GENERICUL MESEI ROTUNDE:

PROBLEME ACTUALE ALE

RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE
CONTEMPORANE ÎN CONTEXTUL
ANALIZEI TEORETICE ȘI
PRACTICE
STUDII DIPLOMATICE(A II), FRIȘPA, USM

Chișinău, 2020
 Probleme actuale ale relaţiilor internaţionale contemporane în contextul analizei
teoretice și practice

Domeniul Relațiilor Internaționale este considerat a fi un unul relativ tânăr, mai ales în contextul în care toate
acțiunile care au loc în mediul internațional au un impact imediat asupra întregului sistem al relațiilor
internaționale. Elementul de „interdependență”, dar și cel al „dinamicii” caracterizează permanenta necesitate de
a analiza relațiile internaționale contemporane atât din punct de vedere teoretic, cât și practic.
În mod firesc, prin extinderea și aprofundarea studiilor, cercetătorii în Relațiile Internaționale au făcut apel și au
integrat tot mai mult cunoștințe și din alte domenii (din cele mai diverse). Diversitatea aparatului conceptual și
instrumentarului metodologic folosite azi în Relațiile Internaționale demonstrează, totodată, pluralitatea
informațiilor folosite și complexitatea construirii cunoașterii științifice într-un domeniu în continuă expansiune.
În știință nu este vorba de construirea unui model arbitrar, ci de întrebarea care sunt cerințele timpului, ce este
actual și are un sens într-un anume moment.
 19:13 Oxana BALAN

• Cuvânt de salut

19 • Corina GAMURARI
:1 • Etapele realizării tezei de masterat
6
19 • Mariana ARICOVA
:2 • Planul organizațional de lucru al tezei de master
3
19 • Valeriu Alexandrov
:3 • Definirea scopului și obiectivelor studiului științific
0
19 • Constanța VORNICESCU
:3 • Principiile analizei științifice
7
19 • Ana GUȚU
:4 • Aspectele istoriografice și teoretico-conceptuale ale tezei
4
19 • Antonela GODOROJA
:5 • Cadrul teoretic al tezei de master
1
19 • Mihai CEBOTAR
:5 • Abordări conceptuale
8
20 • Carolina ȚIRIGAN
:0 • Abordări conceptual – teoretice
5

20:15 Dezbateri
SUNTEȚI PREGĂȚI??
Panel 1
CORINA
GAMURARI
 Reporter TVR Moldova
 Absolventă USM, Facultatea de
Jurnalism și Științe ale Comunicării
 Masterandă USM, FRIȘPA,
Studii Diplomatice

Etapele realizării tezei

de masterat:
„Serviciul diplomatic
al RM: instituire și
evoluția”
„SERVICIUL DIPLOMATIC AL
RM INSTITUIRE ȘI EVOLUȚIE”
 Voi începe cercetarea ştiinţifică prin alegerea temei, care este următoarea: „Serviciul
diplomatic al Republicii Moldova: instituire şi evoluţie”. Urmează să analizez cărţile,
articolele şi toată informaţia accesibilă referitor la subiectul dat, să adun toată această
informaţie, să o cercetez şi să încep lucrul. Voi realiza foaia de titlu conform anexei din ghid,
urmează cuprinsul, în care specific denumirea capitolelor, paragrafelor. Capitolul I va cuprinde
noţiuni istoriografice şi teoretico-conceptuale ale diplomaţiei, iar în primul paragraf mă voi
referi la aspecte istoriografice ale diplomaţiei în plan universal. Paragraful doi va conţine
noţiuni teoretico-conceptuale ale diplomaţiei. Capitolul II va viza instituirea şi crearea cadrului
juridic al diplomaţiei moldoveneşti. În primul paragraf mă voi referi la legi, iar la al doilea la
activităţi. Cel de-al treilea capitol va fi despre diplomaţia din Republica Moldova în aspect
bilateral şi multilateral.
„SERVICIUL DIPLOMATIC AL
RM INSTITUIRE ȘI EVOLUȚIE”
 La sfârşitul fiecărui paragraf va fi o concluzie de jumătate de pagină, iar la finalul fiecărui
capitol o concluzie de două pagini. Fiecare capitol va conţine în sine între 9 şi 10 pagini. În
introducere, care va fi de aproximativ 8 pagini, mă voi referi la importanţa şi actualitatea temei
într-o pagină jumate, apoi voi scrie scopul şi obiectivele într-o pagină, metodologia de
cercetare aplicată într-o pagină şi noutatea ştiinţifică. Apoi urmează conţinutul de bază,
structurat în 2-3 capitole. Corpul lucrării reprezintă partea cea mai importantă a tezei şi este
riguros structurată pe unităţi de text: capitole cu paragrafe, în funcţie de specificul acesteia.
Teza de master poate fi divizată în două – trei capitole.
„SERVICIUL DIPLOMATIC AL
RM INSTITUIRE ȘI EVOLUȚIE”
 În capitolul 1 analizez istoriografia problemei cercetate, cercetându-se lucrările ştiinţifice la tema
tezei: articole, monografii etc., publicate în ţară şi peste hotare. O atenţie deosebită se acordă
publicaţiilor din ultimii ani. În baza studierii literaturii de specialitate, se analizează comparativ
situaţia existentă în domeniu, se formulează problema de cercetare şi direcţiile de soluţionare ale ei.
 Voi identifica clar contribuţiile proprii, care includ atât analiza şi interpretarea literaturii de
specialitate consultate, cât şi elementele de noutate.
 De asemenea, voi cerceta bazele teoretice ale lucrării, analizând abordările conceptuale și descriind
polemica ştiinţifică cu privire la problema de cercetare.
 În capitolele 2 şi 3 voi analiza ipotezele formulate, argumentând elaborările noi propuse de către
autor (metode, sisteme, paradigme, modele etc.), precum şi rezultatele obţinute.
 Fiecare paragraf se finalizează cu generalizări, iar fiecare capitol al tezei – cu concluzii.
 La final mă voi axa pe concluzii generale, în mărime de 5 pagini, dar şi bibliografie şi anexe.
MARIANA
ARICOVA
 Team Assistant, Biroul Băncii
Mondiale din Moldova
 Absolventă a Universității Americane
din Moldova, Relații Internaționale
Economice și Științe Politice
 Masterandă USM, FRIȘPA,
Studii Diplomatice

