UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA BIOLOGIE ŞI PEDOLOGIE

DEPARTAMENTUL BIOLOGIE ŞI ECOLOGIE

CURRICULUM
la disciplina

Etica profesională și protecția muncii

Ciclul I, Licență
Program Biologie, Biologie moleculară, Ecologie, Geografie

AUTOR:
Elenciuc Daniela,
conf. univ., dr. în biol.

APROBAT
la şedinţa Departamentului
din „ ____” __________ 2022
Şef Departament_____________________

CHIŞINĂU 2022
2
 PRELIMINARII

Cursul de Etica profesională reprezintă o tentativă de a îmbunătăţi pregătirea specialiştilor,

din punctul de vedere al eticii, precum şi de a ajutora studenţii în procesul de studiere, în
conformitate cu experienţa acumulată la predarea acestui curs.
Fiecare profesie are sau poate avea etica sa particulară. Aceste etici au, însă, multe principii şi
norme comune. Cursul de Etica profesională are menirea să releve asemănările şi diferenţele, să dea
posibilitatea să se vadă cum ar trebui să se desfăşoare relaţia client-profesionist în domenii de
interes public.
Unul din scopurile eticii îl constituie creşterea nivelului moral al pregătirii profesionale, care
contribuie nu doar la acumularea unui anumit bagaj de cunoştinţe, ci la orientarea personalităţii
studentului spre valori şi virtuţi. Pentru ca etica să devină utilă umanităţii, sunt necesare două
premise: arta de a dirija pasiunile şi dorinţa de a le orienta spre scopuri nobile.
Astăzi, când concurenţa pe piaţa muncii este destul de impunătoare, pentru un specialist nu
este suficient doar de a fi bine pregătit, dar se cere şi un comportament etic corespunzător. Astfel,
cursul de Etica profesională își propune să dezvolte capacitatea persoanei de a înţelege un argument
etic, prin identificarea argumentelor factuale şi a celor normative, precum şi de a identifica
implicaţiile etice ale unei anumite situaţii, de a propune soluţii practice pentru problemele relevante
din punct de vedere etic, conforme cu principiile morale.
Disciplina este predată în limba română. Pentru studierea disciplinei Etica profesională sunt
repartizate 60 ore, dintre care 32 de ore reprezintă lucurul individual al studenţilor şi 28 de ore –
contact direct. Din numărul total de ore ce reprezintă contactul direct cu studenţii – 14 ore sunt
teoretice, iar 14 sunt practice. Cursul se finisează cu examen.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Ore total
Responsabi
Denumirea
învățământ

disciplinei

disciplinei

Evaluarea
disciplină
Forma de

Semetrul

credite
Nr. de
Codul

inclusiv
l de

Total

C S LI

Etica
profesională și
cu frecvență G.06.O.056 Elenciuc D. VI 60 14 14 32 examen 2
protecția
muncii
cu frecvență Etica
G.08.A.053 Elenciuc D. VIII 60 6 4 50 examen 2
redusă profesională

II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Lucrul
Unităţi de conţinut Total Curs Seminar
crt. individual
1 Etica și morala 8 2 2 4
2 Problematica și specificul eticii profesionale 8 2 2 4
3 Principiile deontologice 10 2 2 6
4 Dileme de etică în comunicare 8 2 2 4
5 Etica negocierii și etica soluționării conflictelor 10 2 2 6
6 Etica și cultura organizaținală 8 2 2 4
7 Cultura exteriorului 8 2 2 4
TOTAL 60 14 14 32

