Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative

Departamentul Relaţii Internaţionale

Curriculum

la modulul ,,Studii ale politicii internaționale’’

Specialitatea: Relaţii Internaţionale, Ciclul I, Licenţă

Autori: Svetlana Cebotari

Dr.hab, prof. universitar.
svetlana.cebotari@mail.ru
______________

APROBAT Şef Departament

Cristina EJOV______________
la şedinţa Departamentului
din „ ____” __________ 2023

Chişinău, 2023
 PRELIMINARII

Modulul ,,Studii ale politicii internaționale’’este conceput ca un studiu conceptual și

practic, destinat pentru familiarizarea studenților cu principalele noțiuni, abordări și principii ale
cercetării relaţiilor internaţionale și caracteristicile și modele sistemului politic în diferite state.
Modulul cuprinte disciplinele Geopolitica având drept scop pregătirea teoretică a studenţilor în
domeniul teoriei relaţiilor internaţionale, ca subdomeniu al ştiintelor politice, care sunt ştiinţe
relativ noi şi în permanentă schimbare. Scopul acestuia este de a oferi audienţilor câteva repere
teoretice pentru înţelegerea domeniului geopoliticii actuale. Acest scop va fi îndeplinit prin
rezolvarea unui şir de sarcini între care menţionăm: analiza comparativă a abordărilor şcolilor
contemporane a diferitor probleme alegeopoliticii; analiza specificului geopolitică a
evenimentelor de pe continentul Eurasia, America de Nord și America Latină, cât și pe
continentul Africa, poziţiilor tari şi a vulnerabilităţilor diferitor structuri regionale. Cultivarea de
experienţe, capacităţi şi competenţe concrete de folosire a terminologiei de specialitate şi a
abordărilor teoretice pentru analiza geopoliticii, a evenimentelor internaţionale într-o manieră
academică.
Cursul „Politica mondială” este întocmit în corespundere cu programul aprobat de Senatul USM
şi cuprinde, prelegeri, seminare şi mase rotunde. Şi e destinat studenţilor, anului II, în scopul însuşirii
cunoştinţelor şi deprinderilor în analiza proceselor politice mondiale ţi relaţiilor internaţionale. Cursul
prevede soluţionarea unui larg spectru de probleme de ordin extern. Cursul nu dispune de răspunsuri
concrete la problemele acute în relaţiile internaţionale din considerente că ele nu pot să existe. Cursul
orientează studentul în direcţia, ca el să poată formula întrebări, să analizeze situaţia, să obţină deprinderi
să acţioneze în situaţii cu deficienţe minimale.
. Disciplina Politica Mondială este un curs fundamental de specialitate, pentru
învăţământul cu frecvenţă la zi şi învăţământ cu frecvenţa redusă, semestrul III.
Scopul modulului ,,Studii ale politicii internaționale’’este constă în aprofundarea
cunoștințelor teoretice și practice la studenţi, necesare pentru familiarizarea cu principalele
componente a unei cercetări ştiinţifice în relaţiile internaţionale, în general, și elaborarea unei
teze de licență, în particular. Totodată, acesta îi face pe studenți să înțeleagă și să anticipeze
trăsăturile/caracteristicile politice între diferite țari, astfel încât să se poată efectua aprecieri
generale despre fenomene politice
Limba de predare-limba română
Beneficiarii documentului dat sunt cadrele didactice; studenţii specialităţii relaţii
internaţionale, pregătiţi ca viitori specialişti în ştiinţe politice, prin cultivarea competenţelor
 necesare exercetării profesiunilor specifice domeniului relaţiilor internaţionale; structurile de stat
şi instituţiile non-guvernamentale care sunt în calitate de angajatori ai specialiştilor formaţi.
Documentul de față reprezintă un curriculum, axat pe formarea de competențe generale și
specifice specialității ”Relații internaționale”. În cadrul programului de formare al specialiștilor
în Relații internaționale, misiunea curriculumului este cel de disciplină de specialitate,
obligatorie, cuprinzând prelegeri, seminarii și lucru îndividual.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Forma de Codul Denumire Responsabi Semest Ore total:

Evaluarea

credite
Nr. de
învăţământ disciplin a l de rul Tota inclusiv
ei disciplinei disciplină l C S L LI
cu frecvenţă la F04 O27 Politica Cebotari Sv. IV 150 26 13 39 5
zi mondială

Examen
cu frecvenţă la F 04 O27 geopolitica Cebotari Sv IV 13 26 39
zi

II. Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

N Unităţi de conţinut
Numărul de ore

prelegeri seminar Lucru

individual
1 Politica mondială ca ştiinţă şi obiect de studiu 2 2
2 Geneza şi evoluţia politicii mondiale 2 2 4
3 Teoria politicii mondiale în perioada interbelică şi postrăzboi rece 4 2 4
4 Fluctuaţia sistemului şi structurii politice mondiale la intersecţia sec. 2 2
XX-XXI
5 Geostrategia – argument şi analiză a procesului politic mondial 2 2
6 Curente de gîndire în politica mondială la intersecţia sec. XX-XXI 2 2 4
7 Provocările politicii mondiale; deciziile politicii externe şi democraţia 2 2
8 Amplificarea sistemului politic mondial în ambianţa strategiilor 2 2
contemporane
9 Istoria dezvoltării sistemului politic mondial pînă la apariţia 2 2
sistemului statelor naţionale
10 Pacea de la Vestfalia şi formarea sistemului statelor naţionale 2 2
11 Războiul şi pacea în politica mondială 2 2
12 Societatea civilă mondială: noi perspective 2 2
13 Problema guvernării mondiale la etapa actuală 2 2
14 Mondializarea şi integrarea la etapa actuală: corelaţii şi 2 2
interdependenţe
15 Factorul economic în politica mondială şi relaţiile internaţionale 2 2
16 Postmodernismul în studierea structurii politice mondiale(variate 1 3
curente postmoderniste. Constructivismul. Feminismul.)
TOTAL 26 13 39

Geopolitica

Nr. d/o Ore

Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
zi f/ zi f/r* zi f/r*
r*
1. Istoriografia, bazele teoretico conceptuale și 2 2 - 2 4
metodologice ale geopoliticii
2. Teoriile geopoliticii clasice 2 2 - 2 4
3. Şcolile şi teoriile geopoliticii contemporane 2 2 - 2 4
4. Spaţiile şi frontierele din perspectiva hărţilor geopolitice 2 2 - 2 4
5. Poziţia geopolitică a actorilor .Potenţialul geopolitic al 2 2 - 2 4
actorilor
6. Relaţiile geopolitice ale puterilor şi statele tampon 2 - - 2 4
7. Consideraţii privind realizarea intereselor geopolitice 1 2 2 2 4
8. Geopolitica religiilor 2 2 2 4
9. Dimensiunea geopolitică a Peninsulei Balcanice 2 2 2 4
10. Abordarea geopolitică a bazinului Mării Negre 2 2 2 4
11. Dimensiunea geopolitica a Marii Caspice 2 2 2 4
12. Geopolitica Federatiei Ruse 2 2 3 4
13. Geopolitica Ucrainei 2 2 2 4
14. Dimensiunea geopolitica a SUA 2 2 2 4
15. Geopolitica Chinei si Indiei 2 2 2 4
16. Dimensiunea geopolitica a Uniunii Europene 2 2 2 4
17. Geopolitica României - 2 2 2
18. Noi actori geopolitici in spatiul asiatic - 2 2 4
19. Geopolitica republicii Moldova - 2 2 2

