Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Tiraspol Institutul de Ecologie și Geografie

Stagiu practicii de producție

a coordonat – dr., conf. univ. Liogchii Nina

au elaborat –Braniște Valeria, Lupei Tatiana, grupa 306
 Obiectivele
Sa se cunoasca regulile de comportament si tehnica securitatii la locul
de realizare a practicii;
Sa se cunoasca problemele ecologice globale si nationale;
Sa se cunoasca cu laboratoarele din cadrul Institutului de Ecologie si
Geografie;
Sa se familiarizeze cu metodele de cercetare si principiile de activitate
ale lor;
Sa se familiarizeze cu instrumentele nationale si international din
domeniul ecologiei;
 Problemele ecologice
Incalzirea globala-fenomenul de crestere continua a temperaturilor medii
ale atmosferii .
Procesele de degradare a solului-actiunea omului asupra pamintului care
implica o varietate de procese :eroziunea solului, alunecarile de teren,
salinizarea, distrugerea materiei vii din substrat, etc.
Efectul de sera
Formarea smogului
 Ilustrarea problemelor de mediu

Efectul de sera Formarea smogului

 Ilustrarea problemelor de mediu

Degradarea solului Incalzirea globala

 Caregoriile de arii naturale protejate de stat
Numărul Suprafaţa
Nr. d/o  Denumirea categoriilor de arii protejate 
obiectelor  ocupată,  ha

1. Rezervaţii naturale de stat 5 19378

Monumente ale naturii 32 785,2

2. a) geologice şi paleontologice 20 660,3

b) botanice 12 124,9

Rezervaţii naturale 60 7791

a) silvice 51 5001
3.
b) plante medicinale 8 2740
c) mixte 1 50
4. Rezervaţii peisagistice 40 32804,4
5. Rezervaţii de resurse 4 478
TOTAL: 141 61236,6
Cunoasterea cu laboratoarele IEG
 Familiarizarea cu laboratorul :ecosisteme
naturale si antropizate
Obiectivele
Vizita in laborator cu solul
 Arii natural protejate de stat din r.Criuleni
Denumire, tipul ariei) Suprafata, ha Detinatorul Bazinul hidrografic

1.Izvoarele minerale din 1.5 I.A.”Onitcani” Nistru

s. Onitcani(MNH)
2.Aflorimentul 1.0 GSS.Chisinau Nistru
Goian(MNGP)
3.Zoloceni (ocol silvic) 69.0 GSS.Chisinau Nistru
(RNS)
4.Pestera surprizelor 0.4 GSS.Chisinau Nistru
(MNGP)
5.Parcul din s. 2.0 Scoala medie din s. Nistru
Miclesti(MAP) Miclesti
6.Arbore secular(Stejar ____ GSS.Chisinau Nitru
penduculat) (Izbiste)
(MNB)
7.Arbore secular(MNB) ____ GSS.Chisinau Nistru
(Cruglic)
 Conventii de mediu la care Republica Moldova este Part
1. Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe
lungi (geneva,13 noiembrie 1979)
2. Convenția pentru protecția stratului de ozon  (vienna, 22 martie 1985)
3.  Convenţia  privind evaluarea impactului asupra mediului în context
transfrontalier  (espoo, 25 februarie 1991)
4.  Convenția privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontiere și
a lacurilor internaționale  (helsinki, 17 martie 1992)
5. Convenţia privind efectele transfrontiere ale accidentelor
industriale  (helsinki, 17 matie 1992)
6. Convenţia privind accesul la informaţie, justiţie  şi participarea publicului la
adoptarea deciziilor în domeniul mediului  (aarhus, 25 iunie 1998):
7. Convenţia de la minamata cu privire la mercur  (10 octombrie 2013)
8. Convenţia de la basel privind controlul transportului peste frontiere al
deşeurilor periculoase şi eliminării acestora  (basel, 22 martie 1989)
 Conventii de mediu la care Republica Moldova este Part
1.Convenţia privind Diversitatea Biologică (Rio de Janeiro, 5 iunie 1992)
2.Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (Washington,
3 martie 1973)
3.Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (Bonn, 23 iunie 1979) 
4.Convenţia pentru combaterea deşertificării în țările afectate grav de secetă și/sau de deșertificare (Paris, 17 iunie
1994)
5.Convenția privind procedura de consimțămînt prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produși
chimici periculoși și pesticidelor care fac obiectul comerțului internațional ( Rotterdam, 10 septembrie 1998)
6.Convenţia privind poluanţiii organici persistenţi (Stockholm, 22 mai 2001)
7. Convenţia Cadru cu privire la schimbarea climei (New-York, 9 mai 1992)
8.Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna, 19 septembrie 1979)
9.Convenţia privind peisajul european (Florenţa, 20 octombrie 2000)
10. Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor
acvatice (Ramsar, 2 februarie 1971)
11.Convenția privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (Sofia, 29 iunie 1994)
Ponderea ANPS din bazinul hidrografic al r.Prut

