UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE BIOLOGIE ŞI PEDOLOGIE

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE ŞI ECOLOGIE

CURRICULUM
la disciplina

Bioremediere

Ciclul II, Master

Program Managementul mediului

AUTOR:
Daniela Elenciuc,
conf. univ., dr. în biol.

APROBAT
la Consiliul Facultății
din „____” _______________ 2022
Decan _____________________

CHIŞINĂU 2022
 PRELIMINARII

Prezentarea generală a disciplinei

Prezentul Curriculum universitar este un instrument metodic, ce reflectă cadrul general al
predării disciplinei „Bioremediere” şi evaluării cunoştinţelor masteranzilor la programul de
master „Managementul mediului”.
Actualitatea disciplinei se determină prin faptul, că în prezent poluarea ecosistemelor
terestre şi acvatice reprezintă o problemă globală ce poate conduce la acumularea de substanţe
chimice în lanţul trofic şi poate afecta biodiversitatea din biotopurile contaminate. Site-urile
contaminate conţin numeroşi poluanţi care prezintă risc crescut pentru sănătatea oamenilor,
animalelor şi pentru mediul înconjurător, fiind surse de poluarea a rezervelor de apă potabilă.
Pentru a remedia această situaţie s-au dezvoltat numeroase tehnologii de remediere, printre care
una din cele mai reuşite prezintă bioremedierea, care combină o eficienţă foarte înaltă de
decontaminare cu un impact asupra infrastructurii şi biodiversităţii scăzut, precum şi costuri
foarte scăzute.
El include trei niveluri comportamentale pe care se bazează formarea profesională:
cunoaştere, aplicare şi integrare. Curriculum dat presupune reliefarea cadrului conceptual,
obiectivelor generale şi administrarea disciplinei, precum şi descrierea conţinutului cursului şi a
obiectivelor de referinţă pentru fiecare temă, precum şi sugestii privind orientarea activităţii
individuale a studenţilor. Pentru o însuşire mai profundă a disciplinei „Bioremediere” se
recomandă pentru studiere lista literaturii de specialitate.
Locul şi rolul disciplinei „Bioremediere” în formarea competenţelor specifice ale
programului de master „Managementul mediului”.
Disciplina „Bioremediere” se înscrie foarte reușit în programul de master „Managementul
mediului”, asigurând aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice în problemele de depoluare
a componentelor de mediu cu ajutorul organismelor vii.
Pe parcursul studierii acestei discipline masteranzii se vor familiariza cu modalitatea de
utilizare a organismelor vii (microorganisme, plante etc.) pentru a ameliora şi restaura starea
ecologică a unui substrat poluat sau degradat (zonă, teren, acvifer etc.) la parametrii de calitate
mai buni, favorabili vieţii, nedăunători, nepoluanţi sau pentru a-l readuce la starea de mai înainte.
Ei se vor cunoaște cu tehnologiile moderne de tratare a poluanţilor care utilizează factori
biologici (microorganisme) pentru transformarea anumitor substanţe chimice în forme finale mai
puţin nocive/periculoase, în mod ideal, la CO 2 şi H2O, care sunt netoxice şi sunt eliberate în
mediu fără a modifica substanţial echilibrul ecosistemelor.
Cursul este destinat studenților anului II de la programul de master
„Managementul mediului”. Disciplina este predată în limba română.
Pentru studierea disciplinei „Bioremediere” sunt repartizate 150 ore, dintre care 110 de
ore reprezintă lucurul individual al studenţilor şi 40 de ore – contact direct. Din numărul total de
ore ce reprezintă contactul direct cu studenţii – 20 ore sunt teoretice, iar 20 sunt practice. Cursul
se finisează cu examen.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Forma de Codul Denumirea Responsabil Ore total:

învățământ disciplinei disciplinei de disciplină inclusiv
Semestrul

Evaluarea

din planul
credite
Nr. de

de studii
Total

C S L LI

Cu S.03.A.112 Bioremediere T. III 150 20 20 - 110 E 5

frecvență Dudnicenco
la zi

2
 II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Ore
Nr. Lucrul
Unități de conținut
d/o Total Curs Seminar indivi-
dual
1. Introducere în Bioremediere 10 2 2 6
2. Caracteristici ale bioremedierii 10 2 2 6
3. Bioremedierea prin microorganisme 20 2 2 16
4. Micoremedierea 10 2 2 6
5. Fitoremedierea 20 4 4 12
6. Bioremedierea solurilor şi apelor 20 2 2 16
subterane
7. Bioremedierea apelor uzate 20 2 2 16
8. Biotehnologii de tratare a nămolurilor 20 2 2 16
9. Bioremedierea aerului 20 2 2 16
Total 150 20 20 110

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ȘI FINALITĂȚI DE STUDIU

COMPETENŢELE PROFESIONALE FINALITĂȚI DE STUDII
Competența 1. Cunoașterea noțiunilor,  A utiliza principalele noțiuni și concepte
conceptelor, teoriilor și metodelor de bază specifice domeniului bioremedierii în
din domeniul mediului, din perspectiva explicarea interdependenţelor dintre
utilizării lor practice activităţile umane şi consecinţele lor asupra
mediului;
 A explica esența principalelor noțiuni din
domeniul bioremedierii;
 A argumenta principiile generale şi specifice
ale bioremedierii.
Competența 2. Aplicarca în situații noi  A identifica rolul bioremedierii în reconstrucţia
din domeniul mediului a cunoștințelor ecosistemelor degradate;
teoretice, a metodelor de cercetare, a  A relata despre metodele folosite în
cadrului normativ și a mijloacelor bioremediere;
specifice.  A relata despre câteva cazuri de aplicare reuşită
a bioremedierii,
 A explica cauzele folosirii anumitor tehnologii
de bioremediere a siturilor poluate;
 A determina rolul bioremedierii în restabilirea
ecosistemelor contaminate.
Competența 3. Măsurarea, calcularea,  A aplica metodele fizice, matematice pentru
determinarea și interpretarea prognozarea impactului diferitelor acţiuni
parametrilor cantitativi în observarea, negative antropogene asupra mediului;
studierea, cercetarea și evaluarea  A utiliza metodele, echipamentele și
mediului ambiant, prin utilizarea instrumentariul de specialitate pentru
echipamentelor și a instrumentariului de identificarea cantitativă a impactului
specialitate. activităţii antropogene asupra mediului.
Competența 4. Elaborarea de proiecte  A elabora proiecte de inventariere a
investigative în scopul aplicării poluanților ce pot fi remediați prin tehnicile
metodologiei și identificării soluțiilor de bioremediere pe situri poluate;

3
argumentate pentru rezolvarea unor
probleme ale mediului de nivel
local/regional/global.
Competența 5. Comunicarea orală și
scrisă, în diferite contexte profesionale,
prin utilizarea limbajului din domeniul
mediului, a tehnologiilor informationale și
a unor limbi străine.
 A stabili unii indicatori de performanţă de
mediu a unei tehnici de bioremediere;
 A planifica şi realiza bioremedierea unui sit
poluat.
 A furniza factorilor de decizie informaţii
care să ducă la identificarea şanselor de
îmbunătăţire a calităţii mediului
 A informa publicul asupra stării mediului
dintr-o regiune concretă prin intemediul
Internetului, publicaţiilor cu tematică de
mediu, presei periodice de masă – ziare şi
reviste.

