Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

CURRICULUM
la disciplina

Pedagogia generală
Ciclul II, Masterat

AUTOR:
Darii Ludmila, dr., conf.univ.

CHIŞINĂU, 2022
APROBAT Şef Departament,
dr., prof.univ.__________
la şedinţa Departamentului
din „ ____” __________

2
I. PRELIMINARII

Pedagogia generală este o disciplină opțională, la libera alegere, componentă a Modulului


Psihopedagogic desfășurat la treapta de masterat.
Disciplina Pedagogia generală asigură formarea unui set de competențe profesionale, necesare
pentru profesare în învățământul general, învățământul secundar profesional, centre de excelență,
profesional tehnic postsecundar și postsecundar nonterţiar, învățământul superior.
Pedagogia generală cuprinde norme și principii cu caracter general, valabile pentru toate
disciplinele de învațământ și pentru procesul de învățământ în ansamblul său.
 Cursul nominalizat de " Pedagogia generală " este orientat spre dezvăluirea abordărilor
teoretice şi practice generale, ce orientează masteranzii și cadrele didactice către activitatea
didactică în instituţiile de învăţământ.
Pregătirea profesională a viitorilor pedagogi prevede formarea competențelor profesionale și a
celor de specialitate, însuşirea tehnologiilor comunicării didactice, priceperea de a crea noi
tehnologii, forme de instruire conform cerinţelor de individualizare şi diferenţiere în învăţământul
preuniversitar/universitar.
Formarea psihopedagogică contribuie la dezvoltarea personalului didactic și are drept scop:
orientarea formării profesionale a personalului didactic în corespundere cu cerințele pieții muncii;
motivarea cadrelor didactice pentru dezvoltarea propriei cariere profesionale; dezvoltarea unui
învățământ centrat pe elev/student și orientat spre formare de competențe; crearea unui mediu
transparent și benefic de învățare și comunicare didactică etc.
I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI DE STUDIU

Numărul de ore Evaluarea


Codul dis-
Credite
Total ore
Seminar

ciplinei în Anul Semes- Responsabil


Examen
Curs

planul de predării trul de disciplină


LI

învăţământ

I I 10 20 90 E 120 Darii Ludmila 4

II. ADMINISTRATREA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT

Nr. Ore
Unităţi de conţinut/module
d/o
Curs Sem LI
1. Pedagogia, ştiinţă şi artă a educaţiei. 2 2 10
2. Teoria generală a educației. 2 4 20
3. Educaţia complementară 2 4 20
4. Educaţia adulților 4 10 40
Total: 10 20 90

3
III. COMPETENŢE PROFESIONALE / SPECIFICE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

COMPETENȚE PROFESIONALE

- Cunoasterea conexiunilor dintre prevederile politicilor educaţionale şi contextele


procesului de învăţare prin valorificarea fundamentelor ştiinţifice, metodologice şi axiologice
ale educaţiei.
- Proiectarea cadrului educaţional prin stabilirea interrelaţiilor dintre fenomenele psihologice,
sociale şi educaţionale şi adaptarea finalităţilor educaţionale la nevoile individuale şi sociale.
- Realizarea procesului educaţional în conformitate cu prevederile documentelor
curriculare în vigoare prin utilizarea eficientă a resurselor didactice, tehnologice şi logistice.
- Comunicarea eficientă în diferite contexte educaţionale formale şi nonformale, prin
valorificarea adecvată a instrumentariului lingvistic şi psihopedagogic de studiere a
particularităţilor cognitive şi de personalitate
- Evaluarea calităţii în cadrul educaţional în conformitate cu standardele existente, asigurând
luarea deciziilor relevante şi realizarea conexiunii inverse.
- Valorificarea parteneriatului educaţional prin explorarea potenţialului formativ al diferitor
contexte educaţionale şi a diferitor structuri comunitare.
- Deschiderea spre schimbare în domeniu prin demonstrarea abilităţii de a recepţiona, aprecia
şi valorifica inovaţiile şi transferul tehnologic.
- Dezvoltarea profesională prin determinarea priorităţilor în activitatea profesională,
identificarea mecanismelor de adaptare socioprofesională, identificarea nevoilor de formare
continuă şi a surselor/modalităţilor de implicare în proces.
- Determinarea conexiunilor dintre prevederile politicilor educaţionale şi contextele
procesului de învăţare prin valorificarea fundamentelor ştiinţifice, metodologice şi axiologice
ale educaţiei.
- Crearea mediului psihosocial favorabil intervenţiei educaţionale prin diagnosticarea,
identificarea şi satisfacerea nevoilor educaţionale individuale şi de grup.

