni. Din punct de vedere al pădurilor s-

6
a înregistrat o creștere datorită plantărilor care s-au făcut în județ în zone ca Munții Șureanu, Munții
Retezat, Munții Poiana Ruscă și unele zone din nordul județului, o altă cauză este noua legislație
cu privire la păduri prin care s-a scăzut numărului de hectare pe care trebuie să îl îndeplinească un
spațiu cu arbori ca să devină pădure. Pe de altă parte, restricțiile impuse de prezența pe teritoriul
județului a unor suprafețe extinse de zone protejate limitează volumul de lemn recoltat la
aproximativ 25% din totalul la nivel regional. Celelalte categorii de suprafață a terenului au o avut
o scădere nesemnificată deoarece acestea au o pondere foarte mică din fondul funciar.

3.2. Dinamica suprafețelor agricole

În ceea ce privește agricultura, se remarcă o valoare în creștere a producției agricole, cu
fluctuații influențate de producția vegetală, dependentă de condițiile meteorologice. Producția
agricolă animală a înregistrat și ea o creștere constantă. Din punct de vedere al producției vegetale
principalele culturi sunt cartoful și porumbul pentru boabe (cele mai mari suprafețe cultivate și cea
mai mare producție), iar producția pomicolă este relativ constantă. Între speciile pomicole ce au
înregistrat creșteri ale producției se numără nucii, fructele acestora prezentând potențial pentru
prelucrare în produse cu valoare adăugată mare. În ceea ce privește creșterea animalelor, este
preponderentă activitatea de creștere a ovinelor, favorizată de suprafețele extinse de pășune din
zona montană.
În figura 3 este prezentată dinamică suprafețelor agricole între 1990-2012, se poate observa
o creștere mare a terenurilor agricole neirigate, o cauză ar fi cultivarea unor pășuni care nu erau
folosite cu diferite culturi precum porumb, cartofi etc. Deasemenea la nivelul pășunilor se
înregistrează o scădere masivă deoarece cum spuneam mai sus aceste terenuri au început să fie
cultivate pentru a reprezenta o sursă de venit. Din punct de vedere al viței de vie și a pomilor
fructiferi se înregistrează scăderi nesemnificative deoarece aceste categorii ocupă o pondere mică.
Culturile mixte au scăzut semnificativ, o cauză este reprezentată de specializarea celor care se
ocupă cu agricultura pe un singur tip de cultură, evitând astfel ca terenurile să fie ocupate de culturi
de mai multe tipuri. Terenurile utilizate pentru agricultura reprezintă o creștere de-alungul aniilor
deoarece în perioada aceea s-a învestit în agricultură de către proprietarii privați care au deschis
anumite firme.

7
 Fig. 3. Dinamica suprefețelor agricole din judetul Hunedoara

3.3. Distribuția categoriilor de utilizare agricolă a terenurilor în funcție

de altitudine
În funcție de treptele de relief, este definită o ordine a utilizării agricole astfel la altitudini
mici precum în zonele de câmpie, depresiuni intramontane și externe și în mare măsura dealurile
piemontane formează zone importante de cultură a plantelor în cadrul județului Hunedoara. În
cadrul județului, pășunile naturale ocupă suprafețe destul de însemnate, acestea fiind dispuse de la
altitudini foarte mici de sub 200 metri pâna la pajiștile alpine de la 1600-1700 metri.
Din punct de vedere al culturii de viță de vie, aceasta se găsește de culoar sau depresiune
cea mai mare din județ este în zona de est a județului în apropiere de Geoagiu, altele sunt răspândite
pe întinderi foarte mici în zona centrală a județului. Referitor la terenurile pe care se practică
agricultura acestea se regăsesc la altitudini joase de 200 metri în zonele de câmpie până în zona
dealurilor înalte și zonei montane joase cu altitudini maxime până în 1400 metri.

