Slanic Memoriu

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.
Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1

Bucuresti, capital social 92400 RON
CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001
Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: transproiect@yahoo.com
MEMORIU TEHNIC
HARTA DE RISC LA ALUNECARI DE TEREN A
ORASULUI SLANIC
CUPRINS
ov
a
MEMORIU
1. DATE GENERALE
Pr
ah
Denumirea lucrrii
Nr.contract
Faza de proiectare
Beneficiar
Proiectant General
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
e
ea
n
2. SECTIUNEA I Analiza fizico-geografica a teritoriului i analiza strii

hazardurilor naturale
2.1. Considerente generale privind elaborarea proiectului
iliu
lJ
ud
2.1.1. Obiectul, necesitatea i oportunitatea proiectului. Prevederi legislative,

norme metodologice
2.1.2. Situaia pe plan internaional. Alinierea la Normele Europene
2.1.3. Situaia pe plan naional privind obiectul studiului
2.1.4. Date achiziionate i utilizate pentru elaborarea proiectului. Date
necesare pentru elaborarea proiectului solicitate la beneficiar. Corelarea
cu studii i cercetri conexe elaborate
ns
2.2. Considerente privind structurarea proiectului

2.3. Cadrul natural al teritoriului analizat
Localizare geografic
Principalele uniti de relief
Aspecte geo-structurale
Categorii de folosina a terenurilor
Caracteristici climatice, regimul precipitaiilor
Reteaua hidrografica
Co
2.3.1.
2.3.2.
2.3.3.
2.3.4.
2.3.5.
2.3.6.
2.4. Infrastructur tehnic, categorii de lucrri situate pe teritoriul analizat

2.4.1. Structura localitii. Identificarea tipurilor de cldiri dup: anul
execuiei, materialele de construcie, regim de nlime, numr
persoane
2.4.2. Reeaua de ci de comunicaii i transport
Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic
Pagina 1

3. SECTIUNEA II Redactarea hrii de hazard, efectuarea de ncercri n-situ i n

laboratorul geotehnic, prelucrarea datelor. Evaluarea vulnerabilitaii
elementelor expuse, a pagubelor materiale i umane la nivelul teritoriului
administrativ i realizarea hri de risc natural detaliat la alunecri de teren
3.1. Redactarea hartii de hazard. Elemente tematice.
3.2. Evaluarea vulnerabilitatilor. Realizarea hartii de risc la alunecari de teren
5. ANEXA 1 Index de termeni
Pr
ah
ov
a
4. SECTIUNEA III Program de msuri pe termen scurt, mediu i lung privind

prevenirea i atenuarea efectelor alunecrilor de teren identificate si delimitate,
propuneri de soluii de reducere a riscului la lunecri, recomandri privind
modul de utilizare a terenurilor i de amplasare a construciilor, propuneri
pentru lucrri de meninere, consolidare sau refacere a stabilitii versanilor.
6. ANEXA 2 Noiuni generale privind stabilitatea masivelor de pmnt
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
7. ABREVIERI
Pagina 2

MEMORIU TEHNIC
HARTA DE RISC LA ALUNECARI DE TEREN A
ORASULUI SLANIC
ov
a
1. DATE GENERALE
Denumirea Lucrarii
Pr
ah
Servicii privind elaborarea hrilor de risc natural i a planurilor de risc detaliate pentru
alunecri de teren pentru un numr de 12 uniti administrativ- teritoriale ale judeului
Prahova-component a planului de amenajarea teritoriului judeean i/sau zonal i a
planurilor de risc natural la alunecri, detaliate n planul de urbanism general i n
regulamentul local de urbanism
e
ea
n
Nr. Contract
12158/338/20.09.2011
Faza de proiectare
ud
Studiu
lJ
Beneficiar
iliu
Consiliul Judeean Prahova

Proiectant general
Co
ns
S.C. Transproiect 2001 SA
Pagina 3

2.
SECTIUNEA I
Analiza fizico-geografica a teritoriului analizat i starea hazardurilor naturale
2.1. Considerente generale privind elaborarea proiectului

2.1.1 Obiectul, necesitatea i oportunitatea proiectului. Prevederi legislative, norme
metodologice
Pr
ah
ov
a
Identificarea, localizarea i delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale, alunecri de teren i

inundaii are ca obiect, elaborarea hrilor de risc pentru unitile administrativ teritoriale,
definirea condiiilor de producere a acestor fenomene la nivelul teritoriului, precum i de
stabilire a programului de msuri pentru prevenirea i atenuarea efectelor acestora. Totodat
aceast documentaie va furniza o imagine clar asupra zonelor expuse riscurilor naturale
pentru alunecri de teren, n vederea elaborrii studiilor de pre-fezabilitate, pentru atenuarea
efectelor pe care acestea le produc pe teritoriul unitii administrativ teritoriale.
e
ea
n
Realizarea hrilor de risc natural este n conformitate cu prevederile legii 575/2001 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a V-a Zone de risc natural,
respectiv a HG nr. 447/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de
elaborare i coninutul hrilor de risc natural al alunecrilor de teren i de completare a
documentaiilor de amenajare a teritoriului i de urbanism n conformitate cu prevederile HG
nr.382/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenele minime de coninut
ale documentaiilor de amenajare a teritoriului i de urbanism pentru zonele cu riscuri
naturale.
iliu
lJ
ud
In acelai timp lucrarea se constituie ca i studiu de fundamentare pentru Planurile de

Amenajare a Teritoriului Judeean PATJ i pentru planurile urbanistice generale PUG ale
unitilor administrativ teritoriale de pe teritoriul judeului, n vederea instituirii msurilor
specifice privind atenuarea i prevenirea efectelor hazardurilor naturale, realizarea
construciilor i utilizarea terenurilor.
Co
ns
Promovarea limitat a lucrrilor i a msurilor de remediere propuse n zonele critice i

conservarea sau execuia lent a unor lucrri propuse, a necesitat impunerea elaborrii unor
studii ample privind analiza fenomenelor de risc natural caracteristice sistemului de
manifestare ale fenomenelor studiate, precum i a strategiilor de aplicare a msurilor urgente
ce se impun pentru reabilitarea parametrilor obiectivelor calamitate existente sau durabilitatea
celor propuse a se realiza n aceste zone. Din acest motiv rezultatele acestor studii sunt
deosebit de utile pentru toate instituiile de resort ce utilizeaz sau au n subordine planurile
de urbanism i amenajare a teritoriului, sistemele hidrotehnice i de mbuntiri funciare.
Cunoaterea acestor zone, a categoriilor de risc ce implic amplasarea obiectivelor social economice din perimetrele supuse fenomenelor de risc natural, precum i aplicarea de msuri
adecvate structurale i non-structurale ca i evidenierea promovrii unor lucrri specifice pe
unele sectoare va conduce la limitarea pagubelor produse i la protejarea unor viitoare
investiii.
Pagina 4

Prevederi legislative:
Lista principalelor legi cu referire direct:
Legea 575/2001 privind aprobarea Planul de Amenajare a Teritoriului Naional PATN - Seciunea a V-a, Zone de risc natural.
Legea nr.138/2004 a mbuntirilor funciare cu completrile i modificrile

ulterioare.
Legea nr.18/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
ov
a
Pr
ah
Metodologie privind elaborarea documentaiilor:
HG nr.382/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenele minime

de coninut ale documentaiilor de amenajare a teritoriului i de urbanism pentru
zonele cu riscuri naturale.
HG nr.447/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de

elaborare i coninutul hrilor de risc natural al alunecrilor de teren i inundaii.
Ordinul MLPAT nr 62/N/1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale.
Ordinul MLPAT nr. 18/N/1997 de aprobare a Ghidului privind identificarea i

monitorizarea alunecrilor de teren i stabilirea soluiilor de intervenie - GT006-97,
aprobat prin i publicat n Buletinul construciilor nr.10/1998.
Ordinul MLPAT nr. 80/N/1998 de aprobare a Ghidului de redactare a hrilor de risc

la alunecarea versanilor, pentru asigurarea stabilitii construciilor - GT019-98,
aprobat prin i publicat n Buletinul construciilor nr. 6/2000.
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pagina 5

2.1.2 Situaia pe plan internaional. Alinierea la Normele Europene

Preocuparea pentru realizarea hrilor de risc la alunecri de teren pe plan internaional este
major, existnd numeroase congrese internaionale, workshop-uri i publicaii care au drept
obiect de studiu acest subiect. Necesitatea studierii acestui subiect a venit ca urmare a
ocurenei foarte mari a alunecrilor de teren. Ele pot s apar n orice arie care nu este
morfologic plat.
Pr
ah
ov
a
Cauzele apariiei alunecrilor de teren fiind foarte numeroase, se impune o studiere ct mai
amnunit a acestui fenomen. nclzirea globala care a dus la precipitaii i furtuni
abundente, cutremurele de intensitate mare au dus la apariia unor alunecri de teren cu efecte
dezastruoase asupra oamenilor, bunurilor materiale i mediului.
n general realizarea hrilor de risc, alegerea unor studii de caz pentru zone foarte locuite i
cu susceptibilitate mare de alunecare a dus la realizarea unor ghiduri de utilizare a
pmnturilor n zonele respective, chiar i la educarea oamenilor n situaii de criz.
e
ea
n
Hrile de hazard la alunecari de teren se definesc ca fiind: hri care indic probabilitatea
anual de apariie a unei alunecri de teren ntr-o arie anume. O hart ideal de hazard la
alunecare ar trebui s arate nu numai posibilitatea de apariie a unei alunecri de teren ntr-un
anume loc, clar specificat dar i urmrile pe care le-ar putea avea o alunecare de teren pentru
zona nvecinat.
Co
ns
iliu
lJ
ud
Conform nregistrrilor spaiului comunitar european, realizate de ESPON, pot fi prezentate

urmtoarele datele statistice privind alunecrile de teren (fig 1, fig 2):
Pagina 6
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

Fig. 1: Clasificarea hazardurilor alunecri de teren urmrind 15 indicatori i compunnd finalmente 5 categorii
(procente)
Pagina 7
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

Fig. 2: Evaluarea vulnerabilitii la alunecri de teren a spaiului european comunitar, prin gruparea n 5
categorii.
Pagina 8

2.1.3 Situaia pe plan naional privind obiectul studiului
ov
a
Romnia nu este deloc exceptat de la incidena dezastrelor i catastrofelor naturale. Strategia

naional pentru dezvoltare durabil a Romniei, elaborat n 1998, recunoate existena
calamitilor produse de alunecrile de teren i inundaiile mpotriva crora trebuie luate
msuri preventive. Pe de alt parte din publicaia Bncii Mondiale Cristoph Pisch,
PREVENTABLE LOSSES: Saving Lives and Propriety Through Hazard Risk Management,
The World, Bank, Washington DC, October 2004, se arat c n Romnia 57% din pierderile
economice anuale sunt datorate inundaiilor i alunecrilor de teren.
Pr
ah
De asemenea n lucrarea Natural Disaster Hotspots, Disaster Risk Management Series,

Washington DC 2005, pagina 90, rezult ca n Romnia 37,4 % din suprafaa rii se afl n
stare de risc, 45,8% din populaie triete n stare de risc i 50,3% din bugetul rii este afectat
de riscul catastrofelor naturale. Din pcate inundaiiile survenite n anul 2005, 2006, 2008,
2010 i alunecrile de teren ce au urmat trendurilor succesive de viituri, au confirmat cu
prisosina estimrile Bncii Mondiale.
lJ
ud
e
ea
n
Proiectul actual, prin modul n care a fost conceput poate fi integrat n structura studiului
regional de identificare a zonelor de risc natural pentru alunecari de teren Identificarea i
delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecri de teren i inundaii). Hri de hazard
la nivelul teritoriului judeeandezvoltat de ctre IPTANA SA pentru Regiunile de Dezvoltare
I, II, III i IV al crui beneficiar este Ministerul Dezvoltrii Lucrrilor Publice i Locuinei,
care prevede pentru realizarea hrilor de hazard din cadrul proiectului, o tematica similar
din punct de vedere al structurii, al mediului de dezvoltare i al elementelor grafice incluse,
fiind astfel compatibil din toate punctele de vedere.
iliu
Datele ce au fost incluse n cadrul proiectului, au ca surs, reactualizri ale studiilor tematice
realizate n cadrul instituiilor de specialitate, precum i date puse la dispoziie de ctre
Consiliul Judeean Prahova.
Co
ns
Asocierea celor dou proiecte aduce un plus de calitate benefic pentru consistena i lrgirea
spectrului domeniilor de activitate n care pot fi utilizate.
Pagina 9

2.1.4 Date achiziionate i utilizate pentru elaborarea proiectului. Date necesare pentru
elaborarea proiectului solicitate la beneficiar. Corelarea cu studii i cercetri
conexe elaborate
Date achiziionate i utilizate pentru elaborarea proiectului.
Pr
ah
ov
a
n vederea realizrii proiectului au fost obinute date referitoare la modelul terenului, din
planurile topografice 1:5000 disponibile pentru unitatea administrativ teritorial studiat, ct
i informatii din ortofotoplane scara 1:5000, utilizate pentru reactualizarea datelor referitoare
la infrastructura, reteaua hidrografica, etc. Materiale au fost achiziionate de la ANCPI sau
puse la dispozitie de catre beneficiar.(in anexa se prezinta factura de achizitie a planurilor
1:5000)
Deasemenea datele referitoare la litologia zonei studiate au fost extrase din harta geologica,
scara 1:200.000, (1969) (Foaie: Targoviste). Datele referitoare la reteaua hidrografica
cadastrata au fost preluate din anexele la Cadastrul Apelor Romane editat in anul 1991.
Date necesare pentru elaborarea proiectului solicitate la beneficiar
lJ
ud
e
ea
n
Pentru realizarea layerelor specifice pentru ntocmirea hrilor de risc la alunecri de teren au
fost solicitate ctre beneficiar urmtoarele date:
- PUG-ul unitatii administrativ teritoriale Slanic si pus la dispozitie de catre Consiliul
Judetean Prahova.
- Extrase din studii geotehnice realizate pe raza orasului Slanic puse la dispozitie de
catre Sucursala de exploatare de la Salina Slanic
Din aceste studii sau extras elemente principale precum: limita unitatii administrativ
teritoriale, limita intravilanului avizat, trama stradal, zona construit, drumuri, elemente
privind litologia pentru zonele studiate din punct de vedere geotehnic etc.
Corelarea cu studile i cercetri conexe elaborate n domeniu
iliu
Dintre studiile i cercetrile efectuate pe plan naional n domeniu, menionm:
ns
A. Studii i cercetri pentru elaborarea legii 575/2001.
Co
n vederea fundamentrii legii 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a

Teritoriului Naional Seciunea V-a- Zone de risc natural, au fost elaborate de ctre diverse
instituii de specialitate n domeniu, studii de evaluare a riscurilor naturale la nivelul anilor
1997-2000. Documentaiile finale elaborate cuprind date la nivelul teritoriului naional
privind: Uniti administrativ-teritoriale afectate de alunecri de teren - GEOTEC S.A.
Bucureti.
Tipologia fenomenelor stabilit n funcie de:
- potenialul de producere (sczut, sczut-mediu, sczut-ridicat, mediu, mediu-ridicat,
ridicat) determinat pe urmtoarele criterii: litologic, geomorfologic, structural,
hidrologic-climatic, hidrogeologic
- tipul alunecrilor (primar, reactiv),
Ghid privind macro-zonarea teritoriului Romniei din punct de vedere al riscului la alunecri
de teren - GEOTEC S.A. Bucureti.
Studiul alunecrilor de teren corelat cu intensitatea i cantitatea precipitaiilor PROED S.A.
Pagina 10

Studii P.A.T.N. agricultura - factor determinant n amenajarea teritoriului i dezvoltarea

localitilor AQUAPROIECT S.A.
B. Principalele studii i cercetri conexe elaborate.
ov
a
Identificarea i delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecri de teren i inundaii).

Hri de hazard la nivelul teritoriului judeean. Regiunea 3 - Judeele: Arges, Dambovita,
Prahova, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman. SC IPTANA SA
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
Pentru harta de hazard la alunecri de teren au fost evideniate zonele de risc funcie de
potenialul de alunecare determinat conform metodologiei din HG 447/2003, innd cont de
analiza celor 8 factori menionai:
- Litologic
- Geomorfologic
- Structural
- Hidrologic i climatic
- Hidrogeologic
- Seismic
- Silvic
- Antropic
Pagina 11

2.2. Considerente privind structurarea proiectului

Prile scrise se vor prezenta sub forma unor memorii, grupate in seciuni distincte, pentru
facilitarea urmririi i nelegerii elementelor prezentate, pentru gruparea problematicii i n
vederea unei mai eficiente utilizri de ctre beneficiar i vor conine datele de baz, informaii
existente disponibile, gradul lor de verosimilitate, elemente de calcul, etc.
Prile scrise vor fi structurate astfel:
ov
a
a) Analiza fizico-geografic a teritoriului i analiza strii hazardurilor naturale, alunecri de

teren identificate i delimitate la nivelul teritoriului unitii administrativ teritoriale.
Pr
ah
b) Diagnostic privind condiiile de producere i efectele hazardurilor naturale, alunecri de

teren la nivelul teritoriului unitii administrativ teritoriale.
c) Program de msuri privind prevenirea i atenuarea efectelor hazardurilor naturale, alunecri
de teren identificate i delimitate la nivelul unitii administrativ teritoriale.
e
ea
n
Planele se ntocmesc n conformitate cu concluziile prilor scrise i vor avea la baz

rezultate obinute prin aplicarea unor algoritmi specifici asupra bazelor de date. Acestea se
vor ntocmi cu precizia corespunztoare scrilor 1:5.000, dup caz i se vor realiza n formate
standard, cu informaie vectorial i raster, bazat pe hri, planuri i ortofotoplanuri, etc.
lJ
ud
Bazele de date vor conine sub forma vectorial topologic, urmtoarele informaii spaiale:
- Cai de comunicaii: drumuri, cai ferate etc. (vectori)
- Aezri umane uniti administrativ teritoriale, (poligoane)
- Hidrografie (vectori sau poligoane)
- Acoperirea cu vegetaie (poligoane)
- Relief (model digital al terenului)
Co
ns
iliu
Proiectul va avea ca scop final realizarea unui proiect ArcGIS, care va conine pe layere
specifice pentru fiecare domeniu de studiu, intr-un format de baz de date spaial i va fi pus
la dispoziia beneficiarului, n format digital. Hrile vor conine legende pe care se vor marca
cu culori adecvate i vor ilustra: Zone de risc natural, cu probabilitate mare de apariie a
alunecarilor de teren, clasificate conform Anexei 1 din HG 447/2003, precum i zone afectate
de alunecri de teren de pe teritoriul unitii administrativ teritoriale.
Pagina 12

2.3
Cadrul natural al teritoriului analizat

2.3.1. Localizare geografic
Din punct de vedere geografic Orasul Slanic, aflat in judetul Prahova este localizat in zona
centrala a judetului avand ca vecinatati, conform planului de incadrare in zona, urmatoarele
comune :
ov
a
Nord comuna Izvoarele

