Turismul în Parcul Natural PorȚile

de Fier

Student :Pleșanu Ștefania –Leonida

Coordonator :Conf. univ. dr. Marinescu Emil
Anul : II
Specializarea : TDD
 CUPRINS

1. CARACTERISTICI GENERALE ALE

PARCULUI NATURAL PORȚILE DE FIER
2. RESURSELE PARCULUI NATURAL
3. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ
4. PROGRAME/ OBIECTIVE TURISTICE/
ACTIVITĂȚI ECOTURISTICE
5. ANALIZA SWOT PRIVIND TURISMUL
ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER
6.BIBLIOGRAFIE
 1. CARACTERISTICI
GENERALE ALE PARCULUI
NATURAL PORȚILE DE FIER

•Parcul Natural Porţile de Fier se află situat în

partea de sud-vest a României, la frontiera de stat
cu Serbia, ocupând o suprafaţă de 115655 ha,
conform Legii nr. 5/2000, ocupând parţial teritorii
aparţinând judeţelor Caraş-Severin şi Mehedinţi
înpartea sudică a Munţilor Locvei şi Almăjului şi în
sud-vestul Podişului Mehedinţi.
•Parcul Natural Porţile de Fier se întinde între 21º
21’ şi 22º 36’ longitudine estică, iar în latitudine
între 44º 51’ şi 44º 28’ 30’’ latitudine nordică.
•Principalele puncte de acces sunt în vecinătatea
municipiilor Drobeta Turnu Severin şi Orşova din
judeţul Mehedinţi, precum şi a localităţilor Socol şi
Naidăş din judeţul Caraş Severin.
Fig. 1 Localizarea Parcului Natural Porţile de Fier
http://www.pnportiledefier.ro/plan_2013.pdf
•Geologia
•Geologia Parcului Natural Porţile de Fier este
deosebit de complexă, având în vedere că se
suprapune structurii tectonice în pânză a Munţilor
Carpaţi.
•Diversitatea mineralogică, petrografică,
paleontologică, structurală şi geomorfologică
reprezintă un element al cadrului natural cu
implicaţii majore în repartiţia învelişului edafic şi
biotic şi în aspectul general al reliefului prin
evidenţierea unor forme specifice reprezentate de
abrupturi structurale şi litologice,tâlve, chei, peşteri,
turnuri şi alte asemenea.
•Structural, se remarcă patru unităţi majore: Unităţile
Danubiene, Pânza de Severin, Pânza Getică şi Pânza
Supragetică, cu caractere structurale şi geologice
proprii.
Relieful
Relieful Parcului Natural Porţile de Fier apare ca o reflectare a
structurii geologice şi a alcătuirii petrografice, constituind
elementul polarizant al interesului turistic.
Parcul Natural Porţile de Fier se suprapune, de la vest la est,
următoarelor unităţi majore de relief: Munţii Locvei, Munţii
Almăjului, Munţii Mehedinţi şi Podişul Mehedinţi. În
cadrul Parcului Natural Porţile de Fier ating o altitudine maximă
de 545,7 m în vârful Poiana Lisa, situat pe limita nordică,
coborând treptat până în Valea Dunării şi Valea Nerei. Sunt
alcătuiţi din două zone distincte: o zonă cristalină cu intruziuni
granitice în partea vestică şi o zonă sedimentară, calcaroasă, în
partea estică.
Fig.2 Unitățile de relief suprapuse Parcului Natural Porțile de Fier
http://www.pnportiledefier.ro/PNPF_monografie_for_web.pdf
Fig.3 Schița tectonică a Parcului Natural Porțile de Fier. Unitățile tectonice (Pânza
Supragetică, Getică, Severin și Unitățile Danubiene) sunt ilustrate fără umplutura
sedimentară post-tectonică (mio-pliocenă).
http://www.pnportiledefier.ro/PNPF_monografie_for_web.pdf
 Clima
Parcul Natural Porţile de Fier se încadrează în zona cu climat temperat continental cu influenţe
mediteraneene semnificative. Datorită influenţei circulaţiei aerului cald de origine
mediteraneană,temperatura aerului în Parcul Natural Porţile de Fier înregistrează valori mai
ridicate în comparaţie cu alte unităţi montane ale ţării.
Datorită situării regiunii sub incidenţa maselor de aer ale circulaţiei V şi SV,cantităţile de
precipitaţii sunt relativ ridicate pentru o zonă de până la 1200 maltitudine de pe teritoriul
României. Există şi o zonalitate verticală impusă de diferenţa de nivel de peste 1000 m între
Valea Dunării şi Vf. Svinecea Mare,cantităţile medii anuale oscilând între 800 – 1000 mm. În
Parcul Natural Porţile de Fier se manifestă o serie de fenomene eoliene cu
caracter local, şi anume:
a)brizele de munte, care ziua bat dinspre zonele joase spre înălţimi, iar noaptea în sens invers;
b)brizele specifice defileului datorate diferenţelor de temperatură dintre apele fluviului şi uscat;
c)Coşava, care bate pe direcţia SE – NV, provocând scăderi semnificative de temperatură, cu
viteze de peste 20 m/s;
d)Gorneacul, specific Depresiunii Moldova Nouă, care bate pe direcţia NE – SV, cu intensificări
ce depăşesc uneori 100 km/h. Gorneacul este responsabil de
spulberarea şi transportul sterilului din haldele de la Moldova Nouă peste apele
Dunării spre localităţile din Serbia în condiţii de secetă prelungită şi lipsă a
învelişului vegetal.
 Hidrologia
Caracteristicile hidrologice ale Parcului Natural Porţile de Fier sunt influenţate
în mod direct de factori naturali, dar şi de artificializările hidrotehnice realizate.
Astfel, construcţia complexului hidroenergetic Porţile de Fier I a produs
modificări ale regimului Dunării şi afluenţilor direcţi.
Având în vedere că limita sudică a Parcului Natural Porţile de Fier este dată
chiar de şenalul navigabil, Dunărea reprezintă un element definitoriu al peisajului,
exercitând o deosebită influenţă asupra majorităţii componentelor peisajului.

