Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Tiraspol Institutul de Ecologie și Geografie

Stagiu practicii de producție

27.01 – 28.02.2020
Studenții fac. Biologie și Chimie,UST gr. 306:
Braniște Valeria, Lupei Tatiana, Corcodel A., Sandu Gabriela, Ghemeș M., Meleca A., Radvan I.

Coordonator – dr., conf. univ. Liogchii Nina

Chișinău, 2020
 Obiectivele
Să se cunoască problemele ecologice globale și nationale;
Sa se cunoască cu laboratoarele Institutului de Ecologie si Geografie;
Să însușească regulile de comportament si tehnica securitatii la locul de realizare a practicii;
Să însușească metodele de cercetare și principiile de funcționare a aparatajului și tehnicii de
laborator;
Să se familiarizeze cu etapele integrate ale unei cercetări și specificul cercetărilor aplicative
în domeniul ecologiei;
Să capete deprinderi practice de pregătire și analiză a mostrelor diverselor componente de
mediu (sol, apă, biotă);

Sa se familiarizeze cu instrumentele nationale si international din domeniul ecologiei;

 Problemele ecologice
Teme abordate:
Încălzirea globală
Creșterea demografică și urbanizarea
Fenomenul globalizării şi problemele de sănătate
Starea fondului forestier al RM. Rolul ecologic al pădurilor
Procesele de degradare a solurilor. Cauze și consecințe
Impactul antropic asupra stării mediului. Efectul de seră, găurile din stratul de ozon, ploile
acide,
formarea smogului
Conservarea resurselor naturale ale RM în contextul dezvoltării durabile
Reducerea biodiversității

 
 Ilustrarea problemelor de mediu

Efectul de sera Formarea smogului

 Ilustrarea problemelor de mediu

Degradarea solului Incalzirea globala

Cunoasterea structura IEG
 Laboratoarele cu profil ecologic
ale IEG

1. Lab. Ecosisteme naturale și antropizate – realizează cercetări

complexe în Ariile naturale protejate de stat.;
2. Lab. Impact ecologic și reglementări de mediu - cercetări privind
agricultura ecologică și analiza și armonizarea Standarde de mediu;
3. Lab. Ecourbanistică – cercetarea problemelor ecologice specifice
mediului urban
Cunoașterea cu tehnica securității:
Utilajul și vasele de laborator:
 Etapele integrate
ale unei cercetări aplicative în domeniul ecologiei

Etapa pregătitoare – delimitarea obiectului de studiu, consultarea literaturii de

specialitate;
Etapa analitică – cercetări în teren, unde se identifică structura cantitativă, calitativă și
spațială a obiectului de studiu, evaluarea complexă (ecosistemică) a stării ecologice a
tuturor componentelor de mediu și prelevarea probelor pentru cercetări în laborator;
Etapa sintetică – cercetări în laborator, unde materialul prelevat este supus prelucrăriii,
analizei chimice, determinării apartenenței sistematice ..., apoi fiind interpretat și
formulate concluzii
Explicarea principiilor de funcționare a tehnicii de laborator,
Determinarea PH-lui apei din robinet
Lozan Raisa, dr., conf. cerc.
Determinarea prezenței detergenților
 Determinarea nitriților și a ionilor de amoniu

10 ml de apa, + 0,2-0,3 ml de sol. de sarea Seignette + 0,2 ml de reactivNessler.

Principiul metodei: amoniacul formeaza cu reactivul Nessler un complex colorat în
galben de iodură de oximercur-amoniu ce se poate colorimetra.
 Pregătirea mostrei de sol pentru analiza
conținutului metalelor grele

1. Proba de sol se usucă în straturi subţiri la temperatura camerei.

2. Se ia o cantitate mică de sol şi se mărunţeşte foarte bine în mojarul cu pistil.
3. Solul bine mărunţit se cerne printr-o sită măruntă, bulgării rămaşi se mai mărunţesc şi se trec iarăşi prin sită.
4. Produsul obţinut se ambalează în dispozitive speciale, după care are loc analiza propriu-zisă.
Determinare conținutul de metale grele din sol (stratul 0-20 cm)
cu ajutorul spectroscanului prin metoda roentgen fluorescentă.
Rezultatele conținutului metalelor grele în solul din RNS Molești
MG Zn Cu Ni Co Cr As

