F

SOCIETATEA ROMÂNĂ DE GEOTEHNICĂ ŞI FUNDAŢII

Elemente de hidrogeologie si proiectarea lucrarilor

G
de epuizmente
Cursul 1 - Introducere, parametrii hidrogeologici,
legea Darcy, hidraulica puturilor, proiectare
SR
epuizmente

Formatori: Prof. Ioan Bica, SL Dragoș Găitănaru, drd.ing. Traian Ghibuș

Data: 15, 16 iulie 2022
CURSURI DE FORMARE CONTINUA IN INGINERIE GEOTEHNICA - 2022
 Program de desfasurare
Vineri 15 iulie 2022

F
16:00 – 17:50 Curs 1 – Introducere, parametrii hidrogeologici și hidraulici, legea Dracy etc
18:00 – 19:40 Curs 2 – Scheme de epuizment, intruziune apa sarata, poluare etc

G
Sâmbătă 16 iulie 2022

08:00 – 09:40 Curs 3 – Investigații hidrogeologice etc

SR
09:50 – 11:30

11:45 - 13:30
13:30 – 14:30
Curs 4 – Prelucrarea datelor hidrogeologice etc

Curs 5 – Studii de caz

Pauza de masa
14:30 – 16:00 Curs 6 – Studii de caz
16:10 – 17:00 Testare
www.utcb.ro
 Cuprins

F
1. Apa in mediul subteran
2. Proprietarile fizice ale mediului subteran
3. Strat acvifer, caracteristici

G
4. Legea Darcy, limite de valabilitate
5. Caracteristici hidraulice ale acviferelor
6. Hidraulica puturilor
7. Proiectarea epuizmentelor
SR
www.utcb.ro
 Apa subterana

F
• Definitii:
• Apa care ocupa tot spatiul liber al porilor din cadrul unui strat geologic (Todd,

G
1980)
• Toata apa cantonata sub suprafata pamantului
(Bear and Verruijt, 1987)
• Practic, toata apa de sub nivelul apei (in zona saturata) si deasupra nivelului apei
SR
(in zona nesaturata, zona vadoasa, zona de aeratie) se numeste apa subterana.
(Freeze and Cherry, 1979)
• Viteza apei subterane este foarte mica si depinde de conditiile
hidrogeologice locale – 2m/an ---- 2 m/zi sunt normale .
(Todd, 1980).
www.utcb.ro
 Definitii

F
• Aquifer, Aquitards, Aquicludes, si Aquifuges sunt formatiuni
geologice sau grupuri de formatiuni care pot/nu pot contine apa si

G
aceasta apa se poate/nu se poate misca in cadrul acelei formatiuni.
(Freeze and Cherry, 1979)
• Latina:
SR
Aqui = apa; - fer = a purta; aquifer = purtator de apa
- tard = incet/lent/greoi
- clude = a inchide/a stavilii
- fuge = a indeparta/a elimina (Todd, 1980)
www.utcb.ro
 Formațiuni hidrogeologice

F
Denumire Relația în raport cu apa
strat
Stochează Transferă Cedează

G
Acvifug - - -

Acviclud da - -

Acvitard da da -
SR Acvifer da da

Stratul acvifer definește o formaţiune geologică, sau un grup de formaţiuni

da

geologice, care conţin apă şi asigură curgerea unor cantităţi semnificative de

apă în condiţii naturale.
www.utcb.ro
 Definitii

F
1. Acvifer limitat, captiv (sub presiune): un acvifer delimitat superior și inferior de
formațiuni impermeabile (aquiclude sau acvifuge)

G
2. Acvifer nelimitat, freatic (cu suprafata libera): un acvifer în care nivelul
apei/suprafata apei servește drept limită superioară; limia inferioara este
constituita de o formatiune impermeabila

SR
1 2

www.utcb.ro
 Stratificare

F
G
SR
𝑊𝑎𝑝
Coeficient de saturatie: 𝑆 = 𝑊𝑃
100 % ; 𝑊𝑎𝑝 = 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚𝑢𝑙 𝑎𝑝𝑒𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑜𝑟𝑖; 𝑊𝑃 = 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚𝑢𝑙 𝑝𝑜𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟

www.utcb.ro
 Granulozitatea

F
Fracţiunea granulară Dimensiunea particulelor d
[mm]

G
Argilă coloidală <0,002
Argilă 0,002...0,005
Praf 0,005...0,05
SR Nisip

Pietris
Fin
Mijlociu
Mare
Mic
0,05...0,25
0,25...0,5
0,5...2
2...20
Mare 20...70
Bolovanis 70...200

www.utcb.ro Blocuri >200

Porozitatea

F
• Spațiul porilor (goluri, pori sau interstiții): porțiunea unei formațiuni geologice
care nu este ocupată de materie solidă (de exemplu, granule de sol sau matrice
de rocă).

