U.P.vi Valea Glambocului

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE
AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ŞI INOVARE

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE ÎN SILVICULTURĂ “MARIN DRĂCEA”
STAŢIUNEA DE CERCETARE - DEZVOLTARE ŞI
EXPERIMENTARE - PRODUCŢIE PITEŞTI
Str. Trivale, Nr. 82 bis, 110058 Piteşti, jud.Argeş
Tel./Fax: 0248-220397, 0248-223077
icas.pitesti@ yahoo.com www.icas.ro
ICAS CUI: RO2607964
BENEFICIAR : REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA
AMENAJAMENTUL
U.P. VI VALEA GLÂMBOCULUI
OCOLUL SILVIC TOPOLOVENI

DIRECŢIA SILVICĂ ARGEŞ
DIRECTOR TEHNIC ing. Florin Achim

ŞEF PROIECT ing. Sorin Badea
PROIECTANT ing. Andrei Matache
Exemplarul 3
2015
2
CUPRINS
Proces verbal C.T.E.
Fişa indicatorilor de caracterizare a fondului forestier
PARTEA I – MEMORIU TEHNIC
1. SITUAŢIA TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ
1.1. Elemente de identificare a unităţii de producţie 19

1.2.Vecinătăţi, limite, hotare 19
1.3. Trupuri de pădure (bazinete) componente 20
1.4. Administrarea fondului forestier 20
1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului 20
1.4.2. Administrarea fondului forestier proprietate privată 20
1.5. Vegetaţie forestieră situată pe terenuri în afara fondului forestier
naţional 20
2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1. Constituirea unităţii de producţie 21
2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului 21
2.2.1. Mărimea parcelelor şi subparcelelor 21
2.2.2. Situaţia bornelor 21
2.2.3. Corespondenţa între parcelarul din amenajamentul precedent şi
cel actual 22
2.3. Planuri de baza utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea
planurilor de bază 24
2.3.1. Planuri de baza utilizate 24
2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază 24
2.4. Suprafaţa fondului forestier 24
2.4.1. Determinarea suprafeţelor 24
2.4.2. Mişcări de suprafaţă 25
2.4.3. Utilizarea fondului forestier 42
2.4.4. Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători 43
2.4.5. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii 44
2.5. Enclave 45
2.6. Organizarea administrativă 46
3.GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR

3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la
intrarea în vigoare a amenajamentului expirat 47
3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor înainte
de anul 1948 47
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea
în vigoare a amenajamentului expirat 47
3.1.2.1. Evoluţia constituirii unităţii de producţie şi a bazelor de amenajare 47
3.1.2.2. Evoluţia reglementării producţiei 49
3.1.2.3. Aplicarea prevederilor amenajamentelor anterioare (celui precedent) 50
3
3.2. Analiza critică a amenajamentului expirat 50
3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor 53
3.3.1. Evoluţia structurii pădurilor 53
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI

4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren 55
4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unităţii de producţie 56
4.2.1. Geologie 56
4.2.2. Geomorfologie 56
4.2.3. Hidrografie 56
4.2.4. Climatologie 56
4.2.4.1. Regimul termic 56
4.2.4.2. Regimul pluviometric 57
4.2.4.3. Regimul eolian 57
4.2.4.4. Indicatori sintetici ai datelor climatice 57
4.3. Soluri 58
4.3.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol 58
4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol 58
4.3.3. Buletin de analiză 59
4.3.4. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri şi subtipuri de sol 60
4.4. Tipuri de staţiune 60
4.4.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune 61
4.4.2. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune 61
4.4.3. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune şi soluri 62
4.4.4. Descrierea tipurilor de staţiuni cu factori limitativi şi măsurile de gospodărire
impuse de aceşti factori 63
4.5. Tipuri de pădure 65
4.5.1. Evidenţa tipurilor naturale de pădure 65
4.5.2. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni şi păduri 65
4.5.3. Lista unităţilor amenajistice în raport cu caracterul actual al
tipului de pădure 66
4.5.4. Formaţiuni forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure 66
4.6. Structura fondului de producţie şi de protecţie 67
4.7. Arborete slab productive şi provizorii 68
4.7.1. Evidenţa arboretelor slab productive şi provizorii 68
4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi 69
4.8.1. Evidenţa unităţilor amenajistice afectate de factori destabilizatori şi limitativi 69
4.9. Starea sanitară a pădurii 69
4.10. Concluzii privind condiţiile staţionale şi de vegetaţie 69
5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL-ECONOMICE ŞI

ECOLOGICE ALE PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
5.1. Stabilirea funcţiilor social-economice şi ecologice ale pădurii 71
5.1.1. Obiectivele social - economice şi ecologice 71
5.1.2. Funcţiile pădurii 71
5.1.3. Subunităţi de gospodărire constituite 72
5.1.3.1. Constituirea subunităţilor de gospodărire 72
4
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii 73
5.2.1. Regimul 73
5.2.2. Compoziţia-ţel 73
5.2.3. Tratamentul 74
5.2.4. Exploatabilitatea 74
5.2.5. Ciclul 74
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ

ŞI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII
SPECIALE DE PROTECŢIE
6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale 76
6.1.1. Reglementarea procesului de producţie la S.U.P.”A”
– codru regulat sortimente obişnuite 76
6.1.1.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale 76
6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creşterii
indicatoare 76
6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă 77
6.1.1.1.2.1. Posibilitatea după procedeul claselor de vârstă 81
6.1.1.2. Adoptarea posibilităţii 81
6.1.1.3. Recoltarea posibilităţii 82
6.1.1.4. Prognoza posibilităţii 84
6.1.2. Reglementarea procesului de producţie la S.U.P.”O” – terenuri ce urmează
a fi scoase din fondul forestier 85
6.1.1.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale 85
indicatoare 85
6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie 86
6.3. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor 86
6.4. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat 88
6.5. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale şi de împădurire 88
6.6. Refacerea arboretelor slab productive şi substituirea celor ce au compoziţie
necorespunzătoare 90
6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori pe
perioada de aplicare a amenajamentului silvic şi procedura executării acestora
prin derogarea de la prevederile amenajamentului 90
7. VALORIFICAREA A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI

FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
7.1. Potenţial cinegetic 92
7.2. Potenţial salmonicol 92
7.3. Potenţial fructe de pădure 92
7.4. Potenţial ciuperci comestibile 92
7.5. Resurse melifere 92
7.6. Materii prime pentru împletituri 92
7.7. Seminţe forestiere 92
7.8. Valorificarea altor resurse ale fondului forestier 92
5
8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER
8.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă 93
8.2. Protecţia împotriva incendiilor 93
8.2.1. Riscul de iniţiere a incendiilor în fondul forestier 93
8.2.2. Cauzele incendiilor din fondul forestier 94
8.2.3. Manifestarea / evoluţia incendiilor din fondul forestier 94
8.2.4. Măsuri pentru reducerea riscului de incendiu în fondul forestier şi de
stingere a incendiilor de pădure 95
8.2.4.1. Măsuri pe linie preventivă 95
8.2.4.2. Măsuri pe linie operativă 95
8.2.5. Constatări, concluzii 97
8.3. Protecţia împotriva poluării industriale 98
8.4. Protecţia împotriva bolilor şi insectelor vătămătoare 98
8.5. Protecţia împotriva fenomenului de uscare anormală 99
9. CONSERVAREA ŞI AMELIORAREA BIODIVERSITĂŢII

9.1. Elemente de biodiversitate 100
9.2. Acţiuni în favoarea biodiversităţii 100
9.3. Efectul aplicării prevederilor amenajamentului asupra biodiversităţii 101
9.4. Recomandări privind certificarea pădurilor 101
9.5. Păduri cu valoare ridicată de conservare 101
9.5.1. Conceptul de Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare – PVRC 103
9.5.2. Categorii de Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare 103
9.5.3. Păduri cu valoare ridicată de conservare în cuprinsul unităţii de producţie 103
10. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI

CONSTRUCŢII FORESTIERE
10.1. Instalaţii de transport 105
10.1.1. Lista drumurilor şi a unităţilor amenajistice deservite 107
10.2. Tehnologii de exploatare 107
10.3. Construcţii forestiere 107
11. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE

A PĂDURILOR
11.1. Realizarea continuităţii funcţionale 108
11.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier 108
11.2.1. Indicatori cantitativi (suprafeţe, volume, creşteri) 109
11.2.2. Indicatori calitativi 109
12. DIVERSE
12.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate
a acestuia 110
12.2. Recomandări privind ţinerea evidenţei lucrărilor executate pe parcursul
duratei de valabilitate a amenajamentului 110
12.3. Indicarea harţilor anexate amenajamentului 110
12.4. Colectivul de elaborare 111
12.5. Bibliografie 112
6
PARTEA A II-A
PLANURI DE AMENAJAMENT
13. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ

13.1. Planuri decenale de recoltare a produselor principale 115
13.1.1. Planul decenal de recoltare a produselor principale S.U.P.”A” – codru
regulat 115
13.1.1.1. Evidenţa arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea
decenală de produse principale 115
13.1.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale –
S.U.P.”A”- codru regulat 116
13.1.2. Recapitulaţia posibilităţii de produse principale 117
13.2. Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor 118
13.2.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor 118
13.2.2. Recapitulaţia posibilităţii decenale pe specii 119
13.3. Planul lucrărilor de regenerare 120
14. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI

CONSTRUCŢIILE FORESTIERE
14.1. Planul instalaţiilor de transport 124
14.2. Planul construcţiilor silvice 124
15. DINAMICA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

15.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier 125
15.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârste – S.U.P. „A” 129
PARTEA A III-A
EVIDENŢE DE AMENAJAMENT
16. EVIDENTE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER

16.1. Evidenţe privind descrierea unităţilor amenajistice 133
16.1.1. Descrierea parcelară 134
16.1.2. Evidenţa arboretelor inventariate 192
16.1.3. Evidenţa arboretelor marcate 192
16.1.4. Evidenţa arboretelor inventariate de personalul ocolului silvic 192
16.2. Evidenţe privind mărimea şi structura fondului forestier 193
16.2.1. Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă forestieră şi grupe funcţionale 193
16.2.2. Repartiţia suprafeţelor pe categorii funcţionale 194
16.2.3. Situaţia sintetică pe specii 195
16.2.4. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe şi categorii
funcţionale 196
16.2.5. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii 197
16.2.6. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii 198
16.2.7. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii
pentru fondul productiv 199
16.2.8. Structura şi mărimea fondului forestier pe subunităţi de producţie /
protecţie după vârstă, grupe funcţionale şi specii 200
16.2.9. Structura şi mărimea fondului forestier productiv pe clase de
exploatabilitate şi specii 211
16.3. Evidenţe privind condiţiile naturale de vegetaţie 216
16.3.1. Evidenţa tipurilor de staţiune şi a tipurilor de pădure 216
16.3.2. Recapitulaţie formaţii forestiere 217
7
16.3.3. Repartiţia suprafeţelor pe formaţii forestiere, altitudine, înclinare şi
expoziţie 218
16.3.4. Repartiţia suprafeţelor pe etaje fitoclimatice, înclinare şi expoziţie 219
16.3.5. Situaţia sintetică a factorilor destabilizatori 220
16.3.6. Repartiţia suprafeţelor în raport cu eroziunea şi înclinarea terenului 221
16.3.7. Repartiţia suprafeţelor în raport cu natura şi intensitatea poluării 222
16.4. Evidenţe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a
procesului de producţie lemnoasă 223
16.4.1. Repartiţia arboretelor exploatabile, pe subunităţi, urgenţe de
regenerare, accesibilitate şi specii 223
16.4.2. Repartiţia speciilor în raport cu exploatabilitatea şi participarea în
amestec 225
16.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilităţii şi a ciclului 226
16.4.4. Lista unităţilor amenajistice exploatabile şi preexploatabile 227
16.5. Evidenţe privind accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii 228
16.5.1. Accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii de produse principale
şi secundare în raport cu drumul/ dis 228
PARTEA A IV-A
APLICAREA AMENAJAMENTULUI
17. EVIDENTE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI

17.1. Evidenţa şi bilanţul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu
privire la exploatări şi împăduriri 231
17.2. Evidenţa dinamicii procesului de regenerare naturală 232
17.2. Evidenţa anuală a aplicării amenajamentului 233
8
Din analiza documentaţiei şi în urma discuţiilor purtate, au rezultat următoarele:
Fondul forestier total din U.P. VI Valea Glâmbocului are o suprafaţă de 460,29 ha şi
este împărţit în 39 parcele şi 115 subparcele. Suprafaţa medie a u.a. este de 4,00 ha.
Suprafaţa unităţii de producţie a fost încadrată în grupa I funcţională( 250,44 ha) şi
grupa a II-a funcţională (186,20 ha) :
Repartiţia pe categorii funcţionale este următoarea:
Grupa I
-1.2L – Păduri situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni
şi alunecări, cu pante cuprinse până 35 de grade(TIV)-250,44 ha
Grupa a II-a
-2.1B - păduri destinate să producă, în principal arbori groşi de calitate superioară
pentru lemn de cherestea (T.VI) – 186,20 ha
La actuala amenajare s-a folosit baza cartografică precedentă pentru întreaga unitate
de producţie, planuri pe bază (foi volante) la scara 1: 5 000, elaborate în anul 1977 de către
I.G.F.C.O.T.
Din punct de vedere geografic pădurile din U.P.VI Valea Glâmbocului sunt situate în
Platforma Cândeşti..
Din punct de vedere fitoclimatic pădurile din U.P.VI Valea Glâmbocului sunt situate în
întregime în etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete (FD3)
Altitudinea variază între 350 m şi 670 m.
__________________________________________________________________________
FPS-01-01/01
9
S-au identificat 3 tipuri de sol şi 4 subtipuri din care cele mai răspândite sunt:
eutricambosol tipic (49%) şi luvosol stagnic (40%).
Au fost identificate 4 tipuri de staţiune, cele mai răspândite fiind:
- 5.2.4.2. – Deluros de făgete Pm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Asarum – 212,1 ha
(49%);
-5.1.4.2. - Deluros de gorunete, Pm, luvosol stagnic, cu Carex Pilosa – 178,03 ha (41 %).
Tipurile de pădure reprezentative sunt:
- 514.1- Gorunet de platou cu sol greu(m) – 147,4 ha (34%);
- 522.1- Goruneto-făget cu Carex pilosa(m) – 140,05 ha (32%).
Structura fondului forestier este dată în tabelul următor:
Elemente GO CA FA ST TE SC PI DR DT DM Total
Compoziţia
31 29 13 6 5 3 3 1 6 3 100
(%)
Clasa de producţie
3.2 3.9 3.1 3.1 3.4 3.1 2.7 3.0 3.0 3.0 3.4
medie
Consistenţa medie 0.81 0.80 0.72 0.76 0.76 0.90 0.83 0.90 0.85 0.86 0.80
Vârsta medie (ani) 60 63 90 66 64 9 42 33 38 35 61
Indicele de creştere
3 4.7 5.0 5.6 4.1 6.3 6.3 8.3 9.1 4.7 5.8 5.1
curentă (m /an/ha)
Volum mediu
3 163 115 232 185 189 22 192 154 88 122 152
(m /ha)
Clase de vârstă (%) I –9%; II – 16% ; III – 20% ; IV – 36% ; V – 14% ; VI şi peste – 5%.
În vederea gospodăririi diferenţiate a pădurilor, s-au constituit următoarele subunităţi:

- S.U.P.”A” – codru regulat, sortimente obişnuite, cu o suprafaţă de 387,18 ha, ciclul
de 110 ani, în care s-au propus tăieri progresive şi tăieri rase;
- S.U.P.”O” – terenuri ce urmează să fie scoase din fond forestier, în care s-au propus
tăieri de igienă, cu o suprafaţă de 49,46 ha ;
Posibilitatea de produse principale este de 260 m3 /an.
S-a prevăzut ca, anual, să se execute următoarele lucrări de îngrijire a arboretelor:
- curăţiri – pe o suprafaţă de 3,76 ha, cu un volum de 14 m3;
- rărituri – pe o suprafaţă de 12,73 ha, cu un volum de 213 m3.
Posibilitatea de produse secundare este de 227 m3/an.
Anual, vor fi parcurse cu tăieri de igienă 244,03 ha de pe care se va recolta 209 m3.
S-au prevăzut lucrări de împădurire pe 6,71 ha (5,59 ha împăduriri integrale şi 1,12 ha
completări), speciile utilizate la împădurire fiind : FA, DT
Lungimea actuală a instalaţiilor de transport este de 23 km, din care 18,3 km sunt
drumuri forestiere, iar 4,7 km sunt drumuri publice.
Accesibilitatea fondului forestier este de 61 %, pentru distanţa de colectare de până la
1200 m.
C.T.E. avizează favorabil lucrarea în forma prezentată.
__________________________________________________________________________
FPS-01-01/01
10
D.S. ARGEŞ
O.S. TOPOLOVENI Anul aplicării 2015
U.P. VI VALEA GLÂMBOCULUI
FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE

A
FONDULUI FORESTIER
11
SUPRAFATA (HA)
FOLOSINTE
Grupa I Grupa II Total
PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII SAU
A 250,44 186,20 436,64
REÎMPĂDURIRII
PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU
A1 CARE SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE 250,44 186,20 436,64
PRINCIPALE (Total rând A11+A17) - din care:
A1.1.- Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, regenerări pe cale
250,44 186,20 436,64
A1.3. artificială sau naturală cu reuşită parţială
Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâturilor
A1.4. - - -
de vânt sau a altor cauze
A1.5. Poieni sau goluri destinate împăduririi - - -
A1.6. Terenuri degradate prevăzute a se împăduri - - -
A1.7 Răchitării naturale sau create prin culturi - - -
PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU
A2 CARE NU SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE - - -
PRODUSE PRINCIPALE (Total rând A2.1-A2.5) din care:
A2.1.- Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, terenuri împădurite pe
- - -
A2.2. cale naturală sau artificială cu reuşită parţială
Terenuri de împădurit în urma doborâturilor de vânt sau altor
A2.3. - - -
cauze
A2.4. Poieni sau goluri destinate împăduririi - - -
A2.5. Terenuri degradate destinate împăduririi - - -
B TERENURI AFECTATE GOSPODĂRIRII SILVICE - - 19,36
C TERENURI NEPRODUCTIVE (stâncării, nisipuri) - - -
TERENURI OCUPATE TEMPORAR DIN FONDUL
D - - 4,29
FORESTIER
D1 Transmise prin acte normative - - -
D2 Ocupaţii şi litigii - - 4,29
TOTAL U.P. 250,44 186,20 460,29
ENCLAVE 36,14
REPARTIŢIA SUPRAFEŢELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCŢIONALE

GRUPA I TOTAL
CATEGORIA 2L - - - - GRUPA I
SUPRAFAŢA (ha) 250,44 - - - - 250,44
SUBUNITĂŢI DE GOSPODĂRIRE
Subunitatea A O - TOTAL
Suprafaţa (ha) 387,18 49,46 - 436,64
Ciclu 110 110 - -
DENSITATEA REŢELELOR DE DRUMURI ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER

La începutul La sfârşitul
Forestiere Publice Total În perspectivă
deceniului deceniului
m/ha %
40 10 50 61 61 100
12
SPECII
INDICATORUL
Total GO CA FA ST TE SC PI DR DT DM
Păduri pentru Gr. I 250,44 51,57 84,92 54,8 11,01 8,62 10,25 1,67 1,06 18,78 7,76
care se
reglementează
recoltarea de
produse Gr. II 186,2 92,55 39,96 - 14,68 14,48 1,36 9,8 1,36 7,23 4,78
principale (ha)
Total A1(gr.I+gr.II) (ha) 436,64 144,12 124,88 54,8 25,69 23,10 11,61 11,47 2,42 26,01 12,54
Total U.P. (A1+A2) (ha) 436,64 144,12 124,88 54,8 25,69 23,10 11,61 11,47 2,42 26,01 12,54
Proporţia A.1. 100 31 29 13 6 5 3 3 1 6 3

speciilor %) U.P. 100 31 29 13 6 5 3 3 1 6 3
Clasa de A.1. 3,4 3,2 3,9 3,1 3,1 3,4 3,1 2,7 3,0 3,0 3,0
producţie
medie U.P. 3,4 3,2 3,9 3,1 3,1 3,4 3,1 2,7 3,0 3,0 3,0
Consistenţa A.1. 0,80 0,81 0,80 0,72 0,76 0,76 0,90 0,83 0,90 0,85 0,86
medie U.P 0,80 0,81 0,80 0,72 0,76 0,76 0,90 0,83 0,90 0,85 0,86
Vârsta medie A.1. 61 60 63 90 66 64 9 42 33 38 35
(ani) U.P. 61 60 63 90 66 64 9 42 33 38 35
Fond lemnos A.1. 66377 23536 14312 12739 4762 4369 260 2204 372 2291 1532
total (m³) U.P. 66377 23536 14312 12739 4762 4369 260 2204 372 2291 1532
Volum mediu la A1. 152 163 115 232 185 189 22 192 154 88 122
hectar (m³/ha) U.P. 152 163 115 232 185 189 22 192 154 88 122
Indice de A.1. 5,1 4,7 5,0 5,6 4,1 6,3 6,3 8,3 9,1 4,7 5,8
creştere
curentă U.P. 5,1 4,7 5,0 5,6 4,1 6,3 6,3 8,3 9,1 4,7 5,8
(m³/an/ha)
Posibilitatea anuală din
produse principale 260 28 68 149 - 15 - - - - -
(m³/an)
Posibilitatea anuală din
produse secundare 227 90 44 27 2 18 3 16 5 13 9
(m³/an)
din care: rărituri 213 88 42 27 17 1 16 5 9 8
Volum de recoltare prin
3
TC (m /an) - - - - - - - - - - -
Total posibilitate
3
(m /an) 487 118 112 176 2 33 3 16 5 13 9
Indici de recoltare Principale Secundare T.de conservare Total
(m 3/an/ha) 0,6 0,5 - 1,1
Degajări Curăţiri Rărituri Igienă T.de conservare
Lucrări de Lucrarea 3 3 3 3
ha ha m ha m ha m ha m
îngrijire şi Total 18,64 37,57 141 127,25 2134 244,03 2094 - -
conservare
Anual 1,86 3,76 14 12,73 213 244,03 209 - -
Total FA DT - -
Specia
Lucrări de ha
împădurire Integrale 5,59 4,47 1,12 - -
(ha) Complet. 1,12 0,89 0,23 - -
Total 0,8912
6,71 5,36 1,35 - -
PROGNOZA POSIBILITĂŢII DE PRODUSE PRINCIPALE
Suprafaţa în Volumul arboretelor Volumul arboretelor

Posibilitatea anuală
Nivel prognoză producţie exploatabile preexploatabile
m³
Ha mii m³ mii m³
2015-2024 387,18 4,9 33 260
2025-2034 387,18 - - 258
2035-2045 387,18 - - 931
13
S.U.P. A – Codru regulat,
sortimente obişnuite
Ciclul : 110 ani
FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ
Nr S P E C I I
Ind i cato rul
crt. U.M Total GO CA FA ST TE PI SC DR DT DM
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Păduri Grupa
pentru 225 46,10 74,43 52,93 11,01 6,70 1,67 9,87 16,56 5,73
care se re- I
glementează
recoltarea Grupa ha 162,18 82,04 34,05 11,01 12,51 9,8 1,36 1,36 6,01 4,04
de II
1. produse
p r i n c i p al e Total
387,18 128,14 108,48 52,93 22,02 19,21 11,47 11,23 1,36 22,57 9,77
(ha) A1
Total U.P.
A1+A2 ha 387,18 128,14 108,48 52,93 22,02 19,21 11,47 11,23 1,36 22,57 9,77
(ha)
2. Proporţia speciilor % 100 32 28 14 6 5 3 3 6 3
Clasa de producţie
3. - 3,4 3,2 4,0 3,1 3,0 3,4 2,7 3,1 3,0 3,0 3,0
medie
4. Consistenţa medie - 0,79 0,81 0,79 0,72 0,77 0,73 0,83 0,90 0,90 0,84 0,85
5. Vârsta medie ani 63 61 66 92 65 72 42 9 35 41 38
3
6. Volum mediu la ha m /ha 158 168 121 236 188 198 192 22 179 95 139
3
7. Fond lemnos total m 61226 21480 13137 12477 4137 3794 2204 243 244 2153 1357
3
Indici de creştere m /an/
8. 5,0 4,7 4,7 5,6 4,2 5,8 8,3 6,2 8,8 4,8 4,7
curentă ha
3
9. 2,2 2,3 1,7 2,9 2,7 2,3 3,6 - 3,7 2,0 2,3
indicatoare ha
Posibilitatea de
10 m3/an 260 28 68 149 - 15 - - - - -
produse principale
Posibilitatea de 3
11 m /an 192 81 33 26 2 10 16 3 3 12 6
produse secundare
12 din care rărituri 181 80 32 26 - 10 16 1 3 8 5
Volum de recoltare - - - - - - - - - - -
13 3 -
prin TC (m /an)
Total posibilitate
14 m3/an 452 109 101 175 2 25 16 3 3 12 6
(rând 10 - 11)
T. de
m3/ Princi pale Secundare Tot al
15 Indici de recoltare co nservare
an/ha
0,7 0,5 - 1,2
STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ
Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII

Suprafaţa - ha 387,18 33,69 48,96 84 139,65 58,25 3,99 18,64
% 100 9 13 22 35 15 1 5
3
Volum - m 61226 719 5496 13649 24492 13847 918 2105
% 100 1 9 22 41 23 1 3
14
S.U.P. O Terenuri ce urmează a fi
scoase din fondul forestier
Ciclul : 110
FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ
Nr S P E C I I
Ind i cato rul
crt. U.M Total CA GO TE ST FA STR FR DR DT DM
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Păduri pentru Grupa

25,44 10,49 5,47 1,92 - 1,87 0,99 0,50 1,06 1,11 2,03
care nu se I
reglementează
recoltarea de Grupa ha 24,02 5,91 10,51 1,97 3,67 - - 0,46 - 0,76 0,74
pr od u se II
1. principale
(ha) Total
49,46 16,40 15,98 3,89 3,67 1,87 0,99 0,96 1,06 1,87 2,77
A1
Total U.P.
A1+A2 ha 49,46 16,40 15,98 3,89 3,67 1,87 0,99 0,96 1,06 1,87 2,77
(ha)
2. Proporţia speciilor % 100 33 32 8 7 4 2 2 2 4 6
Clasa de producţie
3. - 3,3 3,4 3,3 3,0 3,9 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0
medie
4. Consistenţa medie - 0,83 0,84 0,80 0,90 0,71 0,87 0,91 0,90 0,90 0,87 0,90
5. Vârsta medie ani 44 43 52 28 75 44 10 12 30 25 24
6. Volum mediu la ha
3
m /ha 104 72 129 148 170 140 15 18 121 66 63
7. Fond lemnos total m
3
5151 1175 2056 575 625 262 15 17 128 123 175
3
8. 5,9 6,6 4,4 8,5 3,3 6,4 3,0 6,3 9,4 4,3 9,7
curentă ha
3
9. 2,2 1,8 2,4 3,3 1,9 3,7 3,0 2,1 3,8 1,6 1,4
indicatoare ha
Posibilitatea de produse 3
10. m /an
principale
Posibilitatea de produse 3
11. m /an 35 11 9 8 1 - - 2 1 3
secundare
3
12. din care rărituri m /an 32 10 8 7 1 - - 2 1 3
Volum de recoltare
13. 3 - - - - - - - - - - - -
prin TC (m /an)
Total posibilitate 3
14. m /an 35 11 9 8 - 1 - - 2 1 3
(rând 10 - 11)
3 Tăi eri de
m/ P rinci pale Sec undare Tot al
15. Indici de recoltare conservare
an/ha
- 0,7 - 0,7
STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ
Clasa de vârstă Tot al I II III IV V VI VII

Suprafaţa - ha 49,46 6,86 23,07 2,03 16,15 1,35 - -
% 100 14 46 4 33 3 - -
3
Volum - m 5151 109 1951 328 2482 281 - -
% 100 2 38 6 49 5 - -
15
16
PARTEA I
MEMORIU TEHNIC
17
1. SITUAŢIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
3.GOSPODARIREA DIN TRECUT
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI FORESTIERE
5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL-ECONOMICE ŞI ECOLOGICE ALE PADURII
ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI MĂSURI DE
GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE
7.VALORIFICAREA SUPERIOARA A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI
FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
9. CONSERVAREA ŞI AMELIORAREA BIODIVERSITATII
10. INSTALATII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE
ŞI CONSTRUCŢII FORESTIERE
11. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR
12. DIVERSE
18
1. SITUAŢIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
1.1. Elemente de identificare a unităţii de producţie
U.P.VI Valea Glâmbocului este situată în Piemontul Getic, centrul Piemontului

Cândeşti, în bazinul hidrografic al pârâului Glâmboc, afluent al râului Argeş. Principala cale
de acces este drumul public Leordeni-Bogaţi.
Comunele pe a căror rază teritorial-administrativă sunt situate pădurile care fac
obiectul prezentului studiu sunt evidenţiate în tabelul 1.1.1.
Tabel 1.1.1.
Nr. Judeţul Localitatea Parcele aferente Suprafaţa
crt. ha %
14,15,29,34,35,36,37,44,45,48,49,
1 Com.Dobreşti 97,43 21
52,59,60,133,134,135,137
Argeş 82,83,84,85,86,87,88,89,90,92,93,125, 283,65
2 Com.Bogaţi 62
127,128,129,130,136
3 Com.Boţeşti 70,71,73,80 79,21 17
Total U.P. 460,29 100
Coordonatele hotarelor fondului forestier proprietate publică a statului sunt prezentate

sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională
Stereo 1970.
1.2. Vecinătăţi, limite, hotare
Vecinătăţile, limitele şi hotarele unităţii sunt prezentate în tabelul următor :
Tabel 1.2.1.
Puncte Limite Hotare
Vecinătăţi
cardinale Felul Denumirea
1 2 3 4 5
Nord U.P. IV Cârcinov naturală Dealul cu Pruni Liziera pădurii, borne
naturală Dealul Ban Liziera pădurii, borne
Est O.S. Hulubeşti naturală Dealul Măneşti Liziera pădurii, borne
naturală Piscul Jugănarului Liziera pădurii,borne
naturală Pârâul Strâmb Liziera pădurii, borne
Drum comunal Măgura-
Sud U.P.V Leordeni artificială Liziera pădurii, borne
Bogaţi-Albotele
naturală Dealul cu pruni Liziera pădurii, borne
U.P. IV Cârcinov
naturală Dealul cu drumuri Liziera pădurii, borne
Vest
U.P.II Priboieni-
naturală Dealul Bilsu Liziera pădurii, borne
Negreşti
Toate hotarele sunt evidente şi sunt materializate cu semnele uzuale folosite la

delimitarea fondului forestier, precum şi cu borne de hotar.
19
1.3. Trupuri de pădure (bazinete) componente
Trupurile (bazinetele) constituente, ale unităţii de producţie analizate, sunt evidenţiate

în cele ce urmează:
Tabel 1.3.1.
Nr. Denumirea trupului Suprafaţa
Parcele componente
crt. ( bazinetului) ha %
14,15,29,34-37,44-45,48,49,59,60-
1 Fureasca 86,8 19
133D,134D,135D,137D
2 Frumoasa-Rotăreşti 52 10,63 2
3 Potop- Greci 70,71,73,80 79,21 17
4 Glâmboc-Strâmbu 82-90,92-93,136D 174,1 38
5 Strâmbu-Bogaţi 125,127-130 109,55 24
Total - 460,29 100
1.4. Administrarea fondului forestier
1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului
Administrarea fondului forestier este asigurată de Regia Naţională a Pădurilor -

