Conf. dr.

Florea Ioncioaia
Universitatea „Alexandru-Ioan Cuza” Iași / Facultatea de Litere
Bd. Carol I Nr. 11 IAŞI 700506 ROMANIA
E-mail: Ioncioaia@Yahoo.com / IONCIOAIA@Web.de
Skype: florea.ioncioaia
Anul universitar: 2022-2023

Syllabus la disciplina:

Presa în istoria culturii româneşti

Curs şi seminar, anul I, Jurnalism Ştiinţele Comunicării, pregătire complementară, 5
credite, patru ore (două curs + două seminar) săptămânal, un semestru (14 săptămâni)

1. Descrierea generală a disciplinei

Disciplina universitară Presa în istoria culturii româneşti face parte din pregătirea
complementară a studenţilor secţiei de Jurnalism şi Ştiinţele comunicării. Aşadar, este vorba de o
disciplină care contribuie la formarea intelectuală generală a viitorilor jurnalişti și specialiști în
comunicarea publică. Structura tematică şi metodologia disciplinei vor fi prin urmare adaptate
acestui obiectiv.
După cum titlul însuși o sugerează, disciplina Presa în istoria culturii include două
domenii academice relativ bine structurate, fiecare cu tradiţiile și problemele sale: istoria culturii
româneşti şi istoria presei. Asocierea lor în cadrul unei singure discipline poate fi o sursă
potențială de confuzii şi de aşteptări imposibil de satisfăcut. În acelaşi timp, integrarea celor două
problematici în orizontul unei singure discipline universitare poate avea avantajul de a atrage
atenţia asupra importanţei istoriei culturii pentru înţelegerea evoluţiei fenomenului mediatic şi de
asemenea poate sugera că nici un fel de abordare a culturii nu poate exclude din tematica sa
preocupările privind comunicarea media şi cultura presei.
Prin urmare, disciplina Presa în istoria culturii române propune o abordare orientată a
problematicii avute în vedere. Cu alte cuvinte, nu va fi vorba de o prezentare generală a evoluţiei
istorice a presei şi culturii româneşti, ci de o prezentare tematică în funcţie de marile probleme
care au marcat istoria celor două domenii și îndeosebi relația dintre acestea. Astfel, se va pune
accent pe evidențierea importanței receptării fenomenului cultural, îndeosebi a rolului media în
acest proces. Pe scurt, în cadrul prelegerilor și seminariilor de la această disciplină se va aborda

1
aspecte și probleme ale istoriei culturii româneşti în raporturile sale cu fenomenul media,
respectiv, cu privire la felul în care presa contribuie la evoluţia fenomenului cultural şi în același
timp se inserează în acesta.

a. Obiectivele didactice urmărite:

- configurarea unei perspective sistematice asupra fenomenului cultural naţional în relaţie cu
evoluţia culturii media în România;
- iniţierea studenţilor la Jurnalism Ştiinţele Comunicării în câteva din temele şi momentele cele
mai semnificative ale istoriei presei şi culturii româneşti din perspectiva problematicilor legate de
comunicarea culturală şi fenomenul media;
- familiarizarea cu conceptele teoretice fundamentale ale istoriei culturii şi istoriei presei
româneşti;
- formarea unor deprinderi avansate de a citi şi comenta un text cultural/mediatic, precum şi de a
expune aceste comentarii în public.

b. Metodologie didactică
În raport cu obiectivele mai sus enunțate, se va acorda o mare pondere mai mare
seminariilor în raport cu prelegerile teoretice. De asemenea, se va pune un accent pe stabilirea
unui just raport între abordările sintetice şi cele analitice, considerându-se că studenţii la
Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării trebuie să fie familiarizaţi cu o categorie cât mai largă de
probleme şi situaţii ale istoriei culturii şi presei româneşti, care să le ofere o anume cantitate de
informaţii cât şi o perspectivă de ordin general asupra evoluţiei şi identităţii acestora.
Conţinutul prelegerilor este structurat deopotrivă istorico-cronologic şi tematic. Se va
urmări aşadar pe de o parte momentele cele mai semnificative ale istoriei culturii româneşti, din
unghiul istoriei generale, iar pe de alta felul în care aceste momente se structurează în raport cu
anumite teme dominante: problema comunicării culturale, problema tradiţiei şi inovaţiei,
problema influenţelor culturale, sincroniei şi originalităţii, problema valorii şi a demersurilor
critice etc. Vom încerca de asemenea să configurăm aceste prelegeri din perspectiva evoluţiei
istoriei culturilor politice precum şi a istoriei vieţii intelectuale, considerând că termenul de
cultură nu mai poate fi utilizat în sensul său restrâns, aşa cum a fost acesta elaborat către sfârşitul
secolului XIX, după cum nu se poate înţelege evoluţia formelor culturii fără o abordare a felului

2
în care se naşte cultura, mai ales sub forma unei genealogii a intelectualilor, fie aceştia creatorii
propriu-zişi, fie mediatorii demersului cultural.
Astfel, tematica prelegerilor a fost organizată în trei categorii de probleme: 1. Teoria şi
metodologia istoriei presei şi a istoriei culturii; 2. Evoluţia culturii româneşti şi problema
producţiei şi transmisiunii culturale; 3. Contribuţia presei la fenomenul cultural românesc.
Activităţile de seminar urmează doar parţial scenariul tematic al prelegerilor. Pentru a se
încuraja spiritul critic, cultura dezbaterii și opiniei argumentate, seminarul este conceput în jurul
unor teme cu caracter general dar care sunt specifice mai ales unui anume moment istoric. De
asemenea, discuţiile vor avea la bază analiza unor texte cu caracter reprezentativ, pentru a se
încuraja lectura aprofundată, interpretarea şi înţelegerea surselor istorice.
În logica pedagogiei transmisive, bazată pe ideea de a face din beneficiarul procesului
educativ un agent deplin a construcției cunoașterii la care acesta dorește să acceadă, o mare
importanţă se va acorda interactivităţii ca procedeu didactic. Astfel, se pune accentul pe
încurajarea participării studenţilor la discuţii, pe cultivarea normelor democratice şi a valorilor
comunicării publice: participare, rigoare, onestitate, toleranţă, respectul punctului de vedere opus,
prudenţă în judecăţi, argumentarea oricărei afirmaţii. De asemenea, studenţii sunt încurajaţi să-şi
configureze cât mai articulat punctul de vedere, să facă distincţia dintre opinii şi judecăţi
calificate, dintre subiectivitate şi subiectivism etc.
În sprijinul activităţii la această disciplină, studenţii vor primi sub formă electronică
următoarele documente:
1. Un syllabus al disciplinei pe acest an, conţinând tematica prelegerilor şi seminariilor,
bibliografia de bază, chestiuni organizatorice;
2. Conceptul fiecărei prelegeri, care cuprinde structura cursului, tematica în rezumat,
cuvintele-cheie, bibliografia etc.;
3. Un Reader (crestomaţie de texte), în care sunt adunate o parte din textele necesare
activităţii de seminar, precum şi alte texte sau documente care facilitează înţelegerea
problematicii expuse în cadrul prelegerilor;
De asemenea, în sprijinul studenţilor la această disciplină se organizează săptămânal un
program de consultaţii tutoriale, care se desfăşoară în fiecare miercuri, între orele 12-14, pe
platoforma Microsoft Teams sau pe Skype.

