Curs SRGF Arion Final

F
SOCIETATEA ROMÂNĂ DE GEOTEHNICĂ ŞI

FUNDAŢII
G
INVESTIGAREA SEISMICĂ A TERENURILOR DE
FUNDARE
SR
Conf.dr.ing. Cristian Arion & Conf.dr.ing. Florin Pavel
8-9 iulie 2022
CURSURI DE FORMARE CONTINUA IN INGINERIE GEOTEHNICA - 2022

Program de desfasurare
8 iulie 2022 – format hibrid (online sau/si sala IV2, FCCIA-UTCB)
15:00 – 17:00 – Curs (Arion Cristian)
F
17:00 – 17:15 – pauză
9 iulie 2022 format hibrid (online sau/si sala IV2, FCCIA-UTCB)
G
11:00 – 12:00 – Curs (Pavel Florin)
12:00 – 12:15 – pauză
SR12:15 – 13:15 – Curs (Pavel Florin)
14:15 – 14:30 – pauză
14:30 – 15:00 – Test de verificare
www.utcb.ro
Cuprins
F
1. Elemente generale despre hazardul seismic (AC)
2. Proprietatile dinamice ale pamanturilor/teren de fundare (AC)
G
3.
SR Analiza de hazard seismic dependenta de amplasament (PF)
www.utcb.ro
CURS DE FORMARE CONTINUA IN INGINERIE GEOTEHNICA - 2022
F
G
Elemente generale despre
hazardul seismic
SR
Conf. dr. ing. Cristian Arion
www.utcb.ro București
7/9/2022 Cristian Arion 4

Contact:
F
Cristian.arion@utcb.ro
arion@utcb.ro
G
Birou: FCCIA, etaj 4 IV3 (birou JICA)
http://ccers.utcb.ro/
SR
www.utcb.ro
Cristian Arion 5
6
F
G
SR
https://ourworldindata.org/natural-disasters
Economical damage of Natural Disasters in the period 1980 - 2015
F
G
SR
CRED. Centre for Research on the Epidemiology of Disasters
EM-DAT: The Emergency Events Database -
Université catholique de Louvain (UCL) - CRED,
D. Guha-Sapir - www.emdat.be, Brussels,
Belgium.
www.utcb.ro
Cristian Arion 7
Comparatie dintre informatiile reprezentative pentru anul 2015
si media anuala din perioada 2005-2014
F
G
SR
8
Number of death due to
Natural Disasters in 2019
F
and
annual average for
the period 2009-2018
G
CRED. Natural Disasters 2019. Brussels: CRED; 2020.
Economical damage of
Natural Disasters in 2019
SR and
annual average for
the period 2009-2018
www.utcb.ro
9
Cristian Arion 9
ROMANIA
O istorie lungă de dezastre majore
F
1865 – Inundații București (1 săptămână) 1970 – Inundații (4 săptămâni) 2010 – Inundații (2 săptămâni)
Jumătate de oraș sub ape pentru 1 1954 – Furtună de zăpadă, București $0.5Md -$1Md pagube materiale 21 decese
săptămână În București au fost 115 litri de zăpadă per m2 209 decese; 265.000 persoane fără locuințe; Pierderi economice ~ 0,6% PIB
(cea mai gravă inundație a orașului) 37/39 județe grav afectate
G
1800 1900 2000
SR 1850 1950 1990 Cutremurele din Vrancea
1802 “Cutremurul din Vinerea
Mare” (7,9 Mw) Sute de clădiri (7,0 Mw) 14 decese; 362 răniți;
distruse. Pagube majore în mai 30 Mil.$ pagube asigurate
multe orașe Moldova + Bulgaria afectate
1847 “Marele incendiu din

București
1/3 din oraș distrus; 15 decese, 1977 Cutremurul din Vrancea (M 7,2)
61,38 hectare arse, 1850 clădiri, 1,578 decese; 35.000 persoane rămase fără
inclusiv 686 locuințe private, 1142 1838 Cutremurul din locuințe;
magazine, 10 hanuri și 12 biserici. Vrancea (7,5 Mw) 73 1940 Cutremurul din România (M. 7.7) Pagube de 1,68 Md EUR 1986 Cutremurul dinVrancea (7,2 Mw)
La vremea respectivă pagubele au decese; 14 răniți; Cel mai mare cutremur din secolul 20, ~ București = 70% din toate pagubele 150 decese și 558 persoane rănite
fost estimate la 100 milioane de 1.000 decese; pagube majore în (tot centrul orașului a fost distrus) 55.000 locuințe deteriorate
lei București
Cristian Arion 10
Evenimente importante:
F
1. Alunecare de teren in Norvegia - 30 dec 2020
G
2. Cutremur Croatia - 29 dec 2020
3. Prabusire Chapman Tower (Miami-USA) 24 iunie 2021
SR
www.utcb.ro
Cristian Arion 11
1. Studiu de caz - Norvegia
F
G
SR
www.utcb.ro
"Nu au fost niciodată alunecări de teren aici"

Cristian Arion 12
NVE-The Norwegian Water Resources and Energy Directorate
https://www.nve.no/
F
În Norvegia, este responsabilitatea municipalităților să emita autorizatii de constructie.
Provocarea este că municipalitățile nu au în general competențe suficient de bune
pentru a evalua riscurile.
G
Există o presiune continuă și în creștere pentru dezvoltarea urbană de-a lungul
râurilor/apelor.
Proprietățile de langa râuri sunt adesea atractive, avand prețuri ridicate și au, de
SR
asemenea, costuri de dezvoltare relativ mici. Totuși, acest lucru este adesea în conflict
atât cu preocupările de mediu, cât și cu privire la siguranța la inundații.
Legea norvegiană privind planificarea și construirea prevede că dezvoltarea nu este

permisă, cu excepția cazului în care siguranța este la un „nivel acceptabil”,
municipalitățile locale fiind responsabile de respectarea nivelului de risc.
NVE-The Norwegian Water Resources and
Energy Directorate
https://www.nve.no/
F
NVE oferă îndrumări municipalităților locale sub formă de hărți care prezintă zone cu
risc de alunecări rapide de argila și oferă sfaturi de specialitate municipalitatilor
G
pentru utilizarea terenurilor.
NVE a elaborat, de asemenea, un ghid național care definește nivelurile de siguranță

acceptabile în ceea ce privește inundațiile și alte pericole legate de râuri. Nivelurile de
siguranță sunt diferențiate în funcție de tipul de pericol și de tipul
SR
constructiei/bunului.
O procedură etapizată pentru evaluarea pericolelor a fost concepută pentru a se

potrivi cu procesul de planificare și cu nivelurile tipice pentru o municipalitate locală.
Alunecare de teren in Norvegia - 30 dec 2020
F
G
SR
www.utcb.ro
Cristian Arion 15
F
470
Risk class 4
94
Risk class 3
G
85
Risk class 3
SR
www.utcb.ro
Alunecarea de teren datorata argilei rapide din Gjerdrum

Cristian Arion 16
NVE-The Norwegian Water Resources and Energy Directorate
Dar la 03.59 în noaptea de miercuri 30 decembrie, 2020, s-a întâmplat din

nou. O alunecare de teren a unei argile rapide a avut loc în municipiul
Gjerdrum, la nord de Oslo. Nouă clădiri cu un total de 31 de unități locative au
fost preluate de alunecarea de teren până în prezent, iar 10 persoane au
F
disparut.
Cauza alunecării de teren este încă necunoscută. Mai jos puteți vedea un film
despre distrugerea din zona alunecării de teren din Gjerdrum, preluat dintr-
un elicopter de către Institutul Geotehnic Norvegian
G
https://youtu.be/nTDw8PLo_5U?list=PL5UE6w2yZbNQ8r8HMKatrqNxg753xRGWV
SR
18
F
G
https://youtu.be/nTDw8PLo_5U?list=PL5UE6w2yZbNQ8r8HMKatrqNxg753xRGWV
SR
www.utcb.ro
Cristian Arion 18
51.000 de case construite pe argila rapida - prețurile vor fi afectate după
alunecarea de teren Gjerdrum
Oamenii care caută locuințe vor fi mai în măsură să verifice condițiile solului,
F
spune economistul-șef Nejra Macic în cadrul Forecast Center.
Direcția norvegiană pentru resurse de apă și energie (NVE) are un instrument de
G
cartografiere în care puteți verifica zonele cu lut rapid. Planurile de zonare pot fi
găsite și la municipalități.
https://www.nrk.no/osloogviken/51.000-boliger-bygd-pa-kvikkleire-_-tror-
prisene-blir-pavirket-etter-skredet-i-gjerdrum-1.15312934
SR
NVE 2021: “În general hartile sunt sigure”
Cartarea argilei rapide în Norvegia este în curs de desfășurare și se creează noi
zone în fiecare an, potrivit NVE.
www.utcb.ro
Cristian Arion 19
2. Cutremur Croatia, 29 dec 2020
Cutremurul produs la 29 dec 2020 in Croatia (magnitudine Mw 6,4) a fost unul

dintre cele mai puternice din istoria tarii. Seismul a fost urmat de mai multe replici.
F
Cutremurul, cel mai puternic inregistrat in Croatia in ultimii cel putin 150 de ani, a
fost resimtit in mai multe tari din Peninsula Balcanica, dar si in Italia, Austria, si
chiar in Sud-Vestul Romaniei la Timisoara.
G
Doua replici semnificative, cu magnitudini de 4,8 si, respectiv, 4,7 grade, s-au
inregistrat in zilele ce au urmat evenimentului principal.
SRIn urma cutremurului mai multe cladiri au fost distruse in localitatile din zona
epicentrala. Acoperisuri si fatade ale cladirilor s-au prabusit.
www.utcb.ro
Cristian Arion 20
F
G
SR
www.utcb.ro
Cristian Arion 21
Cutremurul devastator cu magnitudinea de
6,4 a lovit orașele croate Petrinja, Sisak, Glina
și orașele din jur.
Multe familii și-au pierdut casele.
F
G
SR
www.utcb.ro
Cristian Arion 22
Actualul prefect al cantonului Sisak-Moslavina Ivo Zinic, arhitect de profesie, s-a
ocupat de lucrările de reconstrucţie de la finalul anilor ’90.
F
Acesta a confirmat într-un interviu recent că peste 90% din casele din Strasnik, unul
dintre satele cele mai afectate de cutremur, au fost reconstruite sub supravegherea
sa. Totuşi, responsabilitatea deficienţelor aparţine exclusiv contractorilor privaţi,
spune acesta.
G
„Reconstrucţia cantonului Sisak-Moslavina a reprezentat unul dintre cele mai
mari proiecte din istoria Croaţiei. Sute de experţi au supervizat proiectul, în timp
ce ministerul însuşi a fost coordonator oficial. A fost unul dintre cele mai bune
SR sisteme şi sunt mândru că am participat. Nu-mi pot asuma însă responsabilitatea
pentru un cutremur devastator“.
www.utcb.ro
Cristian Arion 23
3. Prabusirea Turnurilor Champlain
24 iunie 2021, Champlain Towers South, o cladire de apartamente cu 12 etaje din
Surfside, Florida, s-a prăbușit parțial în jurul orei 1:30 a.m.
Prăbușirea s-a produs brusc și s-a soldat cu 98 de morti si 11 raniti.
F
G
White House Press Secretary
Jen Psaki said that more than 50
SR federal personnel are in
Surfside, including NIST
experts, the U.S. Army Corps of
Engineers and FEMA.
www.utcb.ro
Arion
Cristian
Cristian
Arion 24
24 iunie 2021 - prabusire Champlain Towers South
- 25 iunie, NIST a trimis o echipă de șase oameni de știință și

ingineri pentru a colecta informații de primă mână cu privire la
colaps.
F
- 30 iunie NIST a anunțat că lansează o investigație tehnică
completă a prăbușirii sub autoritatea Legii de siguranță națională a
construcțiilor (NCST).
G
https://www.nist.gov/disaster-failure-studies/champlain-towers-south-
collapse/national-construction-safety-team
SR
Scopul final al investigației NIST este de a determina cauza tehnică a prăbușirii și,
dacă este indicat, de a recomanda modificări ale codurilor, standardelor pentru
construcții sau alte acțiuni adecvate pentru îmbunătățirea siguranței structurale a
clădirilor.
Investigațiile NIST durează ani de zile pentru a fi finalizate.

Echipa ofera actualizări cu privire la progresele sale, acestea fiind facute public.
Arion Cristian 25
NIST announces investigative team on Aug 25th
F
G
Champlain Tower NCST Investigation
Judith Mitrani-Reiser, Lead Investigator

Glenn Bell, Associate Lead Investigator
Project One: Project Two: Project Three: Project Four: Project Five: Project Six:
SR Building and Evidence Remote Sensing Materials Science Geotechnical Structural
Code History Preservation Analysis Engineering Engineering
Leads: Leads: Leads: Leads: Leads: Sissy Leads: Fahim
Kamel Saidi Scott Jones Nikolaou Sadek (NIST)
Jonathan David Goodwin
(NIST) (NIST) (NIST)
Weigand (NIST) (NIST)
Yo
Georgette Hlepas Ken Hover Youssef Hashash Jack Moehle

James Harris Chris Segura (Cornell)
(USACE) (Consultant) (UC Berkeley)
(Consultant) (NIST) Yo
www.utcb.ro
Cristian Arion 26
Champlain Towers South Collapse: Geotechnical Engineering
Principal project tasks
❖ Characterize the site history and geologic
F
development
❖ Conduct a comprehensive subsurface
investigation. Determine properties of the
subsurface materials and foundations
G
❖ Analyze and evaluate the subsurface and
substructure performance
Next steps
❖ Process data collected in site investigation
SR
❖ Complete laboratory testing of specimens
retrieved from site
Source: NIST
The objective of this project is to evaluate the foundation’s design, its as-built construction and its current
condition. It will also assess geotechnical and soil factors that may have affected the foundation.
www.utcb.ro
Cristian Arion 27
F
G
SR
https://www.wsj.com/articles/surfside-tower-collapse-makes-
buying-condos-more-complicated-11645289834
III. Parametrii pentru
F
proiectarea seismică
Raspunsul
terenului
G
II.
I. Hazard seismic
SR
Sursa Seismica,
Propagare
Cristian Arion 29
C1. Elemente generale despre hazardul seismic:
F
1. Sursa seismica,
2. Unde seismice,
G
3. Hazardul seismic,
4. Conditii locale de amplasament.
SR
www.utcb.ro
Cristian Arion 30
F
G
HAZARDURI GEOLOGICE
SR
CUTREMURELE
Cristian Arion 31
Cutremurul. Elemente generale
In limbajul curent seismul (cutremurul) înseamnă o mișcare a
F
terenului perceptibila de către oameni. Aceasta mișcare a
terenului nu este însă decât o parte a definiției general
acceptate in comunitatea științifica.
G
United States Geological Survey prezinta pe http://www.usgs.org
următoarea definiție: termenul de seism descrie:
SR
(i) ruperea (alunecarea) brusca pe o falie si mișcarea terenului
si radiația de energie care o însoțesc si
(ii) efectele similare produse de activitatea vulcanica sau
magmatica sau de o schimbare brusca a stării de tensiune din
pământ.
Cristian Arion 32
Zona unde se produce ruperea se numește falie si de obicei in aceasta
zona slaba a plăcii s-au mai produs cutremure in trecut. Exista o
corelație evidenta intre dimensiunile ruperii care are loc pe falie si
mărimea cutremurului.
F
Faliile pot avea de la câțiva metri pana la câteva sute de kilometri si
G
pot ajunge pana la suprafața pământului sau pot fi acoperite de
depozite sedimentare de pana la câțiva zeci de kilometri.
Intr-o anumita zona geografica pot exista o multitudine de falii
mai mari si mai mici, dispuse ordonat sau aleator.
SR
Ansamblul acestor falii, privit la nivel regional poarta numele
de sursa seismica sau zona seismica, adică o zona in care se pot
produce cutremure.
www.utcb.ro
Cristian Arion
Cristian Arion 33
Miscarea faliilor seismice este acompaniata de eliberarea energiei de
deformație acumulate in roca.
F
Roca (placa) este supusa unor forte (tectonice, vulcanice, magmatice)
care o deformează, in acest timp energia de deformație se acumulează in
placa pana când starea de eforturi care se creează produce o rupere
G
brusca si violenta, iar energia se eliberează sub forma undelor seismice.
Marea majoritate a cutremurelor sunt de origine tectonica si se

SR
datorează mișcării plăcilor tectonice si recent sunt atent monitorizate cu
tehnologii moderne.
www.utcb.ro
Cristian Arion 34
Cristian Arion
Procesul fizic de generare a undelor în sursă si de
propagare de la sursă la amplasament
F
１）Radiație de la sursă
２）Atenuare în crustă și manta
３）Amplificare la amplasament
G
Amplasament
Rocă de bază
深部堆積
Avanfosa inginerească
層
(depresiune)
SR
Crustă Rocă de bază
și manta seismică
sursa
Terminologie Cristian Arion 35