Est- comuna Teisani
Sud- comuna Varbilau
Vest comuna Stefesti
Pr
ah
Din punct de vedere administrativ orasul Slanic este format din localitatile: Slanic, Grosani si
Prajani
e
ea
n
2.3.2. Principalele uniti de relief
ud
Slanicul este inconjurat din trei parti de dealuri. In partea stanga a paraului Slanic, culmea
principala incepe in extremitatea nord-estica cu Dealul Dosului (681 m), Piatra Verde(672 m),
Dealul Muscelului(630m), Dealul Comorilor, Fantana Rece (597 m), Dealul Sitarilor, Seciu,
Boldeica si Gavanul.
Limitele orasului se desfasoara, in general, pe podurile largi ale culmilor ce incadreaza valea
Slanicului.
lJ
2.3.3 Aspecte geo-structurale
iliu
Sinclinalul Slanic, suprapus peste fliul extern, prin depozitele post-tectonice pe cale le
cuprinde, reprezint cel mai fidel efectele generaiilor de cutri mai noi asupra pnzei de
Tarcu.
Co
ns
Sinclinalul Slanic este situat ntre structurile Slon i Smeuret-Homorciu-Prjani, n

umplutura sa gsindu-se depozite neogene. Depozitele neogene au n baz gipsurile inferioare
ce stau discordant peste depozitele paleogene cutate ante-Neogen. La este de Valea Mare,
sinclinalul Slnic este o cut normal, aplecat spre nord-vest, cu flancul sud-estic puternic
nclinat sau vertical. La vest de valea sus-menionat, sinclinalul Slnic devine o cut
deversat spre sud-est, n valea Prahovei redevenind normal, drept. ntre valea Teleajenului i
falia Piatra Verde, n zona axial a sinclinalului Slnic se gsesc numeroase cute secundare,
adesea faliate longitudinal.
ntre faliile verticale, transversale Piatra Verde i Scurteti, cuta este puternic czut, ceea ce a
permis meninerea aproape complet a depozitelor badeniene. Sinclinalul Slanic este afectat
de dou falii longitudinale, dintre care cea mai important este falia Tncava, cu
compartimentul nordic ridicat. Aceast falie, n sectorul estic al cutei, este axial, n timp ce
spre vest se deplaseaz la nord-vest de ax. A doua falie longitudinal, normal, afecteaz
flancul sud-estic al al sinclinalului. Pe faliile transversale Piatra Verde, Scurteti i
Pietriceaua, orientarea direciei stratelor i cutei se modific puternic i brusc, devenind mai
Pagina 13

apropiat de est-vest. La vest de Slanic Prahova, sinclinalul Slanic se aeaz oblic pe

structurile ante-neogene.
2.3.4 Categorii de folosina a terenurilor
ov
a
Zona deluroas a orasului Slanic este format la suprafat din roci moi: argile, marne, luturi
i nisipuri alternante cu marne i gresii, conglomerate. Eroziunea, a adus la suprafa roci
aflate la adncime, iar pe pantele domoale i n parile joase ale vilor, apele au transportat i
au depus bolovniuri, pietriuri, nisipuri i particule fine, prfoase, argiloase.
Pr
ah
Solurile sunt din Clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale, soluri brune luvice i soluri
brune acide, luvisoluri albice) Clasa cambisoluri : (soluri brune acide) Clasa solurilor
hidromorfe (soluri negre clinohidromorfe) Soluri neevoluate : (soluri aluviale de lunc,
regosol).
Solurile brune luvice (clasa argiluvisoluri) au cea mai mare raspandire ele constituind fondul
pedologic in majoritatea dealurilor subcarpatice sub padurile de foioase cu sau fara fag in
compozitia lor.
e
ea
n
Cambisolurile ocupa suprafete extinse in Subcarpatii de Curbura, pe gresiile si

conglomeratele paleogene bogate in elemente bazice cu deosebire acolo unde precipitatiile
mai bogate favorizeaza o puternica spalare a coloizilor.
ud
Cea mai mare parte a comunei este acoperit cu vegetaie forestier i pajiti secundare
instalate pe locul fostelor pduri.
etajul pdurilor de fag (Fagus silvatica),

etajul pdurilor de stejar (ntre aceste dou etaje se distinge un subetaj de amestec,
stejar cu fag)
iliu
lJ
Zonal pe altitudine, regiunea este inclus n etajul nemoral al pdurilor de foioase cu :
ns
dintre speciile lemnoase mai amintind: Stejar ( Quercus robur ), Gorun ( Quercus petraea),
Frasin ( Fraxinus excelsior ), Ulm de camp ( Ulmus procera ), Jugastru ( Acer campestris ).
Caracteristici climatice, regimul precipitaiilor
Co
2.3.5
Zona administrativa a orasului Slanic se desfasoara in zona climatului temperat continental.

Conditiile climatice cu contrastele dintre iarna si vara diminuate fata de campie se
caracterizeaza prin temperaturi medii anuale, de 8 -9 C la contactul cu muntele. In iulie,
temperatura medie este de 17-18 C spre munte.
In cursul unui an, precipitatiile sunt repartizate neuniform, in functie de deplasarea maselor de
aer si a fronturilor dinspre Atlantic sau dinspre continent si de prezenta sau absenta conditiilor
favorabile convectiei.
Pagina 14

Cantitatea medie anuala de precipitatii este de peste 800 mm in vecinatatea dealurilor

subcarpatice. Luna cea mai ploioasa, iunie, primeste 140 mm in partile dinspre zona colinara,
iar luna cu cele mai putin precpitatii este februarie, cand cad in medie intre 35 si 50 mm.
Intre anii 1970-1992, temperatura medie anuala a fost de 9,5 C in zona. Temperaturi medii
zilnice ale anului foarte ridicate s-au inregistrat la 31 iulie 1985 de 29.4 C.
2.3.6. Reteaua hidrografica
Pr
ah
ov
a
Din inregistrari se observa ca temperaturile sunt in continua crestere, fapt ce va duce in

curand la schimbari ce vor modifica desfasurarea fenomenelor meteorologice, care la randul
lor vor putea avea influente asupra structurilor fizico-geografice ale zonei.
In aceasta regiune fenomenul de inghet apare intre 21 octombrie si 1 noiembrie iar frecventa
medie a zilelor de inghet cu T0 este de 101,2 zile pe an.
Cursuri necadatrate ( torenti )
e
ea
n
Reteaua hidrografica de suprafata este constituita din Prul Slanic, format din confluenta
prurilor mai mici: Tariceanca si Grosanca si care colecteaza n aval alti torenti precum:
Ceairul, Gorgan, Riga, Baia Rosie, Fntna Rece, Praja.
ud
Raurile si paraurile au spat vi largi i adnci, formnd culoare. Se constat o scurgere cu

valori foarte ridicate n lunile aprilie, mai i iunie, consecin a topirii masive a zpezilor i a
ploilor bogate din perioada respectiv.
iliu
lJ
Volumul scurgerii este sczut n lunile septembrie-octombrie, ca urmare a perioadei secetoase

din timpul verii, i n timpul lunilor de iarn, cnd zpada persista vreme ndelungat.
Transportul maxim de aluviuni n suspensie are loc i el concomitent cu creterea apelor din
lunile aprilie-iunie.
ns
Apele subterane
Co
Hidrogeologic perimetrul locuit, se situeaz la distan mic fa de pruri, iar alternana

straturilor cu permeabiliti diferite formeaz un sistem etajat de pnze freatice de ape
subterane n adancime.
Pe terasa inferioar a prurilor nivelul hidrostatic se situeaz la nivelul apei din

ru i prezint adncimi variabile cuprinse ntre 4 6 m.
Pe terasa superioar, nivelul hidrostatic se situeaz la adncimi mai mari de 10 12 m i se coreleaz cu nivelul apei din zona terasei inferioare din amonte.
Dupa geneza i condiiile hidrogeologice de nmagazinare se mpart n : ape freatice i de

adancime.
Pagina 15

2.4.
Infrastructur tehnic, categorii de lucrri situate pe teritoriul analizat
2.4.1. Structura localitii. Identificarea tipurilor de cldiri dup: anul execuiei,

materialele de construcie, regim de nlime, numr persoane
ov
a
Teritoriul pe care l ocup orasul Slanic ca unitate administrativ teritorial are o suprafa de
38.40 km2, pe raza crora se afl orasul Slanic (centru), precum si Prajani si Grosani ca
localitati componente.
Din datele oficiale ale recensamantului din anul 2002 se specifica ca in orasul Slanic se afl
un numar de 2771 gospodrii care nglobeaz un numr de 7108 locuitori.
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
n ceea ce privete construciile din orasul Slanic, acestea se pot mprii pe mai multe
categorii dup cum urmeaz:
- Funcie de materialul de construcie:
1693
lemn
565
paiant
140 crmid
273 zidrie
100 beton armat i prefabricate
- Funcie de nivelul de nlime:
2714
parter
21
1 etaj
36
2 etaje sau mai multe
0
mansardate
- Funcie de anul de construcie:
117
<1910
273
1910-1929
379
1930-1944
740
1945-1960
493
1961-1970
332
1971-1980
153
1981-1989
118
1990-1994
106
1995-1999
60
>2000
Datele au fost preluate de la Institutul Naional de statistic i corespund recensmntului
populaiei din 2002.
2.4.2 Reeaua de ci de comunicaii i transport.
Pe teritoriul unitii administrativ teritoriale Slanic se gsesc:
Drumul national DJ 102
Drumul judeean DJ 100N
Drumul judeean DJ 216 A
Reeaua feroviar este prezent, pe teritoriul orasului Slanic, prin calea ferata ce face legatura
dintre Ploiesti si Slanic.
Pagina 16

3. SECTIUNEA II Redactarea hrii de hazard, efectuarea de ncercri n-situ i n

laboratorul geotehnic, prelucrarea datelor. Evaluarea vulnerabilitaii elementelor
expuse, a pagubelor materiale i umane la nivelul teritoriului administrativ i
realizarea hri de risc natural detaliat la alunecri de teren
3.1.Redactarea hartii de hazard. Elemente tematice.
ov
a
Baza de lucru pentru hrile tematice in aceasta etapa sunt hrile topografice 1:50.000 care
cuprind elemente de hidrografie, planimetrie i nivelment Acestea au fost digitizate i
prelucrate, n sistem GIS. Prelucrarea hrilor tematice, ca i a hrii de hazard finale s-a fcut
prin programul specializat ArcInfo.
Pr
ah
Harta topografic, reprezint n acelai timp baza de reprezentare a hrii de risc la alunecare.
Fiecrui factor/criteriu i s-au alocat coeficieni de influen, alei n funcie de reglementrile
n vigoare.
e
ea
n
ud
Criteriul
POTENIALUL DE PRODUCERE A ALUNECRILOR (p)

SCZUT
MEDIU
RIDICAT
PROBABILITATEA DE PRODUCERE A ALUNECRILOR (P) I
COEFICIENTUL DE RISC CORESPUNZTOR
Practic
MedieFoarte
Redus
Medie
Mare
zero
mare
mare
0
<0.10
0.10-0.30
0.31-0.50
0.51-0.80 >0.80
lJ
Simbol
Nr. Crt.
Stabilirea coeficienilor s-a efectuat pe baza informaiilor din lucrri de specialitate, a

Normativelor n vigoare i a datelor rezultate din observaiile interpretate conform legislaiei
referitoare la zonele de risc natural (HG 447 / 2003, Anexa C):
Anexa C
Ka
Litologic
Co
ns
iliu
Roci stncoase, masive,

compacte sau fisurate
Kb
Geomorfologic
Relief plan orizontal,

afectat de procese de
eroziune
nesemnificative, vile
care constituie reeaua
hidrografic fiind ntrun avansat stadiu de
maturitate
Majoritatea rocilor
sedimentare care fac parte
din formaiunile acoperitoare
(deluvii, coluvii i depozite
proluviale) i din categoria
rocilor semi-stncoase (roci
pelitice stratificate, cum sunt
isturile argiloase, marnele i
marnocalcare, cretele, rocile
metamorfice, ndeosebi
isturile de epizona i mai
putin cele de mezozon,
puternic alterate i exfoliate,
unele roci de natur
magmatic puternic alterate,
etc)
Relief de tip colinar,
caracteristic zonelor
piemontane i de podi,
fragmentat de reele
hidrografice cu vi ajunse
ntr-un anumit stadiu de
maturitate, mrginite de
versani cu nlimi medii i
nclinri n general medii i
Roci sedimentare
detritice neconsolidate
necimentate, de tipul
argilelor, argilelor grase,
saturate, plastic moi
plastic consistente, cu
umflri i contracii mari,
argile montmorillonitice,
puternic expansive,
prafuri i nisipuri mici i
mijlocii afnate, n stare
submersat, brecia srii
etc.
Relief caracteristic zonelor de deal i de munte,

puternic afectate de o
reea dens de vi tinere
cu versani nali,
majoritatea vilor fiind
subsecvente (paralele cu
direcia straturilor)
Pagina 17
Kd
Hidrologic
i climatic
Cantiti moderate de
precipitaii. Vile principale
din reeaua hidrografic au
atins stadiul de maturitate n
timp ce afluenii acestora se
afl nc n stadiul de
tineree. n timpul viiturilor
se produc att eroziuni
verticale ct i laterale.
Importante transportturi i
depuneri de debite solide.
Intensitate seismic pe
scara MSK mai mic de
gradul 6
Gradul de acoperire cu
vegetaie arboricol
mai mare de 80%.
Pduri de foioase cu
arbori de dimensiuni
mari.
Pe versani nu sunt
executate construcii
importante, acumulrile
Intensitate seismic de
gradul 6-7
lJ
iliu
Hidrogeolo
-gic
Kf
Seismic
Kg
Silvic
Kh
Antropic
Structuri geologice
caracteristice ariilor
geosinclinale n facies de
fli i formaiunilor de
molas din depresiunile
marginale, structuri
geologice stratificate,
puternic cutate i
dislocate, afectate de o
reea dens de clivaj,
fisuraie i stratificai
Precipitaii lente de lung
durat, cu posibiliti
mari de nfiltrare a apei n
roci. La ploi rapide,
viteze mari de scurgere
cu transport de debite
solide. Predomin
procesele de eroziune
vertical.
ov
a
Zone n general aride,

cu precipitaii medii
anuale reduse. Debitele
scurse pe albiile
rurilor, ale cror
bazine hidrografice se
ex-tind n zone de deal
i de munte, n general
sunt controlate de
precipitaiile din aceste
zone. Pe albiile rurilor
predomin procesele de
sedimentare, eroziunea
producndu-se numai
lateral la viituri
Curgerea apelor
freatice are loc la
gradieni hidraulici
foarte mici. Forele de
filtraie sunt neglijabile.
Nivelul liber al apei
freatice se afl la
adncime mare.
ns
Ke
Co
mici
Majoritatea structurilor
geologice cutate i faliate
afectate de clivaj i fisurate,
structurile diapire, zonele ce
marcheaz fruntea pnzelor
de ariaj
Pr
ah
Structural
Corpuri masive de roci

stncoase de natur
magmatic, roci sedimentare stratificate, cu
straturi n poziie
orizontal, roci
metamorfice cu
suprafee de istuozitate
dispuse n plane
orizontale
ud
Kc
Criteriul

SCZUT
MEDIU
RIDICAT
Practic
MedieFoarte
Redus
Medie
Mare
zero
mare
mare
0
<0.10
0.10-0.30
0.31-0.50
0.51-0.80 >0.80
e
ea
n
Simbol
Nr. Crt.

Gradieni de curgere a apei

freatice moderai. Forele de
filtraie au valori care pot
influena sensibil starea de
echilibru a versanilor.
Nivelul apei freatice, n
general se situeaz la
adncimi mai mici de 5 metri
vegetaie arboricol cuprins
ntre 20% i 80%. Pduri de
foioase i conifere, cu arbori
de vrst i dimensiuni
variate.
Pe versani sunt executate o
serie de lucrri (platforme de
drumuri i cale ferat, canale
Curgerea apelor freatice

are loc sub gradieni
hidraulici mari. La baza
versanilor, uneori i pe
versani, apar izvoare de
ap. Exist o curgere din
interiorul versanilor ctre
suprafaa acestora cu
dezvoltarea unor fore de
filtraie ce pot contribui la
declanarea unor
alunecri de teren.
Intensitate seismic mai
mare de gradul 7
vegetaie arboricol mai
mic de 20%.
Versani afectai de o
reea dens de conducte
de alimentare cu ap i
Pagina 18
Simbol
Nr. Crt.