IV. UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1. Introducere în Bioremediere
Obiectivele de referință
– Să definească noțiunile
bioremediere, degradare
ecosistemelor, biotehnologie de
biodecontaminare;
– Să identifice obiectul de studiu al
disciplinei;
– Să interpreteze noțiunile de bază ale
domeniului studiat;
– Să argumenteze actualitatea
bioremedierii.
2. Caracteristici ale bioremedierii
Obiectivele de referință
– Să descrie ”triunghiul bioremedierii”
(elementele implicate
bioremediere)
– Să relateze despre ciclul
bioremedierii
– Să argumenteze avantajele și
dezavantajele bioremedierii
– Să relateze despre activitatea de
Bioremediere ca afacere
3. Bioremedierea prin microorganisme
Obiectivele de referință
– Să explice finalitățile proceselor de
bioremediere prin microorganisme
– Să definească noțiunile:
biostimulare, bioamplificare,
biodegradare, biorestaurare,
bioremediere intrinsecă.
– Să argumenteze condițiile de
realizare a bioremedierii.
– Să relateze despre cerințele față de
microorganismele realizate
Unităţi de conţinut
de – Degradarea ecosistemelor-cea mai importantă
a problema ecologică a sec.XXI. Factorii, care o
provoacă. Necesitatea și actualitatea
bioremedierii.
– Obiectul de studiu şi noţiunile de bază.
– Clasificarea biotehnologiilor de biodecontaminare
Termeni-cheie: bioremediere, degradare a
ecosistemelor, biotehnologie de biodecontaminare
Unităţi de conţinut
– Elementele implicate în procesul de bioremediere.
în – Ciclul bioremedierii.
– Avantaje și dezavantaje ale bioremedierii.
– Aplicarea bioremedierii în practică.
Termeni-cheie: ”triunghiul bioremedierii”, ciclul
bioremedierii.
Unităţi de conţinut
– Procese de bioremediere prin microorganisme.
– Căile prin care se utilizează tehnologiile de
bioremediere prin microorganisme.
– Condițiile de realizare a bioremedierii prin
microorganisme.
– Cerințe față de microorganismele implicate în
bioremediere.
– Aplicarea bioremedierii prin microorganisme în
practică.
în