RS MN RN RP RR AMM MAP
Ponderea ANPS din bazinul hidrugrafil al fl.Nistru

RS MN RP RR AMM MAP
Ponderea comparativa a ANPS din bazinul
hidrografic al r.Prut si fl.Nistru
Prut Столбец1

51.5
52

28.6
30.4

11.8
12.5

4.3
2.4
4.5 1.1 0.3
Столбец1
0.3 0.2 0.2
Prut
Vizita la hidrometeo
Studierea instrumentelor nationale din domeniul ecologiei
Cunoasterea cu categoriile de protective IUCN
EX – Dispărută, Extinctă;
EW – Dispărută din sălbăticie, Extinctă în sălbăticie, Dispărută din natură;
CR – În pericol critic de dispariție, În pericol mare de dispariție, Critic amenințată cu
dispariția;
EN – În pericol de dispariție, Amenințată cu dispariția;
VU – Vulnerabilă
NT – Aproape amenințată cu dispariția, Potențial amenințată cu dispariția
LC – Neamenințată cu dispariția, Cu probabilitate mică de dispariție
DD – Date insuficiente
NE – Neevaluată, Starea de conservare nu a fost încă evaluată de IUCN.
 Categoriile de protectie stabilite pentru speciile de plante si
animale rare din CR a RM
Categoria Ex. plante Ex. Animale
Vulnerabile Colțișor glandulos (Dentaria Hermelina (Mustela ermine)
glandulosa)
Ghiocel nival (Galanthus nivalis)
Lalea pestriță (Fritillaria meleagroides)

Periclitate Pestișoară (Salvinia natans) Pisică sălbatică (Felis

Nufăr alb (Nymphaea alba) silvestris)
Poroinic purpuriu (Orchis purpurea)

Critic periclitate Bujor de pădure (Paeonia peregrine) Fluturele mahaon (Papilio

Degetar lânos (Digitalis lanata) Machaon)
Papucul-doamnei (Cypripedium
calceolus)
 Speciile de plante vulnerabile din CR

Laleaua pestrita (Fritillaria

meleagroides)
Coltisor glandulos (Dentaria
dlandulosa) Ghiocelul nival (Galanthus nivalis)
 Speciile de plante periclitate din CR

Pestisoara (Salvinia natans)

Nufar alb (Nymphaea alba)

Puroinic purpuriu (Orchis purpurea)

 Specii de plante critic periclitate din CR

Căpșuniță (Cephalanthera
damasonium)
Papucul-doamnei (Cypripedium
calceolus) Bujor de padure (Paeonia
peregnira)
 Specii de animale cu diferit statut de protectie din CR a RM

Pisica salbatica (Felis silvestris)

Hermelina (Mustela emine)

Fluture mahaon
Vizita in laboratorul de chimie
 Studierea grudului de toxicitate a speciilor de licheni
Gradul de RNS RNS RP RP RNS
toxitoleranta Baxani Sadova Cosauti Tiganesti Ciobalaccia
Abundenta speciilor, %

I - 3 - 20 -
II 10 30 7 14 16
III 30 40 81 86 16
VI 14 40 10 - 7
V - 20 30 10 10
Calitatea aerului Moderat Poluat Moderat Slab poluat Moderat
poluat poluat poluat
Continutul SO2 0.1-0.2 0.2-0.3 0.1-0.2 0.05-0.1 0.1-0.2
in aer, mg/m3
Culoarea Violet Oranj Violet Verde Violet
conventionala
Concluzie