FINALITĂŢI DE STUDIU

o Cunoaşterea rolului şi ponderii educaţiei formale/nonformale în dezvoltarea personalităţii


educabilului;
o Organizarea şi desfăşurarea activităţilor educative extracurriculare şi extraşcolare;
o Proiectarea activităţilor educative ale profesorului-diriginte;
o Aplicarea instrumentariului psihopedagogic de studiere a particularităţilor individuale şi de grup
ale elevilor;
o Utilizarea strategiilor de organizare şi desfăşurare a activităţilor educaţionale în cadrul practicii
extracurriculare;

4
o Autoevaluarea şi autoformarea continuă a elevilor în cadrul activităţilor educaţiei
complementare.
o Cunoașterea fundamentelor teoretice şi metodologice ale educaţiei pe parcursul vieţii şi
educaţiei adulţilor;
o Identificarea nevoilor de formare continuă la adulţii din Republica Moldova;
o Proiectarea activităţilor de instruire la adulţi.
o Organizarea procesul de instruire la adulţi.

IV. UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE


Obiective Unităţi de conţinut
1. Pedagogia, ştiinţă şi artă a educaţiei
Masterandul va fi capabil: 1.1 Profesor, organizator și animator
- să aprecieze importanța formării/dezvoltării sistemului al procesului educational
de competențe pentru realizarea activității 1.1.1 Sistemului de competențe
profesionale. 1.1.2. Competenţele profesorului-
- să definească noţiunea de diriginte şi dirigenţie; diriginte/tutore
- să determine locul şi rolul profesorului-diriginte în 1.1.3Branding personal și profesional
sistemul educaţional;
- să caracterizeze atribuţiile profesorului-diriginte;
- să compare atribuţiile profesorului-diriginte din
republica moldova cu cele ale profesorului din unele
ţări din europa occidentală şi sua;
- să analizeze competenţele profesionale ale
profesorului-diriginte.
- să aprecieze importanţa sistemului de competenţe
profesionale a dirigintelui pentru funcţionarea
eficientă a procesului instructiv-educativ.
- să construiește brand-ul personal și profesional
- să definească pedagogia ca ştiinţă a educaţiei; 1.2. Obiectul de studiu al pedagogiei
- să determine obiectul de studiu al pedagogiei; Etapele evoluţiei pedagogiei.
- să explice funcţiile pedagogiei; Sistemul ştiinţelor pedagogice/ ale
- să analizeze etapele evoluţiei pedagogiei; educaţiei
- să stabilească interconexiunea dintre ramurile Interconexiunea dintre ramurile
ştiinţelor educaţiei. ştiinţelor educaţiei.

- să relateze despre pedagogica în contextul reformei 1.3 Pedagogia în contextul reformei


curriculare; curriculare. Politici educaţionale în
- să explice politici educaţionale în învăţământul învăţământul general/superior. Teorii
general/superior şi paradigme în învăţămntul
- să analizeze documente normativ- reglatorii (pre)universitară. Documente
normativ-reglatorii
2. Teoria generală a educației
- să definească conceptul de educaţie ca proces şi 2.1.Educaţia ca obiect de studiu al
sistem; pedagogiei Finalităţile educaţiei
- să aprecieze rolul factorilor educaţionali în formarea macrostructurale și microstructurale
personalităţii. Factorii, funcțiile, formele educației
- să explice finalitățile; funcţiile, principiile educaţiei; Legităţi şi principii ale educaţiei
- să compare formele și laturile educaţiei, stabilind 2.2.Sistem de educaţie (sistem de
conexiunea funcţională între contextul educaţional şi învăţământ-proces de învăţământ-
modalitatea de realizare; structura sistemului de învăţământ

