Examen - Prezentari - TOT

Reabilitarea mediului în
zonele exploatărilor miniere

partea I
Ziua 1
Profesor asociat dr. ing. Ervin Robert MEDVÉS

Facultatea de Geologie şi Geofizică
UNIVERSITATEA din BUCURESTI
telefon: 0744 658 737; e-mail: erm713@gmail.com

Reabilitarea mediului în zonele exploatărilor miniere - I
1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE
 Obiectul şi scopul activităţilor de închidere a minelor;
 Aspecte legate de protecţia mediului şi în contextul
industriei miniere;
 Închiderea minelor – definiţii şi concepte de bază;
 Obiectivele şi criteriile de performanţă pentru procesele de
închidere;
2. CERINŢELE ŞI PREVEDERILE LEGALE ÎN DOMENIUL ÎNCHIDERII
MINELOR
 Reglementările miniere, de mediu şi alte prevederi legale;
 Cele mai bune tehnologii disponibile (BAT) în domeniul
închiderii minelor;
 Aspecte asupra utilizării terenurilor;
 Etapele activităţii de închidere şi procedurile legale;
 Exemple şi cerinţe pentru închiderea minelor prevăzute în
acordurile de mediu;
3. DOMENII DE STUDII, ANALIZE ŞI MODELARE ÎN PLANIFICAREA ŞI

MONITORIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE ÎNCHIDERE A MINELOR
 Prezentarea şi evaluarea impactului de mediu;
 Managementul de risc şi evaluarea de risc;
 Aplicarea studiilor pe depuneri;
 Tehnici analitice pentru evaluarea de mediu la iazurile de
decantare şi haldele de steril;
 Aplicaţii ale metodelor geofizice în proiectarea închiderii
minelor;
 Modelarea hidrogeologică şi geochimică;
 Procedurile de evaluare a stabilităţii iazurilor de decantare
şi ale taluzelor şi posibilităţile managementului rocilor
sterile;
 Investigarea contaminării site-urilor şi opţiuni de remediere;
 Selectarea şi surse de materiale pământoase
corespunzătoare pentru reabilitarea site-urilor miniere;
4. STRATEGII DE ÎNCHIDEREA MINELOR
• Închiderea minelor şi dezafectarea – planarea (nivelarea)
infrastructurilor şi obiective
 Lucrări subterane;
 Lucrări în exploatări la zi;
 Managementul sterilelor;
 Soluri fertile şi coperte;
 Zona iazurilor de decantare;
 Dezafectarea şi demolarea construcţiilor şi a altor infrastructuri;
 Utilaje şi echipamente;
 Soluri contaminate;
• Strategiile de management de risc pentru închiderea minelor
 Managementul şi tratarea apelor;
 Proceduri pentru acoperirea iazurilor de decantare şi haldelor de steril;
 Programele de revegetare şi restaurarea peisagistică;
• Utilizarea terenurilor reabilitate şi transferul acestora către
proprietari
 Opţiuni alternative pentru utilizarea terenurilor după închiderea minelor;
 Renunţarea la terenuri şi transferul acestora către proprietari şi obligaţii;
• Informarea autorităţilor de reglementare şi a comunităţilor
locale cu privire la închiderea minelor
5. MONITORIZAREA PROGRAMELOR DE REABILITARE A SITE-URILOR

MINIERE – CERINŢE ŞI PROCEDURI
 Monitorizarea post-închidere a apelor de suprafaţă şi
subterane;
 Supravegherea geotehnică a taluzelor miniere şi ale
suprafeţelor iazurilor de decantare.
Bibliografie
 Mine Closure Handbook, P.M. Heikkinen, P Noras, R. Salminen, et all, - Environmental
techniques for the extractive industries, ed. ESPOO 2008;
 Reference Document on Best Available Techniques for Management of Tailings and
Waste – Rock in Mining Activities – European Commision – Directorate General JRC,
julie 2004;
 Monitorizarea impactului de mediu în procesul de închidere a minelor – Editura AGIR
Bucureşti, 2017
 Legea minelor nr. 85/2003 care modifica si completeaza Legea minelor nr. 61/1998;
 H.G. nr. 1208/2003 privind aprobarea normelor de aplicare a legii minelor;
 Ordinul M.E.C. nr. 573/03.08.2004 privind mandatarea DGRM prin GCPIEM, sa preia in
numele statului, anexele tehnice si dependintele a caror demontare poate periclita
securitatea lucrarilor, de la agentii economici care au avut in administrare sau in
concesiune minele si carierele pentru care s-a aprobat inchiderea definitiva prin
hotarare a Guvernului, incepand cu data intrarii in vigoare a HG nr. 926/2003;
 Legea nr. 466/2001 care aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 244/2000
privind siguranta barajelor;
 Ordinul M.I.R. nr. 273/2001 a Manualului pentru Inchiderea Minelor;
 Ordinul MEC nr. 1523/2007 a Manualului de Inchidere a Exploatarilor Miniere de
Uraniu;
 Ordinul MEC nr. 1524/2007 a Manualului de Inchidere a Exploatarilor Miniere de Sare;
 Ordinul MEC nr. 1525/2007 a Ghidului de elaborare a programului de monitorizare a
mediului dupa aprobarea Planului de incetare a activitatii minei;
 Ordinul M.EC. nr. 1526/2007 a Manualului de proceduri de mediu si de implementare a
unui sistem de management de mediu in sectorul minier.
Obiectivul si scopul activitatilor de inchidere a minelor
 În cadrul programului de restructurare a industriei miniere,

guvernul României a luat decizia de a închide unităţile miniere
neeconomice din domeniul exploatării substantelor minerale
utile.
 Aceste mine vor fi închise în conformitate cu standardele
internaţionale, ţinând seama de situaţia economică actuală a
ţării, de consecinţele socio-economice care se răsfrâng
asupra forţei de muncă şi de criteriile impuse de alţi factori
interesaţi din acest domeniu (instituţii de finanţare, organe
legiuitoare, etc.).
 Abordări tehnice privind închiderea şi refacerea mediului în
zona exploatărilor miniere şi a uzinelor de procesare,
incluzând metodologiile de evaluare a riscului, aspecte legate
de procesul decizional şi detaliile tehnologice privind
dezafectarea, închiderea, refacerea mediului, monitorizarea şi
conservarea.
Caracterul durabil al închiderii minelor
Închiderea minelor trebuie realizată de o manieră durabilă,

descrisă prin următoarele condiţii:
 asigurarea unui echilibru între obiectivele economice, de
mediu şi sociale;
 armonizarea cerinţelor şi răspunderilor generaţiilor actuale şi
viitoare;
 asigurarea dezvoltării regionale;
 refacerea peisajului şi mediului, cât mai mult cu putinţă, însă
nu neapărat la condiţiile existente înainte de exploatarea
minieră;
 garantarea siguranţei publice, eliminarea pericolelor şi
riscurilor inacceptabile;
 asigurarea sănătăţii şi siguranţei generaţiilor viitoare
 prevenirea poluării pe termen scurt şi lung;
 prevenirea deteriorării resurselor;

 asigurarea unei folosinţe ulterioare avantajoase şi pe termen
lung a amplasamentelor;
 integrarea problemelor comunităţii (continuitatea locurilor de
muncă, dezvoltare) în strategia şi implementarea închiderii
minelor;
 îndeplinirea cerinţelor legate de folosinţa viitoare a terenurilor
şi resurselor;
 minimizarea impactului socio-economic negativ;
 maximizarea beneficiilor socio-economice;
 asigurarea unei închideri corespunzătoare din punct de
vedere ecologic;
 luarea în considerare a unor factori de ordin estetic în
implementarea conceptelor legate de închidere.
Inchiderea minelor – definitii si concepte de baza
 “operator minier” – titularul - instituţia/agentul economic care deţine licenţa sau

are în administrare perimetre de explorare şi/sau exploatare şi execută sau a
executat lucrări de explorare şi/sau exploatare a substanţelor minerale solide,
organizat în conformitate cu “normele specifice de protecţia muncii”.
 ”obiectiv minier” – unitatea sau un sector al unei unitati în care se execută ori s-
au executat lucrări de explorare/exploatare a substanţelor minerale solide, prin
metode subterane sau la zi (carieră) amplasată intr-un “perimetru de
explorare/exploatare”, organizată în conformitate cu “normele specifice de
protecţia muncii
 “planul de refacere a mediului” - ansamblu de acţiuni şi măsuri cuprinse în
programul de refacere a mediului şi/sau prevenire a deteriorarii acestuia ca
urmare a încetării activităţii, pe care trebuie să le ducă la îndeplinire în perioada de
la oprirea activităţii şi până la încheierea lucrărilor de închidere precum şi după
închidere, “operatorul minier” si/sau “contractorii”, întocmit în baza legii
minelor nr. 85/2003, care va include:
i) lista acţiunilor de remediere;
ii) lista priorităţilor de tratare a fiecărei acţiuni, bazată pe consultarea “factorilor
afectaţi/interesaţi”, autoritaţilor de mediu, etc;
iii) evaluarea cantităţilor fizice şi financiare ale fiecărei lucrări (acţiuni);
iv) responsabilitatile privind realizarea lucrărilor şi acţiunilor;
V) programul de monitorizare raspunzând la ce se va intreprinde, cum, cand, cu ce,
cine va realiza, perioada de acţioanare şi durata, ritmicitatea.
 "planul de încetare a activităţii” – documentaţie elaborată în conformitate

