Breaza Memoriu - Riscuri Alunecari

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.
Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1

Bucuresti, capital social 92400 RON
CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001
Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: transproiect@yahoo.com
MEMORIU TEHNIC
HARTA DE RISC LA ALUNECARI DE TEREN A
ORASULUI BREAZA
CUPRINS
ov
a
MEMORIU
1. DATE GENERALE
Pr
ah
Denumirea lucrrii
Nr.contract
Faza de proiectare
Beneficiar
Proiectant General
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
e
ea
n
2. SECTIUNEA I Analiza fizico-geografica a teritoriului i analiza strii

hazardurilor naturale
2.1. Considerente generale privind elaborarea proiectului
iliu
lJ
ud
2.1.1. Obiectul, necesitatea i oportunitatea proiectului. Prevederi legislative,

norme metodologice
2.1.2. Situaia pe plan internaional. Alinierea la Normele Europene
2.1.3. Situaia pe plan naional privind obiectul studiului
2.1.4. Date achiziionate i utilizate pentru elaborarea proiectului. Date
necesare pentru elaborarea proiectului solicitate la beneficiar. Corelarea
cu studii i cercetri conexe elaborate
ns
2.2. Considerente privind structurarea proiectului

2.3. Cadrul natural al teritoriului analizat
Localizare geografic
Principalele uniti de relief
Aspecte geo-structurale
Categorii de folosina a terenurilor
Caracteristici climatice, regimul precipitaiilor
Reteaua hidrografica
Co
2.3.1.
2.3.2.
2.3.3.
2.3.4.
2.3.5.
2.3.6.
2.4. Infrastructur tehnic, categorii de lucrri situate pe teritoriul analizat

2.4.1. Structura localitii. Identificarea tipurilor de cldiri dup: anul
execuiei, materialele de construcie, regim de nlime, numr
persoane
2.4.2. Reeaua de ci de comunicaii i transport
Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Breaza
Pagina 1

3. SECTIUNEA II Redactarea hrii de hazard, efectuarea de ncercri n-situ i n

laboratorul geotehnic, prelucrarea datelor. Evaluarea vulnerabilitaii
elementelor expuse, a pagubelor materiale i umane la nivelul teritoriului
administrativ i realizarea hri de risc natural detaliat la alunecri de teren
3.1. Redactarea hartii de hazard. Elemente tematice.
3.2. Evaluarea vulnerabilitatilor. Realizarea hartii de risc la alunecari de teren
5. ANEXA 1 Index de termeni
Pr
ah
ov
a
4. SECTIUNEA III Program de msuri pe termen scurt, mediu i lung privind

prevenirea i atenuarea efectelor alunecrilor de teren identificate si delimitate,
propuneri de soluii de reducere a riscului la lunecri, recomandri privind
modul de utilizare a terenurilor i de amplasare a construciilor, propuneri
pentru lucrri de meninere, consolidare sau refacere a stabilitii versanilor.
6. ANEXA 2 Noiuni generale privind stabilitatea masivelor de pmnt
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
7. ABREVIERI
Pagina 2

MEMORIU TEHNIC
HARTA DE RISC LA ALUNECARI DE TEREN A
ORASULUI BREAZA
ov
a
1. DATE GENERALE
Denumirea Lucrarii
Pr
ah
Servicii privind elaborarea hrilor de risc natural i a planurilor de risc detaliate pentru
alunecri de teren pentru un numr de 12 uniti administrativ- teritoriale ale judeului
Prahova-component a planului de amenajarea teritoriului judeean i/sau zonal i a
planurilor de risc natural la alunecri, detaliate n planul de urbanism general i n
regulamentul local de urbanism
e
ea
n
Nr. Contract
12158/338/20.09.2011
Faza de proiectare
ud
Studiu
lJ
Beneficiar
iliu
Consiliul Judeean Prahova

Proiectant general
Co
ns
S.C. Transproiect 2001 SA
Pagina 3

2.
SECTIUNEA I
Analiza fizico-geografica a teritoriului analizat i starea hazardurilor naturale
2.1. Considerente generale privind elaborarea proiectului

2.1.1 Obiectul, necesitatea i oportunitatea proiectului. Prevederi legislative, norme
metodologice
Pr
ah
ov
a
Identificarea, localizarea i delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale, alunecri de teren i

inundaii are ca obiect, elaborarea hrilor de risc pentru unitile administrativ teritoriale,
definirea condiiilor de producere a acestor fenomene la nivelul teritoriului, precum i de
stabilire a programului de msuri pentru prevenirea i atenuarea efectelor acestora. Totodat
aceast documentaie va furniza o imagine clar asupra zonelor expuse riscurilor naturale
pentru alunecri de teren, n vederea elaborrii studiilor de pre-fezabilitate, pentru atenuarea
efectelor pe care acestea le produc pe teritoriul unitii administrativ teritoriale.
e
ea
n
Realizarea hrilor de risc natural este n conformitate cu prevederile legii 575/2001 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a V-a Zone de risc natural,
respectiv a HG nr. 447/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de
elaborare i coninutul hrilor de risc natural al alunecrilor de teren i de completare a
documentaiilor de amenajare a teritoriului i de urbanism n conformitate cu prevederile HG
nr.382/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenele minime de coninut
ale documentaiilor de amenajare a teritoriului i de urbanism pentru zonele cu riscuri
naturale.
iliu
lJ
ud
In acelai timp lucrarea se constituie ca i studiu de fundamentare pentru Planurile de

Amenajare a Teritoriului Judeean PATJ i pentru planurile urbanistice generale PUG ale
unitilor administrativ teritoriale de pe teritoriul judeului, n vederea instituirii msurilor
specifice privind atenuarea i prevenirea efectelor hazardurilor naturale, realizarea
construciilor i utilizarea terenurilor.
Co
ns
Promovarea limitat a lucrrilor i a msurilor de remediere propuse n zonele critice i

conservarea sau execuia lent a unor lucrri propuse, a necesitat impunerea elaborrii unor
studii ample privind analiza fenomenelor de risc natural caracteristice sistemului de
manifestare ale fenomenelor studiate, precum i a strategiilor de aplicare a msurilor urgente
ce se impun pentru reabilitarea parametrilor obiectivelor calamitate existente sau durabilitatea
celor propuse a se realiza n aceste zone. Din acest motiv rezultatele acestor studii sunt
deosebit de utile pentru toate instituiile de resort ce utilizeaz sau au n subordine planurile
de urbanism i amenajare a teritoriului, sistemele hidrotehnice i de mbuntiri funciare.
Cunoaterea acestor zone, a categoriilor de risc ce implic amplasarea obiectivelor social economice din perimetrele supuse fenomenelor de risc natural, precum i aplicarea de msuri
adecvate structurale i non-structurale ca i evidenierea promovrii unor lucrri specifice pe
unele sectoare va conduce la limitarea pagubelor produse i la protejarea unor viitoare
investiii.
Pagina 4

Prevederi legislative:
Lista principalelor legi cu referire direct:
Legea 575/2001 privind aprobarea Planul de Amenajare a Teritoriului Naional PATN - Seciunea a V-a, Zone de risc natural.
Legea nr.138/2004 a mbuntirilor funciare cu completrile i modificrile

ulterioare.
Legea nr.18/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
ov
a
Pr
ah
Metodologie privind elaborarea documentaiilor:
HG nr.382/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenele minime

de coninut ale documentaiilor de amenajare a teritoriului i de urbanism pentru
zonele cu riscuri naturale.
HG nr.447/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de

elaborare i coninutul hrilor de risc natural al alunecrilor de teren i inundaii.
Ordinul MLPAT nr 62/N/1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale.
Ordinul MLPAT nr. 18/N/1997 de aprobare a Ghidului privind identificarea i

monitorizarea alunecrilor de teren i stabilirea soluiilor de intervenie - GT006-97,
aprobat prin i publicat n Buletinul construciilor nr.10/1998.
Ordinul MLPAT nr. 80/N/1998 de aprobare a Ghidului de redactare a hrilor de risc

la alunecarea versanilor, pentru asigurarea stabilitii construciilor - GT019-98,
aprobat prin i publicat n Buletinul construciilor nr. 6/2000.
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pagina 5

2.1.2 Situaia pe plan internaional. Alinierea la Normele Europene

Preocuparea pentru realizarea hrilor de risc la alunecri de teren pe plan internaional este
major, existnd numeroase congrese internaionale, workshop-uri i publicaii care au drept
obiect de studiu acest subiect. Necesitatea studierii acestui subiect a venit ca urmare a
ocurenei foarte mari a alunecrilor de teren. Ele pot s apar n orice arie care nu este
morfologic plat.
Pr
ah
ov
a
Cauzele apariiei alunecrilor de teren fiind foarte numeroase, se impune o studiere ct mai
amnunit a acestui fenomen. nclzirea globala care a dus la precipitaii i furtuni
abundente, cutremurele de intensitate mare au dus la apariia unor alunecri de teren cu efecte
dezastruoase asupra oamenilor, bunurilor materiale i mediului.
n general realizarea hrilor de risc, alegerea unor studii de caz pentru zone foarte locuite i
cu susceptibilitate mare de alunecare a dus la realizarea unor ghiduri de utilizare a
pmnturilor n zonele respective, chiar i la educarea oamenilor n situaii de criz.
e
ea
n
Hrile de hazard la alunecari de teren se definesc ca fiind: hri care indic probabilitatea
anual de apariie a unei alunecri de teren ntr-o arie anume. O hart ideal de hazard la
alunecare ar trebui s arate nu numai posibilitatea de apariie a unei alunecri de teren ntr-un
anume loc, clar specificat dar i urmrile pe care le-ar putea avea o alunecare de teren pentru
zona nvecinat.
Co
ns
iliu
lJ
ud
Conform nregistrrilor spaiului comunitar european, realizate de ESPON, pot fi prezentate

urmtoarele datele statistice privind alunecrile de teren (fig 1, fig 2):
Pagina 6
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

Fig. 1: Clasificarea hazardurilor alunecri de teren urmrind 15 indicatori i compunnd finalmente 5 categorii
(procente)
Pagina 7
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

Fig. 2: Evaluarea vulnerabilitii la alunecri de teren a spaiului european comunitar, prin gruparea n 5
categorii.
Pagina 8

2.1.3 Situaia pe plan naional privind obiectul studiului
ov
a
Romnia nu este deloc exceptat de la incidena dezastrelor i catastrofelor naturale. Strategia

naional pentru dezvoltare durabil a Romniei, elaborat n 1998, recunoate existena
calamitilor produse de alunecrile de teren i inundaiile mpotriva crora trebuie luate
msuri preventive. Pe de alt parte din publicaia Bncii Mondiale Cristoph Pisch,
PREVENTABLE LOSSES: Saving Lives and Propriety Through Hazard Risk Management,
The World, Bank, Washington DC, October 2004, se arat c n Romnia 57% din pierderile
economice anuale sunt datorate inundaiilor i alunecrilor de teren.
Pr
ah
De asemenea n lucrarea Natural Disaster Hotspots, Disaster Risk Management Series,

Washington DC 2005, pagina 90, rezult ca n Romnia 37,4 % din suprafaa rii se afl n
stare de risc, 45,8% din populaie triete n stare de risc i 50,3% din bugetul rii este afectat
de riscul catastrofelor naturale. Din pcate inundaiiile survenite n anul 2005, 2006, 2008,
2010 i alunecrile de teren ce au urmat trendurilor succesive de viituri, au confirmat cu
prisosina estimrile Bncii Mondiale.
lJ
ud
e
ea
n
Proiectul actual, prin modul n care a fost conceput poate fi integrat n structura studiului
regional de identificare a zonelor de risc natural pentru alunecari de teren Identificarea i
delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecri de teren i inundaii). Hri de hazard
la nivelul teritoriului judeeandezvoltat de ctre IPTANA SA pentru Regiunile de Dezvoltare
I, II, III i IV al crui beneficiar este Ministerul Dezvoltrii Lucrrilor Publice i Locuinei,
care prevede pentru realizarea hrilor de hazard din cadrul proiectului, o tematica similar
din punct de vedere al structurii, al mediului de dezvoltare i al elementelor grafice incluse,
fiind astfel compatibil din toate punctele de vedere.
iliu
Datele ce au fost incluse n cadrul proiectului, au ca surs, reactualizri ale studiilor tematice
realizate n cadrul instituiilor de specialitate, precum i date puse la dispoziie de ctre
Consiliul Judeean Prahova.
Co
ns
Asocierea celor dou proiecte aduce un plus de calitate benefic pentru consistena i lrgirea
spectrului domeniilor de activitate n care pot fi utilizate.
Pagina 9

2.1.4 Date achiziionate i utilizate pentru elaborarea proiectului. Date necesare pentru
elaborarea proiectului solicitate la beneficiar. Corelarea cu studii i cercetri
conexe elaborate
Date achiziionate i utilizate pentru elaborarea proiectului.
Pr
ah
ov
a
n vederea realizrii proiectului au fost obinute date referitoare la modelul terenului, din
planurile topografice 1:5000 disponibile pentru unitatea administrativ teritorial studiat, ct
i informatii din ortofotoplane scara 1:5000, utilizate pentru reactualizarea datelor referitoare
la infrastructura, reteaua hidrografica, etc. Materiale au fost achiziionate de la ANCPI sau
puse la dispozitie de catre beneficiar.(in anexa se prezinta factura de achizitie a planurilor
1:5000)
Deasemenea datele referitoare la litologia zonei studiate au fost extrase din harta geologica,
scara 1:200.000, (1969) (Foaie: Targoviste). Datele referitoare la reteaua hidrografica
cadastrata au fost preluate din anexele la Cadastrul Apelor Romane editat in anul 1991.
Date necesare pentru elaborarea proiectului solicitate la beneficiar
lJ
ud
e
ea
n
Pentru realizarea layerelor specifice pentru ntocmirea hrilor de risc la alunecri de teren au
fost solicitate ctre beneficiar urmtoarele date:
- PUG-ul unitatii administrativ teritoriale Breaza si pus la dispozitie de catre Consiliul
Judetean Prahova.
- Extrase din studii geotehnice realizate pe raza orasului Breaza puse la dispozitie de
catre Primaria Breaza
Din aceste studii sau extras elemente principale precum: limita unitatii administrativ
teritoriale, limita intravilanului avizat, trama stradal, zona construit, planul parcelar, traseul
retelelor de utilitati, elemente privind litologia pentru zonele studiate din punct de vedere
geotehnic etc.
iliu
Corelarea cu studile i cercetri conexe elaborate n domeniu
ns
Dintre studiile i cercetrile efectuate pe plan naional n domeniu, menionm:

A. Studii i cercetri pentru elaborarea legii 575/2001.
Co
n vederea fundamentrii legii 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a

Teritoriului Naional Seciunea V-a- Zone de risc natural, au fost elaborate de ctre diverse
instituii de specialitate n domeniu, studii de evaluare a riscurilor naturale la nivelul anilor
1997-2000. Documentaiile finale elaborate cuprind date la nivelul teritoriului naional
privind: Uniti administrativ-teritoriale afectate de alunecri de teren - GEOTEC S.A.
Bucureti.
Tipologia fenomenelor stabilit n funcie de:
- potenialul de producere (sczut, sczut-mediu, sczut-ridicat, mediu, mediu-ridicat,
ridicat) determinat pe urmtoarele criterii: litologic, geomorfologic, structural,
hidrologic-climatic, hidrogeologic
- tipul alunecrilor (primar, reactiv),
Ghid privind macro-zonarea teritoriului Romniei din punct de vedere al riscului la alunecri
de teren - GEOTEC S.A. Bucureti.
Pagina 10

Studiul alunecrilor de teren corelat cu intensitatea i cantitatea precipitaiilor PROED S.A.

Studii P.A.T.N. agricultura - factor determinant n amenajarea teritoriului i dezvoltarea
localitilor AQUAPROIECT S.A.
B. Principalele studii i cercetri conexe elaborate.
ov
a
Identificarea i delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecri de teren i inundaii).

Hri de hazard la nivelul teritoriului judeean. Regiunea 3 - Judeele: Arges, Dambovita,
Prahova, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman. SC IPTANA SA
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
Pentru harta de hazard la alunecri de teren au fost evideniate zonele de risc funcie de
potenialul de alunecare determinat conform metodologiei din HG 447/2003, innd cont de
analiza celor 8 factori menionai:
- Litologic
- Geomorfologic
- Structural
- Hidrologic i climatic
- Hidrogeologic
- Seismic
- Silvic
- Antropic
Pagina 11

2.2. Considerente privind structurarea proiectului

Prile scrise se vor prezenta sub forma unor memorii, grupate in seciuni distincte, pentru
facilitarea urmririi i nelegerii elementelor prezentate, pentru gruparea problematicii i n
vederea unei mai eficiente utilizri de ctre beneficiar i vor conine datele de baz, informaii
existente disponibile, gradul lor de verosimilitate, elemente de calcul, etc.
Prile scrise vor fi structurate astfel:
ov
a
a) Analiza fizico-geografic a teritoriului i analiza strii hazardurilor naturale, alunecri de

teren identificate i delimitate la nivelul teritoriului unitii administrativ teritoriale.
Pr
ah
b) Diagnostic privind condiiile de producere i efectele hazardurilor naturale, alunecri de

teren la nivelul teritoriului unitii administrativ teritoriale.
c) Program de msuri privind prevenirea i atenuarea efectelor hazardurilor naturale, alunecri
de teren identificate i delimitate la nivelul unitii administrativ teritoriale.
e
ea
n
Planele se ntocmesc n conformitate cu concluziile prilor scrise i vor avea la baz

rezultate obinute prin aplicarea unor algoritmi specifici asupra bazelor de date. Acestea se
vor ntocmi cu precizia corespunztoare scrilor 1:5.000, dup caz i se vor realiza n formate
standard, cu informaie vectorial i raster, bazat pe hri, planuri i ortofotoplanuri, etc.
lJ
ud
Bazele de date vor conine sub forma vectorial topologic, urmtoarele informaii spaiale:
- Cai de comunicaii: drumuri, cai ferate etc. (vectori)
- Aezri umane uniti administrativ teritoriale, (poligoane)
- Hidrografie (vectori sau poligoane)
- Acoperirea cu vegetaie (poligoane)
- Relief (model digital al terenului)
Co
ns
iliu
Proiectul va avea ca scop final realizarea unui proiect ArcGIS, care va conine pe layere
specifice pentru fiecare domeniu de studiu, intr-un format de baz de date spaial i va fi pus
la dispoziia beneficiarului, n format digital. Hrile vor conine legende pe care se vor marca
cu culori adecvate i vor ilustra: Zone de risc natural, cu probabilitate mare de apariie a
alunecarilor de teren, clasificate conform Anexei 1 din HG 447/2003, precum i zone afectate
de alunecri de teren de pe teritoriul unitii administrativ teritoriale.
Pagina 12

2.3
Cadrul natural al teritoriului analizat

2.3.1. Localizare geografic
Nord oras Comarnic

Est- comuna Talea, Adunati, Provita de Sus
Sud- comuna Provita de Jos, Poiana Campina
Vest Comuna Cornu, Sotrile
Pr
ah
ov
a
Din punct de vedere geografic Orasul Breaza, aflata in judetul Prahova este localizat in zona
central- nordica a judetului avand ca vecinatati, conform planului de incadrare in zona,
urmatoarele comune :
Din punct de vedere administrativ orasul Breaza este format din cartierele: Breaza de Sus,
Breaza de Jos, Frasinet, Podu Corbului, Nistoresti, Cobeni, Gurgi, Gura Beliei, Irimesti, Podu
Vadului, Surdesti, Valea Tarsei, Valea Morii, Ograda.
e
ea
n
2.3.2. Principalele uniti de relief
Teritoriul orasului Breaza este situat n zona Subcarpatii Prahovei. Zona caracterizata prin
relief destul de fragmentat este nconjurata de dealuri ce depesc 700 de metri altitudine
(Gurga - 743 m, Lazului, Vrbieti, Strajitea i Rgman).
lJ
ud
Orasul, se nscrie prin aezare i prin caracteristicile morfografice i morfometrice n tipul

specific de relief de alternana a dealurilor i a culoarelor de vale find asezat ntr-o regiune de
interferenta a dealului cu muntele.
iliu
Orasul Breaza este ncadrat de zone colinare. In partea nord-estica a teritoriului administrativ
altitudinile culmilor ajung pana la cota 920 m (spre com. Sotrile), coborand spre sud (com.
Poiana Campinei) pana spre cota 440 m.
ns
In cadrul perimetrului cercetat se desprind geomorfologic doua zone bine distincte i anume:
Co
1) Zona colinar;
2) Zona depresionar a luncilor rurilor Prahova i Tarsa.
Zona colinar prezint un relief variat i complex, destul de frmntat, cuprins ntre altitudini
de 550m n partea de sud-vest a teritoriului i 920 m n partea de Nord a teritoriului la grania
cu teritoriul comunei Sotrile.
Zona depresionar trecerea de la zona colinar la cea depresionar i n special spre rurile
care o delimiteaz, se face n general prin versani abrupi a cror pante foarte nclinate duc
uneori direct spre albia major a celor doua ruri a cror lunci n zon sunt bine dezvoltate.
Din punct de vedere hipsometric, orasul Breaza are o altitudune maxima de 920 m in zona
nord-estica la limita administrativa cu comuna Sotrile, minima fiind de 440 m la ieirea din
teritoriul administrativ al comunei (in sud). n profil longitudinal, acest nivel are o cdere pe
direcia nord sud, respectiv dinspre zona premontana spre Poiana Campinei. Nivelele de
Pagina 13

terase nsoesc cursul raurilor, si prezint maluri nalte, precum si forme de acumulare
fluviatil.
2.3.3
Aspecte geo-structurale
ov
a
Din punct de vedere geologic, terasa este alctuit din depozite miocene de gresii printre care
se intercaleaz pachete de gipsuri, precum si conglomerate de argile bentonitice, marne
compacte, calcaroase. La partea inferioar a gipsurilor apar frecvent gresiile,
microconglomerate sau conglomerate ce devin predominante, alctuind asa-numita stiv
cunoscut sub numele de conglomeratele de Brebu.
2.3.4
Pr
ah
Acestea se ntlnesc ncepnd din zona grii din Breaza, n amonte, pn n dreptul
cartierului Nistoresti. Depozitele de flis, alctuite din argile verzi, marne cenusii si gresii
calcaroase verzui, se gsesc n partea de nord a localitii, n special n cartierul Gura
Beliei. Argilele acestea fac trecerea spre un pachet de marne compacte, calcaroase, rosii si
verzi marnele de Gura Beliei.
Categorii de folosina a terenurilor
ud
e
ea
n
Zona deluroas a orasului Breaza este format la suprafat din roci moi: argile, marne, luturi
i nisipuri alternante cu marne i gresii, conglomerate. Eroziunea strveche, adncind
continuu vile i lungind povrniurile, a adus la suprafa roci aflate mai la adncime, iar pe
pantele domoale i n parile joase ale vilor, apele au transportat i au depus bolovniuri,
pietriuri, nisipuri i particule fine, prfoase, argiloase.
iliu
lJ
Solurile sunt din Clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale, soluri brune luvice soluri
brune luvice i soluri brune acide, luvisoluri albice) Clasa cambisoluri : (soluri brune acide)
Clasa solurilor hidromorfe (soluri negre clinohidromorfe) Soluri neevoluate : (soluri aluviale
de lunc, regosol).
ns
Fatorul litologic are un rol esential in individualizarea tipurilor de sol. In Subcarpati domina
rocile sedimentare neconsolidate sau slab consolidate care influenteaza formarea solurilor prin
compozitia lor granulometrica, mineralogical si chimica. Pe marne se formeaza cel mai
adesea pseudorendzinele.
Co
Solurile brune luvice (clasa argiluvisoluri) au cea mai mare raspandire ele constituind fondul
pedologic in majoritatea dealurilor subcarpatice sub padurile de foioase cu sau fara fag in
compozitia lor.
Cambisolurile ocupa suprafete extinse in Subcarpatii de Curbura, pe gresiile si
conglomeratele paleogene bogate in elemente bazice cu deosebire acolo unde precipitatiile
mai bogate favorizeaza o puternica spalare a coloizilor.
Cea mai mare parte a comunei este acoperit cu vegetaie forestier i pajiti secundare
instalate pe locul fostelor pduri.
Pagina 14

