2008

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

Student: Taro Gilbert

Coordonator: Conf.univ.Dr.ing. Ioan Denut

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

2008

Cuprins I.Introducere si context ....................................................................................................... 3 II.Descrierea Geoparcului Platoul Mehedinti ..................................................................... 3 1.Descriere generala ........................................................................................................ 3 1.1.Delimitarea Geoparcului Platoul Mehedini ......................................................... 4 1.2.Zonarea interna a parcului .................................................................................... 5 3.In interiorul parcului exista si zone de intravilan, conform Planurilor de Urbanism General ale localitatilor ................................................................................................... 5 2.Descrierea mediului fizic ............................................................................................. 5 2.1.Geologia ................................................................................................................ 5 2.2.Geomorfologia ...................................................................................................... 6 3.3.Apele ..................................................................................................................... 6 3.Descrierea mediului biologic ....................................................................................... 7 3.1.Flora ..................................................................................................................... 7 3.2.Fauna .................................................................................................................... 7 4.Aspecte culturale .......................................................................................................... 8 4.1.Istorie .................................................................................................................... 8 4.2.Locuri de cult ........................................................................................................ 9 4.3.Asezari................................................................................................................... 9 4.4.Datinile i obiceiurile strvechi ............................................................................ 9 4.5.Metesugurile tradiionale .................................................................................. 10 4.6.Turismul .............................................................................................................. 10 III.Managementul ariei protejate ...................................................................................... 16 1.Obiective principale ale planului de management ..................................................... 16 2.Obiective secundare ale planului de management ..................................................... 17 IV.Evaluarile principalelor domenii ale planului de management ................................... 17 Conservarea valorii peisagistice a capitalui natural din geoparc .............................. 17 Evaluarea impactului turismului asupra peisajelor, biodiversitatii si comunitatilor locale ......................................................................................................................... 18 Evaluare pentru educatie si constientizare ................................................................ 19 V.Tinte si actiuni ............................................................................................................... 20 VI. Programul de monitorizare a planului de management .............................................. 26 VII.Regulamentul parcului ............................................................................................... 27 VIII.Bibliografie ............................................................................................................... 30

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

2008

I.Introducere si context
Geoparcul Platoul Mehedinti a fost declarat arie naturala protejata de interes national prin H.G. nr.2151/2004.Administrarea Geoparcului Platoul Mehedinti a fost Incredintata Consiliului Judetean Mehedinti de catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor ca urmare a contractului nr. 102712/SB/22.11.2005. In prezent Administratia Geoparcului Platoul Mehedinti este formata din: 3 specialisti si 7 rangeri. Geoparcul Platoul Mehedinti face parte din categoria parcurilor care au drept scop protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice in care interactiunea activitatilor umane cu natura a creeat de-a lungul timpului o zona distincta cu valoare semnificativa peisagistica si culturala,precum si o mare diversitate biologica si ofera posibilitatea vizitarii in scopuri stiintifice,educative,recreative si turistice. Geoparcul Platoul Mehedinti corespunde categoriei V IUCN fiind o arie protejata administrata in principal pentru conservarea peisajului terestru si pentru recreere.

II.Descrierea Geoparcului Platoul Mehedinti

1.Descriere generala
Parcul Natural Geoparcul Platoul Mehedini este situat n sud-vestul Romniei, la nord de municipiul Drobeta Turnu Severin i se ntinde pe o suprafa de 106.000 ha. Climatul temperat-continental cu influene submediteraneene i relieful foarte variat au creat condiii pentru numeroase specii de plante si animale rare. Structura geologic unic a acestei zone a condus la apariia a numeroase formaiuni geologice i speologice. O mare parte din aceste valori sunt protejate n peste 17 rezervaii naturale. Pe lng aceste valori naturale n acest spaiu ntlnim numeroase obiective culturale i istorice iar tradiiile i meteugurile populare (esutul, olritul etc.) sunt nc prezente. Zon de un farmec i un pitoresc deosebit, Platoul Mehedini se confrunt azi cu grave probleme cum ar fi: deteriorarea continu a nivelului de trai, mbtrnirea populaiei, exodul populaiei tinere spre ora, exploatarea neraional a resurselor naturale, lipsa unei infrastructuri etc. tocmai de aceea, a fost considerata necesar includerea acestei zone pe lista ariilor protejate. GeoParcul Platoul Mehedini este cea mai nou arie protejat a judeului Mehedini, conform Hotrrii Consiliului Judeean din martie 2004.

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

1.1.Delimitarea Geoparcului Platoul Mehedini

2008

La sud: din vrful dealului La Pietroi (271m) spre dealul Sorcov, vrful Cotul lui Piru (260,2m) coboar pe culme n satul Schinteieti, traverseaz rul Topolnia la sud de satul Izvorul Brzii, urc pe culme pn n vrf i coboar n Ogaul Tarovului la confluena cu un oga pe partea dreapt dup care urc pe culme pn n vrful a crui cot este 266,3 m, de unde coboar pe un oga, n drumul naional DN67 n localitatea Malova. Limita se continu pe DN 67 pn la intersecia cu DJ670 n localitatea Floreti. La est, de la intersecia DN 67 cu DJ 670 se continu pe DJ 670 pn la intersecia cu DN 67D (Tg Jiu - Baia de Aram). La nord, intersecia DJ 670 cu DN67D se continu pe limita cu judeul Gorj urmnd culmea prin Vrful nalt (377,6m), Dealul Orzeti (599m), Vrful Muchii (661 m), Vrful Gorganu (1010,4m), coboar pe culme pn la confluena prului Capra cu prul Vratec dup care se continu pn la limita cu Parcul Naional Valea CerneiDomogled. La vest, limita estic a Parcului Naional Valea Cernei-Domogled iar de la borna 290 din UP VI Ocolul Silvic Bile Herculane, pe limita de jude Mehedini-Cara Severin prin Vrful Creasta Cocoului (917m), pn n Vrful Meteriz (720,3m) pn la limita cu Parcul Natural Porile de Fier, n continuare merge spre est pe limita nord estic a Parcului Natural Porile de Fier pn n Dealul La Pietroi (271m).

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

1.2.Zonarea interna a parcului

2008

Zonarea interioara a Geoparcului Platoul Mehedintieste urmatoarea: 1.Rezervatii natural si stiintifice recunoscute prin Legea nr. 5/2000: Cornetul Vaii si Valea Manastirii - suprafata 40 ha Cornetul Baltji - suprafata 30 ha Cheile Cosustei - suprafata 50 ha Cornetul Babelor si Cerboanei - suprafata 40 ha Peretii calcarosi de la Izvoarele Cosustei - suprafata 60 ha Padurea Borovat - suprafata 30 ha Pestera lui Epuran - suprafata 1 ha Cheile Topolnitei si Pestera Topolnita - suprafata 60 ha Padurea Draghiceanu - suprafata 60 ha Tufarisurile mediteraneene de la Izverna - suprafata 10 ha Cornetul Piatra Incalecata - suprafata 12 ha Izvorul si stancariile de la Camana - suprafata 25 ha Padurea de liliac Ponoarele - suprafata 20 ha Complexul carstic de la Ponoarele - suprafata 100 ha Tufarisurile mediteraneene Cornetul Obarsia-Closani - suprafata 60 ha 2.Rezervatia naturala Pestera Izverna recunoscuta prin Hotararea de Guvem nr. 2151/30.11.2004. 3.In interiorul parcului exista si zone de intravilan, conform Planurilor de Urbanism General ale localitatilor

2.Descrierea mediului fizic

Situat n S-V Romniei, Platoul Mehedini este reprezentat de dou uniti de relief aezate ntre culmea Munilor Mehedini la vest i Piemontul Getic la est, caracterizate printr-o evoluie geologic i geografic foarte asemntoare.