3
 2. Evaluare şi norme ale activităţii studenţilor
La această disciplină, evaluarea cunoştinţelor se face atât la seminar, cât şi în cadrul unor
şedinţe de examinare speciale. Astfel, nota finală este suma calificativelor primite în urma a trei
forme de evaluare:
a. Evaluarea activităţii de seminar (oral şi scris): 50 % din nota finală
b. Examenul parţial de la mijlocul semestrului (scris): 25 %
c. Examenul semestrial final (oral, scris): 25 %
Evaluarea se va face potrivit metodologiei următoare:
Nota la seminar evaluează măsura calităţii participării studenţilor la această formă de
activitate, respectiv, capacitatea studenţilor de a se informa şi discuta liber pe marginea unei
tematici impuse, precum şi de a concepe şi redacta un text scris (prezentare de carte, eseu,
recenzie etc.). Această formă de evaluare ia în discuţie participarea efectivă la activităţile
didactice: frecvenţa, disponibilitate la discuţii, realizarea de dosare tematice, expuneri scurte
asupra unor probleme, recenzii etc.
Prezenţa studenţilor la prelegeri şi seminarii este obligatorie!
De asemenea, studenţii au obligaţia de a prezenta liber în cele șapte ședințe de seminar a
cel puţin două lucrări cu privire la una din temele de seminar: fie un expozeu critic cu privire la o
problemă anume, fie o recenzie la o lucrare dintre cele sugerate în bibliografie. Acestea vor fi
prezentate oral şi comentate critic de către cei prezenţi, care vor fi astfel notaţi.
Expozeul poate avea ca sursă un dosar de caz. Acesta conține în general dosarul unei
probleme: fișe de lucru, scurt excurs teoretic și istoriografic asupra temei/problemei în discuție,
mici analize, extrase dintr-un text etc., prin care intervenientul își susține un punct de vedere, vrea
să contribuie la clarificare unei probleme ș.a.m.d.
Recenzia va trebui să aibă 3-5 pagini, dactilo, şi să fie redactată în protocolul academic.
Aceasta ar trebui sa conţină: 1. Observatii bio-bibliografice: date despre autor, date despre
operă/text, îndeosebi contextul intelectual şi istoric al apariţiei, ecourile şi posteritatea acesteia; 2.
Observaţii critice asupra lucrării în raport cu tema şi bibliografia consultată; 3. Extrase/citate
semnificative din textul discutat care să susţină o idee sau temă exprimată de intervenient.
Evaluarea (notarea) la seminar va ține seama deci de: calitatea participării la discuţii
(intervenţiilor orale) şi calitatea recenziei sau altor lucrări de seminar. Acestea trebuie să ateste:
1. Nivelul lecturilor din bibliografia recomandată; 2. Măsura în care studenţii se arată capabili să
comenteze şi să folosească un text din bibliografia seminarului; 3. Gradul de asimilare a

4
referinţelor istorico-metodologice cu privire la problematica seminarului; 4. Disponibilitatea de a
participa la discuţii, într-o manieră critică şi argumentativă.
Intervenţiile orale vor fi punctate după următoarea metodologie: se vor acorda 5 puncte
pentru o intervenţie care urmărește explicitarea temei principale a seminarului; aceasta trebuie să
cuprindă o abordare precisă şi informată; se vor acorda 4 puncte unei intervenţii la tema
principală, care să propună o interpretare originală şi bine articulată conceptual; se vor acorda 3
puncte pentru o intervenţie cu caracter corectiv la cele două intervenţii anterioare; se vor acorda 2
puncte pentru o intervenţie corectivă sau polemică în raport cu o temă secundară. Pentru a putea
fi declarat admis la proba de evaluare prin seminar, este obligatoriu realizarea a minimum cinci
puncte la finalul semestrului. Interpretarea unui text implică apelul la o grilă de lectură care să
cuprindă: scurte note despre autor (biografia sa intelectuală mai ales), prezentarea sumarului
lucrării, pornind de la analiza titlului, cuprinsului, structurii și capitolelor lucrării; o prezentare a
ideilor sau tezelor autorului și argumentelor acestuia; opiniile studenților despre text sunt
încurajate, dar acestea trebuie să fie documentate, respectiv să aibă ca fundament fie o referință la
o autoritate în domeniul respectiv, fie un citat semnificativ din opera discutată.
Complementar, pentru starea generată de pandemia actuală, vom apela și la altă formă de
evaluare, respectiv, realizarea a cinci dosare de lectură a unor cărți din bibliografia facultativă
(de la finalul acestui syllabus). Acest dosar trebuie să cuprindă: date despre autor, un rezumat al
conținutului lucrării respective, note, comentarii și fișe de lectură (citate reprezentative) etc.
Dosarul trebuie realizat până la finele semestrului (activității de seminar).
Evaluarea pe baza examinărilor periodice se desfăşoară în două şedinţe. Prima, care va
avea loc la mijlocul semestrului, are ca obiect testarea cunoştinţelor teoretice expuse în cadrul
primelor şapte prelegeri şi va consta într-o lucrare scrisă. Participarea este obligatorie; lucrarea nu
se repetă; cine nu participă nu poate primi note la celelalte probe!
A doua probă va testa totalitatea abilităţilor şi cunoştinţelor dobândite la această disciplină
în cadrul activităţilor de seminar sau în cadrul prelegerilor. Forma sa urmează a se stabili de
comun acord între studenţi şi titularul disciplinei, înaintea sesiunii de examene semestriale.
Atenţie! La această disciplină nu se programează în mod obişnuit restanţe sau măriri de
notă! Studentul care nu primeşte nota finală cinci este obligat să repete integral programul
didactic afectat disciplinei în anul universitar următor.
Nu se trimit notele pe mail!

5
 Orice fel de contestaţie sau comentariu se poate adresa direct (sala 122, Corp
Romtelecom) sau pe mail.

3. Câteva recomandări utile:

- prezenţa la prelegeri este nu doar (de asemenea) obligatorie, dar este şi recomandată;
- pentru a facilita aproprierea tematicii prelegerilor şi seminariilor, studiul individual sistematic
rămâne fundamental;
- bibliografia din syllabus poate constitui baza acestui studiu, dar nu este nici exhaustivă, nici
restrictivă; în acelaşi timp, ar fi de dorit ca orice altă opţiune bibliografică să fie pusă în acord cu
orientările generale de aici şi eventual discutată cu titularul disciplinei;
- lecturile trebuie să fie însoţite de redactarea unor fişe, conspecte, eseuri, ca un exerciţiu
individual de autoformare intelectuală şi profesională;
- în sprijinul unei comunicări eficace la această disciplină, insist să realizaţi pe cît de repede este
posibil un forum al anului; rog de asemenea ca fiecare student să-și aleagă un reprezentant, care
să medieze în raporturile cu titularul disciplinei: care trimite mesaje şi căruia i se trimit mesajele
care privesc activitatea didactică de la această disciplină.