Zonal pe altitudine, regiunea este inclus n etajul nemoral al pdurilor de foioase cu :
etajul pdurilor de fag (Fagus silvatica),

etajul pdurilor de stejar (ntre aceste dou etaje se distinge un subetaj de amestec,
stejar cu fag)
dintre speciile lemnoase mai amintind: Stejar ( Quercus robur ), Gorun ( Quercus petraea),
Frasin ( Fraxinus excelsior ), Ulm de camp ( Ulmus procera ), Jugastru ( Acer campestris ).
Caracteristici climatice, regimul precipitaiilor
ov
a
2.3.5
Pr
ah
Datorita asezarii orasului, clima este una temperat-continentala. Cea mai rece luna este
ianuarie, cu o medie de -1,90 C iar luna cea mai calda este iulie, cu o medie de 19,6C.
Temperatura medie anuala este de 9,30C, lucru ce scoate in evidenta caracterul temperatcontinental al climei.
e
ea
n
Umiditatea relativa a aerului este mai mica vara (62-72%) si maxima iarna (76-80%).
Evolutia aproximativ uniforma a umiditatii aerului se datoreaza pozitiei apropiate de zonele
inalte din jur si vegetatiei bogate chiar daca uneori pot avea loc influente asupra valorilor de
umiditate datorita racirilor radiative din noptile senine sau ca urmare a aparitiei fenomenului
de inversiune termica.
ud
Numarul mediu de zile cu cer senin este cuprins intre 8,1 zile in februarie si 15,6 zile in
august, inregistrand un total anual mediu de 129,3 zile.
iliu
lJ
Precipitatiile atmosferice prezinta un anumit grad de variabilitate si se inscriu in intervalul

800-1200mm/an. La Breaza, datorita orientarii Vaii Prahovei si a dispunerii dealurilor si a
principalilor versanti muntosi din apropiere, circulatia predominanta a aerului se face pe
directia N-S.
ns
2.3.6. Reteaua hidrografica
Co
Teritoriul administrativ al orasului Breaza se situeaz din punct de vedere hidrografic n

Bazinul Hidrografic Ialomia.
Ape de suprafata
Apele de suprafa sunt alcatuite din : cursuri permanente de ap, cursuri temporare de ap
(toreni).
Cursuri cadastrate
Raul Prahova
Pagina 15

Principalul curs de ap, ce dreneaz perimetrul este rul Prahova, care are o lungime de peste
52 km i un bazin hidrografic de 450 km2. Prahova i are izvoarele n muni, la altitudinea de
1100 m. Acesta strabate teritoriul administrativ al orasului, de la Nord spre Sud.
Prul Tarsea
ov
a
Prul Tarsea are o lungime de 8 km i un bazin hidrografic de 16 km2, i are izvoarele la

altitudinea de 720 m. Acesta strabate teritoriul administrativ al orasului pe directia Nord
Sud Vest.
Cursuri necadatrate ( torenti )
Pr
ah
Apele provenind din muni au spat vi largi i adnci, formnd culoare. Se constat o
scurgere cu valori foarte ridicate n lunile aprilie, mai i iunie, consecin a topirii masive a
zpezilor i a ploilor bogate din perioada respectiv.
e
ea
n
Volumul scurgerii este sczut n lunile septembrie-octombrie, ca urmare a perioadei secetoase

din timpul verii, i n timpul lunilor de iarn, cnd zpada persista vreme ndelungat.
Transportul maxim de aluviuni n suspensie are loc i el concomitent cu creterea apelor din
lunile aprilie-iunie.
Printre cele mai importante cursuri necadastrate sunt Sipot, Cacova si Valea Campului.
ud
Apele subterane
ns
Pe terasa inferioar a prurilor nivelul hidrostatic se situeaz la nivelul apei din

ru i prezint adncimi variabile cuprinse ntre 4 6 m.
Pe terasa superioar, nivelul hidrostatic se situeaz la adncimi mai mari de 10 12 m i se coreleaz cu nivelul apei din zona terasei inferioare din amonte.
iliu
lJ
Hidrogeologic perimetrul locuit, se situeaz la distan mic fa de pruri, iar alternana

straturilor cu permeabiliti diferite formeaz un sistem etajat de pnze freatice de ape
subterane n adancime.
Co
Dupa geneza i condiiile hidrogeologice de nmagazinare se mpart n : ape freatice i de

adancime.
Apele freatice
Apele freatice se gsesc la adncimi mici, fiind cantonate n depozitele de versant, la baza
pietriurilor i nisipurilor de terase, n conurile de dejecie.
Au o circulaie rapid i se afl sub directa influen a condiiilor climatice ( ndeosebi de
regimul precipitaiilor ) ceea ce le atribuie debite variate n timp. Sunt potabile fiind folosite
dominant n alimentarea populaiei i uneori n diverse activiti economice.
Pagina 16

2.4.
Infrastructur tehnic, categorii de lucrri situate pe teritoriul analizat
2.4.1. Structura localitii. Identificarea tipurilor de cldiri dup: anul execuiei,

materialele de construcie, regim de nlime, numr persoane
ov
a
Teritoriul pe care l ocup orasul Breaza ca unitate administrativ teritorial are o suprafa de
48.54 km2, pe raza crora se afl urmatoarele localitati: Breaza de Sus, Breaza de Jos,
Frasinet, Podu Corbului, Nistoresti, Gura Beliei, Irimesti, Podu Vadului, Surdesti, Valea
Tarsei, Valea Morii, Ograda.
e
ea
n
Pr
ah
Din datele oficiale ale recensamantului din anul 2002 se specifica ca in orasul Breaza se afl
un numar de 6065 gospodrii care nglobeaz un numr de 17692 locuitori, dup cum
urmeaz:
- Breaza de Jos
754 gospodrii
1968 locuitori
- Breaza de Sus
3069 gospodrii
9783 locuitori
- Frasinet
185 gospodrii
521 locuitori
- Gura Beliei
387 gospodrii
1030 locuitori
- Irimesti
21 gospodrii
41 locuitori
- Nistoresti
312 gospodrii
916 locuitori
- Podu Corbului
122 gospodrii
289 locuitori
- Podu Vadului
691 gospodrii
1734 locuitori
- Surdesti
86 gospodrii
221 locuitori
- Valea Tarsei
438 gospodrii
1189 locuitori
Co
ns
iliu
lJ
ud
n ceea ce privete construciile din orasul Breaza, acestea se pot mprii pe mai multe
categorii dup cum urmeaz:
- Funcie de materialul de construcie:
2493 lemn
272 paiant
1303 crmid
1700 zidrie
297 beton armat i prefabricate
- Funcie de nivelul de nlime:
5916
parter
91
1 etaj
56
2 etaje sau mai multe
2
mansardate
- Funcie de anul de construcie:
164
<1910
445
1910-1929
819
1930-1944
1188
1945-1960
1001
1961-1970
858
1971-1980
288
1981-1989
469
1990-1994
616
1995-1999
217
>2000
Pagina 17

In orasul Breaza exist un sistem centralizat de alimentare cu ap potabila i canalizare, dar care nu
satisface cerintele de apa potabila ale populatiei, din punct de vedere calitativ si cantitativ.
Cartierele Valea Tarsei, Surdesti, Irimesti, Nistoresti Podu Corbului si Frasinet sunt alimentate din
surse locale.
ov
a
Canalizarea se efectueaz cu ajutorul unui sistem divizor.

Apele menajere sunt preluate de la un colector amplasat pe bulevardul Republicii, de la Uzina
HIDROJET pana in zona garii Breaza. Pe strada Vasile Alecsandri exista un canal colector al apelor
uzate provenite de la liceul Militar.
Pr
ah
Multe locuinte de pe traseul colectorului, cartierele Breaza de Sus, Breaza de Jos, dar si din
cartierele Surdesti, Valea Tarsei, Irimesti, Nistoresti, Frasinet, Podu Corbului nu sunt
racordate la canalizare. Acestea folosesc haznale vidanjabile, latrine uscate, descarca de
asemenea apele uzate in rigolele stradale unde se amesteca cu apele de ploaie si sunt evacuate
in vaile existente si mai departe in raul Prahova, generand poluarea orasului si a emisarului,
care in acelasi timp este si sursa de apa.
ud
e
ea
n
Apele meteorice sunt preluate de reteaua de canalizare pluviala si sunt evacuate in raul
Prahova si afluentii sai. In cea mai mare parte a orasului insa apele se scurg la suprafata
terenului prin rigolele stradale in viroagele existente (neamenajate si neexploatate
corespunzator) si de aici in raul Prahova.
Incorecta organizare si realizare a sistemului de canalizare pluviala, lipsa lucrarilor de
regularizare si amenajare a viroagelor, precum si a canalelor pluviale deschise sunt cateva din
cauzele producerii alunecarilor de teren din ultima perioada.
lJ
2.4.2 Reeaua de ci de comunicaii i transport.
Co
ns
iliu
Pe teritoriul unitii administrativ teritoriale Breaza se gsesc:

Drumul national DN1 (E60)
Drumul judeean DJ 101R (imbracaminte asfaltica)
Drumul judeean DJ 710
Drumul judeean DJ 101P
Reeaua feroviar este prezent pe teritoriul orasului Breaza prin Magistrala Feroviara
Bucuresti Brasov cu haltele Breaza-Nistoresti si Breaza Nord.
Pagina 18

3. SECTIUNEA II Redactarea hrii de hazard, efectuarea de ncercri n-situ i n

laboratorul geotehnic, prelucrarea datelor. Evaluarea vulnerabilitaii elementelor
expuse, a pagubelor materiale i umane la nivelul teritoriului administrativ i
realizarea hri de risc natural detaliat la alunecri de teren
3.1.Redactarea hartii de hazard. Elemente tematice.
ov
a
Baza de lucru pentru hrile tematice in aceasta etapa sunt hrile topografice 1:50.000 care
cuprind elemente de hidrografie, planimetrie i nivelment Acestea au fost digitizate i
prelucrate, n sistem GIS. Prelucrarea hrilor tematice, ca i a hrii de hazard finale s-a fcut
prin programul specializat ArcInfo.
Pr
ah
Harta topografic, reprezint n acelai timp baza de reprezentare a hrii de risc la alunecare.
Fiecrui factor/criteriu i s-au alocat coeficieni de influen, alei n funcie de reglementrile
n vigoare.
e
ea
n
ud
Criteriul
POTENIALUL DE PRODUCERE A ALUNECRILOR (p)

SCZUT
MEDIU
RIDICAT
PROBABILITATEA DE PRODUCERE A ALUNECRILOR (P) I
COEFICIENTUL DE RISC CORESPUNZTOR
Practic
MedieFoarte
Redus
Medie
Mare
zero
mare
mare
0
<0.10
0.10-0.30
0.31-0.50
0.51-0.80 >0.80
lJ
Simbol
Nr. Crt.
Stabilirea coeficienilor s-a efectuat pe baza informaiilor din lucrri de specialitate, a

Normativelor n vigoare i a datelor rezultate din observaiile interpretate conform legislaiei
referitoare la zonele de risc natural (HG 447 / 2003, Anexa C):
Anexa C
Ka
Litologic
Co
ns
iliu
Roci stncoase, masive,

compacte sau fisurate
Kb
Geomorfologic
Relief plan orizontal,

afectat de procese de
eroziune
nesemnificative, vile
care constituie reeaua
hidrografic fiind ntrun avansat stadiu de
maturitate
Majoritatea rocilor
sedimentare care fac parte
din formaiunile acoperitoare
(deluvii, coluvii i depozite
proluviale) i din categoria
rocilor semi-stncoase (roci
pelitice stratificate, cum sunt
isturile argiloase, marnele i
marnocalcare, cretele, rocile
metamorfice, ndeosebi
isturile de epizona i mai
putin cele de mezozon,
puternic alterate i exfoliate,
unele roci de natur
magmatic puternic alterate,
etc)
Relief de tip colinar,
caracteristic zonelor
piemontane i de podi,
fragmentat de reele
hidrografice cu vi ajunse
ntr-un anumit stadiu de
maturitate, mrginite de
versani cu nlimi medii i
nclinri n general medii i
Roci sedimentare
detritice neconsolidate
necimentate, de tipul
argilelor, argilelor grase,
saturate, plastic moi
plastic consistente, cu
umflri i contracii mari,
argile montmorillonitice,
puternic expansive,
prafuri i nisipuri mici i
mijlocii afnate, n stare
submersat, brecia srii
etc.
Relief caracteristic zonelor de deal i de munte,

puternic afectate de o
reea dens de vi tinere
cu versani nali,
majoritatea vilor fiind
subsecvente (paralele cu
direcia straturilor)
Pagina 19
Kd
Hidrologic
i climatic
Cantiti moderate de
precipitaii. Vile principale
din reeaua hidrografic au
atins stadiul de maturitate n
timp ce afluenii acestora se
afl nc n stadiul de
tineree. n timpul viiturilor
se produc att eroziuni
verticale ct i laterale.
Importante transportturi i
depuneri de debite solide.
Intensitate seismic pe
scara MSK mai mic de
gradul 6
Gradul de acoperire cu
vegetaie arboricol
mai mare de 80%.
Pduri de foioase cu
arbori de dimensiuni
mari.
Pe versani nu sunt
executate construcii
importante, acumulrile
Intensitate seismic de
gradul 6-7
lJ
iliu
Hidrogeolo
-gic
Kf
Seismic
Kg
Silvic
Kh
Antropic
Structuri geologice
caracteristice ariilor
geosinclinale n facies de
fli i formaiunilor de
molas din depresiunile
marginale, structuri
geologice stratificate,
puternic cutate i
dislocate, afectate de o
reea dens de clivaj,
fisuraie i stratificai
Precipitaii lente de lung
durat, cu posibiliti
mari de nfiltrare a apei n
roci. La ploi rapide,
viteze mari de scurgere
cu transport de debite
solide. Predomin
procesele de eroziune
vertical.
ov
a
Zone n general aride,

cu precipitaii medii
anuale reduse. Debitele
scurse pe albiile
rurilor, ale cror
bazine hidrografice se
ex-tind n zone de deal
i de munte, n general
sunt controlate de
precipitaiile din aceste
zone. Pe albiile rurilor
predomin procesele de
sedimentare, eroziunea
producndu-se numai
lateral la viituri
Curgerea apelor
freatice are loc la
gradieni hidraulici
foarte mici. Forele de
filtraie sunt neglijabile.
Nivelul liber al apei
freatice se afl la
adncime mare.
ns
Ke
Co
mici
Majoritatea structurilor
geologice cutate i faliate
afectate de clivaj i fisurate,
structurile diapire, zonele ce
marcheaz fruntea pnzelor
de ariaj
Pr
ah
Structural
Corpuri masive de roci

stncoase de natur
magmatic, roci sedimentare stratificate, cu
straturi n poziie
orizontal, roci
metamorfice cu
suprafee de istuozitate
dispuse n plane
orizontale
ud
Kc
Criteriul

SCZUT
MEDIU
RIDICAT
Practic
MedieFoarte
Redus
Medie
Mare
zero
mare
mare
0
<0.10
0.10-0.30
0.31-0.50
0.51-0.80 >0.80
e
ea
n
Simbol
Nr. Crt.

Gradieni de curgere a apei

freatice moderai. Forele de
filtraie au valori care pot
influena sensibil starea de
echilibru a versanilor.
Nivelul apei freatice, n
general se situeaz la
adncimi mai mici de 5 metri
vegetaie arboricol cuprins
ntre 20% i 80%. Pduri de
foioase i conifere, cu arbori
de vrst i dimensiuni
variate.
Pe versani sunt executate o
serie de lucrri (platforme de
drumuri i cale ferat, canale
Curgerea apelor freatice

are loc sub gradieni
hidraulici mari. La baza
versanilor, uneori i pe
versani, apar izvoare de
ap. Exist o curgere din
interiorul versanilor ctre
suprafaa acestora cu
dezvoltarea unor fore de
filtraie ce pot contribui la
declanarea unor
alunecri de teren.
Intensitate seismic mai
mare de gradul 7
vegetaie arboricol mai
mic de 20%.
Versani afectai de o
reea dens de conducte
de alimentare cu ap i
Pagina 20
Simbol
Nr. Crt.