Planul organizațional de
lucru al tezei de master:
„The impact of international
organizations and the third
sector on poverty alleviation
in the Republic of Moldova”
 Introducere
 Aspecte teoretice a planului organizațional
 Aspecte empirice
CUPRINS
 Corelarea aspectelor teoretice cu cele practice
 Etapa elaborării a
Etapa de pregătire;
introducerii;

Etapa elaborării Etapa elaborării

capitolului
istoriografico-
capitolului analitic
(Comparative ELEMENTELE
teoretic; Study);
PLANULUI
Etapa elaborării
ORGANIZAȚIO
capitolului analitic
(Case Study);
Etapa de finalizare;
NAL

Etapa prezentării și
susținerii tezei.
INTRODUCERE
Planul Organizațional de lucru a tezei de masterat are o formă științifică și clasică. Este un
instrument care ajută cum studentul la fel și conducătorul științific de a structura timpul și
sarcinile care uremază să fiu efectuate pe parcursul cercetării. Cerințele urmează foarte ușor
să fiu înțelese. Planul stipulează și duce la cunoștința studenților toate elementele și sugerările
de scriere ale unei teze de masterat. Descrierea detaliată, începând cu procesul de introducere
și urmărind cu fiecare etapă care urmeză din planul dat ajută studentul să elaboreze lucrarea
sa chiar și la distanță apelând doar la consultații succinte de la conducătorul de teză.
 THE IMPACT OF  Etapa de pregătire (Alegerea temei și
conducătorului științific, elaborarea listei
INTERNATIONAL bibliografice –10 Septembrie- 20 Septembrie) ;

ORGANIZATIONS  Etapa elaborării a introducerii și a cuprinsului (20

Septembrie-15 Noiembrie);
AND THE THIRD  Etapa elaborării capitolului istoriografico-teoretic (15
SECTOR ON Noiembrie-15 Decembrie);

POVERTY  Etapa elaborării capitolului analitic (Comparative

Study)(15 Decembrie-15 Ianuarie);
ALLEVIATION IN  Etapa elaborării capitolului analitic (Case Study) (15
THE REPUBLIC Ianuarie-20 Februarie);

OF MOLDOVA.  Etapa de finalizare (20 Februarie-10 Martie);

 Etapa prezentării și susținerii tezei. (Iunie)
 CORELAREA
Corelarea acestor două aspecte are ca scop arăta
eficiența, implimentarea și conformitatea teoriei cu
ASPECTELOR
practica. Elementul empiric al planului nu poate fi
elaborat fără elementul teoretic ce reprezintă
TEORETICE CU
corelarea între ele. CELE
PRACTICE
VALERIU
ALEXANDROV
 Expert financiar bancar
 Absolvent USM, Finanțe și Banci,
 Masterand USM, FRIȘPA,
Studii Diplomatice

Definirea scopului și
obiectivelor studiului
științific:
„Relațiile dintre UE și
Marea Britanie: Istorie
și contemporaneitate”
CUPRINS
1. Aspecte teoretice privind determinarea scopului.
2. Aspecte teoretice privind reflectarea obiectivelor studiului științific.
3. Determinarea scopului și obiectivelor studiului științific: Relațiile dintre
UE cu Marea Britanie, istorie și contemporaneitate.
4. Conluzii generale.
5. Biliografie.
ASPECTE TEORETICE PRIVIND SCOPUL STUDIULUI

Scopul este cel care determină modul viitor

de desfășurare a studiului și direcțiile sale de
bază.
ea

rea

area
ța r

Evaluarea
irea
un

t a

t
n
En

c
e

e
stru

am

Proi
Con

Fund
ASPECTE TEORETICE PRIVIND SCOPUL
STUDIULUI
REFLECTAREA OBIECTIVELOR
STUDIULUI ȘTIINȚIFIC
Atingerea unui scop presupune mai multe
acțiuni sau activități sub forma de obiective
specifice.

