UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE POLITICE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE

CATEDRA POLITICA MONDIALĂ ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE

CURRICULUM
la disciplina

„ASPECTE PRACTICE DE
CERCETARE A RELAȚIILOR
INTERNAȚIONALE”
Program de studii superioare de licenţă, ciclul I: Relaţii Internaţionale

AUTOR:
BEREGOI Natalia,
doctor, lector univ.

CHIŞINĂU 2018
APROBAT Şef catedră Pîrţac Grigore
la şedinţa Catedrei dr., conf. univ.
din „ ____” __________ 2018

I. PRELIMINARII

2
 Curriculumul prezentat la disciplina „Aspecte practice de cercetare a relațiilor
internaționale reprezintă o parte componentă a Planului de învăţământ universitar, la
ciclu I. Obiectivul cursului respectiv reprezintă familiarizarea studenţilor cu un segment
de cercetare interdisciplinar, aplicativ al relaţiilor internaţionale, studiilor strategice şi
geografiei politice, precum și dezvoltarea aptitudinilor de analiză și cercetare a
evenimentelor și fenomenelor în virtutea spiritului pragmatic și interesului național,
cultivarea capacităților de prognozare evolutivă în domeniul relațiilor internaționale.
Cursul presupune studierea aprofundată a relațiilor internaționale prin prisma
aparatului metodologic și vizează familiarizarea cu principalele aspecte practico-
metodologice de cercetare a relațiilor internaționale. Mai exact, acest curs are ca
obiectiv cunoaşterea şi înţelegerea elementelor specifice ale aspectelor practice de
cercetare socială şi politică. În cadrul său, vor fi abordate chestiuni legate de specificul
cercetării ştiinţifice sociale, relaţia dintre teorie şi metode de cercetare, asemănările şi
deosebirile dintre diferite metode de cercetare (ex., cartografierea cognitivă, metoda
Delphi, observaţia, modelarea, analiza documentelor și evenimentelor), specificul,
avantajele şi dezavantajele fiecărei metode.
Totodată, axându-se pe cunoștințele despre evoluţia omenirii din antichitate până
în prezent, cursul studiază aplicabilitatea cercetării relațiilor internaționale, cu analiza
unor aspecte și evenimente istorice. În acelaşi timp, menţionăm că la baza studierii
materialului se află cunoştinţele acumulate din alte cursuri, cum ar fi: istoria relațiilor
internaționale, comunicarea politică, globalistica, factorul religios și mediatic în relațiile
internaționale și altele.
Deasemenea, cursul își propune de a forma la studenţi următoarele deprinderi:
1. să posede un arsenal metodologic în cercetarea relațiilor internaționale;
2. să obţină competenţe de identificare și analiză a evenimentelor politice;
3. să aplice cunoștințele în vederea efectuării prognozelor de evoluție a
evenimentelor social-politice.
Prezentul curriculum universitar tinde spre o armonizare a planurilor şi
programelor de învăţământ, obţinerea unor rezultate conforme solicitărilor actuale ale
tendinţelor dezvoltării social-economice. Curriculumul universitar reprezintă o premisă
a asigurării calităţii procesului de învăţământ.

3
 II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Codul Numărul de ore Evaluarea
modulului / Forma Responsabil

individ.
Anul de

preleg.
disciplinei în

Total
Semestrul de modul /

sem.
Nr. de de
studii
planul de credite evaluar disciplină
învăţământ e
S.05.0.33
III 5 180 45 45 90 6 examen N.Beregoi

III. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Realizarea în timp
Nr. Unităţi de conţinut
C S LI
zi zi Zi
1 Cercetarea relațiilor internaționale: evoluție și tendințe actuale 2 2 6
2 Metodologia cercetării 2 2 6
3 Metodele de cercetare a relațiilor internaționale 6 6 6
4 Abordarea sistemică în cercetarea relațiilor internaționale 4 4 6
5 Abordarea teoretică a scopurilor și mijloacelor cercetării relațiilor
2 2 6
internaționale
6 Paradigme teoretice în cercetarea relațiilor internaționale 2 2 6
7 Neoparadigmele teoretice în cercetarea relațiilor internaționale 2 2 6
8 Școlile de cercetare a relațiilor internaționale 2 2 6
9 Abordări recente în teoria relațiilor internaționale 2 2 4
10 Problema legităților relațiilor internaționale 2 2 4
11 Sociologia relațiilor internaționale 4 4 4
12 Studiul conflictelor internaționale 2 2 4
13 Cooperarea internațională în relațiile internaționale 2 2 4
14 Procesele internaționale 2 2 4
15 Modele explicative ale relațiilor internaționale din sec. XXI 2 2 4
16 Particularitățile sistemului internațional 2 2 4
17 Aspecte practice ale cercetării relațiilor internaționale în Republica
3 3 6
Moldova
18 Valorificarea aplicativă a cercetării relațiilor internaționale 2 2 4

19 Total 45 45 90

4
 IV. COMPETENŢE
Competenţe generice:
1. Abilitatea de autoinstruire;
2. Favorizarea calităților de prognozare politică;
3. Dezvoltarea abilităţilor analitice.

