UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRONOMIE

MĂRUNȚIREA

Student : Gugu Alexandra- Maria

Specializarea: Controlul și expertiza produselor alimentare
Anul: 1
 Cuprins

1. DEFINIRE ȘI SCOP
2. FACTORII CARE INFLUENTEAZĂ MĂRUNȚIREA
3. GRAD DE MARUNȚIRE. TREPTE DE MĂRUNȚIRE
4. MAȘINI DE MARUNȚIT
5. CONCLUZI
6. BIBLIOGRAFIE
 1.DEFINIRE ȘI SCOP

Materiile prime, produsele intermediare (semifabricate) sau produsele finite din industria
alimentară se prezintă adesea la dimensiuni care impun reducerea acestora, fie în scopul
accelerării realizării unor faze tehnologice, fie pentru obținerea unui anumit produs din materia
primă prelucrată, pentru facilitarea comercializării produsului, sau pentru aducerea la o formă
dorita (tabelul 1).
Mărunțirea se definește ca operația de divizare, având ca scop reducerea volumului
individual al particulelor materiale sub acțiunea forțelor mecanice sau hidraulice, materialele
supuse marunțirii putându-se prezenta initial în stare solidă, lichidă sau gazoasă. Denumirile
specifice ale operației sunt prezentate în tabelul urmator.
TABELUL 1
Scopul operației Exemple de utilizare
Accelerarea operațiior fizice și Creșterea suprafeței Dizolvări, încălzire, răcire, uscare, extracție etc.
de contact interfazic

Accelerarea operațiilor chimice si biochimice Prealabil hidrolizei acide sau enzimatice a

amidonuluietc.

Separarea constituenților dintr-un aglomerat Măcinarea cerealelor, tranșarea, dezbrobonirea

Obținerea de amestecuri omogene Omogenizarea, emulsionarea. amestecarea

compușilor solizi pentru produse tip instant etc.

Reaiizarea fineții necesare obținerii unor calități Conșarea ciocolatei, rafinarea unor paste
senzoriale dorite alirnentare etc.
Obținerea de amestecuri granulometrice de volum Obținerea de mixturi alirnentare
convenabil (eventual minim) pentru necesități de pulverulente(condimente. produse instant etc.)
prelucrare, ambalare, transport, consum

SURSA : https://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/MARUNTIREA-MATERIALELOR-
SOLIDE81.php

TABELUL 2 Denumiri specifice ale operației de mărunțire

Starea materialului Denumirea

Solidă (Denumirea particulară este Sfărâmare, spargere, concasare, dezintegrare,

determinată de dimensiunea inițială a particulei, măcinare, tăiere, tocare, aplatizare, zdrobire etc.
modul de realizare a mărunțirii și mașina folosită)

Lichidă Emulsionare, pulverizare, omogenizare

Gazoasă Dispersare

SURSA: https://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/UTILAJE-
PENTRU-REDUCEREA-DIMEN11265.php

Procedeele de realizare a operaţiei de mărunţire se aleg şi în funcţie de următoarele două

aspecte: caracteristicile fizice ale materialului şi de dimensiunile iniţiale şi finale ale entităţilor
fizice. În funcţie de modul în care se transmite energia de deformaţie entităţilor fizice primare se
deosebesc următoarele procedee de mărunţire: solicitare cvasistatică prin comprimare şi frecare
şi prin încovoiere; solicitare prin forfecare; solicitare prin impact; solicitare prin energia
transmisă de mediul înconjurător.
Comprimarea şi forfecarea sunt două moduri de solicitare des utilizate în operaţii de
reducere a dimensiunilor corpurilor solide.
Procedeul de realizare a operaţiei de tăiere se alege în funcţie de caracteristicile fizice ale
materialului, de dimensiunile iniţiale şi finale ale elementelor structurale ale produselor
agroalimentare. Pentru un material dat se va alege acel procedeu de tăiere care necesită cel mai
redus consum de energie şi care asigură un maxim ritm de procesare. În cadrul procesului de
tăiere suprafeţele organelor active ale echipamentelor tehnice pot solicita elementele structurale
în mod individual sau colectiv. Rezistenţa la tăiere este o proprietate proprie fiecărui produs
agroalimentar.
Distrugerea integrităţii produselor agroalimentare prin tăiere se realizează solicitând materialele
la forfecare prin intermediul a două corpuri, din care cel puţin unul prezintă o muchie tăietoare.
Materialele ce urmează a fi mărunţite prin tăiere sunt aduse în dreptul muchiei tăietoare.
 Fig 1 Marunțirea produselor alimentare
Sursă: https://www.rasfoiesc.com/files/agricultura/114_poze/image053-1.jpg