5
preuniversitar/universitar)

- să elaboreze proiecte educaționale și activități 2. 3Conținuturile educației:


cultural-educative și recreative. dimensiuni/laturi ale educației.
2.4 Noile educații.
Activități cultural educative și
recreative în învățământul
(pre)universitar
3. Educaţia complementară și a adulților
- să definească conceptele de educaţie educaţie 3.1 Educaţia nonformală – repere
formală-nonformală-informală, educaţie teoretice şi delimitări conceptuale
complementară;
- să analizeze categoriile de activităţi specifice enf;
- să determine funcţiile şi caracteristicile enf;
- să stabilească relaţii funcţionale între formele generale
ale educaţiei (formală, nonformală, informală)

- să explice sensul conceptelor de activitate curriculară, 3.2 Activităţi extracurriculare şi


activitate extracurriculară şi extraşcolară; activităţi extraşcolare organizate de
- să descrie caracteristicile şi particularităţile către cadrele didactice şcolare.
activităţilor extracurriculare şi extraşcolare realizate Sistemul activităţii educative a
de către cadrele didactice şcolare; dirigintelui/tutore univ.
- să aplice metodologia proiectării şi realizării 3.3 Parteneriatul educaţional şcoală-
activităţilor extracurriculare şi extraşcolare; familie, diriginte-părinţi
- să analizeze formele de organizare a activităţilor 3.4. Parteneriatul educaţional
extracurriculare pornind de la experienţa proprie de universitatea și alte organizații
viaţă;
- să aprecieze impactul activităţilor extracurriculare şi
extraşcolare asupra formării şi dezvoltării
personalităţii educabilului

4. Educația adulților
- să identifice fundamentele teoretice şi noţiunile-cheie
ale educaţiei adulţilor;
- să analizeze esenţa şi evoluţia concepţiei educaţiei 4.1. Educaţia pe parcursul vieţii:
permanente şi educaţiei adulţilor; concept şi strategii
- să deducă specificul şi particularităţile educaţiei
adulţilor;
- să identifice demersurile motivatoare ale conceptului 4.2. Învăţarea la vârstele adulte în
educaţie pe parcursul vieţii teoria şi practica educațională
- să aprecieze valenţele formative şi sociale şi
economice ale educaţiei adulţilor.
- să identifice particularităţile învăţării formale, 4.3 Forme şi metode de instruire a
nonformale, informale la persoanele adulte adulţilor
- să recunoască tipologia programelopr şi stagiilor de
formare pentru adulţi
4.4.Desing-ul activităţilor educaţionale
- să proiecteze un stagiu de formare la locul de muncă
pentru adulţi
- să descrie metode active de formare a adulţilor
aplicabile în cadrul strategiilor didactice dezvoltative
- să valorifice prevederile conceptului educaţie 4.5. Dimensiunea social-economică a
permanentă în proiectarea curriculară

6
- să descrie portretul educaţiei adulţilor în republica educaţiei adulţilor
moldova
- să argumenteze legătura dintre rigorile economiei
postindustriale şi competenţa de a învăţa pe parcursul
vieţii
- să desrie parteneriatul social şi formarea continuă a
salariaţilor
- să analizeze rolul, activitatea şi perspectivele
activităţii ong în domeniul educaţiei adulţilor