13 26 26 4 39 72

II. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

1. Utilizarea conceptelor, teoriilor şi

reglementărilor din domeniul ”Relaţii
Internaţionale” - a identifica obiectul de studiu al disciplinei

- a determina noţiunile, teoriile, metodele şi

 conceptele de bază ale cursului

- a stabili metodele de investigaţie ale disciplinei

- a evalua necesitatea politicii mondiale și a

geopoliticii ca obiect de studiu

2 Însuşirea conexiunilor dintre - a distinge şi utiliza teoriile politicii mondiale și

politicile statului şi strategiile
promovate de instituţiile a geopoliticii
internaţionale.
- a stabili legătura dintre aspectele teoretice şi

cele practice ale politicii mondiale și ale

geopoliticii

- a aplica fundamentele teoretice şi cele practice

ale cercetării politicii mondiale și a geopoliticii

la elaborarea tezelor de an/ licenţă

- a aprecia evenimentele și procesele politicii

mondiale în diferite zone ale mapamondului

Deschiderea și promovarea -a reproduce și a interpreta teoriile geopoliticii și / ale

schimbărilor și noilor abordări în
realizarea politicilor statului în politicii mondiale
domeniul relațiilor internaționale.
- a identifica specificul cooperării regionale în spațiul

european, în spațiul postsovetic, pe continentul

Africa, America de Nord, America de Sud, spațiul

asiatic

-a argumenta relațiile de cooperare dintre diferite

zone ale arenei internaționale

Demonstrarea corectitudinii și - A distinge specificul politicilor globale și regionale

respectului față de cultura, tradițiile
și valorile altor state ca condiție de - A stabili prin cercetarea individuală și în grup a
stabilire a relațiilor interstatale în
realizarea unei diplomații eficiente principalelor particularități ale politicilor globale și
 și de succes. regionale

- A formula direcțiile de dezvoltare a politicilor

globale și regionale

3. Pronosticarea posibililor schimbări

şi tendinţe în dezvoltarea relaţiilor - a identifica principalele schimbări/tendinţe
internţionale şi reactualizarea
proiectelor / acţiunilor de prezente în domeniul politicii mondiale și a
promovare a politicii statului, la
nivel internaţional. geopoliticii

- a demonstra originalitatea şi aplicabilitatea

cercetării unei problematici din domeniul relaţiilor

internaţionale în cadrul tezei de licenţă

- a estima necesitatea de studiu a politicii mondiale

și a geopoliticii în relaţiile internaţionale

- a explica schimbările, procesele şi fenomenele.

politicii mondiale și ale geopoliticii

4 Dezvoltarea profesională continuă - a descrie rolul şi necesitatea elaborării

prin determinarea priorităţilor şi
nevoilor personale de formare, proiectelor de cooperare în sfera relaţiilor
dictate de noile oportunităţi şi
dezvoltarea relaţiilor internaţionale. internaţionale la nivel local, regional, global

- a demonstra oportunitatea elaborării proiectelor

de cercetare în domeniul politicii mondiale și a

geopoliticii cât şi eficienţa utilizării metodelor şi

tehnicilor de cercetare în relaţiile internaţionale

- a evalua nivelul politicii mondiale și a

geopoliticii

- a elabora şi a propune sugestii şi recomandări în

vederea perspectivelor de dezvoltare ale

politicii mondiale și a geopoliticii

 III. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Disciplina Politica mondială

Subiectul 1. Politica mondială ca obiect de studiu

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
1. Să distingă premizele apariţiei obiectului 1. Teoria politicii mondiale ca ştiinţă. Dimensiunea
„politica mondială”. ştiinţifică a „politicii mondiale” din anii 70 a sec.
2. Să stabilească nivelul de analiză în politica XX.
mondială. 2. Abordările lui Koohein R., Joseph S. Nye,
3. Să selecteze metodele de cercetare în politica Katzenstein P. J., Krasner C., Alison G., Patnam
mondială R., Deutsch K., Haas E. etc.
4. Să evalueze fenomenele pe plan mondial 3. Nivelul de analiză şi metodele de studiere în
politica mondială.
4. Corelaţia categoriilor „politică mondială”, „relaţii
internaţionale”, „politică internaţională”.

Termeni-cheie: politică mondială, metodele de

cercetare, relaţii internaţionale, politică
internaţională
Subiectul 2. Geneza şi evoluţia politicii mondiale
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să relateze despre evoluţia sistemului 1. Tucidide ,,Istoria războiului Peloponisiac”.
mondial. 2. Formarea elementelor internaţionale în lumea
- Să generalizeze etapele, trăsăturile antică , secolele medii şi contemporane.
dezvoltării politicii mondiale pînă la 3. Apariţia capitalismului în Europa, apariţia
formarea sistemului de state naţional. premiselor pentru formarea statului centralizat.
- Să formuleze parametrii de bază a modelului 4. Parametrii principali a formării modelului
păcii de la Westfalia politic central de stat. Pacea de la Westfalia.
- Să evalueze rolul Păcii de la Vestfalia 5. Acceptarea principiului suveranităţii naţionale.
Sistemul de la Viena.

Termeni-cheie: politică, conflicte internaţionale,

suveranitate, Sistemul de la Viena
Subiectul 3. Teoria politicii mondiale în perioada interbelică şi postrăzboi rece
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să reproducă particularităţile sistemului 1. Sistemul relaţiilor internaţionale în perioada
relaţiilor internaţionale de la Ialta-Potsdam. interbelică.
- Să Demonstreze esenţa discuţiilor dezvoltării 2. Sistemul Versai-Washington.
politice mondiale postrăzboi rece. 3. Particularităţile sistemului relaţiilor
- Să estimeze etapele dezvoltării sistemului internaţionale de la Ialta-Potsdam.
politic mondial. 4. Esenţa discuţiilor problemelor dezvoltării
politice a lumii după încheerea războiului rece.
5. Etapele dezvoltării sistemului politic mondial.
Esenţa teoriei politicii mondiale ca ştiinţă.

Termeni-cheie: Sistemul Relaţiilor Internaţionale,

relaţii bilaterale, perioada interbelică, război rece
Subiectul 4. Fluctuaţia sistemului şi structurii politice mondiale la intersecţia sec. XX-XXI
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să descrie concepţiile referitoare la sistemul 1. Structura sistemului contemporan al relaţiilor
relaţiilor internaţionale. internaţionale.
- Să clasifice sistemul polar al lumii 2. Discuţiile despre sistemul nou al relaţiilor
- Să evalueze nivelurile polarităţii în internaţionale Zb. Bjezinschi, S. Huntington
 cercetarea relaţiilor interstatale despre rolul SUA pe arena mondială.
3. Caracteristica sistemului unipolar, bipolar,
tripolar şi multipolar.
4. Nye Dj. despre nivelurile polarităţii.
5. Rosenau Dj. despre structura lumii sec. XXI.

