LICEUL TEHNOLOGIC “ AUREL VLAICU “

Loc. LUGOJ, Str. CERNEI Nr. 42 Cod. 305500

Tel. / Fax : 0256354002 / 0256352604
E-mail : aurelvlaiculugoj@yahoo.com

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR

PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE
CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL III

Tema : INSTALATII DE INCALZIRE

CENTRALA

Calificarea: ZIDAR – PIETRAR - TENCUITOR

ÎNDRUMĂTOR: Prof. POPOVICI BIANCA TATIANA

Elev:CLEVEȚI ȘTEFAN
1. ARGUMENT

Corpul uman trebuie mentinut continuu la o temperatura de 35 grade celsius,in

cele mai deosebite conditii exterioare.Datorita reactiilor chimice din organism,se produce
caldura care este preluata de sange si transportata la suprafata pielii.Corpul omenesc pierde
caldura pe doua cai ,si anume:caldura sensibila prin fenomenele de convectie si
radiatie(caldura cedata prin conductie este neglijabila fiind foarte mica in raport cu caldura
totala) si caldura latenta corespunzatoare cantitatii de apa evaporata prin transpiratie si
respiratie.
In anumite limite fiziologice organismul uman,prin sistemul nervos
termoregulator,este capabil sa stabileasca si sa pastreze un echilibru intre cantitatea de caldura
produsa in interiorul corpului si cea cedata mediului ambiant.Atunci cand organismul nu mai
poate mentine acest echilibru trebuie sa se intervina cu alte masuri pentru restabilirea
echilibrului termic ca,de exemplu:imbracaminte adecvata-iarna mai groasa,vara mai subtire,in
interior o temperatura corespunzatoare efortului fizic.Deoarece tot acest reglaj termic realizat
de corpul omenesc se face printr-un mare efort care oboseste si uzeaza organismul,reducand
capacitatea de munca,este necesar sa se realizeze construnctii care in conditiile climatice din
tara noastra sa asigure confortul termic in interiorul incaperilor,atat in anotimpul cald,cat si in
cel rece.Calitatea si caracteristicile mediului ambiant au o influenta hotaratoare asupra
conditiilor de desfasurare a vietii,asupra starii fizice si psihice ale oamenilor si a
productivitatii muncii.
Rolul instalatiilor de incalzire si ventilare este tocmai acela de a asigura un
ansamblu de conditii de calitate a aerului din interiorul incaperilor,un microclimat favorabil
desfasurarii in bune conditii a vitii si muncii oamenilor.
In functie de conditiile de mediu,precum si felul activitatii duse de om,o parte
sau toata caldura produsa de corpul omenesc se transmite catre aerul cu care vine in
contact.Cantitatea de caldura pierduta de corp da senzati de caldura sau de frig,astfel:daca
pierderea de caldura este mai mica decat cantitatea de caldura produsa de organism,omul are
senzatia de caldura si va incerca prin diferite metode sa mareasca pierderile de
caldura:invers,cand corpul pierde mai multa caldura decat produce,exista senzatia de frig si
va incerca sa reduca pierderile de caldura.
Senzatia de confort este in general subiectiva si depinde de
varsta,sex,imbracaminte,obiceiuri,efortul fizic depus etc.
Factorii de confort
Factorii care determina confortul termic sunt cei care influenteaza schimbul de
caldura dintreb om si mediul ambiant,si anume:
-temperatura aerului din incapere;
-viteza curentilor de aer din incapere;
-temperatura suprafetelor ce delimiteaza incaperea si a obiectelor din
incapere; -umiditatea aerului.
Un aspect important al temperaturii de confort termic este constituit de variatia
temperaturii pe inaltimea incaperii.Pentru confort,aerul trebuie sa fie mai cald la nivelul
pardoselii;temperatura trebuie sa scada catre tavan sau acoperis.Diferenta dintre temperaturile
aerului la nivelul corpului si al picioarelor trebuie sa fie de cel mult 2,5 grade celsius.
Temperaturile din incaperile incalzite se realizeaza prin calculul instalatiilor,pe
baza pierderilor de caldura,determinate in conformitate cu STAS 1907.Temperatura interioara
