Geotehnică

Note de curs 2 – Alcătuirea pământurilor (continuare)

Iancu-Bogdan Teodoru

Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații

Conținut

Alcătuirea pământurilor
Indici de structură derivați
Faza solidă a pământurilor

1
Alcătuirea pământurilor

Indici de structură derivați

Porozitatea (n) și indicele porilor (e)

Porozitatea
Vp aer
n= 100 (%) apă
V
particulă solidă
Indicele porilor
Vp Va
e= Vp
Vs Vw

Relații de legătură V
Vp Vp Vp e Vs
n= = = Vp
=
V Vs + Vp Vs (1 + Vs ) 1 + e
Vp Vp Vp n
e= = = Vp
=
Vs V − Vp V(1 − ) 1 − n
V

2
Porozitatea (n) și indicele porilor (e)

e
n 1+e
Într-un volum unitar, porii ocupă un volum n
e
sau în timp ce granulele ocupă un
1+e
1 1-n 1
volum egal cu 1 − n sau . 1+e
1+e

3
Greutatea volumică în stare uscată, γd

Este raportul dintre greutatea pământului în stare uscată (Gd ) şi volumul total al acestuia
(V):

Gd
γd =
V

 
Gs γs · Vs γs (V − Vp ) Vp
Gd ≈ Gs ⇒ γd = = = = γs 1 − = γs (1 − n)
V V V V

4
Greutatea volumică în stare saturată, γsat

Este raportul dintre greutatea pământului aflat în stare saturată (Gsat. ) şi volumul total al
acestuia (V):

Gsat
γsat =
V

Gsat Gs + Gw,max Gs + γw · Vp Gs Vp
γsat = = = = + γw = γd + γw · n = γs (1 − n) + γw · n
V V V V V

5
Greutatea volumică a pământului în stare submersată, γ 0

Este raportul dintre greutatea totală a unei anumite cantităţi de pământ submersat (G0 ) și
volumul său total:

G0
γ0 =
V

G0 Gs − γw · Vs γs · Vs − γw · Vs Vs V − Vp
γ0 = = = = (γs − γw ) = (γs − γw ) →
V V V V V

γ 0 = (1 − n)(γs − γw ) = γs (1 − n) + γw · n − γw = γsat − γw

6
Umiditatea la saturație, wsat

La saturarea pământului, umiditatea are valoarea maximă și este raportul dintre

greutatea apei (Gmax ) ce saturează porii şi greutatea pământului uscat sau a scheletului
solid, dacă greutatea aerului este neglijată:

Gmax
wsat =
Gs

Gmax Vp · γw γw
wsat = = =e
Gs Vs · γs γs

7
Gradul de saturație, Sr

Este raportul dintre volumul ocupat de apă (Vw ) şi volumul porilor din pământ (Vp ):

Vw
Sr =
Vp

Gw γw · Vw w · γs · Vs
w= = → Vw =
Gs γs · Vs γw

Vw w · γs · Vs 1 w · γs 1 w
Sr = = = =
Vp γw Vp γw e wsat

Sr = 0 – pământ aflat în stare uscată

Sr = 1 – pământ complet saturat
8
Relații de legătură

G Gs + Gw + Ga Gs + Gw Gs + w · Gs Gs
γ= = = = = (1 + w) = γd (1 + w) = γs (1 − n)(1 + w)
V V V V V

 
Gw,max
Gs 1+
Gsat Gs + Gw,max Gs
γsat = = = = γd (1 + wsat ) = γs (1 − n)(1 + wsat )
V V V

9
Ordinul de mărime al greutăților volumice

γs > γsat > γ > γd > γ 0

10
Alcătuirea pământurilor

Faza solidă a pământurilor

Introducere

Formarea pământurilor este un proces geologic complex. El presupune etape în care au

intervenit factori ce justifică alcătuirea şi comportarea lor actuală.
La suprafaţa scoarţei terestre va exista o diversitate de pământuri, care sunt identificate
şi clasificate după alcătuirea fazei solide, proprietăţile lor fizice şi mecanice. Criteriul
principal este compoziţia fazei solide a unui pământ.

