ANEXA B-M.Plan - Diagnosticul Zonei Costiere - FINAL PDF

Raport Diagnostic al Zonei Costiere
ASISTENTA TEHNICA PENTRU PREGATIREA DE PROIECTE AXA PRIORITARA 5 Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc Domeniul major de interventie 2 Reducerea eroziunii costiere
A.N. Apele Romane Administratia Bazinala de Apa Dobrogea - Litoral

iulie 2011
Str.Mircea cel Batran nr.127, cod 900592 Constanta Romania Tel. 0241.67.30.36; 0341.40.33.00; Fax: 0241.67.30.25 http://www.rowater.ro
COD FISCAL: 18279146; Cod IBAN: RO 31 TREZ 2315 047x xx00 6408
Raport Diagnostic al Zonei Costiere

ASISTENTA TEHNICA PENTRU PREGATIREA DE PROIECTE AXA PRIORITARA 5 Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc Domeniul major de interventie 2 Reducerea eroziunii costiere

iulie 2011
Halcrow Romania S.R.L. Str. Carol Davila Nr.85, 050453, Sector 5 Bucuresti, Romania tel + 40 311 065 376 fax + 40 311 034 189 halcrow.com Halcrow Romania S.R.L. a pregatit acest raport in conformitate cu instructiunile clientului, Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, numai pentru utilizare exclusiva si specifica a acestuia. Orice alta persoana care utilizeaza oricare informatie continuta in acesta o face pe propriul sau risc. Halcrow Romania S.R.L. 2011
Raport Dignostic al Zonei Costiere
Istoric Document
Raport Diagnostic al Zonei Costiere ASISTENTA TEHNICA PENTRU PREGATIREA DE PROIECTE AXA PRIORITARA 5 Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc Domeniul major de interventie 2 Reducerea eroziunii costiere

Acest document a fost elaborat si actualizat astfel:
Versiune 1.0 Data 17.06.2011 Descriere Versiune de lucru Creat de S Box Verificat de Gigi Ungureanu Stefan Constantinescu 2.0 11.07.2011 Versiune Finala S Box Gigi Ungureanu Stefan Constantinescu Serban Tiganescu Approbat de Serban Tiganescu
Cuprins 1
1.1 1.2 1.3 1.4
Introducere
Cadrul general Structura raportului Zona de studiu Definirea abordarii conceptuale
1
1 3 3 4
2
2.1 2.2
2.2.1 2.2.2 2.2.3 2.2.4 2.2.5
Diagnosticul zonei costiere vedere de ansamblu

Introducere Caracterul general al coastei
Cadrul geologic si sedimentologic Geomorfologia coastei Caracteristicile batimetrice si hidrologice ale zonei de larg Activitatile umane Biodiversitatea, peisajul si patrimoniul cultural
6
6 6
6 7 8 9 10
2.3
2.3.1 2.3.2 2.3.3 2.3.4 2.3.5 2.3.6 2.3.7 2.3.8
Factorii de mediu care influenteaza procesele costiere

Regimul mareic Variatiile nivelului marii Vanturile Valurile Curentii si circulatia generala a apei Temperatura, umiditatea si precipitatiile Aportul si transportul de sedimente Impactul interventiilor umane
10
10 11 12 13 14 14 15 17
2.4
2.4.1 2.4.2
Principalele influente asupra schimbarii viitoare

Introducere Modificarea indicatorilor cheie
20
20 20
2.5
Model conceptual al comportamentului prezent si viitor al tarmului
26
3
3.1 3.2
3.2.1 3.2.2 3.2.3 3.2.4
Diagnosticul zonei costiere Unitatea nordica28

Structura coastei Dinamica costiera si comportamentul tarmului
Introducere Caracteristici costiere si sedimentologice Dinamica costiera Intelegerea conceptuala a comportamentului tarmului
28 30
30 30 31 39
3.3
Schimbarea liniei tarmului
46
3.3.1 3.3.2 3.3.3
Schimbarile istorice ale tarmului Cauze si efecte istorice ale schimbarilor liniei tarmului Rate de eroziune si puncte fierbinti (zone cu eroziune mai accentuata)
46 53 54
3.4
3.4.1 3.4.2
Dinamica viitoare in conditii de neinterventie

Viitoarele modificari ale tarmului in conditii de neinterventie Impactul asupra mediului in caz de neinterventie
54
54 63
4
4.1 4.2
4.2.1 4.2.2 4.2.3 4.2.4
Diagnosticul zonei costiere Unitatea sudica74

Diviziunea coastei Dinamica costiera si comportamentul tarmului
Introducere Caracteristicile coastei si sedimentele Dinamica costiera Abordarea conceptuala a comportamentului liniei tarmului
74 77
77 77 78 94
4.3
4.3.1 4.3.2 4.3.3
Modificarea liniei tarmului

Modificarea in timp a liniei tarmului Cauze si efecte istorice ale modificarii liniei tarmului Rate de eroziune si puncte fierbinti
103
104 107 109
4.4
4.4.1 4.4.2
Dinamica viitoare in cazul neinterventiei

Modificarile viitoare ale liniei tarmului in cazul neinterventiei Impactul asupra mediului in cazul scenariului fara interventie
110
110 120
5
5.1 5.2
5.2.1 5.2.2
Managementul costier
Introducere Revizuirea mijloacelor existente de protectie
Unitatea nordica Unitatea sudica
136
136 136
138 150
5.3
5.3.1 5.3.2
Optiunile strategice de management costier

Introducere Evaluarea optiunilor strategice
167
167 168
5.4
5.4.1 5.4.2
Optiuni privind managementul costier

Introducere Evaluarea optiunilor
213
213 229
Referinte Patrimoniului cultural in zona costiera
246
Anexa A
Figuri
Figura 1.1 Schema Raportului de diagnostic al zonei costiere ...................................................................................2 Figura 1.2 Zona de studiu .............................................................................................................................................4 Figura 2.1 Grafice cronologice ale nivelului mediu anal al Marii Negre la Sulina (1), Constanta (2), Varna (3), Jibireni (4), Odessa (5), Sevastopol (6), Ialta (7), Kerci (8), Batumi (9) si ale aportului mediu anual de apa la gurile Dunarii. Reproducere din Raportul privind dinamica coastei. .....................................................................11 Figura 2.2 Media anuala a vanturilor si percentila 99 calculata pentru inteaga perioada 2010-2040 pe baza datelor COSMO-CLM SGA (luate din Raportul de Modelare Hidraulica 3D. Aceasta indica marea variabilitate in predictiile calculate pentru viteze viitoare ale vantului. ......................................................................................22 Figura 3.1 Impartirea Unitatii nordice in celule principale costiere de sedimente . (Nota: celula de sedimente de la Chilia la Sulina se afla imediat la nord de digurile de la Sulina) .........................................................................29 Figura 3.2 Celula de sedimente de la Sulina la Zatoane, care ilustreaza diagramele de distributie a vanturilor (nota: orientarea figurii). .............................................................................................................................................33 Figura 3.3 Celula de sedimente de la Zatoane la Portul Midia (inclusiv o parte a celulei de sedimente de la Sulina la Zatoane), care ilustreaza diagrama de distributie a vanturilor in apropiere de tarm (Nota: orientarea figurii)...........................................................................................................................................................................34 Figura 3.4 Evolutia costiera pe termen scurt pentru celula de sedimente de la Sulina la Zatoane (N1)................35 Figura 3.5 Modificare pe termen scurt pentru celula de sedimente de la Zatoane la Portul Midia (N2) ..............36 Figura 3.6 Rate potentiale de transport aluvionar la Casla Vadanei Sud ................................................................37 Figura 3.7 Rate potentiale de transport aluvionar la Portita Sud .............................................................................38 Figura 3.8 Modelul conceptual al unitatii nordice ....................................................................................................40 Figura 3.9 Modelele de eroziune si acumulare: de la Sulina la Sf. Gheorghe..........................................................50 Figura 3.10 Modelele de eroziune si acumulare: de la Ciotic la Capul Midia .........................................................52 Figura 3.11 Rezumatul riscului de eroziune pentru Unitatea nordica.....................................................................64 Figura 4.1 Diviziunea celulei sedimentare Midia Constanta de la Unitatea sudica in sub-sectoare: Golful Mamaia (S1) si Constanta (S2) ....................................................................................................................................75 Figura 4.2 Diviziunea Unitatii sudice de la Portul Constanta la Vama Veche in celule sedimentare costiere: Eforie Capul Tuzla (S3), Capul Tuzla Portul Mangalia (S4) si 2 Mai Vama veche (S5)..................................76
Figura 4.3 Diagrama de distributie a valurilor pentru celula de sedimente Midia - Constanta (a se observa orientarea din figura). .................................................................................................................................................80 Figura 4.4 Diagrama de distributie a valurilor pentru celula de sedimente Eforie Capul Tuzla (a se observa orientarea din figura). .................................................................................................................................................82 Figura 4.5 Diagrama de distributie a valurilor pentru celulele de sedimente Capul Tuzla - Mangalia si 2 Mai Vama Veche .................................................................................................................................................................84 Figura 4.6 Modificarea pe termen scurt a coastei pentru sectorul Golful Mamaia (de la Portul Midia pana la Tomis) (S1), in cazul a trei tipuri de furtuna: 1 furtuna intr-un 1 an, 1 furtuna la 20 de ani si 1 furtuna la 50 de ani, pentru locatii de-a lungul coastei. Figura (a) prezinta volumele de nisip erodat in m3/m, (b) prezinta retragerea maxima deasupra nivelului mediu al marii si (c) prezinta adancimea maxima de eroziune in metri. Mai multe informatii sunt furnizate in Rapoartele de modelare..............................................................................85 Figura 4.7 Modificarea pe termen scurt a coastei pentru Tomis - Golful Constanta (S2), in cazul a trei tipuri de furtuna: 1 furtuna intr-un 1 an, 1 furtuna la 20 de ani si 1 furtuna la 50 de ani, pentru locatii de-a lungul coastei. Figura (a) prezinta volumele de nisip erodat in m3/m, (b) prezinta retragerea maxima deasupra nivelului mediu al marii si (c) prezinta adancimea maxima de eroziune in metri. Mai multe informatii sunt furnizate in Rapoartele de modelare ..............................................................................................................................................86 Figura 4.8 Modificarea pe termen scurt a coastei pentru celula de sedimente de la Eforie pana la Capul Tuzla (S3), in cazul a trei tipuri de furtuna: 1 furtuna intr-un 1 an, 1 furtuna la 20 de ani si 1 furtuna la 50 de ani, pentru locatii de-a lungul coastei. Figura (a) prezinta volumele de nisip erodat in m3/m, (b) prezinta retragerea maxima deasupra nivelului mediu al marii si (c) prezinta adancimea maxima de eroziune in metri. Mai multe informatii sunt furnizate in Rapoartele de modelare................................................................................................87 Figura 4.9 Modificarea pe termen scurt a coastei pentru celula de sedimente de la Capul Tuzla la Portul Mangalia (S4), in cazul a trei tipuri de furtuna: 1 furtuna intr-un 1 an, 1 furtuna la 20 de ani si 1 furtuna la 50 de ani, pentru locatii de-a lungul coastei. Figura (a) prezinta volumele de nisip erodat in m3/m, (b) prezinta retragerea maxima deasupra nivelului mediu al marii si (c) prezinta adancimea maxima de eroziune in metri. Mai multe informatii sunt furnizate in Rapoartele de modelare..............................................................................88 Figura 4.10 Modificarea pe termen scurt a coastei pentru celula de sedimente de la Portul Mangalia la Vama Veche (S5), in cazul a trei tipuri de furtuna: 1 furtuna intr-un 1 an, 1 furtuna la 20 de ani si 1 furtuna la 50 de ani, pentru locatii de-a lungul coastei. Figura (a) prezinta volumele de nisip erodat in m3/m, (b) prezinta retragerea maxima deasupra nivelului mediu al marii si (c) prezinta adancimea maxima de eroziune in metri. Mai multe informatii sunt furnizate in Rapoartele de modelare..............................................................................89 Figura 4.11 Rate potentiale de transport aluvionar litoral la Tomis.........................................................................90 Figura 4.12 Rate potentiale de transport aluvionar litoral la nord de Capul Tuzla ................................................91 Figura 4.13 Rate potentiale de transport aluvionar litoral la nord de Capul Tuzla ................................................92 Figura 4.14 Rate potentiale de transport aluvionar litoral la 2 Mai..........................................................................93
Figura 4.15 Modelul conceptual al unitatii sudice ....................................................................................................95 Figura 4.16 Prezentare rezumativa a riscului de eroziune pentru Unitatea sudica ..............................................121 Figura 5.1 Starea protectiilor existente Celula Golful Musura ...............................................................................138 Figura 5.2 Starea protectiilor existente - Celula Sulina ...........................................................................................140 Figura 5.3 Starea protectiilor existente - Celula Zatoane - Midia ...........................................................................145 Figura 5.4 Starea protectiilor existente - Celula Capul Midia Portul Constanta.................................................150 Figura 5.5 Starea protectiilor existente - Celula Eforie Cap Tuzla.......................................................................155 Figura 5.6 Starea protectiilor existente - Ceulal Cap Tuzla - Mangalia..................................................................159 Figura 5.7 Starea protectiilor existente Celula 2 Mai Vama Veche...................................................................164 Figura 5.8 Strategia recomandata Unitatea nordica al litoralului romanesc ......................................................186 Figura 5.9 Strategia recomandata Unitatea sudica al litoralului romanesc ........................................................212
Tabele
Tabelul 3.1 Impartirea Unitatii nordice in celule de sedimente si sub-sectoare......................................................29 Tabelul 3.2 Valorile medii reprezentative ale caracteristicilor sedimentelor plajei pentru Unitatea nordica .......31 Tabelul 3.3 Valorile medii reprezentative ale caracteristicilor sedimentelor din zona litorala imersata a Deltei Dunarii .........................................................................................................................................................................31 Tabelul 3.4 Ratele multianuale de eroziune pentru 1979-2006, asa cum au fost derivate din harti. ......................54 Tabelul 3.5 Estimari ale retragerii prevazute pana in 2040 aplicand regula Bruun in doua ipoteze privind cresterea nivelului marii. Mai multe informatii despre parametrii utilizati in calcul se gasesc in Raportul Modelarii Liniei Tarmului, volumul 4. ......................................................................................................................57 Tabelul 3.6 Estimarea zonei cu risc de eroziune pe scara larga pentru unitatea nordica .......................................60 Tabelul 3.7 Impactul asupra mediului varianta "fara interventie" ...........................................................................65 Tabelul 4.1 Diviziunea Unitatii sudice in celule de sedimente si sub-sectoare. ......................................................76 Tabelul 4.2 Valorile medii reprezentative ale caracteristicilor sedimentelor de plaja pentru Unitatea sudica .....78 Tabelul 4.3 Valorile medii reprezentative ale caracteristicilor sedimentelor in zona litorala submersa ...............78 Tabelul 4.4. Rate multianuale de eroziune pentru Unitatea sudica, in perioada 1979-2006, culese de pe harti..109 Tabelul 4.5 Estimari ale retragerii prevazute pana in 2040 aplicand regula Bruun in doua ipoteze privind cresterea nivelului marii. Mai multe informatii despre parametrii utilizati in calcul se gasesc in Raportul Modelarii Liniei Tarmului, volumul 4 .....................................................................................................................111 Tabelul 4.6 Estimarea zonala la scara larga a riscului de eroziune pentru Unitatea nordica...............................112 Tabelul 4.7 Impacturile de mediu ale scenariului fara interventie in Unitatea sudica .........................................122 Tabelul 5.1 evaluarea starii protectiei ......................................................................................................................136 Tabelul 5.2a Sumarul efectelor asupra zonei costiere Golful Musura pana la digurile le de la Sulina.............139 Tabelul 5.2b Sumarul efectelor asupra zonei costiere Jetelele de la Sulina pana la capatul sudic al insulei Sahalin (Zatoane).......................................................................................................................................................141 Tabelul 5.2c Sumarul efectelor asupra zonei costiere Zatoane pana la Portul Midia.........................................146 Tabelul 5.3a Sumarul efectelor asupra zonei costiere Golful Mamaia Capul Midia pana la Portul Constanta ....................................................................................................................................................................................151
Tabelul 5.3b sumarul efectelor asupra zonei costiere Eforie Capul Tuzla .......................................................156 Tabelul 5.3c Sumarul efectelor asupra zonei costiere Cap Tuzla Mangalia.....................................................160 Tabelul 5.3d Sumarul efectelor asupra zonei costiere 2 Mai Vama Veche........................................................165 Tabelul 5.4 Sumarul optiunilor strategice de protectie costiera pentru Unitatea nordica....................................172 Tabelul 5.5 Sumarul optiunilor strategice de protectie costiera pentru Unitatea sudica......................................187 Tabelul 5.6 Prezentare rezumativa a optiunilor de management al eroziunii costiere aflate la dispozitia managerilor de coasta ...............................................................................................................................................215 Tabelul 5.7 Avantajele si dezavantajele tipurilor de materiale utilizate pentru optiunile de protectie...............226 Tabelul 5.8 Evaluarea preliminara a optiunilor de protectie pentru Unitatea nordica.........................................231 Tabelul 5.9 Evaluarea optiunilor pentru Unitatea sudica.......................................................................................236
Cuvant inainte
Documentul reprezinta livrabilul contractual Raport Diagnostic. Acesta va constitui ulterior o anexa tehnica justificativa a Master Planului privind reabilitarea litoralului romanesc. Scopul Master Planului este de a facilita restaurarea si protejarea litoralului romanesc. Factorii de mediu sunt o prioritate majora pentru Master Plan, asadar este necesara o intelegere globala a factorilor naturali si antropici care provoaca schimbari ale zonei costiere, precum si a legaturilor dintre acestia. Studiile de teren si rapoartele de modelare hidraulica elaborate prin acelasi contract de asistenta tehnica furnizeaza detalii cu privire la acesti factori. Rapoartele-cheie care formeaza baza pentru elaborarea acestui document sunt: Raportul privind dinamica costiera care prezinta analiza aspectelor de morfodinamica, dezvoltat in cadrul etapei de proiect privind studiile de teren si care a fost elaborate de catre expertii de la Halcrow, GeoEcoMar, Universitea din Bucuresti, INCDM, ISMAR si IPTANA; Raportul de modelare hidraulica a fost redactat in patru volume de expertii de la Halcrow, ISMAR si GeoEcoMar; Raportul de expertiza generala a structurilor de protectie costiera care a fost elaborat de catre experti de la Halcrow si IPTANA; si Raportul de referinta privind mediul pentru intreaga zona costiera, elaborat de Halcrow, cu asistenta din partea INCDM.
Structura raportului este dupa cum urmeaza: Sectiunea 1 - Introducere: ofera informatii generale cu privire la proiect, defineste zona de studiu si notiunea de intelegere conceptuala a comportamentului zonei de coasta; Sectiunea 2 Diagnosticul zonei costiere - Relieful de coasta la scara larga: aceasta sectiune descrie aspectul general al coastei si factorii-cheie care afecteaza morfodinamica acesteia, priviti atat sub aspectul proceselor actuale cat si al celor viitoare. Aceste informatii au fost apoi utilizate pentru a dezvolta un model conceptual probabil asupra dezvoltarii geomorfologice viitoare. Sectiunea 3 - Diagnosticul zonei costiere - unitatea nordica: aceasta sectiune prezinta modelul conceptual de evolutie a coastei pentru sectorul dintre Golful Musura si Capul Midia si trateaza potentialele schimbari viitoare precum si impactul acestora asupra mediului, excluzand interventia suplimentara a omului. Rezultatele sunt concretizate sub forma unei evaluari a riscului de eroziune costiera. Sectiunea 4 - Diagnosticul zonei costiere - unitatea sudica: aceasta sectiune are aceeasi structura ca si cea anterioara, fiind delimitata intre Capul Midia si granita cu Bulgaria (la sud de Vama Veche). Sectiunea 5 - Optiuni de management al zonei costiere: aceasta sectiune evalueaza optiunile pentru managementul costier in viitor. Abordarea vizeaza o analiza initiala a starii protectiilor si a efectelor acestora asupra zonelor de coasta adiacente. A doua parte se opreste asupra analizei strategice de abordare pentru intreaga coasta, urmata de o dezbatere si evaluare preliminara a optiunilor adecvate sectoarelor costiere care
Pagina 1
necesita interventie. Aceste evaluari vor trebui sa fie dezvoltate in continuare si evaluate cu partile interesate de proiect si echipa care elaboreaza Evaluarea Strategica de Mediu a Master Planului.
Pagina 2
1
1.1
Introducere
Cadrul general
Firma Halcrow a fost angajata de A.N. APELE ROMANE, Administratia Bazinala de Apa Dobrogea-Litoral ABADL (Ministerul Mediului si Padurilor din Romania) pentru a oferi asistenta tehnica la intocmirea proiectelor de reducere a eroziunii costiere pe coasta romaneasca a Marii Negre. Asistenta tehnica se refera la Programul Operational Sectorial de Mediu din Romania (POS Mediu), care este unul dintre cele noua programe operationale din cadrul Obiectivului "Coeziune" din perioada de programare a Uniunii Europene 2007-2013. Acest proiect se leaga concret de Axa Prioritara 5 a POS Mediu, Implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale in zonele cele mai vulnerabile"; domeniul major de interventie 2 "Reducerea eroziunii costiere". Obiectivul general al proiectului il constituie protejarea si imbunatatirea calitatii mediului si a conditiilor de trai in zona sudica a coastei, care este grav amenintata de eroziune. Proiectul necesita dezvoltarea unui nou Master Plan al zonei costiere in vederea definirii unei viziuni durabile si strategice de administrare a intregii coaste romanesti, tinand seama de interactiunile tuturor zonelor. Master Planul va stabili prioritatile de reabilitare a coastei romanesti, cu accent pe reconstructia si ameliorarea mediului. Pentru crearea unui Master Plan durabil, este esentiala intelegerea completa a factorilor naturali si antropologici si sa se tina seama de legaturile dintre acestia. Studiile de teren si modelarile hidrografice realizate in cadrul acestor servicii de asistenta tehnica prezinta rezultatele studierii detaliate a acestor factori. Principalele rapoarte care au stat la baza raportului de fata sunt urmatoarele: Raportul privind dinamica coastei (Halcrow 2011a), care a fost realizat de specialisti de la Halcrow, GeoEcoMar, Universitatea Bucuresti, INCDM, ISMAR si IPTANA. Raportul privind dinamica coastei prezinta imaginea dinamicii costiere care a fost asamblata in faza efectuarii studiilor de teren din cadrul proiectului; Raportul de modelare hidraulica a fost realizat in patru volume (Halcrow 2011b-c) de catre specialistii de la Halcrow, ISMAR si GeoEcoMar; Raportul privind starea mijloacelor de protectie costiera, care a fost evaluat de catre specialistii de la Halcrow si IPTANA; si Raportul de referinta privind starea mediului pentru intreaga zona costiera, intocmit de Halcrow cu sprijinul INDCM.
Prezentul Raport de diagnostic al zonei costiere sintetizeaza informatiile din toate rapoartele de mai sus si interpretarea acestora de catre specialisti si cuprinde o noua analiza pentru fundamentarea alegerii optiunilor in cadrul Master Planului. In Figura 1.1 este prezentata o schema care arata relatiile dintre aceste rapoarte.
Pagina 1
Figura 1.1 Schema Raportului de diagnostic al zonei costiere
Pagina 2
1.2
Structura raportului
Raportul are urmatoarea structura: Capitolul 1 Introducere: ofera informatii generale asupra proiectului, defineste zona de studiu si introduce conceptul de intelegere conceptuala a comportamentului costier; Capitolul 2 Diagnosticul zonei costiere Cadrul de ansamblu al coastei: capitolul descrie caracterul general al coastei si principalii factori care influenteaza evolutia coastei, atat in momentul de fata, cat si in viitor. Aceste informatii sunt apoi utilizate pentru a realiza un model conceptual al dezvoltarii geomorfologice actuale si viitoare probabile a zonei. Capitolul 3 Diagnosticul zonei costiere pentru Unitatea nordica: acest capitolul prezinta modelul conceptual al modificarii coastei pentru unitatea costiere dintre Golful Musura si Capul Midia. Reuneste toate informatiile de fundamentare cuprinse in anexe si anume: modificarile istorice, procesele costiere actuale, geomorfologia si principalele elemente de mediu. Capitolul ia in discutie de asemenea posibilele modificari viitoare si impactul rezultat din acestea asupra modificarii mediului costier, pornind de la premisa absentei oricarei interventii viitoare a factorului uman. Rezultatele sunt prezentate sub forma unei evaluari a riscului de eroziune costiera. Capitolul 4 Diagnosticul zonei costiere pentru coasta sudica a Romaniei: capitolul urmareste aceeasi structura ca si cel precedent, aplicata la coasta sudica. Capitolul 5 Optiuni de administrare a coastei: capitolul evalueaza optiunile de administrare viitoare a coastei. Incepe cu o analiza initiala a starii mijloacelor de protectie si a efectelor acestora asupra coastei invecinate, continuand apoi cu o analiza strategica a optiunilor de protectie pentru ansamblul coastei, dupa care ia in discutie optiunile generice adecvate pentru zonele costiere unde este considerata necesara interventia.
1.3
Zona de studiu
Zona de interes pentru proiect o constituie intreaga linie de coasta a Romaniei, situata in partea de vest a Marii Negre si avand o lungime de aproximativ 240 km. Limitele geografice sunt golful Musura, la nord, si Vama Veche, la Sud, asa cum se poate vedea in Figura 1.2. In scopul analizei, coasta a fost impartita in doua unitati sau zone litorale: Unitatea nordica, de la Golful Musura la Portul Midia, si Unitatea sudica, de la Capul Midia la Vama Veche.
Pagina 3
Figura 1.2 Zona de studiu
1.4
Definirea abordarii conceptuale

Scopul Master Planului este acela de a facilita reabilitarea si protectia coastei romanesti. Factorii de mediu reprezinta principala prioritate a Master Planului. Este esential sa se tina seama de intelegerea facturilor naturali si antropogeni care determina modificarea coastei si a relatiilor dintre acestia. Intelegerea evolutiei coastei necesita cunoasterea contextului de mediu in care se situeaza o anumita portiune a coastei. Acesta include interactiunile dintre diferitele tipuri de elemente geomorfologice si formele mari de relief la diferite scari temporale si importanta diversilor factori care forteaza si constrang aceste interactiuni. Contextul de mediu include, de asemenea, influenta factorilor geologici (miscari tectonice, structura geologica, litologie si relief), climatici si oceanografici de fond. Acestia afecteaza la randul lor procesele costiere, modelele de eroziune, transport si depozitare a sedimentelor si, in ultima instanta, morfologia coastei (Defra/EA, 2009).
Pagina 4
Reprezentarea concisa a celor de mai sus prin text si / sau scheme grafice este denumita "abordare conceptuala" sau "model conceptual, iar documentul de fata rezuma abordarea conceptuala a proceselor costiere si a reactiei morfologice la nivelul coastei romanesti. Acest model conceptual ofera o descriere sau relatare a modului in care functioneaza coasta prin reunirea tuturor informatiilor disponibile referitoare la caracteristicile coastei, factorii care determina modificarea coastei, influentele factorilor umani (si a altor factori) asupra vitezei de modificare si informatii privind modificarea liniei tarmului in trecut. Astfel se constituie o baza de referinta pentru evaluarea modificarilor morfologice probabile determinate de interventiile de administrare, care a fost utilizata pentru prognozarea posibilelor evolutii viitoare ale coastei in absenta oricarei interventii umane. De asemenea, modelul a fost utilizat in dezvoltarea de optiuni pentru administrarea coastei in viitor.
Pagina 5
2
2.1
Diagnosticul zonei costiere vedere de ansamblu

Introducere
Acest capitol are scopul de a realiza o prezentare la scara de ansamblu a zonei costiere romanesti, care sa stea la baza realizarii noului Master Plan. Capitolul reuneste informatii incluse in rapoartele anterioare din cadrul studiului, respectiv, Raportul privind dinamica costiera, Raportul de mediu si cele patru Rapoarte de modelare (Prezentarea generala a datelor existente, Raportul de modelare hidrografica 3D, Raportul de modelare a valurilor si Raportul de modelare a liniei tarmului). Pornind de la aceste surse, capitolul de fata traseaza cadrul de ansamblu al coastei, descriind principalele caracteristici ale liniei tarmului si identificand elementele de mediu care controleaza procesele costiere actuale. Sunt de asemenea luate in discutie posibilele modificari ale situatiei din prezent a coastei ca urmare a modificarilor viitoare ale climei globale. Aceste informatii au fost utilizate pentru a realiza un model conceptual al dezvoltarii geomorfologice actuale si viitoare probabile a coastei.
2.2 2.2.1
Caracterul general al coastei Cadrul geologic si sedimentologic

Coasta romaneasca se situeaza in partea de vest a Marii Negre si are o lungime de aproximativ 240 km. Limitele geografice sunt mai curand de natura politica decat geomorfologica, fiind constituite de frontiera ucraineana, in golful Musura, la nord, si frontiera bulgara, in apropiere de Vama Veche, la Sud, asa cum se poate vedea in Figura 1.2. Din punct de vedere geomorfologic, coasta poate fi impartita in doua mari unitati sau zone. Aceste doua portiuni de coasta au un bilant sedimentar diferit si reactioneaza foarte diferit la actiunea principalilor factori de mediu. Unitatea nordica se compune din ampla coasta a Deltei Dunarii, cu complexul lagunar Razim (Razelm) - Sinoe, avand plaje joase in zona deltaica / lagunara si pante submarine line. Se intinde de la Golful Musura pana la Portul Midia si are o lungime de aproximativ 160 km. Unitatea sudica este foarte diferita ca forma si are faleze moi cu mici plaje-buzunar in fata, despartite de mici bare litorale de nisip. Aceste plaje au pante submarine mai abrupte decat in Unitatea nordica. Delta Dunarii se compune din depozite litorale, deltaice si lacustre relativ tinere (din punct de vedere geologic), formate in decursul ultimilor aproximativ 10.000 de ani. Spre deosebire de aceasta, Unitatea sudica prezinta aflorimente de depozite mult mai vechi, precuaternare, calcarelele sarmatiene fiind cele mai raspandite in zona de plaja (Chiriac, 1960). Deasupra acestor depozite calcaroase se gasesc straturi de argila pleistocena, acoperite, la randul lor, de strate groase de loess si paleosoluri care dateaza din Pleistocenul Mijlociu (Balescua et al., 2003). Loessul este un sediment eolian format prin acumularea de sedimente siltice, prafoase transportate de vant, cu cantitati mai reduse de nisip si argila, cimentate slab cu carbonat de calciu. Rezultatul este o serie de faleze instabile, susceptibile de cedare prin alunecari de teren, cu eliberare de sedimente siltice si, ocazional, de nisipuri foarte fine.
Pagina 6
Plajele Deltei Dunarii sunt in cea mai mare parte compuse din nisipuri fine bine sortate, provenite in principal din aluviunile transportate de Dunare. Exista, de asemenea, fragmente de scoici si cochilii de alte moluste, scoicile fiind mai prezente in partea de sud a deltei. In momentul de fata, majoritatea acestor cochilii previn de la specii alogene, introduse in zona in urma cu cateva zeci de ani. Contrastant, plajele aflate de-a lungul Unitati sudice, situate in fata falezelor, sunt in general mai stancoase, cu o acoperire mai redusa cu sedimente. Exista scurte portiuni de plaje cu nisip, dar sedimentul tinde sa fie constituit din nisipuri cu granulatie medie spre mare. Aici, Dunarea a avut o influenta mai redusa, mai ales dupa construirea digurilor Portului Midia, care au blocat complet transportul litoral. Intre Golful Mamaia si Constanta inca sunt prezente nisipurile fine provenite din Dunare. Cochiliile si fragmentele de cochilii constituie o componenta importanta a plajelor din Unitatea sudica, reprezentand pana la 98% din sedimentele de pe plaje la sud de Agigea. Majoritatea fractiei nisipoase terigeneeste relicta, provenind din fostele vai de rauri de la Techirghiol, Carasu si Ostrov, din Holocenul Tarziu, desi pe plaja se intalnesc si fragmente de calcar si pietre provenite din eroziunea structurilor de protectie si a falezelor joase. Unele plaje au fost de asemenea reconstruite artificial, fapt care a introdus noi sedimente in sistemul plajei.
2.2.2
Geomorfologia coastei
Unitatea nordica este dominata de Delta Dunarii. Aceasta este a doua delta ca marime din Europa, iar conditiile deltaice au aparut aici in era cuaternara, cand Dunarea a inceput sa se verse in Bazinul Marii Negre (Panin, 1998). Formarea sa a fost puternic influentata de o serie de transgresiuni si regresiuni in Cuaternar (a se vedea Sectiunea 3.1.1.4 din Raportul privind dinamica costiera pentru detalii suplimentare), dar si-a inceput faza curenta de evolutie acum cca 2000 de ani. Atunci, lobul Sulina se afla la extindere maxima (aproximativ 12 km spre larg), dar in ultimii 2000 de ani s-a aflat intr-o eroziune aproape continua, in timp ce deltele Sf. Gheorghe II si Chilia au progradat (Panin, 1998). Campia deltaica marina se caracterizeaza prin prezenta a numeroase bare fosile de plaja marina, care au fost integrate in campia deltaica in perioada de progradare a deltei. Barele de nisip maritim pot fi izolate sau juxtapuse. Exemple de astfel de complexe de bare de plaja sunt Saraturile, Letea, Perisor si Chituc. Barele de plaja tind sa se aiba inaltimi de la cateva zeci de centimetri pana la 1,7 metri deasupra nivelului mediu al marii, in timp ce zonele de depresiune dintre acestea se gasesc sub nivelul mediu al marii sau putin deasupra acestuia. Exista, de asemenea, zone de dune care pot atinge inaltimi de pana la 12 metri. Bariera de plaja actuala este si ea foarte joasa, situandu-se intre 0,7 m si 1,5 m deasupra nivelului mediu al marii. Ca urmare, zona este expusa la inundatii. Modificarile istorice si contemporane ale pozitiei liniei tarmului sunt discutate in capitolele urmatoare, dar, pe scurt, linia tarmului dintre Sulina si Sf. Gheorghe este supusa in momentul de fata unui proces de eroziune rapida, cu o medie de 10 m pe an in zona centrala (Stanica et al., in presa), in timp ce lobul Sf. Gheorghe avanseaza treptat prin formarea si reconfigurarea insulei Sahalin (Sacalin) prin procesele aluvionare. La sud de Sahalin, coasta este in general afectata de o eroziune neta, cu exceptia subsectoarelor Periteasca si Chituc Sud Capul Midia. Desi inainte de constructia barajelor de la Portile de Fier I si Portile de Fier II a existat o tendinta similara de modificare (mai putin la extremitatea nordica a plajei Sulina), de la inceperea exploatarii barajelor si de la extinderea digurilor de la Sulina a crescut
Pagina 7
semnificativ viteza de eroziune a portiunii centrale a sectorului Sulina Zatoane (Stanica si Panin, 2009; Stanica et al.). Formarea de dune pe plaja Sf. Gheorge tinde sa aiba un caracter sezonier, cu o crestere a avandunelor intre lunile aprilie si decembrie si o tendinta de eroziune neta din decembrie pana in aprilie (Vespremeanu-Stroe si Preoteasa, 2007). Coasta sudica se caracterizeaza printr-un hinterland colinar si stanci care strabat un strat de loess moale aflat deasupra unui strat de baza calcaros, cu o inaltime intre 15 si 20 de metri. Spre interior se gaseste Platoul Dobrogei, un platou de pe care raurile curg spre coasta si spre Dunare. Partile inferioare ale albiilor care coboara spre coasta sant ocupate in prezent de lacuri si lagune despartite de mare prin bariere de plaja din nisipuri grosiere, bogate in cochilii, cu inaltimi de pana la 5 m (Charlier si Charlier, 2010). Sedimentele nisipoase din care sunt constituite aceste plaje sunt probabil in cea mai mare parte relicte, provenind din sedimentele din Dunare transportate de-a lungul coastei in trecut sau din remanierea sedimentelor provenite din fostele vai ale raurilor. Dovezile mineralogice sugereaza faptul ca nisipul din Dunare a fost transportat chiar pana la Capul Constanta, dar nu si dincolo de acesta (Kuroki, 2006) (a se vedea si Raportul privind dinamica sedimentelor). In spatele barierelor de plaja se gasesc cateva lacuri, dintre care doua s-au format in depresiuni complet izolate de mare si cu un aport limitat de apa dulce: Mangalia si Techirghiol. Falezele instabile din roci moi aflate de-a lungul Unitatii sudice sunt susceptibile de prabusire prin alunecari de teren. Stratele de loess si paleosol permit infiltrarea apei, insa stratee de argila de la baza sunt impermeabile; aceasta inseamna ca argilele devin alunecoase si se formeaza o suprafata de translatie intre limita loessului si stratele de argila de dedesubt. Ca urmare a proceselor subaeriene si a actiunii valurilor in partea frontala, falezele aflate deasupra argilelor aluneca in jos, iar sedimentele, care sunt in general prea fine pentru a se acumula pe plaja, sunt transportate de valuri in larg. Caracterul acestor plaje variaza semnificativ in toata partea sudica a zonei de studiu, de la plaje foarte inguste (de ex. Mamaia Sud) la foarte late, avand in spate zone joase de vegetatie (de ex. intre Navodari si Navodari Sud) si de la tarmuri cu pietre la nisipuri fine. Plaja Mamaia, situata in partea de nord a unitatii sudice, este cea mai cunoscuta plaja de pe litoralul romanesc si este formata din nisip fin adus de Dunare. Este o plaja nisipoasa joasa, aflata in fata lacului Siutghiol. Evolutia sa, in special in ultimele decenii, este discutata mai pe larg in capitolele ulterioare ale raportului, insa in momentul de fata este supusa eroziunii pe toata lungimea sa. Ca si in restul Unitatii sudice, plajele sunt sarace in sedimente si, ca atare, sunt vulnerabile la eroziunea cauzata de furtuni, cand volume insemnate de sedimente sunt antrenate in afara plajei. Prin acest mecanism se produce o pierdere neta de sedimente la nivelul plajelor, iar in momentul de fata plajele nu se refac complet in perioadele de calm. Principalul proces de eroziune se produce iarna, cand conditiile sunt mai severe (a se vedea textul referitor la inundatiile produse de furtuna la Capitolul 3.3.2).
2.2.3
Caracteristicile batimetrice si hidrologice ale zonei de larg

Marea Neagra este o mare interioara, cu o suprafata de 436.400 km2 si o adancime maxima de 2.206 m. Este situata intr-un bazin vechi, supus activitatii tectonice care a generat in trecut o subsidenta accentuata si izolarea periodica a Marii Negre de alte mari. In prezent, se considera ca subsidenta in zona costiera din jurul Deltei Dunarii este de aproximativ 1,5-1,8 mm pe an (Panin, 1998).
Pagina 8
Marea Neagra este legata de Mediterana, mai intai prin Stramtoarea Bosfor si Marea Marmara, apoi prin Stramtoarea Dardanele. De asemenea, este legata de Marea Azov prin Stramtoarea Kerci. Marea Neagra are un bilant hidrologic net pozitiv, cu realizarea schimbului de apa prin cele doua stramtori. Primeste, de asemenea, un aport fluvial insemnat, in special prin fluviile Dunare, Don si Nipru. O caracteristica esentiala a Marii Negre este aceea ca este cel mai mare bazin meromictic din lume, ceea ce inseamna ca straturile de apa superioare oxigenate nu se amesteca cu apele de adancime. Acest fenomen este rezultatul topografiei moderne a bazinului si aportului fluvial insemnat. Apele fluviale care se varsa in mare sunt mai reci, nesaline si, ca atare, mai putin dense decat curentii din Mediterana. Ca urmare, aceste ape plutesc deasupra celor mai sarate si mai dense provenite din Mediterana. Urmarea este o structura verticala puternic stratificata, in care se mentine un Strat Intermediar Rece (SIR) direct sub stratul de suprafata. Acest strat este format din apa de suprafata sarata si rece, rezultata in urma racirii atmosferice locale si scaderii aportului fluvial din lunile de iarna. Sub acest strat se gaseste un mediu anoxic. Desi prezenta stratului anoxic nu influenteaza direct procesele costiere, are totusi un rol semnificativ in ecosistemul marin dinamic, ducand la proliferari de suprafata ale organismelor la sfarsitul primaverii si vara. Acest mediu anoxic si, ca urmare, frecventa proliferarilor, a fost influentat de modificarea debitelor de apa, de exemplu, prin constructia de mari baraje si capacitati industriale in toate bazinele retelelor hidrografice. Situarea coastei romanesti in partea de vest a Marii Negre este semnificativa din punctul de vedere al expunerii. Zona din largul coastei romanesti se caracterizeaza printr-o platforma continentala cu adancimi mici, care este cea mai mare platforma continentala din aceasta mare, insa linia coastei este de asemenea expusa la un fetch amplu pentru valurile de furtuna din nord-est si est. Orientarea generala pe directia nord sud a coastei, relativ la directia principala a vanturilor si valurilor de furtuna dinspre nord-est, inseamna si ca, la scara larga, zona costiera este expusa direct conditiilor celor mai aspre. Pe plan mai restrans, energia variaza datorita diferentelor de orientare a liniei tarmului si regimului batimetric din apropierea tarmului, precum si protectiei determinate de diferitele structuri costiere.
2.2.4
Activitatile umane
Unitatea nordica este dominata de intinderi mai joase si de zona de delta a Dunarii, fiind in mare parte o zona protejata relativ neafectata de urbanizare. Cu toate acestea, alte interventii care au afectat cursul Dunarii si aportul de sedimente au un impact semnificativ asupra evolutiei liniei tarmului, fapt discutat mai pe larg in capitolele urmatoare din raport. Prin contrast, Unitatea sudica este cea unde sunt concentrate activitatile economice. Constanta este al doilea oras ca marime din Romania si centrul turismului litoral romanesc, principala plaja turistica intinzandu-se de la Navodari, la nord de Constanta, pana la Vama Veche, in sud. De asemenea, de-a lungul coastei romanesti exista cateva porturi mari: Constanta, Midia si Mangalia. La Constanta, porturile Constanta Nord si Midia deservesc platformele industriale si petrochimice invecinate. De-a lungul coastei Marii Negre se practica pescuitul comercial stationar sau prin traulare, dar scaderea numarului cherhanalelor si, ca urmare, reducerea cotelor de pescuit au limitat dezvoltarea acestei industrii.
Pagina 9
Informatii suplimentare privind activitatile din zona costiera si mediul socioeconomic pot fi gasite in Raportul de mediu.
2.2.5
Biodiversitatea, peisajul si patrimoniul cultural

Zona de studiu este constituita dintr-o mare varietate de peisaje si habitate, regiunea joasa si mlastinoasa a Delte Dunarii, la nord, si pana la falezele marine si plajele cu nisip si pietris de la limita sudica. De-a lungul tarmului se gasesc 19 arii Natura 2000, dintre care una acopera insasi Marea Neagra. Ariile Natura 2000 sunt arii protejate de legislatia Uniunii Europene si cuprind Arii de Protectie Speciala (SAP) pentru pasari si Arii Speciale de Conservare (SAC) pentru alte specii si pentru locuitori. In zona costiera exista sase SAP si noua SCI. Ariile SCI sunt situri care au fost adoptate de Comisia Europeana, dar nu au fost desemnate inca oficial de guvernul fiecarei tari. Pe langa acestea, exista 10 zone desemnate ca fiind de importanta nationala. Delta Dunarii este Rezervatie a Biosferei si este cea mai mare zona naturala protejata din tara, cu o suprafata de 580.000 ha; are un triplu statut international: Rezervatie a Biosferei, Zona Ramsar si Bun al Patrimoniului Natural si Cultural Mondial. Singura zona umeda care mai este desemnata ca fiind de importanta internationala este Techirghiol (din 2006). De-a lungul coastei, exista numeroase constructii de interes cultural si religios, in special in regiunea Constantei. Totusi, in zona nu sunt situri submerse de importanta istorica si / sau culturala clasificate corespunzator. In ciuda varietatii peisajului, nu exista puncte de interes peisagistic desemnate ca atare in zona. Coasta a suferit modificari semnificative in ceea ce priveste caracterul peisajului, in special ca rezultat al activitatilor antropogene. Printre acestea se numara constructia de amenajari hidrotehnice, imbunatatiri funciare pentru constructia de hoteluri si zone rezidentiale si realizarea de diverse tipuri de structuri de protectie a coastei (diguri de protectie din beton, diguri de larg, stabilizari de faleze etc.), aflate in momentul de fata intr-un proces de degradare. Informatii suplimentare privind biodiversitatea, peisajul si patrimoniul cultural puteti gasi in Raportul de mediu. Anexa A detaliaza locatiile de patrimoniu cultural de-a lungul coastei romanesti.
2.3 2.3.1
Factorii de mediu care influenteaza procesele costiere Regimul mareic

Marea Neagra este un mediu micromareic, cu variatii minime ale nivelului apelor datorate mareelor, amplitudinea mareelor primavara fiind de aproximativ 0,05 m (JICA, 2008; pe baza analizei armonice a mareelor efectuate in 2000 si 2001 in porturile Constanta si Mangalia); ca atare, curentii costieri nu sunt influentati semnificativ de maree si orice crestere a nivelului marii se datoreaza vantului si valurilor. In ciuda amplitudinii reduse a mareelor, s-a creat un spatiu disponibil, in special de-a lungul coastei deltaice, datorita variatilor nivelului relativ al marii, fapt care este discutat in cele ce urmeaza.
Pagina 10
2.3.2
Variatiile nivelului marii

Modificarile nivelului apei in regiunea Marii Negre se produc pe diferite intervale temporale si spatiale. La nivel regional, respectiv, in regiunea Marii Negre, variatiile nivelului marii depind de bilantul cantitatilor de apa care intra si care ies din bazinul Marii Negre. Exista variatii mari ale nivelului marii la scara anuala si decadala, care pot ajunge pana la 20-30 cm (Stanev si Peneva, 2002). Bilantul cantitatilor de apa depinde de: varsarea apelor curgatoare, care reprezinta 80% din aportul de apa. Dunarea are cea mai mare influenta, dar Nistrul si Niprul au de asemenea o contributie importanta); evaporarea la suprafata marii; precipitatiile; apa care intra si iese prin Stramtoarea Bosfor; si apa care intra si iese prin Stramtoarea Kerci.
Toate aceste componente au importante variatii sezoniere si de la an la an, ca urmare a modificarii conditiilor de clima existente. Exista un decalaj de aproximativ doua luni intre variatiile sezoniere ale nivelului marii si cele ale debitului Dunarii. Capitolul 2.1.2.3 din Raportul privind dinamica coastei analizeaza mai detaliat variabilitatea aporturilor de apa. Pe langa aceste variatii sezoniere si de la an la an, se inregistreaza o crestere neta continua a nivelului mediu al Marii Negre, incepand din 1840, legata de cresterea globala a nivelului marilor si oceanelor ca urmare a modificarilor climatice (a se vedea Figura 2.1). Cresterea nivelului relativ al marii in perioada contemporana (adica in ultimul secol) se situeaza intre 2,8 si 3,1 mm pe an (Dan et al., 2009), fapt corelat cu cresterea globala eustatica a nivelului marilor si oceanelor de aproximativ 1,3 mm pe an (Malciu, 2000) si cu subsidenta de aproximativ 1,5-1,8 mm pe an (Panin, 1999).
Figura 2.1 Grafice cronologice ale nivelului mediu anal al Marii Negre la Sulina (1), Constanta (2), Varna (3), Jibireni (4), Odessa (5), Sevastopol (6), Ialta (7), Kerci (8), Batumi (9) si ale aportului mediu anual de apa la gurile Dunarii. Reproducere din Raportul privind dinamica coastei.
Pagina 11
Pe langa variatiile pe termen mai lung si sezoniere ale nivelului marii, care se produc la scara regionala, exista si variatii mai locale, pe termen scurt, ca rezultat al modificarii presiunii atmosferice si a vitezei si directiei vantului. Valurile de furtuna sunt asociate sistemelor meteo depresionare din larg. Orice sistem de furtuna care vine din Mediterana este canalizat prin zonele joase din jurul Bosforului, Muntilor Pontici si Caucazului, ceea ce limiteaza viteza si traseul cicloanelor. Ca urmare, frecventa valurilor de furtuna in Marea Neagra este mai mica decat in alte regiuni ale Oceanului Planetar, dar acestea provoaca pagube mai mari, deoarece magnitudinea ridicarii nivelului marii este de 7-8 mai mare decat alte variatii ale nivelului marii (Mungov si Daniel, 2000). Ca atare, valurile de furtuna in zona Marii Negre pot conduce la o crestere a nivelului apei cu pana la 1,3 m peste nivelul mediu (Panin, 1999; Mungov si Daniel, 2000). S-au stabilit corelatii intre frecventa furtunilor si modificarile nivelului marii asociate debitului apelor curgatoare (Stanev si Peneva, 2002), pe de o parte, si Oscilatia NordAtlantica (NAO), fenomen care influenteaza frecventa cicloanelor de iarna, afectand, prin urmare, volumul precipitatiilor si temperaturile de la suprafata marii. NAO este un fenomen climatic care consta in fluctuatii ale diferentelor presiunii atmosferice la nivelul marii intre minimul islandez si maximul azoric. Relatia dintre NAO si Marea Neagra este opusul a ceea ce se intampla in estul regiunii Nord-Atlantice si in marile din vecinatatea acesteia: in faza pozitiva a NAO apar ierni relativ reci si uscate si invers (Oguz et al., 2006). Semnificatia relatiei dintre NAO s nivelul Marii Negre este controversata si unii autori (de ex. Woolf si Tsimplis, 2003) sugereaza ca nu exista o influenta clara. Pe langa valurile de furtuna, de-a lungul acestei coaste se manifesta si seise. Seisa este un "val stationar" si este tipica pentru bazinele inchise sau semiinchise, cum este cel al Marii Negre. Ele pot fi provocate intr-o apa in rest calma, de regula de vantul puternic care bate dintr-o singura directie sau de schimbari ale presiunii atmosferice si au un efect similar valurilor de furtuna. In nord-vestul si vestul Marii Negre, seisele au o durata care variaza intre cateva minute si 13 ore si amplitudini intre cativa centimetri si 2,0 m (Panin, 1999). Acesta este un fenomen specific coastei nordice a Romaniei, cu aparitia de cresteri bruste ale nivelului marii, de mana la aproximativ 1,5 m, urmate de o usoara scadere. Fenomenul se manifesta o data la unu pana la cinci ani, in perioada 1958 2005 inregistrandu-se cinci astfel de evenimente, care au produs inundatii in zona Sulinei (a se vedea capitolul 2.1.2.8 din Raportul privind dinamica coastei). Diferenta dintre valurile de furtuna si seisa este ca, in cazul seisei, valurile se deplaseaza in sus si in jos, spre deosebire de valurile eoliene care se deplaseaza inainte. Semnele premergatoare seiselor sunt foarte reduse sau lipsesc complet, motiv pentru care aceste fenomene sunt imprevizibile; totusi, la construirea de structuri de protectie intr-o mare semiinchisa, cum este Marea Neagra, trebuie sa se tina seama de posibilele cresteri ale nivelului apei datorate acestui fenomen. In regiunea Marii Negre exista si riscul producerii de tsunami, ca urmare a cutremurelor submarine. Totusi, modelarile matematice ale datelor referitoare la tsunami indica faptul ca in Marea Neagra acestea sunt rare si nu reprezinta un risc potential pentru zona costiera (Bondar, 2009).
2.3.3
Vanturile
In zona costiera a Romaniei se inregistreaza medii anuale ale vitezei vantului relativ ridicate (intre 4,2 si 6,95 m/s), cu o tendinta de maxime din directia nord si nord-vest.
Pagina 12
Modelarea realizata in cadrul acestui studiu (a se vedea Raportul privind modelarea valurilor) a relevat faptul ca viteza medie a vantului pe termen lung inregistreaza un maximum in zona centrala a coastei (in jur de 6 m/s), reducandu-se catre nord (5,6 m/s) si sud (5,8 m/s); acest lucru s-ar putea datora expunerii mai mari a partii centrale a coastei. Vantul cel mai puternic se inregistreaza iarna (din decembrie pana in februarie), in timp ce vara (din iulie pana in septembrie) intensitatea este mai redusa. Ca atare, plajele tind sa se erodeze in timpul iernilor, care sunt caracterizate prin furtuni frecvente, dar sa se regenereze intre aprilie si iunie, cand predomina vanturile mai slabe din sud, in special in sectiunea sudica a coastei. Ca durata si frecventa, sunt predominante furtunile din Unitatea nordica (peste 55%) (Panin, 1998). Pe coasta se manifesta si fenomenul de briza, datorita diferentelor de temperatura intre mare si uscat. Acest fenomen este mai pregnant intre lunile mai si septembrie, cand se inregistreaza temperaturi mai ridicate la nivelul uscatului. Ele pot initia un transport eolian, avand in vedere ca in aceasta perioada sedimentele de pe plaje si dune sunt mai uscate si, ca atare, mai usor de antrenat. Vitezele mari ale vantului inregistrate pe aceasta coasta au ca rezultat un flux puternic de nisip peste avandune. Vespremeanu-Stroe si Preoteasa (2007), in urma studiilor efectuate pe dunele de pe plaja de la Sf. Gheorghe, au constatat ca fata dinspre mare a dunelor creste in timpul vanturilor de intensitate slaba spre medie de pe uscat (intre 5,5 si 12 m/s) si se erodeaza in timpul vanturilor puternice (> 12 m/s). Pe langa transportul eolian, vanturile joaca un rol important in producerea valurilor. Valurile sunt importante in special sub aspectul transportului sedimentelor de-a lungul acestei coaste, tinand seama de faptul ca amplitudinea mareelor si, ca urmare, intensitatea curentilor este redusa si joaca un rol minor in transportul sedimentelor.
2.3.4
Valurile
Regimul valurilor din Marea Neagra este influentat atat de valurile de hula, cat si de valurile de vant produse local. Inaltimea medie a valurilor semnificative de larg creste dinspre nord (0,85 m) spre sud (0,95 m) (a se vedea Raportul de modelare a valurilor). Directia vantului si valurilor de larg este variabila, insa exista si variatii sezoniere, cu conditiile cele mai nefavorabile in perioada de iarna (din noiembrie pana in martie) si conditii mai calme din aprilie pana in octombrie. Peste 90% din valurile de vant si de hula se propaga dinspre nord-est si scad in inaltime spre coasta, in apropierea tarmului (Royal Haskoning, 2004). Analiza seturilor de date rezultate din observarea valurilor litorale indica faptul ca sunt in oarecare masura mai adapostite zona de nord a golfului (fata de valurile din nord-est) si cea de sud, imediat la nord de digul de larg al portului Constanta, unde valurile din sud sunt restrictionate (a se vedea Raportul de modelare a valurilor). Adapostite sunt si zonele din spatele structurilor, cum ar fi digul de la Sulina si insula Sahalin. In timpul furtunilor din nord si sud, inaltimea valurilor de larg depaseste adesea 5 m. Au fost determinate conditiile de valuri litorale pe o perioada de 100 de ani (corespunzand unui nivel al apei pe 100 de ani egal cu nivelul mediu al marii + 1.05 m) in cadrul modelarii valurilor realizate pentru studiul de fata (a se vedea Raportul de modelare a valurilor). S-a constatat ca de-a lungul coastei s-ar putea inregistra valuri cu o inaltime de pana la 5,88 m.
Pagina 13
Coasta romana este foarte susceptibila la eroziune pe termen scurt datorata furtunilor. Modelarile recente (vezi Raportul de Modelare a Liniei Tarmului Vol 4) au investigat retragerea potentiala a liniei tarmului intr-un numar de locatii si a stabilit ca eroziunea pe termen scurt cauzata de furtuni poate fi de ordinul zecilor de metri. Retragerea cea mai accentuate cauzata de furtuni tinde sa se regaseasca in Unitatea nordica unde sedimentul este mai fin si plajele mai aplatizate. Este de asteptat ca, pentru o mare parte din coasta, o parte importanta a pierderii transversale de sediment pe termen scurt sa fie recuperata dupa perioada de furtuna, cand hule mai scurte (valuri constructive) sunt dominante. Totusi, in lungul unora dintre sectoarele sudice in prezent pare sa fie o pierdere neta de sediment ce conduce la o diminuare a plajelor pe termen lung.
2.3.5
Curentii si circulatia generala a apei

In Marea Neagra exista curenti complecsi, care actioneaza pe mai multe scari spatiale si temporale. Acesti curenti nu sunt influentati de maree, datorita regimului micromareic al regiunii, ci sunt determinati de circulatia atmosferica, vant si debitele apelor curgatoare, fiind influentati de batimetria litorala si de prezenta structurilor costiere si portuare, cum ar fi diferitele diguri. De-a lungul platoului romanesc al Marii Negre exista un curent aproape permanent in lungul tarmului, care acopera o banda de coasta care se intinde intre aproximativ 20 si 40km in larg. Acesti curenti paraleli cu tarmul sunt orientati pe directia nordsud, care corespunde circulatiei generale din bazinul vestic al Marii Negre, avand viteze intre 5 si 10 cm/s. Forma bazinului Marii Negre genereaza doua turbioane in partea de est si in cea de vest, precum si un curent circular, care inconjoara Marea Neagra. Curentii sunt de asemenea influentati de varsarea Dunarii prin cele trei brate ale sale. Curentii generati de varsarea fluviului influenteaza doar o portiune de cativa kilometri de la gurile de varsare, dar in aceste zone se formeaza la adancimi mari curenti slabi in directia opusa celor de suprafata.
2.3.6
Temperatura, umiditatea si precipitatiile

In zona se inregistreaza ierni in general blande (cu temperaturi predominant pozitive) si veri calde (cu o medie de temperatura de 21-22C). Sub aspectul dinamicii coastei, acest fapt stimuleaza dezvoltarea vegetatiei de dune, dar poate facilita si transportul eolian, prin uscarea sedimentelor. Pe de alta parte, transportul eolian este influentat negativ de conditiile de umiditate, umiditatea relativa de-a lungul coastei fiind mai mare decat in orice alta regiune din Romania. Temperaturile mai ridicate de pe uscat genereaza brize intre uscat si mare (a se vedea sectiunea 2.3.3.). Timp de cateva zile pe an, dunele si limita dinspre apa a plajelor ingheata. In aceasta perioada eroziunea extremitatii dinspre apa a plajei si a dunelor se reduce, intrucat inghetul face sedimentele mai coezive si mai rezistente la actiunea vantului si valurilor. Desi nivelul precipitatiilor in zona este redus (intre 383 si 531 mm/m2/an), pe coasta se inregistreaza ploi torentiale, care pot avea un impact semnificativ atat asupra dunelor cat si asupra falezelor din loess moale din Unitatea sudica, care sunt deosebit de susceptibile la actiunea apelor pluviale si, ca atare, la prabusire prin producerea de alunecari de teren. Este mai ales cazul perioadei de la inceputul iernii, cand precipitatiile abundente coincid cu furtunile de iarna, ducand la actiunea conjugata asupra falezelor atat a valurilor, cat si a eroziunii subaeriene. Cantitatea si distributia
Pagina 14
precipitatiilor influenteaza si debitul Dunarii (fapt discutat pe larg la capitolul 2.4.2.4).
2.3.7
Aportul si transportul de sedimente

