Geotehnică

Note de curs 1 – Introducere, Alcătuirea pământurilor

Iancu-Bogdan Teodoru

Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații

Syllabus

Titular disciplină: şef lucr. dr. ing. Iancu-Bogdan TEODORU

• Afiliere: Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Facultatea de Construcţii şi Instalaţii,
Departamentul de Căi de Comunicaţii şi Fundaţii
• Birou: clădirea departamentului, et. 1.
• Disponibilitate pentru discuţii legate de curs: în fiecare marţi, orele 14-16, la birou
� 0232701451 � https://edu.tuiasi.ro/ � bteodoru@tuiasi.ro

Descrierea cursului: disciplină impusă (DI), cod G, 5 credite, 3C+1L semestrul 5, forma de evaluare: EXAMEN (75%
cunoștințe teoretice, 25% activitatea practică de laborator)
Obiective generale: Identificarea proprietăţilor fizico-mecanice ale pământurilor prin indici geotehnici specifici
și înțelegerea comportamentului masivelor de pământ ca suport, acțiune asupra construcțiilor sau ca material
de construcție.
Bibliografie:

• Muşat V., Geotehnică, Editura „Gheorghe Asachi”, Iaşi, 2003

• Stanciu A., Lungu I., Teodoru I.B., Aniculăesi M., Geotehnică: note de curs, Editura Politehnium, Iaşi, 2014
• Teodoru I.B., Geotehnică: note de curs, Iași, 2022-2023
1
Nu vom fi niciodată destul de recunoscători față de
pământul care ne-a dat totul
— Constantin Brâncuși —

1
Conținut

1. Introducere

2. Alcătuirea pământurilor

2
De ce Geotehnică?

Orice construcție (baraj, clădire, cale de comunicație, aeroport, tunel etc.), atâta timp căt
nu zboară sau nu plutește pe apă, este în contact, inevitabil, cu mediul geologic alcătuit
din masive de roci sau pământuri.
Durabilitatea și robustețea oricărei construcții este strict dependentă de rezistența și
stabilitatea mediului geologic.
Studiul comportării tehnice a mediilor geologice face obiectul mecanicii rocilor și
mecanicii pământurilor sau GEOTEHNICA.
Mecanica pământurilor sau Geotehnica poate fi definită ca fiind o aplicație a legilor și
principiilor mecanicii și hidraulicii, la masivele de pământ.

3
Aplicabilitate

Baraje Structuri subterane

Stabilitatea versanților

Îmbunătățire
terenuri

Căi de comunicații
Platforme
maritime Excavații adânci
Fundații de adâncime Imagini preluate de pe
www.whatisgeotech.org
4
Pământuri și roci – o definiție geologică

Ansamblul de materiale care constituie

scoarța terestră este denumit ROCĂ,
termenul de PĂMÂNT fiind rezervat părții
superficiale care suportă vegetația.

5
Pământuri și roci – o definiție (geo)tehnică

PĂMÂNTUL este un agregat natural de

granule minerale care pot fi separate
prin acțiuni mecanice ușoare;
ROCA este un agregat natural de
granule minerale legate de forțe de
coeziune puternice și permanente.

6
Pământuri (și roci) în activitatea de construcții

• teren de fundare, adică în

alcătuirea mediului pe care se
reazemă construcţiile
• material utilizat la realizarea unor
lucrări: ramblee, baraje, diguri etc.
• mediu de înglobare a structurilor
subterane (galerii de aducțiune a
apei, tuneluri etc.)

7
Pământ, apă și aer

Pământul este constituit din granule solide, aer

care-i conferă un edificiu structural denumit apă

schelet, ce se află în prezenţa apei, aerului

particulă solidă

sau a ansamblului format de aceste două

Va
fluide. Vp
Vw
Pământul este un sistem trifazic.
V
• faza solidă alcătuită din particulele Vs
solide ce formează scheletul
pământului
• faza lichidă constituită din apa cuprinsă V = Vp + Vs
în porii pământului Vp = Vw + Va =⇒ V = Vs + Vw + Va
• faza gazoasă constituită din aerul și pământ saturat: Vp = Vw și Va = 0
gazele din porii pământului pământ uscat: Vp = Va și Vw = 0

8
Umiditatea (w)

Umiditatea este raportul, exprimat în procente, dintre masa apei (Mw ) conţinută în porii
pământului şi masa pământului uscat (Md ).