Romsilva, prin Ocolul Silvic Topoloveni, din cadrul Direcţiei Silvice Piteşti.
1.4.2. Administrarea fondului forestier proprietate privată
Pe teritoriul unităţii de producţie există o suprafaţă de 2370.18 ha, pădure proprietate

privată. În urma aplicării Legii 18/1991, s-au restituit persoanelor fizice 505,7 ha, în urma
aplicării Legii 1/2000 şi Legii 247/2005, a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru
persoanele fizice şi juridice pentru o suprafaţă de 1106,19 ha, respectiv pentru o suprafaţă
de 758,29.
Din anul 2005 (amenajarea precedentă) şi până la actuala amenajare s-au retrocedat
221,09 ha conform Legii 1/2000 şi 758,29 ha conform Legii 247/2005.
Fondul forestier proprietate privată este administrat, o parte de către proprietarii
acestuia, individual sau în asociaţii, iar restul de către ocolul silvic, conform contractelor de
administrare întocmite.
Proprietarii de păduri şi alte terenuri din fondul forestier proprietate privată au obligaţia
să le gospodărească în conformitate cu regimul silvic şi cu regulile privind protecţia mediului.
1.5. Vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional
În U.P. VI Valea Glâmbocului nu există vegetaţie forestieră în afara fondului forestier

naţional.
20
2.1. Constituirea unităţii de producţie
Unitatea de producţie VI Valea Glâmbocului, a fost constituită, cu denumirea şi limitele

actuale, în anul 1968.
2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului
Parcelarul nu a suferit modificări faţă de revizuirea anterioară, în ceea ce priveşte

constituirea. În ceea ce priveşte numerotarea, lipsesc, parcelele cedate pentru restituirea
dreptului de proprietate.
Subparcelarul a suferit modificări, ca urmare a aplicării criteriilor de constituire a
acestuia, conform normelor tehnice în vigoare şi a lucrărilor executate în deceniul expirat. Au
fost radiate din amenajament numerele parcelelor restituite conform Legii nr.1/2000 şi Legii
nr.247/2005: 1-13;16;17-28; 30-33; 46-47; 50-51; 53-58; 61-69;72; 74-79;81;91; 94-124; 126;
131;132.
2.2.1. Mărimea parcelelor şi subparcelelor
La amenajarea actuală, exceptând terenurile cu destinaţie specială, parcela cea mai

mare este cea cu numărul 125 şi suprafaţa de 48.24 ha, iar cea mai mică este parcela 35 cu
suprafaţa de 0,67 ha. Subparcela cea mai mică este 35A cu 0.24 ha, cea mai mare este 85A
cu 20,47 ha.
În ceea ce priveşte mărimea acestora, parcelarul şi subparcelarul au cunoscut
următoarea evoluţie :
Tabel 2.2.1.1.
Parcele Subparcele
Anul
Suprafaţa Suprafaţa (ha) Suprafaţa (ha)
amenajării Număr Număr
medie maximă minimă medie maximă minimă
1998 2322,3 103 22,5 86,6 1,2 401 5,7 50,4 0,1
2005 1443,2 73 19,7 65,6 1,2 222 6,4 49,8 0,2
2015 460.29 39 11.8 48.24(125) 0.67(35) 115 4,0 20.47(85A) 0.24(35A)
2.2.2. Situaţia bornelor
Bornele au fost revopsite şi refăcute (cele deteriorate) de către personalul de teren al

ocolului silvic, păstrându-se în general aceeaşi numerotare . În teren există un număr de 90 borne.
Bornele existente în teren sunt confecţionate din beton.
Situaţia bornelor, pe trupuri de pădure, este redată în tabelul 2.2.2.1
Tabel 2.2.2.1.
Denumirea
Nr. Numerotarea bornelor în Numărul Felul
trupului Parcele
crt. fonul forestier bornelor bornelor
( bazinetului)
14,15,29,34-37,44-45, 48, 49, 44,45,47,48,50,51,74,97- beton
1. Fureasca 16
59,60-133D,134D,135D,137D 103,122,124 armat
Frumoasa- beton
2. 52 139-141 3
Rotăreşti armat
beton
3. Potop- Greci 70,71,73,80 181,195,196,201-207,223-225 13
armat
Glâmboc- beton
4. 82-90,92-93,136D 172,229-234,239-257,261-267 33
Strâmbu armat
Strâmbu- beton
5. 125,127-130 352-355,357-360,362-378 25
Bogaţi armat
Total 90 -
21
Bornele au fost recondiţionate în anul precedent amenajării, fiind materializate şi pe
arborele cel mai apropiat. Cu ocazia lucrărilor de descriere parcelară s-a verificat
amplasarea, materializarea şi numerotarea bornelor.
2.2.3. Corespondenţa între subparcelarul din amenajamentul precedent şi

cel actual
Numerotarea parcelelor, de la revizuirea precedentă, s-a păstrat neschimbată (s-a

modificat doar subparcelarul sub efectul mişcărilor de suprafaţă ce au afectat fondul
forestier).
În tabelul 2.2.3.1. este dată corespondenţa subparcelară între amenajamentul
precedent şi cel actual.
Tabel 2.2.3.1.
Numărul parcelei din amenajamentul întocmit în anul 2005-2015
2005 2015 2005 2015 2005 2015 2005 2015
1 2 3 4 5 6 7 8
Retrocedat
13 45 B 86 B 86 B 125 A Retrocedat.Leg.247
Leg.1
45
Retrocedat
14 A 45M 86 C 86 C 125 B 125 B
L247
Retrocedat
14 B 48M 48V 87 A 87 A 125 C+E 125 C
L247
14 C 14 C 49M 49V 87 B 87 B 125 D 125 D
52
14 D 14 D 52% 87V1 87V1 125 E -
Leg247
Retrocedat
14 E 14 E 54 87B2 87B2 125 F 125 F
Leg.1
Retrocedat
14 F 14 F 55 Leg.1 88 A 88 A 125 G 125 G
Retrocedat
15 A 15 A 56 Leg.1 88 B 88 B 125 H 125 H
Retrocedat
15 B 15 B 58 88 C 88 C 125 I% 125 I
Leg.1
15 C 15 C 59M1 59V1 89 A 89 A 125 J%+K+L 125 J
15 D 15 D 59M2 59V2 89 B Retrocedat Leg.1 125 K -
15 E 15 E 59M3 59V3 89 C 89 C 125 L -
15 F 15 F 60M 60V 89 D 89 D 125V 125V
Retrocedat 89E
16 A 70 A 70 A 89 E% 125J% 125 K
L247 (retrocedat Leg.1)
89F
Retrocedat
16 B 70 B 70 B 89 F% 125I% 125 M
L247 (retrocedat Leg.1)
Retrocedat
16 C 71 A% 71 A 89 G Retrocedat Leg.1 126 Retrocedat.Leg.247
L247
Retrocedat
17 71 B% 71 B 89 H 89 H 127 127
L247
Retrocedat
18 71B% 71 C 89V Retrocedat Leg.1 128 A 128 A
L247
Retrocedat Retrocedat
19 71A% 71 D 90 A 128 B 128 B
L247 Leg.247
Retrocedat Retrocedat 90 B
20 72 90 B% 128 C 128 C
L247 L.247 L.247
21 73 A 73 A 90 C 129 129
L247 Leg.247
22 73 B 73 B 90 D% Leg.247 130 A Retrocedat.Leg.247
L247
23 80 A 80 A 90 E Leg.247 130 B 130 B
L247
24 80 B 80 B 90 F Leg.247 130 C 130 C
L247
22
Numărul parcelei din amenajamentul întocmit în anul 2005-2015
2005 2015 2005 2015 2005 2015 2005 2015
1 2 3 4 5 6 7 8
Retrocedat 130 D
25 80 C 80 C 90 G 90 G 130 D%
L247 (Leg.247)
Retrocedat 90V1 130 E
26 80 D 80 D 90V1 130 E%
L247 (L.247)
27 80 E 80 E 90V2 Leg.247 130V1 130V1
L247
28 80V1 80V1 90V3 Leg.247 130V2 130V2
L247
29M 29V 80V2 80V2 90D% 90 H 131 Retrocedat.Leg.247
Retrocedat Retrocedat.Leg.247
34M1 34V1 80V3 80V3 91 132
Leg.247
Retrocedat
34M2 34V2 81 92 A 92 A 133 133
L,247
34M3 34M 82 A 82 A 92 B 92 B 134 134
35 A 82B
35 A% 82 B% 92V 92V 135 135
Leg.247 Leg.247
Retrocedat
35 B 35 B 82 C 93 A 93 A 136 136
L247
82D
35 C 35 C 82 D% 93 B 93 B 137 137
(Leg.247)
35D 82E
35 D% 82 E% 93 C 93 C - -
Leg.247 (Leg.247)
Retrocedat
35 E 35 E 82 F 93 D 93 D - -
L.247
35 F 35 F 83 A 83 A 93V 93V - -
36 A 83 B 83 B 94 - -
L247 Leg.247
Retrocedat 84 A
36 B 84 A% 110 Retrocedat Leg.1 - -
L247 (Leg.247)
Retrocedat
36 C 84 B 84 B 111 Retrocedat Leg.1 - -
L247
Retrocedat
36 D 36 D 85 A 85 A 112 -
Leg.1 -
Retrocedat
36 E 36 E 85 B 85 B 113 Leg.1 - -
36 F 85 C 85 C 114 Leg.1 - -
L247
37 Retrocedat
37% 85 D 85 D 115 Leg.1 - -
Leg247
Retrocedat
44 A 44 A 85 E 85 E 116 -
Leg.1 -
44B Retrocedat
44 B% 85 F 85 F 117 Leg.1 - -
(Leg247)
44 C 44 C 86 A 86 A 118 Retrocedat Leg.1 -
-
23
2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea
planurilor de bază
2.3.1. Planuri de bază utilizate
Pentru determinarea suprafeţelor şi întocmirea hărţilor amenajistice s-au folosit planuri de

bază (foi volante) la scara 1:5000, executate de I.G.F.C.O.T. în anii 1961, 1969, 1972, 1974,
1975 , după aerofotografierile din 1954, 1963 şi 1968.
Situaţia planurilor de bază şi planşelor utilizate este următoarea:
Tabel 2.3.1.1.
Suprafaţa
Nr. Indicativul Scara fondului
Parcele componente
crt. planului planului forestier
(ha)
1 L-35-111-A-a-4-IV 1:5000 14%,15%,136% 23,94
2 L-35-111-A-b-1-II 1:5000 70%,71%,73,80%,83% 64,77
3 L-35-111-A-b-1-III 1:5000 52,59 11,86
4 L-35-111-A-b-1-IV 1:5000 70%,71%,80%,82,85% 29,73
5 L-35-111-A-b-3-I 1:5000 29,34,35,36,37,44,45,48%,49,137D 29,45
6 L-35-111-A-b-3-II 1:5000 60,83%,84,85%,86,87%,92%,93,136 98,66
7 L-35-111-A-b-3-III 1:5000 14%,15%,89%,90%,133D,134D,135D,136D 33,66
8 L-35-111-A-b-3-IV 1:5000 48%,87%,88,89%,90%,92%,125%,136% 58,57
9 L-35-111-A-d-1-I 1:5000 135%,136% 1,78
10 L-35-111-A-d-1-II 1:5000 125%,130% 68,82
11 L-35-111-A-d-1-IV 1:5000 125% 4,46
12 L-35-111-A-d-2-I 1:5000 129%,130% 14,63
13 L-35-111-A-d-2-III 1:5000 127,128,129% 19,96
Total 460,29
2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază
Limitele fondului forestier de pe planurile de bază corespund cu realitatea din teren.

Subparcelarul constituit la actuala amenajare şi alte detalii de planimetrie care nu au apărut
pe planurile de bază au fost ridicate în plan cu G.P.S. Pentru reambularea planurilor de bază
s-au executat 25 km de drumuiri cu 715 puncte.
Planurile astfel echipate au constituit materialul cartografic pentru determinarea
analitică a suprafeţelor unităţilor amenajistice. Hărţile de amenajament la scara 1:20.000 s-
au executat prin prelucrarea planurilor de bază în sistem GIS.
2.4. Suprafaţa fondului forestier
Suprafaţa totală a fondului forestier proprietate publică a statului este de 460.29 ha.
Ocolul silvic are obligaţia, în eventualitatea unor mişcări de suprafaţă din fondul
forestier în deceniul de aplicare a amenajamentului, să ţină completat la zi tabelul 1E (tabelul
2.4.2.1.).
2.4.1. Determinarea suprafeţelor
Suprafaţa fondului forestier s-a determinat analitic.

Faţă de suprafaţa de la amenajarea precedentă (1443.2 ha), suprafaţa determinată la
actuala amenajare (460,29 ha) prezintă o diferenţă în minus de 982,91 ha, justificată în
tabelul 2.4.1.1.
24
Tabel 2.4.1.1.
Diferenţe Justificări
Suprafaţa - +
Suprafaţa la
la Diferenţe Diferenţe
amenajarea
amenajare din din
precedentă - + Legea Legea
a actuală Legea 1/2000 deter. deter.
(ha) 18/1991 247/2005
(ha) supraf.în supraf.în
sist. GIS sist. GIS
460,29 1443,2 985,16 2,25 - 221,09 758,29 5,78 2,25
2.4.2. Mişcări de suprafaţă

Suprafaţa actuală a unităţii de producţie este de 460.29 ha. Modificările ce au afectat
fondul forestier, în perioada scursă de la amenajarea anterioară, sunt prezentate în tabelul
următor:
FIŞA 1E
Evidenţa mişcărilor de suprafaţă din fondul forestier
Scopul Modificări în suprafaţa Scoateri temporare

Documentul de aprobare Defri-
modificării fondului forestier din fondul forestier
şări
efectuate,
fără
denumirea Sem-
scoa-
unităţii de la Unităţi nă-
tere
Felul care provine ame- In- Scoa- Su- Data tura
Nr. teri de- din
docu- terenul sau najis- trări Sold pra- Ter- re- şefu-
Nr. Data finitive fon-
men- beneficiarul tice ha din f.f. ha faţa men pri- lui
dul
tului scoaterii ha ha mirii O.S.
fores-
definitive ori
tier
temporare din
ha
fondul forestier
1. Suprafaţa la 01.01.2005 - - - 1443.2
Localitatea Bogaţi
Persoane fizice Anexa 1 - 207,57 -
TOTAL - - 207,57 1235,63
2 Legea 1/2000 Localitatea Dobreşti
- - 13,52 1222,11
TOTAL - - 221,09 1222,11
TOTAL L1 - - 221,09 1222,11
Localitatea Dobreşti
TOTAL - - 428,5 793,61
3 Legea 247/2005 Localitatea Bogaţi
Persoane fizice Anexa 4 - 329,79
TOTAL - - 329,79 463,82
TOTAL L 247 - 758,29 463,82
4 Diferenţe în urma determinării analitice în Anexa
2,25 5,78 460,29
sistem G.I.S. a suprafeţelor 5
5 Suprafaţa la 01.01.2015 TOTAL - 2,25 985,16 460,29
25
Scopul Modificări în suprafaţa Scoateri temporare
Documentul de aprobare Defri-
modificării fondului forestier din fondul forestier
şări
efectuate,
fără
denumirea Sem-
Nr. scoa-
unităţii de la Unităţi nă-
tere
Felul care provine ame- In- Scoa- Su- Data tura
teri de- din
docu- terenul sau najis- trări Sold pra- Ter- re- şefu-
Nr. Data finitive fon-
men- beneficiarul tice ha din f.f. ha faţa men pri- lui
dul
tului scoaterii ha ha mirii O.S.
fores-
definitive ori
tier
temporare din
ha
fondul forestier
26
ANEXE privind
Evidenţa suprafeţelor retrocedate conform Legii 1/2000 din U.P. VI Valea Glâmbocului
Localitatea Bogaţi Anexa 1
Proces Verbal de Punere în Posesie
u.a. Suprafaţă Localitatea Proprietar
Suprafaţă Număr Dată
BOBEANUD.I./BOBEANU
13 34.4 Bogaţi
2.5000 153 18.07.2006 D.
Bogaţi BOBEANU I./BOBEANU
1.0000 154 18.07.2006 D.
Bogaţi MOSTEANU
0.9500 164 18.07.2006 I./MOSTEANU A.
Bogaţi IVANESCU A./IVANESCU
2.7850 165 18.07.2006 V.
2.0000 166 18.07.2006 Bogaţi MOST./IANCU NIC
Bogaţi IVANESCU D./CUTA
2.8450 167 18.07.2006 OLGA
Bogaţi NEACSU N/NEACSU
3.6000 168 18.07.2006 GHE.
Bogaţi UDREA GH. /UDREA
1.5500 169 18.07.2006 GHE.
Bogaţi BOBEANU GH.
3.0000 170 18.07.2006 BOBEANU V.
1.1900 171 18.07.2006 Bogaţi CIORCHINA IOANA
Bogaţi CIORCHINA
2.0000 172 18.07.2006 I./CIORCHINA GH.
Bogaţi CIORCHINA
0.8900 173 18.07.2006 I./CIORCHINA I
Bogaţi CIORCHINA
0.3000 174 18.07.2006 I/CIORCHINA I
1.4500 175 18.04.2006 Bogaţi DIMA ST./DIMA IOANA
Bogaţi PATRASCU
1.0800 176 18.07.2006 M./PATRASCU A.
1.3000 177 18.07.2006 Bogaţi CALIN NAE/RACEANU N.
1.8000 178 18.07.2006 Bogaţi BOBEANU I./BOBEANU I.
0.4000 179 18.07.2006 Bogaţi NEAGU ST./RIZEA NIC.
Bogaţi APOSTOL M/ZAHARIA
0.4000 180 18.07.2006 ION
Bogaţi CAVAL ION/CAVAL
0.5600 181 18.07.2006 DUMITRU
Bogaţi SCARLAT GHE. /BOBOC
0.4800 182 18.07.2006 DUMITRU
Bogaţi DRAGOMIR I./NECULA
1.5000 183 18.07.2006 GHE.
0.8200 184 18.07.2006 Bogaţi NITU NIC./NITU ION
Total 34.40 34.40
18 10.60 0.25 131 08.01.2008 Bogaţi ENACHE NICOLAE
1.50 426 08.01.2008 Bogaţi PAUN DUMITRU
1.50 417 08.01.2008 Bogaţi CIOACA NICULINA
1.47 425 08.01.2008 Bogaţi PAUN DUMITRU
1.00 424 08.01.2008 Bogaţi POPESCU MARGARETA
Bogaţi PREDESCU ANTONICA;
2.00 423 08.01.2008 STEFAN IOANA
1.50 422 08.01.2008 Bogaţi UDRESCU I. GRIGORE
0.28 421 08.01.2008 Bogaţi TUDOR GHEORGHITA
0.75 419 08.01.2008 Bogaţi ENACHE NICOLAE
0.35 420 08.01.2008 Bogaţi ENACHE NICOLAE
Total 10.60 10.60
45 24.98 1.00 309 07.05.2007 BOGATI CAVAL HARALAMBIE
CONSTANTIN
1.30 514 06.02.2009 BOGATI GHEORGHE- MATUSOIU
2.15 575 11.02.2009 BOGATI DIMA M.I. NIC.
1.80 581 12.02.2009 BOGATI POPESCU ST.
1.20 586 12.02.2009 BOGATI DIMA I.GH.ION
27
2.25 585 12.02.2009 BOGATI TECARU IOANA
2.50 583 12.02.2009 BOGATI CARSTEA GHE.
1.80 332 08.10.2008 BOGATI CATANOIU GHEORGHE
1.20 386 07.10.2008 BOGATI VALCU M. NICOLAE
1.80 331 08.10.2008 BOGATI GOGESCU ION
0.16 428 12.02.2008 BOGATI CIORCHINA ST. GHE
0.30 132 12.02.2008 BOGATI CIORCHINA GHE. ION
0.50 427 12.02.2008 BOGATI CIORCHINA GHE.
0.80 338 07.10.2008 BOGATI DIMA I. GH. ION
1.50 37 12.10.2009 BOGATI CIORCHINA AURELIAN
0.22 166 10.04.2008 BOGATI CIORCHINA MIRCEA
MIHAI NIC.-CIORCHINA
0.15 480 07.04.2008 BOGATI M.
0.05 478 02.04.2008 BOGATI M.
0.10 471 20.03.2008 BOGATI M.
BOTESCU DUMITRU-
0.70 1 18.03.2010 BOGATI JUCALEA ALEX
BOTESCU DUMITRU-
0.30 2 18.03.2010 BOGATI JUCALEA ALEX
RACEANU MARIN -
1.00 516 08.07.2008 BOGATI MIRITA V.
MUNTEANU EC. -
0.60 49 05.11.2009 BOGATI PARJOL NIC.
PARJOL M. ION- PARJOL
0.30 165 10.04.2008 BOGATI ION
PARJOL MARIN -
0.20 481 07.04.2008 BOGATI PARJOL ION
0.31 14 14.09.2009 BOGATI CIORCHINA I.
PATRASCU -NITA-
0.40 33 14.09.2009 BOGATI RACEANU
PATRASCU -NITA-
0.30 34 14.09.2009 BOGATI RACEANU
0.09 35 14.09.2009 BOGATI DRAGOMIR ION
45 24.98 24.98
52
1.50 1.50 3383 01.10.2009 BOGAȚI RADA GHEORGHITA
52 Total 1.50 1.50
GOGESCU I.
89 38.2
1.80 331 18.12.2008 BOGATI GHEORGHE
0.70 223 17.12.2008 BOGATI CEDREA ION
1.00 222 17.12.2008 BOGATI VARTEJ MARIN
GHEORGHE CATANOIU
1.80 332 17.12.2008 BOGATI FLORIN
0.80 338 17.12.2008 BOGATI ZOGAIBA GHEORGHE
1.00 580 17.12.2008 BOGATI NITU GHEORGHITA
1.20 336 17.12.2008 BOGATI TOMA C. NICULINA
1.80 584 12.02.2009 BOGATI GHE CATANOIU
1.80 576 12.02.2009 BOGATI GOGESCU GHE. GHE.
89 11.90 11.90
110-118 124.19 0.0800 209 22.10.2008 BOGATI DUCU STEFAN
0.1000 211 22.10.2008 BOGATI CIUPITU NICOLAE
0.0360 44 24.10.2008 BOGATI TOMESCU UDRESCU V.
1.0000 549 08.10.2008 BOGATI GOGESCU IOANA
0.0800 186 19.05.2008 BOGATI VANATORU ION
0.4000 488 16.04.2008 BOGATI GOGESCU FILOFTEIA
0.5400 492 16.04.2008 BOGATI CATANOIU GHEORGHE
28
0.6000 487 16.04.2008 BOGATI JUCALEA IOANA
0.2400 489 16.04.2008 BOGATI STANCIU ELENA
0.2800 490 16.04.2008 BOGATI DIMA DUMITRU
0.4000 15 18.10.2007 BOGATI POPECU MARGA
0.4430 318 09.07.2007 BOGATI DIMA NICOLAE
0.6000 3 12.02.2007 BOGATI PANA M. EMIL
0.1000 248 19.01.2007 BOGATI TOMA AURELIAN
0.1600 93 15.07.2005 BOGATI SORA LUCRETIA
0.1000 71 20.03.2007 BOGATI DINU C. ANDREI
0.2500 34 05.12.2006 BOGATI TICA GH. GHEORGHE
0.1000 243 13.12.2006 BOGATI NECULA N. GHEORGHE
0.6000 113 07.10.2005 BOGATI UDRESCU TOMESCU V.
0.1000 258 30.01.2007 BOGATI DUTA GH. VASILE
0.1500 254 26.01.2007 BOGATI APOSTOL GHEORGHE
0.5000 379 20.01.2005 BOGATI PANA MIRCEA
0.2500 381 24.01.2005 BOGATI GHEORGHE MARIA
0.3000 46 22.02.2005 BOGATI OMESCU GHEORGHE
0.1300 149 13.06.2006 BOGATI UDREA VIRGIL
0.0600 160 06.07.2006 BOGATI MICU TATIANA
0.1100 159 06.07.2006 BOGATI TOMA STEFAN
0.5000 495 01.11.2007 BOGATI BALCESCU LUCRETIA
0.0700 74 20.03.2007 BOGATI DINU ANDREI
0.3500 16 10.03.2009 BOGATI ANDREI DANUT
0.5000 226 17.12.2008 BOGATI BADEA GEORGEL
0.5000 11 20.09.2012 BOGATI CIORCHINA AURICA
0.8500 398 27.12.2005 BOGATI IORDAN VICTOR
0.2000 216 17.11.2008 BOGATI PRICOAPSA ZINICA
0.1000 9 16.02.2009 BOGATI COCIU ION
0.2000 124 06.12.2007 BOGATI ANDREI GHEORGHE
0.1500 194 08.09.2008 BOGATI PAUN GHEORGHE
0.1200 433 18.02.2008 BOGATI PRICOAPSA FLORICA
0.6000 124 06.12.2007 BOGATI ANDREI IONEL
0.2000 107 26.10.2007 BOGATI JUCALEA ELENA
0.2000 102 23.10.2007 BOGATI BOBOC ELENA
0.0800 481 18.10.2004 BOGATI ENACHE NICOLAE
ALEXE CRISTIAN
0.1200 576 13.12.2004 BOGATI NICOLAE
0.0800 336 22.11.2004 BOGATI STEJAR LUCRETIA
0.2400 440 14.06.2004 BOGATI STANCIU NICOLAE
0.1700 242 16.06.2004 BOGATI ANGELESCU IOANA
0.0840 335 22.11.2004 BOGATI POPESCU ST. ION
0.0700 445 15.06.2004 BOGATI NANESCU ION
0.0500 50 10.03.2005 BOGATI CIUCA ST. STEFAN
0.3600 448 16.06.2004 BOGATI CAVAL LUCRETIA
0.0600 23 22.11.2006 BOGATI BOJOIU MARIA
29
0.1600 426 14.06.2004 BOGATI MUNTEANU MARIA
0.0500 67 15.03.2007 BOGATI PAUN ION
0.1800 427 14.06.2004 BOGATI PREDA NICOLAE
0.0400 228 15.06.2004 BOGATI GOANGA LUCRETIA
UDRESCU STEFAN.
1.0000 138 16.12.2005 BOGATI GHE.
0.0800 156 06.07.2006 BOGATI POENARESCU DUMITRU
0.3000 206 26.09.2006 BOGATI NITU N. ION
0.2800 47 23.02.2007 BOGATI NASTA MARIN
0.1000 24 23.11.2006 BOGATI PAUN ION
0.0500 35 05.12.2006 BOGATI TICA GHEORGHE
CIORCHINA
0.1400 235 16.06.2004 BOGATI GHEORGHITA
0.7700 449 16.06.2004 BOGATI STEFAN MARIN
0.1500 212 14.06.2004 BOGATI NITU DUMITRU
0.1000 291 15.09.2004 BOGATI CIORCHINA A. ION
0.3660 415 10.06.2004 BOGATI ZAMBROIANU ION
0.1600 211 14.06.2004 BOGATI NECULA VICTOR
0.1400 243 16.06.2004 BOGATI VASILE DUMITRU
STANCU MARIN
0.1200 225 15.06.2004 BOGATI DUMITRU
0.1000 224 15.06.2004 BOGATI SORICAN NICOLAE
0.1000 226 15.06.2004 BOGATI PARJOL GHEORGHITA
0.0400 231 16.06.2004 BOGATI TICA N. ION
0.0900 232 16.06.2004 BOGATI VASILE I. GHEORGHE
0.0900 418 14.06.2004 BOGATI ALEXE CRISTIAN
0.1200 229 15.06.2004 BOGATI NEAGU E. GHEORGHE
0.2000 214 15.06.2004 BOGATI POENARESCU NICOLAE
0.1000 227 15.06.2004 BOGATI BOBEANU DUMITRU
0.1200 215 15.06.2004 BOGATI PRUNESCU IOANA
0.0500 218 16.06.2004 BOGATI RACEANU AURELIAN
0.0600 217 15.06.2004 BOGATI MIHALTU MARIA
0.0500 219 15.06.2004 BOGATI RACEANU NICOLAE
0.1000 220 15.06.2004 BOGATI DIMA STEFAN
0.1100 223 15.06.2004 BOGATI ANDNANE CONSTANTIN
0.0600 222 15.06.2004 BOGATI BOJOIU A. ION
0.1000 306 15.10.2004 BOGATI DIMA ELENA
0.1250 300 04.10.2004 BOGATI STANCIU DUMITRU
0.0500 252 16.06.2004 BOGATI NITU NICULINA
0.2000 299 04.10.2004 BOGATI NASESCU NICOLAE
0.1000 240 16.06.2004 BOGATI NITU GHEORGHITA
0.2200 348 03.11.2004 BOGATI STANCIU GHE. ION
0.2800 234 16.06.2004 BOGATI CIORCHINA ELENA
0.1300 332 15.11.2004 BOGATI STEJAR ION
0.1800 341 25.11.2004 BOGATI GOGESCU MARIA
0.2000 383 26.01.2005 BOGATI JUCALEA GH. NICOLAE
0.3600 373 13.12.2004 BOGATI ALEXE MARIA
0.2000 398 27.10.2004 BOGATI STANCIU GHE. IOANA
0.0950 380 20.01.2005 BOGATI CIOACA ELENA
0.1800 420 14.06.2004 BOGATI CIUCA NICOLAE
0.2000 439 14.06.2004 BOGATI NASESCU ION
0.2500 421 14.06.2004 BOGATI TICA ELENA
0.1500 414 10.06.2004 BOGATI POPA M. GHEORGHE
0.2000 438 14.06.2004 BOGATI ZAHARIA AURELIAN
30
0.2000 424 14.06.2004 BOGATI SANDU MATEI
0.0800 413 10.06.2004 BOGATI POPESCU STEFAN
0.9200 423 14.06.2004 BOGATI GHELMECI ELISABETA
0.1600 428 14.06.2004 BOGATI IANA DUMITRU
0.1600 425 14.06.2004 BOGATI NECULA LUCIAN
0.1000 432 14.06.2004 BOGATI SANDU GHEORGHE
0.0900 434 14.06.2004 BOGATI NEAGOE GHEORGHE
0.0600 434 15.08.2005 BOGATI NITU M. ION
0.1000 417 24.11.2005 BOGATI POPESCU FILOFTEIA
0.1000 436 14.06.2004 BOGATI PRUNESCU GHEORGHE
0.2000 162 07.07.2006 BOGATI ****** VERONICA
0.3000 388 27.12.2003 BOGATI DUTA FILOFTEIA
0.3600 385 27.12.2005 BOGATI BOBECESCU DUMITRU
0.2400 440 14.06.2004 BOGATI STANCIU NICOLAE
0.1200 229 15.06.2004 BOGATI NEAGOE GHEORGHE
0.3600 373 13.12.2004 BOGATI ALEX GH. ION
0.3300 416 10.06.2004 BOGATI CIUCA ILIE
0.0700 221 15.06.2004 BOGATI NECULA G. NICA
0.1000 212 24.10.2008 BOGATI TUDOSOIU MARIA
0.0700 557 22.10.2008 BOGATI ALEXE NICOLAE
0.1200 193 29.08.2008 BOGATI NECULA STEFAN
0.1200 415 05.12.2007 BOGATI NECULA DUMITRU
0.2500 130 10.12.2007 BOGATI NECULA FLORIN
0.1600 86 25.04.2007 BOGATI ANGELESCU IOAN
0.0750 93 09.08.2007 BOGATI DUTOIU ELENA
0.2500 199 21.09.2006 BOGATI STEFAN ALEXANDRU
0.2500 95 15.09.2007 BOGATI STEFAN LUCRETIA
ZAMBROIANU
0.0900 244 16.06.2004 BOGATI GHEORGHINA
0.0500 67 15.03.2007 BOGATI PAUN ION
0.0560 577 14.12.2004 BOGATI DUMITRESCU ION
0.1000 344 25.11.2004 BOGATI CIORCHINA ELISABETA
STANESCU
0.5000 370 10.12.2004 BOGATI GHEORGHITA
0.1000 20 01.11.2006 BOGATI SANDU GHE. DUMITRU
0.2000 217 24.10.2005 BOGATI VELCEA NICOLAE
0.1800 216 23.10.2005 BOGATI JUGALEA ION
0.6500 198 21.09.2006 BOGATI STEFAN ALEXANDRU
0.0800 46 13.02.2007 BOGATI IONESCU STEFAN
0.1800 68 15.03.2007 BOGATI PAUN ION
0.2100 462 10.09.2007 BOGATI NASTA PETRE
0.0500 247 16.06.2004 BOGATI PRUNESCU IOANA
0.0500 248 16.06.2004 BOGATI NASESCU N. NICOLAE
0.1000 246 16.06.2004 BOGATI OLTEANU STEFAN
0.1000 249 16.06.2004 BOGATI CHITU ELENA
0.2000 251 16.06.2004 BOGATI PARJOL ILIE
0.0300 250 16.04.2004 BOGATI MATEI MARIA
POENANESCU
0.2800 289 14.09.2004 BOGATI GHEORGHE
31
0.2500 245 16.06.2004 BOGATI CHIRITA ION
0.1500 253 16.06.2004 BOGATI STOICA ECATERINA
0.0600 239 16.06.2004 BOGATI PAUNA MARIA
0.1500 290 14.09.2004 BOGATI STEFAN AURELIAN
NASTA GHE.
0.0840 374 13.12.2004 BOGATI GHEORGHE
0.2000 398 27.10.2004 BOGATI STANCIU IOANA
0.1000 296 04.10.2004 BOGATI STANCIU DUMITRU
0.1000 248 04.10.2004 BOGATI DUMITRESCU MARIA
0.0700 304 12.10.2004 BOGATI CIORCHINA IOANA
0.1000 305 12.10.2004 BOGATI VALCU I. MARIN
0.0560 308 18.10.2004 BOGATI PREDA AURELIAN
0.1500 333 15.11.2004 BOGATI RACEANU AURELIAN
0.1000 328 11.11.2004 BOGATI CIORCHINA ION
0.1000 344 25.11.2004 BOGATI CIORCHINA ELISABETA
0.1500 337 23.11.2004 BOGATI ANCA ALEXANDRU
0.0700 346 03.12.2004 BOGATI POENARESCU ZENOVIC
0.1500 368 09.12.2004 BOGATI IONESCU IOANA
0.3600 373 03.12.2004 BOGATI ALEXE MARIA
ZAMBROIANU
0.1800 377 30.12.2004 BOGATI ALEXANDRU
0.1400 131 02.12.2005 BOGATI BOJOIU EUGENIA
0.1000 50 10.03.2005 BOGATI CIUCA STEFAN
0.0600 498 02.11.2004 BOGATI CIORCHINA GHE.GHE.
0.0600 224 15.06.2004 BOGATI NASTA AURELIAN
0.7500 382 27.12.2005 BOGATI POPESCU GHEORGHITA
0.5000 383 27.12.2005 BOGATI COCIU ION
0.2900 418 08.01.2008 BOGATI PARJOL STEFAN
0.0700 236 16.06.2004 BOGATI STEFAN EUGENIA
0.3500 370 17.12.2004 BOGATI POPESCU ELENA
0.0700 236 16.06.2004 BOGATI STEFAN EUGENIA
0.1500 14 18.01.2005 BOGATI CIUCA MARIAN
0.5000 551 26.11.2004 BOGATI UDRESCU IOANA
0.1000 210 22.10.2008 BOGATI CIUPITU NICOLAE
0.0700 208 22.10.2008 BOGATI DUCU STEFAN
2.0000 561 28.10.2008 BOGATI COSTEA IOANA
0.1000 248 06.10.2008 BOGATI TOMA NICOLAE
0.3500 548 08.10.2008 BOGATI JUCLAEA IOANA
0.5000 200 08.10.2008 BOGATI TECARU NICULINA
0.6000 201 10.10.2008 BOGATI NEGULEI GHE.
0.8000 550 15.10.2008 BOGATI PRIOTEASA MARIA
0.7000 551 15.10.2008 BOGATI POPESCU ION
1.1900 552 15.10.2008 BOGATI NECULA AURELIAN
0.2000 205 15.10.2008 BOGATI GOGESCU GHE. ION
0.2600 37 17.09.2008 BOGATI NEGULEI NICOLAE
0.2900 531 17.09.2008 BOGATI TOMA NICOLAE
32
0.4400 530 17.09.2008 BOGATI CATANOIU GHE.
0.6200 528 17.09.2008 BOGATI POPESCU ION
0.5000 12 02.04.2008 BOGATI DUCU ADRIAN
0.2000 107 26.10.2007 BOGATI JUCLAEA ELENA
0.2000 102 23.10.2007 BOGATI BOBOC ELENA
0.6300 343 26.09.2007 BOGATI UDRESCU GRIGORE
0.1350 318 09.07.2007 BOGATI DIMA NICOLAE
0.6500 3 12.02.2007 BOGATI PARA M. EMIL
0.1500 162 07.07.2006 BOGATI CIUCA VERONICA
0.1250 402 01.11.2007 BOGATI BOJOIU IOANA
0.1400 105 26.10.2007 BOGATI APOSTOL DUMITRU
0.1500 109 29.10.2007 BOGATI DIMA ION
0.1800 108 26.10.2007 BOGATI ZAHARIA NICOLAE
0.0700 403 01.11.2007 BOGATI OLTEANU LUCRETIA
0.3400 106 26.10.2007 BOGATI OLTEANU ELENA
1.0000 138 16.12.2005 BOGATI UDRESCU GHEORGHE
0.1100 280 01.03.2007 BOGATI BALDEA MARIA
0.1600 426 14.06.2007 BOGATI MUNTEANU ELENA
0.2200 348 03.12.2004 BOGATI STANCIU IOANA
0.4000 277 11.08.2004 BOGATI NECULA GHEORGHE
0.2000 66 15.04.2005 BOGATI NECULA LUCIAN
0.0900 460 14.12.2005 BOGATI DIMA ION
0.0800 461 16.12.2005 BOGATI NECULA I. ION
0.8000 297 04.10.2004 BOGATI PREDA GH.
0.2000 295 28.09.2004 BOGATI NECULA STEFAN
0.3500 47 22.02.2005 BOGATI PANA NICOLAE
0.4000 128 16.11.2005 BOGATI NECULA GHEORGHITA
1.5500 2 05.01.2005 BOGATI UDREA A. GHEORGHE
0.1500 163 07.07.2006 BOGATI ANCA IOANA
0.4500 151 13.06.2006 BOGATI SERBANESCU ASPASIA
0.1000 520 10.11.2004 BOGATI DIMA D. ION. IONESCU
0.2000 24 25.01.2005 BOGATI ALEXE ION. IOANA
NECULA GHE.. PARA
0.7200 209 14.06.2004 BOGATI ELIS
0.5000 43 16.09.2009 BOGATI DIMA ELENA
0.0400 74 20.03.2007 BOGATI DINU ANDREI
1.2000 113 07.10.2005 BOGATI UDRESCU TOMESCU V.
0.1000 243 13.12.2006 BOGATI NECULA GHE.
0.2400 55 01.03.2007 BOGATI OLTEANU GHITA
0.8000 285 10.03.2005 BOGATI GHEMECI ION
0.0500 251 19.01.2007 BOGATI JUCALEA FILOFTEIA
0.3500 36 08.12.2006 BOGATI PRICOAPSA MARIA
0.5000 139 10.01.2007 BOGATI UDRESCU GHEORGHE
0.1325 88 01.06.2007 BOGATI NECULEI NECULAE
33
0.6500 249 19.01.2007 BOGATI VARTEJ C-TIN
0.3000 162 07.07.2006 BOGATI CIUCA VERONICA
0.4100 38 17.09.2008 BOGATI NEGULEI T. NICOLAE
1.1500 410 05.05.2009 BOGATI GALUSCA MIRCEA
1.0000 21 05.05.2009 BOGATI GALUSCA MIRCEA
1.5000 36 16.09.2009 BOGATI COSTEA IOANA
0.2000 27 29.05.2009 BOGATI POPESCU STEFAN
0.2000 46 26.11.2009 BOGATI MATEI GHEORGHE
0.5000 28 29.05.2009 BOGATI DIMA RAZVAN
0.2500 51 14.03.2005 BOGATI PARA NICOLAE
1.1250 252 19.01.2007 BOGATI BOJOIU MARIN
0.3000 250 19.01.2007 BOGATI JUCALEA FILOFTEIA
0.3000 819 20.05.1996 BOGATI JUCALEA NICOLAE
0.1600 520 10.11.2004 BOGATI DIMA D. ION
2.3600 386 27.12.2005 BOGATI DIACONU FELICIA
0.6300 387 27.12.2005 BOGATI ENACHE ION
2.5000 376 01.12.2003 BOGATI TOMESCU C-TIN
0.2500 445 21.10.2005 BOGATI PRICOAPSA TICA
0.3000 18 04.04.2009 BOGATI MILOS IOAN
0.3000 430 18.02.2008 BOGATI NECULA IOANA
0.5000 431 18.02.2008 BOGATI NECULA IOANA
1.2600 312 10.01.2007 BOGATI COCIU VASILE
2.95 546 08.10.2008 BOGATI NICOLAU GEORGETA
1.30 553 15.10.2008 BOGATI NECULA AURELIAN
0.10 37 01.09.2009 BOGATI CIOACA IONUT
0.09 150 13.06.2006 BOGATI PRICOAPA ELENA
0.35 249 19.01.2007 BOGATI VIRTEJ CONSTANTIN
0.20 220 26.10.2006 BOGATI DIMA I.ION
0.10 36 08.12.2006 BOGATI PRICOAPSA MARIA
0.14 537 06.10.2008 BOGATI TOMA STEFAN
0.50 202 15.10.2008 BOGATI POPESCU GHEORGHE
0.30 204 15.10.2008 BOGATI TOMA AURELIA
1.00 139 16.12.2005 BOGATI UDRESCU GHE.
0.20 375 14.12.2004 BOGATI POPESCU GHE.
0.20 920 10.11.2004 BOGATI DIMA ION
GEANTA PETRIA
1.00 116 18.10.2005 BOGATI MIOARA
34
0.48 384 27.12.2005 BOGATI BOBOC DUMITRU
1.0000 13 17.11.2010 BOGATI VALCU GRIGORE
0.5000 12 17.11.2010 BOGATI BOBOC GHEORGHE
1.5500 14 17.11.2010 BOGATI BOJOIU I. MARIN
1.1500 15 17.11.2010 BOGATI VILCU GHEORGHE
0.1100 98 02.10.2007 BOGATI PRIOTEASA VASILE
0.2500 22 26.10.2007 BOGATI GROSU NICULINA
0.6500 23 05.05.2009 BOGATI DIMA GHEORGHE
0.5000 24 05.05.2009 BOGATI TRASNITU STEFAN
2.0000 10 29.06.2009 BOGATI PALALAU STEFAN
0.1600 129 28.11.2005 BOGATI TOMA FILOFTEIA
0.1500 120 01.11.2005 BOGATI VINTEI FILOFTEIA
0.1000 535 12.11.2004 BOGATI APOSTOL STEFAN
0.1000 525 01.11.2004 BOGATI ZAHARIA ION
0.3000 549 26.11.2004 BOGATI MANAC ELENA
0.1000 550 26.11.2004 BOGATI DIMA ION
0.1400 32 25.01.2005 BOGATI GEANTA ELENA
0.2500 25 21.02.2005 BOGATI COCIU ION
0.2440 12 18.04.2006 BOGATI COCIU ION
0.5000 555 29.11.2004 BOGATI PARASCHIVESCU GHE.
0.8200 41 10.02.2005 BOGATI POPESCU STEFAN s.a.
0.1200 19 24.01.2005 BOGATI POPESCU STEFAN s.a.
0.1500 218 26.11.2008 BOGATI BALDAN MARIN
0.2500 219 26.11.2008 BOGATI TINCA NICOLAE
0.5800 17 26.03.2009 BOGATI VILCU NICOLAE
0.2000 18 16.03.2009 BOGATI DUTA NICOLAE
0.1000 83 16.04.2007 BOGATI ALEXE D. ION. IOANA
0.0700 174 29.11.2002 BOGATI ALEXE D. ION.
Total 124.19 124.19
Total Bogaţi 207.57 207.57
35
ANEXE privind
Evidenţa suprafeţelor retrocedate conform Legii 1/2000 din U.P.VI Valea Glâmbocului
Localitatea Dobreşti Anexa 2