Dunarea este principala sursa de sedimente contemporane pentru zona costiera unde sedimentele sunt redistribuite de curentii costieri si valuri. Dunarea se varsa in Marea Neagra prin trei brate: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. Majoritatea apelor si sedimentelor deversate de Dunare sunt transportate prin bratul Chilia, ceea ce conduce la progradarea deltei secundare Chilia aflata dincolo de frontiera cu Ucraina. S-a estimat ca prin bratele Sulina si Sf. Gheorghe se deverseaza aproximativ 19%, respectiv 23% din volumul de apa si sedimente (Bondar si Panin, 2001). Deoarece digurile de la Sulina blocheaza transportul sedimentelor de-a lungul tarmului dinspre nord (Panin, 1998, Giosan et al., 1999, Ungureanu si Stanica, 2000 etc.), in Unitatea nordica romanesc nu mai ajung sedimente provenite de pe coasta ucraineana sau din fluviile din Ucraina (Nistru si Nipru). Sedimentele aduse de Dunare pe coasta romaneasca tind sa se distribuie in limitele Unitatii nordice, in timp ce partea sudica a Unitatii sudice, de la Constanta Sud la Vama Veche, se afla complet in afara influentei sedimentelor dunarene. In Unitatea sudica aportul apelor curgatoare este redus. Exista o singura cale navigabila dinspre Dunare care se varsa in mare in Portul Constanta si un curs de apa dulce foarte scurt, la Mangalia, care de asemenea se sfarseste in port. Sursele de sedimente de pe uscat tind sa provina din remanierea depozitelor existente pe linia tarmului, cum ar fi barele litorale relicte si dunele din Delta Dunarii sau barierele de plaja relicte din Unitatea sudica. Eroziunea falezelor din Unitatea sudica nu reprezinta o contributie semnificativa la plajele invecinate. Loessul moale este prea fin si, ca atare, are tendinta de a fi pur si simplu antrenat in larg, in timp ce calcarul mai dur, de la baza, este foarte rezistent la actiunea valurilor si genereaza cantitati foarte mici de sedimente (in principal bolovani si pietre, mai rar nisip) si pe perioade indelungate de timp. In nordul coastei romanesti exista un aport de sedimente provenite de pe coasta ucraineana; in lungul insulei aflate de-a latul gurii de varsare a bratului Stari Stambul din delta secundara Chilia, in golful Musura. Aceasta insula s-a format in anii70-80 si a continuat sa avanseze spre sud, ceea ce indica existenta uni transport continuu de sedimente in celula din extremitatea nordica a coastei romanesti (Stanica et al., 2007). In sud, exista un potential de transport al sedimentelor spre sud dincolo de frontiera romano-bulgara, insa avand in vedere natura saraca in sedimente a celei mai mari parti a coastei Marii Negre, doar o calitate mica de sedimente se poate pierde in acest fel din zona costiera a Romaniei. O alta sursa de sedimente o reprezinta cochiliile si fragmentele de cochilii de moluste care se gasesc pe plaje atat in Unitatea nordica (in special la sud de Perisor) cat si in Unitatea sudica, desi contributia acestei surse la bugetul sedimentar al plajelor creste de la nord la sud. Cu toate acestea, s-a studiat foarte putin importanta populatiilor de moluste pentru bugetul sedimentar al plajelor. Insa in unitatea sudica peste 98% din sedimente sunt de origine calcaroasa, fapt care demonstreaza originea biogena a acestora (Kuroki et al., 2006). Pierderea de sedimente prin antrenarea in larg este greu de cuantificat, desi se considera ca acesta este un proces activ in locurile in care s-au construit diguri de protectie lungi. In restul zonelor, este probabil ca sedimentele mai fine aduse de
Pagina 15
Dunare sau rezultate din eroziunea falezelor de loess sa fie antrenate in larg. In Unitatea sudica se pare ca are loc o pierdere neta de nisip prin antrenarea in larg a sedimentelor in timpul furtunilor. Pe aceasta sectiune este posibil sa se fi produs si o oarecare acumulare de nisip in depresiunile din suprafata suprafetelor de calcar care ies la suprafata direct pe fundul marii pe portiuni intinse intre Eforie si Vama Veche (a se vedea capitolul 3.2.2.5, Raport privind dinamica coastei si sedimentologia). Insula Sahalin, care se intinde de la Sf. Gheorghe in lungul coastei din Unitatea nordica, actioneaza in momentul de fata ca un colector / depozit de sedimente introduse in sistem de miscarea de-a lungul tarmului si de bratul Sf. Gheorghe (Dan et al., 2009). Acest fapt conduce la alungirea insulei spre sud-vest. Analiza volumelor de plaja din aceasta sectiune a indicat si faptul ca nu exista o pierdere semnificativa de sedimente prin antrenarea in larg (Dan et al., 2009). Exista un potential de transport al sedimentelor litorale cu orientare generala de la nord la sud. Pe alocuri, exista drifturi inverse rezultate din batimetria zonei din apropierea tarmului, orientarea coastei in raport cu valurie predomnante sau cu structurile costiere majore. Ratele potentiale de transport a sedimentelor au fost calculate ca parte a modelarii realizate pentru acest studiu folosind tehnici diferite (vezi Raportul de Modelare a Liniei Tarmului); Ratele de transport potential al sedimentelor variaza considerabil in timp, datorita variabilitatii sezoniere si interanuale ale vanturilor si valurilor (vezi Raportul de Modelare a iniei Tarmului si Figurile din sectunile 3 si 4ale acestui raport). In lungul Unitatii sudice, diferitele structure costiere au avut deasemenea un impact semnificativ asupra circulatiei sedimentelor si au generat o segmentare a coastei in mai multe celule sedimentare mai mici. Rezumand, Unitatea nordica este formata din plaje constituite in principal din aluviuni aduse de Dunare. Pe sectiunile de coasta afectate de eroziune se produce si o remaniere a barelor litorale relicte formate anterior in Delta Dunarii, care sunt redistribuite de valuri si curenti. Delta Dunarii este sursa principala de sedimente pentru plajele din intreaga Unitate de Nord. Diferitele interventii din reteaua hidrografica si delta au redus aportul de sedimente, insa Dunarea ramane in continuare principala sursa. La sud de Midia, influenta Dunarii se reduce simtitor, atat datorita factorilor naturali, cat si celor antropogeni; cel mai insemnat astfel de factor este constructia digurilor de protectie ale Portului Midia. Ca atare, desi aportul de sedimente al Dunarii este principala sursa pentru zona litorala a coastei, sedimentele din aceasta sursa tind sa ramana in zona de nord a litoralului. De cand au fost construite digurile de protectie lungi ale Portului Midia, sedimentele nu mai sunt transportate spre sud prin dreptul intrarii Portului Midia pentru a ajunge in zona Golfului Mamaia. Si alte structuri construite de om u redus transportul aluvionar de-a lungul tarmului, separand coasta intr-o serie de celule litorale de sedimentare mai mici: Digurile de la Sulina (celulele de sedimentare Golful Musura si Sulina) Portul Midia (celulele de sedimentare Zatoane Portul Midia si Capul Midia Constanta) Portul Constanta (Celula Capul Midia Constanta si Celula Eforie Capul Tuzla) Portul Mangalia (Celula Capul Tuzla Mangalia si Celula 2 Mai Vama Veche).
Pagina 16
Intre aceste celule transferul este foarte redus sau complet absent si, ca urmare, zona de sud a litoralului depinde de sursele de sedimente locale. Sunt putine insa sursele actuale de sedimente de formare a plajelor de tipul falezelor sau apelor curgatoare, unica sursa fiind remanierea depozitelor de plaja existente, care sunt pur si simplu redistribuite local. De asemenea, exista dovezi ale producerii unei pierderi nete de sedimente prin antrenarea in larg, fara a se produce o regenerare in perioadele cu valuri mai calme. Ca urmare, intreaga Unitate sudica poate fi considerata drept zona saraca in sedimente.
2.3.8
Impactul interventiilor umane

Acest capitol se ocupa de interventiile umane care au influentat morfologia coastei actuale, fara a lua in discutie activitatile globale atribuite schimbarilor climatice. Schimbarile climatice sunt tratate in capitolul 2.4 al raportului de fata. Exista o serie de activitati umane care au influentat modul in care se prezinta coasta romaneasca in momentul de fata. Acestea sunt: masurile de protectie a coastei; digurile de protectie din porturi; dezvoltarea de capacitati industriale in zona costiera; introducerea de specii alogene in ecosistem; si
constructia de lacuri de acumulare si baraje in bazinele hidrografice ale raurilor. Acesti factori au fost discutati mai detaliat in Raportul privind dinamica costiera si in fundamentarea din Anexa B a acestui raport, dar principalele aspecte sunt rezumate in cele ce urmeaza.
2.3.8.1
Interventii care au influentat aportul de sedimente al Dunarii

Dunarea este principala sursa de sedimente pentru o mare parte a litoralului romanesc, mai ales pentru Unitatea nordica. Au intervenit anumite schimbari, atat pe cursul superior si pe cel al afluentilor, cat si in Delta, care au afectat acest aport de aluviuni. Dupa constructia mai multor baraje pe Dunare si pe principalii sai afluenti, la nivelul intregului bazin hidrografic al fluviului (nu doar in Romania), aportul de nisip pentru plaje al fluviului s-a redus simtitor. Aportul de sedimente al Dunarii a fost cel mai mult afectat de construirea, intre anii 1968 si 1984, a doua hidrocentrale: Portile de Fier I si Portile de Fier II. Conform studiilor efectuate de specialisti, s-a estimat ca prin constructia hidrocentralelor, in paralel cu impactul celorlalte diferite lacuri de acumulare de pe rauri, aportul de sedimente al Dunarii s-a redus cu peste 50% (Panin, 1997). De asemenea, au existat diferite interventii in Delta Dunarii, inca din secolul al XIXlea, incepand cu 1856. Acestea au constat din lucrari de indiguire, pentru reducerea riscului de inundati, si imbunatatiri ale cailor navigabile, care au afectat distributia debitului de apa si aluviuni intre cele trei brate principale ale deltei. De exemplu, intre 1868 si 1902, meandrele bratului Sulina au fost taiate prin constructia a noua canale. Aceasta a condus la o crestere a debitului pe bratul Sulina de la o valoare initiala de 7-9% din debitul total al Dunarii la 18-20% (Panin, 1999). Alte lucrari au inclus lucrarile de taiere a meandrelor bratului Sf. Gheorghe, la sfarsitul anilor '80, avand ca rezultat modificarea regimului de debite si accelerarea curgerii prin noile
Pagina 17
canale. De asemenea, la nivelul intregii Delte a Dunarii, a fost implementat un amplu program de construire de noi canale dupa 1960. Scopul acestuia a fost crearea de posibilitati de acces pentru recoltarea stufului si pescuit, insa canalele nu au fost intretinute si in momentul de fata se afla intr-un proces de colmatare.
2.3.8.2
Interventii costiere care au afectat bugetul sedimentar

Digurile si celelalte structuri grele construite pentru protectia porturilor si a cailor de navigatie au produs cele mai importante schimbari ale transportului sedimentelor dea lungul coastei romanesti. Pe tarmul Unitatii nordice, o interventie majora a reprezentat-o constructia digurilor de protectie de la Sulina. Acestea au fost realizate pentru a se mentine o adancime corespunzatoare pentru navigatia maritima fluviala la gura bratului Sulina. Intre 1856 si 1986, digurile (diguri de deversare ale canalului) au fost prelungite in mai multe etape, astfel incat intrarea canalului se afla in acest moment la aproximativ 8 km in larg fata de linia initiala a tarmului. Pe langa faptul ca blocheaza transportul spre sud al sedimentelor litorale, digurile determina deversarea sedimentelor din Dunare mai departe in larg si in afara sistemului costier. Acest efect este accentuat de dragarea periodica pentru inlaturarea barei de nisip care continua sa se formeze la gura de varsare (Stanica et al., in pregatire). Sedimentele dragate sunt ulterior descarcate in larg, la sud de bratul Sulina. Difractia valurilor cauzata de aceste diguri genereaza si o inversiune locala a transportului litoral nordsud, care influenteaza puternic distributia sedimentelor de-a lungul coastei la sud de diguri. Digurile porturilor Midia, Constanta si Mangalia afecteaza la randul lor transportul de-a lungul tarmului si circulatia generala a sedimentelor, o parte a acestora fiind transportata in larg. Portul Midia a influentat in special plaja statiunii Mamaia si partial plajele de la nord de portul de agrement Tomis. Portul Constanta are o influenta majora asupra falezelor si plajelor din sud, in timp ce Portul Mangalia influenteaza eroziunea falezelor si plajelor intre satele 2 Mai si Vama Veche. Alte structuri costiere care influenteaza budgetul sedimentar sau evolutia liniei tarmului sunt digurile de larg, epiurile, digurile detasate si diverse combinatii intre acestea. In Unitatea nordica, structurile de protectie tind sa aiba un caracter mai local, in timp ce in sud structurile de protectie a coastei sunt mai extinse si se gasesc la: Mamaia; Constanta; Agigea; Eforie Nord cordon litoral; Eforie Centru; Eforie Sud; Lucrari recente la Capul Tuzla; Costinesti; Tatlageac; Olimp; Neptun; Jupiter; Cap Aurora; Venus; Saturn;
Pagina 18
Mangalia; 2 Mai.
Informatii mai detaliate privind starea actuala a acestor structuri puteti gasi in inventarul structurilor de protectie a coastei si in Raportul de expertiza. Un rezumat mai concis al structurilor de protectie, cu comentarii privind impactul lor asupra mediului, se gaseste la Capitolul 5.2. In unele locatii, in fata barurilor si restaurantelor de plaja, gramezi de nisip sunt create ocazional ca parte a initiativei managerial in sezonul de iarna prin impingerea nisipului de plaja cu ajutorul buldozerelor. Aceasta se petrece mai ales in sectorul Mangalia nord. Sedimentul din aceste gramezi pare sa fie mai usor remobilizat de vanturile puternice si poate fi transportat eolian spre uscat pe terenul si drumurile adiacente si ca urmare sa fie pierdut pentru plaje. Practica descrisa este considerata a fi lipsita de eficienta in reducerea riscului de inudare si eroziune si exista un risc de accelerare a eroziunii plajei. De-a lungul falezelor din Unitatea sudica, lucrarile de protectie includ lucrari de drenare si de constructie a unor ziduri de sprijin. Este insa putin probabil ca acestea sa fi avut vreo influenta semnificativa asupra aportului de sedimente, deoarece falezele sunt compuse din nisipuri si aluviuni fine, care sunt mai curand antrenate in larg decat sa se acumuleze pe plaja. Controlul local al dunelor se realizeaza pe plajele din sud sub forma perdelelor de stuf care fixeaza depunerile si reduc transportul eolian al nisipului spre uscat si in afara sistemului plajei. In zona litorala s-a extras dintotdeauna material sedimentar de pe plaje pentru constructii. Desi acest lucru este in momentul de fata interzis de legislatia romana, practica exista in continuare la o scara restransa. O alta practica este eliminarea cochiliilor bivalvelor de-a lungul plajelor din sud pentru imbunatatirea calitatii plajelor turistice (Ungureanu, Stanica, 2000). S-au introdus si sedimente de plaja noi in sistemul costier, in special in Unitatea sudica, prin scheme de refacere artificiala. Exemple de astfel de actiuni au fost implementate la Hotel Parc, intre 1977 si 1978 (Gastescu, 2005), la Mamaia, in 1989, si intre Venus si Cap Aurora, intre 2004 si 2005. O consecinta indirecta a activitatilor umane este introducerea de specii alogene in Marea Neagra, pe chila navelor sau in apa de balast. Printre acestea s-au numarat si specii oportuniste de moluste. Pe langa modificarea echilibrului ecosistemului existent, cochiliile acestor moluste reprezinta o proportie insemnata a depozitelor de pe plaje. Un exemplu il constituie Mya arenaria, specie semnalata pentru prima data in zona Marii Negre in anii 70 si care in momentul de fata a ajuns sa reprezinte o sursa tot mai importanta de material sedimentar, in special pe tarmul de nord. In ciuda contributiei acestor moluste la bugetul sedimentar al plajelor, nu s-au studiat suficient modificarile intervenite la nivelul populatiilor de moluste si in special reactia la poluare si la invazia altor specii. Mai recent a fost introdusa o specie alogena de stea de mare, Asterias rubens, a carei prezenta in Marea Neagra a fost consemnata pentru prima data in 2003 (Karhan et al., 2007). Aceasta specie de stea de mare se hraneste in special cu moluste si ar putea influenta in viitor productia de cochilii si, prin urmare, aportul de sedimente, daca reuseste sa se stabileasca in zona (Karhan et al., 2007).
Pagina 19
2.4 2.4.1
Principalele influente asupra schimbarii viitoare Introducere

In termeni generali, marimea modificarii liniei tarmului depinde de gradul de schimbare al fortelor determinante si de capacitatea sistemului de a raspunde acestora. Fortele determinante, cum ar fi nivelul apei si actiunea valurilor, sunt puternic influentate de cresterea nivelului marii si de probabilitatea furtunilor. Capacitatea sistemului de a raspunde, de exemplu prin migratia inspre uscat, este limitata de constrangeri cum ar fi geologia de baza, sistemele de protectie marina si cantitatea de sedimente disponibile. Schimbarile globale privind cresterea nivelului marii, regimul eolian si al valurilor, numarul furtunilor, precipitatiile si temperatura vor juca un rol important in evolutia viitoare a coastei. Nu exista recomandari specifice sau competente cu privire la posibilele schimbari climatice pentru litoralul romanesc si exista studii putine referitoare la impactul oricarei schimbari climatice. Lipsesc, de asemenea, studiile care abordeaza posibilele tendinte ale schimbarilor climatice si putinele rapoarte existente nu prezinta coerenta. Modelele general acceptate ale schimbarilor climatice sugereaza ca ar fi o miscare spre nord a zonelor climatice, ducand la prelungirea sezonului de vara, in detrimentul altor anotimpuri.
2.4.2 2.4.2.1
Modificarea indicatorilor cheie Modificarea nivelului marii

Cresterea actuala relativa a nivelului marii (respectiv in secolul trecut) este intre 2,8 si 3,1 mm/an (Dan et al., 2009.), ceea ce ia in considerare cresterea eustatica (globala) a nivelului marii in jurul valorii de 1,3 mm/an (Malciu, 2000) si tasarea de aproximativ 1,5 1,8 mm/an (Panin, 1999). Desi aceasta nu este o valoare critica, trebuie sa fie luata in considerare in contextul evenimentelor de furtuna, al volumelor diminuate de plaja si al controalelor antropice pe coasta. In plus fata de cresterea globala a nivelului marii, trebuie sa fie luate in considerare variatiile regionale interanuale ale nivelului marii rezultate din schimbarile ciclului de apa si, pe termen scurt, modificarile locale rezultate din furtuni si seise. Panin (1999) a analizat impactul cresterii de nivel al marii asupra debitelor solid si lichid ale Dunarii, in conditiile mentinerii constante a celorlalti factori de control. El a concluzionat ca ar apare o penetrare mai accentuata a penei de apa sarata pe bratele Dunarii, ceea ce ar afecta transportul sarcinii sedimentare de fund la gurile de varsare si ulterior in zona litorala. La tarm, impactul direct al cresterii nivelului marii va fi cresterea nivelului valurilor, ceea ce ar rezulta in ape mai adanci mai aproape de tarm si, prin urmare, ar provoca valuri mai mari la mal. In multe cazuri, acest lucru poate duce la eroziune sporita, in special in cazul in care plajele sunt flancate de stanci sau structuri dure. De-a lungul Unitatii sudice, plajele duc deja lipsa de sedimente si, prin urmare, impactul net va fi cel de pierdere de sedimente de plaja, ceea ce, la randul sau, va spori presiunea asupra zonei inalte a plajei. In cazul in care plajele sunt aparate de mijloace de protectie costiera, expunerea sporita ca urmare a eroziunii plajelor si a valurilor mai mari la tarm este de natura sa accelereze eroziunea bazei, sa sporeasca riscul de deferlare si sa reduca durata de viata a mijloacelor de protectie. De-a lungul Unitatii
Pagina 20
nordice, toate sedimentele lansate urmeaza probabil sa fie redistribuite de-a lungul tarmului si, prin urmare, un anume interval, anumite zone sunt de natura sa continue sa creasca. De-a lungul deschiderii deltei, exista mai mult spatiu disponibil si, astfel, plajele au mai mult loc sa se extinda spre interior prin procese de revarsare (de tip overwash). Cordoanele litorale care dau spre complexul lagunar Razim-Sinoe vor fi deosebit de vulnerabile la valuri mari, dar se poate compensa aceasta in cazul in care sedimentele se muta in aceste zone de la nord. Probabilitatea ca acest lucru sa se intample este, insa, incerta intrucat insula Sahalin actioneaza in prezent ca o zona de depunere a sedimentelor. Pe baza faptului ca orice schimbare viitoare estimata in ceea ce priveste climatul valurilor se incadreaza in variabilitatea naturala cunoscuta in prezent nu se intrevede nicio schimbare semnificativa in regimul de transport al sedimentelor, (a se vedea Raportul de modelare hidraulica tridimensionala). De-a lungul falezelor moi de loess, ratele de eroziune se asteapta sa creasca atunci cand falezele sunt neprotejate din cauza expunerii crescute, valurile actionand la un nivel superior. Eroziunea acestor faleze nu va crea, totusi, materiale de formare a plajelor si, prin urmare, nu se vor constitui plaje ca urmare a acestui fapt. Exista o serie de sisteme de dune de-a lungul litoralului romanesc al Marii Negre, inclusiv la Sulina si la nord de Sf. Gheorghe. Raspunsul acestor dune la cresterea viitoare a nivelului marii va depinde de starea lor actuala, de rezervele de sedimente dune - plaja si de aportul ulterior de sedimente. Exista posibilitatea ca dunele sa se extinda catre tarm in eventualitatea unui scenariu de crestere a nivelului marii, sedimentele fiind redistribuite pe partea dinspre uscat a dunelor. Cu toate acestea, acest lucru presupune ca sedimentele raman in sistemul costier si nu sunt definitiv pierdute in self in timpul furtunilor. Sistemele de dune sunt foarte sensibile la orice schimbare in ceea ce priveste frecventa si gravitatea furtunilor (vezi mai jos). Atat Panin (1999), cat si Stanica si Panin (2009) au incercat sa evalueze modul in care nivelurile mai mari ale marii vor afecta ratele medii de eroziune de-a lungul coastei. Aplicand regula Bruun si tinand cont de modificarile directiei predominante a vantului si influenta cresterii nivelului marii asupra debitelor apelor si sedimentelor Dunarii, Panin (2009) a estimat ca o crestere a nivelului marii de 30 cm pana in anul 2030 ar induce o eroziune suplimentara de 3 pana la 5 m/an. Atunci cand au folosit un scenariu al unei cresteri mai mici a nivelului marii (12 14 cm pana in 2030), Stanica si Panin (2009) au stabilit ca acest lucru ar induce o retragere de 1,5 2 m/an. Modelarea tarmului efectuata in cadrul acestui studiu (a se vedea Raportul de Modelare a Coastei) a aplicat o rata de crestere a nivelului marii de 3,3 mm/an, ceea ce duce la o crestere a nivelului marii de 10 cm din 2010 pana in 2040. A fost aplicata regula Bruun, cu ajutorul parametrilor specifici ai amplasamentului pentru diferite locatii de-a lungul coastei. Din aceste calcule, a fost estimata o adancire medie datorata cresterii nivelului marii de 5m, dar cu un interval de la 2,5 m la 9,0 m. Cea mai mare eroziune a fost prezisa pentru tarmul dintre Perisor si Periteasca. Toate aceste estimari presupun o crestere lineara a nivelului marii, mai degraba decat o accelerare, si nu tin seama de nicio reducere suplimentara a incarcaturii cu sedimente transportate pana la coasta. O crestere a nivelului marii de o asemenea amploare ar avea, de asemenea, drept rezultat inundarea unei suprafete mai mari a deltei si ar duce, de asemenea, la riscuri mai mari de inundatii de-a lungul intregii zone a deltei in special avand in vedere deversarea mai mica de sedimente manifestata in prezent din cauza interventiei umane in bazinul hidrografic al Dunarii.
Pagina 21
2.4.2.2
Vanturile, valurile si transportul sedimentelor

In cadrul elaborarii modelului hidraulic tridimensional (a se vedea Raportul de modelare hidraulica tridimensionala), au fost evaluate posibilele modificari in campul vantului pana in 2040, ca urmare a schimbarilor climatice globale. Astfel s-a constatat ca, desi o usoara crestere a vitezei medii a vantului a fost evidenta, aceasta s-a incadrat in variabilitatea globala interanuala a vitezei vantului, manifestate de-a lungul acestei coaste. Prin urmare, nu a fost posibil sa se indice, cu incredere, ca vitezele vantului sunt de natura sa creasca in viitor. In mod similar, nu a fost posibila stabilirea niciunei tendinte reale de schimbare a inaltimii medii a valurilor. La randul sau, acest lucru inseamna, baza informatiilor existente, ca nu se prevad modificari semnificative in transportul potential al sedimentelor, ca urmare a unei schimbari a climatului valurilor, pe (a se vedea Raportul de modelare a coastei).
Viteza medie anuala
An
Viteza anuala 99% din timp
An
Figura 2.2 Media anuala a vanturilor si percentila 99 calculata pentru inteaga perioada 20102040 pe baza datelor COSMO-CLM SGA (luate din Raportul de Modelare Hidraulica 3D. Aceasta indica marea variabilitate in predictiile calculate pentru viteze viitoare ale vantului.
2.4.2.3
Furtunile
Termenul storminess (evenimente de furtuna) se refera la frecventa si amploarea furtunilor. Asa cum s-a discutat mai devreme in raport, variabilitatea climatica asociata Oscilatiei Nord-Atlantice (NAO) determina multe procese fizice costiere in
Pagina 22
Europa, inclusiv inaltimea nivelului marii si distributia geografica a cresterii nivelului marii (Woolf si Tsimplis., 2003). Cele mai multe scenarii climatice pe baza de SRES prezinta o continuare a fazei pozitive recente a NAO in primele decenii ale secolului al XXI-lea, cu un impact semnificativ asupra zonelor costiere (IPCC, 2007). Simularile climatice folosind IS92a si scenariile SRES A2 si B2 (Meier et al., 2004; Risnen et al., 2004) confirma tendintele existente in materie de furtuni. Acestea indica furtuni localizate sporite in unele parti ale Marii Negre (Guedes Soares et al., 2002). Modelarea de ansamblu a mareelor provocate de furtuni si a nivelurilor mareelor in marile epicontinentale indica mai putine evenimente de maree, dar mai extreme in anumite scenarii SRES de emisii (Hulme et al., 2002; Meier et al., 2004; Lowe si Gregory, 2005). De-a lungul coastei romanesti, nivelul marii variaza foarte putin ca urmare a mareelor si, de aceea, mareele provocate de furtuna sunt un proces cheie prin care tarmul evolueaza. Desi acestea sunt relativ rare, in comparatie cu alte regiuni costiere din intreaga lume, ele provoaca daune semnificative din cauza configuratiei nivelului marii (Mungov si Daniel, 2000). De-a lungul Unitatii sudice, furtunile din ultimele decenii au dus la daune considerabile si pierderi nete de sedimente de plaja. Aceasta tendinta se asteapta sa continue si sa se agraveze in cazul in care frecventa sau intensitatea furtunilor creste. Sistemele de cordoane litorale de-a lungul Unitatii nordice sunt, de asemenea, sensibile la furtuni. In timpul unor astfel de evenimente, pot exista revarsari de sedimente, prin acest proces barierele putand migra spre interior. Cu toate acestea, in cazul in care barierele sunt deja epuizate de sedimente, un raspuns mai probabil este descompunerea catastrofala si separarea ulterioara. Acest lucru va avea consecinte si asupra ecosistemelor din spatele barierei (backbarrier). Majoritatea sistemelor costiere sunt vulnerabile la astfel de evenimente extreme. De-a lungul sirului de dune, orice crestere a evenimentelor de furtuna ar putea duce fie la formarea de noi creste de dune datorita miscarii inspre interior a sedimentelor din apropierea tarmului, fie, invers, la dezvoltarea de depresiuni de deflatie (Pye si Saye, 2005).
2.4.2.4
Schimbarile in debitul Dunarii

Exista o serie de motive pentru care debitul Dunarii se poate schimba in viitor; cele mai semnificative sunt: schimbarile in materie de volum si tipar al precipitatiilor, schimbarea nivelului marii, interventia umana si poluarea. Orice schimbare in materie de debit va afecta alimentarea cu sedimente a zonei de delta si costiera si, de asemenea, alimentarea cu substante nutritive si apa dulce in Marea Neagra. Marea Neagra este deosebit de sensibila la variatiile ciclului hidrologic, in comparatie cu alte mari semiinchise intrucat raportul intre afluxul de apa dulce si volumul marii este relativ ridicat (Stanev et al., 1999). Zona bazinului hidrografic al Marii Negre este de cateva ori mai mare decat suprafata Marii Negre, prin urmare, variatiile climei europene ar putea avea un impact direct asupra echilibrului hidric al Marii Negre prin debitul raurilor (Stanev si Peneva, 2002). Exista totusi, unele dezbateri cu privire la impactul schimbarilor preconizate in materie de precipitatii asupra debitului Dunarii. Nohara et al. (2006) au sugerat ca debitul Dunarii ar putea sa scada cu 21,9% ca urmare a reducerii propuse a precipitatiilor in regiunea mediteraneana. Sprijinind aceasta, Prasch et al. (2011) au presupus ca, in conformitate cu schimbarile climatice propuse, va fi mai putina apa disponibila in Dunarea superioara din cauza precipitatiilor mai putine si a evapotranspiratiei mai mari. Desi acest lucru ar putea fi
Pagina 23
contracarat de topirea ghetarilor, studiul a concluzionat ca apa provenind din topirea ghetarilor nu ar fi suficienta pentru a compensa apa mai putina din rauri pentru ca influenta este mica in comparatie cu precipitatiile. Analizand trei scenarii diferite de schimbari climatice, Ludwig et al. (2010) au estimat schimbarea debitului in raport cu valoarea din 1991-200. Prin interpolarea rezultatelor, a fost stabilita o valoare de 90% pentru anul 2040 (a se vedea Raportul de modelare hidraulica tridimensionala). Lucarini (2010) a concluzionat, totusi, ca modificarile ciclului hidrologic pentru conditii climatice viitoare prognozate nu sunt consecvente intre modele si ca rezultatele de la modele trebuie sa fie foarte atent analizate. Constructia barajelor de-a lungul Fluviului Dunarea poate afecta fluxurile de silicat dizolvat natural (Yunev et al., 2007; Ludwig et al., 2009). In plus, fluxurile de azot si fosfor au fost sporite puternic din surse antropice (Ludwig et al., 2009). Raportul dintre azot, fosfor si silicat (N:P:Si) s-a schimbat, prin urmare, in timp. Raportul dintre silicat si azot afecteaza dezvoltarea de infloriri algale, care, la randul lor, afecteaza intregul ecosistem al Marii Negre. In zonele costiere, efectul biologic al raportului N:P:Si marit de-a lungul ultimelor decenii a condus la o crestere a frecventei de infloriri monospecifice de fitoplancton, ceea ce a afectat alte populatii bentonice si, de asemenea, a dus la mortalitatea in masa a vietuitoarelor marine. In prezent, sunt in vigoare controale mai stricte si eforturi de reglementare care par sa fi condus la o redresare partiala a ecosistemului Marii Negre (de exemplu, McQuattersGollop et al., 2008), dar recuperarea viitoare va fi, de asemenea, afectata de alti factori, cum ar fi temperatura (a se vedea sectiunea 2.4.2.5 de mai jos). Mai multe informatii despre infloririle de fitoplancton si ecosistemul Marii Negre, in ansamblul sau, sunt furnizate in Raportul de mediu.
2.4.2.5
Temperatura
Tendinta de incalzire in toata Europa este bine stabilita (IPCC, 2007), temperaturile crescand mai mult in timpul iernii decat in timpul verii (Jones si Moberg, 2003). Modelele disponibile in prezent sugereaza ca ar putea interveni o crestere a temperaturii medii de aproximativ 1,5 C, dar cu variatii locale si regionale. In ceea ce priveste dinamica tarmului, impactul fundamental al unei schimbari a temperaturilor de la suprafata uscatului este legat probabil de vegetatia dunelor si, prin urmare, de stabilitatea dunelor. Temperatura si umiditatea relativa vor afecta, de asemenea, rata la care dunele si plajele deschise devin suficient de uscate pentru a incepe transportul eolian. Corre (1991) a sugerat din cercetarile sale ca parametrul cel mai important pare a fi temperatura de iarna intrucat aceasta afecteaza mortalitatea speciilor. O crestere a temperaturilor de iarna ar putea, de asemenea, avea impact asupra stabilitatii dunelor din punct de vedere al geomorfologiei lor. In prezent, in cele cateva zile pe an in care temperaturile scad sub punctul de inghet de-a lungul coastei romanesti, s-a observat ca dunele si plajele devin mai consolidate si, prin urmare, mai rezistente la eroziunea eoliana. Cu toate acestea, dunele sunt inca vulnerabile la eroziunea valurilor atunci cand intervine eroziunea fetei dunei. La scara mai larga, temperaturile mai mari vor afecta, de asemenea, echilibrul hidric al Dunarii si, prin urmare, volumele de deversare (a se vedea mai sus). O schimbare de temperatura a marii va avea cel mai semnificativ impact asupra ecosistemelor sustinute de Marea Neagra. A existat o serie de studii efectuate pentru a analiza relatia dintre clima si infloririle de fitoplancton, care afecteaza ecosistemul global ca urmare a eutrofizarii. In general, temperaturile ridicate ale marii, combinate
Pagina 24
cu presiunea scazuta a vantului, determina un amestec redus in coloana de apa si, prin urmare, retentia de substante nutritive in stratul de suprafata (fotic) (McQuatters-Gollop et al., 2008). Se pare ca exista, totusi, o relatie neliniara intre schimbarea climei si schimbarile ecosistemului care face ca predictiile viitoare sa fie dificile (McQuatters-Gollop et al., 2008). Ifloriirile algale, de asemenea, depind de debitul Dunarii, care transporta substante nutritive in Marea Neagra, si de raportul N:P:Si (a se vedea sectiunea 2.4.2.4 de mai sus).
2.4.2.6
Precipitatiile
Pe o scara locala spre regionala, exista in continuare incertitudini considerabile cu privire la intensitatea si frecventa precipitatiilor in viitor. In general, s-a sugerat ca precipitatiile nete vor scadea, dar ca ploile vor fi mai intense (Huebener et al., 2007), rezultand inundatii cu evolutie rapida, iar variabilitatea interanuala va creste (IPCC, 2007). Modelarea intreprinsa de-a lungul partii de sud-vest a Marii Negre (Alexandrov et al., 2005) a sugerat ca ar putea interveni un declin in materie de precipitatii de pana la 70%. Reducerea precipitatiilor in timpul verilor calde ar putea face ca dunele si plajele sa devina mai uscate si, prin urmare, mai vulnerabile la transportul eolian. Verile mai uscate vor afecta, de asemenea, vegetatia dunelor, ceea ce va reduce, de asemenea, stabilitatea acestora. Rezultatul net al acestor schimbari asupra bugetelor de sedimente ale plajelor si dunelor nu a fost evaluat. Modificarile precipitatiilor locale vor afecta, de asemenea, stabilitatea falezelor si a pantelor. Falezele de-a lungul coastei romanesti sunt deosebit de sensibile la scurgerile apelor subterane, acestea fiind compuse din loess permeabil si paleosoluri suprapuse argilei impermeabile. Atat perioadele prelungite de precipitatii, cat si cazurile de viituri vor fi deosebit de ingrijoratoare. Este dificil de prezis, cu toate acestea, cat de mult ar putea accelera ratele de eroziune si ar putea exista un decalaj intre un eveniment cu precipitatii intense si episodul rezultant al cedarii pantei. Precipitatiile mai putine, dar mai capricioase vor reduce scurgerea apelor subterane si dezechilibrul de apa dulce versus echilibrul de apa sarata (Panin, 1998). Acest lucru ar putea afecta o serie de ecosisteme de-a lungul zonei costiere.
2.4.2.7
Influentele antropice
Impactul interventiilor anterioare ale omului de-a lungul coastei se pot observa in locatii diferite de-a lungul tarmului, in special de-a lungul coastei deltei, care a fost afectata in mod semnificativ de modificarile debitului de apea si sedimente ale Dunarii. Este imposibil de prezis ce forma vor lua interventiile viitoare, dar accelerarea ratei de retragere a tarmului este de asteptatin cazul in care acestea ar reduce in continuare contributia de sedimente in zona costiera. Acest lucru ar putea avea consecinte catastrofale pentru Unitatea nordica, in special intre Sulina si Sf. Gheorghe, si de-a lungul sistemului cordonului litoral care protejeaza complexul lagunar Razim-Sinoe. De-a lungul Unitatii sudice, plajele sunt deja epuizate de sedimente si au fost segmentate printr-o serie de structuri de protectie. Structurile din zona debackshore vor fi supuse unei presiuni crescande in cazul unui scenariu de crestere a nivelului marii, si, pentru a mentine nivelurile actuale de protectie, vor fi necesare lucrari suplimentare. Acest lucru va face ca tarmul sa ramana in continuare intr-o pozitie din ce in ce mai nefireasca, ceea ce va spori in continuare expunerea pe masura ce
Pagina 25
nivelurile marii cresc si apele din apropierea tarmului se vor adanci. Falezele de-a lungul acestei sectiuni nu ofera nicio sursa importanta de sedimente pentru plaja astfel incat, desi lucrarile de protectie ar mentine zona frontala a tarmului si ar spori conditiile de expunere ale backshore-ului, nu ar avea un impact direct asupra bugetului de sedimente.
2.5
Model conceptual al comportamentului prezent si viitor al tarmului

Textul de mai jos rezuma intelegerea actuala a modului in care zona costiera din Romania functioneaza in prezent la scara mare. Figurile ce ilustreaza modelul conceptual pentru Unitatile nordica si sudica sunt incluse in sectiunile 3 si respectiv 4. Coasta Romaniei este situata in cadrul mai larg al Marii Negre, un bazin semiinchis cu micro-maree. Dezvoltarea tarmului de astazi a fost puternic influentata de Delta Dunarii, care a inceput sa se dezvolte cu peste 10.000 de ani in urma. Istoria nivelului Marii Negre este incerta, dar se considera, in general, ca nivelurile marii au ajuns aproape de cota lor prezenta cu aproximativ 5.000 de ani inainte de Hristos. Istoric vorbind, Dunarea a contribuit si contribuie inca major cu sedimente la acest tarm. Pe langa faptul ca au dat nastere unor campii deltaice considerabile de-a lungul celor trei brate, sedimentele de fractie nisipoasa deversate de fluviu au fost transportate in principal spre sud de curenti generati de valuri, construind plaje si inchizand foste golfuri. De-a lungul ultimilor 150 de ani sau mai bine, debitul Dunarii a scazut semnificativ ca urmare a interventiilor diverse in amonte si de-a lungul afluentilor sai. Acest lucru a avut implicatii semnificative asupra alimentarii cu sedimente a tarmului adiacent si, prin urmare, a contribuit la tendinta de eroziune de-a lungul plajelor. Aceasta eroziune ilustreaza faptul ca litoralul evolueaza inca spre o forma de echilibru mai stabil. Dezvoltarea unei forme mai stabile va fi, totusi, afectata negativ de orice accelerare a ratei de crestere a nivelului marii si, de asemenea, orice crestere a evenimentelor de furtuna. Litoralul romanesc este caracterizat de plaje de nisip, sustinute de o varietate de morfologii, inclusiv dune, lagune, pante si faleze. In afara de contributia Dunarii, exista putine surse contemporane de sedimente in zona costiera, dar acestea includ: reprelucrarea sedimentelor relicte, cochiliile de moluste si o contributie minima de la eroziunea falezelor de loess, de-a lungul Unitatii sudice, si a structurilor de protectie. Litoralul romanesc este expus unor conditii extrem de schimbatoare ale vantului si ale valurilor; acest fapt determina variatii semnificative interanuale si sezoniere in materie de rate potentiale de transport de sedimente (a se vedea Raportul de Modelare a Coastei). Modelele conceptuale pentru Unitatile nordica si sudica, incluse in sectiunile 3 si respectiv 4, prezinta modelele conceptuale ale regimului de transport regional al sedimentelor, bazate pe sinteza informatiilor publicate disponibile si pe informatii nepublicate. Se identifica directiile de transport de sedimente, limitele pentru driftul sedimentelor si zonele cheie de depounere a sedimentelor. Transportul sedimentelor de-a lungul coastei este in primul rand determinat de valuri deoarece curentii mareici sunt mici. Desi exista date putine privind transportul de sedimente, in general se considera ca are directia nord - sud pentru mare parte din coasta, iar aceasta tendinta este sustinuta de modelarea facuta in cadrul acestui studiu (a se vedea Raportul de Modelare a Coastei). Exista, insa, variatii locale in materie de rate si directii ca urmare a impactului structurilor mari costiere (digul Sulina, Portul Midia si Portul Constanta) sau in cazul golfurilor unde influenta structurilor sau a
Pagina 26
formei terenului a condus la protejarea partiala a tarmului de actiunea pe unele directii ale energiei valurilor. Ratele de transport de sedimente pe litoral de-a lungul coastei de nord sunt, de asemenea, mult mai mari decat de-a lungul coastei de sud. Exista trei zone cheie care sunt zone de depunere si acumulare a sedimentelor: Golful Musura, capatul insulei Sahalin si zona de la nord de Portul Midia. Influenta Dunarii s-a extins initial spre Mamaia, dar a fost intrerupta la Midia prin construirea de diguri portuare. Dincolo de acest punct, se poate considera ca plajele duc lipsa de sedimente. Plajele din cadrul Unitatii sudice sunt, prin urmare relicte si se confrunta in prezent cu pierderi nete de sediment ca urmare a furtunilor, fara nicio inlocuire fireasca a acestor pierderi. De-a lungul Unitatii sudice, construirea unei serii de diguri asociate porturilor, a dus la compartimentarea coastei intr-o serie de celule sedimentare costiere la scara mai mica care nu au o sursa naturala de sedimente. Nu pare a exista potentialul schimbului de sedimente intre aceste celule sedimentare deoarece digurile se intind dincolo de adancimea la care are loc transportul sedimentelor (respectiv adancimea de inchidere). De-a lungul Unitatii sudice, este, de asemenea, posibil ca transportul real de sedimente sa fie semnificativ mai mic decat transportul potential din cauza disponibilitatii limitate de sedimente de plaja pe multe dintre plaje. Linia de coasta romaneasca este de asemenea susceptibila la eroziune de plaja pe termen scurt in timpul furtunilor. Modelarea recenta (vezi Raportul de Modelare a Liniei Tarmului) previzioneaza ca retragerea potentiala in timpul furtunilor severe poate varia de la sute la zeci de metri cu cele mai ridicate valori in nord la Sahalin si cele mai joase in apropiere de Vama Veche. In absenta unor schimbari climatice semnificative si a cresterii nivelului marii in urmatorii 30 de ani, luate in calcul de Master Plan, este putin probabil ca ar exista schimbari majore in configuratia transportului sedimentelor si evolutia tarmului in zona. Coasta in cadrul Unitatii nordice va continua sa se bazeze pe variabilitatea naturala a volumelor debitelor Dunarii, in timp ce, de-a lungul Unitatii sudice, degradarea in continuare a plajelor va depinde foarte mult de frecventa si gravitatea furtunilor si de gradul de recuperare in urma furtunilor. Efectul unei intensificari semnificative a ratei de crestere a nivelului marii ar fi sporirea presiunii de eroziune asupra plajelor, sistemelor de faleza si dune si asupra structurilor de protectie in cazul in care acestea exista. O mare parte din acest litoral este deja lipsit de sedimente si nu exista in prezent nicio dovada care sa sugereze ca aceasta situatie se va imbunatati. In cazul in care sporesc evenimentele de furtuna, tendinta actuala de reducere a sedimentelor de plaja va continua, dar pierderea neta de sedimente poate creste. In cazul in care exista spatiu disponibil in spatele plajelor existente, exista potentialul de indreptare spre mare a cordoanelor litorale, dar, in alte parti, latimile plajelor sunt de natura sa scada. Nu exista nicio dovada care sa sugereze ca va exista o crestere a alimentarii cu sedimente a plajelor din larg si, invers, previziunile actuale sugereaza ca volumele debitelor Dunarii vor scadea. Modificarile productiei de cochilii sunt nesigure si vor depinde de modificarile de ansamblu ale ecosistemului Marii Negre, determinate atat de activitati naturale, cat si antropice. Acestea ar putea avea un impact in principal asupra plajelor din cadrul Unitatii sudice.
Pagina 27
Diagnosticul zonei costiere Unitatea nordica

Sectiunea a 2 a ofera o imagine de ansamblu a zonei costiere din Romania; aceasta sectiune se concentreaza asupra Unitatii nordice care se intinde de Golful Musura la Portul Midia (Capul Midia) si furnizeaza detalii la scara locala privind caracteristicile cheie ale dinamicii costiere si intelegerea conceptuala a comportamentului tarmului (sectiunea 3.2), modificarea acestuia (sectiunea 3.3) si prognoze asupra evolutia viitoare (sectiunea 3.4). Se utilizeaza informatiile obtinute in rapoartele precedente ca parte a acestui studiu, inclusiv Raportul privind dinamica costiera, Raportul de mediu si patru Rapoarte de modelare.
3.1
Structura coastei
Unitatea nordica include coasta Deltei Dunarii, inclusiv complexul lagunar Razelm (Razim)-Sinoe, cu plaje nisipoase deltaice/lagunare joase si pante submarine line, si are o lungime de aproximativ 160 de km. In ceea ce priveste procesele de sedimentare ale plajelor submerse si morfologia, zona costiera poate fi impartita in trei celule costiere de sedimente: de la Golful Musura pana la Sulina, de Sulina la Zatoane si de la Zatoane la Portul Midia. Celulele costiere de sedimente sunt definite ca unitati costiere in care procesele naturale sunt relativ autonome si nu exista aporturi (surse), volume transportate (transporturi de sedimente) si iesiri (acumulari sau depuneri) de sedimente non-coezive distincte. Modificarile de-a lungul tarmului din cadrul celulei sedimentare sunt, in general, independente de modificarile din cadrul celulelor din aval si amonte, desi, in cazul in care exista limite partiale pentru transportul de sedimente grosiere exista sau cand limita este mobila, este esential ca legaturile sa fie luate in considerare. Celula de sedimente de la Golful Musura pana la Sulina se afla cea mai mare parte in Ucraina; numai ultimii kilometri din Golful Musura se afla intre granitele Romaniei. Celula de sedimente de la Sulina la Zatoane cuprinde coasta deltaica intre cele doua brate omonime ale Dunarii si include insula pana la sud de bratul Sf. Gheorghe. Aceasta celula de sedimente a fost denumita N1. Celula de sedimente de la Zatoane la Portul Midia cuprinde plajele Perisor si Periteasca, cordoanele litorale situate in fata complexului lagunar Razelm - Sinoe, succesiunea cordoanelor litorale macinate de eroziune la Chituc si unitatea de tranzitie cuprinzand faleze cu deschidere spre plaje de tip golf la Corbu. Aceasta celula de sedimente a fost denumita N2. In cadrul celulelor de sedimente, au fost definite sub-sectoare (a se vedea Raportul privind Dinamica costiera, sectiunea 3.1.2). Acestea nu sunt independente una de cealalta in ceea ce priveste dinamica costiera, si, prin urmare, legaturile dintre ele trebuie sa fie luate in considerare atunci cand se evalueaza modificarea liniei tarmului. Limitele stabilite au fost alese pentru a pastra coerenta cu cercetarile si analizele anterioare privind litoralul romanesc si sunt legate de limitele administrative (a se vedea Tabelul 3.1).
Pagina 28
Figura 3.1 Impartirea Unitatii nordice in celule principale costiere de sedimente . (Nota: celula de sedimente de la Chilia la Sulina se afla imediat la nord de digurile de la Sulina) Tabelul 3.1 Impartirea Unitatii nordice in celule de sedimente si sub-sectoare
Celula de sedimente De la Golful Musura pana la digurile de la Sulina De la digurile de la Sulina pana la Zatoane (extremitatea sudica a limbii de pamant Sahalin)
Sub-sector Golful Musura Sulina Canalul cu Sonda Casla Vadanei Sf. Gheorghe Sahalin Delta secundara a bratului Sf. Gheorghe - Ciotic Ciotic - Zatoane (coasta in spatele extremitatii sudice a limbii de nisip Sahalin si sistemul de mlastini Zatoane)
De la Zatoane pana la Portul Midia
Perisor Periteasca Portita Periboina Chituc Corbu (Capul Midia)
Pagina 29
3.2
3.2.1
Dinamica costiera si comportamentul tarmului

Introducere
Aceasta sectiune analizeaza dinamica costiera si comportamentul tarmului Unitatii nordice, pe baza informatiilor furnizate la scara mai larga, in sectiunea 2.
3.2.2
Caracteristici costiere si sedimentologice

Caracteristicile geomorfologice cheie ale Unitatii nordice a litoralului romanesc sunt: Plaje bariera in fata Deltei Dunarii si cele ale complexului lagunar RazelmSinoe; Cordoane litorale relicte de nisip care in prezent se erodeaza la Chituc; si Un tarm cu faleza, cu deschidere spre cordoane litorale, situat la capatul sudic al unitatii, la Corbu.
Sedimentele care alcatuiesc plajele Deltei Dunarii in celula de sedimente N1 (Sulina Zatoane) sunt in principal aluviuni aduse de Dunare si redistribuite de valuri si transportul aluvionar litoral. Majoritatea sunt terigene si constau in principal din siliciu si cantitati secundare de minerale grele. Celula de sedimente N2 Zatoane - Portul Midia este caracterizata de o cantitate mai mare de fragmente de cochilii (pana la 50%), in comparatie cu N2 si Golful Musura. Acest lucru creeaza plaje cu nisip mai grosier, dar sedimentele sunt mai putin dense si mai plate, si, prin urmare, mai hidrodinamice, ca forma, ceea ce inseamna ca sedimentele sunt mai usor mobilizate de valuri. Diametrul mediu al sedimentelor prezente in celulele sedimentare N1 si N2 este prezentat in tabelele 3.2 si 3.3 de mai jos (nu au fost disponibile date pentru Golful Musura):
Pagina 30
Tabelul 3.2 Valorile medii reprezentative ale caracteristicilor sedimentelor plajei pentru Unitatea nordica
Celula de sedimente
Sectoare
Dimensiunea granulei de (mm)

0,16
medie a nisip, D50
De la Sulina la Zatoane (N1) De la Zatoane la Portul Midia (N2)
Sulina - Sahalin
Perisor si Periteasca Portita si Periboina Chituc
0,13 0,22 0,52 (include o cantitate semnificativa de fragmente de cochilii) 0,20
La nord de Portul Midia
Tabelul 3.3 Valorile medii reprezentative ale caracteristicilor sedimentelor din zona litorala imersata a Deltei Dunarii
Celula de sedimente
Sulina - Zatoane (N1) Zatoane - Portul Midia (N2)
Dimensiunea medie a granulei de nisip, D50 (mm)

0,10 0,11
Mai multe informatii despre caracteristicile sedimentelor sunt furnizate in Raportul dinamicii costiere (sectiunea 3.2.2).
3.2.3 3.2.3.1
Dinamica costiera Valuri, vanturi si maree

Sectiunea 2.3.4 si 2.3.3 a analizat regimul vanturilor si valurilor in regiunea Marii Negre. Aceasta sectiune se concentreaza asupra variatiile locale ale conditiilor existente de-a lungul acestei unitati nordice a coastei romanesti. Aceasta utilizeaza informatiile obtinute din studiile de modelare efectuate ca parte a acestui raport. Mai multe informatii sunt furnizate in Raportul privind Modelarea Valurilor. Nu exista informatii suplimentare privind mareele, deoarece aceasta este o zona de cu regim micro-mareic si exista o amplitudine redusa la nivelul intregului litoral romanesc. Celula de sedimente de la Golful Musura la jetelele de la Sulina: Datorita prezentei digurilor de la Sulina (jetelele) care afecteaza climatul valurilor, partea de sud a acestei celule de sedimente (care se incadreaza in zona de studiu) este expusa la valuri nordice de furtuna, in principal de la nord si nord-est. Celula de sedimente de la Sulina la Zatoane (N1): Imediat la sud de digurile de la Sulina, sectiunea este la adapost de valurile din nord, si este expusa la valuri de furtuna care provin in principal din sud si sud-est (a se vedea Figura 3.2). De-a lungul tarmului intre partea de sud a sectorului Sulina si partea centrala a insulei Sahalin, coasta este in general orientata spre nord-sud si nu exista niciun fel de protectie din partea unei structuri naturale sau antropice. Valurile de furtuna cele mai
Pagina 31
importante provin din nord, in principal din sectorul de nord-est. Aceasta coasta este, de asemenea, expusa la valuri dinspre sud-est. Avand in vedere orientarea sa si unghiul de incidenta al majoritatii valurilor de furtuna semnificative (de la nord-est), aceasta celula costiera este foarte dinamica, cu transport litoral semnificativ de sedimente. Partea centrala a insulei Sahalin este expusa la valuri dinspre nord-est, precum si la valurile dinspre sud. Coasta din spatele limbii de pamant Sahalin (a se vedea Figura 3.3) este un mediu lagunar calm datorita protectiei oferite de insula Sahalin si este compusa in principal din nisipuri foarte fine si mal. Aceasta sectiune este expusa doar la valuri de furtuna dinspre sud sud vest. Conform Dan et al. (2009, 2011), laguna primeste sedimente transportate prin revarsare peste insula Sahalin. Celula de sedimente de la Zatoane la Portul Midia (N2): O caracteristica generala a acestei celule costiere este expunerea la valuri sudice (in special cele generate de furtunile de sud-est). Zona de la Zatoane la sud de Periteasca/nord de Portita este afectata in principal de valurile sudice (in special sud-est si sud, dar cele sud-est sunt cele mai semnificative). Aceasta fasie de coasta este la adapost de efectele valurilor nordice. Valurile dinspre nord incep sa aiba influenta asupra coastei incepand de la Portita, si aceasta influenta devine semnificativa spre sud, pe masura ce zona de generare se mareste.
Pagina 32
4 5 6 7 8 9 10 11
Distanta de la punctul de referinta (km)
Legenda:
Punct referinta val la 5m adancime Punct referinta val la 10m adancime Reprezentare schematica a tarmului
Figura 3.2 Celula de sedimente de la Sulina la Zatoane, care ilustreaza diagramele de distributie a vanturilor (nota: orientarea figurii).
Pagina 33
20 19 12 13 14 15 17 16 18
21 22
Legenda:
Figura 3.3 Celula de sedimente de la Zatoane la Portul Midia (inclusiv o parte a celulei de sedimente de la Sulina la Zatoane), care ilustreaza diagrama de distributie a vanturilor in apropiere de tarm (Nota: orientarea figurii).
Pagina 34
3.2.3.2
Furtuni
Celula de sedimente de la Golful Musura la Sulina: Pentru Golful Musura parte a celulei Chilia, nu au fost disponibile date privind partea ucraineana (majoritatea teritoriului), pentru a permite modelarea numerica a rezultatelor. Cu toate acestea, din observatiile vizuale se poate observa ca furtunile, in special din scetorul nordic, au un impact puternic asupra insulei bariera Musura, care s-a format pe parcursul ultimelor trei decenii (Stanica et al,. 2007). Tarmului se poate retrage zeci de metri in timpul furtunilor nord-estice. Celula de sedimente de la Sulina la Zatoane (N1): Furtunile au un impact foarte puternic asupra acestei celule costiere, retragerea masurata (Stanica et al, 2000, 2011.) si modelata fiind de ordinul a zeci de metri (pana la 40 de metri ca urmare a unei furtuni majore in noiembrie 1995) pentru fiecare furtuna in parte. Volume semnificative de sedimente sunt transportate in larg in timpul furtunilor, de ordinul a zeci de metri cub pe metru de coasta, in cazul aparitiei unei furtuni pe an si al unei furtuni la 10 ani.
COSMOS Modelling Results N1: Volum de material erodat
180 160 Erosion(m (m3/m) Eroziune /m) 140 120 100 80 60 40 20 0
N1: Wave Poi nt 5 N1: Wave Point 7 N1: Wave Poi nt 9 N1: Wave Poi nt 10 N1: Wave Point 11
Celula de sedimente N1: Sulina - Zatoane
Locatie Location
1 in 1 1 in 20 1 in 50
(a)
COSMOS Modelling N1: Retragerea maxima a Results tarmului deasupra nivelul mediu al marii (NMM)
50 45
3.5 3.0
M ax Erosion Depth (m ) Eroziune maxima (m)
N1: Eroziune maxima
COSMOS Modelling Results
Retragerea B e a c h R eplajei tr e a t (m) (m )
40 35 30 25 20 15 10 5 0
N1: Wave Point 5 N1: Wave Point 7 N1: Wave Point 9 N1: Wave Point 10 N1: Wave Point 11
2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0

N1: Wave Point 5 N1: Wave Point 7 N1: Wave Point 9 N1: Wave Point 10 N1: Wave Point 11
Location Locatie
1 in 1 1 in 20 1 in 50
Location Locatie
1 in 1
1 in 20
1 in 50
(b)
(c)
Figura 3.4 Evolutia costiera pe termen scurt pentru celula de sedimente de la Sulina la Zatoane (N1)
Celula de sedimente de la Zatoane la Portul Midia (N2): Furtunile au, de asemenea, un impact semnificativ asupra dinamicii pe termen scurt a celulei de sedimente de la Zatoane la Portul Midia (N2). Cu toate acestea, datorita schimbarilor in orientarea tarmului si modificarilor datorate expunerii la valuri de furtuna, comportamentul coastei variaza de-a lungul sau. Sectiunea Perisor Periteasca - nord Portita este la adapost de furtunile nordice, dar este expusa la valuri din directii sudice (in special sud-estice). Fasiile centrale si de sud ale coastei reactioneaza rapid in principal la valuri din nord, si aici retragerea tarmului pe termen scurt este de ordinul a zeci de metri.
Pagina 35
Retragerea tarmului in timpul furtunilor este mai mare pentru partea de nord a acestei celule, deoarece valurile de furtuna din sud-est sunt mai insemnate decat cele din nord, din cauza diferentelor de lungime ale zonei de generare.
COSMOS Modelling Results N2: Volum de material erodat
120 100
3/m) Erosion(m (m3 Eroziune /m)
Celula de sedimente N2: Zatoane Portul Midia
80 60 40 20 0
N2 : Wa ve Poi nt 1 3 N2: Wave Poin t 1 4 N2: Wave Poin t 1 5 N2: Wave Po int 17 N2: Wave Po int 19 N2 : Wa ve Po int 21
Location Locatie 1 in 1 1 in 20 1 in 50
(a)
N2: Retragerea maxima tarmului deasupra COSMOS Modellinga Results nivelul mediu al marii (NMM)
30
3.5 3.0
Max Erosion Depth (m) Eroziune maxima (m)
N2: Eroziune maxima
Retragerea (m) B e a c h R e tplajei re a t (m )
25 20 15 10 5 0
N2: Wave Point 13 N2: Wave Point 14 N2: Wave Point 15 N2: Wave Point 17 N2: Wave Point 19 N2: Wave Point 21
2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0

N2: Wave Point 13 N2: Wave Point 14 N2: Wave Point 15 N2: Wave Point 17 N2: Wave Point 19 N2: Wave Point 21
Location Locatie
1 in 1 1 in 20 1 in 50
1 in 1
Location Locatie
1 in 20
1 in 50
(b)
(c)
Figura 3.5 Modificare pe termen scurt pentru celula de sedimente de la Zatoane la Portul Midia (N2)
3.2.3.3
Transportul sedimentelor
Celula de sedimente de la Golful Musura la jetelele de la Sulina: In celula de sedimente de la Golful Musura la Sulina, cele mai multe sedimente sunt transportate de la nord la sud de curentii de-a lungul tarmului. Digurile blocheaza transferul de sedimente catre sud si au contribuit la acumulari in Unitatea nordica (Baia de Nord), ceea ce a dus la transformarea Golfului Musura intr-o laguna. Zona este acum o capacana activa de sedimente pentru toate materialele venite din Delta Secundara Chilia. Un alt sector acumulativ se afla la gura de varsare a jetiurilor Sulinei. Aici s-a dezvoltat o bara a gurii; acesta este in mod constant dragata pentru a mentine adancimi optime de navigatie de-a lungul canalului fluvial. Sedimente dragate (cu sute de metri cubi pe an) sunt evacuate la adancimi de apa mai mare de 25 de metri, disparand astfel din sistemul costier. Celula de sedimente de la Sulina la Zatoane (N1): Digurile Sulinei scurtcircuiteaza transportul de sedimente de-a lungul tarmului de la nord la sud si genereaza difractii ale valurilor cu inducerea unor curenti turbionari orientati sud-nord. Acest lucru inseamna ca la nivel local, de-a lungul partii nordice a plajei Sulina, exista o inversare a derivei de la tendinta generala, cu transportul de nisip de-a lungul tarmului catre nord. Aceasta parte nordica a plajei Sulina, acolo unde este adapostita de jetiuri, este, prin urmare, in prezent, o capcana de sedimente.
Pagina 36
Dincolo de influenta jetiurilor, transportul de-a lungul tarmului de la nord la sud continua si exista o zona de divergenta a sedimentelor de-a lungul sectiunii de coasta Garla Imputita pana la Canalul cu Sonda. Figura 3.6 prezinta ratele potentiale ale derivei litorale la Casla Vadanei dupa cum rezulta din modelarea liniei apei pentru acest proiect. Mai multe detalii privind modelele si ipotezele sunt prezentate in Raportul de modelare a liniei tarmului Volumul 4. Estimarile ratei driftului litoral arata ca exista o variabilitate mare de la un an la altul, cu o crestere pentru ultimii trei ani.
N1: Sulina - Zatoane Rate potentiale de transport aluvionar litoral la Casla Vadanei Sud (20km de la origine) pe 18 ani (1993 - 2010)
4,000,000
Potentialul Transportului Litoral
3,000,000
2,000,000
(m /an)
1,000,000
-1,000,000
-2,000,000 1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
An Transport aluvionar net anual Transport aluvionar net anual mediu Transport aluvionar brut anual Transport aluvionar brut anual mediu
Figura 3.6 Rate potentiale de transport aluvionar la Casla Vadanei Sud
In continuare, transportul de sedimente spre sud creste cantitativ pana la capatul sudic al insulei Sahalin, unde ajunge la milioane de metri cubi pe an. O mare parte din aceste sedimente se acumuleaza pe self, contribuind la dezvoltarea unei platforme deltaice submerse (Battacharya si Giosan, 2003). Exista un al doilea transport de sedimente la capatul sudic al insulei Sahalin. Aici, forma curbata a sectiunii centrale si sudice, precum si curbura de ansamblu a tarmului de-a lungul acestei sectiuni duce la formarea de curenti turbionari cu circulatie inversa, datorita impactului valurilor care vin din larg. Efectul imediat este reprezentat de transportul de sedimente in laguna formata in spatele insulei. Aceasta zona de divergenta corespunde sub-sectorului Zatoane si, impreuna cu expunerea la valurile de furtuna sud-estice, ar putea explica rata foarte ridicata de eroziune din aceasta zona. Celula de sedimente de la Zatoane la Portul Midia (N2): Zona de la nord de Portita la sud-vest de Perisor este afectata de convergenta a doua derive importante de-a lungul tarmului: De la nord la sud - de la Perisor spre sud De la sud la nord - de la Portita spre nord.
Figura 3.7 prezinta ratele potentiale ale derivei litorale la Portita Sud dupa cum rezulta din modelarea liniei de coasta efectuata pentru acest proiect. Mai multe detalii privind modelele si ipotezele sunt prezentate in Raportul de modelare a liniei
Pagina 37
tarmului Volumul 4. Estimarile ratei potentiale de transport aluvionar arata ca exista o oarecare variabilitate de la an la an, in special in ultimii 10 ani.
N2: Zatoane - Portul Midia Rate potentiale de transport aluvionar litoral a la Portita Sud (40km de la origine) pe 18 ani (1993 - 2010)
1,500,000
1,000,000
(m /an)
500,000
-500,000
-1,000,000 1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Transport aluvionar net anual Transport aluvionar net anual mediu
An Transport aluvionar brut anual Transport aluvionar brut anual mediu
Figura 3.7 Rate potentiale de transport aluvionar la Portita Sud
Acest punct de convergenta este reflectat de sub-sectorul care se acumuleaza usor si in mod constant in zona Periteasca. De la Portita spre Portul Midia continua transport aluvionar de-a lungul tarmului de la nord la sud. Partea cea mai sudica a Unitatii nordice este o capacana de sedimente deoarece materialele transportate aici de transport aluvionar de-a lungul tarmului sunt retinute ca urmare a digurilor de la Portul Midia. Inainte de constructia digurilor, aceste sedimente ar fi fost transportate mai departe spre sud pentru a alimenta plajele Golfului Mamaia din Unitatea sudica.
3.2.3.4
Impactul interventiilor umane asupra dinamicii costiere