V. ACTIVITATEA INDEPENDENTĂ A STUDENTULUI

Produsul Strategii de Termen de


Nr. Criterii de evaluare
preconizat realizare realizare

- Respectarea reperelor
teoretice și practice de
elaborare a proiectelor
Proiect educativ educative;
Lucru cu
intercultural - Specificarea clară a scopului
surse de
pentru proiectului şi descrierea
specialitate
copii/elevi/studenți succintă a acestuia (Fișa
referitoare
*** proiectului/ Fișa de proiect); Pe
la elaborarea
„Împreună - Prezentarea scenariului parcursul
proiectelor
în armonie”; activității educative la alegere semestrului
educationale.
„Toți egali, și anexelor în conformitate cu
Autoevaluare.
toți diferiți”; conţinutul relevat).
Evaluare
„PE - Festivalul - Respectarea principiului
reciprocă.
intercultural” caracterului pozitiv al
Etc. educaţiei.
- Evaluarea/autoevaluarea
cursantului în rol de
organiator/educator/animator

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

Curriculumul la Pegagogie generală orientează proiectarea, organizarea şi desfăşurarea


demersului educaţional în contextul unui învățământ axat pe competențe. O astfel de abordare prevede
proiectarea demersului didactic prin aplicarea unor activități complexe ce includ sarcini didactice și
metode interactive corespunzătoare componentelor competenței care asigură o instruire dinamică,
formativă, motivantă, reflexivă cu deschidere spre noi oportunități de învățare continuă.
În acest context este relevantă proiectarea prioritară a cursurilor mixte care presupun împlicarea
masteranzilor în procese de dezbateri desfășurate în cadrul prelegerilor, stimulând astfel interesul și
preocuparea lor față de anumite aspecte ale domeniului profesional. Acest aspect se consolidează prin
aplicarea suporturilor ilustrative și interactive de curs și anume: prezentare ppt, note şi diagrame cadru
pe care masteranzii le completează în timpul cursului, solicitarea masteranzilor de a rezuma conținutul
cursului la finalul acestuia etc.