G
• Spatiul porilor efectivi sau interconectati: pori care formează a cale continuă prin
care apa sau substanța dizolvată se poate deplasa.
• Spațiu porilor izolati sau neinterconectati: pori care sunt dispersati, ocluzionati
SR
(împrăștiati) in mediu. Acești pori nu pot contribui la transportul apei prin mediul
poros. Cunoscuți și sub denumirea de pori fără fund.
• Doar porii conectați pot transmite apa; porii neconectați nu sunt fac parte din
porozitatea efectivă
Porozitatea

F
• Porozitatea este funcție de:
• Distribuția granulelor: soluri cu granule uniforme au porozităţi mai mari decât
solurile cu particule neuniforme

G
• Forma particulelor: granulele în formă de sferă se vor împacheta mai strâns și au
mai puțină porozitate decât particulele de alte forme
• Dispunerea granulelor: porozități ale sedimentelor bine rotunjite variază de la
26% (ambalaj romboedric) la 48% (ambalare cubică)
SR
• Argilele, solurile bogate în argilă sau organice au porozități foarte mari deoarece:
• Forma granulelor este foarte neregulata
• Efectul dispersiv al sarcinii electrostatice pe suprafeţe a anumitor minerale de argilă
în “formă de carte” provoacă particulele de argilă sa fie respinse unul de celălalt,
rezultând o porozitate mare
 F
G
Impachetarea

SR
Porozitatea

F
◼ Porozitatea rocilor (două porozități)
• Primara: spațiul porilor dintre granule
• Secundara: spațiul porilor generat de fracturare

G
◼ Roci sedimentare (Fetter, 1994): Formate din sedimente de degradare.
Sedimentele sunt produse ale rocilor in urma intemperiilor sau din materiale
precipitate chimic. Modificări ale sedimentelor datorate materialelor suprapuse și
reacțiilor fizico-chimice cu fluidul din spațiul porilor deetrmina în variația spațiului
SR
porilor.
◼ Compactare: porozitatea este redusă
◼ Dizolvare: porozitatea este crescută
◼ Precipitarea (materiale de cimentare precum calcit, dolomita): porozitatea este
redusă
 Porozitatea
Reprezentarea schematică a tipurilor de

F
porozităţi

A: porozitate simplă,

G
• intergranulară (A I) şi
• fisurată (A II);

n=Wp/Wt (porozitate geometrica)

SR Wp = volumul porilor

Wt = volumul total (pori + solid)

www.utcb.ro
 Porozitatea
Reprezentarea

F
schematică a tipurilor
de porozităţi

G
• B: porozitate dublă

SR ne=Wpe/Wt
(porozitate eficace)

• Wpe = volumul porilor care transmit apa

• Wt = volumul total al probei

www.utcb.ro
 Tipuri de porozitate functie de textura rocii

F
G
SR
a) depozit sedimentar bine sortat, cu porozitate ridicată;
b) slab sortat - depozit sedimentar cu porozitate scăzută;
c) depozit sedimentar bine sortat format din particule care sunt ele însele
poroase, deci întregul depozit are o porozitate foarte mare;

www.utcb.ro
 Tipuri de porozitate functie de textura rocii

F
G
SR
d) depozit sedimentar bine sortat a cărui porozitate a fost redusă de depunerea
de materie minerală (cimentare) în interstiții;
e) rocă solubilă, devenita poroasă prin soluție;
f) rocă cristalină devenită poroasă prin fracturare.
www.utcb.ro
 Porozitatea efectivă

F
Porozitate
Tip pământ/rocă Porozitate efectivă (%) Coeficient de înmagazinare
(%)

G
Pământ 50 - 60 40 - 50 15
Pietriş 25 - 40 15 - 25 1
Nisip 25 - 40 15 - 25 3
SR
Argilă
Bazalt fisurat
Gresii
40 - 70
5 - 50
5 - 30
5 - 10
<5
2 - 20
48
3
5
Roci fisurate 0 - 10 <5 3

www.utcb.ro
 Coeficient de cedare (inmagazinare)