Mw
w= 100 (%)
Md

Md ≈ Ms
Se poate exprima și ca raport între greutăți.
Dacă pământul este uscat, w = 0.
Când apa umple în totalitate porii pământului, w = wmax .
Conţinutul în apă este uşor de stabilit pe cale de laborator. Eşantioanele de pământ sunt
cântărite înainte şi după uscarea lor în etuvă la temperatura de 105◦ C, până la masă
constantă.
9
Densitatea (ρ) şi greutatea volumică (γ)

Densitatea (ρ) este raportul dintre masa M a unei probe de pământ și volumul total V al
acesteia (inclusiv golurile):
  
M kg g 
ρ= , etc.
V m3 cm3

Greutatea volumică (γ) este raportul dintre greutatea G a unei probe de pământ și
volumul total V al acesteia (inclusiv golurile):
   
G kN daN
γ= , etc.
V m3 m3

10
Greutatea volumică a scheletului (γs )

Elementele constitutive ale pământului intervin cu greutăţile lor volumice:

• γs – greutatea volumică a particulelor solide sau greutatea specifică a pământului,

definită ca raport între greutatea fazei solide și volumul ocupat de aceasta:

Gs
γs =
Vs

• Greutatea specifică a apei (γw ) este considerată în calculele tehnice cu valoarea 10

kN/m3 iar greutatea specifică a aerului (γa ) reprezintă o valoare neglijabilă (pentru
aerul atmosferic greutatea specifică este de 1,27 daN/m3 ).

11
Greutatea volumică a scheletului (γs )

Greutatea volumică a particulelor solide este în funcţie de compoziţia lor mineralogică şi

chimică. Cum pământurile sunt reprezentate, într-o proporție covârșitoare, de roci
sedimentare a căror compoziție chimico-mineralogică este cunoscută, în calculul tehnic
se pot utiliza valorile (STAS 1917-73):

Natura pământului γs (kN/m3 ) ρs (g/cm3 )

Nisip, nisip prăfos, nisip argilos 26,0 2,65
Praf, praf nisipos, praf argilos 26,2 2.67
Argilă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă 26,7 2,72

12
Indicii de structură fundamentali

Umiditatea (w), greutatea volumică (γ), greutatea volumică a scheletului

(γs ) sunt indici de structură PRIMARI sau FUNDAMENTALI; se determină în
mod direct, în laborator. Restul indicilor geotehnici, referitori la structura
pământurilor, se numesc DERIVAȚI.

13
Alcătuirea pământurilor

Indici de structură derivați

Porozitatea (n) și indicele porilor (e)

Porozitatea
Vp aer
n= 100 (%) apă
V
particulă solidă
Indicele porilor
Vp Va
e= Vp
Vs Vw

Relații de legătură V
Vp Vp Vp e Vs
n= = = Vp
=
V Vs + Vp Vs (1 + Vs ) 1 + e
Vp Vp Vp n
e= = = Vp
=
Vs V − Vp V(1 − ) 1 − n
V

14
Porozitatea (n) și indicele porilor (e)

e
n 1+e
Într-un volum unitar, porii ocupă un volum n
e
sau în timp ce granulele ocupă un
1+e
1 1-n 1
volum egal cu 1 − n sau . 1+e
1+e

15
Greutatea volumică în stare uscată, γd

Este raportul dintre greutatea pământului în stare uscată (Gd ) şi volumul total al acestuia
(V):

Gd
γd =
V

 
Gs γs · Vs γs (V − Vp ) Vp
Gd ≈ Gs ⇒ γd = = = = γs 1 − = γs (1 − n)
V V V V

16
Greutatea volumică în stare saturată, γsat

Este raportul dintre greutatea pământului aflat în stare saturată (Gsat. ) şi volumul total al
acestuia (V):

Gsat
γsat =
V

Gsat Gs + Gw,max Gs + γw · Vp Gs Vp
γsat = = = = + γw = γd + γw · n = γs (1 − n) + γw · n
V V V V V

17
Greutatea volumică a pământului în stare submersată, γ 0

Este raportul dintre greutatea totală a unei anumite cantităţi de pământ submersat (G0 ) și
volumul său total:

G0
γ0 =
V

G0 Gs − γw · Vs γs · Vs − γw · Vs Vs V − Vp
γ0 = = = = (γs − γw ) = (γs − γw ) →
V V V V V

γ 0 = (1 − n)(γs − γw ) = γs (1 − n) + γw · n − γw = γsat − γw

18
Mulțumesc

18