7
În ceea ce privește seminarul universitar, acesta trebuie proiectat astfel, încât să contribuie la
aprofundarea și sistematizarea cunoştinţelor, la formarea abilităților și atitudinilor integrative. Acest
imperativ poate fi realizat prin adaptarea tehnicilor interactive care presupun schimb liber de opinii,
colaborare, deschidere spre aplicabilitatea practică a cunoştinţelor teoretice, tehnici care antrenarea
masteranzii într-un proces de învăţare activă.
Gradul de eficiență a proiectării didactice și a demersului educational este determinat de evaluare,
latură esenţială a procesului de învățămînt care contribuie la reglarea şi optimizarea predării și învăţării.
Pedagogia axată pe competenţe orientează vectorul evaluării spre o evaluare formativă. Evaluarea
formativă apare ca o strategie nouă în educația postmodernă, care permite masteranzilor să-și dezvolte
competențe pentru a deveni autonomi în învățare. Prin evaluarea formativă se colectează date
referitoare la rezultatele/achizițiile masteranzilor dobîndite într-o secvență de învățare. În această ordine
de idei, evaluarea formativă vizează următoarele aspecte:
- identifică punctele forte și punctele slabe ale masteranzilor/formatorilor;
- ajută masteranzii/formatorii să reflecteze asupra propriilor procese de învățare și să-și ghideze
demersul de învățare în vederea obținerii progreselor;
- crește autonomia și responsabilitatea masteranzilor/formatorilor pentru învățare;
- ghidează și monitorizează proiectarea demersului didactic.
Un aspect esențial în evaluarea formativă îi revine feedback-ului. Feedback-ul este o reacție la un
comportament, prin care putem evalua legătura dintre intenție și efect.
Evaluarea formativă prezintă valoare în învățământul universitar, reieșind din caracterul ei de
diagnoză, remediere și corecție a procesului de predare – învățare.
Un Sistem eficient de Management al Învățării la etapa actuală le revine software-urilor de
învățare. În acest context se recomandă cadrelor didactice utilizarea platformei Moodle, în vederea
îmbunătățirii aspectului ergonomic al demersului educațional, precum și disciplinarea masteranzilor și,
respectiv, dezvoltarea responsabilității acestora.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Bîrnaz, N., Dandara, O., Goraș-Postică, V.Cadrul de referinţă al curriculumului universitar. Coord.
GUȚU, V. Chișinău: CEP USM, 2015. 128 p.
2. Bocoș, M. Dicționar praxiologic de pedagogie. România: Ed. Paralela, Vol.1, 2016, 374p.
3. Butnari, Nadejda. Noile educaţii: Suport de curs. Ch.: CEP USM, 2017 ISBN 978-9975-71-920-9.
http://dspace.usm.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/1569/Suport_Butnari.pdf?sequence=1&isAllowed=y
4. Dandara O., Darii L., [et.al]. Pedagogie: Suport de curs. - Chişinău, 2010.
5. Dimensiunile educatiei: sociologie și psihologie
https://www.scritub.com/sociologie/psihologie/DIMENSIUNILE-EDUCATIEI81235.php
6. Educaţia incluzivă: dimensiuni, provocări, soluţii", conferinţă ştiinţifico-practică internaţională (5;
2019; Chişinău). Educaţia incluzivă: dimensiuni, provocări, soluţii", Materialele Conferinţei ştiinţifico-
practice internaţionale, Ed. a 5-a, 18 octombrie 2019. – Bălţi : S. n., 2019 ISBN 978-9975-3302-8-2
7. Educație interculturală: Ghid metodologic și suport de curs pentru viitorii pedagogi / Viorica Goraș-
Postică, Darii L., [et al.]. Chi : Centrul Educațional „Pro Didactica”, 2020 (Tip. „Bons Offices”)
https://mecc.gov.md/sites/default/files/ghid_eic_usm_ro.pdf
8. Frăsineanu, E.S. Învățarea și self-managementul învățării eficiente în mediul universitar. Craiova:
Editura Universitaria, 2012. 300p.
9. Guțu V. Cadrul de referință al curriculumului universitar. Chişinău: CEP USM, 2015.
10. Guțu, V., Darii, L. et al. Management educațional. Ghid metodologic. Ch.: CEP USM, 2013. 533p.
11. Guțu, V. Pedagogie. Chișinău: CEP,Universitatea de Stat din Moldova, 2013. 508p.
12. Notă de concept privind viziunea Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”
13. Silistraru, N., Golubițch,I S., Pedagogia învăţământului superior: Ghid metodologic. Chişinău:
UST, 2013. 192 p.
14. Șova, Tatiana. Pedagogie: Suport de curs. Bălţi: S. n., 2016 – 180 p. ISBN 978-9975-132-72-5

8
http://dspace.usarb.md:8080/jspui/bitstream/123456789/5079/1/Pedagogie_Suport_Sova.pdf