se masoara printr-un termometru atarnat liber in zona de lucru ocupata de oameni,la 0,75 m
deasupra pardoselii.
 Senzatia de frig este resimtita pe partea corpului expusa la un perete exterior sau
fereastra,oricat de bine ar fi incalzita incaperea.Axeasta senzatie se atenueaza sau chiar
dispare daca peretele se izoleaza termic sau se reduc la strictul necesar suprafetele vitrate.Din
aceasta cauza,la realizarea constructiilor si instalatiilor moderne se considera drept factor
termic nu numai temperatura aerului ambiant,ci si cea a elementelor de constructie.
Suprafetele reci ale ferestrelor reduc in mod simtitor confortul termic al
persoanelor din interiorul incaperilor;deaceea este recomandat ca in toate camerele de
locuit,precum si in camerele de dusuri si bai sa se prevada suprafete vitrare cat mai
mici,amplasate cat mai departe de locul unde sta in mod obijnuit omul,si ferestre duble care
au o temperatura superficiala mai ridicata decat cea a ferestrelor simple.
Omul este mai putin sensibil la variatiile umiditatii relative a aerului,nesesizand
diferentele dintre 30 si 60%.Umiditatea din incapere are si ea o influenta asupra
confortului,motiv pentru care la o temperatura in jur de 20 grade celsius se recomanda ca
umiditatea relativa a aerului sa fie intre 35 si 70 %.La valori mai mici de 30% apare senzatia
de uscaciune a pielii,a mucoasei cailor respiratorii si favorizeaza aparitia si circulatia
prafului,precum si arderea lui pe suprafetele de incalzire.Valorile mai mari de 70%
favorizeaza condensarea vaporilor si da o senzatie de sufocare si zapusala,datorita reducerii
posibilitatii evaporarii transpiratiei.Senzatia de caldura si inconfort creste cu cat creste
umiditatea .
Pentru asigurarea conditiilor optime au fost stabilite,prin legi si norme
tehnice,masuri pentru reducerea consumului de materiale,manopera,a consumurilor de energie
si combustibil in proiectarea,executia si exploatarea constructiilor,pentru crearea unui mediu
ambiant cat mai adecvat conditiilor de climat al tarii noastre,care sa asigure confortul termic
cu un consum minim de caldura.
Constructiile din tara noastra,urmand linia generala de dezvoltare a masurilor
necesare pentru ridicarea continua a nivelului de trai,se realizeaza astfel incat sa asigure in
conditii optime confortul termic.Atentia cea mai mare se acorda cladirilor de locuit.Prin
colaborarea dintre activitatile de cercetare,proiectare,fabricatie si executie,s-au facut progrese
importante in realizarea confortului termic in locuinte.Materialele noi de constructie,cu
calitati izolante superioare(betonul celular autoclavizat,polistirenul expandat) si instalatiile de
incalzire tot mai perfectionate sunt din ce in ce mai folosite,atat la cladirile de locuit ,social-
culturale,cat si la cele cu caracter industrial.
Pentru realizarea unor consumuri minime de combustibil in timpul
exploatarii,trebuie sa se adigure in primul rand o buna protectie termica.Ferestrele care sunt
suprafete reci,prin care se pierde multa caldura,trebuie sa fie dimensionate ca
suprafata,numai atat cat sa asigure o buna iluminare naturala si in functie de zona climatica si
eoliana sa se prevada ferestre duble sau triple care sa asigure o buna etansare.Suprafetele
vitrate mari radiaza frig in timpul iernii si maresc insolatia in timpul verii.
La alegerea tipurilor de pereti exteriori si proiectarea alcatuirii lor,in functie
de zona climatica se stabilesc rezistentele la transfer termic minim necesare pentru limitarea
fluxului de caldura si pentru evitarea condensarii vaporilor de apa pe suprafata interioara a
elementului de inchidere perimetrala.Pentru realizarea acestor rezistente la transfer termic se
folosesc materiale eficiente,cum sant:vata minerala din zgura topita sau bazalt topit,beton
celular autoclavizat,beton sau agregate de granulit etc.
 2 . CLASIFICAREA SISTEMELOR DE INCALZIRE