Unde seismice
F
Undele seismice sunt unde elastice generate de un impuls de
tip seism sau explozie. Atunci când are loc un seism, el
elibereaza energie de deformatie statica si unde seismice ce
G
radiaza din zona sursei seismice in toate directiile.
Undele seismice se propaga fie in interiorul pamantului (unde

SR seismice de volum) fie de-a lungul sau la suprafata acestuia
(unde seismice de suprafata), si au viteze de propagare diferite.
http://www.bssconline.org/
www.utcb.ro
Cristian Arion 36
Cristian Arion
Unde seismice
F
G
SR
Undele de volum se propaga cu viteze mai mari decât undele
de suprafața, ele sunt primele vibrații care se resimt intr-un
amplasament. Undele de volum au un conținut de frecvente
mai înalte decât undele de suprafață.
Cristian Arion 37
Undele de volum P (unde primare sau unde de compresiune) sunt
cele mai rapide unde seismice, ele ajung primele (prima vibratie
simțita in timpul seismelor).
F
Undele P se pot propaga prin roci si lichide.
Ele comprima si întind/dilata in mod succesiv materialul străbătut pe
direcția lor de propagare (intr-un mod similar celui in care sunetul se
G
propaga prin aer).
SR
Cristian Arion 38
Undele de volum S (unde secundare sau de forfecare) sunt mai
lente ca undele P si sunt al doilea tip de unda/vibrație resimțita in
timpul seismului.
Ele vibrează pământul in sus si in jos si in stânga si in dreapta fata
F
de directia de propagare. Undele S se pot propaga doar prin mediu
solid (tip roca), nu si prin mediu lichid. Aceasta caracteristica a
G
undelor S i-a condus pe seismologi la concluzia ca in jurul centrului
pământului este un material de tip lichid.
SR
Cristian Arion 39
Undele de suprafata sunt de doua tipuri: Love si Rayleigh. Ele
au un continut de frecvente mai joase decat undele de volum.
Undele Love (denumite astfel dupa matematicianul englez
F
A.E.H. Love care a creat modelul lor matematic in 1911). Ele
sunt cele mai rapide unde de suprafata si misca pamantul
stanga-dreapta fata de directia de propagare, producand doar
G
o miscare orizontala.
SR
Cristian Arion
40
Undele Rayleigh (denumite astfel dupa englezul John William
Strutt, Lord Rayleigh, care a intuit matematic existenta acetui tip
de unde in 1885) sunt unde care misca pamantul si in sus si in
F
jos si inainte si inapoi in sensul de propagare, asemanator
miscarii valurilor.
Ele sunt resimtite puternic in timpul seismului.
G
SR
Cristian Arion 41
Vibraţiile produse de cutremure sunt detectate şi înregistrate de
instrumente numite seismografe.
F
Linia zig-zag înregistrata de un seismograf – este numita
seismograma - reflectă variatia in timp a amplitudinii vibraţiilor
G
terenului de sub instrument. Cu ajutorul seismogramelor se poate
determina momentul apariţiei, epicentrul şi adancimea focarului
unui cutremur.
SR
Inregistrarea vibratiei terenului intr-un amplasament
contine toate tipurile de unde seismice.
www.utcb.ro
Cristian Arion 42
Seismometrele pot masura acceleratia, viteza sau deplasarea terenului. Aceste
marimi sunt inregistrate in mod continuu.
Acceleratia este rata de modificare a vitezei terenului (cat de mult se modifica

viteza in unitatea de timp). O comparatie utila este cea cu pedala de acceleratie
F
sau de frana de la automobil. Cand apasam pe pedala de acceleratie sau de
frana a automobilului, acesta merge mai repede sau mai incet. Trecerea de la o
viteza la alta (in sens crescator sau descrescator) se face prin accelerare sau
decelerare.
G
Viteza este o masura care ne spune cat de repede se misca un punct de pe
teren in timpul seismului.
Deplasarea este o masura a modificarii pozitiei unui punct datorita miscarii
SR
terenului fata de pozitia sa initiala (de referinta).
Intre acceleratie, viteza si deplasare exista relatii matematice de integrare sau

derivare care permit ca pornind de la o marime sa le putem obtine pe celelalte
doua.
Acceleratia/viteza/deplasarea maxima a terenului in timpul seismului intr-un

amplasament este cea mai mare valoare de acceleratie/viteza/deplasare 43
care
apare pe semnalul inregistrat in acel amplasament.
Acceleration
4.5
Acc. (cm/s/s)
0
Acc. (cm/s/s) -4.5

4.5
EW (peak:- 2.9 cm/s/s)
Exemplu de înregistrare
0 seismica
NS (peak:- 4.1 cm/s/s)
-4.5
4.5
Acc. (cm/s/s)
F
0
V (peak: 2.0 cm/s/s)

-4.5
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Velocity Time (sec)
0.2
Vel. (cm/s)
0 Statia seismica Giurgiu a
G
EW (peak:- 0.10 cm/s)
-0.2
0.2 Centrului National pentru
Vel. (cm/s)
NS (peak:- 0.14 cm/s)

Reducerea Riscului
-0.2
0.2 Seismic (CNRRS),
Vel. (cm/s)
0
SR -0.2
V (peak:- 0.07 cm/s)
0.05
0 10
Displacement
20 30 40
Time (sec)
50 60 70 80
seismul Vrancean din 13
Disp. (cm)
0 Decembrie 2005, Mw=4.8,

EW (peak:- 0.012 cm)
-0.05
0.05 h=144km.
Disp. (cm)
NS (peak: 0.030 cm)

-0.05
0.05
Disp. (cm)
V (peak: 0.018 cm)

-0.05
0 10 20 30 40 50 60 70 80
44
Time (sec)
Parametrii cutremurului
Focarul cutremurului
Adancimea focarului
F
Distanta hipocentrala
Epicentrul cutremurului
G
Distanta epicentrala
Severitatea unui cutremur poate fi exprimată în

SR
mai multe moduri. Seismologia recunoaşte în
principal:
Intensitatea cutremurului
Magnitudinea cutremurului
Hazardurile primare si secundare ale cutremurului
45
Epicentru
Distanta epicentrala
Suprafata Pamantului
F
Adancimea Distanta hipocentrala
G
focarului
Roca Roca
SR Hipocentru
Falie
(focar)
www.utcb.ro
Cristian Arion
Cristian Arion
46
Focarul/sursa cutremurului, Adancimea focarului
si Distanta hipocentrala
F
Focarul (sau hipocentrul) unui cutremur este locul unde
incepe ruperea (unde cutremurul se declanseaza) situat
sub suprafata Pamantului, si el poate fi pozitionat/localizat
G
instrumental in spatiul tri-dimensional (latitudine,
longitudine, adancime) cu ajutorul inregistrarilor seismice.
Adancimea focarului este distanta (perpendiculara) de la

SR
focar la suprafata Pamantului. Limita de adâncime a
hipocentrului este considerata a fi 700 km.
Distanta hipocentrala este distanta de la orice locatie de la

suprafata pamantului pana la focar.
47
Magnitudinea
masoara energia eliberata
F
Se obtine din inregistrari
G
Intensitatea
SR
masoara efectele cutremurului
Se obtine din observarea daunelor
48
Singure, energia eliberata de cutremur si
magnitudinea cutremurului sunt un ghid slab pentru
F
a scala impactul hazardului, deoarece conceptul de
magnitudine nu ia în considerare durata de miscare a
terenului, nici parametrii de amplasament (distanta
G
de la epicentrul cutremurului la zona avariata,
condiţiile locale de teren, densitatea populaţiei, tipul
construcţiilor etc).
SR
www.utcb.ro
Cristian Arion 49
F
Site-uri web despre cutremure
CSEM (http://www.emsc-csem.org): Euro-mediteranean seismological center (English)
USGS (https://www.usgs.gov/natural-hazards/earthquake-hazards) - United States Geological Survey
INFP (http://www.infp.ro): The national institute for research and development for earth physics, – Romanian/English
http://www.planseisme.fr/ (French)
G
http://www.afps-seisme.org/ (French)
http://www.seismescanada.rncan.gc.ca/info-gen/index-fra.php (French)
http://www.seismescanada.rncan.gc.ca/info-gen/index-en.php (English)
http://www.iris.edu/hq/
https://www.geonet.org.nz/
SR
https://www.eqc.govt.nz/
https://www.ig.utexas.edu/marine-and-tectonics/
http://www.fema.gov/earthquake Federal Emergency Management Agency, USA
http://ccers.utcb.ro/index.php/ (Romanian/ English) - Seismic Risk Assessment Research Center, UTCB
www.utcb.ro
50
Cristian Arion
Hazardurile primar si secundar ale
curemurelor
F
In general se disting doua grupe principale de
hazarduri :
G
➢ Primar; si,
➢ Secundar.
Hazardurile primare sunt:
SR
➢ Miscarea sau vibratia terenului;
➢ Falierea suprafetei terenului; si,
➢ Deformarea suprafetei (ridicarea sau
coborarea). 51
DAUNE/PIERDERI
RUPERE TSUNAMI DAUNE/PIERDERI

FALIE
F
TASAREA DAUNE/PIERDERI
FUNDATIILOR
Cutremur PRABUSIREA DAUNE/PIERDERI
G
FUNDATIILOR
DAUNE/PIERDERI
DAMAGE/LOSS
SURPARI DAUNE/PIERDERI
VIBRATIE LICHEFIERE DAUNE/PIERDERI

SR
ALUNECARI DAUNE/PIERDERI
COMPACTARE DAUNE/PIERDERI
Hazardurile Primare si
Secundare cauzate de un SEICHE DAUNE/PIERDERI
cutremur
52
Vibratia Terenului. În ceea ce priveşte pierderile umane,
sociale şi economice, vibratia (miscarea) seismica a
terenului, este factorul cel mai important care contribuie la
hazardul seimic global. Miscarea seismica contribuie la
F
pierderi nu numai direct, prin intermediul vibraţiilor
daunatoare structurilor şi altor bunuri, dar şi indirect, prin
declanşarea unor efecte secundare.
G
Intensitatea şi caracterul miscarii terenului depind de:
➢ Parametrii sursei cutremurului (magnitudine,
SR
dimensiunile suprafetei de alunecare a faliei);
➢ Distanta pana la falie; si,
➢ Geologia de suprafata a amplasamentului
(topografie, litologie, modelele de sedimentare si
stratificare).
53
Potentialul de distrugere al miscarii terenului este
guvernat de trei factori :
➢ amplitudinea miscarii terenului;
F
➢ continutul de frecvente; si,
➢ durata miscarii.
G
Relaţia dintre daune/avarii şi amplitudinea miscarii
terenului este complexă din cauza complexităţii
răspunsului structurilor la miscarile puternice ale
SR
terenului. Cu toate acestea, avariile, de obicei, tind să
crească cu creşterea amplitudinii.
Conţinutul de frecvenţe este un alt factor critic,
deoarece structurile pot răspunde într-o manieră
rezonanta în funcţie de conţinutul de frecvenţe al
mişcării terenului. 54
Durata miscarii, este probabil, factorul recunoscut
pe scară largă ce influenţează daunele, este
F
important deoarece mecanismul de prabusire al
structurilor este controlat de numărul cumulativ de
cicluri de eforturi şi deformatii, precum şi de
G
amplitudinea lor.
SR
55
Hazardurile secundare includ:
➢ Lichefierea terenului;
F
➢ Alunecari de teren;
➢ Surpari sau prabusiri ale terenului;
G
➢ Avalansele de zapada si gheata;
➢ Tsunami si seiche; etc.
SR
Anumiti autori considera amplificarea miscarii
terenului ca hazard secundar cauzat de miscarea
terenului.
56
Prabusirea terenului
Miscarile seismice ale terenului pot accelera
F
surparea terenului sau prabusirea in zonele deja
sensibile.
Zonele de teren carstic, cu exploatare intensivă
G
miniera sau de sare prin pomparea în subteran
[saramurilor] de apă, sunt exemple tipice.
Cartografierea geologică şi investigaţiile subterane
SR
pot identifica acele zone care sunt susceptibile de
a fi mai sensibile la tasare sau colaps.
www.utcb.ro
57
Cristian Arion
Alunecari de teren
Miscarea seismica poate desprinde roci sau umpluturi
de pe pante abrupte, declanşând căderi de stâncă,
F
avalanşe, alunecari.
În situaţiile în care poate apărea lichefierea straturilor,
alunecările de teren ar putea fi declanşate chiar si pe
G
pante mici.
Prin urmare, alunecarile de teren sunt limitate la zonele
SR
de deal şi de munte, inclusiv pe marginile bazinelor
aluvionare.
Cutremurele cresc apariţia alunecărilor de teren in
zonele care sunt este deja susceptibile pentru ele.
Precipitaţiile intense pot declanşa, de asemenea,
alunecările de teren. 58
Alunecare cauzata
de cutremurul
Hyogo-ken-Nambu
F
(Kobe)
G
SR
59
Landslide #6
F
G
SR
Puget Sound, Washington
May 2, 1996
Magnitude 5.3 Photo Credit: USGS
Landslide #5
F
G
SR
El Salvador
January 13, 2001
Magnitude 7.6 Photo Credit: USGS
Lichefierea
În timpul miscarilor seismice puternice, zonele ce au
terenuri nisipoase si prafoase (de obicei, depuse în ultimii
F
10.000 de ani) şi ape subterane pana la 15 m de suprafata,
isi pot pierde temporar rezistenta şi se comportă ca
lichidele vâscoase.
G
Lichefiere are loc atunci când undele seismice de forfecare
trec prin stratul de teren granular saturat, distrug structura
granulară, şi provoaca prăbuşirea legaturilor dintre spatii.
SR
Structurile cu fundatii in aceste materiale se pot tasa inegal
rasturna sau inclina atunci cand terenul se revarsa in
lateral.
62
Pierderea capacitatii portante
Cladirile de apartamente Kawagishi-cho
F
G
SR
Niigata Earthquake of 196463
F
G
SR
Izmit (Kocaeli) earthquake, August 17, 1999
Izmit, Turkey, Magnitude 7.4 , (foto de P. Mouroux, BRGM)
Structural failure #4
F
G
SR
Izmit (Kocaeli) earthquake, August 17, 1999
Izmit, Turkey
Magnitude 7.4 Photo Credit: National
Geophysical Data Center
Cele mai mari cutremure din Europa
numărul de
an zona afectată magnitudine Intensitate Comentarii
decese
One of several events that levelled the capital of Minoan civilization, this quake
500 BCE Knossos, Crete, Greece … X …
accompanied the explosion of the nearby volcanic island of Thera.
F
Pompeii and Herculaneu These two prosperous Roman cities had not yet recovered from the quake of 62 when
62 CE … X …
m, Italy they were buried by the eruption of Mount Vesuvius in 79.
Antioch (Antakya, A centre of Hellenistic and early Christian culture, Antioch suffered many devastating
115 … XI …
Turkey) quakes; this one almost killed the visiting Roman emperor Trajan.
G
south-eastern Sicily, Syracuse, Catania, and Ragusa were almost completely destroyed before being rebuilt
1693 … XI 93,000
Italy with a Baroque splendour that still attracts tourists.
The Lisbon earthquake of 1755 was felt as far away as Algiers and caused a tsunami
1755 Lisbon, Portugal … XI 62,000
that reached the Caribbean.
Messina and Reggio di These two cities on the Strait of Messina were almost completely destroyed in what is
1908 7.5 XII 110,000
Calabria, Italy said to be Europe's worst earthquake ever.
SR1999 İzmit, Turkey 7.4 X 17,000
The İzmit earthquake of 1999 heavily damaged the industrial city of İzmit and the
naval base at Gölcük.
Data sources: National Oceanic and Atmospheric Administration, National Geophysical Data Center,
Significant Earthquake Database, a searchable online database using the Catalog of Significant Earthquakes
2150 B.C.–1991 A.D., with addenda; and U.S. Geological Survey Earthquake Hazards Program.
www.utcb.ro
Cristian Arion 66
F
G
SR
Cristian Arion 67
F
G
Hazardul seismic in Romania
SR
Cristian Arion 68
Hazardul seismic din Romania este datorat sursei
seismice subcrustale Vrancea si mai multor surse
F
seismice de suprafata (Banat, Shabla, Fagaras,
Dobrogea, Crisana, etc.)
G
Sursa Vrancea este determinanta pentru hazardul
SR
seismic a circa doua treimi din teritoriul Romaniei,
in timp ce sursele de suprafata contribuie mai
mult la hazardul seismic local
Cristian Arion 69
Catalogul cutremurelor Vrancene
• Cutremure istorice majore si cutremure majore in secolul XX
F
G
Mw - Magnitudinea moment
MG-R- Magnitudinea Gutenberg-Richter
SR
• Numarul de cutremure/secol avand intensitatea mai mare ca 9 si respectiv 7
Cristian Arion 70
Data Ora Lat. N Long. h Catalogul RADU, Catalogul
(GMT) E Adancimea 1994 MARZA, 1980
h:m:s focarului, km I0 Mw1) M Ms Mw2) I0
F
1903 13 Septembrie 08:02:7 45.7 26.6 >60 7 6.6 6.3 5.7 6.3 6.5
1904 6 Februarie 02:49:00 45.7 26.6 75 6 - 5.7 6.3 6.6 6
1908 6 Octombrie 21:39:8 45.7(45.5) 26.5 150 (125) 8 7.1 6.8 6.8 7.1 8
1912 25 Mai 18:01:7 45.7 27.2 80(90) 7 6.3 6.0 6.4 6.7 7
1934 29 Martie 20:06:51 45.8 26.5 90 7 6.6 6.3 6.3 6.6 8
G
1939 5 Septembrie 06:02:00 45.9 26.7 120 6 - 5.3 6.1 6.2 6
1940 22 Octombrie 06:37:00 45.8 26.4 122 7/8 6.8 6.5 6.2 6.5 7
1940 10 Noiembrie 01:39:07 45.8 26.7 140-150* 9 7.7 7.4 7.4 7.7 9
1945 7 Septembrie 15:48:26 45.9 26.5 75 7/8 6.8 6.5 6.5 6.8 7.5
1945 9 Decembrie 06:08:45 45.7 26.8 80 7 6.3 6.0 6.2 6.5 7
SR
1948 29 Mai 04:48:55 45.8 26.5 130 6/7 - 5.8 6.0 6.3 6.5
1977 4 Martie 19:22:15 45.34 26.30 109 8/9 7.5 7.2 7.2 7.4 9
1986 30 August 21:28:37 45.53 26.47 133 8 7.2 7.0 - 7.1 -
1990 30 Mai 10:40:06 45.82 26.90 91 8 7.0 6.7 - 6.9 -
1990 31 Mai 00:17:49 45.83 26.89 79 7 6.4 6.1 - 6.4 -
Catalogul cutremurelor din Vrancea pentru secolul 20.