Criteriul

SCZUT
MEDIU
RIDICAT
Practic
MedieFoarte
Redus
Medie
Mare
zero
mare
mare
0
<0.10
0.10-0.30
0.31-0.50
0.51-0.80 >0.80
de coast, cariere). Cu
extindere limitat i pentru
care s-au executat lucrri
corespunzatoare de protecie
a versanilor
canalizare, drumuri, ci
ferate, canale de coast,
cariere, suprancrcarea
acestora n partea
superioar cu depozite de
hald construcii grele.
Lacuri de acumulare care
umezesc versanii n
partea inferioar.
Pr
ah
ov
a
de ap lipsesc
K m
e
ea
n
Pentru calculul coeficientului mediu de hazard Km, corespunztor fiecrei suprafee

poligonale, rezultate prin suprapunerea celor 8 hri tematice, se va utiliza urmtoarea formul
:
K a K b
K c K d K e K f K g K h
6
ud
n final va rezulta harta cu distribuia geografic a coeficientului mediu de hazard, realizat

prin utilizarea unui program specializat ArcMap GIS.
lJ
Harta factorului litologic Ka
iliu
Regiunea administrativa a orasului Breaza este situat n zona colinelor subcarpatice, pe

capetele de afundare ale depozitului Fliului paleogen, care constitue cei doi pinteni, Pintenul
de Vleni i Pintenul de Homorciu-Prjani.
Co
ns
La sud, depozitele paleogene sunt mrginite de o important linie tectonic de-a lungul creia
ele ncalec peste depozitele neogene. Peste Paleogen invadeaz dinspre sud Neogenul care
formeaz cuvete dispuse n dou zone principale: o zon meridional de care in cuvetele de
Vitioara-Predeal, Vrbilu-Trestioara i o zon nordic de care in cuvetele de Drajna i
Slnic.
Din punct de vedere geologico-structural teritoriul aministrativ al localitatii apartine flancului
intern al avanfosei carpatice, respectiv zona cutelor diapire atenuate.
Formatiunile
sedimentare care alcatuiesc relieful zonei sunt sprijinite de fundamentul sisturilor cristaline
rezultate din metamorfozarea unor sedimente foarte vechi. La sfarsitul jurasicului, soclul
cristalin s-a scufundat in nord-estul judetului astfel incat a favorizat un intens proces de
sedimentare. In eocen, marea se retrage spre sud la exteriorul arcului carpatic pe fundul ei sau depus noi sedimente, care au condus la o colmatare accentuata a geosinclinalului,
contribuind la micsorarea adancimii fundului marii unde s-au depus maluri organogene ce au
dat nastere sisturilor menilitice si disodilitice, generatoare de hidrocarburi. La sfarsitul
paleogenului, in miscarile orogenice din aquitanian (faza savica), se depun noi sedimente:
conglomerate, gresii, tufuri, marne, sare, gips, indicand prin acest proces ca ar fi existat un
climat cald si arid. In apele salmastre si apoi dulci ce se aflau pe teritoriul Campiei Romane si
Pagina 21

in Subcarpati, in faza de cutare stirica (sfarsitul tortonianului) apare un nou ciclu de

sedimentare. In ciclul de sedimentare mio-pliocen s-au depus gresii, nisipuri si marne, argile,
ciclul incheindu-se cu Pietrisurile de Candesti.
ov
a
In orogeneza valaha (sfarsitul levantinului), dupa ce edificiul carpatic s-a consolidat, s-au
format si cutele diapire din zona subcarpatica. Cutele diapire sunt supuse la presiuni si
datorita plasticitatii depozitelor de sare care au migrat din adancuri spre suprafata,
strapungand formatiunile pliocene de deasupra, pe alocuri pana la suprafata sau aproape de
suprafata dand nastere la anticlinale diapire.
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
Compozitia petrografica a pietrisurilor din zona terasei aluviale este constituita predominant
din elemente ce isi au originea din flisul cretacic (elemente de gresii si marnocalcare) la care
se adauga elemente cu originea in formatiunile panzei de Tarcau de pe nivelul stratigrafic
Paleogen-Pliocen. Structural, regiunii subcarpatice ii este caracteristica un fundament vechi,
fragmentat in blocuri si un sedimentar cu caracter de molasa ce are o grosime mare datorita
subsidentei active in diferitele cicluri de acumulare. Miscarile tectonice din miocen, pliocen si
cuternar din orogenul carpatic s-au manifestat in avanfosa deosebit ca intensitate de la un
sector la altul si au creat in formatiunile sedimentare structuri care se deosebesc regional
(cutate, monoclinale, cute diapire etc).
Harta geologica a zonei studiate
Pagina 22

Pentru orasul Breaza se identific urmatoarele categorii litologice importante i anume:
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a
Pleistocen si Holocen (qp1-3+qh)

Pleistocenul este reprezent prin depozitele loessoide, alctuite din prafuri argiloase i prafuri
nisipoase glbui, nisipuri prfoase - argiloase rocate sau glbui, nisipuri fine, cu concreiuni
calcaroase.
Holocenul este reprezentat prin depozitele teraselor joase, alctuite din nisipuri, pietriuri i
bolovniuri, cu grosimi de 2 - 5 m. Acumulrile aluvionare din lunci (albii majore), nisipuri,
pietriuri, bolovniuri, precum i depozitele de alterare superficial, de genez deluvial proluvial, reprezint cele mai noi formaiuni.
Oligocen (lf+ch)
La marginea intern a pnzei de Tarcu, n imediata vecintate cu pnza de Audia, n bazinul
Teleajenului a fost descris sub numele de faciesul de Solon o varietate grosier a
Oligocenului, care se pare c are o extindere direcional mai larg i se caracterizeaz prin
apariia unor nivele de brecii spre partea superioar a suitei oligocene. Materialul remaniat
amintete Eocenul n facies de otrile din fliul intern, caracteristica fiind dat de prezena
argilelor vrgate. Prezena la vest de valea Teleajenului a unor blocuri dezrdcinate, alctuite
din argile vrgate i brecii arcoziene cu granodiorite, sugereaz c sursa care a furnizat
materialul alohton este fliul intern, dar mai ales unitatea de Audia.
Miocen (aq+bd)
Acvitanian - Burdigalianului, n pnza de Tarcu, i se repartizeaza ceea ce s-a denumit
strate de Cornu, care s-au conservat numai n sectorul sudic, n sinclinalele Slnic i Drajna.
Ele includ depozite foarte variate, care se dispun peste disodilele i menilitele superioare ale
Oligocenului n litofaciesul de Pucioasa.
Suita debuteaz printr-un complex gipsifer cu o bogat microfaun (constituind gipsurile
inferioare), urmeaz isturi argiloase n alternan cu nisipuri, gresii glauconitice i
conglomerate, apoi se dezvolt un orizont marnocalcaros cu globigerine, n final fiind
menionate isturi bituminoase i gresii glauconitice.
Pe baza coninutului paleontologic, se apreciaz c stratele de Cornu revin Acvitanianului i
Burdigalianului inferior.
Miocen (sm)
Depozitele sarmaiene apar fie sub forma unei fii, cu lime de ordinul a cteva sute de
metri pn la 2 km, fie ca umplutur a unor sinclinale, fie n axul unor structuri anticlinale.
Din punct de vedere litologic, acest etaj apare reprezentat printr-o succesiune de argile
marnoase, cenuiu - verzui, nisipuri, conglomerate, gresii lumaelice i calcare organogene
alb-glbui pn la cenuii, compacte sau vacuolare, n strate groase de 1 - 4 m, grupate n
pachete ce ajung pn la 20 m grosime.
Raporturile stratigrafice i structurale ale depozitelor sarmaiene cu depozitele subjacente sunt
de discordan unghiular, creat prin transgresiune.
Pnza de macla (tu+sn)
Afloreaz n zon ntre pnza fliului curbicortical i pnza de Audia.
Cele mai vechi depozite (albian superior - vraconiene) mbrac un litofacies asemntor cu cel
al fliului curbicortical, dar cu intercalaii de marne i argile roii. Urmeaz un fli istos
cenuiu (Vraconian - Turonian), peste care se dispune un fli grezos arcozian (Turonian).
ncepnd cu Senonianul superior, aria de sedimentare a pnzei de Macla i a pnzei fliului
curbicortical apare omogen.
Structura intern a pnzei de Macla arat o imbricare avansat, n cute - solzi.
ariajul pnzei se nscrie n faza stiric veche.
Pagina 23

e
ea
n
Pr
ah
ov
a
Cretacic (al+tu) si (al+vr)

Albianul este reprezentat prin ceea ce se cunoate de conglomeratele de Bucegi.
Acestea s-au format exclusiv pe seama ariei mai vestice, care n timpul Albianului funciona
ca zon emers supus denudrii, nct au fost descrise conglomeratele de Bucegi drept
molas albian.
Conglomeratele de Bucegi au o grosime de 2.000 m i prezint largi variaii de facies, att
lateral, ct i pe vertical, cptnd fie aspect masiv, fie stratificat ori adesea relev caractere
de fli.
n elementele conglomeratelor se recunoate ntreaga gam de roci constituiente ale zonei
cristalino - mezozoice.
Elementele remaniate au dimensiuni foarte variate, lsnd loc interpretrii conform creia
conglomeratele de Bucegi ar fi de origine fluviatil cu aport de material torenial.
n linii generale, se pot distinge dou nivele de conglomerate, separate printr-un nivel de
gresie denumit gresia de Scropoasa. Suita conglomeratelor de Bucegi se ncheie cu gresii i
conglomerate de Babele.
Vrsta albian a conglomeratelor de Bucegi decurge din faptul c n mod constant deasupra
lor, pe valea Dmboviei ca i n mprejurimile oraului Predeal, se dispun transgresiv i
discordant depozite bogat fosilifere, de vrst vraconian.
Cu conglomeratele de Bucegi se ncheie suita depozitelor nveliului sedimentar preaustric.
ud
Depozitele vraconian - turoniene, predominant pelagice (strate de Lupchianu - sau strate de

Crnu) sunt mai bogate n roci marnoase i marnocalcaroase dect echivalentul lor din pnza
de Audia. Se cunosc i nivele cineritice i silicolitice n partea inferioar a suitei de depozite
vraconian - turoniene, similare cu cele din pnza de Audia.
Co
ns
iliu
lJ
Holocen (qh2)
Holocenul este reprezentat prin depozitele teraselor joase, alctuite din nisipuri, pietriuri i
bolovniuri, cu grosimi de 2 - 5 m.
Acumulrile aluvionare din lunci (albii majore), nisipuri, pietriuri, bolovniuri, precum i
depozitele de alterare superficial, de genez deluvial - proluvial, reprezint cele mai noi
formaiuni.
Pagina 24

Investigatii de teren
Pe baza studiilor geotehnice puse la dispozitie de catre primaria orasului Breaza, ce contin
informatii referitoare la stratificarea litologica, si studii de specialitate efectuate in zona
studiata sau proximitatea zonei analizate, au fost definite caracteristicile litologice ale
terenurilor si incadrarea in clasa de risc corespunzatoare conform anexei C din HG 447/2001.
ov
a
Studiile geotehnice puse la dispozitie de catre Primaria Alunis:

- Studiu geotehnic proiect 05/1998 Consolidarea strazii Miron Caproiu in Breaza
Pr
ah
Acest studiu geotehnic contine elemente de descriere a succesiunii de straturi pana la

adancimea de 7.6 m. Informatiile disponibile in cadrul studiului geotehnic sunt insuficiente
pentru tararea modelului matematic ce sta la baza determinarii coeficientului mediu de risc la
producerea alunecarilor de teren.
Nu s-au pus la dispozitie studii geotehnice in zonele cu risc mare de producere a alunecarilor
de teren care sa corespunda cu necesitatile de precizie ale studiului actual.
e
ea
n
Pentru a putea raspunde definii coeficientii necesari studiului actual, in zona strazii Tudosesti
s-a executat 1(un) foraj cu instalatia de tip Geopek, in punctul de coordonate X= 551112,
Y=.408933 si Z=544m.
lJ
ud
Mentionam ca s-au efectuat, in paralel,observatii geologice asupra versantilor si masuratori cu

GPS- ul pe suprafata acestora pentru conturarea zonelor cu alunecari de teren, vezi anexa nr.1.
Din foraj au fost prelevate probe tulburate si netulburate pentru analiza in laboratorul
geotehnic S.C. GEOECOTEST SRL. Alunecarea observata s-a produs la contactul
materialului deluvial cu roca de baza.
Coordonata X
Coordonata Y
Coordonata Z
Descriere punct
551097
408918
543
fata de desprindere
551113
408913
544
limita proprietate
551118
408912
546
fata de desprindere
551138
408906
547
corp alunecare
551134
408877
551
creasta alunecarii
551155
408865
554
551163
408866
559
fruntea alunecarii/limita
padure
frunte alunecare
551167
408879
558
limita padure
551182
408904
551
fata de desprindere
foarte mare
Nr.
Crt.
1
2
3
Co
ns
iliu
Inventar de puncte GPS - punct foraj (F11) Str. Tudosesti oras Breaza
(STEREO 70)
Pagina 25

551191
408908
564
11
551205
408917
565
12
551212
408932
568
13
551202
408932
567
terasa/fata de
desprindere
fruntea fetei de
desprindere
limita partea stg
alunecare
fata de desprindere)
14
551180
408922
557
fata de desprindere
15
551144
408432
546
corpul alunecarii
16
551112
408933
544
pozitie foraj F11
17
551116
408943
554
str.Tudosesti
Pr
ah
ov
a
10
pentru analiza in laboratorul
e
ea
n
Din foraj au fost prelevate probe tulburate si netulburate

geotehnic S.C. Geoecotest SRL
lJ
ud
Din analiza probelor recoltate se constata ca formatiunea acoperitoare este reprezentata

printr-un deluviu de natura argiloasa si argiloasa prafoasa pana la adancimea de 4.50m, ce
prezinta mici intercalatii negricioase, rare intercalatii de nisip ruginiu. Intre adancimile de
4.50 6.40 m, deluviul este reprezentat printr-o argila grasa cenusie - cafenie, cu alteratii
feruginoase, cu diseminatii albicioase calcaroase, cu intercalatii de nisip si nisip argilos umed.
S-a constatat ca matricea argiloasa deluviala este plastic moale pe intervalul 0.30-3.00 m, iar
mai jos, pe intervalul 3.00-6.40 m., devine plastic consistenta - umeda.
iliu
In acest sondaj nu a fost intalnita apa subterana. Aportul de apa in argilele cafenii ce apartin
formatiunii acoperitoare se datoreaza parte infiltratiilor, parte activitatii din zona capilara a
acestora.
Co
ns
Mentionam ca apa din pori are o influenta nefavorabila asupra caracteristicilor fizicomecanice a pachetului de argile cercetat prin sondaj, determinand, pe de-o parte, cresterea
greutatii volumice iar pe de alta diminuarea rezistentei la forfecare datorita cresterii presiunii
apei din pori.
In urma analizelor granulometrice a rezultat ca argilele cafenii contin cca. 22-43% argila
coloidala.
Partea cea mai fina, coloidala dintr-o argila (<0,002mm),(care se desface in apa) se mentine
multa vreme in suspensie si constituie element de legatura dintre particulele de argila mai
mari inclusiv de nisip,invelindu-le intr-o pelicula continua. Prezenta, argilei coloidale
mareste plasticitatea argilelor, capacitatea de a se umfla in apa, capacitatea de contractie, etc.
In cazul analizat au fost intalnite argile cu plasticitate mare(Ip>21) si foarte mare (Ip>35).
Conform rezultatelor laboratorului geotehnic probele de argila cafenie din zona strazii
Tudoresti prezinta umflari libere (UL) cuprinse intre 100-110%, argila fiind activa,
(conform STAS 1243-83 ) la suprafata terenului putandu-se observa crapaturi de contractie.
Activitatea argilelor cafenii se explica prin prezenta in masa acestora a mineralelor din grupa
Pagina 26

illit-motmorillonit, capabile de a retine multi dipoli de apa si de a intretine activitatea acestor

argile.
Formatiunea acoperitoare (deluviu), reprezentata prin argile, argile prafoase si argile grase, cu
intercalatii de nisip si nisip argilos umed se dezvolta pana la adancimea de 6.40m.
Succesiunea litologica se incheie cu gresie cenusie, in alternanta cu sisturi argilo-marnoase
cenusii reprezentand roca de baza de varsta helvetiana.
Forajul a fost executat pana la adancimea de 10.50m.
Pr
ah
ov
a
In cadrul profilului geolitologic delimitarea s-a facut pe baza variatiei pe verticala a

consistentelor, astfel ca, pana la adancimea de 3.00 m, terenul este considerat instabil (IN)
(consistenta scazuta), iar pana la adancimea de 6.40 m terenul fiind potential instabil (PIN).
Sub aceasta adancime putem aprecia ca terenul este stabil (ST) (vezi plansa nr.2).
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Coeficientului Ka i se atribuie urmatoarele valori:

- 0.95 cu probabilitate foarte mare de producere a alunecrilor de teren pentru
formatiunile apartinand: Holocenului si Miocenului (qh2 si aq+bd)
- 0.9 cu probabilitate foarte mare de producere a alunecrilor de teren pentru
formaiunile din Miocen (to)
- 0.7 cu probabilitate mare de producere a alunecrilor de teren pentru formaiunile din
Oligocen (lf+ch) si Miocen (he)
- 0.65 cu probabilitate mare de producere a alunecrilor de teren pentru formaiunile
din Holocen (qp3 qh)
- 0.50 cu probabilitate medie de producere a alunecrilor de teren pentru formaiunile
din Senonian (sn)
- 0.40 cu probabilitate medie de producere a alunecrilor de teren pentru formaiunile
din Cretacic(al+vr) si Priaborian-Ypresian (Pg2)
- 0.30 cu probabilitate scazuta de producere a alunecrilor de teren pentru formaiunile
din Albianul inferior (al)
- 0.25 cu probabilitate mica de producere a alunecrilor de teren pentru formaiunile
din Pliocen si Miocen (tu+sn)
- 0.20 cu probabilitate mica de producere a alunecrilor de teren pentru formaiunile
din Holocen (al+tu)
Pagina 27
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

lJ
Legenda
KA
0.2
ns
0.25
iliu
ka_litologic
0.35
Co
0.4
0.6
0.7
0.75
0.8
0.9
0.95
Fig. 4: Reprezentarea factorului tematic Ka (scara grafica)
Pagina 28

Harta factorului morfologic Kb

Factorul morfologic a fost calculat pornind de la modelul digital al terenului orasului Breaza,
prin derivarea hrii hipsometrice n raport cu distana orizontal, obinndu-se, astfel harta
pantelor.
Pr
ah
ov
a
n raport cu harta litologic au fost stabilite cteva domenii de pante:

- 0 5: zona stabil, practic nu exist pmnturi cu panta taluzului stabil in acest
domeniu;
- 5 10: zona cvasi-stabil. Singurele tipuri de alunecri care se pot produce n cadrul
acestui domeniu de valori sunt cele reactivate, unde panta taluzului stabil este dat de
unghiul de frecare rezidual a pmnturilor.
- 10 20: zona instabil. Marea majoritate a pmnturilor coezive au unghiul pantei
stabile n acest interval astfel nct depirea acestei valori este foarte probabil.
- >20: zona cu instabilitate accentuat. Pentru aceste valori ale pantei se atinge limita
rezistenei la forfecare i pentru pmnturile necoezive, singurele masive ce i
pstreaz stabilitatea fiind cele din roci stncoase sau semistncoase.
ud
Kb = 0.05
Kb = 0.4
Kb = 0.7
Kb = 0.9
lJ
0 5:
5 10:
10 20:
>20:
e
ea
n
Dup stabilirea zonelor cu valorile sus-menionate ale unghiului versantului s-a trecut,
respectndu-se indicaiile Hotrrii Guvernului nr. 447/10.04.2003 pentru aprobarea
normelor metodologice privind modul de elaborare i coninutul hrilor de risc natural la
alunecri de teren i inundaii, la atribuirea valorilor factorilor Kb, dup cum urmeaz:
Co
ns
iliu
Din analiza hrii pantelor se observ cteva zone distincte:

- zona de platou, unde pantele sunt reduse, practic neexistnd pericolul producerii unor
alunecri de teren,
- zona de coam, unde pantele devin din ce n ce mai accentuate, iar influena factorului
antropic este cea mai important (existnd o bun probabilitate de declanare a fenomenelor
de instabilitate ca urmare a umpluturilor executate fr aprobare),
- zona de pant, n care se produc cele mai multe fenomene de instabilitate cu sau fr cauz
antropic,
- zona de picior, alunecrile de teren produse n aceast zon i au de cele mai multe ori
cauza n fenomenele erozionale.
Pagina 29
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

Co
Legenda
kb_geomorfologic
KB
0.05
0.4
0.7
0.9
Fig. 5: Reprezentarea factorului tematic Kb (scara grafica)
Pagina 30

Harta factorului structural Kc
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a
Zona fliului este caracterizat de ngemnarea elementelor ridicate - pintenii, cu

elementele coborte - sinclinalele adiacente, ce formeaz un ansamblu de cute paralele cu
direcia nord est - sud vest, afectate de un sistem de falii longitudinale cu vergen aparent
nord - vestic.
n ansamblu, zona fliului sufer o scufundare treptat spre sud - vest, ce se nscrie n tendina
general de afundare spre vest a prii sudice a Carpailor Orientali.
Din considerentele menionate, au fost atribuii coeficieni de risc diferii pentru factorul
structural Kc, de la 0,3 pn la > 0,50.
Harta structurala a judetului Prahova
Pagina 31

Probabilitate medie de producere a alunecrilor de teren (Kc = 0,11 - 0,30)
ov
a
Coeficientul Kc = 0,30 a fost atribuit formaiunilor aparinnd unitii fliului intern (Pnzele
de Ceahlu i Bobu), situat n extremitatea nordic a judeului, precum i celor din cuprinsul
cuverturii posttectonice, situate n extremitatea nord - vestic a judeului.
Structogenetic, subzona fliului intern a fost generat de aria de expansiune central carpatic,
nct n structura actual reprezint o sutur, respectiv sutura central - carpatic. Aranjamentul
tectonic al subzonei fliului intern este rezultatul mai multor faze tectonice, ncepnd cu
paroxismul austric i terminnd cu micrile eostirice i chiar cu micrile moldavice.
Probabilitate medie-mare de producere a alunecrilor de teren (Kc = 0,31 - 0,50)
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
Coeficientul Kc = 0,50 a fost atribuit formaiunilor aparinnd unitii fliului curbicortical

(pnzele de Audia i de Macla), prezent n partea nordic a judeului, precum i celor din
Depresiunea Getic - Avantfosa carpatic (flanc extern), prezent n extremitatea sudic a
judeului.
Pnza de Audia ncalec dup o fractur care a luat natere nc din timpul diastrofismului
neocretacic.
n timpul procesului de nclecare, formaiunile pnzei de Audia au fost intens cutate i
faliate, dnd o structur tipic imbricat, de cute - solzi, unele suprapuneri tectonice avnd o
amploare deosebit, constituind adevrate digitaii.
Spre sud, la marginea vestic a pnzei de Audia, fliul de Macla constituie un element
tectonic de amploare mai deosebit, n unele interpretri acordndu-i-se rang de pnz.
Aceasta poate fi considerat o digitaie a pnzei de Audia i ar constitui digitaia de Macla.
Pnza de Audia, n ansamblu, a suferit i influena cutrilor ulterioare punerii ei n loc, ceea ce
se recunoate mai ales n redresarea i chiar rsturnarea planului de ariaj.
Probabilitate mare de producere a alunecrilor de teren (Kc = 0,51 - 0,80)
Co
ns
iliu
Coeficientul Kc = 0,55 a fost atribuit formaiunilor aparinnd unitii fliului extern (Pnza
de Tarcu), situat n partea central - nordic a judeului.
Pnza de Tarcu este rezultatul fazei eostirice, individualizarea ei fiind sensibil sincron cu
formarea pnzei de Audia. Micrile ulterioare acelora eostirice i n principal micrile
moldavice, au provocat i ele deformri, nct se surprind situaii n care sub planul de ariaj
sunt prinse i depozite badeniene. La rndul ei, pnza de Tarcu este deformat,
recunoscndu-se mai multe structuri de tip digitaie i cute solzi.
Acelai coeficient de risc a fost atribuit formaiunilor aparinnd Depresiunii Getice (flanc
intern), situat n partea central a judeului. n aceast zon sunt incluse sinclinale largi,
orientate sud vest - nord est i anticlinale relativ nguste. Contactul acestora cu formaiunile
pintenilor de Vleni i Homorciu se evideniaz prin tendina de nclecare a acestora din
urm peste cele anterior prezentate. Micrile orogenice au afectat aceste uniti tectogenetice,
crend numeroase deformaii i discontinuiti ale multitudinii de faciesuri care le alctuiesc.
Spre sud, depozitele Depresiunii Getice (flancul intern) sunt nnecate n acumulrile
cuaternare.
Pagina 32

