Monitorul Oficial Al României. Partea I 1998-09-01, Nr. 330bis

PARTEA I
Anul X Ñ Nr. 330 bis LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI ªI ALTE ACTE Marþi, 1 septembrie 1998
SUMAR
Nr. Pagina
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAÞIEI PUBLICE CENTRALE
93. Ñ Ordin al preºedintelui Agenþiei Naþionale pentru
Resurse Minerale pentru aprobarea instrucþiunilor
tehnice elaborate în vederea aplicãrii unitare a dis-
poziþiilor Legii minelor nr. 61/1998 .......................... 1Ð31
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAÞIEI PUBLICE CENTRALE
AGENÞIA NAÞIONALÃ PENTRU RESURSE MINERALE
ORDIN
pentru aprobarea instrucþiunilor tehnice
elaborate în vederea aplicãrii unitare a dispoziþiilor Legii minelor nr. 61/1998
Preºedintele Agenþiei Naþionale pentru Resurse Minerale,
având în vedere prevederile art. 40 alin. 1 lit. k) din Legea minelor nr. 61/1998,
în temeiul prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 221/1995 privind organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale
pentru Resurse Minerale, cu modificãrile ulterioare,
emite urmãtorul ordin:
Art. 1. Ñ Se aprobã urmãtoarele instrucþiuni tehnice 7. Permisul de exploatare;
elaborate în vederea aplicãrii unitare a dispoziþiilor Legii 8. Clasificarea ºi evaluarea resurselor minerale/rezerve-
minelor nr. 61/1998: lor de substanþe minerale solide.
1. Conþinutul-cadru al studiului de fezabilitate; Art. 2. Ñ Prezentele instrucþiuni tehnice intrã în vigoare
2. Conþinutul-cadru al documentaþiilor de evaluare a resur- la data publicãrii lor în Monitorul Oficial al României.
selor minerale ºi a rezervelor de substanþe minerale utile; Art. 3. Ñ Documentaþiile tehnice anterioare îºi menþin
3. Conþinutul-cadru al documentaþiilor tehnice pentru valabilitatea pe termen limitat, urmând a fi revizuite con-
delimitarea ºi fundamentarea perimetrelor de prospec- form prevederilor prezentelor instrucþiuni tehnice. Durata
þiune/explorare pentru substanþe minerale utile;
valabilitãþii se va stabili prin actele de concesionare a acti-
4. Conþinutul-cadru al documentaþiilor tehnice pentru
delimitarea ºi fundamentarea perimetrelor de dezvoltare- vitãþilor miniere.
exploatare pentru resurse minerale; Art. 4. Ñ Pentru activitãþile miniere proiectate a fi reali-
5. Conþinutul-cadru al documentaþiilor tehnice pentru fun- zate în perimetre noi ce vor fi concesionate aplicarea pre-
damentarea ºi instituirea perimetrelor de protecþie hidro- vederilor prezentelor instrucþiuni tehnice este obligatorie.
geologicã pentru zãcãminte de ape subterane, de nãmoluri Art. 5. Ñ Compartimentele de resort din cadrul Agenþiei
ºi turbe terapeutice; Naþionale pentru Resurse Minerale ºi agenþii economici din
6. Conþinutul-cadru al planului de dezvoltare a exploatã- industria minierã ºi geologie vor aduce la îndeplinire preve-
rii miniere; derile prezentului ordin.
Preºedintele Agenþiei Naþionale pentru Resurse Minerale,
Mihail Ianãº
Bucureºti, 23 iulie 1998.
Nr. 93.
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 330 bis/1.IX.1998
AGENÞIA NAÞIONALÃ
PENTRU RESURSE MINERALE
CONÞINUTUL-CADRU AL STUDIULUI DE FEZABILITATE

Instrucþiunea tehnicã nr. 85-01/1998
Obiectul studiului
I. Prezentarea generalã a agentului economic k) randamentul sau coeficientul de extracþie;
l) pierderi de exploatare ºi diluþii;
1. localizare, infrastructurã;
m) la zãcãmintele tabulare de minereuri metalifere ºi de
2. istoricul ºi actele juridice ale agentului economic;
3. documentaþii care stau la baza întocmirii studiului; substanþe nemetalifere cu grosimea mai micã decât lãþimea
4. date privind capacitatea financiarã ºi tehnicã a agen- minimã exploatabilã, în locul grosimii minime ºi al conþinu-
tului economic. turilor medii minime pe unitatea de calcul, pentru rezervele
exploatabile dovedite ºi probabile, pentru cele identificate,
II. Situaþia resurselor minerale/rezervelor
mãsurate ºi/sau indicate ºi cele valorificabile conjunctural ºi
1. situaþia resurselor minerale; potenþial se va stabili puterea minimã. Puterea se defineºte
2. condiþii tehnico-economice de valorificare. ca fiind produsul dintre grosime ºi conþinut;
2.1. Condiþii de zãcãmânt n) condiþiile de calitate pentru majoritatea rocilor utile
sunt cele stabilite prin standarde de stat ºi prin norme. De
a) aºezarea, forma ºi dimensiunile corpurilor, zãcãminte- precizat cã prevederile acestor acte normative se referã la
lor de substanþe minerale utile; producþia-marfã. Ca urmare, ori de câte ori este necesar,
b) grosimea minimã a corpurilor de substanþe minerale condiþiile calitative prevãzute în standarde sau în norme se
utile; vor reevalua la condiþiile de zãcãmânt, þinându-se seama
c) grosimea maximã a intercalaþiilor sterile sau extinde- de modificarea calitãþii substanþei minerale utile în procesul
rea maximã a zonelor sterile sau necorespunzãtoare calita-
de exploatare.
tiv;
d) adâncimea maximã de exploatare la zi ºi în subte- 2.3. Rezerve de substanþe minerale utile
ran;
e) proprietãþile fizico-mecanice ale minereului ºi rocilor a) coeficienþii de transformare a resurselor minerale în
înconjurãtoare; rezerve;
f) cantitatea minimã a resurselor minerale identificate, b) situaþia rezervelor pe sorturi industriale, pe corpuri de
mãsurate ºi/sau indicate, a celor valorificabile conjuctural substanþe minerale utile, pe zãcãmânt sau perimetru, clasi-
sau potenþial; ficate în categorii;
g) coeficientul de decopertare maxim pentru zãcãmintele c) variante cu calculul rezervelor;
exploatate la zi; d) analiza gradului de precizie a evaluãrilor cantitative ºi
h) coeficientul de mineralizare minim pe unitate de cal- calitative ale rezervelor substanþelor minerale utile, fie
cul, în cazul existenþei intercalaþiilor sterile care nu pot fi direct, prin metode statistice ºi geostatistice, fie prin com-
conturate, dar care pot fi excluse în procesul de exploa- pararea rezultatelor obþinute prin îndesirea reþelei lucrãrilor
tare; ori prin compararea rezervelor de substanþe minerale utile
i) condiþiile hidrogeologice ale formaþiunilor acvifere, cu rezultatele probelor tehnologice, ale exploatãrilor experi-
raportul lor cu grosimea ºi cu caracteristicile rocilor din cul- mentale sau ale exploatãrii curente; interpretarea rezultate-
cuºul ºi acoperiºul fiecãrui corp de substanþe minerale lor analizelor de control intern, extern ºi ale probelor
utile; excepþionale;
j) alte condiþii naturale care pot influenþa negativ valorifi-
carea substanþei minerale utile. e) justificarea clasificãrii în categorii a rezervelor calcu-
late pe unitãþi de calcul, sorturi industriale, perimetre, zãcã-
2.2. Condiþii de calitate ºi tehnologice mânt;
a) conþinutul mediu minim sau limita de exploatabilitate; f) evoluþia ºi miºcarea resurselor minerale/rezervelor,
b) conþinutul mediu maxim în cenuºã la combustibilul comparativ cu cele luate în evidenþã anterior;
anhidru, pentru cãrbuni; g) justificarea modificãrilor survenite pentru fiecare uni-
c) conþinuturi minime limitã în componenþi utili echiva- tate de calcul ºi gruparea lor în funcþie de principalele
lenþi, pentru conturarea rezervelor exploatabile dovedite cauze care le-au determinat: extracþie, pierderi, identificãri,
ºi/sau probabile, respectiv ale resurselor mãsurate ºi ale promovãri ºi retrogradãri, recalculãri datorate modificãrilor
celor valorificabile conjunctural ºi/sau potenþial; parametrilor de calcul ºi scoateri din evidenþã (abandonãri).
d) conþinuturile medii minime limitã în component util III. Indicatori tehnico-economici privind deschiderea,
echivalent pe unitatea de calcul, pentru rezervele exploata-
pregãtirea ºi exploatarea
bile dovedite ºi probabile, pentru cele identificate, mãsurate
ºi/sau indicate ºi valorificabile conjunctural ºi potenþial; 1. propuneri privind metodele de deschidere, pregãtire ºi
e) coþinutul mediu maxim în componenþi dãunãtori pe exploatare;
unitatea de calcul; 2. analiza economicã a metodelor de deschidere, pre-
f) conþinutul mediu minim în elemente auxiliare valorifi-
gãtire ºi exploatare;
cabile;
g) conþinutul mediu în componenþi utili al intercalaþiilor 3. alegerea metodei de exploatare;
sterile ºi/sau al rocilor din imediata vecinãtate a corpului 4. structura capitalului, volumul investiþiilor;
mineralizat din culcuºul ºi acoperiºul acestuia; 5. structura costurilor în funcþie de soluþiile tehnice
h) conþinutul mediu minim în component util echivalent alese;
pe totalul rezervelor ºi al resurselor minerale evaluate; 6. costuri de mediu;
i) condiþii limitative din punct de vedere tehnologic; 7. valoarea reactualizatã a investiþiilor;
j) criterii de separare a sorturilor industriale de sub- 8. rata internã de rentabilitate;
stanþe minerale utile; 9. concluzii privind rentabilitatea exploatãrii.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 330 bis/1.IX.1998 3
IV. Capacitãþi de producþie ºi structura acesteia 1. documentaþia cu calculul resurselor minerale/rezervelor;
2. documentaþia tehnicã pentru delimitarea ºi fundamen-
V. Situaþia personalului ºi cheltuieli cu munca vie tarea perimetrului de exploatare;
3. documentaþia de instituire a pilierilor de siguranþã,
VI. Analiza produselor ºi a pieþei dacã este cazul;
4. tabele centralizatoare cu rezervele calculate pe sor-
1. produse ºi servicii; turi industriale, corpuri de substanþã mineralã utilã, pe peri-
2. activitate internã ºi export; metre ºi zãcãmânt, clasificate în categorii;
3. studii de piaþã; 5. tabele cu calculul resurselor minerale imobilizate în
4. clienþi; pilieri;
5. distribuþia produselor; 6. tabel centralizator cu indicatorii tehnico-economici pe
6. promovare ºi concurenþã. unitate de calcul, sort industrial, corp de substanþã mine-
ralã utilã, perimetru, zãcãmânt;
VII. Analiza de risc (subvenþii) 7. alte tabele (grad de confirmare calitativ-cantitativ, grad
de oxidare etc.).
VIII. Organizare ºi management
Materiale grafice
IX. Concluzii (indicatorii tehnico-economici Planuri/elevaþii geologico-miniere cu situaþia rezervelor de
ºi financiari pe varianta propusã) substanþe minerale utile, care cuprind conturul acestora pe
unitãþi de calcul, corpuri de substanþe minerale utile, zãcã-
Anexe la text mânt, la scara 1:1.000, 1:2.000 sau 1:5.000.
Anexele la text vor cuprinde documentaþiile ºi materia- NOTÃ:
lele necesare pentru justificarea, completarea ºi detalierea Prezentele norme de conþinut sunt aplicabile ºi la elabo-
datelor prezentate în studiu, astfel: rarea studiilor de prefezabilitate.
CONTINUTUL-CADRU AL DOCUMENTAÞIILOR DE EVALUARE