Fig.4 Rețeaua hidrografica din Parcul Natural Porțile de Fier

https://www.pnportiledefier.ro/poze_fl/pdef_est_jpg.jpg
 Flora
Flora Parcului Natural Porțile de Fier este reprezentată printr-un amestec
de flore boreale, montane cu cele de origine mediteraneană. Totodată se
constată coborârea în altitudine a unor elemente montane și urcarea unor
elemente sudice. Au fost descrise și identificate 171 de asociații vegetale
de cormofite cuprinse în 20 de clase de vegetație, din care 26 sunt
endemice. Speciile endemice importante care se găsesc în Parcul Natural
Porțile de Fier sunt: pinul negru ,mierluță de cataracte ,mărarul Porților de
Fier colilia Porților de Fier , laleaua cazanelor , garofița bănățeană ,
barba ungurului , clopoțeii cazanelor, breabănul , sorbul dacic , cimbrișor .

2. Elemente mediteraneene ajung în Defileul Dunării la altitudini mari: cerul ,

gârnița, scumpia , mojdreanul , liliacul sălbatic alunul turcesc.

RESURSELE Faună
În arealul Parcului Natural Porțile de Fier au fost identificate 34 de specii

PARCULUI
aparținând clasei Mammalia, care populează habitate diverse din parc.
Liliecii, elemente de origine mediteraneană, populează peșterile din arealul
parcului: Peștera Veterani, Peștera Ponicova, Peștera Gaura cu Muscă,

NATURAL Peștera fără Nume. arnivorele populează suprafețele montane împădurite

din parc. Sunt prezente atât prin speciile de mari dimensiuni cum ar fi ursul ,
lupul ,vulpea ,râsul eurasiatic cât și prin speciile de dimensiuni reduse, cum
sunt mustelidele: dihorul de casă ,viezurele jderul de copac . Din fauna
parcului nu lipsesc ierbivorele, fiind reprezentate prin cerb , căprior , porcul
mistreț . În Parcul Natural Porțile de Fier au fost semnalate 14 specii de
amfibieni și 17 specii de reptile dintre care emblematică pentru parc este
Țestoasa lui Hermann. Dintre speciile de reptile amintim șopârla de pădure ,
șopârla de ziduri ,șopârla de camp , gușterul, balaurul și vipera cu corn.
De asemenea au fost identificate 205 specii de păsări, din care 133 au
statutul de specii strict protejate 37 au statutul de specii protejate iar 3 specii
- rața roșie acvila țipătoare și vânturelul mic sunt incluse în Anexa nr. I a
Convenției de la Bonn asupra Conservării Speciilor Migratoare de Animale
Sălbatice.
3. INFRASTRUCTURA
TURISTICĂ •În arealul Parcului Natural Porţile de Fier există
mai multe pensiuni, popasuri turistice, hoteluri
şi cabane care pot asigura cazare si masă.
 Programe Turistice

In arealul Parcului Natural Porţile de Fier se pot desfaşura programe

turistice ce valorifică resursele naturale de biodiversitate şi peisaj
existente în această zonă a ţării.