Pr
ah
ov
a
Dacide externe (flis intern) - Panzele de Ceahlau, Bobu si Baraolt
e
ea
n
Moldavide - Panza de Tarcau
Moldavide - Panza de Tarcau
Co
ns
iliu
lJ
ud
Moldavide - Panza flisului curbicortical, Panza de Audia, Panza de Macla
Legenda
kc_structural
Kc
0.3
0.5
0.55
Fig.6 : Reprezentarea factorului tematic Kc (scara grafica)
Pagina 33

Harta factorului hidroclimatic Kd
ov
a
Teritoriul judetului Prahova, situat pe cele 3 trepte principale de relief din Romania (zona
montan, zona subcarpatic, sau colinar i zona de cmpie), dezvoltate n proporii aproape
egale se caracterizeaz prin clim continental, cu variaii mari din cauza diferenelor de
altitudine.
e
ea
n
Pr
ah
Conform datelor din Enciclopedia geografic a Romniei, precipitaiile medii anuale cresc
progresiv cu altitudinea de la 450 mm, n extremitatea sud-estc a judeului, la 1400 mm, n
partea nordic, n zona montan nalt, cu nlimi de peste 1800 de metri.Cele mai mari
cantiti medii lunare de precipitaii cad n iunie (Ploieti 88 mm.,Cmpina 120 mm,
Buteni 128 mm, vf. Omu 173 mm). Cele mai mici medii lunare sunt nregistrate n luna
februarie (Ploieti 30,5 mm, Cmpina 40 mm, Buteni 28,2 mm, vf. Omu 54,6
mm).Cantitile maxime de precipitaii n 24 de ore s-au nregistrat vara i toamna (Ploieti
116,9 mm, la 1 octombrie 1924, Doftana 121 mm, la 25 august 1954, Sinaia 115,8 mm, la 1
Septembrie 1941, Buteni 81,5 mm, la 20 iulie 1915, vf. Omu 115 mm, la 14 iulie 1929).
In anotimpul rece, numrul mediu al zilelor de nghe crete proporional cu nlimea, el
fiind de 101 n zona de cmpie (Ploieti), de 115, n zona subcarpatic (Cmpina) i de 154 de
zile la Sinaia i mult mai ridicat, de 262 de zile, pe vf. Omu.
lJ
ud
Densitatea reelei hidrografice este de 0,4 kml/kmp, n partea nordic a teritoriului i

excepional chiar de 0,7 i de 0,1-0,3 kml/kmp n zona sud-estic a judeului. Cantitatea
anual medie de aluviuni n suspensie, care variaz n funcie de constituia litologic, de
cantitatea medie anual de precipitaii i de energia de relief, este de 10 t/ha/an, n zona
colinar i de 1 t/ha/an, n partea de N i de S, sau chiar 0,5 t/ha/an, n zona de cmpie.
Co
ns
iliu
Debitul mediu multianual al rului Prahova crete de la 2,80 mc/s, la confluena cu v.

Cerbului, la 27 mc/s, la ieirea din jude.Debitul maxim se nregistreaz n luna aprilie, ca
urmare a topirii zpezii n zona montan, iar cel minim, toamna, n septembrie sau
octombrie.Debitul mediu multianual de aluviuni n suspensie al rului Prahova este de 100
kg/s, la ieirea din raza judeului. Pe rul Teleajen, debitul mediu multianual de aluviuni n
suspensie este de 30 kg/s..Debitele maxime ale principalelor ruri se nregistreaz primvara
(n medie 40-54% din cel annual), iar cele minime sunt toamna, n septembrie.
Durata medie anual a stratului de zpad crete de la zona de cmpie (43,2 zile la Ploieti) la
zona montan (77,5 zile, la Sinaia i 218 zile, la vf. Omu).
Zona montan, reprezentnd cca 27% din aria judeului, cu nlimi ntre 1200 i 2000-2500
de metri, alctuit din Munii Bucegi, Baiului, Grohoti, Ciuca i Siriului, constituit din
depozite sedimentare, cretacice, n facies de fli grezo-calcaros, n baz i n facies de
molas, la partea superioar (conglomeratele de Bucegi), se remarc prin temperaturi medii
anuale ntre 0 i 8 grade i precipitaii medii anuale de 1000-1400 mm. Ca urmare a
fenomenelor de nghe-dezghe, procesul dominat este dezagregarea rocilor, care conduce la
formarea predelelor de grohoti. Cantitile mari de precipitaii, uneori n regim torenial
produc antrenarea unor cantiti mari de aluviuni n bazinele superioare ale vilor Cerbului,
Prahova, Btrneanca, Muia, Crasna, Siriu, Bsca cu cale, Doftana i Teleajen. In sectorul
montan al v. Prahova, degradarea terenurilor este mult mai avansat.
Pagina 34

ov
a
Zona subcarpatic (colinar), format din depozite sedimentare teriare, reprezentate prin
marne calcaroase (Strate de Plopu), gresii (gresia de Tarcu, gresia de Fuzaru, gresia de
Kliva) argile, marne, nisipuri, tufuri, evaporite (gipsuri, sare), dispuse n cute sinclinale i
anticlinale, dezvoltate n Dealurile Doftanei, Cosminele, Vrbilu, Lazuri, Priporului, Bicoi,
Bucovei i Istriei, are un climat temperat continental, intermediar ntre treptele extreme de
relief, cu temperatura medie anual de 9,3 grade,(Cmpina) i precipitaii medii anuale ntre
600 i 1000 mm.
Pr
ah
In zona subcarpatic, denudarea i eroziunea de suprafa sunt foarte active, ndeosebi pe

interfluviile despdurite i pe terenurile agricole din bazinele vilor Provia, Doftana,
Vrbilu, Slnic, Crasna, Drajna, Lopatna i Sngerului.Versanii vilor sunt afectai de
ravenare
ud
e
ea
n
Primvara i la nceputul verii, n urma plopilor abundente, pe suprafeele n pant, cultivate

i pe dealurile despdurite, apa se nfiltreaz pe planele dintre strate, sau preferenial n
depozitele mai poroase i produce destabilizarea versanilor, reactivarea unor alunecri de
teren, temporar stabilizate, sau formarea altora noi n zonele defriate mai recent. Factorului
litologic, determinant n formarea alunecrilor de teren, i s-au adugat efectele celui climatic
i al activitilor umane. Exploatarea petrolului, srii i substanelor nemetalifere au condus la
defriri masive n zona subcarpatic i au accentuat destabilizarea terenurilor. Zona
subcarpatic prahovean, aproape n totalitatea ei, este cunoscut prin amploarea alunecrilor
de teren, care aduc mari prejudicii economice.
Co
ns
iliu
lJ
Arealului delimitat de izoliniile de de 800 mm i 1200 mm i s-a atribuit factorului climatic Kd

valoarea de 0,65.
Pagina 35
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

Legenda
kd_hidroclimatic
KD
0.55
0.65
Fig.7: Reprezentarea factorului tematic Kd (scara grafica)
Pagina 36

Harta factorului hidrogeologic Ke
Pr
ah
ov
a
Pentru sectorul nordic al judeului Prahova, areal neacoperit de hri hidrogeologice, unde
informaiile de ordin hidrogeologic sunt punctuale (cercetri pe zone restrnse, cu obiective
diverse - studii pentru ape minerale, studii pentru ape potabile, studii hidrogeologice-miniere
etc.), a fost estimat un coeficient mediu de risc hidrogeologic (Ke = 0,4). Atribuirea acestei
valori s-a fcut prin analiza ponderat a valoriilor factoriale nregistrate pentru ntreaga
suprafa a judeului, cu estimarea corespondenei morfologice i lito-structurale din sectorul
neacoperit cu hart hidrogeologic privind freaticul. Dei, la nivelul paralelei de la partea
superioar a ultimei hri existente, apare o linie contrastant ntre valorile factorului de
influen, aceast linie nu se mai manifest n cadrul hrii factorului mediu (coeficientul
mediu) km, constatndu-se c soluia adoptat este corect. Situaia este reprezentativ pentru
un jude marcat de contrastul tranant, ntre o suprafa cu valori calculate ale factorului de
influen i valori estimate (din lips de date primare).
lJ
ud
e
ea
n
Dac n sectorul sudic al judeului cmpia este forma de relief predominant, spre nord se
trece treptat la dealurile subcarpatice i apoi la masivul muntos. Aspectul geologic se
modific, acelai lucru ntmplndu-se i cu condiiile hidrogeologice. n sectorul sudic avem
de-a face cu o circulaie a apelor subterane prin acvifere de tip poros-permeabil, spre nord
trecndu-se la o circulaie ce are loc predominant n acvifere de tip fisural. Se ntlnesc zone
n care apele circul la adncime (> 5 m), areale n care exist o circulaie superficial ce are
loc la nivelul solurilor de grosimi rduse depuse peste roca vie, sau prin zonele de alterare ale
majoritii tipurilor de roc ce afloreaz (< 5 m). De asemenea sunt i zone de descrcare ale
acviferelor (izvoare, zone de izvoare). Exist deci i n sectorul nordic cele 3 tipuri de
suprafee cu probabilitate de producere a alunecrilor din punctul de vedere al coeficientului
de risc hidrogeologic, fr ns a fi delimitate cu precizie. Din acest motiv s-a estimat un
coeficient mediu de risc hidrogeologic (Ke = 0,4).
ns
iliu
O alta sursa de informatii referitoare la nivelul hidrogeologic al apelor au reprezentat forajele

hidrogeologice monitorizate de catre Administratia Nationala Apele Romane. Pe zona de
studiu exista doar doua astfel de foraje, ambele situate pe teritoriul unitatii administrative a
orasului Sinaia. Valorile inregistrate confirma ipotezele prezentate mai sus.
Co
Deasemenea s-au facut observatii de teren in orasul Breaza, observatii ce au inclus si

nivelurile de ape din fantani. Acestea s-au situat la o adancime cuprinsa intre 4 m si 1 m.
Concluzia ce se desprinde din aceste abservatii fiind aceea ca in perioadele ploioase, nivelul
freaticului din zona studiata urca spre suprafata, alimentat de infiltratiile din sol si izvoarele
de adancime mica din zona de influenta.
Elaborarea hrii factorului de risc hidrogeologic Ke s-a fcut n conformitate cu Hotrrea
nr. 447/10.04.2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare i
coninutul hrilor de risc natural la alunecri de teren i inundaii.
Pagina 37
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

Legenda
KE
0.4
Fig.8: Reprezentarea factorului tematic Ke (scara grafica)
Pagina 38

Harta factorului seismic Kf
ov
a
La elaborarea hrii factoruli seismic a fost utilizat zonarea macroseismic a teritoriului

Romniei din punct de vedere al intensitii cutremurelor, scara MSK (SR -11100 - 93),
cuprins n Anexa 2, din Ghidul de redactare a hrilor de risc la alunecarea versanilor
pentru asigurarea stabilitii construciilor - indicativ GT 019 - 98 i n acord cu prevederile
Ghidului privind identificarea i monitorizarea alunecrilor de teren i stabilirea soluiilor
cadru de intervenie, n vederea prevenirii i reducerii efectelor acestora, pentru sigurana n
exploatare a construciilor, refacerea i protecia mediului - indicativ GT 006 - 97.
Pr
ah
Odat cu vectorizarea zonelor de gradare a intensitii seismice (inclusiv, a recurenei

acestora: 50 de ani, 100 de ani) s-a trecut la atribuirea valorilor factorului de influen seismic
Kf, n cadrul poligoanelor rezultate prin intersecia cu conturul judeului, conform indicaiilor
furnizate de Anexa C, pct. 6, la Normele metodologice privind modul de elaborare i
coninutul hrilor de risc natural la alunecrile de teren, cuprinse n HG 447/2003 pentru
aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare i coninutul hrilor de risc
natural la alunecri de teren i inundaii.
e
ea
n
Conform SR 11100/193 Macrozonarea seismic a teritoriului Romaniei, orasul Breaza se

situeaz n zona cu grad 81 (scara MSK). Indicele 1 aferent macrozonei reprezinta perioada
de revenire a cutremurelor de cca. 50 ani si respectiv 100 ani.
ud
Tinanad seama de normativul P100/2006, orasul Breaza se situeaz n zona de hazard seismic
corespunzatoare unei acceleraii a terenului (pentru cutremure cu interval mediu de recurena
(IMR) de 100 ani), de (ag) = 0,28g. Mentionam ca valoarea perioadei de colt corespunzatoare
zonei amintite este (Tc)= 1.0 secunde.
lJ
Valorile intensitii seismice sunt mari, ntreaga activitate fiind dependent de focarul
Vrancea.
Co
ns
iliu
Valoarea factorului de influen (coeficient de risc) atribuit este de 0,9.
Pagina 39
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

Legenda
KS
0.9
Fig.9: Reprezentarea factorului tematic Kf (scara grafica)
Pagina 40

Harta factorului silvic Kg

Pentru conturarea suprafeelor poligonale i evaluarea valorilor coeficientului factorial - Kg
s-a utilizat Layer-ul silvic extras din harta de identificare a hazardurilor naturale, lucrare ce a
fost realizata pe baza hartilor cadastrale editate in cadrul CNGCFT
Pr
ah
ov
a
Au fost atribuite urmtoarele valori ale factorului de influen Kg n funcie de gradul de

acoperire a orasul Breaza cu vegetaie:
- Kg = 0.95 - vegetatie fluvio-lacustra
- Kg = 0.80 zona construita
- Kg = 0,50 pasune si faneata;
- Kg = 0,40 - vegetatie localitati;
- Kg = 0,20 - livada;
- Kg = 0,10 - padure;
lJ
ud
e
ea
n
Din punct de vedere biogeografic teritoriul studiat apartine padurilor temperate subtipul
padurilor de fag si al padurilor de stejar inlocuite in mare parte de pajisti secundare aparute in
urma defrisarilor. Etajarea vegetatiei forestiere in functie de altitudine si expunere a dus la
dezvoltarea padurilor de fag in jumatatea superioara a dealurilor, pe vaile umbrite si pe
versantele cu expunere N si NE. Padurile de stejar si gorun ocupa zonele mai joase si
versantele insorite unde intra in amestec cu subtipul fagului.
Vegetatia forestiera este dublata de un subarboret alcatuit din maces, porumbar, corn,
singer, etc.
Din flora originala, compartimentul ierburilor s-a adaptat cel mai bine schimbarilor de
peisaj avand in prezent cea mai larga arie de raspandire si o diversitate floristicia apreciabila.
In lunci si zonele cu exces de umiditate s-a dezvoltat o asociatie vegetala hidrofila formata
din plop, salcie si specii ierboase.
iliu
Un coeficient Kg = 0.50 a fost atribuit punilor, acestea fiind considerate suprafee foarte
slab protejate anti-erozional.
ns
Zonele de livad au fost caracterizate printr-un coeficient Kg = 0.20, vegetaia arboricol, mai
ales cea cu rdcin pivotant, mrind factorul de siguran la alunecare att prin efectul de
intuire ct i prin drenarea apei pn la o adncime de 5-10 m fa de suprafa.
Co
Cele mai stabile zone, avnd Kg = 0.10, sunt cele mpdurite. Acestea combin diferitele
tipuri de vegetaie combinnd avantajele armrii induse de vegetaia arboricol cu un bun
drenaj asigurat prin evapo-transpiraie de ctre arbuti.
Zona construita a fost caracterizata de un coeficient Kg = 0,8, datorita riscului determinat de
suprancarcarea versantilor cu construcii i efectuarea de lucrri specifice zonelor de
locuine.(canalizri, alimentri cu ap, lucrri pentru drumuri etc.)
Pagina 41
ns
Legenda
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

kg_silvic
Co
KG
0.1
0.2
0.4
0.5
0.8
0.95
Fig. 10: Reprezentarea factorului tematic Kg (scara grafica)
Pagina 42

Harta factorului antropic Kh
Pr
ah
ov
a
Urmnd indicaiile Anexei C la normele metodologice privind modul de elaborare i

coninutul hrilor de risc natural la alunecri de teren i inundaii HG 447/2003,
categoriilor (poligoanelor) sus menionate li s-au atribui urmtoarele valori ale factorului Kh:
teren neproductiv
0,01,
0.1
padure
livezi
0,2,
0,3,
localitate
teren agricol
0,4
zona urbana
0,5
drum comunal
0,3,
0,6,
drum judeean
drum national
0,7.
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Se menioneaz procedeul buffer, prin care vectorii (drumuri) au fost transformai n

poligoane, cu urmtoarele limi:
6 m,
drum comunal
drum judeean
10 m,
drum national
16 m.
Pagina 43
Legenda
KH
ns
0.01
iliu
kh_antropic
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

0.1
Co
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
Fig.11: Reprezentarea factorului tematic Kh (scara grafica)
Pagina 44

Harta factorului mediu de influen Km

Harta de risc la alunecri de teren a teritoriului administrativ a orasului Breaza s-a realizat prin
combinarea celor opt hri tematice n ArcMap. Harta reprezint o serie de suprafee
poligonale divers colorate, crora le corespund diferite valori ale coeficientului mediu de
producere a alunecari - Km.
ov
a
n prealabil, fiecare hart tematic a fost analizat n vederea eliminrii defectelor de

digitizare (suprapuneri de poligoane, eliminarea golurilor dintre poligoane i eliminarea
punctelor duplicat).
Pr
ah
Fiecrei hri tematice i este asociat o baz de date a crei structur i definire a cmpurilor
este identic pentru coeficienii Ka - Kg.
Sistem de proiecie - STEREO '70.
e
ea
n
Hrile tematice n cadrul crora se regsesc suprafeele poligonale cu valorile coeficientului

specific fiecrui factor de influen a stabilitii versanilor (Ka - Kh) au fost transformate n
hri de tip grid, cu reeaua de 1m 1m.
n cadrul fiecrei suprafee poligonale, reelei de puncte i-a fost atribuit n fiecare punct
valoarea coeficientului factorial specific K, stabilit pentru ntreaga suprafa a poligonului.
lJ
ud
Dup obinerea n format grid a celor opt hri tematice corespunztoare factorilor de
influen a stabilitii versanilor, s-a trecut la combinarea dup formul a acestor griduri,
rezultnd o serie de suprafee poligonale care, n ansamblu, definesc harta de risc la alunecri
de teren.
iliu
Estimarea valorilor coeficientului mediu de producere a alunecari Km
K a Kb
K c K d K e K f K g K h
6
Co
Km
ns
Pentru calculul coeficientului mediu de producere a alunecari Km, corespunztor fiecrei

suprafee poligonale rezultate prin suprapunerea celor opt hri factoriale, s-a utilizat formula :
n care :
Ka valoarea coeficientului factorului litologic;
Kb valoarea coeficientului factorului geomorfologic;
Kc valoarea coeficientului factorului structural;
Kd valoarea coeficientului factorului hidrologic-climatic;
Ke valoarea coeficientului factorului hidrogeologic;
Kf valoarea coeficientului factorului seismic;
Kg valoarea coeficientului factorului silvic;
Kh valoarea coeficientului factorului antropic.
Pagina 45

Valorile coeficientului mediu de de producere a alunecari Km rezultate se nscriu ntr-un

interval larg, de la 0,12 (factor minim), pn la 0,80 (factor maxim), ceea ce semnific un
potenial de producere al alunecrilor de teren de la mediu la mare.
n vederea ncadrrii potenialului de producere a alunecrilor de teren s-au utilizat categoriile
specificate n legislaie, conform tabelului :
Pr
ah
0
< 0.10
0.10 0.30
0.31 0.50
0.51 0.80
0.81 1.00
ov
a
Valoarea benzii factorului mediu Km
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Probabilitate (Potenial) de producere

a alunecrilor de teren
Practic zero (lips)
Redus
Medie
Medie - Mare
Mare
Foarte mare
Pagina 46
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

Co
Legenda
km_breaza
probabilitate
scazuta
medie
medie mare
mare
Fig. 12: Reprezentarea coeficientului mediu de hazard Km (scara grafica)
Pagina 47

3.2.
Evaluarea vulnerabilitatilor. Realizarea hartii de risc la alunecari de teren
Istoricul alunecarilor de teren inregistrate in orasul Breaza.
ov
a
Inregistrarea alunecarilor de teren in orasul Breaza a inceput in anul 1975, data consemnata in
inventarul realizat in cadrul studiilor suport pentru legea 575/2001. Deasemenea mai sunt
inregistrate alunecari de teren in anii 1996, 1997 si 1998. Datele referitoare la aceste alunecari
de teren sunt prezentate in tabelul 1.
Pr
ah
Date referitoare la alunecarile de teren produse pe teritoriul comunei au fost puse la dispozitie
de catre beneficiar sub forma fiselor de identificare a alunecarilor conform ord. 62N din 1998.
Datele referitoare la alunecarile de teren cuprinse in cele 2 surse au fost confirmate si
completate de catre consiliul local al orasul Breaza, cu evenimente cuprinse in perioada 2000
- 2010.
e
ea
n
Cu aceasta ocazie s-au efectuat modificari in ceea ce priveste pozitionarea alunecarilor de

teren, deoarece precizia cu care acestea au fost determinate in fisele de identificare a
alunecarilor nu permite pozitionarea lor cu exactitate in cadrul hartii digitale create ca suport
pentru acest studiu.
lJ
ud
In urma observatiilor de teren efectuate impreuna cu reprezentantul desemnat al Primariei

