Am efectuat practica de licenţă în

încinta ,,Institutului de Ecologie

şi Geografie” din Chişinău care
îşi are activitatea din 1990 până
în prezent.
 În primele zile de practică noi ne-am
familiarizat cu noţiunile de bază cu care
am lucrat pe tot parcursul practicii, am
luat cunoştinţă cu regulile de comportare
în laboratoare şi tehnica securităţii.
 Eu am prezentat lucrul individual intitulat
,,Globalizarea şi problemele de sănătate”.

Gobalizarea se constituie ca un ansamblu

complex de procese având ca obiectiv realizarea
integrării internaţionale la nivel economic, militar,
politic, socio-cultural şi de securitate
Efectele pozitive ale globalizării:
Asimilarea rapidă a noilor tehnologii

Privatizarea capătă proporţii mondiale

Telecomunicaţiile elimină distanţele şi apropie
fizic oamenii şi asigură conştientizarea
problemelor globale

Reducerea probabilităţii războiului şi a

recurgerii la utilizarea forţei militare
Efectele negative ale globalizării:

Distrugerea sistemului clasic de

ierarhizare a valorilor

Sărăcirea valorilor culturale şi

naţionale sub presiunea globalizării
şi extinderii tehnicilor de informare
şi comunicare
Nr. Denumirea Numarul Suprafata ocupata,
categoriilor obiectelor ha
protejate
1 Rezervatii naturale 5 19378
de stat
2 Monumente ale 32 785,3
naturii
a) Geologice si 20 660,3
paleontologie
b) Botanice 12 124,9
3 Rezervatii naturale 60 7791
a) Silvice 51 5001
b) Plante 8 2740
medicinale
c) Mixte 1 50
4 Rezervatii 40 32804,4
peisagistice
5 Rezervatii de 4 478
resurse
Total: 141 61236,6
Ponderea ANPS al bazinului hidrografic fl.
Nistru
AMM; 2.11; 2% RR; 0.58; 1%

RS; 29.43; 30%

RP; 53; 54%

MN; 5.21; 5%

RN; 8.58; 9%

RS MN RN RP AMM RR
Ponderea ANPS pentru bazinul hidrografic
al r. Prut

RR; 0.3; 0% AMM; 0.2; 0%

RS; 30.4; 30%

RP; 52; 52%

RN; 12.5; 13% MN; 4.5; 5%

 Convenţiile multilaterale de mediu

A. Convenţii privind aspectele orizontale

• Convenţia privind evaluarea impactului asupra
mediului în context transfrontier (ESPOO)
• Convenţia privind accesul la informaţie,
participarea publicului la luarea deciziei şi
accesul la justiţie pe probleme de mediu
(AARHUS)
• Protocolul privind Registrul Poluantilor Emisi si
Transferati
 B. Convenţii în domeniul protecţiei biodiversităţii
- Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural

şi natural
- Convenţia privind diversitatea biologică
- Convenţia privind protecţia zonelor umede de importanţă
internatională (RAMSAR)
- Convenţia privind comerţul internaţional cu specii
periclitate
de faună şi floră sălbatică (CITES)
- Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a
habitatelor naturale din Europa
- Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de
animale sălbatice
- Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a
-
Carpaţilor (Convenţia Carpatica)
 C. Convenţii în domeniul schimbărilor
climatice şi protecţiei stratului de ozon
• Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind
schimbările climatice
• Convenţia de la Viena privind protecţia
stratului de ozon
 D. Convenţii în domeniul gospodăririi apelor şi
combaterii deşertificării
• Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării
• Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă
transfrontieră şi a lacurilor internaţionale
• Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a
fluviului Dunărea
• Convenţia Naţiunilor Unite pentru combaterea deşertificării în ţările
care se confruntă cu seceta gravă şi/sau cu deşertificarea, în special
în Africa
• Convenţia internaţională privind pregătirea, răspunsul şi cooperarea
în caz de poluare cu hidrocarburi
• Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către
nave, modificată prin protocolul încheiat la Londra la data de 17
februarie 1978
 E. Convenţii în domeniul gestionării
deşeurilor
• Convenţia de la Basel privind controlul
transportului transfrontier al deşeurilor
periculoase şi al eliminării acestora
F. Convenţii în domeniul calităţii aerului
• Convenţia asupra poluării atmosferice
transfrontiere pe distanţe lungi
Pe perioada practicii am analizat şi am
lucrat Cartea Roşie a R.M.
Categorii Specii
1. Specii vulnerabile (VU) 1. Roscuta-de-primavară
2. Floarea vintului-de-
dumbravă
3. Sparanghel medicinal
2. Specii pereclitate (EN) 1. Umbra-iepurelui
tenuifolie
2. Bulbocodiu devirsicolo
3. Bulbuc palustru
3. Specii critic pereclitate !. Caragana sciatia
2. Rogoz alungit
(CR) 3. Rogoz pediform
Fiecare din noi am avut posibilitatea de a fi
direcţionaţi la libera alegere în unul din
laboratoarele institutului.
Eu am fost cointerecata de laboratorul
ECOSISTEME NATURALE ŞI
ANTROPIZATE.
 În laboratorul Ecosisteme Naturale şi
Antropizate am făcut cunoştinţă cu utilajul
prezent în laborator, cu ce se ocupă acest
laborator şi cu problemele actuale ale
mediului.
Aici am făcut cunoştinţă cu principalele surse de
poluare ale aerului atmosferic.
 Calitatea aerului atmosferic

Surse fixe de poluare: centrale

electrotermice şi cazangerii, întreprinderi
industriale

Surse mobile: transportul auto

(feroviar, aerian, fluvial, tehnica
agricolă)
 Aici am avut posibilitatea de a
analiza cîteva probe de sol colectate
de către mine.
Întîi de toate am făcut cunoştinţă cu
metodica lucrării de laborator, după
care am trecut la analiza propriu-zisă.
1. Proba de sol se usucă în straturi subţiri la
temperatura camerei.
2. Se ia o contitate mică de sol şi se mărunţeşte
foarte bine în mojarul cu pistil.
3. Solul bine mărunţit se cerne printr-o sită
măruntă, bulgării rămaşi se mai mărunţesc şi
se trec iarăşi prin sită.
4. Produsul obţinut se ambalează în dispozitive
speciale, după care are loc analiza propriu-
zisă.
 Spre final vreau să remarc că
perioada de practică ne-a fost de
folos, am învăţat multe lucruri utile
ce ţine de viitoarea noastră profesie.
Vreau să mulţumesc conducătorilor
pentru răbdare şi sprijinul acordat.