Geotehnică

Note de curs 4 – Alcătuirea pământurilor

Iancu-Bogdan Teodoru

Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații

Conținut

1. Faza lichidă în pământuri (continuare)

Apa peliculară (continuare)
Apa capilară

1
Faza lichidă în pământuri

Apa peliculară (continuare)

Proprietăţile pământurilor argiloase — activitatea

• Plasticitatea pământurilor este o consecință a interacțiunii dintre particulele

minerale (argiloase), cu structură și proprietăți specifice, și pelicula de apă adsorbită
care înconjoară particulele.
• Intensitatea fenomenului de interacțiune dintre apă și scheletul mineral al unui
pământ (activitatea unui pământ) depinde, în principal, de
• dimensiunea și forma particulelor – dimensiunile mici și formele alungite favorizează
interacțiuni mai puternice,
• compoziția mineralogică a particulelor solide, prin existența sarcinilor electrice
necompensate – la argile intensitatea interacțiunii este mai mare, în funcție de
preponderența de montmorillonit, illit și caolinit, în timp ce la nisipuri, unde predomină
cuarțul (mineral din grupa tectosilicaților, fară sarcini electrice necompensate)
fenomenele de interfață sunt de slabă intensitate.

2
Proprietăţile pământurilor argiloase — activitatea

S-a observat (Skempton, 1953) că indicele de plasticitate (Ip ) al unui pământ este
proporțional cu procentul fracțiunii argilă (argilă coloidală, d ≤ 0,002 mm).
Activitatea pământurilor este apreciată raportul dintre indicele de plasticitate şi
conținutul procentual în particule cu dimensiuni inferioare valorii de 2µ (0,002 mm),
denumit indice de activitate (IA ):
IP
IA =
A2µ

caracterizare pământ IA
puțin activ ≤ 0,75
cu activitate medie 0,75...1,00
activ 1,00...1,25
foarte activ > 1,25

3
Proprietăţile pământurilor argiloase — activitatea

Activitatea pământurilor explică comportarea unor argile, care manifestă modificări de

volum la variații ale umidității. Aceste pământuri poartă denumirea de argile active sau
P.U.C.M. (pământuri cu umflări și contracții mari) și fac parte din categoria pământurilor
dificile de fundare.
O argilă activă, având o umiditate iniţială w = w0 manifestă o creştere de volum, o
umflare, dacă umiditatea acesteia creşte. Din contră, o diminuare a conţinutului de apă
atrage o reducere de volum, o contracție.
Conţinutul maxim în apă, pentru care o pierdere suplimentară de apă nu antrenează o
reducere de volum, se numeşte limită de contracţie, ws .
Sensul modificărilor de volum este redat prin indicele de contracţie–umflare

wsat − w
ICU =
wsat − ws

4
Proprietăţile pământurilor argiloase — activitatea

Mecanismele care intervin în procesul de umflare şi contracţie sunt foarte complexe. Ele
au ca rezultat creşterea şi descreşterea grosimii stratului de apă adsorbit prin:
• atracţia sau ataşarea de molecule de apă sub efectul câmpului electric al particulelor
• migraţia moleculelor de apă sub efectul potenţialului electric neechilibrat

apă adsorbită
particulă apă adsorbită
umflare particulă

cotracție
5
Proprietăţile pământurilor argiloase — sensitivitatea

Majoritatea pământurilor argiloase pierd o parte din rezistența conferită de forţele de

legătură dintre particule, odată cu deranjarea structurii naturale. Pierderea de rezistenţă
în timpul remanierii poate avea două cauze:
• distrugerea structurii dobândită de argilă în cursul sedimentării
• perturbarea straturilor de apă adsorbită.
O încercare uşoară şi larg folosită pentru determinarea
rezistenței este încercarea la compresiunea monoaxială
(sau simplă).
Se numeşte sensitivitatea argilei raportul rezistenţelor
acesteia la compresiune simplă, înainte şi după
remaniere

qu
S=
qr
6
Proprietăţile pământurilor argiloase — sensitivitatea

O valoarea a sensitivităţii de la 2 la 4 este frecvent întâlnită la argile. Când valoarea

sensitivităţii este de la 4 la 8, argilele sunt catalogate ca sensibile. Pentru valori de peste
8 argilele sunt considerate foarte sensibile, în această categorie încadrându-se şi argilele
din zona ţărilor scandinave, unele dintre ele prezentând o sensitivitatea ce depăşeşte
valoarea de 100.
Efectele deranjamentelor produse prin baterea piloților, funcționarea fundațiilor de
mașini, efectul recoltării și transportului probelor pentru încercările de laborator sunt
numai câteva aspecte în care sensitivitatea argilelor poate avea urmări importante.

