'" " ,

- " ,

I II 11 II I I I I

, MINISTERUL LUCRAruLOR PUBLICE $1 AMENAJARn TERITORIULUI

ORDIN Nr.181N1 din:, 19.01.1997

in temeiul Ho~hii Guvernului nr. 456/1994 republicat! in Monitorul Oficial, Partea It nr, 46/1996 privind organizarea ,i 'funqionarea Ministerului Lucririlor Publice ,i Arnenajiirii Teritoriului,

, ,

avAnd in vedere avizul Consiliului Tehnico-1?tiinpfic al Ministerului

Lucrarilor Publiee ,i Arnen~jirii Teritoriului. nr. 466123.12.1996;

in baza How6rii Parlamentului nr, 12/1996 fi a Decretului nr, 591/1996 privind numirea Guvemului Romsnlel,

Ministrullucririlor publice ,i amenaj3rii teritoriului emite.urmatorul

ORDIN:

1. ' Se aproba: •• Ghidul privind identificarea ~i rnonitorizarea alunecmlor de· teren fi stabilirea soluliilor cadru de interventie asupra terenului pentru prevenirea ,i reducerea efectelor acestora, tn vederea satisfacerii cerintelor de siguranla in exploatare a' constructlilor, . refacere fi protectie a mediului." Ind. GT 006-97

2. Ghidul se pubUdi in Buletinul Constructiilor,

3. Direclia general a reglementsri fi atestBri tehnice va duce la ~deplinire prevederile prezentului ordin,

MINISTRU NICOLAE NOICA

2

MiNISTERUL LUCRAiULOR PUB LICE sr AMENAJARII

TERITORIULUI .

GHID PRIVIND IDENTIFICAREA SI

I

MONITORIZAREA ALUNECARILOR DE TEREN SI

I

STABILIREA SOLUTIILOR CADRU DE INTERVENTIE,

, .... , .. t

IN VEDEREA PREVENIRII SI REDUCERII

. I"

EFECTELOR ACESTO~A, PENTRU SIGURANTA IN

EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR, REFACEREA ~I

. .

PROTECTIA MEDIULUI

I

INDICATIV GTOO6-97

Baborat de:

INSTInITUL DE sruen sr PROIECffi PENTRU 1MBUNATATIRI FUNCIARE

LS.P.I.F. -S.A. BUCURE~TI

Director generate

Director compartiment studii: ~ef divizie

Responsabil tema:

Ing. Dobre Virgil lng. Benga Moise Ing. n. Veliciu

. lng. R. ~erbanescu

ColabOratori:

Prof. dr. Ing. M.Florea

.

- Soeietatea de Geologie - Geomecanieii

"~tefan Glllea Budestl" .

- Unlversitatea Tehnici de Construelii Bucur~ti - Catedra de Geotehnici

,I Fundatii.

Prof. dr. ing. E. Marthidanu

Coordonat de:

DIRECfIA PROG&AME CERCETARE ~I REGLEMENT Aru TEHNICE

Director: log. OetavlanMinoiu

Responsabil de lucrare Ml..PAT: lng. D. Tudoran

3

GHID PRIVIND iDENTIFICAREA ~I MONITORI~AREA ALUNECARILOR DE TEREN ~I STABILIREA SOLUTIILOR CADRU DE INTERVENTIE iN VEDEREA PREVENIRU ~I REDUCERII EFECTELOR ACESTORA', 'PENTRU SIGURANTA JNEXPLOATARE A

CONSTRUCTIILOR, REFACEREA ~I PROTEC'fIAMEDIULUI'

Indlcallv GTOO6 .. 97

I. DATE GENERALE

Alaturi de cutremure ~i inunda~i. 'aIunecirile de teren se situeazi ~ topul dezastrelor naturale ale caror consecinte, uneori, se manifest! sub fonna de importante distrugeri de bunuri materiale ~i pierderi de viefi omenesti,

Exista numeroase exemple de alunecari de teren care au produs marl pagube . materiale· ~i pierderi de vieti omenesti, cere mai impresionante alunecirl se produc in zone geografice cu relief vigu~s, clima tropicala san temperatli, cu ,.. ploi abundente, zone caracterizate prin seismicitate ridicat!. prezenta unor depozite lmportante de argile sensitive H.

Cateva exemple de alunecari de teren se consideti suficiente pentru a sustine

. irnportanta majora ce trebuie acordata cercetilrii acestor fenomene. .

in anul 1962 In Chile s-au produs mai rnulte alunecaride teren care au cunnat vlata a peste 4.000 de persoane.

Alunecarea din zona lacului de acumulare Vajont din ·Italia produsa in anul 1963 a prod us moartea a peste 2000 oameni ~i importantepagube materiale,

to urma cutremurului din 31 mai 1970, alunecarile de teren din Peru .au acoperit practic doua erase de la baza unui versant,

in Romania sunt cunoscute 0 serie de alunecari care au afeetat obiective economice ~i sociale importante in orasele Iasi, Suceava, Zalau, Orsova.s.a,

Aprobalde:

MINISTRUL LUcRAIuLORPUBUCE ~I .

AMENAJARII TERfTORIULUI ell ordin IS/N/19.02.1997

Elabof81 de:

. INSTITUTUL DE STUDII ~I PROlECI'E PENTRU iMBUNATATIRI FUNCIARE I.S.P.LF, • S.A.

4

•

I·

j

• ;

ImPQrtanta care se acordii pe plan intemaponal cercetarii alunecdrilor de teren, se reflect! in numeroasele a:nanifest!ri ,tiintffice (congrese, conferinte, simpozioane ,.a) ~recum fi ~ organizarea unor forme de colaborare menite siidirecp~eze cercet8rile~in ~est .. domenlu,

Sub .egidj.·" UNEsCd:.s.-~:·~s~tuit 'tiniune~ IntemaJionalia ~tiinfelor geologice iD cadiUl ciireia funcJioneazi Grupul pentru Studiul Aluneejrilor de Teren (Intemaponal UIrlon of Geological Sciences - Working Group on . Landslides ~ IUGS - WGIL).

Perioada anilor 1990-2000· a fost decretati· Deeada internaJional! de Diminuare a Dezastrelor Naturale, 10 cadrul cit-eia a luat mnra Comitetul UNES<:O pentru Studiul Alunecarilor de Teren, Obiectivul de bazi al acestui conrltet il reprezinta elaborarea strategiei fi metodologiilor de inventariere, prognoza, analiza, precum ,i rernediere a alunecarilor de teren,

La mijlocul decadei Internaponale pentru Reducerea Dezastrelor Naturale se poate constata 0 preocupare crescanda pentru cercetarea ,i prevenirea producerii alunecdrilor de teren in fiecare tara precum ~ perfectionarea sistemului organizatoric ,i Informational in domeniul aluneciirilor, pe plan mondial. '

to cadrul cercet3.rilor, cele mai valoroase date cu privire la pararnetril.fizicomecanici ai rocilor afectate de. instabilltate, conditiilor bidrogeologice ~i climatice in care se desfi~oarii fenomenul, mecanismul producerii alunecarilor ,.a., seobpn in urma. eercet3.rilor efectuate pe alunecari deja produse. Datele care se obtin, insa, sunt prea putin folositoare pentru a putea diminua efecteJe alunec8.rii respective dar sunt foarte utile pentru cercetarea altor zone predispuse la alunecare.

Cercet3.rile geologice inginere~ti trebuie sa fie orientate eu predilectie in. directia prevenirii alunecfrilor, activitAJi in cadrul carora este necesara 0 cooperare deplina a specialistilor in domeniul . geoiogiei Ingmeresti,

geotehnicii ~i tehnicii de calcul. .

Sunt numeroase exemple dind •. aparent, alunecarile de teren se produc pe neasteptate, surprinzand obiective economice ~i grupuri sociale total nepregatite.pentru a fiprotejate in fafa acestor fenomene.

.1 I

j

I

I [

5

, I ,

,

'i ,

II II II II I J I ,

.J

Pe de alta parte investlrea unor fonduri in programe de protectie a zonelor

. construite, impbtriva alunec8rilor, fara a cunoasteriscul de producere a dezechilibrului versantilor, constituie 0 masurn nejustificata ..

Derularea unui program rational de rnasuri de protectie a zonelor construite, impotriva alunecarilor de teren, impune microzonarea perimetrelor construite !ji zonelor adiacente acestora din punct de vedereal potenpalului de producere a alunecarilor, prin Intocmirea harplor de rise la alunecare a versanliior, la

sC1iri de detaliu (1:5000 sau chiar mai .mari decAt este necesar), '

. Aceasta activitate trebuie sa se desfasoare 18 nivelul intregii tan; incep~d cu zonele construite care sunt amenintate in eel mai inalt grad de, producerea aluneciirilor de teren,

Prezentul ghid are caracter experimental ~i este destinat orientirii activjdl~ii de prevenire ~i reducere a efectelor alunecli.rlJ.or de teren asupra mediului inconjurator, in general, ~i asupra obiectivelor economico-sociale, ~ special.

Ghidul se adreseaza organelor pnterii locale, la nivel judetean, in atributiile carora intra organizarea intregii activitiip privind masurile .de prevenire ~i reducere a efectelor dezastrelor produse de fenomenele naturale, in care ~i aluneci'irile de teren. (Ordonanta nr. 47) ..

La intocmirea ghidului s-a tinut seama de nivelul de perfectionare al cercetarii aluneciirilor ,de teren in Romania, formele de valorificare a rezultatelor cercetarilor efectuate pllns. in prezent-stadiul de realizare a b8ncilor de date ~i a programelor decalcuJ automat privind prelucrarea datelor, nivelul de dotare al upit1ti1or de cercetare cu personal de specialitate ~i mijloace de observare, studii '~i. monitorizare, precuin ~i de nivelul de informare ~i educare al populatiei pentru a actiona efident in cazuJ producerii alunecarilor de teren.

'tntreaga activltate privind 'metodologia de identificare ~i monitorizare a alunecarilor de teren ~i stabilirea soluptlorcadru de interventie in vederea prtvehlrii ~i reducerii efectelor . acestora pentru siguranta in exploatare in

"contormitate cu prevederile unor ,.Noone metodologice de identificare, cercetare ~i rnonitorizare a alunecarilor de teren", rionne ce trebuie elaborate

in regim de urgenta. '

/

6

I

I

I

I

-,

I

I

A . .""

2 •

CAUZELE PRINCIPALE CARE PRODUC ALUNEC.ARILE DETEREN

2.1.

MOllificarea pantei versantuJui

Sub influienta actiunii factorilor fizici naturali precum ~i a factorului antropic, panta generala a versantului poate sa creases pina Ia 0 valoare critidi peste care versantul tsi pierde stabilitatea .

Cauzele care pot contribui la rnodificarea morfologiei versantului sunt multiple, mtre cele mai importante mentionandu-se: eroziunea la baza versantului ~i eroziunile torentiale, excavatiile executate pentru exploatari iii cariere, platforme pentru amplasarea diverselor construcpi, platforme de drumuri, canale de coasta sau cai ferate executate paralel cu curbele de nivel, supraincsrcarea versantilor, prabu~iri datoritii excavatiilor subterane sau golurilor create de fenomenele carstice etc: (CASETA 1).

2.2.

Var.atia umiditatii rocilor.

Modificarea umiditatii rocilor din versanti se poate produce prin aport de apa sau prin pierdere de apa. Aportul de apa se poate datora infiltratiilor din precipitatii, pierderilor din retelele de conducte de alimentare en apa sau canalizare, scurgerilor din canale pentru transportal apei din rezervoaresau subinundarii rocilor prin ridicarea nivelului apei subterane, iar diminuarea umiditatii prin evaporare sau

.. ~drenaj. . . ,

Cantitatea de apa dintr-un masiv de roca. .exprlmeta prin gradul de umiditate, poate varia de lazero (Sr=O) in cazul rocilor uscate, situate

. in zone, de evaporate, la valoarea maxima (Sr=O.9) in cazul rocilor saturate, situate sub nivelul apei subterane, sau in. cazul rocilor arglloase-pratoase ~i in Zona de ~apilaritate.

Apa din pori ~i fisuri are 0 influenpl nefavorabila asupra. caracteristicilor fizice ale rocilor in special prin cresterea greuta!ii volumice ~i diminuarea rezistentei la forfecare datorita cresterii presiunii int~stitiale.

7

II' , ,. ,

CAS ETA 1

~,---,--,- ... - ..

-'---1-· --.--'"

Herdd

~

d). I\M ... CQ!"~ do:o.u.u SUj)nl'ln;6rff "I!nanllll~.

~ ... -- ....... -,---.-...;..._-- .. -- ._ .. __ .. _---- ......

Scheme privind diwrse cauze care pot favoriza ,producerea . alunec_arilor de' {e;en.

2.4. Actiunea hidrodinamici a apei .

Stabilitatea versantilor poate fi afectata de miscarea apei atat direct, prin forta de filtratie, cat ~i indirect, in urma proceselor deantrenare hidrodinamica a pamfutturilor necoezive care intra in alcatuirea versantilor, '

Porta de filtraJie se manifesli indeosebi cand nivelul apei din interfluvii create ,i apa este drenatii catre suprafata versanJilor.

Foarte freevent se produc alunecari ale versantilor datorita aCfiunii , fortelor de, filtraJie la golirea rapidS a lacurilor de acumulare care favorizeaza exfiltratiile din versanJi (CASET A 2). .

.Procesele de antrenare hi~namica, sub forma de sufoziune, eroziune interna, refulare 'silO rupere hidraulica pot iniJia procese de alunecare a versantilor,

fn CASEY A 3 sunt redat~ situaJii create de aetiunea hidrodinamica a apei care pot favoriza alunec3ri ale versantilor,

!

2.3 Actiunea mecanici a' apei din rod.

Pe peretii fisurilor umplute cu apa acJioneaza presiunea hidrostatica ,Sw = gw • Z care poate contribui sensibil la cresterea eforturilor to

masivul de roCi. cresterea gradului de fisurare ,i diminuarea stirii de echilibru a versanJilor.

Apa din porii ,i fisurlle rocilor, datorita variatiilor marl de temperatura, poate trece din starea lichida in starea solida in unna fenomenului de ingheJ. Acest fenornen are locIa partea superficiala a terenului pe adancUnea maxima de inghel.

Prin tnghefare apa b;i miir~ volumul ~i ~ercita presiuni marl asupra peretilor care delimiteaza golurile in care este cantonata. Prin aceastii aetiune se accentueaza fenomenele de fisurare ~i dezagregare a rocilor, al caror efect final este reducerea rezistentel rnecanice a rnasivului de rodi.

9

"I t

I

• 11

I I ,

11 ,

II ,

,

I

11

"

- _:

• II·

I·

• • I

I

• I

I I

•

2.5.

Solicitari dinamiee. ~oeuri seismiee, ylbratii provoeate de explozli, trafie rutier sau feroviar etc.

Pericolul eel mai mare pentru stabilitatea : versantilor to timpul cutremurelor de parnant n constituie undele.superficiale transversale care aClioneaza In plan orizontal, sub formasinusoidalli, afectand stabilitatea' versantilor prin momentele de inerpe pe care le creeaza,

Fortele care aClioneaz! in timpul cutremurului asupra unui volum elementar de roca din versant sunt: (CAs ETA 4 a).

G - forta de greutate corespunzatoare volumului luat to considerere, cu componentele normala N ~i tangential! T la suprefata potenlialA de alunecare;

.

Q . - forta orizontaHi rezultat! din actiunea seismica, cu componentele normala Nc ~i tangentiali Tc 1a supratata potentiall de alunecare;

S - forta de "fezistentii la forfecare a rocii.

Portele care acponeaza In favoarea stabilitiipi sunt fOrJele N ~i S iar

fortele destabilizatoare NeT ~i Tc, . .

Porta N va fi diminuat! de forta Nc in timp ce forta tangenlialii. T se amplifica prin insumare cu componenta Tc. ~

Dad inainte de cutremur factorul de stabilitate era:

Fs = X N· tz!P + c.L (1)

rT(+) - XT(-)

in timpul cutremurului e1 scade la valoarea:

Fs = I tN-Nc) • tg!IJ + c.L XT(+) _·IT(-)-.ITc .

