UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA BIOLOGIE ŞI PEDOLOGIE

DEPARTAMENTUL BIOLOGIE ȘI ECOLOGIE

CURRICULUM
la disciplina

IMUNOGENETICA

Ciclul II, Masterat

Program de master Biologie moleculară

AUTOR:
DANIELA ELENCIUC,
conferenţiar universitar, doctor în biologie

APROBAT
la Consiliul Facultății
din „____” _______________ 2022
Decan _____________________

CHIŞINĂU, 2022
 PRELIMINARII

Cursul Imunogenetica este destinat masteranzilor, care își realizează studiile în domeniul biologiei
și își propune să explice modul în care genetica definește selful pentru sistemul imunitar; cum are loc
recombinarea și mutația punctuală creează diversitatea și specificitatea moleculelor efectoare imune; cum
variația genetică a anumitor gene ale sistemului imunitar poate influența susceptibilitatea sau rezistența la
maladii autoimune și infecțioase și protejarea organsimului de structurile străine capabile să perturbeze
homeostazia. Cursul îşi propune informarea studenţilor asupra structurii şi funcţiei celulelor imune, a
cooperării acestora pentru apărarea specific, rapidă și eficientă a organismului. În cadrul cursului
studenții vor acumula cunoştinţe de bază necesare înţelegerii mecanismelor de răspuns imun. Studiile în
domniul umunologiei sunt determinate de necesitatea rezolvării celor mai importante probleme privind
genetica răspunsului imun, problemele incompatibilității țesuturilor în timpul transplanturilor și
homeostazia genetică. Studenții vor face cunoștință cu direcţiile majore de cercetare în imunologie:
stabilirea legităţilor de manifestare a imunităţii; utilizarea tehnicilor moleculare de înaltă rezoluţie în
vederea stabilirii mecanismelor de interacţiune gazdă – patogen în funcţie de factorii mediului
încunjurător; studiul geneticii histocompatibilității; genetica diversității imunoglobulinelor și altor
molecule importante în răspunsul imun; genetica antigenelor.
Disciplina este predată în limba română. Pentru studierea disciplinei Imunogenetica sunt repartizate
180 ore, dintre care 135 de ore reprezintă lucurul individual al studenţilor şi 45 de ore – contact direct.
Din numărul total de ore ce reprezintă contactul direct cu studenţii – 30 ore sunt teoretice, iar 15 sunt
practice. Cursul se finisează cu examen.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Ore total
Codul Denumirea Responsabil Semes- Nr. de
inclusiv Evaluarea
disciplinei disciplinei de disciplină trul Total credite
C S LI
F.01.O.001 Imunogenetica Elenciuc D. I 18 30 15 135 examen 6

II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Lucrul
Unităţi de conţinut Total Curs Seminar
crt. individual
1 Imunologia - generalități. 13 2 1 9
2 Răspunsul imun nespecific. Fagocitoza. 13 2 1 9
3 Imunitatea nespecifică. Sistemul complimentului. 13 2 1 9
4 Antigenele. 13 2 1 9
5 Imunitatea specifică. Imunoglobulinele. 26 4 2 18
6 Celulele sistemului imun. Sistemul imunocitar. 26 4 2 18
7 Dinamica răspunsului imun. 26 4 2 18
Antigenele complexului major de
8 13 2 1 9
histocomparibilitate.
9 Mecanisme de apărare antiinfecţioasă. 13 2 1 9
10 Reacțiile de hipersensibilitate. 13 2 1 9
11 Maladiile autoimune și imunodificiențele . 13 2 1 9
12 Imunoprofilaxia 13 2 1 9
TOTAL 180 30 15 135