Tematică prelegeri
1. Media, cultură, istorie: introducere în disciplina Presa în istoria culturii româneşti
2. Protocolul academic: tipuri, norme și aplicaţii
3. Documentarea în istoria culturii
4. Cunoaștere și comunicare: scrisul și tiparul în lumea veche românească
5. Public, lectură, receptare în lumea românească premodernă
6. Presă și societate: studiul istoriei presei și istoria culturii
7. Începuturile presei românești și nașterea spațiului public (1829-1860)
8. Presă şi societate în epoca modernității plenare (1860-1900)
9. Informaţia publică şi jurnalismul profesional în România modernă(1900-1940)
10. Cultură și presă în lumea românească modernă (1840-1914)
11. Ideologie și cultură în România comunistă
12. Informație și cultură media în anii regimului comunist
13. Limba salvată: presa culturală românească în exil
14. Presa în postcomunism: de la renaștere la ruptură
6
 Tematică seminarii
1. Seminar introductiv: organizarea activităţilor de seminar; discuţie liberă cu privire
problematica seminarului;

2. Cultură, emancipare ideologică şi configurare de sine

Probleme în discuţie:
- modele educative şi scenarii de formare intelectuală în istoria culturii;
- scriitură şi formare de sine în lumea totalitară: rezistenţa la „cultura oficială”, fetişizarea
culturii şi cultura alternativă;
- C. Noica şi Şcoala de la Păltiniş: înţeleptul, puterea şi retragerea din lume ca o practică
intelectuală alternativă la subcultura oficială;
- modele de cultură alternativă: marginalitatea voluntară, auto-impusă;

Texte în discuţie: Gabriel Liiceanu, Jurnalul de la Păltiniş; Idem, Epistolar; Matei Călinescu: Viaţa şi opiniile lui
Zacharias Lichter; Horia-Roman Patapievici, Zbor în bătaia săgeţii; Mircea Eliade: Încercarea labirintului,
traducere şi note de Doina Cornea, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1990.

3. Text şi receptare: teorii și practici ale lecturii

Probleme în discuţie:
- cine scrie; pentru cine scrie; de ce scrie: autor, public, context cultural;
- lectura ca loisir şi lectura profesională: cum se face un comentariu de text; interpretare şi
înţelegere; analiza de text; cum se face o recenzie;
- text, lectură, interpretare: definiţii şi tipologii; lectura, practicile şi reprezentările sale;
receptarea unui text cultural; teorie și probleme;

Texte în discuţie: Paul Ricoeur, Ce este un text; Umberto Eco: Inventio lectoris. Însemnări despre semiotica
receptării; Paul Cornea: „Succesul” literar: configuraţie, funcţionare, motivaţii; Valeriu Gherghel: Porunca lui
rabbi Akiba

4. Cărțile, cititorii și lumea lor

Probleme în discuţie:
- opera de artă şi lecturile sale: receptarea operei de artă;
- lectura ca o artă: cum citim/receptăm un text de ficţiune?
- nașterea cititorului: plăcerea lecturii şi lectura ca viciu: efectele sociale ale lecturii;
- textul ca lume, lumea ca text: mitul cărţii în lumea modernă;

Texte în discuţie: Miguel de Cervantes: Don Quijote; G. Flaubert: Madame Bovary; J.- L. Borges: Cartea de nisip ;
Goethe: Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister; G. Orwell: 1984; Ray Bradbury: Fahrenheit 451

5. Discurs public şi normă culturală în România modernă

Probleme în discuţie:
- apariţia normativităţii culturale în cultura română: cultura naţională şi cultura critică;
7
 - consacrarea esteticului şi a criticii culturale; romantismul şi reprezentările sale; natura
imaginarului romantic şi rolul culturii;
- instituţionalizarea culturii „moderne"; critica culturală „de direcţie"; militantism civic
versus cultură critică;
- rosturile criticii culturale, relaţia dintre imitaţie şi originalitate, dintre fond şi formă,
dintre critică şi creaţie; problema identităţii în artă şi literatură;
- descoperirea esteticului, raportul dintre imperativele moral-patriotice şi cele de natură
estetică: conştiinţă estetică, identitate culturală, conştiinţă istorică;

Texte în discuţie: M. Kogălniceanu, Introducţie la „Dacia literară”; T. Maiorescu: În contra direcţiei de azi în
cultura română; Garabet Ibrăileanu: Spiritul critic în cultura română; G. Călinescu: Specificul naţional.

6. Media ca text cultural: cum citim un text/mesaj mediatic

Probleme în discuţie:
- presa ca text: practici de lectura a textului mediatic; construcţia şi receptarea textului
mediatic ca un produs cultural;
- cum citim un produs mediatic : textul mediatic şi lectura sa; nivelele de lectură şi contractul
de lectură;
- discurs editorial; discurs jurnalistic: mesajul mediatic şi receptarea sa publică; media,
cultura şi istoria sa
- jurnalismul şi jurnaliştii: distincţii, definiţii, identitate profesională;
presă, politică, identitate profesională: de la militantul politic la intelectualul angajat;

Texte în discuţie: M. Eminescu: Responsabilitatea în publicistică; Panait Istrati: Demagogii contemporani; F.

Brunea-Fox: Dialog cu un tînăr secretar de redacţie; Ion Vinea: La moartea unui ziarist elveţian; Idem: Despre
gazetărie şi gazetari

7. Presa şi publicistica exilului

Probleme în discuţie:
- exilul românesc: istoric, tipologie, practici dominante
- presa, publicul şi cultura politică a exilului românesc;
- teme, direcţii, autori;
- exilul ca patrie imaginară; moral, civic şi estetic în cultura exilului românesc;

Texte în discuţie: Virgil Ierunca: româneşte; M. Eliade, Cele două tradiţii; Monica Lovinescu, Unde scurte, 1-5

8. Media şi dezbatere publică în România post-comunistă

Probleme în discuţie:
- libertatea regăsită, inocenţa pierdută: cultura media românească în anii '90;
- intelectualii şi cultura ca problemă civică: declinul intelectualilor în viaţa publică şi resurgenţa
media-intelectualilor; criza culturii, criza reprezentărilor colective: media, cultura de masă,
cultură instituţionalizată, cultură spontană
- colaboraţionism şi culpabilitate, iertare şi justiţe istorică: Holocaust şi Gulag, trecuturile
utilizabile şi problema culpabilităţii colective ca problemă morală;

Texte în discuţie: Gabriel Liiceanu: Apel către lichele; Horia-Roman Patapievici: Politice; Andrei Pleşu: Obscenitatea publică