cu prevederile din Legea minelor nr. 85/2003 şi cu instrucţiunile tehnice
pentru închiderea “minelor” aprobate prin ordinul “MIC”-”ANRM” nr.
116/166725/1998, cuprinzând:
i) motivaţia încetării activităţii bazată pe o documentaţie tehnico-
economică;
ii) programul tehnic de dezafectare sau conservare a activităţii avizat de
ministerul de resort pentru “operatorii minieri” din subordine;
iii) “programul de protecţie socială” a personalului ce urmează a fi
disponibilizat;
iv) “planul de refacere a mediului”;
v) procedura de eliberare a terenului.
 “programul de protecţie socială” - parte integrantă a “planului de
încetare a activităţii” în inţelesul Legii Minelor şi a OUG 98/1999
modificată cu OUG 77/2000, cuprinzând măsuri privind redistribuirea şi/sau
reconversia profesională, despagubiri financiare şi/sau măsuri de dezvoltare
regională, măsuri de creare de noi locuri de muncă, evaluarea financiară a
măsurilor, sursele pentru finanţarea măsurilor, instituţiile responsabile
pentru implementare, asa cum sunt prezentate în Anexa 1
Managementul şi strategia închiderii
În închiderea "minelor" se vor parcurge urmatoarele

etape:
a) planificarea închiderii fizice a "minei", reabilitarea
mediului şi atenuarea impactului social, inclusiv
consultarea comunităţilor;
b) oprirea activităţii şi consevarea "minei";
c) implementarea închiderii "minei", refacerii mediului şi a
programului de protecţie socială;
d) recepţia şi monitorizarea lucrărilor de închidere şi
reabilitare a mediului;
e) transferul terenurilor devenite disponibile de sarcini
tehnologice;
f) monitorizarea post-închidere.
partea I
Ziua 2

Centralizator cu situaţia obiectivelor miniere aprobate la închidere
Total mine aprobate

Mine cu lucrările de închidere contractate
Mine cu lucrări de
necontractate
la închidere
închidere
Recepţii Finale
T O T A L din
Fără Recepţii
În Derulare
Nr.
terminarea
Recepţii la
Lucrărilor
Operator minier
Recepţii
Parţiale
crt.
care:
TOTAL din care: 550 274 151 37 43 8 35 276
1 C.N.H. Petroşani 69 40 20 5 12 0 3 29
2 S.N.L.O. Tg. Jiu 52 31 18 2 3 6 2 21
3 S.N.C. Ploieşti 84 44 29 11 1 0 3 40
4 C.N. REMIN Baia Mare 69 52 37 2 4 1 8 17
5 C.N.U. Bucureşti 23 4 1 0 0 0 3 19
6 C.N. MINVEST Deva 41 33 8 4 12 0 9 8
7 S.N.S Bucureşti 15 13 4 3 3 0 3 2
S.C. MINERA BANAT
8 19 11 6 3 2 0 0 8
Anina
9 SC MINBUCOVINA 13 6 0 1 3 0 2 7
10 Alte societăţi 165 40 28 6 3 1 2 125
250
233.71
202.18
200
155.3
150
120.9
100 97.21
78.52
59.52
50 42.93
29.22
17.01
2.3 6.79
0
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
cheltuieli an curent (mil. Euro) 2.3 4.49 10.22 12.21 13.7 16.59 19.01 18.69 23.68 34.35 46.88 31.58
cheltuieli cumulat (mil. Euro) 2.3 6.79 17.01 29.22 42.93 59.52 78.52 97.21 120.9 155.3 202.18 233.71
Dinamica cheltuielilor totale pentru închiderea minelor în perioada 1998 – 2009 (mil. €)
Legislaţie şi aspecte procedural
Domeniile legislative relevante din punct de vedere al închiderii exploatărilor

miniere şi refacerii mediului în zona acestor exploatări, sunt după cum
urmează:
 Exploatări miniere;
 Gestionarea deşeurilor;
 Gospodărirea apelor;
 Protecţia solului;
 Calitatea aerului;
 Biodiversitate;
 Accesare şi difuzare de informaţii privind mediul;
 Efecte transfrontaliere;
 Sănătate şi siguranţă;
 Alte reglementări, incluzând:
 licitaţiile publice;
 conţinutul şi formatul anumitor documente tehnice;
 autorizarea anumitor experţi sau instituţii (de exemplu, protecţiaîmpotriva
exploziilor).
Legislaţia de mediu constituie un cadru general care acoperă problematica acestor aspecte parţiale.
CERINTELE SI PREVEDERILE LEGALE IN DOMENIUL INCHIDERII

MINELOR
Reglementarile miniere, de mediu si alte prevederi legale
 “Manualul pentru Inchiderea Minelor”, promovat prin ordinul M.I.R. nr.
273/2001;
 “Manualul de Inchidere a Exploatarilor Miniere de Uraniu”, promovat
prin ordinul MEC nr. 1523/2007;
 “Manualul de Inchidere a Exploatarilor Miniere de Sare”, promovat
prin ordinul MEC nr. 1524/2007;
 “Ghidul de elaborare a programului de monitorizare a mediului dupa
aprobarea Planului de incetare a activitatii minei”, promovat prin
ordinul MEC nr. 1525/2007;
 “Manualul de proceduri de mediu si de implementare a unui sistem
de management de mediu in sectorul minier”, promovat prin ordinul
M.EC. nr. 1526/2007;
 “Ghidului Facilitatorului Public pentru Inchiderea Minelor in
Romania”, promovat prin ordinul ME nr. 659/2009;
 transfer de cunostinte in folosirea celor mai bune practici internationale in
domeniu si emiterea ordinului M.E.C. nr.172/2003 privind contractarea si
urmarirea lucrarilor de inchidere si ecologizare
 Legea minelor nr. 85/2003 care modifica si completeaza

Legea minelor nr. 61/1998;
 H.G. nr. 1208/2003 privind aprobarea normelor de aplicare a
legii minelor;
 Ordinul M.E.C. nr. 573/03.08.2004 privind mandatarea
DGRM, sa preia in numele statului, anexele tehnice si
dependintele a caror demontare poate periclita securitatea
lucrarilor, de la agentii economici care au avut in administrare
sau in concesiune minele si carierele pentru care s-a aprobat
inchiderea definitiva prin hotarare a Guvernului, incepand cu
data intrarii in vigoare a HG nr. 926/2003;
 Legea nr. 466/2001 care aproba Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 244/2000 privind siguranta barajelor;
 Ordinul M.E.C.M.A. nr. 1371/2010 care modifica ordinul
M.E.C. nr. 90/14.03.2005 privind organizarea si functionarea
comisiei pentru supravegherea iazurilor de decantare si a
depozitelor sterile din industria miniera
ACTIVITATI SPECIFICE PROCESULUI DE INCHIDERE

A OBIECTIVELOR MINIERE
1. Conservarea minelor aprobate la inchidere;

2. Inchiderea lucrarilor miniere subterane;
3. Dezafectarea si ecologizarea incintelor;
4. Geometrizarea si punerea in siguranta a depozitelor de
deseuri;
5. Refacerea efectelor generate de subsidenta miniera;
6. Gestionarea apelor rezultate in urma activitatilor miniere;
7. Gestionarea gazelor de mina;
8. Monitorizarea post-inchidere a obiectivelor miniere
ecologizate;
1. Conservarea minelor aprobate la inchidere

Efectuata de catre administratorii obiectivelor miniere
 pomparea apelor din lucarile subterane;
 mentinerea functionalitatii cailor de acces;
 intretinerea anexelor tehnologice necesare in vederea lucrarilor de inchidere;
 demontarea, dezafectarea si evacuarea utilajelor si anexelor tehnologice, etc.;
 paza obiectivului.
2. Inchiderea lucrarilor miniere subterane

Incredintate S.C.”CONVERSMIN” S.A. si executate de administratorii obiectivelor
miniere
 planari, reprofilari, armari in vederea asigurarii accesului la punctele de lucru;
 executia de diguri de izolare si/sau de rezistenta in vederea izolarii sectoarelor
ramase in activitate;
 rambleeri de galerii, plane inclinate, puturi, depozite de explozivi si executia
digurilor de sprijin si/sau placilor de izolare;
 montarea conductelor de evacuare a apelor de mina si a celor de drenare a
gazelor, etc;
3. Dezafectarea si ecologizarea incintelor