De-a lungul Unitatii nordice, un impact major asupra dinamicii costiere l-au avut interventiile antropice care au modificat modul de distributie si volumul de sedimente deversate de Dunare in mare. Principalele modificari au fost: Indiguirea Dunarii si a afluentilor sai principali, care a dus la o reducere cu peste 50% a alimentarii cu sedimente pentru apele de coasta. Interventiile hidrotehnice in Delta Dunarii care au afectat deversarile de apa si sedimente dintre cele trei brate principale ale deltei. Acestea includ: taierea meandrelor pentru a scurta distantele (Sulina in a doua jumatate a secolului alXIX-lea, Sf. Gheorghe in anii 1980), terasamente ale Canalului Sulina si lucrari hidrotehnice de la Ceatal Izmail (inceputul din amonte al teritoriului Deltei Dunarii).
Au existat, de asemenea, interventii directe in zona costiera, cum ar fi diguri de navigatie si portuare, ecluze si lucrari majore de protectie a coastei. Acestea sunt mai putine decat cele de-a lungul unitatii sudice, dar au schimbat circulatia naturala a sedimentelor de-a lungul coastei si au blocat transferul acestora de-a lungul tarmului, atat la scara mare cat si la nivel local. La scara mare, principalele efecte asupra Unitatii nordice s-au datorat:
Pagina 38
Jetelelor de la Sulina: aceste jetele se extind 8km in larg si prin urmare blocheaza transportul de sedimente de-a lungul tarmului spre sud si, ca atare, reprezinta o limita rigida, impermeabila intre celulele Golful Musura si de la Sulina la Sahalin. Activitati de dragare la cordonul de la gura Sulina pentru a mentine adancimi sigure de navigatie si descarcarea ulterioara a materialelor dragate in larg: aceasta elimina sedimentele din sistemul costier.
Efectele la scara locala se observa in principal in partea de sud a acestei unitati si in cadrul celulei de sedimente de la Zatoane la Midia (N2); pe langa modificarile deversarilor de sedimente si apa mentionate mai sus, interventiile locale semnificative includ: Inchiderea Gurii Portita care a fost legatura intre fosta laguna Razelm si Marea Neagra pana in 1970 - acest lucru a avut un impact asupra dinamicii costiere adiacente; Structuri care controleaza schimburile de apa si sedimente la stavilarele Periboina si Edighiol in laguna Sinoe; Digurile Portului Midia: aceste structuri blocheaza transferul de sedimente dea lungul tarmului spre sud.
3.2.4
Intelegerea conceptuala a comportamentului tarmului

Prin combinarea informatiilor prezentate atat aici, cat si in studiile justificative, intelegerea conceptuala a proceselor costiere de-a lungul Unitatii nordice este prezentata in Figura 3.8. O scurta descriere a fiecarui sub-sector este, de asemenea, furnizata mai jos.
Pagina 39
Figura 3.8 Modelul conceptual al unitatii nordice
3.2.4.1
Celula de sedimente: de la Golful Musura la jetelele de la Sulina

Aceasta celula are caracteristici tipice de coasta pentru o delta dominata fluvial. Sedimentele sunt introduse in sistemul costier prin gurile de varsare ale afluentilor secundari ai bratului Chilia. Deversarea de sedimente de la aici reprezinta aproape
Pagina 40
50% din deversarea totala de sedimente a intregului aport dunarean. Sedimentele sunt apoi redistribuite in cadrul sistemului costier de catre curenti si valuri. Coasta este caracterizata prin procese de acretie puternica, iar Golful Musura poate fi considerat o capcana de sedimente (sau un rezervor de sedimente strategic) pentru aluviuni si nisipuri fine. [Textul urmator descrie doar sub-sectorul de pe teritoriul romanesc.] Sub-sector: de la Golful Musura pana la Sulina Golful Musura are o lungime de aproximativ 12 km. Aceasta a fost marcata anterior de eroziune din cauza retragerii aproape continue a lobului deltei Sulina in ultimii 2000 de ani. Cu toate acestea, in secolul trecut, extinderea unei insule bariera de pe coasta ucraineana peste golf a dus la transformarea golfului deschis intr-o laguna. Acest lucru se datoreaza atat aportului semnificativ de sedimente de la afluentii secundari ai bratului Chilia, precum si construirii si extinderii in etape succesive a jetiurilor de la Sulina, care blocheaza transportul de nisip spre sud. Sedimentele din laguna variaza de la granulatie fina (in principal mal amestecat cu materii organice) aduse de afluentii Dunarii pana la straturi de nisipuri fine, ca urmare a proceselor de trecere a valurilor peste insula. Datorita prezentei jetiurilor Sulinei care afecteaza climatul valurilor, partea de sud a acestei celule sedimentare este expusa la valuri nordice de furtuna, in principal din sector nordic si nord-estic. In cadrul acestui sub-sector, majoritatea sedimentelor sunt transportate de la nord la sud de curentii litorali. Golful Musura poate fi considerat in prezent o capcana activa de sedimente (sau un rezervor de sedimente strategic) pentru mal si nisipuri fine. Un alta acumulare de sedimente se afla la gura de varsare a jetiurilor Sulinei. Aici, s-a dezvoltat o bara a gurii; cu toate acestea, activitatile de dragare pentru mentinerea unor adancimi sigure de navigatie indeparteaza aceste sedimente acumulate si le deverseaza mai departe in larg dincolo de adancimea de inchidere, eliminand astfel sedimentele din sistemul costier. Nu exista nici o legatura a sedimentelor litorale cu celula spre sud.
3.2.4.2
Celula de sedimente: Digurile Sulinei la Zatoane (capatul sudic al limbii de pamant Sahalin)
Orientarea de ansamblu nord-sud a acestei coaste ii confera o expunere permanenta la vanturile puternice dinspre nord - nord-est si la furtunile care afecteaza vestul bazinului Marii Negre. Aceasta celula este alimentata cu sedimente transportate pe coasta de Dunare si redistribuite de curenti si valuri. Limita de nord este reprezentata de digurile Sulinei care impiedica transportul litoral si care in timp a determinat o deplasare a gurii cu 8 km in larg. Digurile genereaza un curent turbionar ca urmare a difractiei valurilor, cu orientare sud - nord, si provoaca o inversare a derivei litorale. Curentul litoral sudic se reia de la sub-sectorul Canalul cu Sonda si creste spre sud. Limita de sud a celulei de sedimente este varful sudic al insulei bariera Sahalin. Sedimentele transportate de curentul litoral se acumuleaza aici, iar extremitatea sudica a insulei este o arie de depunere a sedimentelor.
Pagina 41
Cantitatea de sedimente este, de asemenea, afectata de dragarea unor volume semnificative de material de la gura Canalului Sulina pentru a mentine adancimi sigure de navigatie. Cantitatea dragata este descarcat in larg la adancimi mari, dincolo de adancimea de inchidere, in afara sistemului costier. Sub-sector: Sulina Acest sub-sector este are o lungime de aproximativ 9 km, de la extremitatea dinspre uscat a digului sudic al Sulinei. Partea de nord a sub-sectorului care este protejata de jetiu si digul aferent, este formata din sedimente mai fine (nisipuri foarte fine) decat sectiunile centrale si de sud care sunt alcatuite din nisipuri fine. Capatul sudic al acestui sub-sector se afla la Canalul Imputita, si aici tarmul se caracterizeaza prin cordoane litorale care separa mlastinile de mare. Principala sursa de sedimente este reprezentata de aluviunile aduse de Dunare. Dinamica sedimentelor acestui sector este influentata in mod semnificativ de digurile de la Sulina. Imediat la sud de acestea, sectiunea este la adapost de valurile dinspre nord si prin urmare, este expusa la valuri de furtuna care provin in principal din sud si sud-est. Digurile afecteaza, de asemenea, in mod direct valurile, ceea ce duce la formarea unui transport de sedimente spre nord, de tipul unui curent turbionar. Aceasta zona este marcata de o dinamica mixta: acretie rapida in partea de nord (pe o portiune cu o lungime de circa 600 m), stabila spre partea centrala si eroziune slaba pana la severa in partea de sud. Sub-sector: Canalul cu Sonda Cu o lungime de aproximativ 6 km, acest tarm consta intr-un cordon litoral care separa marea de o serie de mlastini si zone joase. Exista un cordon foarte ingust de dune pe alocuri si o plaja inalta cu latimi reduse. Orientarea de ansamblu nord-sud a acestei coaste determina o expunere permanenta la vanturile puternice dinspre nord - nord-est si furtuni care joaca un rol distructiv de-a lungul intregii coaste de vest a Marii Negre. Aceasta coasta este, de asemenea, expusa la valuri dinspre sud-est. Principalul aport de sedimente provine din transportul litoral sudic de sedimente purtate de Dunare, dar acesta este afectat de o linie de separatie a derivei ca urmare a efectului digurilor de la Sulina asupra valurilor care vin, ceea ce determina un transport aluvionar cu localizare spre nord, urmat ulterior de se reluarea unei circulatii spre sud. Acest lucru inseamna ca acest sub-sector se confrunta in prezent cu o eroziune severa; sedimentele rezultate pot fi transportate catre sub-sectoare, atat la nord cat si la sud. Sub-sector: Casla Vadanei Acest sub-sector are o lungime de aproximativ 10 km. De-a lungul fasiei de nord, plajele separa marea de mlastina, dar la sud exista o serie de cordoane litorale relicte de nisip. Orientarea de ansamblu nord-sud a acestei coaste inseamna ca este expusa in intregime la vanturi puternice dinspre nord - nord-est si furtuni care joaca un rol distructiv de-a lungul intregii coaste de vest a Marii Negre. Aceasta coasta este, de asemenea, expusa la valuri dinspre sud-est. Aportul de sedimente provine din transportul litoral sudic al sedimentelor dunarene si din refacerea si redistribuirea acestor depozitate in cordoane relicte de nisip.
Pagina 42
Curentul litoral sudic creste in intensitate catre sud, dar nu exista legaturi de sedimente cu sub-sectoarele adiacente. In general, aceasta zona este caracterizata de o eroziune severa, dar aceasta scade in intensitate catre fasia de sud. Sub-sector: Sf. Gheorghe Cu o lungime de aproximativ 8 km, plaja este alcatuita dintr-o serie de creste de plaja formate de sedimente transportate de Dunare care s-au acumulat pe parcursul secolului trecut. Ca si celelalte sub-sectoare de la nord, aceasta orientare a coastei inseamna ca este expusa la vanturi si furtuni puternice predominante dinspre nord - nord-est, precum si la valuri dinspre sud-est. Afluxul de apa dulce de la Sf. Gheorghe va influenta conditiile locale hidrodinamice. Aceasta intindere este aprovizionata de transportul litoral sudic de sedimente purtate de Dunare, precum si de refacerea cordoanelor relicte de nisip din sub-sector catre nord. Tarmul este in general stabil, fara o tendinta clara de eroziune sau de retragere. Sub-sector: Sahalin Insula Sahalin are o lungime de aproximativ 20 km; aceasta este o caracteristica extrem de dinamica cu evolutie rapida. Partea centrala a insulei este expusa la valuri dinspre nord-est, precum si la valuri dinspre sud. Exista un transport sud-vest considerabil de sedimente purtate de Dunare si, in prezent, sudul insulei este o arie de depunere sedimentara. O mare parte din materiale se acumuleaza pe self, contribuind la dezvoltarea unei platforme deltaice submerse. Insula a evoluat prin procese tipice de eroziune in compartimentul nordic si central si de acumulare catre-vest, extremitatea sudica a limbii de pamant rotindu-se in sensul acelor de ceasornic. Insula se deplaseaza spre coasta, prin procese de spalare exercitate de valurile de furtuna. Insula bariera are o influenta semnificativa asupra sub-sectoarelor de la sud. Pe langa faptul ca actioneaza ca o capcana (partiala) de sedimente, insula in sine are un impact direct asupra dinamicii sedimentelor: forma curbata a partii centrale si sudice, precum si curbura de ansamblu a tarmului de-a lungul acestei sectiuni duce la formarea unui curent turbionar cu circulatie inversa, datorita impactului valurilor care vin din larg. Acest fenomen duce la transportul de sedimente fine in laguna din spatele barierei insulare. Prin natura sa, insula bariera, genereaza in zona din spate un mediu calm de tip laguna, care conduce la depunerea de aluviuni fine. Sub-sector: Delta secundara a bratului Sf. Gheorghe pana la Ciotic Acest sub-sector are o lungime de aproximativ 8 km si cuprinde delta secundara Sf. Gheorghe. Delta are trei brate secundare: Sf. Gheorghe (Olinca), care este continuarea cursului principal al bratului; Seredne (Garla de Mijloc), care este cel mai mic si este aproape blocat la gura de varsare; si bratul Garla Turceasca. Mlastinile deltaice sunt alimentate cu sedimente fine transportate de Dunare canale si garle ale bratului Sf. Gheorghe. Aceasta zona primeste, de asemenea, nisipuri fine prin procese de revarsare de-a lungul insulei Sahalin.
Pagina 43
O influenta semnificativa asupra acestui sub-sector este reprezentata de insula Sahalin care protejeaza aceasta coasta de valuri; ca atare, acest tarm este expus doar la valuri de furtuna dinspre sud sud vest. Coasta din spatele insulei Sahalin este, prin urmare, un mediu calm de tip laguna in care se pot acumula sedimente fine. Forma curbata a limbii de pamant duce, de asemenea, la formarea unui curent turbionar cu circulatie inversa, datorita impactului asupra valurilor care sosesc in jurul insulei, ceea ce conduce la transportul de sedimente in laguna din spatele acesteia. Ca urmare, a avut loc o progradare activa de-a lungul acestui tarm. Are loc un transport limitat al sedimentelor spre sud, ca urmare a liniei de separatie a derivei create de insula. Sub-sector: de la Ciotic pana la Zatoane (coasta in spatele partii de sud a insulei Sahalin) Acest sub-sector are o lungime de aproximativ 6 km si cuprinde sistemul de mlastini Zatoane. Tarmul consta din mlastini, care pe locuri au deschidere spre plaje inguste. Insula Sahalin are o influenta semnificativa asupra acestui sub-sector, deoarece creeaza o linie de separatie a transportului de sedimente de-a lungul acestei sectiuni de coasta care rezulta din curenti turbionari ce se formeaza in jurul extremitatii sudice a acesteia. Exista o lipsa semnificativa de material terigen, iar plajele, acolo unde sunt prezente, sunt formate predominant din cochilii. Lipsa unui aport nou de sedimente, combinata cu miscarea acestora atat la nord cat si de sud, a dus la o eroziune severa a acestui sub-sector.
3.2.4.3
Celula de sedimente: de la Zatoane la Portul Midia

Granita de nord a acestei celule este reprezentata de punctul de transport net zero in zona de sud a insulei Sahalin, in timp ce limita de sud este la digul nordic al Portului Midia. Principalele surse de sedimente sunt aici acumularile de la fostul litoral, remobilizate de valuri si curenti, si cantitati semnificative de cochilii bivalve. Orientarea tarmului se modifica de la est - spre vest, de-a lungul fasiei Zatoane Perisor, care este expusa furtunilor de la sud sud est, spre o orientare generala nord est sud vest de la digurile Portita la Midia, cu expunere la cele mai puternice furtuni de vant din nord. Aceasta modificare a conditiilor de expunere afecteaza, prin urmare, dinamica costiera de-a lungul acestei celule de sedimente. Exista fostele guri de intrare active la Portita, Periboina si Edighiol, care controlau schimbul de apa si sedimente cu sistemul lagunar Razelm - Sinoe. Acestea au fost fie in intregime inchise (Portita) sau pot fi controlate artificial prin stavilare (Periboina si Edighiol) desi in acest caz s-a obtinut numai un minim de control in ultima perioada. Sub-sector: Perisor Acest sub-sector este de aproximativ 23.5 km lungime si include cateva din zonele umede ale sistemului costier de la Zatoane, la est. Exista o centura redusa de dune de coasta si o zona ingusta de plaja inalta. Plajele sunt compuse atat din fragmente de cochilii, cat si din materiale terigene, care au fost remobilizate la nivel local.
Pagina 44
Orientarea liniei tarmului este est - vest, de-a lungul fasiei Zatoane - Perisor, si este in principal afectata de valurile sudice, (in special sud-est si sud, dar valurile de la sudest sunt cele mai semnificative). In ciuda acestui fapt, exista un potential de transport aluvionar spre vest a sedimentelor spre Periteasca. Patrunderile inspre sistem la nord sunt, totusi, considerate a fi limitate. Plajele sunt in general stabile, desi exista o usoara eroziune de-a lungul partii de est. Sub-sector: Periteasca Pe o lungime de aproximativ 8 km, linia de tarm consta intr-o plaja bariera, care separa Complexul Lagunei Razelm - Sinoe de Marea Neagra. Datorita orientarii sale, este fasia cea mai sigura a coastei de nord romanesti si adaposteste zona cea mai larga de dune si plaje inalte de pe intreaga coasta romaneasca. Exista un punct de convergenta langa Periteasca, unde doua derive converg de-a lungul tarmului, dar nisipul este, probabil, in principal furnizat de refacerea acumularilor relicte formate din nisipul adus de Dunare. Exista, de asemenea, un procent ridicat de fragmente de cochilii. Aceasta coasta este, prin urmare, in general, stabila, cu o tendinta de usoara acumulare pe alocuri. Sub-sector: Portita Pe o lungime de aproximativ 9 km, zona consta intr-un cordon de litoral, care separa Complexul Lagunei Razelm (Razelm) - Sinoe de Marea Neagra. Plaja bariera, care se intinde de la sud de Periteasca - Portita - Periboina la extremitatea de sud a lagunei Sinoe este ingusta (variind de la zeci de metri pana la 200 m in latime) si include o centura de dune foarte inguste si de plaja inalta. Exista un curent de deriva activ spre litoralul sudic care transporta sedimente, cu nisip aparut din eroziunea depozitelor relicte, format din sedimente aduse de Dunare. Exista, de asemenea, un procent ridicat de fragmente de cochilii. Intreaga plaja bariera de la sud de Periteasca la Periboina si extremitatea sudica a Lagunei Sinoe (Edighiol) a migrat spre tarm prin procese semnificative de revarsare. Linia tarmului se confrunta, prin urmare, cu o retragere rapida. Sub-sector: Periboina Sub-sectorul are o lungime de aproximativ 13 km si consta intr-un cordon de litoral, care separa Laguna Sinoe de Marea Neagra. Sedimentele sunt aduse de Dunare si exista o cantitate mare de fragmente de cochilii. Orientarea liniei tarmului este nord est sud vest de la digul Portita la Midia, si este expusa celor mai puternice furtuni de vanturi dinspre nord. Exista, prin urmare, un aport activ de sedimente pe litoral in partea de sud. Exista foste guri de intrare active la Periboina si Edighiol, care controlau schimbul de apa si sedimente cu sistemul lagunar Razelm - Sinoe. Acestea pot fi controlate artificial prin stavilare dar asa cum sunt operate in prezent nu au nici un impact direct asupra dinamicii costiere. Intreaga plaja bariera de la sud de Periteasca la Periboina si extremitatea sudica a Lagunei Sinoe (Edighiol) a migrat spre tarm prin procese semnificative de revarsare. Linia tarmului se confrunta, prin urmare, cu o retragere rapida. Sub-sector: Chituc
Pagina 45
Aceasta zona cuprinde o serie de bariere plaja relicte formate din sedimentele aduse de Dunare si este de aproximativ 19 km in lungime. Sedimentele de pe plaja constau in nisipuri aduse de Dunare si fragmente de cochilii. Exista, de asemenea, o prezenta semnificativa de minerale grele in sedimentele de pe plaja, ca urmare a remobilizarii selective a mineralelor de siliciu mai usoare, in timp ce mineralele mai grele au ramas in situ sau au fost transportate pe distante mai scurte. Orientarea liniei tarmului este nord est sud vest de la digurile Portita la Midia, si este expusa celor mai puternice furtuni de vanturi dinspre nord. Exista, prin urmare, un aport puternic de sedimente pe litoral in partea de sud. Aceasta zona se confrunta cu o eroziune usoara, dar este, in general, stabila de-a lungul unitatii de sud, in cazul in care o anumita influenta a digurilor de la Midia poate fi simtita. Sub-sector: Corbu (Capul Midia) De aproximativ 13 km lungime, acest sub-sector este format din plaje golfuri, care stau in fata falezelor de descopertare a stratului. Sedimentele de pe plaja sunt compuse atat din cochilii cat si din nisip adus de Dunare. Nu exista nicio contributie din partea falezei, care este in principal compusa din maluri. Orientarea liniei tarmului este nord est sud vest de la digurile Portita la Midia, si este expusa celor mai puternice furtuni de vanturi dinspre nord. Exista un transport clar de nisip inspre sud; cu toate acestea, digurile de la sudul acestui sub-sector, de la Portul Midia, inhiba transportul pre litoral si aceasta zona este in prezent, o capcana de sedimente. Aceasta coasta este, prin urmare, in general, stabila, cu o tendinta de usoara acumulare pe alocuri.
3.3
Schimbarea liniei tarmului

Diversele seturi de date au fost utilizate pentru a evalua modul in care linia tarmului si motivul pentru care linia tarmului a fost in continua evolutie. Sectiunea 3.3.1 a tratat schimbarile istorice ale liniei tarmului, in timp ce sectiunea 3.3.2 discuta cauzele si efectele istorice ale schimbarilor de pe linia de tarm in ultimii 20 de ani (1990 2010). Aceasta informatie a fost apoi folosita, impreuna cu ratele nete ale schimbarilor de tarm, pentru a identifica gradul de risc, pentru fiecare sub-sector; acestea sunt rezumate in sectiunea 3.3.3. O descriere mai detaliata a schimbarilor istorice ale tarmului de-a lungul unitatii dinspre nord este furnizata in Raportul privind dinamica costiera.
3.3.1 3.3.1.1
Schimbarile istorice ale tarmului Introducere

Unitatea nordica este un tarm deltaic, cu o lungime de 93 km si a fost primul erodat in ultimele cinci decenii. Sectoarele de retragere reprezinta (55,6%) din linia tarmului, in timp ce sectoarele de avansare si stabile se extind cu ~ 48 km (29,6%) si respectiv ~ 24 km (14,8%) de-a lungul tarmului. Exista doua tipuri diferite de modele de dinamici ale tarmului: i) mobilitate ridicata in timpul perioadei 1961-1979, cu retragere mare si ii) ratele de avansare urmate de mobilitate scazuta (1979-2006). Fluviul Dunarea este principala sursa de sedimente pentru sistemul de transport aluvionar de-a lungul
Pagina 46
litoralului, pe Unitatea nordica. Pe fluviul Dunarea si afluentii sai principali au fost construite baraje in numeroase locatii - inclusiv barajele de la Portile de Fier (Portile de Fier I in 1970 si Portile de Fier II in 1983). Ca urmare, aprovizionarea cu nisip pe plaje de catre fluviu a scazut semnificativ. Incarcatura reala de sedimente purtate de Dunare in Marea Neagra este de mai putin de 40 milioane t/an, din care 10-12% sau mai putin sunt materiale nisipoase, care reprezinta o sursa de sedimente in bugetul litoral al zonei frontale a deltei.
3.3.1.2
Celula de sedimente: de la Golful Musura la digurile Sulinei

Sunt disponibile informatii limitate in ceea ce priveste dezvoltarea Lagunei Musura. Analiza pozitiei liniei tarmului din studiile topografice, hartile, fotografiile aeriene si imaginile din satelit sugereaza ca linia tarmului Musura, adapostita, mlastinoasa, care este protejata de insula bariera, a fost acumulata cu o rata medie de acumulare de 52.8m/an intre 1961-1979, scazand cu 80% la 10.4m/an intre 1979-2006. Aceasta acumulare este legata de dezvoltarea limbii de nisip din partea ucraineana a lagunei, care inchide treptat laguna, si protejeaza linia tarmului de vanturi si valuri. Cu toate acestea, rata de progradare a tarmului s-a redus inca de la inceputul anilor 1990 si este cauzata de scaderea descarcarilor fluviale pe bratul sudic al lobului Stambulul Vechi. Modificarile morfologice ale insulei bariera Musura in timpul 1988-2002 arata o alungire neta spre sud cu 130m/an (ajungand la 5,9 km lungime totala in 2002). Partea de sud a insulei a migrat inspre uscat, cu o rata de 55 m / an, in timp ce partea de nord a insulei s-a retras cu o rata de 25m/an. Masuratorile GPS ale insulei indica faptul ca intre 2007 si 2008 insula s-a alungit in directia VSV-ENE cu 93 m, si cu 80 m in plus in perioada 2008-2009 in aceeasi directie, cu o curbura spirala logaritmica. Insula a fost formata initial ca un cordon submers de la marginea platformei deltaice pana la bratul Stambulul Vechi, in nord, si aparut in 1988, de-a lungul marginii de nord.
3.3.1.3
Celula de sedimente: De la Jetelele Sulina la Zatoane (capatul sudic al insulei Sahalin)

Aceasta celula de sedimente cuprinde un numar de diferite forme de coasta cu caracteristici comportamentale diferite si, prin urmare, rate variate istorice ale schimbarilor (a se vedea Figura 3.7 de mai jos). Sectorul imediat la sud de digurile de la Sulina, care se extinde pe 4 km, a fost supus acumularii continue, in special in partea de nord. Aceasta acumulare a fost intrerupta de constructia digului perpendicular pe malul Sulina, situat la 800m sud de jetelele de la Sulina, in 1981, care a modificat circulatia curenta. Rata medie a evolutiei liniei tarmului intre 1962-2000 a fost +7,6 m/an, desi rata de avansare a scazut in timp, deoarece tarmul ajunge la echilibru dupa construirea si extinderea jetelelor de la Sulina. Dupa construirea digului in 1981, rata de acumulare a tarmului a crescut in portiunea protejata de dig (sud), care a condus la formarea unei plaje largi (100m latime) si a doua creste de dune. Creasta dinainte de dune este de 0-40m latime, 1,5 m inaltime si este acoperita de tufele de Tamarix sp. Dunele de pe a doua creasta (dinspre uscat), situate la peste 150m de litoral sunt mari de 2,5 m inaltime, si sunt stabilizate de Tamarix, Hippophae si Salix.
Pagina 47
Mai la sud, sistemul de cordon deltaic Imputita - Ivancea s-a retras de la mijlocul secolului 19. Mai recent, intre 1962-1979, au existat rate ridicate de retragere, dar rate moderate dupa aceea. Acest lucru se datoreaza partial formei convexe a tarmului in fata Canalului Sonda, care a servit pentru a concentra energia valurilor la nivel local, rezultand in rate de eroziune crescute. Unele dintre materiale erodate au fost redistribuite la doar cativa kilometri spre sud, in directia predominanta a curentului de transport aluvionar inspre mal. Din Ivancea la nord de Sfantu Gheorghe, plaja este formata din depozite de nisip si a fost in mod semnificativ variabila in timp si spatiu. Unitatea nordica a fost erodat, istoric vorbind, desi la rate mai mici decat cordonul deltaic Imputita - Ivancea, in timp ce in partea de sud exista un sector de depunere. La nord de gura Sfantu Gheorghe, pozitia tarmului a fost stabila pentru ultimele patru decenii. Sectiunile nordice si centrale ale acestui tarm sunt sectoarele cele mai stabile si omogene de pe intreaga coasta a Deltei Dunarii, datorita prezentei a doua cordoane paralele submerse ale tarmului, care actioneaza, in general, pentru a atenua atacurile valurilor generate de furtuni. Configurarea morfologica a partii de sud dinspre Sfantu Gheorghe este puternic afectata de prezenta cordonului de nisip care s-a format la gura de varsare a bratului Sf. Gheorghe. Aceasta caracteristica morfologica, impreuna cu modelul hidrodinamic rezultat din modul in care curentii fluviali si marini interactioneaza in cadrul acestui sector, actioneaza pentru a impiedica circulatia curentilor de transport aluvionar de-a lungul tarmului. Laguna Sahalin din spatele barierei (back barrier) are un mal mlastinos, este foarte mobila, si este caracterizata prin rate ridicate de progradare in fata gurii fluviului. La inceputul anilor 1960, au existat trei brate functionale ale deltei: Canalul Turcesc (Turetki), Garla de Mijloc (Seredne) si Ruptura (Dardanele). Acestea au avansat constant la rate de 20-25 m/an pana la inchiderea prin transgresia inspre tarm a Insulelor Sahalin . Primul brat inchis de retragerea insulei bariera, care a blocat gura, a fost Dardanele, in 1980, urmat de Seredne in 1986; in prezent gura Turetki este situata la numai 300 m de insula. In zonele dintre afluenti ale deltei secundare Sf. Gheorghe, ratele de avansare au valori de 5-8 m/an. Insula bariera Sahalin se extinde de la gura Sf. Gheorghe in nord, pana la Capul Roch in partea de sud. Insula bariera Sahalin a evoluat din anul 1897, cand a aparut pentru prima oara in fata bratului Sf. Gheorghe, la marginea platformei deltei submerse. Acesta s-a acumulat continuu de-a lungul secolului al XlX-lea (Ionescu-Dobrogeanu, 1909, 1938), ca urmare a depunerii sedimentelor fluviale. Pana in 1942, partea de nord a insulei a suferit cele mai mari rate de migrare inspre uscat, apoi valorile maxime de rasturnare s-au modificat prin faptul ca au migrat gradual inspre sud, in fata gurii Dardanele intre 1942-1962, si in zona Turetki-Seredne dupa 1942. Din intreaga insula bariera, sectorul de nord al insulei a suferit cea mai activa retragere activa intre 1920-1942, dupa care aceasta a scazut dramatic in favoarea alungirilor. De la sfarsitul anilor 1960 si inceputul anilor 1970, sectorul de nord (1,5 km lungime), a devenit atasat la continent si, prin urmare, este mult mai stabil. In consecinta, fluxul continuu sedimentar si expunerea la directia predominanta a vantului (de Nord) au favorizat formarea unui camp de dune compus din dune mici (2-3 m inaltime), foarte mobile. De la mijlocul anilor 1970, punerea in aplicare a
Pagina 48
exploatarii experimentale forestiere, in partea de nord a satului Sf. Gheorghe a condus la o crestere a vegetatiei pe distante mari, astfel incat campul de dune mobile de la insula bariera de nord Sahalin a devenit de asemenea, vegetat si s-au stabilizat dune. In ultimele decenii, insula/peninsula Sahalin s-a mutat spre vest cu ~ 750 m, iar lungimea a crescut cu 3,8 km si latimea a crescut cu 200 m. O rata de acumulare pentru perioada 1975-1990 este calculata la 167 m/an. Aceasta rata este foarte aproape de rata estimata anterior (Gastescu, 1986). Dupa 1990, acumularea a trecut la eroziune pana in 2000. In 2006, zonele de eroziune si de acumulare au fost relativ echilibrate. Rata de eroziune a suprafetei de nisip intre 1990 si 1996 a fost de 8,3 ha/ an. Intre 1996 si 2000, rata de eroziune a crescut la 42,5 ha / an. Intre 2000-2006 rata de eroziune a stagnat, drept urmare s-a erodat si zonele de acumulare au ajuns la un echilibru relativ. Intre 1999 si 2000, lungimea insulei nu a crescut si latimea a inceput sa scada. Cu toate acestea, din 2000 pana in 2006, lungimea insulei a crescut cu ~ 1,8 km. Campaniile de masurare GPS din 2008, 2009 si 2010 au aratat o alungire si curbura a peninsulei la sud-vest, existenta unei prelungiri foarte subtiri a centurii de nisip a insulei, care este instabila in timpul furtunilor. Dupa 2007, peninsula a fost divizata in 2 - 3 parti, care au evoluat diferit in functie de procesele geomorfologice de actionare. Capul Roch (reprezentand extremitatea sudica a insulei Sahalin), s-a mutat continuu in aval (sud). In prezent, transportul litoral de-a lungul extremitatii sudice a Insulei Sahalin este estimat a fi intre 750000 m3/an (Giosan et al, 1997.) si in jurul valorii de 417.000 m 3/ an (Vespremeanu-Stroe, 2004).
Pagina 49
Figura 3.9 Modelele de eroziune si acumulare: de la Sulina la Sf. Gheorghe
3.3.1.4
Celula de sedimente: de la Zatoane la Capul Midia

Sub-sectorul Ciotica - Perisor se erodeaza: intre 1962 si 1979 rata de eroziune a fost de 8-17m/an. Cea mai mare rata de eroziune pe malul deltei Dunarii a fost inregistrata de-a lungul tarmului Zatonul Mic - Zatonul Mare, atingand si chiar depasind 20 m/an in aceasta perioada. De la deschiderea lacului Zatonul Mare (1961), printr-o gura de
Pagina 50
intrare care migreaza spre vest, cu o rata medie de 110 m/an, rata de transport neta in sectorul Zatonul Mare a fost in jurul valorii de 345.000 m 3/ an. Din 1985, ratele de eroziune au crescut pana in 2006 si rezultatele de masurare GPS in 2010 au aratat o retragere a tarmului cu 35 m inca din 2008. Sub-sectorul Periteasca se caracterizeaza prin eroziune inainte de 1995, dupa care a inceput avansarea tarmului, care a condus la formarea unei campii a crestei de plaja. Acumularea este mai mare in Unitatea sudica decat in partea de nord, desi de-a lungul lungimii sectorului exista o reducere a ratei de acumulare. In sub-sectoarele Portita Periboina - Edighiol, rata medie de retragere a liniei tarmului a fost de 6 m/an intre 1962 si ziua de azi. Recesiunea tarmului este ilustrata de faptul ca o parte a terminalelor de referinta CSA 1962 a disparut sub mare. Sub-sectorul Portita - Periboina are o lungime de aproximativ 10 km si este o bariera a complexului lagunar Razelm. Bariera se ingusteaza si se muta spre vest, intr-o miscare de translatie peste vechile formatiuni ale lacului. Miscarea a avut o valoare cuprinsa intre 1.00 - 1.2 km in timpul perioadei analizate. In perioadele de furtuni severe, in trecut, mai multe rupturi au fost determinate, denumite portite sau periboine. Astazi, singura conexiune la sistemul de lacuri este prin deversarea Periboina, construita pentru controlul evacuarilor din Lacul Sinoe. In sub-sectoarele Periboina - Edighiol - Chituc, o recesiune a tarmului, de 600-800 m, a fost observata in perioada analizata. In partea de sud a bancului de nisip Chituc, in zona Vadu si Corbu, malul a avansat cu 300-500 m, comparativ cu 1900.
Pagina 51
Figura 3.10 Modelele de eroziune si acumulare: de la Ciotic la Capul Midia
Pagina 52
3.3.2 3.3.2.1
Cauze si efecte istorice ale schimbarilor liniei tarmului Celula de sedimente: de la Golful Musura la jetelele de la Sulina
Din punct de vedere istoric, celula Golful Musura la digurile de la Sulina au suferit o eroziune extinsa ca urmare a retragerii lobului deltei Sulina in ultimele 2 milenii. Cu toate acestea, construirea deigurilor de la Sulina, si afluxul de sedimente din afluentii de la Chilia au inversat aceasta tendinta pe parcursul secolului trecut. Digurile blocheaza transportul spre sud si acest lucru, impreuna cu descarcarea de sedimente de la afluentii Dunarii, a condus la acumularea si dezvoltarea unei limbi de pamant la intrarea in golf, ducand la formarea Lagunei Musura. In prezent, exista, prin urmare, putine zone de eroziune in curs de dezvoltare, sau un risc scazut de eroziune in viitor, daca procesele actuale continua.
3.3.2.2
Celula de sedimente: de la jetelele de la Sulina la Zatoane (capatul sudic al insulei Sahalin)

Celula de sedimente Sulina s-a confruntat cu un fenomen de eroziune naturala in ultimii 2.000 de ani, desi ratele de eroziune s-au accelerat in timpul secolelor 20 si 21, ca urmare a interventiei antropice, cum ar fi lucrarile de la digurile Sulina si Dunare . Constructia acestor structuri a dus la o scadere a incarcarii de sedimente, atat in cadrul Fluviului Dunarea cat si de-a lungul coastei in directia sud. Modelele de circulatie actuale locale inseamna ca zona plajei bariera centrala este cea mai vulnerabila la eroziune. Insula Sahalin a evoluat natural, conform modelelor de eroziune si acumulare. Ea se prelungeste in prezent si se ingusteaza pe masura ce inainteaza spre coasta. De-a lungul timpului, un proces ciclic apare, prin care o insula se retrage spre coasta pana cand se alatura tarmului ca o noua plaja bariera, dupa care se formeaza o noua caracteristica. Eroziunea tarmului prezinta un risc pentru caracteristicile de mediu semnificative spre coasta ale plajelor bariera. Exista mai multe ecosisteme de apa dulce si nu exista riscul de intruziune a apei sarate, care afecteaza ecosistemele in cazul in care apare fenomenul de revarsare in timpul furtunilor, sau formarea unor patrunderi temporare sau permanente.
3.3.2.3
Celula de sedimente: de la Zatoane la Portul Midia

Cea mai mare parte a acestei deschideri este in prezent erodata din cauza lipsei de sedimente de la intrare din amonte; cu toate acestea zonele cum ar fi Periteasca si Capul Midia sunt de acumulare. In cazul in care aceasta eroziune naturala continua, patrunderile se pot dezvolta pe plaja bariera, rezultand in formarea admisiilor naturale in zonele umede dinspre uscat. Eroziunea conduce la o ingustare a plajei bariera si la un risc crescut de revarsari si de formare de patrunderi. Ca si in zona de coasta de mai la nord, habitatele dinspre uscat sunt parti ecologice importante si fac parte din Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii, iar aceste caracteristici si habitate desemnate ar putea fi afectate in mod negativ in cazul in care apar incursiuni semnificative de apa sarata.
Pagina 53
3.3.3
Rate de eroziune si puncte fierbinti (zone cu eroziune mai accentuata)

Ratele multianuale de eroziune pe parcursul ultimelor trei decenii (1979 - 2006) au fost derivate din harti si sunt sintetizate in tabelul urmator (Tabelul 3.4) pentru fiecare sub-sector.
Tabelul 3.4 Ratele multianuale de eroziune pentru 1979-2006, asa cum au fost derivate din harti.
Celula
Sub-sectoare
Modificarea tarmului 1979-2006 (m/an)

Valorile + inseamna acretie, valorile inseamna eroziune
Golful Musura pana la jetelele de la Sulina Jetelele de la Sulina pana la Zatoane (N1)
Golful Musura
10,4
Sulina Canalul cu Sonda Casla Vadanei Sf. Gheorghe Sahalin Delta secundara Sf. Gheorghe pana la Ciotic Ciotic pana la Zatoane
8,1 - 9,4 - 6,3 3,7 - 17,7
Zatoane pana la Portul Midia (N2)
Perisor Periteasca Portita Periboina Chituc Corbu (Capul Midia) Capul Midia nord Capul Midia sud
- 2,7 0,7 - 3,9 - 3,5 - 1,5 2,1 3,2
3.4 3.4.1 3.4.1.1
Dinamica viitoare in conditii de neinterventie Viitoarele modificari ale tarmului in conditii de neinterventie Introducere
Viitoarele schimbari ale tarmului au fost estimate folosind ratele de eroziune proiectate in perioada de evaluare de treizeci (30) de ani a Master Plan-ului in conformitate cu Termenii de Referinta ai proiectului. In plus, proiectiile privind eroziunea iau, de asemenea, in considerare o perioada de 50 de ani pentru a fi compatibile cu estimari mai detaliate care trebuie sa indeplineasca toate cerintele UE pentru proiectiile care sa contribuie la Evaluarea Costurilor si a Beneficiilor pentru proiectele prioritare.
Pagina 54
Luand in considerare faptul ca tarmul romanesc este puternic influentat in prezent de interventia omului, evolutia sa reala in viitor depinde intr-o masura considerabila de optiunile stratetige alese de catre factorii locali de decizie in legatura cu Managementul Integrat al Zonei costiere. Cu toate acestea, aceasta sectiune a Raportului privind Diagnosticul zonei costiere vizeaza numai evaluarea eroziunii intr-un caz de referinta de lipsa de interventie. Acesta presupune un caz ipotetic pentru managementul viitor al zonei costiere in care nu ar fi nicio interventie umana in viitor pentru a atenua eroziunea costiera. Desi aceasta este foarte putin probabil sa fie o optiune strategica adecvata de management pentru intreaga coasta, ofera factorilor de decizie o evaluare de referinta in raport cu care pot fi masurate beneficiile si costurile interventiei pentru gestionarea riscurilor de eroziune. Prognozele preliminare ale tendintelor viitoare de eroziune si acumulare de-a lungul liniei tarmului au fost obtinute din date istorice ale retragerii liniei tarmului provenite din hartile existente. Au fost luate in considerare doua scenarii (asa cum sunt definite de Raportul Dinamicii Costiere): un caz de referinta si scenariul celui mai rau caz pentru Master Plan. In cazul de referinta se presupune ca nivelul marii continua sa creasca cu rata curenta (2mm/an). Scenariul celui mai rau caz presupune ca rata de crestere a nivelului marii se mareste la 10mm/an. Folosind aceste doua scenarii au fost realizate o serie de 'contururi' ale riscului de eroziune. Trebuie remarcat faptul ca estimarile eroziunii prezentate in acest raport sunt doar orientative indicand tendintele generale de modificare a liniei tarmului si au fost produse numai in scopul de a evalua scenariul de referinta al optiunii "Fara interventie" pentru elaborarea Master Planului.
3.4.1.2
Metodologie
Au fost intreprinsi mai multi pasi in cadrul procesului de estimare a unei viitoare modificari a tarmului: Analiza istoricului tendintelor si extrapolarea lor Evaluarea cresterii nivelului marii Evaluarea altor posibile schimbari climatice Evaluarea sistemelor de protectie existente Evaluarea zonelor tampon
Analiza istoricului tendintelor si extrapolarea lor S-a depus o munca semnificativa in observarea istoricului tendintelor de schimbare a tarmului, ca parte a acestui proiect; aceste informatii se regasesc in Raportul Dinamicii Costiere. Informatiile adunate au fost evaluate pentru a se calcula nivelurile multianuale de eroziune pentru diversele sub-sectoare ale unitatilor nordica si sudica (vezi sectiunea 3.3.3 si 4.3.3). Ca o prima evaluare a unei viitoare modificari a tarmului, aceste niveluri multianuale de eroziune au fost extrapolate pentru a se calcula schimbari viitoare. Aceasta abordare presupune de la sine ca tiparul specific din trecut va continua pe viitor si ca schimbarile observate sunt mai degraba liniare decat de natura ciclica.
Pagina 55
Prin urmare, exista o incertitudine semnificativa cu privire la aceste estimari, dar ele oferatotusi informatii fundamentale despre tendintele posibile si amploarea unei viitoare schimbari. Cu toate acestea, in anumite zone, sistemele de protectie si protejare a tarmului au afectat in mod semnificativ felul in care s-a modificat linia tarmului de-a lungul ultimelor decenii si pe alocuri exista putine informatii despre cum ar fi aratat plajele si falezele in conditii naturale. In aceste locatii au fost efectuate estimari cu privire la gradul schimbarii naturale care s-ar fi produs in lipsa interventiilor. Prin urmare, exista o incertitudine semnificativa cu privire la aceste niveluri, de vreme ce istoricul gradelor de eroziune naturala nu ar mai fi reprezentativ din cauza interventiilor majore efectuate, precum digurile portuare. Acestea ar ramane in continuare chiar si in cazul unei abordari fara interventie a apararii tarmului, asa ca gradul de eroziune naturala a falezelor din Unitatea sudica ar putea fi mult mai mare decat cel potrivit istoricului. Consideratii asupra cresterii nivelului marii In ceea ce priveste modificarile nivelului marii, nu exista recomandari specifice sau autoritare pentru rata de crestere a nivelului marii care ar trebui sa fie asumata la evaluarea necesitatilor viitoare de protectie costiera. Dupa cum s-a discutat mai sus, pentru prognozele de eroziune, doua scenarii ale cresterii nivelului marii au fost luate in considerare: un scenariu de referinta, in care ratele actuale de crestere a nivelului marii continua (2mm/an), si scenariul celui mai rau caz, in care se presupune ca rata de crestere a nivelului marii se va mari pana la 10mm/an. In Raportul Modelarii Liniei Tarmului, un al treilea scenariu al cresterii nivelului marii a fost evaluat, folosind o rata de 3,3mm/an; aceasta corespunde cu limita superioara a cresterii istorice estimate a nivelului marii. Exista o serie de metode de predictie disponibile prin care s-a incercat, prin extrapolare, gasirea unei conexiuni intre cresterea nivelului marii si modificarea liniei tarmului, dar fiecare din ele este constransa de supozitii si restrictii care influenteaza aplicarea lor la anumite zone de coasta. Acest fenomen se datoreaza faptului ca nu exista o legatura simpla intre modificarea liniei tarmului si cresterea nivelului marii. Regula Bruun este probabil una dintre metodele aplicate cele mai raspandite, posibil datorita utilizarii unui numar redus de parametri. Regula Bruun a fost obiectul mai multor dezbateri si critici, dar inca este sustinuta de marea majoritate a specialistilor, desi nu poate fi aplicata in toate zonele de coasta. Supozitia ce sta la baza regulii Bruun este ca pe masura ce nivelul marii creste, tarmul superior se erodeaza si sedimentele se depun pe tarmul inferior pentru a se mentine echilibrul. Metoda nu ia in calcul transportul sedimentelor de-a lungul tarmului si presupune, de asemenea, ca toate sedimentele rezultate in urma erodarii tarmului superior sunt transportate spre mare. Regula Bruun a fost aplicata utilizandu-se informatii specifice fiecarei portiuni a coastei si nivelurile schimbarii au fost calculate in Raportul Modelarii Liniei Tarmului, volumul 4. A fost stabilit un grad de crestere a nivelului marii de 3,3mm/an (rezultand o crestere a nivelului marii cu 0,10m din 2010 pana in 2040), care corespunde limitei superioare a nivelului marii estimat in istoric. Pentru a analiza ipoteza unei cresteri extreme a nivelului marii, a fost estimat si un grad de crestere de 10mm/an (rezultand o crestere a nivelului marii cu 0,30m din 2010 in 2040). Rezultatele sunt prezentate in Tabelul 3.5 de mai jos.
Pagina 56
Tabelul 3.5 Estimari ale retragerii prevazute pana in 2040 aplicand regula Bruun in doua ipoteze privind cresterea nivelului marii. Mai multe informatii despre parametrii utilizati in calcul se gasesc in Raportul Modelarii Liniei Tarmului, volumul 4.
Celula sedimentara
Sub-sectoare
Estimari ale retragerii tarmului si nivelul anual echivalent (m/an) utilizand regula Bruun (2010-2040) Cresterea nivelului marii cu 3,3mm/an (0.1m pana in 2040) Cresterea nivelului marii cu 10mm/an (0,3m pana in 2040) -
Golful Musura la jetelele de la Sulina
Golful Musura
De la jetelele de la Sulina Sulina la Zatoane Canalul cu Sonda (N1) Casla Vadanei Sf. Gheorghe Sahalin De la Sf. Gheorghe la Ciotic De la Ciotic la Zatoane De la Zatoane la Portul Midia (N2) Perisor Periteasca Portita Periboina Chituc Corbu (Capul Midia)
-7,5m (0,25m/an)
-22,6m (0,75m/an)
-9,0m (0,3m/an)
-27,0m (0,9m/an)
-4,9m (0,16m/an) -2,5m (0,08m/an) -5,3m (0,17m/an)
-14,6m (0,49m/an) -7,6m (0,25m/an) -15,9m (0,53m/an)
Rezultatele arata ca retragerea estimata cu ajutorul regulii Bruun este mai mica decat cea obtinuta cu ajutorul istoricului. Aceasta situatie nu este neobisnuita in cazul unui tarm dinamic precum cel al coastei romanesti, deoarece regula Bruun este o metoda bidimensionala si nu ia in calcul transportul de-a lungul tarmului si nici pierderea sedimentelor cauzata de procesele de supra-spalare. Se presupune, de asemenea, ca profilul plajei translateaza in mod simplu spre uscat si ca nu exista nicio schimbare a formei acestuia precum inclinarea, de exemplu. O abordare alternativa care a fost frecvent utilizata in cadrul altor studii implica presupunerea ca gradele de eroziune stabilite de istoric iau in calcul efectele variatiilor bugetului sedimentar in lungul tarmului. Se presupune, de asemenea, ca viitoarele schimbari ale bugetului sedimentar vor fi mici; pentru a prevedea nivelurile de retragere poate fi utilizata o versiune modificata a regulii Bruun (Dean, 1991). Aceasta intrebuinteaza diferenta dintre valorile trecute si viitoare ale nivelului marii pentru a calcula un nivel de retragere folosind regula Bruun, la care adauga apoi
Pagina 57
nivelul de schimbare din istoric. Totusi, de-a lungul acestei tarm, modificarea regulii Bruun privind retragerea nu aduce o schimbare semnificativa nivelului istoric extrapolat, dar a fost incorporata in prognoze pentru a obtine o estimare acoperitoare a riscurilor viitoare de eroziune, folosind scenariul de 10mm/an pentru rata cresterii nivelului marii. Evaluarea altor posibile schimbari climatice Sectiunea 2.4 abordeaza in detaliu posibile schimbari ale climatului ce ar putea surveni in viitor. Un rezumat al informatiilor esentiale se regaseste aici. Au fost estimate posibile schimbari in dinamica vanturilor (vezi Raportul Modelarii Hidraulice 3D), dar s-a ajuns la concluzia ca, desi a putut fi observata o usoara crestere in viteza vantului mediu, aceasta se incadra in variabilitatea interanuala a vitezei vantului inregistrata de-a lungul coastei respective. Prin urmare, cat priveste aceste estimari, se considera ca nu exista nicio schimbare semnificativa a vitezei vantului sau inaltimea valurilor medii pe durata de timp acoperita de Master Plan. Se recomanda, totusi, ca toate proiectele desfasurate in cadrul studiilor de fezabilitate sa ia in calcul efectul pe care l-ar putea produce o crestere cu cel putin 10% a vanturilor din larg si a valurilor extreme. Efectul pe termen scurt al furtunilor este dezbatut in sectiunea 3.3.2 de mai sus. Pe baza informatiilor existente, nu a fost prevazuta nicio schimbare semnificativa a transportului potential al sedimentelor ca rezultat al unei schimbari in dinamica valurilor (vezi Raportul Modelarii Liniei Tarmului). Desi au fost efectuate o serie de studii care au analizat schimbarile debitului sedimentar al Dunarii, ca rezultat al schimbarii climatice, acestea nu au fost luate in calcul in mod direct cand s-au estimat modificarile posibile ale tarmului. Alti factori climatici care ar putea influenta schimbarile viitoare ale liniei tarmului sunt temperatura si precipitatiile. Desi schemele climatice pot realiza estimari ale tendintelor posibile la scara mare, la nivel regional si local ramane inca o incertitudine semnificativa privind viitoarele schimbari. De asemenea, exista putine studii referitoare la impactul net al unor astfel de schimbari. Prin urmare, pentru acest calcul, nu au fost luate in considerare aceste schimbari, dar acest fapt este etichetat drept o incertitudine in cadrul supozitiilor facute. Evaluarea sistemelor de protectie existente Au fost estimate tendintele in evolutia tarmului pentru o abordare viitoare fara interventie. Aceasta este o ipoteza conform careia nu ar exista cheltuieli de mentinere si imbunatatire a sistemelor de protectie. Prin urmare, ele ar ceda la un moment dat, in functie de durata lor de viata si alti factori precum curentii, starea in care se afla plaja, producerea si frecventa episoadelor climatice extreme si schimbari in nivelul de expunere. Sectiunea 5.2 de mai sus abordeaza starea curenta a sistemelor de protectie si explica felul in care a fost luata in calcul durata lor de viata in cadrul acestui studiu. Acolo unde exista sisteme de protectie a zonelor de coasta care corecteaza pozitia tarmului, a fost luata in calcul durata lor de viata ramasa cand s-a estimat gradul de eroziune. Totusi, in numeroase cazuri, in urma cedarii sistemelor de protectie, ar fi o perioada de retragere accelerata, tinandu-se cont de expunerea coastei si variatiile posibile ale transportului de-a lungul tarmului. In zonele in care plajele au fost pastrate mai late sau exista teren artificial, retragerea estimata a luat in calcul pierderea acestor suprafete artificiale.
Pagina 58
Evaluarea zonelor tampon Din punct de vedere al identificarii zonelor de risc, in unele locuri s-a luat in calcul o zona tampon de siguranta. Aceasta actiune confirma faptul ca eroziunea nu este un proces constant, liniar, ci se produce episodic in urma furtunilor si alunecarii falezelor. Implementarea acestor zone tampon ar face posibila abandonarea sau demolarea cladirilor si infrastructurilor inainte de distrugerile cauzate de eroziune. Prin urmare, a fost propusa o zona tampon pentru locatiile construite sau aflate in curs de dezvoltare.
3.4.1.3
Prognoze ale modificarilor tarmului si riscului la eroziune in cazul "Fara interventie"

Prognozele modificarilor viitoare ale liniei tarmului si/sau magnitudinea riscului la eroziune (incluzand o zona tampon a se vedea mai sus) pentru Unitatea nordica sunt prezentate in Tabelul 3.6 de mai jos. Prognozele sunt pentru 30 si 50 de ani si identifica un ecart de risc la eroziune; cea mai mica estimare se bazeaza pe continuarea cresterii actuale a nivelului marii si cea mai mare estimare se bazeaza pe scenariul celui mai rau caz pentru cresterea nivelului marii. O scurta explicatie a ipotezelor si consideratiilor facute in realizarea acestor prognoze este inclusa in ultima coloana. Dupa cum s-a mentionat mai sus, aceste prognoze sunt la nivel inalt si destinate numai pentru a informa Master Planul. Studiile de fezabilitate pentru proiectele viitoare vor trebui sa includa in plus, analize mai detaliate, la nivel local.
Pagina 59
Tabelul 3.6 Estimarea zonei cu risc de eroziune pe scara larga pentru unitatea nordica
Unitate costiera majora
Celula sedimentara
Sub-sector
Tendinte actuale de evolutie a liniei tarmului (m/an)
Modificarea liniei tarmului/riscul Durata de viata a de eroziune sistemelor de estimat pana protectie 2040 (ani) (ecart in m)
Modificarea liniei Supozitii si considerente tarmului/riscul de eroziune (toate estimarile prevad cresterea nivelului estimat pana marii) 2060 (ecart in m)
nordica
Golful Musura la jetelele de la Sulina Golful Musura Zona de pana la jetelele acumulare in de la Sulina larg
Nu exista sisteme de protectie
Acumulare
Acumulare
Tendintele recente continua. Nu au intervenit schimbari majore la digurile Sulina. Nu au intervenit schimbari majore ale fluxului Dunarii.
Jetelele de la Sulina pana la capatul sudic Sulina al limbii de pamant Sahalin (Zatoane) Canalul cu Sonda
Situatie stabila /Acumulare (de la 5 la 15 m/an)
>10
Acumulare
Acumulare
Tendintele recente continua. Nu au intervenit schimbari majore la jetelele Sulina. Nu au intervenit schimbari majore ale deversarii de sedimente a Dunarii.
Eroziune (intre -5 si 15m/an)
280-300
470-490
Eroziune Casla Vadanei (intre -5 si 10m/an)
190-210
320-330
Pagina 60
Celula sedimentara
Sub-sector
Tendintele recente continua. Situatie Nu au intervenit schimbari majore la jetelele Sulina. stabila/Acumulare Nu au intervenit schimbari majore ale deversarii de sedimente a Dunarii.
Sf. Gheorghe
Situatie stabila/ Nu exista sisteme de acumulare protectie (intre 0 si 5m/an)
Situatie stabila/Acumular
Sahalin
Eroziune (intre -10 si -20 m/an)
530-550
890-900
Tendintele recente continua. Nu au intervenit schimbari majore ale deversarii de sedimente a Dunarii.
Delta secundara a bratului Sf. Gheorghe Ciotic
Situatie stabila (intre 2 si -2 m/an)
Situatie stabila
Situatie stabila
Tendintele recente continua.
Ciotic Zatoane (coasta din spatele partii sudice a limbii Eroziune (intre 0 si -10 de pamant m/an) Sahalin si sistemul de mlastini costiere Zatoane)
0-170
0-270
Pagina 61
Celula sedimentara
Sub-sector

Eroziune (intre 0 si -5 m/an) Situatie stabila/ acumulare (intre 0 si 2 m/an) Eroziune (intre 0 si -5 m/an) Eroziune (intre 0 si -5 m/an) Eroziune (intre 5 si -5 m/an)
Zatoane pana la Portul Midia
Perisor
80-100
140-160
Periteasca
Acumulare
Acumulare
Portita
>10
120-130
200-210
Periboina
>15
110-120
180-190
Chituc
>15
40-50
70-80
Situatie stabila/acumular Corbu (Capul Informatia nu este e Midia) disponibila (intre 0 si 5 m/an)
Acumulare
Acumulare
Portul Midia
>30
Digurile portuare raman eficiente si dupa trecerea perioadei de evaluare a Master Plan-ului.
Pagina 62
3.4.2
Impactul asupra mediului in caz de neinterventie

Tabelul 3.7 prezentat mai jos considera ca impactul unui scenariu fara interventie asupra unitatii costiere de nord, in ceea ce priveste mediul. Sunt prezentate informatiile cu privire la procesele actuale costiere, natura si starea mijloacelor de protectie existente si riscul de eroziune. Sunt luate in calcul efectele potentiale atat asupra caracteristicilor mediului natural al litoralului romanesc de nord, inclusiv in locatii desemnate, cat si asupra mediului construit, care include factori cum ar fi utilizarea terenurilor, infrastructura de transport si patrimoniul cultural. Dezvoltarea in viitor este, de asemenea, luata in considerare in locatii in care Planurile Urbanistice Zonale au fost aprobate. Aceasta evaluare utilizeaza informatiile cuprinse atat in acest raport, cat si altele generate in cadrul acestui studiu. In urma acestei evaluari, Figura 3.11 prezinta un rezumat al riscului de eroziune. Mai multe informatii despre locatiile de patrimoniu cultural sunt incluse in Anexa A.
Pagina 63
Figura 3.11 Rezumatul riscului de eroziune pentru Unitatea nordica
Pagina 64
Tabelul 3.7 Impactul asupra mediului varianta "fara interventie" Unitate Celula de Sub Sub sector costiera sedimentare sector majora costiera Tip de tarm, Descriere caracteristici sedimentare
nordica Golful Musura la digurile de la Sulina Golful Musura (frontiera de stat cu Ucraina la jetelele Sulina) Golful Musura are o lungime de aproximativ 12 kilometri. S-a aflat intr-un proces istoric de eroziune datorat retragerii aproape continue a lobului deltaic Sulina din ultimele doua milenii. In ultimul secol a suferit o tendinta de colmatare si de transformare in laguna datorita formarii unei insule in dreptul intrarii in golf. Acest fenomen se datoreaza atat aportului semnificativ de sedimente al bratului Chilia, cat si impactului digurilor de la Sulina care blocheaza curentul catre sud de nisip . Fostul golf care s-a transformat in laguna prin acumularea (colmatarea) rapida a sedimentelor costiere care au format o insula. Sedimentele variaza - in laguna din spatele insulei acestea sunt fine (in general silturi) amestecate cu materie organica (vegetatie), adusa de catre bratele secundare, in alternanta cu straturi subtiri de nisipuri fine transportate aici de catre fenomenele de spalare ale insulei din timpul furtunilor. Lungimea totala a tarmului in Golful Musura este de 16 km.
Lucrari existente Dinamica costiera

Acretie rapida, insula spit care separa laguna de mare a evoluat rapid in ultimele decenii. Efectul a fost colmatarea rapida a lagunei Musura.
Date de utilizarea terenului si administrative
Modificarea liniei tarmului/riscul de Sumarul ariilor de interes eroziune estimat 30-50 ani (ecart in m)
Acest sub-sector sustine un Acretie zonala ecosistem marin important, fapt offshore. ce se reflecta in desemnarea zonelor protejate din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (siturile SCI, SAP si Ramsar), atat prin zona sa de delta cat si pentru componentele sale marine. Delta Dunarii reprezinta suportul pentru un numar semnificativ de habitate si specii protejate, iar Golful Musura reprezinta o Zona cu Valoare Ridicata pentru Pasarile aflate in rezervatie. SAP-ul Marii Negre se afla de asemenea in acest sub-sector. Peisajul acestei celule se caracterizeaza prin aspectul sau natural. Aceasta celula are drept caracteristica ape de tranzitie situate la confluenta dintre apa marina din Marea Neagra si deversarea de apa dulce, provenita cu precadere de la principalele brate ale Dunarii: Chilia si Sulina. Aceste ape sunt supuse variatiilor de salinitate, variatiilor termice sezoniere, hidr-dinamismului limitat, amestecului pe verticala, depunerii de materiale organice si anorganice aluvionare, acumularii rapide de sedimente, concentratiilor ridicate de materie organica si nutrienti.
Descriere
Risc de eroziune in Impactul asupra mediului in caz de Timpul de lipsa viata estimat intervetiei neinterventie (ani) R / M / S / FR
FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre si acretia continua va asigura protectia naturala a habitatelor de uscat si de apa dulce (si a speciilor asociate) din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Daca directia de acretie se inverseaza, exista riscul pierderii unora dintre aceste habitate. Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la schimbari semnificative in caracterul existent al cadrului natural. O acretie continua va limita impactul asupra zonelor construite si a amenajarilor teritoriale. In cazul in care eroziunea va aparea si in acest sub-sector, exista riscul pierderii unor proprietati urbane, a unor infrastructuri si servicii. Cu toate acestea, exista un numar foarte mic de asemenea proprietati in zona de risc. Se preconizeaza ca structurile jetelor de la Sulina vor fi pastrate deoarece sunt structuri de exploatare portuara si nu structuri de protectie costiera. FR FR
Jetele Sulina catre capatul sudic al Insulei Sahalin (Zatoane)
Sulina
Acest sub-sector se incadreaza in raza teritoriala administrativa a Comunei C.A. Rosetti si a Municipiului Sulina, ambele aflate in judetul Tulcea. Aflat pe locul 3, Municipiul Sulina este situat pe Coridorul Dunarii VII, al retelei TEN-T Economia se bazeaza pe turism, industrie, transporturi si servicii. Numarul populatiei se afla intr-o usoara descrestere. Amenajarea teritoriala predominanta include zone umede/mlastinoase, aferente zonei naturale protejate, apartinand Rezervatiei Naturale Biosfera Delta Dunarii si intinderi de apa. Municipiul Sulina a detinut statutul de port liber intre cele doua razboaie mondiale, avand o economie variata, atragand companii de renume si o comunitate extrem de cosmopolita. Amenajarea urbana (Municipiul Sulina) include: locuinte, turism, port comercial si turistic/de agremente, control vamal, piata deschisa, comert, pescuit, industrie, servicii, agremente, spatiu public si plaja Infrastructura de transport include: drumuri judetene, port si canal de navigatie Serviciile includ: alimentare cu energie electrica, apa si canalizare si servicii de salubrizare. Nr. de cladiri aflate la distanta de 400 m de tarm: 11 9 km in lungime, de Sursa principala de Dinamica mixta, Sub-sectorul se afla pe raza la baza digului sedimente este acretie rapida in teritoriala administrativa a sudic Sulina. Curent reprezentata de nord (pe o Comunei C.A. Rosetti si a local de sedimente, aluviunile aduse de intindere cu Municipiului Sulina, de tip vartej cu Dunare, redistribuite de lungime de ambele situate in judetul deplasare catre valuri si curenti. Partea aproximativ 600 Tulcea. nord, generat de de nord a acestei zone, m), stabila catre Clasat pe locul al 3-lea, partea centrala, Municipiul Sulina se afla prezenta jetelor de care este si cea mai
Jetele bratului Sulina (ziduri de ghidare a directiei apei), dar fara structuri de protectie costiera.
Aceasta sub-celula sustine un Acumulare ecosistem marin important, fapt ce se reflecta in desemnarea zonelor protejate ale Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (SCI, SAP si situl Ramsar), atat prin zona sa de delta cat si pentru componentele sale marine.
Zona naturala cu dig de colmatare din roci sparte.
>10
FR
Acretia continua in nordul acestui subsector va asigura protectia naturala a habitatelor (si speciilor asociate) de uscat si apa dulce din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Cu toate acestea exista posibilitatea pierderii unor habitate (si specii) de uscat/apa dulce .aflate in amplasamentul international de
Pagina 65
Raport Dignostic al Zonei Costiere Unitate costiera majora Celula de sedimentare costiera Sub sector Sub sector Descriere Tip de tarm, caracteristici sedimentare
protejata de catre jete si o structura spargeval anexata tarmului, este alcatuita din sedimente mai fine (nisipuri foarte fine) decat in centru si sud, zone alcatuite din sedimente fine (nisipuri fine).