Breaza, s-au determinat cu ajutorul GPS-ului coordonatele exacte ale zonelor identificate cu
alunecari de teren. Cu aceasta ocazie s-a facut si o reactualizare a inventarului de alunecari de
teren de pe teritoriul comunei, in urma careia s-au refacut si completat fisele identificare a
alunecarilor conform ord. 62N din 1998. Aceste fise se prezinta mai jos.
Co
ns
iliu
Parte din alunecarile identificate pe teritoriul orasului, au la baza fenomene de eroziune a

malurilor datorata neamenajarii cursurilor torentiale, care avand viteze foarte mari antreneaza
materialul solid necoeziv sau slab coeziv din zona malurilor, si impreuna cu plutitori creeaza
in unele cazuri adevarate blocaje pe cursurile de apa ce asigura scurgerea de suprafata.
Neintretinerea acestor cursuri torentiale afecteaza ireversibil malurile, care datorita eroziuni in
albie ajung la inaltimi semnificative fapt ce afecteaza stabilitatea acestora.
Alunecarile de pamant activate cu mult timp in urma (1975 1998) au evoluat in mod diferit,
unele din acestea fiind foarte dificil de identificat datorita faptului ca zona alunecarii a fost
inierbata, s-au plantat arbori care acopera in prezent suprafata afectata ori datorita timpului
trecut de la producerea acesteia, efectele s-au estompat.
In continuare prezentam alunecarile de teren identificate in orasul Breaza in cadrul
inventarului penru studii suport efectuate pentru Legea 575/2001, precum si inventarul
alunecarilor de teren rezultat in urma campaniei de observatii de teren si prospectare a zonelor
afectate de alunecari de teren, actiune desfasurata cu sprijinul primariei din orasul Breaza.
Pagina 48

Localitate/
Localizare Fenomen
Data. prod Tipul

alunecrii
(materialul
alunecat)
Pr
ah
ov
a
Alunecari de teren inregistrate in orasul Breaza si inregistrate in studiile suport pentru legea 575/200
Suprafaa afectat Cauze

(ha)
1. Condiii de teren
2. Procese geomorfologice
3. Procese climatice
4. Procese antropice
3,0
Str. Drum nou
aug 1997 primara
2.25
reactivat
roca
0.08
Str. Sulfinelor
reactivat
pamant
0.24
Str.
Caprioarelor
Curgere
Str.
Mesteacanului
Str. Libertatii
5. Alte msuri
Aplicate
Propuse
8
DJ
livada
evacuare
da
DJ
livada
faneata
3. Consolidare 4
cu gabioane,
fascine, piloti
2,3
0.01
1
1
0.05
Msuri de remediere
1. Modificare geometrica
2. Drenaj
3. Lucrri de susinere
4. Lucrri de ranforsare intern
0.06
Co
Str. Morii
Str. Ocinei
iliu
Str. Colinei
ud
aug 1997 Primara

Pamant+
Roca
Curgere
lJ
Str. Tudosesti
ns
Breaza
Declanatoare
e
ea
n
Favorizante
Pagube materiale
Case
Drum Teren
(nr.)
(m)
agricol
(ha)
Tabel 1
0.03
0.32
Pagina 49
Refacere pod
3. Da

0.36
ov
a
Str.Miron
Caproiu
0.33
0.025
Pr
ah
0.04
0.075
2.8
0.08
e
ea
n
0.01
0.064
DJ 710
km26+700
DJ 710
km26+100
0.084
0.15
Mar.1998
Nov.1996 reactivata
1975
ud
0.6
2,3
primar
pmnt
DJ
1
DJ
DJ
50
Co
Malaele
Aug.1997 pamant
Feb.1998 primara
lJ
DJ 710
km26+500
0.75
Livada+ 3,4,5
3, 4, 5
Faneata coloane beton Consoloidare
+ gabioane
Livada+ 3,4,5
Faneata Consolidari si
coloane beton
+ gabioane
3,4 Coloane
forate si radier
beton
iliu
Str. Garii
Ian. 1997 Primara

Roca
Curgere
Ian. 1998 Primara
Roca
Curgere
ns
Str. Primaverii
45
2,3
2. Exces umid
pe versani
izv de coast
Pagina 50
da
pasune
Nivelare
puni
fnee
2
5. Plantri specii
forestiere

Inventar de puncte cu alunecarile de teren din orasul Breaza puse la dispozitie de

Consiliul Judetean Prahova
3
4
5
6
7
8
Str.Drum Nou
Str.Drum Nou
Str. Sulfinelor
Str.Morii
Str.Primaverii
Str. Garii
Str. Libertatii- Zona Vasileanu

Str.Colinei Punct Raducanu
10
Str.Colinei Punct Anei
lJ
ud
Str. Caprioarelor Cart Frasinet
12
Str. Colinei Zona Pripon
ns
Str.Mesteacanului Cart. Podu

Corbului
Punct Miron Caproiu Zona
Tiu
Co
14
iliu
11
13
15
16
17
18
19
Longitudine
45o 12 36
25o 36 57
45o 10 33
25o 38 57
45o 10 07
25o 38 02
45o 9 4
25o 40 50
Pr
ah
Malaele
Latitudine
45o 11 19
25o 40 1
45o 10 52
25o 40 55
e
ea
n
Denumire punct alunecare
ov
a
Nr.
Crt.
Str. Ocinei- Zona Kiru

Str. Miron Caproiu Zona
Carjan
Str. Stefan cel Mare Zona
Ezaru
Str. Miron Caproiu Zona
UCECOM
DJ 710 lim. Jud Dambovita
Adunati Breaza km 26+500
45o 10 59
25o 41 4
45o 9 44
25o 41 13
45o 8 55
25o 40 55
45o 11 38
25o 41 9
45o 11 38
25o 41 9
45o 10 56
25o 39 29
45o 13 26
25o 39 48
45o 11 19
25o 40 5
45o 11 19
25o 40 5
45o 11 5
25o 40 19
45o 11 38
25o 39 52
45o 11 12
25o 40 14
45o 11 1
25o 37 34
Pagina 51

23
24
25
26
27
28
Str. Stefan cel Mare GN 5-4

Str. Primaverii GN 5-5
45o 11 28
25o 39 12
45o 10 55
25o 40 29
45o 10 14
25o 39 56
45o 11 39
25o 40 53
45o 9 14
Str.Colinei GN 5-6
Str.Sunatorii GN 5-7
Electrica 5-1
Electrica 5-1
45o 9 41
25o 40 38
25o 40 30
45o 10 38
25o 37 55
45o 10 12
25o 41 11
OSPA
Co
ns
iliu
lJ
ud
29
Str. Miron Caproiu GN 5-3
25o 38 7
ov
a
22
45o 11 12
Pr
ah
21

e
ea
n
20
Pagina 52

Inventar de puncte GPS - localitatea Breaza

(STEREO 70)
Denumire punct alunecare
Coordonata
X
Coordonata
Y
Coordonata
Z
Str.Occinei - punct Pripon
551331
409147
562
Str.Occinei punct Kiru
550404
409315
506
Str.Occinei - punct Fulga
550246
409275
500
4
5
6
7
Str. Occinei nr.217 - punct

Bondoc
Str.Surdesti - punct DJ 710
limita Adunati
Str.Surdesti - punct Lepus
549363
409510
519
549163
410041
565
549158
410046
573
e
ea
n
ov
a
Pr
ah
Nr.
Crt.
551105
408919
539
Str. Tudosesti - punct Bugan
551103
408709
552
Str.Tudosesti punct Duica
551039
408669
550
10
Str.Tudosesti punct Tudose
551068
408604
555
Str. Sunatori - punct Romgaz
553037
407340
514
553391
406608
517
553564
406424
505
Punct Colinei - Coltan
553635
406328
502
Str. Colinei - punct Anei
554060
405847
470
Str. Sulfinelor punct Moara
554105
405731
456
Punct Sulfinelor
554034
405791
456
18
Miron punct Caproiu
553042
409326
546
19
Miron punct Cimitir Eternitatii
553107
409138
534
12
13
lJ
Punct Colinei - Gorgan

Str.Colinei punct intersectie
cu Sunatori
Co
14
iliu
11
ns
ud
Str. Tudosesti punct Maier
15
16
17
Pagina 53
553178
409054
541
21
Miron punct Capriori Spital
553333
409060
529
Str.Garii- punct 1
553781
408374
515
Str. Garii - punct 2
553858
408376
489
Punct str. Primaverii
553602
408080
505
25
Str.Libertatii punct Novaci
553837
407500
509
26
Str.Libertatii punct Vasilescu
553948
407217
503
Punct Caprioarelor
553738
410823
576
Str.Muresului- punct Aichel
552899
412056
594
22
23
24
27
28
ov
a
Miron punct Caproiu Carjan
e
ea
n
20
Pr
ah

Str.Muresului punct Nistoresti
553630
412926
680
30
Punct Valea Mesteacanului
551373
413235
553
31
Punct - str. Daliilor
551553
413058
591
32
Punct str.Scolii
551842
413127
606
33
Punct str.Prunului
551603
413527
606
34
Str. Stefan cel Mare - punct 1
552157
410754
555
35
Str. Stefan cel Mare - punct 2
552349
410649
558
36
Plutonier Radulescu punct

Banu
Plutonier Radulescu punct 2
552464
410492
548
552578
410348
561
38
Plutonier Radulescu punct

Nanu
552663
410230
548
39
Punct Drum Nou - David
549765
408649
494
Punct Malaele
550131
407415
560
Punct Malaele1
550783
408066
560
Co
ns
iliu
lJ
ud
29
37
40
41
Pagina 54

Observatii de teren.
In orasul Breaza, judetul Prahova au fost vizionate urmatoarele zone unde se dezvolta
alunecari de teren:
Strada Ocinei
Pr
ah
ov
a
Pe raza orasului Breaza drumul judetean DJ 710, ce face legatura intre localitatile Breaza si
Pucioasa, se identifica cu strada Ocinei. Drumul judetean este executat in profil mixt si, local,
prezinta fenomene de instabilitate atat in amonte cat si in aval de acostamentul drumului.
Principalele cauze ale instabilitatilor sunt: lipsa unui sistem de drenare a apelor de siroire si a
celor provenite din topirea zapezii (foto3), natura preponderant argiloasa a deluviului (foto4)
si panta versantilor.
Se recomanda executarea unui sistem de drenaj pe ambele sensuri ale drumului .
iliu
lJ
ud
e
ea
n
In punctul Pripon s-a observat in amonte de acostamentul drumului un versant stabil,

impadurit, ce prezinta o panta accentuata care favorizeaza siroirea apei.
Foto 2-DJ710 Rambleu
ns
Foto 1- DJ710 Debleu
Co
Pe partea dreapta a drumului judetean, exista un zid de sprijin in rambleu, executat din
moloane cimentate, (foto 2). De o parte si alta a drumului judetean DJ 710 lipsesc rigolele cea
ce face ca acostamentul (amonte) sa prezinte zone de baltire, producand pe alocuri tasari.
Foto3- Lipsa ridole pe ambele parti ale DJ710
Foto4 - Deluviu argilos
Pagina 55

e
ea
n
Pr
ah
ov
a
In continuare, s-au efectuat observatii in punctul Kiru unde ambele acostamente au fost afectate
de o alunecare reactivata dupa ploile torentiale din anul 2005. In teren, s-a observat, pe partea
dreapta, un versant impadurit cu fete de desprindere in aproprierea acostamentului si cu copaci
inclinati, (foto5). La baza versantului este executat un zid de sprijin in trepte din moloane
cimentate si un rand de gabioane la partea superioara. Zidul de sprijin prezinta, datorita
drenajului necorespunzator din amonte un inceput de arcuire (foto6). Pe partea stanga a
drumului, rambleul prezinta un aspect framantat, vezi foto7. Mentionam ca nu exista rigole de
scurgere iar apa siroieste pe suprafata si in corpul drumului producand crapaturi si pelade, vezi
foto 8.
Foto 6- Detaliu zid de sprijin
Co
ns
iliu
lJ
ud
Foto 5- DJ 170- Zid de sprijin (debleu dreapta)
Foto 7- DJ 170-Rambleu stanga
Foto 8- Tasari , pelade in platforma drumului DJ170
Observatiile de teren au continuat in puncul Fulga unde versantul de pe partea stanga a

drumului judetean DJ 710 prezinta un aspect de teren framantat, fiind valurit, cu fete de
desprindere neinierbate (semn ca alunecarea este activa). Versantul este acoperit de vegetatie,
(foto9). Pentru protejarea drumului (unde inaltimea debleului este mai mare de 3,00m) a fost
construit un zid de sprijin din moloane cimentate cu inaltime de cca. 1,00-1,50m, iar la baza
lui s-a prevazut o rigola dalata pentru colectarea apelor (foto10). Pe partea dreapta a drumului
rambleul este inierbat, iar in baza acestuia exista un parau cu caracter nepermanent, dar care
in timpul ploios produce eroziunea malului (foto11).
Pagina 56
Pr
ah
ov
a

Foto10 -Zid debleu de sprijin
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Foto 9- Versant valurit
Foto 11- Rambleu dreapta inierbat
Co
ns
S-au continuat observatiile in punctul Bondoc unde drumul prezinta un rambleu impadurit
(in partea dreapta) cu o panta de cca 10-15, (foto13). Drumul este prevazut, pe partea stanga,
cu o rigola dalata, (foto12).
Foto 12- Acostament stanga
Foto 13-. Rambleu impadurit
Pagina 57

Strada Surdesti
e
ea
n
Pr
ah
ov
a
Strada Surdesti (in punctul de observatie) este reprezentata printr-un rambleu cu lungimea de
cca. 200 m aflat in executie. Mentionam ca strada se gaseste in plin proces de reabilitare dupa
ploile indelungate din primavera anului 2012. Mentionam ca taluzul rambleului, pana la baza
lui (zona de teren natural) este impadurit, (foto1).
Foto 1- Drum in rambleu
Foto2- str. Surdesti in pct. Lapus
lJ
ud
Se continua traseul spre punctul Lapus unde alunecarea reactivata de ploile torentiale din
anul 2005 a afectat drumul pavat cu dale, dislocandu-le. Zona adiacenta drumului este
impadurita si cu multa vegetatie. S-a observat ca nu exista drenaj lateral, iar pe partea stanga a
drumului o casa a fost afectata de alunecare. In prezent alunecarea este stabilizata (foto2).
iliu
Strada Tudosesti
Co
ns
S-a inceput vizionarea strazii Tudosesti unde mai multe proprietati particulare au fost afectate
de fenomenul de alunecare cauzat de ploile torentiale din luna mai din acest an. In punctul
Maier alunecarea incepe din amonte de drum (stanga), trece pe sub drum si se continua in
aval de drum (dreapta).
Mentionam ca au fost afectate atat drumul local (str. Tudosesti) cat si casele din zona, (foto3,
foto5). Din observatiile efectuate la suprafata terenului rezulta ca terenul prezinta un aspect
framantat, cu denivelari si crapaturi, cu copaci inclinati spre aval, (foto1, foto2).
Pe suprafata alunecarii,(amonte de strada si case) au fost evidentiate crapaturi transversale, ce
indica faptul ca in corpul alunecarii (pana la adancimea la care se inchid crapaturile)se
manifesta eforturi de intindere.
Crapaturile constituie cai reale de acces pentru apele de precipitatie si topire a zapezii in copul
alunecarii, influentand dinamica fenomenului de alunecare.
Pagina 58
Foto 2-Fata de desprindere
Pr
ah
Foto 1-Versant afectat de alunecare
ov
a

iliu
lJ
ud
e
ea
n
S-a observat ca zona de reful a alunecarii se opreste in aval de strada si case. Mentionam ca
alunecarea a fost activa in perioada efectuarii observatiilor de teren (05.06.2012 - 26.06.2012)
cand s-a executat forajul. Din observatiile de teren rezulta ca atat casele cat si gardurile de pe
aceasta parte a drumului au suferit deteriorari foarte mari, (foto 3, foto 4, foto 5, foto 6).
Foto 4. Gard Afectat
Co
ns
Foto 3. Drum afectat
Foto 5.
Pagube 05.06.2012
Foto 6. Pagube 05.06.2012
Pagina 59

Pr
ah
ov
a
Traseul a continuat la punctul Bugan unde s-au observat crapaturi mari la peretii casei, semn
al unei alunecari mai vechi, (foto1). In teren s-a observat ca, in spatele casei exista o
conducta care preia apa unui izvor de panta. Captarea a fost necesare deoarece zona prezenta
un exces de umiditate. Conform observatiilor efectuate asupra nivelului apei in fantana
gospodariei, a rezultat ca acesta se pozitioneaza mai sus decat fundatia casei.
e
ea
n
Foto 1- Casa afectata
Foto 2- Izvor captat
Co
ns
iliu
lJ
ud
Observatiile au continuat la punctul Duica C-tin unde fenomenul de alunecare este stabilizat.
S-a observat ca in zona au fost plantati pomi si exista multa vegetatie. De asemenea se
observa, in teren, mici crapaturi la gardurile caselor si zone de baltire, (foto3 si foto4).
Foto 3- Crapaturi in gard si dale
Foto 4- Zona de baltire
Pagina 60

Pr
ah
ov
a
In continuare s-au efectuat observatii in zona Tudose, stabilizata prin plantare de pomi si
arbusti, (foto5).
e
ea
n
Foto 1- Alunecare Stabilizata
Strada Sunatori - punct Romgaz
Co
ns
iliu
lJ
ud
In acest punct s-a constatat, o eroziune de mal (mal stang), a paraului Sunatori. Malul erodat
prezinta panta abrupta, fiind impadurit si cu multa vegetatie, (foto1). Pentru ca eroziunea de
mal sa nu mai afecteze drumul comunal s-a executat un zid de sprijin din gabioane, (foto2.)
Foto 1. Versant impadurit
Foto 2. Zid de sprijin din gabioane
Strada Colinei
S-a intrat pe strada Colinei unde, la punctul Goran s-a observat o eroziune de mal (mal drept
al paraul Sipot). In aceasta zona versantii sunt bine impaduriti, (foto1 si foto2) iar la baza
acestuiai se situeaza drumul mai sus mentionat.
Pagina 61
ov
a

Foto 2. Drum afectat
Pr
ah
Foto 1. Versant cu vegetatie
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Traseul se continua pe malul paraului Sipot pana la intersectia cu strada Sunatori si apoi pana
la punctul Coltan. Mentionam ca in aceasta zona versantul drept prezinta panta accentuata,
insa datorita vegetatiei (impadurit si inierbat) prezinta un caracter stabil. Pe creasta versantului
se situeaza strada Colinei, protejata pe partea stanga de un zid de sprijin de rambleu executat
din beton, (foto3 si foto5). Mentionam ca, la partea inferioara a versantului sunt amplasate
gospodarii care nu sunt afectate de fenomene de alunecare.
Co
Foto 3- Zid de sprijin-pct. Sunatori
Foto 4- Versant cu gospodarii
Foto 3- Zid de sprijin-pct.Coltan
Pagina 62

Foto 5- Perete afectat de alunecare
Co
ns
iliu
lJ
Foto 4-. Versant valurit cu vegetatie
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a
In continuare s-au efectuat observatii la punctul Anei, unde exista o alunecare mai veche. In
urma ploilor din primavara anului 2012 aceasta s-a reactivat, afectand casele din zona.
Observatiile de teren efectuate in aceasta zona au aratat ca versantul este valurit, acoperit de
vegetatie, cu copaci rari inclinati (in sensul de curgere al alunecarii), (foto 4). Din observatiile
de teren consideram ca principala cauza a reactivarii acestei alunecari sunt izvoarele
subterane. Un alt factor care a dus la instabilitate versantului este drenajul necorespunzator al
apelor. Toate aceste elemente concura la producerea instabilitatii mai sus amintite. Conform
observatiilor de teren alunecarea a afectat gospodarii, zidurile caselor (ce prezinta crapaturi),
gardurile caselor (s-au inclinat pe directia de curgere a alunecarii), (foto5, foto6).
Foto 6- Gard afectat de alunecare
Pagina 63

Strada Sulfinelor
Foto2- Zid de gabioane-pct. Moara
ud
Foto1-. Zid de sprijin din gabioane
e
ea
n
Pr
ah
ov
a
In aceasta zona s-a identificat o eroziune de mal pe paraul Sipot. Strada Sulfinelor este
executata in profil mixt, stanga nivel teren iar dreapta rambleu (spre parau). S-a observat ca pe
unele portiuni ale rambleului( spre parau) s-au produs eroziuni in perioadele cu ploi
indelungate. Pentru protectia strazii s-au executat lucrari de cosolidare (zid de gabioane),
(foto1 si foto2).
lJ
Miron Caproiu
Co
ns
iliu
Pe strada Miron Caproiu primul punct vizionat a fost punctul Capriori, situat pe malul drept al
raului Prahova. Zona a fost afectata, in anul 1997, de o alunecare, in prezent stabilizata.
Cauzele producerii acestei alunecari pot fi eroziunile produse de raul Prahova si precipitatiile
abundente, mai ales in perioada primaverii. S-a observat ca zona prezinta un aspect valurit,
(foto1). In present, in portiunea mai sus mentionata, sunt efectuate lucrari de regularizare a
raului Prahova, iar pe zonele adiacente s-au montate tuburi de dren.
Foto 1. Teren valurit
Pagina 64