Încredintate societăţilor specializate
 demolarea constructiilor de suprafata, a

fundatiilor si a anexelor tehnologice, si
folosirea materialului la rambleerea
lucrarilor delegatura cu suprafata si/sau
depoziterea acestora in halde special
amenajate;
 nivelarea suprafetelor, acoperirea cu
pamant vegetal si inierbarea sau plantarea
acestora conform prevederilor din proiect,
in vederea refacerii cadrului natural din
zona;
 refacerea cailor de colectare si evacuare a
apelor si a drumurilor de acces;
 inchiderea cu diguri sau placi de acoperire
a accesului in lucrarile de legatura cu
suprafata, etc.
4. Geometrizarea si punerea in siguranta a depozitelor de deseuri-

halde si iazuri de decantare
 executia sau remedierea de lucrari cu

caracter hidrotehnic – galerii hidrotehnice,
camine de colectare, drenuri, rigole
colectoare, canale de deviere si de coasta,
disipatoare, ziduri de sprijin, aparari de
maluri, regularizari cursuri de apa, etc;
 geometrizarea depozitelor – descarcari si
depuneri de material, compactari,
consolidari curente sau speciale, protectii,
acoperirea cu sol, plantari sau inierbari,
etc;
 execuţia de lucrări necesare monitorizarii
si urmaririi in timp a stabilitatii – borne
topografice, reperi, piezometre,
inclinometre, etc;
5. Refacerea efectelor generate de

fenomenele de subsidenta miniera
 tasari;
 alunecări de teren;
 conuri de scufundare;
 goluri subterane, etc;
6. Gestionarea apelor rezultate in urma

activitatilor miniere
 captări, praguri, conducte de colectare şi
dirijare, decantoare, deversoare;
 modernizarea si reutilarea statiilor de
tratare existente;
 constructia de noi statii de epurare sau
tratare pasiva;
 monitorizarea in timp a parametrilor de
calitate al apelor deversate in emisari.
7. Gestionarea gazelor de mina

 Conducte la tavanul lucrărilor miniere prevăzute la ieşire cu dispozitiv
“gat de lebădă”
 Instalaţii de captare si/sau stocare
8. Monitorizarea post-închidere
 tratarea apelor din minele inchise in statii de epurare construite, in
conformitate cu prevederile legii mediului, din fonduri de inchidere si
ecologizare;
 observatii permanente asupra comportarii in timp a suprafetelor de teren
ecologizate
 interventia cu mici lucrari de remediere acolo unde se produc deteriorari
de lucrari efectuate :
 corecturi de panta;
 reparatii la ziduri de sprijin si gabioane;
 completari de rambleu la lucrarile de legatura cu suprafata acolo
unde s-au produs tasari mai importante;
 observatii permanente si interventii pentru stabilizarea depozitelor din
haldele si iazurile de decantare ale preparatiilor miniere, etc.
Aspecte asupra utilizarii terenurilor

partea I
Ziua 3 - 5

DOMENII DE STUDII, ANALIZE SI

MODELARE IN PLANIFICAREA SI
MONITORIZAREA ACTIVITATILOR DE
INCHIDERE A MINELOR
Caracterul durabil al închiderii minelor
Închiderea minelor trebuie realizată de o manieră durabilă, descrisă prin următoarele

condiţii:
1. asigurarea unui echilibru între obiectivele economice, de mediu şi sociale;
2. armonizarea cerinţelor şi răspunderilor generaţiilor actuale şi viitoare;
3. asigurarea dezvoltării regionale;
4. refacerea peisajului şi mediului, cât mai mult cu putinţă, însă nu neapărat la condiţiile
existente înainte de exploatarea minieră;
5. garantarea siguranţei publice, eliminarea pericolelor şi riscurilor inacceptabile;
6. asigurarea sănătăţii şi siguranţei generaţiilor viitoare;
7. prevenirea poluării pe termen scurt şi lung;
8. prevenirea deteriorării resurselor;
9. asigurarea unei folosinţe ulterioare avantajoase şi pe termen lung a amplasamentelor;
10. integrarea problemelor comunităţii (continuitatea locurilor de muncă, dezvoltare) în
strategia şi implementarea închiderii minelor;
11. îndeplinirea cerinţelor legate de folosinţa viitoare a terenurilor şi resurselor;
12. minimizarea impactului socio-economic negativ;
13. maximizarea beneficiilor socio-economice;
14. asigurarea unei închideri corespunzătoare din punct de vedere ecologic;
15. luarea în considerare a unor factori de ordin estetic în implementarea conceptelor
legate de închidere.
Prezentarea si evaluarea
impactului de mediu
Managementul de risc si
evaluarea de risc
Identificarea
aspectelor de mediu
şi a impacturilor
asociate
Evaluarea Riscului
NU DA
Risc
acceptabil ?
Implementare
Monitorizare Nici o modificare
Program de acţiune
Evaluarea riscului
DA NU Implentează &
Acceptabil ? Efectuează Control
Schema metodologiei de Evaluare a Riscului

Aplicarea studiilor pe depuneri

Tehnici analitice pentru evaluarea

de mediu la iazurile de decantare
si haldele de steril
Aplicatii ale metodelor geofizice

in proiectarea inchiderii minelor
Modelarea hidrogeologica si
geochimica
Procedurile de evaluare a stabilitatii

iazurilor de decantare si ale
taluzelor si posibilitatile
managementului rocilor sterile
Investigarea contaminarii site-urilor

si optiuni de remediere
Selectarea si surse de materiale

pamantoase corespunzatoare
pentru reabilitarea site-urilor
miniere
partea II
Ziua 6

Reabilitarea mediului în zonele exploatărilor miniere - II
1. STRATEGII DE INCHIDEREA MINELOR

Inchiderea minelor si dezafectarea – planarea
(nivelarea) infrastructurilor si obiective
 Lucrari subterane
 Lucrari in exploatari la zi
 Managementul sterilelor
 Soluri fertile si coperte
 Zona iazurilor de decantare
 Dezafectarea si demolarea constructiilor si a altor
infrastructuri
 Utilaje si echipamente
 Soluri contaminate
Privire generală asupra celor mai bune practici selectate, corelate cu aspectele de
mediu şi sectoarele miniere
Sector minere / Cele mai bune Sare Cărbune Metalifer Uraniu Ne-
Aspecte de practici selectate metalifer
mediu
prioritare
Managementul Planul de     
apei gospodărire a
apei
Controlul    
eroziunii şi
sedimentelor
Managementul   
riscului de
inundaţii
Scurgeri acide Prevenirea   

din mină scurgerilor
Epurarea   
scurgerilor acide
mediu
prioritare
Managementul Planul de    
sterilului management al
deşeurilor
Rambleierea    
Proiectarea/ampla    
sarea haldelor
Reciclarea rocilor    
sterile
Managementul Managementul  
reziduurilor de reziduurilor de
procesare procesare
Evaluarea riscului  
Planificarea  
situaţiilor de
urgenţă
Structuri de  
acoperire
mediu
prioritare
Substanţe Plan de     
periculoase management
Managementul 
cianurilor
Managementul Plan de     
emisiilor de management
praf
Strategii de 
monitorizare
Subsidenţa Plan de  
management
Implicarea Participarea     
comunităţii publică
Dialogul cu factorii     
interesaţi
mediu
prioritare
Închidere / Planul de     
remediere management
Măsuri de 
remediere
Măsuri specifice 
pentru închiderea
minelor de sare
Reabilitare     
progresivă
Biodiversitate     
Gospodărirea apei
Aspectele cheie privind industria minieră care sunt abordate de
Directiva Cadru a Apei includ:
 Asigurarea faptului că prin activităţile de preluare a apei pentru
activităţile de extracţie minieră nu rezultă o scădere semnificativă
a debitului râurilor sau nivelului apei subterane, ceea ce ar putea
afecta zonele umede din aval sau rezervele de apă potabilă.
 Scăderea impactului fizic pe care îl au activităţile de extracţie

minieră asupra ecosistemelor mediului acvatic, prin asigurarea
faptului că apa uzată deversată nu conţine materii în suspensie.
 Reducerea riscului de contaminare chimică a apelor subterane şi

de suprafaţă pe termen lung datorată scurgerii apelor de mină,
prin monitorizare atentă şi implementarea măsurilor de diminuare
a efectelor datorate unor revărsărilor neaşteptate, cum ar fi în
cazul unor defecţiuni mecanice la barajul unui iaz de decantare.
Poluarea cauzată de apele de mină implică de obicei un impact multiplu asupra mediului,
afectând ecosistemele la scară şi niveluri funcţionale diferite
Modul de afectare al ecosistemelor la scară