Criteriul

SCZUT
MEDIU
RIDICAT
Practic
MedieFoarte
Redus
Medie
Mare
zero
mare
mare
0
<0.10
0.10-0.30
0.31-0.50
0.51-0.80 >0.80
de coast, cariere). Cu
extindere limitat i pentru
care s-au executat lucrri
corespunzatoare de protecie
a versanilor
canalizare, drumuri, ci
ferate, canale de coast,
cariere, suprancrcarea
acestora n partea
superioar cu depozite de
hald construcii grele.
Lacuri de acumulare care
umezesc versanii n
partea inferioar.
Pr
ah
ov
a
de ap lipsesc
K m
e
ea
n
Pentru calculul coeficientului mediu de hazard Km, corespunztor fiecrei suprafee

poligonale, rezultate prin suprapunerea celor 8 hri tematice, se va utiliza urmtoarea formul
:
K a K b
K c K d K e K f K g K h
6
ud
n final va rezulta harta cu distribuia geografic a coeficientului mediu de hazard, realizat

prin utilizarea unui program specializat ArcMap GIS.
lJ
Harta factorului litologic Ka
iliu
Din punct de vedere geologic fundamentul zonei este constituit din depozite paleogene si
neogene (vezi Harta geologica scara 1:200000, foaia Targoviste).
Co
ns
Depozitele paleogene, au dezvoltare locala si sunt reprezentate prin: faciesul de Sotrile (marne
cenusii in alternanta cu marne rosii si strate subtiri de gresii cenusii ), faciesul Oligocen
(sisturi argiloase si marnoase) si faciesul stratelor de Cornu (sisturi argiloase si marnoase, in
parte foioase, pe alocuri bituminoase).
Peste depozitele paleogene (amintite mai sus) se devolta depozitele neogen-miocene
reprezentate prin: orizontul tufurilor zeolitice (tufuri dacitice, gipsuri, marne tufacee),
orizontul cu brecii ( brecia sarii ) si orizontul marnos. Brecia sarii se aseaza in general
concordant peste orizontul tufurilor, avand dezvoltarea cea mai mare si cuprinde doua
faciesuri: faciesul detritic-lutitic cu caracter fluviatil lagunar ( reprezentat prin argile si argile
marnoase cenusii, care constituie coperta zacamantului de sare) si faciesul evaporiticbituminos (masivul de sare).
Depozitele neogene sunt acoperite de depozite cuaternare reprezentate prin aluviuni (albia
paraului Slanic), depozite de terasa, conuri de dejectie, deluvii de panta.
Din punct de vedere structural-tectonic, depozitele care participa la alcatuirea zonei apartin
cuverturii post-tectonice a Panzei de Tarcau, fiind reprezentata de sinclinalul de Slanic.
Pagina 19

ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a
Sinclinalul este afectat de falii longitudinale si transversale, iar in partea centrala apar
numeroase cute secundare, adesea faliate.
In zona localitatii, se constata ca sinclinalul a suferit o scufundare axiala, fenomen care a
permis conservarea depozitelor purtatoare de sare.
lJ
Harta geologica a zonei studiate
iliu
Pentru orasul Slanic se identific urmatoarele categorii litologice importante i anume:
Co
ns
Pleistocen si Holocen (qp3+qh)

Pleistocenul este reprezent prin depozitele loessoide, alctuite din prafuri argiloase i prafuri
nisipoase glbui, nisipuri prfoase - argiloase rocate sau glbui, nisipuri fine, cu concreiuni
calcaroase.
Holocenul este reprezentat prin depozitele teraselor joase, alctuite din nisipuri, pietriuri i
bolovniuri, cu grosimi de 2 - 5 m. Acumulrile aluvionare din lunci (albii majore), nisipuri,
pietriuri, bolovniuri, precum i depozitele de alterare superficial, de genez deluvial proluvial, reprezint cele mai noi formaiuni.
Oligocen (lf+ch)
La marginea intern a pnzei de Tarcu, n imediata vecintate cu pnza de Audia, n bazinul
Teleajenului a fost descris sub numele de faciesul de Solon o varietate grosier a
Oligocenului, care se pare c are o extindere direcional mai larg i se caracterizeaz prin
apariia unor nivele de brecii spre partea superioar a suitei oligocene. Materialul remaniat
amintete Eocenul n facies de otrile din fliul intern, caracteristica fiind dat de prezena
argilelor vrgate. Prezena la vest de valea Teleajenului a unor blocuri dezrdcinate, alctuite
din argile vrgate i brecii arcoziene cu granodiorite, sugereaz c sursa care a furnizat
materialul alohton este fliul intern, dar mai ales unitatea de Audia.
Pagina 20

ov
a
Miocen (aq+bd)
Acvitanian - Burdigalianului, n pnza de Tarcu, i se repartizeaza ceea ce s-a denumit
strate de Cornu, care s-au conservat numai n sectorul sudic, n sinclinalele Slnic i Drajna.
Ele includ depozite foarte variate, care se dispun peste disodilele i menilitele superioare ale
Oligocenului n litofaciesul de Pucioasa.
Suita debuteaz printr-un complex gipsifer cu o bogat microfaun (constituind gipsurile
inferioare), urmeaz isturi argiloase n alternan cu nisipuri, gresii glauconitice i
conglomerate, apoi se dezvolt un orizont marnocalcaros cu globigerine, n final fiind
menionate isturi bituminoase i gresii glauconitice.
Pe baza coninutului paleontologic, se apreciaz c stratele de Cornu revin Acvitanianului i
Burdigalianului inferior.
e
ea
n
Pr
ah
Miocen (sm)
Depozitele sarmaiene apar fie sub forma unei fii, cu lime de ordinul a cteva sute de
metri pn la 2 km, fie ca umplutur a unor sinclinale, fie n axul unor structuri anticlinale.
Din punct de vedere litologic, acest etaj apare reprezentat printr-o succesiune de argile
marnoase, cenuiu - verzui, nisipuri, conglomerate, gresii lumaelice i calcare organogene
alb-glbui pn la cenuii, compacte sau vacuolare, n strate groase de 1 - 4 m, grupate n
pachete ce ajung pn la 20 m grosime.
Raporturile stratigrafice i structurale ale depozitelor sarmaiene cu depozitele subjacente sunt
de discordan unghiular, creat prin transgresiune.
ns
iliu
lJ
ud
Pnza de macla (tu+sn)

Afloreaz n zon ntre pnza fliului curbicortical i pnza de Audia.
Cele mai vechi depozite (albian superior - vraconiene) mbrac un litofacies asemntor cu cel
al fliului curbicortical, dar cu intercalaii de marne i argile roii. Urmeaz un fli istos
cenuiu (Vraconian - Turonian), peste care se dispune un fli grezos arcozian (Turonian).
ncepnd cu Senonianul superior, aria de sedimentare a pnzei de Macla i a pnzei fliului
curbicortical apare omogen.
Structura intern a pnzei de Macla arat o imbricare avansat, n cute - solzi.
ariajul pnzei se nscrie n faza stiric veche.
Cretacic (al+tu) si (al+vr)
Co
Albianul este reprezentat prin ceea ce se cunoate de conglomeratele de Bucegi.

Acestea s-au format exclusiv pe seama ariei mai vestice, care n timpul Albianului funciona
ca zon emers supus denudrii, nct au fost descrise conglomeratele de Bucegi drept
molas albian.
Conglomeratele de Bucegi au o grosime de 2.000 m i prezint largi variaii de facies, att
lateral, ct i pe vertical, cptnd fie aspect masiv, fie stratificat ori adesea relev caractere
de fli.
n elementele conglomeratelor se recunoate ntreaga gam de roci constituiente ale zonei
cristalino - mezozoice.
Elementele remaniate au dimensiuni foarte variate, lsnd loc interpretrii conform creia
conglomeratele de Bucegi ar fi de origine fluviatil cu aport de material torenial.
n linii generale, se pot distinge dou nivele de conglomerate, separate printr-un nivel de
gresie denumit gresia de Scropoasa. Suita conglomeratelor de Bucegi se ncheie cu gresii i
conglomerate de Babele.
Vrsta albian a conglomeratelor de Bucegi decurge din faptul c n mod constant deasupra
lor, pe valea Dmboviei ca i n mprejurimile oraului Predeal, se dispun transgresiv i
Pagina 21

discordant depozite bogat fosilifere, de vrst vraconian.

Cu conglomeratele de Bucegi se ncheie suita depozitelor nveliului sedimentar preaustric.
Depozitele vraconian - turoniene, predominant pelagice (strate de Lupchianu - sau strate de
Crnu) sunt mai bogate n roci marnoase i marnocalcaroase dect echivalentul lor din pnza
de Audia. Se cunosc i nivele cineritice i silicolitice n partea inferioar a suitei de depozite
vraconian - turoniene, similare cu cele din pnza de Audia.
ov
a
Holocen (qh2)
Holocenul este reprezentat prin depozitele teraselor joase, alctuite din nisipuri, pietriuri i
bolovniuri, cu grosimi de 2 - 5 m. Acumulrile aluvionare din lunci (albii majore), nisipuri,
pietriuri, bolovniuri, precum i depozitele de alterare superficial, de genez deluvial proluvial, reprezint cele mai noi formaiuni.
Pr
ah
Investigatii de teren
e
ea
n
Pe baza studiilor geotehnice puse la dispozitie de catre primaria Slanic, ce contin informatii
referitoare la stratificarea litologica, si studii de specialitate efectuate in zona studiata sau
proximitatea zonei analizate, au fost definite caracteristicile litologice ale terenurilor si
incadrarea in clasa de risc corespunzatoare conform anexei C din HG 447/2001.
Studiile geotehnice puse la dispozitie de catre Sucursala de exploatare de la Salina Slanic:
Studiu geologic si hidrogeologic privind stabilizarea versantului stang al paraului Slanic
in zona exploatarii de sare MINA UNIRE.
lJ
ud
Aceste studii geotehnice contin elemente de descriere a succesiunii de straturi pana la

adancimea de 120 m, ce au fost utilizate pentru tararea modelului matematic ce sta la baza
determinarii coeficientului mediu de risc la producerea alunecarilor de teren.
Co
ns
iliu
Suplimentar, in zona Piatra Verde a fost executat 1(un) foraj cu instalatia tip Geopeck. In
paralel cu efectuarea observatiilor geologice asupra versantilor s-a localizat cu GPS ul
(marca Magellan) pozitia forajului (F4) si s-au efectuat masuratori cu GPS- ul pe suprafata
versantului pentru conturarea zonelor cu alunecari de teren, vezi anexa.
Pagina 22

Inventar de puncte GPS - punct foraj (F4) Punct Piatra Verde, localitatea Slanic
(STEREO 70)
Nr.
Coordonata X
Coordonata Y
Coordonata Z
Descriere punct
575165
417535
503
Pozitie foraj (F4)
575155
417609
513
Fata de desprindere
Crt.
575170
417592
509
575205
417556
503
575242
417540
575229
417531
575230
417489
e
ea
n
575199
417480
Fata de desprindere
Vale torent cu apa
Pr
ah
ov
a
(limita afloriment tufuri)
509
Terasa de desprindere
510
Frunte alunecare
505
Frunte alunecare
497
(mat.ebulat)
Corp alunecare (aspect
valurit)
575167
417497
491
Vale torent cu apa
10
575147
417507
498
Fata de desprindere
11
575122
417525
499
Drum-teren stabil
lJ
ud
pentru analiza in laboratorul
ns
iliu
Din foraj au fost prelevate probe tulburate si netulburate

geotehnic S.C. Geoecotest SRL
Co
Mentionam ca alunecarea observata s-a produs la contactul materialului deluvial cu roca de

baza. Formatiunea acoperitoare este reprezentata in aceasta zona de un depozit deluvial
alcatuit dintr-un strat subtire de praf argilos cu pietris mic in care apar fragmente de tufuri
verzi de dimensiuni variabile (ce cresc cu adancimea) rezultate prin alterarea fizica si chimica
a tufurilor.
Pana la adancimea de 4.80m fragmentele de tufuri verzi, rezulta in urma procesului de alterare
fizica, ca urmare a variatiilor de temperatura in timpul inghet-dezghetului. Intre adancimile
de 4.80-5,80m apele (de suprafata sau subterane) infiltrate in teren isi modifica continutul
chimic al ionilor determinand intense procese de alterare chimica a tufurilor.
Mentionam ca zona prezinta umiditate crescuta fapt ce este confirmat si de adancimea mica a
nivelului hidrostatic (NH=1,90m). Aceasta coroborat cu panta terenului poate accentua
fenomenul de alunecare afectand coeziunea terenului.
Dupa adancimea de 5,80m tufurile (roca de baza) devin compacte.
Pagina 23

Conform Ghid pentru identificarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de

interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora, in vederea
satisfacerii cerintelor de siguranta in exploatare a constructiilor, refacere si protectie a
mediului , indicativ GT006-97, fenomenele de alunecari de teren intalnite pe teritoriul
orasului Slanic suntfie alunecari de adancime mica cu planul de alunecare situat intre 1,05,0m adancime (deluvii), fie alunecari adanci cu suprafata de alunecare mai mare de
5,00m ce au caracter de prabusire.
ov
a
Conform observatiilor din teren, mentionam ca alunecarile afecteaza atat formatiunea cu

sare cat si faciesul orizontului marnos situat la suprafata sarii.
Pr
ah
Cauzele care determina fenomenele de instabilitate sunt: plasticitatea ridicata a argilelor,

precipitatiile abundente, fenomenul inghet-dezghet, lucrarile de exploatare a sarii, evacurile
necontrolate ale apelor menajere, etc.
Mentionam ca prezenta in corpul alunecarilor al crapaturilor longitudinale si transversale,
alunecarile determina (in perioadele cu precipitatii) infiltrarea unor cantitati de apa, ce
accentueaza fenomenuli de alunecare.
e
ea
n
S-a observat in teren o degradare a constructiilor situate la suprafata datorita fenomenului de

dizolvare a masivului de sare generat de apele care circula necontrolat pe spinarea sarii.
Co
ns
iliu
lJ
ud
Coeficientului Ka i se atribuie urmatoarele valori:

- 0.99 cu probabilitate foarte mare de producere a alunecrilor de teren pentru
formatiunile apartinand depozitului de sare din localitate
- 0.95 cu probabilitate foarte mare de producere a alunecrilor de teren pentru
formatiunile apartinand: Holocenului si Miocenului (qh2 si aq+bd)
- 0.9 cu probabilitate mare de producere a alunecrilor de teren pentru formaiunile din
Miocen (to)
- 0.75 cu probabilitate mare de producere a alunecrilor de teren pentru formaiunile
din Meotian (m)
- 0.7 cu probabilitate mare de producere a alunecrilor de teren pentru formaiunile din
Oligocen (lf+ch) si Miocen (he)
din Holocen (qp3 qh)
din Sarmatian (sm)
- 0.40 cu probabilitate medie de producere a alunecrilor de teren pentru formaiunile
din Cretacic (al+vr)
- 0.25 cu probabilitate mica de producere a alunecrilor de teren pentru formaiunile
din Pliocen si Miocen (tu+sn)
- 0.20 cu probabilitate mica de producere a alunecrilor de teren pentru formaiunile
din Holocen (al+tu)
Pagina 24
Legenda:
ka_litologic
KA
0.2
0.25
ns
0.4
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

0.6
0.65
0.7
0.75
0.9
Co
0.95
0.99
Fig. 4: Reprezentarea factorului tematic Ka (scara grafica)
Pagina 25

Harta factorului morfologic Kb

Factorul morfologic a fost calculat pornind de la modelul digital al terenului orasului Slanic,
prin derivarea hrii hipsometrice n raport cu distana orizontal, obinndu-se, astfel harta
pantelor.
Pr
ah
ov
a
n raport cu harta litologic au fost stabilite cteva domenii de pante:

- 0 5: zona stabil, practic nu exist pmnturi cu panta taluzului stabil in acest
domeniu;
- 5 10: zona cvasi-stabil. Singurele tipuri de alunecri care se pot produce n cadrul
acestui domeniu de valori sunt cele reactivate, unde panta taluzului stabil este dat de
unghiul de frecare rezidual a pmnturilor.
- 10 20: zona instabil. Marea majoritate a pmnturilor coezive au unghiul pantei
stabile n acest interval astfel nct depirea acestei valori este foarte probabil.
- >20: zona cu instabilitate accentuat. Pentru aceste valori ale pantei se atinge limita
rezistenei la forfecare i pentru pmnturile necoezive, singurele masive ce i
pstreaz stabilitatea fiind cele din roci stncoase sau semistncoase.
ud
Kb = 0.05
Kb = 0.4
Kb = 0.7
Kb = 0.9
lJ
0 5:
5 10:
10 20:
>20:
e
ea
n
Dup stabilirea zonelor cu valorile sus-menionate ale unghiului versantului s-a trecut,
respectndu-se indicaiile Hotrrii Guvernului nr. 447/10.04.2003 pentru aprobarea
normelor metodologice privind modul de elaborare i coninutul hrilor de risc natural la
alunecri de teren i inundaii, la atribuirea valorilor factorilor Kb, dup cum urmeaz:
Co
ns
iliu
Din analiza hrii pantelor se observ cteva zone distincte:

- zona de platou, unde pantele sunt reduse, practic neexistnd pericolul producerii unor
alunecri de teren,
- zona de coam, unde pantele devin din ce n ce mai accentuate, iar influena factorului
antropic este cea mai important (existnd o bun probabilitate de declanare a fenomenelor
de instabilitate ca urmare a umpluturilor executate fr aprobare),
- zona de pant, n care se produc cele mai multe fenomene de instabilitate cu sau fr cauz
antropic,
- zona de picior, alunecrile de teren produse n aceast zon i au de cele mai multe ori
cauza n fenomenele erozionale.
Pagina 26
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

Legenda:
kb_geomorfologic
Co
COEFICKB
0.05
0.4
0.7
0.9
Fig. 5: Reprezentarea factorului tematic Kb (scara grafica)
Pagina 27

Harta factorului structural Kc
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a
Zona fliului este caracterizat de ngemnarea elementelor ridicate - pintenii, cu

elementele coborte - sinclinalele adiacente, ce formeaz un ansamblu de cute paralele cu
direcia nord est - sud vest, afectate de un sistem de falii longitudinale cu vergen aparent
nord - vestic.
n ansamblu, zona fliului sufer o scufundare treptat spre sud - vest, ce se nscrie n tendina
general de afundare spre vest a prii sudice a Carpailor Orientali.
Din considerentele menionate, au fost atribuii coeficieni de risc diferii pentru factorul
structural Kc, de la 0,3 pn la > 0,50.
Harta structurala a judetului Prahova
Pagina 28

Probabilitate medie-mare de producere a alunecrilor de teren (Kc = 0,31 - 0,50)
Pr
ah
ov
a
Coeficientul Kc = 0,50 a fost atribuit formaiunilor aparinnd unitii fliului curbicortical

(pnzele de Audia i de Macla), prezent n partea nordic a judeului, precum i celor din
Depresiunea Getic - Avantfosa carpatic (flanc extern), prezent n extremitatea sudic a
judeului.
Pnza de Audia ncalec dup o fractur care a luat natere nc din timpul diastrofismului
neocretacic.
n timpul procesului de nclecare, formaiunile pnzei de Audia au fost intens cutate i
faliate, dnd o structur tipic imbricat, de cute - solzi, unele suprapuneri tectonice avnd o
amploare deosebit, constituind adevrate digitaii.
Spre sud, la marginea vestic a pnzei de Audia, fliul de Macla constituie un element
tectonic de amploare mai deosebit, n unele interpretri acordndu-i-se rang de pnz.
Aceasta poate fi considerat o digitaie a pnzei de Audia i ar constitui digitaia de Macla.
Pnza de Audia, n ansamblu, a suferit i influena cutrilor ulterioare punerii ei n loc, ceea ce
se recunoate mai ales n redresarea i chiar rsturnarea planului de ariaj.
e
ea
n
Probabilitate mare de producere a alunecrilor de teren (Kc = 0,51 - 0,80)
Co
ns
iliu
lJ
ud
Coeficientul Kc = 0,55 a fost atribuit formaiunilor aparinnd unitii fliului extern (Pnza
de Tarcu), situat n partea central - nordic a judeului.
Pnza de Tarcu este rezultatul fazei eostirice, individualizarea ei fiind sensibil sincron cu
formarea pnzei de Audia. Micrile ulterioare acelora eostirice i n principal micrile
moldavice, au provocat i ele deformri, nct se surprind situaii n care sub planul de ariaj
sunt prinse i depozite badeniene. La rndul ei, pnza de Tarcu este deformat,
recunoscndu-se mai multe structuri de tip digitaie i cute solzi.
Acelai coeficient de risc a fost atribuit formaiunilor aparinnd Depresiunii Getice (flanc
intern), situat n partea central a judeului. n aceast zon sunt incluse sinclinale largi,
orientate sud vest - nord est i anticlinale relativ nguste. Contactul acestora cu formaiunile
pintenilor de Vleni i Homorciu se evideniaz prin tendina de nclecare a acestora din
urm peste cele anterior prezentate. Micrile orogenice au afectat aceste uniti tectogenetice,
crend numeroase deformaii i discontinuiti ale multitudinii de faciesuri care le alctuiesc.
Spre sud, depozitele Depresiunii Getice (flancul intern) sunt nnecate n acumulrile
cuaternare.
Pagina 29
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

Legenda:
kc_structural
KS
Co
0.5
0.55
Fig.6 : Reprezentarea factorului tematic Kc (scara grafica)
Pagina 30

Harta factorului hidroclimatic Kd

Teritoriul judetului Prahova, situat pe cele 3 trepte principale de relief din Romania (zona
montan, zona subcarpatic, sau colinar i zona de cmpie), dezvoltate n proporii aproape
egale se caracterizeaz prin clim continental, cu variaii mari din cauza diferenelor de
altitudine.
e
ea
n
Pr
ah
ov
a
Conform datelor din Enciclopedia geografic a Romniei, precipitaiile medii anuale cresc
progresiv cu altitudinea de la 450 mm, n extremitatea sud-estc a judeului, la 1400 mm, n
partea nordic, n zona montan nalt, cu nlimi de peste 1800 de metri.Cele mai mari
cantiti medii lunare de precipitaii cad n iunie (Ploieti 88 mm.,Cmpina 120 mm,
Buteni 128 mm, vf. Omu 173 mm). Cele mai mici medii lunare sunt nregistrate n luna
februarie (Ploieti 30,5 mm, Cmpina 40 mm, Buteni 28,2 mm, vf. Omu 54,6
mm).Cantitile maxime de precipitaii n 24 de ore s-au nregistrat vara i toamna (Ploieti
116,9 mm, la 1 octombrie 1924, Doftana 121 mm, la 25 august 1954, Sinaia 115,8 mm, la 1
Septembrie 1941, Buteni 81,5 mm, la 20 iulie 1915, vf. Omu 115 mm, la 14 iulie 1929).
In anotimpul rece, numrul mediu al zilelor de nghe crete proporional cu nlimea, el
fiind de 101 n zona de cmpie (Ploieti), de 115, n zona subcarpatic (Cmpina) i de 154 de
zile la Sinaia i mult mai ridicat, de 262 de zile, pe vf. Omu.
ud
Densitatea reelei hidrografice este de 0,4 kml/kmp, n partea nordic a teritoriului i

excepional chiar de 0,7 i de 0,1-0,3 kml/kmp n zona sud-estic a judeului. Cantitatea
anual medie de aluviuni n suspensie, care variaz n funcie de constituia litologic, de
cantitatea medie anual de precipitaii i de energia de relief, este de 10 t/ha/an, n zona
colinar i de 1 t/ha/an, n partea de N i de S, sau chiar 0,5 t/ha/an, n zona de cmpie.
ns
iliu
lJ
Debitul mediu multianual al rului Prahova crete de la 2,80 mc/s, la confluena cu v.