54-58 13.5 0.1600 506 13.03.2007 DOBRESTI BASARAGA CONSTANTIN
1.0000 505 13.03.2003 DOBRESTI GOSOIU MARIN
6.6400 480 06.06.2005 DOBRESTI NASTA MARIN
0.7350 459 09.04.2005 DOBRESTI CRISTOCEA SPIRIDON
1.0000 485 28.10.2005 DOBRESTI BOBOC ELISABETA
1.0000 486 28.10.2005 DOBRESTI POPESCU MARIA
1.0000 487 28.10.2005 DOBRESTI RADU MARIA
1.3800 488 28.10.2005 DOBRESTI PESTREA ILIE STAN
0.6000 489 28.10.2005 DOBRESTI MARIN STEFAN
Total 13.52 13.52
Total
13.52 13.52
Dobreşti
Total Leg.1 221.09 221.09
36
ANEXE privind
Evidenţa suprafeţelor retrocedate conform Legii 247/2005 din U.P.VI Valea
Glâmbocului
Localitatea Dobreşti Anexa 3
4.40 2128 17.07.2008 DOBRESTI MARASOIU GHE.
9.60 2127 17.08.2008 DOBRESTI STANCIU LUCRETIA
1.00 5091 24.12.2008 DOBRESTI UDREA MARIA
1.00 5081 23.12.2008 DOBRESTI TUDORCEA NISTOR
2.50 2790 03.08.2009 DOBRESTI IONESCU JIANU
0.50 3027 08.12.2010 DOBRESTI DOGARU TATIANA
1.25 536 23.02.2010 DOBRESTI LUPU ELISABETA
1.50 857 12.03.2009 DOBRESTI NEGOITA ELENA
6.00 639 17.02.2008 DOBRESTI DUMITRU GHEORGHE
0.50 4462 20.10.2008 DOBRESTI PARVU ION
0.50 4461 20.10.2008 DOBRESTI VLAD ILIE
3.00 4400 14.10.2008 DOBRESTI BARBULESC FL.
1.50 4401 14.10.2008 DOBRESTI RAZOI FLOAREA
8.00 4402 14.10.2008 DOBRESTI BARBU NIC.
1.00 4118 10.12.2009 DOBRESTI GEORGESCU IRINEL
0.40 2740 06.10.2010 DOBRESTI BAICU I. GAVRILA
0.16 2599 18.10.2010 DOBRESTI TECARU VASILE
0.18 2596 18.10.2010 DOBRESTI BAICU ION GAVRILESCU
0.50 2598 18.10.2010 DOBRESTI DRAGOMIR FLORENTIN
16;19 0.30 2597 18.10.2010 DOBRESTI PANESCU C-TIN
0.50 2756 07.10.2010 DOBRESTI ENACHE I.R. TUDOR
1.00 282 15.11.2010 DOBRESTI PREDESCU CORNELIU
0.50 2391 18.10.2010 DOBRESTI MARIN ILIE/ENACHE
1.00 2190 01.08.2011 DOBRESTI IORDACHE NICOLAE
1.00 2098 26.08.2011 DOBRESTI POPA ILEANA
0.30 2099 26.08.2011 DOBRESTI IORDACHESCU NICOLAE
0.75 410 14.02.2011 DOBRESTI ANDREI ELENA
0.30 862 22.03.2011 DOBRESTI GRIGORE I. MARIA
16;19 Total 49.14 49.14
CRASNARU C-TIN FIANU
20 21.20
21.20 1759% 19.06.2007 DOBRESTI MIHAELA
20 Total 21.20 21.20
21 19.40
21 Total 19.40 19.40
22 48.80
22 Total 48.80 48.80
23 21.90
23 Total 21.90 21.90
25 29.80
25 Total 29.80 29.80
26 34.40
26 Total 34.40 34.40
27 28.20
27 Total 28.20 28.20
28 23.90
28 Total 23.90 23.90
CALIN MARIA-MATUSOIU
4.47 2350 25.07.2008 DOBRESTI M.
35 STANICA ELISABETA-
2.00 1162 21.04.2010 DOBRESTI DOGARU GHE.
5.60 1090 12.04.2011 DOBRESTI FRINCU MARIAN
37
7.71 978 09.03.2011 DOBRESTI ELENESCU MELANIA
FRINCU ELIS-
0.70 3085 11.11.2011 DOBRESTI GHEORGHESCU C-TIN
BADEA ANGHELINA -
5.00 3313 05.12.2011 DOBRESTI IONESCU GHE.
PRIBOIANU ILINCA
3.00 2042 18.06.2012 DOBRESTI FLORINA
2.20 2045 18.06.2012 DOBRESTI DRAGOMIR SILVIA
0.91 2062 19.06.2012 DOBRESTI MARASOIU GHE
4.00 2113 22.06.2012 DOBRESTI POPESCU IVENITA
1.30 932 13.03.2013 DOBRESTI DANESCU LUCICA
0.50 107 10.01.2013 DOBRESTI VASILESCU ELISABETA
0.50 2016 06.06.2013 DOBRESTI MARIN GH. NICOLAE
GARLEANU GHEORGHE
1.00 1589 22.04.2013 DOBRESTI MIRICA ILIE
0.84 1003 19.03.2013 DOBRESTI NEACSU M.ILIE
35 Total 39.73 39.73
GOSOIU MARIN - RADU
2.00 2527 28.09.2007 DOBRESTI FL.
POPESCU CORNELIU -
0.60 3986/518 17.09.2008 DOBRESTI RADU FL.
LAZARESCU GHE - RADU
2.50 302 28.01.2009 DOBRESTI FL.
36 15.5 POPESCU CORNELIU -
6.20 303 28.01.2009 DOBRESTI RADU FL.
2.10 304 28.01.2009 DOBRESTI POPESCU ION-RADU FL.
GHEORGHITA AURICA -
1.50 2649 27.09.2010 DOBRESTI GHE.GHE.
RADU FLORIN (ILIE
0.60 2029 13.07.2011 DOBRESTI DANOIU)
36 Total 15.5 15.50
2.62 596 15.02.2008 DOBRESTI CIORCHINA MARIN
45 3.82 DUMITRACHESCU E. -
1.20 597 15.02.2008 DOBRESTI DOGARU GHE.
45 Total 3.82 3.82
2.00 2774 03.08.2009 DOBRESTI PRISICARU ELISABETA
1.50 834 23.03.2010 DOBRESTI MARINICA ION
VOINEA MIHAI -MARINICA
1.00 2696 30.09.2010 DOBRESTI I.
1.00 2695 30.08.2010 DOBRESTI MARINICA ION
0.40 153 21.01.2011 DOBRESTI CRASAN D. ION
0.50 246 26.09.2010 DOBRESTI CRASAN ION
71 13.32
0.50 1446 18.05.2011 DOBRESTI DRAGOMIR FLORICA
2.00 2715 10.05.2011 DOBRESTI HEROIU AUREL
2.00 2714 10.10.2011 DOBRESTI HEROIU AUREL
2.00 2713 10.10.2011 DOBRESTI MARINESCU C. GHE.
0.42 2043 18.06.2012 DOBRESTI BARCARI NICULINA
71 Total
13.32 13.32
72 20.5 20.50 1537 27.04.2009 DOBRESTI DINCA ION DAN
72 Total 20.5 20.50
8.10 625 18.02.2008 DOBRESTI CIRSTACEA GHE
81 29.3
21.20 1537% 27.04.2009 DOBRESTI DINCA IOAN DAN
81 Total 29.3 29.30
15.79 4753 12.11.2008 DOBRESTI NICOLAU EL.+GHE.
22.69
82 6.90 4535 24.10.2008 DOBRESTI CIRSTOCEA GHE.
82 Total 22.69 22.69
84 6.9 6.90 4752 12.11.2008 DOBRESTI NICOLAU ELENA + GHE.
84 Total 6.9 6.90
TOTAL 428.5 428.5
38
ANEXE privind
Evidenţa suprafeţelor retrocedate conform Legii 247/2005 din U.P.VI Valea Glâmbocului
Localitatea Bogaţi Anexa 4
2.00 9 12.03.2007 BOGATI BOBEANU MARIN
0.50 7 12.03.2007 BOGATI POPA ION COSTEL
1.50 8 12.03.2007 BOGATI POPA ION COSTEL
7.00 6 12.03.2007 BOGATI POPA DUMITRU
0.20 273 01.03.200 BOGATI PARJOL IOANA
1.30 282 05.03.2007 BOGATI CONSTANTIN GHEORGHE
0.50 283 05.03.2007 BOGATI NANESCU AURELIAN
14 1.50 274 01.03.2007 BOGATI VASILE ION
1.50 281 05.03.2007 BOGATI CONSTANTIN GHEORGHE
0.60 284 05.03.2007 BOGATI BOBEANU I. GHE
28.3
0.30 308 11.04.2007 BOGATI NECULA ST. ION
4.80 272 01.03.2007 BOGATI PREDA GHEORGHE
2.20 277 01.03.2007 BOGATI DIACONU PETRE
0.60 278 01.03.2007 BOGATI NASTA NICOLAE
1.00 303 21.03.2007 BOGATI DIACONU DUMITRU
0.80 875 01.03.2007 BOGATI BALASOIU NICOLAE
2.00 276 01.03.2007 BOGATI BALASOIU MARIN
14 Total 28.3 28.30
3.00 501 16.05.2008 BOGATI POPA STEFAN
3.00 498 16.05.2008 BOGATI PAUN NICOLAE
0.50 500 16.05.2008 BOGATI UDRESCU I. GRIGORE
0.50 499 16.05.2008 BOGATI PREDESCU ANTONICA
0.50 182 16.05.2008 BOGATI DIACONU C-TIN
1.53 497 16.05.2008 BOGATI PAUN DUMITRU
19.4 1.00 18 16.05.2008 BOGATI VARTEJ CONSTANTIN
17;18 1.00 180 16.05.2008 BOGATI PAUN GH. ELENA
3.50 496 16.05.2008 BOGATI BURCEA NICOLAE
1.35 525 16.09.2008 BOGATI CUCU ELISABETA
1.50 2 08.02.2008 BOGATI UDRESCU I. NICOLAE
0.50 3 08.02.2008 BOGATI RADU MARIA
1.80 4 08.02.2008 BOGATI CIORCHINA GH. MIRCEA
1.5 579 13.02.2008 BOGATI STOICA MARIA
17;18 Total 19.4 22.88
0.15 128 10.12.2007 BOGATI NEAGU LUCIA
0.20 127 10.12.2007 BOGATI GEANTA NICOLAE
0.40 123 06.12.2007 BOGATI VASILE MARIA
0.11 288 10.03.2007 BOGATI VASILE A. PETRE
0.75 326 08.08.2007 BOGATI NECULA DUMITRU STANCIU
0.66 316 10.05.2007 BOGATI MATUSOIU GH. ION
0.34 287 10.03.2007 BOGATI MATUSOIU GH. ION
4.00 286 10.03.2007 BOGATI MATUSOIU GH.
0.50 291 10.03.2007 BOGATI DUMITRACHE GHICA
24 19.6 1.00 295 10.03.2007 BOGATI CAVAL ION
0.40 190 18.06.2008 BOGATI BOBEANU P. ION
0.30 2 03.01.2012 BOGATI NEAGU GHEORGHE
1.16 294 10.03.2007 BOGATI NASTA I. GHEORGHE
0.14 289 10.03.2007 BOGATI NASTA GH. MARIA
0.10 129 10.12.2007 BOGATI RIZEA NIC.
0.20 140 25.03.2008 BOGATI MOSTEANU AURELIAN
0.20 138 07.02.2008 BOGATI DESPA NICOLAE
0.10 141 12.03.2008 BOGATI MOSTEANU P. GHE
0.70 319 08.08.2007 BOGATI CIORCHINA M. ELENA
0.30 321 08.08.2007 BOGATI NICA ILIE
39
0.40 144 12.03.2008 BOGATI VASILE MARIA

0.50 517 08.07.2008 BOGATI BOBEANU I. ION
0.25 173 18.04.2008 BOGATI VISINEASCU ION

0.10 174 18.04.2008 BOGATI ROSU ELEONORA
0.38 16 18.04.2008 BOGATI ROSU M. MARIA
1.42 15 18.04.2008 BOGATI CHIVU STEFAN
0.25 115 02.11.2007 BOGATI DRAGOMIR NIC.
0.1 228 17.12.2008 BOGATI DRAGOMIR NICOLAE
0.85 13 27.03.2013 BOGATI NASTA GHEORGHE
24 Total 19.6 19.60
POPA FLORICA -
37 5
5.00 2 11.05.2010 BOGATI TOMESCU GHE.
37 Total 5 5.00
0.20 360 01.10.2007 BOGATI NECULA ST. IOAN
0.35 47 31.10.2008 BOGATI COSTEA MARIUS
44 2.7
44 Total 2.7 2.70
26.0000 1% 01.11.2006 BOGATI MUSAT NICOLAE MARIN
4.1950 11 17.07.2007 BOGATI CIUCA AURICA
90 33.46 1.6000 5 28.08.2012 BOGATI RACEANU GHE
0.3000 436 19.02.2008 BOGATI CIORCHINA GH.
1.3700 515 08.07.2008 BOGATI MARINESCU ZAMFIRA
90 Total 33.46 33.46
91 11.5 11.50 1% 01.11.2006 BOGATI MUSAT NICOLAE MARIN
91 Total 11.5 11.5
94 60.4 60.40 1% 01.11.2006 BOGATI MUSAT NICOLAE MARIN
94 Total 60.4 60.4
125 3.2 3.20 2% 25.03.2013 BOGATI RADU FLORIN
125 Total 3.2 3.20
GOGESCU C-TIN;
GOGESCU IOAN;
1.0000 16 18.10.2007 BOGATI GOGESCU ST.
0.6000 13 02.10.2007 BOGATI DOBRA I. NECULAE
PAUNESCU ELEONORA.
1.2500 389 20.10.2007 BOGATI DIMA ST. STEFAN
2.0000 20 20.10.2007 BOGATI GOGIOMAN ELEONORA
0.5000 21 20.10.2007 BOGATI PRUNESCU ELEONORA
BOJOIU A. ION. POPESCU
1.7400 390 22.10.2007 BOGATI A. ELENA
26.25 1.8000 391 22.10.2007 BOGATI POPESCU VICTOR
126
MARIN N.;STANCU
1.5000 392 22.10.2007 BOGATI N.;GOGESCU A.
1.8400 393 22.10.2007 BOGATI STANCU DUMITRU
0.4600 383 18.10.2007 BOGATI DIACONU NICOLAE
STANCU N.CONSTANTIN;
FILOFTEIA;ELENA;
1.0000 103 23.10.2007 BOGATI DIMA GH.
1.0000 382 13.10.2007 BOGATI DIACONU I. NICOLAE
0.2000 104 23.10.2007 BOGATI RIZEA GH. ION
1.1300 405 02.11.2007 BOGATI PARASCHIVESCU ST.
1.0000 410 28.11.2007 BOGATI UDREA GHE. CONSTANTIN
40
0.0400 384 13.10.2007 BOGATI DIACONU NICOLAE
0.0500 25 05.12.2007 BOGATI IONESCU IONUT SORIN
0.6500 121 05.12.2007 BOGATI IONESCU IOANA
0.2000 464 20.03.2008 BOGATI BOTESCU GHEORGHE
0.5000 474 02.04.2008 BOGATI IONESCU NICOLAE
4.7000 13 02.04.2008 BOGATI TOMA GHEORGHE
0.2000 11 11.11.2010 BOGATI PALALAU GHE.
1.0000 9 27.10.2010 BOGATI VALCU DUMITRU
0.6000 26 25.03.2011 BOGATI GOGESCU ALEX
RIZEA IOAN
0.6600 3 14.07.2010 BOGATI
126 Total 26.25 26.25
TEODORESCU RODICA
2.10 5% 20.08.2010 BOGATI ALEXANDRA
130 9.9 4.40 2% 25.03.2013 BOGATI RADU FLORIN
3.40 2% 25.03.2013 BOGATI RADU FLORIN
130 Total 9.9 9.90
TEODORESCU RODICA
131 41 41.00 5% 20.08.2010 BOGATI ALEXANDRA
131 Total 41 41.00
TEODORESCU RODICA
132 65.5
65.60 5% 20.08.2010 BOGATI ALEXANDRA
132 65.6 65.60
Total Bogaţi 329.79 329.79

Total
758.29 758.29
Leg.247
Diferenţe din determinarea suprafeţelor analitic in sistem G.I.S.

şi din măsurători topografice
ANEXA 5
Diferenţe Diferenţe Compensări
Suprafaţa noua
Sup. măsurători G.I.S.
Parcela parcelare
veche
Amenaj. Retrocedat Total + - + - + -
14 48.5 20.07 28.3 48.37 0.13

15 31.7 31.23 31.23 0.47
16 24.1 24.02 24.02 0.08
29 0.6 0.53 0.53 0.07
36 20.5 4.95 15.5 20.45 0.05
44 13.7 10.17 2.7 12.87 0.83
45 32.1 3.49 28.8 32.29 0.19
48 0.3 0.36 0.36 0.06
49 0.8 0.66 0.66 0.14
52 12.1 10.63 1.5 12.13 0.03
58 1.6 1.62 1.62 0.02
59 1.2 1.23 1.23 0.03
60 0.3 0.36 0.36 0.06
70 31.8 30.58 30.58 0.03 1.19
71 17.3 5.17 13.32 18.49 1.19
41
Sup. Diferenţe Diferenţe Compensări
Suprafaţa noua
Parcela măsurători
veche G.I.S. parcelare
Amenaj. Retrocedat Total + - + - + -

73 13.8 13.88 13.88 0.08
80 29.5 29.58 29.58 0.08
82 36 13.03 22.69 35.72 0.28
84 10.2 2.72 6.9 9.62 0.58
85 33.4 33.33 33.33 0.07
86 21.5 21.37 21.37 0.13
87 23.2 23.16 23.16 0.04
88 24.7 22.23 22.23 2.47
89 38.2 22.19 11.9 34.09 4.11
90 34.5 5.52 33.46 38.98 0.37 4.11
93 15.5 15.45 15.45 0.05
118 14.7 14.79 14.79 0.09
125 51.7 48.24 3.2 51.44 0.26
126 26.3 26.25 26.25 0.05
128 9.9 9.85 9.85 0.05
129 12.7 12.74 12.74 0.04
130 47.2 37.52 9.9 47.42 0.22
135 1.7 1.98 1.98 0.28
137 1.4 2.1 2.1 0.7
TOTAL 682.7 434.32 244.85 679.17 2.25 5.78 5.3 5.3
2.4.3. Utilizarea fondului forestier
Terenurile din fondul forestier au următoarele folosinţe :

Tabelul 2.4.3.1.
Suprafaţa
Simbol Categoria de folosinţă forestieră Gr. I Gr. II Total
ha ha ha %
P Fond forestier total 250,44 186,2 460,29 100
P.C. Terenuri care servesc nevoilor de cultură - - - -
P.D. Terenuri acoperite cu pădure 250,44 186,2 436,64 95
Terenuri care servesc nevoilor de - - 8,38 2
P.S.
producţie silvică
Terenuri care servesc nevoilor de - - 10,98 2
P.A.
administraţie forestieră
P.I. Terenuri afectate de împăduriri - - - -
P.N. Terenuri neproductive - - - -
P.F. Fâşie frontieră - - - -
P.T. Ocupaţii şi litigii - 4,29 1
Indicele de utilizare a fondului forestier este de 95 %.

Modul de încadrare la o folosinţă sau alta poate să varieze de la an la an în funcţie de
elementele noi care apar în decursul aplicării amenajamentului. În acest sens, ocolul silvic va
analiza noile folosinţe şi va proceda la modificările corespunzătoare, cu aprobările legale. Se
poate schimba categoria folosinţei cu aprobarea puterii publice centrale care se ocupă de
silvicultură (articolul 47 - Codul Silvic).
În vederea gospodăririi corespunzătoare a fondului forestier, ocolul silvic va împăduri în
prima urgenţă terenurile destinate împăduririi, va analiza oportunitatea menţinerii celorlalte
categorii de terenuri şi în măsura în care o parte din aceste terenuri nu mai sunt necesare vor
fi de urgenţă împădurite.
42
2.4.4. Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători
DS:Argeş OS: Topoloveni UP: 6

ALTI
FF DENUMIREA INDICATORILOR COD TOTAL M.M.A.P. DETINATORI
FONDULFORESTIER-TOTAL (P ) 460.29 460.29
1 TERENURI ACOPERITE CU PADURE (PD ) 436.64 436.64
101 RASINOASE (PDR) 13.89 13.89
102 FOIOASE (PDF) 422.75 422.75
103 RACHITARII (CULTIVATE SI NATURALE) (PDS)
2 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA (PC )
201 PEPINIERE (PCP)
202 PLANTAJE (PCJ)
203 COLECTII DENDROLOGICE (PCD)
3 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA (PS ) 8.38 8.38
301 ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE) (PSZ)
302 TERENURI PENTRU HRANA VANATULUI (PSV) 8.38 8.38
303 APE CURGATOARE (PSR)
304 APE STATATOARE (PSL)
305 PASTRAVARII (PSP)
306 FAZANERII (PSF)
307 CRESCATORII ANIMALE CU BLANA FINA (PSB)
308 CENTRE FRUCTE DE PADURE (PSD)
309 PUNCTE ACHIZITIE FRUCTE, CIUPERCI (PSU)
310 ATELIERE DE IMPLETITURI (PSI)
311 SECTII SI PUNCTE APICOLE (PSA)
312 USCATORII SI DEPOZITE DE SEMINTE (PSS)
313 CIUPERCARII (PSC)
4 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADM. FORESTIERA (PA ) 10.98 10.98
401 SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS. SILVIC (PAS)
402 CAI FERATE FORESTIERE (PAF)
403 DRUMUIR FORESTIERE (PAD) 10.98 10.98
404 LINII DE PAZA CONTRA INCENDIILOR (PAP)
405 DEPOZITE FORESTIERE (PAZ)
406 DIGURI (PAG)
407 CANALE (PAC)
408 ALTE TERENURI (PAA)
5 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI (PI )
501 CLASA DE REGENERARE (PIR)
502 TERENURI INTRATE CU ACTE LEGALE IN F. FORESTIER (PIF)
6 TERENURI NEPRODUCTIVE (PN )
601 STANCARII, ABRUPTURI (PNS)
602 BOLOVANISURI, PIETRISURI (PNP)
603 NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE) (PNN)
604 RAPE - RAVENE (PNR)
605 SARATURI CU CRUSTA (PNC)
606 MOCIRLE - SMARCURI (PNM)
607 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE (PNG)
701 FASIE FRONTIERA (PF )
801 TERENURI OCUPATE TEMPORAR DIN F. FORESTIER SI NEREPRIMITE (PT ) 4.29 4.29
43
2.4.5. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii

TOTAL ALTI
NR.
DENUMIREA INDICATORILOR M.M.A.P.
CRT.
1 FONDULFORESTIERTOTAL (RIND 2+33) 460.29 460.29

2 S U P R A F A T A P A D U R I L O R TOTAL (RIND 3+10) 436.64 436.64
3 RASINOASE 13.89 13.89
4 MOLID
5 - DIN CARE : IN AFARA AREALULUI
6 BRAD
7 DUGLAS
8 LARICE
9 PINI 12.83 12.83

10 FO IOA SE (RIND 11+12+15+21) 422.75 422.75
11 FAG 54.80 54.80
12 STEJARI 172.07 172.07
13 - PEDUNCULAT 25.69 25.69
14 - GORUN 144.12 144.12
15 DIVERSE SPECII TARI 160.24 160.24
16 - SALCAM 11.61 11.61
17 - PALTIN 4.63 4.63
18 - FRASIN 3.32 3.32
19 - CIRES
20 - NUC
21 DIVERSE SPECII MOI 35.64 35.64

22 - TEI 23.10 23.10
23 - PLOPI 3.77 3.77
24 - DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI
25 - SALCII
26 - DIN CARE IN LUNCA SI DELTA DUNARII
33 A L T E T E R E N U R I TOTAL 23.65 23.65

34 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA
35 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA 8.38 8.38

36 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRATIE FORESTIERA 10.98 10.98
37 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI
38 - DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE
39 TERENURI NEPRODUCTIVE
40 FASIE FRONTIERA
41 TERENURI OCUPATE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER 4.29 4.29
44
2.5. Enclave
În tabelul 2.5.1. sunt date enclavele, suprafaţa acestora, parcelele în care se află,
proprietarul şi folosinţa acestora.
Tabelul 2.5.1.
Anul amenajării
Nr. 1998 2005 2015 Parcele
crt. Supra- Supra- limitrofe
Suprafaţa Deţinător Folosinţa
faţa faţa
-ha-
-ha- -ha-
E1 0,5 - -
E2 2,1 2.1 2.12 particular agricol 13
E3 8,0 8.0 7.97 particular agricol 13
E4 0,9 0.9 - - - -
E5 1,3 1.3 - - - -
E7 2,8 - - - - -
E8 4,9 - - - - -
E9 0,1 - - - - -
E 10 1,0 - - - - -
E 12 0,4 - - - - -
E 13 0,4 - - - - -
E 14 14,7 - - - - -
E 15 0,4 - - - - -
E 16 0,9 - - - - -
E 19 1,0 - - - - -
E 20 1,6 - - - - -
E 21 19,9 - - - - -
E 22 1,9 - - - - -
E 23 2,0 2.0 2.09 particular păşune 80,81
E 24 13,4 13.4 14.32 particular păşune 81,82
E 25 0,6 - - - - -
E 26 6,5 6.5 6.5 particular livadă 84,85
E 27 0,4 0.4 0.42 particular păşune 86
E 30 1,9 - - - - -
E 32 81,4 - - - - -
E 34 1,1 1.1 - - - -
E 35 0,4
E 36 3,9 - - - - -
E 37 6,3 - - - - -
E 38 0,7 - - - - -
E 39 0,4 - 0.27 particular păşune 128
E 41 0,3 - - - - -
E 42 0,3 - - - - -
TOTAL 38 36,14
45
2.6. Organizarea administrativă
Unitatea de producţie analizată este organizată administrativ în felul următor :
Tabel 2.6.1.
District Canton Suprafaţa
Parcele aferente
Nr. Denumire Nr. Denumirea ha %
7 Undita 14, 15 51,3 10
70,71, 73, 80, 82-90, 92, 93,
13 Valea Inului 48V, 49V, 34V1, 34V2, 52,59V1, 263,15 58
3 Bogaţi 59V2, 59V3, 60V
35-37, 44,45, 34M, 29V,
14 Suseni 36,29 8
D133,D134, D135, D136, D137
15 Dumbrava 125, 127-130 109,55 24
Total 460,29 100
Organizarea administrativă este corespunzătoare pentru asigurarea pazei şi

coordonarea lucrărilor silvotehnice necesare potrivit prevederilor din amenajament, putând fi
revizuită ori de câte ori este necesar, în raport de dinamica lucrărilor silvotehnice şi de alte
elemente administrative.
46
3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT
3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până

la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat
3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor înainte

de anul 1948
În perioada interbelică pădurile din teritoriul studiat aparţineau statului în proporţie de

35%, fiind gospodărite de C.A.P.S., restul fiind proprietăţi ţărăneşti .
În pădurile particulare s-a aplicat regimul crângului, fiind gospodărite în funcţie de
nevoile de lemn ale proprietarilor. În pădurile gospodărite de stat, a fost aplicat regimul
codrului, lucrările necesare fiind aplicate conform amenajamentelor sumare întocmite în acea
perioadă.
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în

vigoare a amenajamentului expirat
3.1.2.1. Evoluţia constituirii unităţii de producţie şi a bazelor de amenajare
Prin etatizare pădurile au fost trecute integral în patrimoniul statului, în anul 1948. Ele
au fost amenajate unitar, pentru prima oară, în anul 1949.
Revizuiri ale amenajamentului s-au executat în anii: 1954, 1968, 1978, 1988, 1998.
Unitatea de producţie în studiu a fost constituită în limitele actuale la amenajarea din anul
1968.
Suprafaţa pădurilor din grupa I a scăzut la amenajarea din 1998 datorită faptului că
arboretele localizate pe unităţile de relief plane (platouri) au fost încadrate în grupa a II-a
funcţională.
Subunităţile de crâng şi protecţie deosebită au fost constituite doar la amenajarea din
1988, ca urmare a arondării din 1986 a fostelor păduri comunale, ele urmând a fi gospodărite
de la acea dată de către stat.
De la constituirea U.P. din 1968, regimul aplicat a fost cel al codrului în pădurile din
subunităţile de codru şi conversiune, iar în cele de salcâm, cel al crângului.
Compoziţia-ţel a menţinut majoritară proporţia gorunului şi a fagului , cu diverse variaţii
în ceea ce priveşte participarea diverselor tari.
Tratamentele aplicate au fost în principal cele cu regenerare sub adăpost în arboretele
de cvercinee şi fag de productivitate mijlocie şi superioară, iar în arboretele slab productive
sau necorespunzătoare din punct de vedere staţional, au fost aplicate tăieri rase cu caracter
de refacere sau substituire.
Exploatabilitatea calculată a fost mai mare la ultimele două amenajări, corespunzător
cu zonarea funcţională a arboretelor, ca urmare ciclul crescând de la 100 ani la 110 ani în
această perioadă.
47
Tabelul 3.1.2.1.1.
Supraf.U.P. (ha) Subunităţi de gospodărire Exploatabilitatea
Anul Suprafaţa şi Ciclul
ame- Regim Compoziţia ţel Tratamentul vârsta medie ani
najării Totală Grupa I Denumire a exploatabilităţii
ha % (ani)
T.combinate Tehnică 100
1968 3256,1 5,4 Codru 3230,5 100 Codru 70GO20FA10ST
T.rase refacere 103
60GO20FA T.combinate Tehnică 100
1978 2121,9 - Conversiune 2091,1 100 codru
10MO10DT T.succesive 103
50GO20FA T.progresive Protecţie 110
Conversiune 2338,1 84 codru
10DR20DT T.rase 110 -
1988 2814,7 2808,2 Crâng 329,2 12 crâng 10SC T.crâng 30 30
Conservare 114,6 4 - - T.conservare - -
T.progresive Tehnică
55GO24FA
1998 2322,3 Codru regulat 2289,7 100 Codru T.crâng Protecţie 110
1545,8 7STR14DT
T.rase 105
T.progresive
Codru 1263,4 88 Codru 44GO24FA6STR5TE4ST17DT Tehnică 110
T.crâng
109
2005 1443,2 837,9 T.rase
Terenuri ce urmează sa
fie scoase din fondul 149,3 10 Codru - - - -
Crâng
forestier
48
3.1.2.2. Evoluţia reglementării producţiei
Reglementarea producţiei de-a lungul etapelor de amenajare este prezentată în

tabelul 3.1.2.2.1.
Posibilitatea a înregistrat o fluctuaţie neuniformă de la o amenajare la alta, ca urmare
a constituiri de subunităţi de gospodărire diferite de la o amenajare la alta.
Tabelul 3.1.2.2.1.
Arborete Arborete Posibilitate Indice de Indice
Anul Subunitatea exploatabile preexploatabile Creşterea recoltare de
amena- de indicatoare Princi- Secun- Princi- Secun- creş-
Supra-
jării gospodărire Volum Supra- Volum m
3 pale dare pale dare tere
faţa 3 3 3 3 3 3
m faţa (ha) m m /an m /an m /an/ m /an/ curentă
(ha) 3
/ha /ha m /an/ha
1967 “A” - - - - 10094 5440 380 1,67 0,12 5,6
1978 “C” - - - - - 3336 4014 1,60 1,92 -
“C” - - - - 7949 946 - 0,40 - 6,3
1988 “Q” - - - - - 360 - 1,09 - 5,5
Total - - - - - 1306 1491 0,49 0,56 6,2
1998 153,5 34658 404,2 87304 6410 1800 1579 0,79 0,69 6,0 -
115 24986 111 25866 3585 1000 1248 0.79 0,89 5.9
“A”
2005
33.9 4295 24.3 3159 - - - - - 6.3
“O”
“A” 32,02 4981 173,12 33005 852 260 192 0.7 0.5 5.0
2015 - - - - - 35 0.7 5.9