Competenţe specifice:
- să demonstreze cunoaşterea noțiunilor teoretice și principalelor școli de cercetare a relațiilor
internaționale;
- să realizeze raporturi analitice cu privire la abordarea unui eveniment social-politic;
- să aprecieze consecințele diverselor evenimente politice asupra relațiilor internaționale în baza
cunoştinţelor obţinute;
- să demonstreze capacitatea de a lua decizii la nivel operaţional şi tactic;
- să evalueze locul şi rolul instituțiilor internaționale, precum și al statului în cadrul relațiilor
internaționale.

V. OBIECTIVE GENERALE

La nivel de cunoaştere studenţii trebuie:

 să cunoască abordările teoretice ale cercetării relaţiilor internaţionale;
 să identifice caracteristicile relaţiilor internaţionale în diverse perioade istorice;
 să definească conceptele şi noţiunile fundamentale ale relaţiilor internaţionale;
 să înțeleagă specificul cercetării relațiilor internaționale;
 să cunoască relaţia dintre paradigmă, teorie, orientări metodologice, metode şi tehnici de
cercetare;
 să cunoască principalele modele explicative și de expunere în ştiinţele sociale.

La nivel de aplicare:
 să utilizeze conceptele şi noţiunile relaţiilor internaţionale în analiza evenimentelor politice
internaţionale;
 să clasifice metodele de interpretare a diferitor situaţii istorice, utilizând diverse izvoare
bibliografice;
 să utilizeze strategii de comparare a diverselor evenimente şi procese din cadrul relaţiilor
internaţionale;
 să aplice interpretarea critică a evenimentelor social-politice;
 să interpreteze realităţile prin modele explicative generale;
 să identifice principalele orientări metodologice şi a relaţiei dintre acestea cu metode şi tehnici;
 să implementeze transferul de metode de cercetare din alte ramuri a ştiinţelor sociale;
 să utilizeze tehnicile de relaţionare în grup a capacităţilor empatice de comunicare
interpersonală şi de asumare de roluri specifice în cadrul muncii în echipă.

La nivel de integrare:
 să formuleze extinderea ipotetică a unor concepţii din cercetarea practică a Relaţiilor
Internaţionale asupra altor domenii social-politice: Diplomaţie, Politică externă, Teoria și
practica negocierilor, Politologie etc.;

5
  să proiecteze un plan de analiză a relaţiilor internaţionale contemporane;
 să organizeze întruniri cu caracter internaţional;
 să adapteze metodele și tehnicile de cercetare în funcţie de problematica studiată, resursele
disponibile şi specificul teoretic;
 să utilizeze eficient sursele informaționale și resursele de comunicare și formare profesională
asistată (portaluri Internet, baze de date) atât in limba română, cât și într-o limbă de circulație
internațională;
 să dezvolte aptitudini de cercetare socială;
 să implementeze o metodă de cercetare în cadrul unui proiect comun în echipă;
 să dezvolte spiritul de lucru în echipă în cadrul unui proiect de cercetare;
 să aibă gândire şi atitudine critică pornind de la relaţia dintre teorie şi metode de cercetare.

VI. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUTURI

ASPECTE PRACTICE DE CERCETARE A RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE

Subiectul 1. Cercetarea relațiilor internaționale: evoluție și tendințe actuale

Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să definească obiectul și subiectul relațiilor 1. Caracteristicile cercetării relațiilor
internaționale; internaționale.
- să identifice etapele procesului de cercetare; 2. Obiectul și subiectul cercetării relațiilor
- să cunoască caracteristicile cercetării internaționale.
relațiilor internaționale. 3. Etapele procesului de cercetare empirică.