2.1.Geologia
Cadrul geologic al zonei a fost descrifat n mare parte de Gh. M. Murgoci (1898) i aprofundat ulterior de Al. Codarcea (1940). Calcarele de vrst Jurasic-Cretacic aparin Autohtonului danubian i sunt dispuse n dou fii principale, paralele ntre ele. Fia vestic aparine Munilor Mehedini i se caracterizeaz printr-o tectonizare extrem de puternic. Cderea n trepte spre vest a contribuit la formarea grabnului Cernei. Fia estic apare n zona central a Podiului Mehedini ntre Baia de Aram i Cireu. Pachetul de calcare este gros de 200-300 m i este alctuit din straturi de 4-10 m grosime cu nclinare general spre sud est. Dei ocup numai 5 % din suprafaa total, straturile de calcar au generat numeroase i variate fenomene carstice care dau faima Platoului Mehedini.

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

2008

Aproape toate rurile care vin dinspre vest, de pe formaiuni impermeabile, sunt captate n subteran la intrarea n bara de calcare. Aval de punctul de captare vile rmn seci, formnd n decursul timpului trepte antitetice, cum sunt i cele ale rurilor Topolnia, Ponor, Ponorel etc. Amonte de captare se produce aluvionarea pronunat a luncilor, care se desfoar pe sute de metri lime se formeaz astfel depresiuni nchise, cu fundul plat i cu aspectul general de polie. Cel mai tipic fenomen de acest gen l constituie sistemul hidrocarstic de lng comuna Ponoarele, care a generat depresiunile Zton i Ponoarele (M. Bleahu, V. Decu, 1963). Exceptnd depresiunile, celelalte forme exocarstice sunt slab reprezentate n cuprinsul Platoului Mehedini. Demne de remarcat sunt totui dolinele de la vestul localitilor Balta i Marga, precum i lapiezurile i Podul Natural de la Ponoarele (Podul lui Dumnezeu). Apele subterane au spat numeroase peteri, renumite prin dimensiuni i prin ornamentaie, cum ar fi de exemplu peterile: Topolnia, Epuran, Bulba, Gramei, Isverna etc.

2.2.Geomorfologia
Morfologia Munilor Mehedini este diferit de cea a podiului. Dac pentru zona de platou este tipic carstul de bare calcaroase coborte, n cuprinsul Munilor Mehedini predomin carstul de creste nlate i de versant. O mare parte a calcarelor din cadrul Podiului i Munilor Mehedini sunt despdurite sau acoperite cu pducel, corn, porumbar, scumpie, ienupr i liliac, n amestec cu fagi izolai. n multe locuri liliacul slbatic formeaz adevrate pduri, vestite fiind cele de pe cornetele Izverna, Nadanova sau Ponoarele. Aici, n fiecare an, la nceputul lunii mai, cnd nflorete liliacul, se organizeaz srbtoarea liliacului. Individualitatea geografic a Platoului Mehedini const n mbinarea caracteristicilor de munte i de deal . El poate fi asemuit munilor, cu care se aseamn din punct de vedere litologic (isturi cristaline i calcare mezozoice), al aspectelor de relief (vi strmte, chei), prezenei peterilor i fragmentrii tectonice i n acelai timp, poate fi asemuit dealurilor (nlime joas, culmi netede, numeroase aezri omeneti).

3.3.Apele
Reteaua hidrologica este destul de slab devoltata. Principalele cursuri de apa de pe suprafata Geoparcului Platoul Mehedinti sunt: Topolnita; Bahna; Cosustea Cu toate acestea se intalnesc un numar mare de izvoarere si paraie. Un fenomen des intalnit este disparitia pe anumite distante a cursurilor de apa ce strabat zona carstica a Podisului Mehedintean, datorita infiltrarii apei in subteran prin ponoare acestea iesind suprafata la fel de brusc precum au disparut in numeroase izbucuri.

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

2008

3.Descrierea mediului biologic

3.1.Flora
Geoparcul Platoul Mehedinti este unic in tara,aceasta unicitate se materializeaz i n rspndirea i structura vegetaiei. Prin poziia sa geografic, unitatea se ntinde n zona alternanei pdurilor de fag i de gorun. Climatul temperat cu influene submediteraneene, altitudinea medie de 500-600m, relieful accidentat, apropierea de Peninsula Balcanic, constituia litologic (suprafee calcaroase extinse) au avut un rol nsemnat n configuraia actualei structuri floristice i cenotice a vegetaiei (Cucu Popova Ana, 1970). Pe areale ntinse din partea de sud i sud-vest i face apariia gorunul (Quercus petraea), stejarul pufos (Q. pubescens), cerul (Q. cerris), grnia (Q. frainetto), gorunul balcanic (Q. dalechampi), carpen (Carpinus betulus), crpinia (C. orientalis), smbovina (Celtic austalis), nucul (Juglans regia), alunul turcesc (Corylus colurna). Fagul este reprezentat prin specia de fag balcanic (Fagus sylvatica subspecia moesica). Mai ales pe rocile calcaroase, se ntlnesc tufriuri de tip submediteranean, cunoscute sub numele de ibleacuri, formate dintr-un complex de elemente submediteraneene carpato-balcanice i sud-europene, termofile, cum sunt: mojdrean (Fraxinus ornus), crpini (Carpinus orientalis), corn (Cornus mas), scumpie (Cotinus coggygria), salb rioas (Euronymus verrucosa), drmox (Viburnum lantana), nuc (Juglans regia), liliac (Syringa vulgaris) etc. (Cucu Ana Popova, 1976). Compoziia floristic a pajitilor este, de asemenea, abundent n elemente sudice, submediteraneene. Se ntnesc astfel pajitile de sadin (Chrysopogon gryllus), de Dauthonia provincialis, Vulpia myuros, Festuca dalmatica etc. Popularea strveche i continu a acestei regiuni naturale a determinat transformri nsemnate n suprafaa, structura i compoziia floristic a vegetaiei. Terenurile cu pduri defriate (curturi) au fost nlocuite de pajiti i terenuri cultivate agricol, dar de slab randament. Pdurile se pstreaz mai bine doar n partea de est a platoului. Pe valea Coutei i afluenilor si, drumurile forestiere au nlesnit defriarea, pe locul curturilor efectundu-se plantaii de molid i de pin negru. Reprezentative suprafee pduroase de fag, brad i pin ce au rmas nc neafectate de tieri sunt pe valea Crivei, Lpunicului (aflueni ai Coutei) i Borovului (afluent al Topolniei). n partea de sud-vest a platoului pot fi ntlnite pduri de stejar pufos, crpini, tei i chiar smbovin pe valea Topolniei i pe versantul dealului ce coboar spre Dunre. Pe vile Coutei i Topolniei apar abundente tufriuri de liliac ce au fcut pe localnici s respecte srbtoarea tradiional anual a liliacului, din prima decad a lunii mai, la Ponoarele, Balta i Nadanova. n cadrul covorului vegetal, ca urmare a diversitii mediilor de via, se ntlnete o bogat i heterogen faun de origini diferite, dar cu preponderen a elementelor sudice.

3.2.Fauna
Climatul blnd, cu influene submediteraneene, ca i vegetaia specific i gsete reflectarea n prezena numeroaselor reptile i insecte de felurite varieti. Caracteristice

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

2008

sunt cele dou varieti faunistice, vipera cu corn (Vipera ammodytes) i broasca estoas (Testudo hermanni), specii submediteraneene ocrotite prin lege i care au o larg rspndire pe calcarele din partea de sud-vest a platoului. Acestora li se adaug erpi veninoi (Coluber jugularis cespius, Elaphe longissima, Coronella austriaca) i neveninoi (Natrix natrix i Natrix teselata). Pe suprafeele calcaroase se gsete o specie de scorpion mic, dar veninos (Euscorpius carpathicus).