F
G
SR
Raportul dintre cantitatea de apă Wwc cedată gravitațional de către un volum unitar W de pământ
saturat, la o scădere unitară a sarcinii hidraulice, și volumul total al probei analizate.
𝑊𝑤𝑐
𝐶𝑐 = 100 (%)
𝑤
www.utcb.ro
 Capilaritate

F
𝒉𝒄 𝒅 = 𝒄𝒐𝒏𝒔𝒕𝒂𝒏𝒕

• hc = înălțimea capilară (L);

G
• d = diametrul tubului capilar (L).
Diametrul Raza Înălțimea
Tip sedimente granulelor porilor capilară
SR Mâl fin
Mâl grosier
Nisip foarte fin
Nisip fin
Nisip mediu
(cm)
0.0008
0.0025
0.0075
0.0150
0.03
(cm)
0.0002
0.0005
0.0015
0.003
0.006
(cm)
750
300
100
50
25
Nisip grosier 0.05 0.010 15
Pietriș fin 0.50 0.100 1.50

www.utcb.ro
 Gradient hidraulic

F
∆ℎ ℎ2 − ℎ1
𝑖= =

G
∆𝑥 ∆𝑥

Gradientul hidraulic este

adimensional şi se exprimă sub
SR formă fracţionară (4/1000),
zecimală (0,004) sau sub formă
procentuală (4 0/00)

www.utcb.ro
 Gradient hidraulic

F
• Determinarea

G
gradientului hidraulic, ca
şi a direcţiei de curgere,
se poate face, cu destulă
SR acurateţe, prin măsurarea
nivelului apei în cel puţin
trei puţuri de observaţie

www.utcb.ro
 Legea Darcy

F
G
SR
𝑄 = −𝑘𝐴
𝑸
∆ℎ
𝛥𝐼
∆𝒉
q = 𝑨 = -k ∆𝒍 = ki
k = conductivitate hidraulica, coeficient de permeabilitate (L/T);
Q = debit (L3/T)
q = debit specific (L3/TL2)
𝒒 v = viteza (L/T)
𝒗=
𝒏 n = porozitate
www.utcb.ro
i = gradient hydraulic (-)
 Legea Darcy

F
𝑄
𝑞 = = 𝑘𝑖
𝐴

G
SR Panta de variatie a debitului
specific este egala cu
conductivitatea hidraulica - k

www.utcb.ro
 Legea Darcy

F
Panta de variatie a debitului

G
specific creste cu
conductivitatea hidraulica - k

SR
www.utcb.ro
 Valabilitate legea Darcy

F
• Limita inferioară, este dată de curgerea în

G
pământuri cu granulozitate foarte fină; prag
sau gradient inițial, pentru realizarea curgerii

• La numere Re>Recr în special în cazul

SR pietrișurilor, legea Darcy nu mai este valabilă,
relația între viteză și gradientul hidraulic nu
mai este liniară; deși mișcarea este încă
laminară, rolul forțelor de inerție crește în
raport cu cel al forțelor de infiltrație

www.utcb.ro
 Permeabiltate intrinsecă

F
ki = permeabilitatea
k = conductivitatea intrinsecă (L2 );
hidraulică (LT-1);
1 darcy = 10-8 cm2

G
𝜌𝑔 𝜇 μ = coeficientul
ρ = densitatea fluidului
𝑘= 𝑘𝑖 𝑠𝑎𝑢 𝑘𝑖 = 𝑘 dinamic de viscozitate
𝜇 SR 𝜌𝑔 al fluidului (N·s/m2);
(ML-3);

g = acceleraţia ρg = greutatea specifică

gravitaţiei (MT-2); a fluidului.

www.utcb.ro
 Relații conductivitate hidraulică
Autor Relația Semnificație notații
Hazen (1911) K  Cd10
2 K = conductivitatea hidraulică (cm/s1)

Harleman et al. (1963)
F
C = constantă, depinde de caracteristicile nisipului;
d10 = diametrul eficace (10% din masa probei are particulele mai
fine decât această valoare (cm))
k i = 6,54 * 104 d10
2 ki = permeabilitatea intrinsecă (cm2);
d10 = diametrul eficace (10% din masa probei are particulele mai
fine decât această valoare (cm))