7
Proprietăţile pământurilor argiloase — tixotropia

Tixotropia este proprietatea unei suspensii de argilă de a trece la stare de gel prin
repunerea în ordine a staturilor adsorbite, dacă nu intervin forţe perturbatoare.
Un bun exemplu este bentonita, o argilă sodică care are drept constituent mineralogic de
bază montmorillonitul. Caracteristica principală a acestui mineral este capacitatea sa
mare de umflare în contact cu apa, proprietate care rezultă din structura foiletată a
reţelei sale cristaline.
Bentonita poate fi întrebuinţată ca produs de etanşare, dar principala sa utilizare rămâne
prepararea noroiului de foraj, caz în care îi asigură creşterea vâscozităţii şi reducerea
capacităţii de infiltrare a apei.

8
Faza lichidă în pământuri

Apa capilară
Apa capilară

Tensiunea superficială
Între două fluide aflate în contact, sau între un fluid în contact cu un solid, la nivelul
suprafeţei de contact, există o energie superficială generată de diferenţa dintre forţele de
atracţie ale moleculelor.
Această energie superficială se
manifestă printr-o tensiune
superficială σs , definită prin
cantitatea de lucru mecanic
necesar pentru a separa unitatea
de suprafaţă dintre mediile în
contact. Tensiunea σs este o
constantă, pentru doua medii
date variază doar cu temperatura.

9
Apa capilară

Tensiunea superficială
Pentru cazul în care fluidele şi solidul sunt aerul (a), apa (w) şi respectiv particula de
pământ (s), în condiţii de echilibru, unghiul de racordare (θ) al interfeţei este:
σwa
σas − σws Ta aer
σwa cos θ = σas − σws ⇒ cos θ = = , θ apă
σwa σwa σas σws

unde Ta este tensiune de aderență. solid

Unghiul θ se numește unghi de umectare și are valori de la 0 la 180◦ . Când θ < 90◦ fluidul
este numit agent de umectare.
Solidul umectat de apă este numit hidrofil iar în caz contrar este denumit hidrofob.

10
Apa capilară

Capilaritatea este ascensiunea sau mişcarea

apei în porii pământului, sub acţiunea
forţelor de capilaritate determinate de
manifestarea tensiunii superficiale.
Apa din pământ care este supusă acţiunii
forţelor de capilaritate se numeşte apă O 1
capilară. 5 Sr

zona de aerație
• strat impermeabil, 1 4

• apa freatică, 2 3''

• franjul capilar cu subzona de saturare

3'
- uw
+

saturație
zona de

uw
capilară (3’) și subzona de saturare

=γ
2

w
zw
capilară parțială (3”) 1

• subzonă intermediară, (4) zw z

• subzona de evaporație, (5)

11
Apa capilară

Fenomenul de capilaritate are loc în pământurile care includ în formarea lor particule cu
dimensiuni de până la 2,0 mm.
Considerând deschiderea medie dc a căilor rezultate prin interconectarea porilor,
aproximativ 0,2 din dimensiunea medie dp a particulelor care formează pământul:

• pentru o dimensiune medie dp = 2 mm, o valoare dc = 0,4 mm

• pentru o dimensiune medie dp = 0,002 mm, o valoare dc = 0,4 · 10−3 mm

Ţinând cont de dimensiunile lor, în raport cu fenomenul de capilaritate, porii pământului

pot fi:

• pori necapilari, dc > 0,508 mm;

• pori capilari 0,508 > dc > 0,0002 mm;
• pori subcapilari dc < 0,0002 mm.

12
Ascensiunea capilară

Se pune condiția ca rezultanta forțelor de tensiune superficială să echilibreze greutatea

coloanei de lichid (Jurin, 1718) T T
s θ s
hcγw

2Ts cos θ 4Ts cos θ d = 2r

2πrTs cos θ = πr 2 hc γw → hc = =
rγw dγw hc zγw

Pentru apă la temperatura de 20◦ C (Ts ≈ 75 mN/m și z

0,30 întindere (-)
θ = 0◦ ), hc ≈ (cm) compresiune (+)
d
• nisipuri, hc = 7,5 . . . 300 cm; prafuri, hc = 3 . . . 30 m; argile, hc = 30 . . . 40 m.

În realitate, în pământuri, înălţimile capilare ating valori de la 5...10 cm (în cazul nisipurilor
mari) până la 400...500 cm (în cazul argilelor). Asta deoarece, în pământurile argiloase,
filmele de apă adsorbită obturează porii şi se opun ascensiunii apei prin capilaritate.