Vipera cu corn De remarcat este mulimea oprlelor, ndeosebi cele de origine sudic (Lacerta taurica, Lacerta praticola pontica) tot n partea de sud-vestic a platoului. Dintre vertebrate o larg rspndire o au melcii, pianjenii, gndacii i mai ales fluturii. n pdurile de fag i gorun se ntlnete ursul, veveria, jderul, viezurele, cprioara, prul mare i lupul. Dintre psri sunt ierunca, fsa de pdure, gaia, mcleandru etc.

Broasca testoasa

4.Aspecte culturale
4.1.Istorie
Pind n Platoul Mehedini avem ocazia de a percepe ritmurile materiale ale timpului. Perenitatea locuirii acestor meleaguri a fost scoas la iveal n timpul spturilor arheologice care au dezvluit urme de civilizaie datnd din neolitic i aparinnd culturii Coofeni (Cireu, sat Bunoaica, Jupneti). n mai multe puncte din

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

2008

Platoul Mehedini s-au descoperit urme ale unor aezri dacice datnd din secolele IV-I .Hr. (Balta, Bala de Sus, Malov), mrturii ale unor aezri romane (ieti, sat Crguieti). Cea mai veche atestare documentar a unei localiti din platoul Mehedini este 1581, Baia de Aram. Cifrele par a iei din firescul semnificaiei lor n lumea de azi dominat de goana dup ctiguri rapide. Peste tot, n fiecare localitate se pot ntlni monumente de arhitectur popular: biserici, troie, case tradiionale sau mori.

4.2.Locuri de cult
Mulimea bisericilor, majoritatea construite din lemn, atest nevoia locuitorilor acestor meleaguri de a fi aproape de Dumnezeu. Cel mai vechi lca de cult este Schitul Topolniei construit n secolul XVI, pictat n 1673. Cea mai veche biseric de lemn dateaz din anul 1757 i se afl situat n satul Brebina din zona Baia de Aram. Alte biserici vechi se pot ntlni n: Godeanu biserica de lemn cu hramul Sfntul Nicolae(1766), biserica de lemn cu hramul Sfinii voievozi (1783-1786), Gornovia biserica de lemn cu hramul Sfntul tefan (1796-1799), Prejna biserica de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului construit din porunca lui Tudor Vladimirescu (1808) etc.

4.3.Asezari
Satul, ca element de baz al Geoparcului Platoul Mehedini este un rezultat specific al evoluiei sociale i istorice. Pstrarea peste timp al modului de via tradiional se poate realiza prin conservarea aezrilor rurale. Exist la nivelul Platoului Mehedini situri etnografice n satele: Balta ( sec.XVIII-XIX), Costeti (sec.XIX), Prejna (sec.XIX). De asemenea putem ntlni numeroase case cu arhitectur tradiional declarate monumente, datnd din secolele XIX i XX, cum ar fi casa Untaru Dumitru (1885) i casa Popescu C.(1940) din Jupneti, casa Ptru Nicu din Crainici (1898), casa Nicolescu Ion din Balta (1898), casa Epuran Gheorghe (1870), casa Dumitru Andrei (1850), casa Zamfiroiu Gheorghe (1860) din Cireu, sat Bunoaica, casa cu pivni Brehui Ghi din ieti, sat Ciovrnani (1880) etc. Conservarea acestora trebuie s fie o prioritate pentru regiunea despre care vorbim.

4.4.Datinile i obiceiurile strvechi

Datinile mehedinenilor care triesc n zona de platou, sunt nenumrate i originale. Acestea sunt legate de diferite momente ale vieii: naterea cstoria nmormntarea. n rest datinile sunt legate de aniversrile sfinilor ortodoci crora poporul le acord semnificaii aparte: Boboteaza (6 ianuarie), Sfinii mucenici din Sevastia (9 martie), Sfntul mare mucenic Gheorghe (23 aprilie), Sfintele Pati etc. Fiecare manifestare bisericeasc este nsoit de manifestri populare specifice, prilejuri trite pe deplin de comunitile rurale ale platoului Mehedini.

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

2008

Porturi populare traditionale din Mehedinti

4.5.Metesugurile tradiionale
Sunt nc prezente: esutul covoarelor din ln, vopsitul lnii folosind colorani naturali, olritul (ceramica de ieti, Noaptea) etc. O serie de localiti din zona platoului sunt cunoscute nc din antichitate prin zcmintele de minereuri neferoase. Exploatrile de minereuri cuprifere din zona Ponoarele Baia de Aram sunt atestate de pe vremea domnitorului Mircea cel Btrn. Calcarele jurasice Cireu, Baia de Aram, Ponoarele, Balta sunt folosite la fabricarea cimentului, obinerea varului, ca piatr de construcii.

4.6.Turismul
Geoparcul Platoul Mehedinti cuprinde o serie turistice,prezentam mai jos cateva din cele mai importante. larga de obiective

Cornetul Blii Rezervaia botanic este situat la nord-est de comuna Balta, avnd o suprafa de 30 ha. Prezint interes turistic i tiinific. Sunt prezente tufriuri submediteraneene, alctuite din mojdrean (Fraxinus ornus), liliac slbatic (Syringa vulgaris), crpini (Carpinus orientalis), viin turcesc (Prunus mahaleb), scumpie (Cotinus coggygria), nuc (Juglans regia), etc. Sit peisagistic-Cheile Coutei

10

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

2008

Rezervaia botanic este situat la sud-est de comuna Balta i are o suprafa de 50 ha. Prezint interes tiinific i turistic. Sit peisagistic-Cornetul Babelor i Cerboanei Rezervaia botanic, situat la sud de comuna Izverna, are o suprafa de 40 ha. Prezint interes tiinific i turistic, datorit ecosistemelor de tip submediteranean existente. Pdurea Borov Rezervaie forestier situat n comuna Godeanu , la 2,5 km nord-vest de satul Baloteti, pe versantul stng al vii Topolnia, la o altitudine de 200-400 m, pe roci cristaline. Suprafaa este de 30 ha pe care se dezvolt bine fagul (Fagus sylvatica) i pinul negru de Banat (Pinus nigra ssp. pallasiana var. banatica), care provine dintr-o regenerare natural, fapt unic pentru aceast specie n judeul Mehedini. Mai apare n amestec cerul (Quercus cerris), gorunul (Quercus petraea), iar stratul de arbuti este alctuit din pducel (Crataegus monogyna), mce (Rosa canina), lemn cinesc (), scumpie (Cotinus coggygria), liliac (Syringa vulgaris), crpinit (Carpinus orientalis), mojdrean (Fraxinus ornus), soc (Sambucus nigra), salcie cpreasc (Salix capraea), etc. Stratul ierbaceu este alctuit din Luzula luzuloides, Jasione montana, Deschampsia flexuosa i alte specii specifice solurilor acide. Bazinul Vii Topolnia Valea Topolnia strbate de la nord la sud Podiul Mehedini dinspre Dunre. n partea sa superioar, bazinul Topolniei are un pronunat caracter asimetric, afluenii mai importani venind de pe dreapta; ei strbat bara de calcare, cel mai adesea prin trasee subterane, cursurile de suprafa fiind destul de scurte. Cele mai evoluate fenomene carstice se ntlnesc n complexul Topolnia-Epuran. La nord de Drobeta Turnu Severin se afl comuna Cireu la o distan de 30 km. Din satul Jupneti se ajunge la Varnie, o mic platform, unde nainte funcionau cteva varnie (cuptoare de var). De aici se ajunge n partea superioar a Cheilor Topolniei, la deschiderea superioar a Peterii Topolnia, cunoscut sub numele de Petera Femeii. Pentru intrarea n Gura Proscului se coboar la Petera Topolnia n Valea Topolniei, apoi se continu firul vii pn la imensul portal prin care dispare n subteran Topolnia. Tot de la Varnie se poate cobor spre sud pentru cea de-a treia intrare a Peterii Topolnia, Gaura lui Ciocrlie, prin care apar la zi toate apele ptrunse n subteran prin diferite puncte. Pentru cea de-a patra deschidere, prin care intr prul Gurini, se coboar de la Varnie n vale i se continu pe firul vii pn la deschidere, alctuit de fapt din dou guri, dintre care una este situat mai sus i nu mai primete ap. Pentru Petera Epuran se pleac tot din Cireu sau de la Varnie peste Cornetul Jupnetilor. La baza unui perete vertical impresionant se afl deschiderea peterii, marcat de nite blocuri prbuite. Prul Ponorului se pierde n subteran prin cteva ponoare; intrarea peterii se afl la 15 m deasupra ponorului principal. De la Jupneti traseul se continu pn la o vale mai puin adnc, Croavele Peterii, pe fundul creia ponorsc nite izvoare temporare, probabil n dreptul captului Peterii Grama.