2.FACTORII CARE INFLUENTEAZĂ MĂRUNȚIREA

 Mărunțirea solidelor este mult mai frecvent utilizată și este mult mai importantă datorită
marilor cantități de materii prime și produse prelucrate și consumului considerabil de energie,
din care totuși numai o mică parte (0,1 -0,2%) se consumă efectiv pentru invingerea forțelor de
coeziune, restul disipându-se inutil sau chiar dăunător sub formă de căldură.
Factorii principali care influențează operația de marunțire sunt prezentați în tabelul 3.
Tabelul 3 Factorii principali care influențează operația de marunțire
Tipul factorilor Factorii
Factori referitori la materialul inițial Cantitatea sau debitul; Granulometria sistemului polidispers
supus mărunțirii initial; Temperatura de topire Duritatea;Umiditatea;Elasticitatea și
plasticitatea Sensibiiitatea termică și chimică; Agresivitatea
chimică
Factori referitori la produsul obținut Forma și structura particulelor; Granulometria sau mărimea
prin mărunțire produsului; Suprafața specifică; Densitatea în vrac; Tendința de
aglomerare a particulelor
Factori referitori la mașina de Modul și durata de acțiune asupra materialului; Temperatura de
mărunțit lucru; Gradul de mărunțire; Uzura suprafefelor de mărunțire;
Impurificarea produsului mărunțit
Factori referitori la instalația de Numărul treptelor de mărunțire; Tipul de transport al materialulul
mărunțire

Factori generali referitori la operația Consumul energetic specific; Costul operației; Costul manoperei;
de mărunțire Tipul de marunțire (uscata sau umedă)
SURSA: http://www.industriealimentara.ro/utilaje-industria-alimentara/69-maruntirea-in-
industria-alimentara.html
 3. GRAD DE MARUNȚIRE. TREPTE DE MĂRUNȚIRE
Gradul de mărunțire, m, se definește ca raportul dintre mărimea (diametrul) medie a
particulelor materialului inițial, D, si mărimea (diametrul) medie a particulelor materialului
rezultat ca efect al marunțirii, d: m=D/d
Atunci când gradul de marunțire total (considerat ca raport între mărimea particulei
inițiate și finale) este prea mare, pentru a se obține într-o singură operație de mărunțire se
recomandă mărunțirea în mai multe trepte, gradul de măruntire total fiind produsul gradelor de
mărunțire pe fiecare treaptă.
Pentru industria morăritului, în mod expres, gradul de mărunțire se definește și ca raport
între suprafața nou creată și suprafața inițială a particulei:
m'= Sf - Si / Si
unde: Si este suprafața inițială a particulei; Sf – suprafața finală a particulelor rezultate prin
divizarea particulei inițiale.
Tabelul 4 tipuri de mărunțire

Tipul de Dimensiunile maxime ale bucăților sau particulelor, mm

mărunțire
Materialul inițial supus mărunțirii Materialul final rezultat prin mărunțire

Mărunțire 1300-200 250-40

grosieră 140-50 40-10
Mărunțire 50-10 10-1
medie 25-3 0.4
Mărunțire fină sub 0,1 75 sub 0,0001
Măcinare
obișnuită
Măcinare
coloidală
SURSA: http://www.industriealimentara.ro/utilaje-industria-alimentara/69-maruntirea-in-
industria-alimentara.html