Cerbului, la 27 mc/s, la ieirea din jude.Debitul maxim se nregistreaz n luna aprilie, ca
urmare a topirii zpezii n zona montan, iar cel minim, toamna, n septembrie sau
octombrie.Debitul mediu multianual de aluviuni n suspensie al rului Prahova este de 100
kg/s, la ieirea din raza judeului. Pe rul Teleajen, debitul mediu multianual de aluviuni n
suspensie este de 30 kg/s..Debitele maxime ale principalelor ruri se nregistreaz primvara
(n medie 40-54% din cel annual), iar cele minime sunt toamna, n septembrie.
Co
Durata medie anual a stratului de zpad crete de la zona de cmpie (43,2 zile la Ploieti) la
zona montan (77,5 zile, la Sinaia i 218 zile, la vf. Omu).
Zona montan, reprezentnd cca 27% din aria judeului, cu nlimi ntre 1200 i 2000-2500
de metri, alctuit din Munii Bucegi, Baiului, Grohoti, Ciuca i Siriului, constituit din
depozite sedimentare, cretacice, n facies de fli grezo-calcaros, n baz i n facies de
molas, la partea superioar (conglomeratele de Bucegi), se remarc prin temperaturi medii
anuale ntre 0 i 8 grade i precipitaii medii anuale de 1000-1400 mm. Ca urmare a
fenomenelor de nghe-dezghe, procesul dominat este dezagregarea rocilor, care conduce la
formarea predelelor de grohoti. Cantitile mari de precipitaii, uneori n regim torenial
produc antrenarea unor cantiti mari de aluviuni n bazinele superioare ale vilor Cerbului,
Prahova, Btrneanca, Muia, Crasna, Siriu, Bsca cu cale, Doftana i Teleajen. In sectorul
montan al v. Prahova, degradarea terenurilor este mult mai avansat.
Pagina 31

Zona subcarpatic (colinar), format din depozite sedimentare teriare, reprezentate prin
marne calcaroase (Strate de Plopu), gresii (gresia de Tarcu, gresia de Fuzaru, gresia de
Kliva) argile, marne, nisipuri, tufuri, evaporite (gipsuri, sare), dispuse n cute sinclinale i
anticlinale, dezvoltate n Dealurile Doftanei, Cosminele, Vrbilu, Lazuri, Priporului, Bicoi,
Bucovei i Istriei, are un climat temperat continental, intermediar ntre treptele extreme de
relief, cu temperatura medie anual de 9,3 grade,(Cmpina) i precipitaii medii anuale ntre
600 i 1000 mm.
Pr
ah
ov
a
In zona subcarpatic, denudarea i eroziunea de suprafa sunt foarte active, ndeosebi pe

interfluviile despdurite i pe terenurile agricole din bazinele vilor Provia, Doftana,
Vrbilu, Slnic, Crasna, Drajna, Lopatna i Sngerului.Versanii vilor sunt afectai de
ravenare
e
ea
n
Primvara i la nceputul verii, n urma plopilor abundente, pe suprafeele n pant, cultivate

i pe dealurile despdurite, apa se nfiltreaz pe planele dintre strate, sau preferenial n
depozitele mai poroase i produce destabilizarea versanilor, reactivarea unor alunecri de
teren, temporar stabilizate, sau formarea altora noi n zonele defriate mai recent. Factorului
litologic, determinant n formarea alunecrilor de teren, i s-au adugat efectele celui climatic
i al activitilor umane. Exploatarea petrolului, srii i substanelor nemetalifere au condus la
defriri masive n zona subcarpatic i au accentuat destabilizarea terenurilor. Zona
subcarpatic prahovean, aproape n totalitatea ei, este cunoscut prin amploarea alunecrilor
de teren, care aduc mari prejudicii economice.
ud
Arealului delimitat de izoliniile de de 800 mm i s-a atribuit factorului climatic ( Kd) valoarea
de 0,55.
Co
ns
iliu
lJ
Arealului delimitat de izoliniile de de 800 mm i 1200 mm i s-a atribuit factorului climatic Kd

valoarea de 0,65.
Pagina 32
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

Co
Legenda:
kd_hidroclimatic
KD
0.55
0.65
Fig.7: Reprezentarea factorului tematic Kd (scara grafica)
Pagina 33

Harta factorului hidrogeologic Ke
Pr
ah
ov
a
Pentru sectorul nordic al judeului Prahova, areal neacoperit de hri hidrogeologice, unde
informaiile de ordin hidrogeologic sunt punctuale (cercetri pe zone restrnse, cu obiective
diverse - studii pentru ape minerale, studii pentru ape potabile, studii hidrogeologice-miniere
etc.), a fost estimat un coeficient mediu de risc hidrogeologic (Ke = 0,4). Atribuirea acestei
valori s-a fcut prin analiza ponderat a valoriilor factoriale nregistrate pentru ntreaga
suprafa a judeului, cu estimarea corespondenei morfologice i lito-structurale din sectorul
neacoperit cu hart hidrogeologic privind freaticul. Dei, la nivelul paralelei de la partea
superioar a ultimei hri existente, apare o linie contrastant ntre valorile factorului de
influen, aceast linie nu se mai manifest n cadrul hrii factorului mediu (coeficientul
mediu) km, constatndu-se c soluia adoptat este corect. Situaia este reprezentativ pentru
un jude marcat de contrastul tranant, ntre o suprafa cu valori calculate ale factorului de
influen i valori estimate (din lips de date primare).
lJ
ud
e
ea
n
Dac n sectorul sudic al judeului cmpia este forma de relief predominant, spre nord se
trece treptat la dealurile subcarpatice i apoi la masivul muntos. Aspectul geologic se
modific, acelai lucru ntmplndu-se i cu condiiile hidrogeologice. n sectorul sudic avem
de-a face cu o circulaie a apelor subterane prin acvifere de tip poros-permeabil, spre nord
trecndu-se la o circulaie ce are loc predominant n acvifere de tip fisural. Se ntlnesc zone
n care apele circul la adncime (> 5 m), areale n care exist o circulaie superficial ce are
loc la nivelul solurilor de grosimi rduse depuse peste roca vie, sau prin zonele de alterare ale
majoritii tipurilor de roc ce afloreaz (< 5 m). De asemenea sunt i zone de descrcare ale
acviferelor (izvoare, zone de izvoare). Exist deci i n sectorul nordic cele 3 tipuri de
suprafee cu probabilitate de producere a alunecrilor din punctul de vedere al coeficientului
de risc hidrogeologic, fr ns a fi delimitate cu precizie. Din acest motiv s-a estimat un
coeficient mediu de risc hidrogeologic (Ke = 0,4).
ns
iliu
O alta sursa de informatii referitoare la nivelul hidrogeologic al apelor au reprezentat forajele

hidrogeologice monitorizate de catre Administratia Nationala Apele Romane. Pe zona de
studiu exista doar doua astfel de foraje, ambele situate pe teritoriul unitatii administrative a
orasului Sinaia. Valorile inregistrate confirma ipotezele prezentate mai sus.
Co
Deasemenea s-au facut observatii de teren in orasul Slanic, observatii ce au inclus si nivelurile
de ape din fantani. Acestea s-au situat la o adancime cuprinsa intre 5 m si 2 m. Concluzia ce
se desprinde din aceste abservatii fiind aceea ca in perioadele ploioase, nivelul freaticului din
zona studiata urca spre suprafata, alimentat de infiltratiile din sol si izvoarele de adancime
mica din zona de influenta.
Elaborarea hrii factorului de risc hidrogeologic Ke s-a fcut n conformitate cu Hotrrea
nr. 447/10.04.2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare i
coninutul hrilor de risc natural la alunecri de teren i inundaii.
Pagina 34
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

Legenda:
KE
0.4
Fig.8: Reprezentarea factorului tematic Ke (scara grafica)
Pagina 35

Harta factorului seismic Kf
ov
a
La elaborarea hrii factoruli seismic a fost utilizat zonarea macroseismic a teritoriului

Romniei din punct de vedere al intensitii cutremurelor, scara MSK (SR -11100 - 93),
cuprins n Anexa 2, din Ghidul de redactare a hrilor de risc la alunecarea versanilor
pentru asigurarea stabilitii construciilor - indicativ GT 019 - 98 i n acord cu prevederile
Ghidului privind identificarea i monitorizarea alunecrilor de teren i stabilirea soluiilor
cadru de intervenie, n vederea prevenirii i reducerii efectelor acestora, pentru sigurana n
exploatare a construciilor, refacerea i protecia mediului - indicativ GT 006 - 97.
Pr
ah
Odat cu vectorizarea zonelor de gradare a intensitii seismice (inclusiv, a recurenei

acestora: 50 de ani, 100 de ani) s-a trecut la atribuirea valorilor factorului de influen seismic
Kf, n cadrul poligoanelor rezultate prin intersecia cu conturul judeului, conform indicaiilor
furnizate de Anexa C, pct. 6, la Normele metodologice privind modul de elaborare i
coninutul hrilor de risc natural la alunecrile de teren, cuprinse n HG 447/2003 pentru
aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare i coninutul hrilor de risc
natural la alunecri de teren i inundaii.
e
ea
n
Conform SR 11100/193 Macrozonarea seismic a teritoriului Romaniei, orasul Slanic se

situeaz n zona cu grad 81 (scara MSK). Indicele 1 aferent macrozonei reprezinta perioada
de revenire a cutremurelor de cca. 50 ani si respectiv 100 ani.
lJ
ud
Tinanad seama de normativul P100/2006, orasul Slanic se situeaz n zona de hazard seismic
corespunzatoare unei acceleraii a terenului (pentru cutremure cu interval mediu de recurena
(IMR) de 100 ani), de (ag) = 0,32g. Mentionam ca valoarea perioadei de colt corespunzatoare
zonei amintite este (Tc)= 1.6 secunde.
iliu
Valorile intensitii seismice sunt mari, ntreaga activitate fiind dependent de focarul
Vrancea.
Co
ns
Valoarea factorului de influen (coeficient de risc) atribuit este de 0,9 pentru majoritatea
teritoriului administrativ al orasului Slanic, iar pentru partea sudica a acestuia s-a atribuit
valoarea de 0.99.
Pagina 36
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

Legenda:
Kf_seismic
KS
0.9
0.99
Fig.9: Reprezentarea factorului tematic Kf (scara grafica)
Pagina 37

Harta factorului silvic Kg

Pentru conturarea suprafeelor poligonale i evaluarea valorilor coeficientului factorial - Kg
s-a utilizat Layer-ul silvic extras din harta de identificare a hazardurilor naturale, lucrare ce a
fost realizata pe baza hartilor cadastrale editate in cadrul CNGCFT
Pr
ah
ov
a
Au fost atribuite urmtoarele valori ale factorului de influen Kg n funcie de gradul de

acoperire a orasul Slanic cu vegetaie:
- Kg = 0.95 - vegetatie fluvio-lacustra
- Kg = 0.80 neproductiv
- Kg = 0,50 pasune si faneata;
- Kg = 0,40 - vegetatie localitati;
- Kg = 0,20 - livada;
- Kg = 0,10 - padure;
ud
e
ea
n
Din punct de vedere biogeografic teritoriul studiat apartine padurilor temperate subtipul
padurilor de fag si al padurilor de stejar inlocuite in mare parte de pajisti secundare aparute in
urma defrisarilor. Etajarea vegetatiei forestiere in functie de altitudine si expunere a dus la
dezvoltarea padurilor de fag in jumatatea superioara a dealurilor, pe vaile umbrite si pe
versantele cu expunere N si NE. Padurile de stejar si gorun ocupa zonele mai joase si
versantele insorite unde intra in amestec cu subtipul fagului.
Vegetatia forestiera este dublata de un subarboret alcatuit din maces, porumbar, corn, singer,
etc.
lJ
Din flora originala, compartimentul ierburilor s-a adaptat cel mai bine schimbarilor de peisaj
avand in prezent cea mai larga arie de raspandire si o diversitate floristicia apreciabila. In
lunci si zonele cu exces de umiditate s-a dezvoltat o asociatie vegetala hidrofila formata din
plop, salcie si specii ierboase.
ns
iliu
Un coeficient Kg = 0.50 a fost atribuit punilor, acestea fiind considerate suprafee foarte
slab protejate anti-erozional.
Co
Zonele de livad au fost caracterizate printr-un coeficient Kg = 0.20, vegetaia arboricol, mai
ales cea cu rdcin pivotant, mrind factorul de siguran la alunecare att prin efectul de
intuire ct i prin drenarea apei pn la o adncime de 5-10 m fa de suprafa.
Cele mai stabile zone, avnd Kg = 0.10, sunt cele mpdurite. Acestea combin diferitele
tipuri de vegetaie combinnd avantajele armrii induse de vegetaia arboricol cu un bun
drenaj asigurat prin evapo-transpiraie de ctre arbuti.
Zona terenurilor neproductive a fost caracterizata de un coeficient Kg = 0,8, datorita
degradarii si riscului ce il reprezinta pentru desfasurarea oricaror activitati.
Pagina 38
Legenda:
ns
Kg_silvic
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

KG
0.1
0.2
0.4
0.5
Co
0.8
0.95
Fig. 10: Reprezentarea factorului tematic Kg (scara grafica)
Pagina 39

Harta factorului antropic Kh
Pr
ah
ov
a
Urmnd indicaiile Anexei C la normele metodologice privind modul de elaborare i

coninutul hrilor de risc natural la alunecri de teren i inundaii HG 447/2003,
categoriilor (poligoanelor) sus menionate li s-au atribui urmtoarele valori ale factorului Kh:
teren neproductiv
0,01,
padure
0.1
livezi
0,2,
localitate
0,3,
teren agricol
0,4
0,5
zona urbana
drum comunal
0,3,
drum judeean
0,6,
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Se menioneaz procedeul buffer, prin care vectorii (drumuri) au fost transformai n

poligoane, cu urmtoarele limi:
drum comunal
6 m,
drum judeean
10 m,
Pagina 40
ns
Legenda:
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

kh_antropic
KH
0.01
0.1
Co
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
Fig.11: Reprezentarea factorului tematic Kh (scara grafica)
Pagina 41

Harta factorului mediu de influen Km

Harta de risc la alunecri de teren a teritoriului administrativ a orasului Slanic s-a realizat prin
combinarea celor opt hri tematice n ArcMap. Harta reprezint o serie de suprafee
poligonale divers colorate, crora le corespund diferite valori ale coeficientului mediu de
producere a alunecari - Km.
ov
a
n prealabil, fiecare hart tematic a fost analizat n vederea eliminrii defectelor de

digitizare (suprapuneri de poligoane, eliminarea golurilor dintre poligoane i eliminarea
punctelor duplicat).
Pr
ah
Fiecrei hri tematice i este asociat o baz de date a crei structur i definire a cmpurilor
este identic pentru coeficienii Ka - Kg.
Sistem de proiecie - STEREO '70.
e
ea
n
Hrile tematice n cadrul crora se regsesc suprafeele poligonale cu valorile coeficientului

specific fiecrui factor de influen a stabilitii versanilor (Ka - Kh) au fost transformate n
hri de tip grid, cu reeaua de 1m 1m.
n cadrul fiecrei suprafee poligonale, reelei de puncte i-a fost atribuit n fiecare punct
valoarea coeficientului factorial specific K, stabilit pentru ntreaga suprafa a poligonului.
lJ
ud
Dup obinerea n format grid a celor opt hri tematice corespunztoare factorilor de
influen a stabilitii versanilor, s-a trecut la combinarea dup formul a acestor griduri,
rezultnd o serie de suprafee poligonale care, n ansamblu, definesc harta de risc la alunecri
de teren.
iliu
Estimarea valorilor coeficientului mediu de producere a alunecari Km
K a Kb
K c K d K e K f K g K h
6
Co
Km
ns
Pentru calculul coeficientului mediu de producere a alunecari Km, corespunztor fiecrei

suprafee poligonale rezultate prin suprapunerea celor opt hri factoriale, s-a utilizat formula :
n care :
Ka valoarea coeficientului factorului litologic;
Kb valoarea coeficientului factorului geomorfologic;
Kc valoarea coeficientului factorului structural;
Kd valoarea coeficientului factorului hidrologic-climatic;
Ke valoarea coeficientului factorului hidrogeologic;
Kf valoarea coeficientului factorului seismic;
Kg valoarea coeficientului factorului silvic;
Kh valoarea coeficientului factorului antropic.
Valorile coeficientului mediu de de producere a alunecari Km rezultate se nscriu ntr-un
interval larg, de la 0,12 (factor minim), pn la 0,80 (factor maxim), ceea ce semnific un
potenial de producere al alunecrilor de teren de la mediu la mare.
Pagina 42

n vederea ncadrrii potenialului de producere a alunecrilor de teren s-au utilizat categoriile

specificate n legislaie, conform tabelului :
0
< 0.10
0.10 0.30
0.31 0.50
0.51 0.80
0.81 1.00
ov
a
Valoarea benzii factorului mediu Km
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
Probabilitate (Potenial) de producere

a alunecrilor de teren
Practic zero (lips)
Redus
Medie
Medie - Mare
Mare
Foarte mare
Pagina 43
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