Obiectivele corect formulate sunt mijloace

pentru realizarea scopului, iar totalitatea
activităților în metodica de cercetare, sunt
mijloacele folosite pentru realizarea obiectivelor.

Conținutul capitolelor formulate trebuie să

pună în evidență obiectivele lucrării.
RELAȚIILE DINTRE UE ȘI MAREA BRITANIE: ISTORIE ȘI
CONTEMPORANEITATE

Determinarea și analiza cauzelor care au dus la ruptura

relațiilor dintre UE și Marea Britanie

Scopul lucrării va consta în evidențierea motivelor

care din o relație istorică și fructuoasă au dus la
acordul BREXIT și prolifierea posibilelor consecințe
ale acordului dat.
OBIECTIVELE STUDIULUI

Reflectarea principalelor evenimente istorice care

au marcat istoria relațiilor UE-MB.

Impactul Brexit-ului asupra economiei Marii

Britanii.

Determinarea spectrului relațiilor bilaterale post-

brexit UE-MB
 Concluzii

Etapa teoretică
Scopul Obiective

Cunoașterea teoretică permite o bună realizare a fazei

empiriceObiective optime, ce reflectă
Scop bine determinat, realist. problema enunțată

Etapa empirică
Scopul satisface nivelul de Rezultatele obiectivelor pot fi
aplicare a studiului implimentate.
BIBLIOGRAFIE

1. Ghidul de elaborare a tezei de master, FRISPA, USM, 2020.

2. Faze ale organizării procesului de analiză interdisciplinară în contextul relațiilor
internaționale. Rotaru Veronica, USM, 2020
CONSTANȚA
VORNICESCU
 Specialist principal în studii clinice,
„CTG CARDIOMED CRO” SRL
 Absolvent al USM, Faculytatea de
Limbi și literaturi străine, traducere și
interpretare
 Masterandă USM, FRIȘPA,
Studii Diplomatice

Principiile analizei științifice:

„Modele și tehnologii de
dirijare a conflictelor
internaționale prin
intermediul propagandei:
implicații pentru Republica
Moldova
 Competenței
Utilității
Demonstrație
i

Obiectivării
Adevărului
Principii științific

Evaluării
Corelației rezultatelor
Metodic
 APLICAREA PRINCIPIILOR ÎN PROCESUL DE
Principiu ELABORARE A TEZEI Aplicare
Competenței Activitatea științifică poate fi desfășurată de către studenții de la
master, întrucât pe parcursul anilor de studii au fost studiate
obiecte elocvente pentru problema științifică abordată.

Tipuri, metode, tehnici de

negociere
Diplomația publică –
fenomenul propagandei
Conflict – metode, tehnici
Obiectivării Obiectul analizei reprezintă în esență un sistem de elemente care
constituie problema cercetată. Toate elementele care reprezintă
concepte cheie sunt inter-conectate.

Conflict Propagandă

Metode, tehnici
Adevărului științific Se va consulta literatură de specialitate din domeniu, se va efecatua o
analiză comparativă a conținutului surselor pentru a scoate în evidență
adevărul științific. Se va ține cont de părerile obiective expuse, vor fi
analizate și interpretate de la general la particular fără implicații
subiective.
Se va atrage atenția la limbajul de specialitate, expresii, forme de
exprimare logice, coerente și obiective.

Principiul metodic Se va elabora un plan de activitate bine pus la punct, se va determina

termenul de realizare a fiecărei sarcini în parte, fără ca să depășească
termenul admisibil de 1 săptămână pentru fiecare sarcină. Timpul este
stabilit ținându-se cont de calitate.
Etapele de lucru se vor regăsi în 3 procese de bază: cercetare, analiză
și sinteză.
Tehnicile și metodele utilizate se vor axa în principal pe analiză și
studiu comparat pentru a releva natura reală a obiectului cercetat.