1 81,1 42,3 13,5 46,4 109,2 11,3

2 138,0 52,8 12,6 41,2 130,4 -

CMA 300 100 75 30 100 -

 Calitatea aerului
atmosferic

Sursele principale de 14,8%

poluare a aerului atmosferic
Sursele fixe: centrale
electrotermice şi
cazangerii,întreprinderi
industriale;
85,2%
Sursele mobile: transportul
auto, feroviar, aerian, fluvial şi
tehnica agricolă.
Surse fixe surse mobile
 Cunoașterea cu
Ariile naturale protejate de Ponderea categoriilor de arii protejate
stat În cadrul bazinelor hidrografice a r.
Conform Legii FANPS, 2002 -307 arii naturale Prut și Nistru
protejate,
care în funcție de componentele specifice pe care Prut Столбец1
le
protejează sunt atribuite la mai multe categorii
de 52
51.5

protecție:

1.rezervaţie ştiinţifică;
2.parc naţional; 30.428.6

3.monumente ale naturii;

4.rezervaţie naturală; 11.8

5.rezervaţie peisajeră
12.5

4.3
6.rezervaţie de resurse; 4.5
0.3
1.1
0.2
2.4
0.2
0.3

7.arie cu management

ut
Pr
multifuncţional;
8.rezervaţie a biosferei. RS MN RP RR AMM MAP
9.grădină botanică;
10.grădină dendrologică;
 Caregoriile de arii naturale protejate de stat
Numărul Suprafaţa
Nr. d/o  Denumirea categoriilor de arii protejate 
obiectelor  ocupată,  ha

1. Rezervaţii naturale de stat 5 19378

Monumente ale naturii 32 785,2

2. a) geologice şi paleontologice 20 660,3

b) botanice 12 124,9

Rezervaţii naturale 60 7791

a) silvice 51 5001
3.
b) plante medicinale 8 2740
c) mixte 1 50
4. Rezervaţii peisagistice 40 32804,4
5. Rezervaţii de resurse 4 478
TOTAL: 141 61236,6
 Cunoasterea și descriere ANPS din localitatea de baștină (ex. Raionul Criuleni)
Denumire, tipul ariei) Suprafata, ha Detinatorul Bazinul hidrografic

1.Izvoarele minerale din 1.5 I.A.”Onitcani” Nistru

s. Onitcani(MNH)
2.Aflorimentul 1.0 GSS.Chisinau Nistru
Goian(MNGP)
3.Zoloceni (ocol silvic) 69.0 GSS.Chisinau Nistru
(RNS)
4.Pestera surprizelor 0.4 GSS.Chisinau Nistru
(MNGP)
5.Parcul din s. 2.0 Scoala medie din s. Nistru
Miclesti(MAP) Miclesti
6.Arbore secular(Stejar ____ GSS.Chisinau Nitru
penduculat) (Izbiste)
(MNB)
7.Arbore secular(MNB) ____ GSS.Chisinau Nistru
(Cruglic)
 Stabilirea gradului de poluare a aerului cu SO2
în baza lichenoindicației.
Gradul de RNS RNS RP RP RNS
toxitoleran Ghiliceni Telenești Pohreben Trebujeni Vâșcăuți
ță Abundenta speciilor, %

I - 3 - 20 -
II 10 30 7 14 16
III 30 40 81 86 16
VI 14 40 10 - 7
V - 20 30 10 10
Calitatea Moderat Poluat Moderat Slab Moderat
aerului poluat poluat poluat poluat
Continutul 0.1-0.2 0.2-0.3 0.1-0.2 0.05-0.1 0.1-0.2
SO2 in aer,
mg/m3
Culoarea Violet Oranj Violet Verde Violet
convention
ala
 Conventii de mediu la care Republica Moldova este Parte
1. Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe
lungi (geneva,13 noiembrie 1979)
2. Convenția pentru protecția stratului de ozon  (vienna, 22 martie 1985)
3.  Convenţia  privind evaluarea impactului asupra mediului în context
transfrontalier  (espoo, 25 februarie 1991)
4.  Convenția privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontiere și
a lacurilor internaționale  (helsinki, 17 martie 1992)
5. Convenţia privind efectele transfrontiere ale accidentelor
industriale  (helsinki, 17 matie 1992)
6. Convenţia privind accesul la informaţie, justiţie  şi participarea publicului la
adoptarea deciziilor în domeniul mediului  (aarhus, 25 iunie 1998):
7. Convenţia de la minamata cu privire la mercur  (10 octombrie 2013)
8. Convenţia de la basel privind controlul transportului peste frontiere al
deşeurilor periculoase şi eliminării acestora  (basel, 22 martie 1989)
 Conventii de mediu la care Republica Moldova este Parte
1.Convenţia privind Diversitatea Biologică (Rio de Janeiro, 5 iunie 1992)
2.Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (Washington,
3 martie 1973)
3.Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (Bonn, 23 iunie 1979) 
4.Convenţia pentru combaterea deşertificării în țările afectate grav de secetă și/sau de deșertificare (Paris, 17 iunie
1994)
5.Convenția privind procedura de consimțămînt prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produși
chimici periculoși și pesticidelor care fac obiectul comerțului internațional ( Rotterdam, 10 septembrie 1998)
6.Convenţia privind poluanţiii organici persistenţi (Stockholm, 22 mai 2001)
7. Convenţia Cadru cu privire la schimbarea climei (New-York, 9 mai 1992)
8.Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna, 19 septembrie 1979)
9.Convenţia privind peisajul european (Florenţa, 20 octombrie 2000)
10. Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor
acvatice (Ramsar, 2 februarie 1971)
11.Convenția privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (Sofia, 29 iunie 1994)
Studierea instrumentelor nationale din domeniul ecologiei
 Studil diversității biologice
Nr. Denumirea speciei Localitatea Statutul de