(2)

Dad se are in vedere ~i presiunea apei din pori, factorol de stabilitate devine

Fs = I t~U-NC) • tzW + c·L (3)

IT(+) - IT(-) - ITc

10

in cazul in care miscarea seismica coincide ~i cu 0 perioada de precipitatii, cand rocile din versanti se umezesc pana la suprafati, probabilitatea producerii alunecarilor creste,

Cutremurele au efect destabilizator asupra nisipurilor submersate din versanti, Daca stratele de nisip se afia in apropierea suprafetei terenului ~i nisipurile au un grad redus de indesare, exista riscul ca acestea sa treaca in stare delichefiere, cu pierderea completii a

rezlstentei la forfecare ~i a capacitapi portante. .

in asemenea situatii pe suprafata vers~tului pot apare zone cu eruptii de nisipsi .declansarea unor alunecari care au dreptfocar locul de producere a refularli nisipului (CASETA 4b)., Socurile !ji vibratiile indue in masivele de roci eforturi dinamice ciclice.care, in cazul rocilor dezagregate determina 0 reasezare a particolelor soli de concomitent cu cresterea ~iscaderea altemativa a presiunii apei din pori ~i fisuri.

Cresterea presiunii apei din pori, peste. anumite valori, poate crea momente cand rezistenta la forfecare a rocilor sa coboare sub valoarea . care asigura s'tabilitate~ versantului, In plus, in timpul manifestarii ·vibrapilor~ datorita variatiei, presiunii apei din pori, varlaza ~i forta hldrodinarnica de filtratie cu consecinte destabilizatoare asupra echilibrului versantului,

Efectul cutremurelor de pamant ~i al trepidatiilor de orice natura . . asupra stabilitapi versantilor este maxim·iIi cazul rocilor saturate Cll

apa, in special to cazul rocilor necoezive de tipul nisipului, cu un

coeficient de neuniformitate redus, .

. Producerea cutremurelor in tirnpul sau imediat dupa perioade de precipitatii sau dupa coborarea rapidii a apei In lacurile de acumulare, .cand rocile din versanti sunt in stare saturata, creazii conditi! foarte favorabile pentru producerea alunecirilor de teren.

Declansarea ahmecarilor. de teren de regula necesita 0 succesiune de solicitliri dinamice care au drept efect diminuarea treptata a rezistentei la forfecare a rocilor, ~i implicit a factorului de stabilitate, pana la atingerea limitei de echilibru cand se 4ec1an~eaza alunecarea. (CASETA4 c).

11

Daca se cohsideri di versantul se gise~te in stare de echiUbru stabil corespunzatoare unei rezistente Ja fodecare Ie (punctul A) dupa primul ~oc rezistenta la forfecare ~i factorul de ·stabilitate scad pana la 0 valoare minima: Dupli trecerea undei de soc rezistenJa la forfecare nu mal revine Ia valoarea initiala ~i in consecinta niei factorul de stabilitate, .

Dupa producerea mai multor ~ocuri succesive rezistenJa la fodecare sediminueaza treptat p§na c§nd factorul de stabilitate poate sa atingi valoarea critica Fs=l (punetul B). ceea ceinseamna aa versantul ~i-a pierdut rezerva de stabilitate ~i alunecarea se poate declansa .in orice moment.

Pe Hingainfluenta caracteristicilor flzice ~i mecaniee ale roeUor ~i particularitatile geomorfologice ale versan,iIor,declan~area alunecarilor depinde ~i de acceleratia vibratiilor,

Observatiile ~i masuratorlle efectuate de diver~i autori asupra efectului vibratiilor, in eeea ee priveste stabilitatea versanJ.ilor·~ taluzelor, au ariitat" ca pentru acceleratli de ordinul a eatorva zeci de em/51 efectul este neglijabil S!lU minor. Cand acceleratla depa~e~te 80-100 cm/sl efectul acestor vibratii incepe sa devina perlculos, Ciind acceleratia vibratiilor devine egala eu acceleratia gravitatiei (981, em/s2) corpurilese desprind de p~ suprafata scoartei ~i posibiIitatea de producere a alunecarilor ~i prabusirilor de roci creste considerabil. Aceasta situatie ar corespunde la cutremure de intensitate maxima.

2.6. Principalii factor] cauzali care favorizeaza aluoedrUe de teren (conform lUGS - WG/L).

in eadrul Decadei Intemationale de Diminuare a Dezastrelor Naturale (1990-2000) s-au deflnitivat 0 serie de terminologll ~i elarifiean privind alunecarile de teren, cele referitoare la cauzele care produc aceste fenomene fiind acceptate de comunitatea ~tiin~ifidi internationala ~i omologate,

in CASET A 5 se prezinta clasificarea ~i tenninologia adoptate de IUGS - WGIL, pentru factorii cauzali care stau la baza producerii alunecarilor de teren,

C'
CASETA2
.r
!" .~
jl B
,=
.!:::
·S
iJ)
LI 't
. I
I E"
-I'
I I
I I ::J
I I
... 0 -.r
~I~- o·
... =
I '1 .,
I I I .. ~
I I c-
. I 0
I ~
I .~
I
1 ::J
I '6
t
I .JY
I ~
I •. -'~
I
I 111
I "C
I ~.
I ,-,~
.. ·1 00
'0-
I 0::1
1 _ E
I' ~.g
I . I
I I 'c
I I :9~
J I
I
G' I
I
I
~. ·S. ~. s :! ~ <:>
_11 ,-
.-:.:' 12

,,-

II ,If

IJ II ,

II II II

I I I

I"

•

CASETA3

CASEJ'A4

------.:..._

InstObmktteq versantUor provcx:ola de actluneo·hidrodil1omk:6

Q opei. '.. '.:

Q .• ·DlslrlbUfla forte"" care aclloneazll Bsupra un~ voIum elemenlat de mel din vet'Ant tn tim"uI unUi

~ur ....

b • Uchefierea SI mlurarell nl:srplJlUJ olnlr·un Ve138n!

. In IImpul ciJltemurulul . .

:~.. Vanella feris/enle, Ja forfscare sl a fac(orului d& s~8bllila'e duPiJ. so/icflArf s(lfsmice repelats

14

15

1.
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
1.9.
1.10.
2.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
·2.5.
2.6.
2.7.
2.B.
2.9.
2.10.
3.
3.1.
3.2.
,. 3.3.
" 3.4.
3.5.
3.6.
3.7.
3.8.
3.9.
3.10
4.
4.1.
4.2.
4.3.
4.4,
4.5.
'4.6.
4.7.
4.8.
4.9.
4.10.
16 CASETAS PRINCIPALll FACTORI CAUZALI CARE FAVORIZEAZA.

ALUNECARILE DE TEREN (Dupa LU.O.S. - W:O./L.)

Condltli de teren Pa.man·turi plastic moi Pamanturi sensibile

,Pamanturi macroporice (colapsibi1e) , Rod alterate

Rod forfecate

Roci crapate sau flSurate

Disconlinuilli.li in masivul de roc! de orien~ .

,Discontinuilali in masivul de rocl cu orienlare nefavorabill (falii, di~rdanJC,

cute-falii, contracte sedimentare), .

Contraste de permeabilitate ,i efectul acestora asupra apei sublerane. Contraste de larie (roci lari dlspuse peste roci moil •.

Procese geomorfologice

Rldlcliri tectonice

'.

\

!

j

j

Ridicliri vulcanice Ympingeri glaeiale

Eroziune fluviatilna baia versanlUlui. Erozhinea valurllor la baza versantului, Eroziune glaclara la baza vcrsantului. Eroziunea malurilor (ei'oziune laterall).

Eroziune subterana (dizolvare, sufoziune mecanic.i). Suprainciircarea versantllor la partea superioarl. Modificarea vegetatiel (prin erozlune, incendii, S:CCetl). Procese fizice

Pioi torenjiale (de seurta dumt1i). Topirea rapida a z1ipezii. Precipitatll de lunga dura Iii.

Inundatii, maree, v iituri produse de rUpere8 baraje10r naturale. Cutremure

Eruptll vulcaniee.

Brese 'in cratere ~i revinarea lacurilor vuleanicc. Dezghetarea pamlinturilor inghetate permanent (permafrost). Fenomene de inghet-dezghct. ,

Umflarea ~i contracjla pamanturilor expansive. Procese antropogene

Excavatii pe versantsau la baza acestuia.

Suprasarcini aplicate pc versant sau la partea superioarii a aceslUia. Gclirea rapidd a lacurilor de alunecare,

lrigalii. . ,

in1relinerea defeetuoasa iii sistemeJor de dnlnaj.

Picrderi de apa din retelele de alimentare cu api, canalizare, reJele de drenare a

.. apelor pluvlale. .

Modiflcarl ale vegetaliei (despiiduriri). Exploatari miniere subterane ,i in eariere,

Crearea depozitelor de steril ,i halde menajere. .

Vibr~lii artificiale (Irafic,baterea pilotilor, funelionarea mqinilor greJe).

;

. !

3.

CRITERiILE DE CLASIFICARE A ALUNECARILOR DE TEREN ..

.. Cele mai multe criterii de clasiflcare "tin 'selima de' 'CIementele

geometrice ale alunecarilor, '

Principalele elemente 'geometrice ate unei alunecarlde ',~ren sunt

redate tQ CASEI' A 6. '

Pentrn cladificarea alunedirilor de teren se folosesc curem urmatoarele criterii:

3.1. Forma suprafete! de alunecare.

Dupa acest criteriu aluneciirile de teren s~ clilsifica in aluneciiri; circular - eillndrice, alunecfui. de translatie (pe suprafete plane); alunecari pe suprafete de fonna oarecare (CASETA7).

Alunecarile circular - cilindrice sunt caracteristice versantilor cu structura omogena din punct de vedere litologic ~i geotehnic.

Alundir:ile de translatie se produc pe suprafetele plane ale unor strate cu reziste~ta la forfecare redusa, (exemplu un strat de argila care se poate inmuia dupa 0 perioadi de precipitatii sau datoritii pierderilor prin infiltratii de apa din rete~ele de apa sau canalizare).

Aluneciirile care se produc dupa 0 suprafata oarecare sunt cele rnai frecvente ~i, de regula, deplasarea are loc pe suprafepele care delimlteaza deluviile de roca de baza,

In aceasti categorie sunt cuprinse ~i alunecarile mixte, care in partea superioara, de exemplu, sunt de forma circular - cilindrica ~i se continua spre aval pe suprsfeje plane.

Din aceste aluneeiri iau nastere ~i alunecarile retrograde, cu formare de grabene.

3.2. Adincimea. maxima a suprafetei de alunecare

De multe ori, intie grosimea masei alunecate ~i adancimea suprafetei de -alunecare nu se face 0 distinetie clara. Trebuie, totusi facuta

17

, .. ,-: ,

,~

,:

,;

,: ,. , , , ,

11

• •

precizarea ca, intre aceste doua elemente este 0 ~iferen,a. Orosimea masei a1unecate reprezinta distanta dintre suprafata terenului ~i· suprafata de alunecare, m~urati pe ·direcpa normal! pe acestea, in limp ce, adlincimea alunecirii reprezintii. distanpr dintre aceleasi suprafete miisuram pe verticaia.

Oasificarea alunecarilor dupa adaucimea maxima la care se situeazi suprafata de alunecare .·este conventiomtla ,i separa. alunecarile de teren conform tabelului din CASET A 8.

CASETA6-

. Elementels geometries als unef·sluneel1ri-dil (eren: 1 - (rontul de desprindere; 2 - crclpawrL (mfcro(alH) 18terala; 3 - baza aluneoSrif: 4 - supra- . (ala fk, IlJpere dupA cere $9 produc9 alunecanm

18

CASETA 7

. Clasificarea alunecfm·'or de terer! dupa forma suptafete; ae SlneCGl"f a , Clrcu/~I' cllin.dfice (rotsfionale):b. de .. lranslatie; c - clupS 0 suprafatfl deolt·necCfp cu fonntJ oarecsre: d· mixte: e - retrograde

CASETA8

AdanclmCB !JlIprafc.tc; de. alunecare

Tipul de :llullccnr~

>20,OOm

Supcl1iclal~ ..

< 1,00 m

De ad.tnclme mid

1,00 + 5.00 m

Ad~ncfl

5,00 -.20,00 m

Foarte adAncl

aasificareQ olunecoritor d~pii ·adoncimea suprofetei de' a~UDeCQre ..

19

, .

. 'J'

3.3.

Sensul de deplasare al frontului de desprindere.

Desprinderea masei de roci care aluneca poate 1ncepe de ia baza sau din ZOna mediana a versantului ~i sa se extindii citre partea

, superioara a acestuia, prin desprinderea in~ntinuare. felie cu felie a noi volume de roci. Este posibil1nsi ca alunecarea sa inceapa de la

· partea superioara a versantului iar masa derocf ~are aluneca sa supraincarce versantul in zona imediat inferioari ~i. sa. produca dezecliilibrul acestuia, suprafata zonei afectate de alunecare putftndilse extinde pan a la baza versantului.

· in functie de sensul de deplasare a frontului de deaprindere alunecarile se clasificii in alunecari de tip retrogresiv (deplasiv). ~i alunecari de tip progresiv (detrusiv).

Alunecarlle de tip retrogresiv (delapsiv). Cftnd frontul de desprindere al masei de roci care aluneca se deplaseazd eatre partea superioara a versantului alunecarea este de lip cetrogresiv (delapsiv) (CASET A 9). Principalele cauze care favorizeaza acest tip de alunecare sunt eroziunile sau excavatiile executate la baza versantllor,

Mecanismul de producere ala cestui tip de alunecare este uni'latorul:

Prin eroziunea laterala a unui rau, de exemplu, baza versantului este erodata creindu-se un taluz cu 0 panta mult. mai mare decal panta ·generala a versantului, in aceste conditii la baza versantului; pe 0 zona relativ restransa, se ,creaza conditii de reasezare a taluzului rezultat din eroziune, la 0 panta de echilibru.

Fenomenul de alunecare incepe cu desprinderea unui prism de roca en

· suprafata de rupere 1.' care se deplaseaza calle baza versantului. Prin aceasta desprindere. ~i deplasare a primului prism de roca, suprafata de taluz instabil se muta din pozilia I ~i fenomenul se repetii prin desprinderea unui nou velum de rodi dupa suprafata de rupere 2 s.a.m.d, panli eand versantul ajunge la a paina de echilibru stabil.

Caracteristic acestui tip de alunecare este faptul eli frontul de desprlndere se deplaseaza de la partea Inferioara a versantului ditre partea superioara, alunecarea facandu~se felie cu felle, roca antrenata in proeesul de alunecare este sup.usa la eforturi de 'intindere iar

sensurile de deplasare ale frontului de d~rindete ~i ale masei alunecate sunt opuse.

Aluneclrile de tip progresiv (detruslv) se datoreaza i~ principal supraioeiirc8rti versantilor ~i de regula incep din zona supra'incareatli

~i se extiiJ.d catre baza versantulul. .

Schema de desfa,ucare a unei alunecari de tip progresiv (detrusiv) este aratam in CASET A 9.

Dacil sarcina de supr:ainciirc~ dep~~te a anumiti valoare care sa conduca Ja aparitia unei fOIle de were in masivul de roca, mai mare decat rezistenta la forfecare a rocilor din versant, se declan,eaza 0 alunecare dupa 0 suprafafi, de rupere 1. Masa de roci care aluneca se deplaseaza catre bazaversantului supra'incarcand zona inferioara

. -adiacenta, creindu-se condilii de instabilitate asemanatoare cu cele . eare au produs prima suprafala de rupere. in aces! fel apare 0 sueeesiune de suprafete de rupere pani cando prin reasezarea rocilor ca urmare a alunecarii, versantul intrii intr-o stare de echiIibru stabil, alunecarea putandu-se opri undeva pe versant sau sa ajunga piDii la baza acestuia.

Alun~anle de lip progresiv (detrusiv) se caracterizeazli prin aceea eli fronturile de desprindere se succed incepand de Ia partea superioarli. citre baza versantului, directia de deplasare a frontului de desprindere este in acelasi sims cu deplasarea masei care aluneca iar rocile antrenate in procesul de alunecare sunt supuse eforturilor de compresiune.

3.4 •. Viteza dedepJasare a maselor de roci care BInned.

Existi multe clasificilri ale aluneciirilor de teren, din punet de vedere

, al vitezei de deplasare, propose de divers! autori,

io CASETA 10, seprezinta clasificarea Asociatlel Internatlonale de Geologie Inginereasca (IAEG) ~i clasificarea cea mai recenta, care apartine Uniunii Intematlonale de ~tiinte Geologice (LUGS - WGIL).