2
 III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU
Competenţele profesionale
 La nivel de cunoaştere:
 să evidențieze mecanismele de apărare;
 sa caracterizeze particularitățile
răspunsului imun;
 să descrie răspunsul imun: natura
moștenirii rezistenței;
 să explice genetica histocompatibilității;
 să descrie unele molecule din superfamilia
imunoglobulinelor (Ig, TCR, MHCI, MHC II);
 să explice organizarea genomică a
imunoglobulinelor;
 să descrie mecanismul apariției
imunodeficienţelor;
 să caracterizeze factorii reglatori
(stimulatori/inhibitori), care influențeaza sistemul
imun - înţelegerea mecanismelor de răspuns și de
adaptare ale acestuia.
 La nivel de aplicare:
 să argumenteze modul de interacțiuni
intercelulare necesare menținerii statului
immunologic al organismului;
 să explice mecanismul controlului genetic al
răspunsului imun;
 să determine cauzele apariției reacţiilor de
hipersensibilitate;
 să formuleze argumente pro vaccinării.
 La nivel de integrare:
- să aprecieze rolul integrator al imunologiei
în ştiinţa contemporană;
- să analizeze datele în contextul realizărilor
din domeniu;
- să elaboreze proiecte de cercetare în
domeniu.
IV. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Subiectul 1. Imunologia -generalități.
Obiective
 să determine obiectul de studiu al
imunologiei;
 să descrie etapele dezvoltării
Finalitățile de studiu
- întelegerea activității sistemului imun al
organismului, a moleculelor, celulelor, țesuturilor
și organelor limfoide care participă în sistemul de
apărare;
- însuşirea principalelor aspecte privind rolul
componentelor structurale celulare şi umorale ale
sistemului imun;
- familiarizarea cu mecanismele efectoare și
de reglare ale răspunsului imun;
- cunoașterea mecanismelor complexe care
participă la menținerea statusului imunitar;
- cunoașterea principiilor de imunoterapie;
conștientizarea necesității și importanței
imunizării.
- recunoașterea elementelor sanguine
implicate în răspunsul imun în frotiuri și poze la
microscopia optică;
- explicarea factorilor care condiționează
reacțiile de hipersensibilitate, modul de prevenție
și evitare;
- argumentarea necesității imunoprofilaxiei
pentru formarea rezistenței față de agenții patogeni
- familiarizarea cu tehnicile ce presupun
aplicarea reacțiilor imunologice utilizate în testele
de laborator
- aprecierea importanţei imunologiei în
contextul patologiei infecţioase
- înţelegerea interconexiunii dintre imunologie
şi alte disciplini înrudite.
- implementarea şi integrarea cunoştinţelor
imunologice în disciplinele clinice
- implementarea cunoştinţelor acumulate în
activitatea de cercetător
- utilizarea critică şi cu încredere a
informaţiilor ştiinţifice obţinute utilizând noile
tehnologii informaţionale şi de comunicare
- utilizarea tehnologiei multimedia pentru a
primi, evalua, stoca, produce, prezenta şi schimba
informaţii, şi pentru a comunica în reţele prin
intermediul Internetului
Unităţi de conţinut
- Obiectul de studiu.
- Scopul şi obiectivele.
- Importanţa imunologiei în supravegherea sănătăţii
publice.
3
 imunologiei;
 să identifice problemele principale ale
imunologiei;
 să stabilească corelaţia dintre
imunologiei şi disciplinele biologiei
contemporane.
Subiectul 2. Răspunsul imun nespecific. Fagocitoza.
Obiective
 să descrie caracterele generale ale RI;
 să diferențieze particularitățile
imunității specifice și nespecifice;
 să indice componentele responsabile de
RI umoral și celular.
 să identifice factorii responsabili de
apărarea și rezistență imună
 să deosebească imunitatea nespecifică
de cea specifică;
 să argumenteze necesitatea elementelor
imunității nespecifice în menținerea
homeostaziei organismului;
 să descrie etapele fagocitozei;
 să difirențieze structural și funcțional
 să identifice rolul fagocitozei în RI