11

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

2008

Petera lui Epuran Descoperirea acestei peteri se nscrie printre cele mai interesante realizri speologice ale ultimului sfert de secol XX. Localizare i cale de acces. Petera lui Epuran se gsete la circa 600 m SE de Jupneti, comuna Cireu, pe cursul rului Ponor, la 425 m alt. Descriere. Este o peter mare (3604 m lungime), cu galerii dispuse pe dou etaje, unul superior fosil i altul inferior activ. Etajul superior fosil Escaladnd o imens ngrmdire de blocuri, se ajunge n Sala Nordic, situat la aceeai altitudine cu intrarea (425 m). Din partea de est a acestei sli, o galerie-tunel lung de 100 m, avnd numeroase ramificaii care se nfund, se deschide ntr-o sli aparent nchis n toate direciile. Un spaiu redus, n care se simte un curent puternic de aer, permite naintarea pn la Strmtoarea Speranei. Exploratorul este nevoit s mearg tr pe sub blocuri de calcar, cutnd n permanen continuarea galeriei. Din Sala dintre Strmtori se nainteaz printre blocuri de calcar pn n Sala Prbuirilor, unde varietatea i bogia concreiunilor mpodobesc pereii i tavanul slii. Spre SE, un mic urcu conduce n Sala Urilor, bogat concreionat. Numeroase schelete de Ursus spelaeus mprtiate pe planeu au fost fixate n decursul timpului prin concreionare cu cristale albe de calcit. Cel mai dificil sector al peterii este Marele Ramonaj, unde naintarea se poate realiza numai cu asigurare n coard, la 6-7 m fa de baza diaclazei. Dup parcurgrea acestor pasaje dificile se ajunge n Galeria Plcilor de Nmol, nalt i larg, n care naintarea este mult mai uoar. Dup parcurgerea ultimei strmtori-Portia Comorilor, se deschide Galeria Comorilor, ale crei concreiuni justific din plin denumirea galeriei. De aici se ptrunde n Galeria cu Bazine, zona cea mai frumoas din ntreaga peter. Etajul superior se termin prin concreionarea excesiv a captului Galeriei cu Bazine n punctul numit Bazinele Cadnelor. Etajul inferior activ nsumeaz circa 1300 m de galerii. Morfologia acestui etaj este identic cu morfologia etajului inferior din Petera Topolnia, cu care, desigur, are legtur. Spre sud, naintarea este oprit de un lac de sifon cu diametrul de 10 m, iar spre nord, de prbuirea galeriei. Datorit dificultilor foarte mari pe care le pune coborrea celor 55 m ai puului, a echipamentului de explorare necesar, vizitarea acestui etaj este extrem de grea. Condiii de vizitare. Explorarea peterii presupune echipament special. Timpul de parcurgere a etajului superior 4-5 ore, iar a etajului inferior 8-10 ore. Petera Topolnia Localizare i acces: Petera Topolnia este spat n calcarele malmneocomiene din Dealul Proscului, la 400 m alt. Descriere: Este o peter gigantic, de tip compus, ramificat, suborizontal, dezvoltat pe un sistem de diaclaze i fracturi cu orientare general N NE-S SV. Reeaua de galerii este dispus pe patru nivele: dou fosile (unul superior i altul inferior) un nivel subfosil un nivel activ

12

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

2008

Petera a fost spat de trei praie: Topolnia, Gurini i Ponor. Petera Topolnia prezint 5 guri de acces: Gura Proscului, un impresionant portal de 67 m nlime, Gaura lui Ciocrdie, intrarea Petera Femeii i cele dou deschideri de la Gurini. Topolnia ptrunde n subteran prin Gura Proscului i iese prin Gaura lui Ciocrdie dup ce primete apele praielor Ponor i Gurini. n Petera Topolnia exist 3 sectoare legate ntre ele: sectorul Petera Femeii, sectorul Sohodol (sau Gurini) i sectorul propriu-zis al Peterii Topolnia, format dintro reea central de culoare, din care pornesc trei galerii mari: nspre N-NE, galeriile Racovi i Murgoci i nspre S-SE, Galeria Proscului. Sectorul Petera Femeii corespunde etajului fosil al peterii i este format din Culoarul Liliecilor, Culoarul Coloanelor i Culoarul Drept. De la deschidere, astzi nchis cu o poart metalic, pornete un culoar de acces descendent, Culoarul Liliecilor, care se lrgete ntr-o mic sli, de unde printr-o ramur puternic descendent i ngust se ajunge n Culoarul Coloanelor, iar printr-o alta orizontal, se trece n Culoarul Vetrelor pornind din dreptul grmezii de guano. Att Culoarul drept, ct i Culoarul Coloanelor au fost foarte frumos concreionate, ns n prezent aspectul lor este mai puin estetic din cauza distrugerilor cauzate de vizitatori. Cndva, Culoarul Liliecilor i Culoarul Vetrelor erau n legtur direct; astzi trecerea se face prin intermediul unui pod metalic. n poriunea iniial a Culoarului vetrelor s-au gsit cteva vetre, probabil de vrst neolitic. Intrarea n Sectorul Petera Topolnia este marcat de Culoarul Vetrelor. Etajul fosil superior ncepe cu Sala cu Guano, de dimensiuni mari, cu podeaua acoperit cu blocuri peste care s-a depus guano vechi i argil. nspre est urmeaz Culoarul C. N. Ionescu, cu puine formaiuni de calcit i cu podeaua acoperit aproape n ntregime cu nisip i argil, iar nspre vest, Culoarul dintre Sli i Sala Mare. Din Sala Mare se desfac nspre S i SE Culoarul Uriailor i Culoarul cu Pripor, iar nspre NE, Galeria Racovi. Galeria Racovi, cea mai lung galerie a peterii, are aproape 1600 m. n zona Nisipurilor neltoare, ea este puternic colmatat cu nisip, pe alocuri acoperit cu un strat de calcit. Parcurgerea acestei galerii este destul de anevoioas datorit poriunilor orizontale cu podeaua stalagmitat alternnd cu poriuni acoperite de aglomerri mari de blocuri. Galeria Racovi este foarte bogat n stalagmite sau coloane de tip lumnare, unele zone ca Pdurea de Lumnri sau Lacul de Cletar, fiind de o rar frumusee. Tot n etajul fosil superior se ntlnesc Culoarul Suspendat i Culoarul Staicu (descoperit de D. Staicu n 1971). Etajul fosil inferior ncepe cu Sala Confluenelor, din care se desfac Culoarul Rsucit i Culoarul Barat. nspre sud pornete Culoarul Speranei, bogat n concreiuni stalagmitice, care se continu cu Culoarul cu Bazine. Culoarul cu Bazine se termin la Bifurcaia Prpastiei, de unde continu cteva culoare care alctuiesc etajul subfosil al peterii. Etajul activ al acestui sector l formeaz Galeria Murgoci, Culoarul Negru i Galeria Proscului. Sectorul Sohodol (Gurini) este format din culoare fosile, subfosile i active. Etajul activ ncepe de la deschiderea de jos a Sohodului, trece pe la Sritoarea Mic, prin dreptul Slii cu Grohoti i continu cu Culoarul cu Spiral. Culoarele sunt lipsite de concreiuni i au podeaua acoperit cu multe fragmente de calcar, argil, nisip i resturi vegetale.