Foto 2- Versant valurit cu vegetatie
e
ea
n
Pr
ah
ov
a
Traseul continua spre punctul Cimitirul Eternitatii. Zona a fost afectata, in anul 1997, de o
alunecare ce a pornit de la nivelul drumului judetean propaganda-se pana in valea raului
Prahova. Mentionam ca versantul prezinta aspect valurit si este acoperit de pomi si vegetatie,
(foto1). Alunecarea a afectat drumul judetean, cauza principala fiind lipsa sistemului de
drenaj. In teren s-a observat ca drumul mai sus mentionat este crapat, cu pelade in care apa
balteste, (foto2).
Foto 3-. Drum afectat
Co
ns
iliu
lJ
ud
Observatiile de teren au continuat spre punctul Carjani unde zona de rambleu este
consolidata cu un zid de sprijin din beton, vezi foto4.Mentionam ca versantii sunt acoperiti cu
vegetatie arboricola.
Foto 4-. Zid de sprijin
Str.Garii
Fenomenul de alunecare s-a produs in anul 1997 si s-a datorat precipitatiilor abundente.
Deoparte si de alta a drumului judetean, versantii sunt acoperiti de pomi si vegetatie. Pe
Pagina 65

Pr
ah
ov
a
partea stanga a drumului exista un zid de sprijin din moloane cimentate de 3-4 m inaltime.
Zidul este prevazut la baza cu o rigola pentru scurgerea apelor, (foto1 si foto2).
Foto 2. Lucrari de drenaj
Punct str. Primaverii
e
ea
n
Foto 1. Subtraversare+zid de sprijin
Co
ns
iliu
lJ
ud
In teren s-a observat ca alunecarea este stabilizata, prezentand versanti acoperiti de pomi si
vegetatie. Pe partea dreapta a drumului sunt executati ranforti cu rol de stabilizare, vezi foto1.
Mentionam ca drumul pe aceasta portiune nu prezinta rigole pentru scurgerea apelor si nici
aparari (pe partea stanga) impotriva siroirii apei provenita din precipitatii.
Foto 1- Sistem de stabilizare drum
Pagina 66

Strada Drum Nou punct David
e
ea
n
Pr
ah
ov
a
In acest punct s-a constatat o eroziune de mal produsa de paraul Tarsa, (foto 1). Versantii sunt
impaduriti si cu multa vegetatie, (foto 2). In prezent, malul este expus eroziunii care se
reactiveaza de fiecare data cand ploua abundent afectand stabilitatea drumului judetean. Ca
solutie pentru remediere se propune regularizarea paraului Tarsa.
lJ
Punct - Malaele
Foto 2. Drum refacut
ud
Foto 1. Parau Tarsa
Co
ns
iliu
In aceasta zona, in anul 1997, s-a produs o alunecare de teren datorata ploilor abundente si
litologiei terenului (substratul argilos). Observatiile de teren efectuate in zona Malaele au
aratat ca versantul este valurit (foto1), cu rare fete de desprindere (foto2). Versantii sunt
partial acoperiti cu vegetatie. Terenul prezinta pe alocuri zone de baltire, (foto 2).
Foto1. Versanti impaduriti
Foto 2 Zone de Baltire
Pagina 67

Strada Libertatii
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a
Aceeasi alunecare din anul 1997, ce a afectat terasa inalta a raului Prahova, (foto1, foto 2)
care s-a reactivat dupa ploile torentiale din anul 2010. Alunecare se reactiveaza dupa fiecare
ploaie. Are o lungime de 150-200 m si o latime de 70 m. La baza alunecarii sunt pomi si
vegetatie. Pentru stabilizare se recomanda pretectie de versant cu ziduri din gabioane.
Foto 2.Fata de desprindere a alunecarii
iliu
lJ
Foto 1. Versant acoperit cu vegetatie
Punct str. Caprioarelor
Co
ns
Din observatiile de teren rezulta ca versantul aferent acestei strazi este impadurit si cu multa
vegetatie. Pe alocuri se pot observa rare fete de desprindere. (Foto 1).
Pagina 68

Foto 1. Fata de desprindere a alunecarii
Strada Muresului punct Aichel
ov
a
Aceasta alunecare s-a produs in anul 2010 si a afectat drumul judetean DJ 207 Nistoresti
Sotrile. In teren se observa crapaturi situate atat pe partea stanga cat si pe partea dreapta a
drumului mai sus mentionat (Foto 1, Foto 3).
ud
e
ea
n
Pr
ah
Pe partea dreapta, in sensul de mers catre comuna Sotrile, exista o rigola colmatata ( in cea
mai mare partea inierbata), astfel incat, in situatia precipitatiilor abundente apa de siroire
curge pe carosabil. Versantul de pe partea stanga este acoperit de vegetatie si pomi (Foto 2).
Foto 2. Rigola inierbata
Co
ns
iliu
lJ
Foto 1. DJ 207 Nistoresti-Sotriile
Foto 3. Crapaturipe ambele parti ale DJ 207
Punct - Valea Mesteacanului
Pagina 69

e
ea
n
Pr
ah
ov
a
Eroziune de mal temporara, in vale existand un parau nepermanent. Pe partea stanga a

drumului DJ 207 s-a executat un zid de sprijin din beton. Versantul este impadurit si cu multa
vegetatie (Foto 1, Foto 2).
Foto 1. Zid de sprijin
Punct - Str.Daliilor
Foto 2. Stabilizare cu tevi de metal
Co
ns
iliu
lJ
ud
In acest punct se observa, pe partea dreapta a drumului, o alunecare reactivata dupa ploile din
primavera anului 2012. In aceasta zona s-a executat o aparare de mal din capriori si gard, care
in timp s-a dislocat. Mentionam ca versantul este impadurit iar pe partea stanga a drumului
exista case (Foto 1).
Foto 1. Aparare de mal din capriori si gard
Pagina 70

ov
a
Punct - Str. Scolii
Foto 1. Drum local afectat
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
Alunecare veche de suprafata, pe partea stanga a drumului, din anul 1997. S-a reactivat dupa
perioada ploioasa din 2012. Nu exista rigole. Apa balteste pe drum. Versantul este acoperit de
pomi si vegetatie. Pe partea dreapta locuinte care nu sunt afectate de alunecare (Foto 1).
Co
Punct - Str. Prunului
Alunecare de mare amploare, aparuta dupa ploile din anul 2009-2010. Aceasta a afectat
gradina unei locuinte. In timpul ploilor, pe versantii despaduriti se formeaza torentii ce
antreneaza material deluvial. Terenul este valurit. (Foto 1, Foto 2).
Pagina 71
ov
a

Foto 2. Teren valurit si baltiri
e
ea
n
Punct - Str. Stefan cel Mare (1)
Pr
ah
Foto 1. Gradina afectata
Co
ns
iliu
lJ
ud
Alunecare de mare amploare, aparuta dupa ploile din anul 2009-2010. Aceasta a afectat
gradina unei locuinte. Scurgerile torentiale din perioadele ploioase antreneaza materialul de
pe versant si se produce fenomenul de curgere. Pe alocuri terenul este valurit. Versantii sunt
acoperiti cu copaci, care pe alocuri au fost si ei antrenati de fenomenul de alunecare (Foto 1).
Foto 1. Gradina afectata
Plutonier Radulescu punct Banu

Alunecare veche din anul 1997, stabilizata in prezent. Pe versanti s-a observat o plantatie de
pomi si arbusti cu scop de stabilizare(Foto 1).
Pagina 72
Pr
ah
ov
a

Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Foto 1. Alunecare stabilizata
Pagina 73
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

Pozitionarea punctelor identificate ca zone critice la alunecari de teren. Detaliu al zonei de

prospectare
Pagina 74

Din analiza harti de hazard la alunecari de teren a orasului Breaza coroborata cu limita
intravilanului a rezultat harta zonelor de risc la alunecari de teren, unde s-au identificat 19
zone in care producerea fenomenului poate duce la pagube materiale.
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a
Verificarile facute cu ocazia deplasarilor in teren precum si analiza datelor privind

infrastructura existenta la nivelul unitatii administrative duc la urmatoarele concluzii
privitoare la fiecare zona identificata.
Pagina 75

Zona 1.
Pr
ah
ov
a
Situata in partea de nord in cartierul Podu Corbului, prezinta o vulnerabilitate mare, fiind o
zona populata (aprox. 20 gospodarii). Incidenta fenomenului este scazuta datorita faptului ca
zona este partial acoperita cu vegetatie. Riscul alunecarilor de teren este prezent la limitele
acestei zone, datorita versantilor abrupti catre paraiele ce delimiteaza zona de platou. Trebuie
avut in vedere faptul ca aceasta zona este strabatuta de mai multe paraie cu caracter
nepermanent ce se activeaza in perioadele de precipitatii abundente, iar conditiile morfologice
din zona permit regimuri de curgere torentiala. In apropierea zonei au fost identificate mai
multe alunecari reactivate in periodele de ploi intense, sau cu durata mare, (punctele
Mesteacanului, Prunului, Scolii, Daliilor), toate fenomenele de alunecare fiind situate in
zonele cu pante mari, unde scurgerile pe versanti capata aspect torential reusind sa antreneze
materialul necoeziv sau slab coeziv. Infrastructura din regiunea respectiva nu beneficiaza de
sisteme de drenaj al apelor de suprafata care sa faciliteze scurgerea in siguranta a acestora
catre emisari.
Zona 2.
e
ea
n
Aflata la mica distanta de prima zona, in zona de versant de limitrofa DN1, aceasta este o
zona relativ slab populata (4 gospodarii). Torenti ce dreneaza apele de suprafata provenite din
ploi catre albia raului Prahova, ar trebui sa aiba o albie conturata (sant, rigola) intretinuta
corespunzator, pentru evitarea eroziunilor ce le-ar putea produce in cazul unor ploi de
intensitate mare. Incidenta fenomenului este scazuta datorita faptului ca zona este impadurita
ud
Zona 3.
Co
ns
iliu
lJ
Aceasta zona de risc este dens populata si se afla pe malul stang al raului Prahova, in
apropierea DN 1, acoperind mare parte din cartierele Nistoresti si Frasinet. In zona s-au
semnalat pana in prezent alunecari active ce au afectat DJ 207 punct Muresului, datorita
scurgerilor de pe versanti ce sunt drenate insuficient de santurile de protectie ale drumului.
Sistemul de drenaj prezinta intreruperi in profil longitudinal, iar zonele pe care acesta exista,
este in parte colmatat. Acest lucru duce la aparitia unor zone de tasare sau chiar prabusire ale
DJ 207. Fenomenul apare pe toata lungimea drumului in diverse stadii. In ceea ce priveste
locuintele acestea au fost protejate prin lucrari individuale de protectie, prin drenarea
aportului de apa al versantilor catre emisarii din zona. Deasmenea regiunile cu pante abrupte
au fost plantate cu specii de arbori hidrofili, care sa reduca aportul de apa de infiltratie din sol.
Cu toate acestea in multe locuri apar zone de baltire sau tasari locole.
In ceasta zona trebuie realizat un sistem de drenaj complex care sa dirijeze atat scurgerile de
apa de pe versanti, cat si apele de infiltratie ce se integreaza intr-un freatic de suprafata aflat la
mica adancime.
Zona 4.
Aceasta zona are o suprafata relativ mica, si se afla pe malul drept al raului Prahova, in
apropierea DN 1, in cartierul Gura Beliei. Vulnerabilitatea zonei este redusa (2 gospodarii) si
are avantajul de a fi impadurita in intregime ceea ce ii confera un grad mai mare de stabilitate.
Pana in momentul de fata nu s-au inregistrat alunecari active, dar pate fi afectata de scurgerile
pe versanti ce sunt drenati de catre raul Prahova prin scurgeri torentiale in cazul precipitatiilor
maxime.
Pagina 76

Zona 5.
ov
a
Arealul identificat are o suprafata mare si se afla in prelungirea zonei de risc 4, avand o
vulnerabilitate mult mai mare decat aceata. (aprox. 30 gospodarii existente in aceasta zona).
Pana in acest moment nu s-au inregistrat fenomene distructive in aceasta zona, dar riscul de
producere a fenomenelor de alunecare poate fi datorat retelei dense de paraie cu caracter
nepermanent ce dreneaza arealul considerat. Torntii siparaiele nepermanente ce sunt
directionate catre albia raului Prahova trebuiesc intretinute corespunzator pentru a nu apare
eroziuni, care sa genereze alunecari de teren.
Pr
ah
Zona 6.
e
ea
n
Zona analizata are o suprafata mare reprezentand in fapt versantul ce delimiteaza la nord si
vest cartierul Breaza de Sus, incepand din apropierea raului Prahova. Versantul este aproape
in intregime impadurit fapt ce ii asigura stabilitate. In zona identificata exista o densitate mare
de gospodarii. Pana in prezent nu s-au semnalat fenomene de instabilitate in arealul
determinat ca avand probabilitate mare de producere a alunecarilor de teren. Trebuie avut in
vedere intretinerea albiilor paraielor neprmanente ce drenaza scurgerile de suprafata catre raul
Tarsei, pentru a nu se produce eroziuni masive, de natura sa puna in pericol stabilitate
versantilor.
ud
Zona 7.
Zona 8.
ns
iliu
lJ
Este situata in continuarea zonei 6, in partea de est a cartierului Breaza de Sus, in zona de
separatie a terasei orasului Breaza fata de albia majora a raului Prahova. Zona nu are o
vulnerabilitate, si este in mare parte impadurita, fapt ce ii confera stabilitate. Zona este
strabatuta de cursuri de apa nepermanente cu caracter torential in cazul precipitatiilor
abundente. Albiile acestora trebuie intretinute pentru a nu se crea blocaje de resturi menajere
sau vegetale care sa deterioreze starea versantului.
Co
Este o zona care acopera o suprafata relativ redusa, dar care concentreaza o mare parte a
alunecarilor de teren ce au avut loc pe teritoriul unitatii administrative. Vulnerabilitatea este
mare (aproximativ 30 gospodarii existente), acest lucru demonstrand ca activitatea antropica
desfasurata intens in zona de limita a terasei orasului Breaza poate afecta stabilitatea
versantului. Zona se afla in prelungirea zonei 7, pana la limita cartierului Breaza de Jos.
Fenomenele inregistrate pe aceasta zona (14 alunecari identificate cu actiune de-a lungul
timpului) demonstreaza ca suplimentar fata de zona 7, aici apar, suplimentar fata de scurgerile
generate de ploile maxime, ce au caracter temporar, scurgeri permanente generate de
canalizarea menajera ce este directionata catre albii ale torentilor ce sunt drenati catre raul
Prahova. Deasemeni exista riscul blocajelor acestor torenti datorita aruncarii gunoaielor
menajere, sau rezultate din alte tipuri de activitati, in albiile ce dreneaja scurgerea de
suprafata.
Pagina 77

Zona 9.
ov
a
Aceasta zona reprezinta prelungirea zonei 8. in partea estica a cartierului Breaza de Jos.
Conditiile sunt similare cu cele descrise anterior. In aceasta zona s-au inregistrat alunecari dea lungul timpului, descrise in fisele de alunecari. Zona este lipsita de vulnerabilitate si in cea
mai mare parte impadurita.
Zona 10.
e
ea
n
Pr
ah
Are o suprafata mica, iar vulnerabilitatea zonei este data de cele 2 gospodarii existente. In
zona s-a inregistrat o alunecare activa situata pe malul paraului Sunatori, aceasta datoranduse unei eroziuni de mal produsa in periada de ape mari. Locatia a fost asigurata prin
constructia unui zid de gabioane. Riscul este prezent si pe cursurile torentiale afluente ale
paraului Sunatorii.
Zona 11.
ud
Se afla tot in apropierea paraului sunatori intr-o zona drenata de cursuri torentiale ce pot
genera in periodele de ape mari eroziuni ale suprefetelor pe care le dreneaza. Zona este lipsita
de vulnerabilitate si partial acoperita cu vegetatie.
lJ
Zona 12.
Co
ns
iliu
Arealul identificat este adiacent albiilor paraurilor Sipot si Sunatori, in zona confluentei
acestora.Vulnerabilitatea este mare si concentrata in special dea lungul albiei paraului Sipot
(Str. Colinei) unde s-au inregistrat si 3 alunecari active reactivate in diverse proportii in
perioadele de precipitatii maxime.
Albiile torentilor din zona respectiva trebuie intretinute pentru a nu se crea blocaje de resturi
menajere sau vegetale care sa deterioreze starea malurilor.
Zona este afectate si de izvoare subterane care alimenteaza panza freatica aflata la mica
adancime.
Pe malul drept al paraului Sipot versantii sunt acoperiti de vegetatie ceea ce le confera un plus
de siguranta si stabilitate.
Zona 13, 14, 15.
In arealul acestor zone, vulnerabilitatea este scazuta, fiind determinata de cele 4 gospodarii
existente, apartinatoare cartierului Irimesti. Suprafata posibil a fi afectata de alunecari de teren
este strabatuta de cursuri nepermanente cu caracter torential ce sunt drenate de catre un parau
necadastrat. Zona in care nu s-au inregistrat inca alunecari active, este acoperita cu vegetatie
in intregime.
Pagina 78

Zona 16.
Aceasta zona se afla in cartierul Valea Morii, este dens populata, iar gospodariile existente pot
fi afectate de scurgerile nepermanente de pe versant, ce sunt drenate de un parau local
necadastrat. Pana in acest moment nu au fost inregistrate in zona alunecari active.
ov
a
Zona 17.
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
Aceasta zona se afla pe malul stang al paraului Valea Morii, are o suprafata mare, cu un
numar semnificativ de gospodarii ce apartin cartierului Valea Morii. Suprafata determinata ca
avand risc la alunecari de teren, urmareste traseul drumului judetean DJ 710 (Str. Ocinei) pe
traseul caruia s-au identificat mai multe alunecari de teren descrise in cadrul observatiilor de
teren. Arealul respectiv poate fi afectat atat de scurgerile de suprafata cat si infiltratiile ce
alimenteaza scurgerea subterana. Versantul este impadurit, dar spre vaile torentiale prezinta
aspect framantat datorita eroziunilor produse in timpul scurgerilor din perioada de precipitatii
maxime. In zona nu exista un sistem de drenaj al apelor de suprafata, iar panza freatica se afla
la suprafata lucru identificat prin observatii al niveluli apei in fantanile din zona de observatie.
Tot aici pe str. Tudosesti s fost identificata o alunecare de teren peterecuta cu putin timp
inainte de perioada de observatie, ce a avut la baza crestere nivelului panzei freatice, pana la
un nivel ce depasea nivelul solului, datorita precipitatiilor din perioada mai iunie 2012.
Dupa producerea alunecarii de teren nivelul in fantana a scazut semnificativ (2-3m), ceea ce
denota o relaxare a conditiilor ce au dus la producerea alunecarii si restabilirea echilibrului
initial. Pe strada Tudosesti exista locatii mai vechi unde s-au produs alunecari de teren ce s-au
stabilizat in timp
iliu
Zona 18.
Co
Zona 19.
ns
Zona se afla pe malul stang al paraului Valea Morii. In arealul determinat nu exista
gospodarii ce pot fi afectate, dar prezente scurgerile de suprafata ce au caracter torential, cat si
infiltratiile ce alimenteaza scurgerea subterana.
Pana in prezent nu s-au inregistrat alunecari de teren active.
Aceasta zona se afla in cartierul Surdesti. Zona nu prezinta vulnerabilitate. Pana in momentul
de fata nu s-au inregistrat alunecari de teren active. Arealul respectiv poate fi afectat atat de
scurgerile de suprafata cat si infiltratiile ce alimenteaza scurgerea subterana. Versantul este
partial impadurit, dar spre vaile torentiale prezinta aspect framantat datorita eroziunilor
produse in timpul scurgerilor din perioada de precipitatii maxime.
Pagina 79

Pr
ah
ov
a
Vulnerabilitatea elementelor expuse hazardului la alunecri de teren din perimetrul

administrativ al orasului Breaza, va fi evaluat n cazul celor 19 zone ce includ suprafee
poligonale caracterizate, de regul, prin valori ale coeficientului mediu de hazard Km (0,51
0,80), ceea ce semnific un potenial ridicat i o probabilitate mare de producere a
alunecrilor de teren.
Pentru evaluarea vulnerabilitii la alunecri de teren s-au luat n considerare urmtoarele
elemente existente n arealele sus menionate:
a. construcii (locuine i construcii cu diverse destinaii);
b. ci de comunicaii (drumuri);
c. reele de utiliti (linie de alimentare cu energie electric de joas tensiune, linie
telefonie fix, conduct gaz metan i conduct ap potabil);
d. populaie.
e
ea
n
Datele utilizate provin, din studiul Identificarea i delimitarea hazardurilor naturale