Subiectul 3. Imunitatea nespecifică. Sistemul complimentului.
 să explice particularitățile și funcțiile
sistemului complimentului;
 să redee mecanismul general de activare
a sistemului complementului;
 să argumenteze cronologia evolutivă a
apariției diverselor căi de funcționare a
sistemului complimentului
Subiectul 4. Antigenele.
Obiective
 să definească noțiunea de antigen;
 să descrie structura antigenului;
 să deosebească antigenele după
proviniență;
 să identifce factorii care cauzează
antigenicitatea și imunogenitatea
antigenelor;
 să stabilească importanța haptenelor.
Subiectul 5. Imunoglobulinele (Anticorpii).
 să descrie strucutra moleculei
imunoglobulinei;
 să explice rolul fiecărei componente
structurale a imunoglobulinelor;
 să argumenteze necesitatea
heterogenității anticorpilor;
 să deosebească structural și funțional
variantele idiotipice de imunoglobuline; Termeni – cheie: anticorp, izotip, IgG, IgM, IgA, IgD, IgE,
Termeni – cheie: imunologie, sistem imun, imunitate
specifică și nespecifică, imunitate dobândită și înnăscută.
Unităţi de conţinut
- Particularități generale ale RI
- Etapele RI.
- Tipurile de imunitate.
- Cooperarea celulară în asigurarea RI.
- Clasificarea și strucutra antigenelor.
- Caracteristicile antigene naturale, sintetice și
artificiale.
- Factorii ce condiționează antigenicitatea și
imunogenitate antigenelor.
- Superantigene.
- Fagocitoza.
Termeni – cheie: fagocitoză, neutrofile, macrofagi,
degradarea oxigendependentă și oxigenindependentă
- Sistemul complimentului – parte componentă a
imunității nespecifice
- Particularitățile sistemului complement
- Căile de activare ale sistemului complimentului
- Mecanismul general de activare a sistemului
complement
Termeni – cheie: cascada enzimatică, calea clasică, calea
lectinică, calea alternativă, atac membranar.
Unităţi de conţinut
- Clasificarea și strucutra antigenelor.
- Caracteristicile antigene naturale, sintetice și
artificiale.
- Factorii ce condiționează antigenicitatea și
imunogenitate antigenelor.
- Superantigene.
Termeni – cheie: antigen, moleculă carrier, haptenă,
imunogenitate, antigenitate
- Structura moleculei de imunoglobulină.
- Funcțiile moleculei de imunoglobulină.
- Heterogenitatea anticorpilor.
- Variantele idiotipice de imunoglobuline (IgG, IgM,
IgA, IgE, IgD).
- Interacțiuni Ag-Ac.
zona constantă, zona variabilă.
4
  să descrie diversele aplicări în practică a
mecanismului de interacțiune Ag-Ac.
Subiectul 6. Imunitatea specifică. Sistemul imunocitar.
Obiective
 să indice organele limfoidale primare și
secundare, srtuctura și rolul lor în formarea
limfocitelor;
 să diferențieze limfocitele B și T după
structură și funcție;
 să identifice diferențele dintre receptorii
memebranari a limfocitelor T și B;
 să explice rolul celulelor NK în
asigurarea imunității.
Subiectul 7. Dinamica răspunsului imun
 să descrie principalele etape ale
răspunsului imun;
 să deosebească căile de răspuns mediat
celular și umoral;
 să identifice geneza și mecanismul
interacțiunii limfocitelor B și T;
 să enumere etapele de activare a
limfocitelor T și a limfocitelor B prin
mecanismul timo-dependent și timo-
independent;
 să argumenteze necesitatea cooperării
celulare în elaborarea răspunsului imun;
 să explice noțiunea de memorie
imunologică.
Subiectul 8. Antigenele complexului major de histocomparibilitate.
Obiective
 să descrie structura moleculară a
antigenelor CMH clasa I și CMH II;
 să determine rolul distinct al antigenelor
CMH clasa I și CMH II;
 să descrie implicarea antigenelor CMH
clasa I și CMH II în răspunsul imun;
 să argumenteze necesitatea cunoașterii
distribuției tisulare a moleculelor CMH Termeni – cheie: celule prezentatoare de antigen, complexul
pentru asigurarea unei rate înalte de
succes în procesul de transplant al
organelor și țesuturilor.