Organele specifice de lucru a maşinilor de mărunţit

Când organele de lucru acţionează asupra unui corp solid, acesta suferă deformări de
natură elastică sau plastică în funcţie de caracteristicile materialului. Deoarece deformaţia atinge
o anumită valoare limită determinată de natura şi structura solidului (rezistenţă mecanică),
materialul îşi pierde integritatea de-a lungul anumitor plane (plane de deformare). În orice
operaţie de mărunţire sunt implicate forţe de toate felurile având diferite valori. La evaluarea
randamentului unei operaţii de mărunţire trebuie să fie luate în considerare două aspecte:
dimensiunea fragmentelor obţinute din materialul prelucrat şi energia consumată în acest proces .
Mărunţirea prin tăiere se aplică unor produse cu consistenţă cuprinsă între moale şi
semidură precum şi unor materiale fibroase. Produsul obţinut prin operaţia de tăiere este un
amestec de entităţi fizice ale căror caracteristici sunt definite prin dimensiunile şi forma lor.
Mărunţirea prin tăierea este operaţia de reducere a dimensiunilor materialulu primar
bazată pe acţiunea muchiilor ascuţite ale unor elemente mobile (cuţite, lame).
Tipul cuţitelor care se pot monta pe toba maşinii de tăiat se aleg în funcţie de natura
materialului care trebuie mărunţit şi de destinaţia materialului mărunţit.
Termenul de tăiere este de obicei rezervat pentru operaţiile din care rezultă elemente
structurale cu formă destul de regulată (cuburi, felii, juliene), în timp ce termenul de mărunţire
este utilizat pentru cazul în care dimensiunile acestor elemente sunt aleatoare.
Tăierea este realizată de cuţite aflate în mişcare discontinuă liniară a tăişului sau de
rotaţie sau în mişcare ciclică alternativă (cu forma liniară – fig.2, a şi b, curbă cu ascuţire pe
exterior
– fig. 2,c sau pe interior – fig. 2,d, având muchia continuă sau zimţată cu ascuţire unilaterală -
fig. 2, e şi f).
 Fig.2. Tipuri de cuţite utilizate pentru realizarea operaţiei de tăiere: cuţite disc (a şi b), cuţite cu
formă curbă cu ascuţire pe exterior (c) sau pe interior (d), cuţite bandă (e şi f).

SURSA: http://www.industriealimentara.ro/utilaje-industria-alimentara/69-maruntirea-in-
industria-alimentara.html

Muchia tăietoare poate fi continuă (fig 3,a), dinţată (fig.3,b) sau cu scafe (fig. 3,c).

Cuţitele sunt fixate în elementul de antrenare al maşinii în lăcaşuri speciale.

Forma bucăţilor rezultate după tăiere depinde de configuraţia geometrică a cuţitului, de modul de
ascuţire şi de poziţia cuţitului faţă de materialul ce urmează a fi tăiat.

Pentru obţinerea de cuburi tăierea este realizată de-a lungul a trei plane reciproc perpendiculare,
materialul fiind tăiat prima oară în felii, în a doua etapă, feliile sunt tăiate longitudinal pentru
producerea benzilor (fâşiilor, panglicilor), iar în a treia etapă, benzile sunt scurtate pentru
producerea cuburilor .
 Fig.3. Cuţite utilizate pentru realizarea operaţiei de mărunţire: a) cu tăiş drept continuu;b) cu
tăiş drept canelat;c) cuţit cu scafe;
i – unghiul de ascuţire al cuţitului

SURSA : http://www.industriealimentara.ro/utilaje-industria-alimentara/69-maruntirea-in-
industria-alimentara.html

4.MAȘINI DE MARUNȚIT.
Clasificarea mașinilor de mărunțit
Mașinile de mărunțit definibile ca mașini care transformă energia mecanică în energie
de suprafață, în funcție de natura materialului supus marunțirii, se clasifică în doua mari grupe:
mașini de tăiat și mașini de mărunțit propriu-zis. Clasificarea acestora este prezentată în tabelul
5.
 Tabelul nr 5 Clasificarea mașinilor de mărunțit

Criteriul de clasificare Tipul mașinii Denumiri. Caracteristici

1 2 3

După tipul de cuțit utilizat Cu cuțite-disc

După mărimea bucăților tăiate
După construcția și modul de
montare a cuțitelor
Cu cuțite plane
Cu cuțite stea
Cu alte tipuri de cuțite
Pentru tăiere în bucăți mari Pentru
tăiere în bucăți medii Pentru tăiere în
bucăți mici
Pentru tăiere fină (tocare)
Cu cuțite montate pe discuri rotative
Fierastraie: lamă, disc, bandă,
circular Masini cu cuțite și sită
Volfuri, mașini de tăiat cuburi
Cutere, mori coloidale, mori cu bile
etc.
Cuțite plane de diferite forme
 Centrifugale (cu cuțite plane) Tăierea se face sub acțiunea forței
centrifuge