4. PROGRAME/ Programele turistice pot avea intinderea pe o zi , sau pe mai multe

zile, acestea din urmă fiind limitate ca nr. de turişti de înfrastructura
OBIECTIVE de cazare ( grupuri de max.20 pers.)

TURISTICE/ PROGRAM 1 . Itinerariu turistic auto si naval

ACTIVITĂȚI PROGRAM 2. - Traseu combinat auto şi drumeţie: 1 zi

PROGRAM 3 - Trasee de drumeţie de o zi.
ECOTURISTICE PROGRAM 4-Traseu tematic educativ Balta Nera-Ostrov Moldova
Nouă.
Traseu tematic educativ Traseul morilor de apa Valea Sicheviţa
drumeţie de 1 zi.
PROGRAM 5-Traseu tematic educativ: Traseul morilor de apă
Valea Sicheviţa drumeţie de 1 zi
 OBIECTIVE TURISTICE
Biserici Și manÂstiri
ariei protejate

 Balta Nera – Dunăre 1. Biserica Bigar

2. Manastirea Vodita 1. Biserica Eselnita
 Baziaş
3. Biserica Berzeasca 2. Biserica Coronini
 Insula CalinovăŃ
4. Biserica Ilovita 3. Manastirea Mraconia
 Râpa cu lăstuni
5. Biserica Berzeasca 4. Biserica Moldova Veche
 Divici – Pojejena
6. Biserica Bahna 5. Biserica Dubova
 Valea Mare
7. Biserica Berzeasca 6. Biserica Moldova Noua
 Peştera cu Apă din Valea
8. Biserica Sf Nicolae 7. Biserica Eibenthal
Polevii
9. Biserica Liubcova 8. Biserica Moldova Noua
 Ostrovul Moldova Veche
10. Manastirea Sf Ana 9. Biserica Svinita
 Locul fosilifer Svinița
11. Biserica Garnic 10. Biserica Moldova Noua
 Cazanele Mari şi Cazanele
12. Catedrala Orsova 11. Biserica Gornea
Mici
13. Biserica Sf Elena 12. Biserica Moldova Noua
 Locul fosilifer Bahna
14. Biserica Orsova 13. Biserica Sichevita
 Dealul Duhovna
15. Biserica Coronini 14. Biserica Macesti
 Fața Virului
16. Biserica Gura Vaii 15. Biserica Pojejena
 Cracul Crucii
17. Biserica Gornea 16. Biserica Belobresca
 Dealul Văranic
18. Schitul Gornea 17. Biserica Bazias
 Valea Oglănicului
 Cracul Găioara 19. Biserica Sichevita
 Fig5.Divici – Pojejena
Fig7.Cazanele Mari şi Cazanele Mici

https://www.romanianresorts.ro/pics/4/img/divici-pojejena_1 20.jpg

Fig6.Balta Nera – Dunăre

https://guide-romania.ro/media/com_jbusinessdirectory/pictures/companies/18271/Nera-150 https://cazaneledunarii.com.ro/wp-content/uploads/2016/12/DSCN2828 .jpg

4101942.jpg
 Fig 8.Manastirea Mraconia
Fig 10 Catedrala Orsova

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/51/M
%C4%83n%C4%83stirea_Mraconia_%282%29.jpg/1200px-M%C4%83n
%C4%83stirea_Mraconia_%282%29.jpg