20

21

,,I ,

fl.

• IJ

IJ II II ,

- I

I II

•

3.5 Natura rocii afectati de suprafata de aluneeare,

Dupa acest criteriu alunedlrlle de teren se clasifiCi astfel (CASE! A 11): . Alunecan care afecteazll numai deluviile,

- Alunec3ri pe coniactul dintre deluviu ~i roca de bazl

- . Alunecan'careafecte~ in principal roca de baza.

! .

CASETA9

Clasincarea aluneclJrilor de teren duptJ sensu I de

. extindere a acestora: a - alu/?eclJri reffogT$ilf8 {depkiSive)

b .: alu,n.ecfJrioi:ogresive '(delrusivFI) •. .

22

i

i .,

L

CASETA 10

~~
'-
'"
g. r
'"
"Vi ...
)e
d
0
·c
J!!
·6
Ii'!
J!!
.;;
~
.!!!" •
"ILI
]
_g
c
.-
~
CI
U
=
c.
!5
=
e
'"
'C
..
-t
,f
- ,
..... 23

.. '

3.6.

Pozipa suprafetei de alunecare rap. de stratificapa rocllor.

in functie de orientarea suprafetei de alunecare faJi de stratificatia rocilor se deosebesc unnatoarele tipuri de alunecari (CASETA 12):

Aluneciiri consecvente, cand suprafata de alunecare inclina in acelasi sens cu suprafetele de stratificatie ale rocilor;

Alunediri insecvente sau obsecvente, emu' suprafata de alunecare incUna in sens invers fala de strmficafi,e;

Alunecarl asecvente e§.nd nu se poate stabili un raport elar intre orientarea suprafetei de alunecaresi stratificatia rocilor.

CASETA12

. .

CASETAll

3.7.

Starea fizlca a rocilor din zona aluneciriL

Masele de roci in miscare j~i pasireazi structura iniliali cSnd deplasarea se face in bloc. Uneori, anumite tipuri de roci in miscare i~i pot modi fica substantial structura initiali ~i sa treacii, in stare curgatoare .

. In func!ie de starea fizicii a rocilor in miscare aluneciirile se pot clasifica in doua marl ~ategorii:

Aluneciiri de roci Cll structura nederanjata.

Curgeri de argile tixotropice ~i mase de nisip lichefiat.

Roelle argiloase, cu granulozitate foarte tina, pot sa-~i pastreze structura nederanjata precum ~i rezistenta la forfecare daca acestea nu prezinta proprietsti tixotropice,

in cazul in care argilele, cum sunt cele bentonitice, ell ccnpnut ridieat in minerale de tipul montmorlllonitului, prezinta proprletatl tixotropice, Ia solicitsri dinamice legaturile dlntre particulele disperse se rup ~i argila se transforma intr-un gel cu rezistenta· la liiiere aproape nula ceea c~ face ca deplasarea masei Ilchefiate sa se produca sub forma unui torenl de noroi.

. .

Daca masa de roca Iichefiata a fost pusa in mi~care. refacerea structurii initiale ~i redobandirea rezistentei la· taiere nu se pot produce dedit atunci cand mas a respectiva intra in stare de repaus.

In cazul rocilor nisipoase submersate, la sollcitarile dinamice din timpul cutremurelor sau in cazurile 'in care se pot crea gradienti mari de curgere, nisipul poate sa-~i piarda complet rezistenta la tai~re, sa tread! in stare de lichefiere ~i s~ produca refularl care sa dea nastere la torenti de nisip,

3.8. Gradul de stabUlzare a masei alunecitoare.

Dupii gradul de stabilizare alunecfuiIe se clasifil;i oontorm'tabelulut din CASETA 13.'

Cit.sljiCllrtCl Clullt:4rilol tIup4 puzltia SIIpTflftt~i dra.;r,eCdlt/'ti14 tl, #rllti/icalill rocitor:

d ... CDiL~~ClY'U~: Ii ~ IlluC't"l!nll' (ol:.#(;o.Y111'): e» _a't1lh

. . . .: CliUI_Pr.tmt4I1I_dIrilor.

Jlup6 1IC11"11I nx:l1Q(:CI - SIlprQJIIICl

d, "flm,cDtV ofdl..ou:,j 'IUlil,i/ drlln'illl:

b -"IlPrll/aratk.all!fl~cu/UuitJ/~QzIIIIl . limlta dd,r.iu.rot:4d~ /umJ;

t:. mproJala d, Q!lUl.'COrt lI!tciltOl atlll de/lIli"l cat sf rDaI de bllld

24

25

"

,-:

" "

" ..

II:

II:

" " I

I~

,

,

I ,

,

CASETA13
Tlpurl de Caraclerizare -----1
alul'lec5rl "
P.ctlvo, Procenul de alunccare Sb oni! In dcsf3surarc I
Temparar stabillzale Aluneearile au ajuns tntr-un st~diU de echilibru stabil dar es;et
posibil ea aeestea si fie 'reac 'vale sub aetiunea unuia uau
'mal mutter factorl favotizatorl care pot actiona III viilor
A'unecll~ile I!u ajuns Tnlr=un s,tadiu de eehilibru stabil 5i
S,tBbillzate Indiferent de natura 51 Intensilatea ractorllor fllvorlzatorl carl) I
eet Boara nu mal exis~ oericolul reac!lvilrillor '
Clasificarro alunecarilor dupQ .gradul de·slobtlizare. '
. . . alunecari care se reduc ca volum (diminishing landslides). Redistribuirea materialului din alunecare este descrescatoare ca volum;

alunecari limitate (confining ladslides) sunt acele alunecari obligate s~ se desfasoare intre limitece nu pot fi depasite, in aceasta categorie intra ~i aluneciirile bine delimitate la partea superioara, cu front de desprindere vizibil, insi lateral ~i citre baza delimitarea nu este clara. in cazul acestor alunecari suprafata. de rupere pe care se produce alunecarea se pierde treptat in interiorul masei de pamant potential

alunecatoare, ..

c) Dupa stihll·aiunecarii ..

Pentru a reda cat mai sugestiv stilul alunecdrii se folosesc termenii: alunecari c0n:tplexe, compozite, multiple, succesive, singulare.

-3,9. Terminologia utilizata in cadrul IUGS-WG/L pentru earacterizarea alunecirilor de teren.

Termenii utilizatl mai frecvent in documentatiile elaborate in cadrul lUGS- WG/L pentru caracterizarea aluneciriIor de teren sunt:

a) Dupa starea alunecarfh

alunecari active ~i alunecari reactivate (active and reactivated

-landslides), sunt alunecari c.are se afla tn' plini desfii~urare {~imi1ar alunecari active);

alunecari suspendate sau dormante Tsuspended or dormant landslides), similare alunecarilor temporar stabilizate (alunecan care se afIi tritr-o . stare de echilibru tabil putand fi reactivate daci actioneaza unul sau mai multi factori cauzali);

alunecari inactive (inactive landslides), similare alunecarllor stabilizate (aInnecan intrate definitiv in stadiul de echilibru.stabil).

b) Dupa m.odul de desfifurare a procesului de alunecare:

alunecari .retroagresive (retrogressing" landslides), similare cu alunecarile delapsive (care se extind treptat, de la baza versantului caire partea superioara a acestuia);

alunec8rl progresive (advancing landslides), similare cu aluneciirile detrusive (care se extind treptat de la partea superioara ca~e baza versantului);

alunec8ri care se extind prin largire (enlarging landslides), Suprafetele de rupere se extind dupa doui sau mai muIte directii, astfel incllt volumul masei alunecate se mare~te:

4.' ALTE FORME DE DEPLASARE ALE MASELOR D~ ROCI LA SUPRAFATA VERSANTILOR ~I TALUZELOR

4.1. . Prab~irea de roci.

Prabusirile sunt cele mai rap ide forme' de deplasare ale rnaselor de roci care se produe sub efectul gravitatiei,

Prabusirile afecteazi tndeosebi rocile slancoase, fisurate, cu clivaj pronuntat sau 'cn suprafete destratificatie pe care se pot produce infiltrapi de apa, supuse unui profund fe,nomen de eroziune In unna caruia rezu1~ un relief cu pante abnipte (CASETA 14). Pantele abrupte pot fi create ~i artificial. prin excavatii pentru diverse constructii: platforme de drumuri ,sa~ cai f~te, cariere etc.

Principalele cauze care favorizeaza prabusirile de roci sunt modificiriIe de eforturi in masiv datorita creiirii unor pante abrupte prin eroziune sau excavatii, existenta unor suprafete de minima rezisteIiJi in masivul de roca, cu orientare spap,aUi nefavorabilii (stratificalie, clivaj, fisuratie), prezenta unor falii I~olite de zone de brecii, crearea unor goluri subterane prin dizolvare (carst) sau prin excavatii miniere.

•

. ,

... (1"

. ~ ..

. Fisurile care afectead rocile, datorita tensiunilor din masiv, au tendinta de a se llirgi mai mult la suprafaJa maslvului, favorizAndpil.tninderea mai u~oaril. a apei, care. prin tnghetare, accelereaza procesul de desplcare ~i prabu~ire a rocilor. Presiunea hidrostatica a apei din fisuri eonlribuie ~i ea I~ cresterea tensiunilor din rnasivul de roea.

Acumularile de. roci degradate de la baza versantilor afectaJi de fenomene de prabu~ire dau nastere la depozite de grohotis,

Prabu~irile·de roci, producandu-se cu viteza mare, sunt periculoase pentru securitatea constructiilor deoarece timpul foarte scurt in care se produc nu permite punerea in aplicare a unor masuri de protectie eficiente.

4.2.

"Creep"-ul .

Curgerea· lenta a deluviilor pe .pantele versantilor, sub acp.uoea perrnanenta acfunpului gravitational, polU'ti numele de .. creep" ~i se . datoreaza in special, variatiilor de temperatura ~i umiditate care

afecteaza masa deluviala (CASETA 15), .

Viteza de curgere lenti a deluviului pe versanJi este'foarte mica; de ordinul c~torva mllimetri, rar ajungand la caJiva centimentripe an.

Datorita cresterii temperaturii, prin dilatarea masei deluviaIe un volum elementar din cuprinsulacesteia se deplaseaza pe directia normalei la suprafata versantului.

Cind temperatura seade masa deluviului se con!Iacta fi volumul unitar luat in considerare se deplaseaza pe verticaIa ocupand o alta ,

pozitie fala de cea precedenta, . , .

Repetarea aces tor oscllatii de volum face ca fiCC81e particuta ·din rnasa deluviului sa se deplaseze lent pc panta versantului. Viteza de deplasare este mai mare catre suprafata niasei deluviale ~i descreste

catre baza acesteia, . z

Cand curgerea lenta se datoreaza to special variatiel de temperatura fenomenul poarta numele de ,.creep" termic, Pe lfulgii. temperatura un rol important revine si.conpnutului de ap~ din pori care controleaza cu viteziimal mare sau mai midi'io functie de cresterea sau scaderea

umiditiitii. .,

. In procesul de curgere lenti pe versant.deluviul este supus laun efort de l.!}tindere catre baza versantului, unde miscarea poate fi frinata sau blocata, Deluviul este supus la efotturi de compresiune datoritii impingerii masei deluviale de deasupra, care .se afla in mlscare,

. .'

28

·0

Connactul dintre depozitele deluviale ~i roea de bull de regula este marcat printr-o zona cu brecie rezultati din fragmentarea capetelor de strat pe care deluviul So mi~ci lent catre .baza versantului. Uneori capetele de strat sunt .antrenate iii miscarea deluviului, rocile tari, competente.ise fragrnenteaza iar cele. moi, plastice, se deformeaza indoindu~se catre baza versantului,

4.3

SolJnuxfunea.

Procesul de' curgere in timpul dezghetutui a rocilor dezagregate de la surpafaja terenului peste substratul care se mentine inghefat pow

numeIe de solifluxiune (CASETA 16). .

Solifluxiunea este caracteristica zonelor cu relief viguros. afectate de

fenomene de inghel-dezghet. I .

9_ I .

. m perioadele eu temperaturi negative apa din porii rocilor inghealii

pana la 0 adancime sub su~rafafa terenului eare depinde de zona

respectlva ~i de climatul specific acesteia, ,

in ~~rio~ele d~ dezghe~ ~C~~~d de la fprafa~ terenului, a~a din ' por. 11 rocilor se dezgheaJi ~l urn., iditatea ~dor respective creste fO. arte

. mult, putdnd atinge ~i chiar d~pii~~ limi~ ~perioara de plasticitate. In aeest~condi!ii roea'dezghelata poate trtye in stare plastic moale ~ plastic curgatoare putandu-se deplasa pe panta versantului prin cu~gere: peste substratu~ :de i rocli. . i~gheJata. In proces~l de SOh?uxl~ne estev ~ntrenat. 'str~tul de famfu_tt vegetal ~i cfiliv8 d~lmetrl. ~ ~epa~md grosimeade un metru, din materialul degradat

. existent sub patura de sol. ... i

. . ..!.:.

POTENTIALUL PRQDUCERII ALUNEcARILOR DE TEREN

PE TERITORIUL ROMANIEI .1·

Conditiile geologice p r;zfuo-geogratj..,;"",azii RomJlnia in categoria Jirilor: cu potential ridicat de jrodUCere a alunecarllor de

teren. '

, ' '

Yntoemirea unei harp. eu zonarea teritori¥lpi din punct de vedere at poten'iaI.u~ui ·de producere a aIunec3rilof de teren este dificiHi dar

foarte utlla. ., I .

, .

5.

29

-II

.,

,

J ,

• i1

11 II 'II ,

, ,

,.I

,-

" •. :.:

}

;.:,'.

::~ .

•.. ' ....

}

',.

".\.

~i .

:!,

11;.'·:·

:1

, ,

":.

.

Ir II.

o

CASETA 14

.\

b.

~,

de rooI datora!s diversslor caUZS: 8 • efoziune 8ccentual<'l1a baza ebrazitltlff mndnll

. CASETA 15

I

I

-J 0 ol;o.
:J ~
0:- '~ir
.'j!;! 0;'11
.Q! .... gB
I.) :::J " u...
1mO"ElWIS , ... I .D
i
... li 0 ~ C'!
z
31 I

I

b.

8 so/iIIUilUnii: a ~ ~ in p/8n; Ii· VfKJerfJ

I

30

•

CASETA 17· eontmuare

g~ g-~
C'oI oU)~
D:::J ,o::Q
liil- gCl:::J
:c: 0
... '0
0 (') ,.
.'
' ..
32 -I-

'.

.c

CI

Q CD

33

I I

I ,

,

-' ,

, , , ,

i1

J-
,.~,
I'
I'
I
"
"
I
I
I·
I
I
I
I 34
.. ' o astfel de harta'permlte luarea masurilor de prevenire a producerii alunecarilor care, uneori, pot avea consecinte catastrofale. Exist! numeroase exemple de constructii care au fost amplasate pe terenuri aparent stabile. d3l care in realitate se 'incadrau in zona cu potential ridicat de producere a alunecarilor, acestea fiind ulterior afectate de importante deplasan de teren.

La intocmirea harpi Romamei cn zonarea teritoriului din punct de vedere al potentialului de producere a alunecirilor de teren s-au luat

, ,in consideratie mai multe criterii stabilite pe baza unor factori care actionand singular sau in interdepe~enti pot inf]uenta decisiv stabilitatea versantilor,

. Criteriile luate in. considerare, caracterlzarea rnasivelor de, rod potential alunecatoare, corespunzatoare fiticarui criteriu, estimarea potentialului ~i probabilit!tii de producere a alunec3rilor de teren sunt prezentate sintetic in CASET A 17.

Pentru redaetarea Mrtii c1;1 zonarea teritoriului Romaniei din punet de vedere al potentialului de producere a alunecirilor ,de teren s-a adoptat unnatoarea metodologie de lucru:

Cei opt factorl care stau la baza eriteriilor de analiza adoptate au

primit simbolurile a, b, c ... h (CASETA 17); ,

S-au stabilit trei grade de potential cu probabilitatea corespunz!toare de producere a alunedrilor;

- tit funetie de potentialul ~i probabilitatea de producere a alunecaruor s-astabilit coeficientul de rise, conform tabelu1ui din CASETA 17;

tn~ facttiriicare controleaza producerea alunecarilor de teren, factorii litologic ,i geomorfologic s-au considerat ca avind rol decisiv.