11
Forma geometrică a granulelor

foarte unghiulare unghiulare sub-unghiulare sub-rotunjite rotunjite bine rotunjite

Particulele care compun un pământ au diferite dimensiuni şi nu sunt toate de o aceeaşi

formă. Sub aspectul formei geometrice, se disting în principal trei categorii:
• particule cubice sau sferice – predomină în pământurile cu granule mari (pietrișuri,
nisipuri)
• particule în lamele –formă tipică pământurilor constituite din particule fine
• particule sub formă de batoane sau ace, puţin frecvente
12
Forma geometrică a granulelor

Forma granulelor poate fi estimată printr-un coeficient de formă. Acesta este definit de
raportul dintre suprafaţa totală a granulei şi volumul acesteia:

St
kf =
V
Pentru granulele de formă sferică:
• Kf = 6 – sferă
St 4πR2 3 6
kf = = = = • Kf = 6,1 – granule rotunjite
V 4πR3 R D
3 • Kf = 6,7 – granule tocite
Pentru granulele de formă oarecare: • Kf = 7 – granule poliedrice
• Kf = 7,7 – granule tip bastonaşe sau
1
k f = Kf granule sub formă de plăcuţe.
D

13
Structura pământurilor

Prin structura unui pământ se înţelege modul de aranjare a particulelor în formarea

scheletului acestuia.

• structuri elementare care sunt caracteristice pământurilor grosiere – nisipuri,

prundişuri, unde granulele se găsesc poziţionate după o dispoziţie intermediară
între două aranjamente extreme care corespund unei porozităţi maxime şi respectiv
unei porozităţi minime
• structuri complexe, proprii pământurilor fine – prafuri, argile, care sedimentează
numai prin floculare, forţele de atracţie dintre particule jucând rol esenţial alături de
greutatea proprie a particulelor

14
Structuri elementare (granulare)

Iau naştere prin aranjarea granulelor sub acţiunea

forţelor de gravitaţie.
Dacă aceste particule ar fi sfere identice ar putea exista o
serie de stări intermediare de echilibru stabil, aflate între
două aranjamente extreme:
• afânare maximă – particulele sunt în contact şi
centrele lor de greutate sunt situate în vârful unor
cuburi, numit aranjament cubic, cu un volum maxim
de goluri, porozitatea fiind maximă şi egală cu 47,6% α = 90°
• îndesare maximă – particulele rămân în contact, dar
centrele lor de greutate vor fi în vârfurile unor
tetraedre, numit aranjament tetraedric, cel mai
compact, cu o porozitate minimă de 25,9%
α = 60°

15
Structuri elementare (granulare) – gradul de îndesare

Pământurile necoezive – nisipurile, pietrişurile, au o porozitate care variază în general de

la 25% la 50%.
Porozitatea unui asemenea pământ, în starea lui naturală, depinde de îndesarea, mai
mult sau mai puţin puternică, pe care a suportat-o în timp.
Edificiul structural al unui pământ din amplasament poate corespunde unui aranjament
intermediar.
emax − e
ID = 100
emax − emin

Starea pământului ID Observații

Afânată ≤ 0,33 Teren de fundare slab (TS)

Cu îndesare medie 0,34...0,66 Teren de fundare bun (TB)
Îndesată 0,67...1,00 Teren de fundare foarte bun (TFB)

16
Structuri elementare (granulare) – capacitatea de îndesare

Un pământ cu structură granulară poate să sufere modificări ale aranjamentul său

structural sub efectul încărcărilor.
Pentru un strat de pământ aflat în stare afânată, această modificare se traduce printr-o
tasare a acestuia.
Capacitatea de tasare prin modificarea volumului porilor este pusă în evidenţă prin
capacitatea de îndesare Ci :
emax − emin
Ci =
emax

Capacitatea de îndesare Ci

Mică < 0,4

Mijlocie 0,4...0,6
Mare > 0,6

17
Structuri complexe

Iau naştere prin aranjarea particulelor sub efectul combinat al forţelor de greutate şi al
atracţiei dintre ele.
Greutatea particulelor fiind foarte redusă, ele nu pot decanta sub efectul greutăţii, ca
particule individuale, formând agregate de particule din ce în ce mai mari, care pot să
decanteze sub efectul greutăţii proprii.
Aranjarea particulelor la nivelul agregatelor şi a acestora în masa pământului definesc
structurile complexe în fagure, floculare sau eterogene.

18
Textura pământurilor granulare

Prin textura unui pământ se înţelege totalitatea caracteristicilor care ţin de diversitatea
particulelor, aranjarea şi repartiţia lor în masa acestuia.
În cazul pământurilor granulare se deosebesc două tipuri de texturi:

• textură omogenă, caracteristică

pământurilor granulare cu particule
având aproximativ aceleași dimensiuni

• textură porfirică, la care particule de

talie mare sunt dispersate într-o masă
formată din particule mai mici.