Fig 9.Manastirea Vodita

https://www.cazareorsova.ro/wp-content/uploads/2016/07/ https://www.cazareorsova.ro/wp-content/uploads/2016/07/245.jpg
manastirea-vodita.jpg
 Situri arheologice Și cetĂȚi
I. Castrul de la Pojejena, punct "Via Bogdanovici –Sitarnița” I. Situl arheologic de la Gornea- Sichevița,
II. Situl arheologic de la Pojejena, punct "Zidina” punct "łărmuri”
III. Cetăți dacice II. Situl arheologic Gornea -SicheviŃa, punct "C
IV. Tronson de cale ferată ăuniŃa de Sus”, "Cetate”
V. Mormântul lui Atilla III. Villa rustica
VI. Situl arheologic de la Moldova Nouă, punct « Sălăşte » IV. Cuptor de ars cărămizi
VII. Aşezare romană minieră V. Situl arheologic de la Gornea, punct "Locurile
VIII. Situl arheologic de la Moldova Nouă, punct "Ostrovul Decebal„ Lungi”
IX. Situl arheologic de la Moldova Nouă, punct "Vinograda - Vlaskikraj„ VI. Situl arheologic de la Gornea- Sichevița,
X. Construcție romană Punct “Zomonița”
XI. Situl arheologic de la Cărbunari, punct "Peştera Urzicari„ VII. Aşezare fortificată – Vodneac
XII. Urme de locuire VIII. Situl arheologic de la Liubcova, punct "Stenca
XIII. Fortificație de gen culă Liubcove »,cetate
XIV. Cetatea Ladislau IX. Necropolă de incinerație
XV. Situl arheologic de la Coronini, punct "Gaura Chindiei I şi II ! – picturi X. Cetatea Tricule
rupestre
XVI. Situl arheologic de la Coronini, punct "Gaura cu Muscă »
XVII.Aşezarea medievală de la Berzasca, punct "Sălişte – Valea Dragoselea”
XVIII.Situl arheologic de la Berzasca, punct "Spit I”
XIX. Situl arheologic de la Drencova –cetate
XX. Situl arheologic de la Gornea- SicheviŃa, punct "Dealul Păzărişte”
XXI. Necropolă
 Muzee din arealul parcului
1. Muzeul Satesc -Etnografie si istorie locala Gornea , Sichevita in
cadrul Caminului Cultural
2. Muzeul Regiunii Porțile de Fier – cu secțiile de istorie, arheologie,
ştiințele naturii şi artă, se găseşte în Dr. Tr. Severin
3. Muzeul Etnografic Eşelnița
4. Muzeul Etnografic şi Arheologic Gârnic
 Fig.11 Obiective turistice din Parcul Natural Porțile de Fier

https://ccmesi.ro/wp-content/uploads/2022/09/PNPF-1.pdf
ACTIVITĂȚI
ECOTURISTICE
•Drumeții în aer liber și explorări ale naturii
•Plimbări cu bicicleta.
•Rafting,canoe și plimbări cu barca.
•Explorări și ascensiuni montane
•Observarea animalelor și păsărilor în mediul
lor natural
•Consumul de produse locale.
•Activități culturale sau educaționale care
presupun interacțiunea cu comunitățile pe
care le vizitezi și familiarizarea cu elemente
din istoria/cultura acestora
 Puncte tari
Dezvoltarea turismului în regiunea –
recunoasterea Clisuri Dunării ca zonă turistică,
monumente istorice din regiune , munții și
monumentele naturale,16 trasee turistice deja
existente în regiune.
Puncte slabe
Un număr mic de turişti europeni, familii de 3-5
persoane, îşi petrec în zonă minivacanţe de
maxim 5 zile, beneficiind de activităţile
recreative oferite de către pensiunile existente.

Capacitatea de cazare 26 de pensiuni la nivelul Degradarea progresivă a patrimoniului cultural-

întregi zone istoric
5. ANALIZA Evenimente culturale existente în fiecare Poluarea realizată de turiști
SWOT PRIVIND comunitate
Existenţa unor zone rurale (etnofolclorice
tradiţionale), în care se poate experimenta stilul
TURISMUL ÎN de viaţă local;

PARCUL Condiţii naturale bune pentru activităţi de turism Turismul necontrolat conduce la creşterea
în aer liber – drumeţie, sporturi nautice, presiunii exercitate asupra zonelor / obiectivelor
NATURAL observarea faunei şi a păsărilor,, cicloturism, tc. turistice

PORȚILE DE
FIER Diversitatea şi valoarea ridicată a peisajelor
(păduri, chei, peşteri, munţi, ape, zone rurale
etc.)
Lipsa unor programe turistice
Inexistența infrastructurii pentru traseele
cicloturistice

O accesibilitate relativ bună spre destinaţiile

turistice
Existenţa unui număr mare de trasee turistice
omologate sau în curs de omologare în cadrul
parcului
Oportunități Amenințări
Protejarea biodiversității prin dezvoltarea turismului Neinformarea corespunzătoare a publicului în vederea
ecologic practicării turismului ecologic poate duce la pierderea
unor bogăţii naturale

Dezvoltarea agroturismului și a turismului rural Competitie puternica la nivel de destinatie – destinatii

turistice externe la preturi similare si conditii superioare;

Legături internaționale
Promovarea inițiativelor locale in turism
Creșterea investiților în turism
Dezvoltarea unor noi forme de turism
 6.BIBLIOGRAFIE
https://ccmesi.ro/wp-content/uploads/2022/09/PNPF-1.pdf
https://www.pnportiledefier.ro/trasee.html

https://www.pnportiledefier.ro/obiective_turistice.pdf

https://www.pnportiledefier.ro/plan_2013.pdf

https://geografie.ubbcluj.ro/ccau/doc_cadru/SN
DER.pdf
VĂ mulȚumesc pentru atenȚia
acordatĂ!