Subiectul 2. Metodologia cercetării

Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să cunoască aparatul categorial terminologic 1. Metodologie, metodă, tehnică, instrument de
și să îl delimiteze conceptual; cercetare - delimitări conceptuale.
- să utilizeze principiile metodologice în cadrul 2. Principiile metodologice.
cercetării relațiilor internaționale; 3. Evaluarea cercetării.
- să evalueze rezultatele cercetării
metodologice.

Subiectul 3. Metodele de cercetare a relațiilor internaționale

Obiectivele de referinţă
- să cunoască metodele generale de cunoaștere
științifică;
- să utilizeze metodele în cadrul cercetării
relațiilor internaționale;
- să analizeze procesul de pregătire, adoptare și
implementare a deciziilor;
- să înțeleagă avantajele și dezavantajele
utilizării fiecărei metode.
Conţinuturi
1. Problema metodelor de cercetare.
2. Metode de analiză a situației (observația,
studierea documentelor, comparația).
3. Metode explicative (analiza de conținut, analiza
evenimentelor, experimentul).
4. Metode de prognozare (metoda Delphi, crearea
scenariilor, abordarea sistemică, modelarea).
5. Analiza procesului de luare a deciziilor.

6
 Subiectul 4. Abordarea sistemică în cercetarea relațiilor internaționale
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să definească conceptele de bază ale teoriei 1. Conceptele de bază ale teoriei sistemelor.
sistemelor; 2. Caracteristicile și direcțiile de bază ale abordării
- să determine caracteristicile principale ale sistemice în cercetarea relațiilor internaționale
abordării sistemice; 3. Posibilitățile și limitele abordării sistemice în
- să cunoască limitele abordării sistemice în cercetarea relațiilor internaționale.
cercetarea relațiilor internaționale.

Subiectul 5. Abordarea teoretică a scopurilor și mijloacelor cercetării relațiilor

internaționale
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să definească scopul, obiectivele, mijloacele 1. Scopul și obiectivele cercetării relațiilor
de cercetare; internaționale.
- să delimiteze și să stabilească scopul și 2. Mijloacele de cercetare.
obiectivele cercetării relațiilor internaționale.
Subiectul 6. Paradigme teoretice în cercetarea relațiilor internaționale
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să cunoască conceptele fundamentale ale 1. Paradigma realismului clasic și liberalismului.
Teoriei relațiilor internaționale; 2. Teoria marxist-leninistă.
- să analizeze principalele evenimente 3. Teoria interdependenței.
internaționale; 4. Teorii radicale.
- să înțeleagă relația dintre teoria relațiilor
internaționale și teoria politică și socială.

Subiectul 7. Neoparadigmele teoretice în cercetarea relațiilor internaționale

Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să înțeleagă caracteristicile neoparadigmelor; 1. Paradigma neorealismului și neoliberalismului.
- să delimiteze conceptual teoriile relațiilor 2. Teoriile cooperării internaționale şi ale
internaționale; integrării.
- să cunoască teoriile post-moderne a relațiilor 3. Teorii post-moderne.
internaționale.
Subiectul 8. Școlile de cercetare a relațiilor internaționale
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să prezinte comprehensiv principalele școli 1. Școala americană de cercetare a relaţiilor
de gândire contemporane ale relațiilor internaţionale.
internaționale; 2. Școala engleză.
- să identifice implicațiile școlilor pentru 3. Școala franceză.
practica relațiilor dintre principalii actori ai 4. Școala rusă
scenei internationale;
- să expună tipologia abordărilor în vederea
cercetării aspectelor practice ale relațiilor
internaționale.

Subiectul 9. Abordări recente în teoria relațiilor internaționale

Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să cunoască caracteristicile definitorii; 1. Dezbaterea pozitivism versus post-pozitivism.
- să delimiteze caracteristicile specifice ale 2. Teoria critică.
noilor abordări în teoria relațiilor 3. Constructivismul.
internaționale; 4. Feminismul.

7
- să înțeleagă esența și trăsăturile fiecărei teorii
port-moderne.
Subiectul 10. Problema legităților relațiilor internaționale
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să determine specificul și trăsăturile 1. Caracteristicile legităților relațiilor
legităților relațiilor internaționale; internaționale.
- să argumenteze existența legităților 2. Conținutul legităților.
universale și regionale. 3. Legități universale și regionale.

Subiectul 11. Sociologia relațiilor internaționale

Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să cunoască esența sociologiei relațiilor 1. Esența și obiectul de studiu al sociologiei
internaționale; relațiilor internaționale.
- să determine problemele studiate de 2. Problemele studiate de sociologia relațiilor
sociologia relațiilor internaționale; internaționale.
- să definească esența și obiectul de studiu al 3. Relațiile internaționale în istoria gândirii social-
sociologiei relațiilor internaționale. politice.