Cu cutite montate pe arbori rotativi Pentru tăiat legume Fierăstraul

circular

Cu cuțite disc Cuterul

Cu cuțite plane de diferite forme Fierăstraul plat (lamelar)

Cu cuțite stea Volful

Cu mai multe tipuri de cuțite Mașina de tăiat slănină

pentru concasare primară m = 3-4 D= 1500 - 300 mm; d= 300 -100 mm

După gradul
de marunțire a
materialalui
Pentru concasare secundara m=5-7 D = 100 - 25 mm; d = 25 - 5 mm

Pentru măcinarea Grosieră m= 10 D = 5-0.8 mm; d~ 0.5 -0.08 mm

materialelor dure
 Fină m = 15 D = 1,2-0,15 mm:d=0,06-0.01 mm

Pentru dezintegrarea Grosieră m = 20 D = 12,5- 1.7 mm; d= 0,6 -0,08 mm

materialelor moi

Fină m = 50 D = 4- 1,5 mm; d= 0,1 -0.01 mm

După vileza Cu viteză relativă mică

relativă a Cu viteză relativă medie
organulul de Cu viteză relativă mare
marunțire
După Concasoare Concasoare cu făIci
principiul de Mori cu cilindri
funcționare și
caracteristicile
constructive
dori chiliene (colerganguri)

Mori prin lovire Mori cu ciocane

Mori cu bile
Dezintegratoare
Mori cu discuri

Sursa: https://ro.scribd.com/document/187951146/OPERA%C8%9AIA-DE-M%C4%82RUN
%C5%A2IRE-Generalita%C5%A3i-scopul-opera%C5%A3iei-proprieta%C5%A3ile-
materialelor-solide-factori-care-influenteaza-opera%C5%A3ia-de-maruntire#

Mașini de tăiat
 Mașinile de taiat în bucăți mari, specifice industriei cărnii, cuprind:
- fierastrăul mobil lamelar;
- fierăstrăul electric mobil circular pentru despicat carcase;
- fierăstrăul electric mobil lamelar pentru taiat costiă;
- fierăstrăul electric circular pentru tăiat oase;
- mașina de scos șorici;
- mașina de decalotat capățâni.

Fig. 4. Fierăstrău mobil lamelar:

1-pânza; 2-capătul liber al fierastraului; 3-su portul pânzei; 4-carcasa fierăstrăului; 5-arti
culatie; 6 - bielă-manivelă
Sursa https://dokumen.tips/documents/utilaje-pentru-maruntire.html?page=1
 Fig.5 Fierăstrău circular staționar:
1-placă apăratoare de protecție; 2- masă;
3 - sistem de presare; 4 - apărătoare; 5 - sistem de gresare; 6- pânză disc.

Sursa https://dokumen.tips/documents/utilaje-pentru-maruntire.html?page=1

Pentru unitățile de panificație sunt specifice mașinile pentru divizat aluat, atat pentru
fabricarea painii, cat și a specialitatilor de franzelarie (fig.5).
 Fig. 6. Mașina de divizat aluat MDA:
1 - batiu incluzând sistemul de antrenare; 2 - pâlnie de alimentare; 3-dispozitiv de divizare aluat;
4-melc; 5-banda transportoare pentru aluat divizat.
Sursa https://dokumen.tips/documents/utilaje-pentru-maruntire.html?page=1