A RESURSELOR MINERALE ªI A REZERVELOR DE SUBSTANÞE MINERALE UTILE
Documentaþiile de evaluare a resurselor minerale ºi a stratigrafiei, petrografiei, tectonicii ºi a evoluþiei geologice a
rezervelor de substanþe minerale utile solide sunt constituite regiunii, astfel:
din text, anexe la text ºi din materiale grafice ºi sunt Ñ stratigrafia: succesiunea formaþiunilor geologice, limite
anexã la Studiul de fezabilitate. geologice, repere stratigrafice, scurtã caracterizare litologicã;
A. Textul documentaþiilor Ñ tectonica: descrierea structurii, accidente tectonice
majore, fazele în care acestea au avut loc;
Textul documentaþiilor de evaluare a resurselor minerale Ñ alte substanþe minerale utile cunoscute în regiune.
ºi a rezervelor de substanþe minerale utile va cuprinde, de
regulã, o introducere ºi capitolele: Geologia regiunii, CAPITOLUL II
Metodica de cercetare folositã, Geologia zãcãmântului, Metodica de cercetare folositã
Hidrogeologia zãcãmântului, Caracterizarea calitativã a sub-
Se vor prezenta metodica lucrãrilor de cercetare ºi
stanþei minerale utile, Informaþii cu privire la condiþiile teh-
modul de obþinere a datelor de cunoaºtere din zãcãmânt,
nico-economice de exploatare, preparare sau prelucrare ºi
astfel:
de valorificare a substanþei minerale utile, Evaluarea resur-
Ñ metodica de cercetare folositã: prospecþiuni geolo-
selor minerale ºi a rezervelor de substanþe minerale utile,
Concluzii. gice, geochimice, geofizice, lucrãri de explorare generalã,
detaliatã, precum ºi de exploatare, motivarea metodicii de
Introducere cercetare aplicate;
Partea introductivã a documentaþiei va cuprinde, succint, Ñ lucrãrile de cercetare executate;
date cu privire la: Ñ motivarea distanþelor dintre lucrãrile de cercetare;
Ñ obiectul ºi scopul documentaþiei; Ñ devierile sondelor, recuperare în util ºi steril;
Ñ date de geografie fizicã ºi economicã; Ñ lucrãrile executate în zãcãmânt, care nu au fost
Ñ localizarea administrativã a zãcãmântului sau a peri- luate în considerare în calculul resurselor minerale ºi al
metrului; rezervelor de substanþe minerale utile, ºi motivarea exclu-
Ñ obiectul ºi scopul lucrãrilor geologice executate ºi derii lor;
ipotezele geologice care au stat la baza proiectãrii ºi exe- Ñ metodologia de probare, numãrul, locul, caracterul
cutãrii lor; reprezentantiv al probelor, prelucrarea lor, felul analizelor ºi
Ñ perioada în care s-au executat lucrãrile, volumul fizic determinãrilor (mineralogice, petrografice, paleontologice,
ºi valoric al acestora; chimice, fizico-mecanice etc.).
Ñ evoluþia cercetãrilor geologice ºi a exploatãrii;
Ñ situaþia resurselor minerale ºi a rezervelor de sub- CAPITOLUL III
stanþe minerale utile evaluate ºi luate în evidenþã anterior Geologia zãcãmântului
ºi a celor evaluate în documentaþie. Acest capitol se va elabora pe baza datelor obþinute în
CAPITOLUL I lucrãrile de prospecþiune, explorare ºi de exploatare ºi va
cuprinde:
Geologia regiunii Ñ stratigrafia: descrierea detaliatã a formaþiunilor cerce-
Se va preciza unitatea structuralã majorã în care se tate, împãrþite în subunitãþi, în ordinea formãrii lor, din
situeazã zãcãmântul ºi se va face o descriere succintã a punct de vedere litologic, mineralogic ºi paleontologic;
Ñ petrografia: descrierea detaliatã a formaþiunilor sedi- Ñ concluzii privind gradul de cunoaºtere a caracteristici-
mentare, metamorfice sau eruptive în care este localizat lor calitative.
zacãmântul sau care au legãturã geneticã cu acesta.
Descrierea va cuprinde structura, textura, compoziþia mine- CAPITOLUL VI
ralogicã, zonele de metamorfism etc.; Condiþii tehnico-economice de exploatare,
Ñ tectonica: descrierea detaliatã ºi caracterizarea com- preparare sau prelucrare ºi de valorificare a substanþelor
pletã a structurii în care este cuprins zãcãmântul, cu evi- minerale utile
denþierea direcþiei ºi înclinãrii straturilor, cutelor, faliilor, Capitolul va cuprinde condiþiile tehnico-miniere ºi tehno-
sãriturilor faliilor ºi blocurilor tectonice; logia de exploatare, condiþiile tehnice ºi tehnologia de pre-
Ñ regimul gazo-dinamic; parare-prelucrare ºi condiþiile economice de valorificare a
Ñ substanþa mineralã utilã: compoziþia chimicã, minera- substanþei minerale utile, þinându-se seama de rezultatele
logicã ºi petrograficã, parageneza, structura ºi textura sub- exploatãrilor experimentale, ale cercetãrilor tehnologice de
stanþei minerale utile, forma ºi poziþia corpurilor de preparare-prelucrare efectuate sau de cele obþinute din
substanþã mineralã utilã, natura limitelor acestora, variaþia valorificarea curentã.
principalelor caracteristici ale zãcãmântului cu privire spe-
cialã asupra conturului ºi grosimii, descrierea petrograficã a CAPITOLUL VII
rocilor din culcuº ºi acoperiº; Evaluarea resurselor minerale/rezervelor
Ñ geneza: descrierea condiþiilor ºi proceselor geologice
care au dus la formarea zãcãmântului. Acest capitol va cuprinde datele de bazã care funda-
menteazã calculul ºi situaþia resurselor minerale ºi a rezer-
CAPITOLUL IV velor de substanþe minerale utile, astfel:
Hidrogeologia zãcãmântului Ñ metoda de calcul adoptatã ºi motivarea ei, în funcþie
de forma zãcãmântului, de amplasarea lucrãrilor de cerce-
Acest capitol se va elabora în mãsura în care constituie tare ºi de gradul de cunoaºtere obþinut;
o problemã pentru valorificarea zãcãmântului. În cazul în Ñ metodele de determinare a parametrilor de calcul:
care apar probleme legate de condiþiile hidrogeologice, conturarea ºi evaluarea suprafeþelor de calcul; justificarea
documentaþia va cuprinde: distanþelor de extrapolare, determinarea grosimii în punctele
Ñ metodica cercetãrilor hidrogeologice, lucrãrile execu- de cunoaºtere, justificarea grosimilor minime luate în consi-
tate ºi motivarea distanþelor dintre lucrãri; derare, metoda de determinare a grosimilor medii; metoda
Ñ formaþiunile acvifere, caracteristicile lor: numãr, gro- de determinare a greutãþii volumetrice; metodele de
sime, adâncime, poziþie faþã de zãcãmânt, alcãtuire litolo- determinare a caracteristicilor calitative sau a conþinuturilor
gicã, granulaþie, conþinut în argilã, prezenþa gazelor etc.; medii; coeficienþii de corecþie utilizaþi, motivarea lor.
Ñ parametrii hidrogeologici: porozitate, coeficient de fil-
traþie, coeficient de cedare, debit, presiune, nivel hidrostatic, VII.1. Evaluarea resurselor
direcþie de curgere etc.; Ñ situaþia resurselor minerale pe corpuri de substanþã
Ñ sursa de alimentare a formaþiunilor acvifere; mineralã utilã, sorturi industriale ºi pe zãcãmânt sau peri-
Ñ nivelul apelor freatice stabilit cu ajutorul forajelor ºi metru, clasificate în categorii ºi grupe;
al puþurilor; Ñ analiza gradului de precizie a cantitãþii ºi calitãþii
Ñ posibilitãþile de asecare pe baza rezultatelor obþinute resurselor minerale, stabilit fie direct, prin metode statistice
în cercetãrile experimentale; ºi geostatistice, fie prin compararea rezultatelor obþinute
Ñ concluzii privind gradul de cunoaºtere a condiþiilor prin îndesirea reþelei lucrãrilor ori prin compararea resurse-
hidrogeologice. lor minerale ºi a rezervelor de substanþe minerale utile cu
CAPITOLUL V rezultatele abatajelor experimentale, ale probelor tehnolo-
gice sau ale exploatãrii curente, interpretarea rezultatelor
Caracterizarea calitativã a substanþei minerale utile analizelor de control intern, extern ºi ale probelor excepþio-
Acest capitol se va elabora pe baza rezultatelor analize- nale.
lor ºi determinãrilor de laborator ºi tehnologice, obþinute pe VII.2. Evaluarea rezervelor
materialul recoltat din lucrãrile executate pânã la data la
care se calculeazã resursele minerale ºi rezervele de sub- În acest subcapitol, avându-se în vedere condiþiile teh-
stanþe minerale utile, astfel: nico-economice de exploatare, preparare-prelucrare ºi de
Ñ compoziþia mineralogicã ºi petrograficã exprimatã în valorificare, se fac propuneri privind promovarea resurselor
procente, variaþia acesteia în cuprinsul zãcãmântului pe minerale în categoria rezerve, astfel:
direcþie ºi înclinare; mãrimea granulelor mineralelor utile ºi Ñ situaþia rezervelor pe corpuri de substanþã mineralã
gradul de concreºtere a acestora cu minerale nevalorifica- utilã, sorturi industriale ºi pe zãcãmânt sau perimetru, cla-
bile; etapele de depunere sau de formare a mineralelor sificate în categorii ºi grupe;
utile, fenomene de alterare; Ñ analiza gradului de precizie a cantitãþii ºi calitãþii
Ñ compoziþia chimicã exprimatã, dupã caz, în procente rezervelor de substanþe minerale utile, stabilit fie direct, prin
sau g/t, variaþia acesteia în cuprinsul zãcãmântului pe metode statistice ºi geostatistice, fie prin compararea rezul-
direcþie ºi înclinare, insistându-se asupra componenþilor utili tatelor obþinute prin îndesirea reþelei lucrãrilor ori prin com-
principali ºi pe accesoriile valorificabile, precum ºi asupra pararea rezervelor de substanþe minerale utile cu rezultatele
componenþilor dãunãtori, pentru fiecare corp de substanþã abatajelor experimentale, ale probelor tehnologice sau ale
mineralã utilã; exploatãrii curente, interpretarea rezultatelor analizelor de
Ñ compoziþia chimicã se prezintã detaliat numai pentru control intern ºi extern;
substanþele minerale utile din care se valorificã anumiþi Ñ condiþiile tehnico-economice care au stat la baza pro-
componenþi sau pentru substanþele a cãror valorificare este punerii de clasificare a rezervelor;
condiþionatã de îndeplinirea anumitor condiþii de compoziþie Ñ justificarea clasificãrii în categorii a rezervelor pro-
chimicã, stabilite prin standarde de stat sau prin norme; puse, calculate pe unitãþi de calcul, corpuri de substanþã
Ñ caracteristicile fizice ºi mecanice ale substanþei mine- mineralã utilã, sorturi industriale, perimetre, zãcãmânt;
rale utile ºi variaþia lor în cuprinsul zãcãmântului, determi- Ñ evoluþia ºi miºcarea resurselor minerale ºi a rezerve-
nate pe baza prevederilor standardelor de stat ºi ale lor propuse; compararea acestora cu resursele
normelor în care se stabilesc condiþii tehnice pentru anu- minerale/rezervele evaluate anterior, precum ºi cu cele
mite domenii de valorificare; mãsura în care rezultatele luate în evidenþa de stat centralizatã;
determinãrilor individuale ºi ale valorilor medii se înca- Ñ justificarea modificãrilor survenite pentru fiecare uni-
dreazã în prevederile standardelor de stat ºi ale normelor; tate de calcul ºi gruparea lor în funcþie de principalele
cauze care le-au determinat: extracþie, pierderi, identificãri, Ñ tabele centralizatoare cu resursele/rezervele calculate
promovãri ºi retrogradãri, recalculãri datorate modificãrii pe sorturi industriale, corpuri de substanþã mineralã, pe
parametrilor de calcul ºi scoateri din evidenþã (abandonãri perimetre, clasificate în categorii;
de rezervã). Ñ tabele cu calculul resurselor minerale imobilizate în
pilieri sau documentaþia pilierilor de siguranþã.
CAPITOLUL VIII
C. Materiale grafice
Concluzii
Principalele concluzii privind gradul de cunoaºtere a: Ñ harta administrativã cu localizarea zãcãmântului;
Ñ conturului, formei, grosimii, continuitãþii, poziþiei în Ñ harta geologicã a regiunii la scara: 1:10.000,1:25.000
spaþiu, caracteristicilor rocilor din culcuº ºi acoperiº ºi sau 1:50.000, care va cuprinde principalele lucrãri de pros-
hidrogeologiei zãcãmântului; pecþiune, explorare ºi exploatare executate;
Ñ compoziþiei mineralogice, caracteristicilor calitative, Ñ secþiuni geologice transversale ºi longitudinale prin
conþinuturilor în componenþi utili ºi dãunãtori, precum ºi a regiunea zãcãmântului, la scara hãrþii;
variaþiilor acestora; Ñ planul cu situaþia geologicã a zãcãmântului la scara
Ñ condiþiilor tehnico-economice de exploatare, preparare 1:1.000, 1:5.000 sau 1:25.000, cu amplasamentele lucrãrilor
ºi valorificare. executate;
Propuneri privind: Ñ secþiuni geologice transversale ºi longitudinale la
Ñ luarea în evidenþã a resurselor minerale ºi a rezer- scara planurilor de situaþie;
velor de substanþe minerale utile calculate cantitativ ºi cali- Ñ planul de ansamblu al minei pentru zãcãmintele în
tativ, clasificate în categorii;
exploatare sau explorate, cu lucrãri miniere executate la
Ñ continuarea activitãþii de cercetare geologicã pentru
mãrirea cantitãþii resurselor minerale ºi a rezervelor de sub- mai multe orizonturi, la scara 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000;
stanþe minerale utile ºi adâncirea gradului de cunoaºtere a Ñ planuri geologico-miniere de orizont ºi/sau de felie de
acestora. exploatare, la scara 1:2.000, 1:500, pentru zãcãmintele în
exploatare sau explorate, cu lucrãri miniere la mai multe
B. Anexe la text
orizonturi, cuprinzând ºi caracteristicile calitative pe probe;
Anexele la text vor cuprinde materialele necesare pentru Ñ planuri cu situaþia resurselor minerale ºi/sau rezerve-
justificarea, completarea ºi detalierea datelor prezentate în lor de substanþe minerale utile, care cuprind conturul resur-
textul documentaþiilor, astfel: selor minerale ºi al rezervelor de substanþe minerale utile
Ñ descrierea aflorimentelor, dezvelirilor, ºanþurilor, puþu- pe unitãþi de calcul, corpuri de substanþã mineralã utilã, pe
rilor, galeriilor, planurilor înclinate, niºelor, carotelor obþinute categorii de resurse minerale/rezerve, la scara 1:5.000,
în foraje etc. în zonele în care au traversat corpurile de 1:2.000, 1:1.000;
substanþã mineralã utilã; Ñ secþiuni transversale ºi longitudinale prin corpurile de
Ñ rezultatele mãsurãtorilor hidrogeologice; substanþã mineralã utilã necesare pentru calculul resurselor
Ñ tabele cu calculul devierii forajelor; minerale ºi al rezervelor de substanþe minerale utile, la
Ñ tabel cu coordonatele topogeodezice ale lucrãrilor de scara planurilor cu situaþia resurselor minerale ºi a rezerve-
cercetare ºi de exploatare, care fundamenteazã evaluarea lor de substanþe minerale utile;
resurselor minerale ºi a rezervelor; Ñ hãrþi cu izolinii, pe baza cãrora s-au conturat resur-
Ñ tabel sinoptic cu rezultatele (carotaj mecanic ºi geofi- sele minerale ºi/sau rezervele.
zic) forajelor executate în perimetru (numai pentru cãrbuni); În cazul zãcãmintelor stratiforme cu poziþie orizontalã
Ñ tabele cu rezultatele analizelor ºi ale determinãrilor
pe probe; sau cu înclinare micã, cu un singur corp de substanþã
Ñ tabele cu rezultatele analizelor ºi ale determinãrilor mineralã utilã, situat aproape de suprafaþã, conturul resur-
de control intern ºi extern ºi prelucrarea lor; selor minerale/rezervelor poate fi trasat pe planul cu situa-
Ñ studii elaborate de agenþii economici specializaþi pri- þia geologicã a zãcãmântului.
vind situaþia hidrogeologicã, compoziþia mineralogicã, res- Pe planurile ºi secþiunile cu calculul resurselor minerale
pectiv petrograficã, caracteristicile fizico-mecanice, condiþiile ºi al rezervelor de substanþe minerale utile se vor indica,
tehnico-economice de exploatare, preparare-valorificare; prin haºuri, zonele exploatate, pe ani:
Ñ tabele cu stabilirea valorilor medii ale parametrilor de Ñ profilurile geologice ºi hidrogeologice ale forajelor;
calcul ºi tabele cu evaluarea resurselor minerale ºi a rezer- Ñ diagrafiile carotajelor geofizice;
velor de substanþã mineralã utilã pe unitãþi de calcul; Ñ cartãrile desfãºurate ale lucrãrilor miniere.
CONÞINUTUL-CADRU AL DOCUMENTAÞIILOR TEHNICE

PENTRU DELIMITAREA ªI FUNDAMENTAREA PERIMETRELOR DE PROSPECÞIUNE/EXPLORARE
PENTRU SUBSTANÞE MINERALE UTILE
1. Perimetrul de prospecþiune-explorare pentru resurse a) Piese scrise:
minerale se defineºte ca aria corespunzãtoare proiecþiei la 1. Memoriu justificativ, care va cuprinde:
suprafaþã, în sistemul de referinþã ”Stereografic 1970Ò, a Ð denumirea perimetrului, care se stabileºte în funcþie
de unitatea administrativã pe raza cãruia este situat;
conturului pãrþii din scoarþa terestrã, în interiorul cãreia, pe Ð resursa mineralã;
un interval de adâncime determinat, se realizeazã lucrãri Ð date privind localizarea geograficã a perimetrului,
de prospecþiune-explorare. descrierea reliefului, vegetaþiei, cãile de comunicaþie etc.
2. Documentaþia de delimitare a perimetrelor de pros- din zonã;
Ð denumirea ºi coordonatele punctelor de sprijin din
pecþiune-explorare constituie anexa la programul de lucrãri reþeaua geodezicã de stat în sistemul de referinþã
propus de solicitantul perimetrului de prospecþiune-explorare ”Stereografic 1970Ò, folosite la mãsurãtorile topografice, ºi
ºi se compune din urmãtoarele: coordonatele punctelor care delimiteazã perimetrul.
2. Notã de constatare a inspectoratului zonal (secþiei) al b) Piese desenate:

Agenþiei Naþionale pentru Resurse Minerale privind confirma- Ð fiºa-tip a perimetrului de explorare, la scara cuprinsã
rea datelor din memoriu, în cazul perimetrelor de explorare. între 1:25.000 Ñ 1:200.000, conform modelului (anexa).
ANEXÃ
FIªA PERIMETRULUI DE PROSPECÞIUNE/EXPLORARE

În acest spaþiu (1/2 A4) se reprezintã, la scarã, zona în care se aflã localizat perimetrul.
Se vor figura: caroiajul rectangular în sistemul de referinþã ”Stereografic 1970Ò, conturul

perimetrului solicitat, la scara 1:25.000 Ð 1:200.000, elemente de toponimie ºi de relief (dru-
muri, localitãþi, construcþii, diguri, cãi ferate, reþeaua hidrograficã, perimetrele vecine ºi denumi-
rea lor, puncte din reþeaua geodezicã, direcþia nord etc.).
Consultaþi: Legea cadastrului ºi a publicitãþii imobiliare nr. 7/1996; Hotãrârea Guvernului

nr. 834/1991, cu modificãrile ulterioare, ºi criteriile de aplicare; Normele tehnice privind execu-
tarea lucrãrilor de cadastru general, stabilite prin Ordinul nr. CP. 186/1997 al preºedintelui
Oficiului Naþional de Cadastru, Geodezie ºi Cartografie.
Pentru relaþii:
Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale Ñ
Direcþia generalã gospodãrire resurse minerale
Fondul naþional de perimetre concesionabile, cãrþi miniere ºi petroliere;
tel. 01/659.55.04, interior 125
1. Localizarea perimetrului 2. Date privind perimetrul

1.1 Coordonatele de delimitare a perimetrului 2.1 Denumirea perimetrului:
Pct. X Y 2.2 Numãrul TOPO:
2.3 Substanþa:
2.4 Faza lucrãrilor:
2.5 Numãrul licenþei:
Observaþii:
1.2 Sistem de referinþã: ”Stereografic 1970Ò

1.3 Limita în adâncime: z = m
1.4 Suprafaþa: s = ha
1.5 Localizare administrativ-teritorialã:

PENTRU DELIMITAREA ªI FUNDAMENTAREA PERIMETRELOR DE DEZVOLTARE-EXPLOATARE
1. Perimetrul de exploatare pentru resurse minerale se 3. Documentaþia pentru delimitarea ºi fundamentarea
defineºte ca aria corespunzãtoare a proiecþiei la suprafaþã, perimetrelor de exploatare se compune din urmãtoarele:
în sistemul de referinþã ”Stereografic 1970Ò, a conturului a) Piese scrise:
pãrþii din scoarþa terestrã, în interiorul cãreia, pe un interval 1. Memoriu justificativ, care va cuprinde:
de adâncime determinat, este permisã extragerea resurse- Ð denumirea perimetrului, care se stabileºte în funcþie
lor/rezervelor minerale. În cadrul perimetrului astfel determi- de unitatea administrativã pe raza cãruia este situat;
nat pot fi incluse ºi suprafeþele de teren necesare Ð substanþa extrasã;
organizãrii activitãþilor de extracþie ºi prelucrare, situate în Ð date privind localizarea geograficã a perimetrului,
afara zãcãmântului. descrierea reliefului, vegetaþiei, cãile de comunicaþie,
2. Documentaþia de delimitare ºi fundamentare a peri- construcþii etc. din zonã;
metrelor de exploatare constituie anexa la studiul de feza- Ð denumirea ºi coordonatele punctelor de sprijin din
bilitate prevãzut la art. 10 din Legea minelor nr. 61/1998. reþeaua geodezicã de stat în sistemul de referinþã
”Stereografic 1970Ò, folosite la mãsurãtorile topografice, ºi b) Piese desenate:

coordonatele punctelor care delimiteazã perimetrul; Ð fiºa-tip a perimetrului de exploatare, la scara cuprinsã
Ð date ºi documente necesare realizãrii cadastrului între 1:25.000 Ñ 1:200.000, conform modelului (anexa);
minier (terenuri cu folosinþã minierã deþinute în cadrul peri-
Ð planul topografic de ansamblu al perimetrului de
metrului, destinaþia acestora, suprafaþa, numãrul cadastral,
acte legale de deþinere etc.); exploatare, executat în sistemul de referinþã propriu bazinu-
Ð date de cunoaºtere a formaþiunilor purtãtoare de lui minier în care este inclus, cu elemente de racordare la
substanþe minerale utile ºi justificarea limitelor perimetrului sistemul de referinþã ”Stereografic 1970Ò, pe care se vor
solicitat; reprezenta:
Ð precizarea obiectivelor de la suprafaþã, care se apre- ¥ conturul perimetrului solicitat;
ciazã a fi protejate, ºi mãsurile care se impun pentru pro-
¥ conturul resurselor/rezervelor ce urmeazã a se extrage
tejarea acestora, stabilite de comun acord cu factorii
interesaþi în protejarea lor (pilieri); din zãcãmânt;
Ð enumerarea documentaþiei grafice, existentã în limitele ¥ locaþiile lucrãrilor de cercetare geologicã ºi a altor
perimetrului solicitat (hãrþi, planuri topografice ale suprafeþei lucrãri miniere executate;
ºi subteranului etc.), anul execuþiei, sistemul de referinþã, ¥ curbe de nivel corespunzãtoare scãrii de întocmire a
scara ºi executantul; planului;
Ð mãsuri necesare pentru protecþia zãcãmântului ºi a
¥ suprafeþele de teren deþinute, indiferent de modul
lucrãrilor miniere (pilieri).
2. Notã de constatare a inspectoratului zonal (secþiei) al dobândirii;
Agenþiei Naþionale pentru Resurse Minerale privind confir- ¥ lucrãrile ºi construcþiile miniere principale de la supra-
marea datelor din memoriu. faþã ºi subteran, existente la data solicitãrii licenþei.
ANEXÃ
FIªA PERIMETRULUI DE EXPLOATARE


perimetrului solicitat, la scara 1:25.000Ð1:200.000, elemente de toponimie ºi de relief (drumuri,
localitãþi, construcþii, diguri, cãi ferate, reþeaua hidrograficã, perimetrele vecine ºi denumirea lor,
puncte din reþeaua geodezicã, direcþia nord etc.).

Pentru relaþii:
tel. 01/659.55.04, interior 125
1. Localizarea perimetrului 2. Date privind perimetrul

1.1 Coordonatele de delimitare a perimetrului 2.1 Denumirea perimetrului:
Pct. X Y 2.2 Numãrul TOPO:
2.3 Substanþa:
Observaþii:


PENTRU FUNDAMENTAREA ªI INSTITUIREA PERIMETRELOR DE PROTECÞIE HIDROGEOLOGICÃ
PENTRU ZÃCÃMINTE DE APE SUBTERANE, DE NÃMOLURI ªI TURBE TERAPEUTICE

1. Perimetrul de protecþie hidrogeologicã se defineºte ca b) Piese desenate:
teritoriul necesar protecþiei zãcãmintelor de ape subterane Ð harta morfologicã, cu delimitarea perimetrului propus;
minerale ºi termominerale, zonele de alimentare ºi zona de
drenare sursã. Ð fiºa-tip a perimetrului de protecþie hidrogeologicã, la
2. Documentaþia de instituire este prevãzutã la art. 40 scara cuprinsã între 1:100.000 Ñ 1:500.000 (anexa);
lit. i) din Legea minelor nr. 61/1998 ºi se compune din: Ð harta geologico-hidrogeologicã a zonei;
a) Piese scrise: Ð tabele ºi grafice privind compoziþiile chimice, tempera-
1. Studiu hidrogeologic, care cuprinde:
Ð date geomorfologice; turile, nivelul hidrostatic, debitele etc.
Ð date stratigrafice ºi tectonice; c) Propuneri ºi recomandãri speciale, interdicþii asupra
Ð date hidrogeologice, aspectul hidrogeologic general al
zãcãmântului, parametrii hidrogeologici ai surselor din zona activitãþilor de orice fel, care pot influenþa cantitativ ºi cali-
respectivã, consideraþii hidrochimice ºi geneza lor. tativ zãcãmintele respective.
ANEXÃ
FIªA PERIMETRULUI DE PROTECÞIE HIDROGEOLOGICÃ
Se vor figura: caroiajul rectangular în sistemul de proiecþie ”Stereografic 1970Ò, conturul

perimetrului solicitat, la scara 1:100.000 Ð 1:500.000, elemente de toponimie ºi de relief (dru-
muri, localitãþi, construcþii, diguri, cãi ferate, reþeaua hidrograficã, perimetrele vecine ºi denumi-
rea lor, puncte din reþeaua geodezicã, direcþia nord etc.).
Pentru relaþii:
tel. 01/659.55.04, interior 125
1. Localizarea perimetrului 2. Avizarea perimetrului

1.1 Coordonatele de delimitare a perimetrului 2.1 Avizul A.N.R.M. nr.:
Pct. X Y 2.2 Denumirea perimetrului:
2.3 Numãrul TOPO:
2.4 Substanþa:

CONÞINUTUL-CADRU AL PLANULUI DE DEZVOLTARE A EXPLOATÃRII MINIERE
Preambul Ð alegerea variantei optime de deschidere, eºalonarea

lucrãrilor;
1. Documentaþia Planului de dezvoltare a exploatãrii se Ð stabilirea pilierilor pentru protecþia lucrãrilor miniere
realizeazã pentru un perimetru de dezvoltare-exploatare, din principale;
iniþiativa titularului. Documentaþia va trebui sã evalueze Ð dinamica rezervelor deschise, stabilirea gradului de
întreaga activitate minierã de cercetare de detaliu, necesarã asigurare cu rezerve deschise.
exploatãrii, denumitã în continuare explorare, de dezvoltare- 4. Alegerea metodei de exploatare:
pregãtire-extracþie, denumitã în continuare exploatare, de Ð grosimea minimã de exploatare;
prelucrare-preparare, valorificare, respectiv protecþia factori- Ð prezentarea metodelor de exploatare, care se pre-
lor de mediu ºi a zãcãmântului, pe toatã durata de valabi- teazã situaþiei din zãcãmânt ºi care pot genera capacitãþile
litate a licenþei. În acest document se adoptã strategia de de producþie cerute;
dezvoltare pe termen mediu ºi lung ºi se adoptã soluþiile Ð criterii de alegere a metodei (metodelor) optime rapor-
care sã asigure viabilitatea economicã a activitãþilor miniere tate la disponibilitãþile tehnice;
(conþinutul-cadru este prezentat în detaliu la pct. 3). Ð variante tehnologice;
2. Planul de dezvoltare a exploatãrii va fi detaliat, la Ð prezentarea metodei (metodelor) optime de exploatare.
începutul ºi pe parcursul activitãþilor miniere, în studii teh- 5. Lucrãri miniere de pregãtire:
nico-economice de exploatare, care vor fi avizate de Ð amplasarea ºi tipul lucrãrilor miniere de pregãtire,
Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale. adaptate metodei de exploatare ºi condiþiilor de zãcãmânt;
3. Activitatea curentã se va conduce pe baza prelimina- Ð tehnologii de execuþie;
riilor anuale (trimestriale) de producþie, care adoptã soluþii Ð eºalonarea execuþiei, decalajul faþã de celelalte lucrãri,
ce derivã din Planul de dezvoltare a exploatãrii ºi proiec- cantitatea de util/steril rezultatã, ponderea din totalul pro-
tele de execuþie (DDE) pentru toate secþiunile activitãþii ducþiei, rezultatã din pregãtiri, gradul de asigurare cu
miniere, la care se adaugã proiectul bugetului de venituri ºi rezerve pregãtite, dinamica acestor rezerve.
cheltuieli, deopotrivã cu reevaluarea ºanselor oferite de 6. Lucrãri miniere de exploatare:
mecanismul pieþei (conþinutul-cadru este detaliat prin Ð amplasarea unitãþilor de exploatare (abatajelor);
instrucþiuni separate). Ð succesiunea normalã de exploatare, denivelãri (deca-
Conþinutul-cadru al planului de dezvoltare laje) maxime pentru evitarea subminãrii ºi limitarea tendin-
a exploatãrii þei la autoaprindere;
(cuprinsul este obligatoriu ºi minimal) Ð stabilirea producþiei pe metode, blocuri, panouri etc.;
Ð eºalonarea producþiei pe metode;
A. Memoriu tehnic Ð calitatea producþiei (conþinuturi în util, cenuºã etc.),
pierderi de rezervã;
1. Prezentarea perimetrului de dezvoltare-exploatare: Ð mãsurarea producþiei;
Ð denumirea perimetrului de dezvoltare-exploatare; Ð produs rezidual (steril), haldã tehnologicã;
Ð localizarea geografico-administrativã, descrierea relie- Ð gradul de folosire a capacitãþii.
fului, cãi de comunicaþie etc.; 7. Indicatori tehnici privind deschiderea, pregãtirea,
Ð descrierea terenurilor ce vor fi utilizate pentru activi- exploatarea ºi cercetarea de detaliu:
tãþile miniere; suprafeþe; Ð consumul de lucrãri de deschidere ºi pregãtire
Ð delimitarea pilierilor ºi planºeelor de protecþie pentru (m l/1.000 tone, m3/1.000 tone);
protejarea obiectivelor de la suprafaþã. Ð gradul de asigurare cu rezerve deschise, normat ºi
2. Date geologice asupra zãcãmântului, situaþia resurse- anticipat;
lor ºi a rezervelor: Ð gradul de asigurare cu rezerve pregãtite
Ð aspecte generale privind geologia regiunii ºi a zãcã- (m l/1.000 tone, m3/1.000 tone);
mântului; Ð gradul de folosire a capacitãþii în exploatare;
Ð situaþia cantitativã ºi calitativã a resurselor; Ð eficienþa lucrãrilor de cercetare de detaliu (promovãri
Ð prezentarea cantitativã ºi calitativã a rezervelor; rezerve/U.M. lucrãri);
Ð miºcarea resurselor ºi a rezervelor; Ð consumuri specifice ºi efective (materiale, energie
Ð prezentarea factorilor cu caracter natural, care vor electricã, aer comprimat etc.) pe tipuri de activitãþi miniere.
influenþa alegerea schemei de deschidere, a metodelor de 8. Capacitãþi de producþie:
exploatare ºi a tehnicilor de preparare: relieful, localizarea Ð stabilirea capacitãþilor de producþie proiectate;
spaþialã, conturul, forma, tectonica, dimensiunile, unghiurile Ð verificarea capacitãþilor de producþie existente ºi/sau
de înclinare, caracteristicile fizico-mecanice ale corpurilor de care se vor pune în funcþiune, faþã de sistemul existent de
substanþã mineralã utilã ºi ale rocilor înconjurãtoare, stabili- transport, aeraj, evacuarea apelor etc.;
tatea rocilor, condiþiile hidrogeologice ºi gazodinamice, ten- Ð eºalonarea punerilor în funcþiune, miºcarea capacitãþilor.
dinþa la autoaprindere, existenþa zonelor sau a intercalaþiilor 9. Lucrãri de cercetare geologicã de detaliu:
sterile. Ð variante ale amplasãrii ºi genuri de lucrãri (miniere de
3. Metode ºi lucrãri miniere de deschidere: suprafaþã, de subteran, foraje, probãri etc.) necesare dirijã-
Ð descrierea schemei de deschidere existente (dupã rii exploatãrii sau în zona de dezvoltare a perimetrului de
caz), identificarea principalelor lucrãri miniere, starea lucrã- exploatare, pentru promovarea de noi resurse valorificabile;
rilor etc.; Ð alegerea variantei optime, care sã asigure un grad de
Ð variante de deschidere pentru punerea în funcþiune, cunoaºtere geologicã de 90Ð95%;
menþinerea sau creºterea capacitãþii de producþie; Ð graficul de eºalonare a lucrãrilor;
Ð eficienþa lucrãrilor în raport cu rezultatele preconizate. Ð reþele de alimentare cu energie electricã de înaltã ºi
10. Prelucrare-preparare. Produse finite: joasã tensiune, staþii ºi puncte de transformare, putere
Ð tehnologie, capacitate proiectatã; instalatã etc.;
Ð input, output (conþinuturi de util, cenuºã etc.), grad de Ð staþii de producere a aerului comprimat, reþele, nece-
folosire a capacitãþii; sar etc.;
Ð produsul minier comercializabil; Ð surse ºi reþele de alimentare cu apã potabilã ºi indus-
Ð produsul rezidual, haldã tehnologicã ºi iazuri de trialã, necesar de apã în caz de incendiu.
decantare; 14. Protecþia zãcãmântului ºi a mediului:
Ð randamente de preparare, pierderi. Ð capacitatea de haldare ºi amplasamentul haldelor ºi al
11. Organizarea suprafeþei: iazurilor de decantare;
Ð utilitãþi existente. Ð prognoza afectãrii suprafeþei;
12. Transport, telecomunicaþii, teledetecþie: Ð mãsuri de prevenire a focurilor endogene ºi a erupþi-
Ð schema ºi tipurile de transport în subteran ºi/sau la ilor de gaz;
suprafaþã pentru personal, pentru util ºi steril; Ð mãsuri pentru prevenirea viiturilor de ape, erupþiilor de
Ð capacitatea de transport; borchiº ºi a inundaþiilor;
Ð mãsurarea producþiei; Ð mãsuri pentru prevenirea surpãrilor ºi a alunecãrilor
Ð sistemul de telecomunicaþii; de teren sau ale haldelor;
Ð sistemul de teledetecþie, staþii de degazare. Ð mãsuri de urmãrire a pilierilor de protecþie;
13. Aeraj, evacuarea apei, alimentarea cu energie, aer Ð construcþii ºi amenajãri speciale (staþii de epurare,
comprimat ºi apã: diguri, drenuri, rambleuri etc.);
Ð schema reþelelor de aeraj, staþii de ventilatoare (capa- Ð concluziile bilanþului de mediu ºi ale planului de con-
citate proiectatã ºi efectivã); formare (dupã caz).
Ð calculul reþelelor de aeraj, raportat la capacitãþile ºi Bibliografie:
nivelurile de producþie, rezistenþã, orificiu echivalent etc.; Ð nominalizarea documentaþiilor care au stat la baza
Ð staþii de pompare a apei, relee de pompare pânã la întocmirii prezentei instrucþiuni, a surselor de provenienþã ºi
suprafaþã, corelãri; a legalitãþii utilizãrii lor.
PERMISUL DE EXPLOATARE
Prezentele instrucþiuni fac referire ºi detaliazã art. 18Ð20 a) persoanele juridice specializate în desfãºurarea unor
din Legea minelor nr. 61/1998, respectiv art. 31 din nor- astfel de activitãþi sau care se organizeazã în acest scop;
mele de aplicare a legii. b) persoanele fizice specializate în desfãºurarea unor
1. Permisul de exploatare este actul juridic emis de astfel de activitãþi sau care se organizeazã în acest scop
Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale, prin care se ºi care trebuie sã îndeplineascã ºi celelalte prevederi
acordã dreptul de exploatare, pe termen limitat, a unor legale privind drepturile ºi obligaþiile cu privire la regimul
cantitãþi determinate de roci utilizabile în construcþii, turbã fiscal din România.
ºi aur aluvionar, care nu îndeplinesc condiþiile de a fi defi- 5. Permisul de exploatare se elibereazã, conform legii,
nite ca zãcãminte concesionabile. primului solicitant, persoanã fizicã sau juridicã. Dreptul la
2. Nu întrunesc condiþiile de a fi definite ca zãcãminte iniþiativã pentru obþinerea permisului de exploatare se poate
concesionabile acumulãrile de resurse minerale care nu au exercita oricând pe parcursul anului calendaristic.
fost supuse unui proces de cercetare specificã detaliatã Solicitarea constã, dupã caz, din: cerere, documentaþie teh-
ºi/sau la care nu au fost identificate, calculate ºi înregis- nicã (anexa nr. 1 la prezenta instrucþiune) ºi fiºa de locali-
trate rezerve valorificabile în evidenþele de resurse minerale zare a perimetrului (anexa nr. 2 la prezenta instrucþiune).
naþionale, la data solicitãrii acordãrii permisului de exploa- 6. Noþiunea de termen limitat se referã la faptul cã
tare. Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale elibereazã per-
De asemenea, se pot acorda permise de exploatare ºi misele de exploatare pe o perioadã de maximum un an,
pentru zãcãmintele concesionabile, care, deºi au fãcut prin negociere cu solicitantul, ºi le poate reînnoi. Dacã pe
obiectul unui concurs de oferte, nu au fost solicitate pentru durata de valabilitate a permisului de exploatare apar
concesionare. solicitãri de concesionare a perimetrului respectiv, se
3. Roci utilizabile în construcþii sunt rocile care, direct sau urmeazã procedura de concesionare prevãzutã de lege.
prin prelucrare primarã, se utilizeazã în construcþii; în Câºtigãtorul concursului de ofertã, respectiv concesiona-
aceastã categorie se încadreazã: nisipurile, pietriºurile, gre- rul validat, îºi va începe activitatea în perimetru dupã expi-
siile, marnele, argilele, calcarele, tufurile, travertinele, dolo- rarea valabilitãþii permisului de exploatare în exerciþiu.
mitele, gnaisurile, amfibolitele, micaºisturile, graniturile, 7. Noþiunea de cantitate determinatã se referã la cantita-
riolitele, granodioritele, andezitele, dioritele, porfirele, bazal- tea maximalã limitã de exploatare, exprimatã în metri cubi
tele ºi diabazele. sau în tone, negociatã cu Agenþia Naþionalã pentru
4. Exploatarea resurselor minerale prin permis de Resurse Minerale în baza solicitãrii celor interesaþi.
exploatare se efectueazã, conform prevederilor legii, de 8. Eliberarea permiselor de exploatare se face dupã ce
cãtre: operatorii solicitanþi prezintã avizele prevãzute de legislaþia
în vigoare în domeniul gospodãririi apelor ºi în domeniul Inspectoratele teritoriale ale Agenþiei Naþionale pentru
protecþiei mediului, dupã caz. Resurse Minerale au obligaþia sã verifice înscrierea în con-
9. Pentru obþinerea permisului de exploatare solicitanþii diþiile art. 19 din Legea minelor nr. 61/1998.
sunt obligaþi la plata taxei pe activitatea de exploatare ºi a În condiþiile arãtate, în situaþia exploatãrii unor cantitãþi
redevenþei miniere, în condiþiile legii. de roci utile ºi de turbã în scopul comercializãrii acestora,
Plata taxei se va face la data eliberãrii permisului, iar a activitatea se va putea desfãºura numai prin obþinerea unui
redevenþei, trimestrial, pe durata valabilitãþii permisului de
permis de exploatare.
exploatare.
15. Recuperarea aurului aluvionar de cãtre persoane
10. La data emiterii permisului de exploatare, beneficia-
fizice se realizeazã în baza unui permis eliberat de Agenþia
rii acestuia au obligaþia de a depune la organul fiscal de
Naþionalã pentru Resurse Minerale. Cererea scrisã pentru
care aparþin declaraþia de înregistrare ca plãtitori de taxe
ºi redevenþe miniere. acordarea permisului va trebui sã fie însoþitã de avizul
11. Obþinerea permisului de exploatare nu conferã ope- sucursalei judeþene a Bãncii Naþionale a României. Nu sunt
ratorilor dreptul ulterior de concesionare directã ºi nici drep- necesare întocmirea unui program anual de producþie ºi
tul de reînnoire obligatorie a permisului de cãtre Agenþia acordul de gospodãrire a apelor.
Naþionalã pentru Resurse Minerale. 16. În permisul de exploatare se stabilesc cel puþin:
12. Activitatea desfãºuratã pe baza permisului de Ð perioada de valabilitate;
exploatare se va face conform prevederilor din permis, sta- Ð localizarea perimetrului;
bilite de Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale ºi de Ð tipul resursei minerale ºi cantitatea maximã aprobatã
operatorul solicitant. pentru exploatare;
13. În cazul realizãrii unor investiþii care necesitã exca- Ð produsele miniere comercializabile;
vaþii ºi extracþii de resurse minerale din subsolul perimetru- Ð modalitatea de extracþie, protecþia zãcãmântului;
lui, activitatea minierã desfãºuratã se va putea face prin Ð taxele ºi redevenþele miniere datorate statului ºi ter-
obþinerea unui permis de exploatare conform prezentei
menele de platã;
instrucþiuni.
Ð obligaþia respectãrii condiþiilor impuse de organele de
14. Persoanele fizice care pot beneficia de prevederile
protecþie a mediului;
art. 19 din Legea minelor nr. 61/1998 sunt obligate sã
informeze, în scris, cu cel puþin 30 de zile înainte, inspec- Ð drepturile ºi obligaþiile titularului, cu precizarea cã
toratele teritoriale ale Agenþiei Naþionale pentru Resurse acesta se va supune legislaþiei române din domeniul fiscal.
Minerale, în raza cãrora îºi desfãºoarã activitatea, cu pri- 17. Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale va eli-
vire la intenþia ºi la cantitãþile de resurse minerale pe care bera permisul de exploatare sau va respinge solicitarea în
le utilizeazã pentru nevoile proprii, respectiv pentru con- termen de cel mult 30 de zile de la depunerea documen-
strucþii, amenajãri gospodãreºti ºi consum casnic. telor prevãzute la pct. 5 din prezenta instrucþiune.
ANEXA Nr. 1
CONÞINUTUL-CADRU
al documentaþiei tehnice pentru acordarea permisului de exploatare
A. Memoriul tehnic: 4. cantitatea ºi calitatea resursei care va fi exploatatã

1. documentele de înregistrare ale persoanelor juridice în perioada legalã (eºalonãri);
sau fizice, conform legii, cu specificaþia prevederilor din sta- 5. modalitatea de extracþie (metoda de deschidere, pre-
tutul de organizare ºi funcþionare pentru efectuarea de acti- gãtire ºi exploatare, haldarea materialului steril, protecþia
vitãþi miniere; informaþii privind specializarea pentru zãcãmântului, prelucrarea);
efectuarea activitãþii de exploatare a resurselor minerale
6. produsele miniere ce urmeazã a fi comercializate,
prevãzute la art. 18 din Legea minelor nr. 61/1998 ºi/sau
asigurând valorificarea optimã a resursei minerale, ºi pentru
posibilitãþile de a se organiza în acest scop;
care se percep redevenþe miniere;
2. perioada pentru care se solicitã permisul de exploa-
tare; 7. deteriorãri ale mediului ambiant, ca urmare a execu-
3. prezentarea resursei minerale pentru care se solicitã tãrii lucrãrilor propuse, ºi mãsuri de refacere pentru menþi-
permis de exploatare, estimarea cantitativã ºi calitativã a nerea condiþiilor de mediu iniþiale ºi pentru utilizarea în
acesteia; circuitul de folosinþã.
B. Anexele scrise: C. Anexele grafice:
1. descrierea ºi fundamentarea perimetrului temporar de 1. fiºa de localizare a perimetrului de exploatare (anexa

exploatare; nr. 2 la prezenta instrucþiune), întocmitã în sistemul de
2. avizele legale de la autoritãþile de mediu ºi de gos- referinþã ”Stereografic 1970Ò;
podãrire a apelor, dupã caz; 2. plan de situaþie a lucrãrilor programate (scara 1:500 Ñ
3. nota de constatare a inspectoratului zonal al Agenþiei 1:1.000);
Naþionale pentru Resurse Minerale. 3. profiluri transversale ºi/sau longitudinale, dupã caz.
ANEXA Nr. 2
FIªA DE LOCALIZARE A PERIMETRULUI TEMPORAR DE EXPLOATARE
În acest spaþiu (1/2 A4) se reprezintã, la scarã, zona în care se aflã localizat
perimetrul.

perimetrului solicitat, la scara 1:25.000 Ñ 1:200.000, elemente de toponimie ºi de relief
(drumuri, localitãþi, construcþii, diguri, cãi ferate, reþeaua hidrograficã, perimetrele vecine ºi
denumirea lor, puncte din reþeaua geodezicã, direcþia nord etc.).