4
 bioremediere. Termeni-cheie: biostimulare, bioamplificare,
biodegradare, biorestaurare, bioremediere intrinsecă.
4. Micoremedierea
Obiectivele de referință Unităţi de conţinut
– Să definească noțiunea de – Aspecte generale referitoare la micoremidiere.
micoremediere. – Rezultate experimentale ale micoremedierii.
– Să enumere substanțele care pot fi – Avantajele și dezavantajel micoremedierii.
degradate prin micoremediere.
– Să relateze despre principalele
realizări experimentale în domeniul
micoremedierii.
– Să argumenteze avantajele și
dezavantajele aplicării Termeni-cheie: micoremediere, substanțe xenobiotice
micoremedierii.
5. Fitoremedierea
Obiectivele de referință Unităţi de conţinut
– Să definească noțiunile de – Aspecte generale referitoare la fitooremidiere.
fitoremediere, plante – Istoricul dezvoltării tehnologiilor de
hiperacumulatoare, rizodegradare, fitoremediere.
fitoextracție, fitodegradare, – Etapele principale (schema) ale fitoremedierii.
fitostabilizare. – Tipuri de fitoremediere.
– Să relateze despre istoricul – Mecanismele fitoremedierii.
dezvoltării tehnologiilor de – Avantajele și dezavantajel fitoremedierii.
fitoremediere.
– Să descrie etapele principale ale
fitoremedierii.
– Să enumere poluanții pentru care ate
aplicabilă fitoremedierea.
– Să descrie procesele naturale prin
care poluanții pot fi absorbiți de
plante.
– Să explice mecanismele
fitoremedierii.
– Să argumenteze rolul lichenilor,
mușchilor, ecvizetofitelor,
coniferelor și magnoliofitelor în Termeni-cheie: fitoremediere, plante
bioremediere. hiperacumulatoare, rizodegradare, fitoextracție,
– Să argumenteze avantajele și fitodegradare, fitostabilizare.
dezavantajele aplicării
fitoremedierii.
6. Bioremedierea solurilor şi apelor subterane
Obiectivele de referință Unităţi de conţinut
– Să definească noțiunile – Clarificări conceptuale referitoare la metodele
biodegradare, biolixiviere biologice de decontaminare a solurilor şi apelor
bioacumulare. subterane
– Să caracterizeze mediul supus – Bioreactorul
depoluării. – Biodegradarea în vrac
– Să descrie principiul bioreactorului. – Biodegradarea „in situ”
– Să relateze despre principiul – Bioventingul şi biospargingul
biodegradarea în vrac. – Biolixivierea
– Să caracterizeze metodele de – Bioacumularea
5
 biodegradare „in situ”. – Metoda zonelor umede
– Să evalueze utilizarea în practică a
bioventingul-ui şi biospargingul-ui.
– Să argumenteze specificul metodei
de biolixiviere.
– Să descrie mecanismele pe care le
regrupează bioacumularea. Termeni-cheie: biodegradare, biolixiviere
– Să explice pe ce se bazează metoda bioacumulare, bioreactor, bioventing, biosparing.
zonelor umede.
7. Bioremedierea apelor uzate
Obiectivele de referință Unităţi de conţinut
– Să argumenteze principiile de – Generalităţi referitoare la epurarea apei uzate
realizare a epurării biologice – Principiile de realizare a epurării biologice
artificiale a apelor uzate. artificiale.
– Să clasifice tipurile de epurare – Epurarea biologică cu nămol activ.
biologică artificială a apelor uzate în – Epurarea în filtre biologice (biofiltrele).
funcţie de procedeele predominante. – Posibilităţi de intensificare şi îmbunătăţire a
– Să descrie fluxul tehnologic de performanţelor epurării biologice.
epurare a apelor uzate dintr-o
instalaţie convenţională cu nămol
activ.
– Să descrie schemei epurării apelor
uzate într-un filtru biologic.
– Să propună posibilităţi de
intensificare şi îmbunătăţire a Termeni-cheie: ape uzate, epurare biologică
performanţelor epurării biologice a artificială, filtru biologic.
apelor uzate.
8. Biotehnologii de tratare a nămolurilor

Obiectivele de referință Unităţi de conţinut

– Să caracterizeze din punct de vedere
biologic si bacteriologic nămolului
rezultat în urma epurării apelor
uzate.
– Să descrie diferite procedee de
prelucrare a nămolului.
– Să caracterizeze procedeele
biochimice prin care se realizează
stabilizarea nămolului.
– Să identifice principalele direcţii de
valorificare a nămolurilor.
9. Bioremedierea aerului
Obiectivele de referință
– Să argumenteze rolului tehnicilor
biologice în depoluarea aerului.
– Să descrie principiul tehnicilor de
biofiltrare a gazelor reziduale.
– Să descrie elementele unei instalatii
de biofiltrare a gazelor reziduale.
– Să clasifice spălătoarele biologice.
– Caracteristici ale nămolurilor.
– Stabilizarea nămolurilor.
– Valorificarea şi evacuarea finală.
Termeni-cheie: nămol activ, nămol rezultat în urma
epurării apelor uzate, microorganisme.
Unităţi de conţinut
– Tehnici biologice de depoluare a aerului.
– Biofiltrarea.
– Spălătoare biologice (absorbere).
– Bioscrubere.
Termeni-cheie: poluarea aerului, depoluarea
aerului, biofiltrarea, absorbere, bioscrubere