Termeni-cheie: sistem internaţional, relaţii

internaţionale, sistemului unipolar, bipolar, tripolar
şi multipolar, polaritate
Subiectul 5. Geostrategia – argument şi analiză a procesului politic mondial
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să determine integritatea reciprocă dintre 1. Esenţa mediului geografic în politica statelor.
geografie şi politică. 2. Concepţiile lui Boden J., Ratzel F., Kjellen
- Să compare viziunile cercetătorilor francezi, R., List F., , Frantz C., Neuman F.,
englezi, germani şi americani. Haushofer K.
- Să optimizeze expusele lui S. Cohen despre 3. Şcoala geopolitică a Americii de Nord.
divizarea terrei. Mahan A., Spykman N., Cohen S.
4. Concepţiile lui Spykman despre divizarea
lumii.
5. Divizarea lumii în 4 componente
geopolitice.

Termeni-cheie: mediului geografic, politica statelor,

geopolitică, paradigmă, echilibru de forţă
Subiectul 6. Curente de gîndire în politica mondială la intersecţia sec. XX-XXI.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să reproducă cauzele falimentului doctrinei 1. Reprezentanţii gîndirii politicii a Americii de
politicii idealiste. Nord – în sec. XX .
- Să aplice modificările în concepţiile 2. Concepţiile lor despre stabilirea ordinii
tradiţionale referitoare la politica mondială. mondiale. Realismul politic în Europa
- Să aprecieze contradicţiile în politica externă. Occidentală.
3. Morgentau H. despre contradicţiile în politica
externă.
4. Concepţiile moderniste în relaţiile
internaţionale. Cauzele apariţiei
modernismului.

Termeni-cheie: gîndirea politică, teoria politică,

ordine mondială, realism politic, politică externă,
modernism.

Subiectul 7. Provocările politicii mondiale; deciziile politicii externe şi democraţia.

Obiective de referinţă
- Să distingă factorii adoptării deciziilor.
- Să restructureze direcţiile principale teoretice
în politica externă.
- Să selecteze diferenţele dintre state în
procesul politicii externe
- Să aprecieze deciziile politicii extere
- Să îninteze proiecte privind actualizarea
politicii externe
Unităţi de conţinut
1. Formarea politicii externe.
2. Elaborarea şi adoptarea deciziilor politicii
externe. Şcolile de acceptare şi studiere a
problemelor deciziilor politicii externă.
3. Direcţiile principale teoretice.
4. Tipurile de guvernare.
5. State democrate şi autoritare.
6. Diferenţa între politica externă a statului
democrat şi autoritar.

Termeni-cheie: politica externă, decizii a politicie

 externe, guvernare, state democrate , state autoritare
Subiectul 8. Amplificarea sistemului politic mondial în contextul strategiilor contemporane.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să interpreteze mişcările mondiale în 1. Modificări mondiale- rolul statelor naţionale.
condiţiile actuale. 2. Limitarea rolului statului şi cauzele creşterii
- Să clasifice mişcările politice şi organizaţiile inegalităţii sociale.
în contextul evoluţiei mondiale. 3. Rolul intereselor personale în îngustarea
- Să evalueze procesele etnopolitice în lumea intereselor generale al societăţii.
contemporană. 4. Limitarea suveranităţii.
5. Mişcările politice pe arena mondială.
6. Mişcări antiglobaliste – factor important în
politica mondială.
7. Procesele etnopolitice în lumea
contemporană. Acutizarea conflictelor
culturale şi etnice.

Termeni-cheie: state naţionale, inegalitate socială,

interese personale, societate, suveranitate,
antiglobalism, conflicte culturale şi etnice.

Subiectul 9. Dimensiunile guvernării globale în ambianţa politicii mondiale.

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să relateze conceptele formarea unui guvern 1. Transformările în politica umană.
mondial. Administrarea globală.
- Să extindă termenul multilateralismului nou 2. Concepţia multilateralismului.
în literatură. 3. Particularităţile administrării mondiale.
- Să formuleze particularităţile în 4. Căile de repartiţie a mandatelor în structura
administrarea mondială. politică umană.
- Să evalueze nivelul administraţiei mondiale
Termeni-cheie: administrare globală, guvernare
globală, concepţie ,multilateralism.
Subiectul 10. Amplificarea inegală a statelor industrializate şi insuficient dezvoltate la etapa actuală.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să descrie deosebirile în dezvoltarea Ţărilor 1. Noţiunea „Nordul bogat” – „Sudul sărac”.
de Nord şi cele de Sud. Dezvoltarea social-economică şi culturală în
- Să compare indicii social-economici în ţările „Nordului” şi „Sudului”.
statele de „Nord” şi „Sud”. 2. Teza marxistă despre dezvoltarea inegală şi
- Să estimeze cauzele decalajului dintre state. stratificarea în bogaţi şi săraci.
3. Concepţia neorealistă faţă de problema
„Nord” – „Sud”. Teoria dependenţii şi
Neoliberalismul.

Termeni-cheie: „Nordul bogat”, „Sudul sărac”.

dezvoltare social-economică şi culturală, teoria
dependenţii, Neoliberalism.
Subiectul 11. Războiul – instrument de reglementare a relaţiilor interstatale pe arena mondială.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să reproducă teoriile războiului şi luptei 1. Abordările lui Sun Ţzi, Karl von Klauzewitz
armate. – în problema războiului. Principiile
- Să clasifice principiile în domeniul războiului.
războiului. 2. Rezoluţia ONU despre calificarea agresiunii.
- Să precizeze formele războaielor la etapa Conflictele armate din sec. XX. şi categoriile
actuală. lor.
3. Formele războaielor.
 4. Formele concrete ale războiului geofizic.

Termeni-cheie: război, rezoluţia ONU, conflict

armat, conflict.
Subiectul 12. Arhitectura economiei în politica mondială şi relaţiile internaţionale.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să relateze despre corelaţia indispensabilă a 1. Conceptele de bază în economia politică
politicului şi economicului. mondială. Liberalismul clasic economic.
- Să compare concepţiile teoretice în economia Teoria selectării sociale.
politică internaţională. 2. Teoria marxistă şi neomarxistă.
- Să selecteze problemele importante ale 3. Problemele importante în economia politică
economiei politice internaţionale la internaţională.
intersecţia sec. XX-XXI. 4. Sistema Breton-Woods.
5. Tendinţele în dezvoltarea politico-
economică.

Termeni-cheie: politică mondială, liberalism,

neomercantelism, selectare socială
Subiectul 13. Provocările învăţămîntului în politica mondială.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să distingă rolul învăţămîntului la etapa 1. Locul învăţămîntului şi cunoştinţelor în
contemporană. lumea contemporană.
- Să generalizeze cantitatea numerică a 2. Influenţa tehnologiilor noi asupra studiilor.
studenţilor în diferite state. Globalizarea învăţămîntului.
- Să argumenteze tendinţele şi politica în 3. Caracteristica de bază a procesului de la
învăţămînt. Bologna. Descentralizarea învăţămîntului.
4. Comercializarea şi privatizarea
învăţămîntului.
5. Rolul statului în procesul contemporan de
învăţămînt şi sarcinile pe care el le
soluţionează.

Termeni-cheie: învăţămînt, tehnologii, globalizare,

procesul de la Bologna, descentralizarea
comercializarea şi privatizarea învăţămîntului.

Subiectul 14. Dreptul şi etica în politica mondială.

