Sunteți pe pagina 1din 14

TEMA PROIECTULUI

Intre localitatile A si B se va executa o autostrada care va traversa raul R. In apropierea


localitatii A stabilitatea autostrazii este periclitata de paraul P cu caracter torential. Se va
proiecta:

1. Amplasamentul podului peste raul R


2. Lungimea podului din conditia ca talvegul sa fie cuprins intr-o travee, iar pilele si
culeele sa fie fundate la adancimea de calcul
3. Cota de pozitionare a grinzilor principale ale podului in functie de remuul calculat in
amonte de pod care indica si cota coronamentului digului de dirijare
4. Lucrarile de dirijare la pod( mal stang si mal drept) in urma studiilor topografice ,
geologice, hidraulice si hidrologice efectuate in zona de amplasament a podului sau
determinat urmatoarele caracteristici:

Hmed= 271.15+0.05*N(m)

Hmax=273.85+0.05*N(m)

Proiectul va cuprinde :

1. Calculul debitelor prin albia nebarata;


2. Determinarea debitelor in sectiunea barata dupa ce se fixeaza podul si deschiderile [55-
60]m in albia minora si [40-45]m in albia majora;
3. Calculul remuului ( cu cat se ridica tablierul podului);
4. Calculul afuierilor generale si locale in dreptul fiecarei pile si a culeelor .Afuierile
generale si cele locale adunate dau afuierile generale;
5. Lucrari de dirijare la pod.
n 14
Hmed 271.85
Hmax 274.55
b 1.5

Albia Albia
Albia
Caracteristici majora majora
minora
ST DR
Coeficient de
0.03 0.04 0.04
rugozitate
Diam. Port.
33 15 15
Patului raului
viteza medie
1.25 1.05 1.1
a curentului
Coeficient de
contractie a
0.85 0.85 0.85
curentului in
dreptul raului
coeficient de
1.04 0.7 1.08
turbiditate
viteza de
1.75 1.2 1.15
antrenare

1. Calculul ariilor inainte de barare

Calculul ariilor inainte de


barare
albie mal
77.9
drept(Ωmd)
albie mal
48.12
stang(Ωms)

albie minora(Ωm) 311.6

2. Calculul debitelor inainte de barare

calculul debitelor inainte


de barare
Qm Qto
Qms Qm
d t
389.
85.7 50.53 526
5
3. Calculul ariilor dupa barare

Calculul ariilor dupa


barare
ωMD ωm ωMS
76.4 310.48 48.12

4. Calculul ariilor barate

Calculul ariilor
barate
ωbD ωbS
1.5 0

5. Calculul debitelor barate

Calculul debitelor barate


QbD QbS Qb
1.65 0 1.65

6. Calculul coeficientilor de ingustare datorita pilelor

Calculul coeficientilor de ingustare datorita


pilelor
σMD σm σMS
0.01511828 0.020497404 0.035369017

b 1.5

7. Calculul ariilor dupa barare reduse

Calculul ariilor dupa barare reduse


ω'm ω'MS ω'MD
258.498571
2 39.4553 63.9586
ω'M 103.414

8. Calculul debitelor dupa barare

calculul debitelor dupa barare


Qm' Q'MS Q'MD
390.6785241 50.744 84.3673
5
Q'tot 529.79
9. Calculul vitezelor inainte de barare

Latime Inaltime hmi^y+0. bmi+hmi^y+1. A=Qm/ Vi=A*hmi^y+0.


Tronson hmi^y+1.5
a bmi a hmi 5 5 Σbmi+hmi^1+1.5 5
6-7 20.570 0.100 0.178 0.018 0.366 0.372 0.066
8-9 11.380 0.925 0.943 0.872 9.929 0.372 0.351
9-10 13.120 1.040 1.028 1.069 14.025 0.372 0.383
10-11 12.350 1.250 1.169 1.461 18.047 0.372 0.435
11-11' 14.530 2.130 1.698 3.616 52.543 0.372 0.632
11'-12 1.500 2.920 2.117 6.182 9.273 0.372 0.788
12-13 16.890 3.510 2.408 8.453 142.775 0.372 0.896
13-14 12.580 4.645 2.930 13.611 171.221 0.372 1.091
14-15 10.330 5.545 3.317 18.392 189.991 0.372 1.235
15-16 4.330 6.120 3.554 21.751 94.181 0.372 1.323
16-17 4.320 5.945 3.807 22.634 97.780 0.372 1.417
17-18 6.050 5.100 3.394 17.308 104.714 0.372 1.263
18-18' 7.430 3.655 2.643 9.662 71.786 0.372 0.984
18'-19 2.720 2.625 2.062 5.413 14.725 0.372 0.768
19-20 11.420 1.795 1.551 2.784 31.789 0.372 0.577
20-21 13.020 1.195 1.143 1.366 17.783 0.372 0.425
21-22 4.14 0.920 0.939 0.864 3.578 0.372 0.350
22-22' 5.86 0.525 0.617 0.324 1.897 0.372 0.230
1046.402
10.Calculul vitezelor dupa barare