3
 III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

Competenţele profesionale Finalitățile de studiu

 analiza și sinteza
diverselor opinii
domeniul eticii profesionale;
 determinarea relațiilor
interdisciplinare
evidențierea utilității lor;
 utilizarea conceptelor
teoretice în activitatea
profesională;
 comunicarea ideilor,
problemelor și soluțiilor atât
într-un mediu specializat,
cât si în unul nespecializat;
 explicarea relevanței
eticii profesionale
condiția social-istorică a
omului;
 identificarea
posibilității de aplicare în
practică a modelelor etico-
morale;
 descrierea modalității
de integrare a specialității
limba şi literatura română și
limba engleză în modelele
etico-morale.
 La nivel de cunoaştere:
în  să caracterizeze cadrul de formare a competenței etice;
 să distingă coordonatele moralei și moralității ethosului românesc;
 să definească conceptul de etică, morală, deontologie;
și  să cunoască semnificaţia conceptelor kantiene de autonomie,
imperativ categoric, imperativ practic, imperativ ipotetic, datorii morale
perfecte, datorii morale imperfecte, datorie raţională;
 să cunoască semnificaţia conceptelor: profesie, profesionalism,
etică profesională, virtuţi profesionale, cod de etică profesională;
 să identifice problematica şi specificul eticii profesionale;
 să identifice principiile etice;
 să analizeze tipuri de coduri deontologice.
 La nivel de aplicare:
 să analizeze tipurile de norme morale;
la
 să compare tipurile de eticii profesionale;
 să planifice acţiuni de implementare a metodelor de educaţie morală;
 să raporteze principiile eticii profesionale la cazuri reale din colectiv,
şcoală, familie;
 să determine modalităţile de soluţionare a conflictului în diferite
situaţii de caz;
 să analizeze climatul psihic în grupul din care face parte;
 să compare diverse forme de cultură organizaţională;
 să identifice factorii determinanţi ai culturii exterioare;
 să identifice normele de grup ale colectivului de muncă;
 să se autocontroleze în situaţii critice;
 să determine problemele de natură etică ce apar la luarea deciziei.
 La nivel de integrare:
să releve asemănările şi diferenţele în ceea cum ar trebui să se
desfăşoare relaţia client-profesionist în domenii de interes public larg;
să exemplifice simbolistica „echilibrului și măsurii” în universul
valoric al ethosului românesc;
să definească valenţele formative ale funcţiilor eticii;
să distingă între argumente de tip deontologist şi consecinţialist;
să direcţioneze comportamentul obişnuit în dependenţă de cerinţele
profesiei sale;
să descrie rolul pe care îl joacă „cultura vorbirii" în relaţiile de grup
şi de afaceri;
să precizeze nivelurile de aplicare a eticii în a faceri;
să compare diverse forme de cultură organizaţională.