Pentru inC-adrare:'!. unei zone din punet de vedere a1 potentialului de producere aalunecarilor de teren s-a folosit relatia de calcul:

Km = Ka . Kb (Kc+Kd+Ke.rKz·+Kg+Kh) (4) 6

I

Folosind 0 retea cu ochiuri patrate, cu latura de 50 km, Intregul teritoriu a fost imp3rtit iIi patrate ell suprafata de 2.500 km',

Pe baza analizei datelor extrase din harple,geol~giee, topografice, hidrologice, climatlce, hidrogeologice, seismice, silvice precum si cercetarii fotografiilor aeriene s-a calculat potentialul de producere a alunedirilor pentru fiecare ochi al retelei.

, Exemplificare: 1) Delta Duniirii

a.
b.
c.
d.
c.
f.
i g.
h. Roci moi, neconsolidate ; ; Ka= 1

Teren plan, orizontal ; Kb = 0

Strate orizontale, in fides deltaic : Kc = 0

Transport hidraulic intens ~j. depuneri de debite solide Kd=O,5

Nivelul freatic foarte aproape de suprafata terenului.; Ke= 1

Zona macroseismica de gradul 6-7 , ~ Kf=O,5

Vegetatie specificii de deltii : Kg=O,5

Constructii usoare, rare Kh=O

Rezulta:

~.;: .lJl (0+0,1+0,5+0,5+0) = 0 6

Concluzia: Potentialul de alunecare scizut, probabilitate de producere a alunec&ilor de teren, practic zero.

2) Zona eruptivului nou din Carp~tii Orientali.

a. Rocl vulcanice tari, slab fisurate, cu multecurgeri de lava ~i

depozite piroclastice .~ Ks=O,4

h. Relief putemic accidentat, afectat de oretea de eroziune in plina '

desf~urare ~ ~ Kh=l,O

c. CUrgeri1e de lavli ~i depozitele piroclastice in' pozitle cvasiorizontala

........ ; Kc = 0,10

35

.~ c.,

~

d. Retea hidrografica cu densitate medie, viii tinere ....•.•....... Kd=O,90.

e. Circulatia apei freatice se face in regim nepermanent, permeabilitatea

rocilor foarte varlabila : ; Ke= 0,50

f. lona macroseismicd de gradul 6 ~ : Kf=0,20

g. Piiduri de conifere, grad de acoperire 6()..80% ~ Kg=O~20·

h. Densitate rnediea constructiilor importante : ~ ~=O.147

Km = 0.4· 1.0 (0,1 + 0.9 + 0,5 + 0;2 + 0,2 + 0.2) = 0.14

6 . -

Concluzta: Potentialul de alunecare mediu, probabilitate de producere a alunecarilor medic.

3) Depreslunea precarpatlca din zona de curbura a Carpatilor Orientali. a) Roci detritice (predomini formatiunile mamoase-nisipoase

in facies salifer , Ka';l

. b. Relief accidentat cu rnulte fenomene de eroziune torenpalii.

................................................... : : Kb=l

c. Geostructuri putemic cutate ~i faliete, uneori cu diapire de sare

............................................ ~ Kc = 1

d. Retea bidrograficii. densa, cu caracteristici toreatiale ~i eroziuni

puternice ; Kd=l

e. Ape freatice putemic drenatc de viiile torentiale Ke=O.8

f. Zona macroseisrnica de gradul ~ :. Kf=O,9

g. Gradul de acoperire cu paduri 50% Kg=O.4

h. Obiective economico-sociale dezvoltate pe arii extinse (schele petrolifere, exploatiiri subterane de carbuni ~i sare, cariere de roci

utile s.a.) , Kh=O,8S.

Rezultli:

Km =..1..£.l (1+1+0,8+0,9+0.4+0,85) = 0,825 6

36

I

!

o

Concluzia; Potential de alunecare ridicat, probabilitatea de producere a aluneclirilor foarte mare.

Harta zonaru teritoriului Romilniei, din punct de vedere al potenp.a1ului de producere a alunecarilor este prezentata in CASETA 18.

6. MICROZQNAREA VERSAN'fILOR DIN PUNCT DE VEDERE AL RISCULUI DE ALUNECARE.

6.1. Cercetarea geologica a versanlilor.

Cercetarea geologica a unui versant, cu privire la conditiile de stabilitate ale acestuia, trebuie sl aiba in vedere, in principal, clarificarea urmatoarelor aspecte:

- grosimea, natura litologica ~i. caracteristicile geotehnice ale deluviilor;

grosimea zonei de contact dintre deluviu ~i roca de bazl, starea de dezagregare ~i. alterare precum ~i caracteristicile geomecanice ale rocilor din aceasta zona;

- natura ~i starea fizica. a rocilor de baza, cu privire specialJi asupra elementelor geostructurale (stratificape, clivaj, fisurare, cutare, faliere s.a.)

Mijloacele de cercetare geologidi sunl foarte variate ~i diversificate, Prograrnul de prospeetiune se stabileste in functie de particularitatile ~i complexitatea geologic! a zonei care se studiazii ~i se desf~oara. de regula. in dou! etape:

prima etapa cuprinde recunoasterea geologica ~i lucrarile de prospeetiune prin metode geofizice, foraje, puluri ~i galerii miniere precum ~i diverse. teste efectuate in situ ~i in laborator. ~ prima etap! a cercetarii se obtin date certe cu pri~ire la elementele' geologice ~i structurale precum ~i valori ale caracteristicilor fizico-mecanice ale rocilor din versant;

cea de-a doua etapa a cercetlirii const! in prelucrarea ~i inrerpretarea datelor obtlnute in prima etaps.

37

·1

-.

I I I

I I

,

I

11

.

i

I

'I

I j

~

,,;

f

• ,.

'.' I

• I

I I I I I

•

CASETA 18

< .
... ~ ~
II::
-< a
.:2 ~
...
0 ..S!
~
= i
~
~ ~
'"
'" i
;: !
~ ;
'ij
e I
...
~
.'" ,
.::
...
,g
~
...
-
IJ
~
.:t.
i
~ .
. ~
~
.ij
.~
~
·oi
.. iii
t>
1'1:.
]1
.~
.s
.1:
~
1::1
~
~ 38

6.2.

intoemirea hirtilor selective ale variafiei principalilor faetori litologici ~i structurali.

Evaluarea potentialului de producere a alunecarilor unui versant trebuie sa se fundamenteze pe 0 serie de elemente rezultate din analiza riguroasa a factorilor care pot avea un rol determinant in modifiearea stmi de eehilibru a versantului,

Este eunoseut faptul ca alunecarile de teren afecteaza in primul rand depozitele acoperitoare ~i intr-un procent mai mie roca de baia.

Probabilitatea de producere a alunecarilor prin masa deluviala, pe suprafata de contact- dintre deluviu siroca de baza, sau prin roca de bazli, constitute a problema foarte dificila ~i necesitii multii experienta sl o pregatire geologica complex a a eelor care efectueazii astfel de cercetari.

In capitolul de fala se prezinta metodologia de redactare a hlirtilor geostructurale selective, pe baza datelor obtinute Intr-o zona pilot, ~i modul de interpretare a acestor hlirti pentru evaluarea potentialului de alunecare a versantului. Prlncipalele tipuri de haqi care trebuie sa se redacteze sunt:

Harta topograflea, In cadrulcercetlirii care se efectueaza se pot folosi hJirti existente, la scarile 1:5000, 1:10.000. Daca se considera necesar se intoemesc harp topografice la scan mai marl (1 :2000 ...

1:1000). .

HJirtile. topografice din fondul de stat, la scan mai mici, ineepand eu 1;25.000, au dezavantajul unei precizii .de nivelment mai reduse, h~le respective fiin4 intocmite de regula pe baza fotogrametrica,

Harta co izobate la contactul diatre depozitele deluviale ~i roca de bazi este necesara ~i foarte utila pentru interpret area geologica a stabilimtii versantului.

Pentru intocmirea harpi cu izobate sunt necesare date punctuale certe cu privire la cotele suprafetei de contact dintre deluviu si roea de baza. A$tfel . de date se obtin prin cartare geologica in aflorimente, prin mtocmirea profllelor ~i prospectiuni geofizice, in special prospectiuni electrometrice prin metoda SEV ~i prospectiuni

39

. .

seismice, ~i prinexecutarea unor prospectiuni prin foraje ~i lucran

miniere. in cazul unor deluvi.~ subtiri, a1catuite din materiale

.: argiloase-prMo~se, tara blocuri, se pot executa foraje . geotehnice manu ale, cu diametni. mic ~i Wnetriri dinamice pe con.

Harta cu izobate trebuie sa se redacteze Ia aceiqi scam cu haria topognmcli. iar echldistanJa izobatelor trebuie sa fie identicl cu echidlstanta curbelor de nivel.

Harta co izopahite a depozitelor deluviale se obtine prin utilizarea hartH topografiee ~i hirtii cu izobate. Prin suprapunerea eelor doua hlirti se obtine 0 retea cu ochiuri dreptunghiulare eurbilinii rezultatl din intersectarea curbelor de nivel cu izobatele.

Diferentele-de cotli. dintre curbele de nivel ~i izobate, citite in nodurile retelei, permit trasarea unor izolinii care se obJin prin unirea nodurilor retelei in care s-au citit diferente identice de Cota. Astfel se obtine 0 harta cu lz6pabite (linii de egaIa grosime) a depozitelor deluviale. (CASETA 19 a).

Harta geologica ,I structurali se reprezinta la nivelul contactului deluviu roca de baza, l'ntocmkea acestei hiirJi' se face pe baza materialului documentar existent precum ~i pe baza cartani geologice ~i lucriirilor de prospectiune.efectuate in zona in care se studiaza.

Harta geoiogica - structurala (CASETA 19 b) trebuie si redea cst .

. .

mai exact limitele geologlce dintre diverse formatiuni, natura

Iitologica a rocilor, pozitia elementelor structurale majore (falii, axele, cutelor s.a.), pozitiile de strat masurate ~i marcate pe harta. clemente

. microtectonice, in special fisuratla ~i clivajul.

40

'.

CASETA 19

41

f-:: .. ,

P::;

1"-.-.:.

i.

I:,

• ::

Ii':

.' I,

,:,

,

I',:

I-

I I I

•

Harta geologiCa reprezinta una din piesele de baza pentru evalu3rea potentialului de producere a alnnecanlor prin roea de bau, pe suprafete geostructurale.

-' Harta cu zonarea suprafetel eereetate In funetle de valorile lndleelul de alunecare pe suprafetele structurale. Pentru intocmirea acestei h8rli se foloseste harta geologica ~j harta topografica .

Se defineste indicele de alunecare la ca raportul dintre unghiul aparent de inclinare b'· al suprafete! structurale (suprafaJ! de strati~catie, clivajsau fisurape) intr~o seetiune orientata pe directia liniei de eea mai mare panta a suprafetei versantului ~i unghiul de inclinare a1 suprafejei versantului.

(5)

a

intr-un punet de pe suprafata versantului unghiul a se determina prin masurarea distantei normale Dl dintre doua curbe de nivel, luind in considerare diferenta de cota Dh dintre curbele respective.

a=: arctg 4.h (6)

til

Unghiul aparent de inclinare 13' aI suprafet-ei structurale in sectiunea orientata pe directia liniei de cea mai mare panta a suprafetei versantului se determin! cu relatia:

tg p' = tI B • sin m ' (7) ,

tg p. cos y. cos m + sin y

peste unghiul real deinclinare al suprafetei structurale;

~ Ol este unghiul dintre directia suprafelei structurale fi directia secpUnH geologiee de reprezentare;

yeste unghiul de inclinare aI secJiunii geologice.de reprezentare. Pentru sectiunea geologic! de reprezentare verticala, 'Y = 90· ~i relatla de mai sus devine:

19b'=tgb·sinm . (8)

42,

I '\

I

r

Dadi pozitia supratetei versantului ~i cea corespunzatoare suprafetei structurale se exprima prin unghiurileaziI"?utale dv' respectiv ds' al

inclinlirii suprafetelor considerate (CASETA 20), unghiulro se determina cu relatia:

m = I c5v - c5s I + 90· , (9)

Pe intreaga suprafata de versant cercetata se traseaza 'un caroiaj cu ochiuri patratice. in nodurile retelei se calcule~a indicele de alunecareobtinandu-se un cimp de valori care, prin interpolare permit trasarea unor liniide egala 'valoare a acestui indice (CASETA 21).

Harta cu zonarea suprafetel cercetate in functie de valorlle lndlcelulde alunecarepe su~rafata de contact dintre deluviu ~i I' roea de bazi~ Aceasti harti se construieste in mod asemanator cu harta precedent! cu mentiunea ca in locul suprafetelor geostructurale

, se foloseste s;uprafala de contact deluviu = roca de baza.

Unghiul de inclinare ~i orientare vectorului inclinani suprafetei de, contact deluviu-rodi de baza se determina in flecare nod al retelei folosind harta cu izobate construita la acest nivel,

Daca b' este unghiul 'a parent de incHnare al suprafetei de contact deluviu - roc! de baza. intr-un punct, indicele de alunecare se detenninl cu rela~a i. .

Harta de zonare, construitii pentru supratata Iuata in considerare, este redatii in (CASET A 22).

6.3.

Interpretarea hirplor selective.

Analiza fi lnterpretarea h3:rJilor selective .ajut! la stabilirea cSt mai coreet! a pozip.onirii suprafetei de minima rezistentii. in vederea ef~tuiri.i caIculelor destabilitate la alunecare a a versantllor,

43

CASETA·20

.. ScIJe.f11apitlltnl calcilllll ;lIdice/lli de aftlllecore

44

CASETA21

·1.

l7 \ V v~ r-, ~ I I : ..

, un· 03r .__ \ .• a.... t.' I,,~\ m #.~ ~ bwl '.os

~~_jQ;_-S~O--l,oo~J,s~o.~~~o~z!~~~_l~j_~~7L--~--~-i--~--~~ • HUTfa f"" lim",.." '_'~"",!iI!Jr J~ "/,,,,1,,, ~ori; 'i<: .holiJ rll/ulw,il! de l'(t/Ul"I!~'

~ {tu/ic:t:I",· ,It~ .,/r"'r:N~. . c .'. • 4 M

45

-,

-I

I ,

,

I ,

, ,

II II II II II I

,It

... :

III

I·. ,.

.' .'

I'

I'

I· I I I I I

•

.C~SETA22

,\ V\. '

6 1.!1... t.II' I.n I~(Q, ~ uS' ;'1" "13 .... "tiS ....

~i~~~~~~~=-~~-L--L~L-~~ __ L--L~L-~_l __ J

y fO 1011 no zoo 2S1h11

H"rttl t:fI tflllUI't:a ,..,nanti1lltjlll jymt'Ir,IM .limn: ;'Jnl c1~ htr.Jl Jl ,k:I",:.rtclo:

ddrm""./~~'nlmlt:f{" tit: ""' .... ""., ;"J"":lul"~ .,'''~rIf.· "

46

C' ... _A .• \ '..,.

Suprafata probabila de alunecare poate fi plasata integral in masa deluviala; pe-suprafata de contact a deluviuluicu roca de bazii; sau in interiorul rocii de baza_

Probabilitatea de plasare a suprafetei de alunecare in mas a deluviala este inai mare atunci cand deluviul are grosime mare iar elementele geostructurale ale rocii de bali sunt nefavorabile alunec3rli.

Contactul deluviului cu roca de baza poateconstitui 0 suprafatli potentiala de alunecare indeosebi cand ia nivelul acestei suprafete are loc ~i 0 circulatie semnificativa a apei subterane.

Probabilitatea de producere a alunecarii pe 0 suprafapi geostructurala este maxima atunci cand suprafata respectiva este conforma cu panta versantului iar indicele de alunecare are valori cuprinse intre 0 ~i 1.

Pentru valori ale indicelui de alunecare negative sau mai rnari dedit I, probabilitatea de producere a alunecarii pe suprafete geostructurale scade semnificativ.

