Ministerul Educatiei,Culturii si Cercetari ai Republicii

Moldova

Facultatea Biologie si Chimie, UST

Institutul de Ecologie și Geografie

StagiuL
practicii de productie

Tutori: V. Brega,V.Brașoveanu
Coordonator: Liogchii Nina
Student: Ghemis Marin
 Obiective
Cunoașterea cu sursele de poluare ale
aerului atmosferic
Informarea despre starea resurselor
funciare
Stabilirea unor indicatori ai calității apei
 Calitatea aerului atmosferic

Sursele fixe: centralele

electrotermice (CET-
urile) şi cazangeriile,
14.4
întreprinderi
industriale în funcţiune
85.2

Sursele mobile:
transportul auto,
feroviar, aerian, fluvial Surse fixe surse mobile

şi tehnica agricolă.
 Volumul de emisii a poluanţilor în aerul atmosferic
de la sursele staţionare, t/an (2013-2017)

EMISIILE NOXELOR, t/an

Compu
Substan şi
Anii Total CH SO2 CO NO2 ţe solide organic Altele
i
volatili

2013 671,4 14,9 36, 6 206,7 32,2 152,2 96,2 131,1

2014 485,1 10,8 26,2 149,8 23,3 110,3 69,7 95,0
2016 450,6 10,1 23,2 130,5 23,1 92,8 77,2 93,8
2017 466,5 10,0 23,2 130,5 23,2 92,8 77,2 93,8

4
DS
2018
 Emisii de poluanţi atmosferici de la sursele
mobile (transport rutier),
2007–2010, tone
200000 1990 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2009 2010

180000

160000

140000

120000

100000

80000

60000

40000

20000

0
CO CHx NOx SO2 Funingine
 Impactul local şi transfrontalier
1000 1000

900 900

800
800

700
700
600
tone/an/raion

600

tone/an/raion
500 Emisii locale Emisii locale
500
Depuneri totale Depuneri totale
400
400
300
300
200
200
100
100
0

Emisiile NO2 și SO2

Surse de poluare transfrontalieră

Conform datelor Programului European de

Monitoring şi Evaluare (EMEP), noxele din
aerul atmosferic provin preponderent din
surse de poluare transfrontalieră.
Poluarea transfrontalieră a aerului
atmosferic în Europa, precum şi în
Republica Moldova se datorează în special
acidifierii şi eutrofizării ecosistemelor ca
urmare a emisiilor de dioxid de sulf
(SO2) şi dioxid de azot (NO2).
 Sarcinile critice ale sulfului și azotului
pentru poligoanele EMEP 50 x (kg.ecv/ha/an)

.
Sarcinile critice ale sulfului Sarcinile critice ale azotului)

< 200 < 500 <1000 <2000 > 2000

Poluarea aerului atmosferic
cu metale grele
Metale grele periculoase:
Hg, Pb, Cd, Cr, Cu Zn, Ni.
Provin din emisiile locale:
întreprinderile de producere a
energiei electrice şi termice,
mijloacele de transport, întreprinderile
industriale, comunale, agricultură şi
impactul transfrontalier
 Poluarea transfrontalieră cu
metale grele

Fig. A. 3.4. Depunerile totale de Pb pe teritoriul Republicii Moldova (kg/km2/an) și

ponderea transfrontaliera

Fig. A. 3.5. Depunerile totale de Cd (g/km2/an) pe teritoriul Republicii Moldova și

ponderea transfrontaliera
 Starea actuală a solurilor
Este influențată de următoarele cauze
principale:
 parcelarea fondului funciar și deteriorarea
sistemelor antierozionale regionale;
 lipsa organizării antierozionale a terenurilor
agricole și a măsurilor de conservare a
solurilor;
 cantitățile insuficiente de îngrășăminte
încorporate în sol;
 lipsa asolamentelor, ierburilor perene și
predominarea cultivării pe pante a culturilor
prășitoare;
 Poluarea directă și indirectă.
 Sursă: SHS, 2011

Conţinutul mediu al sumelor

poluanţilor în solurile Republicii
Moldova în mg/kg
DDT - Diclordifeniltricloretan
SHCH (-,-,-HCH) – Hexaclorciclohexan
S BPC - Bifenili Policloruraţi

Poluanţi / 2010
anii 2007 2008 2009
 DDT 0,037 0,021 0,029 <0,0008

 HCH 0,0005 <0,0004 0,0013 <0,0004

(-,-,-
HCH)
 BPC <0,0004 <0,0004 <0,0004 <0,0004
 Poluarea cu metale grele
• Am luat cunoștință
cu metodologia
determinerii
conținutului MG în
sol;
• Am determinat
conținutul MG (mg/kg
s.u.)
Pb Zn înCuproba
Ni Co de
Cr sol
As
Rez colectată
<n 99, 40, din Criuleni
48, 27, 20 0,2
pc 6 2 0 4 9
CM 30 66 10 50 30 10 -
A 0 0
 Calitatea apei

 sursele de apă de suprafață – 65%;

 resursele subterane – 35%.
Calitatea apelor râurilor mici este
caracterizată de poluare cu ioni de
amoniu, nitriţi, compuşi ai
cuprului, produse petroliere,
fenol, substanţe tensioactive,
substanţe ce degradează biochimic
(CBO5), precum şi prin nivelul redus
al conţinutului de oxigen dizolvat
 Concentraţia poluanţilor în apa
fl. Dunărea, fl. Nisrtu şi r.
Prut, 2007–2010
Indicatori fl. Dunărea fl. Nistru r. Prut

N-NH 4⁺, 0,0 – 0,46 0,0 – 0,40 0,0 – 0,99

mg/dm3
N-NO₂⁻, 0,007 – 0,042 0,002 – 0,052 0,000 – 0,061
mg/dm3
Produse petroliere, 0,00 – 0,06 0,00 – 0,10 0,00 – 0,24
mg/dm3
Compuşii 0,000 – 0,004 0,000 – 0,014 0,000 – 0,014
cuprului, mg/dm3
Fenol, mg/dm3 0,000 – 0,001 0,000 – 0,003 0,000 – 0,002
 Calitatea apei din fântână
(s.zgardesti r.Telenesti)
Nr. d.o Parametrii Valoarea CMA
înregistra
tă
1. 1 Reziduu fix, mg/dm3 1108 10`00-1500
1. 2 Sodiu, mg/dm3 65,8 200
1. 3 Calciu, mg/dm3 132,4 100
1. 4 Magneziu, mg/dm3 98,1 80
1. 5 Bicarbonaţi, mg/dm3 662,4 Nelimitat
1. 6 Sulfaţi, mg/dm3 142,2 500
1. 7 Cloruri, mg/dm3 97,2 350
1. 8 Azotaţi, mg/dm3 68,1 50
1. 9 Azotiţi, mg/dm3 0,0 0
1. 10 Amoniu, mg/dm3 0,0 0,05
1. 11 Duritate, me/dm3 15,05 8,0
pH 6,96 6,5-8,5