8
 Fig. 4. Distribuția categoriilor de utilizare agricolă a terenurilor în funcție de altitudine

IV. EROZIUNEA SOLULUI

„Eroziunea solului reprezintă procesul de desprindere şi transport al particulelor de sol sub
acţiunea apei şi aerului. Rezultatul eroziunii este distrugerea parţială sau totală a solului sau o
modificare a învelişului de sol. Fenomenul de eroziune este un proces distructiv pentru sol întrucât
este spălat stratul superficial al profilului celui mai bogat în humus şi în consecinţă, are loc o
depreciere a fertilităţii acestuia.” (Balteanschi, 2004)
În funcţie de viteza desfăşurării eroziunii, aceasta se clasifică în:
- eroziune naturală (geologică)
- eroziune accelerată (actuală, antropogenă)
Eroziunea naturală este un proces lent, agentul eroziv acţionează într-o măsură foarte
redusă, datorită unui echilibru bilogic existent în ecosistemul respectiv între fenomenele de
acumulare şi cele de desprindere. Acest fenomen a determinat modelarea scoarţei terestre. În cazul
eroziunii naturale, procesele normale de acumulare a materiei organice nu sunt influenţate.
Eroziunea accelerată este rezultatul acţiunii necontrolate a activităţii umane asupra
mediului, concretizează prin defrişări, exploatarea suprafeţelor cu pericol potenţial de eroziune,
9
fără a aplica măsuri de protecție specifice, păsunatul excesiv etc. Astfel analizând figura 5 cea mai
afectată zonă este cea montană datorită mai multor factori precum precipitațiile frecvente care
provoacă eroziune, dar și inexistența pădurilor care să devină un suport pentru sol, în depresiuni,
unde apa se adună şi stagnează un timp îndelungat, solurile sunt serios afectate de exces de apă.
Pe pantele cu înclinare medie și puternică spălarea particulelor de sol creează suprafețe de eroziune
de adâncime şi alunecări stabilizate. Iar zona de câmpie este afectată în special de activităţile
antropice care sunt exercitate excesiv în special agriculturii constante.

10
Fig. 5. Harta eroziunii solului pentru județul Hunedoara

11
 V. DINAMICA PĂDURILOR

Suprafaţa fondului forestier este una foarte preponderentă în cadrul județului deoarece
aceasta ocupă jumătate din suprafața totală a fondului forestier. În ultimii ani s-a înregistrat un
echilibru între despădurire-împădurire acesta devenind cu timpul un bilanț pozitiv în favorea
împăduririlor. La acest lucru a contribuit și prezența unor areale ocrotite prin lege și anume a
Parcului Natural Retezat.
Extinderea suprafeței pădurilor se face prin: regenerarea tuturor suprafețelor de pădure de
pe care s-a recoltat masă lemnoasă ca urmare a tăierilor, împădurirea terenurilor fără vegetație
forestieră, care nu au alte folosințe atribuite prin amenajament, măsuri de interzicere sau de
restricție a tăierii și colectării masei lemnoase din anumite zone ale județului.

Fig. 6. Dinamica pădurilor din județul Hunedoara (www.globalforestwatch.org)

12
 Împăduriri au fost în zonele montane înalte precum Munții Retezat, Munții Vâlcan, Munții
Șureanu și Munții Poiana Ruscă. Cu toate acestea din anul 2000 până în 2018 suprafețele forestiere
au scăzut cu 1,8% datorită defrișărilor intense. Despăduririle se datorează în special activităţilor
umane, precum nevoia oamenilor de a se încălzii pe timpul iernii. În urma tăierilor masive se
produc anumite modificări cu privire la sol acesta pierzându-și capacitatea de reținere a apei,
afectând unele râuri care la rândul lor transportă în aval sedimente și alte materiale erodate. La fel
se întâmplă în zona dealurilor unde au fost despăduriri unde se produce instabilitatea solului care
creează alunecări de teren și care afectează localități sau alte obiective.

CONCLUZII
În concluzie, județul Hunedoara este variat din punct de vedere al reliefului, acesta fiind
însă predominant montan. Cea mai mare suprafață din fondul funciar este ocupată de păduri cu
aproximativ 51% și se afla pe locul 3 în topul celor mai împădurite județe din România în anum
2014. În funcție de treptele de relief, este definită o ordine a utilizării agricole astfel la altitudini
mici precum în câmpie, depresiuni intramontane și externe și în zona deluroasă formează zone
importante de practicare a diverse culturi de plante.
Din punct de vedere al afectării solului cea mai afectată este zona depresionară și zona de
câmpie a Mureșului unde apa se adună, stagnează și afectează solurile. Deasemenea și în zona
montană unde datorită inexistenței pădurii în anumite zone solul este erodat.
Județul Hunedoara este în bilanț negativ cu privire la fondul forestier fiind cu 1,8% mai
mic decât anul 2000 datorită desfrișărilor. Zonele în care s-au făcut împăduriri sunt spații montane
precum Munții Retezat, Vâlcan, Șureanu și Poiana Ruscă.

13
 Bibliografie

Balteanschi, D. (2004). Eroziunea solului. Esența, consecințele, minimalizarea și stabilizarea procesului.

Editura Pontos.
Gruescu, I. S., & Grumăzescu, C. (1970). Județele patriei - Județul Hunedoara. Editura Academiei
Republicii Socialiste România.
Louwagie, G. (n.d.). Corelarea proceselor de degradare a solului, a practicilor agricole nepericuloase
pentru sol şi a politicilor privind solul. 1.

Webografie

 www.bnr.ro/files/Monografie_Hunedoara. - accesat în data de 20.1.2020

 www.cjhunedoara.ro/dezvoltare_regionala. - accesat în data de 21.1.2020
 https://www.slideshare.net/ruscatalin146/eroziunea-solului-nicola-oana. - accesat în data
de 20.1.2020

14