(cutremure, alunecri de teren i inundaii). Hri de hazard la nivelul teritoriului judeean.
Regiunea 3 - Judeele: Arges, Dambovita, Prahova, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman.
SC IPTANA SA in perioada 2006 2009 in ceea ce priveste infrastructura existenta in orasul
Breaza, completata cu informatii ce provin din PUG-ul actualizat al orasului Breaza pus la
dispozitie de catre Consiliul Judetean Prahova si informatii culese din teritoriu in urma
campaniei de observatii din lunile mai si iunie 2012.
ud
n continuare prezentm valorile vulnerabilitii elementelor expuse hazardului la alunecri de

teren, ale pierderilor materiale i umane din zonele analizate.
lJ
Construcii
Casele din orasul Breaza, sunt construite din lemn si paianta (46 %), celelalte (54 %) din
paianta, crmid, b.c.a., beton.
Co
ns
iliu
n lipsa unor date privind suprafaa construit i cea total a fiecreia dintre proprietile
existente n intravilan, admitem, convenional, ca unitate de calcul pentru risc valoarea de 5080 m2 suprafa construit/locuin. De menionat c locuinele, n cea mai mare parte sunt
fr etaj.
Valorile, stabilite convenional, ale vulnerabilitii construciilor, sunt urmtoarele:
a. locuin din lemn si paianta 0,50;
b. cldiri din crmid, b.c.a. 0,40.
ceea ce conduce la o valoare a vulnerabilitii, stabilit ca medie ponderat de 0,45. n cazul
sectoarelor cu alunecri de teren active, vulnerabilitatea s-a considerat 1,00.
Pierderile materiale (PM) sunt considerate convenional la valoarea de 600 lei/m2 i 1.000
lei/m2 pentru construcii funcie de materiale de construcie i zona amplasrii locuinelor.
Vulnerabilitatea, n cazul suprafeelor neconstruite din intravilan, preponderent acoperite cu
livezi, n subsidiar fnea i teren agricol este 0,60-0.62 funcie de gradul de acoperire i
amplasare a terenului. n cazul suprafeelor afectate de alunecri de teren vulnerabilitatea s-a
considerat 1,00. Valoarea orientativ a pierderilor materiale (PM) este de 5 lei/m 2 teren
suprafa neconstruit din intravilan i 0,2 lei/m2 teren suprafa neconstruit din extravilan.
Pagina 80

Referitor la pierderile umane (PU), cunoscndu-se c alunecrile de teren puse n eviden n

perimetrul administrativ al orasului Breaza, n funcie de viteza de deplasare a maselor de roci
se nscriu, practic n clasa 4 (moderat), se poate lua n calcul valoarea de 0,01 la 1.000
locuitori. n cazul celorlalte elemente expuse hazardului alunecrilor de teren (drumuri, reele
de utiliti) considerm c nu exist probabilitatea de pierderi umane.
Valorile vulnerabilitii admise convenional sunt:

a. drum asfaltat -0,2;
b. drum balastat 0,6;
c. drum vicinal 0,7;
Pr
ah
ov
a
Ci de comunicaii
Suprafaa vulnerabil (Sv) pentru cile de comunicaii se stabilete cu relaia Sv= Ll
unde:
L = lungimea drumului;
l = limea drumului asfaltat, drumului balastat i calea ferat, considerat la 8
m iar la drumul vicinal de 5 m.
e
ea
n
Valoarea pierderilor materiale (PM):

a. pentru drum asfaltat 200-250 lei/m2;
b. pentru drum balastat 60-80 lei/m2;
c. pentru drum vicinal 35 lei/m2;
Co
ns
iliu
lJ
ud
Linii de utiliti
n continuare sunt prezentate suprafeele vulnerabile (Sv) i valorile vulnerabilitii pentru
liniile de utiliti.
Linie de alimentare cu energie electric de joas tensiune
Sv= L
unde:
L = lungimea liniei electrice;
Linie de telefonie fix
Sv= L
unde:
L = lungimea liniei de telefonie;
Conduct de gaz metan
Sv = L
unde:
L = lungimea conductei de gaz metan;
Conduct de alimentare cu ap
Sv = L
unde:
L = lungimea conductei de ap;
Valorile vulnerabilitii, stabilite convenional, sunt urmtoarele:
linie de alimentare cu energie electric de joas tensiune 0,30;
linie de alimentare cu energie electric de medie tensiune 0,30
conduct de gaz metan 0,40;
conduct de alimentare cu ap 0,30;
canalizare 0.3
Pagina 81

Valorile pierderilor materiale (PM):

linie de alimentare cu energie electric de joas tensiune 80 lei/m;
linie de alimentare cu energie electric de medie tensiune (20kV) 120 lei/m
conduct de gaz metan 60 lei/m;
conduct de alimentare cu ap 60 lei/m;
canalizare 60 lei/m2;
Pr
ah
ov
a
Mentionam ca valorile prezentate ca preturi unitare pentru pagube materiale sunt orientative,
fiind luate in considerare numai lucrarile de refacere a locuintei, a drumului sau a retelei de
utilitati, fara a lua in calcul eventualele lucrari de deviere a traseului drumului, retelei de
utilitati sau de consolidare a zonei de alunecare, acestea fiind stabilite in urma unor studii
geotehnice ce se vor efectua dupa producerea alunecarii si evaluare situatiei dupa stabilizarea
alunecarii de teren.
e
ea
n
Deasemenea nu exista date suficiente date pentru estimarea pierderilor indirecte produse prin
intreruperea circulatiei pe un drum public sau a unei retele de utilitati ce poate afecta buna
functionare a unor unitati economice existente in zona de influenta, acestea urmand a fi
determinate ulterior producerii alunecarii de teren.
iliu
lJ
ud
Riscul, dup cum s-a menionat i ntr-un capitol anterior, reprezint estimarea matematic a
probabilitii producerii de pierderi umane i pagube materiale pe o perioad de referin
(viitoare) i ntr-o zon dat pentru un anumit tip de dezastru.
Riscul este definit ca produs ntre probabilitatea de producere a fenomenului generator de
pierderi umane, pagube materiale i valoarea acestora.
Riscul asociat alunecrilor de teren reprezint pagubele materiale i pierderile umane
poteniale cauzate de apariia acestui fenomen natural.
n cazul n care pagubele materiale i pierderile umane sunt asociate direct alunecrii
versanilor, riscul va fi definit ca produs ntre probabilitatea de alunecare i valoarea
pagubelor materiale i pierderilor umane dup relaiile:
Rm Pal V PM (lei/an)
Co
ns
Ru Pal V PU (mori/an)
n care:
Rm = rata anual a pierderilor materiale;
Ru = rata pierderilor umane;
Pal = probabilitatea de alunecare;
V = vulnerabilitatea elementelor expuse;
PM = pierderile materiale maximale cauzate de distrugerea total a tuturor
elementelor expuse;
PU = pierderi de viei omeneti.
In continuare se prezinta calculul estimativ al ratei anuale a pierderilor materiale ce se pot

inregistra pe fiecare zona determinata ca avand o probabilitate de alunecare mai mare de 0.5
(km>0.5) si materializata pe harta zonelor de risc a orasului Breaza.
Pagina 82

Zona 1.
Aria intravilan = 39720 m2
Probabilitatea medie de depasire = 0.512
Pr
ah
ov
a
Constructii
Nr. Gospodarii = 20
Nr. Locuitori 60
Suprafata construita = 20*72 m2 = 1440 m2.
Vulnerabilitate = 0.45
Pagube materiale = 1440 m2 * 850 lei/m2 =1224000 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.512*0.45*1224000 = 282009 lei/an
Rata anuala a pierderilor umane = 0.512*0.01*60 = 0.30 locuitori/an
e
ea
n
Drum comunal
Suprafata = 6m*263 m = 1578 m2.
ud
Drum local
Suprafata = 5m*335 m = 1675 m2.
Retele
ns
iliu
lJ
Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 35027 m2
Pagube materiale = 35027 m2 * 0.3 lei/m2 = 10508 lei
Co
Linii electrice
Lungime =570 m
Pagube materiale = 570 m * 100 lei/m = 57000 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.512*0.3*57000= 8755 lei/an
Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 1: Rm = 368941 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 1: Ru = 0. 3 locuitori/an
Pagina 83

Zona 2.
Aria intravilan =32510 m2
Pr
ah
ov
a
Constructii
Nr. Gospodarii = 4
Nr. Locuitori 12
Pagube materiale = 864 m2 * 850 lei/m2 = 734400 lei
e
ea
n
Retele
lJ
ud
Retea alimentare apa

Lungime =15 m
Co
ns
iliu

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 2: Ru = 0.08 locuitori/an
Pagina 84

Zona 3.
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

Constructii
Nr. Gospodarii = 158
Nr. Locuitori 474
Suprafata construita = 158*72 m2 = 11376m2.
Drum national
Suprafata = 10m*499 m = 4990 m2.
Drum judetean
Suprafata = 8m*1006 m = 8048 m2.
Drum comunal
Suprafata = 6m*924 m = 5544 m2.
Drum local
Suprafata = 5m*4299 m = 21495 m2.
Co
Retele
Lungime =1212 m
Linii electrice
Lungime =6700 m

Pagina 85

Zona 4.
Pr
ah
ov
a
Constructii
Nr. Gospodarii = 4
Nr. Locuitori 12
Rata anuala a pierderilor umane = 0.578*0.01*12= 0.07 locuitori/an
e
ea
n
Retele
lJ
ud
Linii electrice
Lungime =60 m
Co
ns
iliu

Pagina 86

Zona 5.
Aria intravilan =113760m2
Pr
ah
ov
a
Constructii
Nr. Gospodarii = 23
Nr. Locuitori 69
Suprafata construita = 23*72 m2 = 1656m2.
e
ea
n
Drum local
Suprafata = 5m*544 m = 2720 m2.
ud
lJ
Retele
ns
iliu

Lungime =586 m
Co
Linii electrice
Lungime =235 m

Pagina 87

Zona 6.
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

Constructii
Nr. Gospodarii = 70
Nr. Locuitori 210
Drum judetean
Suprafata = 8m*56 m = 448 m2.
Drum local
Suprafata = 5m*3746 m = 18730 m2.
lJ
Retele
Co
ns
iliu

Lungime =1380 m
Canalizare
Lungime =47 m
Conducta de gaze
Lungime =1120 m
Linii electrice
Lungime =575 m
Pagina 88

Zona 7.
Pr
ah
ov
a
Constructii
Nr. Gospodarii = 1
Nr. Locuitori 3
e
ea
n
Retele
lJ
ud
Linii electrice
Lungime =250 m
Co
ns
iliu

Pagina 89

Zona 8.
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

Constructii
Nr. Gospodarii = 63
Nr. Locuitori 189
Drum local
Suprafata = 5m*1259 m = 6295 m2.
ud
Retele
Co
ns
iliu
lJ

Lungime =2983 m
Canalizare
Lungime =2976 m
Conducta de gaze
Lungime =1368 m
Linii electrice
Lungime =1168 m
Pagina 90

Zona 9.
Pr
ah
ov
a
Constructii
Nr. Gospodarii = 38
Nr. Locuitori 114
e
ea
n
Drum local
Suprafata = 5*71 m = 355 m2.
ud
lJ
Retele
Co
ns
iliu

Lungime =769 m
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.520*0.3*46140 = 7.198 lei/an
Canalizare
Lungime =553 m
Linii electrice
Lungime =538 m
Pagina 91

Zona 10.
Pr
ah
ov
a
Constructii
Nr. Gospodarii = 2
Nr. Locuitori 6
e
ea
n
Co
ns
iliu
lJ
ud

Pagina 92

Zona 11.
Pr
ah
ov
a
Constructii
Nr. Gospodarii = 2
Nr. Locuitori 6
e
ea
n
Drum local
Suprafata = 5*40 m = 200 m2.
lJ
ud
Retele
Co
ns
iliu

Lungime =30 m
Linii electrice
Lungime =200 m
Pagina 93

Zona 12.
Pr
ah
ov
a
Constructii
Nr. Gospodarii = 54
Nr. Locuitori 162
e
ea
n
Drum local
Suprafata = 5*1415 m = 7075 m2.
ud
lJ
Retele
Co
ns
iliu

Lungime =1362 m
Conducta de gaze
Lungime =460 m
Linii electrice
Lungime =1400 m
Pagina 94

Zona 13.
Pr
ah
ov
a
Constructii
Nr. Gospodarii = 12
Nr. Locuitori 36
e
ea
n
Drum local
Suprafata = 5*446 m = 2230 m2.
ud
lJ
Retele
ns
iliu
Linii electrice
Lungime =440 m
Co

Pagina 95

Zona 14.
Pr
ah
ov
a
Constructii
Nr. Gospodarii = 5
Nr. Locuitori 15
e
ea
n

lJ
ud
Zona 15.
Co
ns
iliu
Constructii
Nr. Gospodarii = 5
Nr. Locuitori 15
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.503*0.6*6693 = 2020ei/an
Pagina 96

Zona 16.
Pr
ah
ov
a
Constructii
Nr. Gospodarii = 16
Nr. Locuitori 48
e
ea
n
Drum local
Suprafata = 5*808 m = 4040 m2.
ud
ns
iliu
lJ
Retele
Lungime =808 m
Co
Linii electrice
Lungime =94 m
Pagina 97

Zona 17.
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

Constructii
Nr. Gospodarii = 74
Nr. Locuitori 222
Drum judetean
Suprafata = 8m*711 m = 5688 m2.
Drum local
Suprafata = 5*1988 m = 9940 m2.
Co
ns
iliu
Retele
Lungime =691 m
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.508*0.3*41460 = 6.318 lei/an
Conducta de gaze
Lungime =30 m
Linii electrice
Lungime =161 m
Pagina 98

Zona 18.
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

Constructii
Nr. Gospodarii = 3
Nr. Locuitori 9
ud
Retele
Conducta de gaze
Lungime =171 m
iliu
Zona 19.
lJ

Co
ns

Constructii
Nr. Gospodarii = 2
Nr. Locuitori 6
Pagina 99

3.972
0.512
20
3.251
0.678
108.262
0.551
158
4.041
0.578
11.376
0.559
23
61.963
0.511
70
3.701
0.508
31.534
0.505
63
23.37
0.52
38
10
0.43
0.566
11
0.91
0.566
12
17.842
0.532
54
13
4.858
0.502
12
14
3.396
0.517
15
2.267
0.503
16
7.004
0.565
16
17
44.97
0.508
74
18
3.518
0.542
19
1.979
0.518
Total
338.644
DN
DJ
DC
(m)
(m)
(m)
263
Drum
local (m)
335
499
1006
Apa
potabila
(m)
Canalizare
(m)
Linii
electrice
(m)
Gaze
Rata anuala a
pierderilor
materiale
(lei)
(m)
570
368.941
15
224.065
1212
670
3.631.202
0
924
4299
0
60
23.941
544
586
235
437.451
3746
1380
47
575
250
1259
2983
2976
1168
71
769
553
538
594.849
31.598
40
30
200
40.857
1415
1362
1400
446
440
558.658
74.317
71.283
808
88
368.083
1988
691
94
161
30
1.441.698
171
50.415
56
ns
Co
556
Retele
e
ea
n
Drumuri
Pr
ah
Gospodarii
ud
Km
lJ
Suprafata
(ha)
iliu
Zona
ov
a
Tabel centralizator al elementelor de infrastructura aflate in zonele de risc la alunecari de teren din Orasul Breaza
499
711
1773
1187
14952
9116
Pagina 100
3576
6361
1120
1.516.545
21.177
1368
460
1.135.361
1.017.838
30.362
3149
11.638.641

Rata anuala a pierderilor materiale (ce pot apare in urma producerii unor
alunecari de teren) in orasul Breaza: 11.638.641lei/an
Rata anuala a pierderilor umane (ce pot apare in urma producerii unor alunecari
de teren) in orasul Breaza: 8,820 locuitori/an
Pr
ah
ov
a
Evaluarea pagubelor materiale pentru o alunecare de teren se pate face numai

dupa producerea ei, cand se pot determina numarul si tipul de constructii
afectate, lungimea sectoarelor de drum afectate, lungimea retelor de utilitati
afectate, precum si pagubele indirecte rezultate in urma intreruperii activitatii
economice in zona alunecarii de teren
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
In urma observatiilor de teren, s-a constatat ca fenomenele de alunecari de pe teritoriul orasului

Breaza sunt cauzate de urmatorii factori:
- conditiile climatice exceptionale din ultimii ani(precipitatii cu 15-22% mai mari fata de media
multianuala) ;
- alternanta pachetelor de roci permeabile cu roci impermeabile (argila) ;
- pantele versantilor destul de accentuate in unele zone;
- artificializarea peisajului datorita ponderii crescute a suprafetelor construite si a
drumurilor;
- lipsa unei retele de canalizare si drenajul natural al apei de precipitatii si a celei
menajere;
- exploatarea rocilor de constructie (nisip, pietris, piatra de rau) prin balastiere amplasate in albia
Prahovei, care au determinat adancirea albiei minore cu 3-5m in ultimile decenii.
Recomandam regularizarea raului Prahova si amenajarea zonei de contact cu versantii.
Pagina 101

4. SECTIUNEA III Program de msuri pe termen scurt, mediu i lung privind prevenirea i
atenuarea efectelor alunecrilor de teren identificate si delimitate, propuneri de soluii de
reducere a riscului la lunecri, recomandri privind modul de utilizare a terenurilor i de
amplasare a construciilor, propuneri pentru lucrri de meninere, consolidare sau refacere a
stabilitii versanilor.
Pr
ah
ov
a
Cea mai important msur ce trebuie luat pentru prevenirea fenomenelor de instabilitate este
urmrirea respectrii normativelor n vigoare, n special n ceea ce privete normativele ce
reglementeaz ntocmirea documentaiilor geotehnice pentru proiectare. Normativul NP074-2007
stabilete condiiile minimale cantitative i calitative de ntocmire a documentaiei geotehnice.
Verificarea acestor documentaii de ctre specialiti autorizai (verificatori) pe domeniul Af este
obligatorie pentru cldirile executate n mediul urban. Suplimentar, se recomand ca n zonele critice,
studiul geotehnic s fie nsoit i de o expertiz care s trateze stabilitatea masivelor de pmnt avnd
n vedere c apariia unor astfel de fenomene este probabil.
e
ea
n
Se recomand monitorizarea fenomenelor de instabilitate cunoscute cu mijloace fizice (inclinometrie,

piezometrie etc.) i topografice. n acest fel se poate gestiona reabilitarea zonelor afectate de
instabilitate.
ud
Se recomand realizarea unui plan care s pun n eviden raportul cost/beneficiu n ceea ce privete
tratarea fiecrei zone afectate de alunecri de teren. Acest plan trebuie s includ analiza economic
soluii de remediere vs. evacuare, identificarea de rute alternative cailor de comunicaii blocabile de
ctre fenomenele de instabilitate.
lJ
Prezena apei reprezint cel mai important un factor declanator al fenomenelor de instabilitate astfel
nct acestea trebuie nlturate prin urmtoarele tipuri de msuri:
Co
ns
iliu
- dac se ine seama de condiiile meteorologice specifice, se poate constata necesitatea drenrii
apelor meteorice. Acest lucru se poate realiza pe dou direcii paralele: execuia unui sistem de
canalizare pluvial cu guri de scurgere (gaigere) conectat la sistemul de evacuare a apelor menajere
uzate concomitent cu modernizarea structurii rutiere a strzilor din zon, ca i prin realizarea unui
sistem de drenuri a cror amplasare i dimensionare va trebui s fac obiectul unui studiu separat.
Sistemul de drenuri va trebui s asigure desecarea zonelor actuale de bltire a apelor de suprafa i
nlturarea freaticului acolo unde nivelul acestuia poate induce instabilitate.
Pentru atenuarea i nlturarea dezastrelor produse de acestea se impune luarea urmtoarelor msuri:
- matarea (astuparea) crpturilor de pe suprafaa masei alunecate;
descrcarea versanilor la partea superioar i realizarea unor banchete de sprijin la baza
limbului alunecrii;
- nivelarea refulrilor acumulatului de alunecare pentru eliminarea bltirilor;
- executarea de drenuri de suprafa, pentru eliminarea excesului de ap din masa alunecat;
- plantarea de vegetaie arborescent cu esene hidrofile sau de ctiniuri;
executarea de ziduri de sprijin i pilotaje, ncastrate n roca stabil, n scopul prelurii
mpingerilor de ctre acumulatul de alunecare, pentru stabilizarea versanilor n dreptul cldirilor sau
a drumurilor ameninate.
Pentru prevenirea de noi alunecri n arealele menionate se propun urmtoarele msuri:
Pagina 102

e
ea
n
Pr
ah
ov
a
-modificri n utilizarea terenurilor prin restricionarea culturilor de plante pritoare, n special

porumb, pe terenurile cu pant medie pn la accentuat i nlocuirea acestora cu fnea sau livezi
de pomi fructiferi i nierbri, propunere indicat pentru toate arealele cu culturi pritoare, n cazul
crora probabilitatea de declanare a alunecrilor de teren este ridicat, prin nlesnirea ptrunderii
apei n subsol;
-efectuarea unor lucrri de hidroamelioraie, pentru contracararea eroziunii versanilor, ce vor consta
n:
-executarea de praguri antierozionale i de cleionaje pe toreni;
-execuatarea n lungul cursurilor de ap de diguri din beton sau gabioane alctuite din containere din
bare de oel i plase de srm umplute cu bolovni i piatr spart;
-amplasarea de epiuri, oblice pe mal, defensive (orientate pe direcia de curgere), sau ofensive
(contrare direciei de curgere), funcie de debitul apelor.
-modernizarea drumurilor de acces comunale;
-realizarea de rigole, posibil dalate pentru evacuarea apei pluviale;
-executarea de lucrri de curare i ntreinere periodic a sistemelor de colectare i drenaj ce preiau
debitele provenite din scurgerile de suprafa i de pe versani;
-restricionarea defririlor necontrolate n zonele cu valori crescute ale coeficientului mediu de
hazard ;
-plantaii de salcm asu de ctin pe corniele pantelor accentuate i terasri;
-obligativitatea obinerii avizelor organelor de specialitate la amplasarea unor noi construcii, lunduse n considerare valoarea probabilitii de producere a alunecrilor de teren pe suprafaa poligonal
dat, respectiv a coeficientului mediu de hazard-Km.
Co
ns
iliu
lJ
ud
n vederea diminurii efectelor poteniale la producerea alunecrilor de teren pe ntreg teritoriul

studiat, se impun urmtoarele msuri:
-interzicerea construciilor de orice tip pe suprafeele poligonale cu valori mari ale coeficientului
mediu de hazard (Km = 0,51 0,80) potenial ridicat de producere a alunecrilor de teren, fara un
studiu geotehnic prealabil care sa fundamenteze solutiile de fundare optime pentru obiectivul ce
urmeaza a fi construit;
-acceptarea / autorizarea unor proiecte de construcie (de orice tip) n sectoarele cu valori mediu
mari ale coeficientului mediu de hazard (Km = 0,31 0,50), cu potenial mediu de producere a
alunecrilor de teren, n urma elaborrii unor proiecte privind realizarea controlat a drenajelor, a
amenajrii drumurilor, a amplasrii reelelor de utiliti, care s in seama de harta de hazard la
alunecri de teren a judeului Prahova;
-acceptarea / autorizarea oricror lucrri de construcii care s respecte normele legale, pentru
sectoarele cu valori reduse ale factorului mediu de hazard (Km < 0,30), corespunztoare unui
potenial sczut de producere a alunecrilor de teren.
Pagina 103