şi niveluri funcţionale diferite :
 Creşterea cantităţii de materii în

suspensie şi reducerea conţinutului de
oxigen
 Efecte ale pH-ului scăzut cauzate de
scurgerile de ape acide
 Poluarea cu metale
Există mai multe categorii de apă:

 scurgeri din zonele necontaminate sau “verzi”
ale minei, similare cu apele de pe orice alt
amplasament;
 apele de mină şi scurgerile din haldele de
steril, zonele de depozitare, zonele de
realimentare cu combustibil şi zonele potenţial
contaminate;
 apa din procesul tehnologic, inclusiv apa de la
iazul de decantare.
Principalele cerinţe pentru elaborarea şi operarea unui Sistem de

Gospodărire a apelor de mină (după McQuade & Riley, 1996)
Stadiu Elemente importante ale gospodăririi apei
Explorare • controlul eroziunii datorat căilor de acces temporare şi zonele pentru
foraj
• managementul fluidelor de la foraj
• managementul terenului de depozitare a deşeurilor
• colectarea datelor hidrogeologice
• colectarea mostrelor de rocă pentru analiza geochimică de mediu
Deschiderea • controlul eroziunii datorat căilor de acces semi-temporare şi crearea

minei de zone suplimentare de forare
• managementul terenurilor de depozitare a deşeurilor menajere,
permiţând cazarea unui număr mai mare de personal pentru perioade
mai lungi
• demararea activităţilor preliminare de colectare a datelor: hidrologice
şi hidrogeologice; climatice; biologice; geochimice
Proiectare • prelucrarea continua a datelor colectate

• determinarea cerinţelor de apă în faza de operare – calitate şi cantitate –
pe baza metodelor propuse de minerit şi preparare
• elaborarea unui bilanţ anticipat al apelor de mină
• auditarea activităţii miniere cu privire la potenţialii poluanţi
• cuantificarea căilor de migrare potenţială a poluanţilor, viteza de migrare
şi transformările chimice din timpul transportului
• determinarea localizării în spaţiu, tipul şi durata potenţialelor impacturi de
mediu
• modelare pentru a evalua siguranţa sursei de alimentare cu apă şi
potenţialele impacturi asupra mediului
• efectuarea unei evaluări a riscului
• elaborarea de strategii pentru a reduce riscul contaminării apei
• proiectarea unui sistem preliminar de transfer a apei pentru a acoperi
cerinţele neprevăzute pentru alimentarea cu apă şi protecţia mediului
• elaborarea unui sistem preliminar de drenaj a apelor pluviale pentru
gestionarea situaţiilor în caz de ploi abundente
• elaborarea procedurilor pentru situaţii neprevăzute
• elaborarea unui program de colectare a datelor pentru validarea
performanţelor
Operare şi • validarea determinărilor conform proiectului şi colectarea de date pentru

remediere a reduce incertitudinile din faza de proiectare, acolo unde este necesar
• monitorizarea performanţelor de mediu şi operaţionale a sistemului de
gospodărire a apei
• elaborarea răspunderilor privind întreţinerea şi operarea componentelor
fizice şi mecanice ale sistemului de gospodărire a apei şi implementarea
procedurilor pentru situaţii neprevăzute
• instruirea operatorilor în aceste domenii
• continuarea investigaţiilor privind sistemul, pentru a lua în considerare
noile tehnologii, a reduce riscul impacturilor asupra mediului şi a păstra
flexibilitatea activităţii miniere
• identificarea şi gestionarea riscurilor
• elaborarea tehnicilor şi implementarea reabilitării progresive
• elaborarea unui program de colectare a datelor privind performanţele
reabilitării post-minerit
Post-minerit • colectarea datelor şi evaluarea performanţelor activităţii de modelare a
terenului post-minerit comparativ cu valorile aprobate privind utilizarea
terenului şi de mediu după încetarea activităţii miniere
• publicarea informaţiilor astfel încât guvernele şi industria minieră să-şi
poată îmbunătăţi performanţele de mediu.
A. CONTROLUL EROZIUNII SOLULUI

 Acoperirea cu un covor dens de vegetaţie este de departe cea
mai bună metodă de protecţie împotriva tuturor formelor de
eroziune.
 Pentru a reduce riscul eroziunii grave în timpul fazelor incipiente
ale lucrărilor de reabilitare, există o gamă largă de metode de
management şi control a structurii care pot fi aplicate.
B. GOSPODĂRIREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ
 Scurgeri de ape de suprafaţă din zonele neafectate
 Scurgerile de apă de suprafaţă din zonele afectate de activităţile
miniere
 Infiltraţii ale apei subterane saline sau dizolvarea mineralelor
solubile
C. CONTROLUL EROZIUNII CU AJUTORUL VEGETAŢIEI

Perioadă de expunere şi gradul de degradare cauzat de eroziune poate fi
redus prin folosirea unor metode corespunzătoare de management,
precum:
 Amânarea acoperirii cu sol şi a plantării vegetaţiei până cât mai aproape de
data însămânţării.
 Însămânţarea să aibă loc atunci când umiditatea solului şi condiţiile
meteorologice sunt cele mai favorabile pentru germinarea rapidă şi
instaurarea vegetaţiei.
 Amestecul de seminţe ar trebui să includă cel puţin o specie cu creştere
rapidă pentru a asigura o acoperire timpurie a solului, chiar dacă această
specie nu va fi una dintre componentele stratului de vegetaţie final,
permanent
 Cultivarea, indiferent de metodă, ar trebui făcută pe curbele de nivel.
Bineînţeles, traficul în zona respectivă, în special sus şi jos sau de-a lungul
pantei, trebuie evitat după cultivare
 Cultivarea ar trebui făcută la o adâncime suficient de mare pentru a penetra
până la straturile de material excavat şi steril de dedesubt, şi ar trebui
efectuată într-o singură etapă. Acoperirea cu un strat protector de materie
organică (de frunze uscate sau paie) poate reţine umezeala în sol şi preveni
eroziunea. Nămolul de la staţiile de epurare poate constitui un astfel de strat
protector acolo unde este disponibil cu uşurinţă şi poate fi împrăştiat
mecanic.
partea II
Ziua 7

 Strategiile
de management de risc pentru
inchiderea minelor
 Managementul si tratarea apelor
 Proceduri pentru acoperirea iazurilor de decantare
si haldelor de steril
 Programele de revegetare si restaurarea
peisagistica
D. EPURAREA APEI
De obicei sunt folosite 3 metode de epurare pe amplasamentele
miniere, şi anume:
 Bazinele de decantare oferă o formă simplă de epurare fizică
reducând cantitatea de materii în suspensie (reziduu filtrabil) în
scurgerile de ape de suprafaţă. În mod ideal, bazinele de decantare
ar trebui folosite împreună cu un plan de gestionare a eroziunii,
pentru a limita eroziunea solului la sursă.
 În cazul câmpurilor umede de filtrare, are loc o epurare fizică cât
şi biologică a apelor care trec prin acestea şi calitatea apelor poate fi
îmbunătăţită sub diferite aspecte, inclusiv creşterea pH-ului şi
eliminarea nutrienţilor şi a metalelor grele. Câmpurile umede de
filtrare funcţionează ca nişte bazine de decantare şi de obicei
“finisează” efluenţii rezultaţi din alte procese , ex: apele de mină
epurate din minele subterane metalifere.
 Epurarea chimică este parte a operaţiilor de preparare a
concentratelor de minereuri şi poate uneori corecta calitatea apelor
uzate, ex: neutralizarea apelor acide de mină. Epurarea chimică
este costisitoare comparativ cu celelalte metode de epurare.
`Ape de mină
feruginoase care
pătrund într-un sistem
de câmpuri umede de
filtrare, aerobice, la St
Helen Auckland,
County Durham,
Marea Britanie.
(PIRAMID Design
Guidelines 2003)
Sistem pilot pentru

degradarea pasivă a
cianurii la Mina El Valle
din zona minelor de aur
de la Rio Narcea,
Belmonte (Asturias,
nordul Spaniei), cu
sistemul de aerare în
cascade care duce la
două cursuri de epurare
paralele, fiecare
cuprinzând o celulă de
compostare reprezentată
de o zonă umedă, urmată
de o celulă aerobică
(PIRAMID Design
Guidelines 2003)
E. Scurgeri acide de la mină