Principiul demomnstrației Analiza se va efectua pe baza unor situații de conflict concrete și

actuale. În acest context putem menționa conflictul din Belarus,
Karabah, Iran.
Totodată analiza va fi una comparativă pentru a scoate în evidență
principalele sau cele mai frecvent utilizate modele și tehnici de dirijare
a conflictelor internaționale prin intermediul propagandei.
Principiul corelației + Principiul evaluării rezultatelor Determinarea relațiilor de cauză – efect în baza
exemplelor concrete menționate în contextul
principiului anterior.
Cauză
Rezultat
Soluție de durată
Propunere
Principiul utilității
ANA GUȚU
 Însățitor de bord Air Moldova
 Absolventă USM, Facultatea de
Jurnalism și Științe ale Comunicării
 Masterandă USM, FRIȘPA,
Studii Diplomatice

Aspectele istoriografice și
teoretico-conceptuale ale
tezei:
„Istoriografia și noțiunile
teoretico conceptuale ale
Integrării Europene”
 Capitolul I

In Capitolul I Analiza situației in domeniul tezei (Istoriografia problemei cercetate)

se analizează lucrarile științifice la tema tezei: articole, monografii, etc., publicate
în țară și peste hotare. O atenție deosebita se acordă publicațiilor din ultimii ani. În
baza studierii literaturii de specialitate, se analizează comparativ situația existentă
în domeniu, se formulează problema de cercetare și direcțiile de soluționare a ei. Se
i

vor identifica clar contribuțiile proprii, care includ atât analiza și interpretarea
literaturii de specialitate consultate, cât și elementele de noutate.
 Metoda cercetării documentelor.

Primul capitol al tezei de master presupune prezentarea documentelor relevante ale temei
cercetate. Astfel documentarea teoretică realizată din bibliografia de specialitate (acte normative,
cărti, reviste de specialitate, teze de doctorat, rapoarte de cercetare etc.) presupune elaborarea
unui cadru de referință, care include acele surse ce oferă o tratare directă a temei supuse
cercetării. Iar în ceea ce privește documentarea practică (de tip aplicativ) presupune cunoașterea a

de cale directa a problematicii alese, consultarea specialiștilor din domeniul respectiv etc. și
permite identificarea strategiilor metodologice relevante utilizate pentru tratarea temei alese și în
special al primului capitol al cercetării.
 Capitolul I
Istoriografia și noțiunile teoretico conceptuale ale
Integrării Europene

Documentarea la tema de cercetare constituie o etapa de importanță majoră în realizarea lucrării, deoarece
condiționează calitatea tezei. În teza proprie, capitolul I al tezei Istoriografia și noțiunile teoretico
conceptuale ale Integrării Europene vor fi elucidate principalele aspecte teoretice a problemei studiate
precum și prezentarea atât a istoriografiei procesului Integrării Europene în general și a relațiilor externe a
Republcii Moldova privind acest proces cât și acest compartiment va conține prezentarea documentelor și
informațiilor actuale care vor prezenta principalele aspecte ale temei studiate. Documentarea va presupune
obținerea de informații și date la tema tezei, care vor fi în continuare sistematizate, prelucrate, analizate și
utilizate in redactarea lucrării. Datorită volumului impunător de date și informații, activitatea de
documentare va fi selectivă și nu exhaustivă.
 Exemple din Bibliografie
1.Gherasimov C. Campanii de informare privind aderarea la Uniunea Europeană: experien􏰃a Poloniei şi României. În: Lec􏰃ii Europene. Experien􏰃a
Poloniei şi oportunită􏰃i pentru Moldova: Culeg. de analize de politici publice. Chişinău: ARC, 2007, p. 5-21.

2.Ghica L.A. România şi Uniunea Europeană: o istorie cronologică. Bucureşti: Meronia, 2006. 253 p.

3.Goetz K. Noile state membre şi UE: reac􏰃ia vizavi de Europa. În: Statele membre ale Uniunii Europene/ S. Bulmer, Ch. Lequesne. Chişinău: Cartier,
2009, p. 323-353.

4.Juc V. Integrarea europeană - dimensiune a interesului na􏰃ional al Republicii Moldova. În: Republica Moldova şi Uniunea Europeană: dimensiunile
cooperării. Chişinău: S.n. (Tipografia -Sirius), 2016, p.4-35.

5.Juc V. Op􏰅iunea de integrare europeană a Republicii Moldova prin prisma interesului na􏰅ional. În: Revista Na􏰅ională de Drept. România: Editura
Vasiliana-98, 2010, nr.3, p. 105 - 121.

6.Leancă I. Cred în viitorul european al Republicii Moldova. Interviul Ministrului al afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova, Iurie
Leancă, pentru postul de radio”Europa Liberă. În: Administrarea Publică, 2011, nr.3, p. 89-91.

7.Morari C. Factorul UE în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. În: Ştiin􏰃a politică şi societatea în schimbare: Mat. Conf. Şt. Interna􏰃.
dedicate celei de-a 20-a aniversări a Facultă􏰃ii Rela􏰃ii Interna􏰃ionale, Ştiin􏰃e Politice şi Administrative, 13 noiemb. 2015. Chişinău: CEP USM, 2015,
p. 465-471.