19
Textura pământurilor fine

textură laminară, care se

prezintă ca un material
textură omogenă, textură lenticulară,
necoeziv separat de straturi de
caracteristică argilelor caracteristică depunerilor
argilă și este specifică
marine de adâncime de deltă sau glaciare
depunerilor aluviale și
lagunare

20
Granulometria pământurilor

Pământurile sunt formate din particule având

dimensiuni foarte diferite, ca formă și
dimensiuni.
Un pământ poate conține, ca parte solidă, de la pietriș
2,0 mm
elemente având dimensiuni practic invizibile,
0

inferioare micronului (10−3 mm), până la argilă

elemente cu dimensiuni de ordinul milimetrilor
(slab vizibil la
această scară)

sau zecilor de milimetri. nisip

praf
Compoziția sau distribuția granulometrică
reprezintă repartiția procentuală, după mărimea
lor, a particulelor (granulelor) componente ale
fazei solide a pământurilor sau ansamblul
fracțiunilor granulare.

21
Fracțiuni granulometrice

Fracțiunea granulometrică este grupa de fragmente solide având particulele cu

dimensiuni di cuprinse între două limite date (d1 < di < d2 )
SR ISO 14688-1:2004 BOLOVĂNIȘ

ARGILĂ
PIETRIȘ BLOCURI
PRAF NISIP
MARI
fin mijlociu mare fin mijlociu mare fin mijlociu mare 200 630
0,002 0,0063 0,02 0,063 0,2 0,63 2 6,3 20 63 BLOCURI

Dimensiunea particulelor (mm)

0,001 0,01 0,1 1 10 100 1000

STAS 1243-88 mediu

argilă coloidală 0,25 0,5 20 BOLOVĂNIȘ
0,002

BLOCURI
ARGILĂ

fin mare mic mare

PRAF NISIP PIETRIȘ
0,005 0,05 2 70 200

22
Fracțiuni granulometrice

Fracţiunea nisip (N)

În stare curată, uscată sau saturată, este foarte permeabilă, prezintă o ascensiune
capilară redusă, ce crește odată cu micșorarea particulelor, și nu posedă coeziune. Forma
granulelor este rotunjită sau colțuroasă (nisipuri de munte) iar suprafața poate fi netedă
sau zgrunțuroasă.
Fracţiunea praf (P)
Este constituită din particule fine aproximativ sferice, prezintă o permeabilitate mică și o
ascensiune capilară semnificativă. Introdusă în apă se desface relativ ușor în particulele
componente, datorită coeziunii relativ mici
Fracţiunea argilă (A)
Este constituită din particule foarte fine de formă aciculară, plată și solzoasă. Este practic
impermeabilă și prezintă o viteză a ascensiunii capilare foarte redusă. Introdusă în apă,
rezultă o masă lipicioasă plastică, iar particulele componente se separă relativ greu,
datorită coeziunii ridicate.
23
Analiza granulometrică

Evidențierea proporțiilor în care fragmentele solide, grupate pe dimensiuni, intervin în

alcătuirea unui pământ face obiectul unei analize granulometrice.
Analiza granulometrică urmărește să stabilească mărimea particulelor, proporția relativă
a fiecărei fracțiuni cu dimensiuni bine definite: elemente grosiere, pietriș, nisip, praf,
argilă.

• metoda cernerii:
• pe ciururi, pentru pământuri cu granule mai mari de 2,0 mm;
• pe site, pentru pământuri cu granule mai mari de 0,063 mm;
• metoda sedimentării, în variantele cu areometrul sau cu pipeta, pentru pământuri cu
granule mai mici de 0,063 mm;
• metoda combinată (cernere și sedimentare) pentru pământuri polidisperse cu plajă
întinsă de granulație (nisip argilos, praf nisipos etc.).

24
Rezultatele analizei granulometrice

Modul curent de a prezenta rezultatele unei analize granulometrice constă în a trasa

curba granulometrică (A).
100
90
A
Alte modalități:

Masa procentuală, mp%

80
70

• histogramă (B) 60
50

• curba frecvențelor 40
B
30
relative (C) 20
C

10
• diagramă ternară 0
0,001 0,01 0,1 1 10 100 200
Dimensiunea particulelor, logd (mm)

25
Curba granulometrică

Stabilește, pentru fiecare

diametru d, suma maselor
100
particulelor de mărime 90
A

Masa procentuală, mp%

inferioară, exprimată în
80
70

procente mp din cantitatea 60

50
totală a pământului uscat. 40
B
Este o curbă cumulativă a 30
20
C

conținutului în fracțiuni 10

granulometrice de
0
0,001 0,01 0,1 1 10 100 200
Dimensiunea particulelor, logd (mm)

dimensiuni inferioare unei

valori date.