Dupa mcheierea fazei de redactare ~i interpretare a hartilor selective se poate construi modelul geostructural ~i efectua verificarea starii de echilibru a versanplor mdiverse ipoteze de calcul,

Hartile selective. construite pe baza indicelui de alunecare, se pot realize usor pe calculator ~i trebuie sa 'reprezinte piese indispensabile . pen~ intocmirea haIlitor de rise privind alunecarea versantilor,

6.4.· Construirea modelului geologic pentru calculul stabilitatii versannlor,:

Construirea modelului geologic pentru calculul stabilitatii versantilor

. reprezinta cea mai important! ~i in acelasi timp cea mai dificila problema p_entru evaluarea rlscului de producere a alunecarilor de

teren.

intocmh-ea unui model geologic care sa redea cat rnai fidel situatia realli din teren necesitii 0 foarte buna cunoastere a urmatoarelor elemente geologice ~i structurale:

47

0,

Grosimea, natura litologiea ~i caracteristicile geotehnice ale deluviului;

Grosimea, natura litologiea ~i caraeteristieile geotehnice ale materialulul cuprins in zona de tranzifje a deluviului Ia roea de bazi;

Caracseristicile litologice, structuralesi geomecanice ale rocii de bazi, cu privire la compoelpa mirieraIogici ~' petrografiea. struetura fi textura, grad de alterare, stra~ca,ie, clivaj fi fisuratie, rezistenla la forfecare pe directii posibile dealuneeare etc;

Date hidrogeologice privind curgerea apei subterane in versant: ,

. pozitia suprafetei Iibere a apei din acviferul freatic, pozi,ia ember piezometrice a eventualelor aevifere sub presiune din zone apropiate ' suprafetei versantului, perrneabilitatea rocilor din' versant fi susceptibiIitatea de antrenare hldrodlnamlca, sub fonna de sufoziune, , sau trecere in' stare de licheflere Ii. aeestora, 'prognoza modifielirii spectrului hidrodinamic al curgerii subterane din versant, variatia fortei de flltratie fi influenta acesteia . asupra stiirii generale de echilibru a versantului ~.a.

Avand construit un model geologic reprezentativ, calculul stiirii de eforturi . din versant fi, a factorulul de stabilitate, corespunzator diverselor suprafete susceptibile de cedare.constituie 0 problema de rutinii,

Metodele de calcul care se preteazi eel mai bine la verifiearea stmi generale de echilibru a versantilor sunt cele care admit ipoteza unor suprafete de cedare de fonna oarecare, printre care se menlioDeaza: metoda dreptei limita, metoda Jambu, metoda elementului flnit,

Construirea graficului de variatie a starn de eforturl din versanti ,i calculul factorului de stabilitate pentru fiecare ipotezi adoptatii, in cadrul rnodelului geologic stabilit in prealabil, reprezintii elemente esentiale pentru evaluarea potentialului de producere a alunecarli versantilor ~i Iuarea rndsurllor de protectie a obiectivelor economice ~i sociale din zonele de influienfa a acestora.

in CASET A 23 se redi un model de reprezentare a starii de eforturi iDtr-un versant din zona unui lac de acumulare. Desi inainte de

48

f t

~ 1

j

\ ),

! )

f

!

! i

,

! '

t

.

1

o

ridicarea nivelului inlacul de acumulare versantul era stabil, din diagrama de eforturi, determinata prin ,,Metoda dreptei limitli", se observa ca starea de echilibru a versantului este aproape la limitii, , factorul de stabilitate calculat pe acest model geologic fiind Fs=l,15.

Ridicind nivelul apei in lac, conform programului de punere sub sarcina a barajului, versantul a alunecat cind apa in lac s-a ridicat ~u 60.00 m, deasupra 'talvegului vail.'

CaleuleJe efectuate ulterior, privind evolutia stabilitliPi versantului in funeJie de ridicarea nivelului apei tn lac au arafat, ilitradev8r. ci la cota respectiva, factorul de stabilitate a atins valoarea limitli (Fs=l) fi

versantul a cedat,

Se poate concluziona . ca estimarea perieolului de producere a aluneeiirii versantilor ~i luarea masurilor corespunzatoare de protectie a zonelor ce pot fi afectate deaceste fen~ne neeesiti efectuarea studiiIor de prognoza pe bazi de cercetiiri geologice, geotehnice ~i calcule de verifieare.

7.

, '

IDENTIFICAREA$I CERCETAREA ZONELOR ALVNECA-

TE SI A CELOR POTENTIAL ALUNECATOARE

, ,

7.1.

Identincareafi cercetarea zonelor alunecat~.

Alunecanle de teren sunt cu alit mai greu de indentificat eu cilt sunt mai vechi, in iitnp, alunecarile tree din stare activa (de miscare) to starestabilii. ProceseIe ulterioare de eroziune fi transport precurn fi evolutia vegetatiei de la suprafata versantilor, in general, au drept efect mascarea din ce tn ce mai accentuata a vechilor aluneciiri, fapt ce tngreuneaza.identiflcarea acestora,

49

,',

;

--, ,

f f

~~:;

,

~ ;

-,

,

, ,

, ,

~I

I:" I)

I I I

•

CASETA23

2O!f

115

. 150

125

lOll

.!O

b)

u--~--~~~~~~~~~~~~~~~llU~~ __

I

, .!

.1~=lI.91 ,. I

I __ ,..,.__

'1

I :

I 1

I I

o.~~ __ ~~~~~wu~~~~~~~'~·~~ul~llWUUL-~

.. ,I I . I

I I C.) I I

I I I I I -\

IlI;'">RAI1ElE STAHII Ut. t~UHIUII In n,"~"'" ;

a) - Ioc ~; bt-. n...r~ apIIla CGIa, ~ duIdn; . 'cJ",~d apIIi lo,ola . · __ .dtll~.: .

50.

I 1 t

i

!

j

; !

(~

Indicii asupra prezentei unor alunecari de- teren pot fi obtinuti prin observarea direct! la suprafata versantilor a unor elemente specifice

acestor fenomene: .

prezenta unor trepte de denivelare de fonna circulara sau paralele eu curbele de nivel:

delimitarea pe suprafata versantilor a unor zone tn care terenul se prezinta sub fonna unor valuri orientate paralel ell curbele de nivel;

existentaunor suprafete, sub forma de ,,limba", eu axamare orientata paralel cu linia de- cea mai mare panta asuprafetei versantilor, delimitate later'at ~i la partea superioara de zone mai coborate;

_. prezenta in interioruI suprafetelor considerate ea fiind afectate de . aluneeiiri a unor zone cu exces de umiditate in care se dezvoit! plante hid!onle;

existenla unor izvoare sau emergente -difuze de apa in special in jwt:'atatea inferioara ~i la 'baza zonelor considerate ea fiind alunecate;

prezenta- capacitor eu . trunehiurlle aplecate tn directii diferite, in principal cafre baza versantilor ~1 redresarea la verticala dadi alunecarea a devenit stabilit

Identificarea la suprafata versantilor, cu diverse grade de ceriitudine, a unor zone alunecate, este urmata de cercetarea acestor zone-prin rnijloace specifice: cartiri geologiee, prospectiuni prin metode geofizice, foraje, lueran mlniere, teste' de penetrare ~i forfecari rotationale (Vane Testjs.a.

Toate investigaJiile. au drept scop delimitarea spatiala a masei de roci alunecate, natura litologic!, caracteristlcile fizic~·mecanice ~i hidrogeologice ale' rocilor alunecate precum ~i ale roeilor de sub

alunecare. . ~.' .

,. .,

~ Cunoastereaucestor elemente este necesars" pentru prognozarea

. . .evolupei alunecarli ,i intocmirea programelor de rnasuri in vederea

. dimiI'lu8rii"efecteloip~se de alunecare. . .

"

7.2 Identificarea. ,I eereetarea zonelor potential alunecitoare

51

• OJ.

Zonarea versantilor din punct de vedere al potentialului de alunecare este ~lUlt mai importanta dedit cercetarea alunec3rilor existente.

" Amplasarea unor obiective economice sau sociale pe alunecari de , teren, sau in zonelede influenti a acestora, este putln proba~i1a avAnd in vedere ca alunecarile respective sunt relativ usor identificabile,' iar efectul acestora asupra zonelor construite poate fi evaluat in mod

corespunzator, _ ,

Riscul deamplasare a unor construcJii pe zone potential alunecdtoare este mult mai mare deoarece, aparent, nu exista indicii caresaateste

, gradul de periculozitate privind producerea unor alunecan de teren. '

Pentru proiectarea ~i executia oricarui obiectiv economic sau social ' important, este necesar _ sa se identifiee atat zonele potential alunecatoare, cu influent! directa asupra constructiilor,cfit ~i zonele rnai 'indepiirtate in care, indirect, eventualele alunecari pot afecta

constructiile respective. .

Identificarea zonelor potential alunecstoare este difieila. dar posibila, ~i necesita 0 succesiune de etape in care trebuie sa se realizeze:

harta topografidi, cu redarea reliefului prin curbe de nivel, la scarl{ convenabila (1.:1000 - 1:10000).

- arta geologie a-structural a laaceeasi semi cu harta topOgrafica; harta cu izobate Ia contactul deluviu - roca de baZii;

harta cn izopahite a deluviului;

- ' hiictile de zonare a ver.santului la contactul deluviu-roca de bazii. ~i la nivelul rocii de baza in funetie de valoarea indicelni de alunecare;

. . ..

construirea modelului geologic-structural pentru efectuarea calculelor de verificare a stabilltiiti] versantului pentru sectiuni

caracteristice; : .' ' ,

- obtinerea valorilor caracteristicilor geotehnice ale mellor' potential alunecatoare, necesare efectuaru calculelor de verificare a'stabilitapi

versantului;' '

construirea graficelor de v~aJie a impingerii active, in sectiunile de. calcul in diverse ipoteze de solicitare adoptate;

52

f

I I

, 1

j I ;

!

1

. i

; t I

,

I

t

detenninarea factorului de stabilitate pentru fiecare sectiuune de calcul.

o asemenea analiza complexa, at carni obiectiv este 'zonarea versan¢ordin punet de vedere at stirii de eforturi ~i ,intocmirea hirJiior de rise la alunecare, necesita personal tehnie > ingineresc cu pregatire complexa in domeniuI geologie! inginereftl, geotehnieii ~i

. tehnicii de calcul automat, " " , ' '

-,

7.3; SIsteme moderne de apUcare a tehnologtllor informaJionale in domeniul cercetirU alunecirllor de teren.

TeledetecJia .neriana, realizatii-- din . aVion §i spalialii rea1izatii. eu ajutorol rachetelor balistice, navelor cosmice sau ·s!lteiililor artificiali, _ constituie cea mai avansatd tehnologie intormationalacere i,i gase~te o largiiaplicabilitate ~i in cercetarea alunecarilor de teren,

Fotografla, realiza.tii pe filme sensibile la radiatiile electromagnetice reprezinti una ,din metodele de baz! ale teledetectiei,

Fotografla alb-negro, realizatii stereoscopic, poate fumiza date suficient de exacte tit ceea ce priveste marimea, forma ~i localizarea

alunecarilor de teren, '

Fotografia color, datoriti precizarn unor nuante suplimentare, pennite identifiearea diverselor tipuride roci ,istraturi depamant, specii devegetatie ,.a, variind utilitateaacestui procedeu,

Teledeteetia aeriana este de mare utilltate pentru elaborarea h3rJilor topografice fi cercetarilor geologice ~i geomorfologlce in care se '

includ ~i alunecarile de teren. - ' .

_ ,

CercetarlIe geologice pentru descoperirea unor noi zacaminte de substante minerale, litei ~i gaze, precum ~i' pentru evaluarea posibilitatii de producere a unor dezastre naturale - aluneclhi de teren, cutremure, ,eruPtiivulcaniee - s-au putut efectua prin utilizarea teledetectiei aeriene, indeos~bi in zonele greu accesibile in care prospectiunea tradiponala este foarte difieil~; uneori chiar

irnposibilii. ' .

S3

I·

'I' .

.

-. II.

I·

I·,'

. I

I· I:

I I· I.·

I I'

I:

Teledetectia spatiala are avantajul di. permite realizarea unor imagini pentru arii mult mai marl in comparatiecuteledeteetia aeriani, prin care se obJin fotograri! in conditii diferite de iluminare,

, .

Teledetectia cu ajutorul satelitilor artificlali, asigura. inregistrarea .

aceleasi zone. la intervale scurte de timp, ceea ce pennite urmarirea

. evolutiei fenomenulul, cum iii fi deplasarea maselor de pamint .alunecate, deplasarea ghetarilor, extindereasau restrangerea supratetelor acopcrite de ziipezi ~.a: .

in afara fotografiil6r aeriene sau spatiale, teledetectia utilizeaza tn mod curent procedeele bazate pe siteme RAPAR (Radio Detection And Ranging) care realizeazii detectarea ~i localizarea prinradio.

. Ca unul dintre cele inai perfectionate sisteme spatiale de monitorizare a alunecirilor de teren, poate fi rnentionat Satelitul SAR (Synthetic Aperture Radar), b~t pc analize interferometrice, cu larga.aplicape, in cercetirile geologice, inclusiv pentru alunecliri.le de teren, .

I . •

Teritoriul Romilniei este acoperit integral de pdican fotogrametrice,

realizate prin teledetectie aeriana, destinate jn special redactani hiirplor topografiee .. Aceleasi fotografii aeriene pot fi folosite, ii se folosesc partial, ii in alte scopuri: . agricole, silvice, geologice,: geomorfologice s.a ..

Aces~ fond de aerofotegrafii, realizate stereoscopic, constituie 0 baza extrem de utila pentru a. fi valorificatl la elaborarea hiirtilor de distributie a alunecarilor de teren de pe teritoriul RomAniei. . .

. .

Pentm intocmirea hh@or cu di~tributia al~neciirilor de teren pe arii

extinse, este de neconceput sit nu sC ia in consideratie exploatarea stereoscopicl a fotograflilor, obtinute prin teledetectle , spaJialii ~i aeriana.· Dupa localizarea fi. delimitarea fenomenelor la scara regionala, cercetarile de detaliu se efectueazlt prin mijloace traditionale, ceea ce permite completarea blrtilor cu toate elementele

posibil de identificaL .

Un rol extrem de important ill: monitorizarea alunecarilor, prelucrarea Informatiilor ~i redactarea hlrJilOr de distributie a

54

alunecsrilor ~i zonarea versanplor din punct de vedere al riscului de

, . pierdere a ~tabilitatii. revine tehnicii.de calcul aut~mat.

intre cele mai perfectlonate sisteme informatice se mentioneaza sistemul GIS (Geographycal Information Sistem) care se .aplidl eu rezultate foarte bune in cercetarile geologice ~i geografice. Preocupari pentm aplicarea sistemului GIS in 'scopul cercetaril alunecarilor de teren ~i intocniire~ hlirfilor. de risc la alunecare de pe teritoriul Romaniei se efectueaza irl prezent in cadrul l)ni~ersitalii Tehnice de Constructii Bucresti, Catedra de Geotehnlca 'ii Pundatii,

urmand ca in scurt.timp sa devini operational. .

8. MONITORIZAREA ALUNECARILOR DE TEREN.

8.1. Urmarirea evolutiei alunecarllor prin ~isuratori topografice.

· Daca din lueranle de cartare ~i prospectiune geologica rezuldi prezenta unei alunecari intr-un anumit stadiu de. dezvoltare, urmarirea in continuare a evolntiei acesteia se poate face prln

•

miisu~atori topografice clasice, .

Metoda const! tn plantarea unor seriide reperi pe suprafata masei alunecate ~i a unei alte serii de reperi in zonele stabile, limitrofe alUDecW. Reperii din zonele stabile trebuie tncastrati astfel tncat ~a

· existe certitudinea c~ acestia nu sufera deplasm.

Amplasarea reperilor se face dupa' 0 schema stabilitl in' prealabil (CAS ETA 24).

Urmiirirea tncepe prin stabilirea coordonatelor ~i cotelor unuror reperilor ,i marcarea acestora pe planulde situatie;

in continuare se fac . masnriitori periodice dupA un program

· prestabiliL

55

CASETA24

@ RepetI pro$O~ peQlUl'lllCOl'e. .• ~~ stlboli.

"

Urmtirirea evolulfe; une; alunecati de reren prin

masutatof; topografice '.

56

.l

! I

! I

f

i

I

f I

~ !

i. i

!

f

I

~

o

MisurilQrile CaJ"e se fae ulterior permit detenninarea deplaslirii reperilor de pe alunecare, in plan vertical ~i orizontal fali de PoziJia inipala (de zero).