Spatiile interioare ale cladirilor pot fi incalzite prin diferite metode si sisteme.
Clasificarea generala a sistemelor de incalzire se pot face dupa mai multe criterii:
Dupa sursa de caldura:
-centrala(centrale termice,respectiv puncte
termice); -locala(sisteme de incalzire directe)
Dupa agentul termic folosit:
-apa(temperatura redusa,calda,fierbinte)
-abur(presiune-joasa,presiune-medie)
-aer-cald
Dupa modul de transfer de caldura:
-convective(radiatoare,aparate de aer-cald,elemente de ventilare
si conditionarea aerului)
-radiante(incalzirea prin pardoseala,panouri radiante de tavan si de
perete,panouri radiante suspendate,radianti cu inflarosu.

3. INSTALAŢII DE ÎNCALZIRE CENTRALA

3. INSTALATII DE INCALZIRE CENTRALA CU APA CALDA SAU

SUPRAINCALZITA

3.1. Alcătuirea şi funcţionarea instalaţiilor de încălzire centrală

cu apa calda sau supraincalzita

Prin instalatie de incalzire se intelege o instalatie pentru obtinerea caldurii din

alte forme de energie si utilizarea ei in scopul incalzirii locuintelor .
Instalatiile de incalzire servesc pentru a crea si mentine in interiorul incaperilor o
anumita temperatura care sa asigure confortul termic .
O instalatie de incalzire se compune din :
-sursa de caldura
-retea de conducte pentru transportul fluidului incalzitor de la locul de producere la locul
de incalzire
-corpuri de incalzire prin care caldura produsa este cedata in fiecare incapere .
-parti specifice fiecarui agent termic.

In instalatiile de incalzire centrala , ca fluide purtatoare de caldura _ agent termic _ se folosesc

0
- apa calda de joasa temperature _ max. 115 C.
0
- apa calda de inalta temperature sau fierbinte ( supraâncalzita )_ min. 115 C
2 2
- aburul _ de joasa ( 0,1_0,7daN/cm ), medie(0,7_15daN/cm ) si inalta
2
presiune(min.15 daN/cm ).
In cladirile de locuit si social – culturale se foloseste aproape in exclusivitate sistemul de
incalzire cu apa calda , celelalte sisteme de incalzire se folosesc mai mult in cladirile
industriale si in cladirile anexa industriilor .
Avantajele instalatiilor interioare de incalzire centrala cu apa calda :
¾ sunt igienice datorita temperaturii moderate a suprafetei corpurilor de
incalzire Temperatura medie a suprafetei elementelor de incalzire este de
 0
60…70 C,temperature la care nu are loc carbonizarea prafului care se depune
pe elementele de incalzire is nici radiatia nu este prea puternica pentru a deranja
pe ocupantii incaperii .
¾ exista posibilitatea unei reglari , prin reglarea centrala a temperaturii apei in functie
de temperatura exterioara , prin modificarea temperaturii la generatorul de caldura .
¾ sunt simple si prezinta siguranta in exploatare .
¾ au o functionare linistita fara zgomot.
¾ au durabilitate mare din punctul de vedere al uzurii conductelor , elementelor de
incalzire ,etc
¾ datorita continutului mare de apa ,temperatura corpurilor de incalzire se mentine si
dupa incetarea functionarii .
Dezavantajele sistemului de incalzire cu apa calda :
¾ datorita inertiei termice mari, instalatia intra in regim normal de functionare
dupa trecerea unui timp de 1…2 h de la pornirea generatorului de caldura .
¾ in caz de intrerupere a functionarii un timp indelungat , exista pericolul ca
instalatia sa inghete
La alegerea sistemului de incalzire se analizeaza urmatorii factori :
¾ destinatia cladirii si gradul de confort dorit ,
¾ forma cladirii si caracteristicile elementelor de constructie ,
¾ durata de folosinta a cladirii ,
¾ combustibilul folosit,
¾ cheltuielile necesare investitiei ,
¾ cheltuielile de exploatare.