Pentru relaþii:
Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale Ñ Direcþia generalã gospodãrire resurse
minerale, tel. 01/659.55.04 Ñ 659.30.75
70169 Ñ Bucureºti, str. Mendeleev nr. 36-38, sectorul 1.
1. L o c a l i z a r e a p e r i m e t r u l u i 2. D e s c r i e r e
1.1. Coordonatele de delimitare a perimetrului 2.1. Faza lucrãrilor: exploatare în baza

art. 18 ºi 20 din Legea minelor
nr. 61/1998
Pct. X Y 2.2. Substanþa:
2.3. Denumirea perimetrului:
2.4. Numãrul permisului de exploatare:
1.2. Sistem de referinþã: ”Stereografic 1970Ò
1.3. Limita în adâncime: z = m
1.4. Suprafaþa: s = ha
1.5. Localizare administrativ-teritorialã:

CLASIFICAREA ªI EVALUAREA RESURSELOR MINERALE/REZERVELOR DE SUBSTANÞE MINERALE SOLIDE
CAPITOLUL I Ñ a doua cifrã reprezintã gradul de cunoaºtere a indi-

Generalitãþi catorilor tehnici ºi economici de exploatare;
Ñ a treia cifrã reprezintã gradul de cunoaºtere a condi-
Art. 1. Ñ Instrucþiunile au ca scop stabilirea principiilor
de clasificare ºi de evaluare a resurselor minerale ºi rezer- þiilor geologice.
velor de substanþe minerale utile solide, corelabile cu clasi- Art. 7. Ñ Resursele minerale/rezervele se clasificã în
ficãrile internaþionale în materie ºi utilizabile pentru toþi grupe, în funcþie de gradul de cunoaºtere a posibilitãþilor
agenþii economici care desfãºoarã activitãþi miniere în economice de valorificare, ºi în categorii, în funcþie de gra-
România. dul de cunoaºtere a fiecãruia dintre cele trei criterii. În
Art. 2. Ñ Elaborarea instrucþiunilor s-a fãcut conform anexele nr. 1a), 1b), 1c) ºi 1d) este prezentatã schema de
prevederilor art. 40 lit. k) din Legea minelor nr. 61/1998 ºi clasificare ºi codificare numericã a rezervelor ºi resurselor
având în vedere recomandãrile O.N.U. privind Clasificarea minerale solide.
internaþionalã a rezervelor/resurselor pentru combustibili II/2. Clasificarea resurselor minerale în grupe
solizi ºi produse minerale.
Art. 3. Ñ Obiectul instrucþiunilor tehnice îl constituie Art. 8. Ñ În funcþie de gradul de cunoaºtere a posibili-
urmãtoarele resurse minerale: cãrbunii ºi ºisturile cãrbu- tãþilor economice de valorificare, resursele minerale se cla-
noase, minereurile feroase, neferoase, de metale nobile, sificã în grupele: identificate ºi valorificabile.
radioactive, de pãmânturi rare ºi disperse, de aluminiu ºi Art. 9. Ñ Grupa resurse minerale identificate
roci aluminifere, substanþele utile nemetalifere, rocile utile, Cuprinde acele resurse minerale evaluate în documenta-
nãmolurile ºi turbele terapeutice, precum ºi rocile bitumi- þii (studii) geologice numai pe baza datelor de cunoaºtere
noase. geologicã obþinute din lucrãrile de cercetare. Aceste
Art. 4. Ñ Termenii folosiþi în prezentele instrucþiuni teh-
resurse sunt considerate interesante din punct de vedere
nice sunt cei utilizaþi în Legea minelor nr. 61/1998, astfel:
economic, fãrã a se putea face o apreciere a posibilitãþilor
Ñ resursã mineralã = substanþã naturalã din scoarþa
economice de valorificare.
terestrã, formatã în urma proceselor geologice, utilizabilã, ca
atare sau prin prelucrare, în activitatea economico-socialã; În ordinea crescãtoare a gradului de cunoaºtere a con-
Ñ zãcãmânt = acumulare naturalã de resurse minerale, diþiilor geologice, aceste resurse minerale se clasificã în
valorificabilã din punct de vedere tehnic ºi economic; categoriile: posibile, indicate ºi mãsurate.
Ñ rezervã = partea de zãcãmânt, determinatã cantitativ Art. 10. Ñ Grupa resurse minerale valorificabile
ºi calitativ prin lucrãri de explorare ºi exploatare, având Cuprinde partea din resursele mãsurate ºi/sau indicate,
stabilite condiþiile tehnice ºi economice de valorificare. pentru care studiile de fezabilitate sau de prefezabilitate
demonstreazã economicitatea punerii în valoare în anumite
CAPITOLUL II
condiþii (conjuncturale) sau aprofundarea cercetãrii geolo-
Clasificarea resurselor minerale/rezervelor gice ºi/sau tehnologice (potenþiale).
II/1. Criterii de clasificare a resurselor minerale/rezervelor II/3. Clasificarea resurselor minerale în categorii
Art. 5. Ñ Criteriile de clasificare a resurselor Art. 11. Ñ În funcþie de gradul de cunoaºtere a fiecã-
minerale/rezervelor sunt urmãtoarele: ruia dintre cele trei criterii, în ordine crescãtoare, resursele
Ñ gradul de cunoaºtere (certitudine) a condiþiilor geolo- minerale se codificã ºi se clasificã în urmãtoarele categorii:
gice, care corespunde unei anumite faze de cercetare; Ñ resurse minerale identificate:
Ñ gradul de cunoaºtere a indicatorilor tehnici ºi econo-
Ñ ¥ posibile (cod 333);
mici (de exploatare, preparare, prelucrare);
Ñ ¥ indicate (cod 332);
Ñ viabilitatea valorificãrii economice.
Ñ ¥ mãsurate (cod 331);
Art. 6. Ñ Gradul de cunoaºtere a fiecãruia dintre
aceste trei criterii este reprezentat ºi numeric, cifra 1 Ñ resurse minerale valorificabile:
corespunzând celui mai înalt grad de cunoaºtere. Ñ ¥ potenþiale (cod 221 + 222);
În funcþie de gradul de cunoaºtere a fiecãruia dintre Ñ ¥ conjuncturale (cod 211).
aceste trei criterii, se face codificarea numericã a resurse- Art. 12. Ñ Categoria resurse minerale posibile (cod
lor minerale/rezervelor, printr-un numãr format din trei cifre, 333)
înscrise în ordinea urmãtoare: Cuprinde acea parte a resurselor minerale al cãror grad
Ñ prima cifrã reprezintã economicitatea exploatãrii; de cunoaºtere are un caracter informativ.
Conturarea ºi estimarea cantitãþii ºi calitãþii acestor geologice, în urma explorãrii de detaliu, ºi evaluate în
resurse se bazeazã pe date geologice ºi geofizice rezultate documentaþii (studii) geologice, numai pe baza datelor de
din lucrãri executate în faze de prospecþiune sau prin cunoaºtere geologicã.
extrapolarea parametrilor de calcul de la limita resurselor Estimarea cantitativã (formã ºi dimensiuni) a caracteristi-
indicate. cilor fizice, a calitãþii ºi a conþinutului mineral ale acestor
Continuitatea geologicã este presupusã. Informaþiile obþi- resurse presupune un grad înalt de încredere.
nute din lucrãrile executate la distanþe foarte mari sau din Lucrãrile de cercetare geologicã (ºanþuri, puþuri, foraje
puncte izolate sunt limitate. geologice de suprafaþã sau din subteran, lucrãri miniere
Estimarea cantitãþii ºi calitãþii acestor resurse prezintã un subterane sau alte tipuri de lucrãri) se aflã la distanþe care
grad scãzut de siguranþã ºi un nivel aproximativ de încre- confirmã (justificã) continuitatea geologicã ºi calitativã.
dere, care permite însã luarea unei decizii privind continu- Sunt cunoscute rãspândirea spaþialã ºi proporþia interca-
area cercetãrilor geologice.
laþiilor ºi porþiunilor sterile sau necorespunzãtoare calitativ,
Datoritã nivelului scãzut de încredere al acestei catego-
a sorturilor calitative ºi a zonelor de alterare. În cazul
rii, resursele minerale posibile nu se cumuleazã, la rapor-
zãcãmintelor tectonizate, sunt stabilite poziþia faliilor princi-
tare, cu resursele minerale mãsurate ºi cu resursele
pale ºi amplitudinea deplasãrii flancurilor acestora, precum
minerale indicate.
ºi caracteristica generalã, orientarea ºi frecvenþa lor.
Art. 13. Ñ Categoria resurse minerale indicate (cod
Condiþiile hidrogeologice sunt cunoscute în mãsura nece-
332)
Cuprinde acea parte a resurselor minerale identificate pe sarã aprecierii influenþei apelor subterane asupra procesului
baza rezultatelor explorãrii generale, cu caracter preliminar, de exploatare, stabilirii concluziilor privind posibilitãþile de
ºi evaluate în documentaþii (studii) geologice, numai pe asecare ºi proiectarea acesteia. Sunt bine cunoscute carac-
baza datelor de cunoaºtere geologicã. teristicile principale ale formaþiunilor acvifere (numãr, confi-
Lucrãrile de cercetare (ºanþuri, puþuri, alte lucrãri guraþie, extindere, adâncime), poziþia acestora faþã de
miniere, foraje geologice) sunt suficient de apropiate încât zãcãmânt ºi relaþiile cu alte formaþiuni acvifere, parametrii
rezultatele obþinute (corelate eventual ºi cu rezultatele unei hidrogeologici (porozitate, coeficient de filtrare, transmisivi-
cercetãri prin metode geofizice) permit presupunerea conti- tate, debit specific), suprafaþa piezometricã, direcþiile de
nuitãþii geologice ºi a calitãþii. curgere ºi caracteristicile fizico-chimice ale apelor.
Estimarea formei ºi a dimensiunilor, a caracteristicilor Indicatorii tehnico-economici sunt insuficient cunoscuþi
fizice, a calitãþii ºi conþinutului prezintã un grad de încre- pentru o apreciere a posibilitãþilor de valorificare; prin canti-
dere rezonabil. tatea, calitatea ºi gradul lor de încredere resursele mine-
Sunt cunoscute existenþa ºi proporþia porþiunilor ºi inter- rale mãsurate prezintã interes economic ºi permit luarea
calaþiilor sterile sau necorespunzãtoare calitativ, a diferitelor unei decizii privind continuarea cercetãrilor pentru determi-
sorturi calitative sau a zonelor de alterare; sunt cunoscute, narea condiþiilor tehnice ºi economice de exploatare.
prin interpolare, faliile principale ºi conturul zonelor de dis- Încrederea în estimarea resurselor minerale din aceastã
continuitate ale corpurilor de substanþe minerale utile. categorie este de 90Ñ95%, iar eroarea maximã admisã în
Condiþiile hidrogeologice sunt apreciate pe baza obser- cunoaºterea condiþiilor geologice ºi a caracteristicilor fizice
vaþiilor fãcute în lucrãri de cercetare geologicã, completate ºi calitative este de 10Ñ15%.
la cãrbuni cu 1Ñ2 foraje hidrogeologice. Sunt cunoscute, Art. 15. Ñ Categoria resurse minerale valorificabile
orientativ, valoarea parametrilor hidrogeologici, poziþia supra- potenþial (cod 221 + 222)
feþei piezometrice ºi tipul de acvifer (cu nivel liber sau sub
Cuprinde acea parte a resurselor minerale mãsurate
presiune).
ºi/sau indicate pentru care studiul de prefezabilitate demon-
Indicatorii tehnico-economici nu sunt cunoscuþi sau sunt
streazã posibilitatea exploatãrii în condiþii economice ºi teh-
insuficient cunoscuþi pentru o apreciere a posibilitãþilor de
nice specifice ale momentului, ca urmare a completãrii
valorificare economicã; prin cantitatea, calitatea ºi gradul lor
cunoaºterii tehnice ºi/sau a condiþiilor de zãcãmânt anali-
de încredere resursele minerale indicate pot prezenta inte-
zate într-un studiu de fezabilitate.
res economic ºi permit luarea unei decizii privind continua-
rea cercetãrilor în vederea creºterii gradului de cunoaºtere Art. 16. Ñ Categoria resurse minerale valorificabile con-
geologicã ºi/sau determinarea condiþiilor tehnico-economice junctural (cod 211)
de exploatare. Aceastã categorie cuprinde acea parte a resurselor
Încrederea în estimarea acestor resurse este mai micã mãsurate complet, cunoscute în ceea ce priveºte condiþiile
de 70%, iar eroarea maximã admisã în cunoaºterea condi- geologice ºi tehnico-economice de valorificare, pentru care
þiilor geologice ºi a caracteristicilor fizice ºi calitative este studiul de fezabilitate demonstreazã cã la momentul dat nu
mai mare de sau egalã cu 30%. se justificã exploatarea în condiþii economice. Prin îmbu-
Art. 14. Ñ Categoria resurse minerale mãsurate (cod nãtãþirea tehnologiei sau prin modificarea condiþiilor econo-
331) mice ele pot deveni rezerve dovedite.
Cuprinde acea parte a resurselor minerale identificate, a) Gradul de cunoaºtere geologicã este corespunzãtor
studiate complet din punct de vedere al condiþiilor resurselor minerale mãsurate.
b) Tehnologia ºi indicatorii tehnico-economici de exploa- recuperare în concentrate a elementelor utile valorificabile,