“O”
În perioada 1968-1987, posibilitatea a scăzut, datorită micşorării volumului arboretelor

exploatabile.
Cuantumul posibilităţii de produse secundare s-a modificat ca urmare a structurii
claselor de vârstă la nivelul perioadei respective şi a structurii arboretelor.
49
3.1.2.3. Aplicarea prevederilor amenajamentelor anterioare (celui precedent)
În tabelul 3.1.2.3.1. este prezentată, în limita datelor de care s-a dispus, aplicarea
prevederilor amenajamentelor anterioare celui precedent (întocmit în anul 2005).
Tabel 3.1.2.3.1.
Preve- Indice Indice
Împă- Dega- Produse
Anul deri Curăţiri Rărituri Tăieri de igienă de de
duriri jări principale
ame- P recol- creş-
na- tare tere
Reali-
jării ha/ ha/ ha/ m3/ ha/ m3/ ha/ m3 ha/ m3/ m3/an/ curentă
zări 3
an an an an an an an an an an ha m /an/
R
ha
P 23,6 1,1 17,5 140 13,9 240 43,6 5440 79,0 400 1,7 5,6
1968 R 3,7 3,9 22,0 184 7,8 129 - 6810 79,0 350 2,1 -
% 16 355 126 131 56 54 - 125 100 88 123 -
P 7,0 5,8 51,2 166 54,5 2347 - 3336 615,7 251 1,6 -
1978 R 2,4 - 97,4 63 59,0 2110 - 2925 381,0 452 1,4 -
% 34 - 190 38 108 90 - 88 62 180 88 -
P 3,9 - 51,0 211 57,1 1280 9,9 1306 1687,0 871 0,5 6,2
1988 R 1,9 2,1 58,1 305 71,5 1211 - 784 2024,4 1071 0,3 -
% 49 - 142 145 125 95 - 60 120 123 60 -
P 8,5 3,1 24,8 162 65,8 1417 9,8 1800 1393,1 1214 2,0 6,0
1998 R 5,8 - 15,6 103 47,7 1032 3,6 661 1393,1 1214 1,31 -
% 68 - 63 64 72 73 37 37 100 100 66 -
Pentru deceniul 1968-1978 se poate observa că posibilitatea de produse principale a

fost depăşită cu 25 de procente dar nu s-a recoltat tot volumul propus prin rărituri.
În deceniile 1978-1988 şi 1988-1998 posibilitatea de produse principale nu a fost
recoltată integral iar volumul prevăzut a fi recoltat prin rărituri s-a recoltat într-un procent de
90-95%. Pentru aceste două decenii se constată o depăşire a volumului prevăzut a se
recolta prin tăieri de igienă.
În deceniul de aplicare 1998-2005 volumul prevăzut a fi recoltat prin tăieri de produse
principale nu s-a recoltat decât în proporţie de 37% datorită reducerii suprafeţei ocupate cu
arborete exploatabile ca urmare a aplicării legilor fondului funciar. În acest deceniu de
aplicare, volumul prevăzut a fi recoltat prin tăieri de igienă s-a recoltat integral. Împăduririle
nu s-au realizat datorită prezenţei regenerării naturale pe suprafeţe mai mari.
3.2. Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat
Amenajamentul expirat a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005 şi a avut o aplicabilitate

de 10 ani, respectiv până la 31 decembrie 2014.
Unitate de Producţie VI Valea Glâmbocului şi-a păstrat numărul şi denumirea
anterioară.
Prevederile şi realizările, din perioada de aplicare a amenajamentului anterior, sunt
redate sintetic în tabelul 3.2.1. şi sunt actualizate pentru cei zece ani de aplicare a
amenajamentului precedent.
Nerealizarea prevederilor amenajamentului silvic sunt cauzate de retrocedarea
pădurilor foştilor proprietari, conform Legii 1/2000. şi legii 247/2005.
50
Tabelul 3.2.1.
Acci-
Indici de recoltare [ m /an/ha]
Indici de creştere curentă

Preve- Tăieri
Accidentale den-
deri Curăţiri Rărituri Produse principale de
3
II tale
( P) igienă
[m /an/ha]
Anul ... ...
Împă-duriri Dega-jări I
[ha] [ha]
3
Reali-zări
3 3 3 3 3 3
( R) ha m ha m m ha m m ha m
%
2005 R 5,0 - 21,3 65 57,8 860 - 26,1 2803 35 - - -
2006 R - - - - 74,6 1210 - - - - 169,7 235 -
2007 R 2,5 - 3,8 18 33 540 156 16,5 2313 104 - - -
2008 R 2,5 - - - 13,1 318 - 2,5 559 47 90,2 237 -
2009 R - - - - - - - 3,1 258 157 140,3 380 -
2010 R - - - - 22,8 832 - 3,1 457 - - - - -
2011 R - - - - 24,8 338 - 2,8 200 - 75,3 259 -

2012 R - - - - 39,1 736 - - - - 94,5 182 -
2013 R - - - - 66,9 841 - - - - 36 129 -
2014 - - - - - - - - - - - - - -
Total R 10,0 - 25,1 83 332,1 5675 - 54,1 6590 343 606 1422 -
P 30,5 - 3,28 31 55,7 1217 - 8,6 1000 - 721,8 616 2,3
Total
R 10 - 2,51 8 33,2 567 16 5,4 659 34 606 142 1,0 5,9
anual
% 33 - 77 26 60 47 - 63 66 - 84 23 61
În ceea ce priveşte modul de gospodărire a pădurilor în ultimul deceniu, se pot spune

următoarele:
- lucrări de împădurire s-au executat în proporţie de 33% ;
- curăţiri s-au realizat în proporţie de 77 % pe suprafaţă şi 26% pe
volum.;
- la rărituri realizările pe suprafaţă sunt de 60% iar cele pe volum 47 %.
- la tăierile de produse principale planul s-a realizat în proporţie de 66 %
din volumul propus;
- la tăieri de igienă realizările pe suprafaţă sunt de 84% iar cele pe
volum 23%.
Având în vedere faptul că pe perioada de valabilitate a amenajamentului expirat s-a
retrocedat o suprafaţă mare (68%), conform legilor fondului funciar, foştilor proprietari, nu se
mai poate face o comparaţie şi o analiză obiectivă între prevederile amenajamentului şi
realizările acestuia.
Dinamica regenerării naturale pe durata aplicării amenajamentului expirat este
prezentată în tabelul 3.2.2.
51
Tabelul 3.2.2. Dinamica regenerării naturale
Elemente de caracterizare a arboretului şi seminţişului utilizabil
Nr.
Amenajamentul din anul 2005 Amenajamentul din anul 2015
de
Arboret matur Seminţiş utilizabil Arboret matur Seminţiş utilizabil Lucrări de
Su- in-
U.a. Su- Tratamentul împă-
pra- ter-
V S S pra- V S S durire
faţa Compoziţia K Compoziţia Compoziţia K Compoziţia ven-
(ha) ani -ha- % faţa ani –ha- % ţii
(ha)
Tăieri
15 A 4,6 130 10GO 0,3 10GO 2,76 60 4,62 15 6GO3CA1DT 0,9 - - - progresive 1 -
(racordare)
Tăieri
6FA2CA1GO
130 C 20,6 150 8FA2CA 0,8 10FA 4,12 20 18,64 160 0,3 8FA2DT 11,18 60 progresive 2 -
1TE
(p. lumină)
52
3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor
Până în anul 1948, gospodărirea pădurilor a avut mai mult caracter empiric,
urmărind în primul rând satisfacerea necesităţilor de moment ale diverşilor proprietari.
Odată cu prima amenajare unitară a pădurilor, măsurile silviculturale
dobândesc o bază ştiinţifică şi deşi, în perioada scursă de atunci, au existat şi nerealizări, se
poate afirma că, pe ansamblu, gospodărirea s-a făcut în spiritul dezvoltării durabile a fondului
forestier.
3.3.1. Evoluţia structurii pădurii
Evoluţia structurii claselor de vârstă până la amenajarea actuală se prezintă în tabelul

3.3.1.1.
Evoluţia claselor de vârstă
Tabelul 3.3.1.1.
Suprafaţa în Clasele de vârstă (%)
Anul
producţie
amenajării VI şi
ha I II III IV V
peste
1 2 3 4 5 6 7 8
2005 1412,7 6 23 36 28 4 3
2015 387,18 9 13 22 35 15 6
O analiză a evoluţiei structurii pădurilor până la amenajarea actuală nu se poate face

datorită faptului că lipsesc date din perioada 1968-1987, iar în ultimele două decenii au fost
predate proprietarilor particulari pentru reconstituirea dreptului de proprietate, suprafeţe
importante de pădure, astfel că suprafaţa actuală a unităţii de producţie reprezintă 25% din
suprafaţa de la amenajarea din anul 2005.
Evoluţia compoziţiei este dată în tabelul următor:

Tabelul 3.3.1.2.
Anul Supra- Specii (%)
amena- faţa
jării U.P. GO CA FA ST TE GÎ SC DR DT DM PLT
ha
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
2005 1443,2 34 26 19 4 3 2 4 1 5 1 1
2015 460,29 31 29 13 6 5 - 3 4 6 3 -
Evoluţia claselor de producţie este dată în tabelul următor:

Tabelul 3.3.1.3.
Anul Clasa de Clasele de producţie (%)
amenajării producţie
medie I II III IV V
1 2 3 4 5 6 7
2005 III2 - 1 79 18 2
2015 III4 - 1 64 31 4
53
Evoluţia densităţii arboretelor este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 3.3.1.4.
Anul amenajării Suprafaţa Categorii de consistenţă (%)
U.P.
ha 0,1-0,3 0,4-0,6 0,7 şi peste
1 2 3 4 5
2005 1443,2 - 2 98
2015 460,29 4 - 96
Comparaţiile între procente nu sunt edificatoare şi nu ne permit tragerea unor concluzii

deoarece suprafeţele de comparat sunt sensibil diferite.
Putem afirma că gospodărirea silvică a avut, în general, un efect benefic asupra stării
pădurilor, deşi ar fi existat posibilitatea obţinerii unor rezultate mai bune, prin aplicarea mai
exactă a prevederilor amenajamentelor anterioare.
Pentru etapele viitoare se impune, de asemenea, o atenţie maximă în gospodărirea
pădurilor, astfel încât condiţiile staţionale bune existente în cuprinsul unităţii de producţie VI
Valea Glâmbocului să fie valorificate cu o eficienţă superioară.
54
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI
4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren
Culegerea datelor s-a făcut în anul 2014 în conformitate cu instrucţiunile şi normele

pentru amenajarea pădurilor aflate în vigoare. S-au cules date de teren privind studiul
staţiunii şi al vegetaţiei forestiere.
Concomitent cu lucrările de amenajare, în vederea elaborării studiului staţiunii, s-au
executat lucrări de cartări staţionale la scară mijlocie, lucrări ce s-au desfăşurat în baza unei
documentări prealabile. S-a asigurat o densitate de 1 profil de sol principal la fiecare 100 ha
pădure. Cu ocazia studierii profilelor principale de sol, s-au recoltat probe de sol pentru
analize de laborator (o probă la 500 ha) din unitatea amenajistică 82 E.
Datele de caracterizare a staţiunilor forestiere au fost înscrise în fişa unităţii
amenajistice şi fişa pedologică, referindu-se la:
- factorii fizico-geografici (substratul litologic, forma de relief, configuraţia terenului,
înclinare, expoziţie, altitudine);
- caracteristicile solului (litieră, orizonturile diagnostice, culoarea şi grosimea lor, tipul
şi subtipul şi conţinutul de humus, conţinutul în CaCO3 şi săruri solubile, procese de
degradare, grosimea fiziologică, volumul edafic util, regimul hidrologic şi de umiditate,
adâncimea apei freatice, tipul şi subtipul de sol, potenţialul productiv, tendinţe de evoluţie);
- tipul natural fundamental de pădure şi tipul de floră indicatoare.
Descrierea vegetaţiei forestiere s-a referit cu precădere la arboret.
Pentru studiul şi descrierea arboretului s-au determinat şi înregistrat caracteristici de
ordin ecologic, dendrometric, silvotehnic şi fitosanitar, de interes amenajistic şi s-au
identificat măsurile necesare în deceniul următor pentru fiecare unitate amenajistică, ţinând
seama de starea arboretelor şi de funcţiile atribuite acestuia.
Determinarea caracteristicilor de mai sus s-a făcut pe elemente de arboret precum şi
pe ansamblul arboretului. S-au făcut determinări şi asupra subarboretului şi seminţişului.
Determinările suplimentare au fost înscrise la date complementare.
S-au făcut determinări asupra următoarelor caracteristici: tipul fundamental de pădure,
caracterul actual al tipului de pădure, tipul de structură, elementul de arboret, proporţia
speciilor, amestecul, vârsta, diametrul mediu, înălţimea medie, clasa de producţie, calitatea
medie, elagajul, consistenţa, modul de regenerare, vitalitatea, subarboretul, seminţişul,
compoziţia-ţel, folosinţa fondului forestier, funcţiile arboretului, ţelul de producţie şi de
protecţie, vârsta exploatabilităţii, lucrările executate, lucrările propuse, date complementare.
Determinarea acestor caracteristici s-a făcut prin parcurgerea în zig-zag a unităţilor
amenajistice şi în puncte de sondaj caracteristice ale arboretului. Numărul punctelor de
sondaj s-a stabilit în funcţie de vârsta arboretului şi suprafaţa acestuia.
Pentru a li se determina volumul, cu acurateţe sporită, arboretele exploatabile au fost
inventariate (subcapitolul 16.1.3.), iar arboretele marcate de ocol sunt prezentate în
subcapitolul 16.1.4.
Datele de caracterizare a arboretelor au fost înscrise de fişa unităţii amenajistice.
Atât datele de caracterizare a staţiunilor forestiere cât şi cele ale arboretelor au fost
codificate după sistemul alfanumeric în vederea prelucrării automate a acestora prin mijloace
moderne de calcul, în cadrul sistemului informatic al amenajării pădurilor.
În urma prelucrării automate a datelor de teren s-au obţinut informaţii referitoare la:
- descrierea unităţii amenajistice;
- caracterizarea condiţiilor naturale de vegetaţie;
- caracterizarea mărimii, structurii şi calităţii fondului forestier;
- reglementarea procesului de producţie (calculul indicatorilor de posibilitate şi
elaborarea planurilor de amenajament);
- caracterizarea sub raportul accesibilităţii, a fondului forestier şi a posibilităţii de
produse principale şi secundare;
- elaborarea hărţilor (informaţii de caracterizare a arboretelor, a staţiunii şi a măsurilor
preconizate de amenajament).
55
4.2. Elementele privind cadrul natural, specifice unităţii de producţie
4.2.1. Geologie
Teritoriul unităţii de producţie aparţine din punct de vedere geologic, Cuaternarului şi

anume etajului Pleistocenului inferior.
Formaţiile geologice reprezentative sunt : pietrişurile de Cândeşti.
4.2.2. Geomorfologie
Teritoriul în studiu este situat în regiunea geomorfologică Platforma Cândeşti.

Unitatea de relief caracteristică este versantul.
Expoziţia predominantă a versanţilor este cea însorită (55%) şi parţial însorită (39%).
Cea mai mare răspândire o au versanţii cu înclinare slabă, sub 160 (66%).
Altitudinea unităţii variază între 320 m şi 670 m.
4.2.3. Hidrografie
U.P. VI Valea Glâmbocului este localizată în bazinul hidrografic al pârâului Glâmboc.

Principalii afluenţi sunt Valea Boaba, Valea Frumoasă, Valea Rotăreasa şi Valea Inului.
4.2.4. Climatologie
Teritoriul analizat face parte din zona climatică D.f.b.x. (după Köpen).
4.2.4.1. Regimul termic
Temperaturile aerului (°C) medii lunare şi anuale înregistrate sunt date în tabelul
4.2.4.1.1.
Tabelul 4.2.4.1.1.
Staţia Luna Me-
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII die
Câmpulung -2.8 -1.4 2.7 8.1 13.1 16.6 18.4 17.9 13.9 8.6 3.3 -0.8 8.1
Târgovişte -2.5 -0.5 4.1 9.5 15.1 18.5 20.4 19.5 15.7 10.8 4.9 0.1 8.7
Piteşti -2.4 -0.5 4.2 10.0 15.5 18.8 20.8 20.1 16.2 10.4 4.6 -0.2 9.8
Temperatura medie zilnică este mai mare de 0°C timp de 180-200 zile pe an. Numărul
zilelor de iarnă (cu temperatură maximă sub 0°C), este de 30-35 zile, iar al celor de îngheţat
(cu temperatura minima sub 0°C) de 95-115 zile.
Zilele de vară (cu temperatură maxima de 5°C), sunt în număr de 100-120 zile, iar
cele caniculare (cu temperatura maximă 30°C) sunt în număr de 30-35 zile.
Temperatura medie anuală variază între 8 şi 10°C.
Pe anotimpuri şi perioade de vegetaţie temperaturile medii sunt:
- iarna – 0.9°C;
- primăvara - 9.9°C;
- vara - 20.0°C;
- toamna - 10.5°C.
În perioada de vegetaţie temperatura medie este de 16.5°C.
Temperatura lunii cele mai calde este de 18°C.
În perioada de vegetaţie temperatura medie este de 14.7°C în partea de nord şi
18.6°C în partea de sud a ocolului.
Suma temperaturilor bioactive (T>0°C) este de 3142°.
56
Durata perioadei de vegetaţie (T medie diurna >10°C) în zona de nord este de 166
zile cu o sumă a temperaturilor de 2578.
De asemenea topoclimatul local a favorizat dezvoltarea făgetelor în partea de sud, pe
văi înguste cu plus de umiditate în aer şi sol.
În nordul ocolului, primul îngheţ apare în jurul datei de 23 octombrie.
Cel mai timpuriu îngheţ se poate produce la 8 septembrie, iar cel mai târziu la 13 iunie
în zona de nord şi în jurul datei de 20 mai în zona de sud.
Aceste date, corelate cu începutul şi sfârşitul perioadei de vegetaţie arată că atât în
nord cât şi în sudul ocolului există pericolul îngheţurilor târzii şi timpurii, care pot provoca
defolieri, îngheţul puieţilor şi a culturilor tinere.
4.2.4.2. Regimul pluviometric
Cantităţile de precipitaţii atmosferice (mm) medii lunare şi anuale sunt prezentate în

tabelul 4.2.4.2.1.
Tabelul 4.2.4.2.1.
Staţia Luna Medie
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Câmpulung 34.5 31.4 35.9 55.6 94.0 110.4 95.1 77.9 59.2 60.6 45.8 37.3 737.5
Târgovişte 38.1 31.8 41.9 60.3 85.8 104.6 73.5 60.5 51.5 55.7 44.5 42.5 688.7
Piteşti 35.4 29.7 40.9 50.6 73.1 86.6 68.6 55.6 42.9 46.6 42.1 43.5 621.9
În cursul anului precipitaţiile prezintă un maxim în luna iunie, maxim caracteristic

climatului temperat.
În perioada de vegetaţie , precipitaţiile medii sunt de 500 mm în zona de nord.
Deficit de precipitaţii s-a constatat în toamna anului 1943, iarna 1944-1945, vara 1945
şi 1946, toamna 1949 şi iarna 1950-1951. Secete puternice s-au înregistrat şi în perioada
1975-1995, ceea ce a dus în unele zone ale ocolului la declanşarea fenomenului de uscare
anormală. în ultimii 2-3 ani cantitatea de precipitaţii a revenit la normală.
Precipitaţiile sub formă de zăpadă pot începe din luna noiembrie şi până în martie şi
mai rar în luna aprilie.
Indicele de ariditate de’Marttonne este cuprins între 31 (extrema sudică) caracteristică
pădurilor de gorun şi 40 (extrema nordică) caracteristică zonei fagului. În general zona
medie este a gorunului, fagului şi a amestecurilor dintre acestea.
4.2.4.3. Regimul eolian
Frecvenţa cea mai ridicată o au vânturile din vest şi cele din sud-est.
Aceste vânturi nu provoacă vătămări masive (doborâturi, rupturi) prin acţiunea lor
mecanică, dar datorită faptului că sunt calde şi uscate, influenţează negativ culturile tinere în
timpul verii.
Analizând datele climatice, nu se constată diferenţe climatice, datorită faptului că
energia de relief este mică.
Datele climatice înregistrate sunt în general favorabile vegetaţiei forestiere existente,
cu excepţia perioadelor secetoase din unii ani, ale căror efecte se accentuează în prezenţa
unor temperaturi ridicate în sezonul de vegetaţie.
4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice
După noua raionare în provincii climatice a teritoriului ţării, pădurile unităţii de

producţie se încadrează în districtul II B.P.6., adică clima continentală de dealuri de pădure
din Podişul Getic.
Indicele de ariditate de Martonne, anual, are valoarea de 31,4, cel mai scăzut fiind în
lunile iulie-august.
57
Indicele de umiditate anual are valoarea de 63,5.
În tabelul următor sunt prezentate câteva date fenologice caracteristice zonei studiate.
Tabelul 4.2.4.4.1.
Înmugu- Coacerea Căderea
Specia Înfrunzirea Înflorirea
rire seminţelor frunzelor
Început Sfârşit Început Sfârşit Început Sfârşit
Gorun 22.IV 28.IV 2.V 10.V 10.V 21.IX 11.X 20.X-18.XI
Fag 21.IV 25.IV 27.IV 2.V 10.V 23.IX 30.IX 27.X-17.XI
4.3. Soluri
Pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol s-au executat 4 profile principale de

sol (u.a. 14 C, 52, 84 E,70 B). Dintr-un profil principal de sol (u.a.: 82 E) s-au recoltat probe
de sol care au fost trimise la laboratorul de pedologie al I.N.C.D.S.- Braşov pentru analize.
Rezultatul analizelor (buletinul de analiză) este prezentat în subcapitolul 4.3.3.
4.3.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol
Evidenţa tipurilor şi subtipurilor de sol este prezentată în tabelul 4.3.1.1.
Tabelul 4.3.1.1.
Nr. Subtipul de Succesiunea Suprafaţa
Clasa de soluri Tipul de sol Codul
crt. sol orizonturilor ha %
1. Protisoluri Aluviosol distric 0401 Aodi-Cdi 8.17 2
2. Cambisoluri Eutricambosol tipic 3101 Ao-Bv-C 212.10 49
tipic 2201 Ao-El-Bt-C 38.34 9
Luvosol
3. Luvisoluri stagnic 2212 Ao-El-Btw-C 178.03 40
Total 216.37 49
Total 436.64 100
Din analiza datelor din tabelul de mai sus rezultă că cele mai răspândite subtipuri de
sol sunt: eutricambosol tipic (49%) şi luvosol stagnic (40%).
Răspândirea teritorială a solurilor în cadrul unităţii de producţie este influenţată atât de
condiţiile geologice existente cât şi de condiţiile geomorfologice şi de tipurile de pădure sub
care au evoluat.
4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol
a) Luvosolul stagnic (40%) se defineşte prin orizonturile Ao-Elw-Btw-C. Acest sol

a fost identificat pe terenuri mai slab drenate aflate sub influenţa unei cantităţi mai mari de
apă.
Substratul litologic este reprezentat de luturi, nisipuri şi argile sărace în minerale
calcice şi feromagneziene.
Orizontul Ao are culoare brună, brună –închis şi grosimea de 10-20cm.
Orizontul Elw mai deschis la culoare (10 YR-5) şi este gros de 10-20cm.
Orizontul Btw are culoare brună (10 YR-4) şi grosime de 110-150cm. Textura este
diferenţiată pe profil luto-nisipoasă în Ao, mijlocie către grosieră în Elw şi mijlocie fină sau
fină în Bt. Structura este grăunţoasă în Ao , poliedrică lamelară sau fără structură în Elw şi
prismatică bine dezvoltată în Bt. Conţinutul de humus este 2% (Bt). Gradul de saturaţie în
baze este mai mare de 53%. Aciditatea scade uneori sub 5,0. Grosimea fiziologică este 60 cm
Fertilitatea variază în limite largi în funcţie de troficitatea minerală şi azotată.
58
b) Luvosolul tipic (9%) are profilul Ao-El-Bt-C. A fost identificat pe versanţi
moderat înclinaţi cu expoziţii diverse.
Este acid cu pH =5,0-5,9 cm cu valorile cele mai mici (mai acid) în orizontul El
(podzolit), foarte humifer, cu un conţinut de humus (moder) de 5,0-6,4% pe grosimea de 5-10
cm, mezobazic la eubazic, cu un grad de saturaţie în baze, √= 50-80% cu valorile cele mai
mici în orizontul de bazificat El, foarte bine aprovizionat în azot total la suprafaţă (0,22-0,32
g%) şi foarte slab aprovizionat în profunzime (0,05..%), luto-nisipos la luto-argilos edafic
mijlociu, de bonitate mijlocie pentru fag când solul este situat pe versanţi însoriţi şi de
bonitate superioară pentru gorun când solul este situat pe versanţi superiori slab înclinaţi.
c) Eutricambosolul tipic (49%) se defineşte prin orizontul B cambic (Bv) având

gradul de saturaţie în baze peste 55%. Acest sol a fost identificat pe versanţi uşor înclinaţi şi
are următoarea succesiune de orizonturi: Ao-Bv-C.
Substratul litologic este reprezentat de luturi şi alte substrate bogate în carbonat de
calciu şi alte elemente bazice.
Orizontul Ao are culoare brună închis şi grosimea de 10-40 cm.
Orizontul Bv este de culoare brună-gălbuie, brună-ruginie şi este gros de la 50 la 150 cm.
Textura este variabilă în funcţie de materialul parental şi poate merge de la uşoară la
grea. Structura este grăunţoasă în Ao şi poliedrica sau prismatica în Bv. Conţinutul de humus
este mai mare în Ao putând ajunge până la 10-12%. Gradul de saturaţie în baze este peste
55% în Bv. Aciditatea este slab-moderată (ph = 5,8-6,5). Grosimea fiziologică este 60 cm.
Fertilitatea este medie spre superioară în funcţie de volumul edafic.
d) Aluviosol distric (2%) se defineşte prin orizonturile Aodi – Cdi. Format în lunca
centrală a râului pe aluviuni diverse excluzând pietrişurile, este moderat la puternic alcalin cu
pH=7,9-8,8, moderat humifer cu un conţinut de humus pe grosimea de 25-30 cm de 2,2%,
mijlociu aprovizionat în azot şi fosfor şi foarte bine în potasiu, nisipo-lutos la luto-nisipos, de
bonitate mijlocie pentru plopul alb (negru) şi salcâm şi inferioară pentru plopi euramericani.
Bonitatea acestui sol este determinată de regimul de umiditate cu uşor deficit în estival şi
troficitatea mijlocie (conţinutul de humus şi azot, fosfor). De asemenea ca factor compensator
este faptul că aprovizionarea cu apă a solului este mare deoarece solul are o textură mijlocie
luto-nisipoasă.
4.3.3. Buletin de analiză
Analizele de laborator s-au făcut pentru probele de sol recoltate din u.a.: 82 E .
Gra-
Nivel Capaci dul
U.a.,compoziţie, Oriz- ori-zont Umi Car- Baze Hidro- tatea de
ont Hu- bo- gen Azot
productivitate, tip şi de di- mus de totală satu- total Tex-
de diag- pH naţi de de tura
subtip de sol diag- tate % CaC schimb schimb raţie g%
(denumire) Cod nostic % me % schimb în
nostic cm O3 % me % me % baze
%
u.a.82 E -
,5FA3CA2DT, III Ao 5-10 0.42 4.79 2.66 - 4.43 10.0 14.52 30.4 0.13
Eutricambosol tipic,
3101 -
Bv 15-55 0.74 5.06 0.84 - 6.60 8.53 15.14 58.6 0.04
59
4.3.4. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri şi subtipuri de sol
4.4. Tipuri de staţiune
La baza stabilirii tipurilor de staţiune existente pe teritoriul luat în studiu, au stat

lucrările de cartare staţională la scară mijlocie executate cu această ocazie, culegându-se
date de ordin pedologic, ecologic, climatologic, geomorfologic, etc.
S-au studiat şi s-au luat în considerare condiţiile existente între elementele
caracteristice ale staţiunii: substratul litologic, forma de relief, climat şi microclimat local, tip şi
subtip genetic de sol, pătura vie, potenţialul productiv şi tipul de pădure.
Ca lucrări de specialitate s-au consultat cu precădere lucrarea “Staţiuni forestiere”
ediţia 1977 de Chiriţă C. şi colaboratorii şi amenajamentele întocmite în anul 1995.
În cadrul unităţii de producţie au fost identificate un număr de 4 tipuri de staţiune
cuprinse într-un etaj de vegetaţie.
Tipul de staţiune s-a determinat pentru fiecare unitate amenajistică.
60
4.4.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune
În unitatea de producţie analizată au fost identificate următoarele tipuri de staţiune:
Tabel 4.4.1.1.
Etajul Tipul de staţiune Suprafaţa Categoria de bonitate Tipuri şi
fitocli- Supe- Mij- Inferi- subtipuri
matic Cod Diagnoză ha % de sol
rioară locie oară
Deluros de gorunete, Pm, brun luvic
5.1.4.2. 178.03 41 - 178.03 - 2212
pseudogleizat, cu Carex Pilosa
Deluros de gorunete, Pm, brun slab-
5.1.5.2. 38.34 9 - 38.34 - 2201
mediu podzolit edafic miliociu
FD3 Deluros de făgete,Pm, brun edafic
5.2.4.2. 212.1 49 - 212.1 - 3101
mijlociu cu Asperula Asarum
Deluros de goruneto-făgete, Pm,
5.2.5.3
aluvial moderat humifer, în luncă 8.17 1 - 8.17 - 0401
.
joasă
Total FD3 436.64 100 - 436.64 - -
TOTAL U.P. ha 436.64 - 436.64 - -
% 100 - 100 - -
Din analiza tipurilor de staţiune , rezultă că cele mai răspândite tipuri de staţiune sunt:
Deluros de făgete, Pm, brun edafic mijlociu cu Asperula Asarum (49%) şi Deluros de gorunete,
Pm, luvosol stagnic, cu Carex Pilosa (41%).
Tipurile de staţiune de bonitate mijlocie reprezintă 100% din totalul unităţii de
producţie, ceea ce înseamnă că speciile principale (stejarul, gorunul şi fagul) au condiţii
optime de vegetaţie.
4.4.2. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune
61
4.4.3. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune şi soluri
62
4.4.4. Descrierea tipurilor de staţiuni cu factori limitativi şi măsurile de gospodărire impuse de aceşti factori
Măsuri de gospodărire
Etajul fitoclimatic
impuse de aceşti factori

Tip de staţiune Tip de pădure
Factorii şi ecologici şi factorii –
determinanţii condiţie moderat limitativi
ecologici şi Compoziţia
limitativi; ţel
Cod Indicativul de clasificare şi descrierea concisă a tipului de staţiune riscuri Cod Diagnoză Compoziţia Tratamente
de
regenerare
5.1.4.2. Deluros de gorunete Pm, luvosol stagnic, cu Carex pilosa.
Foarte frecvent pe versanţi slab şi foarte slab înclinaţii, expoziţii predominant însorite
şi semiumbrite, cumpene largi, platouri, terase, poale de versanţi, terenuri frământate
prin vechi alunecări. Substraturi litologice greu permeabile formate din roci 514.1 Gorunet de platou cu 8GO2DT T.progresive
sedimentare. Luvosolurile stagnice, cu mull, oligomezo şi mezobazice, slab la sol greu (m)
moderat humifere, mijlociu profunde sau profunde, fiziologic mijlociu profunde, luto- - regim de
nisipoase sau lutoase în orizonturile superioare, luto-argiloase, sau argiloase, umiditate
orizontul B marmorat prin pseudogleizare, uneori semischeletice. Volum edafic alternant
mijlociu. Condiţii climatice apropiate de acelea medii ale platourilor, cu mici plusuri de
5.1.4.2. căldură şi lumină în staţiuni ceva mai ridicate sau pe versanţi însoriţi. Condiţii edafice
divers favorabile, cu rezultantă mijlociu favorabilă pentru pădurea de gorun.
Troficitatea submijlocie şi mijlocie. Aciditatea activă moderată în orizontul humifer,
puternică până la moderată în orizontul podzolit. Pătura vie de tipul carex pilosa, cu
grad de acoperire ridicat, divers însoţită de specii de mull-moder şi mull. Bonitate 541.1 Gorneto-stejăret de 7GO2ST1DT T.progresive
mijlocie pentru gorunete. Arborete de gorun divers însoţit de alte foioase. Datorită productivitate mijlocie
solului expus degradării prin înmlăştinare şi prin accentuarea fenomenului de
pseudogleizare şi podzolire, se recomandă menţinerea consistenţei pline, în amestec
FD3 cu gorunul şi speciile de amestec în proporţie de cel puţin 30% pentru asigurarea cu
continuitate a drenajului biologic al solului.
5.1.5.2. Deluros de gorunete, Pm, luvosol slab mediu levigat (podzolit) edafic
mijlociu.
Răspândit în etajul gorunetelor pe versanţi predominant mijlocii, mai rar superiori, cel
mult slab ondulaţi, uneori cu mici denivelări, expoziţii însorite şi semiînsorite, şi - volumul edafic
înclinări moderate până la repezi. Luvosolurile tipice, cu mull şi mull moder, mijlociu - apa accesibilă 531.4 Şleau de deal cu gorun
profunde şi mai rar profunde, luto-nisipoase şi lutoase, structurate grăunţos în - gradul de şi fag de productivitate
orizontul humifer, practic lipsite de schelet şi slab scheletice, până la cel mult saturaţie în mijlocie(m)
scheletice, cu volum edafic mijlociu. Troficitatea mijlocie spre ridicată, soluri baze de schimb
5.1.5.2 mezotrofice, spre eutrofice, excepţional chiar autrofice. 5GO3FA2DT T.progresive
Pătura vie slab reprezentată prin specii de mull. Bonitatea mijlocie pentru cvercete,
goruneto-şleauri de productivitate mijlocie
Troficitatea mijlocie spre ridicată, soluri mezotrofice, spre eutrofice, excepţional chiar
autrofice.
Pătura vie slab reprezentată prin specii de mull. Bonitatea mijlocie pentru cvercete,
goruneto-şleauri de productivitate mijlocie.
63
Măsuri de gospodărire
Etajul fitoclimatic
impuse de aceşti factori