Partile componente ale unei instalatii interioare ,care se folosesc la orice tip de
instalatie , sunt urmatoarele :
¾ conducte de distributie _ fac legatura dintre sursa de caldura si coloane
.Conductele care pleaca de la sursa de caldura se numesc conducte de ducere ,
iar cele care vin la sursa sunt conducte de intoarcere .
¾ coloane _ conducte verticale prin care circula agentul termic .Coloanele pot fi de
ducere si de intoarcere .
¾ conducte de legatura _ fac legatura dintre coloane si corpuri de incalzire .

3.2 Clasificarea instalatiilor de incalzire cu apa calda

1.Dupa modul de circulatie a apei :

¾ instalatii de incalzire cu apa calda cu circulatie naturala sau prin gravitatie , la care
presiunea necesara circulatiei apei se realizeaza datorita diferentei de greutate
specifica dintre coloana de apa din conducta de intoarcere ( mai rece ) si coloana
de apa din conducta de ducere (mai calda),
¾ instalatii de incalzire cu apa calda ,cu circulatie prin pompe.In aceste instalatii
presiunea, necesara circulatiei apei se realizeaza cu ajutorul pompelor.
2. Dupa aplasarea conductei de distributie :
¾ cu distributie inferioara ,la care conducta de distributie este amplasata la partea
inferioara a coloanelor .Conductele sunt montate in subsoluri sau canale tehnice
sub pardoseala.
¾ cu distributie superioara ,la care conducta de distributie este amplasata la partea
superioara a coloanelor .Conductele sunt montate in pod,la plafonul ultimului
nivel sau sub fermele halelor industriale.
 ¾ cu distributie mixta , la care o parte din instalatie are conducta de distributie
montata la partea inferioara ,iar o alta parte , in partea superioara .
3. Dupa configuratia in plan a retelei de distributie :
¾ distributie arborescenta , la care dintr-o conducta principala de distributie se ramifica
conducte de legatura la coloane .Cea mai folosita schema in cladirile de locuit .
¾ distributie inelara ,conductele de distributie formeaza un inel din care se
alimenteaza coloanele .

Forma in plan a retelelor de distributie

a) arborescenta b) inelara
1.conducte principale de distributie 2. conducte de legatura la coloane 3. coloane

4. Dupa legatura cu atmosfera :

¾ instalatii de incalzire cu apa calda deschise , caracterizate prin aceea ca sursa termica
(cazan , schimbator de caldura ), precum si intreaga instalatie sunt permanent in
legatura cu atmosfera.
¾ instalatii de incalzire cu apa calda inchise , in care generatorul de caldura nu este in
legatura cu atmosfera .

5.Dupa numarul de conducte care alimenteaza corpurile de incalzire :

¾ instalatii de incalzire cu apa calda monotubulare (apa circula printr-o singura
conducta ),la care sunt racordate corpurile de incalzire .
¾ instalatii de incalzire cu apa calda bitubulare , la care corpurile de incalzire sunt
racordate la doua conducte (de ducere si intoarcere) .
Fiecare din instalatiile cu circulatie naturala sau fortata pot fi inchise sau
deschise ,avand distributie inferioara ,superioara sau mixta ,arborescenta sau inelara ,
deschise sau inchise , monotubulare sau bitubulare .

3.3 ALCATUIREA INSTALATIILOR FUNCTIONAND PRIN CIRCULATIE NATURALA

Acest sistem de incalzire se mai numeste si cu circulatie prin gravitatie sau

termosifon , deoarece circulatia apei se face gravitational , datorita diferentelor de presiune ,
rezultat al diferentelor de temperatura a apei din conducta de ducere si conducta de intoarcere
.
Datorita temperaturii mai ridicate , apa calda din cazan , cu greutate specifica mai
mica , este impinsa de apa rece din conductele de intoarcere cu greutate specifica mai mare si
pusa in circulatie .Cand ajunge in radiator , apa se raceste (o racire se produce si pe conducte
,datorita pierderilor de caldura ),realizandu-se astfel in permanenta diferenta de presiune
necesara asigurarii circulatiei .
Forta care determina circulatia apei in instalatie rezulta din relatia :
2
H = ( γ i - γd) h , [ N/m ] .
 H = ( γ i - γd) h [ N/m2]
in care :
2
H – reprezinta presiunea eficace , in N/m . h- diferenta de nivel dintre mijlocul
cazanului sau al schimbatorului de caldura si mijlocul corpului de incalzire
considerat , in m .
γi si γd – greutatile specifice ale apei in conducta de ducere si respectiv,
3
de intoarcere , in N/m .
Din relatia de calcul prezentata rezulta ca factorul cel mai important este inaltimea h
.
Pentru realizarea presiunii necesare functionarii instalatiei , cazanul sau schimbatorul de
caldura se ampaseaza in subsolul cladirii intr-o incapere de cele mai multe ori adancita fata
de nivelul general al subsolului cladirii , pentru a avea o inaltime h cat mai mare . Astfel se
realizeaza o presiune disponibila cat cat mai mare , la cel mai defavorabil radiator , care este
cel mai de jos si cel mai departat de generatorul de caldura , radiator care are inaltimea h cea
mai mica fata de sursa de caldura .