8
 Bibliografie principală
- ***, Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900, Bucureşti, Editura Academiei, 1979
- ***, Istoria literaturii române, 4 vol., Bucureşti, Academiei, 1968-1970
- Alexandrescu, Sorin: Privind înapoi, modernitatea, Bucureşti, Univers, 1999; Paradoxul român, Bucureşti,
Univers, 1999
- Becleanu, Adela: Geneza culturologiei româneşti, Iaşi, Junimea, 1974
- Cartojan, Nicolae: Istoria literaturii române vechi, ediţie nouă, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române,
1996
- Călinescu, George: Istoria literaturii române de la origini până la prezent, Bucureşti, 1941 (ediţia a II-a, Bucureşti,
Minerva, 1982).
- Cornea, Paul: Originile romantismului românesc, Bucureşti, Minerva
- Cornea, Paul/Zamfir, Mihai: Gândirea românească în epoca paşoptistă, 2 vol., Bucureşti, EPL, 1969
- Chimet, Iordan (ed.): Dreptul la memorie, 4 vol., Cluj-Napoca, Dacia, 1994
- Duţu, Alexandru: Sinteză şi originalitate în cultura română, Bucureşti, Minerva, 1972
- Eliade, Pompiliu: Influenţa franceză asupra spiritului public în România, trad. rom., Bucureşti, 1982
- Lovinescu, Eugen: Istoria civilizaţiei române moderne, 2 vol., Bucureşti, 1924 - 1925 (ediţie nouă, cu un studiu
introductiv de Z. Ornea, Bucureşti, Minerva, 1997)
- Manolescu, Nicolae: Istoria critică a literaturii române, vol. I, Bucureşti, 1990
- Martin, Mircea: George Călinescu şi "complexele" literaturii române, Bucureşti, Albatros, 1981
- Marino, Adrian: Biografia ideii de literatură, 5 vol., Cluj-Napoca, Dacia, 1972 - 1997
- Eugen Negrici, Expresivitatea involuntară (cuprinde: Expresivitatea involuntară, 1977, Figura spiritului creator,
1978, Imanenţa literaturii, 1981), Bucureşti, Editura Universalia, 2000
- Niţescu, Marin: Sub zodia proletcultismului, Dialectica puterii, Bucureşti, Editura Humanitas, 1995
- Oprescu, G. et alii: Istoria artelor plastice în România, 2 vol., Bucureşti, Meridiane, 1968
- Ornea. Z.: Junimea şi Junimismul, Bucureşti, 1967 (ediţia a III-a, 2 vol., Bucureşti, Minerva, 1998);
Sămănătorismul, Bucureşti, Minerva, 1971; Poporanismul, Bucureşti, Minerva, 1972; Anii treizeci: Extrema dreaptă
românească, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995
- Panaitescu, P.P.: Introducere în istoria culturii româneşti, Bucureşti, 1969
- Volovici, Leon: Ideologia naţionalistă şi "problema evreiască": eseu despre formele antisemitismului intelectual în
anii '30, Bucureşti, Humanitas, 1995
- Zamfir, Mihai, Din secolul romantic, Bucureşti, 1989

Bibliografie auxiliară
a. Lucrări cu caracter general

- Alexandrescu, Sorin: Privind înapoi, modernitatea, Bucureşti, Editura Univers, 1999.

- Becleanu, Adela: Geneza culturologiei româneşti, Iaşi, 1974.
- Chimet, Iordan (ed.): Dreptul la memorie, 4 vol., Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1994.
- Duţu, Alexandru: Sinteză şi originalitate în cultura română, Bucureşti, 1972.
- Lejeunne, Philippe, Pactul autobiografic, traducere de Irina Margareta Nistor, Editura Univers, București, 2000.
- Lovinescu, Eugen: Istoria civilizaţiei române moderne, 2 vol., Bucureşti, 1924 - 1925 (ediţie nouă, cu un studiu
introductiv de Z. Ornea, Bucureşti, Minerva, 1997, 378 p.).
- Marino, Adrian: Biografia ideii de literatură, 5 vol., Cluj-Napoca, Dacia, 1997 (ultimul volum, 4.2, pentru secolul
XX).
- Panaitescu, P.P.: Introducere în istoria culturii româneşti, Bucureşti, 1969.
- Plett, Heinrich, Stiinţa textului şi analiza de text, Univers, Bucureşti, 1983.
- Popescu, Titu: Specificul naţional în doctrinele estetice româneşti, Clu-Napoca, 1977.
- Gabriel Ştrempel (coord.), Bibliografia românească modernă (1831-1918), Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, vol. I-IV, 1984, 1986, 1989, 1996.
- Tănase, Al.: O istorie umanistă a culturii române, 2 vol., Iaşi, 1995.

b. Sinteze pe domenii

9
- *** Istoria dreptului românesc, I-II/1, Bucureşt, 1980, 1984.
- *** Istoria Românilor, III-VI, Bucureşti, 2001-2003.
- ***, Istoria României, 4 vol., Bucureşti, Editura Academiei, 1960-1964.
- ***, Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900, Bucureşti, Editura Academiei, 1979.
- ***, Istoria literaturii române, 4 vol., două ediţii, Bucureşti, Academiei, 1968, 1970.

- Bagdasar, Nicolae: Istoria filosofiei româneşti, in vol. Scrieri, Bucureşti, Eminescu, 1988.
- Călinescu, George: Istoria literaturii române de la origini până la prezent, Bucureşti, 1941 (ediţia a II-a, Bucureşti,
Minerva, 1982).
- Georgescu, Vlad: Istoria românilor, Bucureşti, 1991.
- Hangiu, I. (ed.): Presa literară românească. Articole-program de ziare şi reviste (1789 - 1948), 2 vol., Bucureşti,
EPL, 1968.
- Iorga, N.: Istoria Românilor, 10 vol., Bucureşti, 1934-1939.
- Ivaşcu, George (ed.): Din istoria teoriei şi criticii literare româneşti. 1812-1866, Bucureşti, 1967.
- Lupu, Mircea: Şcoli naţionale în arhitectură, Bucureşti, Bucureşti, Editura Tehnică, 1977
- Oprescu, G. et alii: Istoria artelor plastice în România, 2 vol., Bucureşti, Meridiane, 1968
- Manolescu, Nicolae: Istoria critică a literaturii române, vol. I, Bucureşti, Minerva, 1990.
- Idem: Arca lui Noe: Eseu despre romanul românesc, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura 1001 - Gramar, 1998.
- Martin, Mircea: George Călinescu şi "complexele" literaturii române, Bucureşti, Albatros, 1981.
- Negoiţescu, Ion: Istoria literaturii române, vol. I, Bucureşti, 1991.
- Negrici, Eugen: Sistematica poeziei, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1998, 254 p.
- Petcu, Marian : (ed.), Istoria jurnalismului din România în date : enciclopedie cronologică, Iași, Editura Polirom, 2012.
- Răduică, Georgeta/Răduică, Nicolin: Calendare şi almanahuri româneşti. 1731 - 1918: dicţionar bibliografic,
Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981, 792 p.
- Simonescu, D/ Buluta, Gh.: Pagini din istoria cartii româneşti, Bucureşti, Editura I. Creanga, 1981
- Simonescu, Dan/Chiţimia, I.C.: Cărţile populare în literatura românească, vol I-II, Bucureşti, Editura pentru
Literatură, 1963
- Teodor, P.: Evoluţia gândirii istorice româneşti, Cluj, Dacia, 1970.
- Xenopol, A.D.: Istoria românilor în Dacia Traiană, Iaşi, 189- 1 (ediţie nouă,