Extras cuprinzand cutremurele puternice, de magnitudine Mw  6.3.
Cristian Arion 71
Adincime
focar,
km Magnitudinea Magnitudinea
moment Gutenberg
0
Activitate seismica
20 5.5 crustala
F
40
Zona fara activitate
seismica
60
6.8 6.5 1945 Sept 07
G
6.3 6.1 1990 Mai 31
80 6.7 1990 Mai 30
7.0
100
7.5 7.2 1977 Mar 04
6.8 6.5 1940 Oct 22
120 7.2 7.0 1986 Aug 30
SR
140
7.4 1940 Nov 11
7.7
7.0 6.8 1908 Oct 06
160
180
Cel mai adanc
4.0 eveniment inregistrat
200 1982 Mai 16
Principalele cutremure din sursa Vrancea in perioada 1901-2000

Cristian Arion 72
F
G
SR
Zone seismice si epicentrele cutremurelor ce au avut loc
in Romania in perioada 984 - 2002
Cristian Arion 73
Romania - hazardul seismic evaluat de
Global Seismic Hazard Assessment Program UN-IDNDR
F
G
SR
Harta pentru PGA cu IMR = 475 ani
Cristian Arion 74
F
G
SR
Cristian Arion 75
Evaluarea hazardului seismic
F
• Hazard seismic – în general, este caracterizat printr-o mărime
caracteristică a mișcării induse de cutremur asupra terenului sau
construcțiilor (de ex.: amplitudinea unui parametru al mișcării
G
terenului); în termeni generali, hazardul seismic exprimă posibilitatea
de a se produce mișcări seismice pentru un amplasament / zona /
regiune dată;
SR
• În mod curent, hazardul seismic se calculează ca frecvența/rata
medie (așteptată) cu care o amplitudine a unui parametru al mișcării
terenului va depăși o valoare specificată;
www.utcb.ro
Cristian Arion
Cristian Arion
76
F
• Curba de hazard seismic – o curbă ce reprezintă frecvențele/ratele
medii cu care anumite valori ale unui hazard seismic (de ex.
G
amplitudinea unui parametru al mișcării terenului) sunt așteptate să
fie depășite în unitatea de timp; de obicei, unitatea de timp este un
an, sau 50 de ani;
• Valoarea inversă a frecvenței anuale reprezintă intervalul mediu de
SR
recurență sau perioada medie de revenire a parametrului ce
caracterizează hazardul seismic;
www.utcb.ro
Cristian Arion
Cristian Arion
77
Rezultatul analizei de hazard seismic este:
Curba de hazard in amplasament
F
Sursa subcrustala Vrancea
P[PGA>PGA*] =  P[ PGA  PGA* M G − R ,R,h ] f ( M ) f ( R ) f ( h ) dM dR dh
G
Magnitudine, adancime focar si distanta hipocentrala
l(PGA>PGA*) este rata medie anuala de depasire a unei valori PGA*

SR
f(M) este densitatea de repartitie a magnitudinilor
f(h) - densitatea de repartitie a adancimii de focar
f(R) - densitatea de repartitie a distantelor hipocentrale
Arion Cristian 78
F
• Interval mediu de recurență – timpul mediu între producerea unui
cutremur cu o anumită caracteristică – de exemplu, un cutremur cu o
magnitudine specificată – într-o regiune sau dintr-o sursă seismică;
G
intervalul mediu de recurență se referă la recurența cauzelor;
• Perioada medie de revenire – timpul mediu între producerea unui
hazard seismic – de exemplu, o anumită amplitudine a unui
parametru al mișcării terenului, sau un anumit nivel de avariere sau
SR
de pierderi – într-un amplasament; perioada medie de revenire se
referă la recurența efectelor;
www.utcb.ro
Cristian Arion
Cristian Arion
79
1.E-01 lPGA Seismic hazard curve for Iasi
F
1.E-02
G
1.E-03
SR PGA, cm/s2
1.E-04
100 150 200 250 300 350 400 450 500
Curba de hazard seismic pentru municipiul Iasi
IMR , ani 30 100 225 475 975

PGA , cm/s2 120 200 250 300 350
Arion Cristian 80
P100-1/2013
EN 1998-1
F
G
SR
Curba de hazard seismic Curbe de hazard seismic pentru cele
pentru București mai populate zece orașe
www.utcb.ro
Arion Cristian 81
F
G
SR
Utilizarea GIS in analiza probabilistica a hazardului seismic cu
evidentierea zonelor de influenta diferita a sursei seismice Vrancea
Arion Cristian 82
Analiza probabilistica a hazardului seismic
ROMANIA
F
G
SR
www.utcb.ro
Acceleratia maxima a terenului (PGA) avand
10% probabilitate de depasire in 50 de ani (BIGSEES)
Arion Cristian 83
valori de proiectare
F
G
SR
Valori PGA cu 20% probabilitate de depășire în 50 de ani (P100-1/2013)
www.utcb.ro
Perioada medie de revenire (PMR)
Interval mediu de recurenta (IMR)
F
 Folosim interval mediu de recurență (IMR) când ne referim la cauze.
 Folosim perioadă medie de revenire (PMR) când ne referim la efecte.
G
 Aceste concepte se folosesc doar pentru hazarduri naturale sau antropice cu
producere aleatoare în timp.
 Conceptele nu implică o regularitate ciclică a evenimentelor.
Cel mai frecvent exemplu de utilizare a conceptelor este în domeniul
SR

hazardurilor naturale (cutremur, vânt, zăpadă, inundații, alunecări de teren).
 Denumirea completă este IMR (sau PMR) a unei valori mai mari ca x a
variabilei aleatoare X
 IMR (sau PMR) este valoarea medie a lui T.
Arion Cristian 85
Perioada medie de revenire
F
70
64.5
60 56.4
54.5
Vlori maxime anuale (cm)
50
G
44.4 45.6
42.3 42.6 42.3
39.5 38.8 40.3
40 37.6
36.1
34.3 35.5 35.436.5
33.5 32.0 32.3
30.4 31.6
30.9 30.5
30.4
28.6 27.9
29.8 29.5 30.3
28.8 30.2 28.5 28.7 29.3
30 27.5 26.6 27.4 26.2 27.6 27.0 27.7 26.8 26.9
24.325.7
24.925.2 25.3 24.1 25.2 24.3
24.0
23.4
22.6 22.0 23.3 23.4
22.5
22.1 21.9 22.6 23.0
22.3
21.0
19.920.2 21.6 20.0 21.2
21.1
19.3 19.3 19.8 19.0 19.8 18.8
20 17.317.4 17.8
17.4
16.4 17.017.1
14.8 15.8
15.7 15.2 14.0
15.9
14.2 15.2 16.2
12.2 12.4
12.2 12.8 11.8
SR 10
11.4 9.8
0
13
19
10
16
22
25
28
31
34
37
40
43
46
49
52
55
58
61
64
67
70
73
76
79
82
85
88
91
94
97
7
1
4
100
An
Valorile maxime anuale ale înălțimii stratului de zăpadă la nivelul solului pentru un
interval de observație de 100 de ani și o valoare prag x = 40 cm
Arion Cristian 86
 Să considerăm valorile maxime anuale ale înălțimii stratului de zăpadă la
F
nivelul solului pentru un interval de observație de 100 de ani și o valoare prag
x = 40 cm.
 Observăm că, în 100 de ani, valoarea x = 40 cm este depășită de nouă ori.
G
 Intervalele de timp T la care se produce depășirea sunt de 19, 11, 14, 7, 1, 5,
11 și 21 ani.
 IMR a unei valori mai mari ca x = 40 cm este de 11 ani.
 Acest rezultat îl obținem fie dacă împărțim 100 de ani de observație la 9
SR
depășiri, fie dacă facem media celor 8 intervale de timp T la care se produce
depășirea.
Arion Cristian 87
F
 IMR (sau PMR) a unei valori mai mari ca x a variabilei aleatoare X se
definește ca valoarea inversă a probabilității anuale de depășire a
G
valorii x:
1 1 1
𝐼𝑀𝑅(𝑋 > 𝑥) = = =
𝑃1𝑎𝑛 𝑋>𝑥 1 − 𝑝 1 − 𝐹𝑥 𝑥
unde p este probabilitatea anuală de nedepășire a valorii x și FX(x)

SR
este funcția de repartiție a variabilei aleatoare X.
 Rezultă că intervalul mediu de recurență (sau perioada medie de
revenire) a unei valori mai mari ca valoarea fractil xp este 1/(1-p).
Arion Cristian 88
 De exemplu, IMR (sau PMR) a valorii fractil x0,98 este 1/(1-0,98) = 1/0,02 = 50 ani.
 Conceptul de IMR (sau PMR) trebuie înțeles în sens statistic. Cutremurul de 100
F
de ani (de fapt, cutremurul cu magnitudinea având IMR = 100 ani) se consideră
că apare, în medie, o dată pe secol.
 Dat fiind caracterul aleator al fenomenului natural, cutremurul de 100 de ani se
poate produce de două ori pe secol, sau nu apare deloc în 100 de ani
G
 Dar, în sens statistic, tot cutremurul de 100 de ani rămâne deoarece atunci când
mărim intervalul de observație (pentru sute, sau mii de ani), în medie, acest
cutremur apare o dată la 100 de ani.
SR
 IMR (sau PMR) este deseori legat de probabilitatea de depășire în N ani.
 De obicei, se folosește N = 50 ani, pentru a lega numărul N de ani de durata de
viață proiectată a construcțiilor (intervalul de timp estimat pentru care
construcțiile curente pot fi utilizate conform destinației / funcțiunii prevăzute) .
 Relația de legătura între IMR (PMR), numărul N de ani și probabilitatea de
𝑁
−𝐼𝑀𝑅
depășire a valorii x în N ani este 𝑃𝑑𝑒𝑝,𝑁 ≅ 1 − 𝑒 .
Arion Cristian 89
IMR (PMR), Probabilitatea Probabilitatea de
ani anuală de depășire depășire în 50 de ani
10 0,10 0,99
50 0,02 0,63
F
100 0,01 1% 0,39
225 0,0044 0,20 20%
475 0,0021 0.21% 0,10 10%
G
975 0,0010 0,05
2475 0,0004 0,02 2%
Nivelul de hazard Perioada medie de revenire Probabilitatea de
seismic (ani) depășire (%)
SR
SHL1 72 50 % în 50 de ani
SHL2 225 20 % în 50 de ani
SHL3 475 10 % în 50 de ani
SHL4 2475 2 % în 50 de ani
Corespondența între perioada medie de revenire și probabilitatea de
depășire în 50 de ani a valorii de vârf a accelerației orizontale a terenului
pentru nivelele de hazard seismic considerate în reglementările FEMA
Arion Cristian 90
F
G
SR
“Cutremurul de pământ din
10 Noiembrie 1940 a presărat
ruine pe tot teritoriul României
si a aruncat doliul pe popor”.
Academia Romana
Mai – Iunie, 1941 91

Adancimea cutremurului din 10 Noiembrie 1940 (prof. G.
Demetrescu)
F
G
Repartizarea victimelor cutremurului din 10 Noiembrie 1940
(N. Al. Rădulescu)
SR
Universitatea Tehnica de Constructii 92
Bucuresti
F
G
SR
Cutremurul de la 10 Noiembrie 1940 93
F
Selectie de referinte ale efectelor
G
Cutremurelor majore Vrancene in Transilvania
-Sunt evidentiate aparitia de hazarde secundare (lichefiere, alunecari, etc)

SR
www.utcb.ro
Cristian Arion 94
Cristian Arion
94
Cutremure Vrancene majore
1471, 29 Aug (Ms = 7.1 – 7.3)
F
Cutremur puternic din Vrancea consemnat de toţi cronicarii Moldovei. Crăpături mari în pământ în
Moldova, în Valachia “s-a deschis pământul”. La Braşov multe case s-au prăbuşit parţial sau total.
Biserica Neagră avariată. Avarii mari şi în satele din jur, în Secuime şi Transilvania. A fost simţit şi la
Cetatea Albă. Descriere amănunţită la Fontes rerum…(referentiat in: Cronica Moldo-Germană,
Letopiseţul de la Putna, Cronica Moldo-Polonă, Letopiseţul anonim al Moldovei, Grigore Ureche,
G
Nicolae Costin, Annales Melicenses, Fontes rerum austriacarum, Diplomataria et acta, Bielz, Römer,
Koch, Ştefănescu, Réthly, Evseev, Catalog nou URSS)
1590, 11 Aug (Ms = 6.8 – 7.0)