Tip de staţiune Tip de pădure
Factorii şi ecologici şi factorii –
determinanţii condiţie moderat limitativi
ecologici şi Compoziţia
limitativi; ţel
Cod Indicativul de clasificare şi descrierea concisă a tipului de staţiune riscuri Cod Diagnoză Compoziţia Tratamente
de
regenerare
5.2.4.2. Deluros de făgete Pm, brun eutricambosol tipic cu Asperula-Asarum (mezo
şi eutrofic, mezohidric, estival reavăn, FD3, Bm, TIII-IV, Hm, U e2 431.2 Făgeto-cărpinet cu floră 8FA2DT
Foarte răspândit pe suprafeţe importante în regiunea deluroasă, pe versanţi - volum edafic de mull (m)
predominant mijlocii, umbriţi şi semiumbriţi, moderat înclinaţi, cu configuraţie variată, mijlociu
urcând uneori şi în partea superioară a versanţilor. - apă accesibilă
Depozite de suprafaţă provenite din roci furnizoare de material pământos şi de - gradul de
5.2.4.2. schelet în sol. Eutricambosoluri tipice şi mai rar slab podzolite, slab pseudogleizate, saturaţie în 522.1 Goruneto-făget cu 6GO2FA2DT T.progresive
mijlociu profunde şi profunde, luto-nisipoase şi lutoase, slab scheletice şi baze de schimb Carex pilosa(m)
semischeletice în rezultantă cu volumul edafic mijlociu.
Condiţii climatice şi plus apreciabile de umiditate şi minus de căldură şi lumină faţă de
media etajului pe expoziţii umbrite şi în apropierea văilor. Volumul edafic mijlociu.
Pătura vie de tipul Asperula-Asarum. Bonitate mijlocie pentru făgete de deal pure sau
având în diseminaţie paltin, carpen, tei, frasin şi jugastru, gorun, apoi făgete
amestecate, făgeto-cărpinete şi şleauri de deal cu fag
614.2 Stejăret de terase joase 7ST2FR1DT T.progresive
5.2.5.3. Deluros de gorneto-făgete Pm,aluviosol distric în luncă joasă - regim de şi lunci vechi din
Staţiuni situate în luncile inundabile ale râurilor, în zona de deal cu complexe de umiditate regiunea de dealuri(m)
gorunete şi făgete.Aluviosoluri, moderat humifere(20-25 cm orizont superior,cel alternant
5.2.5.3 mult mijlociu bogat în humus), mijlociu profunde, nisipoase şi luto-nisipoase, slab - saturarea 971.2 8ANN2DT T.rase
până la semischeletice, cu volum edafic mijlociu.Troficacitate mijlocie,apa prelungită cu apă Aniniş pe soluri gleizate
accesibilă permanent bine asigurată prin umezire freatică.Bonitate mijlocie până la primăvara de productivitate
superioară pentru zăvoaie de plop alb, aninişuri şi stejărete de luncă mijlocie (m)
64
4.5.Tipuri de pădure
Corespunzător condiţiilor climatice şi staţionale, pe teritoriul studiat s-au identificat 6

tipuri de pădure, a căror denumire cât şi proporţia de participare este prezentată în cadrul
subcapitolului 4.5.1.
4.5.1. Evidenţa tipurilor naturale de pădure
Tipurile de pădure care se întâlnesc, suprafaţa ocupată şi cota procentuală din

suprafaţa unităţii de producţie sunt prezentate în tabelul 4.5.1.1.
Tabel 4.5.1.1.
Productivitatea
Nr. Tip de Tip de pădure Suprafaţa
arboretelor
crt. staţiune
Cod Diagnoză ha % Sup. Mijl. Inf.
1 514.1 Gorunet de platou cu sol greu(m) 147.4 34 - 147.4 -
5.1.4.2.
2 541.1 Gorneto-stejăret de productivitate mijlocie 30.63 7 - 30.63 -
Sleau de deal cu gorun şi fag de productivitate
3 5.1.5.2. 531.4 38.34 9 - 38.34 -
mijlocie(m)
4 431.2 Făgeto-cărpinet cu floră de mull (m) 72.05 16 - 72.05 -
5.2.4.2.
5 522.1 Goruneto-făget cu Carex pilosa(m) 140.05 32 - 140.05 -
Stejăret de terase joase şi lunci vechi din
6 5.2.5.3. 614.2 3.77 1 - 3.77 -
regiunea de dealuri(m)
Aniniş pe soluri gleizate de productivitate
7 5.2.5.3. 971.2 4.4 1 - 4.4 -
mijlocie (m)
ha 436.64 - 436,64 -
TOTAL U.P.
% 100 - 100 -
Tipurile naturale de pădure reprezentative sunt:

- 514.1-Gorunet de platou cu sol greu(m) - 34%.
- 522.1- Goruneto-făget cu Carex pilosa(m) - 32%.
.
4.5.2. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni şi păduri
65
4.5.3. Lista unităţilor amenajistice după caracterul actual al
tipului de pădure
4.5.4. Formaţii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure

Caracterul actual al tipului de pădure şi formaţiile forestiere întâlnite în teritoriul studiat
sunt date în tabelul următor:
Tabelul 4.5.4.1.
Formaţii forestiere Caracterul actual al tipului de pădure (ha) Total
Natural
Subpro- Parţial Total Nede- Terenuri
Denumire funda- Artificial ha %
Cod ductiv derivat derivat finit goale
mental
Făgete
43 38.87 - 30.34 - 2.84 - - 72.05 17
amestecate
51 Gorunete pure 66.18 34.6 21.18 4.35 21.09 - - 147.4 34
52 Goruneto-făgete 32.13 12.74 59.86 3.55 31.77 - - 140.05 32

Şleauri de deal
53 20.49 6.84 - 10.63 0.38 - - 38.34 9
cu gorun
Goruneto-
54 16.8 10.82 3.01 - - - - 30.63 7
stejărete
Stejărete pure
61 - - - - 3.77 - - 3.77 -
de stejar
Aninişuri de anin
97 4.4 - - - - - - 4.4 1
negru
ha 178.87 65.00 114.39 18.53 59.85 - - 436.64 -
TOTAL U.P.
% 41 15 26 4 14 - - - 100
66
Analizând tabelul 4.5.4.1. se constată că cele mai răspândite formaţii forestiere sunt
„Gorunete pure” care ocupa 34 % din suprafaţa unităţii de producţie şi “goruneto-făgetele” cu
o participare de 32% din suprafaţa unităţii de producţie. De asemenea se poate observa că
41% din arborete sunt corespunzătoare din punct de vedere al compoziţiei, fiind arborete
natural fundamentale. Arboretele artificiale 59.85 ha(14%) au rezultat, mai ales, în urma
aplicării unor tratamente extensive, cu regenerare pe cale artificială.
Arboretele derivate 18.53 (4%) ha sunt rezultatul conducerii necorespunzătoare a
procesului de regenerare, îngrijire şi conducere a arboretelor.
4.6. Structura fondului de producţie şi protecţie
Structura fondului forestier pe specii, clase de vârstă şi de producţie este prezentată în

tabelul următor :
Tabel 4.6.1.
Grupa Suprafaţa Clase de vârstă Clase de producţie
S.U.P de
ha % I II III IV V VI→ I II III IV V
specii
QV 151.43 39 10.21 20.99 38.78 61.57 17.22 2.66 - 1.85 120.46 29.12 -
DR 12.83 3 - 6.77 6.06 - - - - 3.10 9.73 - -
FA 52.93 14 - 1.87 9.42 12.47 17.18 0.80 - - 46.58 6.35 -
“A”
DT 141.01 36 22.15 12.17 24.53 57.32 18.72 6.12 - 0.09 47.54 77.64 15.74
DM 28.98 7 1.33 7.16 5.21 8.29 5.13 1.86 - 0.18 20.51 8.29 -
Total 387.18 100 33.69 48.96 84.00 139.65 58.25 22.63 - 5.22 244.82 121.4 15.74
QV 20.64 42 3.12 4.92 1.10 10.75 0.75 - - - 12.84 7.65 0.15
DR 1.06 2 - 1.06 - - - - - - 1.06 - -
FA 1.87 - - 1.28 - 0.29 0.30 - - - 1.87 - -
“O”
DT 19.23 - 2.95 9.99 0.88 5.11 0.30 - - - 13.31 5.92 -
DM 6.66 0.79 5.82 0.05 - - - - - 6.66 - -
Total 49.46 100 6.86 23.07 2.03 16.15 1.35 - - - 35.74 13.57 0.15
TotalUP 463.64 100 40.55 72.03 86.03 155.80 59.60 22.63 - 5.22 280.56 134.97 15.89
Principalii indicatori de caracterizare a fondului forestier sunt :
Tabel 4.6.2.
Specificări Specii Total
GO CA FA ST TE PI SC DR DT DM
S.U.P. „A” – 387.18 ha
Compoziţia (%) 32 28 14 6 5 3 3 - 6 3 100
Clasa de producţie III2 IV0 III1 III0 III4 II7 III1 III0 III0 III0 III4
Consistenţa 0.81 0.79 0.72 0.77 0.73 0.83 0.90 0.90 0.84 0.85 0.79
Vârsta medie (ani) 61 66 92 65 72 42 9 35 41 38 63
Creşterea curentă
3 4.7 4.7 5.6 4.2 5.8 8.3 6.2 8.8 4.8 4.7 5.0
(m /an/ha)
3
Volumul mediu (m /ha) 168 121 236 188 198 192 22 179 95 139 158
3
Volumul total (m ) 21480 13137 12477 41373794 2204 243 244 2153 1357 61226
Specificări Specii Total
CA GO TE ST FA STR FR DR DT DM
S.U.P. „O” – 49.46 ha
Compoziţia (%) 33 32 8 7 4 2 2 2 4 6 100
Clasa de producţie III4 III3 III0 III9 III0 III0 III0 III0 III0 III0 III3
Consistenţa 0.84 0.80 0.90 0.71 0.87 0.91 0.90 0.90 0.90 0.87 0.90
Vârsta medie (ani) 43 52 28 75 44 10 12 30 25 24 44
Creşterea curentă
3 6.6 4.4 8.5 3.3 6.4 3.0 6.3 9.4 4.3 9.7 5.9
(m /an/ha)
3
Volumul mediu (m /ha) 72 129 148 170 140 15 18 121 66 63 104
3
Volumul total (m ) 1175 2056 575 625 262 15 17 128 123 175 5151
67
Analizând compoziţia pe specii la S.U.P. “A” se observă că aceasta este formată în
principal din gorun (32%), carpen (28%), fag (14%) şi stejar (6%), celelalte specii deţinând
împreună o pondere de 20%.
Clasele de producţie sunt determinate de bonitatea staţiunilor.
Date mai detaliate privind clasele de vârstă, compoziţia specifică, clasele de
producţie, consistenţa şi alte caracteristici ale arboretelor, pe specii, subunităţi de producţie şi
protecţie şi pe total U.P. sunt prezentate în fişa indicatorilor de bază, la capitolul 11.2.
(„Dinamica dezvoltării fondului forestier”) şi la capitolul 16.2. („Evidenţe privind mărimea
şi structura fondului forestier”). O evoluţie a structurii fondului forestier se prezintă, în
măsura existenţei datelor necesare, la capitolul 3.3. şi la capitolul 15 (evoluţia în perspectivă
a arboretelor în care se reglementează producţia, pe S.U.P.).
4.7. Arborete slab productive şi provizorii
Arboretele slab productive şi provizorii ocupă o suprafaţă de 83,53 ha. Situaţia lor se
prezintă în tabelul 4.7.1.:
Tabelul 4.7.1.
Nr. Nr. de unităţi Suprafaţa
Caracterul actual al tipului de pădure
crt. amenajistice ha %
1 Natural fundamental subproductiv 12 65.0 78
2 Total derivat de productivitate mijlocie 2 13.75 16
3 Total derivat de productivitate inferioară 3 4.78 6
Total arborete slab productive şi provizorii 17 83.53 100
Arboretele slab productive şi provizorii ocupă 19% din suprafaţa acoperită cu pădure a
unităţii de producţie şi sunt reprezentate de 17 arborete.
Arboretele subproductive în număr 12, sunt arborete cu vârste situate în clasele a IV-
a şi a V-a de vârstă şi provenienţe din lăstar.
Arboretele total derivate sunt în cea mai mare parte arborete în care specia
predominantă este carpenul.
4.7.1. Evidenţa arboretelor slab productive şi provizorii
68
4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi
In unitate de producţie VI Valea Glâmbocului nu există arborete afectate de factori

destabilizatori şi limitativi.
4.9. Starea sanitară a pădurilor
Starea sanitară a pădurilor este în general bună.

Au fost semnalate unele vătămări, de importanţă minoră, produse de omizile şi
gândacii defoliatori ( Limantria d., Tortrix v.). Dintre gândacii care atacă scoarţa şi lemnul a
fost identificat Cerambyx c. Pagubele produse de aceştia au fost însă evitate prin măsurile de
prognoză şi combatere executate de personalul ocolului silvic.
Pentru asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare, se recomandă atât măsuri
preventive, cât şi măsuri represive de combatere a bolilor şi dăunătorilor, atunci când
acestea depăşesc limitele capacităţii de suport a ecosistemelor respective.
Pentru menţinerea unei stări fitosanitare corespunzătoare, fac obiect al acţiunii de
igienizare şi curăţire a pădurii următoarele categorii de material lemnos:
a). arborii deperisaţi, necesar a fi extraşi din masa arboretului:
- căzuţi, rupţi şi doborâţi de vânt sau zăpadă;
- uscaţi sau pe cale de uscare;
- atacaţi de insecte sau agenţi criptogamici;
- arbori cursă şi de control folosiţi la protecţia pădurilor;
b). uscături şi crăci groase răspândite în pădure;
c). resturi de exploatare, nevalorificate pentru producţia industrială provenite din
curăţirea parchetelor exploatate (vârfuri, lemn cu putregai, etc.);
d). material lemnos subţire provenit din tăieri de îngrijire (curăţiri) în arborete tinere,
situate în locuri greu accesibile;
e). cioate dezrădăcinate prin fenomene naturale.
4.10. Concluzii privind condiţiile staţionale şi de vegetaţie
Din cele expuse în subcapitolele anterioare, se desprinde concluzia că factorii

staţionali sunt, în general, favorabili pentru biocenozele forestiere locale. Speciile cele mai
favorizate sunt gorunul, fagul şi stejarul.
Corespondenţa dintre bonitatea staţiunilor şi productivitatea arboretelor este
prezentată în situaţia următoare :
Tabelul 4.10.1.
Bonitatea staţiunilor Productivitatea arboretelor Diferenţe
Categoria Suprafaţa % Categoria Caracterul actual Suprafaţa % + -
(ha) (ha)
Total derivat de productivitate
4.78 1 - 4.78
inferioară
inferioară Parţial derivat 13.25 3 - 13.25
Natural fundamental subproductiv 65 15 - 65
Total inferioară 83.03 19 - 83.03
Natural fundamental de
178.87 41 - -
productivitate mijlocie
mijlocie 436,64 100
Parţial derivat 101.14 23 - -
mijlocie Total derivat de productivitate
13.75 3 - -
mijlocie
Artificial de productivitate mijlocie 54.63 13 - -
Total mijlocie 348.39 80 - -
Artificial de productivitate
superioară 5.22 1 5,22 -
superioară
TOTAL 436,64 - - 436.64 100 5.22 83.03
69
Arboretele valorifică în general bine condiţiile staţionale 80% fiind de productivitate
mijlocie, 1% sunt de productivitate superioară şi doar 19% nu valorifică potenţialul staţional
fiind arborete în cea mai mare parte arborete subproductive cu vârste între 75 şi 85 de ani,
cu provenienţă din lăstari. Arboretele care valorifică superior potenţialul staţional sunt în
totalitate arborete artificiale din clasa a treia de vârstă cu consistenţe de 0,7-0,8 şi compoziţii
în care se regăsesc specii precum gorunul, pinul şi stejarul.
Concluzionând, putem afirma că valoarea economico-socială şi ecologică a
arboretelor din cuprinsul unităţii de producţie în studiu se poate ridica la nivelul potenţialului
existent.
Structurile arboretelor se pot îmbunătăţi şi printr-o gospodărire judicioasă, superioară
calitativ celei anterioare, cu un accent deosebit pe modul de regenerare a arboretelor - din
sămânţă şi pe efectuarea corespunzătoare şi la timp a lucrărilor de îngrijire. Pentru realizarea
acestor deziderate se impune respectarea prevederilor prezentului amenajament în ceea
ce priveşte zonarea funcţională, bazele de amenajare, posibilitatea, operaţiunile silviculturale
propuse.
În viitor, pentru a se valorifica mai bine condiţiile bune şi foarte bune oferite
de staţiunile din unitatea de producţie în studiu, se recomandă o analiză mai atentă a
compatibilităţii între cerinţele speciilor şi condiţiile oferite de staţiuni, precum şi efectuarea
corectă, la timp şi ori de câte ori este nevoie, a lucrărilor presupuse de starea de
moment a arboretelor.
70
5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL- ECONOMICE ŞI ECOLOGICE
ALE PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
5.1. Stabilirea funcţiilor social – economice şi ecologice ale pădurii
La stabilirea funcţiilor social-economice ale pădurii şi implicit a bazelor de amenajare

cât şi la fundamentarea lucrărilor silvotehnice şi silviculturale propuse pentru deceniul viitor s-
a ţinut seama de prevederile din normele tehnice în vigoare privind gospodărirea pădurilor.
5.1.1. Obiectivele social economice şi ecologice
Obiectivele economice şi sociale stabilite pentru pădurile acestei unităţi de producţie

sunt prezentate în tabelul 5.1.1.1.
Tabelul 5.1.1.1.
Nr. Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciilor de
Grupa de obiective şi servicii
crt. realizat
- protecţia pădurilor aflate pe terenuri, care se găsesc pe
1 Protecţia terenurilor şi a solurilor substrate vulnerabile la eroziune şi alunecări, cu pantă
până la 30 grade
- asigurarea producţiei de masă lemnoasă atât cantitativ
2 Produse lemnoase
cât şi calitativ
Alte produse în afara lemnului sau a - vânatul, fructele de pădure, ciupercile comestibile,
3
serviciilor plantele medicinale
Obiectivele urmărite prin actualul amenajament sunt :

- protecţia terenurilor şi a solurilor ;
Produse lemnoase:
- lemn de lucru pentru cherestea;
- lemn pentru celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări.
Alte produse în afara lemnului şi a serviciilor: vânatul, fructe de pădure, ciuperci
comestibile, plante medicinale şi aromate.
În raport de starea fiecărui arboret în parte şi de rolul pe care trebuie să-l
îndeplinească s-a adoptat la nivel de unitate amenajistică şi subunitate de gospodărire, ţelul
de protecţie sau de producţie.
5.1.2. Funcţiile pădurii
Corespunzător obiectivelor social-economice şi ecologice fixate, s-au stabilit funcţiile

prioritare pe care trebuie să le îndeplinească arboretele. Astfel, pentru asigurarea atribuţiilor
de protecţie şi producţie, pădurile din această unitate de producţie au fost încadrate în grupa
I funcţională (250.44 ha) şi grupa II funcţională(186.2). Categoriile funcţionale atribuite
arboretelor sunt prezentate în tabelul 5.1.2.1.
Tabel 5.1.2.1.
Grupa, subgrupa şi categoria funcţională Suprafaţa
Cod Denumire ha %
Grupa I funcţională
Pădurile sitúate pe terenuri cu subustraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni şi
2L 250.44 57
alunecări,cu pantele cuprinse până la 30 grade - (TIV)
Total grupa I funcţională 250.44 57
Grupa II funcţională
Păduri destinate să producă în principal arbori groşi de calitate superioară pentru
1B
lemn de cherestea - (T VI) 186.2 43
Total grupa I funcţională 186.2 43

TOTAL U.P. 436.64 100
71
Arboretele astfel grupate în raport cu categoriile funcţionale pentru care sunt aplicate
măsuri silviculturale similare, au rezultat tipurile de categorii specificate în tabelul următor:
Tabelul 5.1.2.2.
Grupa şi categoria Suprafaţa
Tip funcţional Ţeluri de gospodărire
funcţională ha %
de protecţie
IV 1.2.L 250.44 57
de producţie
VI 2.1.B de producţie 186.2 43
TOTAL U.P. 436.64 100
În raport de starea fiecărui arboret în parte şi de rolul pe care trebuie să-l

îndeplinească, s-au adoptat la nivel de subparcelă şi subunitate, ţeluri de producţie şi de
protecţie.
5.1.3. Subunităţi de gospodărire constituite
Pentru gospodărirea diferenţiată şi durabilă a pădurilor, au fost constituite următoarele

subunităţi de gospodărire :
- S.U.P. ”A” - Codru regulat, sortimente obişnuite, în care au fost încadrate arborete
din grupa I funcţională, categoria funcţională 2L şi precum şi arborete din grupa a II-a
funcţională, categoria funcţională 1B, în suprafaţă totală de 387,18 ha (89%);
- S.U.P.”O” – terenuri ce urmează să fie scoase din fondul forestier, în care au fost
încadrate arborete din grupa I funcţională, categoria funcţională 2L şi arborete din grupa a
II-a funcţională, categoria funcţională 1B – în suprafaţă totală de 49,46 ha (11 %);
În subcapitolul 5.1.3.1. este prezentată constituirea subunităţilor de gospodărire pe
unităţi amenajistice şi suprafeţe.
5.1.3.1. Constituirea subunităţilor de gospodărie
72
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii
Sarcina gospodăririi silvice este dirijarea arboretelor spre o structură normală care se
defineşte prin bazele de amenajare: regim, compoziţie ţel, tratament, exploatabilitate (vârsta
exploatabilităţii) şi ciclu de producţie.
Gospodărirea pădurilor se va face potrivit normelor tehnice în vigoare şi respectând
prevederile Codului Silvic .
Tabelul 5.2.1.
Exploatab.
S. Supra- Regim
vârsta Ciclul
U. faţa de Compoziţia actuală Compoziţia ţel Tratamente
exploat. [ ani ]
P. [ ha ] gospod.
[ ani ]
Tehnică şi
Codru de
A 387.18 32GO28CA14FA6ST5TE3PI3SC6DT3DM 57GO22FA1ST19DT1ANN T.progresive 110
Crâng protecţie
105
Tehnică şi
Codru de
O 49.46 33CA32GO8TE7ST4FA2STR2FR2DR4DT6DM - T.progresive 110
Crâng protecţie
111
5.2.1. Regimul
Regimul sau modul general în care se asigură regenerarea unei păduri (din sămânţă
sau pe cale vegetativă) defineşte structura pădurii din acest punct de vedere.
Pentru realizarea funcţiilor social-economice stabilite, în cadrul unităţii de producţie s-a
prevăzut să se aplice regimul codru, bazat pe regenerarea pădurii din sămânţă şi
conducerea acesteia până la vârsta la care îşi îndeplineşte în mod eficient funcţiile social-
economice atribuite şi regimul crângului bazat pe regenerare vegetativă din drajoni la
arboretele de salcâm.
Arboretele din S.U.P.”A” urmează a fi conduse până la vârsta când se pot aplica tăieri
în codru în vederea regenerării din sămânţă, realizându-se arborete viguroase,
corespunzătoare condiţiilor staţionale şi de vegetaţie, care valorifică în mod superior
potenţialul silvoproductiv al staţiunii şi care să exercite în mod activ şi rolul de protecţie
pentru care sunt destinate.
5.2.2. Compoziţia ţel
Compoziţia ţel reprezintă asocierea şi proporţia speciilor în cadrul unui arboret care
îmbină în orice moment al existenţei lui, în modul cel mai favorabil, exigenţele biologice ale
pădurii cu cele social-economice.
Compoziţia ţel s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte astfel:
- compoziţia ţel la exploatabilitate, pentru arboretele neexploatabile şi preexploatabile
reprezentând compoziţia la care ajung arboretele la exploatabilitate, în raport cu compoziţia
actuală şi cu posibilităţile de modificare a acesteia, în direcţia compoziţiei optime;
- compoziţia ţel de regenerare, pentru arboretele exploatabile în prezent sau cele care
devin exploatabile în cursul primei perioade de amenajament, luând în consideraţie
compoziţia-ţel finală;
- compoziţia-ţel finală, ce s-a stabilit în raport de ţelurile de gospodărire şi de condiţiile
ecologice date (tip de staţiune şi tip de pădure);
Pentru actualul amenajament s-a promovat compoziţia corespunzătoare tipului de
pădure natural fundamental, condiţiilor staţionale determinate, funcţiilor social-economice şi
ecologice atribuite şi stării actuale a arboretului.
Compoziţia-ţel la nivel de arboret este dată în descrierea parcelară, iar pe subunităţi şi
pe total unitate de producţie se prezintă compoziţia-ţel finală în tabelul 5.2.2.1.
73
Tabel 5.2.2.1.
Tip Tip de Suprafaţa Suprafaţa (ha)
Compoziţia-ţel
staţiune pădure (ha) GO CA FA ST TE PI SC DT FR ANN DM
S.U.P.”A” - 387.18 ha
5.1.4.2. 514.1 8GO2DT 136.2 108.96 - - - - - - 27.24 - - -
5.1.4.2 541.1 7GO2ST1DT 19.81 13.87 - - 3.96 - - - 1.98 - - -
5.1.5.2. 531.4 5GO3FA2DT 27.33 13.67 - 8.19 - - - - 5.47 - - -
5.2.4.2. 431.2 8FA2DT 65.42 - 52.34 - - - - 13.08 - - -
5.2.4.2. 522.1 6GO2FA2DT 132.25 79.35 - 26.45 - - - - 26.45 - - -
5.2.5.3. 614.2 7ST2FR1DT 1.77 - - 1.23 - - - 0,19 0.35 - -
5.2.5.3. 971.2 8ANN2DT 4.4 - - - - - - 0.88 - 3.52 -
TOTAL 387.18 215.85 - 86.98 5.19 - - - 75.29 0.35 3.52 -
COMPOZIŢIA ŢEL S.U.P.”A” (%) 100 57 - 22 1 - - - 19 - 1 -

COMPOZITIA ACTUALĂ S.U.P.”A” (%) 100 32 28 14 6 5 3 3 6 - - 3
5.2.3. Tratamentul
Sub raportul repartiţiei arboretelor pe categorii dimensionale şi al etajării populaţiilor

de arbori şi arbuşti, actualele arborete din cadrul acestui teritoriu diferă de structura normală.
În vederea realizării de arborete cu o distribuţie spaţială pe categorii dimensionale,
optimă şi diversificată sub raportul compoziţiei pentru deceniul următor, se prevede aplicarea
următoarelor tratamente:
SUP “A”
- tăieri progresive pe 22,63 ha în gorunete pure şi amestecuri de făgete cu gorun şi
carpen;
În planul de recoltare s-a prevăzut pentru fiecare unitate amenajistică tratamentul
indicat de normele tehnice în vigoare.
Tratamentul indicat pentru arboretele incluse în planul decenal a urmărit asigurarea
regenerării integrale şi realizarea unor structuri optime sub raport ecologic şi funcţional.
La aplicarea tratamentului se va avea în vedere asigurarea permanenţei pădurilor şi a
funcţiilor de protecţie şi producţie.
În acest sens se vor corela tehnologiile de exploatare cu tehnica de aplicare a
tratamentelor în scopul protejării cadrului natural, al diminuării prejudiciilor seminţişurilor şi al
protecţiei arborilor care rămân pe picior şi al protecţiei solului.
5.2.4. Exploatabilitatea
Exploatabilitatea defineşte structura arboretelor sub raport dimensional şi se exprimă

prin vârsta exploatabilităţii pentru structurile de codru regulat.
În raport cu caracteristicile arboretelor şi funcţiile atribuite acestora, s-a adoptat
exploatabilitatea tehnică (pentru arboretele încadrate în grupa a II-a funcţională) şi
exploatabilitatea de protecţie (arborete din grupa I funcţională).
Pentru S.U.P.”A” – codru regulat, vârsta medie a exploatabilităţii este de 105 ani iar
pentru S.U.P. ”O” – terenuri ce urmează să fie scoase din fondul forestier, vârsta medie a
exploatabilităţii este de 111 ani.
Vârsta exploatabilităţii s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte, ea fiind dată în
cadrul descrierii parcelare.
74
5.2.5. Ciclul
Ca principală bază de amenajare, ciclu determină mărimea şi structura pădurii în

ansamblul său în raport cu vârsta arboretelor componente.
La stabilirea ciclului, au fost luate în considerare:
- formaţiile şi speciile forestiere existente;
- funcţiile social-economice atribuite arboretelor;
- media vârstei exploatabilităţii tehnice pentru speciile de bază;
- posibilitatea de creştere a eficacităţii funcţionale a arboretelor şi a pădurii în
ansamblul său.
Pe baza considerentelor arătate mai sus, pentru S.U.P.”A” – codru regulat cât şi
pentru S.U.P. ”O” - terenuri ce urmează să fie scoase din fondul forestier, a rezultat un ciclu
de 110 ani. La subcapitolul 16.4.3. este prezentată stabilirea vârstei medii a exploatabilităţii şi
a ciclului.
75
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ
ŞI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII
SPECIALE DE PROTECŢIE
6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale
Stabilirea posibilităţii de produse principale şi secundare şi elaborarea planurilor de

recoltare şi împăduriri definesc reglementarea procesului de producţie.
Prin reglementarea procesului de producţie lemnoasă s-a urmărit:
- dirijarea structurii pădurii spre cea optimă în raport cu condiţiile ecologice şi
cerinţele social-economice;
- realizarea unui fond de producţie care să permită exercitarea cu continuitate pe
termen lung a funcţiilor de protecţie şi de producţie ale pădurii şi creşterea stabilităţii
ecologice şi a eficienţei funcţionale a arboretelor;
- aplicarea reglementărilor de ordin silvicultural până la nivel de arboret.
Reglementarea procesului de producţie s-a făcut pentru S.U.P.”A” – codru regulat
sortimente obişnuite şi pentru S.U.P.”O” – terenuri ce urmează să fie scoase din fondul
forestier.
6.1.1. Reglementarea procesului de producţie la SUP „A” – codru regulat,

sortimente obişnuite
6.1.1.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale
La subunitatea de codru regulat, sortimente obişnuite, determinarea indicatorilor de

posibilitate s-a făcut prin intermediul volumelor, aplicându-se procedeul specific metodei
creşterii indicatoare şi prin intermediul volumelor şi suprafeţelor, aplicându-se procedeul
claselor de vârstă.

indicatoare
Pentru determinarea indicatorului de posibilitate, prin metoda creşterii indicatoare,

s-au luat în considerare următoarele elemente:
- Ci – este creşterea indicatoare;
- VD – este masa lemnoasă posibilă a fi recoltată în primul deceniu;
- VE – este masa lemnoasă ce s-ar putea recolta în următorii 20 ani;
- VF – reprezintă masa lemnoasă posibil de extras în 40 ani;
- VG – reprezintă volumul ce s-ar obţine în următorii 60 ani;
- Q – exprimă raportul dintre volumele de masă lemnoasă exploatabile, în intervalele
de timp considerate şi volumele ce s-ar putea recolta anual, asigurând continuitatea, în
ipoteza că posibilitatea ar fi egală cu Ci;
- m – este un factor modificator, dedus în funcţie de volumele de masă
lemnoasă, exploatabile în primele decenii ale ciclului.
S.U.P. „A“ prezentând un deficit de masă lemnoasă exploatabilă (Q = 0,30),
posibilitatea de produse principale s-a stabilit cu ajutorul formulei :
ρ ∆
P=ρ+ ⋅ ,
Vd 2
VD VE VF VG
în care ρ reprezintă minima valorilor , , , , iar ∆ – diferenţa dintre creşterea
10 20 40 60
producţiei totale şi creşterea producţiei principale pe următorii 10 ani a arboretelor
76
 ρ ∆
exploatabile în primul deceniu (Vd). Termenul al doilea  ⋅  , fiind nesemnificativ ca
 Vd 2 
valoare, se poate neglija.
Valorile parametrilor prezentaţi sunt redate şi în tabelul 6.1.1.1.1.1., anexat în
continuare, iar procedeele de calcul sunt detaliate în lucrarea „Norme tehnice pentru
amenajarea pădurilor“.
Posibilitatea după procedeul creşterii indicatoare are valoarea
PCi = 258 m3/an.
Tabelul 6.1.1.1.1.
6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de

vârstă
Pentru determinarea posibilităţii au fost parcurse următoarele etape :

a) Analiza structurii claselor de vârstă
Tabel 6.1.1.1.2.1.
Clase de vârstă Clasa de
Specificări vârstă
VI şi
I II III IV V Total normală
peste
– ha -
Suprafaţa ha 33.69 48.96 84 139.65 58.25 22.63 387,18 70.4
% 9 13 22 35 15 6 100 18
77
b) Constituirea perioadelor
Pornind de la ciclul de producţie adoptat şi durata perioadei de regenerare specifică
formaţiilor forestiere din S.U.P.”A”, au fost constituite 5 suprafeţe periodice, primele 4 de
20 ani şi ultima de 30 ani.
c) Încadrarea arboretelor în suprafeţele periodice

S-a făcut în funcţie de urgenţele de regenerare şi de diferenţele existente între
vârstele exploatabilităţii şi cea medie a arboretelor. Astfel în SP I au fost încadrate 32,02 ha,
reprezentând suprafaţa arboretelor exploatabile.
d) Determinarea indicatorului de posibilitate prin procedeul:
d1) Deductiv (P2”).
Pentru determinarea indicatorului de posibilitate, după criteriul claselor de vârstă,
s-au luat în considerare următoarele elemente:
- Vi – reprezintă volumul arboretelor care vor fi parcurse cu tăieri de regenerare în
următorii 30 de ani ;
- Vk – este volumul arboretelor exploatabile care vor fi regenerate în 20 de ani ;
- Vj – semnifică volumul arboretelor care vor fi regenerate integral în următorii 10 ani.
Indicatorul de posibilitate prin procedeul deductiv este de 268 m3/an.
d2) Inductiv (P2’)