in eroziune usoara spre accentuata in partea de sud.

situat pe Coridorul VII al Dunarii in reteaua TEN-T. Economia se bazeaza pe turism, industrie, transporturi si servicii. Numarul populatiei se afla intr-o usoara descrestere. Amenajarea teritoriala predominanta include zone umede/mlastinoase, aferente zonei naturale protejate, apartinand Rezervatiei Naturale Biosfera Delta Dunarii si intinderi de apa. Municipiul Sulina a detinut statutul de port liber intre cele doua razboaie mondiale, avand o economie variata, atragand companii de renume si o comunitate extrem de cosmopolita. Amenajarea urbana (Municipiul Sulina) include: locuinte, turism, port comercial si turistic/de agremente, control vamal, piata deschisa, comert, pescuit, industrie, servicii, agremente, spatiu public si plaja Infrastructura de transport include: drumuri judetene, port si canal de navigatie Serviciile includ: alimentare cu energie electrica, apa si canalizare si servicii de salubrizare. Nr. de cladiri aflate la distanta de 400 m de tarm: 11 Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Municipiului Sulina si a comunei Sfantu Gheorghe, ambele situate in judetul Tulcea. Amenajarea teritoriala predominanta consta in zone umede/mlastinoase, aferente zonelor naturale protejate apartinand Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, plaja, lacuri si raul Sulina. Infrastructura de transport include drumuri judetene. Nr. de cladiri aflate la 400 m de tarm: 0
Delta Dunarii reprezinta suport pentru un numar semnificativ de habitate si specii protejate. SAP-ul Marii Negre este de asemenea situat in acest subsector. Aceasta celula se caracterizeaza printr-o mare diversitate de organisme de apa dulce si salmastra, aflate sub o puternica influenta a Dunarii. Canalele principale din hinterlandul acestei celule sunt Sulina, Garla Imputita si Canal Rosu-Imputita. Exista o zona desemnata pentru dezvoltarea crustaceelor destinata cresterii si valorificarii molustelor marine (intre Sulina si Sf. Gheorghe).
Descriere
conservare din partile de sud ale acestui sub-sector, daca eroziunea apare in partea de nord. Se considera ca procesele naturale sunt preferabile fata de constructia de structuri dure de protectie in acest mediu sensibil. FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre. Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la impactul pe termen lung al FI asupra amenajarilor piscicole. FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Deoarece frontul este in general lipsit de protectie, asemenea schimbari nu constituie o consecinta a Planului Principal, si ar surveni in absenta planului. Acretia continua va limita efectul asupra zonelor construite si amenajarii teritoriale. In cazul in care eroziunea va aparea si in acest sub-sector, exista posibilitatea pierderii unor proprietati urbane, a unor infrastructuri si servicii. Se preconizeaza ca structurile jetelor de la Sulina vor fi pastrate deoarece sunt structuri de exploatare portuara si nu structuri de protectie costiera, iar canalul maritim de navigatie Sulina. ar ramane functional.
la Sulina, pe o lungime de 8 km. Plaja are o zona ampla de duna si de plaje emerse. Limita sudica se afla la Garla Imputita iar ultimii kilometri ai acestui sub-sector sunt reprezentati de plaje de bariera care separa zonele umede costiere de mare.
Canalul cu Avand o lungime Sonda de aproximativ 6 km, reprezinta o plaja de bariera care separa marea de o serie de zone umede etc. Zona dunelor este fie foarte ingusta, fie practic inexistenta pe cele mai multe portiuni, iar plaja emersa este ingusta.
Curent de litoral cu deplasare catre sud al sedimentelor aduse de Dunare.
Eroziune accentuata
Aceasta sub-celula reprezinta un ecosistem marin important, fapt ce se reflecta in desemnarea zonelor protejate din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (siturile SCI, SAP si Ramsar), atat prin zona sa de delta cat si pentru componentele sale marine. Delta Dunarii sustine un numar semnificativ de habitate si specii protejate. SAP-ul Marii Negre se afla de asemenea in acest sub-sector. Plaja, compusa in principal din nisip provenit din Dunare, protejeaza habitatele ecologice din delta. A fost desemnata o zona delimitata de dezvoltare a
280-490
Zona naturala fara protectie costiera.
FR
Posibila pierdere a unor habitate de uscat si apa dulce (si a speciilor asociate) din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Ratele ridicate de eroziune indica faptul ca exista riscul producerii unei sparturi in plaja de bariera, ceea ce ar putea conduce la incursiunea apei sarate in habitatele protejate de apa dulce. Cu toate acestea, se considera ca procesele naturale sunt preferabile fata de construirea unor structuri dure de protectie in acest mediu sensibil. FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre. Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la impactul pe termen lung al FI asupra amenajarilor
Pagina 66
Raport Dignostic al Zonei Costiere Unitate costiera majora Celula de sedimentare costiera Sub sector Sub sector Descriere Tip de tarm, caracteristici sedimentare Dinamica costiera Date de utilizarea terenului si administrative Modificarea liniei tarmului/riscul de Sumarul ariilor de interes eroziune estimat 30-50 ani (ecart in m)
crustaceelor, destinata cresterii si valorificarii molustelor marine (intre Sulina si Sf. Gheorghe).
Lucrari existente Descriere
piscicole. FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Deoarece in prezent nu exista lucrari de protectie costiera a frontului, asemenea schimbari nu ar reprezenta o consecinta a Planului Principal si ar surveni in absenta planului. Ratele ridicate de eroziune semnifica faptul ca exista riscul sa fie afectat hinterlandul, insa exista foarte putine proprietati construite in zona costiera. Exista posibilitatea pierderii caii de acces de-a lungul drumurilor costiere Posibila pierdere a unor habitate de uscat si apa dulce (si a speciilor asociate) din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Ratele ridicate de eroziune indica faptul ca exista riscul producerii unei sparturi in plaja de bariera, ceea ce ar putea conduce la incursiunea apei sarate in habitatele protejate de apa dulce. Cu toate acestea, se considera ca procesele naturale sunt preferabile fata de construirea unor structuri dure de protectie in acest mediu sensibil. FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre. Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la impactul pe termen lung al FI asupra amenajarilor piscicole. FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Deoarece in prezent nu exista lucrari de protectie costiera a frontului, asemenea schimbari nu ar reprezenta o consecinta a Planului Principal si ar surveni in absenta planului. Ratele ridicate de eroziune semnifica faptul ca exista riscul sa fie afectat hinterlandul, insa exista foarte putine proprietati construite in zona costiera. Exista posibilitatea pierderii caii de acces de-a lungul drumurilor costiere . Posibila pierdere a unor habitate de uscat si apa dulce (si a speciilor asociate) din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, daca apare o tendinta de incetinire sau inversare a acretiei. Cu toate acestea, se considera ca procesele naturale sunt preferabile fata de
Casla Vadanei
Lungime de aproximativ 10 km. In nord plajele separa marea de zonele umede costiere, in Sud tarmul este reprezentat de o serie de cordoane litorale fosile.
Eroziune accentuata care scade in intensitate spre intinderea sudica.
Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Municipiului Sulina si a comunei Sfantu Gheorghe, ambele situate in judetul Tulcea. Amenajarea teritoriala predominanta include zone umede/mlastinoase, aferente zonei naturale protejate, apartinand Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, pasuni naturale, plaja si rau. Infrastructura de transport cuprinde: drumuri judetene Nr. de cladiri aflate la 400 m de tarm: 2
Acest sub-sector sustine un ecosistem marin important, fapt ce se reflecta in desemnarea zonelor protejate din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (siturile SCI, SAP si Ramsar), atat prin zona sa de delta cat si pentru componentele sale marine. Delta Dunarii sustine un numar semnificativ de habitate si specii protejate. SAP-ul Marii Negre se afla de asemenea in acest sub-sector. Plaja, compusa in principal din nisip provenit din Dunare, protejeaza habitatele ecologice din delta. A fost desemnata o zona delimitata de dezvoltare a crustaceelor, destinata cresterii si valorificarii molustelor marine (intre Sulina si Sf. Gheorghe).
190-330
FR
Sf. Gheorghe
Lungime de aproximativ 8 km. Plaja formata dintro serie de creste de plaja alcatuite din sedimente aduse de
Stabil
Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Comunei Sfantu Gheorghe, situat in judetul Tulcea. Localitatea Sf. Gheorghe este situat pe Coridorul VII
Acest sub-sector sustine un ecosistem marin important, fapt ce se reflecta in desemnarea zonelor protejate din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (siturile SCI, SAP si
situatie stabila/acumulare
FR
FR
Pagina 67
Raport Dignostic al Zonei Costiere Unitate costiera majora Celula de sedimentare costiera Sub sector Sub sector Descriere Tip de tarm, caracteristici sedimentare Dinamica costiera Date de utilizarea terenului si administrative Modificarea liniei tarmului/riscul de Sumarul ariilor de interes eroziune estimat 30-50 ani (ecart in m)
Ramsar), atat prin zona sa de delta cat si pentru componentele sale marine. Delta Dunarii sustine un numar semnificativ de habitate si specii protejate. SAP-ul Marii Negre si Structurile submerse de larg aleSCI Sf. Gheorghe se afla de asemenea in acest subsector. Plaja, compusa in principal din nisip provenit din Dunare, protejeaza habitatele ecologice din delta. A fost desemnata o zona delimitata de dezvoltare a crustaceelor, destinata cresterii si valorificarii molustelor marine (intre Sulina si Sf. Gheorghe).
Lucrari existente Descriere
construirea unor structuri dure de protectie in acest mediu sensibil. FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre si din structurile submerse ale SCI Sf. Gheorghe. Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la impactul pe termen lung al FI asupra amenajarilor piscicole. FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Deoarece in prezent nu exista lucrari de protectie costiera pe front, asemenea schimbari nu ar constitui o consecinta a Planului Principal si ar surveni in absenta planului. O acretie continua va limita impactul asupra zonei construite si amenajarii teritoriului. In cazul in care eroziunea va aparea in acest sub-sector, exista posibilitatea pierderii unor proprietati urbane, infrastructuri si a unor servicii, inclusiv a drumurilor judetene.
Dunare si materie acumulata in cursul ultimului secol.
Sahalin
al Dunarii, din reteaua TEN-T. Economia locala se bazeaza pe turism, industrie, transport si servicii. Numarul populatiei este in usoara descrestere. Amenajarea teritoriala predominanta include zone umede/mlastinoase, aferente zonei naturale protejate, apartinand Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, pasuni naturale, padure si dune de nisip. Amenajarea urbana (Localitatea Sfantu Gheorghe) include: locuinte, turism, port, comert, pescuit, industrie, servicii, sporturi, spatiu public si plaja. Infrastructura de transport include: drumuri judetene, port, canal de navigatie si diguri pentru controlul inundatiilor Serviciile includ: alimentare cu energie electrica, apa si canalizare si servicii de salubrizare. Nr. de cladiri aflate la distanta de 400 m de tarm: 4 Oportunitati: Oportunitate pentru dezvoltarea turismului in Sfantu Gheorghe: plaja, pensiuni, agrement, servicii, peisaj. Lungime de Curent foarte puternic Eroziune Sub-sectorul se afla pe raza aproximativ 20 km. dinspre sud spre vest de accentuata la o teritoriala administrativa a Insula cu evolutie sedimente aduse de scara Comunei Sfantu Gheorghe, rapida, Dunare. multianuala -de situat in judetul Tulcea. caracteristica Deltei decada - si Amenajarea teritoriala Dunarii. acretie la scara predominanta include Sedimentele seculara zone umede/mlastinoase, constau din (Mecanism de aferente zonei naturale aluviuni danubiene. evolutie al Deltei protejate, apartinand Dunarii). Varful Rezervatiei Biosferei Delta sudic al insulei Dunarii, incluzand se roteste in Complexul Sahalinsensul acelor de Zatoana, pasune naturala ceasornic si se si plaja. Nr. de cladiri aflate deplaseaza spre la o distanta de 400 m de est prin tarm: 4 fenomene de spalare
Acest sub-sector sustine un ecosistem marin important, fapt ce se reflecta in desemnarea zonelor protejate din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (siturile SCI, SAP si Ramsar), atat prin zona sa de delta cat si pentru componentele sale marine. Delta Dunarii sustine un numar semnificativ de habitate si specii protejate. SAP-ul Marii Negre si structurile submerse de larg ale SCI Sf. Gheorghe se afla de asemenea in acest subsector.
530-900
FR
Delta Lungime de secundara a aproximativ 8 bratului Sf. kilometri. Delta
Zonele umede costiere - Progradare Sub-sectorul se afla pe raza Acest sub-sector sustine un sedimente fine activa ca rezultat teritoriala administrativa a ecosistem marin important, fapt transportate de Dunare al acumularii de Comunei Sfantu Gheorghe, ce se reflecta in desemnarea
situatie stabila
Zona naturala fara protectie costiera. FR S
Posibila pierdere a unor habitate de uscat si apa dulce (si a speciilor asociate) din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Cu toate acestea, se considera ca procesele naturale sunt preferabile fata de construirea unor structuri dure de protectie in acest mediu sensibil. FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre si din structurile submerse ale SCI Sf. Gheorghe. Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Tiparul ciclic al dezvoltarii si eroziunii insulei fac parte din caracteristicile desemnate deci nu sunt considerate efecte negative. Insula Sahalin este sub-dezvoltata si nu exista proprietati construite supuse riscului. Posibila pierdere a unor habitate de uscat si apa dulce (si a speciilor asociate) din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Cu
Pagina 68
(distributare secundare ale bratului Sf. Gheorghe) - precum si nisipuri fine predominate pentru zona ca urmare a fenomenelor de spalare pe Insula Sahalin

sedimente aduse de catre distributarele deltei secundare ale bratului Sf. Gheorghe in laguna protejata de catre Insula Sahalin

situat in judetul Tulcea. Amenajarea teritoriala predominanta include zone umede/mlastinoase, aferente zonei naturale protejate, apartinand Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, incluzand Complexul SahalinZatoana, raul Sf. Gheorghe, pasune naturala si plaja. Nr. de cladiri aflate la o distanta de 400 m de tarm: 0
zonelor protejate din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (siturile SCI, SAP si Ramsar), atat prin zona sa de delta cat si pentru componentele sale marine. Delta Dunarii sustine un numar semnificativ de habitate si specii protejate. SAP-ul Marii Negre se afla de asemenea in acest sub-sector.
Descriere
toate acestea, se considera ca procesele naturale sunt preferabile fata de construirea unor structuri dure de protectie in acest mediu sensibil. FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre. .Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Adapostul de care beneficiaza insula Sahalin indica faptul ca este foarte putin probabil ca acest sub-sector sa sufere o eroziune accentuata. Exista un numar limitat de proprietati construite expuse riscului in acest subsector deci, daca eroziunea apare in acest front, este putin probabil sa aiba efecte. Posibila pierdere a unor habitate de uscat si apa dulce (si a speciilor asociate) din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Cu toate acestea, se considera ca procesele naturale sunt preferabile fata de construirea unor structuri dure de protectie in acest mediu sensibil. FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre. Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Exista un numar limitat de proprietati construite expuse riscului datorita caracterului subdezvoltat al acestui subsector, astfel ca nu exista un risc major pentru zona construita, chiar daca procesele existente continua sa se deruleze. Posibila pierdere a unor habitate de uscat si apa dulce (si a speciilor asociate) din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Cu toate acestea, se considera ca procesele naturale sunt preferabile fata de construirea unor structuri dure de protectie in acest mediu sensibil. FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre. Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la impactul pe termen lung al FI asupra amenajarilor piscicole. FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Deoarece in prezent nu exista lucrari de protectie costiera a frontului, asemenea schimbari nu ar reprezenta o
Gheorghe - secundara Sf. Ciotic Gheorghe are trei distributare: Sf. Gheorghe (Kedrilez) continuarea cursului principal al distributarului, bratul Seredne, cel mai mic, in prezent aproape in intregime colmatat si bratul Garla Turcului.
Ciotic Zatoane (tarmul din spatele partii sudice a insulei Sahalin - si sistemul de zone umede costiere Zatoane)
Lungime de aproximativ 6 kilometri. Plaje inguste care separa zonele umede de mare.
Deficit important de Eroziune costiera material terigen, plajele intensa. sunt alcatuite mai ales din material detritic organogenic (in principal fragmente de cochilii de moluste).
Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Comunei Sfantu Gheorghe, situat in judetul Tulcea. Amenajarea teritoriala predominanta include zone umede/mlastinoase, aferente zonei naturale protejate, apartinand Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, incluzand Complexul SahalinZatoana, pasune naturala si plaja. Nr. de cladiri aflate la o distanta de 400 m de tarm: 0
Acest sub-sector sustine un ecosistem marin important, fapt ce se reflecta in desemnarea zonelor protejate din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (siturile SCI, SAP si Ramsar), atat prin zona sa de delta cat si pentru componentele sale marine. Delta Dunarii sustine un numar semnificativ de habitate si specii protejate. SAP-ul Marii Negre se afla de asemenea in acest sub-sector.
0-270
FR
Zatoane catre Portul Midia
Perisor
Lungime de aproximativ 23,5 kilometri (include si zonele umede costiere Zatoane spre est). Parte din formatiunea litorala acumulativa Perisor Plaje cu dune costiere de dimensiuni reduse, plaja emersa ingusta.
Curent de litoral de Eroziune slaba sedimente cu deplasare catre est, stabila spre sud. Surse de catre vest. sedimente - atat fragmente de cochilii cat si material terigen.
Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Comunei Sfantu Gheorghe si Murighiol, ambele situate in judetul Tulcea. Amenajarea teritoriala predominanta include zone umede/mlastinoase, aferente zonei naturale protejate, apartinand Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, incluzand Complexul SahalinZatoana, pasune naturala, lacuri si rauri. Nr. de cladiri aflate la o distanta de 400 m de tarm: 29
Acest sub-sector sustine un ecosistem marin important, fapt ce se reflecta in desemnarea zonelor protejate din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (siturile SCI, SAP si Ramsar), atat prin zona sa de delta cat si pentru componentele sale marine. Delta Dunarii sustine un numar semnificativ de habitate si specii protejate. SAP-ul Marii Negre se afla de asemenea in acest sub-sector. Exista o zona desemnata delimitata de dezvoltare a crustaceelor destinata cresterii si valorificarii molustelor marine (intre Perisor si Chituc
80-160
FR
Pagina 69
Raport Dignostic al Zonei Costiere Unitate costiera majora Celula de sedimentare costiera Sub sector Sub sector Descriere Tip de tarm, caracteristici sedimentare Dinamica costiera Date de utilizarea terenului si administrative Modificarea liniei tarmului/riscul de Sumarul ariilor de interes eroziune estimat 30-50 ani (ecart in m) Lucrari existente Descriere
consecinta a Planului Principal si ar surveni in absenta planului. Exista un potential risc la care sunt expuse proprietatile construite daca directia eroziunii continua; cu toate acestea exista doar cateva proprietati in zona costiera de risc. Acretia continua va asigura protectia naturala a habitatelor de uscat si apa dulce (si speciilor asociate) Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre. Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la impactul pe termen lung al FI asupra amenajarilor piscicole. FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Deoarece in prezent nu exista lucrari de protectie costiera pe front, asemenea schimbari nu ar constitui o consecinta a Planului Principal si ar surveni in absenta planului. O acretie continua va proteja de asemenea zona construita, desi dezvoltarea este limitata in acest front cu precadere natural. Daca eroziunea apare la acest front, un numar mic de proprietati ar putea fi expuse riscului. Posibila pierdere a unor habitate de uscat si apa dulce (si a speciilor asociate) din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, incluzand Lacul Razim, pe masura ce structurile de protectie de la Gura Portitei se deterioreaza si cad. Cu toate acestea, se considera ca procesele naturale sunt preferabile fata de construirea unor structuri dure de protectie in acest mediu sensibil. FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre. Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la impactul pe termen lung al FI asupra amenajarilor piscicole. FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Deoarece frontul este in
Periteasca
Lungime de aproximativ 8 kilometri. Cordon litoral care separa Complexul Lagunar Reazam - Sinoie de Marea Neagra. Datorita orientarii geografice, reprezinta cea mai protejata intindere din nordul litoralului romanesc. Cea mai intinsa zona de dune si plaja emersa de pe intregul litoral romanesc.
Curent litoral activ de Acretie sedimente cu deplasare stabila/slaba spre sud. Sedimentele provenite din Dunare, cel mai probabil acumulate anterior in vechile formatiuni costiere, repuse in miscare de catre eroziune si fragmente de cochilii.
Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Comunei Murighiol, situata in judetul Tulcea. Amenajarea teritoriala predominanta include zone umede/mlastinoase, aferente zonei naturale protejate, apartinand Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, incluzand Complexul SahalinZatoana, rauri, lacuri si plaja. Nr. de cladiri aflate la o distanta de 400 m de tarm: 4
Acest sub-sector sustine un ecosistem marin important, fapt ce se reflecta in desemnarea zonelor protejate din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (siturile SCI, SAP si Ramsar), atat prin zona sa de delta cat si pentru componentele sale marine. Delta Dunarii sustine un numar semnificativ de habitate si specii protejate. SAP-ul Marii Negre se afla de asemenea in acest sub-sector. Exista o zona desemnata delimitata de dezvoltare a crustaceelor destinata cresterii si valorificarii molustelor marine (intre Perisor si Chituc).
Acumulare
FR
FR
Portita
Lungime de aproximativ 9 kilometri. Bariera litoral care separa Complexul Lagunar Reazam - Sinoie de Marea Neagra. Plaja de bariera de la sud de Periteasca Portita - Periboina catre varful sudic al Lagunei Sinoe este destul de ingusta (mai putin de 200 m) in latime, incluzand o zona de dune foarte ingusta si plaja emersa.
Curent litoral activ de sedimente cu deplasare spre sud. Sedimentele provenite din Dunare, cel mai probabil acumulate anterior in vechile formatiuni costiere, repuse in miscare de catre eroziune si fragmente de cochilii.
Eroziune intensa. Intreaga plaja de bariera incepand din sudul localitatii Periteasca pana la Periboina si varful sudic al Lagunei Sinoe (Edighiol) se deplaseaza spre interior in directia zonelor umede costiere invecinate prin fenomene de spalare semnificative.
Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Comunelor Murighiol, Jurilovca si Mihai Viteazu, toate situate in judetul Tulcea. Amenajarea teritoriala predominanta include zone umede/mlastinoase, aferente zonei naturale protejate, apartinand Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, incluzand rezervatia Grindul Lupilor, lacuri, zone urbane si plaja. Infrastructura de transport cuprinde: drumuri judetene Nr. de cladiri aflate la 400 m de tarm: 125
120-210
Zona naturala cu front de plaja protejata scurt la Gura Portitei.
>10
Pagina 70
general lipsit de protectie, asemenea schimbari nu constituie o consecinta a Planului Principal, si ar surveni in absenta planului. Daca eroziunea continua in acest subsector drumurile de la nivel local si proprietatile ar putea avea de suferit. Caderea structurilor de protectie de la Gura Portitei ar conduce la o posibila pierdere a elementelor complexului turistic. Posibila pierdere a unor habitate de uscat si apa dulce (si a speciilor asociate) din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Cu toate acestea, se considera ca procesele naturale sunt preferabile fata de construirea unor structuri dure de protectie in acest mediu sensibil. FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre. Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la impactul pe termen lung al FI asupra amenajarilor piscicole. FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Deoarece in prezent nu exista lucrari de protectie costiera a frontului, asemenea schimbari nu ar reprezenta o consecinta a Planului Principal si ar surveni in absenta planului. Exista un numar redus de proprietati construite expuse riscului in cadrul acestui sub-sector; insa exista un risc potential pentru drumurile judetene si proprietati, daca eroziunea continua. Posibila pierdere a unor habitate de uscat si apa dulce (si a speciilor asociate) din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, sub actiunea eroziunii. Cu toate acestea, se considera ca procesele naturale sunt preferabile fata de construirea unor structuri dure de protectie in acest mediu sensibil. FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre. Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la impactul pe termen lung al FI asupra amenajarilor piscicole. FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si
Periboina
Lungime de aproximativ 13 kilometri. Bariera litoral care separa Laguna Sinoie de Marea Neagra.
Curent litoral activ de sedimente cu deplasare spre sud. Sedimentele sunt aduse de Dunare, avand o mare cantitate de fragmente de cochilii.
Eroziune intensa. Intreaga plaja de bariera incepand din sudul localitatii Periteasca pana la Periboina si varful sudic al Lagunei Sinoe (Edighiol) se deplaseaza spre interior in directia zonelor umede costiere invecinate prin fenomene de spalare semnificative.
Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Comunei Mihai Viteazu si Istria, ambele situate in judetul Tulcea. Amenajarea teritoriala predominanta include zone umede/mlastinoase, aferente zonei naturale protejate, apartinand Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, incluzand rezervatia Grindul Lupilor, lacuri, zone urbane si plaja. Infrastructura de transport cuprinde: drumuri judetene Nr. de cladiri aflate la 400 m de tarm: 28
110-190
Zona naturala, Stavilarul de scurgere de la Periboina
>15
Chituc
Lungime de aproximativ 19 km. Plaje formata dintro serie de plaje de bariera fosile, alcatuite din sedimente aduse de Dunare, redistribuite de catre valuri si curenti, precum si cochilii.
Curent sedimentar de Eroziune slaba - Sub-sectorul se afla pe raza litoral puternic cu stabila catre teritoriala administrativa a deplasare spre sud. Comunei Corbu, situata in partea de sud. Sedimentele sunt aduse judetul Constanta. de Dunare, avand o Amenajarea teritoriala cantitate de fragmente predominanta include de cochilii. Exista zone umede/mlastinoase, cantitati semnificative aferente zonei naturale de minerale grele protejate, apartinand prezente in sedimentele Rezervatiei Biosferei Delta plajelor, datorita Dunarii, incluzand imbogatirii relative rezervatia Grindul Chituc, (remobilizare selectiva a lacuri, zone urbane, dune mineralelor de siliciu de nisip si plaja. Este o usoare, in timp ce zona rurala cu potential mineralele grele au turistic, unde, in ultima ramas pe loc sau au fost perioada, dezvoltarea a transportate pe distante fost agresiva. Au fost
Acest sub-sector sustine un ecosistem marin important, fapt ce se reflecta in desemnarea zonelor protejate din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (siturile SCI, SAP si Ramsar), atat prin zona sa de delta cat si pentru componentele sale marine. Delta Dunarii sustine un numar semnificativ de habitate si specii protejate. SAP-ul Marii Negre se afla de asemenea in acest sub-sector. Exista doua locatii culturale protejate (Categoriile A si B) amplasate in imediata apropiere a Lacului Sinoe; acestea sunt situate in
40-80
Zona naturala, Stavilarul de scurgere Edighiol
>15
Pagina 71
mai mici).
Lucrari existente Dinamica costiera Date de utilizarea terenului si administrative

aprobate in prezent planuri ample de dezvoltare turistica si de case de vacanta. Infrastructura de transport: drumuri judetene. Nr. de cladiri aflate la 400 m de tarm: 22
imediata apropiere a granitei sub-sectorului. Exista o zona delimitata desemnata de dezvoltare a crustaceelor, destinata cresterii si valorificarii molustelor marine (intre Perisor si Chituc).
Descriere
crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Deoarece in prezent nu exista lucrari de protectie costiera pe front, asemenea schimbari nu ar constitui o consecinta a Planului Principal si ar surveni in absenta planului. Exista un numar redus de proprietati construite expuse riscului, daca eroziunea continua sau creste in intensitate. Cu toate acestea, in cazul dezvoltarii unor noi constructii, acestea vor fi expuse riscului. Acretia va continua sa asigure protectia naturala a habitatelor de uscat si apa dulce (si speciilor asociate) din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. In cazul in care directia de acretie se inverseaza, exista riscul pierderii unora dintre aceste habitate. FI va impiedica afectarea pasarilor din SAP-ul Marii Negre si a Lacurilor Tasul pana la Corbu. Este putin probabil ca procesele costiere naturale sa genereze modificari importante in caracterul existent al cadrului natural. Acretia continua va limita riscul la care sunt expuse zonele construite. Cu toate acestea, in cazul in care eroziunea va aparea in acest sub-sector, un numar de bunuri incluzand proprietati si infrastructura locala ar putea fi puse in pericol. i siturile patrimoniului cultural ar putea fi expuse riscului.
Corbu (Cap Lungime de Midia) aproximativ 13 km. Plaje buzunar acumulate in fata falezelor care afloreaza. Sedimente provenite din Dunare precum si constituite din cochilii.
Jetele din sudul Acretie sectorului captureaza stabila/slaba sedimentele transportate aici de catre curentul din lungul tarmului. Din acest motiv acest sector actioneaza ca un rezervor de sedimente.
Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Comunei Corbu, situata in judetul Constanta. Amenajarea teritoriala predominanta include zone umede/mlastinoase, aferente zonei naturale protejate, apartinand Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, lacuri, pasune naturala, terenuri arabile, dune de nisip si plaja. Sub-sectorul reprezinta o zona rurala cu potential turistic, marcata de o dezvoltare rapida in ultimii ani. In prezent au fost aprobate planuri ample de dezvoltare turistica si locuinte de vacanta. Economia locala se bazeaza pe turism, industrie, transport, agricultura si activitati de prestari servicii. Depozitele de calcar reprezinta de asemenea resurse pentru economia locala. Alte functii si activitati: Baza de antrenament pentru artilerie si proiectile. Cresterea populatiei in aceasta comunitate are un ritm stabil. Amenajarea teritoriala la nivelul comunitatii include: locuinte, turism, port, comert, pescuit, industrie, servicii, agrement, spatiu public, servicii de alimentare cu apa si energie. Infrastructura de transport include: drumuri judetene si comunale si cai ferate.
Acest sub-sector sustine un Acumulare ecosistem marin important, fapt ce se reflecta in desemnarea zonelor protejate din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (siturile SCI, SAP si Ramsar), atat prin zona sa de delta cat si pentru componentele sale marine. Delta Dunarii sustine un numar semnificativ de habitate si specii protejate. SAP-ul Marii Negre si Lacurile Tasul pana la SAP-ul Corbu se afla de asemenea in acest sub-sector. Patrimoniul cultural cuprinde: CT-I-s-B-02632, Sit arheologic; CT-I-m-B-02632.01, Asezare Romana din Secolul I IV, AC; CT-I-m-B-02632.02, Asezare Latene, cultura greco-getica, V, BC; CT-I-m-B-02632.03, Asezare, Epoca tarzie Hallstatt, VI-V BC
FR
FR
Pagina 72
Portul Midia
Nr. de cladiri aflate la 400 m tarm: 48+23 (port Midia) Recent, a fost elaborat un Plan de Urbanizare Zonala si include propuneri pentru o noua dezvoltare turistica si de locuinte private pe tarm. Structurile de navigatie si operationale ale Portului Midia care nu sunt abordate in prezentul SAP-ul Marii Negre si a raport. Se presupune ca acestea vor fi pastrate iar portul va continua sa functioneze. Lacurilor Tasul pana la Corbu se afla de asemenea in acest sub-sector.
FR
Structuri portuare spargeval (fara protectie costiera)
<20
FR
Se presupune ca structurile Portului Midia vor ramane deoarece nu constituie structuri de protectie costiera. Aceste structuri vor continua asadar sa ofere protectie SAP-urilor Lacurilor Tasul pana la Corbu si proprietatilor construite.
Pagina 73
Diagnosticul zonei costiere Unitatea sudica

Sectiunea 2 a oferit o imagine de ansamblu pe scara larga a zonei costiere din Romania, in timp ce Sectiunea 3 s-a axat pe Unitatea nordica. Aceasta sectiune se concentreaza pe Unitatea sudica, care se intinde de la Capul Midia la Vama Veche, la granita cu Bulgaria in partea de sud. Aceasta ofera detalii la scara locala privind dinamica costiera si intelegerea conceptuala a comportamentului tarmului (sectiunea 4.2), schimbarea tarmului (sectiunea 4.3) si evolutia viitoare estimata (sectiunea 4.4). Utilizeaza informatiile obtinute in rapoartele precedente, in cadrul acestui studiu, inclusiv Raportul privind Dinamica costiera, Raportul de mediu si patru Rapoarte de modelare.
4.1
Diviziunea coastei
In ceea ce priveste procesele legate de sedimente in plaja submersa si morfologia costiera, litoralul poate fi impartit in patru celule sedimentare costiere: Celula de la Capul Midia pana la Portul Constanta, Celula de la Eforie pana la Capul Tuzla, Celula de la Capul Tuzla pana la Mangalia si Celula de la 2 Mai pana la Vama Veche (a se vedea Figura 4.1). Celulele de sedimente costiere sunt definite ca unitati in care procesele naturale sunt relativ autonome si exista aporturi (surse), volume transportate (transportul sedimentelor) si iesiri (acumulari sau depozite) distincte ale sedimentelor necoezive. Modificarile de-a lungul tarmului celulei de sedimente sunt, in general, independente de modificarile din cadrul celulelor fie in amonte, fie in aval, desi, acolo unde exista granite partiale pentru transportul sedimentelor grosiere sau granita este mobila, este esential ca legaturile sa fie luate in considerare. Celula de sedimente Capul Midia Portul Constanta include doua sectoare diferite, golful Mamaia si deschiderea orasului Constanta. Inainte de extinderea digurilor de la Midia, sedimentele purtate de Dunare erau aduse pana aici prin intermediul transportului de-a lungul tarmului. Aceste doua sectoare au fost denumite S1 si S2. Celula de sedimente Eforie - Capul Tuzla se intinde de la digul de sud al Portului Constanta pana la Capul Tuzla, care este promontoriului cel mai proeminent in cadrul Unitatii sudice. Aceasta celula include Agigea, Eforie Nord, Eforie Sud si faleza de la Capul Tuzla si plajele de golf cu deschidere, in cazul in care acestea exista, si cordonul litoral Techirghiol. Aceasta celula de sedimente a fost denumita S3. Celula sedimentara Capul Tuzla - Mangalia cuprinde faleza din loess, flancata de plaje de golf inguste, intrerupta de cordoane litorale. O parte semnificativa din aceasta celula este stabilizata in mod artificial de interventii umane. Aceasta celula de sedimente a fost denumita S4. Celula de sedimente 2 Mai - Vama Veche include faleza, flancata de plaje de golf, si plaja continentala de la Vama Veche. Aceasta celula de sedimente a fost denumita S5.
Pagina 74
Figura 4.1 Diviziunea celulei sedimentare Midia Constanta de la Unitatea sudica in subsectoare: Golful Mamaia (S1) si Constanta (S2)
Pagina 75
Figura 4.2 Diviziunea Unitatii sudice de la Portul Constanta la Vama Veche in celule sedimentare costiere: Eforie Capul Tuzla (S3), Capul Tuzla Portul Mangalia (S4) si 2 Mai Vama veche (S5).
In cadrul celulelor de sedimente, au fost definite sub-sectoarele (a se vedea Raportul privind Dinamica costiera, sectiunea 3.1.2). Acestea nu sunt independente unul de celalalt in ceea ce priveste dinamica costiera si, prin urmare, legaturile dintre ele trebuie sa fie luate in considerare atunci cand se evalueaza schimbarea tarmului. Limitele alese au fost selectate pentru coerenta cu cercetarile anterioare si analiza pentru litoralul romanesc si legatura cu granitele administrative (a se vedea Tabelul 4.1).
Tabelul 4.1 Diviziunea Unitatii sudice in celule de sedimente si sub-sectoare.
Celula de sedimente
Capul Midia pana la Portul Constanta
Sub-sector
Navodari Nord Navodari Sud Mamaia Nord Mamaia Central Mamaia Sud Tomis Nord Tomis Sud
De la Eforie pana la Capul Tuzla
Eforie Nord Eforie Central Eforie Sud
Pagina 76
Celula de sedimente
De la Capul Tuzla pana la Mangalia
Sub-sector
Tuzla Nord Tuzla Sud Costinesti 23 August Olimp - Venus Balta Mangalia Saturn - Mangalia
De la 2 Mai pana la Vama Veche
2 Mai Limanu De la Vama Veche pana la granita de stat cu Bulgaria)
4.2 4.2.1
Dinamica costiera si comportamentul tarmului Introducere

Aceasta sectiune discuta dinamica costiera si comportamentul tarmului Unitatii sudice, bazandu-se pe informatiile la scara mai larga furnizate in Sectiunea 2.
4.2.2
Caracteristicile coastei si sedimentele

Unitatea sudica este caracterizata de faleze (unele cu mici plaje de golf), intrerupta de cordoane litorale care separa lacurile din vecinatatea coastei sau zonele mlastinoase de la Marea Neagra. Mare parte din aceasta unitate a fost stabilizata artificial, de la porturile Midia, Constanta si Mangalia pana la lucrarile vaste de protectie costiera de la Mamaia Sud la Constanta, de la Eforie Nord la Eforie Sud, Costinesti, de la Olimp la Mangalia si 2 Mai. Sedimentele care constituie Unitatea sudica a litoralului romanesc au diverse surse, in functie de diferitele celule sedimentare. Celula de sedimente de la Capul Midia la Portul Constanta a fost alimentata anterior cu aluviuni purtate de Dunare, aduse aici de transportul litoral, inainte de extinderea digurilor Portului Midia in 1980. De-a lungul ultimelor trei decenii, din moment ce sursa initiala a fost blocata de digurile de la Midia, a existat o crestere semnificativa a rolului fragmentelor de cochilii de moluste ca sursa de sedimente pentru plaja. S-a executat un volum limitat de innisipare artificiala acum aproximativ 20 de ani in zona Mamaia Sud de la Lacul Siutghiol. Din pacate, in loc sa se utilizeze nisip fin, asa cum exista in mod natural pe plaja, din lac s-au dragat nisip foarte fin si mal si s-au pompat pe plaja. Sedimentele de innisipare au fost inadecvate pentru imbunatatirea plajei si au fost duse rapid pe self. Nu toate cele trei celule costiere la sud de Constanta sunt alimentate de Dunare si, aici, sedimentele sunt aproape in intregime calcaroase. Acestea sunt derivate, in principal, din fragmente de cochilii si, intr-o mica masura, din aflorimente de calcar de pe fundul marii. Exista, de asemenea, volume mici de nisipuri terigene care au fost transportate aici cel mai probabil in decursul erei Holocen tarzii de vaile active la acea data (Techirghiol, Mangalia, etc.) si redistribuite de curentii litorali si de valuri.
Pagina 77
Principala caracteristica a acestei Unitati sudice o constituie provenienta calcaroasa a majoritatii sedimentelor costiere. Granulele carbonifere au o greutate specifica mai mica (aproape 2,4 in comparatie cu 2,7 pentru granulele terigene). In plus, granulele derivate din cochilii tind sa fie mai plate decat granulele terigene. Acest fapt explica particularitatile de distributie a sedimentelor de-a lungul profilurilor transversale, precum si comportamentul lor. O alta caracteristica generala a celulelor intre Agigea si Vama Veche o constituie prezenta platformei submerse de calcar de Neogen superior cu peisajul sau neregulat. Aceasta este, in general, acoperita de un strat subtire de nisip, dar distributia sedimentelor neconsolidate pe suprafata platformei de calcar este foarte neregulata. Diametrul mediu al sedimentelor prezente este afisat in tabelele 4.2 si 4.3 de mai jos:
Tabelul 4.2 Valorile medii reprezentative ale caracteristicilor sedimentelor de plaja pentru Unitatea sudica
Unitatea (unitatile) costiere

Golful Mamaia (S1) Tarmul orasului Constanta (S2) De la Eforie pana la Capul Tuzla (S3) De la Capul Tuzla pana la Mangalia (S4) De la 2 Mai pana la Vama Veche (S5)
Dimensiunea medie a granulei, D50 (mm)

0,22 0,21 0,41 0,48 0,58
Tabelul 4.3 Valorile medii reprezentative ale caracteristicilor sedimentelor in zona litorala submersa
Celula de sedimente
De la Capul Midia pana la Portul Constanta si de la Eforie pana la Capul Tuzla (S1, S2, S3) De la Capul Tuzla pana la Mangalia (S4 ) De la 2 Mai pana la Vama Veche (S5) Deschidere nordica (2 Mai) Deschidere sudica (Vama Veche)
Dimensiunea medie a granulei, D50 (mm)

0,17
0,17 0,15 0,26
Mai multe informatii privind caracteristicile sedimentelor sunt furnizate in Raportul privind Dinamica costiera (sectiunea 3.2.2).
4.2.3 4.2.3.1
Dinamica costiera Valuri, vanturi si maree

Sectiunile 2.3.4 si 2.3.3 au tratat climatul de ansamblu al valurilor in regiunea Marii Negre. Aceasta sectiune se concentreaza asupra variatiilor locale ale conditiilor valurilor de-a lungul acestei Unitati sudice a litoralului romanesc. Utilizeaza
Pagina 78
informatiile obtinute din studiile de modelare intreprinse in cadrul acestui studiu. Mai multe informatii sunt furnizate in Raportul de modelare a valurilor. Nu sunt furnizate informatii suplimentare cu privire la maree dat fiind ca acesta este un tarm micromareic si exista variatii reduse in ceea ce priveste intervalul mareelor de-a lungul acestei unitati. Celula de sedimente de la Capul Midia la Portul Constanta (sub-sectoarele S1 si S2) Partea de nord a Golfului Mamaia, sub-sectorul Navodari, este adapostita de valurile generate de furtuni nordice de digurile de la Midia. Aceasta zona este, prin urmare, expusa valurilor de la est si sud (in principal, ESE si SSE) (a se vedea Figura 4.3). La sud de sub-sectiunea Navodari, mai departe de zona adapostita a digurilor, efectul valurilor pe directia nord est este resimtit treptat de plajele din Golful Mamaia. Prin urmare, partile centrala si de sud ale golfului sunt afectate in principal de valuri pe directia nord est, in timp ce, ca urmare a efectului protector al extremitatii sudice a golfului, rolul valurilor pe directia sud est scade treptat. Tarmul in fata Constantei este expus in principal valurilor pe directia nord est si est, dar valurile pe directia sud est joaca, de asemenea, un rol important.
Pagina 79
24 26_5m 25
26 27
Legenda:
Figura 4.3 Diagrama de distributie a valurilor pentru celula de sedimente Midia - Constanta (a se observa orientarea din figura).
Pagina 80
Celula de sedimente de la Eforie la Capul Tuzla (S3) Sectiunea de coasta Agigea - Eforie Nord este protejata atat de digul sudic al Portului Constanta, cat si de portul de agrement construit in fata Hotelului Belona din Eforie Nord. Prin urmare, aceasta zona este, in principal, expusa valurilor pe directiile est si est sud est. Situatia se schimba atunci cand ne deplasam spre sud intrucat partea centrala a cordonului litoral Techirghiol este, de asemenea, expusa valurilor pe directia nord est. Valurile pe directia sud est au, de asemenea, impact asupra acestei portiuni de coasta. Coasta de sud la Eforie este expusa in principal valurilor pe directia nord est. Capul Tuzla nu ofera adapost suficient pentru aceasta sub-sectiune pentru valurile pe directia sud est care sunt secundare ca importanta.
Pagina 81
29a 30_5m 29b 29c
30
Legenda:
Figura 4.4 Diagrama de distributie a valurilor pentru celula de sedimente Eforie Capul Tuzla (a se observa orientarea din figura).
Pagina 82
Celula de sedimente de la Capul Tuzla la Mangalia (S3 si S4) si celula de sedimente de la 2 Mai la Vama Veche (S5) Valurile cele mai importante sunt cele de la nord - est, pe locul al doilea ca importanta fiind valurile de la sud - est. Cu toate acestea, numarul mare de structuri costiere in aceste unitati inseamna ca pot exista schimbari importante la nivel local (de exemplu, sectiuni mici de pe coasta, protejate de diguri, etc.).
Pagina 83
Figura 4.5 Diagrama de distributie a valurilor pentru celulele de sedimente Capul Tuzla - Mangalia si 2 Mai - Vama Veche
Pagina 84
4.2.3.2
Evenimente de furtuna
Celula de sedimente de la Capul Midia la Portul Constanta (S1 si S2) In Golful Mamaia, retragerea pe termen scurt a tarmului, rezultata in urma furtunilor, este de ordinul a zeci de metri (a se vedea Figura 4.6). In caz de furtuni extreme, valurile pot avansa, de asemenea, pana la promenada de la Mamaia, unde retragerea tarmului intre 20 si 100 de metri poate aparea din cauza unghiului mic al plajei. In timpul furtunilor, volumele erodate de nisip sunt de ordinul a zeci de metri pe metru liniar de plaja. Pe plajele din fata Constantei, tarmul se retrage cu zeci de metri in timpul furtunilor extreme (a se vedea Figura 4.7). Acest lucru determina, in general, acoperirea intregii plaje inalte de valuri de furtuna, apa ajungand la partea de jos a digului si/sau a falezei expuse. Pierderea plajei este doar un raspuns pe termen scurt si, in perioadele de calm, plajele sunt, in general, refacute de valuri, revenind la dimensiunile lor anterioare.
Results S1: COSMOS Volum Modelling de material erodat

30 25
Erosion (m (m33 /m) Eroziune /m)
Celula de sedimente S1: Portul Midia - Tomis
20 15 10 5 0
S1: Wave Point 24 S1: Wave Point 25
Locatie Location
1 in 1 1 in 20 1 in 50
(a)
S1: Retragerea maxima a tarmului peste COSMOS Modelling Results nivelul mediu al marii (NMM)
30 25
COSMOS Modelling Results S1: Eroziune maxima

3.5 3.0 2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0
Retragerea plajei B e a ch R etre a t (m) (m )
20 15 10 5 0
Locatie Location
1 in 1 1 in 20 1 in 50
1 in 1
Locatie Location
1 in 20 1 in 50
(b)
(c)
Figura 4.6 Modificarea pe termen scurt a coastei pentru sectorul Golful Mamaia (de la Portul Midia pana la Tomis) (S1), in cazul a trei tipuri de furtuna: 1 furtuna intr-un 1 an, 1 furtuna la 20 de ani si 1 furtuna la 50 de ani, pentru locatii de-a lungul coastei. Figura (a) prezinta volumele de nisip erodat in m3/m, (b) prezinta retragerea maxima deasupra nivelului mediu al marii si (c) prezinta adancimea maxima de eroziune in metri. Mai multe informatii sunt furnizate in Rapoartele de modelare.
Pagina 85
COSMOS Modelling Results S2: Volum de material erodat

40 35
33 Eroziune (m /m) Erosion (m /m)
30 25 20 15 10 5 0
S2: Wave Point 26
Celula de sedimente S2: Tomis Golful Constanta
(a)
30
S2: Eroziune maxima

3.5 3.0
Retragerea plajei (m) B e ac h R etre at ( m )
25
Eroziune maxima (m) (m) Max Erosion Depth

S2: Wave Point 26
2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0

S2: Wave Point 26
20 15 10 5 0
Locatie Location
1 in 1 1 in 20 1 in 50
Location Locatie
1 in 1 1 in 20 1 in 50
(b)
(c)
Figura 4.7 Modificarea pe termen scurt a coastei pentru Tomis - Golful Constanta (S2), in cazul a trei tipuri de furtuna: 1 furtuna intr-un 1 an, 1 furtuna la 20 de ani si 1 furtuna la 50 de ani, pentru locatii de-a lungul coastei. Figura (a) prezinta volumele de nisip erodat in m3/m, (b) prezinta retragerea maxima deasupra nivelului mediu al marii si (c) prezinta adancimea maxima de eroziune in metri. Mai multe informatii sunt furnizate in Rapoartele de modelare
Celula de sedimente de la Eforie la Capul Tuzla (S3) Furtunile au, de asemenea, un rol important in remobilizarea sedimentelor de plaja in aceasta zona. In timpul furtunilor puternice, tarmul se poate retrage zeci de metri, in general, pana la baza falezei sau a digurilor care sunt pozitionate in spatele unora dintre plaje (a se vedea Figura 4.8). Au fost inregistrate inaintari nete mici in unele parti ale cordonului litoral din fata Techirghiol, unde profilul de plaja este destul de abrupt si berma este mai inalta.
Pagina 86
S3: Volum de material erodat

140 120
3/m) 3 Eroziune (m Erosion (m /m)
Celula de sedimente S3: Eforie - Capul Tuzla
100 80 60 40 20 0
Locatie Location
1 in 1 1 in 20 1 in 50
(a)
30
3.5 3.0
S3: Eroziune maxima
Retragerea plajei B e a c h R e tre a t ( (m) m)
25
20 15 10 5 0
2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0

Locatie Location
1 in 1 1 in 20 1 in 50
Locatie Location
1 in 1 1 in 20 1 in 50
(b)
(c)
Figura 4.8 Modificarea pe termen scurt a coastei pentru celula de sedimente de la Eforie pana la Capul Tuzla (S3), in cazul a trei tipuri de furtuna: 1 furtuna intr-un 1 an, 1 furtuna la 20 de ani si 1 furtuna la 50 de ani, pentru locatii de-a lungul coastei. Figura (a) prezinta volumele de nisip erodat in m3/m, (b) prezinta retragerea maxima deasupra nivelului mediu al marii si (c) prezinta adancimea maxima de eroziune in metri. Mai multe informatii sunt furnizate in Rapoartele de modelare
Celula sedimentara de la Capul Tuzla la Mangalia (S4) Ca si in sectiunea anterioara a coastei, valurile provocate de furtuni genereaza eroziune pe termen scurt (a se vedea Figura 4.9). Retragerea tarmului pentru mare parte din plajele din aceasta zona este limitata de latimea totala a plajei inalte si, in timpul furtunilor extreme, valurile ajung la baza falezei (sau a digurilor). De-a lungul cordonului litoral, retragerea tarmului in timpul furtunilor este, de asemenea, de ordinul a zeci de metri, chiar daca aici plajele sunt gestionate de structuri costiere. Celula sedimentara de la 2 Mai Vama Veche (S5) In aceasta celula de sedimente, eroziunea pe termen scurt este semnificativa numai la Vama Veche; aici, plaja se poate eroda zeci de metri in timpul furtunilor extreme de iarna (a se vedea figura 4.10). La 2 Mai si in partea centrala, acolo unde sunt prezente plaje inguste de golf mai inguste de 10 metri in timpul verii/sezonului calm, retragerea tarmului in timpul furtunilor este aproape de baza falezei. Exceptia face sectiunea cea mai nordica a plajei de la 2 Mai, care este protejata de digul sudic de la Mangalia.
Pagina 87

350 300
3 Eroziune Erosion(m (m 3 /m) /m)
250 200 150 100 50 0

S4: Wave Point 31 S4: Wave Point 32 S4: Wave Point 33
Celula de sedimente S4: Capul Tuzla - Portul Mangalia
(a)
30
3.5 3.0
Retragerea plajei (m) B e a c h R e tre at ( m )
25
Eroziune maxima (m) Max Erosion Depth (m)
20 15 10 5 0
2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0

Location Locatie
1 in 1 1 in 20 1 in 50
Location Locatie
1 in 1 1 in 20 1 in 50
(b)
(c)
Figura 4.9 Modificarea pe termen scurt a coastei pentru celula de sedimente de la Capul Tuzla la Portul Mangalia (S4), in cazul a trei tipuri de furtuna: 1 furtuna intr-un 1 an, 1 furtuna la 20 de ani si 1 furtuna la 50 de ani, pentru locatii de-a lungul coastei. Figura (a) prezinta volumele de nisip erodat in m3/m, (b) prezinta retragerea maxima deasupra nivelului mediu al marii si (c) prezinta adancimea maxima de eroziune in metri. Mai multe informatii sunt furnizate in Rapoartele de modelare.
Pagina 88

80 70
3 Eroziune /m) Erosion(m (m 3 /m)
60 50 40 30 20 10 0
S5: Wave Point 34
Celula de sedimente S5: Portul Mangalia - Vama Veche
(a)
S5: Retragerea COSMOS Modelling maxima Results a tarmului peste nivelul mediu al marii (NMM)
30
3.5 3.0
Retragerea plajei (m) B e a c h R e tre at ( m )
25
Max Eroziune Erosion maxima Depth (m) (m)
S5: Wave Point 34
20 15 10 5 0
2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0

S5: Wave Point 34
Locatie Location
1 in 1 1 in 20 1 in 50
Location Locatie
1 in 1 1 in 20 1 in 50
(b)
(c)
Figura 4.10 Modificarea pe termen scurt a coastei pentru celula de sedimente de la Portul Mangalia la Vama Veche (S5), in cazul a trei tipuri de furtuna: 1 furtuna intr-un 1 an, 1 furtuna la 20 de ani si 1 furtuna la 50 de ani, pentru locatii de-a lungul coastei. Figura (a) prezinta volumele de nisip erodat in m3/m, (b) prezinta retragerea maxima deasupra nivelului mediu al marii si (c) prezinta adancimea maxima de eroziune in metri. Mai multe informatii sunt furnizate in Rapoartele de modelare.
4.2.3.3
Transportul aluvionar
De-a lungul intregii Unitati sudice a litoralului romanesc, la sud de Portul Constanta, principala sursa contemporana de sedimente este reprezentata de fragmentele de carcase de moluste care sunt prezente pe platforma de calcar a fundului marii. Alte aporturi mai reduse sunt reprezentate de fragmente de calcar si nisipuri terigene erodate din bancurile de nisip litoral fosil. Intreaga zona poate fi considerata subalimentata cu sedimente. Celula sedimentara Capul Midia Portul Constanta (sub-sectoarele S1 si S2): In cadrul celulei sedimentare Capul Midia Portul Constanta, digurile sparge-val Portului Midia au o influenta semnificativa. Datorita efectului asupra valurilor dinspre larg, digurile creeaza un curent in directia opusa a transportului aluvionar general. Acesta se iveste datorita refractiei valurilor. Prin urmare, circulatia generala in Golful Mamaia este orientata inspre sud nord. Aceasta este, de asemenea, afectata de valurile eoliene dinspre sud-est. Sedimentele sunt transportate catre Navodari, care reprezinta un bazin sedimentar, datorita localizarii sale in zona protejata de digurile sparge-val din Midia. In partea centrala si de sud a statiunii Mamaia, linia tarmului din spatele celor sase diguri de larg prezinta caracteristici speciale, induse de transportul sedimentelor in spatele structurilor costiere. Linia tarmului este mai degraba sinuoasa, cu promontorii cu plaje largi, de aproximativ 200 m lungime si adancimi de 10-15 m, promontoriile
Pagina 89
fiind legate intre ele, ceea ce creeaza un efect tombolo, respectiv acumularea de sedimente formand o pasarela pe apa, in umbra digurilor de larg detasate. Figura 4.11 prezinta ratele potentiale de transport aluvionar litoral la Tomis, in centrul unuia dintre golfurile artificiale, conform modelarii liniei tarmului realizate pentru acest proiect. Mai multe detalii privind modelele si ipotezele aferente sunt prezentate in Raportul de modelare a liniei tarmului, Volumul 4. Valorile estimate ale ratei potentiale de transport aluvionar litoral indica o mare variabilitate de la an la an.
S1+S2: Portul Midia - Constanta Rate potentiale de transport aluvionar litoral la Tomis (15km de la origine) pe 36 ani (1993 - 2028)
35,000
30,000
25,000
20,000
(m /an)
15,000
10,000
5,000
-5,000 1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
2011
2013
2015
2017
2019
2021
2023
2025
2027
Figura 4.11 Rate potentiale de transport aluvionar litoral la Tomis
Directia generala de transport aluvionar litoral nord-sud este reluata de la Capul Singol (Pescarie). Toate lucrarile de protectie costiera influenteaza pe plan local transportul aluvionar. Aceasta zona prezinta un deficit accentuat de sedimente, precum si celulele sedimentare situate in continuare, inspre sud. Celula sedimentara Eforie Capul Tuzla (S3): La fel precum in cazul celulei sedimentare Capul Midia Portul Constanta, se creeaza o divergenta privind transportul aluvionar litoral general inspre sud de-a lungul acestei sectiuni de coasta, indusa de prezenta digurilor sparge-val (care se intind pe 11 km in larg). In zona sudica a digului sparge-val, de la Agigea catre sudul plajei bariera Techirghiol, transportul aluvionar longitudinala general este de la sud la nord, datorita refractiei valurilor din spatele digului sparge-val, precum si rolului proeminent al valurilor de furtuna sud-estice. Structurile costiere (precum Miniportul Belona, diguri sparge-val si sisteme de protectie in Eforie Nord) au un impact local asupra transportului aluvionar si ratelor de acumulare. Ca urmare, exista o acumulare de sedimente in zona sudica, in fata unei parti din Miniportul Belona si, de asemenea, mici acumulari aluvionare in golfurile artificiale create intre digurile sparge-valuri. Transportul aluvionar litoral sudic net este reluat la capatul sudic al plajei bariera Techirghiol si se extinde catre Capul Tuzla. Granita sudica a acestei celule sedimentare, Capul Tuzla, reprezinta un promontoriu cu apa de mica adancime pe o distanta considerabila inspre larg. Aceasta trasatura actioneaza ca o bariera permeabila pentru sedimentele transportate inspre sud. Portiunea din larg a promontoriului Tuzla inceteaza, cu toate acestea, sa constituie o granita pe durata
Pagina 90
furtunilor, cand miscarea generata de valuri transporta sedimentele fie catre sud (in cazul furtunilor nordice), fie catre nord (in cazul furtunilor sudice). Figura 4.12 prezinta ratele potentiale de transport aluvionar litoral la Capul Tuzla, de-a lungul fronturilor cu faleze, conform modelarii liniei tarmului realizate pentru acest proiect. Mai multe detalii privind modelele si ipotezele aferente sunt prezentate in Raportul de modelare a liniei tarmului, Volumul 4. Valorile estimate ale ratei potentiale de transport aluvionar litoral indica o mare variabilitate de la an la an.
S3: Eforie - Capul Tuzla Rate potentiale de transport aluvionar litoral la nord de Capul Tuzla (8km de la origine) pe 36 ani (1993 - 2028)
350,000 300,000 250,000 200,000
(m /an)
150,000 100,000 50,000 0 -50,000
-100,000 1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
2011
2013
2015
2017
2019
2021
2023
2025
2027
Figura 4.12 Rate potentiale de transport aluvionar litoral la nord de Capul Tuzla
Sistemul de protectie costiera din fata Eforie Sud a condus, de asemenea, la perturbarea directiilor si ratelor generale de transport; totusi, acesta nu mai produce efecte, intrucat sistemul de protectie este uzat moral si tehnic. Celula Capul Tuzla Mangalia (S4): La sud de Capul Tuzla, toate falezele (inclusiv Celula 2 Mai Vama Veche) se erodeaza in mod activ. Cu toate acestea, datorita granulatiei fine (namol si argila) a compozitiei sedimentelor erodate, acestea nu alimenteaza plajele din apropiere. Plaja bariera Costinesti a fost caracterizata de un fenomen de usoara eroziune in ultimele cateva decade. De-a lungul acestei fasii de coasta, o protectie naturala este reprezentata de zona de larg cu ape de joasa adancime din fata Capului Midia, ceea ce reduce drumul de apa al valurilor furtunilor nordice. Un impact suplimentar asupra reducerii actiunii valurilor este generat de epava Evdokia, scufundata in urma cu aproximativ 50 de ani. Datorita orientarii est-vestice, aceasta structura actioneaza ca un dig de larg (fara intentie) pentru partea centrala a plajei bariera Costinesti. Circulatia generala aluvionara a fost afectata de construirea unui sistem de dane in anul 2006. Aceste structuri au fost construite pentru a proteja un canal de revarsare dinspre Lacul Costinesti catre mare. Acest sistem greu de protectie schimba orientarea transportului aluvionar litoral, antrenand o usoara acumulare in partea de nord (frontala) si un fenomen de eroziune catre sud. Transportul aluvionar longitudinal continua spre sud, pana la digul sparge-val nordic al Portului Mangalia, unde este blocat, avand ca urmare o acumulare locala de sedimente. Sistemul lung de protectie costiera dintre Olimp si Mangalia, alcatuit din
Pagina 91
dane, diguri sparge-val, epiuri, diguri de larg antreneaza, de asemenea, modificari ale sabloanelor de circulatie a apei si sedimentelor. Figura 4.13 prezinta ratele potentiale de transport aluvionar litoral la Mangalia, in centrul frontului formand un golf artificial, conform modelarii liniei tarmului realizate pentru acest proiect. Mai multe detalii privind modelele si ipotezele aferente sunt prezentate in Raportul de modelare a liniei tarmului, Volumul 4. Valorile estimate ale ratei potentiale de transport aluvionar litoral indica o mare variabilitate de la an la an.
S4: Capul Tuzla - Portul Mangalia Rate potentiale de transport aluvionar litoral la nord de Capul Tuzla pe 36 ani (1993 2028)
60,000
50,000
40,000
(m /an)
30,000
20,000
10,000
0 1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
2011
2013
2015
2017
2019
2021
2023
2025
2027
Figura 4.13 Rate potentiale de transport aluvionar litoral la nord de Capul Tuzla
Celula sedimentara 2 Mai - Vama Veche (S5): La fel precum alte porturi situate pe aceasta sectiune de coasta, Portul Mangalia constituie o granita impermeabila pentru transportul sedimentelor. Imediat la sud de digul sparge-val se afla o mica fasie de plaja stabila sau in usoara crestere, de cativa zeci de metri lungime. Aceasta reprezinta un mic bazin sedimentar drept efect al adapostirii si produce un impact asupra valurilor dinspre larg generate de digul sparge-val al Portului Mangalia. In dreptul celei de-a doua plaje de golf (pocket) de la 2 Mai, directia transportului aluvionar se modifica brusc, influenta digurilor sparge-val se reduce, iar transportul aluvionar longitudinal isi reia cursul general sudic. Digul pescarilor tip sparge-val de la 2 Mai are o influenta localizata asupra acestei deplasari, dar regimul sudic net al transportului aluvionar continua catre teritoriul romanesc. Figura 4.14 prezinta ratele potentiale de transport aluvionar litoral la 2 Mai, conform modelarii liniei tarmului realizate pentru acest proiect. Mai multe detalii privind modelele si ipotezele aferente sunt prezentate in Raportul de modelare a liniei tarmului, Volumul 4. Valorile estimate ale ratei potentiale de transport aluvionar litoral indica o mare variabilitate de la an la an.
Pagina 92
S5: Portul Mangalia - Vama Veche Rate potentiale de transport aluvionar litoral la 2 Mai pe 36 ani (1993 - 2028)
60,000
50,000
40,000
(m /an)
30,000
20,000
10,000
0 1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
2011
2013
2015
2017
2019
2021
2023
2025
2027
Figura 4.14 Rate potentiale de transport aluvionar litoral la 2 Mai
4.2.3.4
Impactul interventiilor umane asupra dinamicii costiere