SR
Cutremur din Vrancea. Case avariate la Braşov, Rîşnov, Ghimbav unde au sunat şi clopotele. În
Ciuc o mănăstire distrusă. A fost simţit în toată Transilvania. Însemnat şi la Mediaş şi Sibiu
(referentiat in: Forgats, Thobiac, Massa-Fuchs, Nösner, Calender Eber, Album Oltardianum,
Templa Coronesi, Nagy Szabó, Tatrosy, Lukinick, Teutsch, Benkner, Hermann, Tartler, Radu
Popescu Vornicul, Hain, Jeitteles, Bielz, Koch, Römer, Rethly, Evseev, Catalog nou URSS).
www.utcb.ro
Cristian Arion
Cristian Arion
Cutremure Vrancene majore
F
1620, 8 Nov (Ms = 7.3)
Cutremur din Vrancea. Multe pagube în Braşov. În Ţara Românească pămîntul a crăpat în mai multe
locuri şi din crăpături a ţîşnit apă. La Sibiu au bătut clopotele. Pagube în Ţara Bîrsei. La Buia s-a
dărîmat turnul. A fost simţit la Cluj, Alba Iulia şi în general în toată Transilvania. (referentiat in:
G
Benkner, Sutoris, Nagy Szabó, Segesvári, Fabritius,Czack, Banfi, Codex Kraussio-Kelpianus, Cron.
Fuchsio-Lupino-Oltard, Teutsch, Tartler, Hain, Bielz, Koch, Calender Eber, Manuscris slav nr. 252,
Debreceni Kalendàrium 1624, Römer, Rethly, Evseev, Catalog nou URSS).
SR
1738, 11 Iunie (Ms = 7.0 – 7.5)
“Cutremur catastrofal pe o mare suprafata: Valahia, Moldova si Transilvania. Mari distrugeri au fost in Iasi – 15 case,
15 turnuri, 11 manastiri si o clopotnita. Raurile au iesit din maluri. In Bucuresti s-au distrus multe cladiri.
Cutremurul s-a simtit la Sibiu, Sfantu Gheorghe, Focsani, Buzau. Cutremurul a fost mai puternic in Moldova si s-a
simtit si in Ucraina.”, Evseev.
www.utcb.ro
Cristian Arion 96
Cristian Arion
96
1802, 26 Oct
Efectelor cutremurului din 26 oct. 1802 in Transilvania (C. Radu)
F
Cel mai puternic, cutremurul s-a simţit în Hăghig, unde s-a dărîmat pînă la temelie castelul, biserica
reformată, turnul, multe clădiri. Durata cutremurului 4-5 minute. În pămînt au apărut crăpături din care a
izbucnit apa. Rîurile s-au umplut cu apă şi în multe locuri au ieşit din maluri. Cutremurul a pricinuit multe
pagube. La Braşov, aproape toate coşurile caselor au căzut, multe case au fost distruse. Zidurile
bisericilor şi turlele au crăpat. În Sibiu cutremurul s-a simţit mai slab. Crăpături în zidurile turlelor, coşul de
G
la o casă a căzut.
Cutremurul s-a simţit şi la Sighişoara, Timişoara, Iaşi, Prejmer şi alte oraşe din România.
Pentru cercetarea efectelor cutremurului din 26 oct. 1802 în Transilvania, găsim date
deosebit de valoroase în:
1. Articolul semnat de rectorul gimnaziului din Braşov, Lucas Joseph Marienmburg, în 6 nov. 1802: "L.J.
SR
Marienburg: Verwüstungen des Erdbebens vom 26-term October 1802, îm Burzenland, im
Grossfürstenthum Siebenbürgen - Zeitschrift von und für Ungern zur Beförderung... Vol.II, 1802, Pesth"
2. La cronicarii saşi cum sînt: Joseph Düch, Joseph Teutsch, Lorentz Gross, editate în Quellen
zur Geschichte der Stadt Kronstadt, vol. IV-Vii, Braşov. (Prescurtat: Quellen)
3. In documentele Arhivei Guberniale Transilvănene găsite la Arhivele de stat din Budapesta.
4. În relatările ziarului "Magyar Kurir" apărut la Budapesta, în numerele din oct. şi nov. 1802.
5. Documentele arhivei Consistoriului Suprem Reformat, în Arhiva de colectare a eparhiei
reformate Cluj.
6. Diferite însemnări pe cărţi vechi şi matricole bisericeşti. 97
1802, 26 Oct
Efectelor cutremurului din 26 oct. 1802 in Transilvania

În Ţara Bîrsei cutremurul a fost simţit cel mai puternic în comunele Roşiţa, Bod, Hîlchiu şi
Hăghig unde, mai ales de-a lungul rîurilor, s-au format crăpături "late de cîteva picioare şi adînci de mai
F
mulţi stînjeni" ("1 Klafter = 1 stînjeni = 1,883 m) paralel cu rîul, într-o parte şi alta. Casele sub care
trecau aceste crăpături s-au dărîmat. În partea estică s-au răsturnat căruţe încărcate cu lemne şi au
căzut animalele.
Capetele stîncoase a Bucegiului şi Piatra Craiului s-au aplecat în faţă şi s-au ridicat de mai multe ori,
G
desfăcîndu-se pămîntul între ele şi închinzîndu-se la urmă (Marienburg, l.p.)
La Hîlchiu s-a prăbuşit biserica, cum este arătat în adresa trimisă de comunitatea localităţii către
Magistratul Braşovului, împreună cu planul de reparaţii: "sîntem nevoiţi să construim din nou din temelii
biserica noastră care, la 26 octomvrie anul trecut s-a prăbuşit de tot la cutremurul de pămînt..."
SR
(tradus din lb. germană) (Arh. Gubern. nr. 5166/803).
Din cronica scrisă de preotul din Braşov, Joseph Dück (Auszug aus "Ueiner Denkwürdigkeiten" von Joseph
Dück - în Quellen vol. IV, p.293) aflăm că s-au dărîmat multe porţi (porţi zidite la case săseşti) şi rîul a
ieşitdin albia lui. Clopotele au sunat. Înpămînt au apărut crăpături din care a ieşit apă.
Din biserica dărîmată n-a rămas în picioare decît corul dar şi acesta foarte tare crăpat (Auszug aus
"Besobdere Nachricht vom Burzenland von Joseph Teutsch, mit Nachträgen von Joseph Trausch u.s. - în
Quellen. vol. IV, p. 52).
Marienburg descrie un fenomen interesant în legătură cu această biserică: înainte de prăbuşire
acoperişul împreună cu ţiglele, la peretele nordic, s-a ridicat de pe pereţi la "cîţiva stînjeni" înălţime
98
apoi s-a reaşezat pe zid, după care s-a prăbuşit biserica.
1802, 26 Oct Efectelor cutremurului din 26 oct. 1802 in Transilvania
La Bod puţine case au rămas neavariate. S-a prăbuşit biserica, zidul din jurul bisericii, 90 de
case şi alte clădiri (Dück, o.c. - Quellen, vol. IV, p. 293). La casele care au avut frontonul spre vest
numai faţada s-a despărţit de casă şi s-a prăbuşit rămînînd ceilalţi trei pereţi cu crăpături foarte mari
"ca nişte scene cu cortine trase" (Marienburg l.c.).
F
La Hăghig biserica s-a prăbuşit total. În arhiva consistoriului suprem reformat din Cluj, (document nr.
84/1804) există un proces verbal de constatare a pagubelor survenite la cutremurul din 26 oct. 1802.
După o scrisoare trimisă din Turcia şi publicată în ziarul "Magyar Kurir" (1802, p. 789) s-a dărîmat total şi
castelul familiei Nemes şi alte case şi clădiri. Dintr-o crăpătură din pămînt a ieşit apă ţîşnind la
G
înălţimea unui turn. S-au format multe crăpături în pămînt de unde a ieşit apă şi nisip, nisipul urît
mirositor a rămas la suprafaţă. Apa rîului a ieşit din albie. Trei morţi.
În oraşul Braşov panica a fost atît de mare încît nimeni nu a avut curajul să rămînă în casă după
cutremur. Majoritatea coşurilor au fost avariate ("Magyar Kurir", 1802, p. 642).
Unele case au devenit nelocuibile, calcane, coşuri, ţigle de pe acoperişuri, pereţi au căzut. Clopotele
SR
au sunat. Tavanele camerelor s-au prăbuşit. O cazarmă cu două etaje a fost evacuată din cauza
avariilor periculoase. O poartă a oraşului care se afla sub un turn înalt de "15-20 stînjeni" (cca. 30-40
metri) a fost închisă, turnul fiind grav avariat (Marienburg, l.c.). Despre această ultimă problemă găsim
date şi în arhiva Gubernială, document 5718/804, scrisoarea scrisă de măgistratul oraşului către
guvernatorul Transilvaniei.
La Rotbav de asemenea s-au format multe crăpături mari în pămînt de unde a ieşit apă, la început la
înălţimi mici şi apoi ca dintr-o fîntînă arteziană la înălţimi considerabile (Marienburg). La păşune, pe
lîngă comună s-a format o crăpătură atît de mare încît au căzut trei boi care stăteau în linie dreaptă.
Pămîntul închizîndu-se i-a îngropat ("Magyar Kurir" 1802, p. 798). S-a dărîmat un turn care a căzut pe
99
castel. Şi biserica a fost grav avariată. Mai multe coşuri au căzut (Marienburg).
La Codlea, după cronica localităţii (Auszug aus "Annales Czeidinenses" în Quellen, vol. V, p. 382) toate au
suferit avarii, unele mai puţin, altele mai grav. La o singură casă s-a prăbuşit total faţada (Auszug aus
"Zeidner Denkwürdigkeiten" von Joseph Dück, în Quelen, vol. IV, p. 326). turnul clopotniţei a fost foarte
grav avariat. În declaraţia trimisă către Magistratul oraşului Braşov (Arh. Gubern. Transilv. nr. 1857/803)
F
este arătat că turnul este într-o stare încît "... o furtună puternică l-ar duce la prăbuşire ..." şi sînt necesare
nişte centuri de fier.
În estul Transilvaniei, la Turia mişcarea a fost verticală "... nu legănare, ci o balansare ca la un vapor ...".
Turnul de o înălţime de 33 stînjeni (cca. 61 metri) de 3-4 ori s-a aplecat şi iară s-a ridicat la loc, iar la urmă
G
cu o tremătură a crăpat de sus pînă jos în mai multe locuri. Biserica a fost avariată încît slujba a fost ţinută
într-o casă ("Magyar Kurir", 1802, p. 798). Bolta bisericii s-a prăbuşit îngrăpînd orga şi tot sanctuarul. Pereţii
exteriori au avut crăpături mari în multe locuri (Arh. Consist. Reformat Cluj, nr. 147/1803).
La Ilieni biserica a fost total distrusă (Arh. Gubern. Transilv. nr. 3309/803).
La Leţ, biserica - de 5 ani reconstruită - a fost grav avariată (Arh. Gubern Transilv. nr. 1914/803).
La Tîrgu Secuiesc au căzut turnul şi clopotele; la Breţcu turnul s-a prăbuşit total, doi morţi; la fel şi Sfîntul
SR
Gheorghe, s-a prăbuţit turnul omorînd 7 oameni; s-a prăbuşit total şi turnul bisericii la Bita, la Belin 3
morţi. În general în Treiscaune nu există biserică şi clopotniţă fără grave avarii ("Magyar Kurir", 1802, p.
798).
La Aita Seacă biserica a fost atît de grav avariată încît a devenit nefolosibilă. Turnul şi clopotul distrus (Arh.
Gubern. Transilv. nr. 3270/803).
La Bădeni, după actul de constatare a pagubelor (Arh. Gubern. Transilv. nr. 382/803) turnul bisericii
(construit cu 9 ani înainte) s-a prăbuşit total; clopotele s-au distrus; corpul bisericii (legat de turn) care a
fost de mult construit s-a prăbuşit parţial: o parte din boltă, corul, acoperişul şi ţiglele au căzut. Comisia
ajunge la concluzia ca biserica nu poate fi reparată. 100
În sudul Transilvaniei, la Făgăraş, castelul a fost grav avariat şi au fost evacuaţi soldaţii (Arh.
Gubern. Transilv. nr. 10446/802) şi ("Magyar Kurir", 1802, p. 642).
F
La Sibiu, după un raport meteorologic, trimis la ziarul "Magyar Kurir" (1802, p. 642), biserica catolică a
suferit crăpături mari şi a căzut un coş la o casă. După Bielz toate bisericile şi turnurile au fost
avariate. După o însemnare la matricola bisericii din Turnişor, (azi cartier al oraşului Sibiu) cutremurul
nu a produs pagube.
În satul Curciu (lîngă Mediaş) turnul bisericii a fost grav avariat (Arh. Gubern. Transilv. nr. 6902/803).
G
La Dumbrăveni (lîngă Sighişoara) casa parohială şi alte cîteva case au fost crăpate (Arh. Gubern.
Transilv. nr. 7319/803).
La Biia s-a prăbuşit o prăvălie şi nişte pivniţe de vin ("Magyar Kurir", 1802, p. 798).
La Stenia, Ticuşul Săsesc, şi Bahnea "au căzut multe turnuri de s-au sfărmat multe case ..." (însemnare
pe "Dogma pentru predani" C. M. 34 la Biblioteca Astra, Sibiu - Mircea Avram, Cartea românească
SR
manuscrisă la Biblioteca Astra - Sibiu, 1970, p. 35).
Bradu, Sebeş Alba, Deva au suferit considerabil. La Biertan a căzut un coş şi ornamentele gotice în
biserică (Bielz - după martor ocular).
www.utcb.ro
Cristian Arion 101

Cristian Arion
101
F
Referinte despre Cutremure Crustale majore
G
SR
102
Cutremure Crustale majore
1550, 26 Oct
F
Regiunea Fagaras a fost remarcata din cele mai vechi timpuri ca o regiune unde isi au focarul miscari
seismice foarte puternice.
Cel mai puternic cutremur crustal din Romania este considerat a fi cel din 26 oct. 1550, din zona Fagaras,
intensitatea sa epicentrala I0 = 9 (scara MSK) corespunzand unei magnitudini Ms=7.2 (Marza, 1995).
G
1916, 26 Ianuarie
Cel mai puternic eveniment din ultimii 500 de ani a avut loc la 26 Ianuarie 1916 : (Mw=6.4, h=21km,
Lat= 45.40, Long=24.6). Au fost raportate crapaturi de 10-15cm iar pe valea Argesului s-a daramat
SR cetatea lui Tepes, intensitatea epicentrala raportata fiind I0 = 8 (scara MSK). Cateva caracteristici
importante sunt remarcate in cazul acestui tip de eveniment: cutremurul a fost urmat de replici (cateva
zeci) si variabilitatea regiunii epicentrale in timpul miscarii. Acest cutremur a produs distrugeri la
cladirile din Sibiu si Brasov.
www.utcb.ro
Cristian Arion 103

Cristian Arion
103
Cutremure Crustale majore
1880, 3 Oct
F
Podisul Transilvaniei se remarca prin prezanta unui focar de suprafata ce s-a facut simtit, cu efecte
distructive, ultima data in anul 1880, 3 Octombrie: (Mw=5.3, h=10km, Lat= 46.30, Long=24.1). Acelasi
tip de cutremur a fost si cel de la 15 februarie 1786, cutremur ce a ruinat 4 biserici la Cluj.
In Figura este prezentata zonarea intensitati acestui cutremur in regiunea afectata.
G
SR
104
SR
G
105
F
Fig. 2.31 Lichefiere - cutremurul din 4 Martie 1977: Bucuresti (stanga) si Buzau (dreapta
Foto © Cutremurul de pamant din Romania de la 4 Martie 1977, Monografie, 1982
F
G
SR
Fig. 2.32 Cutremurul din 4 Martie 1977 - harta efectelor induse
© Cutremurul de pamant din Romania de la 4 Martie 1977, Monografie, 1982
F
Fig. 2.31 Lichefiere - cutremurul din 4 Martie 1977: Bucuresti (stanga) si Buzau (dreapta)
Foto © Cutremurul de pamant din Romania de la 4 Martie 1977, Monografie, 1982
G
SR
Fig. 2.32 Cutremurul din 4 Martie 1977 - harta efectelor induse
© Cutremurul de pamant din Romania de la 4 Martie 1977, Monografie, 1982
https://www.ngdc.noaa.gov/hazardimages/#/earthquake/41
F
G
SR
Alunecarea unui masiv de rocă de-a lungul unei suprafețe plane declanșate de
cutremurul din 4 martie 1977 din Carpații Orientali. Aceasta alunecare a distrus
case din satul Colti din Muntii Buzaului. 108
F
G
SR
Fig.2.33 Alunecare de teren in Muntii Buzaului provocata de cutremurul de la 4 Martie 1977
Foto © D. Balteanu, Academia Romana
F
G
SR
Alunecare de teren de aproximativ 30-40 de metri adâncime care a blocat o vale din
martie până în aprilie 1973. Alunecarea s-a produs pe versantul sudic al Dealului
Blidisel, în Subcarpații Buzăului. Ruperea a fost reactivata în timpul cutremurului din 4
martie 1977 din Carpații Orientali.
F
G
SR
Căderi de roci în Munții Buzăului (Carpații Orientali) rezultate în urma cutremurului din
4 martie 1977 (M = 7,2). Volumul de rocă deplasat de cutremur a fost de 20 - 50 de ori
mai mare decât volumul anual
De la teren
F
la cladire
G
Exemplu: Un spectru de răspuns de acceleratii este o curbă care ne arată accelerația de
SR
vârf pe care diferite structuri cu proprietăți dinamice diferite ar experimenta-o dacă ar fi
supuse unei mișcări seismice.
www.utcb.ro
Arion Cristian 112

George Housner (1952) a declarat următoarele:
"Problema de bază a seismologiei inginerești se referă la proiectarea structurilor pentru
a rezista cutremurelor și există trei aspecte semnificative ale acestei probleme:
În primul rând există problema de proiectare a unei structuri, astfel încât toate
F
componentele sale sa aiba aceeasi rezistenta pentru a rezista la tensiunile produse de
seisme, si astfel, ar trebui să existe un factor uniform de siguranță împotriva cedarii.
G
În al doilea rând, există problema de proiectare a diferitelor structuri pentru a avea
aceeași factori de siguranță, i.e., pentru a asigura că o clădire înaltă va avea același grad
de rezistență ca o clădire joasă, că o clădire flexibilă are același grad de rezistență
împotriva cutremurelor ca o clădire rigidă, etc.
SR
În al treilea rând, există problema de a determina factorul de siguranță, sau rezistenta
necesară pentru a rezista cutremurelor, astfel încât structurile sa fie capabile să reziste
la cele mai severe mișcari ale terenului (la care acestea sunt susceptibile de a fi
produse), fără a se confruntă cu avarii grave.
Analiza spectrului înregistrărilor cutremurelor puternice este relevantă pentru

soluționarea tuturor celor trei probleme menționate mai sus."
Arion Cristian 113
III. Parametrii pentru
F
proiectarea seismică
Raspunsul
terenului
G
II.
I. Hazard seismic
SR
Sursa Seismica,
Propagare
Cristian Arion 114