c. Introducere în protocolul academic

- Andronescu, Şerban C: Tehnica scrierii academice, Editura Fundaţiei România de mâine, 1997
- Avramescu, Aurel/Cândea, Virgil, Introducere în documentarea ştiinţifică, Editura Academiei, Bucureşti 1960
- Bogdan-Dascălu, Doina: Principii de redactare şi norme de tehnoredactare a lucrării de diplomă, Timişoara,
Editura Augusta, 1997
- Dăniloaie, Nicolae, Tehnica elaborării unei lucrări ştiinţifice de istorie, Studii şi articole de istorie, 21, 1973, p. 68-
76
- Eco, Umberto: Cum se face o teză de licenţă, Disciplinele umaniste, în româneşte de George Popescu, s.l., Pontica,
- Ferreol, Gilles/Flageul, Noel: Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală, traducere de Ana Zăstroiu, Argument
de Corneliu Bîlbă, Iaşi, Polirom, 1998
- Holban, Horia: Tehnica cercetării ştiinţifice, Iaşi, 1994
- Pzreworski, Adam and Salomon, Frank, The Art of Writing Proposals , Social Science Research Council, 1995
(rev., 1998).
- Săhleanu, Victor, Etica cercetării ştiinţifice, Editura ştiinţifică, Bucureşti 1967
- Săndulescu, Alexandru: Dicţionar de termeni academici, Bucureşti, Editura Academiei, 1976
- Şerbănoiu, Andra: Cum se scrie un text, ediţia a III-a, Polirom, Iaşi, 2005
- Simionescu, Dan, Bibliografia - documentarea - informatica: mijloace indispensabile metodologiei şi cercetării, în
Limba şi literatura română, nr. 21/1972, p. 77-88
- http://www.fil.unibuc.ro/~solcan/eft/node1.html

d. Lucrări speciale în istoria culturii:

10
 Metodologie:
Darnton, Robert : Marele masacru al pisicii, Iaşi, Polirom, 2000; Ricoeur, Paul: Ce este un text?, in Eseuri de
hermeneutică, II, Bucureşti, Humanitas, 1996; Starobinski, Jean: Textul şi interpretarea, Bucureşti, Univers, 1984;
Steiner, George: După Babel, Bucureşti, Univers, 1985; Zumthor, Paul : Babel sau nedesăvârşirea, Iaşi, Polirom,
1998
Text, comentariu şi interpretare
- Plett, Heinrich, Stiinţa textului şi analiza de text, Univers, Bucureşti, 1983
- Ricoeur, Paul: Ce este un text?, in Eseuri de hermeneutică, traducere de Vasile Tonoiu
editia I-a, Bucureşti, Humanitas, 1995, p. 111-133
- Starobinski, Jean: Textul şi interpretarea, Bucureşti, Univers, 1984.
- Steiner, George: După Babel, Bucureşti, Univers, 1985

Cultura veche:
***, Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, ediţie de Dan Zamfirescu et alii, Bucureşti, Editura
Minerva, 1971; Cantemir, Dimitrie: Descriptio Moldaviae, traducere din limba latină de Gh. Guţu, Bucureşti, Editura
Academiei, 1972; Berza, Mihai, Pentru o istorie a vechii culturi româneşti, Bucureşti, 1985; Cartojan, Nicolae:
Istoria literaturii române vechi, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1996; Mazilu, D.-H.: Literatura
română în epoca Renaşterii, Bucureşti, Minerva, 1984; Idem, Barocul în literatura română din secolul XVII,
Bucureşti, Minerva, 1976; Negrici, Eugen, Expresivitatea involuntară, 3 vol., Bucureşti, Cartea Românească, 1977;
Panaitescu, P.P.: Introducere în istoria culturii româneşti, Bucureşti, 1969; Papacostea, Victor: Tradiţii româneşti de
istorie şi cultură, Bucureşti, Eminescu, 1986.

Luminism şi premodernitate:
***, Şcoala Ardeleană, vol. I, antologie de Florea Fugariu, Bucureşti, Minerva, 1983; Golescu, Constantin (Dinicu):
Însemnare a călătoriii mele..., în Opere, ediţie de Mircea Anghelescu, Bucureşti, Minerva, 1992; ***, Istoria
literaturii române, vol. I, ediţie revăzută, Bucureşti, Editura Academiei, 1970; Anghelescu, Mircea: Preromantismul
românesc, Bucureşti, 1971; Cornea, Paul: Originile romantismului românesc, Bucureşti, Minerva 1972; Duţu,
Alexandru: Coordonate ale culturii româneşti în secolul XVIII, Bucureşti, 1968; Idem: Cultura română română în
civilizaţia europeană modernă, Bucureşti, 1978; Eliade, Pompiliu: Influenţa franceză asupra spiritului public în
România, trad. rom., Bucureşti, 1982; Georgescu, Vlad: Ideile politice şi iluminismul în Principatele Române,
Bucureşti, 1971.

Paşoptism şi post-paşoptism:
- ***, Dacia literară, ediţie de Maria Platon, Bucureşti, Editura Minerva, 1972; Maiorescu, Titu: Critice, Bucureşti,
1874; Cornea, Paul/Zamfir, Mihai: Gândirea românească în epoca paşoptistă, 2 vol., Bucureşti, EPL, 1969; Grăsoiu
Dorina, Caragiale in presa vremii, București, Jurnalul literar, 2002; Micu, Dumitru: Literatura română la începutul
secoului XX, 1900 - 1916, Publicaţii, grupări, curente, Bucureşti, 1964; Negoiţescu, Ion: Poezia lui Eminescu, ediţia
a III-a, Cluj-Napoca, Dacia, 1995; Ornea. Z.: Junimea şi Junimismul, Bucureşti, 1967 (ediţia a III-a, 2 vol.,
Bucureşti, Minerva, 1998); Idem, Sămănătorismul, Bucureşti, Minerva, 1971; Idem, Poporanismul, Bucureşti,
Minerva, 1972; Sandu, Vasile: Publicistica lui Haşdeu, Bucureşti, Minerva, 1974;
Zamfir, Mihai, Din secolul romantic, Bucureşti, 1989; Zub, Al.: De la istoria critică la criticism, Bucureşti, Editura
Academiei, 1986.