Procedeul se bazează pe însumarea volumelor de recoltat, în primul deceniu, stabilite
pentru arboretele încadrate provizoriu în SPI. Aceste volume au fost determinate în baza
indicilor de recoltare, stabilite pe teren, pentru fiecare arboret în parte cu luarea în
considerare a mărimii perioadei de regenerare, a periodicităţii şi a numărului necesar de
intervenţii.
Indicatorul de posibilitate astfel determinat este de 262 m3/an.
Indicatorii de posibilitate stabiliţi prin prelucrarea automată a datelor pe calculator, sunt
prezentate în subcapitolul 6.1.1.1.2.1.
78
Tabelul 6.1.1.1.2.1.2. - Încadrarea arboretelor în S.P.I – “A” codru regulat
u.a. Caracteristic ile arboretului SUPRAFATA PERIODICĂ -I IND

Supraf.
Creştere
Urg. de reg.
Parcela
Supraf.
Vârsta Volum inclusiv creşterea pe 5 ani % Volum
Volum
Cons.
Subparc.
PRM
Total
L.P.
act. expl. Vi Vk Vj'
Nr. ha ani ani zec. ani m.c. mc/ua ha m.c m.c m.c m.c
84 0
A 1.85 95 110 46 0.8 33 20 507 6 1.85 0 0 0 0 0
86 B 4.34 85 100 46 0.7 33 20 833 15 0 4.34 0 0 0 0 0
86 C 1.17 90 100 46 0.8 33 20 289 4 0 1.17 0 0 0 0 0
92 B 0.83 85 100 46 0.7 33 20 138 2 0 0.83 0 0 0 0 0
125 I 2.65 105 110 P1 0.9 28 20 564 7 599 2.65 0 599 0 30 180
125 K 1.34 110 110 P3 0.9 32 20 354 3 369 1.34 0 369 0 65 240
127 1.2 85 100 46 0.7 99 20 191 3 0 1.2 0 0 0 0 0
130 C 18.64 160 110 P5 0.3 26 10 2105 19 2200 18.64 0 0 2200 100 2200
- - 32.02 - - - - - - - - 3168 32.02 - 968 2200 - 2620
Notă: P1- Tăieri progresive de însămânţare;

P3 – Tăieri progresive de însămânţare şi punere în lumină;
P5 – Tăieri progresive de racordare;
79
ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE ŞI STABILIREA
POSIBILITĂŢII DUPĂ CRITERIUL CLASELOR DE VÂRSTĂ
- SITUAŢIE RECAPITULATIVĂ –
Ciclul: 110ani
Perioada : 20 ani
S.P. normal 70.4 ha
Tabel 6.1.1.1.2.1.3.
Clasele de vârstă procedeul deductiv
O.S TOPOLOVENI, U.P.VI
S.P. I S.P. II
S.U.P. "A" S.P. III S.P. IV S.P. V S.P. VI
Creştere V+5 creşteri Volum
Clasa de Suprafaţa Volum
curentă Suprafaţa Vi Vk Vj Suprafaţa Actual 25*creşt. Total Supraf. Supraf. Supraf. Supraf.
vârstă
ha m.c. m.c. ha m.c. m.c m.c. ha m.c. m.c. m.c. ha ha ha ha
I 33.69 719 165 0.00 0 0 0 0.00 0 0 0 10.65 0.00 23.04 0.00
II 48.96 5496 357 0.00 0 0 0 0.00 0 0 0 0.00 0.00 48.96 0.00
III 84.00 13649 551 0.00 0 0 0 0.00 0 0 0 0.00 13.88 70.12 0.00
IV 139.65 24492 589 0.00 0 0 0 22.08 3231 1950 5181 60.66 56.91 0.00 0.00
V 58.25 13847 261 9.39 0 0 0 48.86 11889 5775 17664 0.00 0.00 0.00 0.00
VI 3.99 918 10 3.99 0 968 0 0.00 0 0 0 0.00 0.00 0.00 0.00
VII 18.64 2105 19 18.64 0 0 2200 0.00 0 0 0 0.00 0.00 0.00 0.00
Total 387.18 61226 1952 32.02 0 968 2200 70.94 15120 7725 22845 71.31 70.79 142.12 0.00
P=Vi/30+VK/20+VJ/10+Vj/nj Normal 70.4 70.4 70.40 70.40 105.59 0.00
P=268
0.00
Dif -38.38 Dif 0.54 0.91 0.39 36.53
80
6.1.1.1.2.1. Posibilitatea după procedeul claselor de vârstă
Indicatorul de posibilitate după criteriul claselor de vârstă însuşit este 262 m3/an.
Tabelul 6.1.1.1.2.1.1.
U.P. VI Valea Glâmbocului Ciclul (ani) Ci (mc)
Suprafaţa S.U.P [ha] 387,18 110 852
Volum Creştere Diferenţă
Specificări
ha m.c. m.c. ha
Arborete exploatabile 32,02 4981 59
Suprafaţa normală 70,4 - -
S.p. I 32,02 5276 - -38.4
P deductiv - 268 -
P inductiv - 262 -
Posibilitate clase de vârstă - 262 -
S.p. II 70,94 22845 - 0.5
S.p. III 71,31 - - 0.9
S.p. IV 70,79 - - 0.4
S.p. V 142,12 - 36.5
Arborete preexploatabile 173,12 33005 808 0.0
Vi 0 - -
Vk 968 - - -
Vj’ 2200 - - -
Vj’’ 0 - - -
6.1.1.2. Adoptarea posibilităţii
Indicatorii de posibilitate obţinuţi şi posibilitatea adoptată sunt prezentaţi în tabelul

următor :
Tabel 6.1.1.2.1.
PRIN INTERMEDIUL DUPA CRITERIUL
CREŞTERII INDICATOARE CLASELOR DE VÂRSTĂ
Elemente de calcul Valori Elemente de calcul Valori
3
Ci (m ) 852 S. P. normal (ha) 70.4
VD/10 (m3) 261 Perioada I (ani) 20
3
VE/20 (m ) 258 S.P. I (ha) 32.02
3
VF/40 (m ) 1082 Perioada II (ani) 20
VG/60 (m3) 1075 S.P. II (ha) 70.94
3
m - Volum arb. expl. (m /ha) 165
Q 0.3 P2’ – inductiv (m3) 262
m’ - P2”– deductiv (m3) 268
q (m3) -
P1 258 P2 262
3
Posibilitatea adoptată = 260 m /an
Posibilitatea adoptată este de 260 m3/an, valoare considerată ca fiind cea mai indicată
pentru satisfacerea obiectivelor urmărite. S-a optat pentru acest indicator deoarece permite
parcurgerea tuturor arboretelor parcurse în deceniul anterior, în care procesul de regenerare
este declanşat şi arboretele au vârstă înaintată. De altfel 85% din volumul posibilităţii este
recoltat dintr-un arboret (130C) având caracteristicile descrise mai sus.
Situaţia comparativă a posibilităţii anterioare şi actuală este următoarea:
Tabel 6.1.1.2.2.
Posibilitatea după Recoltată
Creşterea
Amenajament Suprafaţă Creşterea indicatoare Clase de vârstă Adoptată 3
indicatoare m /an %
Pci Q m deductiv inductiv
2005 1263.4 3585 988 0.1 - 1580 1325 1000 659 66
2015 387.18 852 258 0.3 - 268 262 260 - -
81
Posibilitate de produse principale a scăzut datorită reducerii suprafeţei fondului
forestier productiv ca urmare aplicării legilor fondului funciar.
6.1.1.3. Recoltarea posibilităţii
Reglementarea recoltării posibilităţii de produse principale s-a făcut în cadrul unui plan
de recoltare întocmit pe 10 ani (plan decenal) în care s-au inclus arboretele din care urmează
să se recolteze această posibilitate, în ordinea lor curentă, în funcţie de urgenţele de
regenerare şi de principalele caracteristici ale arboretelor (vârstă, compoziţie, stare de
vegetaţie, prezenţa seminţişului utilizabil, etc.).
În planul decenal de recoltare a produselor principale (13.1.1.2.), au fost incluse
arboretele din care se va recolta posibilitatea de produse principale, tratamentul adoptat,
numărul de intervenţii precum şi intensitatea acestora stabilită în funcţie de condiţiile de
regenerare ale speciilor forestiere, temperamentul acestora şi de tipul de structură urmărit.
S-au propus tăieri progresive pe 22.63 ha cu un volum total de recoltat de 2600 m3.
La aplicarea tratamentelor se vor respecta reglementările specifice aflate în vigoare.
Pentru reuşita aplicării tratamentelor, pe lângă tăieri, în arboretele în cauză se vor
aplica lucrări de promovare şi îngrijire a regenerării.
În planul decenal de recoltare a produselor principale se regăsesc 3 unităţi
amenajistice, din care una, în suprafaţă de 18.64 ha urmează a fi regenerată integral în
următorii10 ani.
Repartiţia posibilităţii pe urgenţe de regenerare este următoarea:
Tabel 6.1.1.3.1.
Arborete încadrate în planul decenal de recoltare a produselor principale
Urgenţa Volumul de
u.a. Suprafaţa Volum 3+ 5Cr extras
ha -m - 3
-m -
26 130 C 18.64 2200 2200
28 125 I 2.65 599 198
Total urgenţa 2 21.29 2799 2398
32 125 K 1.34 369 202
Total urgenţa 3 1.34 369 202
Total 22.63 3168 2600
Intensitatea medie a intervenţiei este de 115 m3/ha
Urgenţele din tabelul 6.1.1.3.1. reprezintă :
- 26 - arborete exploatabile parcurse cu tăieri de regenerare, cu densităţi cuprinse

între 0,4 - 0,6, cu sau fără seminţişuri instalate ;
- 28 – arborete exploatabile cu densităţi de 0,7 şi mai mari, de vitalitate sub normală,
de productivitate inferioară
- 32- arborete cu densităţi de 0,7 şi peste, echiene şi relativ echiene, de vitalitate cel
puţin normală, de productivitate superioară şi mijlocie ajunse la vârsta exploatabilităţii
Tratamentele adoptate pentru arboretele incluse în planul decenal s-au ales potrivit
prevederilor din „Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor”, cu luarea în considerare a
structurii şi productivităţii arboretelor, a condiţiilor naturale şi cerinţelor social-economice.
Având în vedere formaţiile forestiere întâlnite, condiţiile staţionale existente,
productivitatea arboretelor, structura acestora şi funcţiile atribuite, cerinţele social-economice,
precum şi necesitatea promovării speciilor autohtone valoroase, pentru arboretele acestei
subunităţi de producţie s-au adoptat tratamentul tăierilor progresive,tratamentul tăierilor în
crâng, tratamentul tăierilor rase.
În cazul tratamentului tăierilor progresive, tehnicile de aplicare vor prezenta
particularităţi la nivel de unităţi amenajistice, în funcţie de caracteristicile staţiunilor şi
arboretelor : compoziţie, temperamentul speciilor, consistenţă, proporţia şi starea
seminţişului, vulnerabilitatea la acţiunea factorilor destabilizatori etc. În principiu, se vor
executa tăieri repetate neuniform, concentrate în anumite ochiuri împrăştiate neregulat în
82
cuprinsul pădurii, urmărindu-se instalarea şi dezvoltarea seminţişului natural sub masiv până
ce acesta formează noul arboret. Ochiurile odată deschise şi regenerate nu se vor părăsi, ci
asupra lor se va reveni ori de câte ori este nevoie, pentru asigurarea regenerării naturale şi
dezvoltării optime a seminţişului instalat. Tăierile vor fi astfel conduse încât regenerarea să
folosească în mod optim două căi şi anume provocarea însămânţării naturale prin
deschiderea de ochiuri în porţiunile de pădure cu condiţii favorabile de regenerare şi punerea
treptată în lumină a seminţişului utilizabil. Prin aplicarea tratamentului, se va da prioritate
regenerării speciilor de valoare, prin extragerea preponderentă a celorlalte specii de
amestec, prin asigurarea condiţiilor de regenerare (extragerea, în anii cu fructificaţie, a
subarboretului, a seminţişului neutilizabil sau nedorit, mobilizarea solului etc.), prin lucrările
de îngrijire a seminţişurilor instalate. Lucrările de completare (după tăierile de racordare) vor
constitui, în toate cazurile, un prilej de introducere a speciilor de bază şi de amestec
valoroase şi de conducere a compoziţiei spre cea optimă.
În aplicarea acestui tratament, la nivelul unităţii de producţie VI Valea Glâmbocului se
disting trei tipuri de tăieri:
- Tăieri de însămânţare;
- tăieri de însămânţare şi punere în lumină;
- tăieri de racordare a ochiurilor.
-
Tăieri progresive de însămânţare (tăieri de deschidere a ochiurilor) – se vor
executa în u.a. 125 I pe o suprafaţă de 2,65 ha, volumul de extras fiind de 198 m3 . Tăierile
de deschidere a ochiurilor se execută, în arboretul ce urmează a fi regenerat, acolo unde
există pâlcuri de seminţiş sau unde există arbori ce au fructificat în anul anterior sau urmează
să fructifice în acel an. Deschiderea ochiului se poate face prin rărirea uniformă a arboretului
în cazul când există seminţiş din specii de umbră sau nu s-a instalat încă un seminţiş. Dar
deschiderea ochiului se poate face şi prin tăierea tuturor arborilor când exista seminţiş din
specii de lumină (stejar, frasin, nuc negru) sau se contează pe formarea unui asemenea
seminţiş într-un an de sămânţă. Ochiurile se distribuie neuniform pe suprafaţă, dar, pentru a
evita vătămarea seminţişului, primele ochiuri se deschid în partea centrală a u.a. Astfel,
arborii doborâţi se scot prin arboretul sub care nu există încă seminţiş. Mărimea ochiurilor
depinde de temperamentul speciilor a căror regenerare se doreşte: pentru speciile cu puieţi
rezistenţi la umbră se deschid ochiuri mici, de 0,5 – 1 înălţimi de arbore, pentru cele cu puieţi
ce necesită de la început multă lumină ochiurile sunt mai mari, de 1 – 1,5, chiar 2 înălţimi de
arbore. Numărul ochiurilor depinde de mersul regenerării dar şi de volumul de lemn ce
trebuie valorificat (posibilitatea), iar distanta dintre ochiuri trebuie să fie mai mare decât 2
înălţimi de arbore. Arborii se doboară spre marginile ochiului şi se scot prin arboretul dintre
ochiuri, pentru a nu vătăma seminţişul.
Tăierile progresive de însămânţare şi de punere în lumină – se vor executa în ua

(u.a. 125 K), cu o suprafaţă de 1,34 ha şi un volum de extras de 202 mc. Tehnica
tratamentului presupune executarea succesivă a celor două tipuri de tăieri (deschiderea
ochiurilor şi lărgirea lor). Revenirea cu tăieri de luminare a ochiurilor se va face în funcţie de
dinamica dezvoltării seminţişului şi de anii de fructificaţie, iar tăierile vor fi însoţite de lucrări
de ajutorare a regenerării naturale.
Tăierile progresive de racordare – au fost prevăzute într-un singur arboret (u.a. 130
C) pe o suprafaţă de 18,64 ha şi cu un volum de extras de 2200 mc (85%). Arboretul are
consistenţa de 0,3 şi seminţiş utilizabil pe 0,6 din suprafaţă. Aceste arboret a ajuns în
această stare atât ca urmare a tăierilor de punere în lumină din deceniul anterior cât şi
extragerii de produse accidentale, prin care s-a produs o rărire a arboretului şi s-au creat
condiţii de instalare a seminţişului. Tăierile de racordare se execută după ce, prin tăierile de
lărgire, ochiurile aproape se ating, iar între ochiuri există seminţiş. Prin această tăiere se
extrag toţi arborii care se mai găsesc între ochiuri. Tăierile de racordare vor fi însoţite de
lucrări de ajutorare şi de îngrijire a regenerării naturale, pentru extinderea seminţişului
utilizabil până la cel puţin 70% din suprafaţă. În acest caz se va executa o singură tăiere, prin
83
care se vor extrage ultimele exemplare din vechiul arboret. În porţiunile neregenerate rămase
după doborârea şi scoaterea ultimilor arbori se vor executa completări, prin acestea
urmărindu-se atât reconstituirea tipului natural fundamental de pădure, cât şi proporţionarea
corespunzătoare a speciilor în structura tinerelor arborete.
Recapitulaţia posibilităţii pe tratamente şi specii este redată în tabelul următor:
Tabel 6.1.1.3.2.
Suprafaţa de Volumul de Posibilitatea pe specii
3 3
Tratamentul parcurs -ha- extras – m - - m /an -
Totală Anuală Total Anual FA GO CA TE
T. progresive 22.63 2.26 2600 260 149 28 68 15
Total 22.63 2.26 2600 260 149 28 68 15
Indicele de recoltare a produselor principale este de 0.7 m3/an/ha.

Punerea în valoare se va face după efectuarea unui studiu complet, la teren, al
dinamicii procesului de regenerare naturală, funcţie de care se amplasează punctele de
regenerare. Tăierile de punere în lumină şi cele definitive vor fi executate numai în perioada
de repaus vegetativ (iarna).
6.1.1.4. Prognoza posibilităţii
Calculul prognozei posibilităţii de produse principale după 10, 20 şi 30 de ani de la

data actuală cu asigurarea continuităţii pe 60 de ani consideraţi la fiecare nivel, are la bază
următoarele condiţii:
- ciclul, creşterea indicatoare şi suprafaţa subunităţii rămân constante;
- se consideră că se recoltează integral posibilitatea de produse principale;
- la fiecare nivel de prognoză se acceptă ipoteza că volumul de recoltare în
următorii 60 de ani, după efectuarea scăderilor datorate recoltării integrale a posibilităţii, se
completează cu volumul arboretelor din subclasa de vârstă care, în acest interval îndeplinesc
condiţiile de exploatabilitate şi care nu au fost luate în considerare la calculul indicatorului de
posibilitate determinat în prezent.
Constante:
- suprafaţa subunităţii S =387.18 ha;
- ciclul = 110 ani;
- creşterea indicatoare = 852 m3;
- la fiecare etapă de prognoză, posibilitatea de produse principale se recoltează
integral;
- volumul mediu la ha, la exploatabilitate, în raport cu creşterea indicatoare este:
Vm = Ci/ parchet normal = Ci x ciclu/S = 242 m3/ha ;
- se menţin constante şi creşterile adăugate volumelor actuale ale elementelor
privind calculul posibilităţii.
În vederea prognozării posibilităţii de produse principale s-a analizat la nivelul fiecărei
etape de prognoză (după 10, 20 şi 30 de ani), volumul posibil de extras în primul deceniu
(VD, VD’, VD’’, VD’’’), volum care se poate recolta în primii 20 de ani (VE, VE’, VE’’, VE’’’),
volumul care se poate recolta în primii 40 de ani (VF, VF’, VF’’, VF’’’) şi volumul care se
poate recolta în primii 60 de ani (VG, VG’, VG’’, VG’’’) cu respectarea condiţiilor anterioare.
Elementele de calcul ale indicatorului de posibilitate de la actuala amenajare au fost
reactualizate la fiecare etapă de prognoză determinându-se apoi indicatorul de posibilitate.
Rezultatele calculului sunt prezentate în tabelul 6.1.1.4.1.
84
Tabel 6.1.1.4.1.
ACTUALA AMENAJARE DUPA 10 ANI DUPA 20 ANI DUPA 30 ANI
ELEMENTE VALORI ELEMENTE VALORI ELEMENTE VALORI ELEMENTE VALORI
VD 2607 VD' 2578 VD'' 14347 VD''' 28825
VE 5158 VE' 16927 VE'' 38135 VE''' 36769
VF 43296 VF' 48659 VF'' 59318 VF''' 56087
VG 64478 VG' 67977 VG'' 70853 VG''' 64654
VD/10 261 VD'/10 258 VD''/10 1435 VD'''/10 2883
VE/20 258 VE'/20 846 VE''/20 1907 VE'''/20 1838
VF/40 1082 VF'/40 1216 VF''/40 1483 VF'''/40 1402
VG/60 1075 VG'/60 1133 VG''/60 1181 VG'''/60 1078
Q 0.3 Q' 0.3 Q'' 1.7 Q''' 1.8
m - m' - m'' 1.1 m''' 1.1
P 260 P' 258 P'' 931 P''' 942
6.1.2. Reglementarea procesului de producţie la

SUP „O” – terenuri ce urmează a fi scoase din fondul forestier
6.1.2.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale
Determinarea indicatorilor de posibilitate s-a făcut prin intermediul volumelor,

aplicându-se procedeul specific metodei creşterii indicatoare şi prin intermediul volumelor şi
suprafeţelor, aplicându-se procedeul claselor de vârstă.
6.1.2.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin

intermediul creşterii indicatoare
Indicatorul de posibilitate a fost stabilit în baza unui calcul ale cărui rezultate sunt
conţinute în tabelul următor:
Tabelul 6.1.2.1.1.1
85
Termenii prezentaţi au următoarele semnificaţii :
- Ci – este creşterea indicatoare - (111 m3 ) ;
- VD – este masa lemnoasă posibilă a fi recoltată în primul deceniu ;
- VE – este masa lemnoasă ce s-ar putea recolta în următorii 20 ani ;
- VF – reprezintă masa lemnoasă posibil de extras în 40 ani ;
- VG – reprezintă volumul ce sa-r obţine în următorii 60 ani ;
- Q – exprimă raportul dintre volumul de masă lemnoasă exploatabile, în intervalele de
timp considerate şi volumele ce s-ar putea recolta anual, asigurând continuitatea, în ipoteza
că posibilitatea ar fi egală cu Ci;
- m – este un factor modificator, dedus în funcţie de volumele de masă lemnoasă,
exploatabile în primele decenii ale ciclului,
Subunitatea de producţie nu are arborete exploatabile, deci este în aşteptare. Deficitul
de masă lemnoasă este pus în evidenţă şi de parametrul Q = 0,54.
6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie
În cuprinsul unităţii de producţie VI Valea Glâmbocului nu există arborete cu funcţii

speciale de protecţie.
6.3. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor
Sistemul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor grupează următoarele lucrări:

curăţiri, rărituri şi tăieri de igienă. Acestea se vor aplica în funcţie de stadiul de dezvoltare,
consistenţă şi compoziţia actuală.
Scopul esenţial al lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor este acela de a
favoriza formarea unei structuri optime în vederea creşterii eficacităţii funcţionale a pădurilor.
Fiecare unitate amenajistică a fost analizată în perspectiva celor 10 ani de valabilitate
a amenajamentului, stabilindu-se după caz, atât numărul de intervenţii cât şi natura lor.
Degajările se vor executa în stadiul de desiş, urmărindu-se diminuarea speciilor cu
valoare economică scăzută, favorizând astfel speciile valoroase (fag, gorun). Se va parcurge
anual o suprafaţă de 1,86 ha.
Curăţirile sunt lucrări de îngrijire cu caracter de selecţie negativă în masă, se vor
executa în arboretele ajunse în stadiile de dezvoltare de nuieliş şi prăjiniş (perioada dintre
apariţia elagajului natural şi intensificarea procesului de eliminare naturală), cu consistenţa
plină (0,9-1,0). Prin curăţiri se va urmări îmbunătăţirea calităţii, creşterii şi compoziţiei
arboretului, prin extragerea exemplarelor rău conformate, accidentate, bolnave, cu defecte
tehnologice, cu provenienţe necorespunzătoare, deperisate sau uscate, înghesuite şi
copleşite, sau aparţinând unor specii sau forme genetice mai puţin valoroase şi care nu
corespund ţelului de gospodărire şi exigenţelor ecologice. Cu ocazia curăţirilor se vor extrage
preexistenţii nefolositori. Intervenţiile se vor face în aşa fel, încât consistenţa să nu scadă sub
0,8 şi fără a se crea ochiuri lipsite de vegetaţie forestieră.
Anual se va extrage un volum de 14 m3 de pe o suprafaţă de 3,76 ha.
Răriturile sunt lucrări de îngrijire cu caracter de selecţie pozitivă şi individuală a
arborilor de valoare, cărora li se vor asigura condiţii optime de creştere prin îndepărtarea din
arboret a exemplarelor care i-ar putea stânjeni. Această categorie de lucrări se va executa în
stadiile de dezvoltare de păriş, codrişor şi codru mijlociu (marea perioadă de creştere curentă
în volum). Prin rărituri se va reduce numărul exemplarelor la unitatea de suprafaţă,
micşorându-se temporar consistenţa, în scopul ameliorării structurii, creşterii şi calităţii
arboretelor şi, în final, a eficacităţii funcţionale a acestora. Concomitent cu aceste lucrări se
vor extrage şi eventualii preexistenţi nefolositori, fără însă a crea goluri în arboret.
Posibilitatea din rărituri este de 213 m3/an, parcurgându-se anual o suprafaţă de 12,73 ha.
Tăierile de igienă sunt lucrările prin care se urmăreşte asigurarea unei stări
fitosanitare corespunzătoare a arboretelor, se vor efectua ori de câte ori este nevoie, în toate
arboretele care le reclamă, indiferent de vârstă, consistenţă şi clasa de producţie, în scopul
îmbunătăţirii stării sanitare a pădurii, prin extragerea arborilor bolnavi sau pe cale de a se
îmbolnăvi, care pot prezenta pericol pentru restul pădurii, constituind focare de infecţie. Prin
86
aplicarea tăierilor de igienă se va avea grijă, pe cât posibil, să nu scadă consistenţa sub 0,7.
Tăierile de igienă pot fi executate tot timpul anului fără restricţii, ori de câte ori considerente
de ordin fitosanitar o impun. Tăieri de igienă au fost prevăzute în toate arboretele, cu
excepţia celor incluse în planul decenal de recoltare a produselor principale, în planul
lucrărilor de conservare precum a celor în care s-au prevăzut lucrări de îngrijire.
Dacă în suprafeţele în curs de regenerare vor exista situaţii care impun extragerea
arborilor uscaţi sau vătămaţi, ocolul silvic va proceda le extragerea lor, urmând ca volumul
acestora să fie precomptat pe seama produselor principale.
Se vor parcurge, anual, cu tăieri de igienă 244,03 ha de pe care se vor extrage 209 m3.
Intensitatea cu care se vor executa aceste categorii de lucrări rămâne în atenţia
organului executor şi se va avea în vedere să nu se reducă prea mult consistenţa.
Planurile lucrărilor de îngrijire cuprind arborete care la data descrierii parcelare
îndeplinesc condiţiile de a fi parcurse cu astfel de lucrări (consistenţă, diametru). În plan nu
au fost incluse arboretele care se vor crea în acest deceniu (împăduriri în terenuri goale,
seminţişurile rezultate în urma tăierilor definitive).
La aplicarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor se vor respecta indicaţiile
date prin “Normele tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor” ediţia 2000.
În legătură cu aplicarea lucrărilor de îngrijire se fac următoarele precizări:
- lucrările de îngrijire prevăzute prin amenajament sunt cele corespunzătoare la data
efectuării descrierii parcelare şi de aceea este necesar ca anual organele de aplicare să
studieze în teren evoluţia arboretelor şi să efectueze lucrarea cerută de stadiul de dezvoltare
la care a ajuns arboretul;
- potrivit celor arătate mai sus, ocolul silvic are obligaţia de a parcurge şi alte arborete
necuprinse în planurile decenale, dar care în cursul deceniului necesită a fi parcurse cu astfel
de lucrări;
- în situaţia în care arboretul nu este omogen, lucrările de îngrijire vor fi efectuate în
raport de caracteristicile arboretului de pe porţiunile care necesită intervenţii;
- posibilitatea de produse secundare obligatorie este cea pe suprafaţă, volumul de
extras fiind orientativ;
- având în vedere importanţa lucrărilor de îngrijire în ceea ce priveşte îmbunătăţirea
stării fitosanitare, ameliorarea compoziţiei şi creşterea productivităţii arboretelor, se
recomandă ca aceste lucrări să se execute la timp, de bună calitate şi de câte ori este cazul.
Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor 13.2.1., prezintă arboretele
prevăzute a fi parcurse cu degajări, curăţiri, rărituri şi tăieri de igienă. Numărul şi natura
intervenţiilor au fost stabilite în funcţie de starea actuală a arboretelor şi de dinamica evoluţiei
lor.
Posibilitatea de produse secundare pe lucrări, tipuri funcţionale şi specii este dată în
tabelul următor :
Tabel 6.3.1.
Tip Suprafaţa – Volum Posibilitatea anuală pe specii
3 3
Specificări func- ha- –m - –m -
ţional Total Anual Total Anual GO CA FA ST TE SC PI DR DT DM
Curăţiri IV-VI 37.57 3.76 141 14 2 2 - 2 1 2 - - 4 1
Rărituri IV-VI 127.25 12.73 2134 213 88 42 27 - 17 1 16 5 9 8
Produse IV-VI 164.82 16.49 2275 227 90 44 27 2 18 3 16 5 13 9
secundare Total 164.82 16.49 2275 227 90 44 27 2 18 3 16 5 13 9
Tăieri de
IV-VI 244.03 244.,03 2094 209 68 71 28 18 11 - 3 - 7 3
igienă
Posibilitatea de produse secundare actuală este de 227 m3/an.

Lucrările se vor executa respectând instrucţiunile în vigoare.
Lucrările propuse sunt obligatoriu de executat pe suprafeţele nominalizate, dar
volumele de extras sunt orientative. Dacă se constată că unele arborete necesită şi alte
lucrări, acestea se pot executa chiar dacă nu sunt menţionate în prezentul plan.
Intensitatea medie a intervenţiilor va fi de 4 m3/ha la curăţiri şi de 17 m3/ha la rărituri.
87
6.4. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat
Bilanţul masei lemnoase posibil a fi recoltată este următorul:

Tabel 6.4.1.
Tip Suprafaţa Volum Posibilitatea anuală pe specii
Specifi- – ha- –m -
3 3
–m -
func-
cări Total Anual Total Anual
ţional GO CA FA ST TE SC PI DR DT DM
Produse
IV-VI 22,63 2,26 2600 260 28 68 149 - 15 - - - - -
principale
Produse IV-VI
164,82 16,49 2275 227 90 44 27 2 18 3 16 5 13 9
secundare
Tăieri de IV-VI
244,03 244,03 2094 209 68 71 28 18 11 - 3 - 7 3
igienă
Total
IV-VI 431,48 262,78 6969 696 186 183 204 20 44 3 19 5 20 12
general
Posibilitatea totală este de 696 m3/an, iar indicele de recoltare total este de 1,6
m /an/ha. Indicele de creştere curentă este de 5,1 m3/an/ha, mai mare decât cel de recoltare
3
ceea ce conduce la o acumulare de masă lemnoasă în continuare.
6.5. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale şi de împădurire
În planul lucrărilor de regenerare (evidenţa 12.3.), sunt nominalizate toate unităţile

amenajistice în care sunt necesare astfel de lucrări. Recapitulaţia lucrărilor este prezentată
mai jos :
Tabel 6.5.1.
Sim- Suprafaţa
C a t e g o r i a d e l u c r ă r i
bol [ha]
A. LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII NATURALE 10,51
A.1. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale 3,06
A.1.1. Strângerea şi îndepărtarea litierei groase 2,26
A.1.2. Îndepărtarea humusului brut -
A.1.3. Distrugerea şi îndepărtarea păturii vii 0,53
A.1.4. Mobilizarea solului 0,27
A.1.5. Extragerea subarboretului -
A.1.6. Extragerea seminţişului şi tineretului neutilizabil preexistent -
A.1.7. Provocarea drajonării la arboretele de salcâm -
A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale 7,45
A.2.1. Receptarea seminţişurilor sau tinereturilor vătămate 1,86
A.2.2. Descopleşirea seminţişurilor 5,59
A.2.3. Înlăturarea lăstarilor care copleşesc seminţişurile şi drajonii -
B. LUCRĂRI DE REGENERARE 5,59
B.1. Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier -
B.1.1. Împăduriri în poieni şi goluri -
B.1.2. Împăduriri în terenuri degradate -
Împăduriri în terenuri dezgolite prin calamităţi naturale (incendii, doborâturi de vânt sau zăpadă,
B.1.3. -
uscare, etc. Şi alte cauze).
B.1.4. Împăduriri în terenuri parcurse anterior cu tăieri rase, neregenerate -
B.2. Împăduriri în suprafeţe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare 5,59
B.2.1. Împăduriri după tăieri grădinărite -
B.2.2. Împăduriri după tăieri cvasigrădinărite -
B.2.3. Împăduriri după tăieri progresive 5,59
B.2.4. Împăduriri după tăieri succesive -
B.2.5. Împăduriri după tăieri de conservare -
B.2.6. Împăduriri în golurile din arboretele parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri în crâng -
B.2.7. Împăduriri după tăieri rase la molid şi PL.E.A. -
Împăduriri în suprafeţe parcurse sau propuse a fi parcurse cu tăieri d e înlocuire a
B.3. -
arboretelor necorespunzătoare
B.3.1. Împăduriri după înlocuirea arboretelor derivate (substituiri) -
B.3.2. Împăduriri după înlocuirea arboretelor slab productive (refacere) -
B.3.3. Împăduriri după înlocuirea arboretelor necorespunzătoare din punct de vedere staţional -
B.3.4. Împăduriri pentru ameliorarea compoziţiei şi consistenţei (după reconstrucţie ecologică) -
C. COMPLETĂRI ÎN ARBORETELE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV 1,12
C.1. Completări în arboretele tinere existente -
88
Sim- Suprafaţa
C a t e g o r i a d e l u c r ă r i
bol [ha]
C.2. Completări în arboretele nou create (20% din B) 1,12
ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE
D. 5.59
D.1. Îngrijirea culturilor tinere existente -
D.2. Îngrijirea culturilor tinere nou create şi a celor instalate în actuala clasă de regenerare 5,59
E. ÎMPĂDURIRI ÎN TERENURI CU CONDIŢII EXTREME -
E.1. Împăduriri în terenuri sărăturate -
E.2. Împăduriri pe terenuri poluate cu reziduuri din ţiţei -
E.3. Împăduriri pe terenuri nisipoase (plaje, dune, etc.) -
E.4. Împăduriri pe terenuri situate în limita vegetaţiei forestiere -
E.5. Împăduriri în terenuri mlăştinoase -
E.6. Împăduriri pe crovuri -
E.7. Împăduriri pe terenuri cu înclinare mare, sol superficial, vulnerabile la eroziune -
Pentru planificarea lucrărilor de regenerare s-a ţinut cont de situaţia înregistrată în

