@ Cap5.

b - Starile de consistenta ale pamanturilor argiloase

WELCOME to ghidulmesteruluimanole !

Cap 5 .b
Starile de consistenta ale pamanturilor argiloase

continuare din cap 5.a

Pentru estimarea mai buna a consistentei , cand Ic devine negativ

sau mai mare decat 1 , adica atunci cand argila este in stare tare, cum si atunci cand este in
stare curgatoare, consistenta in aceste stari se determina cu urmatoarele formule de calcul :
a)- pentru umiditate w < wf,

Ic = w - wf / wf - wc, wc fiind limita de contractie,

in acest caz Ic , variaza intre -1 si 9;

b)- pentru o umiditate w > wl;

Ic = wv - wl / wv - w,

unde wl , este gradul de umiditate la care argila se gaseste in starea unui lichid vascos
; w variaza intre wv si wl astfel ca Ic variaza intre 1 , pentru starea limita intre plastic si
vascos, si infinit, atunci cand atinge limita unui lichid vascos.
Incercarile facute in laboratoarele constructiei canalului Moscova - Volga, sub conducerea prof
Maslov, au aratat ca exista o legatura stransa intre starea plastica si caracteristicile mecanice ale
argilelor ,.. SI ANUME, scaderea rezistentei cu gradul de umiditate , pentru argile cu diferiti indici
de plasticitate, respectiv , compresibilitatea argilelor in functie de limita de curgere.
Pentru loessuri si pamanturi loessoide, prof Denisov a introdus urmatorii coeficienti indicatori ai
macroporozitatii : Is = eL / e
unde eL - este porozitatea in starea in care loessul incepe sa devina curgator;
e - porozitatea sa naturala
Inlocuind pe eL cu wys / ya , conform ecuatiei [ wmax = e . ya / ys ],
expresia devine pentru Is = wl.ys / e

Loessurile sau pamanturile loessoide sunt considerate tasabile atunci cand Is <1, adica atunci
cand porozitatea initiala este mai mare decat cea corespunzatoare starii de curgere.
Loessurile cu Is > 1 sunt considerate netasabile.
Coeficientul Is, definit de prof Denisov, prezinta dezavantajul ca nu ia in consideratie presiunea la
care se produce tasarea. Prof Abelev , a propus introducerea notiunii em a macroporozitatii
loessului. em este definit prin : em = ep - ep',
adica prin diferenta dintre porozitatea loessului la o presiune
exterioara p si porozitatea la aceeasi presiune, cand loessul este saturat cu apa.
Presiunea la care se determina ep si ep' , determinata de catre cercetatori , este 3kg/cmp.
Mai jos se dau cateva expresii pentru consistenta, si relatiile care exista intre indicii
fizici si gradul de consistenta, indicate in carti de specialitate si folosite in Institutele
de Proiectare si in referatele de geologie inginereasca privitoare la
cercetarile terenului de fundatie.
a)Consistenta (indicele de consistenta), dupa normele germane :
K= wl - w / P, UNDE w = este umiditatea naturala;
wl = limita de curgere;
P = indicele de plasticitate.
Dupa valorile K , normele adoptate in Germania (DIN 1054 )dau urmatoarele denumiri pentru
starea pamantului :
________________________________________________________________________________
umiditatea w% indicele de consistenta E Denumirea
________________________________________________________________________________
__
wf 1 vartos
wf+(0 - 0,25 )P 1 - 0,75 plastic- vartos
wf +(0,25 - 0,50) 0,75- 0,50 plastic- moale
wf +(0,50 - 0,75 )P 0,50 - 0,25 plastic-foarte moale
wf + ( 0,75 - 1 )P 0,25 - 0 plastic -curgator
wl 0 curgator (fluid)
________________________________________________________________________________
__
Pamanturile cu consistenta K <0,5 nu pot fi folosite ca terenuri de fundatie.
Pentru K<0,75, inca sunt de asteptat tasari apreciabile sub sarcina.

b)Indicele de consistenta dupa normele daneze, stabilite cu ocazia cercetarilor geotehnice

pentru constructia podului de la Storstrom (1936):
Se lasa sa cada, de la inaltime data, un con cu diametrul standardizate si cu greutate G, si se
masoara infingerea lui ( y) in pamant.
Indicele de consistenta K = G. ( 10 / Y ) n,
unde G e dat in kg / y in mm / si K in kg/mm , si unde n este un factor care depinde
de natura terenului ; pentru argile se ia n=0,75.
Cunoscand valoarea lui K, rezistenta la compresiune se determina cu formula : e =aK
( a= 0,05 - 0,5 )
Se observa ca a are limite de variatie largi, astfel ca formula e=aK , are numai un caracter
indicativ.

c)Formule empirice, pentru rezistenta terenului in functie de indicele de plasticitate:

Modul de plasticitate : E=t / e = P+8 / 7 ( 1 + 0,5 )
Rezistenta la forfecare : t = 32 - P/3 (1+- 10)

Din insasi structura acestor formule rezulta caracterul lor cu totul aproximativ.
Clasificarea terenurilor dupa indicele de plasticitate :
In ultimul timp se tinde la inlocuirea clasificarilor terenurilor facute exclusiv pe baza granulometriei,
cu alte clasificari , care sa dea o imagine mai directa a calitatilor mecanice :
________________________________________________________________________________
__
denumirea I % Observatii
________________________________________________________________________________
__
pamant nisipos 0 teren fara plasticitate
nisip argilos 7 10% boabe sub 0,005 mm
pamant prafos 7 - 17 10- 30% boabe sub 0,005 mm
pamant argilos 17 30% boabe sub 0,005 mm
________________________________________________________________________________
_
Indicii de consistenta din normele DIN si din cele daneze sunt calculati pe baza anumitor date
speciale, obtinute prin cateva experiente, si nu cuprind , general, toate fenomenele.Din aceasta
cauza, toate formulele care deduc proprietatile mecanice ale terenului din acesti indici nu pot avea o
valoare stiintifica si, deaceea,ele sunt numai mentionate, fara a fi recomandate pentru utilizare.
Cercetarile mai recente, au aratat interdependenta dintre structura moleculara a particulelor de
pamant si forma in care apa apare in spatiile intermoleculare, si caracteristicile mecanice ale
acestor pamanturi. Din aceasta cauza, normele rusesti pentru stabilirea incarcarii admisibile a
terenurilor pleaca de la notiunea de plasticitate, care e un indiciu al felului cum este legata apa in
interiorul masei de pamant.
In capitolul care trateaza despre incarcarile admisibile ale terenurilor, se arata ca , in prezent,
singurele norme care conditioneaza incarcarea admisibila de gradul de consistenta al terenurilor,
definit stiintific, adica, la terenuri nisipoase, de gradul de indesare relativa, si la argile, la indicele
de plasticitate si de gradul de umiditate. Astfel, in norme, sunt folosite, rezultatele moderne
ale stiintei geotehnice.