Subiectul 9. Mecanisme de apărare antiinfecţioasă.
Obiective
 să explice structura antigenică a celulei
bacteriene;
 să redee mecanismele prin care
microorganismele evită apărarea gazdei;
 să indetifice care este rolul anticorpilor
în imunitatea anibacteriană și
antivirală;
 să enumere etapele imunității antivirale
mediată celular;
Unităţi de conţinut
- Sistemul imunocitar (limfoid).
- Mecanisme de apărare la nevertebrate.
- Organizarea sistemului imunitar la vertebrate.
- Limfocitele B și T.
- Receptoul de antigen al limfocitelor T (RCT).
- Celulele NK.
Termeni – cheie: organe limfoidale primare și secundare,
limfocitele B și T, BCR, TCR, T-helper, T-citotoxice, T-
supresor.
- Particularitatile generale ale raspunsului imun.
- Etapele raspunsului imun.
- Factorii care conditioneaza intensitatea raspunsului
imun.
- Celulele prezentatoare de antigen.
- Prelucrarea antigenelor.
- Activarea limfocitelor B și T.
- Mediatorii moleculari ai reactivitatii imunitare.
- Cooperarea dintre limfocitele B și T.
- Activarea, proliferarea şi diferenţierea limfocitelor T
sau B în celule efectoare şi celule B sau T-memorie.
- Realizarea efectului de neutralizare a non-selfului.
Termeni – cheie: răspuns imun mediat umoral și celular,
răspuns imun primar și secundar, memorie imunologică.
Unităţi de conţinut
- Structura moleculara a antigenelor CMH clasa I.
- Structura moleculară a antigenelor CMH clasa II.
- Evaluarea diferențelor antigenice ale moleculelor
CMH.
- Distribuția tisulara a moleculelor CMH și
semnificația lor evolutivă.
major de histocompatibilitate I, complexul major de
histocompatibilitate II.
Unităţi de conţinut
- Raspunsul imun specific antiifecțios.
- Raspunsul imun în infecțiile virale.
- Tipurile de imunitate dobândită.
- Rezistența antiinfecțioasă înascută nespecifică.
Termeni – cheie: anticorp, antigen, toleranță imunitară,
răspunsul imun specific antiifecțios
5
  să argumenteze necesitatea
mecanismelor prin care celulele
infectate evită efectorii raspunsului
imun.
Subiectul 10. Reacțiile de hipersensibilitate.
Obiective
 să descrie tipurile de reacții de
hipersensibilitate;
 să identifice factorii care condiționează
reacțiile de hipersensibilitate;
 să deosebească tipurile de alergii cele
mai frecvent întâlnite și mecanismul
declanșării acestora.
Subiectul 11. Maladiile autoimune și imunodificiențele.
Obiective
 să enumere efectorii autoimunităţii;
 să explice mecanisme imunologice ale
maladiilor autoimmune;
 să descriei bolile autoimune cele mai
frecvente;
 să argumenteze criteriile de clasificare a
imunodificiențelor;
 să explice cauza apariției
imunodificiențelor primare și secundare. primară, imunodificiență secundară
Subiectul 12. Imunoprofilaxia.
Obiective
 să descrie tipurile de vaccinuri;
 să argumenteze necesitatea vaccinării;
 să explice rolul serurilor imune;
 să cunoască indicațiile și
contraindicațiile vaciinării;
 să explice mecanismul creării imunității
prin vaccinare.
Unităţi de conţinut
- Clasificarea reacțiilor de hipersensibilitate.
- Caracteristicile reacțiilor de hipersensibilitate de tip
I-IV.
- Declanșatorii reacțiilor de hipersensibilitate.
- Mediatorii reacșiilor de hipersensibilitate.
- Maladii determinate de complexele imune.
Termeni – cheie: hipersensibilitate, alergen, histamine,
complexe imune.
Unităţi de conţinut
- Mecanisme ipotetice ale inițierii conflictului
autoimun.
- Mecanisme celulare și moleculare ale progresiei
maladiilor autoimmune.
- Imunodeficiențele înascute.
- Imunodeficiențele dobândite.
Termeni – cheie: maladie autoimună, imunodificiență
Unităţi de conţinut
- Clasificarea vaccinurilor.
- Contradicțiile vaccinării.
- Vaccinurile incluse în programul national de
imunizare.
- Vaccinurile utilizate în situațiile cu risc
epidemiologic.
Termeni – cheie: vaccin, tipuri de vaccin, ser imun.

V. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

№ Denumirea Sarcini Strategii de Produs final Criterii de

disciplinelor realizare și evaluare
de studii +nr modalități de
ore LI prezentare
1 Imunogene- Studiu de caz la una - Studiu Criteriile de Studiul de caz este
tica. din teme: bibliografic perfectare a prezentat cadrului
240 ore 1. Antigenele - Analiza studiului de caz: didactic în
artificiale și sintetice
bazelor de date  să conţină termenele
2. Citokinele
3. Imunodificiențe cca15 pagini prestabilite în
primare; (A4, caracter 12, varianta scrisă.
4. Imunodificiențe spaţiu 1,5) sau Studiul de caz
secundare; cca 20 slaiduri în conține:
5. Imunoprofilaxia; format PPT; - Surse
6. Imunoterapia relevante pentru
 să respecte
6
 cancerului; părţile disciplină
7. Interferonii – rolul componente ale - Publicaţii
lor în imunitatea proiectului/studi recente
antivirală;
ului; - Conţinutul să
8. Maladiile
autoimune;  să corespundă
9. Organizarea corespundă tema rigorilor ştiinţifice,
sistemului imunitar la studiului cu lingvistice, etice,
nevertebrate si esenţa de tehnoredactare
vertebrate materialului - Caracter
10. Originea analizat şi analitic
diversității
prezentat în - Integrarea
anticorpilor;
11. Substanțe produsul final; cunoştinţelor
imunomodulatoare,  să utilizeze anterioare
imunostimulatoare și corect limbajul - Originalitatea
imunoadjuvante; de specialitate; formei de
12. Testele prezentare
 să
imunologice. - Corectitudine
13. Toleranța proceseze şi să a utilizării
imunitară; analizeze termenilor
14. Imunitatea prin informaţii - Relevanţa
vaccinare teoretice şi concluziilor
15. etc. practice; Studiul de caz este
 să conţină prezentat public, în
minim 5 referinţe format Power-
bibliografice. Point, în cadrul
orelor la disciplină
şi este evaluat cu o
notă de la 1 la 10.

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

La orele de curs va fi utilizată ca metodă de bază prelegerea-dezbatere, în care după prezentarea

sintetică și sistematică a materialului de către profesor se va realiza dezbaterea subiectului studiat cu
argumente valabile. În cadrul acestei lecții se vor aplica și așa metode ca: metoda coversației euristice,
medoda demonstrației didactice cu mijloace tehnice audio-vizuale, algoritmizarea și problematizarea în
rezolvarea unor situații-problemă etc. Metodele aplicate vor fi aplicate în corespundere cu sarcinile și
conținutul temei. La eficientizarea activității va contribui utilizarea calculatorului și videoproiectorului,
cu ajutorul cărora profesorul va prezentat tema, obiectivele, conținutul, întrebările de autoevaluare și
bibliografia recomandată în PowerPoint. De asemenea se va utiliza tabla în realizarea unor calcule
matematice, scheme etc.
Conținutul subiectelor dezbătute la seminar vor fi pe baza studierii prealabile de către studenți a
materialului predat la curs și a materialului studiat individual. Formele aplicate în realizarea
seminarelor vor fi: frontală și în grupe. Metodele de instruire utilizate vor fi: conversația de consolidare,
problematizarea, studiu de caz, brainwriting etc.
Evaluarea rezultatelor academice se va realiza în conformitate cu cerinţele existente, privind:
tipurile de evaluare (curentă, finală); formele şi modalităţile de evaluare (în scris, oral, mixtă);
instrumente de evaluare (metode şi tehnici de evaluare); testele şi activităţile de evaluare.
În conformitate cu CNC-ul aprobat, procesul de evaluare a rezultatelor academice cuprinde 3
componente obligatorii: evaluarea iniţială – diagnostică; evaluarea curentă – formativă (se realizează
prin seminare, autoevaluare şi evaluarea lucrului individual) şi evaluarea finală – sumativă, orientată
spre evaluarea rezultatelor învăţării exprimate în termeni de competenţe. Nota finală acordată este
constituită din nota semestrială şi nota de la examen.
7
 Evaluarea rezultatelor academice, atât cea curentă (formativă), cât şi cea finală (sumativă), este
realizată în scris prin utilizarea testelor docimologice, elaborate conform standardelor în domeniu.
În scopul evaluării competenţelor specifice este utilizată elaborarea proiectelor individuale
(proiecte de cercetare, referate ş.a.), ca instrument de evaluare, dar şi de învăţare. Proiectul se
elaborează în cadrul cursului predat, prin stabilirea de comun acord (student şi profesor) a unui subiect
de cercetare din conţinutul cursului, realizarea lui (individuală sau în grup academic), iar nota obţinută
la proiectul individual are pondere în formarea notei semestriale.
BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ

1. Abbas A. K., Lichtman A. H. (2007) Cellular and molecular immunology

2. Ailiesei O. – Imunologie – tehnici și metode de laborator. Ed. Univ. “ Al.I. Cuza, 2000
3. Colucci F. The role of KIR and HLA interactions in pregnancy complications. Immunogenetics.
2017 Aug;69(8-9):557-565
4. Davis M. Tato CM, Furman D. Systems immunology: just getting started. Nat Immunol. 2017 Jun
2018(7):725-732.
5. Dumitraşcu D : Bolile atopice, Ed. Medicală Universitară « Iuliu Hațieganu », 2002.
6. Elenciuc D. Imunologia. Indicații Metodice. Biotehdesign 2013,138 p.
7. Ierima A., Alergologie, Ed. Evrika, Brăila, 2002
8. Ierima A., Imunologie clinică, Ed. Evrika, Brăila, 2005
9. Janeway Ch. A. a kol. (2007) Immunibiology
10. Mihaescu G. Imunologie si imunochimie, Ed. Universitara Bucuresti, 2001, 524p.
11. Naranbhai V., Carrington M. Host genetic variation and HIV disease: from mapping to
mechanism. Immunogenetics. 2017 Aug;69(8-9):489-498.
12. Roitt I. M., Delves P. J. (2001) Essential immunology
13. Tak Mak, Mary E. Saunders: Primer to the Immune Response, Academic Press, Elsevier, 2011
14. Xuan Xu ID and Hong-Yu Zhang. The Immunogenetics of Psoriasis and Implications for Drug
Repositioning, Int. J. Mol. Sci. 2017

8
 UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA BIOLOGIE ȘI PEDOLOGIE
DEPARTAMENT BIOLOGIE ȘI ECOLOGIE

Aprobat
Şedinţa departamentului din________, p.v. nr.
Şef departament________________

STUDENT EXAMINATOR
___________________________ Dr. Elenciuc Daniela _______________________
(nume, prenume) (nume, prenume, semnătura)
ŞEF DEPARTAMENT

Dr., conf. univ. Bîrsan Ana. ______________

(nume, prenume, semnătura)

TEST NR. 1
Examen la IMUNOGENETICA
CICLUL II, MASTERAT
Anul I, program de studii Biologie moleculară
Rechizitele permise: pix, creion simplu, radieră, riglă.
Barem de notare: Pentru realizarea obiectivelor la nivel de cunoaştere, aplicare şi integrare în proporţie
de:
01 – 10 % - nota 1 61 – 65 % - nota 6
11 – 30 % - nota 2 66 – 70 % - nota 7
31 – 40 % - nota 3 71 – 80 % - nota 8
41 – 50 % - nota 4 81 – 90 % - nota 9
51 – 60 % - nota 5 91 – 100 % - nota 10

Acumulat__________% din 100 puncte Nota la examen_________

I. Itemi cu mai multe variante de răspuns din care se va selecta cel/cele corect(e) (Total -40 puncte)

1. Sistemul imun este organizat în :

a. organe c. celule
b. molecule d. antigeni

2. Urmãtoarele structuri sunt componente principale ale sistemului imun, cu o excepţie, care este
aceasta?
a. organe limfoide c. mesageri secundari intracelulari
b. celule d. mediatori solubili

3. Mecanismul efector major la nivel mucosal, secretat direct la nivelul suprafeţelor epiteliale de
suprafaţã la nivel intestinal, respirator şi genitor-urinar, este reprezentat de:
a. IgG c. IgE
b. IgA

9
4. Reacţiile inflamatorii sunt primordial reprezentate de:
a. concentrarea fagocitelor circulante şi a b. creşterea permeabilitãţii capilare locale
moleculelor serice la nivelul situsului de c. migrare leucocitarã
agresiune

5. Pentru a avea capacitatea de a fi imunogen, un antigen trebuie:

a. sã fie recunoscut ca ”non-self” c. pe suprafaţa lui sã existe determinanţi
b. sã fie un lipopolizaharid antigenici (epitopi), care sã inducã
antigenicitatea şi imunogenicitatea
6. Care din afirmaţiile urmãtoare despre haptene, sunt adevãrate? Haptenele:
a. au greutate molecularã mai micã de 10 kD
b. sunt structuri antigenice complete
c. sunt capabile sã inducã un rãspuns imun, doar când sunt legate de proteine cu rol de ”carrier”

7. In funcţie de structurã, antigenele pot fi clasificate în:

a. antigene naturale d. autoantigene
b. antigene strãine e. antigene de histocompatibilitate
c. antigene incomplete

8. In recunoaşterea antigenelor, sunt implicate 2 tipuri moleculare; care sunt acestea?

a. imunoglobulinele c. receptorii celulelor B
b. receptorii celulelor T d. moleculele MCH II