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să interpreteze conceptul de ordine în 1. Conceptul de ordine în politica mondială H.
politica mondială. Bull. „Societatea anarhică”.
- Să demonstreze aspectele morale ale politicii 2. Ordinea internaţională, ordinea mondială.
mondiale. 3. Ordinea şi justiţia în poltica mondială.
- Să formuleze izvoarele dreptului Distincţiile justiţiei în politica mondială.
internaţional. 4. Aspecte morale în politica morală.
5. Concepţiile despre normele morale şi
particularităţile lor.
6. Dreptul – parte componentă a politicii
mondiale.
Termeni-cheie- ordine, politica mondială, ordinea
internaţională, morală, dreptul în RI.
Subiectul 15. Criminalitatea transnaţională, serviciile de inteligenţă şi impactul lor asupra politicii
mondiale.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 - Să determine rolul INTERPOLului în lupta
cu crima organizată.
- Să clasifice organizaţiile criminale.
- Să estimeze rolul serviciilor de informaţii şi
impactul asupra politicii mondiale.
1. Geneza crimei organizate. Rolul
INTERPOLului.
2. Clasificarea organizaţiilor criminale.
3. Arsenalul de mijloace folosit de organizaţiile
criminale.
4. Traficul de droguri, traficul de arme.
5. Criminalitate cibernetică, traficul de oameni.
6. Zonele cu criminalitate ridicată (Rusia, Asia,
SUA, Europa, Australia, Japonia, Vietnam).

Termeni-cheie: crimă organizată, organizaţii

criminale ,traficul de droguri, traficul de arme,
criminalitate cibernetică,
Subiectul 16. Istoria dezvoltării sistemului politic mondial pînă la apariţia sistemului statelor naţionale
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să definească noţiunea de politică mondială; 1. Noţiunea de politică mondială;
- Să dialogheze asupra continuităţii politicii 2. Continuitate şi schimbare în cadrul politicii
mondiale; mondiale;
- Să evalueze impactul politicii mondiale 3. Categoria noutăţii în cadrul politicii
asupra ordinii internaţionale; mondiale;
Termeni-cheie: sistem politic, politică mondială,
categorie, relaţii internaţionale
Subiectul 17. Pacea de la Westfalia şi formarea sistemului statelor naţionale
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să determine parametrii modelului Westfalic 1. Parametrii modelului Westfalic al lumii
al lumii. 2. Caracteristica sistemului relaţiilor
- Sa caracterizeze sistemul relaţiilor internaţionale, „Concertul European”
internaţionale al „Concertului European”. 3. Etapele dezvoltării sistemului internaţional
- Să formuleze problemele dezvoltării politice de state Versailles-Washington
a lumii după sfîrşitul războiului rece 4. Problemele dezvoltării politice a lumii după
- Să estimeze rolul ,, Concertului European”. sfîrşitul războiului rece

Termeni-cheie: modelului Westfalic, sistemul

relaţiilor internaţionale, „Concertul European”
sistemului internaţional de state Versailles-
Washington

Subiectul 18. Războiul şi pacea în politica mondială.

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să definescă conceptul păcii şi războiului ; 1. Violenţa şi extremismul la etapa
- Să compare fenomenul războiului cu cel al contemporană ;
terorismului ; 2. Noţiunea de război în politică mondială;
- Să prognozeze evoluţiile privind violenţa în 3. Transformarea războiului în politica
cadrul politicii mondiale ; mondială ;
4. Relaţia între terorism şi război în politica
mondială ;
5. Războiul şi armele de distrugere în masă ;
Termeni-cheie: politică mondială, război, arme de
distrugere în masă
Subiectul 19. Varietatea sistemelor relaţiilor internaţionale.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să definească conceptul de sistem al relaţiilor 1. Caracteristicile sistemului bipolar
internaţionale ; 2. Problema organizării noului sistem politic
- Să identifice rolul statelor ca actori ai mondial
 sistemului politic internaţional;
Subiectul 20. Societatea civilă mondială: noi perspective
Obiective de referinţă
- Să definească conceptul de societate civilă
globală ;
- Să identifice rolul ong-urilor în constituirea
societăţii civile globale ;
- Să determine rolul corporaţiilor
transnaţionale în apariţia societăţii civile
globale ;
- Să prognozeze evoluţiile societăţii civile guvernamentală, corporaţii transnaţionale, state pivot
globale ;
Subiectul 21. Problema guvernării mondiale la etapa contemporană.
Obiective de referinţă
- Să definească conceptual de guvernare
globală;
- Să coreleze problema guvernării globale cu
cea a decentralizării în politica mondială;
- Să se expună asupra perspectivelor statelor
naţionale în cadrul politicii mondiale;
- Să se expună asupra dinamicii guvernării
mondiale ;
Subiectul 22. Dimensiunea umană a politicii mondiale
Obiective de referinţă
- Să conceptele politică mondială, actori;
- Să determine dimensiunile politicii mondiale;
- Să compare interesele resursele şi scopurile
actorilor;
3. Rolul statelor ca actori principali în formarea
sistemului politic mondială
Termeni-cheie: sistem politic, sistem
bipolar, sistem internaţional, actori
internaţionali
Unităţi de conţinut
1. Definiția societăţii civile;
2. Ordinea non-guvernamentală;
3. Relaţia dintre ong-urile internaţionale şi
state;
4. Corporaţiile transnaţionale şi puterea
acestora;
Termeni-cheie: putere, societate civilă, ordine non-
Unităţi de conţinut
1. Noţiunea de guvernare globală ;
2. Guvernarea globală şi statele naţionale ;
3. Dinamica guvernării globale
Termeni-cheie: guvernare globală, stat, stat naţional,
dinamica RI
Unităţi de conţinut
1. Incluziunea individului în procesul politic
mondial
2. Particularităţile socializării politice în
condiţiile contemporane
3. Abordările actuale ale drepturilor omului
Termeni-cheie: politică mondială, individ, drepturile
omului, societate anarhică

Subiectul 23. Mondializarea şi integrarea la etapa actuală: corelaţii şi interdependenţe.