tare (diluþia, pierderile de exploatare etc.), elementele de precum ºi tehnologia metalurgicã.
calcul ale preþului de cost sunt cunoscute din exploatarea Art. 19. Ñ Categoria rezerve dovedite (cod 111)
curentã sau experimentalã. Cuprinde acea parte a resurselor mãsurate, demonstrate
c) Fluxul tehnologic de preparare ºi prelucrare se a fi exploatabile economic printr-un studiu de fezabilitate
cunoaºte la scarã industrialã, iar dacã zãcãmântul nu este sau de activitatea minierã desfãºuratã în mod curent în
în exploatare, toþi indicatorii tehnico-economici sunt stabiliþi zone explorate în detaliu.
prin teste semiindustriale; la rocile utile se cunoaºte modul a) Condiþiile geologice, cunoscute la nivelul corespunzã-
de comportare în diferite domenii de utilizare a acestora ºi tor resurselor mãsurate, permit planificarea lucrãrilor de pre-
a produselor obþinute din acestea; la minereurile metalifere, gãtire ºi exploatare.
fluxul de preparare ºi de prelucrare metalurgicã este stabi- b) Condiþiile hidrogeologice sunt complet clarificate; se
lit pentru componenþii utili valorificabili. cunosc implicaþiile apelor subterane asupra procesului de
exploatare; soluþiile de asecare sunt verificate în procesul
II/4. Clasificarea rezervelor
de exploatare curentã sau experimentalã.
Art. 17. Ñ Grupa rezervelor (resursele exploatabile) c) Metoda de exploatare, tehnologia ºi indicatorii teh-
Cuprinde acea parte din resursele minerale mãsurate nico-economici de exploatare (diluþia, pierderile de exploa-
ºi/sau indicate, la care este doveditã, printr-un studiu de tare), elementele de calcul ale preþului de cost sunt
fezabilitate sau prefezabilitate, posibilitatea exploatãrii în cunoscute din exploatarea curentã sau experimentalã.
condiþii economice acceptate. În funcþie de gradul de d) Fluxul tehnologic de preparare ºi de prelucrare se
cunoaºtere, în ordine crescãtoare, rezervele se clasificã în cunoaºte la scarã industrialã, iar dacã zãcãmântul nu este
categoriile: probabile ºi dovedite. în exploatare, toþi indicatorii tehnico-economici sunt stabiliþi
Art. 18. Ñ Categoria rezerve probabile (cod 121 + 122) prin teste semiindustriale; la rocile utile se cunoaºte modul
Cuprinde acea parte a resurselor minerale mãsurate de comportare în diferite domenii de utilizare a acestora ºi
ºi/sau indicate, pentru care studiul de prefezabilitate a produselor obþinute din acestea; la minereurile metalifere
demonstreazã cã la momentul dat ºi la parametrii cunos- fluxul de preparare ºi de prelucrare metalurgicã este stabi-
cuþi exploatarea poate fi economicã. lit pentru componenþii utili valorificabili.
a) Condiþiile de zãcãmânt se cunosc în mãsura nece-
CAPITOLUL III
sarã proiectãrii lucrãrilor de deschidere ºi pregãtire pentru
Evaluarea resurselor minerale/rezervelor
rezervele mãsurate sau a celor de explorare de detaliu
pentru rezervele indicate. Sunt cunoscute rãspândirea spa- Art. 20. Ñ Evaluarea resurselor minerele/rezervelor se
þialã ºi proporþia intercalaþiilor ºi porþiunilor sterile sau neco- realizeazã prin interpretarea ºi prelucrarea rezultatelor obþi-
respunzãtoare calitativ, a diferitelor sorturi calitative ºi a nute din lucrãrile de cercetare geologicã, inclusiv din deter-
zonelor de alterare. În cazul zãcãmintelor tectonizate, sunt minãrile de laborator, din studiile ºi cercetãrile tehnologice
stabilite poziþia fracturilor principale ºi amplitudinea deplasã- ºi din lucrãrile de exploatare.
rii flancurilor acestora, precum ºi caracteristica generalã, III/1. Metodica de cercetare geologicã
orientarea ºi frecvenþa lor.
b) Condiþiile hidrogeologice sunt cunoscute în mãsura III/1.1. Principii de bazã privind cercetarea geologicã
necesarã aprecierii influenþei apelor subterane asupra pro- Art. 21. Ñ Cercetarea geologicã cuprinde ansamblul
cesului de exploatare, stabilirii concluziilor privind posibili- lucrãrilor necesare cunoaºterii cantitãþii ºi calitãþii resurselor
tãþile de asecare ºi proiectarea acesteia. Sunt bine minerale/rezervelor ºi a condiþiilor geologice ºi tehnico-eco-
cunoscute caracteristicile principale ale formaþiunilor acvifere nomice de valorificare a acestora.
(numãr, configuraþie, extindere, adâncime), poziþia acestora Art. 22. Ñ Metodica de cercetare geologicã se stabi-
faþã de zãcãmânt ºi relaþiile cu alte formaþiuni acvifere, leºte prin negociere în licenþã, care va cuprinde programul
parametrii hidrogeologici (porozitate, coeficient de filtrare, de lucrãri aprobat, precum ºi drepturile ºi obligaþiile agenþi-
transmisivitate, debit specific), suprafaþa piezometricã, direc- lor economici care executã lucrãri de cercetare geologicã,
þiile de curgere ºi caracteristicile fizico-chimice ale apelor. conform Legii minelor nr. 61/1998 ºi normelor de aplicare a
c) Tehnologia ºi indicatorii tehnico-economici de exploa- acesteia.
tare sunt cunoscuþi pe baza rezultatelor obþinute din lucrã- Art. 23. Ñ Felul ºi amplasarea lucrãrilor de cercetare
rile geologice sau, dupã caz, din exploatãri experimentale geologicã depind de complexitatea condiþiilor geologice ºi
(abataje, cariere). de gradul de cunoaºtere propus a fi realizat ºi care, în
d) Tehnologia ºi indicatorii tehnico-economici de prepa- general, corespunde unei anumite faze de cercetare.
rare-prelucrare sunt cunoscuþi pe baza cercetãrilor în faza- Cercetarea resurselor din perimetrele noi începe, de regulã,
pilot sau semiindustrialã; la rocile utile se cunoaºte modul prin utilizarea distanþelor maxime dintre lucrãri.
de comportare în diferite domenii de utilizare a acestora ºi Reþeaua de lucrãri de cercetare geologicã, corespunzã-
a produselor obþinute din acestea; la minereurile metalifere toare unei anumite faze de cercetare ºi necesarã realizãrii
se cunoaºte fluxul tehnologic de preparare ºi gradul de gradului de cunoaºtere pentru încadrarea resurselor în
categorii, pentru fiecare zãcãmânt, poate fi stabilitã ºi justi- III/1.3. Explorarea geologicã
ficatã ºi prin studii specifice (analize geostatistice). Aceasta
Art. 32. Ñ Explorarea reprezintã ansamblul de studii ºi
trebuie sã asigure un grad de certitudine de 90Ñ95% în activitãþi executate pentru identificarea zãcãmintelor, evalua-
cazul explorãrii detaliate, de pânã la 70% în cazul explorã- rea cantitativã ºi calitativã a acestora, precum ºi pentru
rii generale ºi pânã la 25% în cazul prospecþiunii. stabilirea condiþiilor tehnice ºi economice de valorificare a
Art. 24. Ñ În cursul cercetãrii geologice, în vederea sta- acestora.
bilirii cantitãþii ºi calitãþii resurselor minerale/rezervelor se Art. 33. Ñ Explorarea geologicã se realizeazã cu foraje
vor urmãri: localizarea spaþialã, conturul ºi forma corpurilor (de suprafaþã ºi/sau subterane) ºi prin lucrãri miniere (de
de substanþe minerale utile, condiþiile hidrogeologice ºi toþi suprafaþã sau subterane), executate separat sau împreunã,
factorii naturali care influenþeazã tehnologia de exploatare, în funcþie de gradul de cunoaºtere urmãrit ºi de factorii
preparare, prelucrare ºi valorificare a substanþelor minerale geologici (forma, grosimea ºi variaþiile acesteia, dimensiu-
utile; de asemenea, se va stabili existenþa zonelor sau nile, aºezarea în spaþiu ºi gradul de tectonizare a corpurilor
intercalaþiilor sterile ºi a diferitelor sorturi calitative, iar în de substanþe minerale utile), tehnico-minieri (relieful, adânci-
mea la care este situat zãcãmântul, proprietãþile fizico-
limitele posibilitãþilor determinate de condiþiile geologice ºi
mecanice ale substanþei minerale utile ºi ale rocilor
de gradul de cunoaºtere realizat, acestea se vor delimita
înconjurãtoare) ºi economici (importanþa economicã a sub-
în spaþiu ºi se vor exprima cantitativ.
stanþei minerale utile, existenþa cãilor de comunicaþie, posi-
Art. 25. Ñ La alegerea felului lucrãrilor geologice, la bilitatea de alimentare cu energie electricã ºi apã, costul
amplasarea ºi executarea lor se va urmãri permanent pro- lucrãrilor geologice, existenþa forþei de muncã etc.).
tecþia mediului înconjurãtor. Art. 34. Ñ Explorarea prin foraje este indicatã în cazul
Art. 26. Ñ Cercetarea geologicã se executã în etape de zãcãmintelor masive sau stratiforme cu înclinare micã sau
lucru, care, de regulã, se succed, conducând progresiv la medie. Forajele sunt predominante la cercetarea zãcãminte-
creºterea gradului de cunoaºtere a resurselor lor de cãrbuni, sare gemã, roci utile ºi de minereuri cupri-
minerale/rezervelor ºi cuprinde urmãtoarele faze: prospec- fere de diseminare ºi aproape exclusive la zãcãmintele
þiunea, explorarea generalã ºi explorarea detaliatã. exploatabile în carierã.
Art. 35. Ñ Forajele se executã, de regulã, în reþea. La
III/1.2. Prospecþiunea geologicã
amplasarea ºi execuþia lor se va urmãri ca punctele de
Art. 27. Ñ Prospecþiunea reprezintã ansamblul de studii interceptare a corpurilor de substanþã mineralã utilã sã res-
ºi lucrãri de suprafaþã care se realizeazã pentru identifica- pecte distanþele proiectate între lucrãri ºi/sau aliniamente.
rea posibilitãþilor existenþei unor acumulãri de resurse mine- Reþeaua se va adapta la condiþiile geologice locale, înde-
rale, descifrarea condiþiilor geologice generale ale acestora, sind forajele în porþiunile mai complicate ºi invers.
obþinerea unor date orientative pentru evaluarea resurselor Art. 36. Ñ Pentru toate forajele cu adâncimi mai mari
de 100 m se vor face mãsurãtori de deviere, la intervale
ºi pentru cunoaºterea condiþiilor preliminare de valorificare
de 25Ñ50 m.
a acestora.
Art. 37. Ñ Recuperajul minim la forajele cu carotaj
Art. 28. Ñ Recunoaºterea geologicã reprezintã prima
mecanic continuu trebuie sã fie de 90% în util ºi pe 5 m
fazã a prospecþiunii geologice ºi constã în interpretarea în culcuºul ºi acoperiºul acestuia. Pentru intervalele cu
datelor geologice preexistente (însoþitã, eventual, ºi de cer- recuperare necorespunzãtoare, se va completa cercetarea
cetãri indirecte), întocmirea de studii geologice complexe ºi cu alte metode de investigare. În caz de necesitate, inter-
hãrþi geologice. Recunoaºterea geologicã are ca scop iden- valele cu recuperaj nesatisfãcãtor vor fi recarotate.
tificarea zonelor cu un potenþial de resurse minerale. Pe La cãrbuni ºi la minereurile radioactive este obligatoriu
baza rezultatelor obþinute se evalueazã resursele de prog- carotajul geofizic la toate forajele de prospecþiune ºi de
nozã, se stabilesc zonele în care este posibilã continuarea explorare.
prospecþiunilor geologice în vederea identificãrii unor Art. 38. Ñ Ori de câte ori este raþional din punct de
acumulãri de resurse minerale ºi se întocmesc programele vedere tehnic ºi al calitãþii datelor obþinute, carotajul meca-
de lucrãri necesare. nic continuu poate fi înlocuit cu carotajul mecanic intermi-
Art. 29. Ñ Prospecþiunea constã în executarea de cer- tent sau cu alte metode de investigare în gaura de sondã,
care asigurã calitatea datelor necesare evaluãrii resurselor
cetãri prin cartare geologicã, metode geochimice, geofizice
minerale.
(magnetometrie, radiometrie, electrometrie, seismometrie,
Art. 39. Ñ Explorarea prin lucrãri miniere subterane
teledetecþie), foraje de la suprafaþã, lucrãri miniere, studii ºi
(transversale, direcþionale, suitori, puþuri ºi planuri înclinate)
determinãri de laborator pe probe recoltate din lucrãrile este indicatã atât pentru cercetarea zãcãmintelor tabulare
executate sau din aflorimente. (filoniene, sub formã de lentile sau strat), cu înclinare
Art. 30. Ñ În cadrul prospecþiunii se executã ºi încercãri medie sau mare, situate la adâncimi convenabile în regiuni
tehnologice de preparare ºi prelucrare în faza de laborator. accidentate, cât ºi pentru verificarea datelor obþinute din
Art. 31. Ñ Pe baza datelor obþinute din lucrãrile de foraje, ºi este necesarã la promovarea în categorii
prospecþiune se verificã resursele de prognozã ºi se evalu- superioare a resurselor zãcãmintelor neuniforme sau cu
eazã resursele posibile. structurã geologicã ºi tectonicã foarte complicatã.
Art. 40. Ñ La amplasarea ºi dimensionarea lucrãrilor Art. 48. Ñ Pe baza rezultatelor obþinute din lucrãrile de
miniere de explorare geologicã, se va þine seama de posi- explorare generalã, în documentaþii (studii) geologice se
bilitatea utilizãrii lor în procesul de exploatare. evalueazã resursele minerale indicate ºi, prin studii de pre-
Art. 41. Ñ În vederea evitãrii imobilizãrii unor resurse în fezabilitate, resursele valorificabile potenþial ºi/sau rezervele
pilieri de siguranþã de lungã duratã, pe tot parcursul exe- probabile.
cutãrii lucrãrilor de explorare geologicã se va urmãri stabili- Art. 49. Ñ Explorarea detaliatã are ca obiect cunoaºte-
rea zonelor în care nu existã acumulãri de resurse rea structurii geologice, a formei ºi conturului zãcãmântului,
minerale ºi în/pe care se pot amplasa lucrãri miniere precizarea cantitãþii ºi calitãþii resurselor minerale ºi a
magistrale (de exemplu: puþuri de extracþie, galerii princi- rezervelor ºi furnizarea informaþiilor necesare pentru
pale de transport, construcþii de suprafaþã, halde de steril etc.). cunoaºterea condiþiilor tehnico-economice de valorificare, în
Art. 42. Ñ Pentru creºterea eficienþei economice, ori de vederea proiectãrii (programãrii) lucrãrilor de deschidere-pre-
câte ori este raþional din punct de vedere tehnic ºi al cali- gãtire-exploatare ºi a fluxului tehnologic de preparare.
tãþii datelor obþinute, lucrãrile miniere se vor executa numai Art. 50. Ñ Lucrãrile de explorare detaliatã se realizeazã,
în completarea cercetãrii cu foraje de la suprafaþã ºi vor fi de regulã, pe o porþiune caracteristicã zãcãmântului sau
parþial înlocuite cu foraje orizontale ºi verticale, executate perimetrului, care se preconizeazã cã va intra în exploa-
în subteran, rolul lucrãrilor miniere reducându-se la verifica- tare.
rea calitãþii datelor obþinute din foraje, la precizarea indica- Art. 51. Ñ În cadrul explorãrii detaliate se executã ºi
torilor tehnici ºi economici de exploatare ºi la crearea
lucrãri de cercetare privind prepararea ºi/sau prelucrarea în
accesului în zãcãmânt.
fazã-pilot ºi, de la caz la caz, în fazã semiindustrialã, pre-
De asemenea, lucrãrile miniere sau forajele geologice
cum ºi exploatarea experimentalã.
pot fi completate sau înlocuite (substituite) cu orice alte
Art. 52. Ñ Pe baza rezultatelor obþinute din lucrãrile de
metode de investigare care asigurã obþinerea datelor nece-
explorare detaliatã, în documentaþiile (studiile) geologice se
sare pentru evaluarea resurselor.
evalueazã resursele minerale mãsurate, iar prin studii de
Art. 43. Ñ În vederea scurtãrii termenului de la începe-
fezabilitate, resursele valorificabile conjunctural sau potenþial
rea explorãrii pânã la intrarea zãcãmântului în exploatare, a
ºi/sau rezervele dovedite.
evitãrii continuãrii lucrãrilor de cercetare geologicã într-un
Art. 53. Ñ Explorarea generalã ºi de detaliu sau în fazã
zãcãmânt fãrã posibilitate de valorificare în etapa respec-
unicã se executã atât în zãcãminte noi, cât ºi în extinderea
tivã, precum ºi pentru reducerea la minimum a cheltuielilor
pentru întreþinerea unor lucrãri miniere, explorarea se exe- zãcãmintelor în exploatare sau cu activitate sistatã (explo-
cutã, de regulã, în fazele de explorare generalã ºi explorare în extindere).
rare detaliatã. La zãcãmintele care prezintã condiþii naturale III/1.4. Probarea zãcãmintelor
evident favorabile valorificãrii, cele douã faze se pot supra-
Art. 54. Ñ Probarea zãcãmintelor se realizeazã în toate
pune (fazã unicã de explorare), ca ºi în cazul explorãrii în
fazele cercetãrii geologice ºi în cursul deschiderii, pregãtirii
extinderea zãcãmintelor, care constituie sau au constituit
ºi al exploatãrii rezervelor. Probarea zãcãmintelor cuprinde
obiectul unei activitãþi de exploatare.
procesul de recoltare, dupã un anumit sistem ºi cu un
Art. 44. Ñ Explorarea generalã are ca scop stabilirea
anumit scop, a unor cantitãþi de material din substanþa
cu caracter preliminar a conturului, formei ºi structurii cor-
mineralã utilã sau din rocile înconjurãtoare, numite probe,
purilor de substanþã mineralã utilã, precum ºi estimarea
care sã reprezinte cât mai fidel porþiunea de zãcãmânt din
cantitativã ºi calitativã a potenþialului de resurse, furnizând
care au fost extrase, prelucrarea ºi reducerea lor, efectua-
elementele necesare pentru aprecierea posibilitãþilor de
valorificare a acestuia. rea analizelor, determinãrilor ºi cercetãrilor, precum ºi inter-
Art. 45. Ñ În cadrul explorãrii generale se efectueazã ºi pretarea rezultatelor obþinute.
cercetãri tehnologice de preparare sau de prelucrare în Art. 55. Ñ Pentru ca probarea sã fie concludentã, ea
fazã de laborator ºi/sau în fazã-pilot. trebuie sã fie reprezentativã.
Art. 46. Ñ În vederea obþinerii informaþiilor necesare Art. 56. Ñ În funcþie de scopul urmãrit, principalele
stabilirii posibilitãþilor de valorificare a substanþelor minerale tipuri de probare sunt urmãtoarele: paleontologicã, minera-
utile ºi a desimii raþionale a lucrãrilor de cercetare din faza logicã-petrograficã, chimicã, fizico-mecanicã, tehnicã ºi teh-
explorãrii detaliate, în cadrul explorãrii generale, pe o por- nologicã.
þiune restrânsã din zãcãmânt, caracteristicã pentru acesta, Art. 57. Ñ Probarea paleontologicã urmãreºte determi-
se pot executa lucrãri într-o reþea corespunzãtoare unor narea vârstei formaþiunilor sedimentare strãbãtute, în scopul
resurse de categorii superioare. stabilirii unor repere de corelare a corpurilor de substanþã
Art. 47. Ñ În urma explorãrii generale, se întocmeºte mineralã utilã ºi a complexelor productive de origine sedi-
un studiu (studiu de prefezabilitate) în care se analizeazã mentarã, ºi este obligatorie în cazul zãcãmintelor de cãr-
condiþiile tehnico-economice de valorificare a zãcãmântului. buni. Probele paleontologice se recolteazã din toate
În cazul concluziilor favorabile ale studiului respectiv, rezul- lucrãrile ce se executã în etapele de prospecþiune ºi
tatele lucrãrilor de explorare generalã servesc la elaborarea explorare generalã. Prelucrarea ºi determinãrile pe aceste
programului explorãrii detaliate sau în fazã unicã. probe se fac în laboratoare specializate.
Art. 58. Ñ Probarea mineralogicã are ca scop identifica- din fiecare intercalaþie sterilã) ºi probe globale (recoltate pe
rea mineralelor componente, a raportului cantitativ dintre toatã grosimea stratului, atât din cãrbune, cât ºi din inter-
ele, a mãrimii cristalelor, a gradului lor de cunoaºtere, a calaþiile sterile); în etapele de prospecþiune ºi explorare pre-
caracterului agregatelor de cristale ºi a structurii ºi texturii liminarã probele se recolteazã, de regulã, numai din
mineralizaþiei, în vederea determinãrii gradului optim de sfã- substanþa utilã, iar probele globale se recolteazã din cel
râmare ºi a comportãrii substanþei minerale utile în proce- puþin 15% din punctele de traversare a straturilor de cãr-
sul de preparare. De asemenea, probarea mineralogicã buni;
urmãreºte studierea zonelor de alterare a rocilor, relaþiile e) la minereuri metalifere, în cazul filoanelor minerali-
agenþilor mineralizatori cu cãile de acces, transformãrile zate, cu salbande, probele se recolteazã separat din mine-
suferite de zãcãmânt dupã depunerea mineralizaþiei ºi reu ºi din salbande;
eventualele zone de oxidaþie ºi de cimentare. f) în zãcãminte fãrã limite nete, lungimea probelor recol-
Art. 59. Ñ Probarea petrograficã are ca scop stabilirea tate spre periferia zãcãmântului trebuie sã permitã estima-
componenþilor petrografici ai substanþelor minerale utile ºi ai rea rezervelor în variante de conþinut limitã;
rocilor înconjurãtoare, precum ºi variaþia acestora în cadrul g) pentru minereurile metalifere care conþin elemente
zãcãmântului. Recoltarea probelor mineralogice ºi petrogra- rare ºi disperse legate de anumite minerale se vor recolta,
fice se face în etapele de prospecþiune ºi explorare preli- pe lângã probele de minereu, ºi probe monominerale sau
minarã din câte 1Ñ2 lucrãri de cercetare pentru fiecare de concentrate;
corp ºi sort de substanþã mineralã utilã sau din mai multe, h) în prezenþa mai multor sorturi de substanþã mineralã
în funcþie de necesitãþi. utilã sau tipuri de roci, probarea se face separat, pe sorturi
Art. 60. Ñ Probele petrografice se recolteazã sub formã ºi tipuri; din acelaºi sort de substanþã mineralã utilã sau tip
de eºantioane. În cazul forajelor, dimensiunile eºantioane- de rocã din cadrul unui zãcãmânt, recoltarea probelor se
lor recoltate din proba care rãmâne martor variazã în func- face prin aceeaºi metodã, la aceleaºi distanþe între ele ºi
þie de diametrul carotelor extrase. Din lucrãri miniere se probele au aceeaºi greutate pe unitatea de lungime sau de
recolteazã, de regulã, eºantioane de formã paralelipipedicã suprafaþã probatã;
cu dimensiunile de 5 x 10 x 10 cm. Eºantioanele se recol- i) la zãcãmintele tabulare (filoane, straturi, lentile), liniile
teazã din roca proaspãtã. de probare trebuie sã aibã o direcþie cât mai apropiatã de
Art. 61. Ñ Prelucrarea ºi analizarea probelor mineralo- normala la planul pe care se proiecteazã corpurile de sub-
gice ºi petrografice se fac în laboratoare specializate. stanþã mineralã utilã, în vederea evaluãrii resurselor;
Art. 62. Ñ Pe toate eºantioanele supuse analizei mine- j) excavaþiile fãcute pentru recoltarea probelor trebuie sã
ralogice se vor efectua analize ºi determinãri chimice ºi aibã o secþiune constantã, indiferent de duritatea diferitelor
fizico-mecanice, în scopul stabilirii unei corelaþii între minerale sau de varietãþile de rocã pe care le cuprinde;