timpul descrierii parcelare, de nevoile de regenerare ce decurg din aplicarea planurilor de
recoltare. Compoziţiile de regenerare s-au stabilit în funcţie de particularităţile staţionale şi de
cerinţele ecologice ale speciilor, având în vedere prevederile din lucrarea „Îndrumări tehnice
pentru compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor”, ediţia 1987.
Referitor la lucrările de regenerare, de ajutorare a regenerării naturale şi de îngrijire a
culturilor nou instalate, se fac următoarele precizări, de care s-a ţinut seama la întocmirea
proiectului:
- au fost prevăzute, majoritar, tratamente cu perioade medii-lungi de regenerare, care
favorizează regenerarea naturală - tratamentul tăierilor progresive ;
- în vederea ajutorării regenerării naturale se vor face (acolo unde este necesar) unele
lucrări, chiar dacă nu sunt evidenţiate în plan, cum ar fi : înlăturarea litierei groase,
nedescompuse, de pe unele porţiuni din u.a., mobilizarea solului în zonele înţelenite, toate
acestea cu scopul creării condiţiilor ajungerii seminţelor la sol ;
- ritmul împăduririlor va trebui să-l urmărească pe cel al tăierilor, dar cu respectarea
perioadelor optime pentru plantaţii ;
- se va urmări, prin plantaţiile/completările efectuate, realizarea, cât mai repede posibil
a stării de masiv ;
- în culturile nou create (regenerări naturale, plantaţii, culturi mixte) se vor executa
lucrările corespunzătoare stadiului de dezvoltare şi stării arboretelor respective (descopleşiri,
depresaje, degajări etc.), ori de câte ori este necesar, periodicităţile din instrucţiuni fiind
orientative.
În general, cantităţile de realizat prevăzute în planul lucrărilor de regenerare şi
împădurire sunt orientative, la realizarea planurilor anuale, ocolul având obligaţia să
stabilească, în mod concret, lucrările ce se vor executa, precum şi volumul acestora, în
funcţie de situaţia de moment din fiecare arboret.
Pentru urmărirea procesului de regenerare naturală, ocolul va completa, anual,
formularele privind „Evidenţa dinamicii procesului de regenerare naturală“ introduse în acest
scop în partea a patra a amenajamentului, la subcapitolul 17.2. Totodată, ocolul are obligaţia
ca, în „Evidenţa lucrărilor executate“ din fiecare u.a. în care s-au executat plantaţii (integrale
sau completări), pe pagina din dreapta a „descrierii parcelare“, să înscrie provenienţa
puieţilor (rezervaţia sau O.S., U.P. şi u.a. din care provine sămânţa utilizată la producerea
puieţilor). Aceleaşi date vor fi înregistrate şi în cazul unor eventuale semănături directe.
89
6.6. Refacerea arboretelor slab productive şi substituirea celor ce au
compoziţie necorespunzătoare
Măsurile de gospodărire ce se vor executa în arboretele slab productive şi cele cu

compoziţii necorespunzătoare sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel 6.6.1.
Arboretele din tipul funcţional (ha ):
III- VI II
Caracterul
Supra- Tăieri cu
actual al Tăieri de
u.a. faţa regenerare naturală Tăieri rase Tăieri în crâng
tipului de conservare
- ha- din sămânţă
pădure
Dec. Dec. Alte Dec. Dec. Alte Dec. Dec. Alte Dec. Alte
I. II. dec. I. II. dec. I. II. dec. I. dec.
82 A 10,07 - - 10,07 - - - - - - - -
83 A 0,75 - - 0,75 - - - - - - - -
92 B 0,83 - - 0,83 - - - - - - - -
125 B 5,76 - - 5,76 - - - - - - - -
125 C 8,76 - - 8,76 - - - - - - - -
Natural
127 1,2 - - 1,2 - - - - - - - -
fundamental
128 A 5,64 - - 5,64 - - - - - - - -
subproductiv
128 B 1,76 - - 1,76 - - - - - - - -
128 C 2,45 - - 2,45 - - - - - - - -
129 12,74 - - 12,74 - - - - - - - -
130 D 15,04 - - 15,04 - - - - - - - -
TOTAL 65,0 - - 65,0 - - - - - - - -
52 10,63 - - - - - 10,63 - - - - -
Total derivat
de
93 C 3,12 - - - - - 3,12 - - - - -
productivitate
mijlocie
TOTAL 13,75 - - - - - 13,75 - - - - -
45 B 0,9 - - - - 0,9 - - - - -
Total derivat
de 82 B 1,23 - - - - 1,23 - - - - -
productivitate 125 I 2,65 2,65 - - - - - - - - - -
inferioară TOTAL 4,78 2,65 - - - - 2,13 - - - - -
TOTAL UP 83,53 2,65 - 65,0 - - 15,88 - - - - -
Arboretele natural fundamentale subproductive vor fi refăcute in alte decenii prin tăieri
progresive.
Arboretele total derivate vor fi substituite în deceniile viitoare aplicându-se tratamentul
tăierilor rase cu excepţia arboretului din unitatea 125 I, în care se va aplica tratamentul
tăierilor progresive.
6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori pe

perioada de aplicare a amenajamentului silvic şi procedura executării
acestora, prin derogare de la prevederile amenajamentului
În unitatea de producţie VI Valea Glâmbocului nu există arborete afectate de factori

destabilizatori.
Pe parcursul aplicării prevederilor amenajamentului, arboretele pot fi afectate, în
diferite grade de intensitate, de factori destabilizatori biotici şi abiotici: incendii, doborâturi de
vânt, rupturi de zăpadă, inundaţii, secetă, atacuri de dăunători, uscare anormală etc.
90
În vederea gospodăririi durabile a fondului forestier este necesară extragerea
materialului lemnos si valorificarea acestuia. Recoltarea materialului lemnos se va realiza cu
respectarea prevederilor legislaţiei silvice în vigoare si va consta in:
-“extragerea integrala a materialului lemnos “ - in arboretele afectate integral de
factori biotici şi abiotici si in cele care, prin extragerea arborilor afectaţi, se determină
încadrarea arboretelor în urgenţa I de regenerare;
-“extragerea arborilor afectaţi “- în arboretele afectate parţial de factori biotici şi
abiotici.
Volumul rezultat se va încadra ca:
- produse accidentale I - arborii afectaţi integral de factori biotici şi/sau abiotici, arborii
dintr-un arboret cu vârsta mai mare de ½ din vârsta exploatabilităţii tehnice, afectaţi parţial de
factori biotici şi/sau abiotici sau arbori/arborete pentru care sunt aprobări legale de defrişare;
- produse accidentale II – arborii dintr-un arboret cu vârsta mai mică de ½ din vârsta
exploatabilităţii tehnice, afectaţi parţial de factori biotici şi abiotici.
Masa lemnoasă care se recoltează ca produse accidentale I se precomptează ca
produse principale, numai dacă acesta provine din subunităţi de gospodărire pentru care se
reglementează procesul de producţie, celelalte produse accidentale I, precum şi produsele
accidentale II, nu se precomptează.
În condiţiile în care cuantumul volumului rezultat se încadrează sub nivelul pentru care
legislaţia stabileşte modificarea prevederilor amenajamentului, acesta poate fi recoltat ca
produse accidentale, după întocmirea şi aprobarea actelor de punere în valoare.
Condiţiile actuale pentru care este necesară întocmirea unei documentaţii de derogare
de la prevederile amenajamentului, conform ORD.3814/06.11.2012 al M.M.P. modificat şi
completat prin Ordinul Ministrului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură nr.670/2014, sunt
următoarele:
- volumul arborilor afectaţi însumează peste 20% din volumul arboretului existent la
data apariţiei fenomenului şi nu poate fi extras prin lucrările silvotehnice prevăzute prin
amenajament. Excepţie fac răşinoasele din afara arealului lor natural care se vor autoriza la
exploatare în termen de 15 zile de la data aprobării actului de punere în valoare;
- arborii afectaţi sunt concentraţi pe o suprafaţă mai mare de 5000 m2;
- prin extragerea arborilor afectaţi se determină încadrarea arboretelor în urgenţa I de
regenerare;
- arboretele sunt încadrate în S.U.P. „E”;
- în arboretele exploatabile neincluse în planurile decenale, din zona de stepă,
silvostepă şi câmpie forestieră, unde s-a instalat pe cel puţin 30% din suprafaţă seminţiş
utilizabil în care proporţia speciilor de stejari este de cel puţin 50%;
- este necesară schimbarea soluţiilor de gospodărire şi/sau împădurire.
Documentaţia de derogare, însoţită de avizul favorabil al conducătorului structurii teritoriale
de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură precum şi de actul
administrativ emis de autoritatea teritorială pentru protecţia mediului, se va înainta spre
aprobarea autorităţii publice centrale.
91
7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE
ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
7.1. Potenţialul cinegetic
Pe teritoriul U.P. VI Valea Glâmbocului s-a constituit un singur fond cinegetic care
cuprinde toată suprafaţa unităţii de producţie. Acest fond cinegetic este: F.C. nr. 37
Topoloveni.
Principalele specii de vânat sunt: căpriorul, mistreţul şi iepurele .
Fondurile cinegetice sunt delimitate pe harta anexată studiului general.
În vederea asigurării unor condiţii optime de viaţă pentru vânat, în cadrul unităţii de
producţie există 8,38 ha de terenuri destinate hranei vânatului.
Obiectivele gospodăririi fondurilor cinegetice sunt : menţinerea efectivelor de vânat în
limitele optime şi selecţionarea acestora în vederea obţinerii de recolte sporite şi de calitate.
În acest scop, ocolul silvic va lua următoarele măsuri:
- asigurarea hranei şi a liniştii vânatului;
- prevenirea îmbolnăvirilor;
- efectuarea selecţiei artificiale prin eliminarea exemplarelor necorespunzătoare;
- combaterea răpitoarelor şi a braconajului.
7.2 Potenţialul salmonicol
Apele din cadrul unităţii de producţie nu oferă condiţii pentru dezvoltarea salmonidelor.
7.3. Potenţial fructe de pădure

La data actuală, ocolul silvic recoltează şi valorifică în unitatea de producţie VI Valea
Glâmbocului următoarele fructe de pădure: mure, măceşe, porumbe, coarne.
Ocolul silvic va organiza recoltarea fructelor de pădure, în funcţie de cerere şi
cantităţile existente.
Nu dispunem de date cu privire la cantităţile care se pot recolta.
7.4. Potenţial ciuperci comestibile
În cadrul acestei unităţi de producţie se întâlnesc mai multe specii de ciuperci

comestibile, printre care cele mai importante sunt: boletus edulis (hribi) şi armillaria mellea ( ghebe).
Nu dispunem de date referitoare la cantităţile de ciuperci posibile de recoltat.
7.5. Resurse melifere
Principalele specie meliferă din această unitate de producţie este salcâmul, care ocupă
11,61 ha.
7.6. Materii prime pentru împletituri
Pe teritoriul unităţii de producţie nu există răchitarii.
7.7. Seminţe forestiere
In cadrul unităţii de producţie nu există rezervaţii de seminţe.
7.8. Valorificarea altor resurse ale fondului forestier
Din fondul forestier mai pot fi valorificate următoarele resurse :

-frunzare
-plante medicinale
-fân
92
8.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi de zăpadă
Se impune promovarea regenerării naturale din sămânţă a foioaselor, favorizarea

fenotipurilor rezistente, crearea de arborete optim amestecate şi cu structuri diversificate. În
arboretele situate în staţiuni vulnerabile degajările şi răriturile vor avea intensitate mai mare,
iar schemele de plantare vor fi mai rare. Se vor împădurii toate golurile existente. În
arboretele excesiv de dese se va interveni cu prudenţă.
Orientarea succesiunilor de tăieri se va face împotriva direcţiei din care bat vânturile
periculoase. Se vor forma margini de masiv rezistente şi se vor deschide linii de izolare.
Cu ocazia tăierilor, se va evita rănirea arborilor permanent.
8.2. Protecţia împotriva incendiilor
Având în vedere că, exceptând apele ce fac parte din fondul forestier
(râuri, lacuri, etc.), întreg ecosistemul forestier este combustibil (are însuşirea de a arde),
este evident că este imperios necesară protejarea acestuia, în deosebi a pădurii, de foc.
Conform Legii 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, „apărarea
împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini
organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate,
organizate şi realizate în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a incendiilor şi
asigurării intervenţiei operative pentru limitarea şi stingerea incendiilor, în vederea evacuării,
salvării şi protecţiei persoanelor periclitate, protejării bunurilor şi mediului împotriva efectelor
situaţiilor de urgenţă determinate de incendii”. Art. 1, alin. 1.
Potrivit aceleiaşi Legi, „Apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate
de interes public, naţional, cu caracter permanent, la care sunt obligate să participe,
autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi toate persoanele fizice şi
juridice aflate pe teritoriul României” (Art. 2), totodată „Persoanele fizice şi juridice răspund,
potrivit legii, de stabilirea şi aplicarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, precum şi de
consecinţele producerii incendiilor.” (Art. 5).
8.2.1. Riscul de iniţiere a incendiilor în fondul forestier
Riscul mare de iniţiere a incendiilor în fondul forestier este datorat constituirii acestuia
din cantităţi uriaşe de material combustibil, sub diverse forme şi stări, fiecare cu un
mod specific de comportare în prezenţa focului. Arborii (constituenţii pădurii - principala
componentă a ecosistemului forestier afectabilă de incendii), „se diferenţiază ca fiind :
- esenţe pirofile (cu simpatie către o iniţiere uşoară a incendiului) – pinul
şi răşinoasele în general, ale căror însuşiri (răşină, densitate redusă, esenţe) favorizează
iniţierea şi propagarea incendiilor ;
- esenţe pirorezistente (cu antipatie către o uşoară iniţiere a incendiului) – stejarul,
castanul, ale căror caracteristici (lipsa răşinii, densitatea mare, scoarţa groasă) le favorizează
rezistenţa la incendii.” (Burlui, I. - Incendiile de pădure, cauze, manifestare, stingere – Ed.
Lidana, Suceava, 2014).
Factorii riscului de incendiu în fondul forestier (Burlui, I., 2014), sunt :
- factori naturali (vegetaţia forestieră, condiţiile climatice, relieful, solul, reţeaua
hidrologică) ;
- factori antropici (forma şi tipul de proprietate/administrare/exploatare a pădurii,
activitatea umană în zona fondului silvic) ;
- factori determinanţi (factorii climatici, compoziţia şi structura arboretelor, relieful,
activitatea umană în zona fondului silvic, profilul psiho-social al populaţiei şi starea
economică a acesteia) - cei ce fac posibilă iniţierea unui incendiu: combustibilul, gazul care
întreţine arderea şi sursa de aprindere ;
93
- factori conjuncturali (forma de proprietate/administrare a fondului
forestier, condiţiile de acordare a subvenţiilor pentru terenul agricol) – cei ce
favorizează declanşarea şi propagarea unui incendiu, prin influenţa pe care o pot
avea asupra elementelor ce determină iniţierea incendiilor.
8.2.2. Cauzele incendiilor din fondul forestier
Cauzele ce duc la incendiu în fondul forestier (Burlui, I., 2014), pot fi :

- cauze naturale (trăsnetul, autoaprinderea de natură biologică) – cele
care sunt consecinţa manifestării unor factori declanşatori care se manifestă
indiferent de voinţa sau prezenţa directă sau indirectă a omului ;
- cauze tehnice (scântei de la liniile electrice aeriene, propagarea
incendiilor de la construcţiile existente în, sau limitrof fondului forestier, scântei de la
locomotivele cu aburi, scântei mecanice sau scurtcircuit de la maşinile şi utilajele cu
care se acţionează în fondul forestier pe timpul activităţilor economico-sociale) ;
- cauze antropice (acţiunile umane făcute, cu intenţie sau din neglijenţă,
fără respectarea regulilor minimale de prevenire a incendiilor).
8.2.3. Manifestarea/evoluţia incendiilor din fondul forestier
Un incendiu de pădure poate evolua (Burlui, I., 2014) sub diferite forme, fiecare
fiind condiţionată şi determinată de caracteristicile vegetaţiei forestiere şi influenţa factorilor
naturali (în principal forţa şi direcţia vântului) în arealul respectiv. Astfel, se disting :
- incendii de litieră (unde ard straturile joase ale vegetaţiei de pe solul
pădurii, stratul de iarbă şi exemplarele lemnoase pitice), care se dezvoltă cu flacără la
vedere, se propagă, prin radiaţie şi conducţie, cu viteză mare (1 km/oră), puternic influenţate
de factorii naturali (vânt, precipitaţii), sub influenţa vântului se dezvoltă rapid şi pot
surprinde forţele de intervenţie ;
- incendii de subteran sau sub pătura de frunziş (unde arde materia organică conţinută
în litieră, humus sau turbă, rădăcinile copacilor), care nu dezvoltă flacără, se propagă, prin
conducţie, cu viteză mică (1 km/24 ore), greu de observat la început, poate degenera în
incendiu de litieră ;
- incendii de coronament (unde arde partea superioară a arborilor), care se dezvoltă
cu flacără la vedere, manifestându-se ca o coroană, un zid, un val sau o minge de foc, se
propagă, prin convecţie şi radiaţie, cu viteză foarte mare (de la 8 la peste 25 km/oră),
puternic influenţate de factorii naturali (vânt, precipitaţii), degajă cantităţi mari de căldură, de
cele mai multe ori atacă şi litiera, prin modul violent de manifestare pot surprinde forţele
de intervenţie ;
- incendii de doborâturi – nu sunt definite separat în literatura de specialitate, dar se
manifestă diferit faţă de cele anterior prezentate (la incendiile de doborâturi ard
suprafeţele/exemplarele afectate de doborâturi şi rupturi produse de vânt şi/sau zăpadă,
neexploatate/neextrase imediat) ; se dezvoltă cu flacără la vedere, sub forma unui foc de
tabără sau a unui rug, puternic influenţate de factorii naturali (vânt, precipitaţii) ; masa solidă
incendiată eliberează particule arzând, uşor purtate de vânt care produc „salturi de incendiu”
; concentrarea mare pe unitatea de suprafaţă de masă combustibilă, conduce la dezvoltarea
rapidă a incendiului şi la dificultăţi în apropierea personalului de intervenţie de locul
incendiului ; aşezarea neorganizată a arborilor doborâţi face ca atacarea incendiului să
se facă cu mare dificultate ;
- incendii mixte – incendiile care, în manifestarea, lor prezintă însumarea
caracteristicilor a minimum două din cele 4 tipuri de incendiu anterior descrise ;
94
8.2.4. Măsuri pentru reducerea riscului de incendiu în fondul forestier
şi de stingere a incendiilor de pădure
Măsurile pentru reducerea riscului de incendiu în fondul forestier sunt de două

feluri (Burlui, I., 2014), astfel :
8.2.4.1. Măsuri pe linie preventivă
Activitatea de prevenire a incendiilor în fondul forestier trebuie să fie concepută,

organizată şi implementată astfel încât să răspundă la două deziderate majore,
astfel :
- reducerea riscului de izbucnire a incendiilor ;
- crearea condiţiilor de limitare a incendiilor izbucnite, cât mai aproape de
limitele iniţiale ;
Simultan cu realizarea celor două deziderate, este necesară luarea în considerare a
unor măsuri specifice, care vizează :
- crearea de zone de protecţie faţă de fondul forestier şi de limita acestuia,
prin respectarea instrucţiunilor de prevenire a incendiilor la :
- realizarea construcţiilor (silvice, turistice, economice, de cult, etc.) în fondul forestier
sau limitrof acestuia ;
- desfăşurarea activităţilor antropice în perimetrul imediat limitrof fondului forestier ;
- crearea şi dotarea corespunzătoare a locurilor de repaus, campare, pentru turişti,
limitrofe sau în interiorul pădurii ;
- accesibilizarea fondului forestier :
- realizarea reţelei de drumuri forestiere la o densitate corespunzătoare necesarului
dat de caracteristicile fondului forestier, gospodărirea acestuia, oportunităţile turistice şi, nu în
cele din urmă, de necesităţile operative de intervenţie în caz de incendiu ;
- realizarea accesului la sursele de apă permanentă a tehnicii de intervenţie ;
- măsuri tehnico - operative :
- crearea şi operaţionalizarea structurii proprii de intervenţie la nivelul ocoalelor şi
direcţiei silvice, autorităţilor publice locale şi operatorilor economici din zonă ;
- întocmirea „hărţilor de risc” la incendiu ;
- întocmirea „planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor”, cu cooptarea agenţilor
economici specializaţi din zonă, posesori de utilaje grele (buldozere, TAF-uri, camioane
grele, autovehicule de teren, etc.) ;
- întocmirea „protocoalelor de acces” la resurse materiale (rezerve de scule de mână,
carburanţi, lubrifianţi, etc.), dar şi la alimente şi apă pentru forţele de intervenţie ;
- crearea, în fondul forestier sau în apropierea acestuia, a unor rezerve de apă,
accesibile tehnicii de intervenţie terestre şi aviatice ;
- realizarea, cu vecinii României, a unor canale de comunicaţii fluente, pe linia
protecţiei la foc a pădurilor de frontieră ;
- realizarea unui sistem de monitorizare prin GPS a fondului forestier ;
- implementarea unor măsuri instructiv – educative eficiente, pe categorii de cetăţeni.
8.2.4.2. Măsuri pe linie operativă
a) Strategii şi cerinţe în tactica stingerii incendiilor de pădure

Organizarea intervenţiei
În abordarea procesului de stingere a incendiilor de pădure se porneşte de la

elementele „triunghiului de foc” : materialul combustibil, aportul de oxigen şi sursa de
aprindere. Orice procedeu de stingere s-ar adopta, acesta este îndreptat spre suprimarea
unuia din cele trei elemente enumerate.
În literatura de specialitate sunt specificate opt strategii de stingere a incendiilor
de pădure, astfel :
95
- izolarea flăcării faţă de combustibil ;
- izolarea flăcării faţă de oxigenul din aer ;
- condensarea puternică a aerului din mediul înconjurător flăcării ;
- răcirea combustibilului incendiat şi adiacent flăcării ;
- răcirea aerului înconjurător incendiului ;
- inhibarea omogenă a reacţiei chimice de oxidare ;
- inhibarea eterogenă a reacţiei chimice de oxidare ;
- suflarea sau ruperea flăcării cu ajutorul curenţilor puternici de aer.
O intervenţie operativă şi eficientă pentru stingerea incendiilor de pădure (manifestate,
mai ales pe relief muntos), necesită realizarea unor cerinţe operaţionale
fundamentale :
- observarea şi anunţarea oportună a incendiului ;
- confirmarea incendiului, în timp util, de către administraţia locală, sau de către
silvicultori (în cazul locaţiilor izolate, aflate la distanţă) ;
- mobilizarea în timp oportun a forţelor şi mijloacelor necesare primei intervenţii, în
scopul localizării incendiului ;
- cunoaşterea zonei, din punct de vedere al accesibilităţii, existenţei
surselor de apă şi a barierelor naturale în calea incendiului, vecinătăţii fondului
forestier incendiat ;
- mobilizarea în timp oportun a forţelor şi mijloacelor de intervenţie complementare, în
cazul incendiilor de durată ;
- adaptarea mijloacelor de intervenţie mobilizate la locul incendiului, la caracteristicile
terenului ;
- stabilirea sectoarelor de intervenţie şi a responsabilităţilor, potrivit competenţelor ;
- monitorizarea permanentă a locului incendiului şi a vecinătăţilor, în
vederea prevenirii surprinderii forţelor, precum şi pentru identificarea, în timp oportun,
a „salturilor de incendiu” ;
- cooperarea între forţele participante ;
- legătura permanentă între eşaloane, cu societatea civilă şi mass-media ;
- conducerea unică a intervenţiei ;
- monitorizarea zonei incendiate şi după încheierea operaţiunilor de intervenţie, de la
câteva ore la câteva zile, în funcţie de amploarea incendiului ;
b) Concepţia de acţiune
Observarea şi anunţarea la timp a incendiilor de pădure sunt hotărâtoare în

derularea acţiunilor de intervenţie.
La realizarea managementului acţiunilor de intervenţie este necesară
realizarea/respectarea unor direcţii de acţiune, astfel :
- recunoaşterea continuă a zonei de intervenţie, în vederea luării hotărârilor
în cunoştinţă de cauză ;
- identificarea şi cuantificarea surselor de apă pe care se poate conta şi
găsirea soluţiilor de aducere a apei la locul intervenţiei ;
- identificarea şi diagnosticarea pericolului de propagare a incendiului pe direcţiile
principale ;
- monitorizarea permanentă a curenţilor de aer (viteză şi direcţii de
manifestare) ;
- monitorizarea parcelelor/u.a. din frontul curenţilor de aer, în vederea preîntâmpinării
propagării incendiului prin „salturi” ;
- stabilire misiunii pentru „vânătorii de scântei” ;
- limitarea şi localizarea incendiului, cât mai aproape de limitele între
care a fost găsit ;
- realizarea protecţiei faţă de zonele limitrofe ;
- supravegherea zonei incendiate şi după lichidarea operaţiunilor de
intervenţie ;
96
- protecţia personalului şi a tehnicii de intervenţie în vederea evitării surprinderii ;
- protecţia personalului de intervenţie împotriva animalelor sălbatice, reptilelor
(şerpilor), intoxicării cu fum şi gaze toxice, arsurilor, accidentelor provocate de doborârea
arborilor şi de intervenţia pe teren accidentat ;
- cooperarea, comunicarea şi colaborarea între forţele de intervenţie participante ;
- schimbul de informaţii permanent între factorii de decizie de la locul intervenţiei, cu
eşaloanele superioare şi mass-media ;
- pregătirea rezervei de forţe, mijloace şi materiale pentru intervenţie – în
cazul incendiilor de durată.
c) Planul de intervenţie la incendiu
Planul de intervenţie la incendiu se întocmeşte, pentru fiecare ocol silvic, de către

responsabilul cu paza şi protecţia, se aprobă de către şeful de ocol şi se avizează de către
Inspectorul şef al I.S.U.J. (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean).
8.2.5. Constatări, concluzii
Fiind constituit, în cea mai mare parte, din masă combustibilă, fondul forestier
este continuu ameninţat de posibilitatea izbucnirii unui incendiu.
Incendiile pot fi cauzate, pe de o parte, prin faptul că fondul forestier se
învecinează cu terenurile cu folosinţă agro-zootehnică (un permanent pericol prin lucrările
ce se fac în scopul curăţirii păşunilor, fâneţelor şi terenurilor agrare), iar pe de altă parte,
datorită faptului că pădurea şi zona limitrofă acesteia sunt frecvent vizitate de localnici şi de
numeroşii turişti, atraşi de splendoarea peisajelor, de puritatea aerului şi apelor, acestea în
contrast cu poluarea existenţă în localităţi şi în împrejurimile acestora.
Acţiunile silvicultorilor, legate de prevenirea şi combaterea incendiilor, vor

viza :
- înmulţirea patrulărilor pădurarilor în cantoane, mai ales în perioadele
secetoase din timpul verii, în vederea identificării cât mai rapide a iniţierii unui eventual
incendiu, a anunţării urgente a prezenţei şi locaţiei acestuia la ocolului silvic şi la unitatea
teritorial-administrativă pe raza cărora s-a produs ;
- întreţinerea în bune condiţii de funcţionare a observatoarelor existente şi construirea
altora noi, în punctele cele mai înalte din canton/ocol, în vederea identificării de la distanţă şi
cât mai rapide a iniţierii/dezvoltării unui eventual incendiu, în vederea anunţării
urgente a prezenţei şi locaţiei acestuia şi a demarării acţiunii de izolare/stingere
primară (aceasta, în cazul incendiilor restrânse ca intensitate şi spaţiu de
manifestare ;
- executarea la timp şi ori de câte ori este nevoie, a tăierilor de igienă,
prin care se vor extrage arborii uscaţi - cei care sunt primii posibil a fi afectaţi de
foc ;
- amplasarea unor locuri special amenajate pentru fumat, mai ales în zonele
cele mai frecventate de către localnici şi de către cei ce practică turismul ;
- extragerea şi eliminarea din suprafaţa afectată a doborâturilor şi/sau
rupturilor de vânt şi/sau zăpadă, curăţarea parchetelor de resturile de exploatare care,
prin uscare în timp, şi în anumite condiţii, sunt primele din suprafeţele respective ce pot fi
incendiate ca urmare a diverselor cauze ;
- realizarea unei bune accesibilizări a fondului forestier, crearea, întreţinerea
şi păstrarea unei reţele de linii parcelare deschise, în ideea creării unor condiţii bune de ;
- realizarea construcţiilor silvice, inclusiv a celor utilizate perioade scurte
(cabanele sezoniere pentru muncitorii forestieri) cu respectarea tuturor instrucţiunilor de
prevenire şi combatere a incendiilor ;
- crearea, dotarea corespunzătoare şi întreţinerea în condiţii bune de
funcţionare a „punctelor/spaţiilor PSI” ;
97
În cazul izbucnirii unui incendiu (suprateran, subteran sau mixt), se vor avea în
vedere următoarele :
- se va identifica şi se va transmite, de urgenţă, la ocolul silvic şi la unitatea teritorial-
administrativă localizarea exactă a zonei unde s-a iniţiat/dezvoltat incendiul
constatat şi primele evaluări referitoare la intensitatea acestuia ;
- se vor lua primele măsuri de izolare (prin benzi perimetrale) şi eventuala
stingere a acestuia, în situaţia când incendiul este restrâns ca spaţiu şi intensitate. Dacă nu
poate fi stins imediat, se vor crea condiţii pentru deplasarea în zona incendiată a
echipelor de intervenţie ;
- în perioada activităţii de stingere a incendiului, se va asigura, prin personalul
de teren, o permanenţă în zonă (o supraveghere permanentă), până la înlăturarea totală a
acestuia ;
- supravegherea zonei se va asigura şi după stingerea incendiului încă o zi
sau mai multe, în funcţie de mărimea şi intensitatea incendiului considerat stins ;
- după stingerea incendiului, se va proceda la curăţarea suprafeţei respective,
prin înlăturarea arborilor şi celorlalte materiale vegetale parţial arse sau uscate.
Toate acţiunile de prevenire, depistare sau stingere a incendiilor se vor realiza în
concordanţă cu legislaţia în vigoare (Legea 307/2006, H.G. 1016/2004, H.G. 1490/2004,
Ord. 2338/2009, Ord. 211/2014), precum şi cu toate actele normative şi instrucţiunile
referitoare la prevenire şi stingerea incendiilor.
De fiecare dată când se iveşte ocazia, personalul ocolului trebuie să ducă o
acţiune permanentă şi organizată de instruire şi lămurire a populaţiei din zonă, a
muncitorilor ce lucrează la pădure, a culegătorilor de fructe de pădure şi ciuperci
comestibile, a ciobanilor, turiştilor, etc., despre importanţa cunoaşterii şi respectării
întocmai a regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor.
8.3. Protecţia împotriva poluării industriale
În unitatea de producţie studiată nu s-au constatat prejudicii ale vegetaţiei forestiere

datorită poluării deoarece nu există surse de poluare care să afecteze vegetaţia forestieră.
8.4. Protecţia împotriva bolilor şi a insectelor vătămătoare
Protecţia împotriva bolilor şi insectelor vătămătoare
Pentru valorificarea eficientă a funcţiilor multiple ale pădurii şi asigurarea viabilităţii

economice, a beneficiilor de mediu şi sociale, este necesară menţinerea unei stări de
sănătate corespunzătoare a arboretelor. Microorganismele patogene şi insectele
vătămătoare sunt prezente în ecosistemele forestiere sub o mare diversitate specifică,
spaţială şi temporală şi, de cele mai multe ori, acţiunea lor are efecte negative atât asupra
arborilor gazdă cât şi asupra întregului ecosistem.
In vederea evitării pierderilor economice şi a atenuării efectelor ecologice ca urmare a
acţiunii negative a acestor organisme vătămătoare, este necesar să se adopte unele măsuri
de protecţie care să se integreze în managementul general al ecosistemelor forestiere.
In cadrul măsurilor de protecţie menţionate, metodele de combatere integrată trebuie
să ocupe un loc important, având în vedere atât eficacitatea şi caracterul lor preventiv şi
curativ, cât şi impactul redus asupra mediului şi echilibrului ecosistemelor forestiere. In
funcţie de susceptibilitatea şi vulnerabilitatea arboretelor la vătămări produse de organismele
vătămătoare, de speciile depistate şi de intensitatea infectărilor/infestărilor, conceptul de
combatere integrată se bazează pe aplicarea, după caz, a metodelor de combatere
consacrate (fizico-mecanică, chimică, biologică), la care se adaugă o serie de măsuri
silviculturale, menite să crească vitalitatea arborilor şi, în acest fel, să pună în valoare
mecanismele naturale de rezistenţă ale arborilor la atacul dăunătorilor forestieri. Aceste
măsuri trebuie să aibă un caracter permanent şi să fie aplicate de la faza de regenerare a
arboretelor, cât şi pe parcursul dezvoltării lor, până la exploatarea acestora. Folosirea
98
materialelor de regenerare cu caracteristici genetice superioare, din speciile forestiere
autohtone, adaptate condiţiilor locale de mediu, aplicarea lucrărilor de întreţinere,
parcurgerea periodică a arboretelor tinere cu tăieri de îngrijire, prevenirea vătămărilor
arborilor în procesul de exploatare, constituie laturi importante ale luptei integrate. In acelaşi
timp, prin lucrările efectuate în arborete (promovarea structurilor mixte cu floră erbacee şi
arbustivă adecvată) sau prin culturile înfiinţate pentru creşterea vânatului, pe liniile parcelare
sau somiere, trebuie create condiţii pentru stimularea dezvoltării organismelor folositoare
(mamifere insectivore, păsări, insecte entomofage, parazite şi prădătoare), cu rol deosebit în
menţinerea echilibrului lanţurilor trofice.
În lupta integrată, nu sunt excluse în totalitate nici procedeele chimice, însă va trebui
respectată întocmai legislaţia naţională şi europeană din domeniu cât şi cerinţelor FSC,
legate de folosirea pesticidelor, selective, biodegradabile. Pentru pădurile certificate sau în
curs de certificare, se va pune accent pe promovarea unor produse biologice din categoria
biopreparatelor entomopatogene (bacterii, viruşi, ciuperci) şi doar excepţional, se vor folosi
insecticide chimice, doar dintre cele agreate de organismele CEE şi FSC.
Tot ca părţi importante ale combaterii integrate, aplicate cu caracter permanent,
trebuie considerate şi lucrările de depistare, semnalare şi prognoza dăunătorilor precum şi
aplicarea măsurilor de carantină forestieră.
8.5. Protecţia împotriva fenomenului de uscare anormală
Se vor promova specii şi provenienţe viguroase. Se va urmări pe cât posibil să se

creeze arborete diversificate, compoziţional şi structural. Se va urmări să se menţină
continuitatea stării de masiv a arboretelor.
99
9. CONSERVAREA ŞI AMELIORAREA BIODIVERSITĂŢII
Conservarea biodiversităţii a constituit un deziderat de prim ordin în elaborarea

amenajamentului, începând de la principiile amenajamentului şi stabilirea bazelor de
amenajare şi până la stabilirea măsurilor de gospodărire de detaliu, necesare fiecărui
arboret, indiferent de funcţia prioritară pe care o îndeplineşte acesta. De altfel, unul dintre
principiile de bază ale amenajării pădurilor este principiul conservării şi ameliorării
biodiversităţii, care urmăreşte conservarea şi ameliorarea biodiversităţii la cele patru niveluri
ale acesteia (intraspecifică, interspecifică, ecosistemică şi a peisajelor), în scopul maximizării
stabilităţii şi a potenţialului polifuncţional al pădurilor.
Conservarea biodiversităţii se realizează prin măsurile de gospodărire adoptate.
Măsurile de gospodărire favorabile conservării biodiversităţii sunt atât de ordin general
( acestea fiind urmărite la nivelul fiecărui arboret, oricare ar fi funcţiile atribuite, pe care
trebuie să le îndeplinească, respectiv subunitatea de gospodărire din care face parte ), cât şi
măsuri specifice ( urmărite la nivelul pădurilor cuprinse în ariile naturale protejate).
9.1. Elemente de biodiversitate
Starea de conservare a habitatelor forestiere naturale existente în unitatea de

producţie VI Valea Glâmbocului se apreciază a fi în general bună. Cauzele, care au afectat
negativ starea de conservare a anumitor arborete, sunt în general de natură abiotică, mai
exact: doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă şi uscare anormală.
Dintre factorii de natură biotică, care şi-au pus dea lungul timpului amprenta
negativă asupra ecosistemelor forestiere, cel mai puternic este cel antropic prin concepţii
greşite de politică forestieră, măsuri de gospodărire defectuoase şi păşunatul în pădure.
Conform legislaţiei în vigoare, în momentul elaborării prezentului studiu, pe teritoriul
unităţii de producţie VI Valea Glâmbocului nu sunt constituite zone şi arii naturale protejate.
9.2. Acţiuni în favoarea biodiversităţii
Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii sunt obiective generale ale