13

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

2008

n etajul subfosil se ntlnesc Culoarul cu Spiral, Culoarul cu Marmit. Din acesta se poate cobor n Culoarul cu Sritori , care se continu cu Sala cu Blocuri, din care se desfac: Culoarul Cotit, Culoarul Scurt i Culoarul Surprizelor. Etajul fosil cuprinde Sala cu Balcoane i Culoarul Faliilor. Topolnia este o peter cald (8,20C-10,80C), prezentnd un interes deosebit pentru varietatea biotopurilor i a elementelor care alctuiesc biocenozele respective. Se ntlnesc specii troglobionte, resturi scheletice actuale de carnivore, insectivore i rumegtoare, precum i fosile de Ursus spelaeus. Condiii de vizitare: Vizitarea peterii este destul de anevoioas n special din cauza acumulrilor mari de drmturi i a numeroaselor sritori care bareaz din loc n loc naintarea, oblignd la escaladri i coborri. Cheile Topolniei (ntre Valea Mlinicului i Schitul Topolniei) Rezervaia botanic, cu o suprafa d 60 ha, este situat la sud de comuna Godeanu. Se ntlnesc numeroase forme carstice pe care sunt asociate pduri de fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea) cu cer (Quercus cerris), mojdrean (Fraxinus ornus), crpini (Carpinus orientalis), tufriuri de scumpie (Cotinus coggygria), liliac (Syringa vulgaris), drmox (Viburnum lantana), viin turcesc(Prunus mahaleb), iar la ieirea din peter cresc exemplare rare de lalea pestri (Fritillaria montana), considerat monument al naturii. In comuna Ciresu se afla o veche aezare dacic din sec. IV-III a. Chr. unde s-au descoperit cuptoare primitive pentru reducerea minereului de fier. n partea de NV a comunei Cireu, pe malul Bahnei n punctul La Pruni a fost identificat un nou cuptor de redus minereul de fier. Cel mai cunoscut loc din comuna Cireu este Dealul Btliei legat de luptele crncene de la nceputul secolului al XIX-lea. Pe raza localitii Cireu, n punctul numit Ogaul cu nuci au fost descoperite mai multe cuptoare dacice de redus minereu de fier din sec. IV sec. III a. H., iar n locul La Rchii a fost identificat n 1977 o aezare din neolitic. Petera Izverna Rezervaia speologic este situat n partea de sud a comunei Izverna, avnd o lungime de cca. 600 m, iar din aceast peter pornete cel mai mare izvor carstic din judeul Mehedini.

Pdurea de pe Muntele Drghiceanu Rezervaia botanic, cu o suprafa de 60 ha, este situat la sud-est de comuna Izverna. Sunt prezente asociaii vegetale alctuite din alun turcesc (Prunus mahaleb), nuc (Juglans regia), mojdrean (Fraxinus ornus), liliac (Syringa vulgaris ).

14

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

Tufriurile mediteraneene de la Izverna

2008

Rezervaia botanic, cu o suprafa de 10 ha, este situat la nord-est de comuna Izverna. Prezint interes tiinific i peisagistic. Cornetul Piatra nclecat Rezervaia botanic, cu o suprafa de 12 ha, este situat la nord-est de comuna Izverna. Sunt prezente ecosisteme de tip submediteranean. Prezint interes tiinific, peisagistic i turistic. Pdurea cu liliac de la Ponoare La 4 km sud-vest de Baia de Aram, pe oseaua dintre Drobeta Turnu Severin i Trgu Jiu, se gsete comuna Ponoarele, n apropierea creia se afl Pdurea de liliac ponoarele, cu o suprafa de 20 ha, din care 10 ha de pdure este rezervaie forestier, ce a fost declarat monument al naturii. Aceast rezervaie este situat n zona castanului de platform a Podiului Mehedini, ntr-o depresiune intramontan, unde apar numeroase ponoare calcaroase. n compoziia pdurii, pe lng liliac (Syringa vulgaris) i mojdrean (Fraxinus ornus), care sunt speciile principale, mai apar diseminat gorunul (Quercus petraea), grnia (Quercus farnetto), etc. n etajul dominat de liliac i mojdrean, mai apar cornul (Cornus mas), drmox (Viburnum lantana), jugastrul (Acer campestre), alunul (Corylus avellana), pducelul (Crataegus monogyna), scoruul (Sorbus torminalis), mai rar crpinia (Carpinus orientalis), viinul turcesc (Prunus mahaleb), etc. Pdurea de liliac de la Ponoare reprezint unica staiune din ar conservat, datorit climatului umed i blnd al depresiunii care este protejat de culmile Mehediniului. Complexul carstic de la Ponoare Rezervaia complex se afl la 5 km sud-est de Baia de Aram. Aici se ntlnesc cele mai diferite i mai originale fenomene carstice din ara noastr: peteri, vi oarbe, cmpuri de lapiezuri, o arcad natural ce formeaz podul natural Ponoarele. Acesta s-a format n urma prbuirii unui tavan al peterii, avnd cca. 25 m lungime, 8 m lime i se ridic la o nlime de 14 m fa de fundul viroagei peste care arcuiete. Peste acest pod trece oseaua ce leag Baia de Aram cu municipiul Drobeta Turnu Severin. Lng pod se adncete o dolin aproape circular, n al crei perete se observ vechea intrare a peterii rmas izolat n urma prbuirii tavanului i formrii dolinei i podului natural. n partea estic a podului se ntinde depresiunea Ponoare, care are aspectul unei chei de calcar, prin care curge o dolin circular n al crui perete vestic se deschide Petera de la Pod, cu o lungime total de 633 m i care reprezint de fapt originea podului. Deasupra peterii podului se ntinde un cmp de lapiezuri, iar mai departe apare un bazin larg, o vale cu fundul plat, mlos n care primvara i vara n timp ploios se formeaz Ztonul Mare. n perioadele uscate, fundul lacului este acoperit cu vegetaie xerofil. n partea de nord a podului natural se afl Ztonul Mic. Aceast zon este interesant prin cele dou peteri, cea de la pod i Petera Zton situat n zona ponorului Zton, ct i prin interesantul cmp de lapiezuri ngropate, situat pe creasta dealului i care separ cele

15

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

2008

dou depresiuni, cmp ce ofer un peisaj inedit prin ariditatea sa i prin sculptura adnc a anurilor ce d un aspect fantastic acestei zone calcaroase. Rezervaia de la Ponoare are o suprafa de 100 ha i datorit importanei sale tiinifice a fost declarat monument al naturii.