III.Parametrii pentru proiectarea seismică
F
A. Accelerograme generate pentru amplasament
• Forma accelerogramei / Continut de frecvente
G
• Amplitudine maxima
B. Spectru de proiectare pentru amplasament

SR
• Punctele de control (Amplitudine, Frecventa (perioada))
Cristian Arion 115

Vibrații datorita cutremurului
sistem cu o masa=sistem cu 1 de grad de libertate
Vibratia cladirii Modelul de Vibratie Echilibrul de forte
F
forţa de inerţie
X
G
- m(X"+Y")
forţa rezistentă
Q=keX elastică
forţa rezistentă
SR c X' de amortizare
Relatia de echilibru in forte:

Y" Y" - m (X” + Y” ) = c X’ + Q
m (X” + Y” )+ c X’ + ke X = 0
mx( t ) + cx( t ) + kx( t ) = −mxg (t )

2022/7/9 116
Y’’ = x ‘’g
SA - spectrul de raspuns al unui sistem cu 1 Grad de Libertate Dinamica

Spectrul de Raspuns
F
G
Perioada fundamentala (exemple)
SR
Arion Cristian
Cod de proiectare
F
G
SR
Norme de proiectare seismică a construcţiilor:
- majoritatea structurilor sunt proiectate pentru forţe seismice inferioare celor care ar
asigura un răspuns elastic în timpul unui cutremur major.
DE CE: - mai ieftin (neeconomic!!!) - în trecut, structurile proiectate pentru forţe mai mici
decât cele care ar fi asigurat un răspuns elastic, au supraveţuit unor cutremure majore
Astfel, majoritatea structurilor vor suferi deformaţii inelastice sub acţiunea unui cutremur major.
Arion Cristian
F
G
SR
US - Zonarea acceleratiei spectrale la 0.2 secunde
119
FEMA 303 (1997)
F
G
SR
Arion Cristian 120
F
G
SR
10Hz (0.1sec) 2Hz (0.5sec)
Microzonarea valorilor acceleratiei spectrale pentru orasul Bucuresti
la diferite frecventa (perioade) pentru seismul din 30 August 1986
Arion Cristian 121
F
G
SR
1Hz (1sec) 0.625Hz (1.6sec)
Microzonarea valorilor acceleratiei spectrale pentru orasul Bucuresti
la diferite frecventa (perioade) pentru seismul din 30 August 1986
Arion Cristian 122
TB = Perioada cladirii
Ts = Perioada “teren”
terminologie
TB
F
i, Vsi, hi TS
G
Hs
TB ≈ TS Domeniul de rezonanta (Raspus puternic al cladirii, avarii crescute)

SR
TB ≠ TS Domeniul ne-rezonant (Raspuns redus al cladirii, Avarii scazute)
TG : Traits of ground (sec), i.e. fundamental natural period of ground

Specifications for Highway Bridges - Part V - Seismic Design, 1990 (Japan)
Cristian Arion 123

Perioada predominanta a terenului ce este format din mai multe strate
se poate aproxima prin metoda greutatii ponderate:
F
unde:
G
T(1) – perioada predominanta (sec)
n - numarul total de strate, incluzandu-se si stratul de baza
i – greutatea unitara a stratului i (t/m3)
Hi – grosimea stratului i (m)
Gi – Modulul de deformatie transversal a stratului i (t/m2);
g – acceleratia gravitationala - 9.8 (m/sec2)
SR
Cristian Arion 124

Influence of Underlying Rock Types
on Ground Shaking
F
G
SR
Inregistrari seismice in care sunt reprezentate influenta
diferitelor tipuri de teren asupra miscarilor seimice
Cristian Arion 125

Raspunsul terenului in timpul seismelor in termeni de:
- Valori de varf ale miscarii terenului:

PGA, PGV, PGD, EPA, EPV, EPD
F
- Continut de frecvente al miscarii terenului
Perioade de control (colt) TC si TD
G
Indicatori stochastici ai continutului de frecvente  si f90
- Spectre de raspuns elastic SA si valori asociate (SAmax si max)

SR
- Densitati spectrale de putere PSD
- Rapoarte spectrale H/V

Frecvente de vibratie a terenului
Factori de amplificare
126
etc.
F
C2.Proprietatile dinamice ale pamanturilor/teren de fundare
2.1 Metode de determinare instrumentala a caracteristicilor
G
dinamice ale terenului
2.1.1 Investigatii in foraje sau la suprafata terenului
2.1.2 Investigatii geotehnice in laborator
SR
www.utcb.ro
Cristian Arion 127

Miscarea terenului in amplasament (hazard)
March 4, 1977 Vrancea earthquake. INCERC Bucharest record
NS
suprafata terenului
F
EW
Efecte ale conditiilor locale de amplasament Vertical
sedimente 0 10 20 30 40
(Site effects)
Time, s
G
focar
Efecte de Efecte de propagare roca
sursa (Path effects)
SR
(Source effects)
Schema simplificata a miscarii terenului datorata seismului
Cristian Arion 128

Draghiceanu, M.M., 1896. “Les tremblements de terre de la
Roumanie et des pays environnants. Contribution à la théorie
tectonique. Géologie Appliquée”, L’Institut d’Arts Graphiques
Carol Göbl, Bucarest, 84 p.
F
G
« Intensitatea poate diferi in mod esential de la un loc la altul intr-o aceeasi
localitate, in functie de natura solului.
Un seism poate fi aproape ineficace pe un teren solid in timp ce poate,
foarte aproape de acelasi loc, sa devina dezastruos pe un teren moale argilor si
mai ales nisipos.
SR
Acest caz s-a prezentat la seismele din 23 Februarie 1887 de la Diano-
Marina, Menton, Nisa, la care am fost martor la Nisa.
Locuintele situate pe masivele calcaroase aproape ca nu au suferit, in timp
ce constructiile situate in depresiuni cu terenuri moi au fost foarte afectate. »
Cristian Arion 129

• Cauzele cutremurelor
• Cutremurele din 1802, 1838, 1892–1894
F
• Cutremurele din Banat
• Prognoza cutremurelor
• “Site effects” la cutremurul din Franta
G
(Nisa, Menton, etc., 23 Feb. 1887:
“Les habitation situées sur les massifs

calcaires n`ont Presque pas souffert,
SR
tandis que les constructions situées
dans les bas-fonds, constitues par des
terrains meubles, ont été très
endommagées.”
Math. M. Draghiceanu, “Les Tremblements de terre de la Roumanie

et des pays environnants”, Bucarest , 1896
Universitatea Tehnica de Constructii 130
Bucuresti
Efectele ale conditiilor locale de amplasament
A. Modificare a semnalului seismic din cauza

- factorilor geometrici (topografie, structura geologica)
F
- factorilor mecanici (variatia proprietăților terenului)
vibratie mai lunga, modificari ale spectrului, modificarea conținutului de frecvente,
G
amplificarea sau dezamplificarea parametrilor miscarii, etc.
B. Modificare a proprietatilor terenului

SR
presiune interstitiala sporita, rezistenta mai mare sau mai mica, densitate
sporita, lichefiere, tasari, etc.
C. Probabilitate sporita a “macro” miscarilor terenului
alunecari de teren, cedari ale terenului, caderi de roci.
Cristian Arion 131

Calibrarea valorilor de proiectare
F
1000 Spectrul cerințelor în format SA-SD pentru
~ 1/T municipiul București, conform P100-1/2013
SA, cm/s^2
P100-1/2013 –
500 București  =0,05
~ 1/T2 800
700
G
0 TC=1,6s
0 1 2T =2,0 3 4 600
T, ss D
200 500
SA, cm/s^2
P100-1/2013 –
București  =0,05 400
SV, cm/s
TC=1,6s TD=2,0s
100 300
200
SR
0 100
80 0 1 2
T, s
3 4 0
P100-1/2013 – 0 10 20 30 40 50 60
60
București SD, cm
SD, cm
40
 =0,05 Relațiile pseudo-spectrale
20
SA=w·SV=w2·SD, unde w=2p/T, deci:
0
0 1 2 3 4
SV=SA·T/(2p), SD=SA·T2/(4p2)
T, s
Calibrarea valorilor de proiectare
F
G
SR TC (s) TD (s)
0,7 3,0
1,0 3,0
1,6 2,0
Zonarea perioadei de colț Tc și spectrul normalizat al accelerațiilor

www.utcb.ro
absolute în P100-1/2013
Valori de proiectare
F
G
SR
Evolutia spectrului normalizat al acceleratiilor absolute
www.utcb.ro
pentru București (1963 – 2013)
Din istoria seismica a Romaniei
F
Propunere făcută de
Cișmigiu și Țițaru într-o
lucrare trimisă în 1960 la
2WCEE; propunerea nu a
fost inclusă în P13-63
G
• Consideră lungirea
perioadei de colț Tc pentru
terenuri moi
• Valoarea Tc propusă pentru
Câmpia Română, cu
SR
depozite cuaternare adânci
este de 1,5 s, valoare
apropiată de cea observată
la 4 martie 1977 în
București și inclusă în
P100/78
www.utcb.ro
Spectre de proiectare pentru teritoriul României
(Țițaru & Cișmigiu, 1960)
Evenimente importante in ingineria seismica geotehnica
An Locatie Eveniment
1932 M.A. Biot a dezvoltat conceptul de spectru de raspuns pentru acceleratia
seismica
John R. Freeman a publicat “Earthquake Damage and Earthquake Insurance
F
1932 Long Beach eq. Prima inregistrare a unei miscari seismice puternice
(California) Daune inseminate la cladiri din zidarie nearmata – largirea cercetarilor in
ingineria seismica
S-au realizat primele prescriptii de proiectare seismica
G
Riley Act – cladirile trebuie sa fie proiectate pentru 2% din greutatea proprie
Field Act – Cerinte speciale de proiectare sunt specificate pentru scoli
1948 Primul experiment de dinamica a terenului a fost realizat la univ. Harvard
1952 Conceptul de spectru de proiectare la cutremur a fost introdus de George W.

Housner
SR 1964 Good Friday eq. Lichefierea si alunecarile de teren au condus la prima reglementare/zonare
(Alaska) referitoare la hazardul seismic
Niigata eq. Fenomenul de lichefiere a provocat avarierea cladirilor
(Japonia Prima referinta despre efectele lichefierii asupra retelelor de utilitati
Prima demonstratie a succesului unei implementari de imbunatatire a
terenului de fundare
1969 Gonzalo Castro a descris principiile de lichefiere a terenului
1971 H.B. Seed si I.M. Idriss au dezvoltat o metoda simplificata de evaluare a
potentialului de lichefiere
1975 US Army Corps of Eng. A initiat programul national de inspectie a
barajelor/digurilor
Cristian Arion 136
1976 Tangshan Mai mult de 500.000 de decedati datorita probusirii unui baraj si a prabusirii coanstructiilor de
eq. (China) zidarie nearmata
Coeficienti locali geotehnici sunt incorporate in UBC (uniform Building Code)
Primele harti nationale(SUA) de hazard seismic avand definite explicit intervalele medii de
recurenta / probabilitati de depasire au fost realizate de S.T.Algermissen si D. M. Perkins
1977 Ca raspuns la cutremurul San Fernando (1971) Congresul SUA a infiintat NEHRP (National
Earthquake Hazard Reduction Program)
F
1980 Experimentul de centrifuga geotehnica este folosit pentru prima data pentru experimente
seismice
1985 Mexico City Miscari seismice puternice provocate de o sursa seismica aflata la o distanta foarte mare au
eq. produs 8000 de victime si mult de 50.000 de personae fara adapost
S-au inceput cercatari despre efectele locale ale amplificarii terenului si in mod special depre
G
efectele de tip bazin/depresiune
Structurile neductile din beton armat s-au comportat foarte slab
Comportarea nesatisfacatoare a structurilor metalice cu contravantuiri in X a condus la noi
cercetari
1989 Loma Este confirmata comportarea buna a cladirilor din zidarie confinata
Prieta eq. Comportarea slaba a cladirilor cu parter liber (soft story)
(California) Comportarea slaba a podurilor vechi din otel va conduce la consolidarea/inlocuirea lor
SR
Prabusirea podurilor neductile din beton armat confirma slabele performante seismice ale
acestora
Comportarea slaba a anumitor structure portuare – recomandari pentru consolidare
Studii despre performanta structurilor pe anumite tipuri de terenuri a condus la imbunatatirea
factorilor te teren din codurile de proiectare
Retelele de gaze si apa au suferit avarii in terenurile lichefiabile
Sunt confirmate performanta terenurilor imbunatatite
1998 FEMA publica primul set de reglementary/recomandari pentru proiectarea seismica ce
incorporeaza principiile de performanta seismica (PBSD – performance Based Seismic Design);
NEHRP publica FEMA 273 – Seismic Rehabilitation of Buildings
1999 Izmit eq. Cristian Arion de prabusirea cladirilor construite impropriu 137
Mai mult de 16.000 de victime/omorate
(Turcia) Performanta terenurilor imbunatatite (pentru facilitatile industriale) este confirmata
Dezamplificarea PGA - San Francisco, SUA
F
G
SR
Cristian Arion 138
Studiul lui Seed, Ugas si Lysmer, 1974, care prezinta mediile spectrelor de acceleratie
normalizate ale 104 inregistrari grupate in 4 categorii de teren, a reprezentat startul
cursei de realizare a spectrelor de raspuns dependente de conditiile locale de teren
F
Acceleratia Maxima a terenului (PGA)
Argile moi spre medii si

Acceleratia Spectrala (SA)
G
Nisipuri – 15 inregistrari
Depozite necoezive de grosimi

(>80m) - 30 inregistrari
Terenuri tari
(<60m) - 31 inregistrari
SR
Roca – 28 inregistrari
Perioada ( sec)
Spectre de raspuns normalizate mediate, pentru diferite conditii de teren (Seed et al., 1974)
139
CARACTERIZAREA SEISMICĂ A CONDITIILOR TEREN
P100-1/2013, Anexa A, pag.261
F
G
EN1998-1:2004, pag.34 ASCE/SEI 7-16
SR
Minimum Design Loads and Associated Criteria for Buildings and Other Structures
Cristian Arion 140