8.Morari C. Practica integrării europene a statelor din Europa Centrală şi de Est: repere pentru Republica Moldova. În: Romania and the European Union.
Dynamics of the integration process. Lucrările celei de-a VII-a Conferin􏰃e interna􏰃ionale “Jean Monnet.” Iaşi: A.I. Cuza, 2011, p. 169-177.
ANTONELA
GODOROJA
 Absolventă USM, FRIȘPA, Relații
Internaționale
 Masterandă USM, FRIȘPA,
Studii Diplomatice

Cadrul teoretic al tezei

de master:
„Expeeriența stetlor
europene în
promovarea
diplomației culturale:
Repere pentru
Republica Moldova”
 „EXPERIENȚA STATELOR EUROPENE ÎN PROMOVAREA
DIPLOMAȚIEI CULTURALE: REPERE PENTRU REPUBLICA
MOLDOVA”
Cadrul teoretic al tezei de master

Conținutul lucrării reprezintă

cea mai importantă parte a
tezei de master, fiind
structurată în 2-3 capitole.
Respectiv, primul Capitol- este
cel teoretic și metodologic ce
presupune explorarea în
detaliu a subiectului abordat
din punct de vedere teoretic.
De asemenea, cadrul teoretic
Este un set de idei ce
Totodată, în acest capitol sunt oferă instrumente pentru
marchează cursul lucrării care
prezentate teoriile, conceptele analiza critică a surselor,
se desfășoară și o pune în
și ideile care susțin subiectul permițând cercetătorului să
legătură cu alte cercetări deja
în cauză. distingă ceea ce este relevant
efectuate.
și ce nu este.

Scopul cadrului teoretic

Cadrul teoretic oferă baza conceptuală pentru comprimarea și analiza datelor prezentate într-o investigație. Acesta este scopul
fundamental al cadrului teoretic.
Furnizează mijloace pentru ca viitorii cercetători să poată interpreta datele.
Să răspundă la noi probleme care nu au fost studiate anterior.
Permite noi interpretări ale datelor vechi.
 Cadrul teoretic este compus dintr-un set de definiții, concepte și idei
care se referă la textele existente.

Acest set susține cercetarea care se desfășoară. Deci, un cadru

teoretic bun arată înțelegerea avansată a teoriilor care se referă la
lucrarea ce se execută.

De asemenea, cadrul teoretic stabilește o relație între munca noastră

și alte lucrări din aceeași zonă.

Pentru a crea un cadru teoretic, cercetătorul trebuie să efectueze un

proces de consultare, analiză și selecție a diferitelor surse. Acest
lucru ajută cercetătorul în diferite aspecte:

Permite dezvoltarea gândirii critice.

Oferă bazele dezvoltării unor ipoteze relevante.

Favorizează extinderea sau delimitarea problemei de

cercetare.
Stabilește care sunt liniile de cercetare importante pentru
studiul nostru.
 1. ISTORIOGRAFIA ȘI ASPECTELE TEORETICO-CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII EXPERIENȚELOR STATELOR EUROPENE ÎN PROMOVAREA DIPLOMAȚIEI
CULTURALE
1. Istoriografia cercetării diplomației culturale a statului
2. Abordările teoretico-conceptuale ale diplomației culturale a statului
3. Diplomația culturală ca instrument strategic de promovare a interesului național
4. Concluzii la capitolul 1

2. Abordările teoretico-conceptuale ale diplomației culturale a statului

În literatura de specialitate nu există o idee unică să cuprindă o serie de aspecte ce țin de esența conceptului „diplomație culturală”. În acest sens, conceptul de
diplomație culturală este cercetat pe larg, prin diferite abordări. Astfel, cercetătorul S. Roșca consideră că diplomația culturală este acel domeniu al diplomației care are
drept obiectiv stabilirea, dezvoltarea și susținerea relațiilor cu alte state prin cultură: artă, educație, stiință, filosofie. Activitatea de diplomație culturală este un proces
al proiectării în exterior a sistemului de valori culturale ale unui stat și a promovării acestuia la nivelul relațiilor bi/multilaterale.

De asemenea, multe definiții ale diplomației culturale subliniază ideea că această parte a diplomației ar trebui privită ca parte specifică și integrantă în realizarea
politicii externe a statului. În acest context, cercetătorul german A. Endersom consideră că diplomația culturală ar trebui privită ca instrument care servește scopurilor
politice și stabilește propriile obiective, care se descrind din obiectivele comune de politică externă.

Cea mai des citată definiție este cea prezentată de autorul M. Cummings, care a specificat că diplomația culturală este un schimb de idei, informații, artă și alte aspecte
ale culturii în rândul națiunilor și al popoarelor lor pentru promovare și înțelegere reciprocă. De asemenea, merită remarcat faptul că autorul afirmă că poate fi o stradă
cu sens unic, atunci când națiunile își concentrează eforturile asupra promovării limbajului și spunând povestea restului lumii.