26
Histograma

Este o diagramă în trepte

construită prin reprezentarea
în abscisă a limitelor de 100

dimensiuni ale fracțiunilor 90

A

Masa procentuală, mp%

80
granulometrice (d1 ; d2 ) iar în 70

ordonată, masa particulelor 60

50
(mi ) exprimată în procente 40
B

din masa probei (md ) și care

30
C
20

au dimensiuni mai mici 10

0
decât două limite date 0,001 0,01 0,1 1 10 100 200
Dimensiunea particulelor, logd (mm)

(d1 < di < d2 ). Ordonata

maximă este în dreptul
fracțiunii predominante.

27
Poligonul de frecvență

Este o linie frântă construită

în mod similar cu
histograma, însă cu
micșorarea intervalului până 100
90
A
la valori ce permit

Masa procentuală, mp%

80

transformarea liniei frânte

70
60

într-o curbă continuă, 50

40
numită curbă de frecvență. 30
B
C
În primă aproximație, curba 20
10

de frecvență se poate asimila 0

0,001 0,01 0,1 1 10 100 200

cu poligonul de frecvență
Dimensiunea particulelor, logd (mm)

construit prin unirea

mijloacelor treptelor
histogramei.

28
Coeficienți caracteristici ai curbei granulometrice

Pe curba granulometrică se poate defini un diametru dx , pentru care conținutul

procentual este x%. Valorile d10 , d30 , d60 intervin în determinarea a doi coeficienți
caracteristici curbei granulometrice: coeficientul lui Allen Hazen sau coeficientul de
neuniformitate, Un , și coeficientul de curbură, Cc .
100
90

d60

Masa procentuală, mp%

80
Un = 70
d10 60
50
2
(d30 ) 40

Cc = 30

d10 · d60 20
10
0
0,001 0,01 0,1 d10 d30 d60 10 100 200
Dimensiunea particulelor, logd (mm)

29
Curba granulometrică – coeficienți caracteristici

Atunci când coeficientul de neuniformitate se apropie de valoarea unitară se vorbește de

o granulometrie strânsă iar în caz contrar de una largă sau extinsă.
În funcție de coeficientul de neuniformitate, Un , normele românești (STAS 1243-88)
clasifică pământurile granulare după cum urmează:

• cu granulometrie foarte uniformă, Un < 5;

• cu granulometrie uniformă, 5 ≤ Un ≤ 15;
• cu granulometrie neuniformă, Un > 15.

30
Diagrama ternară

Este utilizată pentru reprezentarea granulometriei, atunci când compoziția pământurilor

poate fi exprimată prin trei fracțiuni.
Este un triunghi echilateral pe laturile căruia este reprezentat la scară, conținutul unei
fracțiuni granulometrice, în procente de la 0 la 100%.
La identificarea pământurilor (STAS 1243-88) se utilizează fracțiunile granulometrice
argilă, praf și nisip.
Pentru identificarea pământurilor (STAS 1243-88), se marchează, pe fiecare latură a
triunghiului, conținutul procentual al fracțiunii granulometrice la care se face referire
(mP %, mA % și mN %). Mai departe, se trasează, plecând din punctul care marchează
conținutul procentual al fracțiunii, o dreaptă paralelă cu latura precedentă a triunghiului,
ținând seama de sensul marcat pentru parcurgerea diagramei. Intersecția dreptelor este
un punct unic care se plasează într-o zonă pe care este înscrisă denumirea pământului și
valoarea indicelui de plasticitate.
31
Diagrama ternară – exemplu

14688-1:2004
SR EN ISO
PIETRIȘ
ARGILĂ
PRAF NISIP
Bolovăniș
fin mijlociu mare fin mijlociu mare fin mijlociu mare
fin mediu mare mic mare

1243-88
ARGILĂ PRAF Bolovăniș

STAS
NISIP PIETRIȘ
100
Nisip, N = 13%
90
Masa procentuală, mp%

80
70
60
Praf , P = 60%
50
40
30
20
Argilă, A = 27%
10
Argilă, Cl = 12%
0
0,001 0,01 0,1 1 10 100 200
Dimensiunea particulelor, logd (mm)

32
Mulțumesc

32