> 1524 m/s
F
> 914 m/s
> 640 m/s
> 442 m/s
G
> 305 m/s
> 213 m/s
> 152 m/s
< 152 m/s
SR
2020 NEHRP Provisions
National Earthquake Hazards Reduction Program
141
Clase de teren in Eurocode 8
Clasa de VS,30 NSPT CU
teren Descrierea profilului stratigrafic (m/s) (nr./30cm) (kPa)
A Roca sau un material tip roca, incluzand cel mult 5 m de > 800 - -
material mai moale la suprafata
F
B Depozite de nisip foarte dens, pietris sau argila foarte 360 - 800 > 50 > 250
rigida, de cel putin cateva zeci de m grosime, cu o crestere
graduala a proprietatilor mecanice cu adancimea
G
C Depozite adanci de nisip dens sau mediu-dens, pietris sau 180 – 360 15 - 50 70 – 250
argila rigida cu grosimi de la cateva zeci de m la mai multe
sute de metri
D Depozite de teren necoeziv slab spre mediu (cu sau fara < 180 < 15 < 70
insertiuni de straturi coezive moi) sau depozite de teren
coeziv moale spre tare
SR E Un profil de teren care are la suprafata aluviuni cu valori
VS,30 de clasa C sau D si cu grosimi variind intre 5 si 20 m,
avand la baza un material mai tare cu VS,30 > 800 m/s
S1 Depozite care constau in sau care contin un strat de cel < 100 - 10 – 20
putin 10 m grosime de argila moale/namol cu plasitictate
mare (PI > 40) si cu un continut mare de apa
S2 Depozite cu terenuri lichefiabile, cu argile sensibile sau

orice alt tip de profil de teren care nu este inclus in clasele
A-E sau S1
142
Eurocode 8 - 2003
F
G
Se(T) Spectrul de răspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleraţiei terenului în amplasament
SR
T perioada de vibraţie a unei structuri cu un grad de libertate dinamică si cu raspuns elastic
S factorul de teren
ag valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului
TB, TC si TD perioade de control (colţ)
143
Clasificarea conditiilor locale de teren în
EUROCODE 8
F
Tip A Tip B Tip C Tip D
5m
10m 10m
20m
V s  800 m / s
G
V s  360 m / s V s  180 m / s
40m
V s < 180 m / s
SR V s  350 m / s
• Roci • Depozite de nisipuri rigide • Nisipuri de densitate medie • Terenuri necoezive afânate
• Pietrisuri • Pietrisuri cu sau fara lentile de argila
• Argile foarte consolidate • Argile de rigiditate medie • Terenuri coezive de rigiditate
medie si redusa
TC =0.4 s TC =0.5 s TC =0.6 s TC =0.8 s
144
P100 – 2013
Anexa A
Caracterizarea seismică a condiţiilor de teren
Pentru construcţiile din clasa 1 de importanţă-expunere se recomandă realizarea de studii pentru
F
caracterizarea seismică a condiţiilor de teren în amplasament. Aceste studii trebuie să conţină:
- Profilul vitezei undelor de forfecare Vs şi al undelor de compresiune Vp,

de la suprafaţa terenului până la roca de bază, dar pe minim 30 metri adâncime
G
de la suprafaţa terenului atunci când roca de bază este la mare adâncime;
- Stratigrafia amplasamentului (grosimea şi tipul de teren pentru fiecare strat) şi
profilul densităţilor;
- Profilul vitezelor undelor de forfecare Vs se caracterizează prin VS reprezentând
viteza medie ponderată cu grosimea stratelor profilului, definită conform relaţiei A.3.1:
SR
n
 hi
VS = i =1
n h
 i
i =1 Vi
unde hi si Vi reprezintă grosimea şi respectiv viteza undelor de forfecare pentru stratul i. 145
Mărimea VS se calculează pentru cel puţin 30 m de profil de teren.
F
Pe baza valorilor vitezei medii ponderate, condiţiile de teren se clasifică in
următoarele 4 clase:
Clasa A, teren tip roca VS  760 m/s,
G
Clasa B, teren tare 360 < VS < 760 m/s,
Clasa C, teren intermediar 180 < VS  360 m/s,
Clasa D, teren moale VS  180 m/s.
SR
Pentru stabilirea spectrelor de răspuns elastic corespunzătoare clasei de
teren astfel determinate se vor utiliza metodologiile din practica
internatională.
146
Parametrii dinamici care caracterizeaza terenul:
G Modulul dinamic de forfecare (pentru deformatii specifice de forfecare mici < 10-5)
F
E Modul de elasticitate dinamic
 Coeficientul lui Poisson
 Greutatea specifica
D factorul de amortizare interna (pentru deformatii specifice de forfecare mici < 10-5)
G
Vs Viteza de propagare a undelor de forfecare (unde secundare)
Vp Viteza de propagare a undelor de comprimare
SR
G- si D- curbele caracteristice care descriu variatia modulului de forfecare si
respectiv factorului de amortizare functie de deformatia specifica de forfecare.
Aceste curbe se determina experimental in coloana rezonanta.
Curbele G- si D- se utilizeaza pentru a tine seama de comportarea neliniara a terenului,
manifestata prin reducerea modulului dinamic G si cresterea fractiunii de
amortizare D corespunzator nivelului de deformatii indus de actiunea seismica
in teren
147
Tipuri de acţiuni dinamice ce pot acţiona asupra
terenului de fundare
F
Tipul acţiunii/Fenomen Număr de cicluri Durata Tipul
încărcării efectului
Căderea bombelor sau exploziile 1 10-3 – 10-2 Puls sau

şoc
G
secunde
Seism 10 – 20 cu 0.02 – 1
(durata unui puls este între 0.1 amplitudini secunde
şi 3 secunde) diferite
Baterea piloţilor, vibro - 100 – 1000 Frecvenţa de
SR compactarea comandă
10 – 60 Hz
Fundaţii de maşini (pentru 104 - 105 Frecvenţa de
compresoare, generatoare comandă
electrice) 10 – 60 Hz
Parcări auto, valurile de apă, Foarte mare 0.1s ÷ câteva Oboseala
ecartamentul căii ferate secunde
Cristian Arion 148

Variația proprietăților terenurilor cu nivelul de deformație
Magnitude of strain 10-6 10-5 10-4 10-3 10-2 10-1
Phenomena Wave propagation, vibration Cracks, differential settlement Slide, compaction, liquefaction
F
Mechanical characteristics Elastic Elasto-Plastic Failure
Effect of load repetition
Effect of rate of loading
Constants Shear modulus, Poisson’s ratio, damping Angle of internal friction,
cohesion
Seismic wave
G
measurements
method
In situ
In-situ vibration test
Repeated loading
test
Wave propagation,
measurements
Laboratory
precise test
SR Resonant column,
precise test
Repeated loading
test
Analytical Model Linear elastic model Viscoelastic model Load history tracing type
model
Method of response Linear method Equivalent linear method Step-by-step integration
analysis method
Cristian Arion 149

Considerarea efectelor conditiilor locale de teren
asupra raspunsului structurilor/cladirilor
F
G
SR
Cristian Arion 150
Metode de determinare a parametrilor dinamici
ai terenurilor/materialelor
F
G
SR
Cristian Arion 151
Echipamente pentru investigarea proprietatilor dinamice
ale stratelor de teren
F
• Echipament pentru penetrări de tip CPT (statica) si SPT
(dinamica)
G
• Senzori de foraj pentru investigații geofizice
• Echipament de laborator pentru măsurători de tip triaxial dinamic
SR
Cristian Arion 152
Echipament de foraj
F
G
SR
Cristian Arion 153
F
G
SR
Cristian Arion 154
Penetrarea Dinamica Standard (SPT – Standard Penetration Test)
Rezultatele testelor SPT pot fi utilizate pentru:
F
❖stabilirea stratigrafiei amplasamentului, inclusiv a grosimii stratelor,
❖evaluarea conditiilor geologice si hidrogeologice,
G
❖ evaluarea densitatii relative a nisipurilor,
❖determinarea caracteristicilor de rezistenta si rigiditate a pamanturilor, etc.
SR
In functie de NSPT se stabilesc caracteristicile geomecanice/dinamice ale straturilor de
teren investigate, starea de indesare a pamanturilor necoezive, starea de consistenta a
pamanturilor coezive, etc.
Evaluarea lichefierii, viteza undelor de forfecare, G (modul de deformatie transversal

dinamic), densitatea, E (modulul lui Young dinamic), coeficient Poisson, etc.
Cristian Arion 155
Echipament pentru penetrarea dinamica a terenului, SPT
F
EN ISO 22476-3
G
Caracteristici tehnice:
- greutatea totala a echipamentului: 115 kg
- masa berbec: 63,5 kg
- inaltimea de cadere: 763 mm
- contor electronic
SR
Cristian Arion 156
Standard Penetration Test (SPT)
Main items of specifications JAPAN U.S.A. U.K. EC7 ROMANIA AUSTRALIA CANADA GREECE MEXICO PORTUGAL POLAND INDIA
Scope
- hammer weight (63,5 kg)         64 64 65 65
- falling distance (760 mm)         750 750 750 750
F
Boring restrictions
- clean hole capability            
- hole diameter restriction (mm) 65-150 57-152 <150 <150 min. 75 not specified 57-152 min. 75 57-152 not specified not specified 55-150
Sampler assembly (length:mm)

- extern diameter shoe 51,1±1 mm   50       50,8
- intern diameter shoe 35±1 mm          no details no details 
G
- sampler diameter 457 mm 535 533 533 min. 525 533 min. 533 min. 533 min. 483 - 675
- solid cone no no yes optional no no yes no - not specified no
(for G&WR)
Drive rods
- rod weight (4,33-10,03 kg)            
- rod diameter (40,5-60 mm) 40,5         42-51  55-150
Executing test 50 during 100 50 during 50 during 50 during 60 during 100 50 during 100
50 /100 mm - 20/250 mm
- maximum blows the test (50/50 mm) the test the test the test the test (50/50 mm) the test (50/50 mm)
SR
Usage and practice
- materials range
S, C & G
S=sandy and silt
S, C & G S, C & G S, C, G & S, C & G S, C & G S, C, G & WR glacial till S, C - drilling mud in - S, C
C=clay
WR loose sand
G=gravel
WR=weak rock
Japanese Industrial Standard - JIS A 1219-2001

American Society for Testing and Materials - ASTM, D 1586-2000
British Standard - BS 5930:1981 – Code of Practice for Site Investigations
European Standard – ISO 22476-3:2005 „Standard Penetration Test”
Romania – SR EN ISO 22476-3:2006 Cristian Arion 157
EN ISO 22476-3
Geotechnical investigation and testing - Field testing - Part 3:
Standard penetration test (ISO 22476-3:2005)
F
G
SR
Mod de recoltare a probelor
Echipament de penetrare dinamica
Cristian Arion 158

F
G
SR
Cristian Arion 159
The following information is presented as a checklist of data which should be recorded in the field:
• Name and location of the job.
• Names of crew.
• Type and make of drilling machine.
• Weather conditions.
• Date and time of start and finish of boring.
• Boring number and location. Give station or coordinates, if available.
F
• Surface elevation, if available.
• Method of advancing and cleaning the borehole.
• Method of keeping the boring open.
• Size of casing and depth of cased portion of boring, if used.
• Depth to base of casing with respect to depth of sampling.
G
• Equipment and method of driving sampler.
• Type of sampler. Include its length and inside diameter. Note if liners or sample retainers were used.
• Size, type, and length of sampling rods.
• Type of hammer and release mechanism or method.
• Height of free-fall of the hammer.
• Depth to bottom of borehole before test, depth of initial penetration, depth of split-barrel sampler after seating
SR blow(s) have been applied, and depth after each 150-mm (6-in.) increment of penetration has occurred.
• Penetration resistance (blowcount data) for each 150-mm (6-in.) increment of penetration.
• Sample number/depth.
• Sample depth: top and bottom.
• Sampler penetration and recovery lengths.
• Description of soil. Include strata changes within the sample.
• Date of sampling.
• Obtain complete groundwater information.
• Record pertinent observations which could assist in the interpretation of data, i.e., stability of strata, obstructions,
etc. Cristian Arion 160
• Record calibration results, where appropriate.

F
G
SR
Eșantioane de teren pentru clienți (utilizarea SPT)
-Model de Raport pt SPT
Cristian Arion 161
Soil Density or Consistency from Standard Penetration Test Data
(after Terzaghi and Peck 1948)
Cohesive Soil
Consistency Blows/foot (0.3048 m) Unconfined Compressive Strength1
F
Very soft Less than 2 Less than 25 kPa (0.25 tsf).
Soft 2 to 4 25 to 50 kPa (0.25 to 0.5 tsf)
Medium 4 to 8 50 to 100 kPa (0.5 to 1.0 tsf)
Firm 8 to 15 100 to 190 kPa (1.0 to 2.0 tsf)
Very firm 15 to 30 190 to 380 kPa (2.0 to 4.0 tsf)
Hard Greater than 30 Greater than 380 kPa (4.0 tsf)
G
Cohesionless Soil
Density Blows/foot (0.3048 m)
Very loose Less than 4
Loose 4 to 10
Medium dense 10 to 30
Dense 30 to 50
SR Very dense Greater than 50
1The unconfined compressive strength may be approximated by the pocket penetrometer or the vane shear apparatus.
Cristian Arion 162

EVALUAREA CONDITIILOR LOCALE DE TEREN PRIN
METODE DE PROSPECTARE IN SITU
Evaluarea proprietatilor mecanice ale pamanturilor pe baza
rezultatelor testelor SPT
F
Pământuri necoezive
Relative Standard Cone Friction Angle ’, deg
Density Penetration Penetration
Resistance Resistance
Soil Type Dr, N60 (Terzaghi qc, ksf Meyerhof Peck, Hanson and Meyerhof
G
(Meyerhof 1974) Thornburn (1974)
Percent and Peck 1967) (1974) (1974)
Very Loose < 20 <4 ---- < 30 < 29 < 30
Loose 20 - 40 4 - 10 0 -100 30 - 35 29 - 30 30 - 35
Medium 40 - 60 10 - 30 100 - 300 35 - 38 30 - 36 35 - 40
Dense 60 - 80 30 - 50 300 - 500 38 - 41 36 - 41 40 - 45
Very Dense > 80 > 50 500 - 800 41 - 44 > 41 > 45
SR
Pământuri coezive
Descriptive Blows per Foot Unconfined Compressive Strength
Term 1 ft = 0.3048 m. kPa (tsf) Field Test
Core (height twice diameter) sags under its own weight while
Very soft <2 < 25 (< 0.25) standing on end; squeezes between fingers when fist is closed
Soft 2-4 25-50 (0.25-0.5) Easily molded by fingers
Medium 4-8 50-100 (0.5-1.0) Molded by strong pressure of fingers
Firm 8-15 100-190 (1.0-2.0) Imprinted very slightly by finger pressure
Cannot be imprinted with finger pressure; can be penetrated
Very firm 15-30 190-380 (2.0-4.0) with a pencil
Hard > 30 > 380 (> 4.0) Imprinted only slightly by pencil point
Cristian Arion 163
Metode de evaluare a tasarilor solurilor granulare folosind SPT
Din cauza utilizării istorice larg răspândite a SPT, mai mult de 30 de metode
diferite sau modificări ale metodelor au fost prezentate în literatura de
specialitateun pentru utilizarea rezultatelor testului pentru a evalua tasarea
F
fundațiilor de suprafatape soluri granulare.
Terzaghi & Peck (1948, 1967)

SETTLEMENT OF SHALLOW FOUNDATIONS
Meyerhof(1956, 1965) ON GRANULAR SOILS
G
Hough (1959, 1969)
Teng (1962) Final Report -1995
Sutherland (1963)
Alpan (1964)
by
D 'Appolonia et al. (1968) Alan J. Lutenegger, Associate Professor
Bowles (1968)
Peck & Bazaraa (1969) Don J. DeGroot, Assistant Professor
SR
Webb (1969)
Geotechnical Engineering Group
D' Appolonia et al. (1970)
Parry (1971) Department of Civil and Environmental Engineering
Schultze & Sherif (1973)
Peck et al. (1974)
Meyerhof (1974)
Arnold (1980)
Recomandare:
NAVFAC (1982)
Burland & Burbidge (1985)
NAVFAC design manual DM7.2 (1982)
Stroud (1989)
Berardi et al. (1991)
Anagnostopoulous et al. (1991)
Cristian Arion 164
F
G
SR
Cristian Arion 165
F
G
SR
Wahls, H.E. and Gupta, M., 1994. "Settlement of Shallow
Foundations on Sand." Vertical and Horizontal Deformations of
Foundations and Embankments, ASCE, Vol. 1, pp. 190-206.
Cristian Arion 166
Echipament CPT (GEOMIL, Olanda)
F
G
SREchipamentul de penetrare statica (penetrometrul piezo electric) compus din:
- echipament de penetrare, dispozitiv de lestare (8 ancore metalice)
- dispozitiv de presare (capacitate 200 kN)
- sistem de achizitie a datelor cu interfata de conectare la PC
- dispozitiv de masurare a rezistentelor la penetrare (pe con, pe manta,
inclinare si presiunea apei din pori)
Cristian Arion 167

Main items of specifications JAPAN U.S.A. U.K. EC7 ROMANIA GERMANY FRANCE SWEDEN NORWAY
National Center for
Seismic Risk Reduction Bucharest, CNRRS, July 25, 2007
Cone diameter  ≥35,7 ≥35,7  ≥35,7 ≥34,8 ≥34,8 ≥34,8
36,5
(35,7±0,3 mm) no tolerance ≤36,0 ≤36,0 ≤36,0 ≤36,0 ≤36,0 ≤36,0
F
Thrust machine
100 – 200 kN no details    Cone Penetration
no details no details Testno details
(CPT) no details no details
50 – 100 kN for soft soils
Apex angle of the cone (600)         
G
Area of the cone (1000 mm2)         
Sleeve area (15.000 mm2)

no details   no details no details no details 14,995  
piezocone piezocone
Rate of penetration (20±5 mm) 10-20      
20±2 mm 20±2 mm
SR piezocone
Interval of readings (10 – 50 mm) ≤10 >50 ≥200 no details no details 20-100 ≤200 20
10-20
Cristian Arion 168

F
G
SR
Cristian Arion 169
Metoda geofizice de prospectare a terenului de tip down-hole
Metoda Downhole este o operatie ce se executa in lungul unui foraj
F
tubat cu scopul de a determina regimul de variatie al vitezelor pe
verticala. Aceasta metoda are avantajul de a nu fi a afectata de
fenomenele de refractie interna, cu exceptia cazului in care stratele
G
sunt dispuse vertical (rar intalnit).
Aceasta metoda se bazeaza pe faptul ca semnalul seismic produs la

suprafata terenului este inregistrat de un senzor in interiorul forajului
SR
la o anumita adancime/statie, testul repetandu-se identic folosind un
pas de 1m adancime.
Impulsul de la suprafata terenului este creat pentru a produce unde
seismice longitudinale, de compresiune (P) si separat, unde seismice
transversale, de forfecare (S).
Cristian Arion 170
F
G
SR
Conectarea echipamentelor pentru masuratorile
de tip downhole
Cristian Arion 171