Legenda:
km_slanic
Probabilitate
scazuta
medie
Co
medie mare
mare
Fig. 12: Reprezentarea coeficientului mediu de hazard Km (scara grafica)
Pagina 44

3.2.
Evaluarea vulnerabilitatilor. Realizarea hartii de risc la alunecari de teren
Istoricul alunecarilor de teren inregistrate in orasul Slanic.
ov
a
Inregistrarea alunecarilor de teren in orasul Slanic a inceput in anul 1975, data consemnata in
inventarul realizat in cadrul studiilor suport pentru legea 575/2001. Deasemenea mai sunt
inregistrate alunecari de teren in anii 1996, 1997 si 1998. Datele referitoare la aceste alunecari
de teren sunt prezentate in tabelul 1.
Date referitoare la alunecarile de teren produse pe teritoriul comunei au fost puse la dispozitie
de catre beneficiar sub forma fiselor de identificare a alunecarilor conform ord. 62N din 1998.
Pr
ah
Datele referitoare la alunecarile de teren cuprinse in cele 2 surse au fost confirmate si

completate de catre consiliul local al orasul Slanic, cu evenimente cuprinse in perioada 2000 2010.
e
ea
n
Cu aceasta ocazie s-au efectuat modificari in ceea ce priveste pozitionarea alunecarilor de

teren, deoarece precizia cu care acestea au fost determinate in fisele de identificare a
alunecarilor nu permite pozitionarea lor cu exactitate in cadrul hartii digitale create ca suport
pentru acest studiu.
lJ
ud
In urma observatiilor de teren efectuate impreuna cu reprezentantul desemnat al Primariei

Slanic, s-au determinat cu ajutorul GPS-ului coordonatele exacte ale zonelor identificate cu
alunecari de teren. Cu aceasta ocazie s-a facut si o reactualizare a inventarului de alunecari de
teren de pe teritoriul comunei, in urma careia s-au refacut si completat fisele identificare a
alunecarilor conform ord. 62N din 1998. Aceste fise se prezinta mai jos.
ns
iliu
Parte din alunecarile identificate pe teritoriul orasului, au la baza fenomene de eroziune a

malurilor datorata neamenajarii cursurilor torentiale, care avand viteze foarte mari antreneaza
materialul solid necoeziv sau slab coeziv din zona malurilor, si impreuna cu plutitori creeaza
in unele cazuri adevarate blocaje pe cursurile de apa ce asigura scurgerea de suprafata.
Neintretinerea acestor cursuri torentiale afecteaza ireversibil malurile, care datorita eroziuni in
albie ajung la inaltimi semnificative fapt ce afecteaza stabilitatea acestora.
Co
Alunecarile de pamant activate cu mult timp in urma (1975 1998) au evoluat in mod diferit,
unele din acestea fiind foarte dificil de identificat datorita faptului ca zona alunecarii a fost
inierbata, s-au plantat arbori care acopera in prezent suprafata afectata ori datorita timpului
trecut de la producerea acesteia, efectele s-au estompat.
In continuare prezentam alunecarile de teren identificate in orasul Slanic in cadrul
inventarului penru studii suport efectuate pentru Legea 575/2001, precum si inventarul
alunecarilor de teren rezultat in urma campaniei de observatii de teren si prospectare a zonelor
afectate de alunecari de teren, actiune desfasurata cu sprijinul primariei din orasul Slanic.
Pagina 45

Suprafaa afectat Cauze

(ha)
1. Condiii de teren
2. Procese geomorfologice
3. Procese climatice
4. Procese antropice
Data. prod Tipul

alunecrii
(materialul
alunecat)
Favorizante
Primar
pamant
104,0
1990
Reactivat
roca
1,0
1989
Reactivat
grohotis
Reactivat
grohotis
Reactivat
pamant
2,0
nov.89
2. Exec de
umid pe vers
Izv. de coasta
e
ea
n
V Mucelului
1973
3,0
2.3.
da
puni
da
puni
puni
puni
2.3.
puni
fnee
fnee
2.3.
mai 90
Reactivat
grohotis
3,0
V Fundat
mai 90
2,0
Jaritea
mai 90
Reactivat
grohotis
Reactivat
grohotis
2.3.
Salina Veche
mai 90
Reactivat
grohotis
2,0
2.3.
iliu
lJ
V Gorganului
ns
2,
5. Plantatii specii
forestiere
puni
dec.90
Co
puni
da
Brusturi
Msuri de remediere
1. Modificare geometrica
2. Drenaj
3. Lucrri de susinere
4. Lucrri de ranforsare intern
1.2.3.
2.3.
2,0
Tabel 1
5. Alte msuri
Aplicate
Propuse
Declanatoare
ud
Piatra Verde
Pagube materiale
Case
Drum Teren
(nr.)
(m)
agricol
(ha)
Pr
ah
Localizare
Fenomen
ov
a
Alunecari de teren inregistrate in orasul Slanic si inregistrate in studiile suport pentru legea 575/200
2.3.
da
2.3.
da
da
Pagina 46

Reactivat
roca
15,0
1.2.3.
1990-1998 Reactivat
Roca
prabusire
2,0
2.3.
Pct Livezi
1990-1998 Reactivat
pamant
30,0
Str
Crizantemelor
1990-1998 Reactivat
Pamant
rasturnare
8,0
2.3.
Pct Noroaie
1970 1998 Reactivat

Roca
prabusire
10,0
2.3.
Calea Veleni
1970 1998 Reactivat

pamant
8,0
Pct Sistematica
1990
Reactivat
pamant
Reactivat
pamant
Livada
faneata
DC 100 pune
m
14,0
iliu
ns
Co
Pagina 47
Livada
faneata
1.2.
puni
Livada
faneata
2,0
1.3.
livezi
1.2.
ud
90-98
10
lJ
Pct Lupoaia
islaz
str 100 livad

m
e
ea
n
Baia Baciului
da
ov
a
1990
Pr
ah
Piatra Verde
3
5. Refacere
drum

Inventar de puncte cu alunecarile de teren din comuna Slanic puse la dispozitie de

Consiliul Judetean Prahova
Nr.
Denumire punct alunecare
Crt.
Latitudine
Longitudine
25o 56 45
45o 14 27
25o 56 2
Punct Livezi
45o 12 12
25o 56 6
Str. Crizantemelor punct Releu
45o 14 21
25o 56 51
Baia Verde Punct Noroaie
Punct Calea Valeni Gisca
Punct Lupoaia
Punct Sistematica
Punct Piatra Verde V. Pietrei
45o 14 1
25o 56 45
10
Punct Valea Muscelului
45o 13 31
25o 57 31
11
Punct Praja
45o 12 59
25o 55 49
12
Punct Brusturis
45o 15 58
25o 56 59
13
Valea Gorganului Livadea
45o 14 50
25o 55 49
14
Valea Fundata Cremenea
45o 16 5
25o 56 12
15
Punct Jaristea
45o 14 50
25o 55 49
Punct Salina Veche
45o 14 56
25o 57 31
SC Electrica SA SD Ploiesti
45o 13 56
25o 56 11
Pr
ah
45o 13 41
25o 56 6
45o 12 31
25o 57 13
45o 12 15
25o 57 9
45o 13 34
25o 55 21
e
ea
n
ud
lJ
ns
17
iliu
16
ov
a
45o 14 1
Punct Piatra Verde

Punct Baia Baciului - Grota
OSPA 0.12
Co
18
Pagina 48

Inventar de puncte GPS cu pozitia alunecarilor de teren din comuna Slanic

determinate in cadrul observatiilor de teren (STEREO 70)
Nr.
Coordonata X
Coordonata Y
Coordonata Z
573346
415148
434
Punct Grota Miresei

Punct valea Muscel
574762
416319
436
Punct strada Crinilor
575015
416362
442
Punct Piatra Verde
575130
417520
500
Punct Piatra Verde2
575535
417869
569
Punct Gasca
575300
412260
389
Punct Praja
574895
412974
362
Punct Baia Verde (Noroaie)
574193
415019
422
Punct Str.Livezi
573960
412845
388
10
Punct Sistematica
572959
414584
417
11
Punct Sistematica2
572616
414488
449
12
Punct Sistematica3
572444
414395
477380
13
Punct Fundata
573930
416489
421
14
Punct Jaristea
573788
418278
490
Pr
ah
e
ea
n
ud
lJ
Co
ns
iliu
ov
a
Denumire punct alunecare
Crt.
Pagina 49

Observatii de teren.
In localitatea Slanic, judetul Prahova au fost vizionate urmatoarele zone dupa cum urmeaza:
Punct Grota Miresei
e
ea
n
Pr
ah
ov
a
In intravilanul orasului Slanic se observa un versant constituit din depozite de sare acoperite
de un deluviu de natura argiloasa( in zona de creasta, versantul este impadurit). (foto1).
Foto1- Vedere generala-Grota Miresei
Foto2- Colmatarea lacului+centura de beton
ud
In zona s-a observat producerea unei prabusiri ce a indus o alunecare de teren. Mentionam ca
aceasta a pornit din zona de creasta a versantului, a produs dezgolirea pantei acestuia si
colmatarea partiala a lacului de la baza muntelui Lacul Baia Baciului(foto 2).
Co
ns
iliu
lJ
Cauzele care au determinat prabusirea si respectiv alunecarea sunt:

- apa din precipitatii (se infiltreaza in formatiunea acoperitoare si apoi dizolva
sarea);
- actiunea omului (exploatarea sarii si existenta unor lucrari subterane nerambleate)
(foto 4).
In foto 5 se observa suprafata de glisare a alunecarii (ce coincide cu suprafata rocii de baza
(sare), fapt ce atesta ca alunecarea este superficiala si afecteaza numai deluviul de panta.
Foto4-Lucrari miniere abandonate
Foto5- Partea dreapta aalunecarii
Pagina 50

Foto6-Partea stanga a alunearii-amonte
e
ea
n
Pr
ah
ov
a
Conform observatiilor de teren, partea stanga a alunecarii prezinta panta lina (cca. 10-120),
este acoperit cu vegetatie arboricola, fata de desprindere prezentand o inaltime ce variaza intre
1.00m (marginea proprietatii particulare) pana la cca. 2.50m (spre lac). Degradarea
versantului este accentuata si de actiunea negativa a omului (depozitare de resturi menajere)
(vezi foto 6-7)
Foto7 Partea stanga a alunecarii-aval
ud
Punct Baia Verde (Noroaie)
Co
ns
iliu
lJ
In punctul Noroaie, (cum urci pe strada Salinei), se afla locatia unei vechi exploatari de sare.
Explotarea sarii se efectua in salina prin metoda clopot. Prin infiltrarea apelor de suprafata
care au dizolvat sarea, s-a produs prabusirea tavanelor exploatarii. Ca urmare, au aparut 3
lacuri sarate cu aspect de doline carstice. Denumirea de Baia Verde vine de la culoarea apei.
Ca urmare a spalarii suprafetei malurilor prin fenomene de siroire a apei din precipitatii, s-au
creat asa numitele lapiezuri (santuri verticale de dizolvare) (foto1-2).
Foto1- Lac antroposalin
Foto2 Lapiezuri
Pagina 51
ov
a

Foto3 Lucrari de sustinere degradate
Foto4-Detaliu
Pr
ah
Mentionam ca pe malul unuia dintre lacuri a existat o amenajare (foto3 si foto 4).
In amonte de aceste lacuri, de-a lungul paraului Tulburea, afluent de stanga al Slanicului, a
fost observata o alunecare de teren, versantii prezentand un aspect specific de teren valurit cu
fete de desprindere dezvoltate in trepte, cu inaltimi cuprinse intre 0,30-0,50m
iliu
lJ
ud
e
ea
n
La baza acestora, s-a observat ca zona prezinta umiditate excesiva, transformand materialul
alunecat in curgere noroioasa(vezi foto5-6) .
Foto6 Baza versantului-curgere noroioasa
ns
Foto5-Paraul Tulburea-amonte
Co
Din observatiile de teren reiese ca versantii sunt impaduriti (peredomina arbustii de catina).
Mentionam ca zona este afectata de o miscare relativ lenta a versantului vegetatia contribuind
la mentinerea stabilitatii acestuia (foto7).
Valea paraului Tulburea este dalata (regularizata) cu dale de beton de la baza versantului si
pana la varsarea in paraul Slanic(foto8).
Se preconizeaza regularizarea vaii si in amonte pana la releu.
Pagina 52
ov
a

Foto8 Paraul Tulburea-regularizat
Pr
ah
Foto7-Versant cu fete de desprindere
Punct valea Muscel
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Fenomenul de alunecare s-a produs in anul 1989, pe valea paraului Muscel, si a afectat o
suprafata de cca. 20000mp. In teren s-a constatat ca fruntea alunecarii este pozitionata in zona
releului, aprox. 1 km amonte de intravilanul orasului. Din spusele localnicilor, corpul
alunecarii a suferit, in timp, o scufundare (tasare) (de aprox. 4,00 m in zona caselor) afectand
locuintele, strazile, gradinile (pomii sunt inclinati) etc. (foto. 1-4).
Foto1-Casa afectata
Foto2 Detaliu
Co
Cauzele acestei scufundari sunt: precipitatiile (ploi si zapezi), fluctuatia debitului paraului
Muscel din perioadele ploioase, panta terenului, etc.
Pentru ameliorarea conditiilor existente se recomanda lucrari de drenaj a apelor de suprafata si
subterane.
Foto3-Vedere generala
Foto4 Pomi inclinati

Pagina 53

Punct strada Crinilor(V.Muscelului)
Foto2 Pomi inclinati+vegetatie hidrofila
ud
Foto1-Vedere generala spre amonte
e
ea
n
Pr
ah
ov
a
Este o alunecare activa ce afecteaza zona cu case ( situate pe zona de reful) de pe strada
Crinilor (vezi foto3). S-a observat ca fenomenul de instabilitate ce afecteaza zona, porneste tot
din zona releului (aprox .500m)(foto1)
Co
ns
iliu
lJ
Ca aspect, terenul din corpul alunecarii este valurit, cu pomi inclinati, zone cu umiditate
excesiva si vegetatie hidrofila (foto2).
S-a observat in teren ca incetinirea procesului de alunecare se datoreaza fixarii corpului
alunecarii cu plantatii de pomi fructiferi (foto4).
Nivelul apei observat in fantanile din zona alunecarii se situeaza la adancimea de aproximativ
5,00m.
Foto3-Casa afectata de alunecare
Foto4 Pomi inclinati+vegetatie hidrofila
Pagina 54

Punct Piatra Verde, V.Pietrei
e
ea
n
Pr
ah
ov
a
Alunecarea de teren s-a declansat in anul 1990 si a afectat o suprafata de aprox.160000mp.

Alunecarea este cuprinsa intre releu si dealul Tarina (afectand drumul judetean 100N si
islazul). Roca de baza in zona alunecata este reprezentata de tuful vulcanic de culoare verzuie
ce afloreaza in zona Muntele Verde (sau Piatra Verde) (foto1). Din spusele localnicilor, in
zona exista o cariera de tuf verde si gips, situata pe creasta dealului Piatra Verde. S-a observat
in teren ca, in continuarea dealului Piatra Verde, versantul este partial impadurit, prezinta
aspect valurit si fragmentat de vai torentiale (vezi foto2).
Foto2 Versant valurit
ud
Foto1- Piatra verde
Co
ns
iliu
lJ
Una dintrea aceste vai se numeste valea Pietrei. Versantul de pe malul stang al vaii Pietrei
prezinta un aspect usor valurit, este inierbat, (vezi foto3), fetele de desprindere situate pe
corpul alunecarii au inaltimi variabile 0.2-0.5m (vezi foto 4). S-a observat, in teren, ca zona
de reful prezinta umiditate excesiva . In prezent alunecarea este stabilizata.
Foto3-Valea Pietrei
Foto4 Versant valurit cu fete de desprindere
Pagina 55

Punct Gasca
e
ea
n
Pr
ah
ov
a
In acest punct s-a constatat ca versantii vaii Slanic, prezinta siroiri intense, ravenari, generate
de precipiatatiile abundente. Fenomenele se datoreaza preponderent lipsei vegetatiei (paduri
defrisate) si actiunii omului (strada Calea Valeni +case). In teren s-au constatat eroziuni
accentuate atat in lungul vaii cat si lateral, (foto3 si foto4). In perioadele de ape mari, acest
fenomen este generator de pante abrupte. Ca pozitie, eroziunea din malul drept se situeaza in
marginea drumului local ( la cca. 5-6m de gardul unei proprietati,(foto1)). Mentionam ca
malul stang al acestei eroziuni se invecineaza cu un teren partial impadurit, (foto2).
Foto2 Mal stang
Co
ns
iliu
lJ
ud
Foto1- Mal drept si str. Calea Valeni
Foto3-Valea Slanic
Foto4 Versant valurit cu fete de desprindere
Pagina 56

Punct Praja
Foto2 Valea Praja
e
ea
n
Foto1-Valea Praja-detaliu
Pr
ah
ov
a
Eroziune de mal, (malul drept al paraului Praja), cu versanti bine impaduriti, (foto1 si
foto2), care nu afecteaza stabilitatea zonei.
Punct Str.Livezi
Co
ns
iliu
lJ
ud
Alunecarea a afectat versantul ce margineste strada Livezi si gospodariile din zona.S-a

observat in teren aspectul usor valurit, inierbat si partial impadurit al versantului (vezi foto1)
cu fetede desprindere situate in zona fruntii alunecarii . S-a observat, in teren, ca zona de reful
prezinta umiditate excesiva, (vezi foto2), drumul local fiind afectat de scurgerea apelor de
suprafata pe versant. Ca solutie pentru ameliorarea conditiilor existente, recomandam lucrari
de drenaj a apelor de suprafata .
Foto1-Versant valurit
Foto2 Zona de reful cu umiditate excesiva
Pagina 57