G
Krumbein și Monk (1943) k i = 760 d 2 e 1,3 σ
ki = permeabilitatea intrinsecă (darcy);
d = diametrul mediu al particulelor de nisip (cm);
σ = deviația standard a distribuției mărimii particulelor
Kozeny (1927) Cn3 ki = permeabilitatea intrinsecă (cm2);
ki 
S2 C = constantă adimensională;
n = porozitatea;
S= suprafața specifică
SR
Kozeny, Carman, Bear (1972)
K =
ρg
μ
n3
(1 n )2
dm2

180
K = conductivitatea hidraulică (LT-1);
ρ = densitatea fluidului (ML-3);
μ = vâscozitatea dinamică a fluidului ();
g = accelerația gravitațională (LT-2);
n = porozitatea;
dm = un diametru reprezentativ al distribuției granulometrice a
nisipului (L).
Terzaghi 2 3 3
g n 0.13 2 Ct = coeficient de sortare; 6.1  10  Ct  10 .7  10
K = Ct d 10
v 3
1 n
g = acceleația gavitațională;
n = porozitatea;
d10 =diametrul eficace;
www.utcb.ro
 Conductivitatea hidraulică

F
Conductivitate Conductivitate
Tipul de pământ hidraulica Tipul de pământ hidraulica
(cm/s) (cm/s)
Argilă Pietriş cu matrice

G
<10--7 argiloasă prăfoasă 10-5 - 10—3

Praf fin şi praf mijlociu Pietriş cu matrice

10-7 - 10--5 10-4 - 10--2
nisipoasă
SR
Praf mare
Nisip Fin
Mijlociu
10-5 - 10--3
10-4 - 10--2
10-3 - 10--2
Pietriş cu nisip
Bolovăniş cu matrice
argiloasă nisipoasă
10-2 - 10--1

10-4 - 10--2

Mare Bolovăniş cu pietriş

10-2 - 10--1 >10-1

www.utcb.ro
 Conductivitatea hidraulică

F
Eterogenitate, anizotropie
• Eterogenitate: K(x1) ≠ K(x2), x1 ≠ x2
• Sedimente stratificate, de exemplu, roci sedimentare și depozite marine

G
neconsolidate
• Discontinuitate spațială, de exemplu, prezența unor perturbari sau a
caracteristicilor stratigrafice diferite la scară largă
• Anizotropie
SR
• Conductivitatea hidraulica depinde de directia de curgere (masurare), spre
exemplu, Kx ≠ Kz
• Direcții principale de conductivitate hidraulică: direcțiile în care
conductivitatea hidraulică atinge valorile maxime și minime, care sunt
întotdeauna perpendiculare una pe cealaltă.

www.utcb.ro
 Omogenitate, izotropie
Stratele geologice pentru care coeficientul
de permeabilitate este independent de
poziţia punctului în cadrul formaţiunii se

F
numesc omogene, iar stratele pentru care
acest coeficient este variabil se numesc
eterogene.

G
Pentru un punct dat al unui strat acvifer,
conductivitatea hidraulică este
dependentă de direcţia după care s-a făcut
măsurătoarea. Dacă, în jurul unui punct
conductivitatea variază după direcția de
curgere, stratul acvifer poartă numele de
SR strat anizoptrop.

În cazul în care coeficientul de

permeabilitate este independent de
direcţia de măsurare, respectiv are aceeași
valoare indiferent de direcție, stratul
acvifer se numește izotrop.

www.utcb.ro
 Eterogenitate, in general

F
• Eterogenitatea si scari de repreznetare: un mediu poros este inerent eterogen.
Matematic, se poate reprezenta eterogenitatea oricarei proprietati a mediului
subteran, inclusiv a conductivitatii hidraulice printr-o relatie de tipul Z(x1) ≠ Z(x2).