Mai mult, așa cum a explicat cercetătoarea P. Goff, diplomația publică se bazează pe presupunerea că arta, limba și educația sunt printre cele mai semnificative puncte
de intrare într-o cultură.
 La fel a remarcat S. Mark, că ar fi înțelept să luăm în considerare o
gamă destul de largă de practici și aspecte ale diplomației culturale
prin prisma activităților întreprinse de diferite state. Simplu spus,
E. Arndt, care a subliniat că diplomația culturală poate doar să
diplomația culturală este „desfășurarea culturii unui stat în
spună ce are loc atunci când diplomații, ce servesc guvernelor
sprijinul obiectivelor sale de politică externă sau a diplomației în
naționale, încearcă să modeleze și să canalizeze acest flux natural
general”. Este o practică diplomatică a guvernelor, dar și a
pentru promovare intereselor naționale. Într-o astfel de idee,
grupurilor de guverne precum Uniunea Europeană și guvernele
diplomația culturală este plasată în contextul politicii, cu rolul
subnaționale. Prin urmare, este clar că activitățile care se
crucial atribuit organelor guvernamentale, care în calitate de
încadrează în sfera diplomației culturale pot fi întreprinse de
reprezentanți ai statelor, urmăresc interesele particulare în relațiile
entități altele decât statele. UE oferă un exemplu model, deoarece
internaționale.
inițiază programe de schimb academic și cultural și, prin urmare,
se angajează în mod direct în răspândirea anumitor valori, idei și
norme.

Când analizează rolul diplomației culturale, J. Nye tratează cultura ca pe o resursă a puterii soft. Ca formă de putere moale, diplomația culturală a existat cu mult
înainte de a fi prezentată ca un concept nou în cadrul relațiilor internaționale. Cu toate acestea, abia după ce J. Nye a dezvoltat conceptul de putere moale, resurselor
soft li s-a atribuit un rol mai important în politica internațională contemporană.

Analiza de mai sus a diplomației culturale în discursul teoretic asupra relațiilor internaționale relevă evoluția modului în care a fost înțeles acest concept. În ceea ce
privește teoria, s-a întreprins cel mai mult regândirea diplomației culturale a tuturor în raport cu conceptul de soft power. În viziunea lui Nye, cultura constituie o parte
vitală „atractivității” unui stat și, prin urmare, are capacitatea de a afecta preferințele altor actori. În politica internațională, sursa puterii moi constă în valorile
încorporate în diferite state. Un canal prin care sunt distribuite aceste valori este schimbul cultural care este un element cheie al diplomației.

BIBLIOGRAFIE
1. A. Scheglyak. Cultural diplomacy in international relations. https://elib.bsu.by/bitstream/123456789/216872/1/310-313.pdf. (accesat 11.11.2020)
2. A. Uminska-Woroniecka. Cultural diplomacy in international relations theory and studies on diplomacy. În: Actual problems of international relations, Release 127 (part II), 2016, pp.4-19.
3. E. Pajtinka. Cultural Diplomacy in Theory and Practice of Contemporary International Relations.
https://www.researchgate.net/publication/269763112_Cultural_Diplomacy_in_Theory_and_Practice_of_Contemporary_International_Relations. (accesat 11.11.2020)
4. K. Bound, R. Briggs, J. Holden, S. Jones. Cultural diplomacy. Leicester, IPrint, 2007. 113 p.
MIHAI
CEBOTAR
 Absolvent FRIȘPA (USM),
Administrare publică
 Masternad FRIȘPA (USM),
Studii Diplomatice

Abordări conceptuale:

„Abordări teoretice
conceptuale ale
viitorului Uniunii
Europene în condițiile
actualelor crize”
Abordări conceptuale
Aspecte teoretico-conceptuale de
cercetare
Aspecte teoretico-practice de
cercetare
Group-talk: Problemele actuale ale
Relațiilor Internaționale
Contemporane
 Analiza

Abordari
conceptuale

Examinarea detaliată
O metodă de cercetare
sau cercetare sau
științifică
anumite probleme
 Aspecte teoretico-conceptuale de cercetare asupra: viitorului Uniunii Europene în condițiile actualelor crize

Identificarea principalelor arii de

Investigarea potențialelor impacte ale
cercetare teoretice/conceptuale și
crizelor actuale (criza
istoriografice a subiectului viitorul UE în
migrației/economică/BREXIT/COVID19)
condițiile actualelor crize in diferite state
asupra viitorului UE
membre și nu doar.

Surse de cercetare folosite: carți, rapoarte, expertize naționale și internaționale ale organizațiilor guvernamentale și non-
guvernamentale care au drept subiect de cercetare viitorul UE și a crizelor actuale din comunitatea europeană
 Aspecte teoretico-practice de cercetare asupra: viitorului Uniunii Europene în condițiile actualelor crize

Dezvoltarea principalelor concepții și idei ale Propunerea aspectelor cheie de monitorizare a

autorilor cu referirea la cadrul de proceselor de dezvoltare a
monitorizarea a principalelor probleme cauzate crizelor(apariție,cauze,procesul de dezvoltare și
de catre actualele crize din UE consecințe)