compoziþia chimicã ºi proprietãþile fizico-mecanice, pe de o k) tot materialul excavat în procesul recoltãrii probelor
parte, ºi mineralogicã-petrograficã, pe de altã parte. trebuie sã ajungã la staþia de prelucrare a probelor fãrã
Art. 63. Ñ Probarea chimicã ºi fizico-mecanicã urmã- adaos de material strãin;
reºte stabilirea conþinutului în elemente utile ºi dãunãtoare l) recoltarea probelor din lucrãri miniere va fi precedatã
ºi a caracteristicilor calitative care condiþioneazã valorifica- de pregãtirea locului de probare, prin curãþarea ºi netezirea
rea substanþei minerale utile în diferite domenii ºi se efec- acestuia, astfel ca fiecare probã sã fie tãiatã pe o supra-
tueazã în toate fazele de cercetare geologicã ºi în timpul faþã aproape planã.
exploatãrii. Art. 65. Ñ Pentru recoltarea probelor este necesar sã
Art. 64. Ñ În procesul recoltãrii probelor chimice ºi se determine, pentru fiecare zãcãmânt sau porþiune cu con-
fizico-mecanice se vor respecta urmãtoarele principii de diþii geologice similare din cadrul zãcãmântului, metoda de
bazã: probare (modul de recoltare a probelor), distanþa dintre
a) toate lucrãrile care au interceptat substanþa mineralã probe ºi cantitatea minimã de material din proba iniþialã.
utilã se probeazã pe mãsura executãrii lor, cu excepþia Art. 66. Ñ La adoptarea metodei de probare, se va þine
cazurilor când se urmãreºte evoluþia în timp a procesului seama de factorii geologici specifici fiecãrui zãcãmânt
de alterare, situaþie în care probele se recolteazã la anu- (forma, grosimea corpurilor de substanþã mineralã utilã,
mite intervale de timp; variaþia calitãþii, textura, structura ºi duritatea substanþei
b) substanþa mineralã utilã se probeazã împreunã cu minerale utile etc.) ºi de factorii tehnico-economici (felul
intercalaþiile sterile sau necorespunzãtoare calitativ, dacã lucrãrilor geologice, operativitatea ºi economicitatea probãrii
acestea nu pot fi separate în procesul de exploatare, cu etc.). Principalele metode de probare în lucrãrile miniere
excepþia cãrbunilor; sunt: prin brazde, în reþea (prin ciupire), prin rãzuire, prin
c) din rocile înconjurãtoare ºi din intercalaþiile sterile sau gãuri de minã ºi metoda globalã. Probarea abatajelor se
necorespunzãtoare calitativ, care se pot evita în procesul face, de regulã, prin brazde. În cazul forajelor, proba se
de exploatare (deci nu se includ în calculul rezervelor), se recolteazã din materialul recuperat.
recolteazã probe informative; Art. 67. Ñ Distanþa dintre probe trebuie stabilitã la
d) la straturile neomogene de cãrbuni se recolteazã zãcãmintele probate în lucrãri miniere (galerii ºi suitori) care
probe diferenþiale (separat din fiecare banc de cãrbune ºi cuprind în profilul lor mineralizaþia pe toatã grosimea ei. La
adoptarea distanþei dintre probe, se va urmãri obþinerea probe colectate din substanþa mineralã utilã ºi din rocile
calitãþii resurselor minerale ºi a rezervelor cu un grad de înconjurãtoare.
cunoaºtere cât mai ridicat, în condiþii economice raþionale. Art. 75. Ñ Probarea tehnologicã are ca scop stabilirea
Art. 68. Ñ Fiecare probã recoltatã trebuie sã conþinã fluxului tehnologic de preparare/prelucrare a substanþelor
cantitatea minimã de material care sã reflecte compoziþia minerale utile din care se extrag elemente utile, a reþetei
chimicã ºi proprietãþile fizico-mecanice ale porþiunii de zãcã- de fabricaþie ºi calitãþii produselor care se pot obþine din
mânt pe care o caracterizeazã calitativ. Cantitatea minimã substanþele minerale utile ori cu participarea lor.
de material se raporteazã la o lungime de 1 m sau la o Probele se recolteazã pe sorturi de substanþã mineralã
suprafaþã de 1 m2 probatã. utilã, dacã acestea pot fi conturate ºi exploatate separat.
Art. 69. Ñ Prelucrarea probelor constã în extragerea din III.1.5. Cercetarea hidrogeologicã
proba recoltatã a materialului necesar pentru efectuarea
analizelor ºi determinãrilor (proba unicat) ºi pentru pãstra- Art. 76. Ñ Cercetarea hidrogeologicã se executã în
rea unei probe-martor (duplicat); schema de prelucrare mãsura în care apele subterane ridicã probleme în valorifi-
adoptatã va asigura condiþii ca probele unicat ºi duplicat sã carea zãcãmântului ºi are ca scop formularea concluziilor
reprezinte fidel proba iniþialã. privind condiþiile hidrogeologice ale corpurilor de substanþã
Greutatea minimã a probelor rezultate dupã prelucrare mineralã utilã, a posibilitãþilor de asecare ale orizonturilor
depinde de numãrul componenþilor utili ºi dãunãtori, de acvifere ºi proiectarea acesteia.
caracteristicile fizico-mecanice care urmeazã a fi stabilite ºi Art. 77. Ñ Cercetãrile hidrogeologice se executã în
de materialul necesar fiecãrei determinãri în parte. etape, prin observaþii directe în deschideri naturale sau în
Art. 70. Ñ Pe fiecare probã se efectueazã analizele ºi lucrãri existente, prin foraje ºi prin lucrãri miniere.
determinãrile de bazã pentru toþi componenþii chimici ºi a) Prospecþiunea hidrogeologicã cuprinde lucrãrile efec-
toate caracteristicile fizico-mecanice care influenþeazã valoa- tuate prin observarea directã în deschideri naturale sau
rea economicã ºi determinã domeniile de utilizare a sub- lucrãri existente (puþuri, galerii etc.) ºi prin foraje singulare,
stanþei minerale utile. Pentru componenþii utili accesorii, cu în scopul stabilirii condiþiilor hidrogeologice generale ale
o valoare economicã redusã, analizele se pot efectua pe unei regiuni sau unui perimetru cu resurse posibile.
probe grupate, obþinute prin amestecarea de material din b) Explorarea hidrogeologicã cuprinde ansamblul lucrãri-
5Ñ20 probe simple. Caracteristicile calitative care depind lor efectuate prin foraje hidrogeologice ºi lucrãri miniere, în
statistic de altele (de exemplu: putere calorificã, conþinut de scopul stabilirii condiþiilor hidrogeologice caracteristice unui
cenuºã la cãrbuni, Cd-Zn la minereuri polimetalice etc.) pot perimetru. În faza de explorare generalã, lucrãrile executate
fi determinate pe un numãr redus de probe, dar suficient trebuie sã asigure cunoaºterea caracteristicilor hidrogeolo-
pentru stabilirea ecuaþiilor de regresie corespunzãtoare. gice, în mãsura necesarã clasificãrii resurselor în categoria
Art. 71. Ñ Pentru verificarea rezultatelor analizelor de resurse minerale indicate. În faza explorãrii de detaliu,
bazã se executã analize de control intern ºi extern pentru lucrãrile trebuie sã asigure cunoaºterea caracteristicilor, în
toate caracteristicile calitative principale (utile ºi dãunã- mãsura necesarã clasificãrii resurselor în categoria resurse
toare). În documentaþiile de evaluare a resurselor minerale minerale mãsurate ºi proiectãrii asecãrii necesare pentru
se va prezenta prelucrarea rezultatelor analizelor de control asigurarea exploatãrii.
intern ºi extern efectuate. În cazul când analizele de con- Art. 78. Ñ La amplasarea forajelor hidrogeologice se va
trol extern pun în evidenþã erori sistematice, se vor efectua þine seama de dezvoltarea complexelor permeabile ºi de
analize de arbitraj. Modul de prelucrare ºi de interpretare a complexitatea condiþiilor hidrogeologice ale regiunii.
rezultatelor analizelor de control este redat în anexa nr. 2. Densitatea forajelor hidrogeologice depinde de nivelul gra-
Art. 72. Ñ Fiecare probã va fi documentatã grafic, dului de cunoaºtere urmãrit. În cadrul aceleiaºi faze de
numeric ºi descriptiv. explorare, densitatea forajelor hidrogeologice poate fi dife-
Art. 73. Ñ În anexa nr. 2 se prezintã indicaþii metodolo- ritã în limitele unui zãcãmânt sau perimetru, dacã condiþiile
gice privind probarea chimicã ºi fizico-mecanicã a zãcãmin- hidrogeologice impun acest lucru. Amplasarea forajelor
telor de substanþe minerale utile solide. hidrogeologice ºi densitatea acestora se justificã în progra-
Art. 74. Ñ Probarea tehnicã are ca scop determinarea mele de cercetare geologicã.
proprietãþilor substanþei minerale utile ºi ale rocilor înconju- Forajele hidrogeologice care se înscriu în reþeaua de
rãtoare, care influenþeazã tehnologia de exploatare. De cercetare geologicã se vor executa cu carotaj mecanic con-
regulã, pe probele tehnice se determinã compactitatea, tinuu. Pentru celelalte foraje hidrogeologice se va executa
porozitatea, tãria (duritatea), fisuraþia, stabilitatea rocilor în carotaj mecanic continuu numai în intervalele poros-per-
lucrãrile de exploatare, rezistenþa de rupere la ºoc, rezis- meabile ºi în cele din util.
tenþa de sfãrâmare, coeficientul de afânare, greutatea volu- Art. 79. Ñ Cercetarea hidrogeologicã se va face separat
metricã, umiditatea etc. Pentru zãcãmintele exploatabile la pentru fiecare orizont acvifer, urmãrindu-se ca în fiecare
zi se executã, direct în zãcãmânt sau pe probe, determi- punct sã fie studiate experimental toate orizonturile acvifere
nãri de stabilitate în taluzuri, de forare a gãurilor ºi de întâlnite, fie printr-un singur foraj, fie prin mai multe foraje
comportare la împuºcare. Determinãrile se executã pe apropiate.
III/2. Evaluarea resurselor minerale nile acestora depind de forma de zãcãmânt, de gradul de
cunoaºtere realizat ºi de metoda de exploatare preconizatã.
III/2.1. Principii generale
Art. 88. Ñ Fiecare unitate de calcul va cuprinde resurse
Art. 80. Ñ Resursele minerale se evalueazã pe baza clasificate în aceeaºi categorie ºi în acelaºi sort de sub-
tuturor rezultatelor obþinute din lucrãrile de cercetare ºi stanþã mineralã utilã; separarea pe sorturi se face ori de
exploatare, pe întregul zãcãmânt sau pe perimetre ale câte ori acestea pot fi conturate în spaþiu.
acestuia, care constituie sau vor constitui unitãþi indepen- Art. 89. Ñ În faza de explorare preliminarã, unitãþile de
dente de exploatare. calcul se delimiteazã, de regulã, pe criterii geologice ºi
Art. 81. Ñ În zãcãmintele la care, pe lângã substanþa sunt de dimensiuni mari, dar trebuie sã þinã seama de
de bazã, au fost interceptate ºi alte substanþe valorificabile, variaþia caracteristicilor calitative ºi de structura corpurilor
se vor evalua resursele minerale pentru toate aceste sub- de substanþã mineralã utilã, în mãsura necesarã delimitãrii
stanþe, iar în zãcãmintele cu mai multe elemente utile, se zonei unde urmeazã sã înceapã exploatarea, deci a ariei
va stabili conþinutul pentru fiecare element valorificabil. în care se va desfãºura explorarea de detaliu.
Caracterizarea calitativã a resurselor minerale va cuprinde Art. 90. Ñ În faza explorãrii de detaliu, pentru resursele
exprimarea valorii fiecãrei caracteristici care influenþeazã de categorii superioare, unitãþile de calcul se vor delimita
pozitiv sau negativ valoarea economicã ºi domeniile de uti- þinându-se seama de metoda de exploatare preconizatã.
lizare a substanþei minerale utile.
III/2.3. Evaluarea cantitãþii ºi calitãþii resurselor minerale
Art. 82. Ñ Pentru fiecare substanþã mineralã utilã,
pe unitãþi de calcul
resursele se exprimã fie în unitãþi de masã (tone, kilo-
grame), fie în metri cubi, în funcþie de modul în care se Art. 91. Ñ Evaluarea resurselor pe unitãþi de calcul se
raporteazã realizarea producþiei. face prin determinarea volumului lor, iar în cazul în care
Art. 83. Ñ Resursele minerale identificate (mãsurate, resursele se exprimã în unitãþi de masã (tone, kilograme),
indicate sau posibile) se evalueazã aºa cum se aflã în se utilizeazã ºi greutatea volumetricã. La zãcãmintele tabu-
zãcãmânt, fãrã a lua în considerare modificãrile ce intervin lare volumul resurselor se stabileºte cu ajutorul suprafeþei
în procesul de exploatare (diluþie, pierderi), cu urmãtoarele ºi al grosimii medii. În cazul zãcãmintelor în care substanþa
precizãri: mineralã utilã apare sub formã de cuiburi în roca purtã-
a) intercalaþiile sterile sau necorespunzãtoare calitativ, toare de mineralizaþie, se evalueazã cantitatea totalã de
care au grosimea pânã la limita maximã admisã prin con- rocã, apoi resursele de substanþã mineralã utilã se obþin
diþiile industriale, se includ în calculul resurselor minerale; prin aplicarea coeficientului de mineralizare.
b) pentru elementele utile accesorii, care se pot recu- Art. 92. Ñ Suprafaþa unitãþilor de calcul se contureazã
pera din subproduse (de exemplu: concentrate), se va pe un plan, prin proiecþie ortogonalã. Poziþia planului de
determina atât conþinutul în zãcãmânt, cât ºi în subprodusul proiecþie depinde de direcþia ºi înclinarea corpurilor de sub-
respectiv. stanþã mineralã utilã.
Art. 84. Ñ Resursele minerale care urmeazã sã stea la Art. 93. Ñ Grosimea se mãsoarã, de regulã, în punc-
baza stabilirii condiþiilor industriale se vor evalua, dupã caz, tele de interceptare prin lucrãri. Grosimea medie pe unita-
în mai multe variante de conþinut limitã, grosime minimã tea de calcul este media valorilor din punctele de
etc. mãsurare, proiectate pe normala la planul de proiecþie a
Art. 85. Ñ La zãcãmintele exploatabile la zi se va suprafeþelor. Determinarea valorilor medii pe unitatea de
determina ºi volumul copertei, în variante ale adâncimii
calcul se poate face geostatistic, prin metode statistico-
maxime de exploatare în carierã.
matematice, ponderat, dupã lungimea sau suprafaþa de
Art. 86. Ñ Evaluarea resurselor implicã, de regulã,
influenþã, precum ºi ca medie aritmeticã simplã.
urmãtoarele operaþiuni: delimitarea resurselor minerale de
Art. 94. Ñ Pentru greutate volumetricã, de regulã, se
rocile sterile, delimitarea resurselor de categorii diferite ºi
calculeazã câte o valoare medie corespunzãtoare fiecãrui
împãrþirea corpurilor de substanþã mineralã utilã în unitãþi
sort de substanþã mineralã utilã din acelaºi zãcãmânt, care
de calcul, evaluarea cantitãþii ºi calitãþii resurselor fiecãrei
se utilizeazã în determinarea resurselor tuturor unitãþilor de
unitãþi de calcul ºi cumularea acestora.
calcul ale sortului respectiv.
III/2.2. Împãrþirea corpurilor de substanþã mineralã utilã
Art. 95. Ñ În cazul zãcãmintelor cu alternanþe de sub-
în unitãþi de calcul
stanþã mineralã utilã ºi de benzi sterile incluse în calculul
Art. 87. Ñ Delimitarea în cadrul fiecãrui corp de sub- resurselor ºi cu o diferenþã semnificativã între greutatea
stanþã mineralã utilã a resurselor pe grupe ºi categorii redã volumetricã a utilului ºi a sterilului, se determinã întâi greu-
localizarea lor în funcþie de posibilitãþile de valorificare ºi de tatea volumetricã medie a substanþei minerale utile ºi a
gradul de cunoaºtere realizat. Pentru obþinerea imaginii dis- rocilor care constituie intercalaþiile sterile, pe unitatea de
tribuþiei spaþiale a resurselor ºi a variaþiei calitãþii substanþei calcul. În fiecare punct de cunoaºtere se calculeazã greu-
minerale utile, resursele din cadrul aceleiaºi grupe ºi cate- tatea volumetricã corespunzãtoare proporþiei de util ºi steril,
gorii se împart în unitãþi de calcul, denumite panouri sau apoi cu aceste valori se determinã greutatea volumetricã
blocuri. Modul de împãrþire în unitãþi de calcul ºi dimensiu- medie pentru fiecare unitate de calcul.
Art. 96. Ñ În vederea stabilirii calitãþii resurselor mine- nate fãrã probele excepþionale, se corecteazã cu coeficien-
rale pe unitãþi de calcul, se determinã media fiecãrei carac- tul corespunzãtor aportului suplimentar de metal, pe corp
teristici calitative, folosindu-se, de regulã, valorile stabilite în de minereu, dat de aceste probe.
fiecare punct de cunoaºtere aparþinând unitãþii de calcul În legãturã cu probele excepþionale se vor avea în
respective, precum ºi în unele puncte exterioare, dar situ- vedere urmãtoarele:
ate aproape de conturul unitãþii de calcul. Calculul mediei Ñ fiecare probã cu un conþinut anormal se reanali-
se poate face geostatistic, prin metode statistico-matema- zeazã. Dacã se obþine un conþinut normal, acesta înlocu-
tice, ºi ponderat, dupã grosimea sau lungimea probelor ori ieºte conþinutul iniþial. Dacã reanalizarea indicã un conþinut
dupã suprafaþa de influenþã. ridicat, proba se reþine ca posibil excepþionalã;
Se excepteazã de la prevederile prezentului articol Ñ probele cu conþinut ridicat, confirmat prin reanalizare,
urmãtoarele situaþii: se marcheazã pe profilurile de calcul al rezervelor fiecãrui
a) mediile pe unitãþi de calcul ale caracteristicilor calita- corp de minereu;
tive care depind statistic de altele se stabilesc cu ajutorul
Ñ dacã în urma examinãrii localizãrii spaþiale a probelor
ecuaþiilor de regresie corespunzãtoare;
cu conþinut ridicat se pot contura anumite zone de îmbo-
b) pentru caracteristicile calitative cu importanþã redusã
gãþire care au ºi o explicaþie geneticã, rezervele se calcu-
în valoarea economicã a substanþei minerale utile, la care
leazã separat pentru minereul bogat astfel conturat ºi
determinãrile s-au efectuat pe un numãr redus de probe ori
separat pentru restul minereului. Dacã probele cu conþinut
pe probe grupate, precum ºi în cazul elementelor utile care
în zãcãmânt apar în conþinut sub limita de sensibilitate a ridicat se distribuie regulat pe întregul corp de minereu,
metodelor de analizã, dar care pot fi recuperate din sub- resursele se estimeazã pe unitãþi de calcul, conside-
produse, se poate atribui fiecãrei unitãþi de calcul valoarea rându-se excepþionale probele al cãror conþinut este de
medie pe corp de substanþã mineralã utilã. 10Ñ15 ori mai mare decât media pe unitatea de calcul
Art. 97. Ñ În evaluarea resurselor minerale se pot uti- stabilitã, fãrã luarea în considerare a probelor cu conþinut
liza coeficienþi de corecþie în urmãtoarele situaþii: ridicat;
a) în cazul în care analizele de control extern pun în Ñ în cazul existenþei probelor excepþionale, pe fiecare
evidenþã erori sistematice în activitatea laboratorului de unitate de calcul se determinã conþinutul mediu cu probele
bazã, confirmate de analizele de arbitraj, rezultatele anali- excepþionale ºi fãrã luarea lor în considerare. Se calcu-
zelor de bazã din perioada respectivã vor fi corectate cu leazã apoi conþinutul mediu pe resursele totale ale corpului
coeficientul corespunzãtor; de minereu în cele douã variante: cu probele excepþionale
b) valorile caracteristicilor calitative care se determinã pe (Ce) ºi fãrã ele (C). Se calculeazã coeficientul de corecþie
probe uscate în prealabil vor fi corectate þinându-se seama K = Ce/C pe corp de minereu, cu care se înmulþeºte
de umiditatea naturalã a substanþei minerale utile; conþinutul mediu al fiecãrei unitãþi de calcul, stabilit fãrã
c) în situaþiile în care pe unitãþi de calcul revine un probele excepþionale. Aceasta este calitatea adoptatã a
numãr redus de lucrãri sau probe chimice ºi fizico-meca- resurselor.
nice, la estimarea caracteristicilor calitative medii este indi- Art. 98. Ñ Pe baza resurselor evaluate pe unitãþi de
cat sã se procedeze, în cadrul fiecãrui corp de substanþã calcul se determinã resursele cumulate, în cadrul fiecãrei
mineralã utilã, astfel: se estimeazã valorile medii ale carac- grupe ºi categorii, pe orizonturi sau trepte de exploatare,
teristicilor calitative pe fiecare unitate de calcul (Cu); se
pe corpuri de substanþã mineralã utilã, pe perimetre ºi pe
determinã valorile medii ale caracteristicilor calitative pe
total zãcãmânt. Calitatea medie a rezervelor cumulate se
corp de substanþã mineralã utilã, cu includerea rezervelor
determinã prin ponderare.
exploatate ºi a probelor aferente acestora, în douã moduri:
prin media tuturor probelor (Cp) ºi prin media ponderatã III/3. Evaluarea resurselor valorificabile ºi a rezervelor
dupã rezerve (Cr) a valorilor medii pe unitãþi de calcul; se Art. 99. Ñ Resursele valorificabile ºi rezervele se evalu-
stabileºte coeficientul de corecþie K = Cp/Cr; pentru fiecare
eazã din resursele minerale identificate (mãsurate ºi/sau
unitate de calcul se adoptã media corectatã Ccu = K cu;
indicate), luându-se în considerare condiþiile industriale ºi
se recomandã estimarea mediei Cp, þinându-se seama de
modificãrile ce intervin în procesul de exploatare (diluþie,
legea de distribuþie statisticã a fiecãrei caracteristici;
pierderi de exploatare).
d) în cazul zãcãmintelor cu o tendinþã de variaþie a gro-
Art. 100. Ñ Resursele valorificabile ºi rezervele se eva-
simii sau a calitãþii resurselor, pentru unitãþile de calcul
extrapolate de la un aliniament de cercetare ori interpolate lueazã pe aceleaºi unitãþi de calcul pe care au fost evalu-
între lucrãri cu rezultat pozitiv ºi negativ, valorile medii ale ate resursele minerale din care provin, cu precizarea
grosimii sau ale caracteristicilor calitative, stabilite cu datele raportului de transformare a acestora în rezerve sau
obþinute din lucrãrile de cercetare cu rezultat pozitiv, se vor resurse valorificabile.
corecta þinându-se seama de tendinþa în variaþia caracteris- Art. 101. Ñ Încadrarea în categorii a resurselor valorifi-
ticilor respective; cabile ºi a rezervelor se face pe baza analizãrii economici-
e) în cazul existenþei probelor excepþionale la zãcãmin- tãþii exploatãrii, în studii de prefezabilitate sau fezabilitate,
tele de minereuri auro-argentifere ºi de elemente rare ºi ºi a gradului de cunoaºtere a criteriilor de clasificare a
disperse, precum ºi la unele zãcãminte de minereuri nefe- resurselor minerale/rezervelor ºi în funcþie de categoriile de
roase, conþinuturile medii ale unitãþilor de calcul, determi- resurse minerale din care provin.
ANEXA Nr. 1a)
Explorare generalã
Explorare detaliatã
Recunoaºtere
Prospecþiune
1 2 3 4 Axa geologicã
Studiu de fezabilitate ......................... 1 G
Studiu de prefezabilitate ..................... 2
1 Rezerve
Studiu geologic .................... 3
2 Resurse
F valorificabile
Axa
fezabilitãþii
3 Resurse
331 332 333 identificate
Schemã privind codificarea numericã a clasificãrii resurselor minerale