Subiectul 12. Studiul conflictelor internaționale

Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să caracterizeze relaţiile de putere şi geneza 1. Principalele direcții în studiul conflictelor
conflictelor; internaționale.
- să cunoască metodele și strategiile de 2. Cercetarea strategiilor și conflictelor în relațiile
soluționare a conflictelor pe arena internaționale.
internațională; 3. Studierea relațiilor pașnice.
- să determine impactul soluționării
conflictelor prin metode pașnice.

Subiectul 13. Cooperarea internațională în relațiile internaționale

Obiectivele de referinţă
- să aprecieze metodologia cooperării
internaționale prin prisma paradigmelor
relațiilor internaționale;
- să cunoască aspectele teoriei regimurilor
internaționale;
- să determine abordarea sociologică de
cercetare a colaborării internaționale.
Conţinuturi
1. Cooperarea internațională prin prisma
realismului politic.
2. Teoria regimurilor internaționale.
3. Abordarea sociologică în cercetarea cooperării
internaționale.

Subiectul 14. Procesele internaționale

Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să cunoască caracteristicile proceselor 1. Procesele globalizării politice și economice.
internaționale; 2. Parametrii noi ai securității internaționale.
- să determine noii parametri ai securității pe 3. Cosmopolitizarea politicii mondiale.
arena internațională;
- să explice procesul de cosmopolitizare a
politicii mondiale.
Subiectul 15. Modele explicative ale relațiilor internaționale din sec. XXI
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să identifice trăsăturile relațiilor 1. Ciocnirea civilizațiilor.
internaționale din perspectiva diferitor 2. Sfârșitul istoriei.

8
 cercetători și prognoze; 3. Jihad versus McWorld.
- să aprecieze și să analizeze eventualele 4. Miezul funcțional versus Prăpastia neintegrată
modele explicative ale relațiilor 5. Globalizarea.
internaționale din secolul XXI.

Subiectul 16. Particularitățile sistemului internațional

Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să cunoască legitățile sistemelor 1. Legile de funcționare și transformare a sistemelor
internaționale; internaționale.
- să explice schemele conceptuale și 2. Schemele conceptuale de cercetare și mecanismul
particularitățile sistemelor internaționale din funcționării sistemului internațional (M.Kaplan).
viziunea unor cercetători ai relațiilor 3. Esența și particularitățile sistemului internațional
internaționale; în viziunea lui R. Rossencrance.
- să argumenteze propriile opinii privind 4. Bazele conceptuale și mecanismul funcționării
existența și trăsăturile sistemului internațional sistemelor internaționale (A.Aron).
contemporan.
Subiectul 17. Aspecte practice ale cercetării relațiilor internaționale în Republica
Moldova
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să cunoască cercetătorii relațiilor 1. Tendințe și domeniile de cercetare ale
internaționale din Republica Moldova și cercetătorilor științifici din RM.
domeniile lor de cercetare; 2. Perspectivele cercetării relațiilor internaționale
- să expună perspectivele cercetării relațiilor în Republica Moldova.
internaționale în RM.
Subiectul 18. Valorificarea aplicativă a cercetării relațiilor internaționale
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să cunoască structura și elementele principale 1. Perfecţionarea lucrările de licenţă.
ale unei lucrări de licență; 2. Participarea la studii masterale şi şcoli
- să se familiarizeze cu posibilitatea continuării doctorale.
studiilor în domeniul relațiilor internaționale
prin intermediul programului de masterat și
doctorat.

9
 VII. LUCRU INDIVIDUAL

Nr. Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

preconizat realizare
Cercetarea unui  Investigarea istorico-
eveniment de pe politică a evenimentului; - analiza detaliată;
arena  Implementarea - utilizarea metodei, tehnicilor
1. internațională prin metodei în studiul de și instrumentelor; Până la 10.10.
intermediul unei caz; - utilizarea cunoştinţelor
metode: studiu de  Concluziile de analiză obţinute din studiile anterioare.
caz metodologică.
- respectarea cerinţelor de
formă;
Referat: - numărul şi diversitatea
 Studiu bibliografic;
„Caracteristicile surselor bibliografice;
 Analiza activității unui
activității unor - gradul de analiză al
lider politic;
2. lideri politici: aparatului categorial; Până la 02.11.
metoda  Elaborarea unei - modul de identificare şi
cartografierii sinteze. gradul de analiza a cauzelor;
cognitive” - volumul 10-12 pag.;
- calitatea concluziilor și
recomandărilor.
- relevanţa și corectitudinea
Eseu: „Politica argumentelor;
 Structura eseului;
mondială - gradul de cunoaştere şi
 Argumentarea
3. reprezintă lupta compresiune a exemplelor Până la 10.11.
opiniilor pro și contra;
pentru putere”. utilizate;
 Concluzionare. - gradul de argumentare a
concluziilor.