G
• Sunt definite patru scari ale eterogenitatii:
◼Microscopic: la nivelul porilor sau granulelor matricii solide
◼Macroscopic: la nivelul lentilelor din structura

mari.
SR
◼Megascopic: la nivelul întregului bazin care poate prezenta fracturi si falii

◼Gigascopic: eterogenitățile la această scară pot conține multe bazine

megascopice eterogene
• Pentru un mediu poros, nu sunt neaparat importante toate cele patru scari.
www.utcb.ro
 Zone stratificate

F
G
Qi = Debitul pe fiecare strat (i) pe
unitatea de lățime a acestuia;
debitul total = suma debitelor
3
tuturor stratelor (L /T)
SR di = Grosimea stratului (L)
ΔLx = Lungimea stratului pe direcția x, (L)
∆h = Pierderea de sarcină hidraulică pe
direcția curgerii (orizontală) ΔLx (L)

www.utcb.ro
 Zone stratificate

F
𝑘1 ∆ℎ1 𝑘2 ∆ℎ2 𝑘3 ∆ℎ3 𝑘𝑖 ∆ℎ𝑖 𝑘𝑧 Δ ℎ
𝑞=− =− =− =− =−
𝑑1 𝑑2 𝑑3 𝑑𝑖 𝑑𝑧

G
q = Debitul specific pe direcție verticală (L/T)
∆hi = Pierderea de sarcină hidraulică pe fiecare strat, (L)
Δh = Pierderea de sarcină pe intreaga formație geologică,
SR suma ∆hi
Kz = Echivalentul conductivității pe intreaga formație
geologică, pe direcție vertical (L/T)

www.utcb.ro
 Zone stratificate

F
G
SR 𝒌= 𝒌𝒙 𝒌𝒛

www.utcb.ro
 Transmisivitatea

F
• Transmisivitatea, T, reprezinta debitul tranzitat prin unitatea de latime (l=1)
a unui strat acvifer, sub un gradient hidraulic unitar (i = 1)

G
𝑸 = 𝑨𝒗 = 𝑨𝒌𝒊 = 𝒍𝒃𝒌𝒊 = 𝒌𝒃 = T
in care b este grosimea stratului acvifer
• Transmisivitatea este bine definită hydraulic pentru un acvifer sub presiune
în care zona de curgere este în esenţă orizontală și bidimensională, în care
SR
b este (media) grosimea acviferului dintre straturile de limitare superioare
și inferioare
• T nu este la fel de bine definita pentru acviferul cu nivel liber, desi este încă
deseori folosita. În acest caz, grosimea saturată este înălțimea pânzei
freatice deasupra aquitardului subiacent (stratul impermeabil) care
delimitează inferior acviferul.
www.utcb.ro
 Transmisivitatea, reprezentare schematica

F
G
T = kb
SR
Din punct de vedere al exploatarii resurselor de apa, transmisivitati
mai mari de 0,015 m2/s definesc un acvifer bun (Freeze and Cherry, 1979)
www.ucb.ro
 Forte de infiltratie

F
Fi = ρghA
(forta de infiltratie)

G
p1 = ρgz p1 = ρgz
Forta specifica,
(pentru unitatea de
volum):

SR p2 = ρg(h+z+l)
in miscare
p2 = ρg(z+l)
in repaus
p2 = ρgh
diferenta
𝑗=

sau
𝜌𝑔ℎ𝐴
𝑙𝐴
= 𝜌𝑔
ℎ
𝑙

j = ρgi

www.utcb.ro
 Hidraulica puțurilor
Put in acvifer cu nivel liber

F
𝒉𝟐 −𝒉𝟐𝟎
𝑸 = 𝝅𝒌 𝒓
𝒍𝒏𝒓
𝟎

G
Q = debitul captat de un puț (m3/s);
k = conductivitatea hidraulică a stratului
acvifer (m/s);
h = înălțimea coloanei de apă la distanța r
SR de axul puțului (m);
h0 = înălțimea coloanei de apă în axul
puțului - în regim permanent de pompare
(m);
r0 = raza puțului (m).

www.utcb.ro
 Hidraulica puțurilor

F
Debitul maxim (admisibil):

𝑸𝒎𝒂𝒙 = 𝟐𝝅𝒓𝟎 𝒉𝒐 𝒗𝒂𝒅𝒎

G
𝑯𝟐 − 𝒉𝟐𝟎
𝑸 = 𝝅𝒌
𝑹
𝒍𝒏 𝒓
𝟎
• în care:
SR
H = înălțimea coloanei de apă a stratului acvifer, la limita razei de
alimentare (m);
R = raza de alimentare a puțului (m); Sichardt; Kusakin:
𝑹 = 𝟑𝟎𝟎𝟎 𝑯 − 𝒉𝟎 𝒌
𝑹 = 𝟓𝟕𝟓 𝑯 − 𝒉𝟎 𝒌𝑯