Latim
Trons Inaltim hmi^y+0 hmi^y+1 bmi+hmi^y+ A=Qm/ Vi=A*hmi^y+
ea
on ea hmi .5 .5 1.5 Σbmi+hmi^1+1.5 0.5
bmi
14.42
7'-8 0 0.715 0.778 0.556 8.017 0.356 0.277
11.38
8-9 0 0.925 0.943 0.872 9.929 0.356 0.336
9-9' 3.520 1.950 1.650 3.218 11.327 0.356 0.587
13.12
9'-10 0 1.040 1.028 1.069 14.025 0.356 0.366
12.35
10-11 0 1.250 1.169 1.461 18.047 0.356 0.416
14.53
11-11' 0 2.130 1.698 3.616 52.543 0.356 0.604
11'-12 1.500 2.920 2.117 6.182 9.273 0.356 0.754
16.89
12-13 0 3.510 2.408 8.453 142.775 0.356 0.857
12.58
13-14 0 4.645 2.930 13.611 171.221 0.356 1.043
10.93
14-15 0 5.545 3.317 18.392 201.026 0.356 1.181
15-16 4.330 6.120 3.554 21.751 94.181 0.356 1.265
16-17 4.320 5.945 3.807 22.634 97.780 0.356 1.355
17-18 6.050 5.100 3.394 17.308 104.714 0.356 1.208
18-18'' 1.500 4.560 3.120 14.229 21.344 0.356 1.111
18''-
18' 7.430 3.655 2.643 9.662 71.786 0.356 0.941
18'-19 2.720 2.625 2.062 5.413 14.725 0.356 0.734
11.42
19-20 0 1.795 1.551 2.784 31.789 0.356 0.552
20-21 13.02 1.195 1.143 1.366 17.783 0.356 0.407
0
21-21' 4.660 1.070 1.052 1.126 5.246 0.356 0.374
1097.530
40.000

35.000

30.000

25.000

Viteze barate
20.000 Viteze nebarate

15.000

10.000

5.000

0.000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
CALCULUL AFUERILOR

Afuierile in zona podului se calculeaza la raurile cu pat sau maluri erodabile in scopul
stabilirii a adancimii de fundare a infrastructurii, a lungimii podului.

Afuierile reprezinta amplasarea sau dimensionarea eroziunii terenului dintr-un anumit


punct din patul albiei.

Afuierile pot fi:

- Generale care au loc pe toata sectiunea latimii ingustate( au loc atunci cand viteza din
sectiunea strangulate este mai mare decat viteza critica de antrenare)
- Locale care se produc in dreptul pilelor sau culeelor si a capetelor digurilor de dirijare ca
urmare a concentrarii vitezelor si a turbioanelor dezvoltate in aceste locuri
- Totale sunt date de cele generale si cele locale

Calculul afuierilor generale:

Vmp
haf¿ ∗h
Vml

unde:

Vmp= viteza medie a apei in albia minora in sectiunea podului inainte de producerea
afuierilor

Vml= viteza medie a apei in regim natural in albia minora calculata numai pe latimea
acoperita de pod(intre fetele culeelor)

h= adancimea apei intr-un punct oarecare a-l sectiunii de scurgere inainte de afuiere

h af
E=
h

E= coefficient de afuiere medie


Calculul afuierilor generale

Tronso
hm v v' h' E h af
n
0.71
CD-8 0.033 0.138386 2.9983705 4.194 2.283371
5
0.92
8-9 0.066 0.167869 2.3458638 2.536 1.420864
5
1.95
9-P1 0.351 0.587381 3.2624137 1.673 1.312414
0
1.04
P110 0.383 0.365862 0.9945305 0.956 0.04547
0
1.25
10-11 0.435 0.416132 1.1953491 0.956 0.054651
0
2.13
11-11' 0.632 0.604309 2.0368749 0.956 0.093125
0
2.92
11'-P2 0.788 0.753636 2.7923356 0.956 0.127664
0
3.51
P2-13 0.896 0.857252 3.3565404 0.956 0.15346
0
4.64
13-14 1.091 1.042998 4.4419174 0.956 0.203083
5
5.54
14-15 1.235 1.18066 5.3025688 0.956 0.242431
5
6.12
15-16 1.323 1.265085 5.8524294 0.956 0.267571
0
5.94
16-17 1.417 1.355213 5.6850805 0.956 0.259919
5
5.10
17-18 1.263 1.208012 4.8770245 0.956 0.222975
0
4.56
18-P3 0.984 1.110752 5.1476345 1.129 0.587634
0
3.65
P3-18' 0.768 0.940934 4.4801308 1.226 0.825131
5
2.62
18'-19 0.577 0.734075 3.3382027 1.272 0.713203
5
1.79
19-20 0.425 0.552004 2.3290115 1.297 0.534011
5
1.19
20-21 0.349663 0.406836 1.3903935 1.163509195 0.195393
5
21-CS 1.07 0.229577 0.374482 1.7453675 1.631184617 0.675368