13
Efectele apei capilare

În masivele de pământ, manifestarea capilarităţii are drept urmare:

• creşterea conţinutului în apă (w) şi a greutăţii volumice a pământului, γ;

• o presiune negativă a apei interstiţiale și încărcarea scheletului pământului;
• apariţia unor forţe de legătură între granulele pământurilor nisipoase;
• formarea sifonului capilar.

Creşterea conţinutului în apă (w) şi a greutăţii volumice a pământului, γ este maximă în

zona franjului capilar reducându-se pe grosimea subzonei 3”, în parte parţial saturată şi
devenind practic nulă spre suprafață.

14
Efectele apei capilare

Presiunea negativă a apei interstițiale

pe = pi + pc
Asimilând meniscul capilar cu o pe = pi
pi = pe - pc
membrană elastică, forma de calotă Ts θ Ts

R
pe
sferică se va obține numai dacă presiunea
θ pe

sub membrană (pi ) scade în raport cu cea pi

exterioară (pe ), cu o anumită valoare pc .
pi
2r

Prin curbarea membranei sub deficitul de presiune ∆p = pc , după perimetrul prinderii

apar forțe de legătură care joacă rolul tensiunii superficiale a meniscului real.
Asta înseamnă că sub meniscurile concave, specifice apei și corpurilor hidrofile, există un
deficit de presiune ∆p = pc (numit și sucțiune) în raport cu presiunea exterioară a
meniscului, pe = patm .

15
Efectele apei capilare

Presiunea negativă a apei interstițiale

• presiunea în interiorul tubului capilar,

corespunzător nivelului liber al apei din d = 2r

vas, va fi, conform legilor hidraulicii, hcγw

p0 = patm 2
pc
• totodată se poate scrie, conform legii Δpz
hidrostaticii, p0 = pc + γw hc hc
întindere (-)
compresiune (+)
• deci pc = p0 − γw hc = patm − γw hc z
z0
• deficitul de presiune la o cotă z va fi patm p0 1
întindere (-)
compresiune (+)
∆pz = pc,z = patm −γw hc +γw (hc −z) = patm −γw z
patm
patm
∆pz = 0 → patm −γw z = 0 → z = z0 = ≈ 10 m
γw
16
Efectele apei capilare

Presiunea negativă a apei interstițiale

d = 2r

• patm 6= 0 (diagrama 2) hcγw

• Presiunea apei are valori pozitive pc

2

pentru z < z0 Δpz

• Presiunea apei are valori negative hc
întindere (-)

pentru z > z0 compresiune (+)

z
• patm = 0 (diagrama 1), presiunea apei, patm p0 1
z0
întindere (-)
pe toată zona de ascensiune capilară,
compresiune (+)
are valori negative.
patm

O presiune negativă a apei face să apară o stare de comprimare a scheletului pământului,

în timp ce o presiune pozitivă a apei are, asupra scheletului, un efect de tracţiune.

17
 O presiune negativă a apei face să apară o stare de
comprimare a scheletului pământului, în timp ce o presiune
pozitivă a apei are, asupra scheletului, un efect de tracţiune.
17
Efectele apei capilare

Coeziunea aparentă
Ascensiunea capilară apare nu numai în tuburi, dar și între două plăci paralele, situate la
distanță mică. Este cazul apei capilare de contact, ce ia naștere în jurul zonei de contact
dintre particule, atunci când porii nu sunt umpluți complet cu apă.
Ts
Ts
Apa capilară de contact induce
presiuni capilare apreciabile (datorită
razelor mici ale meniscurilor) ce tind
să preseze granulele determinând Ts
astfel o legătură între ele – coeziunea
aparentă.
Ts

18
Efectele apei capilare

Coeziunea aparentă
Coeziunea aparentă se manifestă atâta timp cât există meniscuri capilare în masa de
pământ şi dispare odată cu dispariţia meniscurilor de contact, prin uscarea pământului
sau saturarea lui (umplerea tuturor porilor cu apă)

Valorile importante ale coeziunii

aparente face ca nisipurile (pământuri
necoezive), la valori ale umidităţii de
cca. 5-6%, să prezinte rezistenţe la
întindere şi forfecare sporite şi chiar
să se menţină în taluz vertical pe cca.
50 cm.

19
Efectele apei capilare

Sifonul capilar
Atunci când pământul din corpul barajelor sau digurilor permite formarea fenomenului
capilar, apa infiltrată în corpul amenajării se va ridica, prin ascensiune capilară, deasupra
nivelului hidrostatic, trecând peste nucleul impermeabil și formând astfel sifonul capilar.

https://www.youtube.com/watch?v=tbnJAHLPL5s

20
Mulțumesc

20