UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI

FACULTATEA DE MINE

TOPOGRAFIE MINIERĂ, INFORMATIZATĂ ȘI CADASTRU

anul I

Grupa TMIC11

LUCRĂRI SPECIALE DE TOPOGRAFIE MINIERĂ

PROIECT DE SEMESTRU

COORDONATOR,

CONF.UNIV.DR.ING. FILIP LARISA

MASTERAND,

BABIUC RAMONA IULIANA

PETROȘANI

2021
 Determinarea punctului de străpungere dintre o lucrare minieră și un
zăcământ

1.Rezolvarea teoretică a problemei

Fig. 1

Sunt cunoscute elementele zăcământului Z ( P0 , θ P ,V ) și elementele galeriei

G ( P1 ,θ , φ ).
Distanța de la punctul P1 la punctul de străpungere P se notează cu λ și
atunci coordonatele acestuia sunt:
x=x 1 + λα
y= y 1+ λβ
z=z 1 + λγ
Aceste coordonate verifică ecuația planului, ca urmare putem scrie:
α P ( x 1 + λα −x 0 )+ β P ( y 1+ λβ− y 0 ) +¿
+ γ P ( z 1 + λγ −z 0 )=0
S-a notat:
α , β , γ – cosinușii directori ai galeriei G
α P , β P , γ P – cosinușii directori ai normalei la zăcământul Z
Din ecuație se obține:
α P ( x 0−x 1) + β P ( y 0− y 1 ) + γ P ( z0 −z 1)
λ=
α α P+ β βP+ γ γ P
Sau:
d
λ=
cos ω
Lucrarea minieră poate avea poziții diferite față de zăcământ:
a) Verticală;
b) De lungime minimă până la zăcământ;
c) Orizontală și perpendiculară pe o orizontală a zăcământului;
d) Orizontală și de orientare dată;
e) Înclinată și perpendiculară pe o orizontală a zăcământului;
f) Înclinată și de orientare dată.
Pozițiile menționate sunt condiții impuse în faza de proiectare.
a) Lucrarea minieră verticală
 Este cazul în care lucrarea minieră verticală reprezintă un puț vertical (fig.2).

Fig. 2

Cosinușii directori ai lucrării miniere sunt:

α =cos θ cos φ=0
β=sin θ cos φ=0
γ =sin φ=−sin 100=−1
Cu care:
x=x 1 + λα =x1
y= y 1+ λβ= y 1
z=z 1−λ
Pentru a obține valoarea lui λ putem scrie:
d d
λ= =
cos ω cos ω
Dar:
d=α P ( x1 −x 0 )+ β P ( y 1− y 0 ) + γ P ( z1− z0 )
Iar:
cos ω=αα P + β β P +γ γ P
În care:
α P =sin θ P sin V
β P =−cos θ P sin V
γ P =−cos V
Și
d
λ= ( λ se ia în valoare absolută)
cos V
b) Lucrarea minieră este orizontală și perpendiculară pe o orizontală a
zăcământului (fig.3).
 Fig. 3

Lucrarea minieră are:

g
θ=θP −100 ; φ=0
Cu care:
α =cos θ cos φ=cos ( θ P−100 )=sin θ P
β=sin θ cos φ=sin ( θ P −100 )=−cos θ P
γ =sin φ=¿ 0 ¿
Și
x=x 1 + λα =λ sin θ P
y= y 1+ λβ=−λ cos β
z=z 1 + λγ =z 1
Valoarea lui λ se obține cu relația:
d α P ( x 1−x 0 ) + β P ( y 1− y 0 ) +γ P ( z 1−z 0 )
λ= = =¿
cos ω α α P+ β β P
d
¿
cos θ cos φ sinθ P sin V −sin θ cos φ cos θ P sinV
d
λ=
sinV sin ( θ P −θ )
c) Lucrarea minieră orizontală și de orientare dată
Lucrarea minieră are: θ și φ=0 cu care:
α =cos θ
β=sin θ
γ =0
Atunci:
x=x 1 + λα =x1 + λ cos θ
y= y 1+ λβ= y 1+ λ sin θ
z=z 1 + λγ =z 1
Procedând ca la cazul d obținem:
d
λ=
sinV sin ( θ P −θ )
d) Lucrarea minieră înclinată și perpendiculară pe o orizontală a planului
 Este o lucrare minieră înclinată și de lungime minimă. Are H=θ P −100g și φ
dat.
Cu acestea avem:
α =cos θ cos φ=sin θ P cos φ
β=sin θ cos φ=−cos θ P cos φ
γ =sin φ
Și:
x=x 1 + λα
y= y 1+ λβ
z=z 1 + λγ
Pentru a obține valoarea lui λ vom scrie:
d
λ= =¿
cos ω
¿ α P ( x 1−x 0 ) + β P ( y 1− y 0 ) + ¿ ¿
sin θ P cos φ sin θ P sin V +¿ ¿
+γ P ( z 1−z 0 )
+ cos θ P cos φ cos θ P sin V +¿ sin φ sin V ¿
d d
λ= =
cos φ sin V +sin φ cos V sin ( φ+V )
e) Lucrarea minieră înclinată și de orientare dată
Este cazul în care sunt date pentru lucrarea minieră înclinată θ și φ , cu
care:
α =cos θ cos φ
β=sin θ cos φ
γ =sin φ
Și:
x=x 1 + λα
y= y 1+ λβ
z=z 1 + λγ
În care:
d
λ= =¿
α α P+ β βP+ γ γ P
¿ α P ( x 1−x 0 ) + β P ( y 1− y 0 ) + ¿ ¿
cos θ cos φ sin θ P sin V −¿ ¿
+ γ P ( z 1−z 0 )
−sin θ cos φ cos θ P sin V +sin φ cos V
Sau:
d
λ=
cos φ sin V sin ( θ P−θ ) + sin φ cos V
Exemplu
Să se determine unde o galerie oarecare străpunge un zăcământ.
Axa galeriei este dată prin:
Punctul:
 {
x 104 =3.149,412m
P104 y 104 =2.154,722 m
z 104 =542,204 m
Orientarea:
g c cc
θ=34 12 00
Înclinarea:
g c cc
φ=9 32 00
Iar zăcământul Z prin:
Punctul:

{
x P =3.224,564 m
1

P1 y P =2.229,852 m
1

z P =542,204 m
1

Orientarea:
g c cc
θ P=351 39 00
Înclinarea:
g c cc
V =44 52 00
Pentru a determina punctul de străpungere P procedăm după cum
urmează.
Se scrie ecuația dreptei care trece prin punctul P, are orientarea θ și
înclinarea φ sub forma:
x P−x 104 y P− y104 z P−z 104
= =
α β γ
Se stabilesc cosinușii directori ai dreptei (ai galeriei):
α =cos φ cos θ=0,850584
β=cos φ sin θ ¿ 0,505200
γ =sin φ=0,145876
Se stabilesc coordonatele punctului de străpungere:
x P =x 104 + λα =3.149,412+ λ ∙ 0,850584
y P= y 104 + λβ=2.154,722+ λ ∙ 0,505200
z P =z 104 + λγ =542,204 + λ ∙ 0,145876
Ecuația parametrică a planului (zăcământului) are forma:

α P ( x P−x P ) + β P ( y P − y P ) + ¿
1 1

+ γ P ( z P−z P )=0 1

În care α P , β P , γ P sunt cosinușii directori ai zăcământului, obținuți cu relațiile:

α P =sin V sinθ P =0,445116
β P =sin V cos θ P=0,464990
γ P =cos V =0,765281
Dar:
λ=α P ( x 104 −x P ) + β P ( y 104 − y P ) + ¿ ¿
1 1
α α P + β β P +γ γ P
 + γ P ( z 104 −z P ) 1

+γ γP
Înlocuind obținem:
λ=136,258 m
Se calculează:
x P =3.265,311m
y P=2.223,559 m
z P =562,081 m

a) Să se determine punctul de intersecție a unui puț vertical cu un strat.