In Unitatea sudica au avut loc numeroase interventii directe asupra zonei de coasta, de ex. diguri sparge-val, de navigatie si porturi, ecluze si lucrari grele de protectie costiera. Aceste interventii au schimbat circulatia naturala aluvionara de-a lungul coastei, au blocat transferul aluvionar longitudinal etc. si au avut impacturi deopotriva localizate si la scara larga. Principalele interventii sunt urmatoarele: Digurile sparge-val ale Portului Midia: acestea blocheaza transferul aluvionar longitudinal catre sud si constituie o granita impermeabila a celulei sedimentare Midia - Constanta. Digurile sparge-val Constanta si Portul Mangalia: acestea au avut impact asupra circulatiei apei si sedimentelor, se intind pe cativa kilometri si constituie, de asemenea, granite impermeabile ale celulelor sedimentare. Diverse lucrari grele de protectie: acestea tind sa aiba impacturi mai localizate in cadrul dinamicii costiere si includ structuri situate in: Mamaia, Tomis (orasul Constanta), Eforie Nord, Eforie Central, Eforie Sud, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus, Saturn, Mangalia si 2 Mai.
De asemenea, au existat interventii directe de-a lungul plajelor, precum: Excavarea nisipului de plaja: desi volumele excavate pot fi mici, gaurile create pot accelera transferul de sedimente catre mare, in special pe durata furtunilor, Desi o astfel de activitate este in prezent interzisa de legislatia romana, aceasta se mai efectueaza pe o scara mai mica. Crearea de damburi lungi de nisip in fata barurilor si restaurantelor de pe plaje, in special in zona Mangalia: implica impingerea nisipului dinspre partea inferioara a plajei catre spatele plajei. Aceasta actiune poate prezenta un beneficiu localizat si pe termen scurt, dar in acelasi timp poate avea un efect prejudiciabil, antrenand pierderea neta inspre uscat, intrucat nisipul damburilor tinde sa fie usor mobilizat de vanturi.
Pagina 93
Amplasarea de bariere de stuf de-a lungul plajelor turistice din aceasta Unitate sudica, in vederea retinerii nisipului transportat de vant in sistemul de plaje; aceasta incurajeaza depunerea si, prin urmare, reduce transportul eolian de nisip catre uscat si in afara sistemului de plaje.
De-a lungul acestor plaje sudice, unde nu exista o sursa contemporana de nisip terigen, modificarile la nivelul comunitatilor de moluste au afectat, de asemenea, acumularile de sedimente. Introducerea de specii straine coastei Marii Negre si efectele poluarii au afectat gama de specii si, prin urmare, au influentat volumele de scoici si volumul sedimentelor biogene produse.
4.2.4
Abordarea conceptuala a comportamentului liniei tarmului

Figura 4.15 prezinta abordarea conceptuala a proceselor costiere manifestate in Unitatea nordica, prin combinarea informatiilor prezentate atat in acest studiu precum si in cadrul studiilor suport. Mai jos este prezentata, de asemenea, o scurta descriere a fiecarui sub-sector.
Pagina 94
Figura 4.15 Modelul conceptual al unitatii sudice
Pagina 95
4.2.4.1
Celula sedimentara: Capul Midia Portul Constanta (Golful Mamaia)

Inainte de construirea Portului Midia, aluviunile provenite din Dunare erau transportate inspre sud catre acest front de catre curentul longitudinal de tarm. Constructia portului a blocat insa aceasta cale sedimentara. Structurile portului Midia au, de asemenea, o influenta semnificativa asupra caracterului circulatiei costiere. Sub-sectorul: Navodari Nord Acest sub-sector se intinde intre Navodari, Digul de larg si zona Navodari Camping si consta intr-o plaja bariera, ce separa Lacul Siutghiol (fosta laguna) de mare. Malul vestic al Lacului Siutghiol este alcatuit din faleze fosile inactive. Acest sub-sector este influentat in mare masura de Portul Midia si digurile sale sparge-val. Digurile sparge-val asigura protectie impotriva valurilor generate de furtunile nordice, lasand coasta expusa doar valurilor din directiile est si sud. Digurile sparge-val afecteaza, de asemenea, valurile dinspre larg, creand un curent in directia opusa transportului aluvionar general. In sfarsit, digurile sparge-val inhiba, de asemenea, transportul aluvionar dinspre nord. Plaja este alcatuita dintr-un amestec de sedimente; inainte de construirea digurilor sparge-val Midia, sursa de baza a sedimentelor era asigurata de transportul longitudinal al nisipului dinspre Dunare. Dupa construirea digurilor sparge-val, fragmentele de scoici au devenit principala sursa de sedimente. In pofida lipsei de noi aporturi de sedimente dinspre nord, litoralul este in general stabil, prezentand un usor fenomen de acretie in locurile ferite ale structurilor, datorita protectiei create de port si, de asemenea, deplasarii localizate a sedimentelor dinspre sud, antrenate de digurile sparge-val. Sub-sectorul: Navodari Sud Acest sub-sector se intinde intre zona Navodari Camping si granita dintre Navodari si Constanta. Exista un sistem de dune de-a lungul portiunii de tarm acoperite de apa doar la furtuni puternice. Aceasta zona este afectata, de asemenea, de digurile sparge-val Midia, iar in acest sector se manifesta, totodata, un transport aluvionar inspre nord, datorita digurilor sparge-val. Cu toate acestea, nu exista aporturi noi de sedimente dinspre sud, intrucat aceasta conexiune sedimentara a fost blocata de digurile sparge-val. Partea centrala a golfului si Statiunii este in general stabila, dar cunoaste o usoara eroziune neta. Cu toate acestea, zona este considerata subalimentata cu sedimente, intrucat nu exista nici o sursa contemporana de nisip terigen. De asemenea, plajele sunt susceptibile de a fi afectate in caz de furtuna, cand pot avea loc modificari semnificative ale volumului acestora. Sub-sectorul: Mamaia Nord Acest sub-sector se extinde intre granita dintre Navodari si Constanta si Hotel Rex. Plaja asigura o protectie naturala a mediului construit. Digurile sparge-val Midia influenteaza inca transportul sedimentar iar transportul aluvionar litoral are loc pe directia sud nord de-a lungul acestui front. Aceasta zona se afla in partea inferioara, pe directia transportului aluvionar, a celor sase diguri de larg detasate de-a lungul fronturilor Mamaia Central si Mamaia Sud, care au avut, de asemenea, un impact asupra sabloanelor de circulatie a sedimentelor. In plus, aceasta zona primeste foarte putine sedimente noi dinspre nord.
Pagina 96
Prin urmare, frontul este considerat subalimentat cu sedimente, fragmentele de carcase de moluste reprezentand principala sursa de sedimente a plajelor, iar in prezent cunoaste un fenomen de eroziune neta. Sub-sectorul: Mamaia Central Acest sub-sector se intinde intre Hotel Rex si Hotel Melody si este protejat de o serie de diguri de larg detasate. Partea centrala si sudica a Golful Mamaia este afectata, in principal, de valurile nordestice, in timp ce rolul valurilor dinspre sud-est se diminueaza treptat ca urmare a efectului de adapostire al extremitatii sudice a golfului. Digurile sparge-val Midia influenteaza inca transportul aluvionar de-a lungul acestui front. Pana in urma cu trei decenii, sedimentele proveneau din aluviunile dunarene. Construirea digurilor sparge-val Midia a blocat, insa, aceasta sursa principala de sedimente. Rolul fragmentelor de carcase de moluste a crescut de atunci semnificativ drept sursa de sedimente pentru plaje. Zona este considerata subalimentata cu sedimente, neexistand nici o sursa contemporana de nisip terigen. Lucrarile de protectie costiera influenteaza pe plan local transportul aluvionar si ajuta la mentinerea unei plaje de-a lungul acestui front. Cu toate acestea, digurile de larg nu par sa fi fost eficiente in prevenirea eroziunii locale si sunt, de asemenea, in stare precara. Plaja din spatele interstitiilor dintre digurile de larg se ingusteaza, iar plajele sunt caracterizate de un fenomen general de eroziune. Sub-sectorul: Mamaia Sud Acest sub-sector se intinde intre Hotel Melody si Pescarie si este protejat de o serie de diguri de larg detasate. Acest front este caracterizat de o dinamica similara sub-sectorului aflat imediat la nord si, tot astfel, poate fi considerat subalimentat cu sedimente. O innisipare artificiala s-a efectuat cu 20 de ani in urma in zona Mamaia Sud, din Lacul Siutghiol, dar a constituit un esec, conform celor descrise in Sectiunea 4.2.2. Cat priveste Mamaia Central, de-a lungul acestei fasii digurile de larg nu par sa fi fost eficiente in prevenirea eroziunii locale si, de asemenea, sunt in stare precara. Majoritatea plajelor sunt afectate de eroziune si sunt inguste de-a lungul acestui front. Sub-sectorul: Tomis Nord Acest sub-sector se intinde intre Pescarie si Strada Renasterii si este caracterizat de faleze in fata carora se gaseste o plaja ingusta. Litoralul este protejat de o gama de structuri artificiale, care reflecta problemele pe termen lung existente aici. Aceste structuri au afectat in mod semnificativ dinamica naturala costiera. Sectorul este marginit de un dig de larg lung catre nord si exista o lucrare noua de consolidare cu roci si imbunatatire funciara, cuprinzand o plaja mica sau fara plaja, la sud de digul de larg in forma de L din capatul nordic al frontului. Mai departe catre sud, plajele sunt sustinute de promontorii, create prin largirea digurilor spargeval in forma de T. Linia de coasta din dreptul Constantei este expusa in principal valurilor nord-estice si estice, dar valurile sud-estice joaca si ele un rol important. Toate lucrarile de protectie costiera influenteaza pe plan local, de asemenea, transportul aluvionar.
Pagina 97
Falezele sunt alcatuite din loess moale, continand in principal namol si cantitati reduse de nisip fin si argila. Prin urmare, falezele nu contribuie la sistemul de plaje, iar plaja ingusta contine o cantitate ridicata de material de scoici. Cea mai mare parte a tarmului, acoperit de ape doar la furtuni puternice, nu prezinta modificari, fiind ferit, dar furtunile pot determina eroziuni semnificative ale plajelor. La capatul sudic al acestui sub-sector se afla faleze abrupte, neadapostite, susceptibile de eroziune si prabusire, datorita alunecarilor de teren. Sub-sectorul: Tomis Sud Acest sub-sector include Strada Renasterii, Portul Turistic Tomis si Portul Constanta. Litoralul consta dintr-o serie de golfuri sustinute de promontoriile create din diguri sparge-val. Sunt prezente, de asemenea, recifuri submerse catre capatul sudic si diguri de larg in Portul Tomis. Acest sub-sector cuprinde, de asemenea, plaja turistica a Constantei (plaja Modern), Miniportul Tomis si coasta integral artificiala la sud de Miniport, catre Portul Constanta. Linia de coasta din dreptul Constantei este expusa, in principal, valurilor nord-estice si estice, dar valurile sud-estice joaca si ele un rol important. Se manifesta un transport aluvionar net pe directia nord-sud, intrucat digurile sparge-val Midia nu mai influenteaza regimul transportului aluvionar. Dinamica naturala costiera este, cu toate acestea, semnificativ afectata de gama de structuri costiere existente de-a lungul acestei fasii de litoral. Sedimentele plajelor contin o proportie ridicata de scoici si, desi nu sunt ferite, falezele nu vor constitui o sursa de sedimente, intrucat sunt alcatuite in principal din namoluri. Falezele si plaja sunt mentinute artificial de structuri de constructie grele, care au condus la crearea de plaje artificiale sanatoase si stabile, prin urmare riscul de eroziune este in prezent scazut.
4.2.4.2
Celula sedimentara: Eforie - Capul Tuzla

Aceasta sectiune de coasta este caracterizata de faleze moi, cu mici plaje de golf ocazionale la baza acestora. Sectiunile de faleze sunt separate de plaje bariera/bancuri de nisip ce despart lacurile din vecinatatea coastei si/sau lagunele de mare. Parti extinse ale acestei sectiuni, din Eforie Nord, Centru si Sud, sunt mentinute aproape integral in mod artificial. Sunt prezente cateva celule de litoral local cu circulatii aluvionare distincte. In ansamblu, sistemul de transport aluvionar litoral se mentine pe directia sudica. Exceptiile sunt locale si sunt induse de existenta digurilor sparge-val si altor lucrari de amenajare costiera. Sub-sectorul: Eforie Nord Situat intre digul sparge-val de la Agigea si Hotel Vraja Marii, acest sub-sector este caracterizat de o plaja mai larga catre nord, care se ingusteaza catre sud, cu recifuri submerse in larg. Digurile sparge-val ale Portului Constanta au o influenta semnificativa asupra acestui sub-sector, datorita efectului lor de adapostire a frontului si intreruperii sabloanelor de transport aluvionar. Aceasta zona este in principal expusa valurilor din directiile est si sud-est, datorita efectului de adapostire al digurilor sparge-val ale Portului
Pagina 98
Constanta. Digurile sparge-val lungi ale Portului Constanta creeaza un curent longitudinal local cu orientare nordica. Sursele principale ale sedimentelor de plaja sunt reprezentate de scoici si fragmente de calcar erodate de pe fundul marii. O sursa importanta de sedimente poate fi reprezentata de fostul banc litoral Holocen care separa fostul golf Techirghiol de mare. Dinamica plajelor este controlata, aproape integral, de interventia umana. Cu toate acestea, digurile de larg submerse sunt in prezent ineficiente, ceea ce antreneaza o intensificare a erodarii plajei si ingustarea neta a plajelor datorita lipsei de noi sedimente. Noile structuri de protectie din capatul sudic au produs o eroziune a plajei din aceasta zona dar au redus riscul de eroziune a falezei. Sub-sectorul: Eforie Centru Acest sub-sector se intinde intre Hotel Vraja Marii si Tabara Internationala. Estre caracterizat printr-o plaja lata si in buna conditie care se ingusteaza catre sud si prin diguri de larg submerse. Portiunea centrala a Plajei Bariera Techirghiol este expusa valurilor nord-estice; cu toate acestea, valurile sud-estice constituie, de asemenea, un factor de influenta. Digurile sparge-val lungi ale Portului Constanta creeaza un curent longitudinal local cu orientare nordica. Structurile costiere (precum Miniportul Belona, diguri sparge-val si sisteme de protectie in Eforie Nord) au un impact local asupra transportului aluvionar si ratelor de acumulare. Ca urmare, exista o acumulare de sedimente in zona sudica, in fata unei parti din Miniportul Belona si, de asemenea, mici acumulari aluvionare in golfurile artificiale create intre digurile sparge-val. Principalele surse de sedimente sunt reprezentate de fragmente de scoici si fragmente de calcar erodate de pe fundul marii. Prin urmare, plaja este subalimentata cu sedimente. In majoritatea locurilor, plaja de la baza falezei nu mai exista, cu exceptia unor mici sectiuni, unde se mentine intre structurile costiere. Chiar si aici, structurile de protectie cedeaza, ceea ce inseamna ca acestea nu mai sunt eficiente si nu mai pot mentine o plaja. Prin urmare, tendinta neta manifestata de-a lungul acestei zone de coasta este aceea de eroziune. Sub-sectorul: Eforie Sud Acest sub-sector se intinde intre Tabara Internationala si Pescarie Eforie Sud. Subsectorul este caracterizat de faleze si mici plaje artificiale, sustinute de structurile costiere. Litoralul Eforie Sud este expus in principal valurilor dinspre nord-est, iar sistemul general de transport aluvionar este pe directia sud, exceptiile fiind locale si induse de existenta digurilor sparge-val si altor lucrari de amenajare costiera. Granita sudica a acestei celule sedimentare, Capul Tuzla, reprezinta un promontoriu cu apa de mica adancime pe o distanta considerabila inspre larg. Aceasta trasatura actioneaza ca o bariera permeabila pentru sedimentele transportate inspre sud. Portiunea din larg a promontoriului Tuzla inceteaza, cu toate acestea, sa constituie o granita pe durata furtunilor.
Pagina 99
Sursele principale ale sedimentelor sunt reprezentate de fragmente de scoici si fragmente de calcar erodate de pe fundul marii. Prin urmare, plaja este subalimentata cu sedimente. In majoritatea locurilor, plaja de la baza falezei nu mai exista, cu exceptia unor mici sectiuni unde se mentine intre structurile costiere. Chiar si aici, structurile de protectie cedeaza, ceea ce inseamna ca acestea nu mai sunt eficiente si nu mai pot mentine o plaja. Prin urmare, tendinta neta este aceea de eroziune, falezele fiind susceptibile de alunecari de teren. Sub-sectorul: Tuzla Nord De-a lungul acestui sub-sector, intre Pescarie Eforie Sud si Capul Tuzla, falezele sunt protejate de noi lucrari de protectie a falezelor. Plajele din fata falezelor sunt foarte inguste. Cele mai semnificative valuri sunt cele dinspre nord-est, cele dinspre sud-est fiind de importanta secundara, iar sistemul general de transport aluvionar litoral se mentine pe directia sud. Sursele principale ale sedimentelor plajelor sunt reprezentate de scoici si fragmente de calcar erodate de pe fundul marii. Este improbabil sa existe o alimentare semnificativa cu sedimente dinspre plajele situate in zona opusa transportului aluvionar, datorita deficitului de sedimente. Limita sudica a celulei sedimentare, Capul Tuzla, este un promontoriu cu ape putin adanci pe distanta mare in larg. Aceasta caracteristica actioneaza ca o bariera permeabila pentru sedimentele transportate spre sud. Partea din larg a promontoriului Tuzla, inceteaza, totusi, sa fie o limita in timpul furtunilor. Plajele foarte inguste dintre faleze sunt susceptibile de eroziune pe durata furtunilor; cu toate acestea, retragerea falezelor este redusa, datorita lucrarilor de protectie.
4.2.4.3
Celula sedimentara: Capul Tuzla - Mangalia

Aceasta celula sedimentara este caracterizata de faleze neconsolidate, precedate de plaje de golf la baza acestora. Falezele sunt separate de plaje bariera / bancuri de nisip, care separa lacurile si /sau lagunele de mare. Portiuni extinse ale acestei celule, din Costinesti (10 Steaguri Hotel Forum) si Olimp Venus si Saturn Mangalia sunt mentinute aproape integral in mod artificial. Directia generala de transport aluvionar litoral ramane cea sudica. Exceptiile sunt locale si sunt induse de existenta digurilor sparge-val si altor lucrari de amenajare costiera. Sub-sectorul: Tuzla Sud De-a lungul acestui sub-sector, intre Capul Tuzla si Cherhana, falezele sunt protejate de noi lucrari de protectie. Valurile semnificative sunt cele dinspre nord-est, cele dinspre sud-est fiind de importanta secundara. Directia generala de transport aluvionar litoral ramane cea sudica. Capul Tuzla reprezinta un promontoriu cu apa de mica adancime pe o distanta considerabila inspre larg; aceasta trasatura actioneaza ca o bariera permeabila pentru sedimentele transportate inspre sud, cu toate acestea pe durata furtunilor pot avea loc anumite deplasari aluvionare. Prin urmare, exista un aport limitat dinspre sursele longitudinale, iar sursele principale de sedimente pentru plaje sunt reprezentate de scoici si fragmente de
Pagina 100
calcar erodate de pe fundul marii. Desi nu sunt protejate, falezele nu vor reprezenta o sursa de sedimente, intrucat sunt alcatuite din sedimente prea fine. Prin urmare, plajele sunt subalimentate cu sedimente. Asadar, plajele de golf foarte inguste se erodeaza si sunt susceptibile de epuizare pe durata furtunilor. De-a lungul timpului, falezele au fost, de asemenea, susceptibile de eroziune si prabusire prin alunecari de teren, dar in prezent sunt protejate. Sub-sectorul: Costinesti Acest sub-sector se intinde intre Cherhana si Hotel Forum si este alcatuit dintr-o bariera de nisip situata in fata sistemului lacului. Noi diguri de larg protejeaza gurile de alimentare/varsare ale lacului. Valurile semnificative sunt cele dinspre nord-est, cele dinspre sud-est fiind de importanta secundara. De-a lungul acestei fasii de coasta, o protectie naturala este reprezentata de zona de larg cu ape de joasa adancime din fata Capului Midia, ceea ce reduce drumul de apa al valurilor furtunilor nordice. Directia generala de transport aluvionar litoral ramane cea sudica; cu toate acestea, circulatia sedimentara generala a fost afectata de construirea unui sistem de diguri in anul 2006. Acest sistem greu de protectie schimba orientarea transportului aluvionar, antrenand o usoara acumulare in partea de nord (frontala) si un fenomen de eroziune catre sud. Principalele surse de sedimente ale plajei sunt reprezentate de scoici si fragmente de calcar erodate de pe fundul marii. Plajele sunt, in general, subalimentate cu sedimente. Datorita structurilor, plaja se largeste catre sud si este, in general, stabila de-a lungul sectiunii centrale si se erodeaza la sud de digurile de larg nou construite. Falezele neprotejate sunt susceptibile de eroziune si prabusire prin alunecari de teren. Sub-sectorul: 23 August Acest sub-sector se intinde intre Hotel Forum si Pescarie Tatlageac. La poalele falezelor de loess moale se intind plaje foarte inguste. Valurile semnificative sunt cele dinspre nord-est, cele dinspre sud-est fiind de importanta secundara. Sistemul general de transport aluvionar litoral se mentine pe directia sud, totusi conexiunile cu zonele adiacente sunt improbabil sa fie semnificative, datorita structurilor si deficitului general de sedimente. Prin urmare, plajele sunt inguste si subalimentate cu sedimente. Falezele nu furnizeaza sedimente pentru constructia plajelor, intrucat sunt alcatuite in principal din namoluri fine. Ca urmare, plajele de golf deja inguste se erodeaza in prezent, iar falezele din spatele acestora sunt susceptibile de eroziune si prabusire prin alunecari de teren. Sub-sectorul: Olimp Venus De-a lungul acestui sub-sector, intre Pescarie Tatlageac si Hotel Silvia, exista o succesiune de plaje controlate si mentinute artificial. Aceste plaje sunt sustinute de structuri de diguri sparge-val modificate si promontorii artificiale, cu recifuri ocazionale in larg. Doua mici portiuni ale coastei din aceasta zona (Neptun si Neptun Jupiter) reprezinta foste plaje bariera de separare a lacurilor de mare, dar in prezent acestea sunt controlate de structurilor costiere invecinate.
Pagina 101
Valurile semnificative sunt cele dinspre nord-est, cele dinspre sud-est fiind de importanta secundara. Sistemul general de transport aluvionar litoral se mentine pe directia sud; cu toate acestea, numarul mare de structuri costiere din aceste sectiuni poate antrena modificari semnificative pe plan local (de ex., mici fasii de coasta protejate de diguri sparge-val etc.). Plajele sunt inguste si subalimentate cu sedimente. Principalele surse de sedimente ale plajei sunt reprezentate de scoici si fragmente de calcar erodate de pe fundul marii. Dinamica plajelor este aproape in intregime controlata de interventia umana dar, in general, plajele sunt inguste si se erodeaza datorita lipsei de noi aporturi de sedimente si structurilor pe cale sa cedeze. Sub-sectorul: Balta Mangalia Situat intre Hotel Silvia si Hotel Cerna, acest sub-sector este caracterizat de o plaja bariera ce separa tinuturile umede costiere ale Mangaliei de mare. Zona este bogata in izvoare naturale mezotermale sulfuroase. Valurile semnificative sunt cele dinspre nord-est, cele dinspre sud-est fiind de importanta secundara iar directia de transport aluvionar litoral este catre sud. Este de asteptat ca aporturile dinspre zona opusa directiei de transport aluvionar litoral sa fie totusi reduse, datorita diverselor structuri si deficitului general de sedimente. Prin urmare, plajele sunt subalimentate cu sedimente din cauza lipsei de sedimente proaspete si se erodeaza in prezent. Sub-sectorul: Saturn Mangalia Aceasta zona de coasta dintre Hotel Cerna si Digul de larg Mangalia Nord este caracterizata de o serie de intervale bine indiguite, sustinute de diguri sparge-val modificate si structuri de promontorii artificiale. Sistemul general de transport aluvionar litoral se mentine in directia sud si continua pe aceasta directie pana la digul sparge-val nordic al Portului Mangalia, unde este blocat, prin urmare rezultand o acumulare aluvionara locala. Este de asteptat ca aporturile dinspre zona opusa directiei de transport aluvionar litoral sa fie reduse, datorita structurilor si deficitului de sedimente; prin urmare, principalele surse de sedimente ale plajelor sunt reprezentate de scoici si fragmente de calcar erodate de pe fundul marii. Dinamica plajelor este controlata aproape in intregime de interventia umana. Un fenomen de eroziune se manifesta in centrul golfurilor create de structurile de protectie. De asemenea, se manifesta un fenomen de acretie in zona opusa directiei de transport aluvionar litoral de langa digul de larg Mangalia, ce formeaza granita sudica a acestei celule sedimentare.
4.2.4.4
Celula sedimentara: 2 Mai Vama Veche

Aceasta celula sedimentara este caracterizata de faleze active cu plaje bariera ce delimiteaza lagune (pe teritoriul Bulgariei). Falezele sunt formate din formatiuni de loess pe argile rosii peste un strat de calcar. Sistemul general de transport aluvionar litoral este inspre sud, cu exceptia curentului turbionar local indus de Digul sparge-val Mangalia Sud. Plajele sunt formate in principal din resturi de scoici.
Pagina 102
Sub-sectorul: 2 Mai Acest sub-sector, care se intinde intre Digul sparge-val Mangalia Sud si Pescarie 2 Mai, este caracterizat de faleze de loess si doua mici plaje de golf. Valurile semnificative sunt cele dinspre nord-est, cele dinspre sud-est fiind de importanta secundara. Sistemul general de transport aluvionar este in directia sud, cu exceptia curentului local turbionar creat de Digul sparge-val Mangalia Sud, ce creeaza un mic depozit sedimentar. Principalele surse de sedimente ale plajelor sunt reprezentate de scoici si fragmente de calcar erodate de pe fundul marii. Prin urmare, acestea sunt subalimentate cu sedimente. In capatul nordic al sub-sectorului plaja este relativ stabila datorita influentei digului sparge-val Mangalia. Celelalte portiuni sunt afectate de o tendinta neta de eroziune, insotita de pierderea sedimentelor de plaja. Falezele sunt susceptibile de eroziune si prabusire prin alunecari de teren. Sub-sectorul: Limanu Acest sub-sector se intinde intre Pescarie 2 Mai si Vama Veche Vila Nord. Aceasta este o coasta cu faleze moi, iar plajele de la poalele falezelor au cativa metri in latime si sunt alcatuite in principal din aflorimente de calcar. Valurile semnificative sunt cele dinspre nord-est, cele dinspre sud-est fiind de importanta secundara. Sistemul general net de transport aluvionar este in directia sud, cu toate acestea aporturile de sedimente sunt reduse, datorita unei schimbari abrupte a directiei de transport aluvionar, cauzate de digurile sparge-val Mangalia. Si deficitul general de sedimente din sistem. Principalele surse de sedimente ale plajei sunt reprezentate de scoici si fragmente de calcar erodate de pe fundul marii. Astfel se explica existenta plajelor inguste de-a lungul acestui sub-sector. Falezele sunt susceptibile de eroziune si prabusire prin alunecari de teren. Sub-sectorul: Vama Veche Acest sub-sector se intinde pana la frontiera romaneasca cu Bulgaria. Sub-sectorul cuprinde faleze si o plaja cu nisip. Principalele surse de sedimente ale plajei sunt reprezentate de scoici si fragmente de calcar erodate de pe fundul marii. Cele mai semnificative valuri sunt cele dinspre nord-est, cele dinspre sud-est fiind de importanta secundara. Directia generala de transport aluvionar este catre sud, dar aporturile vor fi reduse ca urmare a deficitului de sedimente. Plaja este relativ stabila, dar faleza este susceptibila de alunecari de teren.
4.3
Modificarea liniei tarmului

Diverse seturi de date au fost utilizate pentru a evalua cum si de ce evolueaza litoralul. Sectiunea 4.3.1 prezinta modificarea in timp a liniei tarmului, in timp ce sectiunea 4.3.2 prezinta cauzele si efectele in timp ale modificarii liniei tarmului in ultimii 20 de ani (1990 2010). Informatiile respective au fost utilizate, impreuna cu ratele nete de modificare a liniei tarmului, in vederea identificarii nivelului de risc aferent fiecarui sub-sector; aceasta situatie este prezentata rezumativ in sectiunea 4.3.3.
Pagina 103
O descriere mai detaliata a modificarii in timp a liniei tarmului de-a lungul unitatii sudice este prezentata in Raportul privind Dinamica costiera.
4.3.1 4.3.1.1
Modificarea in timp a liniei tarmului Introducere

Tarmul cu faleze dintre Capul Midia si Vama Veche este puternic influentata de interventia antropica. Prezenta a numeroase diguri, construite incepand din 1980, a condus la fluctuatii ale pozitiei liniei tarmului, avand ca urmare zone localizate de acretie, neintalnite in perioadele anterioare. Dezvoltarea a trei porturi (Constanta, Midia si Mangalia) a antrenat o modificare majora a miscarii aluvionare de-a lungul coastei. Incepand din anul 1980, s-a inregistrat o majorare a ratelor de eroziune, in comparatie cu perioadele anterioare. Singurul sector caracterizat de acretie este Midia (Figura 3.4.7), cu valori usor mai scazute dupa 1980 (aprox. 2m/an). Proiectele de innisipare, implementate in partea de sud a barierei Mamaia, au fost eficiente pentru o scurta perioada de timp. Fenomenul de eroziune a fost mai pronuntat in portiunile de nord si centru ale barierei, dupa 1980 (valori de peste 2m/an). Bariera Eforie a fost caracterizata de rate de eroziunede 2m/an, cu valori mai ridicate de-a lungul extremitatii sudice (Figura 3.4.19). Rate de eroziune usor mai scazute (sub 2m/an) au fost inregistrate pe litoralul Neptun (Figura 3.4.25). Cele mai ridicate rate de eroziune se inregistreaza in sectorul Mangalia, la sud de digul VI-J-23, cu rate de peste 4m/an (Figura 3.4.29). Vama Veche - 2 Mai a reprezentat o coasta de acretie, cu toate acestea, in perioada 1960-1980, ca urmare a efectului creat de digul sudic al portului Mangalia, aceasta sectiune de coasta a devenit una de eroziune (Figura 3.4.30), cu rate de eroziune de aproximativ 3 - 4m/an. Pe scurt, factorii cheie care au determinat intensificarea eroziunii incepand din anul 1980 sunt urmatorii: Frecventa si variabilitatea, pe scara decadala, a furtunilor maritime. Numarul si intensitatea furtunilor au fost mai ridicate in perioada 1970-1980 dar s-au diminuat de atunci. Aceasta explica scaderea ratelor de eroziune pe coasta deltaica. Reducerea aportului de sedimente, ca urmare a construirii barajelor din Bazinul Dunarea. Structurile costiere care au determinat eroziunea in directia deplasarii liniei tarmului si un fenomen de acretie in directia opusa transportului aluvionar litoral.
4.3.1.2
Celula sedimentara: Capul Midia - Portul Constanta

De-a lungul timpului, aceasta sectiune de coasta a fost supusa unei interventii antropice semnificative, care a condus la modificarea sa, in special in Constanta, unde plaje si structuri de protectie s-au dezvoltat si apoi au disparut. Valoarea medie pentru coasta Midia (km 0,0 Capul Buhaz - Capul Clisargic sau Gargalac km 6,6) a fost de 2,03 m/an in perioada 1924-1960 si a crescut moderat pana la 2,32 m/an intre anii 1960-1979, atingand o valoare maxima de 3,22 m/an intre 1979-
Pagina 104
2005. Aceasta acumulare continua sa fie antrenata de aporturile reduse de sedimente dinspre gurile Dunarii, dar s-a intensificat ca urmare a construirii portului. Tarmul Mamaia a fost caracterizat de acretie pe aproape toata suprafata, cu valori de pana la 1m/an spre nord si peste 2m/an in partea centrala si sudica. Au fost descoperite doua mici puncte de eroziune, una in sectorul central nordic, a doua inspre sud. In perioada 1960-1980 s-a observat un fenomen incipient de eroziune in Unitatea nordica (2-3m/an), in partea centrala si spre sud, desi valorile respective au fost scazute. Ca urmare a interventiei antropice, sectiunea centrala a devenit una eroziva. Dupa anul 1980, eroziunea a fost dominanta in centru si jumatatea sudica (2m/an). In perioada 2007-2010 s-a observat o modificare sezoniera a deplasarii liniei tarmului, de 20 m, retragerea medie fiind de aproximativ 1,5m/an. In sezoanele reci din anii 2009 si 2010, pe durata furtunilor, plaja a fost inundata (limita valurilor masurata in martie 2010 a concis in aproape toate sectiunile cu limita vestica a plajei), iar valurile au avariat cateva facilitati aflate pe plaja. Litoralul nordic al Constantei reflecta construirea numeroaselor diguri dupa anul 1960 prin fluctuatiile pozitiei sale.
4.3.1.3

Aceasta este o alta celula unde de-a lungul timpului modificarea liniei tarmului a fost direct afectata de activitatea umana, de exemplu lucrarile de stabilizare a falezelor si construirea si extinderea Portului Constanta. Intregul tarm Eforie este caracterizat de o modificare medie de -0,01 m/an in perioada 1924-1960, valoare ce poate fi exprimata drept o stare de echilibru. Valorile medii pentru perioada 1960-1979 au indicat o modificare negativa de m/an. Construirea digurilor din perioada 1970-1980 a schimbat regimul intr-unul de acretie (cu o medie de 0,35 m/an in perioada 1979-2005). Falezele de la Eforie Nord sunt intrerupte de plaja bariera, caracterizata o fenomen eroziune accelerata. Bariera litorala s-a ingustat cu peste 30m in Unitatea sudica, reprezentand punctul maxim de eroziune, initiat in conditii naturale, dar amplificat in ultimele decenii.
4.3.1.4

Tarmul Costinesti a fost caracterizat de un fenomen de eroziune in sectoarele nordic si central, dar a fost in principal stabil in partea de sud. Modificarea medie a acestor compartimente in perioada 1924-2005 a fost de aproximativ -0,6 m/an, chiar in conditiile erodarii din partea de nord de pana la 40m si de peste 50m in partea centrala. Avansarea liniei tarmului inspre sud (Golful Francezului) este surprinzatoare, dar se poate datora unei alunecari de teren cauzate de eroziunea produsa de valuri, sau unei inexactitati a hartii din 1960. Intrucat aceasta perioada este caracterizata de eroziune accentuata, cu deplasari similare ale liniei coastei cu 80m inspre tarm (nord si sud) si 100m in centru. O eroziune mai intensa se observa dupa 80 de ani, cu mentinerea doar a unei acumulari reduse in aceeasi sectiune centrala a plajei de la Costinesti (progresie liniara 20m). In urma ploilor abundente si a manifestarilor de furtuna din anul 2005, sectiunea centrala a plajei a fost reconstruita si a fost construit un canal protejat de doua diguri mici care face legatura intre mare si lac.
Pagina 105
Cea mai semnificativa modificare a tarmului Neptun s-a datorat lucrarilor de amnajare a Lacului Comorova, avand ca urmare impartirea lacului in trei unitati distincte: Neptun, Jupiter si Tismana. In conditii naturale, pana in anul 1960, acest tarm a fost caracterizata de acretie, cu rate care au atins 2m/an. La sud de Capul Tatlageac, pe un sector in linie dreapta de aproximativ 1km, pana in anii 1980 s-a inregistrat un fenomen de acretie, dupa care ratele de eroziune au atins in jur de 2m/an. Rata de eroziune se intensifica in mod accentuat inspre sud, cu valori cuprinse intre 4-5 m/an. Acest comportament se poate datora construirii a numeroase diguri dupa anii 1980. Sectorul de tarm Olimp - Neptun este caracterizat de existenta a sase diguri de larg detasate si a unui dig de larg submers, paralel cu tarmul. Plaja dezvoltata aici se intinde intre extremitatea Lacului Tismana si dig, si masoara 1,2 km lungime. Plaja bariera care separa vechiul Lac Comorova de mare a fost innisipata artificial, iar pana in prezent a fost extinsa cu pana la 50m (inspre sud) si 110m (inspre nord). Tarmul Capul Aurora (intre Jupiter si Venus) cuprinde o succesiune de epiuri si un dig de larg submers. Aceasta a avut ca urmare crearea unei serii de mici golfuri artificiale. Plajele sunt controlate in intregime in mod artificial si, ca urmare, tendintele privind pozitia tarmului nu au fost cuantificate. Bariera litorala a Mangaliei separa Mlastina Hergheliei de mare, pe o lungime de 1,3 km. Latimea maxima a plajei de 170m se inregistreaza in sectiunea sudica, iar cea minima (40m) in cea nordica. In conditii naturale (pana in 1960), bariera era in stare de echilibru relativ, cu o usoare predominare a acretiei, la rate de 0,5-1m/an. In perioada 1960-1980, bariera a intrat intr-un regim de eroziune, cu rate de 2m/an, cu doua zone de eroziune accentuata (una inspre nord, cealalta inspre sud), unde ratele de eroziune au crescut intre 2,5 si 3,5 m/an. Dupa 1980, tendinta de eroziune a continuat, cu valori medii de 2m/an. Incepand din anii 1960 s-au produs modificari semnificative in zona Mangalia, care au continuat pana in anii 1980, cand lacul a fost legat de mare prin doua canale separate de o insula. Construirea digului sudic al Portului Mangalia, in anii 1970, constituie acum principalul obstacol in calea miscarii sedimentelor de-a lungul coastei. Comparand harta 1913/1926 cu cea din 1960, se poate observa o eroziune a liniei tarmului cu 50m inspre nord, in timp ce inspre sud eroziunea a fost mai scazuta, cu valori ce nu au depasit 50m.
4.3.1.5
Celula de sedimentare: 2 Mai - Vama Veche

Fata de hartile din 1960 si 1979, exista modificari majore ale infatisarii liniei tarmului la nivelul acestei celule de sedimentare. In partea nordica a 2 Mai s-a construit un nou baraj cu doua diguri, ceea e a condus la intreruperea curentilor longitudinali de tarm. Golful a fost initial stabil, dar a actionat ca depozit de sedimente dupa construirea digului sudic al Mangaliei, cu rate de acretie de 2m/an. Stabilizarea lucrarilor portului a condus la initierea unui regim accentuat de eroziune dupa 1979, marcat de retragerea liniei tarmului cu aproximativ 50m pe plaja 2 Mai. Cele mai mari modificari au avut loc pe plaja de langa pescarie, deopotriva la nord si la sud de digul mic (crestere de 3-3,5 m/an).
Pagina 106
Plaja Vama Veche este caracterizata de un regim eroziv in conditii naturale, cu rate de -1m/an (usor mai ridicate spre nord), cu toate acestea ulterior, in perioada 1979-2005, ratele de eroziune aproape ca s-au triplat (-3m/an). In perioada 1960-1979 a avut loc o modificare a regimului general al intregii coaste. Acest efect s-a datorat influentei exercitate de umbra digului sudic al portului Mangalia, resimtita la nord de plaja Vama Veche. Chiar si in aceasta perioada, portiunea respectiva a plajei a fost caracterizata de un regim de eroziune, cu rate de peste -1m/an. Tarmul sudic s-a modificat semnificativ in decursul ultimului secol.
4.3.2 4.3.2.1
Cauze si efecte istorice ale modificarii liniei tarmului Celula sedimentara: Capul Midia - Portul Constanta
Cea mai mare parte a frontului este caracterizata de eroziune datorita structurilor portului care blocheaza transportul aluvionar litoral longitudinal si orientarii liniei tarmului in Mamaia, care o face vulnerabila la furtunile extreme dinspre nord si est, unde cel mai lung drum de apa al valurilor se combina cu vanturile siberiene puternice. Desi eroziunea falezelor conduce la aporturi de sedimente, acestea sunt prea fine pentru a contribui al construirea plajelor si, in general, sunt spalate in larg. Plaja bariera de la nord de Mamaia se erodeaza in prezent si exista un risc potential la adresa proprietatilor, infrastructurii si lacului de apa dulce dinspre coasta.
4.3.2.2

La fel precum in cazul multor altor sectiuni ale litoralului romanesc, frontul celulei Eforie Capul Tuzla este afectat de prezenta numeroaselor structuri costiere, inclusiv digurile de larg ale Portului Constanta, care impiedica afluxul de sedimente dinspre celula catre nord, si au un impact localizat asupra plajei Eforie Nord din imediata apropiere. De-a lungul fronturilor cu faleze, acest lucru, combinat cu transportul aluvionar litoral sudic, a condus la ingustarea plajelor din fata falezelor si expunerea falezelor insesi la atacul direct al valurilor. Chiar si in cazul in care exista structuri de protectie, acestea nu au fost proiectate sa fie expuse la un astfel de atac direct si, prin urmare, se manifesta o eroziune accentuata. In timp ce aceasta conduce la un aflux de sedimente proaspete, falezele sunt alcatuite din argile si loess fin deasupra apei, iar aceste sedimente sunt prea fine pentru a folosi la construirea plajelor. In general, sedimentele care se erodeaza din faleze sunt spalate in larg si sunt potential pierdute din sistemul sedimentar costier. In celelalte portiuni, plajele sunt caracterizate de un fenomen de eroziune permanenta, mai putin in apropierea portului de agrement Eforie, unde plaja este relativ larga si sanatoasa. Aceasta eroziune nu doar ca afecteaza plaja, dar sporeste riscul pentru hinterland. In special plaja bariera Eforie central este supusa unui risc semnificativ.
4.3.2.3

La Costinesti exista un punct activ de eroziune (risc inalt), in particular la sud de digurile de larg recente pentru protectia gurii de varsare. Acesta are un impact direct asupra digurilor de larg. De-a lungul timpului s-a inregistrat o eroziune a plajei bariera din dreptul lacului. Anterior, acesta nu avea legatura cu marea, dar in anul 2005 o ploaie si o furtuna puternica au condus la ruperea barierei si formarea unei
Pagina 107
guri de admisie, prin care apa patrunde spre lac. Canalul rupturii a fost acum armat, iar lacul s-a schimbat din lac cu apa dulce in lac cu apa salina / salmastra. Pe masura ce salinitatea lacului creste, exista riscul infiltrarii apei sarate in acvifer. Noi structuri costiere se construiesc in zona 23 August, la nord de Olimp / Tatlageac. Cu toate acestea, in general zona mai larga este susceptibila de eroziune (risc scazut-mediu), in special ca urmare a furtunilor. Exista structuri de protectie a falezelor in anumite locuri, dar acestea sunt in stare precara, iar falezele din spatele lor se erodeaza. Plajele apartinand statiunilor turistice Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora si Venus sunt caracterizate de numeroase structuri de protectie costiera, care separa plajele naturale de cele mentinute artificial. Structurile sunt in stare precara, ineficiente si prezinta riscuri pentru sanatate si siguranta. De asemenea, exista si o problema generala, obisnuita in alte zone, privind calitatea apei in zonele de uscat adapostite ale structurilor de protectie costiera. Plajele dintre structuri sunt in stare precara si susceptibile de a disparea sau de a fi disparut prin eroziune, care se intensifica inspre sud. Prin urmare, aceste zone sunt considerate de risc inalt, datorita fenomenului de eroziune. Exista un risc semnificativ la adresa proprietatilor si infrastructurii, ca urmare a liniei tarmului in eroziune pe o portiune semnificativa a litoralului. Zona Mlastinii Mangalia, dintre statiunile Venus si Saturn, este una naturala, fara nici un fel de structuri de protectie costiera. Tinutul mlastinos constituie o zona protejata Natura 2000, amenintata de eroziunea plajei bariera din dreptul sau. Exista riscul ca furtuni extreme sa conduca la spalarea sedimentelor plajei in larg. Prin urmare, aceasta zona este considera a se confrunta cu un risc inalt datorita fenomenului de eroziune. Fata de celelalte statiuni turistice, frontul Saturn este in intregime artificial. Structurile de protectie costiera sunt in stare precara, ineficiente si prezinta riscuri pentru sanatate si siguranta. De asemenea, exista si o problema privind calitatea apei in zonele de uscat adapostite ale structurilor. Prin urmare, aceasta zona este considera a se confrunta cu un risc inalt datorita fenomenului de eroziune.
4.3.2.4
Celula sedimentara: 2 Mai - Vama Veche

Celula sedimentara de la sud de digurile sparge-val ale Portului Mangalia este reprezentata de tarmul faleza dintre 2 Mai si Vama Veche (pe teritoriul romanesc), cu plajele de golf de la 2 Mai si o plaja cu nisip la Vama Veche. Dinamica liniei tarmului a fost influentata, de asemenea, la nivelul acestei celule de interventiile umane. Dupa construirea digurilor sparge-val ale Portului Mangalia, plaja de la 2 Mai a fost supusa unei eroziuni active, de ordinul a cativa metri pe an. Acest fenomen a scazut in intensitate in ultimul deceniu, intrucat practic cea de-a doua plaja (sudica) de golf de la 2 Mai are doar cativa metri si se retrage efectiv la rata de retragere a falezei. Singura fasie protejata este plaja 2 Mai din extremitatea nordica, ca urmare a fenomenului de adapostire creat de digurile sparge-val Mangalia. Plaja de la Vama Veche a fost caracterizata de un fenomen de eroziune redusa, dar intr-un fel poate fi considerata stabila in prezent. Principalul proces costier din aceasta sectiune este reprezentat de eroziunea falezelor, proces generalizat pe toata intinderea celulei.
Pagina 108
4.3.3
Rate de eroziune si puncte fierbinti

Ratele multianuale de eroziune din ultimele trei decenii (1979-2006) au fost culese de pe harti si sunt prezentate rezumativ in tabelul urmator (Tabelul 4.4) cu privire la fiecare sub-sector.
Tabelul 4.4. Rate multianuale de eroziune pentru Unitatea sudica, in perioada 1979-2006, culese de pe harti.
Celula
Sub-sectoare
Modificarea liniei tarmului 1979-2006 (m/an)

valorile +ve inseamna acretie, valorile ve inseamna eroziune
Midia Constanta
Navodari Nord Navodari Sud Mamaia Nord Mamaia Central Mamaia Sud
0,15 0,23 -0,79 -1,38 -1,21 3,12 (Gestionata artificial inadecvata pentru analiza tendintelor dinamicii costiere naturale) 1,42 (Gestionata artificial inadecvata pentru analiza tendintelor dinamicii costiere naturale) 1,17 (Gestionata artificial inadecvata pentru analiza tendintelor dinamicii costiere naturale) -0,52 0,78 Gestionata artificial inadecvata pentru analiza tendintelor dinamicii costiere naturale) -0,38 -0,29 -1,11 -0,92 -0,37 Gestionata artificial inadecvata pentru analiza tendintelor dinamicii costiere naturale) -2,12 Gestionata artificial inadecvata pentru analiza tendintelor dinamicii costiere naturale) -1,49 Gestionata artificial inadecvata pentru analiza tendintelor dinamicii costiere naturale) -2,24 -1,75
Tomis Nord
Tomis Sud Eforie - Capul Tuzla Eforie Nord Eforie Central
Eforie Sud Tuzla Nord Capul Tuzla Mangalia Tuzla Sud Costinesti 23 August
Olimp - Venus Venus - Saturn (tinuturile umede Mangalia)
Saturn - Mangalia 2 Mai - Vama Veche 2 Mai Limanu
Pagina 109
Celula
Sub-sectoare
Modificarea liniei tarmului 1979-2006 (m/an)

valorile +ve inseamna acretie, valorile ve inseamna eroziune
Vama Veche
-1,19
4.4 4.4.1 4.4.1.1
Dinamica viitoare in cazul neinterventiei Modificarile viitoare ale liniei tarmului in cazul neinterventiei Introducere
Dupa cum este descries in Sectiunea 3.4.1, modificarile viitoare ale liniei tarmului au fost estimate pentru perioada de evaluare a Master Planului de 30 de ani, precum si pentru o perioada de 50 de ani pentru compatibilitate cu cerintele UE. Au fost luate in considerare doua scenarii (asa cum au fost definite de Raportul Dinamicii Costiere) pentru a oferii un caz de referinta si scenariul celui mai rau caz pentru Master Plan. In cazul de referinta se presupune ca nivelul marii continua sa creasca cu rata curenta (2mm/an). Scenariul celui mai rau caz presupune ca rata de crestere a nivelului marii se mareste la 10mm/an. Folosind aceste doua scenarii au fost realizate o serie de 'contururi' ale riscului de eroziune. Sectiunea 3.4.1.1 ofera detalii suplimentare despre acest process.
4.4.1.2
Metodologie
Au fost intreprinsi mai multi pasi in cadrul procesului de estimare a unei viitoare modificari a tarmului: Analiza istoricului tendintelor si extrapolarea lor; Evaluarea cresterii nivelului marii; Evaluarea altor posibile schimbari climatice; Evaluarea sistemelor de protectie existente; Evaluarea zonelor tampon.
Acesti pasi sunt prezentati in detaliu in Sectiunea 3.4.1.2. Tabelul 4.5 prezinta rezultatele prognozelor de retragere a liniei tarmului bazate pe Regula lui Bruun, si presupunand rate de crestere a nivelului marii de 3,3mm/an si 10mm/an.
Pagina 110
Tabelul 4.5 Estimari ale retragerii prevazute pana in 2040 aplicand regula Bruun in doua ipoteze privind cresterea nivelului marii. Mai multe informatii despre parametrii utilizati in calcul se gasesc in Raportul Modelarii Liniei Tarmului, volumul 4 Celula sedimentara Sub-sectoare Estimari ale retragerii tarmului si nivelul anual echivalent (m/an) utilizand regula Bruun (2010-2040) Cresterea nivelului marii cu 3,3mm/an (0.1m pana in 2040) De la Capul Midia la Navodari Nord Portul Constanta Navodari Sud Mamaia Nord Mamaia Centru Mamaia Sud Tomis Nord Tomis Sud De la Eforie la Capul Eforie Nord Tuzla Eforie Centru Eforie Sud Tuzla Nord De la Capul Tuzla la Tuzla Sud Mangalia Costinesti 23 August Olimp-Venus Venus - Saturn (balta Mangalia ) Saturn-Mangalia De la 2 Mai la Vama 2 Mai Veche Limanu Vama Veche Valoarea medie a retragerii (m) -4,7m (0,16m/an) -14,0 (0,47m/an) -3,2m (0,11m/an) -9,5m (0,32m/an) -3,0m (0,1m/an) -9,1m (0,3m/an) -6,0m (0,3m/an) -18,0m (0,6m/an) -4,8m (0,16m/an) -14,4m (0,48m/an) Cresterea nivelului marii cu 10mm/an (0,3m pana in 2040)
-3,0m (0,1m/an)
-9,1m (0,3m/an)
-2,6m (0,09m/an)
-7,9m (0,26m/an)
4.4.1.3
Prognoze ale modificarilor tarmului si riscului la eroziune in cazul "Fara interventie"

Prognozele mofidicarilor viitoare ale liniei tarmului si/sau magnitudinea riscului de eroziune (incluzand o zona tampon a se vedea mai sus) pentru Unitatea sudica sunt prezentat3 in Tabelul 4.6 de mai jos. Prognozele sunt pentru 30 si 50 de ani si identifica un ecart de risc la eroziune; cea mai mica estimare se bazeaza pe continuarea cresterii actuale a nivelului marii si cea mai mare estimare se bazeaza pe scenariul celui mai rau caz pentru cresterea nivelului marii. O scurta explicatie a ipotezelor si consideratiilor facute in realizarea acestor prognoze este inclusa in ultima coloana. Dupa cum s-a mentionat mai sus, aceste prognoze sunt la nivel inalt si destinate numai pentru a informa Master Planul. Studiile de fezabilitate pentru proiectele viitoare vor trebui sa includa in plus, analize mai detaliate, la nivel local.
Pagina 111
Tabelul 4.6 Estimarea zonala la scara larga a riscului de eroziune pentru Unitatea nordica
Celula sedimentara
Sub sector
Tendinte actuale de evolutie liniei tarmului (m/an)
Durata de viata a sistemelor de protectie (ani)
Modificarea liniei tarmului/riscul de eroziune estimat pana 2040 (ecart in m)
Supozitii si considerente
(toate estimarile tin cont de ridicarea nivelului marii)
Sud
Golful Mamaia Capul Midia pana la Portul Constanta
Navodari Nord
Situatie stabila/ acumulare (intre 0 si 0,15m/an) Situatie stabila/ acumulare (intre 0 si 0,15m/an) Situatie stabila/ eroziune (intre 1 si 1m/an) Situatie stabila/ eroziune (intre 0 si 1,5m/an)
Acumulare
Acumulare
Continua tendintele actuale.
Navodari Sud
Acumulare
Acumulare
Mamaia Nord
20-40
40-50
Mamaia Centru
<5
70-80
100-110
Durata reziduala a structurilor de protectie <5ani Eroziune accelerata dupa cedarea structurilor de protectie
Pagina 112
Celula sedimentara
Sub sector
Aceasta coasta a fost gestionata artificial, prin urmare nivelurile Mamaia Sud curente nu le indica pe cele viitoare in cadrul abordarii fara interventie. Aceasta coasta a fost gestionata artificial, prin urmare nivelurile curente nu le indica pe cele viitoare in cadrul abordarii fara interventie.
<5
140-150
170-180
Durata reziduala a structurilor de protectie <5ani Eroziune accelerata dupa cedarea structurilor de protectie
Tomis Nord
<5
110-120
150-160
Durata reziduala a structurilor de protectie <5ani. Eroziune accelerata a terenului amenajat dupa cedarea structurilor de protectie. Marja suplimentara pentru zona de protectie a falezelor.
Pagina 113
Celula sedimentara
Sub sector
Tomis Sud
Aceasta coasta a fost gestionata artificial, prin urmare nivelurile curente nu le indica pe cele viitoare in cadrul abordarii fara interventie
Sistem de protectie al zonei de coasta <10 Durata reziduala a structurilor de protectie <10ani. Eroziune accelerata a terenului amenajat dupa cedarea structurilor de protectie. Marja suplimentara pentru zona de protectie a falezelor.
Portul Tomis <20 150 to 160
190-200
De la portul Tomis la portul Constanta <10 >30 Digurile de larg raman eficiente dincolo de perioada de evaluare a Master Planului
Portul Constanta Eforie Capul Tuzla
Eforie Nord
Aceasta coasta a fost gestionata artificial, prin urmare nivelurile curente nu le indica pe cele viitoare in
Sistemul de protectie <5 portul turistic >30
60-70
80-90
Pagina 114
Durata reziduala a structurilor de protectie <5ani. Eroziune accelerata a terenului amenajat dupa cedarea structurilor de protectie. Marja suplimentara pentru zona de protectie a falezelor. Rata de eroziune previzionata de 1m/an dupa cedarea structurilor de protectie.
Celula sedimentara
Sub sector
cadrul abordarii fara interventie.
Eforie Centru
Aceasta coasta a fost gestionata artificial, prin urmare nivelurile curente nu le indica pe cele viitoare in cadrul abordarii fara interventie
existente <5 noi >15-20
40-50
60-70
Durata reziduala a structurilor de protectie <5ani. Eroziune accelerata dupa cedarea structurilor de protectie.
Pagina 115
Celula sedimentara
Sub sector
Eforie Sud
Aceasta coasta a fost gestionata artificial, prin urmare nivelurile curente nu le indica pe cele viitoare in cadrul abordarii fara interventie.
<5 Durata reziduala a structurilor de protectie <5ani. Eroziune accelerata a terenului amenajat dupa cedarea structurilor de protectie. Marja suplimentara pentru zona de protectie a falezelor. Rata de eroziune previzionata de 1m/an dupa cedarea structurilor de protectie.
60-70
80-90
Tuzla Nord
Situatia falezelor este stabila, dar plajele se <10 erodeaza (intre 0 si 0,5m/an)
20-30
30-40
Structura recenta de protectie a extremitatii inferioare intarzie eroziunea timp de pana la 10 ani. Marja suplimentara pentru zona de protectie a falezelor.
Capul Tuzla Mangalia Tuzla Sud
Situatia falezelor este stabila, dar plajele se <10 erodeaza (intre 0 si 0,5m/an)
20-30
20-30
Structura recenta de protectie a extremitatii inferioare intarzie eroziunea timp de pana la 10 ani.Marja suplimentara pentru zona de protectie a falezelor.
Pagina 116
Celula sedimentara
Sub sector
Costinesti
Eroziune (in zonele neprotejate) (intre 0 si 1m/an) Eroziune
Diguri de colmatare (epiuri) <5 ani 40-50 Diguri >15 ani Nu exista sisteme de protectie.
60-70
Protectia sparge-valurilor si extremitatilor inferioare eficienta timp de <5 ani. Marja suplimentara pentru zona de protectie a falezelor.
23 August
(intre 0 si 2m/an) Plajele se erodeaza Aceasta coasta a fost gestionata artificial, prin urmare nivelurile curente nu le indica pe cele viitoare in cadrul abordarii fara interventie.
40-50
60-70
Olimp Venus
<5
60-70
110-120
Pagina 117
Celula sedimentara
Sub sector
Balta Mangalia
Eroziune (intre -1 si 3m/an) Plajele se erodeaza Aceasta coasta a fost gestionata artificial, prin urmare nivelurile curente nu le indica pe cele viitoare in cadrul abordarii fara interventie.
60-70
100-110
Saturn Mangalia
<5
60-70
100-110
>30 Portul Mangalia -
Digurile de larg raman eficiente dincolo de perioada de evaluare a Master Planului
Pagina 118
Celula sedimentara
Sub sector
2 Mai Vama Veche 2 Mai
Eroziune (intre 0 si 2m/an) <5 70-80 110-120
Durata reziduala a structurilor de protectie <5ani. Eroziune accelerata a terenului amenajat dupa cedarea structurilor de protectie. Marja suplimentara pentru zona de protectie a falezelor. Marja suplimentara pentru zona de protectie a falezelor.
Eroziune Limanu (intre 0 si 2m/an)
60-70
90-100
Eroziune Vama Veche (intre 0 si 1,2m/an)
Nu exista sisteme de protectie.
50-60
70-80
Marja suplimentara pentru zona de protectie a falezelor.
Pagina 119
4.4.2
Impactul asupra mediului in cazul scenariului fara interventie