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să definească conceptele de globalizare şi 1. Noţiunea de globalizare şi integrare;
integrare; 2. Corelaţia dintre globalizare şi integrare;
- Să determine corelaţia între cele două 3. Impactul integrării asupra ordinii mondiale;
fenomene; 4. Dimensiunile integrării regionale la etapa
- Să estimeze impactul integrării regionale contemporană;
asupra ordinii mondiale
- Să evalueze dimensiunile geopolitice ale Termeni-cheie: globalizare, integrare, ordinea
integrării regionale mondială, integrare regională
Subiectul 24. Factorul economic în politica mondială şi relaţiile internaţionale
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 Să definească noţiunea de globalizare 1. Dimensiunile globalizării economice;
economică ; 2. Finanţele mondiale şi problema monedei
 Să caracterizeze problematica globalizării globale;
financiare; 3. Crizele economice în lumea globalizată;
 Să evalueze problema sărăciei la etapa 4. Problema sărăciei la prezent;
contemporană; 5. Economia şi problema bunei guvernări.
- Să coreleze problema globalizării economice
 cu cea a guvernării mondiale ;
Termeni-cheie: politică mondială, globalizare,
finanţe, economie mondială, guvernare globală
Subiectul 25. Problema democratizării în cadrul politicii mondiale contemporane
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 Să definească noţiunea de democratizare ; 1. Esenţa procesului de democratizare;
 Să evalueze impactul proceselor de 2. Rolul factorilor internaţionali în cadrul
democratizare asupra politicii globale; proceselor de democratizare;
 Să caracterizeze procesul de 3. Transnaţionalizarea democraţiei;
transnaţionalizare a democraţiei; 4. Democratizarea politicii globale;
 Să compare rolul factorilor interni şi externi
în procesul de democratizare; Termeni-cheie: democratizare, transnaţionalizare,
democraţie, politică globală
Subiectul 26. Problemele de mediu în politica mondială contemporană
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 Să definească locul problemelor de mediu în 1. Esenţa problemei mediului în politica
cadrul politicii mondiale ; mondială contemporană;
 Să stabilească legătura între problemele de 2. Corelaţia între problema globală a mediului
mediu şi alte probleme globale ; şi alte probleme globale;
 Să prognozeze tendinţele de evoluţie a 3. Problemele mediului şi criza securităţii
problemelor de mediu ;
Termeni-cheie: sistem global, mediu, criză,
securitate internaţională
Subiectul 27 . Postmodernismul în studierea structurii politice mondiale (variate curente
postmoderniste. Constructivismul. Feminismul.).
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 Să definească noţiunea de postmodernism ; 1. Categoriile postmoderniste în studiul politicii
 Să evalueze categoriile postmoderniste în mondiale
studiul politicii mondiale 2. Normele şi interacţiunile sociale în relaţiile
 Să caracterizeze viziunile constructiviştilor în internaţionale
evoluarea relaţiilor internaţionale; 3. Concepţiile privind rolul genurilor în relaţiile
 Să compare rolul liderilor de gen feminin şi internaţionale
masculin în relaţiile internaţionale. Termeni-cheie: relaţii internaţionale,
postmodernism, Constructivismul şi Feminismul în
RI
Subiectul 28. Actorii în politica mondială
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 Să definească noţiunea de organizaţie 1. Organizaţiile interguvernamentale ca actori
interguvernamentală ; ai politicii mondiale
 Să evidenţieze principalele probleme ale oi 2. Problemele organizaţiilor
 Să determine corelaţia dintre business şi interguvernamentale: birocraţia, rigiditatea,
organizaţiile interguvernamentale reacţia lentă la schimbări
3. Corelaţia dintre business şi organizaţiile
interguvernamentale

Termeni-cheie: politică mondială, organizaţii

interguvernamentale, bussnes, birocraţie,

Disciplina Geopolitica

Subiectul 1. Obiectul de studiu şi caracteristica generală a geopoliticii

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
-Definirea şi obiectul de studiu al geopoliticii
 Să definească obiectul de studiu al geopoliticii -Fenomene geopolitice în istoria umanităţii
 Să determine diferenţa dintre disciplina -Reflecţii geopolitice în gândirea socială
geopolitică şi fenomenul geopolitic
 Să aprecieze rolul izvoarelor şi doctrinelor care Cuvinte-cheie: geopolitică, obiect de studiu,
au stat la baza apariţiei geopoliticii istoriografie, gândire socială, fenomen geopolitic
 să estimeze viitoarele scenarii a dezvoltării
geopoliticii

Subiectul 2. Teoriile geopoliticii clasice

Obiective de referinţă
 Să identifice principalele teorii clasice ale
geopoliticii
 Să analizeze teoria „Şcoala organică a lui
Friedrich Ratzel”
 Să stabilească specificul teorei lui Rudolf
Kjellen
H. Mackinder”, A. Mahan, V. Blache, N.
Spykman
 Să argumenteze particularitățile teoriei
„blocului continental” a lui K. Haushofer
 Sa estimeze actualitatea teoriilor clasece
Subiectul 3. Şcolile şi teoriile geopoliticii contemporane
Unităţi de conţinut
-Apariţia geopoliticii clasice
-Şcoala organică a lui Friedrich Ratzel
-Categoria geopolitică a lui Rudolf Kjellen
-Axa geografică a istoriei a lui H. Mackinder
-Teoria forţei maritime a lui A. Mahan
-Concepţia posibilismului lui V. Blache
-Concepţia „Rimland” a lui N. Spykman
-Teoria „blocului continental” a lui K.
Haushofer.
Cuvinte-cheie: geopolitică,școala organică, axa
geografică, teoria forței maritime, concepția
posibilizmului, concepția rimland, teoria ,, bloc
continental

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut

 Să analizeze teoria atlantismului a lui N.
Spyckman
 Să determine principalele idei ale
mondialismului
 Să identifice principalele teorii ale şcolii
geopolitice ruse
 Să prognozeze viitoarele scenarii de
dezvoltare a mondialismului/atlantismului
-Teoria atlantismului a lui N. Spyckman
-Mondialism
-Şcoala geopolitică rusă
Cuvinte-cheie: geopolitică, teorii geopolitice
contemporane, mondialism, atlantism, efirocrație,
aierocrație

Subiectul 4. Spaţiile şi frontierele din perspectiva hărţilor geopolitice

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut

 Să caracterizeze spaţiul din punct de vedere -Abordarea geopolitică a spaţiului
geopolitic: spaţiul politic, spaţiul economic, -Aspecte privind frontiera geopolitică
spaţiul spiritual şi spaţiul strategic -Hărţile geopolitice ca formă de reprezentare a
 Să distingă tipurile de frontiere în geopolitică: spaţiului
frontiere etnice, religioase, economice şi să se
analizeze în comparaţie cu frontiera de stat
 Să determine cum spaţiile şi frontierele Cuvinte-cheie: geopolitică,spațiu de suveranitate,
influenţează elaborarea hărţilor geopolitice spațiu geopolitic, frontieră geopolitică, hartă
 Să estimeze viitoarele scenarii de geopolitică
dezvoltare a spațiilor geopolitice
Subiectul 5. Geopolitica religiilor
 Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
-Repere introductive în geopolitica religiilor
-Semnificaţia geopolitică a religiei creştine
 Să analizeze relaţia dintre religie şi
-Spaţiul geopolitic al lumii musulmane
politică
-Religiosul ca factor geopolitic al secolului XXI
 Să determine semnificaţia geopolitică a
religiei creştine
 Să stabilească spaţiul geopolitic al lumii Cuvinte-cheie: geopolitică,geopolitica religiilor,
musulnmane creștinism, iudaism, islamism, budism
 Să compare spațiile de religie creștină cu
cel musulman
 Să estimeze viitoarele scenarii ale
spațiului Islamic

Subiectul 6. Dimensiunea geopolitică a Peninsulei Balcanice

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut

 Să analizeze dimensiunea geografică a
Peninsulei Balcanice
 Să determine principalele interese ale
actorilor locali în Peninsula Balcanică
 Să identifice principalele interese ale
actorilor internaţionali în Peninsula
Balcanică
 Să evalueze viitoarele scenarii a spațiului
balcanic
-Dimensiunea geografică a Peninsulei Balcanice
-Interesele actorilor locali în Peninsula
Balcanică
-Interesele actorilor internaţionali în Peninsula
Balcanică
Cuvinte-cheie: geopolitică, interese geopolitice, putere,
influiență, interes, actor internațional, peninsula
Balcanică