III.Managementul ariei protejate

1.Obiective principale ale planului de management
Protectia peisajului ntr-un mod durabil armoniznd interactiunea intre capitalul natural din Parc si sistemul socio-economic limitrof, prin utilizarea judicioasa a resurselor naturale si prin pastrarea practicilor de constructie si a traditiilor socio-culturale. Conservarea valorii peisagistice a capitalui natural din geoparc precum si habitatelor/ecosistemelor si speciilor integrate acestuia, prin mentinerea ori optimizarea structurii si functionalitatii. Reinventarierea speciilor de flora si fauna, estimarea parametrilor structurali si functionali ai acestora, identificarea si monitorizarea speciilor aflate pe Lista Rosie precum si a speciilor din anexele Directivei Habitate. Obiectivul vizeaza conservarea diversitatii specifice si genetice a populatiilor de flora si fauna din cadrul Parcului si mentinerea acesteia la un nivel nalt. Studiul diversitatii ecosistemice, prin identificarea habitatelor, tipurilor de ecosisteme (inclusiv zonele de ecoton), prin stabilirea limitelor spatiale, a starii lor de conservare. Realizarea obiectivului presupune o analiza a diversitatii geologice, paleontologice, geomorfologice, climatice, hidrologice, pedologice si biologice Habitatele de interes comunitar vor fi propuse pentru includerea n reteaua Natura 2000, iar cele de interes national vor fi propuse ca arii protejate. Sprijinirea Comunitatilor locale si a activitatilor traditionale pentru dezvoltarea durabila si pastrarea specificului socio-cultural, n armonie cu natura pentru redresarea echilibrului ecologic. n cazurile justificate se pot aproba, cu respectarea legii, exploatarea lemnului, pasunatul rational, mestesuguri traditionale, artizanat, colectarea fructelor de padure, a ciupercilor comestibile, vnatoare, pescuit si prelucrarea pietrei. Realizarea unui turism adecvat scopului instituirii Parcului, predominant ecoturistic, tematic sau agroturistic si fara exploatari intensive sau care depasesc toleranta ecologica a geoparcului. Unul dintre obiectivele Aministratiei Geoparcului Mehedinti este sa ofere turistilor programe ct mai variate si atractive care sa asigure si posibilitatea educarii acestora n scopul conservarii naturii. Se urmareste crearea de facilitati pentru practicarea acestui tip de turism prin: - trasee turistice marcate; - modernizari trasee sau alte cai de acces (identificare, stabilirea lucrarilor necesare de refacere, modernizare, echipare cu mijloace de siguranta a circulatiei indicatoare, scari metalice, balustrade, lanturi etc); - parcari si spatii de camping, cu dotari conform prevederilor legale, dedepozitare a reziduurilor si deseurilor precum si utilitati curente - apa, energie electrica si termica, canalizare, vetre de foc amenajate etc.;

16

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

- spatii de cazare; - puncte de informare: - panouri indicatoare si de informare; - adaposturi simple contra intemperiilor; Constientizare si educatie publica, prin :

2008

pliante, brosuri, harti, seminarii, conferinte de presa; colaborarea cu inspectoratele scolare si cu scolile din localitatile de pe teritoriul geoparcului concursuri scolare cu premii avnd ca tema cunoasterea si protejarea naturii; organizarea de tabere scolare cu elevi voluntari pentru igienizarea unor trasee sau zone turistice; expozitii ale elevilor cu desene si picturi avnd ca obiect natura, padurea, flora, fauna, peisaje etc.; actiuni comune cu organisme nationale si internationale de protectie a mediului (elevi, studenti, profesori, specialisti in domeniu). implicarea cercetatorilor care efectueaza studii de specialitate n geoparc,n organizarea de seminarii si conferinte de specialitate cu scop educativ, pentru diferite nivele de pregatire, n vederea constientizarii populatiei din arealul geoparcului cu privire la valoarea patrimoniala a diferitelor componente(vegetatie, fauna, relief, peisaje, roci, fosile, etc.)

2.Obiective secundare ale planului de management

Identificarea si studierea unor zone de interes stiintific si peisajistic deosebit pentru protectie absoluta sau ocrotire integrala a biodiversitatii (genetice,specifice, si ecosistemice) si elaborarea documentatiei pentru declararea de noi arii protejate. Utilizarea durabila a resurselor naturale prin adoptarea unui managementintegrat pentru fiecare zona/ rezervatie din geoparc. Promovarea colaborarii la nivel national, prin cooperare si schimb de experienta, cu alte geoparcuri,parcuri naturale si nationale, institute de cercetare, agentii deprotectia mediului, O.N.G.-uri, fundatii de mediu si persoane fizice n vederearealizarii unor programe de cercetare si actiuni comune de implementare a unor strategii de conservare a biodiversitatii si de sensibilizare si constientizare a publicului.

IV.Evaluarile principalelor domenii ale planului de management

Conservarea valorii peisagistice a capitalui natural din geoparc
In prezent, Geoparcul Platoul Mehedinti prezinta un grad ridicat de accesibilitate pentru practicarea turismului si a altor activitati (pasunat) ceea ce in viitor poate reprezenta un pericol din punct de vedere al mentinerii biodiversitatii. Mare parte din

17

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

2008

suprafata parcului viind intens antropizat, datorita inmultirii cabanelor, a potecilor turistice si construirii drumurilor auto.Capitalul natural din Geoparcul Platoul Mehedinti este supus presiunilor antropice din toate partile fiind acoperit in mare parte si de asezari rurale. Intensitatea acestor presiuni prezinta valori mari, iar diversitatea lor este maxima, afectand toate categoriile de habitate,precum si a speciilor incluse acestora. Efectele negative pe termen scurt sunt urmatoarele: poluarea fizica, chimica a apelor de suprafata si subterane pana la nivelul panzei freatice prin deversari de ape menajere de la localitati,cabanele din cadrul geoparcului si zonele limitrofe, crescand pericolul eutrofizarii acestora, precum si a abandonarii deseurilor nebiodegradabile; efectele nefaste constau in inrautatiea calitatii apei si a distrugerii biocenozelor caracteristice; - poluarea solului prin diferite activitati de decopertare, saparea unor gropi, excavatii, constructia de imobile cu o densitate ridicata / unitate de suprafata,avand ca efect distrugerea stratului vegetal si a faunei edafice; poluarea aerului prin diferite particule de pulberi, aerosoli si emisii de gaze,atunci cand exploatarea carierelor si diferite constructii nu respecta normele elemetare impuse de legislatia in vigoare, poluarea fonica etc. Toate aceste probleme conduc fara echivoc la diminuarea biodiversitatii, la impingerea fortata a habitatelor si speciilor incluse in acestea in afara capacitatii lor de suport. Efectele poluarii, desi observate si tratate sectorial, pe factori de mediu, se manifesta cumulativ, la scale si momente diferite fata de poluarea initiala.

Evaluarea impactului turismului asupra peisajelor, biodiversitatii si comunitatilor locale

Patrimoniul natural al geoparcului, in mod special peisajele si elementele de flora si fauna atractive ca aspect au determinat dezvoltarea activitatii turistice care se desfasoara atat in mod controlat cat si de cele mai multe ori in mod necontrolat cu urmari negative asupra acestuia: componenta covorului vegetal din imediata apropiere a traseelor turistice a suferit modificari majore, plantele cu aspect si colorit deosebit disparand in totalitate; potecile turistice suprasolicitate au dus la degradarea covorului vegetal si chiar a solului in imediata apropiere a cabanelor si celor mai vizitate monumente ale naturii accesul turistilor a dus la retragerea faunei in zonele inaccesibile, care de cele mai multe ori nu pot asigura necesarul de hrana a efectivelor de animale; accesul cu mijloace de transport auto, ATV-uri, atat pe drumurile publice existente cat si stationarea sau circulatia acestora pe covorul vegetal au dus la degradarea habitatelor caracteristice. turismul in pesteri a dus la degradarea acestora atat prin disparitia cvasitotala a speleotermelor, a modificarii parametrilor de habitat prin introducerea iluminatului artificial, poluarea cu deseuri, inscriptionarea peretilor etc.; realizarea partiilor de schi a dus la degradarea covorului vegetal, modificarea microreliefului local prin nivelarea terenului, distrugerea unor forme carstice,

18

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

2008

modificarea peisajului, modificarea bilantului hidro prin folosirea tunurilor de zapada, etc.; camparea in locuri neamenajate a dus la degradarea covorului vegetal, deranjarea faunei, aparitia depozitelor de gunoaie, modificarea peisajelor etc.; Cu toate ca turismul influenteaza in mod favorabil situatia economica a comunitatilor locale se poate vorbi si de un impact negativ asupra acestora, activitatile traditionale fiind de cele mai multe ori abandonate in favoarea obtinerii unor venituri rapide si facile din activitatile turistice. Deosebit de grave sunt modificarea arhitecturii locale in favoarea unor cladiri de mari dimensiuni destinate cazarii turistilor, renuntarea la mijloacele de transport traditionale nepoluante.