5. ANEXA 1: INDEX DE TERMENI

Conform Internationally Agreed Gossary of Basic Terms
Related to Disaster Management (DHA, 1992), este un
eveniment amenintor sau probabilitatea de producere a
unui fenomen potenial productor de pagube ntr-un areal i
ntr-un interval precizat de timp.
Implic probabilitatea apariiei ntr-un interval de timp i un
areal precizate a unui fenomen natural cu potenial de a
produce pagube enviromentale i / sau socio - economice,
inclusiv pierderi de viei omeneti.
Orice hazard implic un nivel preexistent de risc al spaiului
considerat (Alexander, 1993, Wilhite, 2000, Smith, 2001).
Aadar, atribuirea calitii de hazard unui fenomen natural nu
este condiionat de producerea de pagube materiale sau
victime, ci de potenialul unor astfel de consecine. De altfel,
aceasta poate fi considerat caracteristica esenial ce
deosebete terminologic hazardul natural de evenimentele
naturale extreme (Coppok, 1995). Hazardul nu este un
fenomen ntmpltor i nici impredictibil, doar c
manifestarea i consecinele sale sunt, n general, dificil de
prognozat i controlat. Probabilitatea statistic de producere
a unui eveniment natural potenial productor de efecte
negative definete cantitativ hazardul.
ud
e
ea
n
Pr
ah
Hazardul natural
(HN)
ov
a
Hazardul (H)
lJ
Se refer la capacitatea unei persoane sau grup social de a

anticipa, a rezista i a se reface n urma impactului unui
hazard natural (Tobin i Montz, 1997, Wilhite, 2000).
Vulnerabilitatea implic o combinaie de factori care
determin gradul n care viaa i proprietatea se expun
riscului din cauza unui eveniment. Ca i hazardul,
vulnerabilitatea este un indicator al unei stri viitoare a unui
sistem, definind gradul de (in)capacitate a sistemului de a
face fa stresului ateptat (Smith, 2001). n termeni generali,
vulnerabilitatea poate fi neleas ca predispoziia sau
susceptibilitatea unui element de a fi afectat negativ din
cauze externe. Vulnerabilitatea se exprim pe o scar de la 0
la 1 sau de la 0 % la 100 %.
Co
ns
iliu
Vulnerabilitatea (V)
Riscul (R)
Este produsul matematic dintre hazard i vulnerabilitate,

exprimnd relaiile dintre un fenomen i consecinele lui
(Slaymaker, 1999). Expunerea la hazard este relativ
constant ntr-un areal, vulnerabilitatea implic reacia
societii umane, nivelul calitativ i cantitativ al pregtirii i
reaciei acesteia fa de pericol, iar combinaia dintre cele
dou definete cantitativ riscul. Smith (2001) consider c
riscul reprezint expunerea real a unei valori, n sensul
Pagina 104

antropocentrist, la hazard.
Prognoza riscului implic posibilitatea precizrii ct mai
exacte a locului de apariie a fenomenului respectiv
(Blteanu et al., 1989). Se exprim prin produsul dintre
riscul specific (Rs) i elementele de risc (Er).
reprezint nivelul pierderilor ateptate ca urmare a
manifestrii unui hazard natural. Riscul specific depinde de
caracteristicile hazardului i de vulnerabilitate.
ov
a
Riscul specific (Rs)
Pr
ah
Includ populaia i toate valorile materiale expuse riscului de

Elementele la risc sau a fi afectate de un hazard natural ntr-un anumit areal.
elementele expuse
riscului (Er)
Cuantific pierderile umane i materiale totale care ar rezulta
Riscul total (Rt)
n urma unui hazard sau dezastru natural. Se utilizeaz
formula : Rt = E Rs = E (H V).
e
ea
n
Implic existena iniial a unui risc major, capabil s

afecteze flagrant componentele mediului dintr-o regiune.
Dezastrul natural este, fr ndoial, un fenomen cu impact
major asupra unei societi de o anumit dimensiune.
Cercetarea hazardelor naturale este n prezent o activitate
extrem de complex, cu metode specifice, cu un obiect precis
i individual de studiu.
Pentru cuantificarea i clasificarea hazardelor naturale n
termeni accesibili percepiei umane poate fi utilizat o scar
(modificat dup Burton et al., 1978) care vizeaz
urmtoarele aspecte :
- frecvena - de la rar la frecvent;
- durata - de la redus la mare;
- extinderea areal - de la limitat la mare;
- declanarea - de la brusc la instantanee;
- desfurarea - de la lent la rapid;
- dispersia - de la difuz la concentrat;
- evoluia n timp - de la evoluia n salturi la cea constant.
Co
ns
iliu
lJ
ud
Dezastrul natural
Pagina 105

6.
ANEXA 2: NOIUNI GENERALE PRIVIND STABILITATEA MASIVELOR DE PMNT
6.1. Elemente generale
ov
a
Termenul de alunecare de teren definete o micare rapid a unei mase de pmnt. Dei multe
alunecri de teren se produc independent de activitile umane, n foarte multe cazuri acestea
diminueaz stabilitatea masivelor de pmnt sau sunt factori declanatori ai proceselor de alunecare.
Chiar daca n marea majoritate a cazurilor, alunecrile de teren nu produc pierderi de viei omeneti,
impactul economic al acestora asupra societii motiveaz studierea lor amnunit n vederea
prevenirii sau minimizrii efectelor lor.
e
ea
n
Pr
ah
Problema stabilitii taluzurilor i versanilor este o problem inginereasc foarte important

deoarece este legat de:
- dezvoltarea infrastructurii n transporturi (autostrzi, reabilitri de drumuri i ci ferata, metrouri,
aeroporturi i canale navigabile);
- exploatri miniere la zi;
- construcia complexelor hidroenergetice (diguri, baraje de materiale locale);
- depozite de deeuri industriale i menajere;
- realizarea construciilor civile i industriale;
- activitile oamenilor care induc pierderea stabilitii versanilor naturali.
ud
De regul cauza principal a producerii instabilitii masivelor de roc sau pmnt const n
depirea rezistenei la forfecare pe conturul volumului de material aflat n micare n contact cu
terenul stabil.
iliu
lJ
Denumirea dimensiunilor principale respectiv a elementelor componente generale pentru o

alunecare de teren sunt prezentate n Fig. 1 respectiv Fig. 2.
Co
ns
Pentru determinarea elementelor principale ale unei alunecri de teren ca i pentru monitorizarea
comportrii n timp a zonelor cu potenial ridicat din punct de vedere al producerii alunecrilor de
teren se utilizeaz de regul msurtorile topo-fotogrammetrice, piezometrice, inclinometrice, i de
penetrare static i dinamic. Pentru analiza litologiei sunt necesare foraje geotehnice dublate cnd
este posibil de ncercri de penetrare static.(a se vedea Fig. 3)
Msurtorile inclinometrice sunt foarte utile att n procesul de monitorizare a zonelor instabile ct
i pentru stabilirea respectiv dimensionarea lucrrilor de consolidare n cazul alunecrilor active.
Pagina 106

tim
La
d adancimea alunecarii
=
l
lungimea totala
ea
Lu
ng
tei
rep
ta t pale
n
a
P inci
pr
im
e
Lu
ar
ng
up
tu
rii
im
e
ota
la
ov
a
tei
trep e
a
t
n
Pa undar
s ec
at
Panta medie a
pamantului in zona
de reful
Pr
ah
Panta terenului
natural
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Fig. 1: Dimensiunile unei alunecri de teren
Pagina 107

Treapta principala
1
Linia de desprindere
(coroana alunecarii)
Flancul
drept
Capu
l
zonei
a
Flancul stang
lunec
a
te
Treapta secundara
ov
a
Ax drum initial
Ax drum dupa producerea alunecarii

Directia de deplasare a volumului de
pamant instabil
Pr
ah
Conturul alunecarii in plan
Piciorul alunecarii
e
ea
n
Zona de acumulare sau de

reful
Albie parau
Profil 11
Treapta principala
Coroana alunecarii sau linia

de desprindere
ud
Capul alunecarii
lJ
Suprafata initiala a terenului

Piciorul alunecarii
Ax
drum
iliu
Suprafata terenului dupa

alunecare
Co
ns
Zona de alunecare
(reful)
Plan de alunecare
Albie parau
Fig. 2: Elementele generale ale unei alunecri
Pagina 108

Linie ampriza debleu
Zona de ruptura (coroana

alunecarii)
Profil litologic
Contur zona instabila

S
Foraj geotehnic
Piezometru
Reper fix
Vector rezultant de
deplasare
SA
Zona de reful
Foraj echipat pentru

masuratori inclinometrice
Suprafete de alunecare
probabile
e
ea
n
Crapatura
Penetrare statica
Pr
ah
PS
ov
a
Caroiaj cu reperi pentru

masuratori fotogrametrice
Directia de miscare
Fig. 3: Investigaiile de teren pentru monitorizarea i stabilirea elementelor unei alunecri de teren
ud
Nu se poate efectua analiza stabilitii unui taluz sau versant fr a determina pe baza unor
ncercri de laborator valorile caracteristicilor fizice respectiv valorile parametrilor rezistenei la
forfecare att pentru materialul aflat n micare ct i pentru materialul din zona suprafeei de
alunecare.
ns
iliu
lJ
Suprafeele de alunecare n cazul pmnturilor pot fi de mai multe tipuri ca n Fig. , forma lor
depinznd de omogenitatea materialului antrenat n micare. Pe aceste suprafee are loc ruperea
pmntului prin depirea rezistenei la forfecare. Din acest punct de vedere alunecrile active de
teren pot fi asimilate cu ncercrile de forfecare direct n cazul crora suprafaa de alunecare este
impus.
Co
Capatul alunecarii
Linia terenului
Piciorul alunecarii
d
b
c
Fig. 4: Tipuri de suprafee de alunecare (cedare): (a) plan n masiv omogen, (b) circular-cilindric, (c)
alunecare pe roca de baz, (d) oarecare
n cazurile (a) i (b) nclinarea suprafeei sau suprafeelor de discontinuitate care se gsesc la
vedere este mai mare dect valoarea unghiului de frecare. n cazul (c) pentru producerea cedrii
sunt necesare trei seturi de discontinuiti. Unul dintre acestea se gsete n contact cu roca stabil.
Pagina 109

Se subliniaz necesitatea investigaiilor de teren ca elemente principale ale activitii de

monitorizare a zonelor de risc din punct de vedere al alunecrilor de teren.
ov
a
Rezultatele acestor investigaii sunt foarte utile pentru:

prognoza comportrii unor versani stabili sau n echilibru limit ca urmare a modificrilor
geomorfologice induse de realizarea unor platforme de ci de comunicaie, inundare pentru crearea
unor lacuri de acumulare etc.;
cuantificarea efectului unor lucrri de consolidare (drenaje, decapri, umpluturi, sprijiniri) n cazul
unor tronsoane reprezentative ale alunecrilor de teren active de anvergur; pe baza rezultatelor
obinute se pot schimba soluiile adoptate iniial i se pot proiecta lucrri eficiente att din punct de
vedere al stabilitii versantului ct i din punct de vedere economic.
e
ea
n
Pr
ah
n cazul rocilor stncoase (conform Fig. 5) se ntlnesc de regul 3 tipuri de cedri i anume cedare
plan, cedare tip pan i cedare prin rotire (spaial).
b.
Co
ns
iliu
lJ
ud
a.
c.
Fig. 5: Alunecri de roci stncoase. Tipuri de cedare: (a) plan, (b) tip pan, (c) spaial prin rotire
n cazul masivelor de pmnt alunecrile de pmnt se prezint sub form de:

alunecarea consecvent n care masa de pmnt din substrat alunec pe un plan nclinat relativ
neted de exemplu o falie sau un plan de stratificaie,
alunecarea insecvent n care se produce o rotaie regresiv pe un plan de alunecare curb, cu

concavitatea n sus.
n prima categorie se nscriu alunecrile care apar oriunde exist versani abrupi.
Pagina 110

Spturile pentru construirea barajelor, drumurilor sau cilor ferate pot submina masele de roc,
provocnd declanarea de alunecri. Cu excepia marilor catastrofe ce se produc la mari intervale
de timp geologic, alunecrile de teren nu au o influen geografic mare datorit manifestrilor lor
sporadice, n regiuni montane i deluroase (nalte) cu un numr redus de locuitori. Mici alunecri
de teren pot totui afecta construciile, pot bloca sau limita circulaie pe drumuri sau ci ferate.
Pr
ah
ov
a
Pentru cea de a dou categorie pot fi menionate mari mase de pmnt (sau roc) din substrat care
alunec n sensul pante, rotindu-se n acelai timp invers pe un ax orizontal. Eroziunea tinde s
formeze pante abrupte oriunde apar depozite sedimentare masive, de regul gresii sau calcare, sau
straturi de lav, ce se sprijin pe formaiunile friabile de argil sau isturi argiloase. Pe msur ce
roca friabil de la baza versantului este erodat roca de deasupra este subminat. Atunci cnd se
ajunge n punctul critic al echilibrului asistm la desprinderea unui bloc masiv care alunec i se
nclin regresiv ntr-un plan curb de alunecare. Aceste blocuri pot avea lungimi de circa 1.53.0km
i grosimi de pn la 150.0m. n acest fel la baza versantului se formeaz o creast compus dintr-o
tren de blocuri.
ntre aceast creast i versant se pot forma depresiuni nchise sau bazine lacustre.
Factori care influeneaz stabilitatea masivelor de pmnt
ud
6.2
e
ea
n
Fenomenul se produce de regul pe scar mic n zonele de unde solul i materialul scoarei de
alterare au fost ndeprtate, observndu-se mai ales n poriunile concave ale albiilor rurilor sau n
regiunea falezelor marine.
Co
ns
iliu
lJ
Unghiul de nclinare al pantelor. n general, pentru materialele granulare se poate calcula un aanumit unghi al pantei stabile. Acesta este unghiul maxim pe care l poate prezenta un masiv de
pmnt considerat omogen, fr a-i pierde stabilitatea. n cazul materialele granulare necoezive
unghiul pantei stabile este egal chiar cu unghiul de frecare intern al su. O particularitate a acestui
caz l reprezint faptul c dac unghiul maxim este mai mic dect aceast valoare critic, nlimea
taluzului sau versantului nu influeneaz n nici un fel stabilitatea sa. Pe de alt parte, n cazul
pmnturilor, n plus fa de unghiul de frecare intern al pmntului sub care i n acest caz se
poate construi o pant a crei stabilitate s nu fie neinfluenat de lungimea sa unghiul pantei
stabile include i o valoare suplimentar ca efect al coeziunii materialului. Acest unghi suplimentar
depinde de nlimea taluzului. Pentru nlimi relativ mici panta este stabil i dac este vertical.
n ceea ce privete masivele de roc, acestea au o comportare ntructva similar masivelor
coezive, dar n acest caz discontinuitile din masiv i unghiul sub care acestea s-au format au un
rol determinant n stabilitatea masivelor. Datorit diverilor factori (cutremure, micri tectonice
lente, excavaii, etc.), unghiul masivelor de roc se poate mri pn la o valoare pentru care se
produc fracturi nsoite de deplasarea unor mase de roc.
Apa. Cele mai importante efecte ale apei asupra stabilitii maselor de material granular sunt
suplimentarea greutii proprii a masei i mrirea presiunii apei n pori. Ambele efecte reprezint
factori declanatori ai alunecrilor de teren. Pentru masivele de roc stratificat, infiltrarea apei
ntre straturi conduce la diminuarea coeficientului de frecare i la dizolvarea unor sruri cu efect de
cimentare. Alte fenomene ce sunt asociate cu prezena apei n masivele de roc sunt ciclurile de
nghe-dezghe, hidratarea unor sruri expansive, hidroliza, etc.
Pagina 111

Vegetaia. Rdcinile plantelor au roluri multiple n stabilizarea masivelor granulare din care cele
mai importante sunt armarea pmnturilor i reducerea umiditii acestora. Pe de alt pate, arborii
constituie o suprasarcin aplicat pantelor, deci un factor destabilizator. Aadar, cele mai favorabile
tipuri de vegetaie din punctul de vedere al stabilitii versanilor ar fi tufiurile. n cazul masivelor
de roc, vegetaia are un rol negativ datorit efectului de penetrare i sfrmare pe care l provoac
rdcinile plantelor.
ov
a
Micrile seismice. Un aspect foarte important n tratarea efectelor cutremurelor asupra alunecrilor
de teren este faptul c, datorit configuraiei, au loc aa numitele amplificri locale ale micrii
seismice, astfel nct o abordare simplist, pseudo-static a stabilitii unei pante poate conduce la
rezultate eronate datorit faptului c acceleraia maxim a aceluiai cutremur ntr-o zon de cmpie,
orizontal, este mai mic dect cea din proximitatea unei vi sau a unui deal.
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
Activitile umane. Dei alunecrile de teren se produc i n zone izolate, fr intervenia direct
sau indirect a omului, impactul celor care se produc n vecintatea zonelor populate (i chiar n
zone locuite) face ca marea majoritate a alunecrilor cu consecine grave s aib ca factori agravani
sau declanatori activitile umane. Din aciunile oamenilor ce influeneaz alunecrile de teren, cele
mai importante sunt excavrile materialului din zonele de la baza pantelor i suprancrcare prilor
superioare ale acestora prin construcii sau umpluturi, inducerea de vibraii, deversrile sau
scurgerile de ap, defririle iraionale, etc.
Pagina 112

Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ANAR Administratia Nationala Apele Romane

INHGA Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor
DN drum national
DJ drum judetean
DC drum comunal
CF cai ferate
UAT unitate administrativ teritoriala
ov
a
7. Abrevieri
Pagina 113

Breaza Memoriu - Riscuri Alunecari

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Breaza Memoriu - Riscuri Alunecari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1

2. SECTIUNEA I Analiza fizico-geografica a teritoriului i analiza strii

2.1.1. Obiectul, necesitatea i oportunitatea proiectului. Prevederi legislative,

2.2. Considerente privind structurarea proiectului

2.4. Infrastructur tehnic, categorii de lucrri situate pe teritoriul analizat

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

3. SECTIUNEA II Redactarea hrii de hazard, efectuarea de ncercri n-situ i n

5. ANEXA 1 Index de termeni

4. SECTIUNEA III Program de msuri pe termen scurt, mediu i lung privind

6. ANEXA 2 Noiuni generale privind stabilitatea masivelor de pmnt

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Breaza

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

Consiliul Judeean Prahova

S.C. Transproiect 2001 SA

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Breaza

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

2.1. Considerente generale privind elaborarea proiectului

Identificarea, localizarea i delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale, alunecri de teren i

In acelai timp lucrarea se constituie ca i studiu de fundamentare pentru Planurile de

Promovarea limitat a lucrrilor i a msurilor de remediere propuse n zonele critice i

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Breaza

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

Legea nr.138/2004 a mbuntirilor funciare cu completrile i modificrile

Legea nr.18/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.

Metodologie privind elaborarea documentaiilor:

HG nr.382/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenele minime

HG nr.447/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de

Ordinul MLPAT nr 62/N/1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale.

Ordinul MLPAT nr. 18/N/1997 de aprobare a Ghidului privind identificarea i

Ordinul MLPAT nr. 80/N/1998 de aprobare a Ghidului de redactare a hrilor de risc

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Breaza

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

2.1.2 Situaia pe plan internaional. Alinierea la Normele Europene

Conform nregistrrilor spaiului comunitar european, realizate de ESPON, pot fi prezentate

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Breaza

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Breaza

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Breaza

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

2.1.3 Situaia pe plan naional privind obiectul studiului

Romnia nu este deloc exceptat de la incidena dezastrelor i catastrofelor naturale. Strategia

De asemenea n lucrarea Natural Disaster Hotspots, Disaster Risk Management Series,

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Breaza

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

Corelarea cu studile i cercetri conexe elaborate n domeniu

Dintre studiile i cercetrile efectuate pe plan naional n domeniu, menionm:

n vederea fundamentrii legii 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Breaza

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

Studiul alunecrilor de teren corelat cu intensitatea i cantitatea precipitaiilor PROED S.A.

Identificarea i delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecri de teren i inundaii).

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Breaza

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

2.2. Considerente privind structurarea proiectului

a) Analiza fizico-geografic a teritoriului i analiza strii hazardurilor naturale, alunecri de

b) Diagnostic privind condiiile de producere i efectele hazardurilor naturale, alunecri de

Planele se ntocmesc n conformitate cu concluziile prilor scrise i vor avea la baz

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Breaza

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

Cadrul natural al teritoriului analizat

Nord oras Comarnic