Tabelul 4.7 prezentat mai jos ia in considerare impactul unui scenariu fara interventie asupra Unitatii sudice a litoralului, din punct de vedere al mediului. Acesta prezinta informatii privind procesele costiere actuale, natura si starea structurilor de protectie existente si riscul de eroziune. Sunt luate in considerare impacturile potentiale asupra caracteristicilor naturale ale mediului pe litoralul romanesc nordic, inclusiv locatiile nominalizate, si asupra mediului construit, incluzand factori precum utilizarea terenului, infrastructura de transport si mostenirea culturala. De asemenea, a fost luata in considerare dezvoltarea viitoare, in cazurile in care exista Planuri Urbanistice Zonale aprobate. Aceasta evaluare utilizeaza informatiile cuprinse deopotriva in acest raport si in alte rapoarte generate ca parte a prezentului studiu. Drept rezultat al acestei evaluari, Figura 4.16 prezinta un rezumat asupra riscului de eroziune. Mai multe informatii despre locatiile de patrimoniu cultural sunt incluse in Anexa A.
Pagina 120
Figura 4.16 Prezentare rezumativa a riscului de eroziune pentru Unitatea sudica
Pagina 121
Tabelul 4.7 Impacturile de mediu ale scenariului fara interventie in Unitatea sudica Unitate Celula Sub Sub sector costiera sedimentara sector majora Tip de tarm, Descriere caracteristici sedimentare
Lucrari existente Date de utilizarea terenului si administrative Modificarea liniei tarmului/riscul Sumarul ariilor de interes de eroziune estimat 30-50 ani (ecart in m)
SAP-ul Marii Negre se afla de asemenea in acest sub-sector. O plaja de bariera cu sediment adus de Dunare este prezenta in acest loc. Exista o zona delimitata desemnata drept zona de dezvoltare a crustaceelor, destinata cresterii si valorificarii molustelor marine (intre Navodari si Portul Constanta). Acumulare
Dinamica costiera
Descriere
Risc de eroziune in Impactul asupra mediului in caz lipsa Timpul de viata de neinterventie intervetiei estimat (ani) R / M / S / FR
FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre. .FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul Marii Negre. Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Exista o oarecare nesiguranta privind efectele pe termen lung ale FI asupra amenajarilor piscicole. FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Deoarece in prezent nu exista lucrari de protectie costiera pe front, asemenea schimbari nu ar constitui o consecinta a Planului Principal si ar surveni in absenta planului. Daca plaja ramane stabila, va continua sa asigure protectia proprietatilor construite catre interior. Cu toate acestea, in cazul in care eroziunea va aparea si in acest sector, exista posibilitatea pierderii unor bunuri incluzand infrastructura locala si proprietati.
sudica
Golful Mamaia - Navodari Capul Midia pana Nord la Portul Constanta
Structura spargeval Navodari Campingul Navodari
Navodari Sud
Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Orasului Navodari, situat in judetul Constanta. Economia orasului Navodari, clasat al treilea, este bazata pe: industrie (chimica), turism, transport si servicii. Amenajarea teritoriala predominanta include: zone urbane (Navodari locuinte, industrie, turism, comert, servicii publice, control vamal, spatiu public), teren arabil, plaja si un lac. In apropiere de port se afla rafinaria Petrom. Infrastructura de transport include: port, canal navigabil, drumuri judetene si comunale, si cai ferate. Utilitati: alimentare cu energie electrica, gaz, apa si canalizare si servicii de termoficare. Populatia orasului este relativ constanta ca dimensiune. Nr. de cladiri aflate la distanta de 200m de tarm: 126 Camping Navodari Plaja de bariera care Partea centrala a Sub-sectorul se afla pe raza - Granita dintre separa Lacul Siutghiol golfului si teritoriala administrativa a Orasului Navodari, situat Navodari si (fosta laguna) de mare statiunea Constanta (bancul de vest al Mamaia - supuse in judetul Constanta. Lacului Siutghiol Amenajarea teritoriala unei eroziuni constand din faleze slabe predominanta include: fosile inactive). Surse zone urbane (Navodari), teren arabil si un lac. mixte de sedimente: pana acum trei decenii Infrastructura de transport sedimentele proveneau include: drumuri judetene si comunale si cai ferate. din aluviunile Dunarii, dupa constructia Nr. de cladiri aflate la 200m tarm: 125 digurilor de la Midia, sursa principala de sedimente a dobandit caracter organogenic intra-bazinal (fragmente de cochilii). Plaja de bariera care separa Lacul Siutghiol (fosta laguna) de mare (bancul de vest al Lacului Siutghiol constand din faleze fosile inactive). Surse mixte de sedimente pana acum trei decenii sedimentele proveneau din aluviunile Dunarii, dupa constructia digurilor de la Midia, sursa principala de sedimente a dobandit caracter organogenic intra-bazinal (fragmente de cochilii). Stabil (in umbra Digului sudic de la Portul Midia). La fel ca si subsectorul Navodari Sud este expus furtunilor din directia sud-est.
Absenta protectiei costiere
FR
FR
SAP-ul Marii Negre si SAP-ul Lacului Siutghiol se afla de asemenea in acest sub-sector. O plaja de bariera cu sedimente aduse de Dunare este prezenta in acest loc. . Exista o suprafata delimitata desemnata drept zona de dezvoltare a crustaceelor destinata cresterii si exploatarii molustelor marine (intre Navodari si Portul Constanta).
Acumulare
FR
FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre si SAP-ul Lacului Siutghiol. Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la impactul pe termen lung al FI asupra amenajarilor piscicole. FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Deoarece in prezent nu exista lucrari de protectie costiera pe front, asemenea schimbari nu ar constitui o consecinta a Planului Principal si ar surveni in absenta planului. Daca eroziunea continua, exista riscul sa fie afectate proprietatile construite, ceea ce ar putea include pierderea facilitatilor si proprietatilor turistice si a
Pagina 122
Raport Dignostic al Zonei Costiere Unitate costiera majora Celula sedimentara Sub sector Sub sector Tip de tarm, caracteristici sedimentare Date de utilizarea terenului si administrative Modificarea liniei tarmului/riscul Sumarul ariilor de interes de eroziune estimat 30-50 ani (ecart in m)
SAP-ul Marii Negre si SAP-ul Lacului Siutghiol se afla de asemenea in acest sub-sector. O plaja de bariera cu sedimente aduse de Dunare este prezenta in acest loc. Locatii culturale: CT-III-m-B02942, CT-III-m-B-02943, CTIII-m-B-02944, arta monumentala (statui, basoreliefuri, arta monumentala in spatii publice) Exista o zona delimitata desemnata drept zona de dezvoltare a crustaceelor destinata cresterii si exploatarii molustelor marine (intre Navodari si Portul Constanta). 20-50
Lucrari existente Risc de eroziune in Impactul asupra mediului in caz lipsa Timpul de viata de neinterventie intervetiei estimat (ani) R / M / S / FR
infrastructurii locale. FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre si SAP-ul Lacului Siutghiol. .Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Pierderea sedimentelor plajei in cazul in care continua sau creste eroziunea poate afecta valoarea atractiva a acestei statiuni turistice, si pot aparea riscuri legate de sanatate si siguranta o data cu degradarea si caderea structurilor de protectie. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la impactul pe termen lung al FI asupra amenajarilor piscicole. FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Deoarece in prezent nu exista lucrari de protectie costiera pe front, asemenea schimbari nu ar constitui o consecinta a Planului Principal si ar surveni in absenta planului. Daca eroziunea continua, exista riscul sa fie afectate proprietatile construite, ceea ce ar putea include pierderea facilitatilor turistice si de agrement si a infrastructurii locale.
Descriere
Dinamica costiera
Descriere
Mamaia Nord
Limita intre Navodari si Constanta - Hotel Rex
Plaja de bariera care separa Lacul Siutghiol (fosta laguna) de mare (bancul de vest al Lacului Siutghiol constand din faleze fosile inactive). Surse mixte de sedimente: pana acum trei decenii sedimentele proveneau din aluviunile Dunarii, dupa constructia digurilor de la Midia, sursa principala de sedimente a dobandit caracter organogenic intra-bazinal (fragmente de cochilii).
Eroziunea - intro zona cu curent net cu deplasare sud-nord, apare in continuarea curentului longitudinal imediat dupa cele sase structuri spargeval aflate in fata zonelor Mamaia Centru si Sud.
Mamaia Centru
Hotel Rex Hotel Melody
Eroziune, plaje aflate sub influenta efectului antropogen (in spatele structurilor spargeval, plaje administrate pentru scopuri turistice)
Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Municipiul Constanta, clasificat ca fiind de rang I, situat in judetul Constanta. Mamaia reprezinta principala zona turistica, majoritatea hotelurilor, restaurantelor, facilitatilor de agrement si a celorlalte structuri de agrement au fost construite in anii 70, si sunt toate proprietate privata. Amenajarea teritoriala predominanta include facilitati turistice, dezvoltare urbana, comert, facilitati de agrement, spatii publice, transport public, lac sarat, teren arabil si plaja. Frontul costier in aceasta locatie sustine o industrie turistica importanta in timpul sezonului estival (de la inceputul lui Mai pana in Septembrie). In 2008, a fost infiintata pentru o perioada scurta de timp o plaja Blue Flag. Utilitati: alimentare cu energie electrica, apa si canalizare si servicii de termoficare. Nr. de cladiri aflate la distanta de 200m de tarm: 80 Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Municipiul Constanta, clasificat ca fiind de rang I, situat in judetul Constanta. Mamaia reprezinta principala zona turistica, majoritatea hotelurilor, restaurantelor, facilitatilor de agrement si a celorlalte structuri de agrement au fost construite in anii 70, si sunt toate proprietate privata. Sezonul turistic estival se desfasoara intre inceputul lunii Mai pana in luna Septembrie. Amenajarea teritoriala predominanta include turism, urbanizare, comert,
FR
SAP-ul Marii Negre si SAP-ul Lacului Siutghiol se afla de asemenea in acest sub-sector. O plaja de bariera cu sedimente aduse de Dunare este prezenta in acest loc. Patrimoniu cultural: CT-II-mA-02896, Fosta Resedinta Regala, 1926; arta monumentala (statui, basoreliefuri, arta monumentala in spatii publice): CT-III-m-B-02954, CT-III-m-B-20163, CT-III-m-B20164, CT-III-m-B-20165, CTIII-m-B-20166, CT-III-m-B20167 Exista o zona delimitata desemnata drept zona de dezvoltare a crustaceelor
70-110
Structuri spargeval in largul tarmului
<5
FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre si SAP-ul Lacului Siutghiol. .Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Pierderea sedimentelor plajei in cazul in care continua sau creste eroziunea poate afecta valoarea atractiva a acestei statiuni turistice, si pot aparea riscuri legate de sanatate si siguranta o data cu degradarea si caderea structurilor de protectie. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la impactul pe termen lung al FI asupra amenajarilor piscicole. FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee, dar si de a
Pagina 123
Raport Dignostic al Zonei Costiere Unitate costiera majora Celula sedimentara Sub sector Sub sector Tip de tarm, caracteristici sedimentare Date de utilizarea terenului si administrative Modificarea liniei tarmului/riscul Sumarul ariilor de interes de eroziune estimat 30-50 ani (ecart in m) Lucrari existente Risc de eroziune in Impactul asupra mediului in caz lipsa Timpul de viata de neinterventie intervetiei estimat (ani) R / M / S / FR
mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Un asemenea impact ar fi consecinta unei modificari a optiunilor strategice de management costier prin implementarea Planului Principal. Pe masura ce eroziunea plajei continua, exista riscul sa fie afectata zona construita, inclusiv proprietatile si facilitatile turistice precum si infrastructura locala si serviciile. FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre si SAP-ul Lacului Siutghiol. Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Pierderea sedimentelor plajei in cazul in care continua sau creste eroziunea poate afecta valoarea atractiva a acestei statiuni turistice, si pot aparea riscuri legate de sanatate si siguranta o data cu degradarea si caderea structurilor de protectie. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la impactul pe termen lung al FI asupra amenajarilor piscicole. FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Un asemenea impact ar fi consecinta unei modificari a optiunilor strategice de management costier prin implementarea Planului Principal. Pe masura ce eroziunea plajei continua, exista riscul sa fie afectata zona construita, inclusiv proprietatile si facilitatile turistice precum si infrastructura locala si serviciile. FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre .Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Pierderea sedimentelor plajei in cazul in care continua sau creste eroziunea poate afecta valoarea atractiva a acestei statiuni turistice, si pot aparea riscuri legate de sanatate si siguranta o data cu degradarea si caderea structurilor de protectie. Exista o oarecare nesiguranta cu privire
Descriere
Dinamica costiera
Descriere
agrement, spatii publice, destinata cresterii si exploatarii transport public, teren molustelor marine (intre arabil, lac sarat si plaja. Navodari si Portul Constanta). Utilitati: alimentare cu energie electrica, apa si canalizare si servicii de termoficare. Nr. de cladiri aflate la distanta de 200m de tarm: 82
Mamaia Sud
Hotel Melody Pescarie
Plajele cele mai afectate de eroziune, in prezent foarte inguste si intretinute artificial prin interventii ale omului (in spatele structurilor spargeval deplasate, protejate de sistemul de Epiuri Mamaia Sud - Pescarie).
Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Municipiul Constanta, clasificat ca fiind de rang I, situat in judetul Constanta. Mamaia reprezinta principala zona turistica, majoritatea hotelurilor, restaurantelor, facilitatilor de agrement si a celorlalte structuri de agrement au fost construite in anii 70, si sunt toate proprietate privata. Sezonul turistic estival se desfasoara intre inceputul lunii Mai pana in luna Septembrie. Amenajarea teritoriala predominanta include turism, urbanizare, comert, agrement, spatii publice, transport public, teren arabil, lac sarat si plaja. Utilitati: alimentare cu energie electrica, gaz, apa si canalizare si sisteme de termoficare.Nr. de cladiri aflate la distanta de 200m de tarm: 89
SAP-ul Marii Negre si SAP-ul Lacului Siutghiol se afla de asemenea in acest sub-sector. O plaja de bariera cu sedimente aduse de Dunare este prezenta in acest loc. Patrimoniu cultural: CT-III-mB-02945, CT-III-m-B-02946, CTIII-m-B-02947, CT-III-m-B02948, CT-III-m-B-02951, CTIII-m-B-02952, arta monumentala (statui, basoreliefuri, arta monumentala in spatiu public. Exista o zona delimitata desemnata drept zona de dezvoltare a crustaceelor destinata cresterii si exploatarii molustelor marine (intre Navodari si Portul Constanta).
140-180
Structuri spargeval in largul tarmului plus structuri de control al plajei la sud
<5
Tomis Nord
Pescarie - Strada Renasterii
Faleza si plaja ingusta, mentinute artificial prin lucrari ingineresti dure de protectie costiera (sisteme de epiuri si spargeval, diguri de larg)
Mentinute artificial prin intermediul interventiilor omului
Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Municipiul Constanta, clasificat ca fiind de rang I, situat in judetul Constanta. Municipiul Constanta are un impact semnificativ la nivel teritorial si a infiintat impreuna cu localitatile inconjuratoare Asociatia Metropolitana. Principalele functii ale orasului sunt: port, universitate, industrie,
SAP-ul Marii Negre si Lacurile Tasul pana la SAP-ul Corbu se afla de asemenea in acest subsector. Patrimoniul cultural cuprinde: CT-I-s-A-02555, Necropolis din anticul oras Tomis; CT-I-m-A02555.01, Necropolis roman; CT-I-m-A-02555.02, Necropolis Exista o zona delimitata desemnata drept zona de dezvoltare a crustaceelor, destinata cresterii si exploatarii molustelor marine (intre
110-160
Imbracaminte de stanci noua si recuperarea uscatului cu plaja putina sau inexistenta la structurile spargeval in forma de L din capatul nordic al frontului. Mai departe spre sud, promontorii largi sustinute de capete abrupte create din epiuri largite cu cap in T, construite din piatra si elemente de beton armat, prevazute ocazional cu imbracaminte de piatra pentru a proteja piciorul falezei.
<5
Pagina 124
Navodari si Portul Constanta).
la impactul pe termen lung al FI asupra amenajarilor piscicole. FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Un asemenea impact ar fi consecinta unei modificari a optiunilor strategice de management costier prin implementarea Planului Principal. O eroziune continua semnifica un risc privind posibila pierdere a unor proprietati construite, incluzand facilitati turistice si infrastructura locala. i siturile patrimoniului cultural ar putea fi expuse riscului.
Descriere
Dinamica costiera
Descriere
Tomis Sud Strada Renasterii Portul Turistic Tomis Portul Constanta
Faleza si plaja mentinute artificial prin lucrari ingineresti dure (din nou - sisteme de epiuri, structuri spargeval submerse, diguri de larg la baza falezei). Sectorul cuprinde si plaja turistica a Constantei (plaja Modern). Portul de agremente Tomis si intregul tarm artificial din sudul portului de agrement pana la Portul Constanta (promenada de la Cazino, cu diguri de larg din structuri de beton si stabilopozi).
Mentinute artificial prin intermediul interventiilor omului
transport, servicii, turism si cultura. Amenajarea teritoriala predominanta include: urbanizare in Constanta, comert, agrement, spatii publice, alei pietonale, sport, cultura, plaja si faleze: Utilitati: alimentare cu energie electrica, gaze naturale, apa si canalizare si sisteme de termoficare. Infrastructura de transport include: strazi urbane, drumuri Europene si nationale si un terminal de transport. Utilitati: alimentare cu apa, canalizare, termoficare si alimentare cu energie electrica Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Municipiul Constanta, clasificat ca fiind de rang I, situat in judetul Constanta. Amenajarea teritoriala predominanta include: urbanizare in Constanta, comert, turism, agrement, spatii publice, alei pietonale, sport, cultura, plaja si faleze: Utilitati: alimentare cu energie electrica, gaze naturale, apa si canalizare si sisteme de termoficare. Infrastructura de transport include: strazi urbane, drumuri Europene si nationale, cai ferate si un terminal de transport. Utilitati: alimentare cu apa, canalizare, termoficare si energie electrica. Nr. de cladiri aflate la distanta de 200m de tarm: 200
SAP-ul Marii Negre se afla de asemenea in acest sub-sector. Aceasta zona sustine importante bunuri ale patrimoniului cultural, inclusiv Turnul Macelarilor din parcul arheologic. Patrimoniul cultural: CT-I-mA-02553.05, Roman edifice, mosaic, IV - VI AC; CT-I-m-A02553.10, Roman edifice, mosaic, thermals, aqueducts, III AC; CT-I-m-A-02553.12, Roman Thermals, III-IV, AC; CT-I-s-A-02561, Archaeological Submersed Site; CT-I-m-A-02561.01, Archaeological Submersed Vestige, Medieval Age; CT-Im-A-02561.02, Archaeological Submersed Vestige, Roman Byzantine Age; CT-I-m-A02561.03, Archaeological Submersed Vestige, Roman Age; CT-II-s-B-02832, CT-II-aB-02832.03, CT-II-a-B-02832.04, CT-II-a-B-02832.01, urban site Peninsula; CT-II-m-A-02800, Genovese Lighthouse, 18601861; CT-II-m-A-02800, The Casino, 1910; CT-II-m-B-02802, House, 1902; CT-II-m-A-02798, Lions House, 1898-1902; CT-IIm-B-02803, Barzanescu House, 1900; CT-II-m-A-02804, Cananau House, 1913-1926; CT-II-m-B-02805,
150-200
O serie de promontorii sustinute fie de capete abrupte create din epiuri largite cu cap in T, construite din piatra si elemente de beton armat, sau din epiuri in forma de L din aceleasi materiale. Recifuri submerse in larg, spre capatul sudic. Structuri spargeval in dreptul Portului Tomis, la capatul sudic. Diguri de larg si imbracaminte fara sparturi intre Portul Tomis si Portul Constanta.
Protectii costiere <10 Portul Tomis <20 Portul Tomis catre Portul Constanta <10
FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre .Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Pierderea sedimentelor plajei in cazul in care continua sau creste eroziunea poate afecta valoarea atractiva a acestei statiuni turistice, si pot aparea riscuri legate de sanatate si siguranta o data cu degradarea si caderea structurilor de protectie. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la impactul pe termen lung al FI asupra amenajarilor piscicole. FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Un asemenea impact ar fi consecinta unei modificari a optiunilor strategice de management costier prin implementarea Planului Principal. Eroziunea va creste de asemenea riscul la care sunt expuse proprietatile urbane si infrastructura, inclusiv facilitatile comerciale si turistice. Ar putea fi afectata si infrastructura.
Pagina 125
Zottu House, 1904; CT-II-m-B02806, House, XX; CT-II-m-A-02807, Comanescu House, 1903; CT-II-m-B-02808, N Pilescu House, 1903; CT-II-m-B-02810, Turkish Mosque; CT-III-m-B-02920, CT-III-m-B02921, CT-III-m-B-02922, CT-III-m-B02922, CT-III-m-B-02923, CT-III-m-B02923, CT-III-m-A-02924, CT-III-m-B02925, arta monumentala (statui, basoreliefuri, arta monumentala in spatii publice) Exista o zona delimitata desemnata drept zona de dezvoltare a crustaceelor destinata cresterii si exploatarii molustelor marine (intre Navodari si Portul Constanta). SAP-ul Marii Negre se afla de asemenea in acest sub-sector. Orasul istoric al Constantei poarta importante elemente de patrimoniu cultural, inclusiv locatii culturale si de patrimoniu, muzee si cladiri de cult. Patrimoniu cultural: CT-I-m-A-02557.08, Mic val de pamant epoca Romanobizantina, VI AC; CT-I-m-A02558.05, Val mare de pamant din Evul Mediu Timpuriu, IX AC; CT-I-m-A-02559.09, Val de piatra, Evul Mediu Timpuriu, X AC; CT-I-m-A-02555.04, Mormant Hipogeal PaleoCrestin, Epoca Romana, IV; CT-I-m-A-02553.11, Turn de aparare, epoca Romei bizantine, IV-VI AC; CT-I-mA-02561.04, Vestigiu arheologic submers, epoca elena; CT-I-m-A-02561.05, Vestigiu arheologic submers, epoca greaca; CT-II-m-B-02783, Fosta gara feroviara maritima, 1930-1935; CT-II-m-B-02784, Fosta Bursa de Valori, 19051910; CT-II-m-B-02785, Lucrari de electrificare si Sediul Electrificarii Orasului 1900-
Descriere
Dinamica costiera
Descriere
Portul Constanta
Structurile de navigatie si operationale ale Portului Constanta care nu sunt abordate in prezentul raport. Se presupune ca acestea vor fi pastrate iar portul va continua sa functioneze.
Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Municipiul Constanta, clasificat ca fiind de rang I, situat in judetul Constanta. Amenajarea teritoriala predominanta include: urbanizare in Constanta, portul Constanta, cel mai mare port la Marea Neagra, rada, comert, turism, agrement, spatii publice, alei pietonale, sport, cultura, plaja, faleza si portul de agrement. Utilitati: alimentare cu energie electrica, gaze naturale, apa si canalizare, sistem de termoficare si statie de tratare a apei. Infrastructura de transport include: strazi urbane, drumuri Europene si nationale, cai ferate, rada portului si un terminal de transport. Nr. cladirilor aflate la 200 m de tarm: 1820. Oportunitati: zone cu oportunitati pentru diferite categorii turistice in zona peninsulara.
FR
Structuri spargeval si jete (fara protectie costiera)
Sub-sectorul consta din port si structuri de navigatie care se preconizeaza ca vor fi pastrate. Este putin probabil ca o continuare a proceselor neintrerupte sa produca efecte semnificative asupra locatiilor desemnate sau asupra caracterului existent al cadrului natural. Structurile portuare vor continua sa asigure protectia zonei construite.
>30
FR
Pagina 126
1905; CT-II-a-A-02786, Siloz Anghel Saligny, 1904 1909; CT-II-s-B-02820, locatie urbana SAP-ul Marii Negre si SCI-ul Dunelor Marine de la Agigea precum si rezervatiile naturale se afla de asemenea in acest sub-sector. Patrimoniul cultural este reprezentat de: CT-II-m-A-02896, Hotel Belona, XX, arta monumentala (statui, basoreliefuri, arta monumentala in spatii publice): CT-III-m-B-02937, CT-III-m-B-02938. Exista o zona delimitata desemnata drept zona de dezvoltare a crustaceelor destinata cresterii si exploatarii molustelor marine (intre Agigea si Mangalia).
Descriere
Dinamica costiera
Descriere
Eforie -Cap Tuzla Eforie Nord Structura Spargeval de la Agigea Hotel Vraja Marii
Faleze si plaja. Falezele si plajele mici artificiale sunt protejate de structurile costiere. Principala sursa de sedimente fragmente de cochilii si fragmente de calcar erodate de pe fundul marii. Curent local de-a lungul tarmului orientat spre nord - generat de jetele lungi ale Radei Portului Constanta.
In cele mai multe locuri plaja de la baza falezei nu mai exista, exceptand mici portiuni unde sa mentinut intre structurile costiere. Faleza supusa alunecarilor de teren.
Eforie Zona Hotel Vraja Mediana Marii Tabara International a
Plaja Principala sursa de Eroziune sedimente - fragmente de cochilii si fragmente de calcar erodate de pe fundul marii. O importanta contributie poate fi reprezentata de catre fostul cordon litoral din Holocen care separa fostul Golf Techirghiol de mare
Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Orasului Eforie, situat in judetul Constanta. Dezvoltarea localitatii Eforie Nord a fost determinata de dezvoltarea localitatii Eforie Sud si atractiilor sale turistice incluzand serviciile de tratament balnear si tratament medical, care au devenit tot mai sofisticate si diversificate intre anii 1965 si 1970. Sezonul turistic estival se desfasoara in perioada Mai - Septembrie. Amenajarea teritoriala predominanta este variata si include: urbanizare, comert, turism, agrement, spatii publice, alei pietonale, sport, cultura, teren arabil, faleze, plaja, port de agremente si zona piscicola. In 2008, a fost infiintata pentru o perioada scurta de timp o plaja Blue Flag. Utilitati: alimentare cu energie electrica, gaze naturale, apa si canalizare, sistem de termoficare si statie de tratare a apei. Infrastructura de transport include: strazi orasenesti, drumuri nationale si comunale si cai ferate.Nr. de cladiri aflate la 200m tarm: 247. Oportunitati: zone cu oportunitati pentru turism de tip variat, redezvoltare, regenerare zona naturala. Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Orasului Eforie, situat in judetul Constanta. Amenajarea teritoriala predominanta este diversa si include: urbanizare, comert, turism, agrement (de exemplu Yacht Club Europa), spatii publice, alei pietonale, sport,
60-90
Un singur epiu modificat din stanci in capatul de nord. Platforma in eroziune naturala la sud cu plaja redusa sau inexistenta. Mai departe spre sud plaja este ingusta, sustinuta de o serie de epiuri de piatra si elemente armate cu imbracaminte de piatra din loc in loc si diguri de larg care protejeaza piciorul falezei. Un nou port de agrement in capatul de sud contribuie la mentinerea unei plaje relativ intinsa si in buna stare in amontele curentului litoral . Structuri spargeval submerse in largul tarmului, peste jumatatea sudica a frontului.
Protectie <5Marina>30
FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre, insa dunele marine si caracteristicile care le califica pentru SCI-ul Dunelor Marine Agigea si pentru rezervatia naturala nationala nu vor fi probabil afectate datorita situarii lor in interiorul uscatului. In cazul in care apare sau se accentueaza semnificativ procesul de eroziune, exista un oarecare risc ca dunele frontale sa se erodeze si sa fie remobilizate. Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la impactul pe termen lung al FI asupra amenajarilor piscicole. FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Un asemenea impact ar fi consecinta unei modificari a optiunilor strategice de management costier prin implementarea Planului Principal. Eroziunea falezei ar duce la un risc marit pentru zona construita incluzand facilitatile turistice si infrastructura. i bunurile din patrimoniul cultural ar putea fi expuse riscului.
SAP-ul Marii Negre, SAP-ul Lacului Techirghiol si situl Ramsar, precum si SCI-ul plajei submerse din Eforie Nord se afla de asemenea in acest sub-sector. Exista o zona delimitata desemnata drept zona de dezvoltare a crustaceelor destinata cresterii si valorificarii molustelor marine
40-70
Portiunea din nord este o plaja larga, in buna stare, care se ingusteaza catre sud, cu recifuri submerse in larg. Noua imbracaminte de piatra si digurile de larg/promenada din capatul sudic cu plaja redusa sau inexistenta.
existent <5 nou >15-20
FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre si SAP-ul Lacului Techirghiol si va evita impact asupra habitatelor subacvatice ale SCIului plajei submerse din Eforie Nord. Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari semnificative in caracterul existent al cadrului natural. Pierderea sedimentelor plajei in cazul in care continua sau creste eroziunea poate
Pagina 127
(intre Agigea si Mangalia).
afecta valoarea atractiva a acestei statiuni turistice, si pot aparea riscuri legate de sanatate si siguranta o data cu degradarea si caderea structurilor de protectie. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la impactul pe termen lung al FI asupra amenajarilor piscicole. FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Un asemenea impact ar fi consecinta unei modificari a optiunilor strategice de management costier prin implementarea Planului Principal. Daca eroziunea continua sau se accentueaza, poate provoca posibila pierdere a proprietatilor construite, incluzand facilitati turistice si infrastructura. FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre si SAP-ul Lacului Techirghiol, si va evita impactul asupra habitatelor submerse ale SCI-ului plajei submerse de la Eforie Nord. .Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Pierderea sedimentelor plajei in cazul in care continua sau creste eroziunea poate afecta valoarea atractiva a acestei statiuni turistice, si pot aparea riscuri legate de sanatate si siguranta o data cu degradarea si caderea structurilor de protectie. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la impactul pe termen lung al FI asupra amenajarilor piscicole. FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Un asemenea impact ar fi consecinta unei modificari a optiunilor strategice de management costier prin implementarea Planului Principal. Sunt expuse riscului, in cazul continuarii sau accentuarii eroziunii, proprietatile construite in varful falezei, incluzand facilitati turistice si infrastructura.
Descriere
Dinamica costiera
Descriere
cultura, teren arabil, lac si plaja. Utilitati: alimentare cu energie, apa si canalizare Infrastructura de transport: drumuri comunale si nationale, cai ferate. Nr. de cladiri aflate la 200m tarm: 54
Eforie Sud
Tabara International a - Pescarie Eforie Sud
Plaja si faleza. Falezele si plajele mici artificiale sunt protejate de structurile costiere. Principala sursa de sedimente fragmente de cochilii si fragmente de calcar erodate de pe fundul marii.
In cele mai multe locuri plaja de la baza falezei nu mai exista, exceptand mici portiuni unde sa mentinut intre structurile costiere. Faleza supusa alunecarilor de teren.
Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Orasului Eforie, situat in judetul Constanta. Orasul Eforie Sud este o statiune turistica importanta, o statiune balneara din 1912 cand se numea Carmen Sylva, si are o istorie remarcabila in domeniul turismului costier. Statiunea balneara este bine cunoscuta pentru tratamentele sale medicale. Facilitatile turistice au fost diversificate in timpul anilor 1965-70. Sezonul turistic estival se desfasoara in perioada Mai - Septembrie. Amenajarea teritoriala predominanta este variata si include: urbanizare, comert, turism, agrement, sanatate, spatii publice, alei pietonale, sport, cultura, plaja, spa, port de agrement, rada, teren arabil, lac si zona piscicola. Utilitati: alimentare cu energie electrica, gaze naturale, apa si canalizare si sisteme de termoficare. Infrastructura de transport include: strazi orasenesti,
SAP-ul Marii Negre, SAP-ul Lacului Techirghiol si situl Ramsar, precum si SCI-ul plajei submersa de la Eforie Nord se afla de asemenea in acest sub-sector. Patrimoniul cultural cuprinde: sit cultural categoria B si un sit cultural categoria A Exista o zona desemnata delimitata de dezvoltare a crustaceelor destinata cresterii si valorificarii molustelor marine (intre Agigea si Mangalia).
60-90
Portiunea de sud cuprinde o serie de promontorii cu plaje inguste sustinute de epiuri modificate si structuri de capete abrupte artificiale din piatra si elemente de beton armat.
<5
Pagina 128
Descriere
Dinamica costiera
Descriere
Tuzla Nord Pescarie Eforie Sud Cap Tuzla
Faleze. Principala sursa de sedimente - fragmente de cochilii si fragmente de calcar erodate de pe fundul marii.
Plaje buzunar foarte inguste, in eroziune. Faleza - supusa alunecarilor de teren.
Cap Tuzla Mangalia
Tuzla Sud
Cap Tuzla Cherhana
Faleza cu o plaja buzunar foarte ingusta intre cele 2 promontorii.
Plaje buzunar foarte inguste, in eroziune. Faleza - supusa alunecarilor de teren.
drumuri nationale si comunale. Nr. de cladiri aflate la 200m tarm: 251 Oportunitati: zone cu oportunitati pentru dezvoltarea turismului si regenerare zona naturala. Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Comunei Tuzla, situata in judetul Constanta. Amenajarea teritoriala predominanta include: teren arabil, urbanizare, drumuri, plaja, faleze si zone piscicole. Planul General de Urbanizare actual asigura o alocare substantiala locuintelor si dezvoltarii turismului pe litoral. Infrastructura de transport: drumuri comunale. Nr. de cladiri aflate la 200m de tarm: 96. Oportunitati zone cu oportunitati pentru dezvoltarea turismului de diferite tipuri, activitati si functii conexe. Un Plan de Urbanizare Zonala aprobat recent ofera oportunitati pentru dezvoltarea pe termen lung a litoralului, cu propuneri de amenajare teritoriala pentru locuinte private permanente, case de vacanta, facilitati turistice, spatiu public, amfiteatre si consolidarea falezei. Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Comunelor Costinesti si Tuzla, ambele situate in judetul Constanta. Amenajare teritoriala predominanta constand in principal in teren arabil, dezvoltare urbana, drumuri, plaja, faleze si zone piscicole. Planul General de Urbanizare actual asigura o alocare substantiala locuintelor si dezvoltarii turismului pe litoral. Un important far se afla in acest sub-sector.
SAP-ul Marii Negre si SCI-ul Zonei Marine a Capului Tuzla se afla de asemenea in acest sub-sector. Patrimoniul cultural este reprezentat de: CT-I-s-B-02769, Situl arheologic "Stratonis"; CT-I-mB-02769.01, Farul Tuzla, V-VI, AC; CT-I-m-B-02769.02, Asezare, Latene, III, BC; CT-Is-B-02771, Asezare, II- III, BC. Exista o zona delimitata desemnata drept zona de dezvoltare a crustaceelor destinata cresterii si exploatarii molustelor marine (intre Agigea si Mangalia).
20-40
Noi lucrari de protectie a falezei si protectie cu armatura de piatra.
<20
FI va evita afectarea habitatelor din SAPul desemnat la Marii Negre si a habitatelor inter-maree din SCI-ul Zonei Marine a Capului Tuzla. Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari semnificative ale caracterului existent al cadrului natural. Exista o oarecare nesiguranta in ceea ce priveste efectele pe termen lung ale FI asupra zonelor piscicole FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Exista pericol pentru proprietatile construite daca eroziunea continua sau se accentueaza. Noile dezvoltari de genul celor aprobate recent prin Planul de Urbanizare Zonala ar fi de asemenea in pericol.
SAP-ul Marii Negre, SCI-ul Zonei Marine a Capului Tuzla se afla de asemenea in acest sub-sector. Exista o zona delimitata desemnata drept zona de dezvoltare a crustaceelor destinata cresterii si valorificarii molustelor marine (intre Agigea si Mangalia).
20-30
Noi lucrari de protectie a falezei si protectie cu armatura de piatra.
20
FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat la Marii Negre si a habitatelor inter-maree din SCI-ul Zonei Marine a Capului Tuzla. Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari semnificative ale caracterului existent al cadrului natural. Exista o oarecare nesiguranta in ceea ce priveste efectele pe termen lung ale FI asupra zonelor piscicole FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Un
Pagina 129
asemenea impact ar fi consecinta unei modificari a optiunilor strategice de management costier prin implementarea Planului Principal. Continuarea sau accentuarea eroziunii ar conduce la un risc marit pentru proprietatile construite pe varful falezei. Exista doar un numar limitat de bunuri construite in zona tarmului dar exista cateva proprietati, drumuri locale si un far care au fost anterior identificate ca fiind expuse riscului. FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre .Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Pierderea sedimentelor plajei in cazul in care continua sau creste eroziunea poate afecta valoarea atractiva a acestei statiuni turistice, si pot aparea riscuri legate de sanatate si siguranta o data cu degradarea si caderea structurilor de protectie. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la impactul pe termen lung al FI asupra amenajarilor piscicole. FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Deoarece frontul este in general lipsit de protectie, asemenea schimbari nu constituie o consecinta a Planului Principal, si ar surveni in absenta planului. Daca eroziunea continua, acest lucru ar putea conduce la pierderea facilitatilor si bunurilor din cadrul acestei statiuni turistice. Exista pericole si pentru orice dezvoltari realizate prin Planurile de Urbanizare Zonala.
Descriere
Dinamica costiera
Descriere
Infrastructura de transport: drumuri comunale Nr. de cladiri aflate la 200m de tarm: 12
Costinesti
Cherhana Plaja Cordon mic nisipos. Hotel Forum Principala sursa de sedimente fragmente de cochilii si fragmente de calcar erodate de pe fundul marii.
23 August
Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Comunei Costinesti, situata in judetul Constanta. Amenajarea teritoriala predominanta este diversa si include: turism, dezvoltare urbana, comert, agrement, spatii publice, alei pietonale, sport, cultura, agrement, teren arabil, plaje lungi naturale, faleze, zone piscicole si un lac. Statiunea Costinesti a fost dezvoltata pentru turistii tineri in anii 1970 ca parte a programului de dezvoltare turistica a litoralului. Utilitati: alimentare cu energie, apa si canalizare Infrastructura de transport: strazi orasenesti, drumuri comunale cai ferate. Nr. de cladiri aflate la 200m tarm: 439 Oportunitati: exista oportunitati pentru dezvoltarea turismului de diferite tipuri, activitati si functii conexe. Planul General de Urbanizare a fost aprobat. Cateva Planuri de Urbanizare Zonala care asigura de-a lungul litoralului: zone de locuinte private permanente, locuinte de vacanta, facilitati turistice, comert, zone pentru practicarea sporturilor, plaja, consolidarea falezei. Hotel Forum Faleza care pe alocuri are plaje Plaje buzunar Sub-sectorul se afla pe raza Pescarie foarte inguste la baza. foarte inguste in teritoriala administrativa a
Eroziune slaba, relativ stabila in centru, eroziune la sud de structura costiera nou construita. Faleza - supusa alunecarilor de teren.
SAP-ul Marii Negre se afla de asemenea in acest sub-sector. Patrimoniul cultural consta din: CT-I-s-B-02638, Sit arheologic, punctul"Parthenopolis"; CT-Im-B-02638.01, Asezare, Epoca romana; CT-I-m-B-02638.02, Asezare (Parthenopolis), IV BC- VI AC ; CT-I-m-B02638.03, Turn, Epoca Antica; CT-I-s-B-02640, Sit arheologic; CT-I-m-B-02640.01, Asezare, Epoca romana; CT-I-m-B02640.02, Asezare Neolitic Exista o zona delimitata desemnata zona pentru dezvoltarea crustaceelor destinata cresterii si exploatarii molustelor marine (intre Agigea si Mangalia).
40-70
Noile structuri spargeval protejeaza gurile/iesirile lacului. Epiu/chei singular din piatra la sud.
Epiu <5 ani Structura spargeval >15 ani R
SAP-ul Marii Negre se afla de asemenea in acest sub-sector.
40-70
Absenta protectiei costiere FR M
FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre.
Pagina 130
Patrimoniul cultural consta din: CT-I-s-B-02564, Asezare, Epoca Romana, II IV PC. Exista o zona delimitata desemnata zona de dezvoltare a crustaceelor destinata cresterii si exploatarii molustelor marine (intre Agigea si Mangalia).
Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la impactul pe termen lung al FI asupra amenajarilor piscicole. FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Deoarece frontul este in cea mai mare parte lipsit de protectie, asemenea schimbari nu vor constitui o consecinta a Planului Principal si ar surveni in absenta planului. In cazul continuarii eroziunii, infrastructura locala si proprietatile construite sunt expuse riscului. Exista si riscul suferirii unor pierderi de bunuri apartinand patrimoniului cultural. Orice facilitati construite prin Planurile de Urbanizare Zonala intre calea ferata si faleze, si in zona Lacului Tatlageac ar putea de asemenea sa fie expuse riscului.
Descriere
Dinamica costiera
Descriere
Tatlageac
Olimp Venus
Pescarie Tatlageac Hotel Silvia
Comunelor 23 August si Costinesti, ambele situate in judetul Constanta. Amenajarea teritoriala predominanta include: teren arabil, dezvoltare urbana, drumuri, zone umede/mlastinoase, plaja, faleza, zone piscicole si un lac. Planul General de Urbanizare actual asigura o alocare substantiala locuintelor si dezvoltarii turismului pe litoral. Infrastructura de transport: drumuri comunale si cai ferate Nr. de cladiri aflate la 200m de tarm: 74 Oportunitati: zona este privita de guvernul local drept o zona cu oportunitati pentru diferite functii legate de turism. Un Plan de Urbanizare Zonala pe termen lung a fost aprobat si ofera propuneri pentru o dezvoltare foarte concentrata in zona Lacului Tatlageac, incluzand locuinte permanente, case de vacanta, facilitati pentru practicarea sportului si alte facilitati turistice. Un al doilea Plan Zonal ofera propuneri pentru facilitati turistice de-a lungul tarmului (intre calea ferata si faleza) spre Costinesti. Succesiune de plaje sprijinite de Dinamica Sub-sectorul se afla pe raza diguri de larg la baza falezei plajelor este teritoriala administrativa a sau sustinute de epiuri si alte controlata prin Orasului Mangalia si a lucrari costiere dure, sunt interventia Comunei 23 August, controlate si mentinute omului aproape ambele situate in judetul artificial. Cele doua portiuni in intregime. Constanta. Amenajarea reduse de aici (Neptun si teritoriala predominanta Neptun-Jupiter) reprezinta include: turism, dezvoltare foste plaje de bariera care urbana, comert, agrement, separa lacurile costiere de spatii publice, transport mare, dar in prezent sunt public, zone controlate de structurile umede/mlastinoase, costiere invecinate. padure, lacuri artificiale (de exemplu Neptun I si II) teren arabil si o plaja construita de mana omului, precum si o intindere de plaja naturala
eroziune, care face front cu faleza, supusa alunecarilor de teren.
SAP-ul Marii Negre se afla de asemenea in acest sub-sector. Exista o zona desemnata delimitata de dezvoltare a crustaceelor destinata cresterii si valorificarii molustelor marine (intre Agigea si Mangalia).
60-120
Capatul de nord are epiuri in forma de Y din piatra si elemente de beton armat, cu structura de protectie a falezei in spate. Mai departe spre sud, la Olimp, Jupiter, Aurora si Venus) exista o serie de promontorii bine inchise sustinute de epiuri modificate si de structuri de capete abrupte artificiale, avand din loc in loc recifuri in larg si elemente de beton armat. Din loc in loc exista imbracaminte de piatra si diguri de larg in spatele plajelor, in general inguste. Plaja este in stare relativ buna numai la Neptun, unde este sustinuta de epiuri lungi si de un recif in larg.
<5 R
FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat al Marii Negre. Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari semnificative in caracterul existent al cadrului natural. Pierderea sedimentelor plajei in cazul in care continua sau creste eroziunea poate afecta valoarea atractiva a acestei statiuni turistice, si pot aparea riscuri legate de sanatate si siguranta o data cu degradarea si caderea structurilor de protectie. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la impactul pe termen lung al FI asupra amenajarilor piscicole. FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee,
Pagina 131
dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Un asemenea impact ar fi consecinta unei modificari a optiunilor strategice de management costier prin implementarea Planului Principal. Exista posibilitatea pierderii facilitatilor turistice o data cu eroziunea si a infrastructurii locale si serviciilor.
Descriere
Dinamica costiera
Descriere
Balta Mangalia
Hotel Silvia Plaja de bariera care separa Hotel Cerna zonele umede costiere ale Mangaliei de mare. Zona bogata in izvoare naturale mezo-termale sulfuroase.
Eroziune
aflata in fata Lacului Tatlageac Statiunile Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora si Venus au fost dezvoltate in 1960 -1970 ca parte a programului de dezvoltare turistica a litoralului. Utilitati: alimentare cu energie electrica, gaze naturale, apa si canalizare si sisteme de termoficare. Infrastructura de transport include: drumuri nationale si locale. Nr. de cladiri aflate la 200m de tarm: 315. Planul General de Urbanizare al orasului Mangalia este in curs de a fi intocmit. Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Orasului Mangalia, situat in judetul Constanta. Amenajarea teritoriala predominanta include: turism, dezvoltare urbana, comert, agrement, spatii publice, transport public, ape minerale, lac, rada si plaje mici. Utilitati: alimentare cu energie electrica, gaze naturale, apa si canalizare si sisteme de termoficare. Infrastructura de transport include: drumuri comunale si nationale. Nr. de cladiri aflate la 200m tarm: 19
SAP-ul Marii Negre, SAP-ul Limanu-Herghelia si SCI-ul Mlastina Herghelia-Marea Colina a Pesterii Oban se afla de asemenea in acest subsector. Exista o zona delimitata desemnata drept zona de dezvoltare a crustaceelor destinata cresterii si valorificarii molustelor marine (intre Agigea si Mangalia).
60-110
Absenta structurilor de protectie, plaja de bariera naturala
FR
Saturn Mangalia
Hotel Cerna Structura spargeval din Mangalia Nord
Faleze cu plaje mici artificiale intre epiuri. Principala sursa de sedimente - fragmente de cochilii si fragmente de calcar erodate de pe fundul marii.
Dinamica plajelor este controlata prin interventia omului aproape in intregime.
Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Orasului Mangalia, situat in judetul Constanta. Amenajarea teritoriala predominanta include: o
SAP-ul Marii Negre, SAP-ul Limanu-Herghelia si SCI-ul Mlastina Herghelia - Marea Colina a Pesterii Oban precum si SCI-ul Izvoarelor sulfuroase din Mangalia se afla de
60-110
O serie de promontorii bine inchise sustinute de epiu modificat si structuri de capete abrupte artificiale cu un unic recif in larg (la Mangalia) din piatra si elemente de beton armat. Din loc in loc exista imbracaminte de
<5
FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat si caracteristicile de interes ale SCI. .Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Eroziunea continua va avea ca rezultat cresterea riscului de spargere a plajei de bariera inguste, ducand la posibila pierdere a habitatelor (si speciilor asociate) din hinterland, incluzand si consecinta incursiunii apei sarate. Exista o oarecare nesiguranta privind efectele pe termen lung ale FI asupra amenajarilor piscicole. FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Deoarece frontul este in general lipsit de protectie, asemenea schimbari nu constituie o consecinta a Planului Principal, si ar surveni in absenta planului. Exista un numar limitat de proprietati construite in zona costiera, insa o eroziune continua ar mari riscul la care sunt expuse un numar de cladiri si infrastructura de transport. FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat si caracteristicile de interes ale SCI. .Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului
Pagina 132
asemenea in acest sub-sector. Patrimoniul cultural cuprinde: CT-I-s-A-02696, Vechiul oras Callatis; CT-I-m-A-02696.01, Fortareata din perioada romana si roman-bizantina, IVII, AC; CT-I-m-A-02696.07, Vagonet Necropolis, III-I BC; CT-I-m-A-02696.08, Colonia greaca Callatis, IV-I, BC; CT-IIs-B-02899 Exista o zona delimitata desemnata drept zona de dezvoltare a crustaceelor destinata cresterii si exploatarii molustelor marine (intre Agigea si Mangalia).
actual al cadrului natural. Pierderea sedimentelor plajei in cazul in care continua sau creste eroziunea poate afecta valoarea atractiva a acestei statiuni turistice, si pot aparea riscuri legate de sanatate si siguranta o data cu degradarea si caderea structurilor de protectie. Exista o oarecare nesiguranta cu privire la impactul pe termen lung al FI asupra amenajarilor piscicole. FI dispune de capacitatile necesare pentru a crea un nou habitat pentru amenajarile piscicole si crescatoriilor de crustacee, dar si de a mari afuierile si sedimentarile in unele zone, ceea ce ar putea conduce la modificari ale calitatii apei si la o posibila sufocare a crustaceelor. Un asemenea impact ar fi consecinta unei modificari a optiunilor strategice de management costier prin implementarea Planului Principal. Exista facilitati turistice importante si bunuri expuse riscului pe masura ce eroziunea continua, inclusiv facilitati de cazare, servicii si infrastructura de transport. i o serie de situri ale patrimoniului cultural ar putea fi expuse riscului.
Descriere
Dinamica costiera
Descriere
Portul Mangalia
rada, turism (inclusiv hoteluri si restaurante) dezvoltare urbana (Mangalia), comert, agrement, cultura, sport, sanatate, spatii publice, transport public, lac, plaja, port de agrement, zona piscicola, teren agricol si zona umeda. Statiunea Saturn a fost dezvoltata in anii 60-70, ca parte a programului de dezvoltare turistica a litoralului. Utilitati: I n 2008, a fost infiintata pentru o perioada scurta de timp o plaja Blue Flag. Utilitati: alimentare cu energie electrica, gaze naturale, apa si canalizare, sistem de termoficare si statie de tratare a apei. Infrastructura de transport include: drumuri comunale si nationale, cai ferate. Nr. de cladiri aflate la 200m tarm: 257 Planul General de Urbanizare a orasului Mangalia este in curs de pregatire. Structurile de navigatie si operationale ale Portului Mangalia care nu sunt abordate in prezentul raport. Se presupune ca acestea vor fi pastrate iar portul va continua sa functioneze.
piatra si diguri de larg in spatele plajelor, in general inguste.
SAP-ul Marii Negre se afla de asemenea in acest sub-sector.
Structuri spargeval si jete (fara protectie costiera)
>30
FR
Sub-sectorul consta din port si structuri de navigatie care se preconizeaza ca vor fi pastrate. Este putin probabil ca o continuare a proceselor neintrerupte sa produca efecte semnificative asupra locatiilor desemnate sau asupra caracterului existent al cadrului natural. Structurile portuare vor continua sa asigure protectia zonei construite.
2 Mai Vama Veche
2 Mai
Jete Mangalia Sud Pescarie 2 Mai
Faleze si doua plaje buzunar mici. Principala sursa de sedimente - fragmente de cochilii si fragmente de calcar erodate de pe fundul marii.
La nord - plaja este relativ stabila, a disparut datorita eroziunii in rest (partile centrale si de sud). Faleza este supusa alunecarilor de teren.
Sub-sectorul se afla pe raza SAP-ul Marii Negre si SCI-ul teritoriala administrativa a Vama Veche -2 Mai se afla de Comunei Limanu, situata asemenea in acest sub-sector. in judetul Constanta. Amenajarea teritoriala predominanta este diversa si include: rada, turism, dezvoltare urbana, comert, agrement, spatii publice, sport, agrement, plaja, zone piscicole si teren arabil. De decenii aceasta zona a reprezentat o zona
70-120
Structura unica de protectie costiera din piatra si elemente de beton armat, folosite in mod curent ca si cheu spargeval de catre pescarii locali. In rest, nu exista protectie costiera.
<5
FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat si caracteristicile de interes ale SCI. .Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Pierderea sedimentelor plajei in cazul in care continua sau creste eroziunea poate afecta valoarea atractiva a acestei statiuni turistice, si pot aparea riscuri legate de sanatate si siguranta o data cu degradarea si caderea structurilor de protectie.
Pagina 133
O eroziune continua va duce la posibila pierdere a proprietatilor construite incluzand infrastructuri de transport si facilitati turistice. Orice construite in baza Planului de Urbanizare Zonala aprobat ar fi de asemenea in pericol.
Descriere
Dinamica costiera
Descriere
Limanu
Pescarie 2 Mai Vila Nord Vama Veche
arm de faleza lina, plaje la piciorul falezei - latimi de ordinul metrilor, constand in principal din aflorimente de calcar.
Faleza este supusa alunecarilor de teren.
Vama Veche
Vila Nord Vama Veche - Granita teritoriala
Faleze si o singura plaja nisipoasa. Principala sursa de sedimente - fragmente de cochilii si fragmente de calcar erodate de pe fundul marii. Plaja nisipoasa - cordon litoral
Plaja relativ stabila, faleza este supusa alunecarilor de teren.
atractiva pentru turism, din pacate nu a fost instituit un control corespunzator al dezvoltarii. Utilitati: alimentare cu energie, apa si canalizare Infrastructura de transport: strazi urbane, drumuri Europene si nationale, cai de acces spre rada si cai ferate Nr. cladirilor aflate la 200 m de tarm: 171 Oportunitati: exista oportunitati pentru dezvoltarea diferitelor activitati si functii turistice, plaja. Un Plan de Urbanizare Zonala a oferit propuneri pentru locuinte private (cu caracter permanent), locuinte de vacanta, facilitati turistice, comert, spatii publice, plaja si protectia falezei. Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Comunei Limanu, situata in judetul Constanta. Amenajarea teritoriala predominanta include: teren arabil, urbanizare, plaja, faleze si zone piscicole. Infrastructura de transport: drumuri comunale si nationale. Nr. de cladiri aflate la 200m tarm: 26 Oportunitati: exista oportunitati pentru dezvoltarea diferitelor activitati si functii turistice, plaja, spatii publice. Un Plan de Urbanizare Zonala aprobat ofera propuneri pentru locuinte private (cu caracter permanent), locuinte de vacanta, facilitati turistice, comert, spatii publice, plaja si protectia falezei. Sub-sectorul se afla pe raza teritoriala administrativa a Comunei Limanu, situata in judetul Constanta. Amenajarea teritoriala predominanta este diversa
SAP-ul Marii Negre si SCI Vama Veche - 2 Mai se afla de asemenea in acest sector. Patrimoniul cultural include: CT-I-s-A-02563, Vagonet, Latne, IV-III, BC
60-100
Absenta protectiei
FR
FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat si caracteristicile de interes ale SCI. .Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului actual al cadrului natural. Eroziunea plajei si falezelor va mari riscul pentru zona construita, desi exista un numar limitat de proprietati in zona tarmului. Exista si riscul suferirii unor pierderi de bunuri apartinand patrimoniului cultural. Orice dezvoltari construite in baza Planului de Urbanizare Zonala aprobat ar fi de asemenea in pericol.
SAP-ul Marii Negre si SCI Vama Veche - 2 Mai se afla de asemenea in acest sector. Patrimoniul cultural include: CT-I-s-B-02779, Situl arheologic Vama Veche; CT-I-
50-80
Absenta protectiei FR M
FI va evita afectarea pasarilor din SAP-ul desemnat si caracteristicile de interes ale SCI. .Este putin probabil ca o continuare a proceselor costiere naturale sa conduca la modificari substantiale ale caracterului
Pagina 134
m-B-02779.01, Asezare, epoca romana; CT-I-m-B-02779.02, asezare, Latene, cultura greaca, III-I, BC
actual al cadrului natural. Pierderea sedimentelor plajei in cazul in care continua sau creste eroziunea poate afecta valoarea atractiva a acestei statiuni turistice, si pot aparea riscuri legate de sanatate si siguranta o data cu degradarea si caderea structurilor de protectie. O eroziune continua va duce la posibila pierdere a proprietatilor construite incluzand infrastructuri de transport si facilitati turistice, si va pune in pericol bunurile patrimoniului cultural. Orice dezvoltari construite in baza Planului de Urbanizare Zonala aprobat ar fi de asemenea in pericol.
Descriere
Dinamica costiera
Descriere
care separa falezele (nord in Romania - la sud in Bulgaria).
si include: teren arabil, dezvoltare urbana, locuinte, comert, spatii publice, sport, agrement, plaja, pescuit, o zona vamala de securitate si turism (desfasurat din mai pana in septembrie). . O campanie nonguvernamentala puternica derulata in anii 90, pentru conservarea identitatii culturale a satului si identitatii naturale a dus la o crestere a atractivitatii turistice a zonei, din pacate nu s-a efectuat un control corespunzator al dezvoltarilor. Utilitati: alimentare cu energie, apa si canalizare Infrastructura de transport: strazi comunale, drumuri nationale si comunale. Nr. de cladiri aflate la 200m de tarm: 158 Oportunitati: oportunitati pentru diferite activitati turistice (de exemplu plaja, camping, restaurante, pensiuni), spatiu public etc. Un Plan de Urbanizare Zonala aprobat ofera propuneri pentru locuinte private (cu caracter permanent), locuinte de vacanta, facilitati turistice, comert, spatii publice, plaja si protectia falezei.
Pagina 135
5
5.1
Managementul costier
Introducere
Aceasta sectiune se concentreaza asupra optiunilor posibile disponibile pentru managementul viitor al litoralului romanesc in urmatorii 30 de ani si mai bine. In primul rand, regimul actual de management este revizuit si evaluat luand in considerare: mijloacele existente de protectie prezente (inclusiv structurile portuare), starea si durata probabila de viata a acestora, precum si impactul pe care mijloacele de protectie il au in prezent asupra tarmului. Urmatoarea sectiune (sectiunea 5.3) revizuieste optiunile strategice generice privind tarmul care ar putea fi aplicate pentru managementul riscurilor de eroziune costiera pe parcursul perioadei de 30 ani a Master Planului. Este prezentata o evaluare la nivel inalt a caracterului oportun al optiunilor pentru fiecare locatie si, pornind de la aceasta, este identificata o optiune strategica recomandata pentru fiecare sectiune de coasta (sub-sector). Sectiunea finala (sectiunea 5.4) sintetizeaza principalele abordari privind managementul tarmului care pot fi utilizate pentru punerea in aplicare a optiunilor strategice si sunt discutate optiunile adecvate de management pentru fiecare subsector.
5.2
Revizuirea mijloacelor existente de protectie

Urmatoarele sectiuni cuprind tabele care sintetizeaza structurile de protectie din cadrul fiecarei celule de sedimente si al fiecarui sub-sector de-a lungul Unitatii nordice (sectiunea 5.2.1) si al Unitatii sudice (sectiunea 5.2.2). Tabelele (Tabelele 5.2a, b, c si Tabelele 5.3a, b, c, d) includ o descriere pe scurt si o clasificare a starii mijloacelor de protectie existente, precum si un rezumat al efectelor acestora asupra zonei costiere. Acesta din urma este descris in termeni de efecte asupra proceselor costiere si de efecte asupra mediului (natural si construit) si al oamenilor. Aceasta revizuire s-a bazat pe informatiile continute in cadrul Raportului Expertiza (Inventarul Factorilor Antropici). In acest raport, a fost identificata fiecare structura de protectie costiera, a fost evaluata starea sa actuala si s-a facut o estimare privind anii de viata efectiva ramasi. Starea mijloacelor de protectie se bazeaza pe (Tabelul 5.1):
Tabelul 5.1 evaluarea starii protectiei
Clasificare stare
Foarte buna Buna Acceptabila Proasta Foarte proasta
Descriere
Defecte superficiale care nu vor avea niciun efect asupra performantei structurii Defecte minore care nu vor reduce performanta totala a structurii Defecte care ar putea reduce performanta structurii Defecte care ar reduce semnificativ performanta structurii Defecte grave care ar duce la esuarea completa a performantei structurii
Pagina 136
Durata estimata de viata este un indiciu privind cat timp structura va continua sa indeplineasca functia pentru care a fost construita. Aceasta este doar o estimare deoarece durata reala de viata va depinde de conditiile predominante si aceasta evaluare nu ia in considerare evenimentele extreme care pot sa apara. De asemenea, presupune ca nu sunt efectuate intretinerea sau alte reparatii. Locatiile si starea mijloacelor de protectie existente sunt, de asemenea, prezentate in hartile anexate pentru fiecare zona (Figura 5.1-5.7).
Pagina 137
5.2.1 5.2.1.1
Unitatea nordica Celula de sedimente: Golful Musura pana la digul Sulina
Figura 5.1 Starea protectiilor existente Celula Golful Musura
Pagina 138
Tabelul 5.2a Sumarul efectelor asupra zonei costiere Golful Musura pana la digurile le de la Sulina
Celula de sedimente
Golful Musura pana la digul Sulina
Sub-sector
Mijloace existente de protectie Descriere Stare

Mijloace de protectie: nu se aplica
Efect asupra zonei costiere Mediu natural

Desi nu exista structuri costiere de-a lungul acestei sectiuni, digurile lungi de la Sulina, care se intind pe 8 km in mare, au un impact semnificativ asupra circulatiei sedimentelor. A existat o intrerupere a regimului de transport natural pe litoral, care a contribuit la retraerea plajei care se intinde la sud de Sulina pana la Sfantu Gheorghe. Cu toate acestea, digurile au incurajat, de asemenea, acretia plajei de la Sulina, la adapostul digului sudic si al acretiei in Lagunea Musura.
Mediu construit si oameni

Nu exista structuri de protectie costiere, dar digurile asigura avantaje la navigatie.
Golful Musura
Digurile de la Sulina (diguri de ghidare a directiei curentului), dar nu exista structuri de protectie costiere.
Plaja: in acretie
Pagina 139
5.2.1.2
Celula de sedimente: digul Sulina pana la extremitatea sudica a insulei Sahalin
Figura 5.2 Starea protectiilor existente - Celula Sulina
Pagina 140
Tabelul 5.2b Sumarul efectelor asupra zonei costiere Jetelele de la Sulina pana la capatul sudic al insulei Sahalin (Zatoane)
Celula de sedimente
Jetelele de la Sulina pana la capatul sudic al insulei Sahalin (Zatoane)
Sub-sector

Mijloace de protectie: acceptabile >10 ani Plaja: stabila/ acretie
Efect asupra zonei costiere Dinamica costiera

Cea mai mare parte a coastei nu are niciun mijloc de protectie si aici nu exista niciun impact direct asupra proceselor costiere. Cu toate acestea, digurile de la Sulina (si dragarea aferenta) la nordul unitatii au influentat in mod semnificativ circulatia naturala a sedimentelor, inhiband aportul de sedimente din nord, dar provocand si un transport net de sedimente spre nord in aceasta zona la adapostul digurilor. Micul dig de-a lungul acestei deschideri afecteaza la nivel local driftul sedimentelor si exista dovezi de acretie de sedimente la sud, unde s-au format o plaja larga si dune, rezultand si eroziunea imediat la nord de structura.
Mediu (natural si construit) si oameni

Sector de coasta naturala. Nu se asteapta ca micul dig sa aiba vreun efect major asupra sitului Natura 2000.
Sulina
Deschidere naturala cu dig scurt de piatra
Canalul cu Sonda
Plaja naturala fara mijloace de protectie costiera
Nu exista mijloace de protectie si, prin urmare, niciun impact direct asupra proceselor costiere. Plaja si dunele ofera o protectie naturala. Eroziunea actuala rapida a coastei poate, totusi, sa fie atribuita in parte impactului
Sector de coasta naturala. Plaja naturala si dunele protejeaza habitatele ecologice din Delta. Cu toate acestea, eroziunea neta de-a lungul acestei deschideri, legata de modificarile debitului de sedimente din Dunare si impactul digurilor de la Sulina,
Plaja: se erodeaza
Pagina 141
Celula de sedimente
Sub-sector

digurilor de la Sulina de la nord de unitate, care au afectat in mod semnificativ circulatia naturala a sedimentelor in aceasta zona si au redus aportul de sedimente in zona.

a provocat eroziunea unei zone importante din mlastinile Deltei. Lipsa de interventii cu mijloace de protectie este in conformitate cu caracteristicile naturale ale rezervei Biosferei si sitului Natura 2000. Sector de coasta naturala. Plaja naturala protejeaza habitatele ecologice din Delta, dar aceasta protectie scade ca urmare a tendintei nete de eroziune si aceasta eroziune a provocat pierderea unei suprafete importante din mlastinile Deltei. Lipsa de interventii cu mijloace de protectie este in conformitate cu caracteristicile naturale ale rezervei Biosferei si ale sitului Natura 2000. Sector de coasta naturala. Plaja naturala protejeaza habitatele ecologice din Delta. Lipsa de interventii cu mijloace de protectie este in conformitate cu caracteristicile naturale ale rezervei Biosferei si ale sitului Natura 2000.
Casla Vadanei
Deschidere naturala fara mijloace de protectie costiera
Plaja: se erodeaza
Nu exista mijloace de protectie si, prin urmare, niciun impact direct asupra proceselor costiere. Plaja actioneaza ca mijloc natural de protectie, dar in prezent se erodeaza rapid, partial ca urmare a digurilor de la Sulina de la nordul unitatii (vezi textul de mai sus).
Sf. Gheorghe
Plaja: stabila/ acretie
Nu exista mijloace de protectie si, prin urmare, niciun impact direct asupra proceselor costiere. Plaja actioneaza ca mijloc natural de protectie si, in prezent, are perioade atat de eroziune, cat si de acretie, sedimentele fiind mutate de-a lungul tarmului dinspre nord. Prin urmare, se poate considera ca este intr-un
Pagina 142
Celula de sedimente
Sub-sector

echilibru dinamic.