Pentru tăiat în bucăți medii și mici se folosesc mașini specifice nu numai industriei cărnii,
ci și industriei conservelor vegetale, zahărului ăi unităților de alimentație publică, cum ar fi:
- volful pentru mărunțirea (tăierea) grosieră a cărnii sau slăninii;
- mașina de tocat carne;
- concasorul de oase;
- mașina de tăiat cuburi;
- masina de tăiat legume;
- mașina de tăiat vârfuri la păstăi de fasole;
- masina de tăiat păstăi de fasole;
- mașina de tăiat felii;
- mașina de taiat sfecla de zahăr.
Mașini de mărunțit propriu-zise
Mori cu cilindri
După principiul de funcționare și caracteristicile constructive, mașinile de măruntit
propriu-zise se împart în concasoare, mori chiliene și mori prin lovire.
Concasoarele, granulatoarele și morile cu cilindri sunt cele mai utilizate în industria
alimentară, fiind necesare în aproape toate subramurile sale și sunt cunoscute sub numele de
valțuri.
Distanța dintre suprafața periferică a celor doi cilindri care lucrează în pereche, rotindu-se
în sens de întâmpinare, este condiționată de dimensiunea maximă a particulelor obținute prin
marunțire. Cilindrul sau tăvălugul, după forma suprafeței sale exterioare, poate fi neted, striat (cu
rifluri), cu dinți sau colți, în funcție de scopul urmărit: strivire (compresiune), tăiere, rupere,
frecare sau efecte combinate.
Dacă suprafața cilindrilor este netedă și raportul vitezelor lor periferice unitar, marunțirea
se realizează prin strivire la presiune constantă; acest caz corespunde, pentru materialele moi,
mai ales operației de aplatizare (de exemplu pentru obținerea paietelor pentru extracție în
industria uleiului, pentru obținerea fulgilor de cereale, pentru degerminare etc.).
Când suprafața cilindrilor este striată, prezentând rifluri, efectului de strivire i se adaugă
cel de tăiere, dacă raportul vitezelor periferice este unitar, si cel de rupere, dacă raportul vitezelor
periferice este diferit de unitate; în acest ultim caz, suprafața cilindrilor poate fi dotată cu dinți
sau colți. Valțurile dotate cu asemenea cilindri folosesc propriu-zis la mărunțire (măcinare sau
granulare-șrotare).
Dacă suprafața cilindrilor este netedă și raportul vitezelor lor periferice unitar, marunțirea
se realizează prin strivire la presiune constantă; acest caz corespunde, pentru materialele moi,
mai ales operației de aplatizare (de exemplu pentru obținerea paietelor pentru extracție în
industria uleiului, pentru obținerea fulgilor de cereale, pentru degerminare etc.).
Când suprafața cilindrilor este striată, prezentând rifluri, efectului de strivire i se adaugă
cel de tăiere, dacă raportul vitezelor periferice este unitar, si cel de rupere, dacă raportul vitezelor
periferice este diferit de unitate; în acest ultim caz, suprafața cilindrilor poate fi dotată cu dinți
sau colți. Valțurile dotate cu asemenea cilindri folosesc propriu-zis la mărunțire (măcinare sau
granulare-șrotare).
 Conform celor afirmate anterior, valțul poate realiza patru operații principale: șrotarea
(fragmentarea particulelor mari în particule mai mici, cu evitarea obținerii de pulbere),
desfacerea (desprinderea anumitor fracțiuni dintr-un agregat), măcinarea (măruntirea fină
propriu-zisă) și aplatizarea (laminarea particulelor).
Cilindrii sau tăvălugii sunt organe mobile, masive, dispuse orizontal, care lucrează în
pereche.
Vârful riflului este rotunjit pentru a nu se știrbi, ca și fundul canalului riflului, pentru a nu
se înfunda.
Pentru a genera o multitudine de puncte active de tăiere (frecare), riflurile sunt înclinate
față de generatoare cu 10 - 20°. Această înclinare, numita drall, poate fi pe stânga sau pe dreapta.
În funcție de scopul urmărit, dispunerea relativă a riflurilor - perechii de tavălugi poate fi: T/T-
când efectul de tăiere este maxim, T/S, S/T sau S/S - când efectul de tăiere este minim .

Alte caracteristici geometrice ale canelurii riflate sunt pasul riflului, t, și numărul de
rifluri pe unitatea de lungime de circumferință a tăvălugului.
Clasificarea morilor cu cilindri
 Fig.7. Dispunerea tavalugilor pereche în funcție de drall

Sursa https://dokumen.tips/documents/utilaje-pentru-maruntire.html?page=1
 Fig. 8. Tipuri de mașini de marunțit,în funcție de numarul de
cilindri și poziția lor relativă: a- cu cilindru și placă zdrobitoare; b – cu axele cilindrilor în același
plan orizontal; c - cu axele cilindrilor în planuri orizontale diferite; d - cu trei cilindri (două
treceri); e - cu două perechi de cilindri suprapuși (douș treceri); f-cu cinci cilindri suprapuși
(patru treceri).
Sursa https://dokumen.tips/documents/utilaje-pentru-maruntire.html?page=1