Subiectul 7. Abordarea geopolitică a bazinului Mării Negre

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut

 Să analizeze dimensiunea geografică a -Dimensiunea geografică a bazinului Mării
bazinului Mării Negre Negre
 Să determine principalele interese ale -Interesele actorilor locali în bazinul Mării
actorilor locali în bazinul Mării Negre Negre
 Să stabilească principalele interese ale Interesele actorilor internaţionali în bazinul
actorilor internaţionali în bazinul Mării Mării Negre.
Negre
 Să evaluieze viitoarele scenarii de Cuvinte-cheie: geopolitică,dimensiune geopolitică,
manifestare a intereselor actorilor actori geopolitici, interese geopolitice, bazinul Mării
Negre
internaționali/regionali/locali în spațiul
Mării Negre
Subiectul 8 Dimensiunea geopolitica a Marii Caspice
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 Să analizeze dimensiunea geografică a -Dimensiunea geografică a Mării Caspice
Mării Caspice -Interesele actorilor locali în Marea Caspică
 Să determine principalele interese ale - Interesele actorilor internaţionali în Marea
actorilor locali în Marea Caspică Caspică .
 Să stabilească principalele interese ale
actorilor internaţionali în Marea Caspică Cuvinte-cheie: geopolitică, dimensiune geopolitică,
 Sa evalueze interesele actorilor interes, interes geopolitic, putere, spațiu
 internaționali/ regionali/locali
 Să prognozeze viitoarele scenari a
evoluției spațiului caspic în Marea
Caspică
Subiectul 9. Geopolitica Federatiei Ruse
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 Să determine dimensiunea geografică a -Dimensiunea geografică a Federaţiei Ruse
Federaţiei Ruse -Interesele geopolitice a Federaţiei Ruse în
 Să analizeze interesele geopolitice a bazinul Pontic
Federaţiei Ruse în bazinul Pontic -Interesele geopolitice a Federaţiei Ruse în
 Să estimeze interesele geopolitice a Marea Caspică
Federaţiei Ruse în Marea Caspică -Interesele geopolitice si geo-strategice a
 Sa prognozeze desfasurarea intereselor Federaţiei Ruse în arealul european
geopolitice si geo-strategice a Federaţiei
Ruse în arealul european Cuvinte-cheie: geopolitică, dimensiune geografică,
interes geopolitic, spațiu, interes geostrategic,
areal european, geostrategie
Subiectul 10. Geopolitica Ucrainei

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut

 Să analizeze dimensiunea geografică a
Ucrainei
 Să determine interesele geopolitice a
Ucrainei în bazinul Pontic
 Să argumenteze interesele geopolitice a
Ucrainei vizavi de teritoriul transnistrian
 Să prognozeze viitoarele scenarii a
dezvoltării intereselor geopolitice ale
Ucrainei.
-Dimensiunea geografică a Ucrainei
-Interesele geopolitice a Ucrainei în bazinul
Pontic
- Interesele geopolitice a Ucrainei vis-a-
vis de teritoriul transnistrian.
Cuvinte-cheie: geopolitică, interes național, bazinul
Pontic, zona transnistreană

Subiectul 11. Dimensiunea geopolitica a SUA

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut

 Să analizeze dimensiunea geografică a -Dimensiunea geografică a SUA
SUA -Interesele geopolitice a SUA în spaţiul
 Să determine interesele geopolitice a integraţionist european
SUA în spaţiul integraţionist european -Interesele geopolitice a SUA în spaţiul post-
 Să identifice interesele geopolitice a sovietic
SUA în spaţiul post-sovietic -Interesele geopolitice a SUA în spaţiul asiatic
 Să argumenteze prezența intereselor
Cuvinte-cheie: geopolitică, SUA, interes geopolitic,
geopolitice a SUA în spaţiul asiatic
spațiu, spațiu post-sovietic, spațiu asiatic, spațiu
 Să estimeze viitorul scenariu a european
intereselor SUA pe mapamond
Subiectul 12 Geopolitica Chinei si Indiei

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut

 Să analizeze dimensiunea geografică a Dimensiunea geografică a Chinei si Indiei
Suchinei/Indiei -Interesele geopolitice a Chinei în spaţiul
 Să determine interesele geopolitice a integraţionist european
Chinei în spaţiul integraţionist european -Interesele geopolitice a chinei în spaţiul post-
  Să caracterizeze interesele geopolitice a sovietic
Chinei în spaţiul post-sovietic -Interesele geopolitice a Chinei si Indiei în
 Să argumenteze prezența intereselor spaţiul asiatic/
geopolitice a Chinei si Indiei în spaţiul
asiatic Cuvinte-cheie: geopolitică, interese geopolitice,
 Să estimeze viitoarele scenarii interese geoeconomice, putere, spațiu asiatic
geopolitice ale Chinei și Indiei
Subiectul 13. Dimensiunea geopolitica a Uniunii Europene
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 Să analizeze dimensiunea geografică a -Dimensiunea geografică a arealului european
UE -Interesele UE în spațiul post-sovietic
 Să determine principalele caracteristici -Interesele UE în spațiul asiatic
ale spațiului UE - Repercusiunile integrării europene asupra
 Să identifice interesele UE în spațiul Republicii Moldova.
post-sovietic
 Să stabilească interesele UE în spațiul Cuvinte-cheie: geopolitică, areal european, spațiu
post-sovietic, integrare europeană, politica de
asiatic
vecinătate
 Să estmeze repercusiunile integrării
europene asupra RM
 Să se prognozeze viitoarele scenarii ale
manifestării intereselor UE pe mapamond
Subiectul 14 Geopolitica României
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 Să analizeze dimensiunea geografică a Dimensiunea geografică a României
României -Interesele geopolitice a României în bazinul
 Să determine interesele geopolitice a Pontic
României în spaţiul integraţionist -Interesele geopolitice a României în Marea
european Neagra
 Să argumenteze prezența intereselor -Interesele geopolitice si geo-strategice a
geopolitice a României în bazinul Marii României în arealul european
Negre
 Să se evalueze interesele României în Cuvinte-cheie: geopolitică, interes geopolitic,
geostrategie, bazinul pontic,
bazinul Marii Negre

Subiectul 15.Geopolitica Republicii Moldova

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut

 Să analizeze dimensiunea geografică a
RM
 Să identifice principalele particularități a
poziţiei RM la intersecţia marilor puteri
 Să argumenteze interesele geopolitice a
RM vizavi de teritoriul transnistrian
 Să estimeze viitoarele scenarii ale
soluționării conflictului transnistrean
-Dimensiunea geografică a RM
-RM între integrarea europeană şi activitatea în
cadrul CSI
- Interesele geopolitice a RM vis-a-vis de
teritoriul transnistrian
Cuvinte-cheie: geopolitică, dimensiune geografică,
interes național, integrare europeană, spațiu post-
sovietic

V.LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Nr. Produs preconizat Strategii de realizare Criterii de Termeni de
evaluare realizare
Proiect de cercetare Strategii de realizare:
Impactul crizei ucrainene asupra relațiilor - Determinarea actualității și
internaționale importanței problemei
- Profunzimea
abordate, a scopului,
obiectivelor, cuvintelor cheie
studiului
- Descrierea dimensiunii - Diversitatea surselor
1. geografice a Ucrainei - Analiza critică a
- Identificarea cauzelor rezultatelor
Conform
emergenței crizei din Ucraina prezentate
- Stabilirea Intereselor - Volumul
graficului
actorilor SUA , UE, Federația - Identificarea stabilit
Rusă în Ucraina posibilităţilor de
- Analiza repercusiunilor aplicare a rezultatelor
crizei din Ucraina asupra
relațiilor internaționale
- Elaborarea de concluzii,
recomandări
Modalități de prezentare:
În scris – sub formă de
cercetare în grup, în format
word, în volum de 50-65 pagini
(text cules cu Times New
roman, font 12, 1,5 între
rânduri, spaţiul – 3 cm, 2,5 cm,
2,5 cm, 1,5 cm; format
electronic) și verbal – sub
formă de ppt în cadrul unei
mese rotunde