amenajamentului, dincolo de constituirea punctuală, în unele zone, a unor rezervaţii naturale
sau arii naturale protejate. Conservarea biodiversităţii se realizează prin măsurile de
gospodărire adoptate.
Măsurile de gospodărire favorabile conservării biodiversităţii sunt atât de ordin
general ( acestea fiind urmărite la nivelul fiecărui arboret, oricare ar fi funcţiile atribuite, pe
care trebuie să le îndeplinească, respectiv subunitatea de gospodărire din care face parte ),
cât şi măsuri specifice ( urmărite la nivelul pădurilor cuprinse în ariile naturale protejate).
Dintre masurile generale menite să asigure conservarea biodiversităţii biologice,
la nivel genetic, intraspecific şi interspecific amintim:
- promovarea cu prioritate a regenerării naturale a arboretelor, cu prilejul aplicării
tratamentelor silviculturale;
- promovarea tratamentelor cu perioadă lungă de regenerare, în toate situaţiile în
care este posibil;
- utilizarea de material genetic de provenienţă locală, în situaţia în care se recurge la
regenerare artificială;
- conservarea ecotipurilor climatice, edafice şi biotice prin măsurile propuse;
- menţinerea unui amestec optim de specii la nivelul fiecărui arboret, prin promovarea
tuturor speciilor principale adaptate condiţiilor staţionale locale, potrivit tipului natural de
ecosistem;
- extragerea speciilor alohtone cu ocazia aplicării intervenţiilor silvotehnice, atunci când
acestea devin invazive;
- menţinerea subarboretului cu prilejul efectuării intervenţiilor silvotehnice, cu excepţia
situaţiilor în care afectează mersul regenerării în arboretele bătrâne în curs de regenerare
sau dezvoltarea arboretelor tinere;
100
- menţinerea terenurilor pentru hrana faunei sălbatice, în vederea conservării
biodiversităţii speciilor de plante ierboase, respectiv menţinerea unei suprafeţe mozaicate,
din punct de vedere al categoriilor de habitate;
- păstrarea unor arbori morţi ( sau în curs de uscare ) „pe picior” şi ,,la sol”, cu prilejul
efectuării tăierilor de regenerare şi a lucrărilor de îngrijire şi conducere;
- realizarea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă, întrucât fiecare clasă de vârstă
este însoţită de un anumit nivel al biodiversităţii;
- conducerea arboretelor la vârste mari, care să menţină un nivel ridicat al
biodiversităţii, în special la nivelul descompunătorilor;
- protejarea habitatelor marginale sau fragile, păduri situate pe grohotişuri şi stâncării,
precum cele de limită.
Se poate concluziona că lucrările propuse în amenajamentul acestei unităţi de
producţie, îndeosebi cele ce privesc arboretele, dar şi cele ce legate de vânătoare şi pescuit,
de amplasarea de construcţii, de recoltare a fructelor de pădure sau plante medicinale, de
prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor sau de creşterea stabilităţii unor arborete
tinere la acţiunea vânturilor puternice, au ca principal scop menţinerea stabilităţii şi
biodiversităţii ecosistemelor locale.
9.3. Efectul aplicării prevederilor amenajamentului asupra biodiversităţii
Primul amenajament elaborat pe baze ştiinţifice moderne şi unitare, pentru

pădurile acestui ocol silvic a fost cel care a intrat în vigoare în anul 1950, în momentul actual
ajungându-se la a şasea revizuire. Se poate astfel aprecia, ţinând cont de cele aproape cinci
decenii de gospodărire durabilă şi de factorii destabilizatori de natură biotică şi abiotică, care
s-au manifestat în zonă, că menţinerea integrităţii pădurilor şi a biodiversităţii naturale a fost
unul din principalele obiective ale managementul asigurat de personalul silvic, în baza
amenajamentelor silvice. Acestea, departe de a fi simple regulamente de exploatare, au
încorporat cunoştinţe şi analize pluridisciplinare. De aceea subliniem faptul, că rolul
amenajamentului este unul benefic, pentru menţinerea stării favorabile de conservare a
habitatelor şi speciilor şi că fără reglementările pe care le implementează, împreună cu alte
acte legislative ale sectorului silvic, anumite componente şi conexiuni ale ecosistemelor
protejate ar fi putut fi grav perturbate.
9.4. Recomandări privind certificarea pădurilor
Ideea de certificare a managementului forestier, a apărut în contextul preocupărilor

majore legate de gospodărirea pădurilor, înscriindu-se în ideea globală de certificare a
sistemelor şi performanţelor, aplicabilă în cele mai diverse domenii de activitate. Certificarea
managementului forestier, cunoscută mai ales sub denumirea de certificarea pădurilor, îşi are
originile în îngrijorările societăţii, apărute odată cu defrişările masive de păduri tropicale de la
începutul anilor ’80-’90.
În urma Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare ce a avut loc la Rio de
Janeiro în 1992, s-a identificat necesitatea unei strategii de dezvoltare durabilă a pădurilor
din întreaga lume cu o largă consultare a tuturor factorilor interesaţi. Pornind de la această
idee, în octombrie 1993, a fost semnat acordul oficial privind lansarea FSC (Forest
Stewardship Council), o schemă de certificare la care interesele economice, sociale şi de
mediu au drepturi egale.
FSC este o organizaţie independentă, neguvernamentală şi nonprofit, înregistrată în
Mexic ca o asociaţie de membri – Association Civil. Organizaţia operează la nivel
internaţional şi oferă servicii prin intermediul centrului FSC International, situat în Bonn,
Germania, precum şi prin intermediul unei reţele internaţionale de Iniţiative Naţionale. FSC
oferă un program de acreditare internaţională pentru organisme de certificare independente
şi o schemă de etichetare pentru produsele pădurii, ce serveşte ca o garanţie credibilă că
produsele provin dintr-o pădure bine gospodărită, în conformitate cu standardele FSC, aşa
numitele Principii şi Criterii.
101
Certificarea managementului forestier în sistem FSC este un proces prin care, în urma
unui audit, o organizaţie independentă confirmă faptul că o anumită suprafaţă forestieră este
gospodărită în conformitate cu un standard agreat.
Standardul după care se face auditul este împărţit în 10 Principii şi 56 Criterii.

Principiile FSC pentru certificarea modului de gospodărire a pădurilor sunt:
• Principiul 1: Conformitatea cu legislaţia naţională şi internaţională şi principiile FSC

• Principiul 2: Dreptul de proprietate sau folosinţă şi responsabilităţile aferente
• Principiul 3: Drepturile populaţiilor indigene (neaplicabil în România)
• Principiul 4: Relaţiile cu comunităţile şi drepturile angajaţilor
• Principiul 5: Beneficiile multiple ale pădurii
• Principiul 6: Impactul asupra mediului
• Principiul 7: Planul de management
• Principiul 8: Monitorizarea şi evaluarea
• Principiul 9: Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare
• Principiul 10: Plantaţii
Aceste 10 principii, ce sunt detaliate în 56 de criterii, au un caracter general şi pentru o

mai bună aplicare a lor se face adaptarea acestora la condiţiile specifice fiecărei ţări, de către
Iniţiativele Naţionale FSC sau de către organismele de certificare acreditate, care derulează
procesul de audit.
Certificarea managementului forestier este continuată de aşa numita certificare a lanţului
de custodie, prin care se urmăreşte să se elaboreze mecanisme de urmărire a produselor
lemnoase sau nelemnoase care provin din pădurile certificate de la sursa până la
consumator. Certificarea lanţului de custodie se referă la companiile care exploatează,
procesează sau comercializează material lemnos certificat FSC şi care doresc să eticheteze
aceste produse cu numele sau eticheta FSC.
Certificarea lanţului de custodie în sistem FSC permite companiilor:
• Să identifice şi să controleze sursele de material lemnos atât certificat FSC cât şi

sursele de material lemnos recuperat/reciclat;
• Să le demonstreze clienţilor că îndeplinesc cerinţele FSC în ceea ce priveşte controlul
materialului lemnos necertificat FSC;
• Să utilizeze mărcile înregistrate şi etichetele comerciale ale FSC pentru a-şi promova
produsele.
În prezent, mii de companii de prelucrare şi comercializare a lemnului, în special din

Europa de Vest şi America de Nord, impun clienţilor lor obţinerea certificatului FSC, fiind
interesate să cumpere şi să lucreze cu produse certificate în acest sistem. În cazul acestor
companii, certificarea reprezintă o dovadă pentru clienţii lor şi pentru publicul larg ca lemnul
provine din păduri bine gospodărite.
Pe scurt paşii în vederea certificării FSC sunt:
• Aplicarea pentru certificare: certificarea este un proces voluntar şi poate fi demarat

numai la cererea companiei. Lista organismelor de certificare acreditate FSC se
regăseşte pe site-ul Asociaţiei pentru Certificare Forestieră
(www.certificareforestiera.ro).
• Pre-evaluarea: are drept scop familarizarea companiei cu cerinţele standardului de
certificare şi identificarea de către auditor a conformităţilor şi neconformităţilor cu
standardul.
102
• Evaluarea principală: reprezintă vizita organismului de certificare în urma căruia se
colectează informaţii suficiente pentru a determina acordarea sau neacordarea de
către organismul de certificare a certificatului FSC.
• Acordarea certificatului: certificatul este acordat cu condiţia îndeplinirii cerinţelor
standardului, pe o perioadă de 5 ani.
• Monitorizarea: după acordarea certificatului se fac vizite de monitorizare anuale.
• Re-certificarea: o nouă re-evaluare se derulează înainte de expirarea certificatului,
pentru a se păstra statutul de certificare, rezultând în eliberarea unui nou certificat.
Certificarea forestieră poate aduce beneficii atât deţinătorilor de certificat FSC cât şi
consumatorilor, comunităţilor locale, muncitorilor şi organizaţiilor neguvernamentale cu
specific de mediu sau social.
În prezent certificarea este un mecanism de piaţă; există cerere şi ofertă pentru lemnul
certificat FSC şi implicit un interes crescut în producerea şi comercializarea produselor
certificate. În principal, decizia de intrare în procesul de certificare este în general legată de
obţinerea unor avantaje cum ar fi accesul pe noi pieţe a lemnului certificat sau menţinerea pe
pieţele existente. Pe lângă acestea se pot obţine următoarele beneficii:
• Îmbunătăţirea sistemelor de management, incluzând aici mecanismele de planificare,

monitorizare, evaluare şi raportare;
• Îmbunătăţirea proceselor de gestiune a firmei şi a eticii de afaceri;
• Firmele pot răspunde la cererea de produse de origine controlată
• Îmbunătăţirea proceselor productive.
Un motiv în plus pentru certificare îl reprezintă cel economico-financiar. Pe lângă accesul

pe pieţe noi sau menţinerea pe cele deja existente, uneori companiile pot beneficia şi de
preţuri mai mari pentru produsele ce poartă sigla FSC. În ce măsură şi cu câte procente va
avea loc această creştere nu poate fi decisă decât de piaţa liberă, cea care dictează preţul.
De reţinut însă că acest lucru nu se întâmplă foarte des, ci doar acolo unde cererea este
foarte mare.
9.5. Păduri cu valoare ridicată de conservare
9.5.1. Conceptul de Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare - PVRC
Pădurile îndeplinesc funcţii de protecţie dintre cele mai diverse, asigurând inclusiv
servicii de natură socială indispensabile comunităţilor umane, pe scurt, pădurea prezintă
multiple valori. Acolo unde aceste valori sunt considerate a fi de o importanţă excepţională
sau critică, pădurea poate fi definită ca o pădure cu valori ridicate de conservare.
Deci, pădurile cu valoare ridicată de conservare sunt acele păduri care au o

importanţă critică din perspectiva protejării mediului, a conservării biodiversităţii şi a valorilor
culturale şi religioase ale comunităţilor locale.
Conceptul de „păduri cu valoare ridicată de conservare (PVRC)“ a fost definit prima
dată de Forest Stewardship Council (www.fsc.org) şi se regăseşte în cadrul principiului nr. 9
din standardul de certificare FSC, publicat prima dată în anul 1999. Considerat separat de
certificare forestieră, acest concept s-a dovedit a fi un mod efectiv de a dovedi sau verifica
managementul responsabil al resurselor forestiere (gestionarea durabilă a pădurilor). Ca
urmare, el este folosit independent în multe domenii, cum ar fi: conservarea şi gestionarea
resurselor naturale, elaborarea politicilor de achiziţii în cadrul companiilor care prelucrează şi
valorifică produse forestiere şi chiar în elaborarea politicilor agenţiilor guvernamentale.
Exemple de păduri cu valoare ridică de conservare pot fi:
- o pădure care protejează unica sursă de apă potabilă pentru o localitate;
- suprafeţe forestiere care adăpostesc specii endemice sau ameninţate cu dispariţia
sau ecosisteme rare;
103
- păduri legate de sărbători tradiţionale sau care adăpostesc monumente istorice,
locuri de pelerinaj, unităţi de cult de care este legată identitatea comunităţilor respective;
- o pădure care adăposteşte un sit arheologic important;
- păduri care asigură anumite produse pentru comunităţi locale dependente de acest
fel de resurse etc.
Pădurile cu valori ridicate de conservare trebuie gestionate astfel încât să se menţină
şi chiar să crească valorile ridicate de conservare identificate în cuprinsul acestora
9.5.2. Categorii de Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare
Pădurile cu valoare ridicată de Conservare (PVRC) sunt clasificate conform Ghidului

de identificare a Pădurilor cu Valoare ridicată de Conservare şi a principiului 9 din standardul
FSC în următoarele categorii:
• VRC 1 – Suprafeţe forestiere care conţin zone cu biodiversitate ridicată de importanţă

globală, locală sau regională cu următoarele subcategorii:
– VRC1.1 – Arii protejate
– VRC1.2 – Specii ameninţate şi periclitate
– VRC1.3 – Specii endemice
– VRC1.4 – Utilizarea sezonală critică
• VRC 2 – Suprafeţe forestiere extinse de importanţă globală, regională sau naţională.
• VRC 3 – Suprafeţe forestiere care sunt localizate în sau conţin ecosisteme rare,
ameninţate sau periclitate.
• VRC 4 – Suprafeţe forestiere care asigură servicii de bază in situaţii critice cu
următoarele subcategorii:
– VRC 4.1 – Păduri de importanţă deosebită pentru surse unice de apă potabilă,
bazine hidrografice şi captări de apă
– VRC 4.2 – Păduri critice pentru controlul procesului de eroziune
– VRC 4.3 – Zone forestiere cu impact critic asupra terenurilor agricole sau piscicole
• VRC 5 – Suprafeţe forestiere ce satisfac nevoi de bază pentru comunităţile locale
• VRC 6 – Suprafeţe forestiere a căror valoare este esenţială pentru păstrarea identităţii
culturale a unei comunităţi sau a unei zone.
9.5.3. Păduri cu valoare ridicată de conservare în cuprinsul unităţii de

producţie
Ca urmare a faptului că Ocolul silvic Topoloveni nu este certificat FSC, nu au fost

identificate (nominalizate) arborete ca păduri cu valoare ridicată de conservare.
104
10. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI
CONSTRUCŢII FORESTIERE
10.1. Instalaţii de transport
Gospodărirea intensivă a fondului forestier presupune existenţa unei reţele permanente

de transport care să asigure valorificarea integrală a tuturor produselor pădurii.
Instalaţiile de transport existente în raza unităţii de producţie VI Valea Glâmbocului,
care deservesc transportul masei lemnoase sau alte servicii legate de gospodărirea fondului
forestier sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel 10.1.1.
Lungimea (km )
Volumul
În fond Suprafaţa
Nr. Indicativ În afara exploatabil
Denumirea drum forestier deservită
crt drumuri fondului Total deservit
sau – ha - 3
forestier –m -
limitrof
A. DRUMURI EXISTENTE
A.1. Drumuri publice
1. D.P. 016 D.J. Leordeni-Bogaţi-Suseni - 4,7 4,7 109,55 3214
TOTAL - 4,7 4,7 109,55 3214
A.2. Drumuri forestiere
1. FE020 D.F. Valea Ustubei 2,5 - 2,5 52,8 -
2. FE021 D.F. Valea Carpenului 1,5 - 1,5 0,9 -
3. FE022 D.F. Valea Boaba, 3,3 - 3,3 14,73 -
Valea Obârşia
4. FE023 D.F.Valea Glambocului 7,5 - 7,5 269,58 1767
5. FE024 D.F.Valea Rotăria 3,5 - 3,5 12,73 -
TOTAL 18,3 - 18,3 350,74 1767
TOTAL GENERAL 18,3 4,7 23,0 460,29 4981
Reţeaua ce deserveşte suprafaţa unităţii de producţie VI Valea Glâmbocului asigură o

densitate de 50 m/ha (10 m/ha pentru drumuri publice şi 40 m/ha pentru drumuri forestiere)
accesibilizând 61% din suprafaţa unităţii până la distanţa de colectare de 1200 m.
Drumurile forestiere au o lăţime de 6 m, sunt bine întreţinute şi pot fi folosite tot anul.
105
Inventarul drumurilor forestiere existente
Tabelul 10.1.2.
Inventarul
Inventarul mijloacelor
Ministerului de Amenajament
fixe O.S.
Nr. finanţe
crt. Lungime Supra-
Nr. Indicativ
Denumirea Nr. inv. Denumirea U.a. Denumire totală faţa
MF drum
[km] [ha]
D.F. Valea D.F. Valea FE020 D.A.F.Valea 2,5
1 7643 290031 Ustubei 133D 1,5
Ustubei Ustubei
D.A.F. D.A.F. Valea FE021 D.A.F. Valea 1,5
2 7623 Valea 290011 Carpenului 134D Carpenului 0,9
Carpenului
D.A.F. Valea D.F. Valea D.A.F.Valea
7620 290008
3 Boaba Valea Boaba, 135D FE022 Boaba 3,3 1,98
7621 290009 Valea Obârşia
Obarşia
D.A.F.Valea D.F.Valea FE023 D.A.F.Valea 7,5
4 7625 290013 Glagoveanca 136D 4,5
Glagoveanca Glambocului
D.A.F. Valea D.A.F.Valea FE024 D.A.F.Valea 3,5
5 7651 290039 Rotăria 137D 2,1
Rotăria Rotăria
Total - - - - - - - 18,3 10,98
Situaţia accesibilităţii fondului forestier este:

Tabel 10.1.3.
Accesibilitatea -% -
Specificări La finele
Actuală
deceniului
Total, din care: 60 60
Fondul forestier
productiv – exploatabil 29 29
(ha) - preexploatabil 73 73
- neexploatabil 53 53
Total, din care: 39 39
Posibilitatea - produse principale 0 0
3
(m ) - produse secundare 57 57
- tăieri de igienă 68 68
Accesibilitatea s-a calculat pentru o distanţa maximă de colectare de 1200 m.

Starea drumurilor existente este bună.
Ocolul silvic are obligaţia să execute toate lucrările de reparaţii şi întreţinere a drumurilor
forestiere existente, în vederea menţinerii acestora într-o stare permanentă de funcţionare.
106
10.1.1. Lista drumurilor şi a unităţilor amenajistice deservite
10.2. Tehnologii de exploatare
Exploatarea produselor lemnoase ale pădurii se face în conformitate cu

prevederile amenajamentului şi cu instrucţiunile privind termenele, modalităţile şi epocile de
recoltare, scoatere şi transport a materialului lemnos.
La exploatarea masei lemnoase, ocolul silvic, agenţii economici şi persoanele fizice
autorizate au obligaţia să folosească tehnologii de recoltare şi de scoatere a lemnului din
pădure care să nu producă degradarea solului, distrugerea sau vătămarea seminţişului
utilizabil, a arborilor rămaşi pe picior peste limitele admise de instrucţiunile în vigoare.
Tehnologiile de exploatare a masei lemnoase din parchete, instalaţiile şi mijloacele
de scos-apropiat se aprobă de şeful ocolului.
Tehnologia de exploatare se înscrie în autorizaţia de exploatare. Se vor aproba
tehnologii de exploatare diferenţiate care să asigure protejarea obiectivelor menţionate mai
sus. Lemnul gros se va secţiona în trunchiuri, iar cel mărunt se va colecta în grămezi.
Colectarea materialului lemnos se va face numai pe traseele aprobate, materializate
pe teren la predarea parchetului, cu respectarea strictă a tehnologiei aprobate, a elementelor
de gabarit ale drumurilor de tractor şi platformelor primare.
10.3. Construcţii forestiere
În unitatea de producţie studiată nu există construcţii forestiere.

Pentru deceniul I nu au fost propuse spre realizare construcţii silvice.
.
107
11. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE
A PĂDURILOR
11.1. Realizarea continuităţii funcţionale
Continuitatea funcţională, se realizează prin permanenţa pădurii cu o structură

corespunzătoare funcţiei atribuite.
În raport cu noile cerinţe social-economice şi de protecţie urmărite, la actuala amenajare
au fost revizuite categoriile funcţionale ale pădurilor, rezultând o nouă zonare funcţională.
Astfel, în tabelul 11.1.1. sunt prezentate suprafeţele pe categorii funcţionale de la amenajarea
precedentă, comparativ cu amenajarea actuală.
Tabel 11.1.1.
Grupa I - categorii funcţionale (ha) Grupa II - categorii funcţionale (ha)
Anul Tipul funcţional Tipul funcţional
Total
amenajării IV VI
2.L. 1.B.
1998 1549,8 739,9 2289,7
2005 837,9 582,3 1420,2
2015 250,44 186,2 436,64
Categoriile funcţionale de la precedenta reamenajare au fost menţinute şi la actuala

amenajare, diferenţele înregistrate la fiecare categorie funcţională între nou şi vechi fiind
rezultatul aplicării legilor fondului funciar.
Având în vedere subunităţile de producţie sau protecţie constituite pe baza zonării
funcţionale şi lucrările propuse în fiecare unitate amenajistică din cadrul acestor subunităţi de
producţie, lucrări care conduc la realizarea ţelurilor de gospodărire stabilite, considerăm că
se realizează o continuitate funcţională prin îndeplinirea, în condiţii optime, de către
arboretele respective a funcţiilor social – economice şi ecologice stabilite pentru fiecare în
parte.
11.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier
Scopul amenajamentului este organizarea pădurilor prin măsuri silvotehnice

concretizate în planuri, în vederea dirijării lor spre structuri normale.
Organizarea actuală a pădurilor din unitatea de producţie VI Valea Glâmbocului
concretizată în structură (compoziţie, distribuţie spaţială) diferă de cea a modelului normal. De
asemenea, ca o consecinţă a organizării pădurilor diferită de cea optimă, clasele de producţie
medii pe specii şi volumul la hectar nu sunt în concordanţă cu cele corespunzătoare modelului
de referinţă.
Soluţiile silvotehnice prevăzute pentru deceniul 2015-2024 vor fi analizate la sfârşitul
acestuia şi în raport de dinamica organizării pădurilor comparativ cu modelul optim, vor fi
continuate soluţiile care au dat rezultate corespunzătoare, stabilindu-se totodată şi alte măsuri
silvotehnice potrivit noii structuri a pădurii.
În subcapitolul 15.1. se prezintă evoluţia fondului forestier pentru perioadele de
amenajament anterioare, actuală şi corespunzătoare următoarelor două decenii, precum şi
prognoza dezvoltării acestuia în perspectivă, proprie stării normale.
108
11.2.1. Indicatori cantitativi ( suprafeţe, volume, creşteri)
În tabelul următor, sunt evidenţiaţi câţiva indici ce caracterizează din punct de vedere
cantitativ fondul de producţie şi protecţie.
Tabel 11.2.1.1.
Nr. Valoare de la amenajarea
Indicatori cantitativi U.M.
crt. Precedentă Actuală
1 Ponderea pădurilor în suprafaţa totală a fondului forestier % 98 95
3
2 Volum lemnos pe picior – total m 265249 66377
3
3 Volum lemnos pe picior – mediu m /ha 187 152
4 Clasa de producţie medie III2 III4
3
5 Creşterea curentă totală m 8427 2243
3
6 Creşterea curentă medie m /an/ha 5,9 5,1
3
7 Creşterea curentă totală – fond de producţie m 8427 2243
3
8 Creşterea curentă medie – fond de producţie m /an/ha 5,9 5,1
3
9 Creşterea indicatoare – totală m /an 3585 963
3
10 Creşterea indicatoare – medie m /an/ha 2,83 2,20
11 Posibilitatea de produse principale - totală m3/an 1000 260
12 Indice de recoltare posibilitate de produse principale m3/an/ha 0,71 0,7
3
13 Posibilitatea de produse secundare - totală m /an 1248 227
3
14 Indice de recoltare posibilitate de produse secundare m /an/ha 0,9 0,5
Analizând tabelul de mai sus se poate observa că toţi indicatorii cantitativi au scăzut în
proporţii semnificative deoarece fondul forestier productiv s-a redus, datorită aplicării legilor
fondului funciar.
11.2.2. Indicatori calitativi
a) Structura fondului de producţie pe specii nu va suferii modificări importante în

deceniul I iar în perspectivă se va ajunge la o structură corespunzătoare compoziţiei tel:
57GO22FA1ST19DT1ANN. Faţă de structura actuală se observă că se va înregistra o
creştere a speciei gorun şi fag în defavoare speciilor carpen, tei, salcâm şi răşinoase;
b) ponderea speciilor cu valoare ridicată va creşte;
c) pe viitor ponderea arboretelor cu structură plurienă va creşte;
d) structura fondului forestier în raport cu modul de regenerare se va modifica astfel
încât provenienţa lăstar nu se va mai regăsi. Toate arboretele vor fi regenerate din sămânţă
sau artificial;
e) pe viitor arboretele vor fi încadrate în aceleaşi subunităţi de producţie ca şi în prezent
cu excepţia S.U.P.O care nu se va mai regăsi ca urmare a faptului că pădurile încadrate aici
vor fi retrocedate către foştii proprietari;
f) odată cu normalizarea fondului forestier vor fi optimizate şi efectele de protecţie.
109
12. DIVERSE
12.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a

acestuia
Prezentul amenajament intră în vigoare la 01.01.2015, având o durată de aplicabilitate

de 10 ani, până în 31.12.2024.
Prevederile privind lucrările de cultură şi exploatare sunt obligatorii. Abateri de la
amenajament se vor face numai cu aprobarea ministerului.
12.2. Recomandări privind ţinerea evidenţei lucrărilor efectuate pe

parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului
Ocolul silvic va înregistra cu regularitate în formularele din amenajament, introduse în

acest scop, elemente referitoare la:
- mişcările de suprafaţă din fond forestier, cu indicarea suprafeţelor în cauză;
- suprafeţele de arborete parcurse cu tăieri de regenerare pe unitate amenajistică;
- volumele rezultate din aplicarea tăierilor de regenerare pe unitate amenajistică;
- suprafeţele de arborete slab productive parcurse cu tăieri de refacere sau substituire
pe unitate amenajistică;
- suprafeţele parcurse cu lucrări de îngrijire a arboretelor pe unitate amenajistică şi în
raport cu natura intervenţiilor efectuate;
- volumele realizate prin punerea în valoare a produselor accidentale, pe unitate
amenajistică, specii şi în raport de natura lucrărilor (împăduriri integrale, completări) şi
modalitatea de completare a acestora;
- stadiul regenerărilor naturale în arboretele încadrate în suprafaţa decenală în rând
de exploatare;
- realizarea în dotare cu instalaţii cinegetice pe categorii de instalaţii, cu indicarea
unităţii amenajistice în care sunt amplasate şi a investiţiei aferente.
După fiecare an de aplicare se face totalizarea pe unitatea de producţie a elementelor
cumulative înregistrate în evidenţa anuală a aplicării amenajamentului.
Ocolul silvic va completa de asemenea evidenţa decenală a aplicării amenajamentului
care constituie un centralizator pe ani a lucrărilor executate în unitatea de producţie în
decursul deceniului de valabilitate a amenajamentului.
Pentru completarea acestei evidenţe se preiau totalurile pe ani din evidenţa anuală a
aplicării de lucrări, planificările medii anuale prevăzute prin amenajament, evidenţiindu-se
pentru anul respectiv, diferenţele în plus sau în minus dintre realizări şi planificări.
12.3. Indicarea hărţilor anexate amenajamentului
Amenajamentul este însoţit de următoarele hărţi la scara 1: 20.000, realizate pe cale

digitală :
- harta arboretelor pe care se reprezintă compoziţia, vârsta medie, clasa de
producţie, consistenţa actuală;
- harta lucrărilor de cultură şi exploatare şi a instalaţiilor de transport existente
şi propuse;
110
12.4. Colectivul de elaborare
A. Pentru lucrările de teren:

Şef proiect: ing. Sorin Badea
Descrieri parcelare: ing. Dragoş Miloş
Inventarieri arborete: tehn. Dumitru Vişan
Ridicări G.P.S.: tehn. Dumitru Vişan
Recepţia lucrărilor de teren:
din partea Direcţiei Silvice Argeş: ing. Bogdan Brănescu
din partea Ocolului Silvic Topoloveni:

- şef ocol: ing. Iuliu Niţescu
- responsabil fond forestier: ing.Gheorghe Preda
B. Lucrări de redactare:
Şef proiect : ing. Sorin Badea
Redactarea proiectului: ing. Andrei Matache
Raportări grafice: tehn.Dumitru Vişan
Introducerea şi prelucrarea datelor pe calculator: aj.analist.progr.pr. Dana Dincă
Tehnoredactare proiect: aj.analist.progr.pr.Nicoleta Peleşteanu
Îndrumări tehnice şi avizarea soluţiilor:

- expert C.T.A.P.: ing. Constantin Boboc
- şef staţiune: ing. Silviu Păunescu
- şef proiect: ing. Sorin Badea
111
12.5. Bibliografie
A.Beldie şi C. Chiriţă - Flora indicatoare din pădurile noastre, Ed. Agrosilvică –1968.
C. Chiriţă şi colaboratorii - Fundamentele naturalistice şi metodologice ale
tipologiei şi cartării staţionale forestiere, Ed. Academiei, 1964
C. Chiriţă şi colaboratorii – Staţiuni forestiere, Solurile României, . Ed. Academiei RSR,
Bucureşti, 1977.
F. Carcea - Metode de amenajarea pădurilor, Ed. Agrosilvică 1969
I. Damian - Împăduriri – Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978 ;
I. Florescu – Silvicultură, vol.II – Silvotehnică – Ed.Universitatea Transilvania,
Braşov, 1998;
V. Giurgiu şi colab.- Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple şi producţiei
forestiere din R.S.R., Ed.Ceres, Bucureşti, 1988;
V. Giurgiu - Biometria arborilor şi arboretelor din România. Ed. Ceres, Bucureşti, 1972;
V. Giurgiu - Conservarea pădurilor – Ed.Ceres, Bucureşti, 1978;
M. Marcu - Meteorologie şi climatologie forestieră – Ed.Ceres, Bucureşti, 1983;
E. Negulescu- Silvicultură, vol. I şi II. Ed. Ceres, 1973;
S. Paşcovschi şi S. Leandru - Tipuri de pădure din R.P.R., Ed. Agrosilvică, 1958;
I.Rucăreanu - Amenajarea pădurilor, Ed. Ceres, 1982;
* * * M.S. – Norme tehnice pentru compoziţii, scheme şi tehnologii de
regenerare a pădurilor, 1987 şi 2000;
* * * M.S. – Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor
1987 şi 2000;
* * * M.S. – Norme tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor,
1987 şi 2000;
* * * M.S. – Norme tehnice pentru evaluarea masei lemnoase destinate
exploatării, 1986 şi 2000;
* * * M.S. – Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, 1986 şi 2000;
* * * M.S. – Normativ pentru codificarea datelor din descrierea parcelară
în vederea prelucrării prin procedee automate, 2008;
*** – Studiul general O.S.Topoloveni ;
*** – Amenajament UP VI Valea Glâmbocului , 2005;
*** – Atlas climatologic;
*** – Monografia geografică a României.
112

U.P.vi Valea Glambocului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

U.P.vi Valea Glambocului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ŞI INOVARE

BENEFICIAR : REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA

OCOLUL SILVIC TOPOLOVENI

DIRECTOR TEHNIC ing. Florin Achim

PARTEA I – MEMORIU TEHNIC

1. SITUAŢIA TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ

1.1. Elemente de identificare a unităţii de producţie 19

3.GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR

4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI

5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL-ECONOMICE ŞI

6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ

7. VALORIFICAREA A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI

9. CONSERVAREA ŞI AMELIORAREA BIODIVERSITĂŢII

10. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI

11. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE

13. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ

14. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI

15. DINAMICA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

16. EVIDENTE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER

17. EVIDENTE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI

Structura fondului forestier este dată în tabelul următor:

În vederea gospodăririi diferenţiate a pădurilor, s-au constituit următoarele subunităţi:

FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE

REPARTIŢIA SUPRAFEŢELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCŢIONALE

DENSITATEA REŢELELOR DE DRUMURI ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER

Proporţia A.1. 100 31 29 13 6 5 3 3 1 6 3

PROGNOZA POSIBILITĂŢII DE PRODUSE PRINCIPALE

Suprafaţa în Volumul arboretelor Volumul arboretelor

FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII

FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ

Păduri pentru Grupa

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de vârstă Tot al I II III IV V VI VII

1.1. Elemente de identificare a unităţii de producţie

U.P.VI Valea Glâmbocului este situată în Piemontul Getic, centrul Piemontului

Coordonatele hotarelor fondului forestier proprietate publică a statului sunt prezentate

1.2. Vecinătăţi, limite, hotare

Vecinătăţile, limitele şi hotarele unităţii sunt prezentate în tabelul următor :

Toate hotarele sunt evidente şi sunt materializate cu semnele uzuale folosite la

Trupurile (bazinetele) constituente, ale unităţii de producţie analizate, sunt evidenţiate

1.4. Administrarea fondului forestier

1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului

Administrarea fondului forestier este asigurată de Regia Naţională a Pădurilor -

1.4.2. Administrarea fondului forestier proprietate privată

Pe teritoriul unităţii de producţie există o suprafaţă de 2370.18 ha, pădure proprietate

În U.P. VI Valea Glâmbocului nu există vegetaţie forestieră în afara fondului forestier

2.1. Constituirea unităţii de producţie

Unitatea de producţie VI Valea Glâmbocului, a fost constituită, cu denumirea şi limitele

2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului

Parcelarul nu a suferit modificări faţă de revizuirea anterioară, în ceea ce priveşte

2.2.1. Mărimea parcelelor şi subparcelelor

La amenajarea actuală, exceptând terenurile cu destinaţie specială, parcela cea mai

2.2.2. Situaţia bornelor

Bornele au fost revopsite şi refăcute (cele deteriorate) de către personalul de teren al

2.2.3. Corespondenţa între subparcelarul din amenajamentul precedent şi

Numerotarea parcelelor, de la revizuirea precedentă, s-a păstrat neschimbată (s-a

2.3.1. Planuri de bază utilizate

Pentru determinarea suprafeţelor şi întocmirea hărţilor amenajistice s-au folosit planuri de

2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază

Limitele fondului forestier de pe planurile de bază corespund cu realitatea din teren.

2.4. Suprafaţa fondului forestier