10
 VIII. TEMATICA REFERATELOR

pentru lucru individual la disciplina

„Aspecte practice de cercetare a Relațiilor Internaționale”

1. Specificul relațiilor internaționale: caracteristici definitorii.

2. Relațiile internaționale în istoria gândirii social-politice.
3. Paradigma „canonică”: principalele dispoziții.
4. Conținutul și valoarea teoretică a celor „trei mari controverse” în cercetarea
relațiilor internaționale.
5. Transnaționalismul: conținut, esență, reprezentanți.
6. Școala americană de relații internaționale.
7. Școala engleză de cercetare a relațiilor internaționale.
8. Școala franceză de cercetare a relațiilor internaționale.
9. Realismul politic. „Cele 6 principii” ale lui Morgenthau și relațiile internaționale
contemporane.
10. Mediu internațional extrasocial.
11. Tipurile și structura sistemului internațional.
12. Principalele caracteristici ale sistemelor regionale și internaționale.
13. Paradigma neo-marxistă de înțelegere a relațiilor internaționale.
14. Caracteristicile metodelor științifice în analiza relațiilor internaționale.
15. Esența paradigmelor post-moderne în relațiile internaționale.
16. Subiectul și obiectul sociologiei relațiilor internaționale.
17. Caracteristicile idealismului politic.
18. Abordarea sociologică în studiul relațiilor internaționale.
19. Sistemul internațional global.
20. Structura și mediul în relațiile internaționale.
21. Caracteristicile și rolul corporațiilor transnaționale, mișcărilor de eliberare și altor
participanți în relațiile internaționale.
22. Conceptul și componentele de bază ale securității internaționale.
23. Obiectivele și mijloacele în relațiile internaționale. Tipologia și ierarhia
obiectivelor.
24. Echilibrul de putere în politica mondială.
25. Conflictul internațional și interstatal: aspecte generale și specifice.
26. Statul ca actor internațional major.
27. Statutul individului ca actor internațional.
28. Forța armată în relațiile internaționale.
29. K. von Clausewitz despre natura războiului.
30. Metode de soluționare a conflictelor internaționale.

11
 CERINŢE
înaintate faţă de forma şi conţinutul referatului

Volumul referatului va fi nu mai mic de 12 - 15 pagini tapate.

1. Foaia de titlu: Ministerul, Universitatea, Facultatea, Catedra, Tema, a
elaborat, conducător ştiinţific, localitate şi anul (Chişinău 2015).
2. Cuprinsul (planul).
3. Introducerea: aproximativ 1 pagină, se evidenţiază actualitatea şi importanţa
problemei cercetate.
4. Conţinutul: structurat în capitole și paragrafe.
Capitolul 1 (include fundamentare teoretică, analiză, sinteze, etc. a problemei
cercetării) 1.1., 1.2., 1.3.
Capitolul 2 (aplicare, rezultate cercetări, studii de caz, etc.) 2.1., 2.2., 2.3.
Referințele: I variantă permisă în text după citat, ex.: [9, p.199].
II variantă permisă în subsol, ex.: Waltz K. Teoria politicii
internaționale. Editura Iaşi, Polirom, 2006.
5. Concluzii generale şi recomandări (aproximativ 1 p.).
6. Referinţe bibliografice: nu mai puţin de 15 surse.

IX. EVALUAREA DISCIPLINEI

1. Evaluarea curentă se va realiza prin susţinerea referatelor, analiza studiilor de caz, aprecierea în
rezultatul participării active la discuţiile din cadrul seminarului şi pe parcursul semestrului se
organizează 2 lucrări de control și o testare, cum ar fi:

Lucrarea 1

Varianta 1
1. Definiți termenul de „metodă de cercetare” (1 punct).
2. Enumerați metodele explicative utilizate în cercetarea relațiilor internaționale (2
puncte).
3. Relatați principiile metodologice de cercetare a relațiilor internaționale (2 puncte)
4. Utilizarea metodei creării scenariilor: studiu de caz. (5 puncte)

Varianta 2
1. Definiți termenul de „metodologie” (1 punct).
2. Descrieţi problema metodelor de cercetare a relațiilor internaționale (2 puncte).
3. Enumerați metodele de prognozare utilizate în cercetarea relațiilor internaționale
(2 puncte).
4. Utilizarea metodei cartografierii cognitive: studiu de caz (5 puncte).