ANEXA Nr. 1b)
Reprezentarea tridimensionalã codificatã

a clasificãrii resurselor minerale/rezervelor
ANEXA Nr. 1c)
SCHEMA CLASIFICÃRII RESURSELOR MINERALE/REZERVELOR
24
AXA FEZABILITÃÞII
Recunoaºtere
Resurse de prognozã
(334)
Prospecþiunea
Resurse minerale posibile

(333) Exploatabile economic
Rezerve probabile
(121 + 122)
Explorare generalã
Studiu de
Resurse minerale indicate
viabil
prefezabilitate
GEOLOGICÃ
(332) Economic
AXA
Valorificabil
Exploatabile economic
Resurse minerale
valorificabile potenþial
(221+222) Rezerve dovedite
(111)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 330 bis/1.IX.1998
Explorare detaliatã Studiu de fezabilitate/

viabil
Resurse minerale mãsurate

Economic
(331) Raport minier
Valorificabile
Resurse minerale
valorificabile conjunctural
(211)
ANEXA Nr. 1d)
CLASIFICAREA
resurselor minerale ºi a rezervelor
Specificaþie Rezerve Resurse
Grupã Exploatabile economic Valorificabile Identificate
Categorie Dovedite Probabile Conjunctural Potenþial Mãsurate Indicate Posibile
Cod
categorie
111 121+122 211 221+222 331 332 333
ANEXA Nr. 2
METODOLOGIA
de probare chimicã ºi fizico-mecanicã a zãcãmintelor de substanþe minerale utile solide

Factorii mai importanþi care influenþeazã reprezentativita- trice (volburi, stockuri, masive), brazdele se recolteazã
tea ºi obiectivitatea probãrii ºi de care se va þine seama dintr-un perete.
sunt: metoda de probare, cantitatea de material dintr-o În mod excepþional, în cazul mineralizaþiilor cu o disper-
probã, poziþia probelor faþã de lucrãri ºi faþã de zãcãmânt, sie foarte mare a componenþilor utili sau cu un contur
constanþa dimensiunilor probelor. extrem de neregulat, se pot proba ambii pereþi.
Recoltarea probelor se va face din foraje ºi din lucrãri În cazul zãcãmintelor tabulare cu înclinare medie ºi
miniere, pe mãsura executãrii acestora. mare, cercetate cu lucrãri miniere care cuprind în profilul
1. Metoda de recoltare a probelor lor corpul de substanþã mineralã utilã pe toatã grosimea
sa, probele se recolteazã din tavanul galeriilor direcþionale
La alegerea metodei de probare se va þine seama de ºi dintr-un perete al suitorilor, brazdele fiind, de regulã,
prevederile art. 66 din prezenta instrucþiune tehnicã privind transversale.
evaluarea ºi clasificarea resurselor minerale/rezervelor de
În cazul grosimilor foarte mici (pânã la 10 cm), brazdele
substanþe minerale solide, precum ºi de faptul cã, în cazul
se dispun longitudinal pe tavanul galeriilor direcþionale sau
zãcãmintelor la care practica cercetãrii ºi a exploatãrii a
pe un perete al suitorilor.
confirmat justeþea metodei de probare utilizate, aceasta va
Lungimea brazdelor se justificã în funcþie de grosimea
fi folositã în continuare, deci nu sunt necesare cercetãri
corpurilor de substanþã mineralã utilã, de gradul de variabi-
pentru alegerea metodei de probare.
litate a calitãþii mineralizaþiei ºi de alternanþa diferitelor sor-
În cazul zãcãmintelor noi, metoda de probare preconi-
turi de minereu ºi tipuri de roci.
zatã se justificã în proiectele (programele) geologice, iar
În cazul zãcãmintelor cu grosimea de 0,10Ð1,5 m, lun-
justeþea celei utilizate se dovedeºte în documentaþiile de
gimea brazdelor este egalã cu grosimea corpurilor de sub-
evaluare a resurselor minerale/rezervelor, pe baza compa-
stanþã mineralã utilã.
rãrii rezultatelor obþinute prin experimentarea a 1Ð3
La zãcãmintele tabulare cu grosimi mai mari de
metode.
Probele se recolteazã din toate lucrãrile executate ºi din 1,0Ð1,5 m ºi în cazul zãcãmintelor izometrice, lungimea
toate corpurile de substanþã mineralã utilã, interceptate pe brazdelor este, de regulã, de 1 m, cu posibilitatea mãririi ei
toatã grosimea zonei mineralizate, a corpului, stratului etc., pânã la 3Ð5 m, dacã componenþii mineralogici ai substanþei
când limita cu roca din culcuº ºi acoperiº este tranºantã. minerale utile sunt distribuiþi uniform. Adoptarea unor lun-
În cazul când substanþa mineralã utilã este impregnatã gimi de peste 1 m se va argumenta prin recoltarea, pe o
(dispersatã) ºi nu se poate delimita tranºant mineralizaþia, lungime de cel puþin 100 m, de brazde cu lungimea de
probarea se face pe grosimi ce variazã de la caz la caz ºi 1 m ºi compararea conþinutului mediu pe lucrarea probatã,
din culcuºul ºi acoperiºul imediat. calculat pe baza analizãrii fiecãrei probe de 1 m lungime,
Probarea prin brazde poate fi utilizatã, cu rare excep- cu cel calculat prin analiza chimicã sau fizico-mecanicã a
þii, la toate zãcãmintele. probelor comasate pe lungimi de 2 m, 3 m etc.
În lucrãrile miniere, brazdele de probare vor fi orientate Probarea prin brazde se face continuu, adicã pe ace-
pe o direcþie cât mai apropiatã de normala la planul cor- eaºi linie de explorare nu rãmân intervale neprobate, decât
pului de substanþã mineralã utilã de formã tabularã. eventualele intercalaþii sterile sau necorespunzãtoare
Secþiunea transversalã a brazdelor este, de regulã, calitativ, care se pot evita în procesul de exploatare. În pri-
dreptunghiularã, dar poate fi ºi triunghiularã. mele etape de cercetare, când nu se cunoaºte grosimea
În suitori, galerii transversale sau niºe ºi în galeriile minimã a intercalaþiilor sterile ce pot fi evitate în procesul
executate în corpurile de substanþã mineralã utilã izome- de exploatare, acestea se vor proba ºi analiza separat,
dupã aceeaºi metodã ca utilul, urmând a se decide ulterior În cazul straturilor neomogene de cãrbuni, carotele obþi-
necesitatea excluderii lor din calculul rezervelor. nute din fiecare interval de util ºi steril se prelucreazã (fie
În cazul zãcãmintelor de substanþe minerale utile în prin secþionare axialã, fie prin mãcinare), în vederea formã-
care se pot separa macroscopic tipuri sau sorturi, care în rii atât a probelor diferenþiale, cât ºi a celei globale.
procesul de exploatare se vor extrage separat, se recol- În vederea determinãrii proprietãþilor fizico-mecanice ale
teazã probe separat din fiecare tip sau sort. unor roci de construcþii, se recolteazã eºantioane care sã
Probarea în reþea (prin ciupire) constã în extragerea permitã confecþionarea epruvetelor de forma ºi mãrimea
aceleiaºi cantitãþi de substanþã mineralã utilã din fiecare prevãzute în standardele de stat referitoare la aceste deter-
punct al unei reþele uniforme (de regulã rectangularã) de minãri.
pe suprafaþa ce urmeazã a fi probatã. Amestecul materia-
lului rezultat din toate punctele de pe suprafaþa probatã 2. Distanþa minimã dintre probe
constituie proba, cu mineralizaþia uniformã. Prin distanþa dintre probe, în sensul prezentei instrucþiuni,
Probarea prin rãzuire constã în scoaterea unei felii de se înþelege distanþa dintre douã linii de probare vecine. O
substanþã mineralã utilã de aceeaºi grosime pe toatã linie de probare este constituitã din mulþimea probelor care
suprafaþa ce constituie o probã. se recolteazã de la intrarea pânã la ieºirea din zãcãmânt
Probarea prin rãzuire este cea mai exactã, dar ea este ºi care sunt situate pe aceeaºi lucrare geologicã sau pe
dificil de executat ºi foarte costisitoare. Ea este indicatã mai multe lucrãri executate în prelungire, aproximativ, de-a
numai în cazul zãcãmintelor de minereuri metalifere cu lungul unei drepte.
grosime micã ºi cu o repartiþie extrem de neuniformã a În cazul zãcãmintelor tabulare, a cãror grosime se
componenþilor utili, precum ºi ca metodã de control pentru înscrie în profilul galeriilor direcþionale ºi al suitorilor, dis-
verificarea altei metode de probare. În cazul corpurilor de tanþa dintre probe coincide cu distanþa dintre douã linii de
minereu cu grosimi foarte mici (pânã la 10 cm), probarea probare paralele, vecine. Prevederile vizând distanþa dintre
prin rãzuire coincide cu probarea prin brazde, amintitã mai probe se referã la acest caz ºi numai la minereurile meta-
sus. lice ºi la unele substanþe nemetalifere. În cazul forajelor
Metoda globalã constã în extragerea materialului rezultat sau al breºelor ºi transversalelor executate din galerii direc-
în urma executãrii în util a câtorva metri de lucrare þionale sau din suitor, distanþa dintre probe coincide cu dis-
minierã.
tanþa dintre aceste lucrãri.
La utilizarea probãrii globale se va þine seama de apor-
Pentru asigurarea caracterului obiectiv al probãrii este
tul de steril din rocile înconjurãtoare.
necesar ca din acelaºi tip de substanþã mineralã utilã din
Recoltarea probelor globale se va practica ori de câte
cadrul unui zãcãmânt probele sã se recolteze la distanþe
ori alte metode de probare conduc la rezultate neconclu-
egale.
dente.
Pentru fiecare zãcãmânt sau pentru tipuri de zãcãmânt
Probarea prin gãuri de minã este indicatã în cazul
similare se va stabili distanþa optimã dintre probe, urmã-
zãcãmintelor izometrice, fãrã goluri în care s-ar putea
rindu-se obþinerea rezervelor cu un grad de cunoaºtere cât
pierde o parte de material. Aplicarea acestei metode este
mai ridicat, în condiþii economice raþionale.
condiþionatã de realizarea unui recuperaj de cel puþin
În vederea stabilirii distanþei optime dintre probe se va
90%, în cazul repartiþiei neuniforme a componenþilor utili ºi
proceda astfel:
dãunãtori, ºi de cel puþin 80%, în cazul repartiþiei uniforme
a acestora. Ð pe o lucrare de 50Ð100 m lungime, dintr-o porþiune
La cercetarea prin foraje cu carotaj continuu materialul caracteristicã a zãcãmântului se recolteazã probe la o dis-
obþinut din util constã din carotã, detritusul depus în tubul tanþã de 1 m între ele;
de sedimentare ºi din fragmentele din noroiul de foraj. Ð se considerã succesiv setul format din probele (1,
În cazul unui recuperaj în carotã de cel puþin 80%, 2,.........n) apoi cele luate din 2 în 2 m (2 subseturi: 1, 3,
proba chimicã sau fizico-mecanicã este constituitã din 5,.............. ºi 2, 4, 6,......), din 3 în 3 m (3 subseturi: 1, 4,
jumãtate de carotã, obþinutã prin secþionare axialã, sau din 7,......; 2, 5, 8,....... ºi 3, 6, 9,.......) etc.;
întreaga carotã, în cazul diametrelor mici ºi dacã nu este Ð pentru fiecare set ºi subset de probe se determinã
necesar sã se pãstreze o parte din carote în alte scopuri. parametri statistici (valoarea medie, dispersia ºi corelaþia
Dacã recuperajul în carotã este sub 80% ºi în intervalul spaþialã);
cercetat nu apar intercalaþii sterile care se exclud din cal- Ð se testeazã, succesiv, concordanþa parametrilor
culul rezervelor, pe lângã proba din carotã se ia ºi o (medie, dispersie) fiecãrui subset de probe cu parametrii
probã formatã din amestecarea materialului din noroiul de setului format din toate probele recoltate din lucrarea pe
foraj cu detritusul, rezultate din acelaºi interval cu carota. care se face experimentarea;
În cazul unor roci cu componente argiloase sau friabile, Ð distanþa optimã dintre probe este cea mai mare
este necesarã verificarea influenþei noroiului de foraj asupra distanþã la care parametrii subsetului de probe (medie,
carotelor, prin executarea unor lucrãri miniere coaxiale de dispersie) nu diferã semnificativ de cei corespunzãtori
verificare. distanþei de 1 m.
La cãrbuni distanþa dintre probe coincide cu distanþa Prelucrarea probelor chimice se realizeazã prin:
dintre lucrãrile ce traverseazã straturile de cãrbuni, pe toatã a) repetarea succesivã a operaþiilor de mãrunþire (sfãrâ-
grosimea lor. mare-mãcinare), separarea granulometricã (ciuruire-cernere),
omogenizare ºi reducere; adesea aceste operaþiuni sunt
3. Greutatea optimã a probelor recoltate prin brazde precedate de uscarea probelor în etuvã;
Greutatea optimã a unei probe recoltate, pentru toate b) la fiecare operaþiune de reducere a probelor se va
zãcãmintele sau toate tipurile de zãcãminte similare probate respecta relaþia:
prin brazde, se va stabili experimental prin determinarea Q = Kd2,
dimensiunilor brazdelor în secþiune transversalã, astfel:
unde: Q = greutatea minimã de material ce trebuie obþi-
Ð se aleg cel puþin 30 de locuri de probare dintr-o por-
nutã dupã reducere, exprimatã în kg;
þiune caracteristicã a zãcãmântului, ele putând fi situate pe
d = diametrul maxim al granulelor din proba supusã
aceeaºi lucrare; reducerii, exprimat în mm (dimensiunile ochiurilor ciurului
Ð din fiecare loc de probare se recolteazã, succesiv, sau sitei pe care refuzul rãmas reprezintã maximum 5%
brazde de aceeaºi lungime, dar cu secþiunea transversalã din proba cernutã);
crescândã (de exemplu: proba 1 de 3x2 cm, proba 2 de K = un coeficient care depinde de caracteristicile sub-
5x3 cm, proba 3 de 7x3 cm, proba 4 de 10x3 cm, proba stanþei minerale utile, având valori crescânde de la 0,05
5 de 10x5 cm etc.); fiecare probã nouã se recolteazã prin pentru substanþele minerale utile omogene, pânã la 2Ð3
adâncirea ºi lãrgirea celei precedente ºi este constituitã din pentru minereurile cu o repartiþie extrem de neuniformã a
materialul nou recoltat, la care se adaugã întregul material componenþilor utili;
obþinut anterior din acelaºi loc (mai puþin partea consumatã c) valoarea coeficientului K se va stabili, experimental,
prin efectuarea analizelor); prelucrarea fiecãrei probe se pentru fiecare zãcãmânt, separat pe tipuri de mineralizaþie,
face pe întregul material din care este constituitã; astfel:
Ð se determinã, pentru fiecare loc de probare, compozi- Ð se fixeazã în zãcãmânt un numãr de puncte de
þia chimicã a probei 1, a probei 2, a probei 3 etc., pânã probare suficient (cel puþin 3) pentru ca materialul recoltat
sã fie reprezentativ pentru tipul mineralizaþiei în cauzã;
la secþiunea maximã;
Ð din fiecare loc de probare stabilit se recolteazã probe
Ð se considerã seturile de probe formate din probele 1,
prin metoda adoptatã pentru tipul respectiv de mineraliza-
probele 2, probele 3 etc. ºi pentru fiecare set de probe se
þie, apoi se comaseazã materialul din toate probele, consti-
determinã parametrii statistici (media, dispersia);
tuindu-se o probã unicã pentru experimentarea prelucrãrii;
Ð se testeazã, succesiv, concordanþa mediei fiecãrui set Ð proba unicã se prelucreazã succesiv, de cel puþin
cu media setului corespunzãtor probelor de dimensiune cinci ori pentru valori crescânde ale coeficientului K, înce-
maximã; pând cu o valoare minimã (se recomandã sã se adopte
Ð greutatea optimã a probelor este aceea corespunzã- pentru valorile 0,05; 0,1; 0,2; 0,3; 0,4 ºi 0,5, în cazul com-
toare dimensiunilor celor mai mici la care media setului poziþiei mineralogice simple ºi al repartiþiei uniforme a com-
respectiv nu diferã semnificativ de media setului de probe ponenþilor chimici, 0,2; 0,4; 0,6; 0,8 ºi 1, în cazul
cu dimensiunile maxime. compoziþiei mineralogice complicate ºi al repartiþiei neuni-
forme a componenþilor chimici ºi 0,5; 1; 1,5; 2; 2,5 ºi 3, în
4. Prelucrarea probelor cazul mineralizaþiilor cu o compoziþie mineralogicã foarte
Prelucrarea unei probe constã în extragerea din proba complicatã ºi cu o repartiþie foarte neuniformã a compo-
recoltatã a probei necesare efectuãrii analizelor. nenþilor chimici);
Proba supusã analizelor trebuie sã reprezinte fidel cali- Ð din proba redusã, pentru fiecare valoare a coeficientu-
tatea probei recoltate. lui K se recolteazã cel puþin 10 probe pe care se fac
La sosirea unui lot de probe în staþia de prelucrare se analize chimice;
vor confrunta etichetele din saci sau lãzi cu borderoul care Ð înaintea trecerii la fiecare K nou se reunificã întregul
material din ciclul anterior de prelucrare;
însoþeºte lotul ºi se va verifica starea sacilor sau a cutiilor
Ð pentru coeficientul K se adoptã cea mai micã valoare
în care au fost aduse probele, iar probele vor fi cântãrite
la care conþinutul mediu ºi dispersia fiecãrui component
înainte de uscare.
chimic nu diferã semnificativ de dispersia ºi conþinutul
Dacã se constatã deteriorarea unor saci sau cutii, pro-
mediu corespunzãtor valorii maxime a acestui coeficient;
bele respective nu vor fi prelucrate pânã la consultarea d) în funcþie de valoarea coeficientului K, determinatã
personalului geologic, care va decide fie luarea în conside- experimental, ºi de greutatea iniþialã a probelor chimice se
rare, fie repetarea recoltãrii, dupã compararea greutãþii stabileºte schema de prelucrare a probelor, care constã în
acestor probe cu dimensiunile lor. fixarea treptelor de mãrunþire, în alegerea aparatelor de
Se vor lua toate mãsurile necesare pentru ca în proce- mãrunþire, a ciururilor ºi sitelor ºi în adoptarea procedeului
sul prelucrãrii probelor sã se reducã la minimum pierderile de omogenizare ºi reducere a probelor;
de material din probe ºi sã se excludã contaminarea lor cu e) mãrunþirea de la proba iniþialã pânã la proba supusã
material strãin. analizelor se realizeazã, de regulã, în 3Ð4 trepte.
Se recomandã ca în cadrul fiecãrei trepte gradul de În cazul în care prin carotare s-a obþinut o cantitate
mãrunþire sã fie acelaºi. micã de rocã, atunci întregul material serveºte la constitui-
Pentru sfãrâmare se pot utiliza concasoare cu fãlci (mai rea cel puþin a probelor pentru analizele de bazã ºi control.
rar valþuri), iar pentru mãcinare, mori cu discuri, mori cu La unele roci de construcþii, în vederea determinãrii pro-
bile (sau bare) ºi mojare (electrice sau manuale). prietãþilor fizico-mecanice, prelucrarea probelor constã din
Mojarea se face, de regulã, în laboratorul care executã confecþionarea epruvetelor pe care se vor face aceste
analizele, dar se poate efectua ºi la staþia de prelucrare a determinãri.
probelor; Materialul rãmas dupã constituirea probelor unicat ºi
f) în scopul evitãrii introducerii într-un aparat de mãrun- duplicat, la toate substanþele minerale utile solide, se lichi-
þire a unui material cu fineþe mai avansatã decât a celui deazã dupã constituirea eventualei probe tehnologice de
care va rezulta dupã mãrunþirea respectivã, cât ºi pentru a laborator.
exclude posibilitatea obþinerii, dupã mãrunþire, a unor gra-
nule cu dimensiuni mai mari decât cele prevãzute, înainte 5. Analizarea probelor
ºi dupã mãrunþire se va efectua o ciuruire sau cernere. Pentru fiecare probã se efectueazã analizele ºi determi-
Ciururile ºi sitele vor avea dimensiunile ochiurilor egale nãrile de bazã pentru stabilirea tuturor componenþilor utili ºi
cu diametrul maxim al granulelor rezultate dupã fiecare dãunãtori ºi a caracteristicilor fizico-mecanice, care influen-
mãrunþire. þeazã valoarea economicã a substanþei minerale respective,
Refuzul fiecãrui ciur sau site se va reintroduce în apa- luându-se în considerare valorificarea diversificatã ºi cât
ratul de mãrunþire corespunzãtor acestuia, operaþiile repe- mai completã a acesteia.
tându-se pânã când refuzul scade sub 5% din greutatea Analizele ºi determinãrile se efectueazã de cãtre labora-
probei supuse prelucrãrii; toare autorizate, prin metodele prevãzute în standardele ºi
g) înaintea fiecãrei reduceri, probele se omogenizeazã
în normele interne.
prin amestecare repetatã, efectuatã manual sau mecanic;
Laboratoarele care executã analizele de bazã vor restitui
h) reducerea probelor se face numai la granulaþii cores-
compartimentelor geologice, o datã cu trimiterea buletinelor
punzãtoare satisfacerii relaþiei Q = Kd2 ºi operaþia se poate
de analizã, ºi restul de material rãmas dupã analizã.
realiza manual sau cu ajutorul unor dispozitive (prin sfertu-
Pentru verificarea analizelor de bazã se efectueazã ana-
ire, cu reductorul Braun, reductorul cu pantaloni, reductorul
lize de control intern ºi extern.
cu jgheaburi înclinate etc.).
Controlul intern se realizeazã în laboratorul de bazã ºi
La aceeaºi treaptã de mãrunþire, operaþiile de omogeni-
are ca scop depistarea erorilor întâmplãtoare. Compar-
zare ºi reducere se repetã la nevoie, pânã când greutatea
timentele geologice vor trimite pentru control intern, imediat
probei supuse reducerii ajunge la aceea a probei reduse în
cadrul treptei respective; dupã primirea rezultatelor analizelor de bazã, material din
i) dupã ultima treaptã de mãrunþire, din fiecare probã se restul probelor, pentru 5Ð10% din numãrul acestora, dar nu
reþine material în douã plicuri, unul servind la efectuarea mai puþin de 50 de probe pe semestru. Probele pentru
analizelor (unicat), iar celãlalt ca probã-martor (duplicat); control intern se trimit cu un numãr codificat.
j) agenþii economici care au staþii de prelucrare a pro- Excepþie fac cãrbunii utilizaþi în scopuri energetice, din
belor vor lua toate mãsurile pentru reducerea la minimum a straturi neomogene, la care controlul intern se realizeazã în
contaminãrii cu praf a atmosferei din încãperile respective. faza de explorare de detaliu, prin compararea rezultatelor
La cãrbuni întregul material care constituie probele pen- obþinute din probele diferenþiale cu cele obþinute din pro-
tru determinarea caracteristicilor fizico-chimice va fi supus bele globale.
operaþiunii de sfãrâmare-mãcinare pânã la dimensiunea Rezultatele analizelor de control intern se examineazã
maximã de 5 mm. Materialul mãrunþit va fi trecut prin sita de cãtre compartimentele geologice, imediat dupã primirea
cu ochiuri de 5 mm, iar refuzul va fi supus din nou opera- lor. Periodic (cel puþin o datã pe semestru) se prelucreazã
þiunii de sfãrâmare-mãcinare. Procedeul se repetã pânã rezultatele analizelor de control intern. Imediat ce se con-
când refuzul pe sitã reprezintã maximum 5% din greutatea statã erori întâmplãtoare care depãºesc limitele admise prin
iniþialã a probei supuse prelucrãrii. STAS sau prin normele interne referitoare la metoda de
Materialul cu granulaþia sub 5 mm, rezultat din fiecare analizã sau determinare este semnalat laboratorul pentru
interval al straturilor neomogene, va fi împãrþit în douã pãrþi cercetarea ºi eliminarea cauzelor care le-au produs.
egale, prin cântãrire. O parte va servi la constituirea pro- Dacã analizele de control intern pun în evidenþã erori
bei diferenþiale, iar a doua parte, la formarea probei glo- întâmplãtoare ce depãºesc limitele admise, probele din
bale. Probele astfel constituite, cât ºi cele din straturile perioada la care se referã controlul se reanalizeazã dupã
omogene vor fi supuse operaþiunii de reducere prin sfertuiri eliminarea cauzelor care le-au produs.
succesive pânã la greutatea minimã necesarã analizelor de Controlul extern se realizeazã într-un laborator speciali-
bazã ºi de control ºi a constituirii probei duplicat, în cazul zat în analizele respective ºi are ca scop depistarea even-
în care prin recoltare a rezultat o cantitate suficientã de tualelor erori sistematice în activitatea laboratorului de bazã.
material. Pentru controlul extern se trimite material tot din restul
rãmas dupã efectuarea analizelor de bazã (eventual ºi de re, ra Ñ coeficientul de corelaþie dintre
control intern) pentru minimum 3Ð5% din numãrul analizelor analizele de bazã ºi cele de
de bazã, dar nu mai puþin de 30 de probe pe semestru. control extern, respectiv de arbi-
Probele pentru control extern se trimit cel puþin o datã traj;
pe semestru ºi rezultatele lor se prelucreazã imediat dupã t Ñ coeficientul de probabilitate al
primire. existenþei erorii sistematice;
În cazul în care analizele de control extern pun în evi- fe, fa Ñ coeficientul de corecþie al anali-
denþã erori sistematice, acestea trebuie verificate prin ana- zelor de bazã, stabilit pe baza
lize de arbitraj, efectuate într-un al treilea laborator, pe cel analizelor de control extern, res-
puþin 5Ð10% din numãrul analizelor de bazã la care se pectiv de arbitraj;
referã controlul extern. I,Z,I Ñ valoarea absolutã a mãrimii Z,
Depistarea erorilor sistematice se poate realiza ºi în adicã luatã cu semnul +, indife-
laboratorul în care s-au efectuat analizele de bazã, pe un rent de semnul efectiv.
numãr de probe-etalon, echivalent cu 3Ð5% din numãrul n
analizelor de bazã. În acest caz, arbitrajul se face tot în · yk = y1 + y2 +...+ yn (suma valorilor y1, y2, ..., yn)
laboratorul de bazã, pe un numãr dublu de probe-etalon. k=1
6. Prelucrarea ºi interpretarea rezultatelor analizelor