VI. SUGESTII/ORIENTĂRI METODOLOGICE

Cu privire la:
 Formele de organizare a instruirii Pentru realizarea finalităților vor fi practicate
următoarele forme de organizare a instruirii: curs introductiv, curs tematic curent, curs de
sinteză, seminar introductiv, seminar de reluare și dezvoltare, seminar aplicativ, seminar
integrativ.
Modulul Politici globale și regionale este destinat analizei problemelor din sfera politicii
mondiale și a cooperării regionale. Astăzi, catât politica mondială, cât și ooperarea regională
constituie o problematică vastă, deoarece nu se limitează doar la sfera acţiunilor statului, dar se
referă la cooperarea unui conglomerat de state într-o anumită regiune de pe arena internațională.
Formele de organizare a instruirii constiuie 30 de ore în formă de prelegere, 30 ore în
formă de seminar şi 90 de ore de lucru individual.

Strategiile didactice aplicate se vor constitui din metode de comunicare orală și

scrisă, metode de problematizare, metode deductive, exercițiul, cercetarea, brainstorming
 Strategiile didactice aplicate
În cadrul instruirii acestea derivă din specificul cursului. În cadrul acestui curs se pune
accentul atât pe cunoştinţe teoretice cât şi pe cele practice. Totalitatea paradigmelor şi
abordărilor teoretice sunt precedate de analize aplicate pe exemple concrete, astfel încât la
sfârşitul cursului studenţii îşi vor crea o imagine proprie şi adecvată asupra câmpului cooperării
regionale .
 Strategiile de evaluare a rezultatelor academice
 Se aplică prin două forme: intermediară şi finală.
Evaluarea sumativă intermediară se efectuează sub formă de lucrări de control pe un grup
de cinci-şase teme cu subiecte care cuprind cele trei nivele: de cunoaştere, de aplicare şi de
integrare.
Evaluarea sumativă finală se efectuează în conformitate cu planul de învăţămînt sub
formă de examen. Testele de examinare conţin subiecte la disciplină, care corespund celor trei
nivele: de cunoaştere, de aplicare şi de integrare. Aprecierea cunoştinţelor se efectuează conform
baremelor unice stabilite la facultate.

Ponderea în notare, exprimată în %

La stabilirea notei finale se iau în considerare
(Total=100%)

- testarea continuă pe parcursul semestrului, rezultatele activităţii la 20%

seminare / lucrări practice de laborator

cel puţin 60%

- testarea periodică prin lucrări de control 30%

- activităţile individuale teme / referate / eseuri / traduceri / 10%

proiecte, studiu de caz, etc.
- activităţi practice 0%

- alte activităţi (precizaţi) 0%

cel mult 40%

Rezultatele de la examenul final
40%

1. Evaluarea finală - realizată prin intermediul examenului în formă scrisă, utilizând testul
clasic cu 3 subiecte, formulate pe nivele de complexitate: cunoaştere şi înţelegere,
aplicare şi integrare. Nota de la examen constituie 40% din nota finală la disciplină.

a) Nota finală la disciplină se calculează conform Regulamentului de evaluare a

randamentului academic al USM: Nota semestrială (60%) + Nota de la examen(40%)

b) Nota semestrială (rezultatul evaluărilor curente) se calculează în modul următor:

30% media evaluărilor la seminar + 30% media celor 2 testări semestriale)) + 40%
(evaluarea lucrului individual).

c) Nota de la examen (evaluarea finală) - 40%;

Cerinţele minimale pentru promovare

 obţinerea notei minime de promovare la disciplină (nota semestrială);
 obţinerea notei minime de promovare la examenul de curs;
 predarea produselor lucrului individual;
 prezentarea la activităţile didactice (nu mai puţin de 75% din numărul total de ore de
contact direct).
 citirea bibliografiei aferente cursului.
 Exemplu de test sumativ:

Subiectul I. Metodologiile, modalităţile, metodele și tehnicile de cercetare în relaţiile internaţionale şi

utilizarea lor practică
1.1. Relatați despre noţiunile de metodologie, metodă, tehnică, principiu și identificați structura metodologiei
cercetării științifice (3 p.).
1.2. Stabiliți (sub formă de schemă) principalele abordări de cercetare a relațiilor internaționale, clasificaţi și
analizați metodele de cercetare (5 p.).
1.3. Propuneți metodologia și metodele de cercetare în analiza temei alese pentru teza de licenţă (7 p.).

Subiectul II. Esența analizei comparate

2.1. Descrieți esența analizei comparate ca modalitate de cercetare (3 p.).
2.2. Demonstraţi logica comparativismului (5 p.).
2.3. Dezvoltați schematic un plan de cercetare, având la bază etapele de studiere a analizei comparate (7 p.).

Matricea de specificație: la testul pentru examenul la modulul Relații Internaționale: aspecte

teoretico – aplicative

Matricea de specificație: la testul pentru examen

10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
30-29 28-26 25-19 18-12 11-9 8-6 5-4 3 2 1

BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ

Disciplina Politica mondială

A) Obligatorie:
1. Brzezinski Z. Marea tablă de şah. Geopolitica lumilor secolului XX. Ed. Univers Enciclopedic. –
Bucureşti, 2000. 238.p.
2. Hoffman S. Ianus şi Minerva, Eseu asupra teoriei şi practicii politicii mondiale. – Chişinău, 1998.
418.p
3. Hungtington S. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale.- Bucureşti, 2002.
4. Lebedeva M.M. Mirovaia politica. – Moscova, 2007. 365.p.
5. Nuno Severiano Teixera, The international politics of democratization: comparative perspectives,
New York -2008.543.p.
6. Rodger A. Payne, Democratizing global politics: discourse norms, international regimes, and
political community, New York, 2004.235.p.
7. Vester A. Women, Peace and Security. Per Concordiam V. 8, Nr. 1, 2017, pp. 56-59. Per
Concordiam V.8, Nr. 1, 2017, pp. 56-59.
8. Rădulescu M. Metodologia cercetării ştiinţifice. Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogică,
2011. 224 p.
9. Fukuiama F. Sfîrşitul istoriei şi ultimul om. – Bucureşti, 1997.516.p.

B) Opţionale:
1. Abraham Z., Global politics, London 2001.517.p.
2. Dumitrescu L. , Cristea D., Dungaciu D. , Enciclopedia relaţiilor internaţionale - Teorii,
doctrine, instituţii, Editura Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale , Bucureşti
2015.495.p.
3. Filip A. Teoria relatiilor internationale. Puterea maritimă la început de sec. XX. Editura: Sitech ,
Bucureşti 2014.267.p.
 4. Frank P. Harvey, The future s back: nuclera rivalry, deterence theory, and crisis stability, 1997.
212.p.
5. Held D., McGrew A., Globalization/anti-globalization, Cambridge 2002. 234.p.
6. Kaldor M. , Global civil society: an answer to war, Cambridge 2003. 132.p.
7. Mansbach R., Edward R., Global politics in a changing world, Boston 2003. 528.p.
8. Mansbach R., Kirstein R., Introduction to global politics, New York 2008. 342.p.
9. Stephen J. Cimbala, Deterrence and nuclear proliferation in the twenty-first century, USA 2001.
45.p.
10. Цыганков П.А., Мировая политика: содержание, динамика, основные тенденции ,
Общественные науки и современность. 1995. № 5. С. 131-141.