12
 Lucrarea 2

Subiectul I:

1. Definiți scopul și obiectivele cercetării relațiilor internaționale.

2. Descrieţi metodele de prognozare utilizate în cercetarea relațiilor internaționale.
3. Expuneți direcțiile de bază ale abordării sistemice în cercetarea relațiilor.
internaționale

Subiectul II:

1. Delimitați caracteristicile legităților relațiilor internaționale.

2. Evaluați cooperarea internațională prin prisma realismului politic.

3. Expuneți caracteristicile și rolul corporațiilor transnaționale, mișcărilor de

eliberare și altor participanți în relațiile internaționale.

Evaluarea sumativă se va realiza luându-se în consideraţie evaluările curente

(ponderea de 0,6) şi evaluarea finală (0,4) care se va materializa într-un examen scris
incluzând subiecte componente ale cursului, cum ar fi:

Testul nr. 1
I. Selectați răspunsul corect din sintagmele.

1. Care este direcția științifică de cercetare a relațiilor internaționale, care se bazează pe

ideea păcii între popoare, unității morale și drepturile omului?
a) realismul clasic;
b) idealismul;
c) marxism-leninismul.

2. Cine este autorul programului Societății Națiunilor?

a) W. Wilson;
b) A. Briand;
c) F. Kellogg;

3. Cum se numește lucrarea lui Hans Morgenthau, care a devenit un fel de „biblie”
pentru multe generații de cercetători?
a) Sistemul, structura și dezvoltarea relațiilor internaționale contemporane;
b) Teoria politicii internaționale;
c) Relațiilor politice dintre națiuni. Lupta pentru putere.

4. Publicarea cărei cărți este asociată cu inițierea școlii neo-realismului?

a) Teoria politicii internaționale (K. Waltz);
b) Relații transnaționale și politica mondială (D. Nye și R. Cohen);
c) Realizarea păcii prin dreptul mondial (R. Clark și L.B. Son).
13
5. Care este, în conformitate cu opinia lui R.Aron, specificul sociologiei relațiilor
internaționale?
a) este una dintre disciplinele sociologice;
b) sociologia relațiilor internaționale reprezintă sociologia acțiunii;
c) principalele probleme ale sociologiei relațiilor internaționale sunt definite prin faptul
că acestea ”sunt implementate în umbra războiului.”

6. Care dintre următorii oameni de știință și politicieni pot fi atribuiți paradigmei

realiste a relațiilor internaționale?
a) C. Wright; e) Barack Obama;
b) M. Kaplan; f) Vladimir Putin
c) R.Aron; g) Nicolas Sarcozy;
d) W.Wilson; h) George Bush Jr;

7. Cine a formulat cele șase principii ale realismului?

a) I. Kant;
b) H. Morgenthau;
c) E. Karr.

8. Care sunt numele celor 2 reprezentanți majori ai paradigmei sociologiei relațiilor

internaționale:
a) R.Aron și G. Butula;
b) M. Merle și S. Zorgbib;
c) J. Freund și L. Poirier.

9. Care dintre curentele științifice în studiul relațiilor internaționale este cel mai popular
în Franța?
a) idealismul politic; d) teoria regimurilor;
b) realismul politic; e) marxism-leninismul;
c) constructivismul; f) paradigma istorico-sociologică.

II. Scrieți în mod detaliat răspunsul la următoarele întrebări.

1. În ce context istoric a apărut idealismul?

2. De ce a fost și rămâne realismul cea mai proeminentă teorie a relațiilor
internaționale?
3. Ce este nou în realismul lui K.Waltz față de realismul clasic?
4. Ce moștenește neoliberalismul de la idealism?
5. Care sunt principalele caracteristici și reprezentanți ai teoriei marxist-leniniste?