de control intern ºi extern 6.2. Analizele de control intern
6.1. Notaþii: Având în vedere faptul cã erorile întâmplãtoare admisi-

Xbk, Xik, Xek, Xak Ñ valoarea caracteristicilor contro- bile sunt date pe clase de valori (clase de conþinut) în
late (conþinut etc.) pe proba k, STAS ºi în normele interne, prelucrarea se face separat pe
datã de analiza de bazã, de fiecare clasã.
control intern, de control extern,
respectiv de arbitraj; 6.2.1. Prelucrarea rezultatelor analizelor de control intern
E Ñ eroare întâmplãtoare medie, pusã Se separã probele pe clase ºi în cadrul fiecãrei clase c,
în evidenþã de controlul intern; se determinã eroarea întâmplãtoare medie Ee, dupã for-
mb, me, ma Ñ media analizelor de bazã, de mula:
control extern, respectiv de arbi- nc
traj; · I,Xbk Ð Xik,I
Smb, Sme, Sma Ñ abaterile medii pãtratice ale k=1
mediilor de bazã, de control Ec = 100,
2nc
extern ºi de arbitraj;
n Ñ numãrul probelor supuse contro-
lului; unde nc este numãrul probelor din clasa c.
6.2.2. Interpretarea rezultatelor analizelor de control intern
Erorile întâmplãtoare puse în evidenþã de controlul intern se comparã cu cele admise, pentru
fiecare caracteristicã controlatã separat pe clase, dupã modelul din exemplul urmãtor:
Nr. Clasa Numãrul Erori
crt. de probelor întâmplãtoare Interpretare
(c) conþinut pe clasã efective admise
(%) (nc)
Plumb
1. 0Ñ0,5 47 11,5 15 erorile se înscriu în limitele admise
2. 0,50Ñ6 38 8,3 12 erorile se înscriu în limitele admise
3. peste 6 7 2,6 6 erorile se înscriu în limitele admise
Zinc
1. 0Ñ1 45 14,3 15 erorile se înscriu în limitele admise
2. 1Ñ10 32 12,4 10 erori inadmisibile
3. peste 10 10 7,3 6 erori inadmisibile
Cupru
1. 0Ñ0,5 60 12,4 15 erorile se înscriu în limitele admise
2. 0,5Ñ3 31 7,5 10 erorile se înscriu în limitele admise
3. peste 3 5 3,2 7 erorile se înscriu în limitele admise
În cazul considerat, toate probele din perioada controlatã, cu conþinut în zinc peste 1,0%,
vor fi reanalizate în laboratorul de bazã pentru zinc, dupã eliminarea cauzelor care au generat
erorile întâmplãtoare ce depãºesc limitele admise.
6.3. Analizele de control extern
6.3.1. Prelucrarea rezultatelor analizelor de control extern
Se efectueazã urmãtoarele calcule:

n n
· xbk · xek
k=1 k=1
mb = ; me = ;
n n
me
fe =
mb
Dacã 0,95 ² fe ² 1,05, se admite cã nu existã erori sistematice ºi prelucrarea se încheie.

Dacã fe este în afara intervalului (0,95; 1,05), prelucrarea se continuã dupã cum urmeazã:
n n
Smb = · x2ek Ñ nm2e Sme = · x2ek Ñ nm2e
k=1 k=1
; ;
n(nÑ1) n(nÑ1)
n
· xbk xek Ñ nmbme
k=1
re = ;
n(nÑ1) Smb Sme
I,mb Ñ me,I
t =
S2mb + S2me Ñ 2reSmbSme
6.3.2. Interpretarea rezultatelor analizelor de control extern ºi de arbitraj
Dacã t ² 2, nu existã erori sistematice, deci rezultatele analizelor de bazã sunt corecte ºi
pot fi utilizate în estimarea rezervelor.
În cazul cã t > 2, se efectueazã analize de arbitraj ale cãror rezultate se prelucreazã la fel
ca ºi analizele de control extern. Pot apãrea trei situaþii:
a) arbitrajul confirmã analizele de bazã, adicã 0,95 ² fa ² 1,05. În acest caz, se considerã
cã nu existã erori sistematice, deci analizele de bazã sunt corecte;
b) arbitrajul confirmã controlul (0,95 ² fe/fa < 1,05). În acest caz, analizele de bazã din
perioada controlatã sunt afectate de erori sistematice ºi ele se corecteazã cu coeficientul fa;.
c) rezultatele analizelor de arbitraj nu coincid nici cu cele de bazã, nici cu cele de control
extern (fa ºi raportul fe/fa se aflã în afara intervalului 0,95; 1,05). În acest caz se pun în ordine
crescãtoare coeficienþii de corecþie fe, fa, precum ºi fb = mb/mb = 1. Se considerã corecte rezulta-
tele analizelor date de laboratorul corespunzãtor coeficientului de corecþie cu valoarea intermediarã,
adicã:
¥ dacã fe < 1 < fa sau
fa < 1 < fe, se considerã corecte analizele de bazã;
¥ dacã 1 < fe < fa sau
fa < fe < 1, se considerã corecte analizele de control extern, iar rezultatele analizelor de bazã
din perioada controlatã se corecteazã cu coeficientul fe, dacã prin corectare rezervele aferente pro-
belor controlate nu trec din grupa de bilanþ în grupa din afara bilanþului, sau invers; în caz con-
trar, se reface, în laboratorul de bazã, analiza tuturor probelor din perioada controlatã, dupã
eliminarea cauzelor care au generat erorile sistematice;
¥ dacã 1 < fa < fe sau
fe < fa < 1, se considerã corecte analizele de arbitraj ºi se procedeazã la fel ca în cazul
precedent, cu deosebirea cã coeficientul de corecþie este fa.
7. Documentarea probãrii
Fiecare probã trebuie documentatã grafic, cifric ºi descriptiv în aºa fel încât sã se poatã
verifica rezultatele sale ºi reconstitui modul de desfãºurare în spaþiu ºi timp a fiecãrui proces legat
de probare, chiar ºi în absenþa personalului muncitor care a contribuit la realizarea recoltãrii,
prelucrãrii, analizãrii ºi documentãrii ei.
Fiecare sac sau ladã în care se introduce o probã va fi însoþit de un bilet în care se vor
specifica numãrul probei, locul ºi data recoltãrii, dimensiunile probei ºi numele colectorului, iar în
carnetul de teren se fac descrierea amãnunþitã a mineralizaþiei în locul probat ºi o schiþã cu car-
tarea locului probei.
Fiecare lot de probe trimis la laborator (sau la staþia de prelucrare a probelor, dacã aceasta
nu este în cadrul laboratorului) va fi însoþit de un borderou de expediere care va cuprinde cel
puþin elementele din carnetul de teren (exclusiv cartarea) plus greutatea probei ºi caracteristicile
calitative care urmeazã a fi determinate.
Rezultatele determinãrilor efectuate în laborator se trec pe buletine de analize pe care se vor
înscrie, în mod obligatoriu, numãrul probei ºi lucrarea din care a fost recoltatã. În cazul zãcãmin-
telor de cãrbuni, pentru probele (eºantioanele) pe baza cãrora s-a determinat densitatea aparentã,
buletinele vor cuprinde ºi rezultatele determinãrilor privind umiditatea totalã ºi cenuºa din anhidru.
Pe baza datelor din carnetul de teren, din borderourile de expediere a probelor ºi din bule-
tinele de analizã se completeazã registrul probelor. În registrul probelor se trec ºi rezultatele ana-
lizelor de control intern ºi extern, cu semne distinctive sau cu culori diferite.
În cazul în care se preconizeazã prelucrarea automatã a datelor în procesul evaluãrii rezer-
velor, datele de probare vor fi completate pe formulare corespunzãtoare, aducând simplificãrile
corespunzãtoare registrului probelor. Pe formulare, localizarea spaþialã a probelor se va face prin
indicarea coordonatelor probelor.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5, Bucureºti,
cont nr. 30.98.12.301 B.C.R. Ñ S.M.B.
Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti,
Str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2, telefon 211.57.30.
Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 668.55.58 ºi 335.01.11/4028.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 bis/1.IX.1998 conþine 32 de pagini. Preþul 1.696 lei ISSN 1453Ñ4495

Monitorul Oficial Al României. Partea I 1998-09-01, Nr. 330bis

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Monitorul Oficial Al României. Partea I 1998-09-01, Nr. 330bis

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA I

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

CONÞINUTUL-CADRU AL STUDIULUI DE FEZABILITATE

CONTINUTUL-CADRU AL DOCUMENTAÞIILOR DE EVALUARE

CONÞINUTUL-CADRU AL DOCUMENTAÞIILOR TEHNICE

2. Notã de constatare a inspectoratului zonal (secþiei) al b) Piese desenate:

FIªA PERIMETRULUI DE PROSPECÞIUNE/EXPLORARE

Se vor figura: caroiajul rectangular în sistemul de referinþã ”Stereografic 1970Ò, conturul

Consultaþi: Legea cadastrului ºi a publicitãþii imobiliare nr. 7/1996; Hotãrârea Guvernului

1. Localizarea perimetrului 2. Date privind perimetrul

1.2 Sistem de referinþã: ”Stereografic 1970Ò

CONÞINUTUL-CADRU AL DOCUMENTAÞIILOR TEHNICE

”Stereografic 1970Ò, folosite la mãsurãtorile topografice, ºi b) Piese desenate:

FIªA PERIMETRULUI DE EXPLOATARE

Se vor figura: caroiajul rectangular în sistemul de referinþã ”Stereografic 1970Ò, conturul

Consultaþi: Legea cadastrului ºi a publicitãþii imobiliare nr. 7/1996; Hotãrârea Guvernului

1. Localizarea perimetrului 2. Date privind perimetrul

1.2 Sistem de referinþã: ”Stereografic 1970Ò

CONÞINUTUL-CADRU AL DOCUMENTAÞIILOR TEHNICE

Instrucþiunea tehnicã nr. 85-05/1998

FIªA PERIMETRULUI DE PROTECÞIE HIDROGEOLOGICÃ

Se vor figura: caroiajul rectangular în sistemul de proiecþie ”Stereografic 1970Ò, conturul

1. Localizarea perimetrului 2. Avizarea perimetrului

1.2 Sistem de referinþã: ”Stereografic 1970Ò

CONÞINUTUL-CADRU AL PLANULUI DE DEZVOLTARE A EXPLOATÃRII MINIERE

Instrucþiunea tehnicã nr. 85-06/1998

Preambul Ð alegerea variantei optime de deschidere, eºalonarea

A. Memoriul tehnic: 4. cantitatea ºi calitatea resursei care va fi exploatatã

1. descrierea ºi fundamentarea perimetrului temporar de 1. fiºa de localizare a perimetrului de exploatare (anexa

FIªA DE LOCALIZARE A PERIMETRULUI TEMPORAR DE EXPLOATARE

Se vor figura: caroiajul rectangular în sistemul de referinþã ”Stereografic 1970Ò, conturul

Consultaþi: Legea cadastrului ºi a publicitãþii imobiliare nr. 7/1996; Hotãrârea Guvernului

1.1. Coordonatele de delimitare a perimetrului 2.1. Faza lucrãrilor: exploatare în baza

Pct. X Y 2.2. Substanþa:

2.3. Denumirea perimetrului:

2.4. Numãrul permisului de exploatare:

1.2. Sistem de referinþã: ”Stereografic 1970Ò

1.3. Limita în adâncime: z = m

1.5. Localizare administrativ-teritorialã:

CLASIFICAREA ªI EVALUAREA RESURSELOR MINERALE/REZERVELOR DE SUBSTANÞE MINERALE SOLIDE

Instrucþiunea tehnicã nr. 85-08/1998

CAPITOLUL I Ñ a doua cifrã reprezintã gradul de cunoaºtere a indi-

b) Tehnologia ºi indicatorii tehnico-economici de exploa- recuperare în concentrate a elementelor utile valorificabile,

Schemã privind codificarea numericã a clasificãrii resurselor minerale

ANEXA Nr. 1b)

Reprezentarea tridimensionalã codificatã

Resurse minerale posibile

Explorare detaliatã Studiu de fezabilitate/

Resurse minerale mãsurate

(331) Raport minier

de probare chimicã ºi fizico-mecanicã a zãcãmintelor de substanþe minerale utile solide

6. Prelucrarea ºi interpretarea rezultatelor analizelor

6.1. Notaþii: Având în vedere faptul cã erorile întâmplãtoare admisi-

6.2.2. Interpretarea rezultatelor analizelor de control intern

6.3. Analizele de control extern

6.3.1. Prelucrarea rezultatelor analizelor de control extern

Se efectueazã urmãtoarele calcule:

Dacã 0,95 ² fe ² 1,05, se admite cã nu existã erori sistematice ºi prelucrarea se încheie.

6.3.2. Interpretarea rezultatelor analizelor de control extern ºi de arbitraj

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR

S-ar putea să vă placă și