Punct Sistematica 1,2,3
Foto2 Sistematica 1-copaci inclinati
ns
iliu
lJ
ud
Foto1-Sistematica1-versant valurit+ona
cu umidiztate excesiva
e
ea
n
Pr
ah
ov
a
Este o alunecare reactivate pe o fosta excavatie pentru exploatarea sarii. Versantul prezinta un
aspect valurit si framantat (foto1, foto3 si foto5), este partial impadurit, cu copaci inclinati
spre aval (foto2), cu suprafete de desprindere ce au inaltimi variabile 0.2-1.0m. Fruntea
alunecarii se afla pe coama dealului, (vezi foto4). S-a observat in teren ca fenomenul de
alunecare a afectat si drumul vechi (Stefesti Slanic). In zona excavatiei s-a dezvoltat
vegetatie hidrofila, fiind o zona cu exces de umiditate.
Foto4 Sistematica 2-fata de desprindere
Co
Foto3-Sistematica2-versant valurit
Foto5-Sistematica2-versant valurit
Foto6 Sistematica 3-versant valurit
Pagina 58

Punct Fundata Cremenea
Pr
ah
ov
a
Este o alunecare declansata in anul 1990 si care a afectat o suprafata de aproximativ

20000mp. In teren s-a constatat ca versantul prezinta aspect valurit, framantat, cu urme de
siroiri, ravenari, exces de umiditate, generate de precipiatatiile abundente, (foto1).
Fenomenul de alunecare din acest punct se datoreaza preponderant lipsei vegetatiei (curatarea
versantului de maracini), (foto2), fenomenului de inghet dezghet, etc .
Foto2 vale torentiala
Foto1 -versant valurit
e
ea
n
Se recomanda impadurirea versantului cu vegetatie (specii autohtone adecvate zonei

biogeografice)
Punct Jaristea
Co
ns
iliu
lJ
ud
In acest punct s-a constatat ca adancirea paraului Jaristea in profil longitudinal a determinat in
malul drept al acestuia o eroziune locala a malului, caracterizata prin panta abrupta, siroiri,
ravenari, etc. (foto1-2). Mentionam ca acest mal prezinta vegetatie in zona superioara.
Foto1 podet peste valea Jaristea
Foto2 eroziune de mal
Pagina 59
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

Pozitionarea punctelor identificate ca zone critice la alunecari de teren. Detaliu al zonei de

prospectare
Pagina 60

Din analiza harti de hazard la alunecari de teren a orasului Slanic coroborata cu limita
intravilanului a rezultat harta zonelor de risc la alunecari de teren, unde s-au identificat 13
zone in care producerea fenomenului poate duce la pagube materiale.
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a
Verificarile facute cu ocazia deplasarilor in teren precum si analiza datelor privind

infrastructura existenta la nivelul unitatii administrative duc la urmatoarele concluzii
privitoare la fiecare zona identificata.
Pagina 61

Zona 1.
Pr
ah
ov
a
Situata in partea de nord in localitatea Grosani, prezinta o vulnerabilitate mare, fiind o zona
dens populata, aflata de-a lungul raului Slanic si in interfluviul dintre paraul Slanic si paraul
Tariceanca. Incidenta fenomenului este scazuta datorita faptului ca zona este partial acoperita
cu vegetatie. Riscul alunecarilor de teren este prezent, datorita versantilor abrupti si
scurgerilor pe versanti care actioneaza in arealul derterminat. Trebuie avut in vedere faptul ca
aceasta zona este strabatuta de mai multe paraie cu caracter nepermanent ce se activeaza in
perioadele de precipitatii abundente, iar conditiile morfologice din zona permit regimuri de
curgere torentiala. In apropierea zonei a fost identificat punctul de alunecare Jaristea
caracterizat prin panta abrupta, siroiri, ravenari in periodele de ploi intense, sau cu durata
mare, fenomenele de alunecare fiind situate in zonele cu pante mari, unde scurgerile pe
versanti capata aspect torential reusind sa antreneze materialul necoeziv sau slab coeziv.
Infrastructura din regiunea respectiva nu beneficiaza de sisteme de drenaj al apelor de
suprafata care sa faciliteze scurgerea in siguranta a acestora catre emisari. Se recomanda
regularizarea paraului Slanic si Tariceanca, sau protejarea malurilor cu lucrari hidrotehnice
care sa stopeze eroziunea malurilor si adincirea in profil transversal.
e
ea
n
Zona 2.
lJ
ud
Aflata la mica distanta de prima zona, in zona de versant mal stang al unui parau necadastrat,
aceasta este o zona relativ slab populata. Torenti ce dreneaza apele de suprafata provenite din
ploi catre albia paraului, ar trebui sa aiba o albie conturata (sant, rigola) intretinuta
corespunzator, pentru evitarea eroziunilor ce le-ar putea produce in cazul unor ploi de
intensitate mare. Incidenta fenomenului este scazuta datorita faptului ca zona este impadurita.
Pana in momentul de fata nu s-au inregistrat alunecari active sau pagube materiale.
iliu
Zona 3.
Co
ns
Aceasta zona de risc este slab populata (5 gospodarii) in zona dintre Muntele Verde si malul
stang al paraului Tariceanca, in apropierea DJ 100 N. In zona s-au semnalat pana in prezent
alunecari active ce au afectat DJ 100 N punct Piatra Verde 1 si 2, datorita scurgerilor de pe
versanti ce sunt drenate insuficient de santurile de protectie ale drumului. Sistemul de drenaj
prezinta intreruperi in profil longitudinal. Deasmenea regiunile cu pante abrupte sunt plantate
cu specii de arbori, care sa reduca aportul de apa de infiltratie din sol.
Cu toate acestea in multe locuri apar zone de baltire sau tasari locale.
In prezent, alunecarea de mari dimensiuni (aprox. 16 ha) inregistrata in aceasta zona este
stabilizata, probabil si din cauza intreruperi activitatii miniere din zona.
Pe Valea Pietrei, rau necadastrat ce asigura drenajul torentilor pe versant se observa
numeroase fete de desprindere, fapt ce atesta ca inca se produc infiltratii in stratul superficial
care antreneaza materialul slab coeziv, iar scurgerile pe versant actioneaza in perioadele de
precipitatii maxime ca factor de crestere a riscului la alunecari de teren.
Zona 4.
Aceasta zona are o suprafata mare, si se afla pe malul drept al raului Slanic, si in zona de
influenta a afluentului din dreapta, Valea Gorganului. Vulnerabilitatea zonei este mare.
Regiunea delimitata poate fi impartita in doua. O regiune aflata pe versantul drept al paraului
Pagina 62

ov
a
Gorganul, cu o vulnerabilitate redusa, (aprox. 10 gospodarii), utilizata in principal ca islaz. In

aceasta zona exista o alunecare identitificata in timpul observatiilor de teren, punct Fundata,
cu o suprafata de aproximativ 2 ha. Versantul prezinta aspect valurit, framantat, cu urme de
siroiri, ravenari, exces de umiditate, generate in perioada de precipiatatii abundente. Se
recomanda impadurirea versantului cu vegetatie.
Cea de-a doua regiune este caracterizata de regimul de curgere pe versantul ce se dreneaza
catre raul Slanic. Pana in momentul de fata nu s-au inregistrat alunecari active, dar pate fi
afectata de scurgerile pe versanti ce sunt drenati de catre raul Slanic prin scurgeri torentiale in
cazul precipitatiilor maxime. Dezvoltarea urbanistica in aceasta zona trebuie sa aiba la baza
studii geotehnice care sa confirme solutiile constructive adoptate. Deasemenea trebuiesc
prevazute solutii de drenaj pentru scurgerile torentiale nepermanente ce actioneaza pe versant.
Pr
ah
Zona 5 si 6.
Zona 7.
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Arealul identificat are o suprafata mare si se afla in prelungirea zonei de risc 4, avand o
vulnerabilitate mult mai mare decat aceata. (zona centrala a orasului Slanic). Pana in acest
moment nu s-au inregistrat fenomene distructive in aceasta zona, dar riscul de producere a
fenomenelor de alunecare poate fi datorat retelei dense de paraie cu caracter nepermanent ce
dreneaza arealul considerat. Torentii si paraiele nepermanente ce sunt directionate catre albia
raului Slanic trebuiesc intretinute corespunzator pentru a nu apare eroziuni, care sa genereze
alunecari de teren. Pe acest sector albia raului Slanic este regularizata, iar versantii sunt partial
acoperiti cu vegetatie, ceea ce face ca riscul producerii unor alunecari de teren sa se
diminueze simtitor. Un alt factor care duce la diminuarea riscului, sunt amenajarile urbane
(sisteme de canalizare, sisteme de drenaj a apelor pluviale, proiecte pentru dezvoltarea
urbanistica a orasului) care au dus la stabilitatea zonei studiate.
Un factor de risc suplimentar il reprezinta in aceasta regiune, masivul de sare aflat mica
adincime, in apropierea zonei 6 fiind Salina Slanic.
In punctul Noroaie, se afla locatia unei vechi exploatari de sare. Explotarea sarii se efectua in
salina prin metoda clopot. Prin infiltrarea apelor de suprafata care au dizolvat sarea, s-a
produs prabusirea tavanelor exploatarii. Ca urmare, au aparut 3 lacuri sarate cu aspect de
doline carstice. Ca urmare a spalarii suprafetei malurilor prin fenomene de siroire a apei din
precipitatii, s-au creat asa numitele lapiezuri.
Co
Zona analizata are o suprafata relativ mare reprezentand in fapt versantul ce delimiteaza la
nord zona 5. Versantul este aproape in intregime acoperit cu vegetatie fapt ce ii asigura
stabilitate. In zona identificata exista cateva gospodarii situate la baza versantului. Pana in
prezent s-au semnalat fenomene de instabilitate in arealul determinat ca avand probabilitate
mare de producere a alunecarilor de teren, determinate de existenta unui masiv de sare aflat la
mica adancime. In punctul de observatie Grota Miresei se observa suprafata de glisare a
alunecarii (ce coincide cu suprafata rocii de baza (sare), fapt ce atesta ca alunecarea este
superficiala si afecteaza numai deluviul de panta.
Conform observatiilor de teren, degradarea versantului este accentuata si de actiunea
negativa a omului ( depozitare de resturi menajere)
Trebuie avut in vedere intretinerea albiilor paraielor neprmanente ce drenaza scurgerile de
suprafata catre emisarii din zona, pentru a nu se produce eroziuni masive, de natura sa puna in
pericol stabilitate versantilor.
Pagina 63

Zona 8 si 9.
Pr
ah
ov
a
Este o zona care acopera o suprafata mare, vulnerabilitatea este fiind generata de gospodariile
existente, pe versantul ce limimiteaza pe partea dreapta albia raului Slanic, care pe acest
sector nu este regularizat. Pe acest sector scurgerile generate de ploile maxime, ce au caracter
temporar, scurgeri permanente generate de canalizarea menajera ce este directionata catre
albii ale torentilor ce sunt drenati catre raul Slanic, riscul blocajelor acestor torenti datorita
aruncarii gunoaielor menajere, sau rezultate din alte tipuri de activitati, in albiile ce dreneaja
scurgerea de suprafata, pot genera alunecari de teren.
Partea superioara a acestui areal este caracterizata de existenta unui masiv de sare, a carui
exploatare a fost intrerupta, dar care in perioada de precipitatii maxime sau de lunga durata,
rectioneaza datorita dizolvarii masivului de sare aflat la mica adancime. Versantul prezinta un
aspect valurit si framantat, este partial impadurit, cu copaci inclinati spre aval, cu suprafete de
desprindere ce au inaltimi variabile 0.2-1.0m.
e
ea
n
Zona 10.
ud
Are o suprafata mare, iar vulnerabilitatea zonei este data gospodariile existente, in numar
mare, la baza versantului ce delimiteaza pe dreapta, albia majora a raului Slanic. In zona s-a
inregistrat o alunecare activa situata pe strada Livezi, aceasta datorandu-se unei eroziuni de
mal produsa in perioada de ape mari. In aceasta zona se recomanada gasirea unor solutii de
drenare in siguranta, catre emisari, ai scurgerilor de suprafata, provenite din ploi de intensitate
sau durata mare.
lJ
Zona 11.
Zona 12.
ns
iliu
Se afla in apropierea paraului Praja intr-o zona drenata de cursuri torentiale ce pot genera in
periodele de ape mari eroziuni ale suprefetelor pe care le dreneaza. Zona este lipsita de
vulnerabilitate si partial acoperita cu vegetatie.
Co
Arealul identificat este adiacent albiei raului Slanic, pe malul stang al acestuia.
Vulnerabilitatea este mare si concentrata in special dea lungul albiei. In zona s-au inregistrat
alunecari active reactivate in diverse proportii in perioadele de precipitatii maxime (punctul
Gasca).
Albiile torentilor din zona respectiva trebuie intretinute pentru a nu se crea blocaje de resturi
menajere sau vegetale care sa deterioreze starea malurilor.
Zona este afectate si de izvoare subterane care alimenteaza panza freatica aflata la mica
adancime.
Versantii sunt acoperiti partial de vegetatie ceea ce le confera un plus de siguranta si
stabilitate.
Pagina 64

Zona 13.
In arealul acestor zone, vulnerabilitatea este scazuta, fiind determinata de cele 5 gospodarii
existente, apartinatoare localitatii Prajani. Suprafata posibil a fi afectata de alunecari de teren
este strabatuta de cursuri nepermanente cu caracter torential ce sunt drenate de catre un raul
Slanic. Zona, in care nu s-au inregistrat inca alunecari active, este acoperita cu vegetatie.
Pr
ah
ov
a
Un caz special il reprezinta zona strazilor Muscel si Crinilor. Chiar daca acest areal are o
probabilitate redusa din punct de vedere al alunecarilor de teren, a fost afectat de o alunecare
de teren masiva produsa in extravilan, in anul 1989, la aproximativ 1 km distanta (zona
Releu).
In prezent, in perioada de precipitatii maxime alunecarea se reactiveaza pe areale reduse ca
suprafata, dar cu efecte asupra locuintelor din zona, care sunt afectate si de regimul de curgere
al paraului Muscel.
lJ
ud
e
ea
n
Vulnerabilitatea elementelor expuse hazardului la alunecri de teren din perimetrul

administrativ al orasului Slanic, va fi evaluat n cazul celor 13 zone ce includ suprafee
poligonale caracterizate, de regul, prin valori ale coeficientului mediu de hazard Km (0,50
0,80), ceea ce semnific un potenial ridicat i o probabilitate mare de producere a
alunecrilor de teren.
Pentru evaluarea vulnerabilitii la alunecri de teren s-au luat n considerare urmtoarele
elemente existente n arealele sus menionate:
a. construcii (locuine i construcii cu diverse destinaii);
b. ci de comunicaii (drumuri);
c. reele de utiliti (linie de alimentare cu energie electric, conduct gaz metan i
conduct ap potabil);
d. populaie.
Co
ns
iliu
Datele utilizate provin, din studiul Identificarea i delimitarea hazardurilor naturale

(cutremure, alunecri de teren i inundaii). Hri de hazard la nivelul teritoriului judeean.
Regiunea 3 - Judeele: Arges, Dambovita, Prahova, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman.
SC IPTANA SA in perioada 2006 2009 in ceea ce priveste infrastructura existenta a
orasului Slanic, completata cu informatii ce provin din PUG-ul orasului Slanic pus la
dispozitie de catre Consiliul Judetean Prahova si informatii culese din teritoriu in urma
campaniei de observatii din lunile mai si iunie 2012.
n continuare prezentm valorile vulnerabilitii elementelor expuse hazardului la alunecri de
teren, ale pierderilor materiale i umane din zonele analizate.
Construcii
Casele din orasul Slanic, n marea lor majoritate (81 %) sunt construite din lemn si paianta,
celelalte (19 %) din crmid, b.c.a., beton.
n lipsa unor date privind suprafaa construit i cea total a fiecreia dintre proprietile
existente n intravilan, admitem, convenional, ca unitate de calcul pentru risc valoarea de 5080 m2 suprafa construit/locuin. De menionat c locuinele, n cea mai mare parte sunt
fr etaj.
Pagina 65

Valorile, stabilite convenional, ale vulnerabilitii construciilor, sunt urmtoarele:

a. locuin din lemn si paianta 0,50;
b. cldiri din crmid, b.c.a. 0,40.
ceea ce conduce la o valoare a vulnerabilitii, stabilit ca medie ponderat de 0,48. n cazul
sectoarelor cu alunecri de teren active, vulnerabilitatea s-a considerat 1,00.
Pierderile materiale (PM) sunt considerate convenional la valoarea de 600 lei/m2 i 1.000
lei/m2 pentru construcii funcie de materiale de construcie i zona amplasrii locuinelor.
Pr
ah
ov
a
Vulnerabilitatea, n cazul suprafeelor neconstruite din intravilan, preponderent acoperite cu

livezi, n subsidiar fnea i teren agricol este 0,60-0.62 funcie de gradul de acoperire i
amplasare a terenului. n cazul suprafeelor afectate de alunecri de teren vulnerabilitatea s-a
considerat 1,00. Valoarea orientativ a pierderilor materiale (PM) este de 5 lei/m 2 teren
suprafa neconstruit din intravilan i 0,2 lei/m2 teren suprafa neconstruit din extravilan.
e
ea
n
Referitor la pierderile umane (PU), cunoscndu-se c alunecrile de teren puse n eviden n

perimetrul administrativ al orasului Slanic, n funcie de viteza de deplasare a maselor de roci
se nscriu, practic n clasa 4 (moderat), se poate lua n calcul valoarea de 0,01 la 1.000
locuitori. n cazul celorlalte elemente expuse hazardului alunecrilor de teren (drumuri, reele
de utiliti) considerm c nu exist probabilitatea de pierderi umane.
ud
Ci de comunicaii
Suprafaa vulnerabil (Sv) pentru cile de comunicaii se stabilete cu relaia Sv= Ll
unde:
L = lungimea drumului;
l = limea drumului asfaltat, drumului balastat i calea ferat, considerat la 8
m iar la drumul vicinal de 5 m.
iliu
lJ
Valorile vulnerabilitii admise convenional sunt:

a. drum asfaltat -0,2;
b. drum balastat 0,6;
c. drum vicinal 0,7;
Co
ns
Valoarea pierderilor materiale (PM):

a. pentru drum asfaltat 200-250 lei/m2;
b. pentru drum balastat 60-80 lei/m2;
c. pentru drum vicinal 35 lei/m2;
Linii de utiliti
n continuare sunt prezentate suprafeele vulnerabile (Sv) i valorile vulnerabilitii pentru
liniile de utiliti.
Linie de alimentare cu energie electric de joas tensiune
Sv= L
unde:
L = lungimea liniei electrice;
Linie de telefonie fix
Sv= L
unde:
L = lungimea liniei de telefonie;
Pagina 66

Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a
Conduct de gaz metan

Sv = L
unde:
L = lungimea conductei de gaz metan;
Conduct de alimentare cu ap
Sv = L
unde:
L = lungimea conductei de ap;
Valorile vulnerabilitii, stabilite convenional, sunt urmtoarele:
linie de alimentare cu energie electric de joas tensiune 0,30;
linie de alimentare cu energie electric de medie tensiune 0,30
conduct de gaz metan 0,40;
conduct de alimentare cu ap 0,30;
canalizare 0.3
Valorile pierderilor materiale (PM):
linie de alimentare cu energie electric de joas tensiune 80 lei/m;
linie de alimentare cu energie electric de medie tensiune (20kV) 120 lei/m
conduct de gaz metan 60 lei/m;
conduct de alimentare cu ap 60 lei/m;
canalizare 60 lei/m2;
Mentionam ca valorile prezentate ca preturi unitare pentru pagube materiale sunt orientative,
fiind luate in considerare numai lucrarile de refacere a locuintei, a drumului sau a retelei de
utilitati, fara a lua in calcul eventualele lucrari de deviere a traseului drumului, retelei de
utilitati sau de consolidare a zonei de alunecare, acestea fiind stabilite in urma unor studii
geotehnice ce se vor efectua dupa producerea alunecarii si evaluare situatiei dupa stabilizarea
alunecarii de teren.
Deasemenea nu exista date suficiente date pentru estimarea pierderilor indirecte produse prin
intreruperea circulatiei pe un drum public sau a unei retele de utilitati ce poate afecta buna
functionare a unor unitati economice existente in zona de influenta, acestea urmand a fi
determinate ulterior producerii alunecarii de teren.
Riscul, dup cum s-a menionat i ntr-un capitol anterior, reprezint estimarea matematic a
probabilitii producerii de pierderi umane i pagube materiale pe o perioad de referin
(viitoare) i ntr-o zon dat pentru un anumit tip de dezastru.
Riscul este definit ca produs ntre probabilitatea de producere a fenomenului generator de
pierderi umane, pagube materiale i valoarea acestora.
Riscul asociat alunecrilor de teren reprezint pagubele materiale i pierderile umane
poteniale cauzate de apariia acestui fenomen natural.
n cazul n care pagubele materiale i pierderile umane sunt asociate direct alunecrii
versanilor, riscul va fi definit ca produs ntre probabilitatea de alunecare i valoarea
pagubelor materiale i pierderilor umane dup relaiile:
Rm Pal V PM (lei/an)
Ru Pal V PU (mori/an)
n care:
Rm = rata anual a pierderilor materiale;
Ru = rata pierderilor umane;
Pal = probabilitatea de alunecare;
V = vulnerabilitatea elementelor expuse;
PM = pierderile materiale maximale cauzate de distrugerea total a tuturor
elementelor expuse;
PU = pierderi de viei omeneti.
Pagina 67

In continuare se prezinta calculul estimativ al ratei anuale a pierderilor materiale ce se pot

inregistra pe fiecare zona determinata ca avand o probabilitate de alunecare mai mare de 0.5
(km>0.5) si materializata pe harta zonelor de risc a orasului Slanic.
Zona 1.
Pr
ah
ov
a
Aria intravilan =143840 m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.503
Constructii
Nr. Gospodarii = 221
Nr. Locuitori 663
Suprafata construita = 221*65 m2 = 14365m2.
Vulnerabilitate = 0.48
Pagube materiale = 14365m2 * 800 lei/m2 =11492000lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.503*0.48*11492000 = 2774628 lei/an
Rata anuala a pierderilor umane = 0.503*0.01*663 = 3.33 locuitori/an
e
ea
n
Drum local
Suprafata = 5m*1752 m = 8760 m2.
Pagube materiale = 8760 m2 * 225 lei/m2 =11971000 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.503*0.2*11971000 = 198283lei/an
iliu
lJ
ud
Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 120715 m2
Pagube materiale = 120715 m2 * 0.3 lei/m2 = 36215 lei
Co
ns
Retele
Retea alimentare apa
Lungime =669 m
Pagube materiale = 669 m * 60 lei/m = 40140 lei
Linii electrice
Lungime =1974 m
Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 1: Rm = 3025643 lei/an
Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 1: Ru = 3.33 locuitori/an
Pagina 68

Zona 2.
Pr
ah
ov
a
Constructii
Nr. Gospodarii = 38
Nr. Locuitori 114
Suprafata construita = 38*65 m2 = 2470m2.
Pagube materiale = 2470m2 * 800 lei/m2 =1976000ei
e
ea
n
Drum local
Suprafata = 5*1059 m = 5295 m2.
ud
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.517*0.6*105701 =32788 lei/an
lJ
Retele
ns
iliu
Linii electrice
Lungime =206 m
Co
Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 2: Rm = 650175lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 2: Ru = 0.59locuitori/an
Pagina 69

Zona 3.
Pr
ah
ov
a
Constructii
Nr. Gospodarii = 15
Nr. Locuitori 45
Suprafata construita = 15*65 m2 = 975 m2.
e
ea
n
Drum local
Suprafata = 5*749 m = 3745 m2.
ud
Drum judetean
Suprafata = 8*1034 m = 8272 m2.
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.503*0.2*2068000 = 208041ei/an
Retele
ns
iliu
lJ
Pagube materiale = 332788 m2 * 0.3 lei/m2 = 99836lei
Co
Linii electrice
Lungime =700 m
Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 3: Ru = 0.23locuitori/an
Pagina 70

Zona 4.
Aria intravilan =356270m2
Pr
ah
ov
a
Constructii
Nr. Gospodarii = 253
Nr. Locuitori 759
Rata anuala a pierderilor umane = 0.562*0.01*759= 4.27 locuitori/an
e
ea
n
Drum local
Suprafata = 5*2353 m = 11765 m2.
ud
lJ
Retele
ns
iliu

Lungime =627m
Co
Canalizare
Lungime =136 m
Pagube materiale = 136 m * 60 lei/m = 8160lei
Linii electrice
Lungime =1612m
Pagina 71

Zona 5.
Pr
ah
ov
a
Constructii
Nr. Gospodarii = 2
Nr. Locuitori 6
e
ea
n
Drum local
Suprafata = 5*738 m = 3690m2.
ud
Drum judetean
Suprafata = 8*473 m = 3784 m2.
Pagube materiale =3784 m2 * 250 lei/m2 =946000 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.635*0.2*946000 = 120142ei/an
Retele
ns
iliu
lJ
Co
Canalizare
Lungime =316 m
Linii electrice
Lungime =1118m
Pagina 72

Zona 6.
Constructii
Pr
ah
ov
a
Nr. Gospodarii = 1
Nr. Locuitori 3
e
ea
n
Drum local
Suprafata = 5*1017m = 5085 m2.
lJ
ud
iliu
Retele
Co
ns
Linii electrice
Lungime =834 m
Pagina 73

Zona 7.
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

Constructii
Nr. Gospodarii = 46
Nr. Locuitori 138
Pagube materiale = 2990m2 * 800 lei/m2 =2392000 lei
Drum local
Suprafata = 5*1083m = 5415 m2.
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.553*0.6*44477= 14757 lei/an
ns
Zona 8.
iliu
lJ
ud
Retele
Linii electrice
Lungime =673 m
Pagube materiale =673 m * 120 lei/m = 80760 lei
Co

Drum local
Suprafata = 5*99m = 495 m2.
Pagube materiale = 495 m2 * 225 lei/m2 =111375lei
Pagube materiale = 47345 m2 * 0.3 lei/m2 =14204 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.560*0.6*14204 = 4772 lei
Pagina 74

Zona 9.
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a

Constructii
Nr. Gospodarii = 2
Nr. Locuitori 6
Drum local
Suprafata = 5*2454 m = 12270 m2.
Drum judetean
Suprafata = 8*593 m = 4744 m2.
Suprafata neconstruita = 539546m2
Co
ns
iliu
Retele
Lungime =770m
Canalizare
Lungime =439m
Pagube materiale =439 m * 60 lei/m = 26340lei
Linii electrice
Lungime =1878 m
Pagina 75

Zona 10.
Pr
ah
ov
a
Constructii
Nr. Gospodarii = 3
Nr. Locuitori 9
e
ea
n
Drum local
Suprafata = 5*2020 m = 10100 m2.
ud
Drum judetean
Suprafata = 8*162 m = 1296 m2.
ns
Retele
iliu
lJ
Pagube materiale =297489 m2 * 0.3 lei/m2 = 89247 lei
Co
Canalizare
Lungime =274m
Pagube materiale =274 m * 60 lei/m = 16440lei
Linii electrice
Lungime =1534 m
Pagube materiale = 1534 m * 120 lei/m =184080 lei

Pagina 76

Zona 11.
ov
a
Drum local
Suprafata = 5*105 m = 525 m2.
Pr
ah
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n

Pagina 77

Zona 12.
Pr
ah
ov
a
Constructii
Nr. Gospodarii = 35
Nr. Locuitori 105
e
ea
n
Drum local
Suprafata = 5*577 m = 2885 m2.
ud
lJ
Retele
ns
iliu
Linii electrice
Lungime =364 m
Co

Pagina 78

Zona 13.
ov
a
Drum local
Suprafata = 5*384 m = 1920m2.
Pr
ah
e
ea
n
Retele
ud
Linii electrice
Lungime =158 m
Co
ns
iliu
lJ

Pagina 79

0.503
0.517
0.503
0.562
0.635
0.602
0.553
0.56
0.578
0.561
0.503
0.509
0.57
DN
(m)
221
38
15
253
2
1
46
Drumuri
DJ
DC
Drum
(m)
(m) local (m)
1034
473
ud
206
593
162
lJ
2
3
35
615
206
Apa
potabila
(m)
Retele
Canalizare
Linii
(m)
electrice
(m)
Pr
ah
46.695
36.01
34.578
35.627
11.226
10.302
15.666
4.784
55.669
30.908
2.862
20.794
8.504
313.625
Gospodarii
1752
1059
749
2353
738
1017
1083
99
2454
2020
105
577
384
14389
e
ea
n
Km
ns
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Total
Suprafata
(ha)
iliu
Zona
ov
a
Tabel centralizator al elementelor de infrastructura aflate in zonele de risc la alunecari de teren din Orasul Slanic
669
627
514
136
316
770
439
274
2581
1974
206
700
1612
1118
834
673
1878
1534
364
158
10353
Rata
anuala
a
Gaze
(m) pierderilor
materiale
(lei)
3.025.643
650.175
511.263
3.920.018
298.414
181.458
797.840
17.246
592.888
397.123
14.427
535.992
61.018
3.025.643
Co
Rata anuala a pierderilor materiale (ce pot apare in urma producerii unor alunecari de teren) in orasul Slanic: 11.016.180lei/an
Rata anuala a pierderilor umane (ce pot apare in urma producerii unor alunecari de teren) in orasul Slanic: 9.84 locuitori/an
Pagina 80

Evaluarea pagubelor materiale pentru o alunecare de teren se poate face

numai dupa producerea ei, cand se pot determina numarul si tipul de
constructii afectate, lungimea sectoarelor de drum afectate, lungimea
retelor de utilitati afectate, precum si pagubele indirecte rezultate in urma
intreruperii activitatii economice in zona alunecarii de teren.
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a
Pagina 81

4. SECTIUNEA III Program de msuri pe termen scurt, mediu i lung privind

prevenirea i atenuarea efectelor alunecrilor de teren identificate si delimitate,
propuneri de soluii de reducere a riscului la lunecri, recomandri privind modul
de utilizare a terenurilor i de amplasare a construciilor, propuneri pentru lucrri
de meninere, consolidare sau refacere a stabilitii versanilor.
Pr
ah
ov
a
Cea mai important msur ce trebuie luat pentru prevenirea fenomenelor de instabilitate
este urmrirea respectrii normativelor n vigoare, n special n ceea ce privete normativele
ce reglementeaz ntocmirea documentaiilor geotehnice pentru proiectare. Normativul
NP074-2007 stabilete condiiile minimale cantitative i calitative de ntocmire a
documentaiei geotehnice. Verificarea acestor documentaii de ctre specialiti autorizai
(verificatori) pe domeniul Af este obligatorie pentru cldirile executate n mediul urban.
Suplimentar, se recomand ca n zonele critice, studiul geotehnic s fie nsoit i de o
expertiz care s trateze stabilitatea masivelor de pmnt avnd n vedere c apariia unor
astfel de fenomene este probabil.
e
ea
n
Se recomand monitorizarea fenomenelor de instabilitate cunoscute cu mijloace fizice

(inclinometrie, piezometrie etc.) i topografice. n acest fel se poate gestiona reabilitarea
zonelor afectate de instabilitate.
ud
Se recomand realizarea unui plan care s pun n eviden raportul cost/beneficiu n ceea ce
privete tratarea fiecrei zone afectate de alunecri de teren. Acest plan trebuie s includ
analiza economic soluii de remediere vs. evacuare, identificarea de rute alternative cailor de
comunicaii blocabile de ctre fenomenele de instabilitate.
lJ
Prezena apei reprezint cel mai important un factor declanator al fenomenelor de

instabilitate astfel nct acestea trebuie nlturate prin urmtoarele tipuri de msuri:
Co
ns
iliu
- dac se ine seama de condiiile meteorologice specifice, se poate constata necesitatea

drenrii apelor meteorice. Acest lucru se poate realiza pe dou direcii paralele: execuia unui
sistem de canalizare pluvial cu guri de scurgere (gaigere) conectat la sistemul de evacuare a
apelor menajere uzate concomitent cu modernizarea structurii rutiere a strzilor din zon, ca i
prin realizarea unui sistem de drenuri a cror amplasare i dimensionare va trebui s fac
obiectul unui studiu separat. Sistemul de drenuri va trebui s asigure desecarea zonelor
actuale de bltire a apelor de suprafa i nlturarea freaticului acolo unde nivelul acestuia
poate induce instabilitate.
Pentru atenuarea i nlturarea dezastrelor produse de acestea se impune luarea urmtoarelor
msuri:
- matarea (astuparea) crpturilor de pe suprafaa masei alunecate;
- descrcarea versanilor la partea superioar i realizarea unor banchete de sprijin la
baza limbului alunecrii;
- nivelarea refulrilor acumulatului de alunecare pentru eliminarea bltirilor;
- executarea de drenuri de suprafa, pentru eliminarea excesului de ap din masa
alunecat;
- plantarea de vegetaie arborescent cu esene hidrofile sau de ctiniuri;
- executarea de ziduri de sprijin i pilotaje, ncastrate n roca stabil, n scopul
prelurii mpingerilor de ctre acumulatul de alunecare, pentru stabilizarea versanilor n
dreptul cldirilor sau a drumurilor ameninate.
Pagina 82

e
ea
n
Pr
ah
ov
a
Pentru prevenirea de noi alunecri n arealele menionate se propun urmtoarele msuri:

-modificri n utilizarea terenurilor prin restricionarea culturilor de plante pritoare,
n special porumb, pe terenurile cu pant medie pn la accentuat i nlocuirea acestora cu
fnea sau livezi de pomi fructiferi i nierbri, propunere indicat pentru toate arealele cu
culturi pritoare, n cazul crora probabilitatea de declanare a alunecrilor de teren este
ridicat, prin nlesnirea ptrunderii apei n subsol;
-efectuarea unor lucrri de hidroamelioraie, pentru contracararea eroziunii versanilor,
ce vor consta n:
-executarea de praguri antierozionale i de cleionaje pe toreni;
-execuatarea n lungul cursurilor de ap de diguri din beton sau gabioane alctuite din
containere din bare de oel i plase de srm umplute cu bolovni i piatr spart;
-amplasarea de epiuri, oblice pe mal, defensive (orientate pe direcia de curgere), sau
ofensive (contrare direciei de curgere), funcie de debitul apelor.
-modernizarea drumurilor de acces comunale;
-realizarea de rigole, posibil dalate pentru evacuarea apei pluviale;
-executarea de lucrri de curare i ntreinere periodic a sistemelor de colectare i
drenaj ce preiau debitele provenite din scurgerile de suprafa i de pe versani;
-restricionarea defririlor necontrolate n zonele cu valori crescute ale coeficientului
mediu de hazard ;
-plantaii de salcm asu de ctin pe corniele pantelor accentuate i terasri;
-obligativitatea obinerii avizelor organelor de specialitate la amplasarea unor noi
construcii, lundu-se n considerare valoarea probabilitii de producere a alunecrilor de
teren pe suprafaa poligonal dat, respectiv a coeficientului mediu de hazard-Km.
Co
ns
iliu
lJ
ud
n vederea diminurii efectelor poteniale la producerea alunecrilor de teren pe ntreg

teritoriul studiat, se impun urmtoarele msuri:
-interzicerea construciilor de orice tip pe suprafeele poligonale cu valori mari ale
coeficientului mediu de hazard (Km = 0,51 0,80) potenial ridicat de producere a
alunecrilor de teren, fara un studiu geotehnic prealabil care sa fundamenteze solutiile de
fundare optime pentru obiectivul ce urmeaza a fi construit;
-acceptarea / autorizarea unor proiecte de construcie (de orice tip) n sectoarele cu
valori mediu mari ale coeficientului mediu de hazard (Km = 0,31 0,50), cu potenial
mediu de producere a alunecrilor de teren, n urma elaborrii unor proiecte privind realizarea
controlat a drenajelor, a amenajrii drumurilor, a amplasrii reelelor de utiliti, care s in
seama de harta de hazard la alunecri de teren a judeului Prahova;
-acceptarea / autorizarea oricror lucrri de construcii care s respecte normele legale,
pentru sectoarele cu valori reduse ale factorului mediu de hazard (Km < 0,30),
corespunztoare unui potenial sczut de producere a alunecrilor de teren.
Pagina 83

5. ANEXA 1: INDEX DE TERMENI

Conform Internationally Agreed Gossary of Basic Terms
Related to Disaster Management (DHA, 1992), este un
eveniment amenintor sau probabilitatea de producere a
unui fenomen potenial productor de pagube ntr-un areal i
ntr-un interval precizat de timp.
Implic probabilitatea apariiei ntr-un interval de timp i un
areal precizate a unui fenomen natural cu potenial de a
produce pagube enviromentale i / sau socio - economice,
inclusiv pierderi de viei omeneti.
Orice hazard implic un nivel preexistent de risc al spaiului
considerat (Alexander, 1993, Wilhite, 2000, Smith, 2001).
Aadar, atribuirea calitii de hazard unui fenomen natural nu
este condiionat de producerea de pagube materiale sau
victime, ci de potenialul unor astfel de consecine. De altfel,
aceasta poate fi considerat caracteristica esenial ce
deosebete terminologic hazardul natural de evenimentele
naturale extreme (Coppok, 1995). Hazardul nu este un
fenomen ntmpltor i nici impredictibil, doar c
manifestarea i consecinele sale sunt, n general, dificil de
prognozat i controlat. Probabilitatea statistic de producere
a unui eveniment natural potenial productor de efecte
negative definete cantitativ hazardul.
ud
e
ea
n
Pr
ah
Hazardul natural
(HN)
ov
a
Hazardul (H)
lJ
Se refer la capacitatea unei persoane sau grup social de a

anticipa, a rezista i a se reface n urma impactului unui
hazard natural (Tobin i Montz, 1997, Wilhite, 2000).
Vulnerabilitatea implic o combinaie de factori care
determin gradul n care viaa i proprietatea se expun
riscului din cauza unui eveniment. Ca i hazardul,
vulnerabilitatea este un indicator al unei stri viitoare a unui
sistem, definind gradul de (in)capacitate a sistemului de a
face fa stresului ateptat (Smith, 2001). n termeni generali,
vulnerabilitatea poate fi neleas ca predispoziia sau
susceptibilitatea unui element de a fi afectat negativ din
cauze externe. Vulnerabilitatea se exprim pe o scar de la 0
la 1 sau de la 0 % la 100 %.
Co
ns
iliu
Vulnerabilitatea (V)
Riscul (R)
Este produsul matematic dintre hazard i vulnerabilitate,

exprimnd relaiile dintre un fenomen i consecinele lui
(Slaymaker, 1999). Expunerea la hazard este relativ
constant ntr-un areal, vulnerabilitatea implic reacia
societii umane, nivelul calitativ i cantitativ al pregtirii i
reaciei acesteia fa de pericol, iar combinaia dintre cele
dou definete cantitativ riscul. Smith (2001) consider c
riscul reprezint expunerea real a unei valori, n sensul
Pagina 84

antropocentrist, la hazard.
Prognoza riscului implic posibilitatea precizrii ct mai
exacte a locului de apariie a fenomenului respectiv
(Blteanu et al., 1989). Se exprim prin produsul dintre
riscul specific (Rs) i elementele de risc (Er).
reprezint nivelul pierderilor ateptate ca urmare a
manifestrii unui hazard natural. Riscul specific depinde de
caracteristicile hazardului i de vulnerabilitate.
ov
a
Riscul specific (Rs)
Pr
ah
Includ populaia i toate valorile materiale expuse riscului de