6
 V. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

№ Denumirea Sarcini Strategii de Produs final Criterii de

disciplinelor realizare și evaluare
de studii +nr modalități de
ore LI prezentare
1 Bioremedie- Proiect de cercetare pe - Proiectarea Criteriile de Proiectul de
re. una din temele: etapelor perfectare a cercetare este
110 ore 1. Bioremedierea cu - Documentarea proiectului de prezentat cadrului
ajutorul - Realizarea cercetare: didactic în
microorganismelor investigaţiei - să conţină termenele
2. Bioremedierea cu
ajutorul ciupercilor - Prezentarea cca15 pagini prestabilite în
3. Bioremedierea cu rezultatelor (A4, caracter varianta scrisă.
ajutorul plantelor 12, spaţiu 1,5) Proiectul de
superioare sau cca 20 cercetare conține:
4. Bioremedierea in- slaiduri în - Surse relevante
situ a unui teren format PPT; pentru disciplină
degradat - să respecte - Publicaţii recente
5. Bioremedierea ex- părţile - Conţinutul să
situ a unui teren componente corespundă
degradat ale rigorilor ştiinţifice,
6. Bioremedierea proiectului/stu lingvistice, etice,
hidrocarburilor diului; de tehnoredactare
clorurate - să corespundă - Caracter analitic
7. etc. tema studiului - Integrarea
cu esenţa cunoştinţelor
materialului anterioare
analizat şi - Originalitatea
prezentat în formei de
produsul final; prezentare
- să utilizeze - Corectitudinea
corect limbajul utilizării
de specialitate; termenilor
- să proceseze şi - Relevanţa
să analizeze concluziilor
informaţii Proiectul de
teoretice şi cercetare este
practice; prezentat public, în
- să conţină format Power-
minim 5 Point, în cadrul
referinţe orelor la disciplină
bibliografice. şi este evaluat cu o
notă de la 1 la 10.

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

La orele de curs va fi utilizată ca metodă de bază prelegerea-dezbatere, în care după
prezentarea sintetică și sistematică a materialului de către profesor se va realiza dezbaterea
subiectului studiat cu argumente valabile. În cadrul acestei lecții se vor aplica și așa metode ca:
metoda coversației euristice, medoda demonstrației didactice cu mijloace tehnice audio-vizuale,
algoritmizarea și problematizarea în rezolvarea unor situații-problemă etc. Metodele aplicate
vor fi aplicate în corespundere cu sarcinile și conținutul temei. La eficientizarea activității va

7
contribui utilizarea calculatorului și videoproiectorului, cu ajutorul cărora profesorul va
prezentat tema, obiectivele, conținutul, întrebările de autoevaluare și bibliografia recomandată
în PowerPoint. De asemenea se va utiliza tabla în realizarea unor calcule matematice, scheme
etc.
Conținutul subiectelor dezbătute la seminar vor fi pe baza studierii prealabile de către
studenți a materialului predat la curs și a materialului studiat individual. Formele aplicate în
realizarea seminarelor vor fi: frontală și în grupe. Metodele de instruire utilizate vor fi:
conversația de consolidare, problematizarea, studiu de caz, brainwriting etc.
Evaluarea rezultatelor academice se va realiza în conformitate cu cerinţele existente,
privind: tipurile de evaluare (curentă, finală); formele şi modalităţile de evaluare (în scris, oral,
mixtă); instrumente de evaluare (metode şi tehnici de evaluare); testele şi activităţile de
evaluare.
În conformitate cu CNC-ul aprobat, procesul de evaluare a rezultatelor academice
cuprinde 3 componente obligatorii: evaluarea iniţială – diagnostică; evaluarea curentă –
formativă (se realizează prin seminare, autoevaluare şi evaluarea lucrului individual) şi
evaluarea finală – sumativă, orientată spre evaluarea rezultatelor învăţării exprimate în termeni
de competenţe. Nota finală acordată este constituită din nota semestrială (cu o pondere de 60%
din total, la secția studii cu frecvență la zi) şi nota de la examen (cu o pondere de 40% din total,
la secția studii cu frecvență la zi).
Evaluarea rezultatelor academice, atât cea curentă (formativă), cât şi cea finală
(sumativă), este realizată în scris prin utilizarea testelor docimologice, elaborate conform
standardelor în domeniu.
În scopul evaluării competenţelor specifice este utilizată elaborarea proiectelor
individuale (proiecte de cercetare, referate ş.a.), ca instrument de evaluare, dar şi de învăţare.
Proiectul se elaborează în cadrul cursului predat, prin stabilirea de comun acord (student şi
profesor) a unui subiect de cercetare din conţinutul cursului, realizarea lui (individuală sau în
grup academic), iar nota obţinută la proiectul individual are pondere în formarea notei
semestriale.

BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ
1. Aşevschi V., Dudnicenco T. Inginerie ambientală: Manual. Chişinău: Tipogr. Foxtrot
SRL, 2008. 410 p.
2. Dudnicenco T. Biotehnologii industriale. Suport de curs. Chișinău: Universitatea de Stat
”Dimitrie Cantemir” (Tipogr. ”Foxtrot” ), 2020. 150 p.
3. Malschi D. Biotehnologii şi depoluarea sistemelor ecologice. Note de curs şi aplicaţii
practice, Cluj-Napoca: Ed. Bioflux, 2009. 192 p.
4. Neag Gh. Depoluarea solurilor şi apelor subterane. Cluj-Napoca: Casa cărţii de ştiinţă,
1997. 226 p.
5. Raicu P. ş.a. Biotehnologii moderne. Bucureşti: Ed. Tehnică, 1990. 282 p.
6. Акимова С.А. Биотехнология: Практикум, 2-е изд., перераб. и доп. Волгоград:
Волгоградский государственный аграрный университет, 2018. 144 с.
7. Волова Т. Г. и др. Экологическая биотехнология: учеб. пособие – изд. 2 допол. и
перераб. Красноярск: Изд-во «Копирка», 2014. 292 с.
8. Ручай Н. С., Маркевич Р. М. Экологическая биотехнология: учеб. пособие для
студентов специальности «Биоэкология». Минск: БГТУ, 2006. 312 с.
Referințe electronice:
9. https://moodle.usm.md/course/view.php?id=2066 (suportul de curs și materiale
didactico-metodice elaborate de Dudnicenco T.)
Anexă: Model de test
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA BIOLOGIE ȘI PEDOLOGIE

8
 DEPARTAMENTUL BIOLOGIE ȘI ECOLOGIE

Aprobat
Şedinţa departamentului din________, p.v. nr.
Şef departament dr., conf. univ. Bîrsan
Ana
_____________________________________

EXAMINATOR
STUDENT
Dr., conf. univ. Elenciuc Daniela
___________________________
_____________________________
(nume, prenume)

TEST NR. 1
Pentru examen la disciplina Bioremediere
Ciclul II, Master
Anul II, Specialitatea Managementul mediului

Schema de convertire a scorurilor în note:

Nota 10 – 91-100% Nota 5 – 31-45%
Nota 9 – 81-90% Nota 4 – 21-30%
Nota 8 – 71-80% Nota 3 – 11-20%
Nota 7 – 61-70% Nota 2 – 5-10%
Nota 6 – 46-60% Nota 1 – 0-4%

Scor total: 56 p.
Acumulat ________ puncte __________%

Nota ______________

I. Itemi cu mai multe variante de răspuns din care se va selecta cel corect (Total -10
puncte)
1. Biodegradarea se poate realiza în condiţii:
a. aerobe sau anaerobe
b. doar anaerobe
c. doar aerobe
d. aerobe, apoi anaerobe

2. Dintre poluanţii recunoscuţi pentru rezistenţa lor la biodegradare în condiţii aerobe, dar care
devin biodegradabili în condiţii anaerobe fac parte:
a. hidrocarburile petroliere
b. solvenţii cloraţi
c. fenolii
d. aldehidele

3. Biodegradarea este performantă:

a. numai în limitele anumitor concentraţii de poluanţi
b. în orice concentrație de poluanți
c. numai în concentrații mari de poluanți