Sector de coasta naturala. Lipsa de interventii cu mijloace de protectie este in conformitate cu caracteristicile naturale ale rezervei Biosferei si ale sitului Natura 2000.
Sahalin
Plaja: se erodeaza
Nu exista mijloace de protectie de-a lungul insulei Sahalin, ceea ce inseamna ca procesele naturale de evolutie continua. Aceasta zona are o evolutie complexa si este afectata atat de procesele de-a lungul tarmului, cat si de cele perpendiculare pe tarmInsula migreaza in prezent spre uscat, cu transfer de sedimente dinspre fata frontului spre spate, prin procese de revarsare. In acelasi timp, se si alungeste spre sud. Insula Sahalin actioneaza ca o structura naturala de protectie, oferind adapost fata de valurile pentru delta secundara Sf. Gheorghe.
Delta secundara a bratului Sf. Gheorghe Ciotic
Plaja: stabila
Nu exista mijloace de protectie de-a lungul acestei deschideri, dar protectia fata de atacul direct al valurilor este oferita de insula Sahalin (a se vedea sub-sectorul de coasta de mai sus). Acest lucru a facut ca aceasta coasta sa ramana destul de stabila, plaja actionand ca principal mijloc de protectie pentru zona de backshore. Schimbarile viitoare vor fi afectate de insulei
Sector de coasta naturala. Plaja naturala protejeaza habitatele ecologice din Delta. Lipsa de interventii cu mijloace de protectie este in conformitate cu caracteristicile naturale ale rezervei Biosferei si ale sitului Natura 2000.
Pagina 143
Celula de sedimente
Sub-sector

Sahalin.

Ciotic Zatoane (coasta in spatele partii sudice a limbii de nisip Sahalin si sistemul de mlastini costier Zatoane)
Plaja: se erodeaza
Nu exista mijloace de protectie de-a lungul acestei deschideri, prin urmare procesele costiere continua neafectate. Plaja actioneaza ca mijloc natural de protectie. Oarecare adapost este oferit de insula Sahalin care se alungeste (a se vedea subsectorul de coasta de mai sus); cu toate acestea, insula, de asemenea, actioneaza ca zona de depunere a sedimentelor, limitand aprovizionarea cu sedimente in zonele din aval.
Pagina 144
5.2.1.3
Celula de sedimente: Zatoane pana la Portul Midia
Figura 5.3 Starea protectiilor existente - Celula Zatoane - Midia
Pagina 145
Tabelul 5.2c Sumarul efectelor asupra zonei costiere Zatoane pana la Portul Midia
Celula de sedimente
Zatoane pana la Portul Midia
Sub-sector


Nu exista structuri costiere si, deci, niciun efect direct asupra dinamicii costiere. Exista o usoara eroziune spre est, dar litoralul este, in general, stabil spre vest. Exista transport de litoral spre sud. Exista un oarecare transport de litoral spre sud si aceasta portiune este afectata de procese perpendiculare cu tarmul, cu migrarea barierei inspre uscat, prin revarsare. Nu exista structuri costiere si, deci, niciun efect direct asupra dinamicii costiere. Coasta este in general stabila, cu o oarecare acretie. Exista un oarecare transport de litoral spre sud si aceasta portiune este afectata de procese perpendiculare cu tarmul, cu migrarea barierei inspre uscat, prin revarsare. Mare parte din tarmul acestui cordon litoral nu este protejata. Cu toate acestea, la Gura Portitei, au fost construite diguri si recifurile din larg pentru a asigura o plaja mai mare de agrement. Acest lucru va afecta transportul de-a lungul tarmului

Sector de coasta naturala. Plaja naturala protejeaza habitatele ecologice din Delta, dar aceasta protectie scade. Lipsa de interventii cu mijloace de protectie este in conformitate cu caracteristicile naturale ale rezervei Biosferei si ale sitului Natura 2000.
Perisor
Plaja: se erodeaza
Periteasca
Plaja: acretie
Portita
Deschidere naturala cu o deschidere scurta de plaja protejata la Gura Portitei, care include diguri si un recif.
Mijloace de protectie: bune >10 ani Plaja: stabila/ eroziune
Plaja mai larga pe alocuri, creata la Gura Portitei in scopuri de agrement si turism. Plaja naturala de-a lungul a mare parte din deschidere protejeaza habitatele ecologice din Delta si reduce riscul pentru
Pagina 146
Celula de sedimente
Sub-sector

de sedimente pe plan local; afectand zonele atat in amonte, cat si in aval. La Gura Portitei insasi, mijloacele de protectie afecteaza, de asemenea, procesele perpendiculare cu tarmul. De-a lungul restului deschiderii, plaja actioneaza ca mijloc natural de protectie.

proprietati.
Periboina
In mare parte deschidere naturala, structura scurta la canalul de evacuare al stavilarului de la Periboina.
Mijloace de protectie: bune > 15 ani Plaja: stabila/ se erodeaza
Mare parte din coasta nu este protejata, permitand proceselor naturale sa continue. Coasta este in general stabila, cu o usoara eroziune. Exista un transport aluvionar neta a sedimentelor la sud, dar procesele perpendiculare cu tarmul sunt, de asemenea, importante de-a lungul acestui sistem de cordon litoral. Plaja este singura bariera pentru apa dulce din Lacul Sinoe. Exista o scurta sectiune de protectie la stavilarul Periboina, dar aceasta este retrasa fata tarm in golful mic al lacului. Acest lucru, prin urmare, nu pare sa aiba un impact asupra transportului de sedimente de-a lungul tarmului.
Chituc
In mare parte deschidere naturala, structura scurta la canalul de evacuare al
Mijloace de protectie: bune
Mare parte din coasta nu este protejata, permitand proceselor naturale sa continue. Coasta este
Sector de coasta naturala. Plaja naturala protejeaza
Pagina 147
Celula de sedimente
Sub-sector
Mijloace existente de protectie Descriere

stavilarului de la Edighiol
Efect asupra zonei costiere Stare

> 15 ani Plaja: se erodeaza
Dinamica costiera
in general stabila, cu o usoara eroziune. Exista un canal scurt de evacuare la stavilarul Edighiol, care poate avea o anumita influenta locala asupra transportului de sedimente de-a lungul tarmului, desi nu pare sa fie o eroziune sau acretie semnificative pe nicio parte a structurii. Nu exista mijloace de protectie de-a lungul acestei sectiuni; prin urmare, nu exista niciun impact direct asupra proceselor costiere. Exista unele intreruperi naturale pentru transportul sedimentelor ca urmare a promontoriilor mici (sau a capurilor). Digurile asociate Portului Midia, la sud de aceasta unitate, au afectat insa circulatia sedimentelor. A intervenit acretia de sedimente in amonte de Portul Midia, respectiv spre nordul portului. Acest lucru reduce in prezent expunerea falezelor la nivel local. De-a lungul restului deschiderii, se manifesta o usoara tendinta neta de eroziune.

habitatele ecologice din Delta. Lipsa de interventii cu mijloace de protectie este in conformitate cu caracteristicile naturale ale rezervei Biosferei si ale sitului Natura 2000.
Corbu (Capul Midia)
Sector de coasta naturala. Lipsa de interventii cu mijloace de protectie este in conformitate cu caracteristicile naturale ale rezervei Biosferei si ale sitului Natura 2000.
Plaja: se erodeaza
Portul Midia
Aceasta unitate cuprinde zona costiera, in principal litoralul artificial al Portului Midia. Nu
Buna >15 ani
Acest sub-sector este in mare masura artificial, astfel incat exista un impact net redus la
Diversele structuri portuare protejeaza activele portuare si mentin navigatia.
Pagina 148
Celula de sedimente
Sub-sector

exista niciun mijloc de protectie costiera, dar exista diferite structuri portuare, un dig la nord si doua diguri mari la gura portului.

Buna <20 ani
Dinamica costiera
nivel local asupra diferitelor structuri. Digurile au avut, totusi, un impact semnificativ asupra circulatiei sedimentelor pe o suprafata mai mare. Structurile au intrerupt regimul natural de transport litoral ceea ce a dus la acretia si stabilitatea plajei, atat la nord, cat si la sud de port.

Efecte potentiale asupra sitului Natura 2000.
Plaja: nu se aplica
Pagina 149
5.2.2 5.2.2.1
Unitatea sudica Celula de sedimente: Capul Midia pana la Portul Constanta
Figura 5.4 Starea protectiilor existente - Celula Capul Midia Portul Constanta
Pagina 150
Tabelul 5.3a Sumarul efectelor asupra zonei costiere Golful Mamaia Capul Midia pana la Portul Constanta
Celula de sedimente
Sub-sector

Nu exista mijloace de protectie costiera de-a lungul acestui sector; exista digul Navodari asociat Portului Midia. Mijloace de protectie: nu se aplica Plaja: stabila

Nu exista structuri de protectie costiera de-a lungul acestei sectiuni, dar atat digul Navodari, cat si Portul Midia si digurile aferente au un impact asupra acestei coaste. Tarmul este in general stabil, cu o usoara acretie chiar la adapostul structurilor ca urmare a protectiei oferite de port si a influentei digurilor asupra regimului de transport de sedimente.

Digul ofera protectie. Altminteri, plaja este singurul mijloc de protectie asigurat pentru mediul construit.
Golful Mamaia Navodari Nord Capul Midia pana la Portul Constanta
Navodari Sud
Nu exista mijloace de protectie costiera
Plaja si dunele asigura o protectie Nu exista structuri de protectie naturala mediului construit si costiera de-a lungul acestei sitului Natura 2000. deschideri, dar aceasta deschidere este afectata de Portul Midia la nord. Plaja: stabila/ se Sistemul de plaja si dune este, in erodeaza general, stabil, dar este supus unei usoare eroziuni. Mijloace de protectie: nu se aplica
Mamaia Nord
Mamaia Centru
Plaja asigura o protectie naturala mediului construit si este o bariera pentru Lacul Siutghiol. Potential impact negativ asupra Plaja: stabila Statiunii balneo-climaterice Lacul Siutghiol (Natura 2000) si a mediului construit daca are loc o bresa. Aceasta sectiune de coasta este Mijloace de Sistemul de diguri (recif) pare ca a Risc sporit pentru mediul protejata de o serie de diguri protectie: concentrat eroziunea la nord si la construit. spargeval detasate (recifuri). Exista, proaste sud de structuri rezultand o Probleme de siguranta publica din ingustare a plajei in dreptul spatiilor cauza starii proaste a mijloacelor de asemenea, un ponton belvedere <5 ani goale dintre diguri. de protectie si expunerea crescuta cu pod pentru pietoni la sud Plaja: stabila/ se Digurile nu par sa fi fost eficiente in rezultata la valuri in conditii de
Nu exista mijloace de protectie costiera
Nu exista structuri costiere de-a lungul acestei deschideri, dar, la fel ca in alte parti, in aceasta celula de sedimente, dezvoltarea coastei a fost afectata de Portul Midia. Plaja este, in general, stabila, dar este supusa eroziunii in timpul furtunilor.
Pagina 151
Celula de sedimente
Sub-sector

erodeaza

furtuni. Potential impact negativ asupra SAP Lacul Siutghiol (Natura 2000) daca are loc o bresa.
Mamaia Sud
Tomis Nord
prevenirea eroziunii pe plan local si sunt, de asemenea, intr-o stare foarte proasta. Plaja este, prin urmare, principalul mijloc de protectie pentru active si lac. Jeteul mic nu pare sa fi avut un impact semnificativ asupra transportului litoral. Aceasta sectiune de coasta este Mijloace de Sistemul de diguri (recif) pare ca a protejata de o serie de diguri protectie: concentrat eroziunea la nord si la spargeval detasate (recifuri). Exista, proaste sud de structuri rezultand o de asemenea, o structura dig din <5 ani ingustare a plajei in reptul spatiilr piatra de control al plajei la goale dintre diguri. extremitatea sudica a sectorului. Plaja: stabila/ se Digurile nu par sa fi fost eficiente in erodeaza prevenirea eroziunii pe plan local si sunt, de asemenea, intr-o stare foarte proasta. Structura de control al plajei, la capatul sudic al acestui sector, pare sa fi avut un impact local asupra derivei litorale si a dus la o mica acumulare de sedimente la nord, si anume in amonte, si eroziune la sud (inainte de sectorul Tomis Nord). Plaja este, prin urmare, principalul mijloc de protectie pentru active si Lac. Acest sector este delimitat de un dig Mijloace de Digul mare, care formeaza granita lung la nord. Exista un mijloc nou protectie: de nord a acestui sector, precum si de protectie cu piatra si o reutilizare proaste suprafata de teren reutilizat au a terenului cu plaja putina sau deloc <5 ani intrerupt in mod semnificativ la sud de digul in forma de L de la transportul de material de-a lungul capatul de nord al deschiderii. Mai Plaja: stabila/ se tarmului, ducand la eroziunea la sud, golful mare este protejat de erodeaza sporita a plajei. Aceste structuri, promontorii, create de digurile cu impreuna cu linia aparata a tarmului cap in forma de T largite, construite mai la sud, au dus la crearea unui
Risc sporit pentru mediul construit. Probleme de siguranta publica din cauza starii proaste a mijloacelor de protectie si expunerea crescuta rezultata la valuri in conditii de furtuni. Potential impact negativ asupra Statiunii balneo-climaterice Lacul Siutghiol (Natura 2000) daca are loc o bresa.
Risc sporit pentru mediul construit. Lucrarile ineficiente de protectie a falezei au condus la probleme de sanatate si securitate publica si riscuri pentru infrastructura si proprietati. Riscuri de sanatate si securitate publica din cauza digurilor care
Pagina 152
Celula de sedimente
Sub-sector

din piatra, si stabilopozi, cu protectie din piatra pe alocuri pentru a apara piciorul stancii.

cedeaza si a expunerii sporite la valuri in conditii de furtuna. Potential de eroziune a umpluturii de material rezultat din demolari care este situat spre mare fata de linia naturala a falezelor, ceea ce poate conduce la contaminare si poluare.
Tomis Sud
Acest tarm consta intr-o serie de golfuri protejate de promontorii, create de diguri cu capete in forma de T sau de L, ambele alcatuite din roci si stabilopozi. Exista recifuri submerse de larg spre capatul de sud si digurile Portului Tomis. Exista un dig si un zid de protectie fara plaje intre Portul Tomis si Portul Constanta.
mic golf. Mai la sud, tarmul este mentinut artificial printr-o serie de structuri grele costiere, care au afectat in mod semnificativ dinamica naturala a coastei. La capatul sudic al unitatii, exista faleze abrupte lipsite de protectie. Desi lipsa mijloacelor de protectie inseamna ca procesele naturale pot sa aiba loc, aceasta zona este afectata de lucrarile de la nord, care vor intrerupe transportul nord-sud de sedimente de litoral. Exista, de asemenea, o flancare a lucrarilor ineficiente de protectie a falezelor. Falezele sunt compuse din sedimente slab consolidate si sunt, prin urmare, natural instabile si predispuse la alunecari de teren desi, la sud de digul in forma de L si la nord de golf, noile lucrari de constructii ofera protectie localizata a acestora. Dinamica plajei este aproape in Mijloace de intregime controlata de interventia protectie: acceptabile spre umana. Structurile ingineresti au condus la crearea de plaje artificiale proaste sanatoase si stabile si, prin urmare, Mijloace de protectie costiera riscul de eroziune va ramane scazut pana cand mijloacele de protectie <10 ani cedeaza sau devin ineficiente. Plaja Port Tomis se largeste spre sud. <20 ani Port Tomis Port Constanta <
Plaje artificiale protejeaza mediul construit. Riscuri de sanatate si securitate publica din cauza digurilor care cedeaza si a expunerii sporite la valuri in conditii de furtuna.
Pagina 153
Celula de sedimente
Sub-sector

10 ani Plaja: stabila/ acretie
Portul Constanta
Acest sector cuprinde tarmul artificial al Portului Constanta. Nu exista niciun mijloc de protectie costiera, dar exista diferite structuri asociate portului, inclusiv diguri si diguri spargeval.
Mijloace de protectie: bune >30 ani Plaja: nu se aplica
Acest subsector este in mare masura Protejeaza activele portuare si artificial, astfel incat exista un navigatia. impact net redus la nivel local al diferitelor structuri. Digurile si digurile spargeval au avut, totusi, un impact semnificativ asupra circulatiei de sedimente pe o suprafata mai mare. Structurile au intrerupt regimul de transport litoral natural, determinand acretia si stabilitatea plajei, atat la nord, cat si la sud de port.
Pagina 154
5.2.2.2
Celula de sedimente: Eforie pana la Capul Tuzla
Figura 5.5 Starea protectiilor existente - Celula Eforie Cap Tuzla
Pagina 155
Tabelul 5.3b sumarul efectelor asupra zonei costiere Eforie Capul Tuzla
Celula de sedimente
Eforie Capul Tuzla
Sub-sector

Mijloace de protectie: proaste <5 ani Port >30 ani Plaja: stabila (erodata)/ creste spre sud

Dinamica plajei este aproape in intregime controlata de interventia umana. Acest sector este, de asemenea, afectat de digurile lungi ale Portului Constanta, care provoaca un drift local spre nord. In general, plajele se ingusteaza din cauza lipsei de sedimente noi si a structurilor inadecvate care cedeaza. Ele sunt, de asemenea, predispuse la eroziune in timpul furtunilor. De-a lungul sectiunilor neprotejate, aproape ca nu exista plaja la baza falezei. O plaja larga s-a dezvoltat, totusi, langa locatia portului.

Probleme de sanatate si securitate publica din cauza starii proaste a structurilor si a expunerii sporite la valuri in conditii de furtuna. Risc pentru infrastructura si proprietati pe faleze.
Eforie Nord
Parti extinse ale acestei celule de sedimente sunt mentinute in mod artificial. De-a lungul acestui sector, exista un dig de piatra modificat la capatul de nord. Spre sud, exista o platforma care se erodeaza natural cu plaja mica sau deloc. Mai spre sud, plaja este ingusta, fiind tinuta in loc de o serie de diguri de piatra si stabilopozi cu protectie intermitenta din piatra si ziduri care protejeaza baza falezei. Exista, de asemenea, structuri spargeval submerse in larg (recifuri) de-a lungul jumatatii de sud a subsectorului. La capatul sudic exista, de asemenea, un port de agrement.
Eforie centru
Partea de nord este caracterizata de o plaja larga, sanatoasa, care se ingusteaza spre sud, cu recifuri submerse in larg. Exista o noua protectie din piatra si
Mijloace de protectie: Dig in larg: proaste <5 ani
Digurile submerse acum sunt ineficiente, ceea ce duce la eroziunea sporita a plajei. Noile mijloace de protectie la capatul sudic au dus la eroziunea plajei
Risc pentru Statiunea balneoclimaterica Lacul Techirghiol si situl Ramsar (Natura 2000), proprietati si infrastructura
Pagina 156
Celula de sedimente
Sub-sector

dig/ promenada la capatul sudic, dar plaja lipseste sau este mica .

Mijloace de protectie noi: bune >15-20 ani
Dinamica costiera
in aceasta zona, dar au redus riscul de eroziune a falezelor. Dinamica plajei este aproape in intregime controlata de interventia umana. In general, plajele se ingusteaza din cauza lipsei de sedimente noi si a structurilor inadecvate care cedeaza. Ele sunt, de asemenea, predispuse la eroziune in timpul furtunilor. Dinamica plajei este controlata de interventia umana. O serie de diguri si promontorii au intrerupt regimul de transport natural de litoral. In general, plajele se erodeaza din cauza alimentarii reduse cu sedimente noi si a mijloacelor de protectie care cedeaza si nu mai sunt eficiente in a mentine plaja. Ele sunt, de asemenea, predispuse la eroziune in timpul furtunilor. Falezele de-a lungul acestui sector au fost istoric predispuse la alunecari de teren. Noile lucrari de protectie a lor vor ajuta la reducerea eroziunii falezelor, dar nu vor impiedica ingustarea in continuare a plajelor, care este rezultatul lipsei de noi sedimente si al diferitelor structuri costiere

daca intervine o bresa. Risc pentru SCI Eforie mijloc in cazul modificarii mijloacelor de protectie.
Plaja: se erodeaza
Eforie Sud
Exista o serie de golfuri cu plaje inguste tinute in loc de diguri modificate si structuri de promontorii artificiale din piatra si stabilopozi.
Mijloace de protectie: proaste <5 ani
Probleme de sanatate si securitate publica din cauza starii proaste a structurilor si a expunerii sporite la valuri in conditii de furtuna. Deteriorarea calitatii apei aproape de tarm prin stagnarea apei in zonele adapostite create de structuri. Risc pentru infrastructura si proprietati.
Plaja: se erodeaza
Tuzla Nord
Exista lucrari noi de protectie a falezelor si protectie cu armuri din piatra.
Mijloace de protectie: bune <20 ani Plaja: stabila/ se erodeaza
Sector de coasta naturala. Noile mijloace de protectie pot avea un efect asupra SCI Zona Marina Capul Tuzla (Natura 2000).
Pagina 157
Celula de sedimente
Sub-sector

in amonte, care intrerup orice drift de-a lungul tarmului.
Pagina 158
5.2.2.3
Celula de sedimente: Capul Tuzla pana la Mangalia
Figura 5.6 Starea protectiilor existente - Ceulal Cap Tuzla - Mangalia
Pagina 159
Tabelul 5.3c Sumarul efectelor asupra zonei costiere Cap Tuzla Mangalia
Celula de sedimente
Capul Tuzla - Mangalia
Sub-sector

Mijloace de protectie: bune 20 ani

Falezele de-a lungul acestui sector au fost istoric predispuse la alunecari de teren. Noile lucrari de protectie a falezelor vor ajuta la reducerea eroziunii lor, dar nu vor impiedica ingustarea in continuare a plajelor, rezultatul lipsei de noi sedimente si al diferitelor structuri costiere in amonte, care intrerup orice drift de-a lungul tarmului.

Sector de coasta naturala. Noile mijloace de protectie pot avea un efect asupra SCI Zona Marina Capul Tuzla (Natura 2000).
Tuzla Sud
Exista lucrari noi de protectie a falezelor si protectie cu armuri din piatra de-a lungul acestui sector.
Plaja: stabila/ se erodeaza
Costinesti
Diguri spargeval noi protejeaza intrarea/evacuarea lacului. Exista un singur dig din piatra la sud.
Mijloace de protectie: dig din piatraproaste. <5 ani Dig spargeval acceptabile/ bune >15 ani Plaja: stabila/ se erodeaza
Plaja se largeste spre sud si, in prezent, este stabila in general de-a lungul sectiunii centrale si se erodeaza la sud de digurile spargeval nou construite. Aceste diguri par a fi intrerupt regimul de transport natural de litoral. Falezele neprotejate sunt predispuse la alunecari de teren.
Elementele de mediu, proprietatile si infrastructura sunt supuse riscului de eroziune.
23 August
Nu exista mijloace de protectie costiera de-a lungul acestui sector.
Plaja: se erodeaza
Exista doar plaje foarte inguste la baza falezelor . Falezele moi de loess sunt, prin urmare, vulnerabile la atacul valurilor si sunt predispuse la alunecari de teren, atat prin procese subaeriene, cat si sub actiunea valurilor.
Sector de coasta naturala.
Pagina 160
Celula de sedimente
Sub-sector


Dinamica plajei este aproape in intregime controlata de interventia umana. In general, plajele sunt inguste si se erodeaza din cauza lipsei de noi sedimente si a structurilor care cedeaza.

Probleme de sanatate si securitate publica din cauza starii proaste a structurilor si a expunerii sporite la valuri in conditii de furtuna. Risc pentru infrastructura si proprietati. Deteriorarea calitatii apei aproape de tarm prin stagnarea apei, indusa de diguri aflate la distante mici, combinate cu substantele nutritive in exces din apele reziduale tratate incorect.
Olimp - Venus
Exista o serie de plaje in golfuri, toate controlate si intretinute artificial. La capatul de nord, exista noi diguri in forma de Y, cu protectie a falezelor in spate. Mai la sud, la Olimp, Jupiter, Aurora si Venus, exista o serie de golfuri inchise, protejate de diguri modificare si structuri de promontorii artificiale cu recifuri ocazionale in larg. Protectiea intermitenta cu piatra si ziduri in spatele plajelorcare sunt, in general, inguste. Plaja este relativ sanatoasa doar la Neptun, unde este tinuta in loc de diguri lungi si un recif inlarg.
Plaja: se erodeaza
Balta Mangalia
Nu exista mijloace de protectie costiera de-a lungul acestei sectiuni.
Plaja: se erodeaza
Nu exista structuri de protectie costiera, prin urmare, nu exista niciun impact direct asupra dinamicii costiere de-a lungul acestei plaje de golf. Plaja va fi, totusi, afectata de mijloacele de protectie costiera si masurile de intretinere de la nord.
Risc pentru Mlastina Hergheliei Obanul Mare si Pestera Movilei SCI (Natura 2000), proprietati si infrastructura daca intervine o bresa.
Pagina 161
Celula de sedimente
Sub-sector

Plajele sunt epuizate de sedimente din cauza lipsei de sedimente proaspete si, prin urmare, se erodeaza. Plaja se largeste la sud, in conformitate cu directia dominanta de transport aluvionar, dar acest lucru este probabil pur si simplu o redistribuire a sedimentelor din cadrul golfului.
Saturn Mangalia
Acest tarm este caracterizat de o serie de golfuri inchise delimitate de diguri modificare si structuri de promontorii artificiale, cu un unic recif in larg (la Mangalia). Exista sectiuni intermitente de protectie cu piatra si ziduri la piciorul falezei.
Dinamica plajei este aproape in intregime controlata de interventia umana. Plajele sunt protejate in spatele structurilor de promontorii artificiale, dar exista eroziune in centrul golfurilor create de aceste structuri. Exista, de asemenea, acretie in amonte de digul Mangalia, care constituie limita de sud a acestei celule sedimentare.
Probleme de sanatate si securitate publica din cauza starii proaste a structurilor si a expunerii sporite la valuri in conditii de furtuna. Deteriorarea calitatii apei aproape de tarm prin stagnarea apei, indusa de mijloacele de protectie aflate la distante mici, combinate cu substantele nutritive in exces din apele reziduale tratate incorect. Risc pentru infrastructura si proprietati. Lucrarile de protectie au potentialul de a afecta Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia SCI (Natura 2000).
Plaja: se erodeaza
Port Mangalia
Acest sector cuprinde tarmul artificial al Portului Mangalia. Nu exista nicio protectie costiera, dar exista diferite
Mijloace de protectie: bune >30 ani
Acest subsector este, in mare masura, artificial, astfel incat exista un impact net redus la nivel local al diferitelor structuri.
Protejeaza activele portuare si navigatia. Crearea unei plaje mai largi la sud de structurile
Pagina 162
Celula de sedimente
Sub-sector

structuri asociate portului, inclusiv diguri si jetee.

Plaja: nu se aplica
Dinamica costiera
Digurile si jeteele au avut, totusi, un impact semnificativ asupra circulatiei de sedimente pe o suprafata mai mare. Structurile au intrerupt regimul de transport natural de litoral, determinand acumularea si stabilitatea portului de la 2 Mai

portuare a sporit valoarea de agrement in partea de nord a 2 Mai.
Pagina 163
5.2.2.4
Celula de sedimente: 2 Mai pana la Vama Veche
Figura 5.7 Starea protectiilor existente Celula 2 Mai Vama Veche
Pagina 164
Tabelul 5.3d Sumarul efectelor asupra zonei costiere 2 Mai Vama Veche
Celula de sedimente
2 Mai Vama Veche
Sub-sector

Mijloace de protectie: foarte proaste <5 ani

Aceasta deschidere este formata din faleze si doua plaje buzunar in golfuri. Structura digului la capatul sudic nu pare sa fi avut un impact semnificativ asupra dinamicii costiere si, de-a lungul restului deschiderii, nu exista mijloace de protectie. Digurile de la Portul Mangalia au, cu toate acestea, un efect si, in prezent, la capatul de nord al acestei sectiuni, se mentine o plaja mai larga. De-a lungul restului deschiderii, plaja, in general, se erodeaza din cauza lipsei de contributii noi semnificative de sedimente. Prin urmare, falezele sunt predispuse la alunecari de teren din cauza proceselor subaeriene si actiunii valurilor valurilor.

Riscurile pentru proprietati si infrastructura ridicate de alunecarile de teren. Este putin probabil ca structura sa aiba un efect asupra SCI Vama Veche - 2 Mai (Natura 2000).
2 Mai
De-a lungul unei mari parti din acest sector, nu exista structuri de protectie costiera. Exista o singura structura de protectie utilizata in prezent ca dig de pescarii locali, la capatul sudic al sectorului.
Plaja: se erodeaza
Limanu
Nu exista structuri de protectie costiera de-a lungul acestei deschideri.
Plaja: se erodeaza
Nu exista niciun impact asupra proceselor costiere ca urmare a mijloacelor de protectie. Plajele tind sa fie foarte inguste si falezele sunt predispuse la alunecari de teren din cauza proceselor subaeriene si actiunii valurilor.
Sector de coasta naturala. Lipsa de interventii cu mijloace de protectie este in conformitate cu caracteristicile naturale ale sitului Natura 2000.
Pagina 165
Celula de sedimente
Sub-sector
Efect asupra zonei costiere Dinamica costiera Mediu (natural si construit) si oameni
Vama Veche
Nu exista structuri de protectie costiera de-a lungul acestei deschideri.
Plaja: se erodeaza
Nu exista niciun impact asupra proceselor costiere ca urmare a mijloacelor de protectie. Plajele tind sa fie foarte inguste si stancile sunt predispuse la alunecari de teren din cauza proceselor subaeriene si actiunii valurilor.
Riscuri pe termen lung pentru infrastructura si proprietati. Lipsa de interventii cu mijloace de protectie este in conformitate cu caracteristicile naturale ale sitului Natura 2000.
Pagina 166
5.3 5.3.1
Optiunile strategice de management costier Introducere

Obiectivul general al acestui proiect este de a identifica cea mai buna abordare durabila sau cele mai bune abordari durabile pentru gestionarea in urmatorii 30 de ani si mai bine a riscurilor de inundatii si eroziune coastiera (inclusiv instabilitatea stancilor). Cea mai potrivita abordare va depinde de natura problemei, atat la nivel local, cat si la nivel regional, impreuna cu constrangerile tehnice, de mediu si economice. Optiunile strategice de management durabil al tarmului trebuie sa ia in considerare relatiile dintre portiunile de coasta, atat in ceea ce priveste aprovizionarea cu sedimente, protectiea, ecologia, cat si dezvoltarea. Acestea ar trebui sa evite, pe cat posibil, sa oblige viitoarele generatii la optiuni inflexibile si costisitoare de protectie; prin urmare, trebuie sa fie luate in considerare schimbarile climatice viitoare si impactul lor potential asupra zonei costiere. Evaluarea optiunilor strategice pentru anumite zone trebuie sa ia in considerare: Mijloacele de protectie costiera, inclusiv starea, performanta si durata estimata de viata a mijloacelor de protectie existente si alti factori cum ar fi disponibilitatea materialelor de refacere a plajei pentru a raspunde nevoilor prezente si viitoare, precum si costurile de protectie in viitor; Utilizarea terenurilor, inclusiv a activelor comunitatilor din zona de coasta si social economice, propunerile actuale si viitoare de dezvoltare, problemele de agricultura si silvicultura, operatiunile portuare, operatiunile de dragare, agrement si turism; Caracteristicile istorice si arheologice; Peisajul; si Mediul natural, inclusiv siturile nationale si internationale.
O intelegere a proceselor costiere, prezente si viitoare, este fundamentala pentru evaluarea tuturor problemelor de mai sus si face parte integranta din acest proces. Evaluarea in aceasta sectiune se bazeaza pe evaluarea optiunii de a nu interveni in Sectiunile 3.2 pentru Unitatea nordica si 4.2 pentru Unitatea sudica. Exista patru optiuni strategice principale de gestionare a eroziunii costiere la dispozitia managerilor costieri: Fara Interventie (FI) sau a nu face nimic sau optiunea zero in cazul careia nu exista nicio alta investitie in structurile de protectie si tarmul este lasat sa se dezvolte natural, fara niciun management. In cazul in care nu exista in prezent niciun mijloc de protectie, aceasta optiune strategica inseamna ca tarmul va continua sa evolueze natural. Cu toate acestea, in cazul in care tarmul este aparat in prezent, niciun mijloc existent de protectie nu va fi mentinut si va fi lasat sa cedeze. Acest lucru inseamna ca zonele spre uscat ar fi supuse unui risc crescut de inundatii si de eroziune costiera in viitor.
Pagina 167
Retragere Controlata (RC) sau retragerea or mutarea inapoi a liniei de aparare in cazul careia tarmul este lasat sa se retraga controlat ca mod de a gestiona riscul de eroziune costiera. Aceasta optiune ia in calcul construirea unui nou sir retras de mijloace de protectie ori introducerea masurilor de incetinire a eroziunii. Mentinerea Liniei (ML) in cazul careia riscul de eroziune este gestionat prin pastrarea mijloacelor actuale de protectie sau prin construirea unora noi sau prin refacere. Avansarea Liniei (AL) in cazul careia riscul de eroziune este gestionat prin construirea unor noi mijloace de protectie pe partea dinspre larg a mijloacelor de protectie existente pentru a obtine nou teritoriu. A fost intreprinsa o evaluare ampla pentru a stabili ce optiuni ar trebui sa fie luate in considerare la fiecare locatie (sub-sector) de-a lungul coastei romanesti. Obiectivul general al acestui proiect este de a proteja si de a imbunatati calitatea mediului si standardele de viata de-a lungul litoralului romanesc al Marii Negre si, de asemenea, de a spori siguranta in zona de sud a coastei, care este grav amenintata de eroziunea costiera. Ia in calcul numai structuri de protectie impotriva eroziunii costiere, nu si structuri portuare, inclusiv diguri, cu toate ca aceste locatii au fost incluse pentru o imagine completita. De asemenea, raportul se concentreaza pe coasta deschisa si riscurile de eroziune de coasta si inundatii. Prin urmare, activele si riscurile pentru aceste active, in cadrul canalelor fluviale, nu au fost evaluate in mod direct.
5.3.2
Evaluarea optiunilor strategice

Tabelele prezentate in sectiunile 5.3.2.5 si 5.3.2.6 pentru Unitatile nordica si sudica explica, pe rand si pe scurt, care optiuni strategice de protectie pot fi considerate adecvate la fiecare locatie de pe coasta. Pentru aceasta s-au folosit informatii cuprinse atat in acest raport, cat si in altele produse in cadrul acestui studiu privind dinamica costiera si patrimoniul natural, economic si istoric de-a lungul litoralului romanesc. Pentru fiecare sub-sector, gradul de oportunitate a optiunii strategice a fost rezumat folosind bife si x-uri. Aceste tabele evalueaza, pe rand, patru optiuni strategice prezentate in sectiunea 5.3.1, de mai sus. Explicatii suplimentare referitoare la aceste optiuni strategice, cu atentie deosebita acordata litoralului romanesc, sunt furnizate mai jos.
5.3.2.1
Fara Interventie (FI)

Aceasta optiune strategica presupune ca, acolo unde mijloacele de protectie sunt prezente, acestea nu sunt intretinute si li se permite sa cedeze. Intervalul in acest sens va depinde de tipul de structura si de conditiile de expunere. O estimare a duratei preconizate de viata a mijloacelor de protectie este prevazuta in sectiunea 5.2, dar trebuie retinut faptul ca aceasta nu tine cont de posibila aparitie a unui eveniment extrem si, prin urmare, ar trebui sa fie luata numai cu titlu orientativ. In cazul in care mijloacele de protectie de coasta nu sunt prezente, de exemplu, de-a lungul a mare parte din Unitatea nordica, in conformitate cu aceasta optiune strategica, se presupune ca nu exista nicio schimbare a acestei situatii actuale si ca dezvoltarea actuala a coastei continua, cu exceptia cazului in care este afectata fie de schimbari de-a lungul sectiunilor adiacente de coasta, fie de schimbari in materie de factori de mediu.
Pagina 168
Prin urmare, de-a lungul portiunilor de coasta care, in prezent, nu au nici o protectie, aceasta este, de obicei, optiune strategica cea mai adecvata. Exceptiile la aceasta sunt in cazul in care riscurile pentru mediul natural sau uman sunt de natura sa creasca in viitor sau in cazul in care ar putea exista avantaje intr-o schimbare de optiune strategica.
5.3.2.2
Retragere Controlata (RC)

Aceasta optiune strategica presupune o anumita forma de interventie umana, cu scopul de a avea un relativ control asupra circulatiei viitoare a pozitiei tarmului. Spre deosebire de ML, locatia actuala a tarmului nu este menita sa fie fixata prin nicio forma de protectie serioasa, ci sugereaza faptul ca procesele naturale sunt inca lasate sa continue, intr-o anumita masura. Modul in care aceasta optiune strategica este pusa in aplicare depinde in mare masura de amplasamentul in sine. In zonele joase, care sunt predominant expuse riscului de inundatii, aceasta optiune strategica presupune ca punerea in aplicare ia forma unor mijloace de protectie retrase, si anume o structura care este construita mai inspre interior de linia tarmului actual. Acest lucru poate constitui optiunea strategica cea mai adecvata din mai multe motive, inclusiv:
Utilizarea unui mijloc retras de protectie se poate face in cadrul planurilor de creare de habitate, care permit revenirea la conditiile marine in zonele controlate; In cazul in care activele sunt retrase fata de coasta, mijloacele de protectie retrase pot fi folosite pentru a le proteja de inundatii, permitand in acelasi timp proceselor naturale de-a lungul tarmului sa continue. In cazul in care o structura de protectie retrasa inlocuieste uina de protectie a tarmului, cum ar fi un dig, poate permite tarmului sa ajunga la o pozitie mai aproape de conditiile de expunere prezente, ceea ce poate crea, prin urmare, o plaja mai stabila si durabila. Mutarea mijloacelor de protectie mai spre interior poate duce la economii de costuri deoarece noile mijloace de protectie pot fi mai scurte si pot fi supuse unor conditii hidrodinamice mai putin agresive. Punerea in aplicare a acestei optiuni strategice necesita adesea o analiza suplimentara si acest lucru, impreuna cu toate costurile de capital de constructie, nu inseamna neaparat ca aceasta este o optiune ieftina. Cu toate acestea, poate adesea oferi o solutie mai durabila pe termen lung.
De-a lungul coastelor cu faleze sau cu relief inalt, optiunea strategica RC se refera la utilizarea de masuri de incetinire a eroziunii, cum ar fi intariri la baza, management al dunelor sau structuri cu viata scurta cum ar fi gabioanele. Intentia este de a incetini, mai degraba decat a preveni, eroziunea si, prin urmare, spre deosebire de sub ML, nu exista nicio certitudine in ceea ce priveste standardele de protectie. De-a lungul coastelor cu faleze, aceasta abordare poate fi adecvata in cazul in care falezele prezinta expuneri geologice importante, care impun ca un nivel de eroziune sa ramana expus, sau in cazul in care falezele sunt o importanta sursa de sedimente pentru plajele din aval, dar este nevoie de timp pentru a permite mutarea activelor din varful falezelor. In general, aceasta abordare este o optiune mai putin costisitoare, mai ales in comparatie cu ML, dar este, in general, doar o masura pe termen scurt. Prin urmare, aceasta optiune ar putea fi, de asemenea, adecvata in cazul in care exista
Pagina 169
putine avantaje economice in a furniza mijloace de protectie, dar in cazul in care o protectie pe termen scurt poate lasa timp mutarii activelor din varful falezelor. In aceste situatii, aceasta optiune ar trebui sa fie aplicata cu precautie deoarece poate da sperante false. De-a lungul coastei romanesti, falezele nu constituie o sursa de sedimente de plaja din cauza faptului ca sedimentele sunt atat de fine incat tind sa fie spalate spre larg, mai degraba decat depuse in aval si nici nu sunt desemnate pentru expunerile lor geologice. Prin urmare, in majoritatea cazurilor, RC poate fi considerata adecvata in zonele joase, in care o linie retrasa de mijloace de protectie poate oferi unele beneficii, fie din punct de vedere tehnic, ecologic, fie economic
5.3.2.3
Mentinerea Liniei (ML)

O optiune strategica de pastrare a liniei presupune mentinerea si imbunatatirea, dupa caz, a mijloacelor de protectie existente sau constructia de noi structuri de protectie de-a lungul tarmului existent. Intentia este de a oferi un anumit nivel de protectie, fie privind inundatiile, fie riscul de eroziune, sau ambele, pentru activele din spatele structurii de protectie. Punerea in aplicare a optiunii poate presupune solutii de protectie grele sau usoare, sau ambele. Deoarece aceasta optiune strategica presupune ca tarmul va deveni fix, exista anumite consecinte in ceea ce priveste durabilitatea pe termen lung si efectele negative asupra zonelor adiacente, care trebuie sa fie luate in considerare. Aceasta optiune strategica presupune de obicei costuri mari de capital si/sau de intretinere si, prin urmare, trebuie sa existe avantaje suficiente pentru a o justifica. Ca urmare, aceasta optiune strategica este, in principal, adecvata in sectoarele cu valoare economica ridicata, in special in cazul in care aceasta presupune construirea de mijloace de protectie serioase. In plus, de-a lungul coastei romanesti, ar putea fi, de asemenea, adecvata de-a lungul plajelor care dau spre zone importante cu apa dulce, in care inundatiile cu apa sarata sunt o preocupare cheie; aici, solutiile ingineresti delicate pot fi mai adecvate.
5.3.2.4
Avansarea Liniei (AL)