1. cazan
2. corpuri de incalzire
3. conducta de ducere
4. conducta de intoarcere
5. conducta de dezaerisire
6. vas de expansiune
7. robinet de dublu reglaj.
8. robinet de inchidere.

Schema unei instalatii de incalzire cu apa calda ,bitubulara ,cu circulatie naturala , cu distributie
inferioara arborescenta .

In sistemul de incalzire prezentat , volumul apei nu este constant , prin cresterea

temperaturii apei , volumul creste ( circa 4 % din volumul initial ) , iar o data cu racirea apei
se micsoreaza . Variatiile de volum ale apei sunt preluate de catre vasul de expansiune .
Deoarece vasul de expansiune comunica cu atmosfera , prin el se elimina si aerul din
sistemul de incalzire .Pentru a se realiza colectarea si evacuarea aerului ,conductele trebuie
montate cu panta , care sa asigure evacuarea aerului spre vasul de expansiune .De asemenea ,
vasul de expansiune constituie si un element de siguranta al instalatiei , deoarece , fiind in
legatura directa cu atmosfera , nu se pot realiza suprapresiuni.
 1. cazan
2. corpuri de incalzire
3. conducta de ducere
4. conducta de intoarcere
5. vas de expansiune
6. robinet de dublu reglaj.
7. armaturi de inchidere

Schema unei instalatii de incalzire cu apa calda ,bitubulara ,cu circulatie naturala , cu distributie superioara
arborescenta .

Instalatiile cu distributie superioara sunt de preferat fata de cele cu distributie

inferioara , in cazul , in cazul circulatiei naturale , deoarece asigura o circulatie mai activa ,
datorita plusului de presiune rezultat din racirea apei pe conducta de ducere .
Apa incalzita in cazan este condusa printr-o coloana principala pana la ultimul nivel
sau pod , din care se ramifica conductele de distributie inferioare .Conductele de intoarcere au
acelasi traseu ca si in cazul distributiei inferioare .

.
1. cazan
2. corpuri de incalzire
3. conducta de ducere
4. conducta de
intoarcere
5. conducta de
dezaerisire
6. vas de expansiune
7. robinet de dublu
reglaj.
8. robinet de inchidere.

Instalatiile de incalzire cu circulatie naturala se pot realiza si in sistem monotubular .

Instalatiile de incalzire cu apa calda monotubulare functionand cu circulatie naturala se
proiecteaza numai cu distributie superioara ,pentru aceleasi motive care au fost aratate la
instalatiile bitubulare.
In instalatiile monotubulare , apa calda trece succesiv prin mai multe corpuri de incalzire .
Racordurile de intrare si de iesire a apei din radiator se leaga la o singura conducta . In acest fel,
corpurile de incalzire prin care apa trece succesiv primesc apa cu o temperatura
din ce in ce mai scazuta , intrucat in corpurile de incalzire dinainte apa a cedat o parte
din caldura .
Legarea corpurilor de incalzire poate fi realizata in asa fel incat intreaga cantitate de
apa ce vine prin coloana sa parcurga toate corpurile de incalzire de sus pana jos , in cazul
distributiei superioare sau de jos in sus ,cand distributia este inferioara .Acest sistem de
legare se numeste in serie

a) b)

a )Schema unei instalatii de incalzire cu apa calda , monotubulara ,cu circulatie naturala , cu
distributie superioara , cu corpurile de incalzire legate in serie
b) Schema unei instalatii de incalzire cu apa calda , monotubulara ,cu circulatie naturala , cu
distributie superioara , cu corpurile de incalzire legate in paralel
1. cazan
2. corpuri de incalzire
3. conducta de ducere
4. conducta de intoarcere
5. vas de expansiune
6. robinet de inchidere/robinet de dublu reglaj
7.armaturi de inchidere
 3.4. ALCATUIREA INSTALATIILOR FUNCTIONAND CU CIRCULATIE PRIN
POMPE