Prin aceste masuritori se pot detennina dire;eJiile ~i viteza de deplasare a masei alunecate ill zona superfici~ii. to punctele marcate prin reperii plantati,

8.2. Masuritorj cu tubulatura flexjbilA.

,

Pentru detenninarea vitezei de aIunecare ~i adincimii de contact dintre masa d~ pamAnt care aluneca §i roca in loc se folosesc masuriitorl tnclinomef:rice in tuburi flexibile cunoscute sub numele de masuriitod Slope.

Metoda constii in executarea pe masa alunecata a unor Joraje cu adiincimi care trebuie'sa'dep~easca nivelul presupusei suprafeJe de

. alunecare, incastr§ndu·se in roca stabila eel putin 3.4 metri (cAs ETA 25). Astfel. de foraje se amplaseaza: in punctele caracteristice orientate pe cat posibil pe profile dirijate pe linia de eea mai mare paota a' versantului ~i pe profile paralele cu curbele de

nivel, .

tn gura de foraj executata se introduce un tub din material plastic care in interior este previizut cu §anturi de ghidaj pentru sonda

inclinometrica in care se masoara inclinarea gi~rii. .

tnirC tubul din materia] plastic ',i peretele gaurii de foraj se introduce un material de matare cu rezistenSa la tliiere ,i defonnabilitate . apropiate de cele ale pam§ntuluidin masa aluneclirit

Matarea spatiului dintre tubulaturil ,i peretele forajului este necesara pentru a nu. pennite miscarea liberi Ii tubului in spatiul gaurii forajului, aceas~J?utlind constitui 0 mare sursa de erod de masurare .

§i interpretare a datelor. .: -, • .

Programul de urmarire incepe cu efectuarea unei masuritori de referinfli in fiecare fora], la intervale de adilncimi de ordinul a .0,50· 1,00 m de la suprafal~ ~renului paoa la talpa forajului.

57·

:'1

-.

• • 11

I I

• I

II I I II I

•

,. it.~:

I

I·

.'

,

,

il'

iI;.'

. .

il' i

I ... I';

I:,,:

I::·

I ;i

t

_';"

,

.t:'~'-......

t"j

Devierea forajului in fiecare punct se calculeaza ~i se reprezint! in plan zenital ~i azimutal, determinandu-se in .felul acestadiagramele de referinta corespunzatoare datei «And s-au efectuat masuriit~rile,

Unnatoarele serii de masuratori se efectueazi la intervale de timp conform unui program piestabilit.

Pentru fiecare serle de masuratori se intocmesc diagramele de deviere . ~i se c~mpara en cele anterloare (CASETA 26).

Reprezentarea devierilor in plan .ze!1ital se face prin proiectia aeestora pe un plan vertical, paralel cu directia de deviere maxima in pian orizontal. Deplasarile pot fi sensibtle. irJ. cazul alunecanlor active putand ajunge pina la ruperea tubulaturii ~ dreptul suprefetei de alunecare.

8.3 . Alte echipamente de inregistrare a stiril de eforturi din versanfl .

"I a evolutiei alunecirllor de teren,

in eazul unor alunecari lrnportante, atat prin dimensiuni cat :mai ales prin natura ~i importanta obiectivelor economico-sociale pe care le: pot afecta, programul de urm8rlre a evolutiei acestora trebuie sa

',includa aparatura. de masura ~i control, cares~ permit! sesizarea

modificanistarii de eforturi din versanti cAt~i deformatiile ~i . deplasarne maselor de roci potential alunedtoare' sau care deja au . intrat in stadiul de deplasare.

intre echipamentele de masura ~icontrol frecvent utilizate in acest scop se menlio~eazl pendulii Inversi, extensometrele cu coni vibrante, tasometrele, captorii pentru ijlasurarea .presiunll . interstitlale, piezometrele deschise ~,a.

Amplasarea echlpamentelor de masurli ~i . control, efectuarea ~i inregistrarea masuratorilor' precum. ~i preIbcrarea ~i interpretarea datelor se realizeaza cu personal specializat, conform unui program prestabilit

58

{ i 1

< •

,

i.

CASETA 2S

b.

c.

.. ,UmlSri_ I:TloIulicf ;;nel stuoecfllrl prJ) "'~3V.'ilto:: r.'l ,,6ul'I ric (0:"21 ootllpllle c:: tubulalur.J 6e;cibifl: III - secliune lransversall; b ~ Se(;ilr.me prin mass a,.';'Jka!~.

c· di~'tj1jutiD (ot:Ii!*' tkt observ~tie /WI ::tlptUfDla l.Ih.l1I(ICllrii '

CASETA26

(3) 0, @ "@'; 0

0, \ \ ./ 'J 1 J i j I

":2 ;1 ., , . i' I h: /

I t I I I I-i'~--I'--

4 L_ ..... --..,..r ~.~_._ Ff---- I--:=r::: ·:-1Id _.{

6 I " ... I • 1

\. 'I ". I I \. I \ ..

, I ' Adancme Y~~tlf.lei de oIl1~Jre _ .'-1_' . I __

10 \ ~"" "" ~ 'n77'~ """"I~ '""~ ,,~,. =J. ....

J. /..' I ! .:

11 -r ! .! jl J

I : . I , ,

.~~~ __ ~~ __ ~~U- ~U- __ ----~----_-J

. , .I.n'-y.-s~·dI III1isll!llori. .

•. _- -- ~tIogrllmQ de:Wtril 011 rell!rlnj6. • ;._ ";'Ui~9I'0I1i1l. (ores1JUllz4loGnl IIIII!i Sltii dI m~surtlon, lid . - DlWnIl iI!r-tII' IJIIKt silllat 10 odiIn(i",,1I I\. •

.'. ;.'., ·.Oiagl'tlDte prMnd e.vt?Iulla doplasSrfI m~sel ~~1Iet:l!18 obllllule prin rp8slJldIOf • . :' p,r."f!n fotaj echfPat cu tub f1exibll

"- ...

59

'" .l'

•• o

.

9.

MEl'ODOLOGIE PRIVIND IDENTIFICAREAEVOLU'fIEI STABILITATII iN VEDEREA PREVENIRII ALUNECA-

" 1

RILOR DE TEREN

Ca orice fenomen natural, alunecsrile ' de teren au 0 detenninare eauzaHi ell evoutie in timp. Aetlunea produsa de diferitele eauze se • petrece tn,;faza precersoare" in care se consuma lupta dintre cauzele alunec8rilor de teren IIi rezistenta ce fonneazi versanJii IIi taluzele. -

Durata fazelprecursoare este'foerte mare In comparaJie·cu procesul . propriuzis de alunecare, tn unele cazuri faza precu~oare poateatinge 'diteva zed de ani, timpin care rezervade stabilitate a versantilor IIi taluzelor este intr-o continua desa:e~tere.

Cunoasterea deformatiilor de deplasare produse in faza" precursoare a " alunecarilor de teren folosind "stalfi de observare periodic! a deforrnatiilor" permite idnetificarea evolutiel stabilitlitii versantilor IIi taluzelor, ca punet de plecare pentru prevenirea alunecarilor de teren,

9.1

Semnalul deplasiirii.

Metodologia de identificare a evolutiei const! in elaborarea de "analize de semnal" intemeiate pe "semnalul deplasiirii" ca instrument de testate a stabilitatii folosind deformatl! mlisurate pe

teren,

in CASET A 27 sunt ilU8trate douii curbe reprezentand evolutia in limp a deplasdrii prin alunecare in faza preeursoare a unui versant san taluz, Curb's 1. ilustreaza deplasarea unui versant cu tendinta de atenuare a deformatillor, iar curba 2 cumuleaza deplasiiri, in crestere, ' care due, in final, la pierderea stabilitatii versantului.

Pentru definirea ,.semnalului deplas3rii", notat cu hd., ne vomrefen ·la deplasiirile ilustrate de curba 1. Astfel, pe axa timpului separam intervalul de timp to. nurnit .. interval de limp actual", iar in ordon~ta

rezulta "deplasarea la intervalul de timp actual" dto. corespunzatoare intervalului ,de limp actual. Separam apoi un alt interval de timp 1, egal d prirnul (t=tO). reprezentand "intervalul de timp precedent",

60

ciruia ti corespunde "deplasarea la timpul precedent" dt, Folosind aceste elemente, semnaluldeplaslrii hd, exprimat in procente este dat .

de relatia: "

dio·

l'ld = ( dt - 1.) • 100

(10)

in care dto ~j dt se expriml in unitiJi de lungime.

CASETj\27

...

. , .. .. ..

i_,

.. ·c

UUip

OEPLAsAiu ' ATENUATE, (CUReA 1) ·~l CRES.CATOAFi -, CU~BA 2} :iN FAZA PRECURSOARE '-/I. UNE!. ALUNECARI tiE' TERE,..,:,: .

.. ". .. ",

r , . . .~ . .,:-. '.,_,

61

·1

.j

I ,

,

, , ,

f ,

f ,

, , .I

IJ- - f' I I

• I·

,

i I I I I I I

•

Timpii to. ~i t i'eJlrezinta intervale de timp dintre doua masuriitori succesive ale ~las8rii orizontale; In activitatea prectica, din multe motive, inclusiv din cauza timpului nefavorabil, masuratorile de teren nu pot fi Bcute intotdeauna la intervale egale de timp, eeea ce ?ecesitl introducerea unui . coeficient de corectie, Astfel, daca mtervalul de timp actual to este mai mic declt eel precedent t, (to<t),·

~o~ficientul de corectie este a=to'~ iar formula (10) ia forma: .

'. dfo

TId = (adt - 1 ) - 100 (11)

In ~te situatii, intervalul de timp actual poate fi mai mare decst eel . precedent t to>t), ceea ce determina : inversarea termenilor

coeficientuluide corectle •. a=t/tO.

!onnula(10) devenind:

wto TJd={- -1) -100

. dt .

(12)

Din cele prezentate mai inainte se poate observa dt pcntru intervale egale de timp intre mAsuratoril~ de deformaJii, coeficientul a este unitar (a= 1), iar formulele II, ,i' 12 sunt cazuri particulare ale formulei (10).

9.%.

Interpretarea semnalulul d~plasaril.

tn'formulele (10, II, 12, in functie d~ marimea d~lasilrilor dto, respectiv dt, semnalul deplasilrii hd poate fi negativ, nul sau pozitiv,

astfel: .. ,

1. Pentru dlo < dt => -lld

2. Pentru dto= dt ~ 1'\d =0 , 3. Pentru dt~ > dt ~ nd

Semnalul deplaslrii este instrumentu]' de mAsur! al evolutiei procesului de alunecare: Astfel, semnalul negativ al deplasiirii' ne

62

r~

\.,...;"l

.,.

·1

i

l

I

! i

.arata ca procesul de alunecare tinde spre atenuare sau chiar spre stingerea deplasarii,

. Sa vedem maiintai· care este domeniul in carese inscriu.valorile negative ale. semnalului deplasarii,

In formula (10), pentru dto= 0 semnalul deplasarii devine hd = -100%, iar cand cele douadeplasan sunt egale (dto= dt se obtine hd = 0).. A~adar domeniul de variatie at semnalului negativ al deplasiirii estehd = 0 ... -100%.

. '

Tendinta de atenuare a deplasiirii i~ce~e chiar de la hd = -1... -2%,

estefoarte evident! pentru hd<-SO%, iar stinge~ea deformaUilor este . admisa cand h = -~O ... -90%, chiar dad!. limita teoretidi. este hd=.;l00%.

Pe de alm parte. semnalul nul al deplasarii ~i rnai ales valorile pozitive ale aceluiasi semnal, care pot fi oricAt de marl, semnaleazii pierderea posibila a stabilitapi versantului sau taluzului.· .

Pentru calculul semnalului deplasarii sunt necesare deci trei masuriitori. succeslve. facute la intervale de timp egale sau diferite, obtmandu-se astfel 0 ;,analizi de semnal", iar prin elaborarea unor .

. .analize de semnal succesive se identifica tendinta de evolulie a stabilitiiJii versantului sau taluzului examinat,

Tinde' versantul spre refacerea rezervei de stabilitate sau spre plerderea stabilitiiJii?

Este tendinta de pierdere a stabilitalii 0 problem! iminenta sau un

. pk'Oces de durati cu evolutie lent!?

Acestea sunt probleme care porprimi riispuns prin metodologia analizeloi de semnal, folosind date reale ale.deforinatiilor masurate pe teren.

AnaUzeie. de semnal pot fi folosite in faza precursoare a unei . alunecm de teren, in. faza . procesului . propriu-zis de alunecare, precum ,i in faza postconsolidare pentru alunecarile la care s-au efectuat lucriiri de' consoJidare.

63·

Durata observatiilor de teren, pe faze de alunecare, este foarte -diferita.

Astfel, se poate aprecia eli durata cea mai mare a defonnatiilor este 'in faza precursoare putand atinge, in unele cazuri, 'cllteva zed de ani. Sunt ~ exemple ale procesului propriu-zis de. alunecare cu durata mare, atunei dind alunecarea de teren este lenti san foarte lenm.

• . r. .

Spre deosebire de faza precurosare ~i cea a procesului propriu-zis de alunecare, analizele de semnal.din faza postconsolidare reprezintl ,i unica modalitate de testare a eficientei lucr3rilor de consolidare. 'Astfel, valorile negative ale semnalului deplassrii pun inevidenla 0 eficienti foarte buna a lucranlor de consolidare, chiar daca durata ' atenuarii sau stingerii deformatiilor se extinde pe mai multi ani.

Indiferent de faza pe care 0 testam pentru a cunoaste ~volutia deformatiilor de alunecare, intervalul dintre doua masuratori succesive trebuie adaptat cazului studiat, prin tatonari repetate. Astfel, pentru deformatii mici, de ordinul milimetrilor, intervalul poate fi anual sau semestrial, iar pentru deformatii marl, de, ordinul

. centlmetrilor sau zecilor de centimetri, intervalul de timp se reduce, . in unele cazuri Ia numai cateva ziIe, chiar ~i pentru alunecarile cu 0

evolutie lenta. , ,

9.3.

Viteza de aluneeare;

Cunoasterea vitezei de alunecare, estimata pe baza acelorasi deformatii, pune in evidenla evolutia cantitativa a procesului de alunecare, Permite, sau nu, evolutia procesului de alunecare, in faza . precursoare, aplicarea unor masuri de prevenire a alunecaril efective?

.

'Conform clasificani JUGS - WG!L. redatd in cap. 3 alunecarile de teren pot fi deci extrem de lente, cele cu 0 viteza mai mica de 16mm/an; sau chiarextrem de rapide, cele.la care viteza de alunecare depaseste 5m/s.

Viteza de aluneeare este un element' foarte important. in studiul alunecarilor de teren deoarece, in unele cazuri se poate permlte aplicarea . metodelor de prevenire in chiar timpul desfa~urarii procesului proprlu-zls de alunecare,

64

t I I

t

...

Din cele prezentate rezulti ca la viteze mici de alunecare, adica pentru viteze mai mici de 1.6 em/an, ceea ce corespunde alunecarilor lente, foarte lente §i' extrem de Iente, pot fl aplicate metode de prevenire cu efeete de atenuare sau chiar de stingere a procesului de - alunecare. Evident cit eficienta unei metode date este cu atat mai buna

cu cat viteza de aluneeare este mai miS!.

9.4.

Model 'de analize de seRinal pentru faze -preearsoare a unei alunecari

to CASETA 28~ este redam evolutia deplasiirilor in faza precursoare de alunecare, deplasici masurate pe dona repere (B2 ~i B3) amplasate pe digul de amorsare al unui iaz de decantare situ at pe Valea Podului, zona Teliuc-Hunedoara,

Patul iazului de decantare tn care s-a schitat aluhecarea este format din argile §i marne miocene cu intercalatii de nisipuri.

Alunecarea de teren, in faza ei precursoare, a fost .generata de masa Iazulul de decantare, de fumuierea argilelor ~i mamelor produse de apa din corpul iazului de decantare.

Analizele de semnal intocmite au aratat valori pozitive ale semnalului deplasiirii punand in cwidenJi 0 evolutie aCliva a defo~aliilor. Pe .aceasta baza s-au luat masuri de prevenire a alunecarii propriu-zise. ~ma masura a constat in reducerea cantitalU de minereu prelucratla Uzina de Preparare Teliuc, de la 50.000' t/luna la 20.000 tlIunii. ceea ce a insemnat rnicsorarea, de 2.5 ori, a cantitliiii 'de apa tehnologica

. deversata in iazul de decantare, La scurt timp s-a aplicat ~i 0 'a doua masura constftn~ 10 reducerea grosimiiecranulul de apa limpezita, prin pompare, de la coada iazului, cu circa 200m) lora.