IV. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Subiectul 1. Etica și morala.
Obiective Unităţi de conţinut
 să determine obiectul de studiu al eticii - Obiectul de studiu.
profesionale; - Scopul şi obiectivele.
 să descrie etapele dezvoltării ale eticii ca - Determinările morale în viața publică
știință; - Semnificația conceptelor etice
 să identifice problemele principale ale etecii - Etica profesională: obiect și problematică
profesionale; - Domeniul teoretic și practic al eticii
4
  să stabilească corelaţia dintre etică și alte
domenii ale vieții publice.
Subiectul 2. Problematica și specificul eticii profesionale
Obiective
 să relateze despre perenitatea valorilor ca
fundament cultural al eticii profesionale;
 să identifice virtuţile şi valorile profesionale;
 să stabilească coraportul dintre virtuțile
virtuțile și valorile morale;
 să demonstreze semnificația normelor morale
profesionale.
Subiectul 3. Principiile deontologice.
 să relateze semnificaţia conceptelor: profesie,
profesionalism, etică profesională, virtuţi
profesionale, cod de etică profesională,
 să înţeleagă relaţiile dintre profesii, politică şi
etică,
 să explice caracterul preponderent
contractualist al eticii profesionale,
 să compare tipurile de eticii profesionale
 să analizeze din perspectivă etică dileme
profesionale
 să elaboreze un cod deontologic
Subiectul 4. Dileme de etică în comunicare.
Obiective
 să definească noţiunea de comunicare;
 să descrie rolul pe care îl joacă „cultura
vorbirii” în relaţiile de grup şi de afaceri;
 să precizeze importanţa comunicării oneste şi
a tratamentului corect faţă de angajaţi şi
clienţii firmei;
 să analizeze problemele care apar în urma
lipsei comunicării;
 să propună modalităţi de dezvoltare a
comunicării corecte faţă de clienţii firmei;
 să stabilească specificul culturii vorbirii în
relaţiile cu clienţii;
 să elaboreze o critică constructivă;
 să anticipe consecinţele criticii destructive;
 să prognozeze schimbări de comunicare
managerială în urma cursului de etică;
 să direcţioneze comunicarea spre comunicare
etică.
Subiectul 5. Etica negocierii și etica soluționării conflictelor.
 să caracterizeze personalitatea negociatorului;
 să analizeze tendinţele de dezvoltare a
tehnicilor etice de negociere;
 să propună modalităţi de negociere
câştig/câştig;
 să anticipe evoluţia pieţelor şi tipurilor de
negociere în viitor;
profesionale
Termeni – cheie: normă, valoare, etica profesională,
morală, moralitate
Unităţi de conţinut
- Perenitatea valorilor fundament cultural al
eticii profesionale
- Virtuţi şi valori profesionale
- Norma şi regulamentul profesional.
- Semnificația normelor morale profesionale.
Termeni – cheie: etică, virtute, valoare morală.
- Relaţiile între profesii şi societate
- Caracterul contractual al eticii profesionale.
- Relaţii client-profesionist
- Virtuţi şi valori profesionale
- Formalizarea etică a codurilor profesionale
- Comunicarea verticală şi orizontală
- Comunicarea verbală, nonverbală şi
paralimbajul
- Prezentarea și ascultarea eficientă
Termeni – cheie: cod deontologic, normă,
comunicare verbal, comunicare nonverbală
Unităţi de conţinut
- Definiţii şi modele ale comunicării.
- Funcțiile și principiile comunicării
- Deprinderi de comunicare manageriale
- Elemente componente ale comunicării
- Feed-back, canal şi context în comunicare
- Dilema tramvaiulu
Termeni – cheie: cultura vorbirii, critica
constructive, critică distructive, comunicare etică
- Definirea conceptului de negociere
- Personalitatea negociatorului. Stiluri de
negocieri
- Tehnici de negociere
- Paşi fundamentali într-o negociere
- Greşeli critice în negociere
Termeni – cheie: conflict, negociere, tehnici de
negociere.
5
  să proiecteze soluţii de rezolvare a
conflictelor apărute în negociere;
 să elaboreze sistemul de prezumţii
argumentate în negociere;
 să determine riscurile în negociere;
 să direcţioneze negocierea în sens etic
Subiectul 6. Etica și cultura organizaținală.
Obiective Unităţi de conţinut
 sa demonstreze abilități în analiza factorilor - Tehnici de implementare a eticii şi integrităţii
de influența a eticii în organizație
 sa aplice în viața de zi cu zi principiile eticii - Etica în structura unei organizații. Principiile
 să definească conceptul de cultură de baza.
organizaţională; - Modalităţi de manifestare a culturii
 să analizeze modalităţile de manifestare a organizaţionale
culturii organizaţionale; - Responsabilitatea socială ca responsabilitate
 să evidenţieze valenţele formative ale culturii morală
organizaţionale; - Funcţiile culturii organizaţionale
 să analizeze funcţiile culturii organizaţionale; - Tipologia culturii organizaţionale
- Modelul de dezvoltare a culturii
 să proiecteze un model de dezvoltare a
organizaţionale
culturii organizaţionale;
Termeni – cheie: cultura organizațională,
 să compare diverse forme de cultură
responsabilitatea social.
organizaţională;
 să aprecieze rolul culturii organizaţionale ca
fenomen specific al
 relaţiilor de piaţă;
 să determine tendinţele de dezvoltare a
culturii organizaţionale.
Subiectul 7. Cultura exteriorului.
 să descrie particularităţile funcţionării - Eticheta şi politeţea
imaginii managerului asupra subordonaţilor; - Imaginea profesională: mers, ţinută,
 să identifice factorii determinanţi ai culturii vestimentaţie, gest,
exterioare; - mimică, expresivitate şi ţinută
 să argumenteze importanţa ţinutei în viaţă şi - Cultura exteriorului. Ţinuta de protocol
la serviciu; - Elemente de protocol
 să identifice riscurile potenţiale în acţiunile de - Conceptul imaginea de sine–stima de sine.
perfecţionare a imaginii profesionale; Termeni – cheie: etichetă, politețe, ținută, protocol,
 să proiecteze dimensiunile culturale ale cultura exteriorului
specialistului;
 să modeleze variante posibile de interacţiune
între ţinuta–cultura vorbirii–stima de sine;
 să investigheze valorile sociale şi politice ale
educaţiei;
 să exploreze schimbările posibile referitoare
la valorile profesionale;
 să direcţioneze acţiunile întreprinse în
vederea dezvoltării imaginii de sine.

6
 V. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Produsul preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

realizare
Referat pe temele:  Studiu bibliografic  Profunzimea studiului Cu cel puţin
 Codul de etică a  Studiu în cadrul  Diversitatea surselor o săptămînă
profesorului întreprinderilor  Analiza critică a rezultatelor înainte de
 Eticheta profesorului prezentate examen
 Codul de etică al elevului  Volumul 5-10 pag.
 Codul etică pentru  Identificarea posibilităţilor de
învățămîntul preuniversitar aplicare a rezultatelor
 Comisia de etică
 Norme pentru laboratoarele
de analize fizico-chimice si
mecanice
 Etica cercetării științifice
 Carta europeană a
cercetătorilor
 Codul de conduită pentru
recrutarea cercetătorilor
 Standardele profesionale și
responsabilitățile unui cercetător
 Formarea profesională
continuă
 Etica utilizării internetului
 Etica analizei proiectelor de
cercetare
 Regulamente de etică în
cadrul practicilor de specialitate
 Bioetica
 Probleme de etică în
medicină
 Etica ecologică
 Acumularea  Utilitatea/actualitatea
informaţiei materialelor acumulate
 Studiu bibliografic  Profunzimea studiului
 Note de curs  Diversitatea surselor analizate
 Prezentarea  Analiza critică a rezultatelor
rezultatelor prezentate
obţinute(referat,  Volumul referatului (5-10 Cu cel puţin
recenzie, proiect de pagini) o săptămînă
Portofoliul studentului cercetare, teste  Forma de prezentare înainte de
rezolvate, studii de  Concordanţa dintre obiective
caz, alte materiale examen
stabilite şi conţinuturile
suplimentare ) obţinute
 Elaborarea
designului
 Realizarea
obiectivelor/sarcini
lor propuse