Elementele la risc sau a fi afectate de un hazard natural ntr-un anumit areal.
elementele expuse
riscului (Er)
Cuantific pierderile umane i materiale totale care ar rezulta
Riscul total (Rt)
n urma unui hazard sau dezastru natural. Se utilizeaz
formula : Rt = E Rs = E (H V).
e
ea
n
Implic existena iniial a unui risc major, capabil s

afecteze flagrant componentele mediului dintr-o regiune.
Dezastrul natural este, fr ndoial, un fenomen cu impact
major asupra unei societi de o anumit dimensiune.
Cercetarea hazardelor naturale este n prezent o activitate
extrem de complex, cu metode specifice, cu un obiect precis
i individual de studiu.
Pentru cuantificarea i clasificarea hazardelor naturale n
termeni accesibili percepiei umane poate fi utilizat o scar
(modificat dup Burton et al., 1978) care vizeaz
urmtoarele aspecte :
- frecvena - de la rar la frecvent;
- durata - de la redus la mare;
- extinderea areal - de la limitat la mare;
- declanarea - de la brusc la instantanee;
- desfurarea - de la lent la rapid;
- dispersia - de la difuz la concentrat;
- evoluia n timp - de la evoluia n salturi la cea constant.
Co
ns
iliu
lJ
ud
Dezastrul natural
Pagina 85

6.
ANEXA 2: NOIUNI GENERALE PRIVIND STABILITATEA MASIVELOR
DE PMNT
6.1.
Elemente generale
Pr
ah
ov
a
Termenul de alunecare de teren definete o micare rapid a unei mase de pmnt. Dei
multe alunecri de teren se produc independent de activitile umane, n foarte multe cazuri
acestea diminueaz stabilitatea masivelor de pmnt sau sunt factori declanatori ai proceselor
de alunecare. Chiar daca n marea majoritate a cazurilor, alunecrile de teren nu produc
pierderi de viei omeneti, impactul economic al acestora asupra societii motiveaz studierea
lor amnunit n vederea prevenirii sau minimizrii efectelor lor.
e
ea
n
Problema stabilitii taluzurilor i versanilor este o problem inginereasc foarte important

deoarece este legat de:
- dezvoltarea infrastructurii n transporturi (autostrzi, reabilitri de drumuri i ci
ferata, metrouri, aeroporturi i canale navigabile);
- exploatri miniere la zi;
- construcia complexelor hidroenergetice (diguri, baraje de materiale locale);
- depozite de deeuri industriale i menajere;
- realizarea construciilor civile i industriale;
- activitile oamenilor care induc pierderea stabilitii versanilor naturali.
lJ
ud
De regul cauza principal a producerii instabilitii masivelor de roc sau pmnt const n
depirea rezistenei la forfecare pe conturul volumului de material aflat n micare n contact
cu terenul stabil.
iliu
Denumirea dimensiunilor principale respectiv a elementelor componente generale pentru o

alunecare de teren sunt prezentate n Fig. 1 respectiv Fig. 2.
Co
ns
Pentru determinarea elementelor principale ale unei alunecri de teren ca i pentru

monitorizarea comportrii n timp a zonelor cu potenial ridicat din punct de vedere al
producerii alunecrilor de teren se utilizeaz de regul msurtorile topo-fotogrammetrice,
piezometrice, inclinometrice, i de penetrare static i dinamic. Pentru analiza litologiei sunt
necesare foraje geotehnice dublate cnd este posibil de ncercri de penetrare static.(a se
vedea Fig. 3)
Msurtorile inclinometrice sunt foarte utile att n procesul de monitorizare a zonelor
instabile ct i pentru stabilirea respectiv dimensionarea lucrrilor de consolidare n cazul
alunecrilor active.
Pagina 86

ea
Lu
ng
ei
e pt
a tr ale
t
n
Pa incip
pr
im
e
Lu
ar
im
e
ur
ii
at
ota
la
Pr
ah
i
epte
ta tr
Pan undare
s ec
ng
up
t
ov
a
tim
La
d adancimea alunecarii
=
l
lungimea totala
Panta medie a
pamantului in zona
de reful
e
ea
n
Panta terenului
natural
Co
ns
iliu
lJ
ud
Fig. 1: Dimensiunile unei alunecri de teren
Pagina 87

Treapta principala
1
Linia de desprindere
(coroana alunecarii)
Flancul
drept
Capu
l
zonei
a
Flancul stang
lunec
a
te
Treapta secundara
ov
a
Ax drum initial
Ax drum dupa producerea alunecarii

Directia de deplasare a volumului de
pamant instabil
Pr
ah
Conturul alunecarii in plan
Piciorul alunecarii
e
ea
n
Zona de acumulare sau de

reful
Albie parau
1
1
Coroana alunecarii sau linia

de desprindere
Capul alunecarii
ud
Profil 11
Treapta principala
lJ
Suprafata initiala a terenului

Piciorul alunecarii
Ax
drum
iliu
Suprafata terenului dupa

alunecare
Co
ns
Zona de alunecare
(reful)
Plan de alunecare
Albie parau
Fig. 2: Elementele generale ale unei alunecri
Pagina 88

Linie ampriza debleu
Zona de ruptura (coroana

alunecarii)
Profil litologic
Contur zona instabila

S
Reper fix
P
Vector rezultant de
deplasare
SA
Zona de reful
Penetrare statica
Foraj echipat pentru

masuratori inclinometrice
Suprafete de alunecare
probabile
e
ea
n
Crapatura
Piezometru
Pr
ah
PS
Foraj geotehnic
ov
a
Caroiaj cu reperi pentru

masuratori fotogrametrice
Directia de miscare
Fig. 3: Investigaiile de teren pentru monitorizarea i stabilirea elementelor unei alunecri de

teren
lJ
ud
Nu se poate efectua analiza stabilitii unui taluz sau versant fr a determina pe baza unor
ncercri de laborator valorile caracteristicilor fizice respectiv valorile parametrilor rezistenei
la forfecare att pentru materialul aflat n micare ct i pentru materialul din zona suprafeei
de alunecare.
ns
iliu
Suprafeele de alunecare n cazul pmnturilor pot fi de mai multe tipuri ca n Fig. , forma lor
depinznd de omogenitatea materialului antrenat n micare. Pe aceste suprafee are loc
ruperea pmntului prin depirea rezistenei la forfecare. Din acest punct de vedere
alunecrile active de teren pot fi asimilate cu ncercrile de forfecare direct n cazul crora
suprafaa de alunecare este impus.
Co
Capatul alunecarii
Linia terenului
Piciorul alunecarii
d
b
c
Fig. 4: Tipuri de suprafee de alunecare (cedare): (a) plan n masiv omogen, (b) circularcilindric, (c) alunecare pe roca de baz, (d) oarecare
n cazurile (a) i (b) nclinarea suprafeei sau suprafeelor de discontinuitate care se gsesc la
vedere este mai mare dect valoarea unghiului de frecare. n cazul (c) pentru producerea
Pagina 89

cedrii sunt necesare trei seturi de discontinuiti. Unul dintre acestea se gsete n contact cu
roca stabil.
Se subliniaz necesitatea investigaiilor de teren ca elemente principale ale activitii de
monitorizare a zonelor de risc din punct de vedere al alunecrilor de teren.
Pr
ah
ov
a
Rezultatele acestor investigaii sunt foarte utile pentru:

- prognoza comportrii unor versani stabili sau n echilibru limit ca urmare a
modificrilor geomorfologice induse de realizarea unor platforme de ci de
comunicaie, inundare pentru crearea unor lacuri de acumulare etc.;
- cuantificarea efectului unor lucrri de consolidare (drenaje, decapri, umpluturi,
sprijiniri) n cazul unor tronsoane reprezentative ale alunecrilor de teren active de
anvergur; pe baza rezultatelor obinute se pot schimba soluiile adoptate iniial i se
pot proiecta lucrri eficiente att din punct de vedere al stabilitii versantului ct i
din punct de vedere economic.
ud
e
ea
n
n cazul rocilor stncoase (conform Fig. 5) se ntlnesc de regul 3 tipuri de cedri i anume
cedare plan, cedare tip pan i cedare prin rotire (spaial).
b.
Co
ns
iliu
lJ
a.
c.
Fig. 5: Alunecri de roci stncoase. Tipuri de cedare: (a) plan, (b) tip pan, (c) spaial prin
rotire
n cazul masivelor de pmnt alunecrile de pmnt se prezint sub form de:
- alunecarea consecvent n care masa de pmnt din substrat alunec pe un plan
nclinat relativ neted de exemplu o falie sau un plan de stratificaie,
Pagina 90

alunecarea insecvent n care se produce o rotaie regresiv pe un plan de alunecare

curb, cu concavitatea n sus.
n prima categorie se nscriu alunecrile care apar oriunde exist versani abrupi.
ov
a
Spturile pentru construirea barajelor, drumurilor sau cilor ferate pot submina masele de
roc, provocnd declanarea de alunecri. Cu excepia marilor catastrofe ce se produc la mari
intervale de timp geologic, alunecrile de teren nu au o influen geografic mare datorit
manifestrilor lor sporadice, n regiuni montane i deluroase (nalte) cu un numr redus de
locuitori. Mici alunecri de teren pot totui afecta construciile, pot bloca sau limita circulaie
pe drumuri sau ci ferate.
e
ea
n
Pr
ah
Pentru cea de a dou categorie pot fi menionate mari mase de pmnt (sau roc) din substrat
care alunec n sensul pante, rotindu-se n acelai timp invers pe un ax orizontal. Eroziunea
tinde s formeze pante abrupte oriunde apar depozite sedimentare masive, de regul gresii sau
calcare, sau straturi de lav, ce se sprijin pe formaiunile friabile de argil sau isturi
argiloase. Pe msur ce roca friabil de la baza versantului este erodat roca de deasupra este
subminat. Atunci cnd se ajunge n punctul critic al echilibrului asistm la desprinderea unui
bloc masiv care alunec i se nclin regresiv ntr-un plan curb de alunecare. Aceste blocuri
pot avea lungimi de circa 1.53.0km i grosimi de pn la 150.0m. n acest fel la baza
versantului se formeaz o creast compus dintr-o tren de blocuri.
ntre aceast creast i versant se pot forma depresiuni nchise sau bazine lacustre.
lJ
ud
Fenomenul se produce de regul pe scar mic n zonele de unde solul i materialul scoarei
de alterare au fost ndeprtate, observndu-se mai ales n poriunile concave ale albiilor
rurilor sau n regiunea falezelor marine.
Factori care influeneaz stabilitatea masivelor de pmnt
iliu
6.2
Co
ns
Unghiul de nclinare al pantelor. n general, pentru materialele granulare se poate calcula un

aa-numit unghi al pantei stabile. Acesta este unghiul maxim pe care l poate prezenta un
masiv de pmnt considerat omogen, fr a-i pierde stabilitatea. n cazul materialele
granulare necoezive unghiul pantei stabile este egal chiar cu unghiul de frecare intern al su.
O particularitate a acestui caz l reprezint faptul c dac unghiul maxim este mai mic dect
aceast valoare critic, nlimea taluzului sau versantului nu influeneaz n nici un fel
stabilitatea sa. Pe de alt parte, n cazul pmnturilor, n plus fa de unghiul de frecare intern
al pmntului sub care i n acest caz se poate construi o pant a crei stabilitate s nu fie
neinfluenat de lungimea sa unghiul pantei stabile include i o valoare suplimentar ca
efect al coeziunii materialului. Acest unghi suplimentar depinde de nlimea taluzului. Pentru
nlimi relativ mici panta este stabil i dac este vertical. n ceea ce privete masivele de
roc, acestea au o comportare ntructva similar masivelor coezive, dar n acest caz
discontinuitile din masiv i unghiul sub care acestea s-au format au un rol determinant n
stabilitatea masivelor. Datorit diverilor factori (cutremure, micri tectonice lente, excavaii,
etc.), unghiul masivelor de roc se poate mri pn la o valoare pentru care se produc fracturi
nsoite de deplasarea unor mase de roc.
Pagina 91

Apa. Cele mai importante efecte ale apei asupra stabilitii maselor de material granular sunt
suplimentarea greutii proprii a masei i mrirea presiunii apei n pori. Ambele efecte
reprezint factori declanatori ai alunecrilor de teren. Pentru masivele de roc stratificat,
infiltrarea apei ntre straturi conduce la diminuarea coeficientului de frecare i la dizolvarea
unor sruri cu efect de cimentare. Alte fenomene ce sunt asociate cu prezena apei n masivele
de roc sunt ciclurile de nghe-dezghe, hidratarea unor sruri expansive, hidroliza, etc.
Pr
ah
ov
a
Vegetaia. Rdcinile plantelor au roluri multiple n stabilizarea masivelor granulare din care
cele mai importante sunt armarea pmnturilor i reducerea umiditii acestora. Pe de alt
pate, arborii constituie o suprasarcin aplicat pantelor, deci un factor destabilizator. Aadar,
cele mai favorabile tipuri de vegetaie din punctul de vedere al stabilitii versanilor ar fi
tufiurile. n cazul masivelor de roc, vegetaia are un rol negativ datorit efectului de
penetrare i sfrmare pe care l provoac rdcinile plantelor.
e
ea
n
Micrile seismice. Un aspect foarte important n tratarea efectelor cutremurelor asupra

alunecrilor de teren este faptul c, datorit configuraiei, au loc aa numitele amplificri
locale ale micrii seismice, astfel nct o abordare simplist, pseudo-static a stabilitii unei
pante poate conduce la rezultate eronate datorit faptului c acceleraia maxim a aceluiai
cutremur ntr-o zon de cmpie, orizontal, este mai mic dect cea din proximitatea unei vi
sau a unui deal.
Co
ns
iliu
lJ
ud
Activitile umane. Dei alunecrile de teren se produc i n zone izolate, fr intervenia

direct sau indirect a omului, impactul celor care se produc n vecintatea zonelor populate
(i chiar n zone locuite) face ca marea majoritate a alunecrilor cu consecine grave s aib ca
factori agravani sau declanatori activitile umane. Din aciunile oamenilor ce influeneaz
alunecrile de teren, cele mai importante sunt excavrile materialului din zonele de la baza
pantelor i suprancrcare prilor superioare ale acestora prin construcii sau umpluturi,
inducerea de vibraii, deversrile sau scurgerile de ap, defririle iraionale, etc.
Pagina 92

7. Abrevieri
Co
ns
iliu
lJ
ud
e
ea
n
Pr
ah
ov
a
ANAR Administratia Nationala Apele Romane

INHGA Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor
DN drum national
DJ drum judetean
DC drum comunal
CF cai ferate
UAT unitate administrativ teritoriala
Pagina 93

Slanic Memoriu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Slanic Memoriu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1

2. SECTIUNEA I Analiza fizico-geografica a teritoriului i analiza strii

2.1.1. Obiectul, necesitatea i oportunitatea proiectului. Prevederi legislative,

2.2. Considerente privind structurarea proiectului

2.4. Infrastructur tehnic, categorii de lucrri situate pe teritoriul analizat

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

3. SECTIUNEA II Redactarea hrii de hazard, efectuarea de ncercri n-situ i n

5. ANEXA 1 Index de termeni

4. SECTIUNEA III Program de msuri pe termen scurt, mediu i lung privind

6. ANEXA 2 Noiuni generale privind stabilitatea masivelor de pmnt

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

Consiliul Judeean Prahova

S.C. Transproiect 2001 SA

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

2.1. Considerente generale privind elaborarea proiectului

Identificarea, localizarea i delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale, alunecri de teren i

In acelai timp lucrarea se constituie ca i studiu de fundamentare pentru Planurile de

Promovarea limitat a lucrrilor i a msurilor de remediere propuse n zonele critice i

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

Legea nr.138/2004 a mbuntirilor funciare cu completrile i modificrile

Legea nr.18/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.

Metodologie privind elaborarea documentaiilor:

HG nr.382/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenele minime

HG nr.447/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de

Ordinul MLPAT nr 62/N/1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale.

Ordinul MLPAT nr. 18/N/1997 de aprobare a Ghidului privind identificarea i

Ordinul MLPAT nr. 80/N/1998 de aprobare a Ghidului de redactare a hrilor de risc

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

2.1.2 Situaia pe plan internaional. Alinierea la Normele Europene

Conform nregistrrilor spaiului comunitar european, realizate de ESPON, pot fi prezentate

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

2.1.3 Situaia pe plan naional privind obiectul studiului

Romnia nu este deloc exceptat de la incidena dezastrelor i catastrofelor naturale. Strategia

De asemenea n lucrarea Natural Disaster Hotspots, Disaster Risk Management Series,

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

Dintre studiile i cercetrile efectuate pe plan naional n domeniu, menionm:

A. Studii i cercetri pentru elaborarea legii 575/2001.

n vederea fundamentrii legii 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

Studii P.A.T.N. agricultura - factor determinant n amenajarea teritoriului i dezvoltarea

Identificarea i delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecri de teren i inundaii).

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

2.2. Considerente privind structurarea proiectului

a) Analiza fizico-geografic a teritoriului i analiza strii hazardurilor naturale, alunecri de

b) Diagnostic privind condiiile de producere i efectele hazardurilor naturale, alunecri de

Planele se ntocmesc n conformitate cu concluziile prilor scrise i vor avea la baz

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

Cadrul natural al teritoriului analizat

Nord comuna Izvoarele

2.3.2. Principalele uniti de relief

2.3.3 Aspecte geo-structurale