Instalatiile de incalzire cu apa calda cu circulatie prin pompe au aceeasi alcatuire ca si

cele cu circulatie naturala , cu deosebirea ca, pe reteaua de conducte (pe conducta de ducere
sau intoarcere ), se monteaza una sau mai multe pompe.Pompele sunt pompe centrifugale
actionate cu motor electric. Se prevad mai multe pompe in scopul asigurarii continuitatii in
functionare a instalatiei.
Sursa termica in cazul instalatiilor de incalzire cu apa calda cu circulatie prin pompe se poate
amplasa fie in subsolul cladirii , fie in cladire proprie suraterana.
Distributia poate fi arborescenta sau inelara .Cea mai folosita este distributia arborescenta . In
cazul distributiei arborescente este destul de greu sa se realizeze o echilibrare hidraulica intre
coloana cea mai apropiata de sursa termica si cea mai indepartata din capatul retelei
.Pentru a realiza o echilibrare cat mai buna si a realiza o exploatare cat mai sigura ,
distributia se alcatuieste din mai multe ramuri .
In instalatiile de incalzire cu apa calda cu circulatie prin pompe se adopta de
preferinta distributia inferioara , deoarece nu exista probleme legate de asigurarea presiunii
necesare functionarii instalatiei .

Schema unei instalatii de incalzire cu apa calda , bitubulara ,cu circulatie

prin pompe ,cu distributie inferioara arborescenta
1. cazan
2. corpuri de incalzire
3. conducta de ducere
4. conducta de intoarcere
5. conducta de dezaerisire
6. vas de expansiune
7. pompe de circulatie
8. robinet de dublu reglaj
9. armature de inchidere
Schema unei instalatii de incalzire cu apa calda , bitubulara ,cu circulatie prin
pompe ,cu distributie superioara arborescenta
1. cazan
2. corpuri de incalzire
3. conducta de ducere
4. conducta de intoarcere
5. vas de expansiune
6. pompe de circulatie
7. robinete de dublu reglaj
8. robinete cu cep pentru golire
9. armature de inchidere
 Instalatiile de incalzire functionand cu circulatie prin pompe se pot realiza si
monotubulare Ele pot avea atat distributie inferioara cat si superioara , cu legarea
corpurilor de incalzire in serie sau paralel .
Avantajele instalatiilor de incalzire functionand cu pompe sunt urmatoarele :
¾ datorita vitezelor de circa 8… 10 ori mai mari decat in cazul circulatiei naturale ,
diametrele conductelor sunt mai mici .Diametrele mai mici ale conductelor inseamna
investitie mai redusa ,consum de metal mai mic , pierderi de caldura mai mici.
¾ traseele conductelor pot fi pot alese cat mai economic , rezistenta lor hidraulica
nefiind strict limitata ca in cazul circulatiei naturale .
¾ au o raza de actiune intinsa – pana la 300m.
¾ corpurile de incalzire pot fi montate si sub nivelul sursei de caldura
¾ instalatia poate atinge temperatura de functionare intr-un timp mai scurt , din cauza
circulatiei mai active a apei .
Dezavantajele instalatiilor de incalzire functionand cu pompe sunt urmatoarele :
¾ exploatarea instalatiilor este mai pretentioasa ,necesitand o supraveghere mai atenta
a pompelor si motoarelor .
¾ este legata de o sursa de energie electrica pentru functionarea motoarelor .
¾ din cauza consumului de curent electric exploatarea este mai costisitoare
¾ este mai zgomotoasa din cauza pompelor.