9
d. numai în concentrații mici de poluanți

4. În procesele de biodecontaminare a solurilor şi apelor subterane locul dominant dintre

microorganisme în aceste procese îl au:
a. algele
b. ciupercile
c. levurile
d. bacteriile

5. Aportul supimentar de microorganisme în mediul contaminat se dovedeşte benefic în

următoarea situaţie:
a. la începutul procesului de biobegradare
b. la etapa intermediară a procesului de biobegradare
c. după ce microorganismele autohtone au ajuns la un stadiu important de dezvoltare
d. la finele procesului de biodegradare

6. pH-ul mediului tratat cu ajutorul microorganismelor trebuie să se înscrie de regulă între

valorile 5,5:
a. 5,5 - 8,5
b. 7,0 - 9,0
c. 4,5 - 5,5
d. 8,5 - 10,5

7. În practica biodecontaminării, temperaturile uzuale ale mediului contaminat sunt cuprinse în

intervalul:
a. 5-250C
b. 15-450C
c. 5-800C
d. 0-200C

8. Umiditatea mediului contaminat este propice dezvoltării microorganismelor dacă se înscrie în

intervalul:
a. 5-15%
b. 20-40%
c. 25-85%
d. 60-90%

9. Cea mai veche şi cea mai simplă metodă de biodegradare în vrac a solurilor contaminate este:
a. metoda „land farming”
b. metoda „biopile”
c. bioventingul
d. compostarea

10. Extracţia prin solubilizare cu ajutorul bacteriilor, a elementelor metalice din solul contaminat
este numită:
a. biolixiviere
b. bioacumulare pasivă
c. bioacumulare activă

10
d. bioadsorbţie

II. Alegeţi răspunsul corect din două variante alternative

(câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Total 10 puncte).

1. Decontaminarea pe cale biologică constă în stimularea fenomenelor naturale de dezvoltare a

microorganismelor, în scopul accelerării procesului de metabolizare a poluanţilor A/F
2. Biodegradibilitatea poluanţilor se exprimă prin aptitudinea acestora de a se degrada sub
acţiunea microorganismelor A/F
3. Metodele de biodegradare „ex-situ” presupun aplicarea operaţiilor de biodecontaminare direct
în mediul afectat de poluare (sol, subsol, acvifer) A/F
4. La realizarea bioacumulării active pot participa atât microorganismele vii cât şi cele moarte
A/F
5. Tratarea gazelor poluate, conform principiului bioreactorului, se numeşte biofiltrare A/F
6. Fermentarea anaerobă este influențată de valoarea pH-ului A/F
7. Eficienţa biofiltrului este proporţională cu calitatea materialului filtrant A/F
8. Bioscruberele reprezintă o variantă îmbunătăţită a biofiltrelor cu percolare A/F
9. Produsul final al descompunerii biologice este, în cazul ideal, CO 2 , H2O şi biomasa
microbiană A/F
10. Absorberele biologice se utilizează în special pentru eliminarea emisiilor purtătoare de
mirosuri şi compușilor organici volatile A/F

III. Completaţi spaţiile libere (Câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Total - 10 puncte).

1. Cei mai importanţi factori de influenţă în procesul de biodecontaminare a solurilor şi a apelor

subterane sunt:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

2. Biodegradarea s-a dovedit adecvată pentru următoarele grupe de poluanţi:

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

11
 IV. Definiți termenii (câte 3 puncte pentru fiecare termen definit corect. Total - 6 puncte).

1. Fitoremedierea
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

2. Bioremedierea
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

V. Alcătuiţi un eseu structurat conform planului ce urmează (20 puncte):

Tema: Tehnicile biologice de depoluare a aerului

a. argumentarea rolului tehnicilor biologice în depoluarea aerului;
b. descrierea principiului tehnicilor de biofiltrare a gazelor reziduale;
c. descrierea elementelor unei instalatii de biofiltrare a gazelor reziduale;
d. clasificarea spălătoarelor biologice.

12