familiarizarea cu metodele de cercetare a d.o.

1.
protecţie

Alunică palid galbenă Creţoaia (Anenii Noi) CRRM (CR)

diversității biologice; (Achillea ochroleuca)
3. Lăptiucă moale com. Şerpeni (Anenii Noi) CRRM (VU)
(Scorzonera mollis)
stabilirea, în baza listelor propuse, am 4. Rindera umbelată com. Hîrbovăţ (Anenii CRRM (CR)

determinat gradului de raritate în conformitate

(Rindera umbellata) Noi)
5. Nisipăriţă bieberştein com. Cobusca Nouă CRRM (CR)

cu CRRM, AnexeleConvențiilor de la 9.
(Eremogone biebersteinii) (Anenii Noi)

Astragal pastelian com. Bulboaca (Anenii CRRM (EN)

Berna, Bon, Washington, Lista Roșie (Astragalus pastellianus) Noi)

10. Astragal pubiflor com. Teliţa (Anenii Noi) CRRM (CR)
Europeană, Directiva Habitate. (Astragalus pubiflorus)
15. Luşcă-Bouche com. Şerpeni (Anenii Noi) CRRM
(Ornithogalum (EN)CRUcraina
boucheanum)
16. Stânjenel-pontic com. Delacău(Anenii Noi) CRRM (EN)CR
(Iris pontica) Ucraina
17. Bibilică –montană (Anenii Noi) CRRM (VU),
(Fritillaria Montana) CBern. (I)CR
Ucraina
Cunoasterea cu categoriile de protective IUCN
EX – Dispărută, Extinctă;
EW – Dispărută din sălbăticie, Extinctă în sălbăticie, Dispărută din natură;
CR – În pericol critic de dispariție, În pericol mare de dispariție, Critic amenințată cu
dispariția;
EN – În pericol de dispariție, Amenințată cu dispariția;
VU – Vulnerabilă
NT – Aproape amenințată cu dispariția, Potențial amenințată cu dispariția
LC – Neamenințată cu dispariția, Cu probabilitate mică de dispariție
DD – Date insuficiente
NE – Neevaluată, Starea de conservare nu a fost încă evaluată de IUCN.
 Cunoaștere și selectarea speciilor rare cu diferit grad de amenințare.
Specii Vulnerabile

Laleaua pestrita (Fritillaria

meleagroides) Ghiocelul nival (Galanthus
nivalis)

Pisica salbatica (Felis silvestris)

 Speciile periclitate

Pestisoara (Salvinia natans)

Puroinic purpuriu (Orchis purpurea)

Hermelina (Mustela emine)

 Specii critic periclitate

Căpșuniță (Cephalanthera
damasonium)
Papucul-doamnei (Cypripedium
calceolus)
Vizitarea organizațiilor de profil și cunoașterea cu activitățile de bază
Laboratorul de performanță, SHS
poze
 Concluzie
Practica desfasurată la Institutul de Ecologie și Geografie a reprezentat o
experiență interesantă și complexă în domeniul de specialitate, care nea oferit
posibilitatea de a cunoaște cercetători cu vastă experiență în domeniu ecologiei,
care ne-au ajutat să clarificăm anumite lucruri din domeniul, să ne exprimăm
părerile și să ne formăm a opinii corecte, să ne completam cunostiintele ceea ce
ne-a ajutat să ne creăm o închipuire mai clară asupra perspectivelor privind
viitorului profesional.
Mulțumim
colaboratorilor IEG pentru suportul acordat și oportunitatea de a desfășura stagiul de
practică în laboratoarele institutului și
profesorilor UST pentru cunoștințele oferite
în cadrul disciplinelor universitare.