Disciplina Geopolitica

1. Bădescu I. şi colab., Sociologia şi geopolitica frontierei. – Bucureşti, Vol I, II, Editura Floare
Albastră, 1995
2. Brucan S. Dialectica politicii mondiale. –Bucureşti: Editura Nemira, 1997.
3. Buchet C. Religie şi putere în Relaţiile Internaţionale. –Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică, 1998.
4. Cebotari S. Geopolitica. Relaţiile internaţionale în curriculumul universitar: bazele teoretico-
metodologice = International relations in university curricula: theoretical and methodological
fundamentals / Univ. de Stat din Moldova ; coord.: Valentina Teosa [et al.]. – Chişinău : CEP
USM, 2016, p.55-70.
5. Cebotari S. Interesele geostrategice ale Federației Ruse în spațiul est-european. Academia
Militară a Forţelor Armate ,,Alexandru cel Bun’’, Centrul de Studii Strategice de Securitate și
Apărare. Chişinău, 2016, 264 p. 15 c.a.
6. Cebotari S. The Russian Federation’s Geostrategical Interests in the Context of Formation of
New Geopolitical Architecture. The Military Academy of Armed Forces „Alexandru cel Bun”,
The Center of Geostrategic, Defense and Security Studies. Chisinău, 2018, p.200 (12, 5 c.a)
7. Dobrescu P. Geopolitica. –Bucureşti: Editura SNSPA, 2001.
8. Dupu C. Sumar al marilor religii ale lumii şi creştinismul. –Bucureşti: Editura Gnosis, 1998.
9. Dicţionar de politică. –Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic, 2001.
10. Emandi E., Buzatu Gh., Cucu V. Geopolitica. –Iaşi: Editura Glasul Bucovinei, 1994.
11. Frigioiu N. Globalizarea versus probleme globale ale omenirii. –Bucureşti: Editura SNSPA,
2001.
12. Hlihor C. Istorie şi Geopolitică. –Bucureşti: Editura Academiei de Înalte Studii Militare,
1999.
13. Lăzărescu D. Previziuni geopolitice. // Clipa 2000. –1999. –nr. 2.
14. Maliţa M. Zece mii de culturi, o singură civilizaţie. –Bucureşti: Editura Nemira, 1998.
15. Tămaş S. Dicţionar politic. –Bucureşti: Casa de Editură şi Presă ,,Şansa”, 1999.
16. Stan A., Rus R. Istoria religiilor. –Bucureşti: Editura Institutului Biblic şi de Misiune al
Bisericii Române Ortodoxe, 1991.
17. Serebrean O. Politică şi Geopolitică. – Chişinău. Editura Cartier, 2004
18. Burian A. Geopolitica lumii contemporane. Chişinău, 2003
Bibliografie selectivă

1. Barber B. JIHAD versus McWorld. –Bucureşti: Editura Incitatus, 2002

2. Barber B. Cultura Mc World împotriva democraţiei. // Clipa 2000. –1998. –nr.1.
3. Baumarchais D. Center for international research. Puteri şi influenţe. –Bucureşti: Corint,
2001.
4. Brzezinski Z. Marea tablă de şah. –Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic, 1999.
5. Brzezinski Z. Europa Centrală şi de Est în ciclonul tranziţiei. –Bucureşti: Editura Diogene,
1995.
6. Boniface P. Relaţiile Est – Vest. 1945 – 1999. –Iaşi: Institutul European, 1998.
7. Bull H. Societatea anarhică. –Chişinău: Editura Ştiinţa, 1998.
8. Chesneaux J. Ce fel de societate universală ? // Clipa 2000. –1998. –nr.1.
9. Claval P. Geopolitică şi geostrategie. –Bucureşti: Corint, 2001.
10. Clausewitz C. Despre război. –Oradea: Editura Antet, 2002.
11. Drucker P. Societate postcapitalistă. –Bucureşti: Editura Image, 1999.
12. Fukuyama F. Sfărşitul istoriei şi ultimul om. –New Yorc: The Free Press, 1992.
13. Gaillard J. M. Istoria continentului european. –Chişinău: Editura Cartier, 2001.
14. Gauchet M. Dezvrăjirea lumii. O istorie politică a religiei. –Bucureşti: Editura Ştiinţifică,
1995.
15. Guetta B. Geopolitica. Raţiune de stat. –Oradea: Editura Aion, 2000.
16. Fontaine P. Construcţia europeană de la 1945 pînă în zilele noastre. –Iaşi: Editura Institutul
European, 1998.
17 Heyden G. Critica geopoliticii germane. – Bucureşti: Editura Politică, 1960.
17. Hoffman S. Ianus şi Minevra. –Chişinău: Editura Ştiinţa, 1999.
18. Huntington S. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale. –Bucureşti: Editura
Antet, 1998.
19. Hobsbawn E. Naţiuni şi naţionalism, din 1780 până în prezent. –Chişinău: Editura Arc,
1997.
20. Joffe J. Viitorul marilor puteri. –Bucureşti: Editura ştiinţifică, 2000.
21. Mayall J. Politica mondială. –Bucureşti: Editura Antet, 2000.
22. Prevelakis J. Balcanii: cultură şi geopolitică. –Bucureşti: Editura Corint, 2001.
23. Ramonet I. Geopolitica haosului. –Bucureşti: Editura Doina, 1998.
24. Toffler Alvin. Puterea în mişcare. –Bucureşti: Editura Antet ,1995.
25. Weibel E. Histoire et geopolitique des Balkans de 1800 a nos jours. –Paris: Ellipses, 2002.
26. Wight M. Politica de putere. –Chişinău: Editura Arc, 1998.

******
1. Богатуров Т. Геополитика в новом миропорядке. // МЖ. –2000. –нр9.
2. Глобализация как стрежневая проблема мирового развития. // МЖ. –2000. –нр11.
3. Гаджиев В. Введение в геополитику. – Москва: Издателъство Логос, 2001.
4. Дугин А. Основы геополитики. - Москва: Издателъство Логос, 1997.
5. Карпов В. Геополитика. Санкт - Петербург: Издателъство Михайлово В. А., 2000.
6. Клепацкий М. Глобализация и национальные интересы. // МЖ. –2000. –нр1.
7. Николаев А. Только сильное социальное государство способно ответить на вызовы
следуйщего века. // МЖ.. -2000. –нр12.
8. Никонов М. Прогнозы для следуйщего века. // МЖ.. -2000. –нр12.
9. Плешаков К. Компоненты геополитического мышления. // МЖ.. -1994. –нр10.
10. Панарин А. Глобальное информационное общество. Вызовы и ответы. // Власть. -
2001. –нр1.
11. Панарин А. Глобальное политическое прогнозирование. –Москва: Издателъство
Эдиториал УРСС, 1999.
12. Сорокин Р. Геополитика современого мира. // Политические исследования. –1995. -
нр1.
13. Савельев М. Актуальные вопросы глобализации. // МЭИМО. –1999.-нр 4.-5.
14. Стукало А. Глобализация мировой экономики. // МЖ.. -2000. –нр5.
Тихонравов Ю. В. Геополитика. –Москва: Издателъство Инфра, 2000.