Scurgeri acide de la mină = Acid Mine Drainage - AMD
Reprezintă una din principalele probleme strategice cu care se confruntă

industria minieră.
AMD pot reprezenta o problemă de mediu majoră pe termen lung pentru
minele la care deşeurile conţin pirită sau alte minerale sulfidice.
În general, AMD poate fi prevenită cu ajutorul următoarelor măsuri de
control:
 Stocarea reziduurilor sub formă de şlam şi a sterilului în spaţii izolate;
 Devierea apei şi aerului pentru a nu intra în contact cu materialele care
generează acizi;
 Tratare urmată de evacuarea controlată a scurgerilor;
 Tratarea scurgerilor;
 Colectarea şi returul scurgerilor;
 Sigilarea galeriilor de acces în mină şi a puţurilor; şi
 Solidificarea şi stabilizarea materialelor solide cu materiale alcaline.
Eficacitatea acestor măsuri de control depinde de condiţiile specifice
fiecărui amplasament, şi de căile de acces şi receptorii potenţiali.
Metode de prevenire a scurgerilor acide din roci şi principiul pe care se
bazează
Metoda de prevenire Principiul utilizat
Strat de apă şi deversări Se utilizează un strat de apă liber ca barieră pentru
subacvatice difuzia oxigenului. Difuzia oxigenului este de 104 ori
mai mică în apă decât în aer.
Strat de acoperire Utilizează un strat de permeabilitate scăzută cu un
conţinut ridicat de apă ca barieră pentru difuzia
oxigenului.
Strat consumator de oxigen Utilizează un strat de permeabilitate redusă cu un
conţinut ridicat de apă ca barieră pentru difuzia
oxigenului. În plus stratul de permeabilitate redusă are
un conţinut ridicat de materie organică care prin
degradare consumă oxigen şi prin aceasta reduce şi
mai mult transferul de oxigen către sulfurile din
straturile inferioare.
Câmpuri umede de filtrare Construirea de câmpuri umede ca metodă de
închidere utilizează acelaşi principiu ca şi stratul de
acoperire de apă, dar cu o grosime mai mică a
stratului de apă pe măsură ce stratul de plante
stabilizează baza, astfel putând fi evitată re-suspensia
reziduurilor.
Metoda de prevenire Principiul utilizat

Ridicarea nivelului apei Menţinerea în permanenţă a materialelor sulfidice de
subterane la bază sub nivelul apei subterane prin reţinerea
apei prin următoarele metode:
creşterea infiltraţiei;
reducerea evaporării;
creşterea rezistenţei fluxurilor;
forţe capilare.
Depiritizarea Separarea piritelor din reziduuri şi depozitarea

separată a piritelor (de ex. sub nivelul apei).
Gestionarea selectivă a Gestionarea selectivă a diferitelor reziduuri sau
materialelor fracţii de steril în funcţie de compoziţia şi
proprietăţile lor, de ex. separarea materialului cu
potenţial de generare de ARD pentru manipulare
separată.
E. Managementul sterilului
Principalele probleme care trebuie rezolvate includ:

 Manipularea, in general majoritatea sterilului generat
este eliminat în grămezi lângă exploatarea minieră,
adeseori amplasate pe pantele unor scurgeri naturale.
Acolo unde există mineralizaţii de sulf, pot apărea
scurgeri acide.
 Instabilitatea geotehnică şi mişcările masive ale acestor
deşeuri, eroziunea şi dizolvarea, pătrunderea
elementelor biologice sau acţiunea factorului uman.
 Locaţia, cantitatea, caracteristicile acestor deşeuri
precum şi tipurile de amenajări pentru depozitare trebuie
să fie examinate astfel încât să poată fi gestionate
corespunzător, iar impactul lor asupra mediului şi
populaţiei să fie minimizat.
O practică universală pentru industria minieră constă în

evaluarea următoarelor elemente pentru întreţinerea şi
gestionarea pe termen lung, după închidere, a
instalaţiilor miniere:
 Stabilitatea fizică: amenajările pentru depozitarea
sterilului ar trebui să nu se erodeze şi să nu de
deplaseze din locaţia iniţială în caz de evenimente
atmosferice extreme sau sub acţiunea unor forţe de
dislocare, şi să nu pună în pericol sănătatea şi siguranţa
populaţiei.
 Stabilitatea chimică - consecinţele instabilităţii chimice
şi lixivierii unor substanţe chimice în mediu ar trebui să
nu pună în pericol sănătatea sau siguranţa publicului.
 Utilizarea terenului - să fie compatibilă, pe cât posibil,
cu cea a terenurilor din jur.
Transportul sterilului pentru a fi utilizat la rambleierea carierei exploatate

necesită un număr mare de camioane
Instalaţie de concasare care produce agregate din rocile sterile de la

Witwatersrand
Roci sterile cuarţitice utilizate ca material de acoperire pentru

stabilizarea haldelor de reziduuri
Revegetarea naturală a haldelor de reziduuri acoperite cu roci

sterile
Principalele probleme care trebuie rezolvate includ:
 Reziduurile constând din particule fine sunt depozitate în general în
iazuri de decantare sau alte zone îndiguite cu baraje. Stabilitatea
fizică a îndiguirilor iazurilor este o problemă majoră..
 Caracteristicile chimice ale sterilului (în special mobilitatea
compuşilor metalici şi a altor substanţe chimice reactive) reprezintă
deseori o problemă.
 Există mulţi factori care influenţează comportamentul iazurilor de
decantare; de multe ori accidentele şi alte incidente sunt rezultatul
investigaţiilor de amplasament neadecvate, al proiectării,
construcţiei, funcţionării sau monitorizării iazului, sau al unei
combinaţii a acestor factori.
 Fiecare amplasament şi fiecare amenajare de depozitare a
deşeurilor este unică, ceea ce face ca preluarea directă de la un
amplasament la altul să fie doar rareori posibilă. Totuşi există o
serie de principii comune, iar lecţiile învăţate din incidentele de la un
iaz pot fi aplicate în termeni generali şi la alte situaţii.
 Provocarea pentru operatorii minieri şi consultanţii lor în domeniul
geotehnic este de a proiecta, construi şi utiliza iazurile de decantare
în aşa fel încât să rămână sigure şi stabile în viitor, şi să aibă un
impact minim asupra mediului.
Diferenţe de compoziţie a reziduurilor în sectoarele miniere din România
(din SEA, 2001)
Sector Reziduuri solide Reziduuri lichide (decantare)
Cărbune De obicei materiale inerte, de la Pot conţine substanţe

instalaţia de spălare sau de la chimice de la flotaţie, cu un
controlul sedimentelor. Uneori grad redus de periculozitate.
conţine materiale carbonifere.
Deseori cu un conţinut
ridicat de sare (în special
SO4, Cl)
Metale de De obicei materiale periculoase Conţine substanţe chimice reziduale
bază care conţin metale grele reziduale de proces (de obicei nepericuloase),
şi metaloide (Cd, Zn, Pb, As, Cu, dar şi metale solubile dizolvate sau
Mo, Fe, etc), în funcţie de tipul lixiviate din reziduuri (în funcţie de
zăcământului şi de nivelul pH. pH).
Poate conţine de asemenea
sulfuri reziduale, cu risc de
generare a scurgerilor acide.
Metale Ca şi în cazul metalelor de bază, deşi Ca şi în cazul de mai sus, plus

preţioase arsenicul prezintă adesea un risc cianuri de la procesarea aurului
deosebit (sub forma de arseniat de fier). (deşi CN se degradează în iaz sub
acţiunea luminii solare).
Sulf De obicei are un potenţial ridicat de Acizi; de asemenea metale
generare a scurgerilor acide din cauza dizolvate.
conţinutului de S, şi de asemenea
metale reziduale.
Ne- De obicei materiale inerte, de la Uneori conţine săruri dizolvate (de
metale instalaţiile de spălare sau de decantare. ex. SO4 sau Cl).
Uraniu Deseori materiale periculoase care Cuprinde substanţe chimice
conţin metale grele reziduale şi reziduale de la proces (de obicei
metaloide (în special elemente nepericuloase), dar şi metale
radioactive), în funcţie de zăcământ şi solubile dizolvate sau lixiviate de la
de pH. reziduuri (în funcţie de pH).
Metale În general materiale inerte, de la Nivelul pH poate fi mare sau mic, în
feroase instalaţia de spălare sau controlul funcţie de zăcământ.
sedimentelor. Pot conţine Fe şi SO4,
CO3 etc, sau sulfuri (în consecinţă cu
risc de generare a scurgerilor acide).
Practică de depozitare a reziduurilor (prin umplerea văii) utilizată la un

amplasament minier din partea centrală a României
partea II
Ziua 8

Gestionarea substanţelor periculoase
Problemele principale de rezolvat sunt:

 substanţele periculoase asociate cu activităţile de exploatare
şi procesare a minereurilor includ o serie de substanţe şi
compuşi chimici care prezintă ameninţări serioase pentru
sănătatea publică şi pentru mediu dacă nu sunt gestionate
corespunzător.
 substanţele periculoase pot avea un impact asupra mediului
dacă nu sunt eliminate accidental sau deliberat în concentraţii
periculoase, sau dacă sunt eliminate într-o zonă de unde pot
fi eliberate în mediu.
 procesul de extracţie a aurului cu cianuri ridică probleme
deosebite deoarece utilizează cianura de sodiu, o substanţă
chimică extrem de periculoasă, care poate genera impacturi
de mediu considerabile dacă este eliberată în mediu.
Pe amplasamentele miniere din România, există trei

categorii de substanţe chimice care necesită o atenţie
deosebită:
 SUBSTANŢE CHIMICE PENTRU PROCESARE:

 Soluţii acide şi caustice;
 Cianuri (în special NaCN);
 Agenţi de flotaţie;
 PRODUŞI PE BAZĂ DE HIDROCARBURI

 Motorina şi lubrifianţii, care prezintă un risc de combustie
şi de poluare a apei dacă au loc scurgeri;
 ALTE DEŞEURI
 Cele mai importante sunt azbestul, bifenilii policloruraţi
(PCB), şi acumulatori cu plăci de plumb şi acid sulfuric.
Pentru gestionarea cianurilor trebuie aplicate următoarele Zece Principii.
1. Implementarea unei proceduri generale de planificare, de la concepţie
la închidere şi reabilitare, pe baza unei evaluări a riscurilor.
2. Adoptarea, implementarea şi revizuirea periodică a unei strategii de
management al cianurilor.
3. Introducerea iniţială şi continuă a unui program de instruire în protecţia
muncii şi gestionarea cianurilor pentru toţi angajaţii implicaţi în
gestionarea cianurilor.
4. Stabilirea unor responsabilităţi bine definite pentru persoanele cu
putere de decizie şi cu linii de comunicaţie eficace în cadrul forţei de
muncă.
5. Instituirea unor proceduri sigure pentru manipularea cianurilor.
6. Integrarea planurilor de management al cianurilor şi de management
al apei din cadrul minei.
7. Identificarea şi implementarea unor opţiuni corespunzătoare de
minimizare a cererii de cianuri, şi de reutilizare, reciclare şi eliminare
a cianurilor reziduale de la operaţiile de pe amplasament.
8. Efectuarea periodică a unor audituri privind cianurile şi revizuirea
procedurilor de gestionare a cianurilor, dacă este cazul.
9. Elaborarea unui program de monitorizare a mediului, pentru locurile
de muncă şi pentru mediu.
10. Stabilirea unei proceduri de răspuns la situaţii de urgenţă, atent
elaborată şi exersată în mod periodic.
ADOPTAREA CODULUI INTERNAŢIONAL DE GESTIONARE A CIANURILOR

disponibile la pagina de internet http://www.cyanidecode.org
Instalaţii de procesare care utilizează cianuri la un amplasament minier din România

Codul le solicită organizaţiilor semnatare

să se conformeze cu principiile şi
standardele pentru protecţia mediului, a
angajaţilor şi a comunităţii în toate etapele
utilizării cianurilor, adică în timpul:
 producerii cianurilor;
 transportului către amplasamentul minier;
 manipulării şi depozitării pe amplasament;
 toate aspectele activităţilor miniere; şi
 dezafectării minei.
La implementarea acestor măsuri se

anticipează acţiuni speciale în legătură cu:
 siguranţa angajaţilor;
 răspunsul la situaţii de urgenţă;
 instruirea forţei de muncă; şi
 consultarea comunităţii şi comunicarea cu
aceasta.
Managementul emisiilor atmosferice
Aspectele cheie care trebuie rezolvate includ:
 Emisiile de praf sub formă de particule (în special particulele fine de tipul
PM10) şi emisiile gazoase (în principal SO2, NOx, CO şi HF). Alte impacturi
importante sunt legate de depunerea prafului pe plante şi recolte. Gazele de
mină reprezintă de asemenea un pericol deoarece contribuie la efectul de
seră.
 Emisiile fugitive, care pot fi inhalate şi respirate, au de obicei impactul cel
mai dăunător asupra calităţii aerului.
 Emisiile gazoase includ atât gazele eliberate ca produse secundare ale
activităţii miniere (ex: metanul în cazul exploatării cărbunelui); gazele
generate în procesul de procesare şi preparare a mineralelor, cât şi gazele
de combustie de la echipamente şi vehiculele de transport.
 Riscul intrinsec asociat prafului toxic depinde de vecinătatea receptorilor din
mediu, susceptibilitatea receptorilor, tipul şi forma minereului exploatat.
Cele mai mari riscuri sunt asociate cu nivele ridicate de arsen, plumb,
radionuclizi sau azbest din praful antrenat de vânt. Expunerea la praful de
siliciu este un aspect important, acesta fiind responsabil de apariţia silicozei.
 Factorii meteorologici joacă un rol important pentru natura poluării
atmosferice şi a emisiilor de praf. Ca urmare trebuie luate măsuri
suplimentare de protecţie atunci când vântul are viteze mari sau în cazul
condiţiilor meteorologice nefavorabile, pentru a minimiza emisiile de praf,
vitezele scăzute ale vehiculelor, stropirea drumurilor şi a haldelor de steril şi
reducerea cantităţii produselor transportate per încărcătură.
Strategii de monitorizare a gazului înainte sau după închiderea minelor de cărbune
Principalele pericole la suprafaţă asociate cu emisiile de gaz care trebuie luate în
considerare la închiderea minelor subterane de cărbune
Pericol Importanţă şi implicaţii
Emisii de metan Orice emisie necontrolată la suprafaţă este
inacceptabilă.
Emisii de gaz de mină Sunt necesare emisii mari pentru a
(dioxid de carbon şi azot) produce efecte dăunătoare la suprafaţă.
Emisii de monoxid de carbon Pot fi dăunătoare emisii minore. Creşterea
rapidă a concentraţiilor poate fi un indicator
al unei combustii spontane în minele
abandonate.
Emisiile bogate în dioxid de carbon Emisiile relativ mici pot fi dăunătoare
Încetarea aerajului Odată aerajul oprit, gazele vor fi libere să
migreze către suprafaţă.
Inundaţiile Gazele sunt împinse atunci când galeriile şi
abatajele sunt inundate. Acestea se pot
acumula sub presiune. Rutele de migrare
ale gazelor pot fi de asemenea modificate.
Diferite opţiuni de control a gazelor la închiderea minei

Metodă Sursa de gaz de mină Măsuri preventive
care este tratată
Exploatarea în Toate golurile de mică Soluţie permanentă reprezentată de
carieră şi adâncime şi căile de eliminarea instabilităţii solului şi riscurile de
rambleierea migrare emisie la suprafaţă.
Cimentarea Abataje de mică Reducerea riscului de migrare a gazului şi
golurilor adâncime la mine amenajarea intrărilor în mine abandonate.
abandonate şi intrări
Permiterea Abataje miniere Reduce volumul bazinului şi oportunitatea
inundării abandonate de eliberare, producere şi migrare a gazelor.
Posibile implicaţii privind instabilitatea
terenului.
Extracţia activă Abataje abandonate Presiunea negativă previne scăpările de
a gazului interconectate gaze la suprafaţă
Aeraj pasiv Abataje de mică Reduce riscul de migrare a gazelor de la
adâncime, abandonate intrările în minele abandonate şi abatajele
de mică adâncime.
Managementul subsidenţei
Aspectele cheie care trebuie rezolvate cuprind:
 Potenţialul de subsidenţă există pentru toate formele de exploatare minieră
subterană, dar în România este legată în special de exploatarea sării şi a
cărbunelui.
 Subsidenţa se poate manifesta sub forma pâlniilor de eroziune şi prin
aceasta poate duce la evenimente catastrofale. Subsidenţa produce
pagube, afectand rezistenţa clădirilor, infrastructura, terenurile agricole şi
sistemele de drenaj.
 Pericolul şi gradul de extindere a subsidenţei sunt în mare parte legate de
metoda de exploatare folosită.
Revărsarea soluţiei hipersaline

amestecată cu motorină datorită
prăbuşirii tavanului galeriei de la
mina de sare Ocnele Mari în
septembrie 2001
Informaţii despre
Anticiparea subsidenţei Consultarea comunităţii
amplasament
Impactul subsidenţei Cerinţe statutorii

•natura, extinderea şi magnitudinea
•prioritizarea pe baza riscului
Propunere de Plan de management a subsidenţei