www.utcb.ro
 Hidraulica puțurilor

F
Inălțirea de izvorâre Δhi: relația Șestakov, Ciarnîi

G
𝑄
𝑘 𝑄
∆ℎ𝑖 = 0,73𝑙𝑜𝑔 − 0,51 + ℎ𝑜2 − ℎ𝑜
𝑟𝑜 𝑘
SR Se simte pana la o distanta de 100 r0 de axul putului
(Schneebeli)

www.utcb.ro
 Hidraulica puturilor

F
Put in strat acvifer sub presiune
𝑸𝒎𝒂𝒙 = 𝟐𝝅𝒓𝟎 𝒂𝒗𝒂𝒅𝒎

G
𝑯−𝒉𝒐
𝑸 = 𝟐𝝅𝒂𝒌 𝑹
𝒍𝒏
𝒓𝟎

SR
H = înălțimea coloanei de apă a stratului acvifer,
la limita razei de alimentare (m);
a = grosimea stratului acvifer
vadm = viteza admisibila

www.utcb.ro
 Hidraulica puțurilor

F
Viteza adminsibilă: Pentru evaluarea ordinului de mărime a vitezei admisibile cu care apa intra în
gaura forajului, fără a influenţa negativ starea fizică a stratului acvifer şi a filtrului invers din jurul
găurii, se poate aplica

G
𝑑10
Relația Truelsen: 𝑣𝑎𝑑𝑚 = (m/s)
280
𝑘 𝑘
Relația Sichardt: 𝑣𝑎𝑑𝑚 = (m/s); 𝑣𝑎𝑑𝑚 = (m/s)
15 30
În lipsa datelor experimentale, valoarea vitezei admisibile se poate estima și în funcție de
SR
granulozitatea acviferului, conform tabel:
Diametrul granulelor corespunzătoare
conținutului de 40% a stratului acvifer - [mm]
0,25
va [m/s]

0,0005
0,50 0,0010
1,00 0,0020
www.utcb.ro
 Hidraulica puțurilor

F
Nomograma pentru determinarea
debitului maxim al putului

G
SR
www.utcb.ro
 Hidraulica puțurilor

F
Denivelarea critică a apei în puț
• Din motive de prudență, pentru a nu exista
riscul inițierii proceselor de antrenare

G
hidrodinamică a nisipului din stratul acvifer,
în practica de șantier se recomandă ca
denivelarea maximă în timpul pompării să
nu depășească jumătate din înălțimea
coloanei de apă din foraj:
SR Scr < H/2
Evaluarea riscului de antrenare
hidrodinamică a nisipului
• Evaluarea gradientului hidraulic de
antrenare hidrodinamică a nisipului
(Diagrama Istomina).
www.utcb.ro
Forma con depresie

F
G
• Forma, panta conului de
depresie sunt
determinate de
SR conductivitatea
hidraulica a terenului, k
 Adancime con depresie

F
G
• Adancimea
conului de
depresie este
SR determinata de
debitul
pomparii

www.utcb.ro
 Raza con depresie

F
• Raza conului de

G
depresie este
determinata de
durata pomparii
SR tA < tB
rA < rB

www.utcb.ro
 Proiectarea sistemelor de epuizment

F
pentru o coborâre

G
eficientă a nivelului apei
distribuţia forajelor subterane într-un
de epuisment în aria amplasament, poziţia în
unui anumit plan a forajelor de
amplasament pompare trebuie
prezintă o maximă
SR determinată astfel încât
importanţă. acestea să intre în
interferenţă, şi, lucrând
împreună, să realizeze
debite extrase şi timpi
optimi în execuţie, fără
efecte distructive
asupra vecinătăţilor

www.utcb.ro
 Proiectarea sistemelor de epuizment

F
in cazul in care forajele lucreaza in interferenta
suprafata depresionata a acviferului,
corespunzatoare grupului de foraje, va capata o

G
forma mai complicata;

SR
cunoasterea ecuatiilor care definesc aceasta
suprafata este foarte importanta pentru
proiectarea sistemelor de coborare a nivelului apei
subterane pentru executarea fundatiilor
constructiilor;

www.utcb.ro
 Proiectarea sistemelor de epuizment

F
• Distributia forajelor de pompare pe contur
dreptunghiular
• Calculul lor – asumand un singur put cu o raza