7
 VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

La orele de curs va fi utilizată ca metodă de bază prelegerea-dezbatere, în care după

prezentarea sintetică și sistematică a materialului de către profesor se va realiza dezbaterea
subiectului studiat cu argumente valabile. În cadrul acestei lecții se vor aplica și așa metode ca:
metoda coversației euristice, medoda demonstrației didactice cu mijloace tehnice audio-vizuale,
algoritmizarea și problematizarea în rezolvarea unor situații-problemă etc. Metodele aplicate vor fi
aplicate în corespundere cu sarcinile și conținutul temei. La eficientizarea activității va contribui
utilizarea calculatorului și videoproiectorului, cu ajutorul cărora profesorul va prezentat tema,
obiectivele, conținutul, întrebările de autoevaluare și bibliografia recomandată în PowerPoint. De
asemenea se va utiliza tabla în realizarea unor calcule matematice, scheme etc.
Conținutul subiectelor dezbătute la seminar vor fi pe baza studierii prealabile de către
studenți a materialului predat la curs și a materialului studiat individual. Formele aplicate în
realizarea seminarelor vor fi: frontală și în grupe. Metodele de instruire utilizate vor fi: conversația
de consolidare, problematizarea, studiu de caz, brainwriting etc.
Evaluarea rezultatelor academice se va realiza în conformitate cu cerinţele existente, privind:
tipurile de evaluare (curentă, finală); formele şi modalităţile de evaluare (în scris, oral, mixtă);
instrumente de evaluare (metode şi tehnici de evaluare); testele şi activităţile de evaluare.
În conformitate cu CNC-ul aprobat, procesul de evaluare a rezultatelor academice cuprinde
3 componente obligatorii: evaluarea iniţială – diagnostică; evaluarea curentă – formativă (se
realizează prin seminare, autoevaluare şi evaluarea lucrului individual) şi evaluarea finală –
sumativă, orientată spre evaluarea rezultatelor învăţării exprimate în termeni de competenţe. Nota
finală acordată este constituită din nota semestrială şi nota de la examen.
Evaluarea rezultatelor academice, atât cea curentă (formativă), cât şi cea finală (sumativă),
este realizată în scris prin utilizarea testelor docimologice, elaborate conform standardelor în
domeniu.
În scopul evaluării competenţelor specifice este utilizată elaborarea proiectelor individuale
(proiecte de cercetare, referate ş.a.), ca instrument de evaluare, dar şi de învăţare. Proiectul se
elaborează în cadrul cursului predat, prin stabilirea de comun acord (student şi profesor) a unui
subiect de cercetare din conţinutul cursului, realizarea lui (individuală sau în grup academic), iar
nota obţinută la proiectul individual are pondere în formarea notei semestriale.

BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ
Bibliografie obligatorie:
1. Antonio Sandu, Etica și deontologia profesională. Iași 2012.
2. Capcelea, V. Etica. Chişinău, 2003.
3. Cozma Carmen, În deschisul filosofării morale românești, București, 2008.
4. Crăciun D. Etica în afaceri, Bucureşti, Editura A.S.E., 2005.
5. Cristea Dumitru, Tratat de psihologie socială, Bucureşti, Ed. ProTransilvania, 2000.
6. Gary J., Comportament organizational, Bucureşti, Editura Economică, 1996.
7. Mândâcanu V., Etica şi arta comportamentului civilizat, Chişinău, 2001.
8. Miroiu Mihaela, Blebea Nicolae Gabriela, Introducere în etica profesională, Iaşi, Editura Trei, 2001.

Bibliografie opțională:
1. Appelbaum David, Sarah V. Lawton, Ethics and the Profesions, Prentice Hall, New Jersey, 1990.
2. Baldrige L., Codul manierelor în afaceri, Business Tech International, Bucureşti, 1997.
3. Christians С., Etica mass-media, Iaşi, Editura Polirom, 2001.
4. Ionescu C., Cauzele comportamentului neetic. www.despresuflet.ro/.../cauzele-comportameiitului-
neetic-in-afaceri-tl846.html-/
5. Kant, Immanuel. Critica rațiunii practice, Ed. Ştiinţifică, Buc., 1972.
6. Mareş Nicolae, ABC.-ul comportării civilizate, Chişinău, 1992.
7. Mercier Samuel, L 'etique dans les entreprises, Paris, Editions La Decouverte et Syros, 1999.