•O abordare sistemică bazată pe rezultate
•Definirea zonelor sau caracteristicilor cu grade diferite de prioritate privind managementul
•Planificarea / proiectarea exploatării să ia în considerare priorităţile de management
definite
•Măsurile de remediere şi reducere a efectelor negative şi alte măsuri de management
relevante să fie consecvente cu priorităţile de management definite
•Capacitatea sistemului de management de a detecta avertizările timpurii privind orice
abatere de la obiectivele definite şi de a răspunde la aceste abateri
•Capacitatea planurilor pentru sitaţii neprevăzute / proceduri pentru situaţii de urgenţă
propuse
•Managementul incertitudinilor
Structura dintre diferitele elemente ale aplicării unui PMS

(după New South Wales Department of Mineral Resources – Guideline for Applications
for Subsidence Management Approvals)
Implicarea comunităţii
Activităţile cele mai eficiente şi de dezvoltare durabilă a comunităţii reflectă
câteva principii de bază:
Adoptarea unei Abordări Strategice: activităţile de dezvoltare la nivelul
operaţional sunt legate de obiectivele strategice pe termen lung pentru
companie, şi sunt aliniate cu planurile de dezvoltare ale comunităţii şi/sau
regionale, existente şi viitoare.
 Asigurarea Consultării şi Participării: comunităţile locale sunt implicate
activ în toate etapele proiectului - concepere, proiectare şi implementare,
inclusiv închidere şi post-închidere.
 Lucrul în Parteneriat: organizaţiile private, guvernamentale, ONG-uri şi
organizaţii ale comunităţii locale, care vin cu diferite capabilităţi şi resurse,
dar împart aceleaşi interese şi obiective, pot realiza mai mult acţionând
împreună decât individual. De asemenea prin parteneriatele oficiale sau
neoficiale se pot reduce costurile, se poate evita duplicarea iniţiativelor
existente şi se poate reduce dependenţa comunităţii de exploatarea
minieră.
 Întărirea Capacităţii: Programele care pun accentul pe întărirea capacităţii
comunităţii locale, ONG-urilor, autorităţilor, sunt mai durabile pe termen lung
decât furnizarea de resurse financiare, materiale sau infrastructură fără
existenţa unui cadru participativ care să privească în perspectivă, creat în
mod corespunzător.
După the ICMM Community Development Toolkit
Proces de luare a deciziilor unilateral

Luarea deciziei
Identificarea problemei Implementare

si planificare
Începerea Finalizarea
proiectului proiectului
Proces de luare a deciziilor în mod participativ

Luarea deciziei
Identificarea problemei
si planificare Implementare
Începerea Finalizarea
proiectului proiectului
Procesul de luare a deciziilor unilateral fata de cel în mod participativ
Procesul participativ de luare a deciziilor

Metode de consultare:
Buletine de ştiri, întâlniri etc.
Descrierea amplasamentului proiectului:

Operaţii, angajarea forţei de muncă,
implicaţii de mediu, controlul din partea
autorităţilor, implicaţii sociale şi economice Contribuţia
comunităţii
Managementul proiectului:
Verificări de mediu, caracteristici
sociale şi economice
Modificări ale propunerii sau planului:

Notificarea condiţiilor care s-au modificat -
economice, de management, de mediu,
legislative.
Formele de consultare pe toata perioada de derulare al proiectului

Întrebările cheie la care trebuie să răspundă o analiză a

părţilor interesate sunt:
 Care sunt principalele părţi interesate?
 Care sunt relaţiile dintre ele?
 Există vreun conflict?
 Cum văd ei problema (aşa cum este acest lucru
identificat iniţial de titularul proiectului)?
 Care sunt principalele lor îngrijorări şi cum pot fi aceştia
motivaţi să participe?
 Pot aceştia să contribuie la procesul de luare a deciziei?
 Este nevoie de aceştia pentru implementare?
 Pot aceştia să blocheze procesul de luare a deciziei sau
implementarea proiectului?
 Sunt aceştia afectaţi de, sau au vreun interes în
problemele respective?
Dezvăluire timpurie Folosirea informaţiei în

sprijinul consultării
Patru principii de
management pentru
dezvăluirea
informaţiei despre
proiect
Asigurarea Furnizarea de
accesibilităţii informaţii
informaţiei semnificative
Cum să faci afaceri mai bune prin consultare publică eficientă

partea II
Ziua 9

Managementul închiderii şi remedierii terenului

În România, închiderea minelor şi remedierea
reprezintă aspecte cheie abordate în toate
sectoarele miniere. În acest sens au fost
elaborate Manualele de proceduri pentru
conservarea şi închiderea minelor
•Exemplu de reabilitare a
unor halde de cărbune în
România
Procedurile de lucru pentru inchiderea si ecologizarea minelor au in

vedere următoarele principii:
 Costul refacerii terenului afectat de lucrările miniere (în special
pentru operaţiunile la scară largă) va fi suportat de către operatorul
minier sau titularul licenţei de explorare şi/sau exploatare minieră.
Lucrările de refacere/remediere ar trebui:
 să revitalizeze terenul folosit în timpul activităţilor miniere pentru alte
folosinţe benefice;
 să asigure siguranţa utilizatorilor subsecvenţi ai terenului;
 să protejeze mediul şi să fie stabile; şi
 să fie auto-sustenabile.
 Planul de reabilitare a minei ar trebui să fie parte integrantă a fazei
de planificare a proiectului şi ar trebui de asemenea să fie parte a
procesului de revizuire şi aprobare.
 Costurile de remediere ar trebui incluse în costurile de operare ale
proiectului.
 Remedierea progresivă, continuă, ar trebui încurajată.
 Riscul de a suporta cheltuieli din fonduri publice ca urmare a
închiderii premature sau neîndeplinirea planului de remediere
acceptat, ar trebui reduse prin garanţii financiare pentru remediere.
Planul de închidere: conţinutul tipic al unui Plan de închidere
(nu reprezintă o cerinţă minimă sau un şablon):
 Introducere şi Descrierea  Planul de Acţiune pentru închidere
proiectului o Resurse umane / responsabilităţi
o Proprietatea terenului o Reabilitare progresivă
 Obiectivele închiderii o Încetarea activităţii / Scoaterea
 Date de mediu iniţiale din funcţiune
 Obligaţii legale şi alte obligaţii o Remediere
o Statut şi reglementări cheie o Evaluare geotehnică
o Autoritatea responsabilă o Stabilirea configuraţiei terenului
o Instrumente de reglementare o Replantarea vegetaţiei
 Implicarea factorilor interesaţi o Aspectul estetic
o Identificarea factorilor interesaţi o Patrimoniu
o Consultarea comunităţii o Sănătate şi siguranţă
 Evaluarea riscului o Întreţinere şi monitorizare post-
o Riscuri “moştenite” închidere
o Riscuri viitoare o Supraveghere ( a structurilor
o Analiza cost / beneficiu rămase şi a zonelor de poluare)
 Criteriile închiderii o Documentare / raportare /
 Costurile închiderii înregistrare
o Prevederi  Părăsirea spaţiilor închiriate
o Garanţii
STABILIREA CONTEXTULUI
Contextul strategic, contextul organizatoric,
contextul managementului riscului, elaborarea
criteriilor, stabilirea structurii
IDENTIFICAREA RISCURILOR
Ce se poate întâmpla? Cum se poate întâmpla?
Comunicare şi Consultare
ANALIZA RISCURILOR
Monitorizare şi revizuire
Stabilirea controalelor existente Procesul de
planificare a
Stabilirea Stabilirea
probabilităţii consecinţelor închiderii bazat pe
Stabilirea nivelului de risc analiza riscului
EVALUAREA RISCURILOR
Compararea cu criteriile, Stabilirea priorităţilor asociate
riscurilor
Risc acceptat
TRATAREA RISCURILOR
Identificarea opţiunilor; Elaborarea&Implementarea
planurilor
Implementarea eficientă a unui Sistem de Închidere a Minelor

necesită:
 Sprijin din partea conducerii companiei şi a proprietarilor acesteia;
 Angajamentul din partea conducerii, în special conducerea la vârf;
 Un cadru acceptat de sisteme de închidere;
 Implicarea factorilor interesaţi;
 Resurse adecvate (financiare şi umane) pentru implementare;
 Manageri şi personal responsabil de sistem la nivelul perimetrului
minier;
 Auditare periodică a sistemului şi rezolvarea elementelor non-
conforme;
 Responsabilii de mină să raporteze periodic consiliului de
conducere;
 Angajament continuu faţă de finanţarea cercetărilor privind opţiunile
de închidere;
 Acceptare din partea structurilor de reglementare;
 Monitorizare pentru a asigura viabilitatea pe termen lung.
Închidere şi biodiversitatea
 Replantarea vegetaţiei folosind specii importante din punct de
vedere funcţional (pentru controlul eroziunii, de exemplu sau
pentru fixarea azotului), specii cu valoare estetică, şi orice alte
specii care sunt importante pentru conservarea biodiversităţii,
fiind practică instaurarea acesteia dar în acelaşi timp
asigurând protecţie împotriva introducerii speciilor exotice /
non-native care ar putea prolifera în lipsa unui control
adecvat;
 Situaţiile în care folosirea terenului pentru producerea hranei,
plantelor medicinale sau valorile culturale au prioritate – în
aceste cazuri, restabilirea valorilor biodiversităţii poate fi un
obiectiv de importanţă secundară, dar compatibil;
 Restabilirea speciilor cheie, precum speciile de plante rare
sau ameninţate, sau dezvoltarea unor habitate adecvate
pentru recolonizarea speciilor de faună rare sau ameninţate;
 Reabilitarea să fie stabilă, durabilă şi să fie făcută cu folosirea
speciilor native, acolo unde acest lucru este posibil.
 Utilizarea
terenurilor reabilitate si transferul
acestora catre proprietari
 Optiuni alternative pentru utilizarea terenurilor
dupa inchiderea minelor
 Renuntarea la terenuri si transferul acestora catre
proprietari si obligatii
partea II
Ziua 10