G
echivalenta, re – “marele put”
𝐵𝐿
• 𝑟𝑒 =
𝜋
• sau
• 𝑟𝑒 =
SR
𝜎
𝐵+𝐿
1

0.8

0.6

B/L
4 0.4

• In care σ se poate lua din graficul alaturat 0.2

0
functie de raportul B/L 1 1.05 1.1 1.15 1.2
σ

www.utcb.ro
 Proiectarea sistemelor de epuizment

F
• La contururi oarecare:
• 𝑟𝑒 = 0,565 𝐴
• In care A este aria inchisa de conturul definit de

G
pozitia puturilor
• Pentru puturi dispuse pe un contur circular:

• 𝑟𝑒 = 𝑟1 = 𝑟2 = 𝑟3 = … . . = 𝑟𝑛
SR
• Iar raza de influenta a grupului de puturi va fi:

• R = 𝑟𝑒 + 𝑅𝑜
rn

• In care Ro este raza de influenta a unui put

www.utcb.ro
 Proiectarea sistemelor de epuizment

F
• Pentru strat acvifer sub presiune: Debitul unui put este:

𝑄𝑛 𝑄𝑛
2𝜋𝑎𝑘 𝐻−ℎ0 𝑄= : 𝑛=
• 𝑄𝑛 =

G
𝑅 𝑛 𝑄𝑐𝑎𝑝
𝑙𝑛𝑟
𝑒

• In care: Cota piezometrica intr-un punct al domeniului se

• Qn – debitul total pompat de cele n puturi determina cu relatia:
• a – grosimea stratului acvifer 𝑄 𝑅𝑛
•
•
SR
H – sarcina hidraulica a stratului acvifer
ho – adancimea apei in centrul gropii de
fundatie
• R - reprezintă raza de influență a grupului
In care
ℎ=𝐻− 𝑙𝑛
2𝜋𝑎𝑘 𝑟1 𝑟2 … . . 𝑟𝑛

de puțuri; r1, r2, …rn sunt distantele de la fiecare put la punctul

• re = raza echivalentă considerat in care nivelul piezometric este h

www.utcb.ro
 Proiectarea sistemelor de epuizment

F
• Pentru strat acvifer cu nivel liber: Cota piezometrica intr-un punct al domeniului:
𝜋𝑘 𝐻2−ℎ𝑜2 𝑄 𝑅𝑛
• 𝑄𝑛 = 𝑅 ℎ=𝐻− 𝑙𝑛

G
𝑙𝑛 2𝜋𝑎𝑘 𝑟1 𝑟2 … . . 𝑟𝑛
𝑟𝑒

• in care: Cota piezomentrica intr-un put “I”

• Qn – debitul total pompat de cele n puturi
• H – sarcina hidraulica a stratului acvifer
SR 𝑄 𝑅𝑛
• ho – adancimea apei in centrul gropii de ℎ𝑜𝑖 = 𝐻2 − 𝑙𝑛
𝜋𝑘 𝑟𝑜𝑖 𝑟2𝑖 … . 𝑟𝑛𝑖
fundatie
• R - reprezintă raza de influență a grupului
de puțuri; In care
• re = raza echivalentă
• Debitul unui put se deterimna similar roi este raza putului “i”
cazului precedent (acvifer sub presiune) r2i, …rni sunt distantele de la fiecare put la putul “i”
considerat in care nivelul piezometric este hoi
www.utcb.ro
 Bibliografie selectiva

F
1. Fetter, C.W., Applied hydrogeology, Prentice Hall, 1994
2. Freeze, R., A., Cherry, J., Groundwater, Prentice-Hall. Inc, 2979
3. Todd, D,K., Groundwater Hydrology, John Wiley and Sons, 1959

G
4. Bedient B.P., et all., Groundwater contamination, Prentice Hall, 1994
5. Bear, J., A. Verruijt, Modeling Groundwater Flow and Pollution, D. Reidel Publication Company,
1987.
6. Pietraru V., Calculul Infiltratiilor, Editura Ceres, 1979
SR
7. Marchidanu, E., Hidrologia în ingineria construcţiilor, Ed. Tehnică Bucureşti, 1996
8. Lohman, S.,V. Groundwater hydraulics, US Government Printing Office, Washington : 1972
9. Scrădeanu D., A. Gheorghe. Hidrogeologie Generală, Ed. Universității din București, 2007.
10. Mogheir, Y., Groundwater and Well Hydraulic (internet)
11. Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de epuismente, Indicativ NP 134-2013

www.utcb.ro