14
 X.SUBIECTE PENTRU EXAMEN
la disciplina
„Aspecte practice de cercetare a Relațiilor Internaționale”

1. Legile de funcționare și transformare a sistemelor internaționale.

2. Schemele conceptuale de cercetare și mecanismul funcționării sistemului
internațional (M.Kaplan).
3. Esența și particularitățile sistemului internațional în viziunea lui R.
Rossencrance.
4. Bazele conceptuale și mecanismul funcționării sistemelor internaționale
(A.Aron).
5. Cooperarea internațională prin prisma realismului politic.
6. Teoria regimurilor internaționale.
7. Abordarea sociologică în cercetarea cooperării internaționale.
8. Principalele direcții în studiul conflictelor internaționale.
9. Cercetarea strategiilor și conflictelor în relațiile internaționale.
10. Studierea relațiilor pașnice.
11. Esența și obiectul de studiu al sociologiei relațiilor internaționale.
12. Relațiile internaționale în istoria gândirii social-politice.
13. Teoria modernă a relațiilor internaționale.
14. Caracteristicile legităților relațiilor internaționale.
15. Conținutul legităților.
16. Legități universale și regionale.
17. Paradigma realismului clasic și neorealismului.
18. Principiile fundamentale ale liberalismului și neoliberalismului.
19. Teoriile cooperării internaționale şi ale integrării.
20. Teorii radicale.
21. Scopul și obiectivele cercetării relațiilor internaționale.
22. Mijloacele de cercetare.
23. Conceptele de bază ale teoriei sistemelor.
24. Caracteristici și direcțiile de bază ale abordării sistemice în cercetarea relațiilor
internaționale.
25. Posibilitățile și limitele abordării sistemice în cercetarea relațiilor internaționale.
26. Metode de prognozare (metoda Delphi, crearea scenariilor, abordarea sistemică,
modelarea).
27. Analiza procesului de luare a deciziilor.
28. Problema metodelor de cercetare.
29. Metode de analiză a situației (observația, studierea documentelor, comparația).
30. Metode explicative (analiza de conținut, analiza evenimentelor, experimentul).
31. Caracteristicile cercetării relațiilor internaționale.
32. Obiectul și subiectul cercetării relațiilor internaționale.
33. Etapele procesului de cercetare empirică.
34. Metodologie, metodă, tehnică, instrument de cercetare - delimitări conceptuale.
35. Principiile metodologice.
36. Evaluarea cercetării.
15
37. Esența și obiectul de studiu al sociologiei relațiilor internaționale.
38. Relațiile internaționale în istoria gândirii social-politice.
39. Teoria modernă a relațiilor internaționale.
40. Principalele direcții în studiul conflictelor internaționale.
41. Cercetarea strategiilor și conflictelor în relațiile internaționale.
42. Studierea relațiilor pașnice.
43. Cooperarea internațională prin prisma realismului politic.
44. Teoria regimurilor internaționale.
45. Abordarea sociologică în cercetarea cooperării internaționale.
46. Tendințe și domeniile de cercetare ale cercetătorilor științifici din RM.
47. Perspectivele cercetării relațiilor internaționale în Republica Moldova.

XI. TEMATICA TEZELOR DE LICENŢĂ

la disciplina
„Aspecte practice de cercetare a Relațiilor Internaționale”

1. Aplicarea metodelor științifice în cercetarea relațiilor internaționale.

2. Abordarea sistemică în studiul relațiilor internaționale.
3. Procesele integraționiste în relațiile internaționale: aspecte teoretice și aplicative.
4. Abordarea conceptuală a problemei legităților în relațiile internaționale
5. Sociologia relațiilor internaționale: aspecte teoretice.
6. Problemele actuale ale cercetării relațiilor internaționale.
7. Ordinea internațională în interpretarea teoriilor relațiilor internaționale.
8. Echilibrul de putere în politica mondială: concepte de bază și realități moderne.
9. Sociologia relațiilor internaționale: caracteristici teoretice - macroparadigma și
microparadigma.
10. Principalele modele și tendințe ale evoluției relațiilor internaționale.
11. Specificul mediului social în cadrul sistemului global de relații internaționale.
12. Caracteristicile geopolitice ale sistemului internațional la începutul secolului XXI.
13. Principalele tendințe ale relațiilor internaționale în ceea ce privește redistribuirea
rolurilor și interacțiunii internaționale.
14. Mijloace de realizare a obiectivelor și intereselor în arena internațională.
15. Rolul diplomației și negocierii în dezvoltarea și consolidarea cooperării
internaționale.

