Ecologia este siinta luptei pentru existenta
Cresterea Demografica si urbanizarea
Crestera demografica
Demografia este studiul
dinamicii populațiilor umane. Ea
cuprinde studiul mărimii,
structurii și distribuției
populației, precum și modul în
care o populație se modifică în
timp în urma nașterilor, deceselor,
migrației și îmbătrânirii. Analiza
demografică se poate referi la
societăți întregi sau la grupuri
definite după diferite criterii: nivel
de educație, naționalitate, religie,
Urbanizare
 Urbanizarea este un proces
deseori asociat cu
industrializare, modernizare și
dezvoltare. Deasemenea se
referă la procentul dintre
numărul locuitorilor care
locuiesc la oraș și populația unei
țări.
Cercetarea cartei Rosii al R.Moldova
Silene italica Cypripedium calceolus
Cercel-Italian Papucul Doamnei
Statutul(CR) Statutul (CR)
 Stari de Conservare
Tipuri Prescurtat
Extincte  EX-
Extincte din mediul spontan  EW
Critic Periclitate  CR
Periclitate  EN
Vulnerabile
 VU
Neameninţate
 NT
Puţin afectate
 LC
Date Insuficiente
 DD
Ne Evaluate
 NE
Risc redus dependent de
conservare  LR/CD
Ariile protejate ale Republicii Moldova
 Tabelul 1. Cota categoriilor de ANPS din bazinul hidrografic al r.Nistru
Denumirea suprafata procentul Suprafata totala
1.RS 11565 29.43 19378
2.MN 2047.2 5.21 2907
3.RN 3372.5 8.58 8009
4.RP 20.999.4 53 34200
5.AMM 831.2 2.11 523
6.RR 228 0.58 1030
7.MAP 248.665 0.63 192
Total 39291.965 100 66248

Fig.1 Ponderea ANPS al banuzinului hidrografic al fl. Nistru

2% 1% 30%

54%

5%

9%

RS MN RN RP AMM RR
 Tabelul 2 . Cota categoriilor de ANPS din bazinul hidrografic al r.Prut
Denumirea Suprafata Ponderea ariei Suprafata totala
RS 7723 30,4 19378
MN 1133 4,5 2907
RN 3191 12,5 8009
RP 13203 52 34200
RR 82 0,3 523
AMM 50 0,2 1030
MAP 56 0,2 192
Total 25438 100 59039

Fig.2.Ponderea ANPS pentru bazinul hidrografic al r.Prut

RR AMM RS
0% 0% 30%

RP
52%

MN
5%
RN
13%
 Fig.3 Diagrama comparativa dintre r.Prut si fl. Nistru

60

50

40

RS
MN
RN
30 RP
AMM
RR
MAP
20

10

0
NISTRU PRUT
 Cercetarea aparatajiloi din institutul de Chimie
Explicatii instructiunilor de munca a
Determinarea PH-lui apei din robinet
aparatajilor
 Tratate internationale de mediu la care Republica Moldova este Parte

    1. Convenţia asupra poluării atmosferice • 13. Convenția privind procedura de

transfrontiere pe distanţe lungi (Geneva,13 consimțămînt prealabil în cunoștință de cauză
noiembrie 1979) aplicabilă anumitor produși chimici periculoși
• 2. Convenția pentru protecția stratului de și pesticidelor care fac obiectul comerțului
ozon (Vienna, 22 martie 1985):
3. Convenţia privind evaluarea impactului asupra )
internațional ( Rotterdam, 10 septembrie 1998
mediului în context transfrontalier (Espoo, 25 • 14. Convenţia privind poluanţiii organici
februarie 1991); persistenţi (Stockholm, 22 mai 2001)
• 4. Convenția privind protecția și utilizarea • 15. Convenţia Cadru cu privire la schimbarea
cursurilor de apă transfrontiere și a lacurilor climei (New-York, 9 mai 1992)
internaționale (Helsinki, 17 martie 1992), • 16. Convenţia privind conservarea vieţii
• 5. Convenţia privind Efectele Transfrontiere ale sălbatice şi a habitatelor naturale din
Accidentelor Industriale (Helsinki, 17 matie 1992): Europa (Berna, 19 septembrie 1979)
• 6. Convenţia privind accesul la informaţie, • 17. Convenţia privind peisajul
justiţie şi participarea publicului la adoptarea european (Florenţa, 20 octombrie 2000)
deciziilor în domeniul mediului (Aarhus, 25 iunie • 18. Convenţia asupra zonelor umede de
1998): importanţă internaţională în special ca habitat
• 7. Convenţia de la Minamata cu privire la al păsărilor acvatice (Ramsar, 2 februarie 1971)
Mercur (10 octombrie 2013) • 19. Convenția privind cooperarea pentru
• 8. Convenţia de la Basel privind controlul protecția și utilizarea durabilă a fluviului
transportului peste frontiere al deşeurilor Dunărea (Sofia, 29 iunie 1994)
periculoase şi eliminării acestora (Basel, 22
martie 1989)
• 9. Convenţia privind Diversitatea Biologică (Rio
de Janeiro, 5 iunie 1992):
• 10. Convenţia privind comerţul internaţional cu
specii sălbatice de faună şi floră pe cale de
dispariţie (Washington, 3 martie 1973)
• 11. Convenţia privind conservarea speciilor
migratoare de animale sălbatice (Bonn, 23 iunie
1979) 
• 12. Convenţia pentru combaterea deşertificării
în țările afectate grav de secetă și/sau de
deșertificare (Paris, 17 iunie 1994)
 Concluzii
In urma desfasurari stajiului de prcatica pe ca re la efectuat la institutul
de Georgrafie si Ecologie al academii de stinte am facut cunostinta cu
specificul de lucru al institutului ,am analizat laboratoarele din incinta
acestiua care prin deferite metode studiaza calitatea componentelor de mediu.
M-am familirizat cu calitatea aerului,apei ,solului si biotei din R. Moldava
Unde am depistat ca ascestia ca sunt in descrestera pa scara erarhica a calitatii.

Ca o concluzie practica desfasurata la Institutul de Geografie si Ecologie am

reprezentat cea mai complexa si cea mai interesanta experienta de
dezvoltare personala de pana acum care m-a ajutat sa am o perspectiva mai
clara asupra viitorului profesional si a pasilor pe care ii mai am de urmat si
tot odata pentru ca mi-am clarificat anumite nelamuriri legate de Ecologie,
avind posibilitatea sa imi exprim opiinele, sa imi completez cunostiintele si
sa cunosc oameni ce au devenit modele de urmat in cariera