Echipament pentru
masuratori de tip
F
downhole
G
SR
Cristian Arion 172
F
G
SR
Cristian Arion 173
Metoda geofizice de prospectare a terenului de tip down-hole
F
– Masurarea vitezelor de propagare a undelor seismice
– Din analiza timpilor de sosire a undelor seismice, in corelatie cu stratigrafia interceptata

in foraj, se poate obtine profilul vitezelor undelor seismice si alti parametri derivati:
G
modulul dinamic de deformatie longitudinala – Edin, modulul dinamic de deformatie
transversala – Gdin, coeficientul dinamic Poisson – din.
2G (1 − ) G  t  VS2
Vp = Vs = G0 =   V =
2
SR
 (1 − 2 ) 
S
98
Vp 2(1 − )
=
Vs (1 − 2 )
Cristian Arion 174
Determinarea modulurilor dinamici de
deformaţie (transversal şi longitudinal)
F
Adancime
foraj, m Site Vs,30 Tg Vs,51 Tg
140 INCERC 271 0.449 301 0.677
69 SPITAL 246 0.495 279 0.731
G
110 Victoriei 285 0.427 309 0.660
78 UTCB 310 0.393 325 0.627
66 INSTALATII 289 0.421 317 0.643
68 PRC 294 0.414 308 0.662
51 Primarie 224 0.544 264 0.772
SR Vs / Vp = ( (1 - 2 ) / (2(1 - ) ) ½
Gmax =  Vs 2
Emax = 2 Gmax (1 + )
Cristian Arion 175

valorile masurate ale valorile masurate ale
valorile masurate ale vitezelor
coeficientului Poisson modulilor dinamici de deformatie
undelor seismice P si S
longitudinala si transversala
0,25 0,3 0,35 0,4 0,45 0,5 100 300 500 700 900 1100
200 500 800 1100 1400 1700 2000
0
F
10
20
G
30
Adancime (m)
40
SR
50
60
70
80
Cristian Arion υdin Gdin 176
Vs
Vp Edin
Bucharest:
Microzonation map
F
for shear wave
velocity (m/s)
averaged on 30m
G
SR
The values in the
range between
210m/s and 310m/s
Cristian Arion 177

Typical/Representative Field Values of VP, b and  for
various Materials (EM 1110-1-1802)
VP b,dry
Material (m/s) (t/m3) 
Air 330  V p  2 
Damp loam 300-750  
  − 2
Dry sand 450-900 1.6-2.0 0.3-0.35  Vs  
=
F
Clay 900-1,800 1.3-1.8 ~ 0.5 ;
Fresh, shallow  V  2

water 1,430-1,490 1.0
2 p  − 1
Saturated, loose sand 1,500  Vs  
Basal/ lodgement till
1,700-2,300 2.3 G
Vs =
G
Rock 0.15-0.25
Weathered igneous and 450 - 3,700 b
metamorphic rock
Weathered sedimen tary 600-3,000
rock E = bVP
Shale 800-3,700
Sandstone 2,200-4,000 1.9-2.7
Metamorphic rock 2,400-6,000 E
G=
2(1 +  )
Unweathered basalt 2,600-4,300 2.2-3.0
SR
Dolostone and limestone
Unweathered granite
4,300-6,700
4,800-6,700
2.5-3.0
2.6-3.1
Steel 6,000
The plan and management of earthquake proof

foundation investigation, 1985 (in Japanese)
ISBN-306-02208-0
Soil Type Poisson ratio,

Hard soil 0.33
Saturated soil 0.5
Unsaturated soft soil 0.22 ~ 0.45
Cristian Arion 178
Saturated alluvium soil 0.47 ~ 0.495
Poisson’s ratio as a function of shear modulus
0.52
 = (1 − nG0Cl )
1
F
0.5
2
Poisson's ratio,
0.48
Cl =4.8x10-5
G
0.46 Silt n = 0.5~0.65
Sand n =0.45 ~ 0.60
Gravel n =0.45
0.44
0.42
0.4
SR 0.01 0.1 1 10 100 1000
Shear Modulus G0
Cristian Arion 179

Surface wave method
The surface wave method is the seismic exploration

method in which the dispersion (frequency or its
wavelength) of the surface-waves is analyzed.
F
A 10kg sledgehammer is used as a source.
The sources are placed with 1m intervals.
24 geophones (4.5Hz) are deployed with 0.5 to
2m intervals.
G
SR Shear-wave velocity models for the UTCB site obtained through the surface-wave method
National Center for

Seismic Risk Reduction
Cristian Arion 180

F
G
SR
Cristian Arion 181
Sistem de încercari de laborator pentru identificarea proprietatilor dinamice ale terenului
ECHIPAMENT DE LABORATOR PENTRU ÎNCERCARI TRIAXIALE
F
G
SR
Aparatul este utilizat pentru determinarea parametrilor de comportare statica
si dinamica ai pamanturilor, folositi in modelarea interactiunii teren-structura.
Testele Triaxial Dinamic pentru Determinarea Proprietatilor de Deformabilitate

ale Geomaterialelor au fost realizate conform Norma Japoneza - Standards of
Japanese Geotechnical Society for Laboratory Shear Tests – JGS 0542-2000 „Method
for Cyclic Triaxial Test to Determine Deformation Proprieties of Geomaterials”.
Cristian Arion 182
Masuratori de laborator pentru
deformatii specifice foarte mici (10-5 - 10-3)
G- si D- sunt curbele caracteristice care descriu variatia modulului de forfecare si respectiv
factorului de amortizare functie de deformatia specifica de forfecare. Aceste curbe se determina
experimental.
F
Curbele G- si D- se utilizeaza pentru a tine seama de comportarea neliniara a terenului,
manifestata prin reducerea modulului dinamic G si cresterea fractiunii de amortizare D
corespunzator nivelului de deformatii indus de actiunea seismica in teren.
G
SR
Cristian Arion 183
q = a - r
Eeq
F
W
G
SR a
2x(a)SA
d 1
Eeq = 
( a )SA 10
Cristian Arion 184
Definiţia modulurilor de deformaţie
(transversal şi longitudinal)
F
Emax

Gmax d 1
Eeq = 
1 1
( a )SA 10
q = a - r
G
L
  ( a )SA =  100
2H n
Esec Gsec
1 1
SR
a a  
Sistemul de măsurare a deplasărilor foarte mici constă dintr-o pereche de senzori de proximitate
(gap sensors).
În calculul modulurilor de deformaţie şi al amortizării se foloseşte media înregistrărilor celor doi
senzori.
Cristian Arion 185
Problems related with damping measurements at very small
strains (<10-5 )
- Effects of bedding error at the top and bottom ends of specimen (the deformation of the loading piston and
F
specimen cap),
- Frequency of loading
- Time gap; example (1/100 sec) between the force and displacement measurement can increase the
damping.
- Noise of the power supply
- Sensitivity of the pickup (output of the pickup) (A/D –converter); 16 bit (216) or 12bit (212)
G
- Signal/noise ratio – S/N ratio
- Cell pressure capacity (bigger – small resolution; small capacity- fine resolution)
- Type of soil specimen (stiff clay, soft rock – more problems in measurements)
2nd loading cycle
SR
Examplu:
dev. stress
damping h= 5.63%
axial strain 0.00027%
dev. stress 2.3kN/m2
axial strain
Cristian Arion 186

1
0.8
Vutecic IP=200 G/Gmax
Vutecic G/Gmax IP=0

Vutecic G/Gmax IP=100
0.6 Vutecic G/Gmax IP=200 shear modulus
G/Gmax
Gravel Seed G/Gmax

Sun G/Gmax PI=80+ Gravel Seed G/Gmax
ratio G/GO versus
F
Sand Seed lower bound G/Gmax
Sand Seed average G/Gmax
0.4
Clay Layer 1
Clay Layer 2
shear strain
Clay Layer 3
Clay Layer 4
0.2
G
0
0.0001 0.001 0.01 0.1 1 10
Test results and
Single amplitude shear strain,  (%) comparison with
35
Vutecic h (%) IP=0
analytical model
30
Vutecic h (%) IP=100 curves
Vutecic h (%) IP=200
Hysteretic damping ratio h(%)
SR
25
Sun h(%) lower bound
Sun h(%) average
Sun h(%) upper bound

Sun upper bound h(%)
20 Clay Layer 1
Clay Layer 2
Clay Layer 3
strain
15
Clay Layer 4
dependent
10
Vutecic IP=200 h(%)
damping
5
0
0.0001 0.001 0.01 0.1 1 10
Single amplitude shear strain,  (%) Cristian Arion 187
1
0.8
Vutecic G/Gmax IP=0

0.6 Vutecic G/Gmax IP=200
G/Gmax
Gravel Seed G/Gmax

Gravel Seed G/Gmax
F
Sun G/Gmax PI=80+
0.4 Sand Seed lower bound G/Gmax
Sand Seed average G/Gmax
APARAREA CIVILA 47
0.2 APARAREA CIVILA 22
APARAREA CIVILA 35
G
APARAREA CIVILA 17
0
0.0001 0.001 0.01 0.1 1 10
Single amplitude shear strain, ()sa(%)
35
Vutecic h (%) IP=0
30 Vutecic h (%) IP=15

SR Hysteretic damping ratio h (%)
Vutecic h (%) IP=30

20
Sun h(%) lower bound
Sun h(%) average Sand Seed upper bound h(%)

15
Sand Seed lower bound h(%)
Sand Seed upper bound h(%)

D17
0 Cristian Arion 188

0.0001 0.001 0.01 0.1 1 10
Single amplitude shear strain, ()sa(%)
SR
G
F
Shear Modulus Reduction Factor
versus Effective Shear Strains
SR
G
F
Critical Damping Coefficient versus
Effective Shear Strains
1 35
h (%) upper bound
h (%) average
30
P3
0.8
Roca Idriss P5
Hysteretic damping ratio h (%) .

G/Gmax
P2 25
Roca - G/Gmax
P0
G/Gmax upper bound
0.6
F
G/Gmax average h (%) lower bound 20
G/Gmax
P5 P1
P4
Roca - h
P3 15
0.4
P2
P1
Gravel Seed
G/Gmax lower bound G/Gmax 10
P0
0.2
G
gravel Seed
5
0 0
0.0001 0.001 0.01 0.1 1 10 0.0001 0.001 0.01 0.1 1 10
Single amplitude shear strain, ()sa(%) Single amplitude shear strain, ()sa(%)
Resultatele testelor de laborator pentru probe de teren necoeziv din orasul Bucuresti si
SR compararea lor cu modelele analitice specificate in literatura internationala
Cristian Arion 191

G Modulul dinamic de forfecare (pentru deformatii specifice de forfecare mici < 10-5)
mai este numit ca “maximum shear modulus, initial shear modulus, or low
amplitude shear modulus” si il notam ca Gmax or G0.
γa – amplitudinea deformatiei de forfecare
F
γa = (1+ν)*εa εa – amplitudinea deformatieie axiale
ν – coef. Poisson (nisip saturat ν = 0.5)
Reference A F(e) n Soil material
Hardin-Richard (1963) 7000 (2.17 − e) 2 0.5 Round grained Ottawa
G
1+ e sand
3300 (2.97 − e) 2 0.5 Angular grained
crushed quartz
1+ e
Shibata-Soelarno (1975) 42000 e 0.5 Three kinds of clean
0.67 − sand
1+ e
Sand
Iwasaki et al. (1978) 9000 (2.17 − e) 2 0.38 Eleven kinds of clean

sand
1+ e
Kokusho (1980) 8400 (2.17 − e) 2 0.38 Toyoura sand
SR 1+ e
Yu- Richart (1984) 7000 (2.17 − e) 2 0.5 Three kinds of clean
sand
1+ e
G0 = A F(e) (σ0’)n (in kPa) - Kokusho, 1980
σ0’, confining stress

e – void ratio Cristian Arion 192
Echipament de incercare cu placa
Pressure [Kpa]
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600
0
F
20
Plate displacement s [mm]

40
60
80
G
100
120
Echipamentul utilizat pt incercarile cu placa este alcatuit din:

SR
- placa (de diferite dimensiuni)
- pompa si piston hidraulic
- cadru pentru asezarea dispozitivelor de masurare
- traductori de deplasare
- celula de presiune
- sistem de achizitie.
Inregistrarile sunt realizate si centralizate cu ajutorul sistemului de achizitie (data

logger) portabil.
Cristian Arion 193

Test location Plate shape Diameter or side Surface
d
[cm] [cm2]
56.4 2500
circular 79.8 5000
Open trenches 112.8 10000
50.0 2500
F
square 70.7 5000
100.0 10000
28.2 625
Boreholes circular
39.9 1250
G
Soil type υ
w  p1  d
(1 − )
Boulders and gravel 0,27
E= 2
Sand, clayish sand, dusty sand 0,30
s1 Dust, clayish dust, sandy clay, dusty clay 0,35
Clay 0,42
SR
ω – plate shape coefficient (ω=0,79 for circular plates; ω=0,88 for
square plate);
p1 – limit pressure;
d – diameter or side of the plate;
s1 – plate displacement witch correspond to the pressure p1 from the
pressure – displacement diagram;
υ – lateral deformation coefficient (Poisson coefficient)
Cristian Arion 194
Hour Pressure Pressure Readings of the strain Plate
Min. measured measured gauges displacement
on the by the No. 1 No. 2 No. 3 Average s
plate pressure [mm]
pa gauge
[daN/cm2] pm
[daN/cm2]
11min. 277 6000 2.205 1.885 2.045 2.045
F
11min. 554 12000 10.105 5.895 8.000 8.000
21min. 831 18000 23.115 14.485 18.800 18.800
21min. 1108 24000 37.500 32.9 35.200 35.200
16min. 1385 30000 83.590 82.216 82.903 82.903
6min. 554.7 12000 106.970 105.546 106.258 106.258
6min. 277 6000 104.320 107.080 105.700 105.700
G
Pressure [Kpa]
p1= 1050 kPa 0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600
ω=0.79 0
d=0.40 m 20
s1=0.03 m
Plate displacement s [mm]

υ=0.35 40
SR
E in kPa 60
w  p1  d
E=
s1
(1 − ) = 0.79 1050
2
0.03
 0.40
(1 − 0.35 ) = 9705.15
2
80
100
120
Cristian Arion 195

F
G
SR
la 24 decembrie 1860, devine fotograf al
Curții Imperiale din Viena
1856 – prima fotografie a Bucurestiului

(de Ludwig Angerer, un farmacist militar austriac)
Zona Cocioc în anul 1960,
transformată în parcul Tineretului a
cărui amenajare a durat din 1965
până în 1974.
Balta Cocioc s-a format între
F
mahalaua Cărămidarii de Jos și
dealul Șerban Vodă.
G
SR
zona actualei străzi a Baladei și
ARION CRISTIAN 197
aleii Livada cu Duzi

A3. Evaluarea potentialului de
F
lichefiere a terenului
G
SR EN 1998-5
4.1.4 Potentially liquefiable soils
SR
Cristian Arion 198
Technical University of
F
Civil Engineering
Bucharest
G
SR
Cristian Arion 199
Evaluarea potentialului de lichefiere a terenurilor pe baza rezultatelor
testelor SPT
CRR
FSliq =
F
CSR
analiza datelor despre pamanturi
G
determinarea coeficientului de stabilirea grosimii stratului
siguranta la lichefiere de pamant lichefiabil
Susceptibilitatea la lichefiere a unui pamant este determinata de geologie, de

SR
presiunea limita, de densitate si de caracteristicile fizice si mecanice ale
pamantului.
Metode empirice bazate pe rezultatele testelor in situ pentru evaluarea

potentialului de lichefiere a unui pamant in urma unui cutremur:
- Seed (1970),Seed si Idriss (1971),Seed et al. (1977),Seed (1979),Seed si Idriss
(1981, 1982),Seed et al. (1983),Tokimatsu si Yoshimi (1983),Seed et al (1985).
Cristian Arion 200

EVALUAREA CONDITIILOR LOCALE DE TEREN PRIN METODE DE
PROSPECTARE IN SITU
( N1 )60 corectia valorilor obtinute din masuratorile de SPT (corectarea numarului NSPT)
( N1 )60 = N SPT  CN  CE  CB  CS  CR
F
NSPT reprezinta numarul loviturilor necesare patrunderii sampler-ului pe o adancime de 30 cm
G
CN este factorul de corectie ce normalizeaza valorile masurate NSPT la o valoare echivalenta a
presiunii geologice
CE este factorul de corectie utilizat pentru corectarea valorilor NSPT cu energia eliberata de
ansamblul de batere
SR CB este factorul de corectie pentru diametrul gaurii de foraj
CS este factorul de corectie pentru modul de recoltare al probelor
CR este factorul de corectie care se face pentru pierderea de energie datorata lungimii
prajinilor de foraj foloste la efectuarea masuratorilor
este corectia facuta pentru continutul de particule fine al probei de pamant:

( N1 )60 cs
( N1 )60cs = ( N1 )60 + ( N1 )60 201
Factorii de corectie aplicati pentru obtinerea unei valori standardizate
a numarului de lovituri obtinute prin testul de SPT
Elemente ce influenteaza
PROSPECTARE IN SITU
Tip de echipament Factori de corectie Domeniul valorilor
valorile masuratorilor de tip admise
SPT
F
Presiunea de supraincarcare CN 0.4<CN<2
Modul de aplicare a energiei „Safety Hammer” CE 0.60 ÷ 1.17
G
(Pa/ 
'
„Donut Hammer” 0.45 ÷ 1.00

vo
(model de ciocan)
„Automatic Trip” 0.90 ÷ 1.60
„Hammer”
Diametrul gaurii de foraj in care 65 ÷ 115 mm CB 1.0
se efectueaza masuratorile 150 mm 1.05
SR
200 mm 1.15
Lungimea prajinilor de foraj 3÷4m CR 0.75
folosite la efectuarea 4÷6m 0.85
masuratorilor de SPT 6 ÷ 10 m 0.95
10 ÷ 30 m 1.00
> 30 m > 1.00
Mod de recoltare a probelor din Tub carotier standard CS 1.0
tubul carotier de tip SPT Tub carotier fara 1.2
garnitura
Cristian Arion 202
Procesarea masuratorilor de tip SPT
Standard Penetration Test
Pore water Effective vertical

98 Energy ratio ER Corrected (NSPT) Corrected (NSPT) Corrected (NSPT)
pressure stress CN = ( N1 )60 =  N SPT  C N
Bottom Center N-value  v, 60
F
Top depth(m)
depth(m) depth(m) (NSPT)
u (kPa) σ'v (kPa) CN Er CE CB CR CS (N1)60 N60 (N1)60 N60
7.5 7.95 7.725 2 0.00 146.8 0.817 60 1 1.05 0.95 1 1.6 1.6 1.6 1.6
9 9.45 9.225 7 0.00 175.3 0.748 60 1 1.05 1.00 1 5.2 5.2 5.5 5.2
11 11.45 11.225 5 0.00 213.3 0.678 60 1 1.05 1.00 1 3.4 3.4 3.6 3.4
G
13 13.45 13.225 5 0.00 251.3 0.625 60 1 1.05 1.00 1 3.1 3.1 3.3 3.1
15 15.45 15.225 37 9.81 269.3 0.603 60 1 1.05 1.00 1 22.3 22.3 23.4 22.3
17 17.45 17.225 20 29.43 287.3 0.584 60 1 1.05 1.00 1 11.7 11.7 12.3 11.7
19 19.45 19.225 11 49.05 305.3 0.567 60 1 1.05 1.00 1 6.2 6.2 6.5 6.2
21 21.45 21.225 12 68.67 323.3 0.551 60 1 1.05 1.00 1 6.6 6.6 6.9 6.6
23 23.45 23.225 16 88.29 341.3 0.536 60 1 1.05 1.00 1 8.6 8.6 9.0 8.6
25 25.45 25.225 41 107.91 359.3 0.522 60 1 1.05 1.00 1 21.4 21.4 22.5 21.4
27
SR 27.45 27.225 55 127.53 377.3 0.510 60 1 1.05 1.00 1 28.0 28.0 29.4 28.0
29 29.45 29.225 43 147.15 395.3 0.498 60 1 1.05 1.00 1 21.4 21.4 22.5 21.4
31 31.45 31.225 41 166.77 413.3 0.487 60 1 1.05 1.00 1 20.0 20.0 21.0 20.0
33 33.45 33.225 41 186.39 431.3 0.477 60 1 1.05 1.00 1 19.5 19.5 20.5 19.5
35 35.45 35.225 43 206.01 449.3 0.467 60 1 1.05 1.00 1 20.1 20.1 21.1 20.1
EN ISO 22476-3:2005 EM 1110-1-1905 US Army Youd and Idriss, 1997 EN ISO 22476-3:2005
Cristian Arion 203

Standard Penetration Test Density and Consistency
Effective vertical Friction angle
stress Es (kPa)- NSPT
Ф(grades)-after
Bottom Center Tan et al.(1991) cohesionless
Top depth(m) N-value (NSPT) Osaki/Japan Cohesive soils
depth(m) depth(m) soils
σ'v (kPa)
7.5 7.95 7.725 2 146.78 21.32 8500 Very Loose
F
9 9.45 9.225 7 175.28 26.83 11000 Loose
11 11.45 11.225 5 213.28 25.00 10000 Medium
13 13.45 13.225 5 251.28 25.00 10000 Medium
15 15.45 15.225 37 269.28 42.20 26000 Dense
G
17 17.45 17.225 20 287.28 35.00 17500 Medium Dense
19 19.45 19.225 11 305.28 29.83 13000 Medium Dense
21 21.45 21.225 12 323.28 30.49 13500 Medium Dense
23 23.45 23.225 16 341.28 32.89 15500 Medium Dense
25 25.45 25.225 41 359.28 43.64 28000 Dense
SR27 27.45 27.225 55 377.28 48.17 35000 Very Dense
29 29.45 29.225 43 395.28 44.33 29000 Dense
31 31.45 31.225 41 413.28 43.64 28000 Dense
33 33.45 33.225 41 431.28 43.64 28000 Dense
35 35.45 35.225 43 449.28 44.33 29000 Dense
Cristian Arion 204

PROSPECTARE IN SITU
95 (N ) 1
Indicele de rezistenta ciclica a pamantului, CRR 100  CRRM =7.5 = + 1 60cs −
34 − ( N1 )60cs 1.3 2
F
(CRRM=7.5 este indicele de rezistenta ciclica pentru un cutremur cu magnitudinea de 7.5)
Valoarea CRRM=7.5 trebuie ajustata pentru o magnitudine liber aleasa CRR = CRRM =7.5  MSF
G
(MSF este factorul de scalare al magnitudinii) pentru Mw < 7.0 : MSF=103.00 x Mw -3.46;
pentru Mw > 7.0 : MSF=102.24 x Mw -2.56
Mw este magnitudinea moment a cutremurului
SR
In evaluarea potentialului de
lichefiere a pamantului s-a luat
ca exemplu inregistrarea
cutremurului din data de
27.10.2004, cu sursa in Vrancea,
avand magnitudinea de Mw=6.0
(EMSC)
205
Indicele de rezistenta ciclica, CRR
(CRRM=7.5 este indicele de rezistenta ciclica pentru un cutremur cu magnitudinea de 7.5)
F
(N1 )60cs =  +  (N1 )60
G
FC  5% 5%  FC  35% FC  35%
 0 1, 76 −
0 , 019 5
FC 2
e
 1 0,99 + FC 1,5 1,2
SR
206
Magnitude Scaling Factors Derived
by Various Investigators
F
(Youd and Idriss, 1997)
G
SR
Magnitude Seed & Idriss Idriss EC8
Mw (1982) NCEER (1997) Ambraseys (1988)
5.5 1.43 2.20 2.86
6.0 1.32 1.76 2.20
6.5 1.19 1.44 1.69
7.0 1.08 1.19 1.30
7.5 1.00 1.00 1.00
8.0 0.94 0.84 0.67
8.5 0.89 0.72 0.44
207
PROSPECTARE IN SITU
Indicele de efort ciclic indus de cutremur, CSR, se calculeaza cu formula data de

Seed et al. (1983, 1985):
F
amax  vo
CSR = 0.65   '  rd g=9.81m/s2 este acceleratia gravitationala,
g  vo  vo este efortul vertical de supraincarcare,
 'vo este efortul vertical efectiv de supraincarcare
G
amax este acceleratia orizontala maxima
Factorul de reducere a efortului, rd, care reflecta flexibilitatea pamantului in functie de adancime
rd = 1.0 + 1.6 10−6  ( z 4 − 42 z 3 + 105z 2 − 4200 z) Seed si Idriss (1971)

SR
Daca CRR este mai mic sau egal cu CSR generat de un cutremur, este posibila aparitia
lichefierii pe acel amplasament.
Coeficientul de siguranta la lichefiere, FSliq, este definit dupa Ishihara (1985, 1993) si
Seed&Harder (1990):
CRR -daca FSliq ≤ 1.0 este posibila aparatia lichefierii la adancimea unde se
FSliq =
CSR efectueaza testul de penetrare dinamica;
-daca FSliq > 1.0 nu se va produce lichefierea.
208
EVALUAREA CONDITIILOR LOCALE DE TEREN PRIN METODE DE PROSPECTARE IN SITU
Analiza aparitiei lichefierii pe amplasamentul statiei seismice UTCB Tei
F
In functie de valorile corespunzatoare
indicelui de rezistenta ciclica, CRR, si
G
indicelui de efort ciclic indus de
cutremur, CSR, nu este posibila
aparitia lichefierii pe amplasamentul
prospectat la un cutremur cu Mw=7.0
SR
Cristian Arion 209
Susceptibilitatea la lichefiere este exprimată de termenul: factor de siguranță
împotriva apariției acesteia.
Acest factor este definit ca raportul dintre rezistența solului la lichefiere (CRR),
exprimate în termeni de eforturi ciclice necesare pentru a induce lichefierea,
precum și eforturile ciclice (CSR) generate de cutremurul de proiectare.
F
CRR
FSliq = FSliq > 1.0 indică lipsa lichefiere
CSR
G
SR
Liquefaction potential from SPT data Liquefaction potential using the Vs data
at UTCB site Cristian Arion at Municipal Hospital site 210
Lichefierea
În timpul miscarilor seismice puternice, zonele ce au terenuri nisipoase
F
si prafoase (de obicei, depuse în ultimii 10.000 de ani) şi ape subterane
pana la 15 m de suprafata, isi pot pierde temporar rezistenta şi se
comportă ca lichidele vâscoase.
G
Lichefiere are loc atunci când undele seismice de forfecare trec prin
stratul de teren granular saturat, distrug structura granulară, şi provoaca
prăbuşirea legaturilor dintre spatii.
SR
Structurile cu fundatii in aceste materiale se pot tasa inegal rasturna sau
inclina atunci cand terenul se revarsa in lateral.
Cristian Arion 211

Typical
Liquefaction
F
Sand Boils
G
SR
Liquefaction
Phenomena Caused
by Niigata
Earthquake of 1964
Cristian Arion 212
Bearing Capacity Failures of
Kawagishi-cho Apartment Buildings
F
G
SR
Niigata Earthquake of 1964
Cristian Arion 213
F
G
Example de avarii provocate de cutremure
SR
Typical
Liquefaction
Sand Boils
F
G
SR
Liquefaction
Phenomena Caused
by Niigata
215
Earthquake of 1964
F
G
SR
1964 Niigata Earthquake
SR
G
F
SR
G
F
SR
G
F
F
G
SR
1995 Kobe Earthquake
SR
G
F
F
G
SR
2004 Niigata –Podul Showa
222
CR ISTIA N A R IO N
F
We, structural engineers, have a
G
mission to make the world a
better place to live.
SR
Akira Wada
Prof. Robert Park
at Canterbury University
F
Prof. R. Park introduced ductile moment
reinforced concrete frames in earthquake
G
prone countries, but he have said at that
time:
Ductility is not final goal.
SR
Cristian Arion 224
F
G
SR
Cristian Arion 225
Calarasu et al, 2018
 V p  2  2G (1 − )
  − 2 Vp =
=
 Vs  
;  (1 − 2 )
 V p  2 
F
2  − 1
 Vs    t  VS2
G0 =   V =
S
2
Arion et al, 2022
G 98
Vs =
b
G
E = bVP Vp 2(1 − )
=
G=
E Vs (1 − 2 )
2(1 +  )
SR Emax = 2 Gmax (1 + )
Cristian Arion 226

Indicele de rezistenta ciclica a pamantului, CRR calculat in
functie de viteza undelor de forfecare Vs
F
G
SR
Cristian Arion 227
Perioada predominanta a terenului ce este format din mai multe strate
se poate aproxima prin metoda greutatii ponderate:
F
unde:
G
T(1) – perioada predominanta (sec)
n - numarul total de strate, incluzandu-se si stratul de baza
i – greutatea unitara a stratului i (t/m3)
Hi – grosimea stratului i (m)
Gi – Modulul de deformatie transversal a stratului i (t/m2);
g – acceleratia gravitationala - 9.8 (m/sec2)
SR
Cristian Arion 228
F
G
2 n −1 H i  i 1 
T (1)
= 4      j H j −  i H i 

g i =1 Gi  j =1 2 
SR
Cristian Arion 229

Curs SRGF Arion Final

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs SRGF Arion Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

F

SOCIETATEA ROMÂNĂ DE GEOTEHNICĂ ŞI

CURSURI DE FORMARE CONTINUA IN INGINERIE GEOTEHNICA - 2022

7/9/2022 Cristian Arion 4

1847 “Marele incendiu din

"Nu au fost niciodată alunecări de teren aici"

Legea norvegiană privind planificarea și construirea prevede că dezvoltarea nu este

NVE a elaborat, de asemenea, un ghid național care definește nivelurile de siguranță

O procedură etapizată pentru evaluarea pericolelor a fost concepută pentru a se

Alunecarea de teren datorata argilei rapide din Gjerdrum

Dar la 03.59 în noaptea de miercuri 30 decembrie, 2020, s-a întâmplat din

Direcția norvegiană pentru resurse de apă și energie (NVE) are un instrument de

Cutremurul produs la 29 dec 2020 in Croatia (magnitudine Mw 6,4) a fost unul

- 25 iunie, NIST a trimis o echipă de șase oameni de știință și

Investigațiile NIST durează ani de zile pentru a fi finalizate.

Judith Mitrani-Reiser, Lead Investigator

Georgette Hlepas Ken Hover Youssef Hashash Jack Moehle

In limbajul curent seismul (cutremurul) înseamnă o mișcare a

Marea majoritate a cutremurelor sunt de origine tectonica si se

Terminologie Cristian Arion 35

Undele seismice se propaga fie in interiorul pamantului (unde

Undele Love (denumite astfel dupa matematicianul englez

Acceleratia este rata de modificare a vitezei terenului (cat de mult se modifica

Intre acceleratie, viteza si deplasare exista relatii matematice de integrare sau

Acceleratia/viteza/deplasarea maxima a terenului in timpul seismului intr-un

Acc. (cm/s/s) -4.5

V (peak: 2.0 cm/s/s)

0 Statia seismica Giurgiu a

NS (peak:- 0.14 cm/s)

0 Decembrie 2005, Mw=4.8,

NS (peak: 0.030 cm)

V (peak: 0.018 cm)

Severitatea unui cutremur poate fi exprimată în

Adancimea focarului este distanta (perpendiculara) de la

Distanta hipocentrala este distanta de la orice locatie de la

RUPERE TSUNAMI DAUNE/PIERDERI

Cutremur PRABUSIREA DAUNE/PIERDERI

VIBRATIE LICHEFIERE DAUNE/PIERDERI

Catalogul cutremurelor din Vrancea pentru secolul 20.

Principalele cutremure din sursa Vrancea in perioada 1901-2000

P[PGA>PGA*] =  P[ PGA  PGA* M G − R ,R,h ] f ( M ) f ( R ) f ( h ) dM dR dh

l(PGA>PGA*) este rata medie anuala de depasire a unei valori PGA*

Curba de hazard seismic pentru municipiul Iasi

IMR , ani 30 100 225 475 975

 Să considerăm valorile maxime anuale ale înălțimii stratului de zăpadă la

unde p este probabilitatea anuală de nedepășire a valorii x și FX(x)

Mai – Iunie, 1941 91

-Sunt evidentiate aparitia de hazarde secundare (lichefiere, alunecari, etc)

1590, 11 Aug (Ms = 6.8 – 7.0)

Efectelor cutremurului din 26 oct. 1802 in Transilvania (C. Radu)

Efectelor cutremurului din 26 oct. 1802 in Transilvania

Cristian Arion 101

Cristian Arion 103

Arion Cristian 112

Analiza spectrului înregistrărilor cutremurelor puternice este relevantă pentru

Cristian Arion 114

B. Spectru de proiectare pentru amplasament

Cristian Arion 115

Vibratia cladirii Modelul de Vibratie Echilibrul de forte

Relatia de echilibru in forte:

mx( t ) + cx( t ) + kx( t ) = −mxg (t )

SA - spectrul de raspuns al unui sistem cu 1 Grad de Libertate Dinamica

TB ≈ TS Domeniul de rezonanta (Raspus puternic al cladirii, avarii crescute)

TG : Traits of ground (sec), i.e. fundamental natural period of ground

P[PGA>PGA] =  P[ PGA  PGA M G − R ,R,h ] f ( M ) f ( R ) f ( h ) dM dR dh

l(PGA>PGA) este rata medie anuala de depasire a unei valori PGA