Cultura interbelică:
- Călinescu, George: Specificul naţional, în Istoria literaturii române, ediţia a I-a, Bucureşti, 1941 (ediţia a II-a, sub
îngrijirea lui Al. Piru, Bucureşti, Minerva, 1988, p. 973 - 976; Eliade, Mircea: Două tradiţii culturale româneşti, în
"Luceafărul", Paris, 1949; Ionescu, Nae: Roza vânturilor, ediţia a II, Bucureşti, 1990; Pavel, Sorin/ Nestor, Ion/
Marcu-Balş, Petru: Manifestul Crinului Alb, în "Gândirea", 8/1928; Alexandrescu, Sorin: Paradoxul român,
Bucureşti, Univers, 1999; Călinescu, Matei: Haw can one be a Romanian ? Modern Romanian Culture and the West,
in "Southeastern Europe", nr. 10/1983, p. 23 - 36; Heinen, Armin: Legiunea "Arhanghelului Mihail", traducere
românească, Bucureşti, Humanitas, 1999; Livezeanu, Irina: Cultură şi naţionalism în România Mare, 1918 -1930,
traducere din engleză de Vlad Russo, Bucureşti, Humanitas, 1998; Ornea, Z.: Tradiţie şi modernitate în deceniul al
treilea, Bucureşti, Minerva, 1980; Idem: Anii treizeci: Extrema dreaptă românească, Bucureşti, Editura Fundaţiei
Culturale Române, 1995; Popescu, Titu: Specificul naţional în doctrinele estetice româneşti, Clu-Napoca, 1977;

11
Volovici, Leon: Ideologia naţionalistă şi "Problema evreiască": eseu despre formele antisemitismului intelectual în
anii '30, Bucureşti, Humanitas, 1995.

Exilul şi represiunea:
Mircea Carp, Vocea Americii în România (1969-1978), Iași, Polirom, 1997; Corobca Liliana/ Negrescu-Suţu Radu,
Iluzia cristalizării: comunism, exil, destine, Bucureşti, Corint, 2019; Eliade, Mircea: Proba labirintului, traducere de
Doina Cornea, Cluj-Napoca, Dacia, 1991; Ierunca, Virgil: Fenomenul Piteşti, Bucureşti, Humanitas, 1990 (reed.
1997); Româneşte, Bucureşti, Humanitas, 1991 (reed., 2005); Lovinescu, Monica: Unde scurte. I, Madrid, Editura
Limite, 1978 ; Unde scurte, vol. vol. I-V, București, Editura Humanitas, 1990-1995; Idem: Întrevederi cu Mircea
Eliade, Eugen Ionescu, Ştefan Lupaşcu şi Grigore Cugler, București, Cartea Românească, 1992; Idem: Seismografe.
Unde scurte II, Bucuresști, Editura Humanitas, 1993; Idem: Posteritatea contemporană. Unde scurte III, București,
Humanitas, 1994; Idem : Est-etice. Unde scurte IV, București, Humanitas, 1994; Idem: Pragul. Unde scurte V ,
București, Humanitas, 1995; Idem: Insula Şerpilor. Unde scurte VI , București, Humanitas, 1996; Idem: La apa
Vavilonului. I , București, Humanitas, 1999; Idem: La apa Vavilonului. II , București, Humanitas, 2001; Idem:
Diagonale, București, Humanitas, 2002; Selejan, Ana: «Glasul patriei», un cimitir al elefanţilor în comunism,
București, Editura Vremea, 2012; Stroiescu-Stînişoară: În zodia exilului. Întrezăriri, Bucureşti, Editura Fundaţiei
Culturale Române, 1998;

Cultura română în anii regimului comunist:

***, "Cazul Arghezi", "Vatra", 12/1997; Andreescu, Gabriel: Existența prin cultură. Represiune, colaboraționism și
rezistență intelectuală sub regimul comunist, Iași, Editura Polirom, 2015; Corobca, Liliana, Controlul cărții.
Cenzura literaturii în regimul comunist din Romania, Iași, Polirom, 2014; Culcer, Dan: Cenzura în
comunismul real, vol. I-II, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2017; Jdanov, A.A.: Raport asupra revistelor "Zvezda"
şi "Leningrad", Editura PMR, 1948; Jitea, Bogdan: Cinema în RSR. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film,
Iași, Polirom, 2021; Liiceanu, Gabriel, Jurnalul de la Păltiniş, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1982; Idem,
Epistolar, Bucureşti, 1988; Lovinescu, Monica: Seismograme, vol. II, Bucureşti, Humanitas, 1993; Marcu, Luminița,
O revistă culturală în comunism. Gazeta literară 1954-1968, București, Editura Cartea Românească, 2014; Niţescu,
Marin: Sub zodia proletcultismului, Dialectica puterii, Bucureşti, Editura Humanitas, 1995; Mocanu, Marin Radu :
Literatura româna si cenzura comunista : (1960-1971), Bucuresti : Albatros, 2003, XXVII, 332 p. ;Paleologu,
Alexandru/Tănase, Stelian: Sfidarea memoriei (convorbiri) aprilie 1988 oct. 1989, Bucureşti, Editura Du Style,
1996; Patapievici, Zbor în bătaia săgeţii, Eseu asupra formării, Bucureşti, Humanitas, 1995; Selejan, Ana: România
în timpul primului război cultural (1941 - 1948), vol. Trădarea intelectualilor, Sibiu, Editura Transpres, 1992; vol.
II, Reeducare şi prigoană, Sibiu, Editura Thausib, 1993; Idem, Literatura în totalitarism, 1949 - 1951, Sibiu, Editura
Thausib, 1994, 369 p.; Idem: «Glasul patriei», un cimitir al elefanţilor în comunism, București, Editura Vremea,
2012; Tomița, Alexandra, O istorie glorioasa – dosarul protocronismului, București, Editura Cartea Românească,
2007; Tudor, C.V.: Istorie şi civilizaţie, Bucureşti, Eminescu, 1983; Ungureanu, Delia „Poetica Apocalipsei”.
Războiul cultural în revistele literare româneşti (1944-1947), București, Editura Universităţii Bucureşti, 2012;
Verdery, Katherine: National Ideology Under Socialism: Identity and Cultural Politics in Ceausescu's Romania
(University of California Press, 1991); versiune românească: Compromis şi rezistenţă. Cultura româna sub
Ceaușescu, traducere românească de Mona și Sorin Antohi, Bucureşti, Editura Humanitas, 1994; Vrancea, Ileana:
Confruntări în critica deceniilor IV-VII (E. Lovinescu şi posteritatea lui critică), Bucureşti, Cartea Românească,
1975.

Anii nouăzeci:

- Antohi, Sorin/Şora, Mihai: Mai avem un viitor? Convorbiri, Iaşi, Polirom, 2001; Boia, Lucian (coord.): Mituri
istorice româneşti, Bucureşti, Editura Universităţii Bucureşti, 1995; Idem, Miturile comunismului românesc,
Bucureşti, Editura Universităţii, 1995; Cornea, Andrei: De la Şcoala din Atena la Şcoala de la Păltiniş, Bucureşti,
Humanitas, 2004; Gross, Peter: Colosul cu picioare de lut , Iași, Polirom 1999; /Idem/, Mass-media şi democraţia în
ţările Europei de Est, Iași, Polirom 2004): /Idem/:Rădăcinile culturale ale sistemului mass-media românesc,
traducere din limba engleză de Miruna Andriescu, Iași, Polirom, 2023; Ioncioaia, Florea: Oglinda şi amalgamul,
Iaşi, Institutul European, 2011; Marino, Adrian: Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom,
1996; Idem: Pentru Europa, Integrarea României, Aspecte ideologice şi culturale, Iaşi, Polirorm, 1995; Idem
(antologie de), Revenirea în Europa, Idei şi controverse româneşti, 1990 - 1995, Craiova, Aius, 1996; Mungiu,
Alina: Românii după '89. Istoria unei neînţelegeri, Bucureşti, Editura Humanitas, 1995; Paler, Octavian: Don