Echipamente pentru realizarea operaţiei de tăiere a fructelor şi legumelor

Feliator model CC Urschel

Oferă o multitudine de posibilităţi de tăiere, rezultând felii plate, felii în formă de “V”,
sub formă de bandă, cu formă ovală, semilună.
Pot fi echipate cu motor de 1,5; 3,7; sau 7,5 kW pentru a se adapta la capacitatea de
producţie a liniei de lucru.
 Cuţitele nu necesită reascuţire şi sunt interschimbabile fapt pentru care oferă flexibilitate
pentru diferite tipuri de tăiere.
În funcţie de caracteristicile dimensionale ale rotorului acceptă produse până la
dimensiuni de 101,6 mm (rotor realizat din aluminiu-mangan) şi respctiv până la 88,9 mm (rotor
realizat din oţel inoxidabil).
Este de tipul cu funcționare continuă fapt ce asigură o producţie neîntreruptă.

Fig9. Feliator model CC Urschel [Ursche]

Sursa https://dokumen.tips/documents/utilaje-pentru-maruntire.html?page=1
 Fig. 10 Schema de principiu a aparatului de tăiere
Sursa https://dokumen.tips/documents/utilaje-pentru-maruntire.html?page=1

Caracteristici tehnice: lungime: 1220 mm pentru motoare cu puterea de 1,5 sau 3,7 kW şi
1314 mm pentru motoare cu puterea de 8,5 kW, lăţime: 896 mm; înălţime: 799 mm – 2 sau 5
CP; 769 mm – 10 CP; greutate netă: 250 kg.
Aparatul de tăiere ( este format dintr-o carcasă inelară pe care sunt fixate cuţitele şi un
rotor cu palete, antrenat în mişcare de rotaţie. Materialul ce urmează a fi mărunţit este antrenat
de către paletele rotorului, iar în momentul în care trece prin dreptul cuţitului, acesta detaşează o
felie de material. Grosimea feliei este dată de lăţimea fantei dintre carcasă şi tăişul cuţitului.

Maşina de mărunţit KRONEN KUJ

Utilajul de mărunţit KRONEN prelucrează legume, fructe şi peşte în cuburi egale, fâşii
sau felii, într-un singur pas. Calitatea cuţitelor utilizate garantează o tăietură simplă (curată,
îngrijită), fără vătămarea produsului. În funcţie de tipul produsului şi de grosimea tăieturii,
capacitatea de lucru a acestei maşini este cuprinsă între 300 şi 3000 kg/oră.
 Posibilitatea de ajustare a şapte trepte de viteză, prin intermediul unui invertor de
frecvenţă, permite corelarea caracteristicilor funcţionale ale echipamentului cu caracteristicile
fizico-mecanice ale materialelor prelucrate, precum căpşunele sau a produselor fierte de tipul
cartofilor, a sfeclei etc.

Maşina de tăiat legume S021

Maşină de tăiat legume S021 este echipată pentru tăierea simplă şi foarte rapidă a
spiralelor decorative de legume (din morcovi, cartofi, dovlecei, ridichi, ţelină, sfeclă etc.)
Prin intermediul unor instrumente variate spiralele pot avea diverse dimensiuni (2 x 2
mm, 2 x 8 mm, 2 x 10 mm –şi alte dimensiuni la cerere), la o lungime maximă a produsului de
250 mm.

Fig.11. Maşina de mărunţit KRONEN KUJ Fig. 12 Maşina de tăiat

legume S021
Sursa [http://www.kronengmbh.de/]
 5.BIBLIOGRAFIE
https://dokumen.tips/documents/utilaje-pentru-maruntire.html?page=5
http://www.industriealimentara.ro/utilaje-industria-alimentara/69-maruntirea-in-
industria-alimentara.html
https://ro.scribd.com/document/187951146/OPERA%C8%9AIA-DE-M%C4%82RUN
%C5%A2IRE-Generalita%C5%A3i-scopul-opera%C5%A3iei-proprieta%C5%A3ile-
materialelor-solide-factori-care-influenteaza-opera%C5%A3ia-de-maruntire
https://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/MARUNTIREA-MATERIALELOR-
SOLIDE81.php