Aplicand aceste masuri, dupa circatrei saptamAni deformaliil~ de alunecare din faza precursoare au arabit 0 tendinJa evidentii de atenuare. Astfel, respectand scar:~ aleasa pentru reprezentarea deplasiirii prin aluneeare, in CASETA 28 s-a reprezentat, un

• ,detaliu"·di? luna septembrie 1994 modificand numai scara timpului. Din examinarea acestui detaliu s-ar putea deduce ca deplasarea a

65

II .11

II

t:

Ii

Ii II II

II

- •

• ~

l . iii

Ii .: -

II',

'.

,1~' . II(

.

111.

,

~; •

IIi

,

I::

II I'

I I I I

-

' ..

atins faza de 'stabilizare, fapt contrazis de evolutia ulterioarli a d.efonnapiloT care a durat mai bine de 1/2 an (CASET A 28) .. Din aceastli reprezentare de detaliu .trebuie repnut ca masurlitmile prea . 'dese facute in timpul atenulirii defonnapilor potduce, in cazul ' aluneciirilor lente ~i foarte lente.la concluzia aparenta de stingere a

mi~ciirii. .

in cazul examinat, futrudt deplasarea prin aiun~are depil~ise 1 m, s-a adoptat ~lisura de' scoatere a iazului de decantare din functiune pentru a opri procesul propriu-zis de alunecare care ar fi putut produce 0 avarie de proportii,

Urmarind diagrama din CASETA 28 se constata cl deformatiile; in faza precursoare. a aluneciirii, au continuat incA 4-5 hmi '~i dupa scoaterea iazului de decantare din functiune,

Pentru observarea efectului de atenuare a deplasliriiin faza precursoare, ca unnare a mlisurilor luate pentru prevenirea aluneclirii, in CASETA 28 suntreprezentate, pe intervale distincte de timp, reducerea capacitlitii de prelucrare la Uzina de' Preparare, inceputul evaouartl prin pompare directli a apei limpezite de "Ia coada iazului, precum ~i seoaterea iazului de decantare din funetiune.

~ .

De asernenea, finfutd seama de viteza de deplasare, in CASET A28 se observa eli alunecarea a avut mai intai un caracter ,,foarte lent" in partea a doua a anului 1993 ~i in prima parte a anului 1994. s-a transforrnar apof tn "alunecare lenti''''in lunile iulie-august,1994, iar ineepind din septembrie 1994, datoritl misurllor de preveiure aplicate, a revenit la categoria de alunecare foarte limti:

" Detalierea evolutiei vitezei de alunecare este ilustratii in CASE-TA·. 29. Astfel, alunecarea lentli a fost identificati"cu 0 v.itezi de cateva zeci de centimetri pC: luni, iar alunecarea foarte leoti cu 0 vitezi de cateva zeci de centimetri pe an. .

Identificarea evolupei stabilitlipi in faza precursoare de alunecare se incheie, ca model, prin douli analizede semnal, Astfel analiza de sernnal ~ este calculatii tn tabelul I, iar anaiiza de semnal . 2 are rezultatele inscrise in tabelul2.

66

?

1

\i.

. CASETA28

...

. ...

.~
.:I
of!
I!! ~
.- -
..
ii ..
..
" ....
-a ~ 0:
~
(J
... UJ
Z
::::I
....
<:
.~
... .; c
...
~. u.o
... 0:
«
C)
V'l
'" 0::
::::I
(.J
~ UJ
0-
Q.
...
....
N
... if
~
c .:'0
s ..
~ = 0:
:;; '~.
-2 «
::: ....
~ Q.
W
:= = c
'"
"
< ~.
-- ...
...
$!I 67

•

o

CASETA 29

.' "

III
II'! a.
~
.... .U.J
0:
.1It ; .<1;
0
~~ Vl
~ .. 0:"
.. e> .... ::::>
...... .- u
'-'Il. UJ
!> .- a::
.- Q..
... ~
...
~
a. .
:.c
PRI/lUOSE=" .. -
..0
!~Uill LLI
• 8Je~aURIV a::
... ,q;:
U
.it LU
0..
Ch ;z: ..
>0 ... ::>
..J
.,q;:
loti LLI
C
OJ! c: ...
;~ iiJ
-e "N
.10" In I.U
.. 0
.eN I-
> s
f!
..
¥ «
c i=~
", . ...
;( :l
_J
.... 0
... .>
.U-!
.... ~ "
.-
.-
...
.-
0 0
... 68

C> N

Ambele analize sunt Ilustrate in CASET A 36. TabeliJll

Analizll desemnall Perioadele:

22.11.1994,:, 20.12.19.94 . 20.12.1994- 29.03.1995 .

. adlo ' ..

Reperul 11d (%) = (- - J ) • 100 dl

. .,

. i

j !

. ,

i

I J

. 1

1 i

o

o t 29

a=-=-=O .. 29

to 99

. t=29 zile to=99 zile

.of 1

- .

I ·1

i

I

I I ,

I

~

,

J ,

~ I

J

i1

8=0,29

d~(c~)

dt (em)

hd(%) •

---,. ..... _-. --------_ .

B2

77

3050

B3

21

Tabelul2

Analiza de semnal 2 Perioadele:

20.12:1994 - 29.03.1995 29.03.1995 - 16.05.1995

to 48 a=-=-=048

t 99 I

1000

2

t = 99 zile t = 48 zile

a =0,48

Reperul

. adt .

11d (%) = (_. _o -1) • 100 adl

dto (cm)

dt (cm)

---~-------------~- .. --- w ~ _

hd(%)

--------~------ ~w ~ _

B2

0.1

. -99

B3

0.1

2

-99

2

69

, ~

" '" J'

,

11 ,:

I' ,

I I I I

••

Privind rezultatele se 0 bserva cli in analiza 1 semnalul deplasarii are valori pozitive, hd = 1000 - 3000 %, ceea ce mseamna 0 evolutie . activit a fazei precursoare, desi paroxismul ei fusese atins in luna august ·1994. Pe de alta parte, cu, valori negative foarte mici ale semnalului deplasarii, hd = -99%. practic situate pe Jimita teoretica, se arata stingerea, deformatiilor faiei. precursoare ca rezultat a masurilor luate pentru prevenirea alunecarii,

Diferentlerea tran~anta dintre valorile pozitive ale semnalulul deplassri], punand in evidenla 0 evolutie activa in faza precursoare de alunecare, ~i valorile negative ale aceluiasi semnal, indicand stingerea deformatiilor, reprezinti un exeinplu praetie dC initiere a . masurilor preventive pe~tru asigurarea stabilitalii iazurilor de decantare.

Folosind rnetode preventive adecvate, altele decat cele aratate mai mainte, modelul analizelor de semnal poate fi studiul alunecarilor de teren ~i taluze pentru cunoasterea evolutiei stabilitiitii in· vederea prevenirii alunecirilor de teren,

9.S.

Model de analize de semnal pentru fua postconsoJldare a unei aluneear! de teren

Dupa modelul de analize de semnal pentru faM precursoare a unei alunecan de teren sau taluz tratat mai lnainte (CASET A 30), model care permite . identificarea procesului de alunecare in faza sa incipienta, prezentiim in cele ce unneaza rnodelul de analize de semnal pentru faza postcoDsolidare a unei alunecarl de teren, model care poate pune in evidenJl efi~ienta lucriirilor, de consolidare.

Modelul se intemeiazl pe un caz concret. Este yorba de 0 alunecare ' de teren care a avut loe in ann '60 in mlinicipiul Suceava pe versantul drept al Rliului Suceava, in zona intersectiei dnlmudl6r nalionale

Suceava-Botosani cu Suceava-Dorohoi. .

Deplasareaprin alunecare a fost, mlsuratl pe un interval de 30 ani (1966-1995), inregistrlirile fiind trecute in tabelul 3' ,i ilustrate grafic in CASETA 31.

70

Din punct de vedere geologic, versantul in care s-a produs alunecarea ,este format din marne sarmatlene avand ~i intercalalii de strate de , nisipuri fine. formatiunea acoperitoare fiind alcatuita dintr-un

deluviu de panta, un lut nisipos format pe seama terenului loessoid care imbracl platforma municipiului Suceava,

..

CASETA30

I .

----~--------------~--------------------~

3000 ,~ 2000'

#

+ 1000

o+-~----~------------~------~

B2

Analiza -2

AHAlIZE DE SEHNAl iN FAZA PRECURSOARE DE AlUNEC4RE

71

CASETA31

to

'!

,e III III "__""""Qj

"0 III

,.~

iO

c

<

0-
&
0-
r-
~
W'
>0 ,0::
,«
0
,.~
0
-4' VI
Q), %
0
U
l-
N VI
00 0
0-
• <:> <
, N
~
ex) ,3:
'r-
-
N a:
~ ~ .«
r- VI
e <t
GI ....
u> 4 Q..
w
r- 0
.- <t
N ;::..
r- :3
6 0
>
.- .....
Q\
.-
$ 72

I 1

.~

i I

, !

I

I

" I

, j

, I

I

!

I

\ i

I

[

• i "1

i ;

i

,I

In prima parte a intervalului de timp menttonat, in anii 1966. 1967. ' deplasarea prin alunecare a fost inregistrata concomitent cu execupa lucranlor de eonsolidare a a1uneciirii.

.La fmele perioadei .de observare,' 'dupa 30 ani; deplasarea prin alunecare s-a stabilizat' la 80 em. eeea ce revine unei viteze de deplasare mai miei de 3 em/an. vitezi care, caracterizeaza 0 alunecare extrem de lent( ,

, '.

An,aliza de semnal este instrumentul de masur! al evolntiei aluneciirii

~ in faza postconsolidare. Ea se executj dupa fiecare masuritoare, semnalul deplasiirii menp.n3ndu"1i semnlficatiile aratate anterior (eASET A 28). Astfel, valorile pozitive indica 0 .evolutle activi a alunecsrii, lar cele .negative, dimpotriva, arata: a tendinfa de stingere a deformatiilor,

Tabelul3

] Data masurlltorii _, 1.10.1966 23.12.1966 23.01.1967
2 Deplasare eumulata '. 0 10 13
(em)
1 10.04.1967 20.05.1967 16.09.1967 16.09.1969 15.05.1971
2 17 18 22 25 35
1 19.10.1971 6.04.1972 7.11.1972 17.05.1973 7.07.1973
2 ' 40 45 .' 47,S 56 59
1 14.08.1982 5.07.1984 20.04.1985 ,20.09.1988 20.03.1991
2 74 14,5 75 76 77.
1 27.08.1991 7.02.1992 19.02.1993 Z7.08.1993 27.01.1994
2 77' 77,S 80 80 80
1 5.05.1996 - , _ . _ -
2 80 . _ - _ Folosind datele de mai sus, exemplificam prin 3 analize de semnal evoluSia defonnatiilor in faza postconsoUdare, analizele fiiod 1nserate

in CASETA 31. '.

AnaliZa de semnal I se refed Ia intervalul de timp 1967-1971 o¥i este calculatd "in tabelul 4 .• .Intervalul de timp actual" to fiind mai mic

decat "intervalul de timp precedent" 1(10<t), pentru semnalul deplaSiirii a fost falositi formula (2).

73

-ll

0;1

;. ;1

it '~,

,'\1 i,

,I ~.

I ;

:1

• ".

I

•

, • I

I

- I

I I I I I I I I

••

di "

o 17d=(---l) ·100 adt

Analiza de semnal2, pentru care s-afolositacelasi fonnula de calcul, dar pentruun alt intervalde limp, 1972-1973, este redatlin tabelul 5.

in ambele 8naJ.ize semnalul deplaslbii fiind pozitiv (hd=. 300%), in prima parte a fazei postconsolidarealunecarea de teren a continuat, avSnd insa un caracter foarte lent. Astfel, deplasarea total! a fost de cca. 60 em in dmp de 7 ani.

Cea de-a doua etap! a fazei postconsolidare, 1973-1993, in care s-a produs 0 deplasare de inca 20 em, a transfonnat tipul de alunecare din foarte lent in extrem de lent, fenomenul fiind stins incepAnddin anul 1993.

Tabelul4

Analiza de semnal 1 Perloadele:

16.09.1967 -"16.09:1969 . 16.09.1969 - 15.05.1971

1= 730 zile to= 606 zile

. to 606

a =-=-=.0,83 t 730

a =0,83

______________ ~ ~ w ~w_

dto (em); dt (em) hd(%)

_~ ~ M ~ .~ _

10

3

300

;

i .

~ 1·

t

j

Tabelul5

Analiza de semnal2 Perioadele:

16.04.1972 -7.11.1972 17.11.1972 - 17.05.1973

(l = 40 = 191 = 0 88

d 215 '

t = 215 zile to=191 zile

a = 0,88

dto lld=(---l ) dOD adt

~------~--------~------------~-------------

8.5

2.5

dto (em) . dt (em) hd(%)

286

-----------------------------------------~--

Analiza de semnal 3. pentru intervalol de limp 1992-1993, a fost calculata tot cu fonnula (2) ,i este redatii. in tabelul 6.

Tabelul6

Analiza de semnal 3

Perioadele; 7.02.1992·19.02.1993 19.02.1993 - 27.08.1993

..

. .. _ to _ 189 - 0 50· .

(1----- ,

t 378

t=378 zile

to = 189 zile

,.

a= 0,50

.-~-----------~~--------------------~-------

o

2.5

dlo (cm) . dt (cm) hd(%)

-100

_____ ~-M ~~-------------W--~----------~-~-

75.

VaJoarea semnaluJui deplasirii oblinuta prin analiza de semnal 3 . ffind hd = -100%, situatii chiar pc limita teorenca, dovedesre stingerea totala a.deplas1irii prin alunecare in faza postconsolidare.

. Rezuhatele de caleul ale celor 3 analize de semnal suntreprezentate grafic in- CASETA 32. CUrba reprezenasid variatia semnalului deplasarii amta o trecere gradata de la valorile pozitive la cele negative, ceea ce pune in evidenJa atenuarea cOlitinua a deplasfuii prin alunecare p5ni la stingerea fenomenului.

Atenuarea deplas1Uii, preeum ~i stingerea fenomenului de alunecare' sunt rezultatul hicrilrilor de consoJidare,al efjcienfei acestora. .

Exemplul prezentat, dupa. cunostmtele noastre, este primul in Iiteratura de specialitate care identifica, folosind analizele de semnal evolutia unei alunecari de teren in faza precursoare, precum ~i stingerea fenomenului m faza postconsolidare, ceea ce reprezinta masura eflcientei Iucrarilor de eonsolidare,

. . .

. HODEL DE ANALIZE DE S .. HNAl ALE UHEI ALUNtcARI OL . -EREff E'iJlOENTIIND EFICIENTA LUCRARllORDE CONSOLIOARE

CASETA 32
300

150
,.
'J' ~70b
't:I
~1!D
1M
'iO
0
Analiza de samnal nr. 3
;I.
.-soo •
't:I
F" \
I
-iOO 76

10 SOLVTII CADRU DE INTERVENTIE iN VEDERE_A PREVENIRII ~I REDUCERII EFECTELOR ALUNECA-. RILOR DE TEREN PENTRU SIGURANTA iN EXPLOATARE A CONsTRUcTnLOR, REFACEREA ~I PROTECTIA

MEDIULUI. .

Solutlile constructiv~ de prevenire ~i stabilizare a alunec~or de . teren sunt subordonate, din punct de vedere tehnic fi economic, efectului . pe care n pot aves asupra mediului inconjurator ~i . importantei constructiilor potential afectate de acestea -.

I .

mfunctie de amploarea ~i importanta alunecarilor, prin efectele nefavorabile pe care le pot avea, solutiile constructive pentru prevenirea ~i stabillzarea.acestora sunt diverse.

SoluJiile uzuale pentru prevenirea fi stabilizarea alunecarilor pot fi .grupate schematic, in trel.categorii:

.:- amenajarea suprafelei versantilor;

- lucrm de suspnere; .