Evaluare pentru educatie si constientizare

Activitatile educationale si de constientizare publica se vor concentra pe urmatoarele probleme majore: ecologizarea zonelor limitrofe traseelor turistice, a locurilor de campare si a zonelor riverane localitatilor din geoparc. Implicarea activa a voluntarilor are un efect de constientizare si educatie deosebit atat asupra participantilor cat si a comunitatilor locale; participarea la programele educative ale taberelor scolare sau de Salvamont prin intermediul carora se urmareste pregatirea si educarea tinerilor in spiritul dragostei si respectului pentru mediul natural in care traiesc; realizarea impreuna cu elevi ai scolilor din localitatile limitrofe Parcului a diferite actiuni ce au ca scop protejarea naturii sau marcarea unor evenimente majore din evolutia acesteia (ex. Luna Padurii); organizarea de concursuri tematice in perimetrul Parcului cu ocazia diferitelor evenimente (Ziua Europeana a Ariilor Protejate, Ziua Mediului, Ziua Pamantului, Ziua Muntelui, etc.); sprijinirea diferitelor ONG-uri si cluburi ecologice si de speologie care activeaza in geoparc; Actiunile de educatie si constientizare vor continua pe viitor, cu scopul imbunatatirii mentalitatii turistilor fata de patrimoniul natural si vor fi realizate prin: creerea a cate unui club ecologic in fiecare scoala din zonele limitrofe geoparcului si dezvoltarea unui program de activitate in functie de varsta elevilor implicati; distribuirea de materiale promotionale in unitatile turistice din geoparc, agentii de turism din zona, punctele de informare si centrele de vizitare ale geoparcului, centrele de informare turistica din zona;

19

V.Tinte si actiuni
Domeniu Obiective Indicator de realizare Actiunea
A. Cunoasterea si conservarea speciilor, a diversitatii biologice, a peisajului si a mediului fizico-geografic AI. Protectia peisajului terestru si acvatic pentru mentinerea diversitatii habitatelor si speciilor AII. Protectia componentelor fizice si biotice ale mediului carstic

Prioritatea

Tinta

An 1 S1 S2

An 2 S1 S2

An 3 S1 S2

An 4 S1 S2

An 5 S1 S2

Parteneri

Note

A1. Identificarea operativa si cartografierea arealelor cu valoare peisagistica si stabilirea masurilor de protectie

Completarea sistemului de baze de date si optimizarea managementul ui

Institute de cercetare de specialitate (ICAS, Biologie, Speologie etc.) Academia Romna Voluntari

A2. Reconstructia ecologica a ecosistemelor degradate, identificarea zonelor, stabilirea de masuri si aplicarea acestora

Reabilitarea unor ecosisteme necorespunzat oare

Institute de cercetari n domeniul forestier sau agricol

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

2008
Autoritatile locale si judetene Subunitati RNP. Agentiile de Protectie a Mediului Consiliile Judetene I.T.R.S.C. Jandarmeria Montana Voluntari Comunitati locale

sau degradate

21

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

2008

Domeniu Obiective

B. Turism si recreere BI. Promovarea turismului ecologic, durabil, adaptat suportabilitatii parcului si protectiei mediului BII. Promovarea prin turism a valorilor arheologice, arhitectonice, etnografice, folclorice, traditionale din geoparcul Mehedinti si zona adiacenta

Indicator de realizare Actiunea

Prioritatea

Tinta

An 1 S1 S2

An 2 S1 S2

An 3 S1 S2

An 4 S1 S2

An 5 S1 S2

Parteneri

Note

B1.Monitorizarea, clasificarea si organizarea retelei de trasee turistice prin: - identificarea, marcarea sau refacerea marcajului - identificarea traseelor turistice cu impact negativ asupra biodiversitatii; - nchiderea unor trasee dificile cu pericol de accidente - delimitarea n sectoarele de protectie speciala a Pesterii Epuran a unui traseu unic, marcat prin banda reflectorizanta

Retea de trasee turistice care sa puna n valoare 1 bogatia de resurse naturale fara impact negativ ecologic, siguranta turistilor

Agentiile de Protectia Mediului, Salvamont, cluburi de ecoturism si turism montan, cluburi scolare, consilii locale

22

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

2008
Agentiile de Protectie a Mediului Institutii din domeniul turismului Jandarmeria Montana Voluntari

B2. Identificarea si supravegherea locurilor de camping suprasolicitate analiza impactului asupra habitatelor, stabilirea tolerantei ecologice a perimetrului, dimensionarea si semnalizarea corespunzatoare a acestora.

B3.Amenajarea unui loc de campare n apropierea Pesterii Epuran, amenajarea si ntretinerea unui loc de tabara speologica lnga Pestera Topolnita B4. Monitorizarea impactului activitatilor turistice a fluxului turistic traseele auto, turistice si de alpinism, in locurile de campare unitatile turistice din Parc, prin actiuni

Eliminarea poluarii terenului si a apelor, prevenirea taierilor ilegale, incendiilor, monitorizarea vizitatorilor si impactului acestora asupra mediului. Crearea unui mediu placut si sigur de petrecere a timpului liber Diversificarea ofertei de servicii turistice .

Cluburi de speologie, Biologi Voluntari

Reducerea impactului asupra mediului, Prognoze privind

Subunitatile R.N.P. pentru fondul forestier Salvamont si voluntari

23

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

2008
pentru zona alpina, Jandarmeria Montana Garda de Mediu, Specialisti in evaluarea sondajelor

patrulare si supraveghere permanenta

solicitarile turistice Evitarea de accidente

Domeniu Obiective Indicator de realizare Actiunea

C. Cercetarea stiintifica CI. Promovarea si facilitarea activitatilor de cercetare pe teritoriul Parcului Natural Bucegi si n vecinatati

Prioritatea

Tinta

An 1 S1 S2

An 2 S1 S2

An 3 S1 S2

An 4 S1 S2

An 5 S1 S2

Parteneri

Note

C1. Promovarea, coroborarea si sprijinirea cercetarilor stiintifice asupra patrimoniului natural si a impactului antropic. Gestionarea si actualizarea informatiilor pe baza rezultatelor provenite din activitatea de cercetare.

Protectia si conservarea biodiversitatii pe baze stiintifice

Academia Romna Comisia monumentelor Naturii Agentia de protectia Mediului, Institute de

24

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

2008
specialitate, Voluntari

Implementarea n managementul si planurile de actiune ale parcului a rezultatelor cercetarii.

C2. Cunoasterea diversitatii specifice actuale din Parc.

Protectia si 2 conservarea biodiversitatii pe baze stiintifice Protectia si 2 conservarea biodiversitatii pe baze stiintifice Protectia si 1 conservarea biodiversitatii pe baze stiintifice

Institute de specialitate, cercetatori

C3. Cercetari geologice, geomorfologice, speologice detaliate.