Construirea conceptului de: viitorul Uniunii Europene și a crizelor actuale din cadrul acesteia
Identificarea aspectelor cheie ce rezulta din cercetarile teroretirco-practice la tema aleasă, luând în considerare prima
etapa de cercetare efectuate.
+
Continuarea cercetariilor științifice și a principalelor Organizații Internaționale din cadrul Uniunii Europene care se
preocupă direct de fenomenul crizelor actuale și a problematicii viitorului european.
În ce măsura sunteți de acord cu
urmatoarea frază:

Reglementările liberale (în teorie și practică)

bazate pe acordul de liber schimb, concurență
liberă și migrație relativ liberă creează mulți
câștigători, dar și un număr suficient de învinși
 Inegalitatea a crescut în ultimii ani în special 2015-2020. După
cum a avertizat Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică,
acest lucru subminează mobilitatea socială, care este poate cel mai important
pilon al ordinii liberale.

Deși creșterea a revenit, câștigurile nu sunt distribuite uniform.

Există inegalități excesive în venit, avere și putere. Sectorul financiar este
încă prea dominant de atragerea capitalului excesiv. Acest lucru se datorează
faptului că creșterea economică continuă să fie dependentă de credite, iar
cealaltă parte a creditului este datoria, care nu a încetat să crească.

Toate acestea au creat nemulțumiri sociale și anxietate economică.

Ordinea liberală bazată pe liber schimb, concurență liberă și migrație relativ
liberă creează mulți câștigători (deși unii câștigă mai mult decât alții), dar și
un număr de învinși. Dacă nu reducem numărul de astfel de inegalități ,
‘patologia’ se va înrăutăți.
CAROLINA
ȚIRIGAN
 Absoleventă USM, FRIȘPA, Relații
Internaționale
 Masterandă USM, FRIȘPA,
Studii Diplomatice

Abordări conceptual –
teoretice:
„Colaborarea
internațională a
serviciilor de informații
și impactul acestora
asupra diplomației
contemporane”
PLAN
 INTRODUCERE
 ASPECTE TEORETICE
 ASPECTE EMPIRICE
 CORELAREA ASPECTELOR TEORETICE CU CELE
PRACTICE
INTRODUCERE
 Serviciile speciale de informații nu pot fi adaptate, reformate,
transformate fără o înţelegere clară a teoriei.
 O teorie globală a serviciilor speciale ar trebui să explice legătura
dintre cauză şi efect, astfel încât stabilirea sursei în caz de succes
sau eşec a acestor servicii să se producă înainte ca acesta să se
întâmple. Cauza iniţială este totul.
 Înţelegerea motivelor pentru eşecurile din trecut este primul şi cel
mai important pas în contextul contemporanietății, unde nu ne mai
putem permite greșelile trecutului.
 ASPECTE TEORETICE
La moment, cercetătorii îmbină eforturile de cunoaştere şi
exploatare a informaţiilor prin:

proiectarea şi administrarea unor capabilităţi compuse din reţele

de cercetare şi dezvoltare;
educare şi inovare;
parteneriate la nivel naţional şi global;
Termenul de servicii speciale de informații este definit pe larg, dar diferit de
fiecare autor în parte. În acest context, cercetătorii folosesc conceptul
Intelligence pentru a descrie complexitatea serviciilor de informații, acesta
fiind utilizat din cel puţin trei perspective: ca proces, ca organizaţie şi ca
produs. În zilele noastre o înţelegere adecvată a serviciilor speciale sau
Intelligence lipseşte. Acestor servicii le revin împuterniciri speciale, prin
intermediul unităţilor lor operaţionale, tehnice, analitice şi de suport, utilizând
diverse instrumente de comunicare, supraveghere, control şi documentare.
ASPECTE TEORETICE
Studiul teoretic al problemei este destul de complex, fapt remarcat prin
existenţa abordărilor contradictorii privind importanţa securității
informaționale și colaborării internaţionale a serviciilor speciale în
domeniul relaţiilor internaţionale în funcţie de conjunctura
internaţională, de interesele urmărite a celor ce studiază problematica
respectivă.

Căutările şi eforturile cercetătorilor presupun, la momentul actual, o

îmbinare a eforturilor de cunoaştere şi exploatare a informaţiilor prin
proiectarea şi administrarea unor capabilităţi compuse din reţele de
cercetare şi dezvoltare, educare şi inovare, conectate prin cadre
parteneriale la nivel naţional şi global, pe spaţiul informaţional
reprezentat de sursele deschise.
ASPECTE EMPIRICE
 În epoca post-Război Rece, mare parte din fenomenele care afectează
securitatea internațională s-a modificat radical.
 Factori precum globalizarea economică, transparența granițelor, „explozia“
tehnologiei informațiilor au contribuit decisiv la acest proces.
 Fenomenele date s-au adaptat modificărilor mediului internațional, cunoscând
după 1990 o diversificare fără precedent a modalităților de manifestare.