Din punct de vedere matematic, se cere determinarea punctului unde o
dreaptă verticală ce trece printr-un punct dat, va înțepa un plan oarecare dat prin
elementele sale.
Se cunosc:
- Punctul de începere a săpării puțului vertical, care va înțepa planul
zăcământului:
-

{
x 0=3.423,114 m
P0 y 0=2.317,286 m
z 0 =589,144 m
- Planul stratului dat prin
Punctul:

{
x 1=3.224,564 m
P1 y 1=2.229,852 m
z 1=542,204 m
Înclinarea:
g c cc
V =44 52 00

Orientarea:
g c cc
θ P=351 39 00
Cunoscând punctul P0 și știind că dreapta este verticală s-au calculat
cosinușii directori ai dreptei:
α =cos φ cos θ=0
β=cos φ sin θ ¿ 0 φ=100
γ =sin φ=1
Cosinușii directori ai planului sunt:
α P =0,445116
β P =0,464990
γ P =−0,765281
Atunci:
 α P ( x1 −x 0) + β P ( y 1− y 0 ) + γ P ( z1−z 0 )
λ= =¿
γP
−88,378−40,656+35,922
¿ =121,670
−0,765281

λ este distanța de la punctul P0 până la zăcământ pe verticală (înălțimea

puțului).
Coordonatele punctului de străpungere sunt:
x=x 0=3.423,114 m
y= y 0=2.317,286 m
z=z 0 + λ=589,144+121,669=710,814 m
b) Să se ducă cea mai scurtă lucrare minieră de la un punct la planul unui
zăcământ.
Fie P209 ( x 209 , y 209 , z 209 ) punctul de unde se cere să se ducă cea mai scurtă
lucrare minieră la planul unui zăcământ, cunoscut prin elementele sale Z ( P1 , θP , V )
.
Matematic problema poate fi rezolvată, prin a duce dintr-un punct normala
la un plan, normala fiind de altfel cea mai scurtă distanță de la punct la plan.
Sunt cunoscute:

{
x 209=3.423,114 m
P209 y 209 =2.317,287 m
z 209 =589,144 m

{
x P =3.224,564 m
1

Z y P =2.229,852m
1

z P =542,204 m
1

g c cc
θ P=351 39 00
g c cc
V =44 52 00
Cea mai scurtă distanță de la un punct la un plan, reprezintă normala la
plan ce trece prin acel punct.
Ecuația parametrică a dreptei are forma:
x−x 0 y− y 0 z−z 0
= = =λ
α β γ
Sau
x=x 0 + λα
y= y 0+ λβ
z=z 0 + λγ
Ca dreapta să fie normală va trebui să fie perpendiculară pe linia de cea
mai mare pantă:
φ=90−V
și perpendicular pe o orizontală a planului:
θ=θP + 100
Cosinușii directori ai dreptei vor fi:
α =α P =sin V sin θP =0,445116
β=β P =sin V cos θ P=0,464990
γ =γ P=cos V =−0,765281

Folosind ecuația parametrică a planului obținem:

λ=α P ( x 209 −x P ) + β P ( y 209 − y P ) + γ P ( z 209 −z P )=0
1 1 1

Sau:
λ=0,445116 (3.423,114 −3.224,564 )+ ¿
+0,464990 ( 2.317,287−2.229,852 )−¿
−0,765281 ( 589,144−542,204 ) =93,112 m
Și
x P =3.423,114−93,112 ∙ 0,445116=3.381,668 m
y P=2.317,286−93,112∙ 0,464990=2.273,990 m
z P =660,400 m

BIBLIOGRAFIE

1.DIMA, N.: „Geodezie”, Editura Universitas, Petroşani, 2005

2.DIMA, N., ş.a.: „Teoria erorilor şi metoda celor mai mici pătrate”, Editura

Universitas, Petroşani, 1999

3.DIMA, N., HERBEI, O., ş.a.: “Topografie generală şi elemente de topografie

minieră”, Editura Universitas, Petroşani, 2005

4.DIMA, N., PĂDURE, I., HERBEI, O.: „Topografie minieră”, Editura Corvin,

Deva, 1996

5.FILIP, L.: „Topografie minieră - Străpungeri miniere - Aplicații”, Editura

Universitas, Petroșani, 2018

6.PĂDURE, I., PALAMARIU, M.: „Topografie minieră – Lucrări aplicative”,

Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005