In instalatiile bitubulare modul de legare la coloana a radiatoarelor sau a altor corpuri de

incalzire are o importanta deosebita ,atat pentru realizarea aerisirii cat si pentru golirea de
apa a radiatoarelor .
Legaturile folosite cel mai curent :legarea conductei de ducere cu panta descrescatoare
spre radiator legatura conductei de intoarcere cu panta descrescatoare spre coloana , acest mod
de legare asigura atat aerisirea cat si golirea radiataorelor prin intermediul coloanei.
In cazul instalatiilor su distributie superioara golirea se face printr-un robinet de golire cu
cep montat la baza coloanei de intoarcere .
In cazul unui radiator montat in sac (sub nivelul conductelor de distributie ) golirea se
poate face prin intermediul unui robinet de golire cu cep montat la radiator .In acest caz atat
legatura de ducere cat si cea de intoarcere se monteaza cu panta descrescatoare spre radiator .

Instalatii de incalzire cu apa calda , bitubulara –modul de realizare a legaturilor la radiator .

a) distributie inferioara
b) distributie superioara
c) radiator montata in sac
d) dezaerisire locala
 Pompe de circulatie
Pompele de circulatie au rolul de a vehicula fluidul incalzitor in circuit inchis . In
schema instalatiei , pompa trebuie amplasata astfel incat sa se asigure in bune
conditii dezaerisirea instalatiei , precum si prescriptia ca pe conductele de siguranta sa nu
existe nici o armatura sau o stangulare a sectiunii .Pentru a respecta conditiile de siguranta ,
pompele trebuie intercalate totdeauna dupa punctul de racordare a conductei de siguranta de
ducere sau inainte de punctul de racordare a conductei de intoarcere , dupa cum pompa este
montata pe conducta de ducere sau pe conducta de intoarcere . Armaturile de inchidere sau
de retinere ce se monteaza pe circuitul pompei nu trebuie sa influenteze asupra sigurantei
instalatiei .

Montarea pompei de circulatie pe conducta

de ducere

1.cazan
2.conducta de ducere
3.conducta de intoarcere
4.pompe de circulatie
5.vas de expansiune

Cand pompa este montata pe conducta de ducere in intreaga instalatie se

realizeaza o suprapresiune care nu trebuie sa patrunda in corpurile de incalzire .Aceasta
solutie prezinta avantajul aigurarii in instalatie a unei suprapresiuni , o buna circulatie si
dezaerisire , cat si o siguranta deplina a cazanului , dar si dezavantajul functionarii pompei
pe un circuit cu temperatura apei mai ridicata .

Cand pompa este montata pe conducta de intoarcere , conducta de siguranta de

intoarcere poate fi montata fie pe conducta de aspiratie a pompei, fie pe conducta de refulare a
pompei.

Montarea pompei de circulatie pe conducta

de intoarcere si conducta de siguranta de
intoarcere legata pe conducta de refulare a
pompei .
1.cazan
2.conducta de ducere
3.conducta de intoarcere
4.pompe de circulatie
5.vas de expansiune
6.corp de incalzire
 Aceasta soluţie se poate aplica de cate ori este posibil ca vasul de expansiune sa fie
montat deasupra corpului de încălzire cel mai defavorabil , la o inaltime in functie de
presiunea de regim a pompei .Pentru a asigura buna functionare a instalatiei , este necesar ca
distanta h dintre corpul de incalzire cel mai de sus , amplasat la ultimul etaj , si nivelul minim
al apei in vasul de expansiune sa fie cel putin egala cu inaltimea echivalenta presiunii
pompei.

Montarea pompei de circulatie pe

conducta de intoarcere si conducta de
siguranta de intoarcere legata pe
conducta de aspiratie a pompei .
1.cazan
2.conducta de ducere
3.conducta de intoarcere
4.pompe de circulatie
5.vas de expansiune

Aceasta solutie se poate aplica in cazul pompelor functionand cu presiuni mici si

atunci cand deasupra vasului este disponibila o inaltime h corespunzatoare presiunii
pompei , necesara ridicarii conductei de siguranta de ducere .