-Iucrm de drenarea apei subterane,

10.1. AmenaJarea suprafqef versantilor comporti mai multe tipuri de

~. lucrm tntre care se menlioneaza: lucr8rl de combaterea eroziunil solului (lucr3ri de colectare a apelor de scurgere, cleionaje, inierbare fi lmpadurirc. s.a.), evitarea excavatiilor la baza' versantilor sau crearea unor suprasarcini 10 partea superio~ a acestora, matarea ctapaturilor de pe suprafetele deja alunecate, nivelarea supratetei ~i aslgurarea scurgerii rapide a apelor de preci~itafii. deselrearea versantilor la partea superioara, combinata eventual ell realizarea unor banchete de sprijin la baza (CASETA 33) ~.a. .

10.2. Lucrari de. sustinere •

Principalele tipuri de lucriri de sustinere adoptate pentru stabilizarea alunecarilor de teren sunt:

..

77

-I ,

I I ,

, , ,

•

·1

• • ,

•

II

I I I I·

- il

11 I I I I I I I

•

Ziduri de sprijin. Acestea sunt lucrari de greutate care se realizeaza in scopul preluiirii impingerllor rezultate din deplasarea masei alunecate pentru a proteja anumite construcJii. Zidurile de sprijin se executa in cazul alunecirilor cu grosime relativ mica, de regula panl

la 5~OO m. .

Din punct de vedere constructiv, zidurile de sprijin se pot realiza din beton, din zidarie de piatra sau elemente prefabricate cu sau fira comrafortl, sau din pamant annat (CASEr A 34). hi. aceasta categorie de lucrari se includ ~i banchetele de pirnan:t care se executa la baza versantilor, Zidurile de sprijin trebuie fundate pe teren stabil. La contactul cu masa alunecata, intre zid ~i versant se: executiun dren care are' rolul de a colecta apa din alunecare ~i a 0 evacua prin barbacanele din corpul ii.du~ui de sprijin.

Ranfortii en bolti de spriJi~. Aeeste constructii sunt alcatuite din masive de beton fundate direct pc terenul stabil sau prinintermediul pllotilor, coloanelorsau baretelor, inire care se realizeaza bolti din zid8:rle sau din beton prin care se descardi impingerea pamantului din alunecare (CASETA 35). Uneori ranforti! se executa Ia distante mai mici ~i se renunta la realizarea bolJilor.Pamiintul care aluneca este dirijat prin spatiul 'dintre ranforti, Prin ingustarea secliunii de deplasare pamlintul se· comprima ~i rezistenta la tiiere a acestuia creste, Se realizeaza astfef 0 bolta din pimiint. cu caracteristici geotehnice imbunatapte. care poate prelua ~i redistribui citre ranforp impingerea pamintului din masaalunecata,

Susfinerl cu piloti, eoloane s,au barete. in cazul unor alunecari CU grositne mare se adopti sustineri realizate din piloti. coloane sau barete de beton armat, inca strate in roca: stabila ~i solldarizate la suprafata terenului prin grinzi de beton armat( CASETA 36).

in funetie de amploarea alunecarii sustinerea se poate realiza din unul san mai multe rinduri de piioli san coloane.

Uneori se 'pot adopta sustineri din pilastri secanJi. disPUfi in bolta . (CASETA 37).

Sustlnerea prin ancoraje. Astfel de snsJineri se aplicii pentrU fronturi de alunecareputin extinse, mdeosebi pentru rocile stincoase. fisurate.

78

i

I

\ I 1

I

I

I ,

i r

i

i

,

Metoda consta in exeeutarea unor giiuriprin masa de roci disloeat~, pana la roea stabila. in gaurile realizate se introduc ancore sub forma de bara san cablu care se cimenteazii. La suprafala aces tea sunt trecute prin placi sau grinzi ~i prin strangere preseaza pUicile sau grinzile pe suprafata masivului de roea asigurand stabilitatea

acestuia. (CAS ETA 38). .

10.3 Drenarea apel subterane.

Solutiile de drenare a apei din versanti sunt variate; in functie de caracteristicile alunecarilor, lntre solutiile mai. des aplicate se ment~oneaza drenurile superficiale, sub forma de santurl umplute en balast, retele de puturi cu drenuri de legatura. drenajul prin galerii cu foraje de descircare ~i drenajul prin foraje orizontale in forma de

spiC.. . '

Drenuri sub. forma de ~an!uri umplute cu balast, Acest gen de lucriiri se aplidi..in cazul alunecarilor superficiale sau numai pentru drenarea parpi superioare a alunecarilor adanci, Drenurile cons tau din santuri eu adancime de 1.00-2,00 metri care se umplu cu material

. filtrant ~i asigura drenajul gravitationalal apelor infiltrate in partea superficiala a alunecarilor (CASET A 39).

Retele de putur! cu drenuri de legituri. Metoda se aplica la , alunecarile cu ~dancime relativ mica, in. general sub 10 metri, ~i consta din executarea unor puturi armate, fie prin zidiirie fie cu inele • prefabricate . din beton. intre puturile care se dispun mretea pe suprafata versantului, prin presare sauvibrare se introduc drenuri de legatura . (CASET A 40). La baza versantului se realizeazli un canal

care asigura colectarea ~i evacuarea apei drenate. \.

Galerii CD foraje de ciesciircare .. in cazul alunecarllor foarte adinci se poate adopta 0 solutie care consta din galeril executate in roea stabila, sub suprafata de alunecare, ,i foraje de descarcare care sa traverseze masa aluneciirii ~i. sa descarce apa colectata in galeria executatii sub alunecare (CASETA 41). Aceasta solutie este foarte eficienti dar foarte costisitoare.

79

, . . J'

CASETA33

CASETA34·

a,

b.

• Tfpllf/ de twrad ds WStmMt: a • lic# de $p(IjItI de gr<1lJtats: b·. zid de sptijin din.8le1ll1;l1l1e de • boron profobrif;ato: c;. zld dtt sptijin din p;!Jmllnt IImml

80 .

CASETA35

CASETA36

'.

.....

SpqjlDJn ell lltUrI de: plloti. colOIlM $flU btrmo. <lV arinzl de oonsalidl1Ir1 III $upmn'fll.

I

j

I I I I I ,

I I J I I

• I

81

, , ,.

I I I I I I I I I I I

..

CASETA37

Sprljlnlrl r:u plioll.tIlU eQl_. #",,1., diqll~t II. slrvri til kltf d, dut:4,."..

CASETA38·

SusltnereB unul vliitsBnt CI! encore

82

CASETA39

.,.,.-r-r.-.·:-(i~r .,. , .. r ....

, 1...1110

.

,

.

r '

CASETA40

~are. unuiJfer'5anf prlnlr-o RItes ((0 pulUn cu drenud c:e ~a:ur.!: a, ~ \'':/::0;0 tn p1en; b • -Iiune Vf!nicala

83

Drenurl orizontale ~n forma de splc. Ac~st sistem de drenaj este aplicat foartedes fi constidin executarea pe direcpe orlZontaIii sau sub-orizontala, prin forare, presare sau vibrare, it unor giiuri care pot atinge eel mult 159-200 metri lungime, .

La suprafa~a versantnlui aceste giiUn pleaca fie dintr-un pu~ sau cheson fie dintr-un ranfort cap de dren.

to giiuiile executate se introduc tuburi de drenaj din material plastic infii~urate in geotextil. .

Pentru marirea eficientei drenajului, drenurile orizontaIe se executa in fascicule dispuse in evantai (drenuri in·forma de spic) (CASETA, 42).

Geodrenurl filiforme nexibile. 0 solupe posibila, insufieient studiata ~i experimentara, pentru prevenirea producerii aJuneclirilor de teren ca ~i pentru stabilizarea celor existente, 0 constituie .gecdrenurile filifonne flexfbile,

Metoda ar putea constadin introducerea in masa alunecati, sau potenpal alunecatoare, a unor drenuri -geotextile, filiforme, subonzontale, prin forare, pres are sau vibrare.

Avantajul acestor drenuri , de mare flexibiHtate, consti in faptul-ca ele pot ram~e functionale 'chiar daea alunecarea este activa ~i deplasarile se inscriu Intr-un domeniu cu extindere apreciabHa.

10.4.

Masur. de remediere a alunecarilor de teren 'conform IUGSWG/L,'

to cadrul Deeadei futemaponale de Diminuare a Dezastrelor Naturale s-a elaborat 0 schema care cuprinde principalele tipuri de" lucr1iri destinate prevenirii fi stabiIizarli aluneciirilor de teren, conform datelor din CASETA 43.

84

f

! I' !

i

I

i ~

, '\

\

"'\

CASETA41

CASEfA42,

II

,

I I

"

- II

II .,

I I I I I I

\,

"

85

, ,

J IJ

11 ,

,

I I I I I I I

1. 1.1

1.2. 1.3. 2. 2.1.

2.2.

2.3. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7. 2.8. 2.9. 2.10. 2.11. 3 •.

3.1. 1.2. 3.3. 3.4. 3.5. 3.6. 3.7. 3:8. 3.9.

•

(~

3.10. 4. 4.1. 4.2. 4.3. 4.4. 4.5.

CASETA43 MASURI DE REMEDIERE A ALUNECA~LOR DE TEREN

(Dupa IUGS~WGIL)

Mod lflcarea geollJetrlel versantulul .' . ,

Indepiirtarca rnaterialului din zona de punere in mi~ a alunecirii (eu posibilc substituiri prin umpluluri u,oare):

Depunere de inaterial tn zona de menlinerea stabiUtltii (berme de eonlrapulate, umpluturi); .

Redueerca pantei genemle a versantului. Drenaje

Drenurisuperfieiale pentru colectarea apei care se scurge pc sllPnrala aluneclrii (santuri ,i conduele);

Transee de suprafatii sau adAnci umplute cu materiale u~or drenale (material granular saugeosintetie);

Contrafortl din material granular (efect hidrogeologlc);

Foraje verticale, de dlametru mlc, ~u pompare sau drenare Jibed:

PUluri vertieale, cu diatnelru mare,'cu ~ gravilalionall:

Foraje suborizontale:

Tunehiri, galerii de acces cu rol de drenuri; Epuisment prin vacuumare;

Drena] prin sifonare; Epuisment eleclroosmotic:

Plantare de vegetatie (eCect hidrologie). Struc:turl de rezlstenp

Ziduri de sprijin de greutate;

Zidurl din blocurl-ejsoele; Ziduri din gabioane;

Piloli pasivi, coloane ,i ehesoane;

Pereji din piloli de beton armat tumali pc lOCi

Suucturi de'rezistenl1i din pimlnt armat cu bare melalice sau inscrtU de )iolimeri; Contrefor]] din material gra,nular (erect mecanic);

Retele de retinere a rocilor pe suprafata venantului;

Sisleme de atenuare sau SIOpare a pribu,irilor de roci (,anfUri opriloare, banc:hete. cleionaje, Pereti):

Rocl protecloare sau blocuri de beton tmpotriva croziunii. Armare_a l.!Iterni a versanJ.llor

Ancore seurte (blitute); Micropiloti:

Piimlnl inlipal;

Ancore (prelensionate sau pasive);

Injeclare: '

Coloane de piald sau var; Tratament tt\llllic; . Congelare

Ancore electroosmotlce;

r1antare de vegetalie (rezistenla r1Idlicinilor) erect mecanic,

4.6. 4.7. 4.8. 4.9. 4.10.

86

-I

!

. :

11. MASURI PRIORITARE PRIVIND PROGRAMUL DE

. IDENTIFICARE CERCET ARE ~I MONITORIZARE A ALUNECAIuLOR DE TEREN DIN ROMANIA

11.1. Importanta, complex ita lea ~i amplcarea ractiunii de prevenire a alunecarilor de teren ~i diminuerii dezastrelor generate de alunecarile . in curs de dC?sfa~urare. justifidlcoordonarea acestei activitati la nivel national, sub tutela Comisiei Centrale pentru Prevenirea ¥i Apiirarea Impotriva Efectelor Seismice ~i ~lunec8rilo'" de Teren, care functioneaza in cadrul Ministerului Lucrarilor Publice ~i Arnenaj~'ii Teritoriului, in conformitate eu prevederile Ordonantei Guvernului Romaniei or. 47 din 12 august 1994.

, .

11.2. Activitatea de identificare, cereetare ~i monitorizare a alunecarilor de

teren este necesarsa se desfa~oare confonn unui program adoptat de

, Comisia Centrala alcarui obiectiv final sa' fie redactarea hiirti10r de rise l~ alunecare, pe intreg teritoriul prii, incepand cu zonele in care 'sunt amplasate, sau urmeaza a fi amplasate, obiective economice ~i

sociale de importanta majora. . .

11.3. Ca obiectiv prioritar al Comisiei Centrale po ale fi considerat ~nstituirea ~i pregatirea grupelor de specialisti in dorneniul geologiei ingineresti, geotehnicii ~i tehnicii de calcul care sa elaboreze metodologia de redactare a h8rtllor de rise la alunecare a versantilor ~i in continuare sa sprijine Comisiile Judetene pentru redactarea acestor hiirJi.

11.4. Concretizarea metodologiei propuse pentru identiflcarea, cercetarea ~i monitorizarea alunecirilor de teren trebuie sa se reaIizeze prin stabilirea unei zone pilot, reprezentativa pentru potentialul de

. producere a .alunecibilor de teren (ex. in judetele Neamt, Vrancea, Buzau) .. Rezultatele cercet3rilor obtinute vor constitui elemente fuI)damentale pentru intocmirea unor Nonne metodologice pe baza cm-om seva desfa~ura activitatea de identiflcare, cercetare ~i monitorizare a al1iI)ec~o~ de teren la nivel national,

87

5.
6.
7.
8.
{
9.
10. .: BIBLIOGRAFIE.

1. Bolt V.A., Hom W.L., Mac Donald. G.A .. , Scott R.F. (1975) - Geological hazards spinger Verlag. Berlin, New York.

2. Florea M. (1979) - Aluneciiri de teren ~i. taluze. Ed. Tehnica -

Bucuresti, .

3. Florea M .• Radu V .• Scurtu M .• MIurajekR., Rosu M. (1995) - Field measurements used in slope stability analisis - case studies 10 th Danube - Europeari Conference on Soil Mechanics andFooundation

Bogineering- Mamaia Romania, .

4. Frunean B., Achache J., (1996) - Sate lite monitoring of landslides using SAR - interferometry News Journal - International Society for Rocks Mechanics.

Hayward C.T. (1978) - Geology in environmental planning. McGraw-Hili Book Co., New York.

Uizarescu V. (1960) -Geologie fiz'ica. Ed. Tehnidi Bucuresti, Leget F.R .• Hatheway. W.A. (1988) - Geology and engineering McGraw-Hili Book, Co., New York.

, .

Lomitz .. C., Rosenblueth E. (1976) - Seismic risk and engineering decisions. Elsevier Publ., Amsterdam.

Marchidanu E. (1995) - Curs de geologie aplicata in ingineria constructiilor, Univ. Tehnidi de Constructii Bucurestl, 1995.

Marchidailu E. (1995) - Considerations regarding the methodology for elaboration of the map with division into zones of Romania

territory from the point ot view of lanslides potential - 10 th Danube - European Conference 0!1 Soil Mecanics and FoudationEngineering

- Mamaia Romania. .

11. . Marchidanu E., Coman I., (1996) - Factorul.geostructurel, element

esential in analiza stmi de echillbru ~i evaluarea riscului de alunecare a versantilor - A VIII-'a Conferinta National! -de .Geotehilidi. ~ Fundatii, Iasi,

12. Popescu M., Rosenb.aun M.S. <,1995) - Recent progress in landslides 88

' .

13.

inventory comllation and ass~~ment 70 years of· SoU Mechanics • Turkish National Committee for ISSMFE, Istambul.

Popescu M.(1996) - Recent progress in the study of landslides in the frame workof the Internajional Decade for Natural, Disaster Reduction (1990.2000),. A vm-a Conf. National! de Gectehnica ~i Fimdatii, Iasi,

Posea Or ... ~.a. (1976) - Oeomorfologie'- FA Didactic! fi Pedagogica Bucure~ti.

Teodorescu C., Ionescu D., Zigiloescu Fl. (1988) - Satelilii anificiaIi

la ~it de mileniu, Ed. ~tiinfifidi fi Enciclopedicl. .

Turk. L. J. (1975-1976) - Envirorunental geology. Vol. ~. Springer Verlag Berlin - Heidelberg - New York.

i

14.

15.

16.

L

89

•

j

,

, ,

t i ,

, ,

11

• ,

11 .,