12
Quijote în Est, Bucureşti, Albatros, 1994; Patapievici, Horia-Roman: Cerul văzut prin lentilă, Bucureşti, Nemira,
1995; Idem, Politice, Bucureşti, Editura Humanitas, 1996; Steinhardt, N.: Jurnalul fericirii, Cluj-Napoca, Dacia,
1991;Tismăneanu, Vladimir: Irepetabilul trecut, Albatros, 1994; Idem, Arheologia terorii, ediţia a II-a, Bucureşti,
Alfa, 1996; Tismăneanu, Vladimir: Fantasmele salvării. Democraţie, naţionalism şi mit în Europa post-comunistă,
Iaşi, Polirom, 2000;

e. Lucrări speciale în cultura şi istoria media:

Brielmaier, Peter/Wolf, Eberhard: Ghid de tehnoredactare. Punerea în pagină a ziarelor şi revistelor, traducere de
Viaceslav Odobescu, Iaşi, Editura Polirom, 1999, col. "Media", 248 p.; Butoi, Octavian, Introducere în teoria
presei, Bucureşti, 1974, 220 p.; Ciobotea, Radu, Reportajul interbelic românesc. Senzaţionailism, aventură şi
extremism politic, Iași, Polirom, 2009; Coman, Mihai: Introducere în sistemul mass-media, Iaşi, Polirom, 1999.

Bibliografie seminarii
1. Seminar introductiv
- vezi supra, Bibliografia generală, subcapitolul e;

2. Cultură, emancipare ideologică şi configurare de sine

Texte:
- Liiceanu, Gabriel: Jurnalul de la Păltiniş, ediţia a III-a, Bucureşti, Editura Humanitas, 2004
- Idem, Epistolar, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1987
- Călinescu, Matei: Viaţa şi opiniile lui Zacharias Lichter , ediţia a II-a, Iaşi, Polirom, 1995
- Patapievici, Horia-Roman: Zbor în bătaia săgeţii, Eseu asupra formării, Bucureşti, Humanitas, 1995;
- Eliade, Mircea: Încercarea labirintului, traducere şi note de Doina Cornea, Cluj-Napoca, Editura Dacia,1990

Literatură secundară:
- Andreescu, Gabriel: Existența prin cultură. Represiune, colaboraționism și rezistență intelectuală sub regimul
comunist, Iași, Editura Polirom, 2015
- Bădiliţă, Cristian: „Şcoala de la Păltiniş sau împăcarea cu Noica”, in vol. Platonopolis sau Împăcarea cu Filosofia,
Iaşi, Polirom, 1999.
- Cornea, Andrei: De la Şcoala din Atena la Şcoala de la Păltiniş, Bucureşti, Humanitas, 2004

3. Text şi receptare în istoria culturii

- Cornea, Paul : „Succesul literar: configuraţie, funcţionare, motivaţii”; în vol. Paul Cornea: Regula Jocului,
Bucureşti, 1980, p. 71-91
- Eco, Umberto: „Inventio lectoris. Însemnări despre semiotica receptării”, în vol. Umberto Eco: Limitele
interpretării, traducere de Ştefania Mincu şi Dacilea Bucşă, Constanţa, 1996, p. 17-31
- Gherghel, Valeriu: „Porunca lui rabbi Akiba”, în vol. Valeriu Gherghel: Porunca lui Rabi Akiba. Ceremonia
lecturii de la Sfîntul Augustin la Samuel Pepys, Iaşi, Polirom, 2005, p. 81-90
- Ricoeur, Paul: Ce este un text?, în vol. Paul Ricoeur : Eseuri de hermeneutică, traducere de Vasile Tonoiu,
Bucureşti, Humanitas, 1995, p. 111-133 ;
- Starobinski, Jean: Textul şi interpretarea, Bucureşti, Univers, 1984;
- Steiner, George: După Babel, Bucureşti, Univers, 1985;
- Stoichiță, Victor Ieronim , Cum se savurează un tablou și alte studii de istoria artei, București, Humanitas, 2015
- Zumthor, Paul : Babel sau nedesăvârşirea, Iaşi, Polirom, 1998

4. Cărțile, cititorii și lumea lor

M. de Cervantes, Don Quijote; G. Flaubert, Madame Bovary; J.- L. Borges, Cartea de nisip ; J. W. Goethe, Anii de
ucenicie ai lui Wilhelm Meister; Ray Bradbury: Fahrenheit 451

13
5. Discurs public şi normă culturală în România modernă
- ***, Dacia literară, ediţie de Maria Platon, Bucureşti, Editura Minerva, 1972;
- Călinescu, George: Specificul naţional, în Istoria literaturii române, ediţia a I-a, Bucureşti, 1941 (ediţia a II-a, sub
îngrijirea lui Al. Piru, Bucureşti, Minerva, 1988, p. 973 - 976;
- Cornea, Paul/Zamfir, Mihai: Gândirea românească în epoca paşoptistă, 2 vol., Bucureşti, EPL, 1969;
- Ibrăileanu, G.: Spiritul critic în cultura română, (Iaşi, 1909). In G. Ibrăileanu, Opere I,. Editura Minerva, Bucureşti,
1974, p. 3 – 173.
- Ivaşcu, George, Din istoria teoriei şi a criticii literare româneşti, 1812-1866, Bucureşti, Editura Didactică şi
pedagogică, 1967, p. 677- 679.
- T. Maiorescu: „În contra direcţiei de astăzi în cultura română”,in Maiorescu, Titu: Critice, Bucureşti, 1874;
Critice, Editura Minerva, Bucureşti, 1984
- Micu, Dumitru: Literatura română la începutul secoului XX, 1900 - 1916, Publicaţii, grupări, curente, Bucureşti,
1964;

6. Media ca text cultural

- Cezar Bolliac: Revistă literară, reprodus în vol. George Ivaşcu, Din istoria teoriei şi a criticii literare româneşti,
1812-1866, Bucureşti, Editura Didactică şi pedagogică, 1967, p. 677- 679.
- F. Brunea-Fox: Dialog cu un tînăr secretar de redacţie, in Brunea-Fox, F., Memoria reportajului, Bucureşti, 1985,
p. 336-338.
- Eminescu, Mihai: Opere vol. XII. Publicistica 1 ianuarie - 31 decembrie 1881, București, Editura Academiei, 1985,
p. 449-451 (cu titlul diferit: „Presa este pe deplin liberă”).
- B.P. Haşdeu, Ziarele în România, în Ivaşcu, op. cit., p. 683-684.
- Panait Istrati: „Demagogii contemporani”, in Istrati, Panait, Publicistica de tinereţe, Galaţi, Editura Porto-Franco,
1993, p. 93-94.
Ion Vinea:” La moartea unui ziarist elveţian”; „Despre gazetărie şi gazetari”, in Vinea, Ion, Săgeata şi arabescul,
Bucureşti, 1984, p. 193-194, p. 212- 214
- vezi şi supra, Bibliografia generală, subcapitolul e; vezi de asemenea Reader-ul;
- Vatamaniuc, D.: Publicistica lui Eminescu, 1870-1877, Editura Junimea, Iași, 1985; Idem: Publicistica lui
Eminescu, 1877-1889, Editura Minerva, Iași, 1996
- Spiridon, Monica: Eminescu: Proza jurnalistică, București, Curtea Veche, 2003