Dezaerisirea instalatiilor de incalzire

Pentru a asigura o buna functionare a instalatiilor de incalzire centrala cu apa calda ,

este necesar sa se realizeze evacuarea aerului care ramane in instalatie la umperea ei cu apa ,
sau care se degaja din apa in timpul functionarii .Aerul care nu se evacueaza se aduna in
conducte sau in corpurile de incalzire , formand asa -numitii saci de aer care impiedica
circulatia apei .Prin pantele care se dau conductelor orizontale, aerul este condus spre cele mai
inalte puncte ale instalatiei ,de unde prin vasul de expansiune sau vasele de dezaerisire se
evacueaza in atmosfera .Aerul poate fi evacuat centralizat prin conducte de dezaerisire sau
local prin robinete de dezaerisire.

3.5.ASIGURAREA FUNCTIONARII INSTALATIILOR DE INCALZIRE CENTRALA

CU APA CALDA
In cadrul unei instalatii de incalzire centrala functionand cu apa calda , vasul
de expansiune are urmatoarele functiuni importante :
¾ de preluare a variatiilor de volum rezultate din dilatarea si contractia apei din intreaga
instalatie de incalzire (cazane , conducte , corpuri de incalzire), ca urmare a incalzirii
0 0
apei de la o temperatura de + 10 C pana la + 95 …100 C , sau a racirii apei de la +
0 0
90 …100 C pana la + 10 C , atunci cand se opreste functionarea instalatiei.
¾ de a realiza colectarea si evacuarea aerului din instalatie ,
 ¾ de a asigura cazanele , schimbatoarele de caldura , intreaga instalatie impotriva
pericolului ca presiunea in instalatie sa creasca peste presiunea admisibila , evitand
astfel pericolul de exlozie ,
¾ de a asigura nivelul maxim , cat si nivelul minim al apei din instalatie ,in asa fel incat , la
nivelul maxim , apa sa nu depaseasca partea de sus a vasului , iar la nivelul minim ,
sa nu scada prea mult , pentru ca aerul sa nu patrunda in instalatie .In timpul incalzirii
si al racirii apei , instalatia de incalzire ramane tot timpul plina , variind numai nivelul
apei in vasul de expansiune .
Instalatiile de incalzire centrala cu apa calda pot fi prevazute cu vase de expansiune
deschise sau vase de expansiune inchise .

Vas de expansiune deschis

1.cazan
2.vas de expansiune
3.conducta de siguranta de ducere
4. conducta de siguranta de intoarcere
5.conducta de circulatie
6.teu sau mufa de reglare
7.conducta de preaplin
8.conducta de semnalizare
9.conducta de aerisire

Vasul de expansiune deschis se monteaza in partea cea mai de sus a instalatiei . Prin
intermediul vasului de expansiune instalatia este in contact direct cu atmosfera .
Vasul de expansiune deschis are urmatoarele conducte :
¾ conducta de siguranta de ducere legata pe conducta de iesire a apei din cazan
sau schimbator de caldura _ asigura evacuarea aburului format in instalatie ,
spre exterior.Racordarea conductei se face pe la partea superioara a vasului .
¾ conducta de siguranta de intoarcere legata la conducta de intoarcere a apei in cazan
.Prin aceasta conducta ca volumul excedentar al apei dilatate sa patrunda in vas .
Racordarea conductei se face la partea inferioara a vasului .
 ¾ conducta de circulatie _face legatura intre conducta de siguranta de ducere si partea
inferioara a vasului .Circulatia apei intre vas si conducta se face pentru a feri vasul
de inghet.Debitul de apa circulat se regleaza cu teu sau mufa de reglare.
¾ conducta de preaplin
¾ conducta de semnalizare legata in partea de jos a vasului _ semnalizeaza
atingerea nivelului minim al apei in instalatie
¾ conducta de aerisire_se monteaza in prelungirea conductei de preaplin , sau la
partea superioara a vasului .

Vasul de expansiune inchis indeplineste aceleasi functiuni ca si vasul deschis .

Vasul de expansiune inchis este un recipient sub presiune , modul functionare fiind foarte
asemanator cu cel al statiei de hidrofor.

Vas de expansiune inchis cu

preluarea integrala a dilatarii apei
1.vas de expansiune inchis
2.sticla de nivel
3.manometru de comanda
4.semnalizator acustic
5.supapa de siguranta
6.robinet de aerisire
7.compresor de aer