Institute de specialitate, cluburi de speologie

C4. Influenta factorilor antropici asupra biodiversitatii florei, faunei si habitatelor

Institute de specialitate, ONG-uri, voluntari

25

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

2008

VI. Programul de monitorizare a planului de management

MONITORIZAREA IMPLEMENTARII PLANULUI DE MANAGEMENT Obiectiv Asigurarea monitorizarii sistematice a rezultatelor si a eficientei Planului de Management, a inregistrarii si evaluarii rezultatelor si adaptarii corespunzatoare a Planului Modalitatea / mijloacele de monitorizare Actiunea Frecventa Evidenta din R Regulat monitorizarii planurile C Continuu operationale N Daca este nevoie Stabilirea retelei de piete de monitoring / Piete de localizari si A1 C monitoring proceduri asociate. delimitate / Efectuarea monitoring-ului sistematic anual marcate in teren, rapoarte Domeniul Elaborarea de rapoarte anuale asupra rezultatelor monitoring-ului florei si faunei pentru prezentare si dezbatere in Consiliul Stiintific si Consiliul Consultativ si pentru fundamentarea activitatilor specifice de conservare Asigurarea inspectiei traseelor turistice si a marcajelor ntr-un ciclu de trei ani. Efectuarea de inspectii speciale daca este necesar (dupa inundatii, avalanse, doborturi de vnt) Rapoarte anuale A1 C

B1

Elaboarea si implementarea unui sistem de colectare datelor accidentale de la vizitatori si personal cu privire la starea infrastructurii din Parc

B1

Rapoarte de inspectie, rapoarte privind realizarea lucrarilor, trasee,marcaje refacute Registre cu observatii la centrele de vizitare, carnete de teren de la personalul de teren

26

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

Cercetatorii si cei care efectueaza munca de teren depun copii ale rapoartelor privind munca pe care au desfasurat-o in Parc Realizarea unei arhive a hartilor importante si a altor informatii referentiate spatial realizate si actualizate prin GIS n sistemul de baze de date al Parcului Consultarea si analiza temeinica a studiilor importante realizate sau comandate de Parc

2008

A2,C1

Rapoarte Harti GIS, alte harti cu informatii din Parc Rapoarte de analiza cu propuneri pentru management Proiecte elaborate, aprobari proiecte

A1

C1

Tinerea evidentei proiectelor si a planurilor scrise pentru obiective ale Parcului sau ale comunitatilor si a evidentei proiectelor acceptate

C1

VII.Regulamentul parcului
Regulamentul de vizitare a parcului este urmatorul,pentru denumirea parcului se va folosi abrevierea AGPMH: Tariful de vizitare se stabilete anual la propunerea AGPMH conform Legii 462/2001 emis de Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor i publicarea n Monitorul Oficial i se percepe la punctele de acces sau pe teritoriul parcului de ctre persoanele autorizate de AGPMH. Taxa nu va afecta in nici un fel libera circulaie a persoanelor ntre localiti, pe drumurile publice. Localnicii i cetenii provenind din localiti care au proprieti pe raza GPMH nu pltesc tariful de vizitare n Parc. Sunt, de asemenea, exceptai de la plata acestui tarif proprietarii, administratorii de terenuri. Cu avizul AGPMH, societile care desfoar activiti pe baze contractuale cu acetia, angajai ai proprietarilor sau administratorilor societilor sus menionate, sunt ,de asemenea, exceptate de la plata tarifului de vizitare n parc. Excursiile de grup n GPMH, organizate de agenii de turism n scopuri comerciale, se desfoar cu ghizi autorizai, dup ntiinarea cu cel puin 5 Zile nainte a AGPMH si cu respectarea prevederilor Art. 36. Vizitarea GPMH este permis numai pe traseele marcate n acest scop. Accesul pe trasee nemarcate, precum i pe cele de crare se face cu acordul prealabil al AGPMH. ntreinerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee i amplasarea panourilor indicatoare i informative se face numai cu aprobarea AGPMH.

27

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

2008

Camparea pe teritoriul GPMH se reglementeaz astfel: a. Camparea este permis n zonele amenajate sau n locurile marcate. Amplasarea bivuacului este permis pe teritoriul parcului numai de la apusul pn la rsritul soarelui, fr facerea focului. b. Locul camprii va fi inut curat i va fi predat administratorului acestuia la plecare, n condiii corespunztoare. c. Dreptul de campare poate fi revocat de ctre administratorul campingului n cazul comiterii urmtoarelor fapte de ctre persoanele ce-l utilizeaz: nclcarea regulilor parcului, conduit agresiv, zgomot, ceart, etc. d. sparea de anuri n jurul locurilor de campare este interzis. Pe teritoriul GPMH, aprinderea focului n afara localitilor nu este permis dect n locuri special amenajate i semnalizate prin panouri indicatoare. Regimul deeurilor pe teritoriul GPMH se reglementeaz astfel: a. este interzis abandonarea deeurilor de orice fel, turitii avnd obligaia de a evacua deeurile n locuri special amenajate pentru colectare; b. responsabilitatea depozitrii temporare precum i a evacurii, cel puin o dat pe lun, a deeurilor la pensiunile i casele de vacan, cu respectarea condiiilor legale, astfel nct s nu existe posibilitate de acces pentru cini sau animale slbatice, revine gestionarilor sau proprietarilor cldirilor sau facilitilor turistice n cauz. Se interzice distrugerea, degradarea sau colectarea speciilor de flor si faun, distrugerea habitatelor acestora, a mostrelor de roci si fosilelor, precum si speleotemelor sau a resurselor peterilor. Se interzice colectarea, meninerea ilegal n captivitate a animalelor slbatice i exploatarea acestora n diverse scopuri. Perturbarea linitii n GPMH este strict interzis. Pentru organizarea de festivaluri, jocuri, concursuri sportive, tabere, etc., cei interesai vor cere aprobarea AGPMH. Circulaia bicicletelor n scop de agrement este permis pe traseele amenajate i semnalizate corespunztor. Circulaia acestora ntr-o manier ce deranjeaz publicul este interzis. Circulaia autovehiculelor, motoretelor, motocicletelor i a altor vehicule cu motor este permis numai pe drumurile publice i pe cele forestiere pn n dreptul indicatoarelor sau barierelor care le limiteaz accesul. Este interzis aterizarea elicopterelor n sau n vecintatea rezervaiilor GPMH fr autorizaie prealabil scris emis de AGPMH. Este interzis comercializarea produselor alimentare, amplasarea tonetelor n GPMH, cu excepia zonelor de intravilan sau a cabanelor sau pensiunilor turistice. Este strict interzis distrugerea sau degradarea panourilor informative i indicatoare, precum i a plcilor, stlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice sau intrarea n

28

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

2008

incinta oricrui spaiu atribuit conservrii biodiversitii, loc ngrdit, piee de monitoring etc. Aceast regul este aplicabil numai acolo unde un panou informativ notific intrarea interzis. Este interzis degradarea adposturilor, podeelor, construciilor si amenajrilor de pe teritoriul GPMH. Turismul ecvestru este permis numai pe trasee amenajate semnalizate corespunztor. Fotografierea sau filmarea n scop comercial fr aprobare este interzis n GPMH. Cei interesai pot obine permis de la AGPMH, contra achitrii tarifului aprobat.

29

GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

2008

VIII.Bibliografie
1. CUCU V., POPOVA-CUCU A., 1980: Judeul Mehedini, Bucureti. 2. ERDELI G., Podisul Mehedinti geografie umana, editura Metropol 3. MOHAN GH., ARDELEAN A., GEORGESCU M., 1993: Rezervaii i monumente ale naturii din Romnia, Arad. 4. NEAGU V., STANCIU G., 1996: Romnia charta european a spaiului rural, Bucureti. 4. STOICESCU N., 1970: Bibliografia localitilor i monumentelor feudale din Romnia. I ara Romneasc (Muntenia, Oltenia i Dobrogea), Vol. I-II, Craiova. 5. *** , 1997: Lista monumentelor istorice, Mehedini, Bucureti. 6.www.geoparcmehedinti.ro

30