7. Presa şi publicistica exilului

- Carp, Mircea: Vocea Americii în România (1969-1978), Iași, Polirom, 1997
- Călinescu, Matei: Haw can one be a Romanian ? Modern Romanian Culture and the West, in „Southeastern
Europe", nr. 10/1983, p. 23 - 36
- Culcer, Dan: Cenzura în comunismul real, vol. I-II, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2017
- Eliade, Mircea: Două tradiţii culturale româneşti, în „Luceafărul”, Paris, 1949
- Ierunca, Virgil: Româneşte, Bucureşti, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991 (reeditat în 2005),.
- Ionescu, Nae: Roza vânturilor, ediţia a II, Bucureşti, 1990
- Eliade, Mircea: Proba labirintului, traducere de Doina Cornea, Cluj-Napoca, Dacia, 1991;
- Lovinescu, Monica: Unde scurte. I, Madrid, Editura Limite, 1978 ; Unde scurte, București, Editura Humanitas,
1990; Idem: Întrevederi cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Ştefan Lupaşcu şi Grigore Cugler , București, Cartea
Românească, 1992; Idem: Seismografe. Unde scurte II, Bucuresti, Editura Humanitas, 1993; Idem: Posteritatea
contemporană. Unde scurte III, București, Humanitas, 1994; Idem: Est-etice. Unde scurte IV, București, Humanitas,
1994; Idem: Pragul. Unde scurte V , București, Humanitas, 1995; Idem: Insula Şerpilor. Unde scurte VI , București,
Humanitas, 1996; Idem: La apa Vavilonului. Vol. I , București, Humanitas, 1999; Idem: La apa Vavilonului. II ,
București, Humanitas, 2001; Idem: Diagonale, București, Humanitas, 2002;
- Marcu, Luminița, O revistă culturală în comunism. Gazeta literară 1954-1968, București, Editura Cartea
Românească, 2014
- Selejan, Ana: «Glasul patriei», un cimitir al elefanţilor în comunism, București, Editura Vremea, 2012
- Stroiescu-Stînişoară: În zodia exilului. Întrezăriri, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1998;

8. Media şi dezbatere publică în România recentă

- Ioncioaia, Florea: Oglinda şi amalgamul, Iaşi, Institutul European, 2011

14
- Gheboianu, Matei, Presa liberă?! 1989-1992 Presa în România post-comunistă, Târgoviște, Editura Cetatea de
Scaun, 2015
- Liiceanu, Gabriel: Apel către lichele, Bucureşti, Humanitas, 2005
- Patapievici, Horia-Roman: Cerul văzut prin lentilă, Bucureşti, Nemira, 1995;
- Idem, Politice, Bucureşti, Editura Humanitas, 1996;
- Pleşu,Andrei: Obscenitatea publică, Bucureşti, Humanitas, 2005
- Vezi şi supra, Bibliografie: d. Anii nouăzeci;

Cărţi recomandate pentru recenzii*:

- Alexandrescu, Sorin: Privind înapoi, modernitatea, Bucureşti, Univers, 1999

- Alexandrescu, Sorin, Paradoxul român, Bucureşti, Univers, 1999
- Andreescu, Gabriel: Existența prin cultură. Represiune, colaboraționism și rezistență
intelectuală sub regimul comunist, Iași, Editura Polirom, 2015
- Antohi, Sorin/Şora, Mihai: Mai avem un viitor? Convorbiri, Iaşi, Polirom, 2001;
- Boia, Lucian (coord.): Mituri istorice româneşti, Bucureşti, Editura Universităţii Bucureşti,
1995
- Boia, Lucian, Miturile comunismului românesc, Bucureşti, Editura Universităţii, 1995
- Cornea, Andrei: De la Şcoala din Atena la Şcoala de la Păltiniş, Bucureşti, Humanitas, 2004
- Corobca, Liliana, Controlul cărții. Cenzura literaturii în regimul comunist din Romania,
Iași, Polirom, 2014

- Corobca, Liliana: Instituţia cenzurii comuniste în România, 1949-1977, Oradea, Ratio et

Revelatio, 2014
- Flichy, Patrice: O istorie a comunicării moderne, Spaţiu public şi viaţă privat, traducere şi
adaptare de Mirela Lazăr, Iaşi, Editura Polirom, 1999, col. "Media", 256 p.

- Gherghel, Valeriu: Roata plăcerilor. De ce n-au iubit unii înțelepți cărțile?, Iași, Polirom, 2018.
- Heinen, Armin: Legiunea "Arhanghelului Mihail", traducere românească, Bucureşti,
Humanitas, 1999

- Lejeunne, Philippe, Pactul autobiografic, traducere de Irina Margareta Nistor, Editura Univers,
București, 2000;

- Marino, Adrian: Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996

- Marcu, Luminița: O revistă culturală în comunism: Gazeta literară, 1954-1968, București,

Cartea Românească, 2014;

- Niţescu, Marin: Sub zodia proletcultismului, Dialectica puterii, Bucureşti, Editura Humanitas,
1995;

- Patapievici, Horia-Roman: Politice, Bucureşti, Editura Humanitas, 1996;

- Steiner, George: După Babel, Bucureşti, Univers, 1985;

- Stoichiță, Victor Ieronim, Cum se savurează un tablou și alte studii de istoria artei, București,
Humanitas, 2015

15
- Spiridon, Monica: Eminescu: Proza jurnalistică, București, Curtea Veche, 2003
- Șercan, Emilia: Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă, Iași, Polirom, 2015
- Ungureanu, Delia: „Poetica Apocalipsei. Războiul cultural în revistele literare româneşti
(1944-1947)”, București, Editura Universităţii Bucureşti, 2012
- Verdery, Katherine: Compromis şi rezistenţă. Cultura româna sub Ceaușescu (versiune
originală: National Ideology Under Socialism: Identity and Cultural Politics in Ceausescu's
Romania, University of California Press, 1991), traducere românească de Mona și Sorin Antohi,
Bucureşti, Editura Humanitas, 1994

- Tismăneanu, Vladimir: Irepetabilul trecut, București, Albatros, 1994

- Idem, Arheologia terorii, ediţia a II-a, Bucureşti, Alfa, 1996

- Idem, Stalinism pentru eternitate, o istorie a comunismului românesc, Iași, Polirom, 2005

*Lista cuprinde lecturi recomandate dar nu obligatorii; pentru o recenzie se poate alege orice
alt titlu dorit, dar numai după acordul prealabil al titularului disciplinei!

Iași, 29 sept. 2023

16