 MONITORIZAREA PROGRAMELOR DE
REABILITARE A SITE-URILOR
MINIERE – CERINTE SI PROCEDURI
Planul de monitorizare a mediului. La elaborarea Planului de Monitorizare a

Mediului pentru activitatea miniera trebuie avute în vedere următoarele
elemente:
− calitatea aerului: emisii de particule şi poluanţi in atmosferă (CO, CH4, SO2,
H2S,NOx CO2, s.a.);
− calitatea apei, incluzând:
 apele de suprafaţă: cantitate şi calitate (indicatori fizico-chimici şi biologici),
debite şi nivele hidrologige, în amonte si aval de perimetrul minier;
 apele subterane: caracteristici fizico-chimice monitorizate în special prin
foraje şi puţuri de observatie, amplasate în afara şi în aval de perimetrul
minier .
 efluenţi din perimetrul minier, acordându-se atenţie în special scurgerilor
acide de la mină (AMD), şi scurgerilor acide din roci (ARD);
− calitatea solului şi vegetaţia: caracteristici fizico-chimice ale solurilor,
urmărirea eficienţei procesului de revegetare şi evaluarea vegetaţiei
naturale.
− sedimente: estimarea transferului de sedimente, ratei de depunere, şi
calităţii.
− solul şi haldele de steril: stabilitate, existenţa golurilor şi fenomenele de
subsidenta a terenului în perimetrul minier.
− iazurile de decantare: stabilitate şi caracteristici hidraulice.
− zgomot şi vibraţii: origine, nivel şi durată.
− monitorizarea factorilor meteorologici în zonă.
Pentru elaborarea planului de monitorizare trebuie analizate următoarele

aspecte principale:
 identificarea obiectivelor generale şi specifice ale monitorizării;
 definirea mărimii zonei de monitorizare;
 selectarea şi justificarea fiecărui factor de mediu care va fi monitorizat;
 selectarea şi justificarea parametrilor care să fie monitorizaţi pentru fiecare
 factor de mediu;
 definirea gradului de precizie şi acurateţe necesar pentru măsurători şi
analize;
 definirea tehnicilor şi procedurilor de prelevare a probelor şi măsurare, de
teren şi de laborator;
 definirea frecvenţei de prelevare a probelor şi de măsurare;
 definirea celor mai potrivite echipamente de teren şi de laborator;
 selectarea punctelor de prelevare a probelor, măsurare şi observare în zona
 desemnată;
 explicarea modului în care va fi utilizată informaţia în procesul de luare a
deciziei;
 studierea datelor deja existente care ar putea fi utilizate la monitorizare;
 selectarea indicatorilor cheie;
 implementarea sistemului de Control al calităţii etc.
Prezentarea practica a
PROGRAMULUI DE MONITORIZARE A
PARAMETRILOR DE MEDIU
pentru obiectivul minier
BAIA DE ARIES, jud. Alba
ORGANIZATORICE
1. Stabilirea temelor pentru lucrarea de
absolvire
(teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte/etc.)
2. Stabilirea modului de derulare a

cunostintelor dobandite
Tematică
1. Legislatie si reglementari in domeniul inchiderii si ecologizarii minelor -

exemple
2. Consultarea comunitatilor locale si a institutiilor de administrare locala in
contextul dezvoltarii durabile a zonelor afectate de activitatile miniere,
dupa incetarea activitatii si trecerea la reabilitarea ecologica a acestor
perimetre - exemple
3. Cele mai bune tehnologii dispnibile (BAT) in domeniul inchiderii minelor -

exemple
4. Managementul dezafectarii incintelor miniere si a anexelor tehnologice
respectiv reabilitarea ecologica a suprafetelor de teren afectate de
activitatile miniere - exemple
5. Managementul sterilelor din perimetrele miniere cu activitate oprita,

supuse inchiderii si reconstructiei ecologice (halde de steril si iazuri de
decantare) - exemple
6. Managementul si tratarea apelor din perimetrele miniere cu activitate
oprita, supuse inchiderii si reconstructiei ecologice - exemple
7. Monitorizarea programelor de reabilitare a site-urilor miniere – cerinte si
proceduri - exemple

Examen - Prezentari - TOT

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examen - Prezentari - TOT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Reabilitarea mediului în

zonele exploatărilor miniere

Profesor asociat dr. ing. Ervin Robert MEDVÉS

telefon: 0744 658 737; e-mail: erm713@gmail.com

3. DOMENII DE STUDII, ANALIZE ŞI MODELARE ÎN PLANIFICAREA ŞI

5. MONITORIZAREA PROGRAMELOR DE REABILITARE A SITE-URILOR

Obiectivul si scopul activitatilor de inchidere a minelor

 În cadrul programului de restructurare a industriei miniere,

Caracterul durabil al închiderii minelor

Închiderea minelor trebuie realizată de o manieră durabilă,

 prevenirea deteriorării resurselor;

 “operator minier” – titularul - instituţia/agentul economic care deţine licenţa sau

 "planul de încetare a activităţii” – documentaţie elaborată în conformitate

Managementul şi strategia închiderii

În închiderea "minelor" se vor parcurge urmatoarele

Profesor asociat dr. ing. Ervin Robert MEDVÉS

Centralizator cu situaţia obiectivelor miniere aprobate la închidere

Total mine aprobate

Domeniile legislative relevante din punct de vedere al închiderii exploatărilor

CERINTELE SI PREVEDERILE LEGALE IN DOMENIUL INCHIDERII

 Legea minelor nr. 85/2003 care modifica si completeaza

ACTIVITATI SPECIFICE PROCESULUI DE INCHIDERE

1. Conservarea minelor aprobate la inchidere;

1. Conservarea minelor aprobate la inchidere

2. Inchiderea lucrarilor miniere subterane

3. Dezafectarea si ecologizarea incintelor

 demolarea constructiilor de suprafata, a

4. Geometrizarea si punerea in siguranta a depozitelor de deseuri-

 executia sau remedierea de lucrari cu

5. Refacerea efectelor generate de

6. Gestionarea apelor rezultate in urma

7. Gestionarea gazelor de mina

Aspecte asupra utilizarii terenurilor

Profesor asociat dr. ing. Ervin Robert MEDVÉS

DOMENII DE STUDII, ANALIZE SI

Caracterul durabil al închiderii minelor

Închiderea minelor trebuie realizată de o manieră durabilă, descrisă prin următoarele

Schema metodologiei de Evaluare a Riscului

Aplicarea studiilor pe depuneri

Tehnici analitice pentru evaluarea

Aplicatii ale metodelor geofizice

Procedurile de evaluare a stabilitatii

Investigarea contaminarii site-urilor

Selectarea si surse de materiale

Profesor asociat dr. ing. Ervin Robert MEDVÉS

1. STRATEGII DE INCHIDEREA MINELOR

Scurgeri acide Prevenirea   

 Scăderea impactului fizic pe care îl au activităţile de extracţie

 Reducerea riscului de contaminare chimică a apelor subterane şi

Modul de afectare al ecosistemelor la scară

 Creşterea cantităţii de materii în

Există mai multe categorii de apă:

Principalele cerinţe pentru elaborarea şi operarea unui Sistem de

Deschiderea • controlul eroziunii datorat căilor de acces semi-temporare şi crearea

Proiectare • prelucrarea continua a datelor colectate

Operare şi • validarea determinărilor conform proiectului şi colectarea de date pentru

A. CONTROLUL EROZIUNII SOLULUI

C. CONTROLUL EROZIUNII CU AJUTORUL VEGETAŢIEI

Profesor asociat dr. ing. Ervin Robert MEDVÉS

Sistem pilot pentru

E. Scurgeri acide de la mină

Reprezintă una din principalele probleme strategice cu care se confruntă

Metoda de prevenire Principiul utilizat