Calculul afuierilor locale

Adancimea maxima a afuierilor locale la pilele podului se calculeaza aproximativ cu relatiile:


2 1/ 3
2V
1. V<Va=2.42*Kf*Kα*b*( −1)*( Va )
Va g∗b
2 1/ 3
Va
2. V>Va=2.42*Kf*Kα*b*( )
g∗b

b= latimea pilei la nivelul patului albiei

V= viteza curentului in amonte de pila, in albia naturala

Va= viteza medie de antrenare a aluviunilor de pe patul albiei la adancimea corespunzatoare a


afuierilor generale

Va se va citi in tabelul 6 II-a

Kf= coefficient care tine seama de forma pilei in sectiunea transversala( fig. 6 IV pag 68)

Kα=coefficient care tine seama de unghiul de incidenta al curentului pe pila ( fig. 6 V pag 69)

Calculul afuierilor locale

K K
Tronson h h' V Va Afl Aftot=h'+Afl
f a
CD 0.715 2.998371 0.033 1.2 1 1 1.6727872 4.671157739
P1 st 0.365 2.345864 0.066192518 1.2 1 1 1.6727872 4.018651038
P1dr 1.95 3.262414 0.351087365 1.2 1 1 1.6727872 4.935200911
1.7
P2 st 1.25 2.036875 0.435156936 1 1 2.151189 4.18806394
5
1.7
P2dr 2.13 2.792336 0.78809196 1 1 2.151189 4.943524599
5
1.1
P3 st 5.945 5.685081 1.417172757 1 1 1.6259921 7.311072618
5
1.1
P3 dr 4.56 4.877025 1.263241932 1 1 1.6259921 6.503016597
5
1.1
CS 2.625 2.329011 0.425436581 1 1 1.6259921 3.955003552
5

Cotele de fundare ale pilelor trebuie sa fie coborate sub nivelul afuierilor totale astfel:

a) La 2.5 metri sub nivelul afuierilor totale daca adancimea de fundare nu depaseste 10
metri sub fundul albiei
b) La 5 metri sub nivelul afuierilor totale daca adanimea de fundare depaseste 15 metri sub
fundul albiei

Cf,pila=Nmax,calc-h’-afl-(2.5:5m)

Calculul suprainaltimilor de nivel( calculul remuului)


' 2
V m x −Vm
Dz=
2g

l = 2.5*L

L = lungimea podului

wmd wms
L=Bm+ +
Hmd Hms

V’m,Vm= vitezele medii in albia minora

Pozitionarea tablierului podului

Cota tablier= Nmax calc+ Dz+DH

0.00567918
Δz
L 60.155
l 150.39
Nmax
calc 274.85
ΔH 1

Cota tablier
Nmaxcalc+Δz+ΔH
275.8550176

Trasarea digului de dirijare


Pentru trasarea digului de dirijare se pot folosi curbele maner de cos “ linia de current
potential” sau curbele eliptice.

a= semiaxa mare

b=semiaxa mica

Raportul recomandat al semiaxelor elipsei:

a
K= = 1.5-2.0
b

Celelalte elemente:

β=7-8°

α= 120-140°

1 1
r1=( - )b
5 6

r2=ls

ls=a

li=0.5*ls

In cazul albiilor nesimetrice, cu grade de ingustare diferite, digurile de dirijare se


proiecteaza nesimetrice. In acest caz semiaxa mica a elipselor Bs=As*Bm si Bd= Ad*Bm, in
care Bm este latimea albiei minore

As, Ad= coeficientii corespunzator albiei stangi si albiei drepte, in functie de gradul de
ingustare δs si δd

Qbs
1.δs= Qm
+Qms
2

Qbd
2. δd= Qm
+Qmd
2

a
Dupa ce se obtin semiaxele, Bs si Bd se determina in functie de δs si δd raportul K = si
b
deci semiaxa mare a digului de dirijare. Constructia elipsei se face prin puncte, dandu-se valori
lui “x” de la “0” la “a” si calculand valori corespunzatoare lui “y”.
Y=b√ 1−¿ ¿

0.00588
δs 0 δd 4
As 0.0082 Ad 0.011
0.66592
Bs 2 Bd 0.89331
K=a/b 1.5 K=a/b 1.5
0.99888 1.33996
a 3 a 5
0.99888 1.33996
ls 3 ls 5
0.49944 0.66998
li 2 li 3
0.13318 0.17866
r1 4 r1 2
0.99888 1.33996
r2 3 r2 5

y x a b
0.665 0 0.998 0.665
0.65151 0.2 0.998 0.665
0.60925 0.4 0.998 0.665
0.53139
9 0.6 0.998 0.665
0.39757
5 0.8 0.998 0.665
0 0.998 0.998 0.665

y x a b
0.893 0 1.39 0.893
0.85522
6 0.4 1.39 0.893
0.80552
1 0.6 1.39 0.893
0.73027
2 0.8 1.39 0.893
0.45067
5 1.2 1.39 0.893
0 1.39 1.39 0.893

S-ar putea să vă placă și