16
 XII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Brzezinski Z. Marea tablă de șah. Supremația americană și imperativele sale

geostrategice. București: Univers Enciclopedic, 2000. 238 p.
2. Brown C., Ainley K. Understanding International Relations. New York: Palgrave
Macmillan, 2005. 294 p.
3. Cox M. Introduction to international relations. London: University of London,
2012. 49 p.
4. Evans G. Newnham J. Dicționar de Relații Internaționale. București: Universal
Dalsi, 2001. 600 p.
5. Juc V. Elaborarea conceptelor de ordine mondială și sistem internațional. În:
Revista de Filozofie, Sociologie și Științe Politice. 2007, nr. 2, p. 69 – 78.
6. Juc V. Eventuale reconfigurări ale structurii sistemului internațional sub aspectul
polarității. În: Revista Națională de Drept (Bacău, România). 2011, nr. 6, p. 91 -
106.
7. Keohane R., Nye J. Putere și interdependență. Iași: Polirom, 2009. 416 p.
8. Maliţa M. Zece mii de culturi, o singură civilizație: spre geomodernitatea secolului
XXI. Bucureşti: Editura Nemira, 1998. 367 p.
9. Malița M. Între război și pace. București: C.H. Beck, 2007. 402 p.
10. Miroiu A., Ungureanu R. (ed.), Manual de relații internaționale. Iaşi: Editura
Polirom, 2006.
11. Morgenthau H. J. Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace.
Iași: Polirom, 2013. 736 p.
12. Nye J. The future of power. New York: Public Affairs, 2011.
13. Nye J. Descifrarea conflictelor internaționale. Teorie şi istorie. Filipeştii de Pădure:
Editura Antet, 2005.
14. Serebrian O. Politosfera. Chișinău: Cartier, 2001. 272 p.
15. Sutch P., Elias J. International relations: the basics. London: Routledge, 2007. 214
p.
16. Țapoc V., Capcelea V. Cercetarea ştiinţifică: Manual pentru facultăţile
socioumanistice. Chișinău: Arc, 2008. 311 p.
17. Waltz K. Teoria politicii internaționale. Editura Iaşi, Polirom, 2006.
18. Viotti P. R., Kauppi M.V. International relations theory: realism, pluralism,
globalism. New York: Macmillan; London: Collier Macmillan, 1987. 613 p.
19. Баженов А.М. Социология международных отношений: учебное пособие.
М.: ЦСПиМ, 2013. 300 с.
20. Баланс сил в мировой политике: теория и практика/ Под ред. Э.А.
Позднякова. М.: ИМЭМО РАН, 1993. 178 с.
21. Бжезинский 3. Великая шахматная доска. Господство Америки его
геостратегические императивы. М.: Международные отношения, 1998. 256 с.
22. Богатуров А.Д. Cистемная история международных отношений 1918-2003.
Том третий. События. 1945-2003. М.: НОФМО, 2003. 718 с.

17
23. Богатуров А.Д. Кослапов М.А., Хрусталев М.А. Очерки теории и
политического анализа международных отношении. М: Московскиий
рабочий, 2002. 390 с.
24. Боришполец К.П. Методы политических исследований: Учеб. пособие. 2-е
изд. испр. и доп. М.: Аспект Пресс. 2010. 230 с.
25. Буриан А.Д. Введение в теорию международных отношений. Изд. 2-е,
перераб. и доп. Кишинёв: CEP USM, 2005. 287 c.
26. Буриан А.Д. Международные отношения, внешняя политика и дипломатия.
Изд. 2-е, перераб. и доп. Кишинев: CEP USM, 2005. 288 c.
27. Воскресенский А.Д. Восток/Запад: Региональные подсистемы и
региональные проблемы международных отношений. Москва:
МГИМО&РОССПЭН, 2002. 528 с.
28. Дегтерев Д. Количественные методы в международных исследованиях. В:
Международные процессы, Том 13, № 2, с. 35-54.
29. Дегтерев Д.А. Компьютерное моделирование международных отношений.
В: Международные процессы. 2011. Том 9. № 3 (27), c. 53–66.
30. Дегтерев Д.А. Сетевой анализ международных отношений. В: Вестник
Санкт-Петербургского университета. 2015. № 4.
31. Кулматов К.Н. Митрофанова А.В. Региональные аспекты международных
отношений. М.: Восток – Запад, 2010. 536 с.
32. Мировая политика: теория, методология, прикладной анализ / Отв. ред.
А.А.Кокошин, А.Д. Богатуров. M.: КомКнига, 2005. - 432с.
33. Панченко М.Ю. Межпарадигмальный подход к изучению проблемы
управления региональным международным порядком. В: Вестник
Московского Университета. 2010, серия 21, №2, с. 22-33.
34. Цыганков П.А. Теория международных отношений: учебник. 2-е изд., испр.
и доп. М.: Гардарики, 2007. 557 с.

18