 În acest context, avem nevoie de o analiză empirică a reformelor serviciilor de

informații, eșuate înainte de 11 septembrie, dar și după cumplitul atentat.
ASPECTE EMPIRICE
 După atacurile teroriste din 11 septembrie, serviciile de informații
s-au confruntat cu o mulțime de critici. Unde au greșit?
 Principala amenințare la adresa securității nu apare numai din
conflictele de super-putere purtate sub umbra rachetelor nucleare,
ci și prin implicarea organizațiilor teroriste, conduse de indivizi
care reușeșc o sinteză între îndoctrinare, fanatism, pregătire
științifică și tehnică de vârf. În acest context, serviciile de
informații sunt “impuse” să țină pasul cu ei.
ASPECTE EMPIRICE
De ce avem nevoie?
capacitatea de adaptare situației (implică schimbări ce să corespundă realităților
internaționale);
- pericolele lumii postbelice erau prea opace pentru ca agențiile de informații
americane să evalueze amenințarea teroriștilor mai eficient decât au făcut-o.
- agențiile de informații nu au alocat resurse suficiente pentru lansarea noilor
programe și a anticipa și combate atacurile teroriste din 11 septembrie.
 - FBI și-a triplat bugetul împotriva terorismului, a extins dramatic numărul agenților
și a arestat un număr de teroriști străini de nivel înalt, dar și a perturbat comploturi
majore
ASPECTE EMPIRICE
 Oficialii serviciilor secrete au înțeles gravitatea amenințării
reprezentate de Al Qaeda înainte de 11 Septembrie?
 Au înțeles conexiunea dintre amenințarea teroristă și
imperativul pentru anumite schimbări?
 Au întreprins unele reforme ce le-ar fi permis implimentarea
schimbărilor ce le considerau esențiale?
 Dacă tot mai mulți experți și oficiali recunosc gravitatea
terorismului, de ce este atât de greu de a anticipa pericolele
majore ce perturbă arena internațională?
 ASPECTE EMPIRICE
Lecțiile învățate în ultimul
Serviciile de informații,
deceniu oferă o bază solidă
în acest context, trebuie
pentru progres. Devenim încet
să se adapteze
mai inteligenți în legătură cu o
modificărilor inopinate
lume care devine rapid mai
ale sistemului
puțin sigură pentru cetățenii
internațional, întrepătruns
săi, crescând îngrijorarea cu
de fenomene social-
privire la amenințarea
politice complexe, ce
terorismului intern, cu
afectează interesele
extremiștii motivați de
întregii comunități
nemulțumiri politice, rasiale,
internaționale, având
etnice, economice, de sănătate
legătură directă cu
și de altă natură.
acutizarea crizei
economice mondiale.
CORELAREA
 Corelarea acestor două aspecte are ca scop de a elucida
stadiul actual al problemei. Analiza teoretică are ca scop
dobândirea de noi cunoștințe prin analiza structurii,
dinamicii realităților politice internaționale, iar cel
empiric este bazat pe experiență, pe cazuri concrete, prin
analiza datelor și a unor procese – “ceea ce se observă”,
fiind de nelipsit interdependența dintre ele.
BIBLIOGRAFIE
 CSIS Briefs. The War Comes Home: The Evolution of Domestic Terrorism in the United States.
https://www.csis.org/analysis/war-comes-home-evolution-domestic-terrorism-united-states (vizitat
11.11.2020);
 Hans Born, Aidan Wills. Overseeing Intelligence Services.
https://www.dcaf.ch/sites/default/files/publications/documents/Born_Wills_Intelligence_oversight_TK
_EN_0.pdf
(vizitat 11.11.2020);
 Geneva Centre for Security Sector Governance. Intelligence.
https://securitysectorintegrity.com/institutions-and-organisations/intelligence/ (vizitat 11.11.2020);
 Caparini Marina. Controlling and Overseeing Intelligence Services in Democratic States.
https://www.researchgate.net/publication/265221667_Controlling_and_Overseeing_Intelligence_Servi
ces_in_Democratic_States
(vizitat 11.11.2020);
 Karolis Kupcikas. The Importance of Intelligence to International Security.
https://www.e-ir.info/2013/11/08/importance-of-intelligence-to-international-security/ (vizitat
11.11.2020).
PANEL 2
DEZBATERI
Perspectivele de cercetare a
problemelor Republicii Moldova
în cadrul relaţiilor internaţionale
în contextul tezei de masterat
 PERSPECTIVELE DE CERCETARE A PROBLEMELOR
REPUBLICII MOLDOVA ÎN CADRUL RELAŢIILOR
INTERNAŢIONALE ÎN CONTEXTUL TEZEI DE MASTERAT

Bodrug Alina Aricova Mariana

Bujor-Rusu Otilia Balan Oxana

 Domeniu
interdisciplinar
l I as Imp
e u
r R up ac
a
t
c al ne s is r a î t d i
a r ic ra tem ntr rec
C am po ug t
in tem al u l
d n RI u i
co