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Bezede R., Parteneriatul şcoală-familie: abordări creative în contextul şcolii prietenoase copilului,
în Didactica PRO, 2009, nr. 1(53).
2. Bolboceanu A., Cunoaşterea elevului: consiliere şi orientare, MET, Chişinău, 2007.
3. Calaraş C., Goncear E., Dirigintele – manager al actului educativ. Ghid metodologic destinat
cadrelor didactice, Chişinău, 2009.
4. Convenţia cu privire la drepturile copilului, UNESCO, Chişinău, 2007.
5. Comunităţi şcolare în acţiune pentru educaţie nonformală, coord. Goraş-Postică V., Chişinău, 2012.
6. Cosma T., Şedinţele cu părinţii în gimnaziu, Polirom, Iaşi, 2001.
7. Cuzneţov L., Tratat de educaţie pentru familie, Pedagogia familiei, USM, Chişinău, 2008.
8. Florea V., Cocean A., Prutean E., Educaţie nonformală, Ghid metodologic pentru cadrele
manageriale şi didactice, Chişinău, 2012.
9. Goraş-Postică V., Dezvoltarea activităţilor extracurriculare prin intermediul proiectelor
educaţionale // Didactica Pro, 2011, nr. 5-6(69-70).
10. Granaci L., Sărbători, obiceiuri, tradiţii. Activităţi extracurriculare, Ghid pentru cadrele didactice,
Chişinău, 2006.
11. Incursiuni de gen în şcoală. Ghid metodologic pentru diriginţi, coord. de P. Cerbuşcă, Chişinău,
2009.
12. Învăţ să fiu. Ghid pentru psihologi şcolari, diriginţi, profesori, Chişinău, 2008.
13. Iucu R., Managementul clasei de elevi, Polirom, Iaşi, 2006.
14. Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Constanţa, 2007.
15. Organizarea şi desfăşurarea activităţii în taberele de odihnă a copiilor, Ghid metodic, Chişinău,
2007.
16. Ştefan M., Lexicon pedagogic, Bucureşti, 2006.
17. Volcov V., Bazele pedagogice şi manageriale de dezvoltare a instituţiei de învăţământ
complementar în Republica Moldova, Teză de doctor în pedagogie, Chişinău, 2011.
18. Ursu V., Metodologia educaţiei, Chişinău, 2010.
19. Boer, I., (cord.), Introducere în educaţia adulţilor, Bucureşti: Editura Fiat Lux, 1995.
20. Bogathy Z. (coord.), Manual de psihologia muncii şi organizaţională. Iaşi: Editura Politom, 2004,
p. 229-244.
21. Caisîn S. (coord.), Standardele şi calitatea în învăţămîntul continuu. Materialele Conferinţei
Internaţionale, 21-23 aprilie 2005, Chişinău, 2005, 329 p.
22. Cucoş C, (coord.), Educaţia: ieri-azi-mîine, Iaşi: Editura Universităţii „ Alexandru Ioan Cuza”,
2004, 283 p.
23. Dave R.H., (coord.), Fundamentele educaţiei permanente. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică, 1992, 430 p.
24. Dumitru, AL. I, Iordache M., Educaţia la vîrsta adultă şi elemente de management şi marketing
aplicate în educaţia adulţilor. Timişoara: Editura Eurostampa, 2002.
25. Mucchielli R., Metode active în pedagogia adulţilor, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică,
1982.
26. Neculau A., Educaţia Adulţilor. Experienţe româneşti. Bucureşti: Colegium, 2002, 219 p.
27. Şchiopu U., Verza E., Psihologia vîrstelor: ciclurile vieţii, ed. a 3-ea revăzută. Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică, 1997, 508 p.
28. Şchiopu U., Dicţionar de psihologie. Bucureşti, 1997, 658 p.
29. Vinţanu N., Educaţia adulţilor. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1998.
30. Змеёв С. И., Андрагогика и образование взрослых: Основные понятия и термины.
Понятийный аппарат педагогики и образования, ed. II., Eкатеринбург, 1996.
31. ЗМЕЁВ С. И., Технология обучения взрослых. Москва: «Академия», 2002, 128 p.
32. ***Codul Muncii al Republicii Moldova

9
33. ***Concepţia privind orientarea, pregătirea şi instruirea profesională a resurselor umane adoptată
prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 253-XV din 19. 06. 2003
34. ***Convenţia OIM nr. 142 privind orientarea profesională şi pregătirea profesională în domeniul
valorificării resurselor umane, în vigoare din 19 iulie 1977, ratificată prin Legea nr. 480-XV din 28
septembrie 2001.
35. *** *** Declaraţia de Hamburg cu privire la educaţia adulţilor. Materialele celei de a V-ea
Conferinţe Internaţionale cu privire la educaţia adulţilor. Hamburg, iulie 1997.
36. ***Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1224 din 9 noiembrie 2004 cu privire la
organizarea formării profesionale continue.
37. ***Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 611 din 15 mai 2002 „ Cu privire la aprobarea
strategiei ocupării forţei de muncă în Republica Moldova”
38. ***Legea învăţămîntului a Republicii Moldova, art. 35.

10

S-ar putea să vă placă și