9. Imunoglobulinele umane sunt prezente:

a. în ser c. în fluide exocrine
b. în ţesuturi d. pe suprafeţe mucoase

10. Caracteristicile moleculelor de anticorpi sunt urmãtoarele:

a. sunt divizate în clase şi subclase
b. fixeazã componente ale sistemului
Complement
c. utilizeazã paratopul pentru a putea reacţiona
într-o manierã specificã cu antigenul
d. activeazã procesele fagocitare
e. sunt sensibile la acţiunea diferitelor enzine :
pepsinã, papainã
f. sunt sintetizate de celulele B

11. Clasele de imunoglobuline sunt urmãtoarele:

a. IgA; c. IgD; e. IgE; g. IgM
b. IgB; d. IgG; f. IgF;

12. Marcaţi afirmaţiile corecte:

a. toate Ig prezintã clase şi subclase
b. numai 2 clase de Ig prezintã subclase
c. în cazul clasei IgG, exisţã 4 subclase : γ1, γ2, γ3 şi γ4 (corespunzãtoare subclaselor IgG1, IgG2, IgG3
şi IgG4)
d. clasa IgA posedã 2 subclase: IgA1 şi IgA2 (cu lanţurile grele α1 şi α2)

13. Care din afirmaţiile urmãtoare sunt corecte? Moleculele de IgG:

a. nu au structurã tipicã
b. existã diferenţiere în subclase
c. este clasa majorã de imunoglobuline serice normale
d. reprezintã 70-75% din rezervorul total de imunoglobuline serice
e. este clasa de imunoglobuline caracteristicã rãspunsului imun secundar
f. traverseazã placenta şi stã la baza imunitãţii pasive a nou-nãscutului
g. IgG-ul derivat din laptele matern, traverseazã selectiv tractul gastro-intestinal

10
14. Clasa de imunoglobuline ce existã predominant în secreţiile seromucoase (salivã, colostru, secreţii
traheobronşice, genitourinare) este :
a. IgG; c. IgM; e. IgE.
b. IgA; d. IgD;

15. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? Imunoglobulinele:

a. sunt molecule sintetizate sub control genetic strict
b. procesele lor de catabolism şi anabolism interferã
c. odatã îmbãtrânite, moleculele sunt înlocuite cu molecule nou-formate
16. Care sunt funcţiile efectoare ale moleculelor de imunoglobuline?
a. de legare a antigenelor c. de activarea a sistemului Complement
b. de legare de alte molecule de anticorpi

17. Care din afirmaţiile urmãtoare sunt reale? Receptorii celulelor B:

a. recunosc antigenele din soluţii c. amândouã funcţiile
b. recunosc anticorpii legaţi de suprafaţa
celularã

18. Este reacţie de reject un rãspuns imun datoritã incompatibilitãţii dintre structurile antigenice ale
donorului şi acceptorului ?
a. da b. nu

19. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? Hipersensibilitatea:

a. cauzeazã întotdeauna reacţii inflamatoare
b. poate fi indusã de o multitudine de antigene
c. se manifestã la primul contact cu antigenul

20. Tipul I de hipersensibilitate apare:

a. imediat dupã al doilea contact cu un anume antigen (recunoscut ca alergen)
b. dupã mai multe ore, dupã contactul cu un anume antigen (recunoscut ca alergen)
c. la câteva zile dupã cintactul cu un anume antigen (recunoscut ca şi alergen)

II. Alegeţi răspunsul corect din două variante alternative

(câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Total 5 puncte).

1. Granulaţiile secundare sunt mai mici, mai puţin electrono-dense şi conţin fosfataza alcalină. A/F
2. Filogenetic calea alternativă este cea mai recentă. A/F
3. O funcție a sistemului complementului este opsonizarea celulelor străine A/F
4. Cu cît o moleculă are masa moleculară mai mare cu atît este ma imunogenă A/F
5. Proteinele sunt antigene T-dependente A/F
III. Completaţi spaţiile libere (Câte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect. Total -20 puncte).

1. Enumerați avantajele și dezavantajele imunității dobândite față de cea înnăscută

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
2. Enumerați etapele unui răspuns imun
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
11
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________

IV. Definiți termenii (câte 5 puncte pentru fiecare termen definit corect. Total -10 puncte).

1. Anticorp
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________

2. Haptenă
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________

V. Descrieți evenimentele principale ale căii clasice a complementului (25 puncte)

12