Optiunea strategica de avansare a liniei existente de protectie presupune construirea de noi mijloace de protectie mai inspre larg de structurile existente sau la limita dinspre mare a zonei costiere. Aceasta nu include refacerea plajei sau construirea de recifuri in larg dat fiind ca aceste solutii sunt folosite cu intentia de a mentine o plaja si sunt incluse in optiuneapastrarea liniei. In majoritatea locatiilor, aceasta optiune strategica ar putea avea un impact semnificativ asupra dinamicii costiere, atat la nivel local, cat si in intreaga celula de sedimente. Prin urmare, este nepotrivita in situatiile in care eroziunea in aval este deja o problema sau in care exista probleme de mediu. Costul de punere in aplicare a acestei optiuni este, de obicei mare; prin urmare, trebuie sa fie suficiente avantaje economice potentiale generate de aceasta optiune. Optiunea aceasta se poate, prin urmare, aplica de obicei numai in regimurile de coasta in care fie nu exista niciun impact probabil asupra tarmului adiacent, fie pot fi identificate avantaje economice de prim rang. De-a lungul coastei romanesti, aceasta optiune strategica a fost considerata potential adecvata doar in zonele portuare, in care structurile portuare existente au deja un impact. In alte parti, natura deficitara in materie de sedimente si eroziuna, impreuna
Pagina 170
cu o mare valoare de mediu, in special in cadrul Unitatii nordice, inseamna ca o optiune strategica de inaintare nu ar fi adecvata.
Pagina 171
5.3.2.5
Unitatea nordica
Tabelul 5.4 Sumarul optiunilor strategice de protectie costiera pentru Unitatea nordica
Analiza optiunilor Celula sedimentara Mentinerea Liniei (ML) (U indica folosirea optiunilor usoare, impreuna cu alte sisteme de protectie, sau solitar)
In prezent, nu exista structuri de protectie si bunuri expuse riscurilor viitoare de eroziune si inundatii; prin urmare, aceasta optiune strategica a fost abandonata.
Sub-sector
Optiune strategica recomandata (U indica folosirea optiunilor usoare)
Golful Musura pana la Jetelele de la Sulina
Golful Musura
Optiunea strategica a fost definita pentru zona de plaja uscata, in partea dinspre mare, a dunelor/insulei care reprezinta granita.
Este o suprafata alungita, care se afla in plina dezvoltare. RC va evita efectul advers asupra pasarilor indicate din zona Marii Negre, iar dezvoltarea FI reprezinta o continuare a va oferi protectie naturala abordarii actuale, deoarece nu habitatelor terestre si de apa exista mijloace de protectie de-a dulce (si a speciilor care le lungul acestei portiuni de coasta. populeaza) din Rezervatia Zona se extinde in prezent, Biosferei Delta Dunarii. Nu inaintand in laguna. FI va evita impactul asupra pasarilor din zona exista bunuri socioeconomice expuse unor Marii Negre, iar dezvoltarea va oferi protectie naturala habitatelor riscuri semnificative; asadar, construirea unei structuri de terestre si de apa dulce (si a protectie nu este considerata speciilor care le populeaza) din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. ca fiind adecvata, doar daca Nu exista bunuri socio-economice nu pot fi recunoscute unele beneficii majore in ceea ce expuse unor riscuri semnificative; asadar, chiar daca aceasta tendinta priveste crearea de noi habitate. s-ar inversa, iar zona ar fi supusa eroziunii si inundatiilor ocazionale, nu ar exista riscuri pentru bunurile respective.
Optiunea strategica nu este adecvata acestui subsector (vezi sectiune 5.3.2.4).
Fara interventie este optiunea strategica recomandata pentru aceasta zona, deoarece exista putine bunuri socio-economice expuse riscului, iar una dintre caracteristicile principale ale zonei este natura salbatica, nedezvoltata. Implementarea optiunii strategice trebuie sa se realizeze luandu-se in calcul fasia de coasta ca intreg, precum si deciziile luate privind administrarea in viitor a Jetelelor de la Sulina si intretinerea canalului de navigatie.
FI Jetelele de la Nu se aplica. Nu se aplica. Structurile sunt mai degraba Nu se aplica. Se presupune ca in
Pagina 172
portuare si de navigatie decat structuri de protejare a zonei de coasta. Se presupune ca acestea vor fi pastrate si ca, in contextul acestui raport, se va aplica o optiune strategica de ML. Lucrarile asupra structurilor existente ar putea avea un impact negativ asupra integritatii siturilor Natura 2000 existente.
Sub-sector
Sulina
viitor, structurile portuare, care nu sunt structuri de protectie a zonei de coasta, chiar daca influenteaza procesele din zona, vor fi pastrate.
ML Jetelele de la Sulina Sulina pana la capatul sudic al insulei Sahalin (Zatoane) Este o plaja cu nisip, cu o portiune lata de dune, care adaposteste zone umede de apa dulce, recunoscut la nivel mondial. Capatul sudic este un perisip. Nu exista structuri de protectie a zonei de coasta, cu exceptia unui singur dig stancos. Totusi, aceasta zona este afectata de jetelele de la Sulina, care pastreaza aici o dinamica stabila. Aceasta optiune strategica Optiunea strategica nu este poate contribui la adecvata pentru aceasta prevenirea inundatiilor si a zona (vezi sectiunea infiltrarii saline in zonele umede de apa dulce din Delta Dunarii recunoscute la nivel global, dar doar printro abordare neagresiva, adica Principalul beneficiu ar fi prin reconstruirea plajei. Se protectia pe termen lung a considera ca s-ar putea ca habitatului de apa dulce procesele naturale sa fie Pentru majoritatea zonei de coasta, impotriva inundatiilor si a favorizate de construirea FI reprezinta o continuare a infiltrarii saline. practicii manageriale actuale. Digul Aceste structuri de protectie unor structuri grele de protectie in acest mediu din anrocamente ar fi lasat sa nu vor fi create de-a lungul sensibil. Mentinerea liniei cedeze. Rezultatul ar putea fi coastei deschise; astfel nu ar are un posibil impact eliberarea unei cantitati de nisip afecta dinamica negativ asupra integritatii care in prezent este blocat in zona sedimentelor si ar avea un statiunilor de la Marea In locatiile din adancime, prin construirea unor structuri de protectie, RC ar putea reprezenta o solutie, daca in viitor va creste riscul de inundatii sau de fractionare a perisipului. Deoarece sectorul Sulina se afla intr-un proces de crestere naturala si exista putine bunuri socioeconomice expuse riscurilor, pentru zona se recomanda o optiune strategica fara interventie. Implementarea optiunii strategice trebuie sa se realizeze luandu-se in calcul fasia de coasta ca intreg, dar si deciziile luate referitor la administrarea in viitor a jetelelor de la in Sulina si
Pagina 173
Neagra. Digul stancos ar putea fi pastrat sau imbunatatit cu ajutorul acestei optiuni strategice, dar utilizarea numai a structurilor grele de protectie ar fi inadecvata, deoarece este vorba de o zona care se dezvolta natural.
Sub-sector
de sud a digului. Acest sediment ar impact vizual limitat. fi blocat in zona de sud a Jetelelor de la Sulina. In prezent, acest sector se afla in crestere, sub influenta jetelelor de la Sulina. Exista un risc foarte scazut de eroziune in ceea ce priveste hinterlandul construit si bunurile ecologice. Exista un dig stancos care se va deteriora in timp, afectand, probabil, si procesele locale din zona de coasta.
la intretinerea canalului de navigare.
U Canalul cu Sonda Acest sub-sector se caracterizeaza printr-un perisip care protejeaza zone umede recunoscute la nivel global. Sistemul dunelor este foarte ingust sau inexistent. In prezent acesta este un sub-sector neprotejat; asadar, FI ar insemna continuarea practicii manageriale actuale. Totusi, exista un risc ridicat ca din cauza acestei optiuni strategice, perisipul sa se fractioneze, deoarece zona este supusa deja unui nivel ridicat de eroziune. Aceasta ar avea un impact semnificativ asupra ecosistemelor de apa dulce dinspre uscat. Deoarece exista un risc ridicat ca perisipul sa se fractioneze, si ca zonele umede recunoscute la nivel global sa fie inundate, prin construirea structurilor de protectie, RC ar putea fi o solutie. Pe langa faptul ca protejeaza habitatul de apa dulce/terestru din zona realiniata, ar putea sprijini ocaziile de creare a habitatului salin si de tranzitie. Intrucat aceste structuri de protectie nu vor fi de-a lungul coastei deschise, ele Aceasta optiune strategica Optiunea strategica nu este ar putea preveni producerea adecvata pentru aceasta de inundatii si infiltrare zona (vezi sectiunea 5.3.2.4). salina in zonele umede din Delta Dunarii recunoscute la nivel global, dar doar printro abordare neagresiva, adica prin innisiparea artificiala a plajei. Se considera ca s-ar putea ca procesele naturale sa fie favorizate de construirea unor structuri grele de protectie in acest mediu sensibil. Pastrarea liniei are un posibil impact negativ asupra integritatii statiunilor de la Marea
FI In functie de nivelul riscurilor viitoare, pentru aceasta zona naturala cu valoare ecologica ridicata, cea mai indicata optiune strategica este aceea de neinterventie sau retragere controlata, prin implementarea unor masuri neagresive de protectie si chiar constructia unei structuri de protectie. Pe termen lung, s-ar putea sa fie necesara relocarea unor bunuri,
Pagina 174
Analiza optiunilor Celula sedimentara Mentinerea Liniei (ML) (U indica folosirea optiunilor usoare, impreuna cu alte sisteme de protectie, sau solitar) Optiune strategica recomandata (U indica folosirea optiunilor usoare)
Sub-sector
nu ar avea un impact negativ asupra dinamicii sedimentelor si ar prezenta un impact vizual limitat.
Neagra. Digul stancos ar putea fi pastrat sau imbunatatit cu ajutorul acestei optiuni strategice, dar utilizarea numai a S-ar putea sa se impuna relocarea soselei Sulina Sf. structurilor grele de protectie ar fi inadecvata, Gheorghe. deoarece este vorba de o Pentru a incetini procesul de zona care se dezvolta eroziune, RC ar putea natural. include tehnici de management al eroziunii precum reconstruirea sau remodelarea plajei. U Casla Vadanei Deoarece exista un risc ridicat ca plaja sa se fractioneze, si ca zonele desemnate la nivel international sa fie inundate, prin construirea unor In prezent acesta este un sub-sector structuri de protectie, RC ar putea fi o solutie de-a neprotejat; asadar, FI ar insemna lungul sectiunilor de coasta continuarea practicii manageriale in adancime. Pe langa faptul actuale. ca protejeaza habitatul de Totusi, exista un risc ridicat ca, din apa dulce de langa uscat, ar cauza acestei optiuni strategice, putea sprijini ocaziile de perisipul din zona de nord a creare a habitatului de acestui sub-sector sa se fractioneze, tranzitie. deoarece zona este supusa deja Acest sub-sector se caracterizeaza printr-o plaja care protejeaza zonele de habitat acvatic din nord desemnate la nivel international, precum si ramasite de bare litorale in sud. Aceasta optiune strategica Optiunea strategica nu este ar putea preveni producerea adecvata pentru aceasta de inundatii si infiltrari zona (vezi sectiunea 5.3.2.4) saline in zonele umede din Delta Dunarii recunoscute la nivel mondial, dar doar printr-o abordare neagresiva, adica prin reconstruirea plajei. Se considera ca s-ar putea ca procesele naturale sa fie favorizate de construirea unor structuri grele de protectie in acest mediu sensibil. Mentinerea liniei
ca, de exemplu, soseaua, conform oricareia dintre cele doua optiuni strategice. Implementarea optiunilor strategice trebuie sa se realizeze luandu-se in calcul fasia de coasta ca intreg, dar si deciziile luate referitor la administrarea in viitor a jetelelor de la Sulina si la intretinerea canalului de navigatie. FI / RC (U) In functie de nivelul riscurilor viitoare, pentru aceasta zona naturala cu valoare ecologica ridicata, cea mai indicata optiune strategica este aceea de neinterventie sau retragere controlata, prin implementarea unor masuri neagresive de protectie pentru incetinirea eroziunii si/sau chiar constructia unei structuri de
Pagina 175
are un posibil impact negativ asupra integritatii statiunilor de la Marea Neagra. Folosirea structurilor grele de protectie ar fi inadecvata, deoarece aceasta este o zona care se dezvolta natural.
Sub-sector
unui nivel ridicat de eroziune, ceea ce ar putea duce in viitor la cresterea nivelului marii. Aceasta ar avea un efect advers important asupra ecosistemelor de apa dulce.
Intrucat aceste structuri de protectie nu se vor afla de-a lungul coastei deschise, ele nu ar avea un impact negativ asupra dinamicii sedimentelor si ar prezenta un impact vizual limitat. Pentru a incetini procesul de eroziune, RC ar putea include tehnici de management al eroziunii precum reconstruirea sau reciclarea plajei. U
protectie. Implementarea optiunii strategice trebuie sa se realizeze luandu-se in calcul fasia de coasta ca intreg, dar si deciziile luate referitor la administrarea in viitor a jetelelor de la Sulina si la intretinerea canalului de navigare.
FI / RC (U) Beneficiile economice sunt Optiunea strategica nu este insuficiente pentru a sprijini adecvata pentru aceasta o optiune strategica de ML, zona (vezi sectiunea 5.3.2.4) si ar fi inadecvata construirea unor structuri grele de protectie care ar modifica particularitatile naturale ale acestei fatade si ar influenta negativ siturile Natura 2000. O optiune strategica fara interventie ar fi cea mai indicata pentru acest loc, care in prezent este stabil si neprotejat. Implementarea optiunii strategice trebuie sa se realizeze luandu-se in calcul fasia de coasta ca intreg.
Sf. Gheorghe
Zona Sf. Gheorghe se caracterizeaza printr-o plaja alcatuita dintr-o serie de berme de plaja si depresiuni. Exista si dune de nisip. Optiunea strategica acopera doar zona de coasta, nu si zona din cadrul canalului. In general, zona este stabila si neprotejata; asadar, o optiune strategica de FI ar reprezenta continuarea regimului managerial actual. Orasul Sf. Gheorghe si bunurile aferente se afla la aproape un kilometru de fasia de coasta, si ar fi
De-a lungul acestei fatade, RC s-ar realiza prin construirea unei structuri de protectie. Totusi, bunurile sunt deja protejate de coasta, care este, in general, stabila; asadar, aceasta investitie de capital nu reprezinta o urgenta.
Pagina 176
Sub-sector
expuse riscului eroziunii de coasta pe durata Planului. FI Sahalin Insula Sahalin este o portiune deosebit de dinamica, care se dezvolta in mod complex, ciclic. Insula se extinde in timp ce se roteste si de deplaseaza catre uscat, prin intermediul proceselor de aluvionare. Este neprotejata si reprezinta o mare valoare ecologica. Optiunea strategica se aplica doar zonei de coasta a insulei, iar FI ar insemna continuarea situatiei actuale. Aceasta ar permite continuarea ciclurilor naturale de dezvoltare si eroziune a insulei. Deoarece eroziunea face parte din dezvoltare si reflecta interesul ecologic asupra locului, nu se considera ca ar avea un efect advers. Insula adaposteste litoralul (vezi sub-sectoarele de mai jos). RC ar putea fi folosita pentru a contribui la pastrarea integritatii insulei, in timp ce aceasta migreaza si se lungeste, prin reprofilarea mecanica si redistribuirea/reciclarea nisipului de-a lungul coastei insulei. Totusi, nu este considerata adecvata in acest loc, deoarece functionarea sa naturala reprezinta un element cheie al insulei. Deoarece intentia este de a permite insulei sa continue sa se dezvolte in mod natural, interventia prin intermediul unei optiuni strategice de ML nu este adecvata pentru acest loc. De asemenea, nu exista bunuri economice expuse riscului, si, prin urmare, aceasta optiune strategica nu prezinta niciun beneficiu. Trasaturile ecologice foarte protejate ale locului ar putea fi puse in pericol ca urmare a interventiei. Optiunea strategica nu este adecvata pentru aceasta zona (vezi sectiunea 5.3.2.4) 5.3.2.4) O optiune strategica fara interventie este cea mai indicata pentru acest spatiu mobil care se dezvolta natural si care prezinta o importanta valoare ecologica.
FI Delta secundara a afluentului Sf. Gheorghe Ciotic Acest sub-sector se caracterizeaza prin zone umede de coasta, care prezinta sedimente fine aduse de Dunare. Protectia impotriva Deoarece aceasta zona progradeaza si ar putea continua sa o faca, nu exista beneficii in urma posibilei Nu exista bunuri economice Optiunea strategica nu este expuse riscului, iar zona adecvata pentru aceasta zona (vezi sectiunea 5.3.2.4) progradeaza in mod natural ; asadar, aceasta Fara interventie este cea mai potrivita optiune strategica pentru acest sistem care functioneaza
Pagina 177
Sub-sector
atacului direct al valurilor este oferita de Insula Sahalin. O optiune strategica de FI ar insemna continuarea regimului actual. In aceasta zona se observa o progradare activa datorata fluxului de sedimente depuse de Dunare si adapostului oferit de insula, asa ca aceasta optiune strategica ar actiona impreuna cu procesele naturale.
implementari a unei optiuni optiune strategica nu este strategice RC. adecvata.
natural si care progradeaza datorita aluviunilor constate si a protectie impotriva valurilor oferite de Insula Sahalin.
FI Ciotic Zatoane (coasta din spatele partii sudice a insulei Sahalin si sistemul de zone umede de coasta din Zatoane) Aici exista plaje inguste care adapostesc zone umede recunoscute la nivel mondial. In prezent, nu exista structuri de protectie; asadar, FI ar insemna continuarea situatiei actuale. Zona se afla in eroziune din cauza lipsei sedimentelor noi de dimensiunea nisipului, care ar putea spori in viitor din cauza cresterii nivelului marii. Prin urmare, in cadrul acestei optiuni strategice, pe viitor s-ar putea sa apara un risc ridicat de eroziune si inundatii. Nu exista bunuri economice expuse riscului, dar zonele umede ar putea fi afectate din cauza infiltrarii apelor saline. O optiune strategica de realiniere controlata prin construirea structurilor de protectie ar fi costisitoare si inadecvata in acest sistem care functioneaza natural, care este protejat impotriva vantului puternic si a valurilor de Insula Sahalin. Aceasta zona este in prezent neprotejata, iar aplicarea RC are putea duce la pierderea valorii sale naturale. Totusi, s-ar putea aplica RC prin implementarea unor masuri neagresive de protectie pentru a incetini eroziunea. Nu exista suficiente beneficii economice care sa sprijine o optiune strategica de ML, si ar fi inadecvata construirea unor structuri grele de protectie care ar modifica particularitatile naturale ale acestei zone si ar avea un efect advers asupra integritatii siturilor Natura 2000. Interventia nu ar fi in concordanta cu administrarea siturilor. Optiunea strategica nu este adecvata pentru aceasta zona (vezi sectiunea 5.3.2.4) Fara interventie este cea mai adecvata optiune strategica pentru acest sistem care functioneaza natural si care este protejat impotriva conditiilor meteo nefavorabile de Insula Sahalin.
Pagina 178
Sub-sector
FI Zatoane pana la Perisor Portul Midia De-a lungul acestei portiuni de coasta se afla plaje sustinute de formatiuni mici de dune si zonele umede de coasta din Zatoane catre est. Zona trece in prezent printr-un proces neagresiv de eroziune sau prezinta conditii in general stabile. Zona Perisor este neprotejata in prezent si exista cateva bunuri socio-economice. O optiune strategica de FI va insemna continuarea situatiei actuale. Prin aplicarea ei, ar aparea riscul de inundatie si eroziune, care, in nord, ar putea elibera sedimentele acumulate pe litoralul fosil care se intinde pe partea de uscat a coastei, dar la sud ar avea drept rezultat inundarea salina a unor ecosistemele importante de apa dulce din Delta Dunarii. Totusi, s-ar putea ca procesele naturale sa fie favorizate de construirea unor structuri grele de protectie in acest mediu sensibil. De-a lungul portiunii de zone umede, prin construirea unei structuri de protectie, o optiune strategica de RC ar permite fatadei sa isi continue dezvoltarea naturala, reducand riscurile provocate ecosistemelor de apa dulce din cauza infiltrarii saline. O alta linie de aparare ar putea avea un impact negativ asupra Rezervatiei Delta Dunarii in amprenta structurii de protectie. Ar fi inadecvata construirea unor structuri grele de protectie care ar modifica particularitatile naturale ale acestei fatade si ar afecta transportul in aval al sedimentelor. Pastrarea liniei actuale ar limita si modul in care perisipul poate raspunde cresterii nivelului marii. Ar putea fi luata in consideratia varianta reconstruirii plajei. Totusi, beneficiile economice ar fi insuficiente, mai ales pentru ca intregul perisip trebuie luat in calcul, inclusiv regimul transportului pe litoral. Optiunea strategica nu este adecvata pentru aceasta zona (vezi sectiunea 5.3.2.4) O optiune strategica fara interventie este cea mai indicata pentru acest sector neprotejat, cu o valoare ecologica ridicata. Implementarea optiunii strategice ar trebui sa se realizeze luandu-se in calcul fasia de coasta (de la Zatoane pana la Portul Midia) ca intreg, deoarece este un sistem continuu de perisip.
U Periteasca Este un perisip alcatuita din plaja, care cuprinde complexul lagunar O optiune strategica de RC ar permite extinderea liniei Ar fi inadecvata construirea unor structuri grele de Optiunea strategica nu este adecvata pentru aceasta
FI O optiune strategica fara interventie este cea mai
Pagina 179
protectie care ar modifica particularitatile naturale ale acestei fatade, si ar afecta transportul in aval al sedimentelor. Pastrarea liniei actuale ar limita si modul in care perisipul poate raspunde cresterii nivelului marii. Reconstructia plajei ar putea fi o solutie. Totusi, beneficiile economice ar fi insuficiente, in special pentru ca trebuie luat in calcul intregul perisip, inclusiv regimul transportului pe litoral.
Sub-sector
Razim-Sinoe si este alimentata cu nisip dinspre nord, prin aluviunile de pe litoral. Aceasta zona nu este protejata, iar o optiune strategica de FI ar insemna continuarea acestei situatii. Totusi, in viitor, din cauza acestei optiuni strategice, ar putea aparea riscul fractionarii perisipului, consecinta fiind infiltrarea apei sarate in ecosistemul de apa dulce Lacul Razelm, care are un nivel ridicat de protectie.
de coasta care se dezvolta natural, oferind si o modalitate de a proteja Lacul Razelm. Aceasta ar putea duce si la crearea unui habitat salin si/sau de tranzitie. Totusi, crearea unei linii secundare de aparare ar fi costisitoare si ar putea avea un impact negativ asupra caracterului salbatic al zonei si asupra habitatelor din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.
zona (vezi sectiunea 5.3.2.4)
indicata. Implementarea optiunii strategice ar trebui sa se realizeze luandu-se in calcul fasia de coasta (de la Zatoane pana la Portul Midia) ca intreg, deoarece acesta este un sistem continuu de perisip. Se recomanda analiza completa a Planului de Management pentru Lacul Razim pentru a se evalua riscul infiltrarii apei sarate in lac si orice masuri de atenuare a efectelor care s-ar impune. FI
U Portita Aceasta este o zona naturala, cu exceptia unei intinderi scurte de front de plaja protejat la Gura Portitei. Este caracterizat printr-o plaja bariera ce include complexul lagunei Razim-Sinoe. Pe langa Gura Portitei, FI ar insemna o continuare a practicii curente de management. La Gura Portitei, digurile existente nu ar fi O optiune strategica de RC ar putea implica lucrari de imbunatatire a integritatii crestei lasand-o in acelasi timp sa migreze catre tarm ca raspuns la cresterea nivelului marii. Aceasta ar putea implica reprofilarea si redistributia / reciclarea mecanica a nisipului din La scara de sub-sector, o optiune strategica ML, care foloseste structuri grele, nu ar fi potrivita de-a lungul acestui front, deoarece fixarea pozitiei liniei tarmului ar limita modul in care bariera este capabila sa raspunda la ridicarea nivelului marii, ar avea Aceasta optiune strategica nu este potrivita pentru acest front (vezi sectiunea 5.3.2.4)
O optiune strategica fara interventie sau de retragere controlata prin masuri de protectie usoare pentru gestionarea integritatii barierei pe masura ce aceasta migreaza catre tarm este considerata cea mai potrivita.
Pagina 180
impact asupra Zonei de Protectie Speciala a Marii Negre (SAP) si ar avea de asemenea atat un impact vizual cat si un impact ecologic asupra barierei. La scara locala, o optiune strategica ML ar fi potrivita la Gura Portitei; aceasta ar implica intretinerea digurilor existente pentru a mentine o plaja turistica aici. Monitorizarea ar fi recomandata pentru a se asigura ca nu exista nicio eroziune a curentilor in amonte / aval care ar putea afecta integritatea plajei bariera. Pentru intregul sub-sector, ar putea fi luata in considerare reincarcarea plajei; insa nu ar fi suficiente beneficii economice, in special deoarece intregul sistem al barierei ar trebui luat in considerare.
Sub-sector
mentinute, desi se estimeaza ca acestea vor dura cel putin 10 ani. Pe masura ce protectiea se deterioreaza si devine mai putin eficienta, plaja detinuta in prezent la Gura Portitei se va pierde, ceea ce va avea un impact asupra statiunii. Linia tarmului se erodeaza iar bariera migreaza catre tarm prin procesele de supra-spalare. Acestea ar putea creste in viitor din cauza cresterii nivelului marii. Exista prin urmare un risc crescut de formare a unei sparturi, ce ar putea avea un impact asupra ecologiei ecosistemului foarte protejat al lacului Razelm.
fata barierei catre spate. Desi acest lucru ar putea gestiona riscurile pentru Lacul Razim, ar avea de asemenea un impact semnificativ asupra morfologiei plajei bariera si a habitatelor. Ar avea de asemenea un impact asupra caracterului neatins al zonei. Sub aceasta optiune strategica nu s-ar intentiona ca structurile existente la Gura Portitei sa ramana.
O optiune strategica localizata de ML pentru mentinerea structurilor existente la Gura Portitei ar putea fi luata in considerare dar implicatiile asupra locatiilor Natura 2000 ar fi necesare conform Directivelor CE pentru Habitate si Pasari. Implementarea optiunii strategice ar trebui realizata luand in considerare celula de coasta (de la Zatoane pana la Portul Midia) in general, deoarece acesta este un sistem de plaja bariera continuu. Se recomanda o analiza completa a Planului de Management al Lacului Razim pentru a evalua riscul incursiunii salinitatii in Lac si orice masuri de reducere a acestor efecte ce ar putea fi necesare. FI / RC (U)
Pagina 181
O optiune strategica de ML, care foloseste structuri grele, nu ar fi potrivita de-a lungul acestui front, deoarece fixarea pozitiei liniei tarmului ar limita modul in care bariera este capabila sa raspunda la ridicarea nivelului marii, ar avea impact asupra Zonei de Protectie Speciala a Marii Negre (SAP) si ar avea de asemenea atat un impact vizual cat si un impact ecologic asupra barierei. Pentru intregul sub-sector, ar putea fi luata in considerare innisiparea artificiala a plajei; insa nu ar fi suficiente beneficii economice, in special deoarece intregul sistem al barierei ar trebui luat in considerare.
Sub-sector
Periboina
Acest sub-sector este caracterizat printr-o plaja bariera ce cuprinde complexul lagunei Razim-Sinoe. Acesta este o zona naturala, cu exceptia unei scurte structuri de protectie de-a lungul gurii de varsare la stavilarului Periboina, dar acesta este dispus in spate fata de coasta in cadrul intrarii in lac. Prin urmare FI ar fi o continuare a situatiei curente. Frontul trece in prezent printr-o eroziune frecventa, cu migrarea barierei catre tarm prin procesele de supra-spalare. Acestea ar putea creste in viitor din cauza cresterii nivelului marii. Exista prin urmare un risc crescut de formare a unei sparturi, ce ar putea avea un impact asupra ecologiei ecosistemului foarte protejat al lacului Razelm si al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
O optiune strategica de RC ar putea implica lucrari de imbunatatire a integritatii crestei lasand-o in acelasi timp sa migreze catre tarm ca raspuns la cresterea nivelului marii. Aceasta ar putea implica reprofilarea si redistributia / reciclarea mecanica a nisipului din fata barierei catre spate. Desi acest lucru ar putea gestiona riscurile pentru Lacul Razim, ar avea de asemenea un impact semnificativ asupra morfologiei plajei bariera si a habitatelor. Ar avea de asemenea un impact asupra caracterului neatins al zonei.
Aceasta optiune strategica nu este potrivita pentru acest front (vezi sectiunea 5.3.2.4)
O optiune strategica fara interventie sau de retragere controlata prin masuri de protectie usoare pentru gestionarea integritatii barierei pe masura ce aceasta migreaza catre tarm este considerata cea mai potrivita. Implementarea optiunii strategice ar trebui realizata luand in considerare celula de coasta (de la Zatoane pana la Portul Midia) in general, deoarece acesta este un sistem de plaja bariera continuu. Se recomanda o analiza completa a Planului de Management al Lacului Razim pentru a evalua riscul incursiunii salinitatii in lac si orice masuri de reducere a acestor efecte ce ar putea fi necesare.
FI / RC
Pagina 182
In prezent, nu ar exista nicio justificare economica pentru stabilirea pozitiei liniei de tarm curente. Insa, aceasta ar putea fi afectata daca dezvoltarea progreseaza pe baza Planului Zonal Urban aprobat. Protectia grea de-a lungul tarmului posterior ar afecta caracterul de functionare naturala al acestui front, in timp ce o optiune usoara precum o innisipare artificiala a plajei ar putea permite zonei sa continue sa evolueze mai natural oferind in acelasi timp o protectie impotriva inundatiilor si eroziunii. O schema de innisipare artificiala a plajei, insa, ar necesita probabil unele structuri de control; altfel sedimentele ar fi pierdute catre sud. Impactul acestei celule asupra altor zone din vecinatate trebuie de asemenea luat in considerare.
Sub-sector
Chituc
Acesta este un front preponderent natural, caracterizat prin plaje compuse dintr-o serie de bariere cu plaja relicta. Exista o structura scurta la gura de varsare a stavilarului Edighiol. FI ar insemna o continuare a situatiei curente pentru o mare parte a coastei. In prezent coasta este in general stabila si se confrunta doar cu o eroziune redusa, ce va avea ca rezultat refacerea depozitelor plajei relicte, cu transport ulterior catre sud. In prezent exista putine active socio-economice supuse riscului, desi au existat Planuri Zonale Urbane aprobate pentru noua dezvoltare. Exista de asemenea un sanctuar si un habitat protejat pentru pasari in cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii potential expusa riscului de eroziune si inundatii.
In prezent nu exista justificare economica pentru RC, deoarece nu se acorda beneficii. Insa, ca parte a oricarei noi scheme turistice, RC ar putea fi considerata in scopul crearii habitatului, si ar implica o retragere mai degraba decat o protectie a liniei tarmului.
In prezent, o optiune strategica fara interventie este cea mai potrivita in aceasta locatie cu evolutie naturala de interes pentru mediu. Implementarea optiunii strategice ar trebui realizata luand in considerare celula de coasta (de la Zatoane pana la Portul Midia) in general, deoarece acesta este un sistem de plaja bariera continuu. Dezvoltarea propusa conform Planului Zonal Urban trebuie analizata iar dezvoltatorii trebuie sa fie constientizati privind riscurile eroziunii.
Pagina 183
U Corbu (Cap Midia) Acest sub-sector consta din plaje buzunar la baza falezelor. Desi nu exista protectie de-a lungul acestei fasii, zona este afectata semnificativ de cheiul din Portul Midia. O optiune strategica FI presupune ca aceste structuri sa ramana si ca prin urmare situatia curenta sa continue. O optiune strategica a RC ar implica folosirea de sisteme de protectie pentru incetinirea eroziunii, precum un o consolidare joasa, dar acest lucru nu este potrivit aici deoarece falezele nu asigura sediment pentru plaja si nu sunt desemnate pentru Exista un numar de active socioexpunerile lor geologice. O economice in cadrul frontului Corbu ce includ locuitul, comertul consolidare ar avea de si turismul, precum si depozite de asemenea impact asupra piatra de var. Insa, frontul creste in integritatii locatiilor Natura 2000. prezent si prin urmare exista un risc redus de eroziune. Coasta de aici se asteapta sa ramana stabila sau un canal de sedimente atata timp cat digurile raman. FI este posibil sa fie benefic pentru locatiile Natura 2000 in aceasta zona. Deoarece coasta este in prezent un canal pentru sedimente, ar fi nepotrivit sa se construiasca sisteme de protectie grele si sa se modifice caracterul de functionare naturala a acestui front. In cazul in care, indiferent de motiv, constructiile de pe faleza prezinta risc pe viitor, ar putea fi considerate diferite optiuni, precum innisiparea artificiala a plajei sau consolidarile, dar este putin probabil sa existe suficiente beneficii economice pentru a sprijini o optiune strategica ML si sa aiba impact asupra siturilor Natura 2000 (in special SAP Marea Neagra si Corbu pana la Lacurile Tasul) iar peisagistica ar trebui luata in considerare. FI Portul Midia Nu este cazul. Nu este cazul. Structurile sunt structuri de port mai degraba si navigatie decat structurile O optiune strategica de avansare a linei ar permite asanarea zonei sau spatii Se presupune ca structurile portuare, care nu sunt structuri de Aceasta optiune strategica nu este potrivita pentru acest front (vezi sectiunea 5.3.2.4)
Sub-sector
FI Deoarece acest front este in creste in prezent in mod natural, si nu exista sisteme de protectie, o optiune strategica fara interventie este foarte potrivita.
Pagina 184
de protectie a coastei si prin urmare nu sunt luate in considerare de acest raport. Se presupune pur si simplu ca acestea vor ramane si prin urmare in contextul acestui raport, se va aplica o optiune strategica ML. Lucrarile asociate acestei optiuni au potentialul de a afecta semnificativ locatiile Natura 2000 si pot necesita considerarea suplimentara in ce priveste Directivele CE privind Habitatul si Pasarile.
Sub-sector
mai mari pentru navigatie ca parte a operatiilor portuare. Digurile se extind deja dincolo de profilul activ al plajei astfel incat schimbari mici nu ar fi asteptate a avea un impact semnificativ asupra proceselor de coasta. Insa, avansul semnificativ ar putea avea un impact negativ in celulele de sedimente de la nord sau sud. Avansarea liniei ar avea de asemenea un impact potential advers asupra locatiilor Natura 2000 (in special in SAP Marea Neagra si Lacurile Corbu Tasul).
protectie costiera desi influenteaza procesele de coasta, vor fi mentinute.
ML
Pagina 185
Figura 5.8 Strategia recomandata Unitatea nordica al litoralului romanesc
Pagina 186
5.3.2.6
Unitatea sudica
Tabelul 5.5 Sumarul optiunilor strategice de protectie costiera pentru Unitatea sudica
Analiza optiunilor Celula sediment Mentinerea Liniei (ML) (U indica folosirea optiunilor usoare, impreuna cu alte sisteme de protectie, sau solitar)
Deoarece linia tarmului este in prezent stabila, nu exista nicio justificare pentru asigurarea sistemelor de protectie. Insa, in cazul in care frontul incepe sa se erodeze, poate fi necesar un mijloc de protejare a orasului Navodari. O optiune strategica de ML, folosind structuri tari, nu ar fi potrivita pentru Navodari Nord deoarece aceasta ar modifica functionarea naturala a plajei bariera, si ar limita modul in care aceasta poate raspunde ridicarii nivelului marii. Insa, innisiparea artificiala sau remodelarea plajei ar permite managementul strategic al activelor economice si urbane care in caz contrar ar fi in pericol. Aceasta ar fi o optiune scumpa, si ar trebui aplicata strategic pentru intreaga
Sub-sector
Optiunea strategica recomandata (U indica folosirea optiunilor usoare)
Golful Mamaia Navodari Nord Capul Midia pana la Portul Constanta
Acest sub-sector se caracterizeaza printr-o plaja bariera in frontul lacului Siutghiol. Frontul este in general stabil datorita protectiei oferite de cheiul sudic al Portului Midia, si exista o acumulare de sedimente imediat la sud de structura. Insa este vulnerabila la furtunile sud-estice. FI este o continuare a abordarii de management existente, deoarece nu exista sisteme de protectie. Plaja asigura in prezent protectia naturala pentru activele socioeconomice din Navodari. Insa, in cazul in care acest front incepe sa se erodeze, ar exista active urbane semnificative supuse riscului.
O optiune strategica de RC nu ar fi potrivita deoarece constructia unei structuri de protectie inapoi ar avea ca rezultat pierderea activelor din cadrul orasului Navodari.
Deoarece acest front este in prezent stabil, o optiune strategica de fara interventie este cea mai potrivita pentru sub-sectorul Navodari Nord.
Pagina 187
lungime a golfului pentru a acea succes. Daca aceasta optiune ar fi inaintata, ar fi necesara o apreciere suplimentara a aplicatiilor sale asupra SAP Marea Neagra. U Navodari Sud Exista o plaja bariera care protejeaza lacul Siutghiol de mare. Varful barierei este construit, cu facilitati rezidentiale si turistice, si infrastructura locala. Plaja trece in prezent printr-o eroziune slaba. O optiune strategica a FI ar insemna o continuare a practicii de management curente deoarece frontul nu este aparat. Insa, eroziunea in curs ar duce la cresterea riscului de eroziune si inundatii asupra constructiei barierei din spate, si inundatia salina a SAP Lacul Siutghiol (situl Natura 2000). RC in acest sub-sector ar insemna constructia unei structuri de protectie inapoi pentru a proteja activele construite si de mediu supuse riscului. Insa exista o oportunitate redusa pentru acest lucru, deoarece ar avea ca rezultat pierderea unui numar din aceste active, si prin urmare aceasta optiune strategica nu este considerata potrivita. Desi linia tarmului se confrunta cu eroziune, rata este in prezent mica. Insa in cazul in care aceasta va creste ar aparea riscul pentru proprietatile si infrastructura construite pe plaja bariera, precum si pentru lacul protejat Siutghiol. O optiune strategica de ML, prin constructia de sisteme de protectie grele, ar fi nepotrivita deoarece ar limita functionarea naturala a plajei bariera. Interventia prin folosirea unei optiuni usoare precum innisiparea artificiala a plajei ar permite managementul riscului pentru tarmul din spate, Aceasta optiune strategica nu este potrivita pentru acest front (vezi sectiunea 5.3.2.4) FI Deoarece ratele de eroziune sunt in prezent scazute, si exista active socio-economice limitate supuse riscului, cea mai potrivita optiune strategica pentru acest front neaparat este fara interventie.
Sub-sector
Pagina 188
permitand in acelasi timp proceselor naturale sa continue. Insa, aceasta optiune ar trebuia aplicata ca parte a unei strategii pentru intreaga plaja bariera pentru ca aceasta sa aiba succes. In plus, ar trebui acordata atentie impactului unei optiuni de mentinere a liniei asupra integritatii siturilor Natura 2000 (SAP Lacul Siutghiol si SAP Marea Neagra). U Mamaia Nord Frontul Mamaia Nord este in centrul plajei bariera din frontul Lacului Siutghiol. Transportul sedimentelor se face catre nord, si exista o lipsa de sedimente proaspete ca urmare a sistemelor de protectie din Centrul si sudul Mamaia. Prin urmare frontul se confrunta cu o eroziune usoara. Terenul dintre plaja si lac este dezvoltat; Mamaia este o statiune turistica importanta. O optiune strategica a FI inseamna o continuare a optiunii strategice de management curente deoarece In acest sub-sector, o optiune strategica de RC ar implica constructia unei structuri de protectie inapoi. Insa exista active turistice semnificative amplasate dea lungul tarmului din spate, care s-ar pierde prin urmare. Astfel, aceasta optiune strategica, care ar fi scumpa de construit, si ar duce la o pierdere a beneficiilor, nu ar fi justificabila din punct de vedere economic, si prin urmare nu este considerata Acest front este in prezent supus eroziunii, si sunt proprietati supuse riscului imediat in spatele plajei. O optiune strategica de ML ar permite sistemelor de protectie sa fie construite pentru a proteja aceste active contra inundatiei si eroziunii de coasta, si pentru a minimiza riscul de distrugere pentru SAP Lacul Siutghiol. Insa, sistemele de protectie ar trebui implementate intrAceasta optiune strategica nu este potrivita pentru acest front (vezi sectiunea 5.3.2.4) FI Cea mai potrivita optiune strategica pentru acest front este ML, pentru a permite protectia activelor socioeconomice impotriva inundatiei si eroziunii. Aceasta optiune strategica ar reduce riscul pe termen lung al incursiunii apei sarate in SAP Lacul Siutghiol dar are potentialul de a afecta integritatea SAP Marea Neagra. Aceasta optiune strategica ar
Sub-sector
Pagina 189
un mod strategic, avand in vedere lungimea totala a plajei si prin urmare optiunile usoare precum innisiparea artificiala a plajei ar fi mai potrivite decat constructia sistemelor de protectie grele. Sistemele de protectie grele pot duce la probleme in zonele din aval ale plajei, au potentialul de a avea impact asupra SAP Marea Neagra (un sit Natura 2000) si ar putea afecta valoarea atractivitatii si caracterul estetic al acestei importante zone turistice. U Mamaia Centru Mamaia Centru este caracterizataprintr-o plaja bariera, delimitata de constructii turistice, si prezenta a doua situri desemnate Natura 2000; SAP Lacul Siutghiol si SAP Marea Neagra. Exista o serie de diguri in larg, dar acestea sunt puternic degradate. La Centrul Mamaia o optiune strategica de RC ar insemna constructia unei structuri de protectie in spate pentru a asigura protectia pentru activele semnificative (construite si naturale) supuse riscului. FI ar insemna ca aceste structuri nu Insa, acest lucru nu se justifica din punct de vedere ar fi mentinute. Acestea sunt economic ca urmare a ineficiente iar zona in prezent in numarului de proprietati Deoarece aceasat zona este in prezent protejata, o optiune strategica de ML ar putea insemna ca sistemele de protectie existente sa fie reabilitate. Insa, deoarece acestea sunt ineficiente, este mai probabil ca noi sisteme de protectie sa fie construite pentru a asigura protectia impotriva eroziunii. Sistemele de protectie grele Aceasta optiune strategica nu este potrivita pentru acest front (vezi sectiunea 5.3.2.4)
Sub-sector
frontul este in prezent neaparat. Insa, exista active turistice semnificative care ar fi supuse riscului de inundare si eroziune, inclusiv un numar de proprietati care sunt construite in afara pe plaja, catre mare fata de linia naturala a plajei. In cazul in care apare o ruptura in plaja bariera, pe termen lung sau daca ritmul eroziunii creste semnificativ, ar exista riscul incursiunii apei sarate in ecosistemul cu apa dulce al SAP Lacul Siutghiol; un sit al Natura 2000.
potrivita.
trebui implementata dandu-se importanta cuvenita proceselor naturale ale intregii plaje, astfel ca optiunile usoare sunt preferate.
ML(U) Ca urmare a importantei turismului pentru economia locala si a numarului de active supuse riscului, ML este cea mai potrivita optiune. Aceasta are potentialul de a afecta SAP Marea Neagra dar ar permite protectia continua a habitatelor de apa dulce desemnate ale
Pagina 190
ar trebui luate in considerare strategic date fiind lungimea totala a plajei si impactul potential asupra sub-sectoarelor vulnerabile catre nord. Numeroasele active socio-economice care sunt inprezent construite pe partea dinspre mare a limitei plajei naturale ar fi pierdute daca sistemele de protectie ar fi construite pe aceasta limita. Sistemele de protectie grele pot afecta de asemenea integritatea SAP Marea Neagra (un sit Natura 2000), si valoarea de atractivitate si estetica a plajei in aceasta statiune turistica importanta. Prin urmare optiunile usoare, precum innisiparea artificiala a plajei sunt recomandate, posibil in asociere cu digurile de larg. Digurile de larg au avantajul asigurarii unui mediu stabil pentru cresterea crustaceelor, o alta sursa de sedimente a plajei. U
Sub-sector
eroziune. Odata ce aceste sisteme de protectie cedeaza (lucru ce se asteapta in circa 5 ani), o perioada de eroziune accelerata este de asteptat, crescand riscul asupra activelor socio-economice ale statiunii turistice si posibil pe termen lung asupra habitatelor de apa dulce ale SAP Lacul Siutghiol.
amplasate imediat in interiorul plajei, care s-ar pierde astfel. Prin urmare aceasta optiune strategica nu este considerata potrivita pentru acest front.
Lacului Siutghiol. Aceasta optiune strategica ar trebui implementata cu cat mai multa consideratie pentru procesele naturale ale intregii plaje bariera, astfel ca se prefera optiunile usoare. O dezvoltare suplimentara pe plaja activa trebuie evitata deoarece zona este supusa riscului ridicat al eroziunii si supraspalarii in timpul furtunilor.
ML (U)
Pagina 191
Sistemele de protectie curente sunt in stare precara si se asteapta sa cedeze in circa 5 ani. O optiune strategica de ML ar putea insemna ca sistemele de protectie existente sunt reabilitate. Insa, deoarece sunt ineficiente, este mai probabil ca noi sisteme de protectie sa fie construite sa se recurga la innisiparea artificiala a plajei pentru a asigura protectia impotriva eroziunii costiere. Constructia sistemelor de protectie grele ar trebui luata in considerare strategic data fiind lungimea totale a plajei bariera, deoarece orice sisteme de protectie construite aici pot afecta bariera in calea sedimentelor dinspre nord. Mentinerea liniei are de asemenea potentialul de a afecta semnificativ integritatea SAP Marea Neagra (un sit Natura 2000). Deoarece plaja este de o
Sub-sector
Mamaia Sud
Mamaia Sud se caracterizeaza prin capatul sudic al Lacului Siutghiol si plaja bariera cu frontul spre ea. Plaja este mentinuta artificial printr-o serie de diguri in larg si diferite structuri conectate la tarm; insa plajele sunt inguste si se erodeaza. Plaja este sustinuta de statiunea turistica Mamaia. O optiune strategica FI nu ar fi potrivita deoarece aceasta ar insemna ca digurile din larg existente nu ar fi mentinute. Ele sunt in prezent ineficiente si in stare precara si se asteapta sa cedeze in mai putin de 5 ani. Frontul se erodeaza deja. Mamaia este una din principalele statiuni ale Romaniei si exista active socioeconomice semnificative supuse riscului inclusiv hotelurile si restaurantele si infrastructura asociata. FI are potentialul de a afecta semnificativ integritatea sitului Natura 2000 la Lacul Siutghiol dar poate aduce beneficii SAP Marea Neagra. Nu este considerata potrivita pentru a permite proceselor naturale sa continue de-a lungul acestui front mentinut artificial si semnificativ
Implementarea optiunii strategice RC la Mamaia Sud ar insemna ca sistemele de protectie existente nu ar fi mentinute, iar o structura de protectie nu ar fi construita. Aceasta ar permite protectia majoritatii activelor socio-economice si de mediu, dar ar putea avea ca rezultat eroziunea accelerata a plajei, care este principala valoare economica a statiunii. Constructia unei astfel de structuri de protectie in spate ar avea ca rezultat pierderea unora dintre activele socio-economice principale care sunt amplasate imediat catre tarmul plajei, si prin urmare aceasta optiune strategica, care ar fi de asemenea scumpa, nu ar fi justificabila economic.
Ca urmare a importantei turismului pentru economia locala si a numarului de active socio-economice, ML este cea mai potrivita optiune pentru Mamaia Sud. Aceasta are potentialul de a afecta SAP Marea Neagra si prin urmare se recomanda optiuni moi pentru crearea si sustinerea unei plaje largi. Aceasta optiune strategica ar trebui implementata cu cat mai multa consideratie pentru procesele naturale ale intregii plaje bariera, astfel ca se prefera optiunile moi. O dezvoltare suplimentara a proprietatilor (de ex. Restaurante, baruri, magazine etc.) pe plaja activa trebuie evitata deoarece zona este supusa riscului ridicat al
Pagina 192
mare valoare socioeconomica pentru statiune, optiunile usoare de creare si retinere a plajei sunt recomandate, posibil in asociere cu sistemele de protectie grele. Digurile de larg au avantajul oferirii unui mediu stabil pentru cresterea crustaceelor, o alta sursa de sediment a plajei. U Tomis Nord Zona Tomis Nord este caracterizata prin faleze ce marginesc plajele inguste, mentinute artificial printro serie de structuri, inclusiv diguri si epiuri. Tomis Nord apartine de orasul Constanta, aici existand numeroase active socio-economice. In unele sectiuni ale falezei s-a depozitat la baza pietris si balast provenit din demolari, intr-o incercare nereusita de a stabiliza falezele si de a reduce viteza eroziunii. La ora actuala, zona este in proces de eroziune, iar protectiile existente sunt in general intr-o stare precara. O optiune strategica a FI ar insemna ca aceste structuri nu vor O optiune strategicade RC la Tomis Nord nu ar fi potrivita aici, din cauza faptului ca ar fi implementata ca o linie de aparare mult retrasa, probabil sub forma unei consolidari a bazei falezei. Acest lucru doar ar incetini eroziunea falezei, in loc sa o impiedice, si ar duce la pierderea unor importante active socio-economice. Protectiile exitente la Tomis Nord sunt in prezent intr-o stare ce variaza de la acceptabil la foarte deteriorat si este de asteptat sa cedeze in maximum 5 ani. O optiune strategica de ML ar putea insemna o reabilitare a structurilor existente, sau construirea unora noi sau a unor plaje artificiale. In aceasta zona, unele protectii sunt intr-o stare mai buna decat altele, prin urmare, ar fi mai probabila o combinatie intre masurile de mentinere si imbunatatire, pentru a oferi o protectie continua Aceasta optiune strategica nu este potrivita pentru acest front (vezi sectiunea 5.3.2.4)
Sub-sector
din punct de vedere economic datorita pierderii potentiale a activelor socio-economice.
eroziunii si supraspalarii in timpul furtunilor.
ML (U) O optiune strategica a mentinerii liniei ar fi recomandata la Tomis Nord unde exista active semnificative supuse riscului eroziunii de coasta. O optiune strategica ce combina sistemele de protectie grele cu optiuni usoare este recomandata atat pentru protectia impotriva inundatiilor la furtuni extreme cat si impotriva eroziunii si mentinerea valorii de atractivitate a zonei. Considerarea impactului asupra siturilor Natura
Pagina 193
impotriva eroziunii. Aceasta ar face posibila protejarea unor importante active socio-economice din zona, inclusiv facilitati turistice. Totusi, pastrarea liniei ar putea afecta integritatea SAP Marea Neagra (un site al Natura 2000). In consecinta, este recomandabila o combinatie cu optiune usoara, cum ar fi plaje mentinute prin diguri de stabilizare sau alte constructii. Aceasta ar oferi o protectie mai durabila decat structurile grele care cauzeaza reflectarea valurilor si eroziunea tarmului, si ar ajuta la mentinerea sau imbunatatirea valorii turistice si atractivitatii acestei zone. U Tomis Sud Tomis Sud este format din plaje mentinute artificial, cu o varietate de protectii grele, incluzand diguri sparge-val de larg. Plaja este marginita de faleze, care au, pe alocuri, pietris si balast provenit O optiune strategica de RC nu ar fi indicata la Tomis Sud, deoarece ar presupune construirea unei noi structuri de protectie, probabil ca o consolidare a Sistemele de protectie existente sunt in prezent in stare de la buna la slaba si se asteapta sa cedeze in 10 ani. O optiune strategica de ML ar putea insemna ca Aceasta optiune strategica nu este potrivita pentru acest front (vezi sectiunea 5.3.2.4)
Sub-sector
fi mentinute. Este de asteptat sa cedeze in mai putin de 5 ani, iar ulterior este de asteptat sa urmeze o perioada de eroziune accelerata. Acest fapt nu ar fi indicat in subsectorul in respectiv, din cauza activelor aflate in risc in urma eroziunii, fiind incluse aici activele comerciale, rezidentiale si industriale, precum si infrastructura aferenta. FI va aduce probabil beneficii pentru SAP Marea Neagra Natura 2000, cu exceptia cazului in care exista risc de poluare in urma deseurilor de demolare din groapa ecologica in fata falezelor.
2000 va fi necesara conform Directivelor UE privind Habitatele si Pasarile. Digurile de larg si structurile de stabilizare a plajei prezinta avantajul crearii unui mediu stabil pentru cresterea crustaceelor, o sursa de sediment a plajei care poate de asemenea ajuta la imbunatatirea calitatii apei.
ML (U) O optiune strategica a mentinerii liniei este considerata cea mai potrivita la Tomis Sud unde exista active socioeconomice semnificative
Pagina 194
sistemele de protectie existente sunt reabilitate, sau sunt construite noi sisteme de protectie si plaje artificiale. Pe acest front, unele din sistemele de protectie sunt intr-o stare mai buna decat altele, si prin urmare o combinatie a mentinerii si imbunatatirii este probabila, pentru a da o protectie curenta tarmului impotriva eroziunii. Totusi, mentinerea liniei ar putea afecta integritatea SAP Marea Neagra (un site al Natura 2000). In consecinta, pentru frontul aflat la nord de Portul Tomis, ar fi de recomandat o combinatie de optiuni usoare, cum ar fi innisiparea artificiala, cu diguri de stabilizare a plajei si sau epiuri pentru frontul din nord al Portului Tomis. Aceasta ar asigura o protectie mai durabila decat sistemele de protectie grele care cauzeaza reflectarea valurolor si eroziunea tarmului. Acest lucru nu ar fi potrivit intre Porturile
Sub-sector
din demolari depozitat la baza, intr-o incercare nereusita de a le stabiliza si ca parte a dezvoltarii urbane a orasului Constanta. Principala plaja turistica a Constantei este situata in perimetrul acestui front. La ora actuala, plaja este stabila. Acest front este afectat de cheiurile Portului Constanta, in imediata apropiere la sud, care se presupune ca vor fi mentinute. Protectiile existente nu vor fi mentinute in cadrul optiunii strategice FI. Dat fiind faptul ca starea lor actuala variaza intre acceptabil si foarte degradat, este de asteptat sa cedeze in cel mult 10 ani. Desi linia tarmului este in prezent stabila, aceasta se datoreaza naturii artificiale a frontului si, in urma cedarii protectiilor, este de asteptat sa se produca o eroziune rapida. Aceasta nu ar fi o varianta de dorit, din numeroaselor active socioeconomice care s-ar afla in pericol in urma inundarii coastei si, mai ales, a eroziunii. Acestea includ active comerciale, rezidentiale si industriale, precum si infrastructura aferenta. FI va aduce probabil beneficii pentru SAP
bazei falezei. Aceasta ar actiona doar ca o masura de incetinire a eroziunii, dar nu ar reduce riscul de eroziune pentru un numar semnificativ de active socioeconomice aflate pe faleza.
supuse riscului inundatiei sau eroziunii de coasta.
Pagina 195
Tomis si Constanta unde modernizarea si reconstructia sistemelor de protectie existente ar fi recomandata. U Portul Constanta Nu e cazul. Nu e cazul. Structurile sunt mai degraba structuri de port si de navigatie decat structuri de protectie a coastei si, de aceea, nu sunt luate in considerare in prezentul raport. Se presupune pur si simplu ca acestea vor ramane si, drept urmare, in sensul acestui raport, se va aplica o optiune strategica ML. Este posibil sa fie necesara luarea in considerare a Directivei Pasari in ceea ce priveste impactul lucrarilor din aceasta optiune la Aria de Protectie Speciala Avifaunistica (SAP) Marea Neagra. O optiune strategica de avansare ar permite revendicarea terenului sau existenta unor zone mai mari pentru navigatie, ca parte a operatiunilor din port. Digurile portuare se extind deja mai departe de profilul activ al plajei, asa ca se presupune ca unele mici modificari nu vor avea un impact semnificativ asupra proceselor de coasta. Insa, o avansare semnificativa ar putea avea impact negativ asupra celulelor de sedimente de la nord si de la sud, iar lucrarile pentru avansarea liniei ar putea avea un efect negativ asupra Ariei de Protectie Speciala Avifaunistica (SAP) Marea Neagra (sit Natura 2000). ML (U) Se presupune ca structurile portuare care nu sunt structuri de protectie a coastei, chiar daca influenteaza procesele costiere, vor fi pastrate.
Sub-sector
Marea Neagra Natura 2000, dar ar putea in acelasi timp sa o puna in pericol, din cauza materialelor poluante rezultate in urma deseurilor din groapa din fata falezelor.
Pagina 196
Analiza optiunilor Celula sediment Mentinerea Liniei (ML) (U indica folosirea optiunilor usoare, impreuna cu alte sisteme de protectie, sau solitar) Optiunea strategica recomandata (U indica folosirea optiunilor usoare)
Sub-sector
ML Eforie Capul Tuzla Eforie Nord Eforie Nord este un front cu faleze alcatuit din mici golfulete artificiale inguste, separate de structuri costiere. La capatul dinspre sud, frontul este alcatuit dintr-o platforma naturala cu putine sedimente. Exceptia se afla in apropierea noului port turistic, unde exista o plaja relativ lata si sanatoasa. Interiorul este dezvoltat, iar Eforie este o statiune turistica importanta. Acest front este afectat de digurile Portului Constanta, la nord, care se presupune ca vor fi pastrate. Diferitele structuri costiere existente ar putea fi distruse daca se adopta o optiune strategica FI. Majoritatea apararilor sunt in stare proasta si se presupune ca vor ceda in termen de 10 ani (cu exceptia portului turistic). Dupa aceasta, este posibil sa existe o eroziune rapida si sistemul ar reveni la faleze erodate natural cu foarte putina plaja sau deloc. Acest lucru nu ar fi potrivit din cauza numarului de bunuri socioeconomice semnificative asociate Pentru acest front cu faleze, RC ar insemna ca structurile existente sa fie lasate sa se deterioreze iar la baza falezei se vor lua masuri de incetinire a eroziunii, precum consolidarea bazei acestora. Acest lucru ar fi scump si nu ar fi justificat din punct de vedere economic, din cauza importantei bunurilor construite pe faleze si importantei socioeconomice a plajei. De aceea, aceasta optiune strategica nu ar fi potrivita pentru Eforie Nord. Apararile existente la Eforie Nord sunt in general in stare proasta si mare parte din plaja retinuta anterior a fost pierduta. O optiune strategica ML ar permite ca apararile sa fie reconstruite sau inlocuite si plajele sa fie innisipate artificial, pentru a crea un sistem mai durabil. Aceasta ar facilita managementul si reducerea riscului la eroziune a falezelor. In functie de natura structurilor implementate, ar putea exista un impact pozitiv asupra valorii estetice si de atractie a plajei. Mentinere liniei insa, poate afecta integritatea siturilor Natura 2000. Aceasta optiune strategica nu este potrivita pentru acest front (a se vedea sectiunea 5.3.2.4). Mentinerea liniei este cea mai potrivita optiune strategica pentru Eforie Nord, pentru continuarea protejarii bunurilor socioeconomice supuse riscului de eroziune. Se recomanda o abordare bazata pe innisiparea artificiala a plajei si pe structuri de protectie cu diguri de larg. Digurile de larg si structurile de stabilizare a plajei au avantajul de a oferi un mediu stabil pentru cresterea molustelor si crustaceelor, o sursa de sedimente de plaja care poate imbunatati calitatea apei. Insa, este posibil ca ML sa afecteze Aria de Protectie Speciala Avifaunistica Marea Neagra si este nevoie de studii ulterioare cu privire la
Pagina 197
Sub-sector
acestei statiuni turistice. FI va evita impactul asupra Ariei de Protectie Speciala Avifaunistica Marea Neagra, insa exista posibilitatea ca FI sa erodeze (ducand la comprimarea coastei) dunele din portul turistic si caracteristicile lor principale de la SCI Dunele de la Agigea (sit Natura 2000) si rezerva naturala nationala pe termen lung. U Eforie Centru Acest front este caracterizat de o plaja bariera care separa Aria de Protectie Speciala Avifaunistica (SAP) Lacul Techirghiol de Marea Neagra. Partea din spate a plajei bariera este dezvoltata cu o sosea dubla, cale ferata costiera si bunuri socio-economice asociate statiunii turistice. In prezent, frontul se erodeaza, avand partea de nord a plajei relativ sanatoasa si sectiunea de sud ingusta. O optiune strategica FI ar insemna ca nu se va initia nicio interventie de management a eroziunii prezente la Eforie Centru si ca structurile existente pot ceda. La capatul dinspre sud al plajei s-a construit un zid de protectie, care O optiune strategica RC ar O optiune strategica ML la insemna dezvoltarea unei Eforie Centru ar permite ca structuri de protectie bunurile socio-economice retrase. Desi acest lucru ar importante sa fie protejate permite protejarea Lacului de inundatie si de riscul de Techirghiol, din punct de eroziune. Aceasta ar putea fi vedere al mediului, este implementata prin pastrarea necorespunzator pentru si modernizarea structurilor zona puternic dezvoltata a existente, care se presupune plajei bariera si a legaturilor ca vor ceda in termen de 5 de transport importante. ani (cu exceptia noilor Modificarea proceselor structuri din partea de sud). costiere ca urmare a RC ar Ar putea insemna, de putea afecta semnificativ asemenea, construirea unor bancurile de nisip si barele noi protectii, in combinatie de sedimente maloase ale cu innisiparea artificiala a plajei submerse de la Eforie plajei pentru pastrarea Nord (SCI) la portul de valorii de atractie a ambarcatiuni Eforie Sud,, si frontului. Insa ar fi nevoie Aria de Protectie Speciala de atentie suplimentara data Aceasta optiune strategica nu este potrivita pentru acest front (a se vedea sectiunea 5.3.2.4).
acest sit Natura 2000, din perspectiva Directivei Pasari a UE.
ML (U) Cea mai potrivita optiune strategica pentru frontul Eforie Centru ar fi mentinera liniei, pentru a continua protejarea bunurilor socio-economice de riscul de inundatie si eroziune costiera. Se recomanda o abordare bazata pe innisiparea artificiala aplajei. Ar fi necesara atentie suplimentara pentru atenuarea efectelor asupra plajei submerse de la Eforie Nord la Sud( SCI) si ale Ariei de Protectie
Pagina 198
protejarii plajei submerse de la Eforie Nord la Eforie Sud (SCI) si a Ariei de Protectie Speciala Avifaunistica (SAP) Marea Neagra. In functie de modul de implementare, aceasta optiune strategica trebuie sa ia in considerare fie protectii locale fie mutarea constructiilor, acolo unde acestea au fost amplasate pe partea dinspre mare a limitei plajei naturale, constructii care altfel ar fi supuse riscului de eroziune in mod deosebit. Optiunea strategica ML ar putea fi implementata utilizand optiuni usoare, precum innisiparea artificiala a plajei, care insa ar putea necesita reinnisipari regulate. Elaborarea unei solutii potrivite ar necesita o colaborare apropiata cu autoritatile de mediu pentru gestionarea riscului la care sunt supuse locatiile in cauza.
Sub-sector
se presupune ca va rezista timp de 15-20 de ani. Insa digurile submerse pot ceda in mai putin de 5 ani. Dupa pierderea protectiei, eroziunea va fi accelerata si va spori riscul pentru bunurile socioeconomice importante, legaturile de transport strategice importante si, pe termen lung, pentru Aria de Protectie Speciala Avifaunistica (SAP) Lacul Techirghiol. In cazul in care eroziunea creste si este strapunsa plaja bariera, va exista un impact negativ asupra ecosistemului hipersalin al Lacului Techirghiol. Pe de alta parte, optionea FI ar evita impactul asupra Ariei de Protectie Speciala Avifaunistica (SAP) Marea Neagra si asupra habitatelor de la Plaja submersa de la Eforie Nord(SCI), sit de importanta comunitara (situri Natura 2000) Numarul si importanta bunurilor supuse riscurilor, duc la concluzia ca FI nu ar fi o optiune strategica potrivita pentru Eforie Mijloc.
Avifaunistica Marea Neagra acest lucru ar necesita consideratii suplimentare din perspectiva Directivelor CE Habitate si Pasari.
Speciala Avifaunistica (SAP) Marea Neagra, conform Directivelor Habitate si Pasari ale CE.
Pagina 199
U Eforie Sud O optiune strategica RC ar insemna construirea unor structuri de protectie care se erodeaza incet la baza falezelor, permitand in acelasi timp structurilor de protectie existente sa cedeze. Aceasta optiune strategica ar fi necorespunzatoare si nu ar fi justificata din punct de vedere economic, din cauza Structurile de protectie existente bunurilor socio-economice sunt in stare proasta si in mare semnificative existente parte ineficiente, avand o speranta deasupra falezelor instabile, de viata reziduala de mai putin de care se erodeaza. 5 ani, perioada dupa care ar ceda in cazul urmarii unei optiuni strategice FI. Acest lucru ar duce la pierderea rapida a plajelor inguste existente, sporind riscul de eroziune pentru falezele neaparate. Aceasta optiune strategica ar fi necorespunzatoare deoarece este foarte posibil sa duca la pierderea bunurilor socio-economice, care includ proprietatile si infrastructura. Deoarece sedimentele din faleze sunt fine, sedimentele erodate nu reprezinta La Eforie Sud, exista o serie de golfuri artificiale protejate de o serie de structuri de protectie, printre care se numara diguri modificate si structuri gen promontorii artificiale. Plajele sunt inguste si in eroziune in fata unor faleze, ale caror coronamente fac parte din statiunea turistica Eforie. Falezele prezinta pericolul de alunecari de teren. La Eforie Sud, optiunea strategica ML ar permite reconstruirea sau inlocuirea structurilor de protectie ineficiente existente si innisiparea artificiala a plajelor, cu scopul de a reduce riscul la eroziune pentru zonele de tarm bunurile socio-economice. In functie de natura structurilor implementate, ar putea exista un impact pozitiv asupra valorii estetice si de atractie a plajei. Insa, este posibil ca pastrarea liniei sa afecteze integritatea siturilor Natura 2000. Aceasta optiune strategica nu este potrivita pentru acest front (a se vedea sectiunea 5.3.2.4).
Sub-sector
ML(U) Mentinerea liniei este cea mai potrivita optiune strategica pentru Eforie Sud, unde exista numeroase bunuri socioeconomice supuse riscului de eroziune costiera. Ar fi necesara atentie suplimentara pentru atenuarea efectelor asupra plajei submerse de la Eforie Nord la Sud( SCI) si ale Ariei de Protectie Speciala Avifaunistica (SAP) Marea Neagra, conform Directivelor Habitate si Pasari ale CE.
Pagina 200
U Tuzla Nord Tuzla Nord este caracterizata prin faleze care se erodeaza si care sunt supuse alunecarilor de teren, aflate in vecinatatea unor plaje inguste si in curs de eroziune. Frontul nu este aparat, cu exceptia unor lucrari noi de protejare a falezelor la nordul sub-sectorului respectiv. O optiune strategica RC la Tuzla Nord ar putea insemna implementarea unor masuri de incetinire a erodarii la baza falezelor. Acest lucru ar putea fi similar cu recentele lucrari de protejare a falezelor. Insa, optarea pentru o Astfel, o optiune strategica FI ar reprezenta o continuare a practicii optiune strategica RC ar putea fi nepotrivita in curente de administrare, cu prezent, din cauza exceptia frontului scurt aparat, la care structurile de protectie nu sunt cheltuielilor si a lipsei considerate a fi eficiente pe termen bunurilor supuse riscului. lung. Frontul ar continua sa se erodeze si este posibil ca viteza de eroziune sa sporeasca pe viitor, insa exista putine bunuri supuse riscului. Sedimentele care se erodeaza din faleze sunt purtate in mare parte in larg, in afara sistemului activ al plajei. La Tuzla Nord, o optiune strategica ML ar insemna construirea unor structuri de protectie grele pentru protejarea bazei falezelor sau imbunatatirea drenajului. De asemenea, ar putea implica si optiuni mai usoare, precum innisipari artificiale pentru reducerea riscului de eroziune asupra falezelor prin reducerea actiunii valurilor la baza acestora. Deoarece acesta este un promontoriu, ar fi necesare structuri de protectie a plajei substantiale pentru pastrarea acesteia. ML nu este potrivita deoarece ar fi foarte costisitoare si deoarece exista putine bunuri supuse riscului. Mentinerea liniei ar putea afecta si integritatea Ariei de Protectie Speciala Avifaunistica (SAP) Marea Neagra (un sit Natura 2000). Aceasta optiune strategica nu este potrivita pentru acest front (a se vedea sectiunea 5.3.2.4).
Sub-sector
un material potrivit pentru plaja. ML (U) Cea mai potrivita optiune strategica pentru Tuzla Nord, unde falezele se erodeaza natural si exista putine bunuri supuse riscurilor, este optiunea strategica de fara interventie. Se recomanda constituirea unei zone tampon de latime potrivita, pentru a restrictiona dezvoltari ulterioare care ar putea avea loc in zona supusa riscului de eroziune.
Pagina 201
Sub-sector
FI Capul Tuzla Mangalia Tuzla Sud O optiune strategica RC la Tuzla Sud ar putea insemna implementarea unor masuri de incetinire a erodarii la baza falezelor. Acest lucru ar putea fi similar cu recentele lucrari de protejare a falezelor. Insa, optarea pentru o optiune strategica RC ar putea fi nepotrivita in prezent, din cauza In cadrul unei optiuni strategice FI, cheltuielilor si a lipsei regimul de administrare curent ar bunurilor supuse riscului. RC ar fi o optiune putea fi continuat. Va continua costisitoare si nepotrivita. permanent si eroziunea naturala, iar pe masura ce noile lucrari vor deveni mai putin eficiente, viteza de eroziune va spori. Insa interiorul este nedezvoltat si este folosit la agricultura, astfel ca exista putine bunuri socio-economice supuse riscurilor. Aici exista faleze instabile, in apropierea plajelor inguste in curs de eroziune. Falezele sunt supuse alunecarilor de teren, insa exista putine bunuri supuse riscului de eroziune. Frontul nu este aparat, cu exceptia unor lucrari noi de protejare a falezelor la nordul subsectorului respectiv. Insa, se presupune ca acestea nu sunt eficiente pe termen mai lung. La Tuzla Sud, o optiune strategica ML ar insemna construirea unor structuri de protectie grele pentru protejarea bazei falezelor sau imbunatatirea drenajului. De asemenea, ar putea implica si optiuni mai usoare, precum innisipari artificiale pentru reducerea riscului de eroziune asupra falezelor prin reducerea actiunii valurilor la baza acestora. Acest lucru ar reduce riscul pentru terenul agricol, insa ar fi costisitor si cu beneficii economice limitate, astfel ca nu este justificabil. Mentinerea liniei ar putea afecta si integritatea Ariei de Protectie Speciala Avifaunistica (SAP) Marea Neagra (un sit Natura 2000). Aceasta optiune strategica nu este potrivita pentru acest front (a se vedea sectiunea 5.3.2.4). Cea mai potrivita optiune strategica pentru Tuzla Sud, unde falezele se erodeaza natural si exista putine bunuri supuse riscurilor, este optiunea strategica de fara interventie. Se recomanda constituirea unei zone tampon de latime potrivita, pentru a restrictiona dezvoltari ulterioare care ar putea avea loc in zona supusa riscului de eroziune.
FI Costinesti Costinesti este alcatuita dintr-o La Costinesti, o optiune plaja in curs de eroziune, in general strategica RC ar insemna ca O optiune strategica ML la Costinesti ar insemna Aceasta optiune strategica nu este potrivita pentru Din cauza bunurilor semnificative supuse
Pagina 202
Sub-sector
fara protectie, sustinuta de faleze mici si din statiunea Costinesti care include si Lacul Costinesti. Exista noi structuri de protectie care protejeaza intrarea/iesirea lacului. O optiune strategica FI ar permite continuarea proceselor naturale, fara realizarea unor lucrari de gestionare a riscului la inundatii si la eroziune la care sunt supuse bunurile socio-economice, dintre care unele sunt construite inspre mare, fata de limita plajei. Se presupune ca structurile de protectie existente mai rezista cam 5 ani, desi structurile de protectie a lacului se presupune ca vor rezista mai mult de 15 ani. Frontul este in prezent in curs de eroziune, iar viteza de eroziune se presupune ca va spori dupa pierderea structurilor de protectie. Aceasta optiune strategica nu este potrivita din cauza riscului la care sunt supuse numeroase bunuri socio-economice importante.
structurilor existente de protectie sa le fie permis sa cedeze, precum si implementarea unor masuri de incetinire a erodarii la baza falezelor.
pastrarea structurilor de protectie existente sau construirea unor structuri noi. Insa, deoarece frontul este in prezent in curs de eroziune, structurile existente limitate nu ar fi Insa, desi acest lucru ar permite proceselor naturale suficiente pentru sa fie continuate partial, ar fi gestionarea riscului la eroziune. nepotrivit din cauza riscurilor sporite la care ar fi In functie de modul in care va evoula plaja din nord in supuse bunurile sociourmatorii ani, ca urmare a economice. constructiei noilor diguri, este posibil sa fie necesara innisiparea artificiala pe viitor. ML ar permite gestionarea riscului la eroziune pentru bunurile socio-economice importante, precum si gestionarea riscului de crestere a salinitatii sau a riscului la inundatii aferente Lacului Costinesti. Mentinerea liniei ar putea afecta si integritatea Ariei de Protectie Speciala Avifaunistica (SAP) Marea Neagra (un sit Natura 2000). Drept urmare, se recomanda
acest front (a se vedea sectiunea 5.3.2.4).
riscului pe acest front in curs de eroziune, cea mai potrivita optiune strategica pentru Costinesti este mentinerea liniei.
Pagina 203
combinarea unei optiuni usoare, precum mentinerea plajelor, cu epiuri sau pinteni pentru stabilizarea plajei. U 23 August Zona 23 August este alcatuita din faleze instabile langa plaje mici si inguste in curs de eroziune, si este in general fara protectie, desi in partea de nord se executa in prezent consolidari ale falezelor. Aceasta reprezinta numai o mica parte a zonei. O optiune strategica RC la 23 August ar insemna implementarea unor masuri de incetinire a eroziunii la baza falezelor. O optiune strategica ML la 23 August ar insemna construirea unor structuri de protectie grele pentru protejarea bazei falezelor si reducerea riscului de inundatie si eroziune, sau innisiparea artificiala a plajei pentru reducerea riscului la eroziune prin reducerea atacului valurilor asupra bazei falezelor. Desi acest lucru ar reduce riscul pentru zona de tarm, optiunea strategica nu este potrivita deoarece exista putine bunuri socioeconomice supuse riscului. Mentinerea liniei ar putea afecta si integritatea Ariei de Protectie Speciala Avifaunistica (SAP) Marea Neagra (un sit Natura 2000). FI Aceasta optiune strategica nu este potrivita pentru acest front (a se vedea sectiunea 5.3.2.4). ML (U) Cea mai potrivita optiune strategica pentru 23 August, unde falezele se erodeaza natural si exista putine bunuri supuse riscurilor, este optiunea strategica de fara interventie. Se recomanda constituirea unei zone tampon de latime potrivita, pentru a restrictiona dezvoltari ulterioare care ar putea avea loc in zona supusa riscului de eroziune.
Sub-sector
Insa, aceasta optiune strategica ar fi nepotrivita din cauza cheltuielilor mari Din acest motiv, o optiune si a numarului redus de strategica FI reprezinta continuarea bunuri supuse riscului de regimului curent de administrare. eroziune. Vor prevala procesele naturale si linia tarmului va evolua natural. Ar fi oprite orice alte lucrari de constructie pentru protectie si li se va permite structurilor existente sa se deterioreze. Zona tarmului este naturala si este utilizata ca teren agricol, asa ca exista putine bunuri socio-economice supuse riscurilor.
Pagina 204
Deoarece structurile de protectie de-a lungul frontului Olimp-Venus sunt in stare proasta, o optiune strategica ML ar implica lucrari substantiale pentru imbunatatirea structurilor de protectie si gestionarea riscului la eroziune. Aici tarmul este in prezent in eroziune si structurile de protectie existente reprezinta un pericol pentru sanatate si siguranta din cauza starii in care se afla si a calitatii slabe a apei din zonele adapostite de structuri. Reinnoirea structurilor de protectie cu o mai buna amplasare a digurilor de larg si cu plaje mai late si mai deschise ar fi o optiune costisitoare, insa ar insemna reducerea riscului la eroziune la care sunt supuse bunurile socioeconomice semnificative, si, in acelasi timp, imbunatatirea plajelor importante. Mentinerea liniei ar putea
Sub-sector
Olimp Venus
Zona Olimp-Venus este caracterizata de o succesiune de plaje cu statiuni turistice importante. Integralitatea frontului este mentinuta artificial, cu ajutorul unei serii de structuri costiere care includ epiuri, promontorii artificiale si diguri in larg. Zona este in prezent in curs de eroziune. O optiune strategica FI ar insemna permiterea ca aceste structuri sa se deterioreze si sa cedeze. Deoarece acestea sunt in general in stare proasta, se presupune ca vor ceda cam in 5 ani, dupa care va spori viteza de eroziune. Deoarece acest front este caracterizat prin statiuni turistice si deoarece exista numeroase bunuri socio-economice supuse riscului de eroziune, FI nu ar fi o optiune strategica potrivita.
O optiune strategica RC la Olimp-Venus ar insemna acceptarea pierderii structurilor de protectie existente si construirea unei noi structuri de protectie retrasa. Spatiu disponibil este insa prea limitat pentru a permite crearea unei plaje naturale durabila si exista numeroase bunuri socioeconomice care ar putea fi pierdute datorita unei astfel de optiuni strategice. De aceea, ML nu este considerata a fi potrivita.
Aceasta optiune strategica nu este potrivita pentru acest front (a se vedea sectiunea 5.3.2.4).
Deoarece acest front cuprinde bunuri socioeconomice importante si structurile de protectie sunt in stare proasta, se recomanda optiunea strategica de mentinere a liniei.
Pagina 205
afecta si integritatea Ariei de Protectie Speciala Avifaunistica (SAP) Marea Neagra (un sit Natura 2000). Drept urmare, se recomanda combinarea unei optiuni usoare, precum mentinerea plajelor, cu diguri sau pinteni pentru controlul plajei. S Balta Mangalia O optiune strategica RC la Balta Mangalia ar insemna construirea unei structuri de protectie retrasa pentru gestionarea riscului la care sunt supuse terenurile mlastinoase, permitand in O optiune strategica de FI ar permite acestei plaje sa functioneze acelasi timp plajei sa natural. Insa, riscurile din punct de functioneze natural. Insa, aceasta optiune strategica ar vedere al mediului la care este fi costisitoare si ar afecta supus situl Natura 2000 SCI caracterul natural al zonei, Mlastina Mangalia, ar spori pe precum si inchiderea sau masura ce eroziunea continua. Exista riscul de strapungere a plajei retragerea drumului. bariera, care ar putea duce la incursiunea salinitatii in mlastini si poate afecta ecosistemul si valoare de mediu a acestuia. De asemenea, exista numeroase Balta Mangalia este caracterizata printr-o plaja bariera care separa marea de zone umede desemnate din punct de vedere mediu. Zona nu este aparata si in prezent este in curs de eroziune. Frontul Balta Mangalia este in prezent fara protectie si in curs de eroziune naturala. ML ar putea fi implementata pentru a reduce riscul la care sunt supuse zonele desemnate in cauza si bunurile socioeconomice construite in partea dincolo de plaja bariera. Structurile de protectie grele ar fi nepotrivite deoarece ar modifica caracterul functional natural al acestui front. O optiune usoara, precum innisiparea artificiala a plajei ar permite continuarea evolutiei naturale a zonei, oferind in Aceasta optiune strategica nu este potrivita pentru acest front (a se vedea sectiunea 5.3.2.4). ML (S) Din cauza dezvoltarii reduse a liniei costiere, cea mai potrivita pare a fi optiune strategica de fara interventie, care ar permite continuarea dezvoltarii naturale sau, in functie de importanta siturile de conservare a mediului, optiunea strategica de mentinere a linei ar putea fi aplicata prin intermediul utilizarii structurilor de protectie usoare (innisipare artificiala).
Sub-sector
Pagina 206
acelasi timp protectie la eroziune. Acest lucru ar reduce riscurile la care sunt supuse situl Natura 2000 de pe uscat si soseaua costiera. U Saturn Mangalia Sub-sectorul Saturn Mangalia este caracterizat prin faleze in spatele unor plaje mici artificiale aflate intre structuri de diguri modificate si promontorii artificiale. Exista si un recif in larg. Zona este in apropierea Mangaliei, oras si statiune turistica. Acest sub-sector este influentat de structurile Portului Mangalia la sud, care se presupune ca vor fi pastrate. O optiune strategica FI ar insemna ca aceste structuri de protectie sa nu fie pastrate si sa le fie permis sa cedeze. Deoarece structurile sunt in general in stare proasta, acest lucru se poate intampla in circa 10 ani. Frontul este supus in prezent unui risc la eroziune semnificativ si fara structuri de protectie, acest risc ar spori. Aceasta optiune strategica nu este potrivita din cauza numeroaselor bunuri socioeconomice la risc si pericolelor La Saturn Mangalia, o optiune strategica RC ar insemna ca structurile existente de protectie sa fie lasate se cedeze, precum si implementarea unor masuri de incetinire a eroziunii la baza falezelor. Acest lucru ar fi nepotrivit din cauza riscurilor la care ar fi supuse bunurile socioeconomice din zona tarmului. Desi exista multe structuri de protectie in zona Saturn Mangalia, acestea sunt in stare proasta si se presupune ca vor ceda in circa 10 ani. O optiune strategica ML ar permite reconstruirea sau inlocuirea acestora pentru pastrarea liniei generale de aparare curente. Acest lucru ar permite managementul riscului de pierderi de bunuri si solutionarea aspectelor legate de sanatate si siguranta aferente structurilor existente. Structurile de protectie ar trebui sa fie reconfigurate in unele zone pentru a crea diguri de larg mai mari si mai lungi, cu golfuri mai largi, pentru imbunatatirea Aceasta optiune strategica nu este potrivita pentru acest front (a se vedea sectiunea 5.3.2.4). ML (U) Exista numeroase bunuri importante supuse riscului, iar tarmul este in eroziune. De aceea, cea mai potrivita optiune strategica pentru Saturn Mangalia este cea de mentinere a liniei.
Sub-sector
bunuri socio-economice construite de-a lungul plajei bariera, care sunt supuse riscului la inundatii si eroziune costiera, inclusiv un drum de coasta.
Pagina 207
circulatiei si calitatii apei. Mentinerea liniei ar putea afecta si integritatea Ariei de Protectie Speciala Avifaunistica (SAP) Marea Neagra (un sit Natura 2000). Drept urmare, se recomanda combinarea unei optiuni usoare, precum mentinerea plajelor, cu epiuri sau pinteni pentru stabilizarea plajei. U Portul Mangalia Nu este cazul. Nu este cazul. Structurile sunt mai degraba structuri de port si de navigatie decat structuri de protectie a coastei si, de aceea, nu sunt luate in considerare in prezentul raport. Se presupune pur si simplu ca acestea vor ramane si, drept urmare, in sensul acestui raport, se va aplica o optiune strategica ML. O optiune strategica de avansare a liniei ar permite revendicarea terenului sau existenta unor zone mai mari pentru navigatie, ca parte a operatiunilor din port. Digurile portuare se extind deja mai departe de profilul activ al plajei, asa ca se presupune ca unele mici modificari nu vor avea un impact semnificativ asupra proceselor de coasta. Insa, o avansare semnificativa ar putea avea impact negativ asupra celulelor de sedimente de la nord si de la ML (U) Se presupune ca structurile portuare care nu sunt structuri de protectie a coastei, chiar daca influenteaza procesele costiere, vor fi pastrate.
Sub-sector
pentru sanatate si siguranta care exista din cauza structurilor de protectie deteriorate.
Pagina 208
Sub-sector
sud.
ML 2 Mai Vama Veche 2 Mai Aici exista un front stancos, cu doua plaje mici. Nu exista structuri de protectie, cu exceptia unei singure structuri la capatul dinspre sud al zonei, care este utilizata de pescari. Plaja se erodeaza si falezele sunt supuse alunecarilor de teren. Plaja este deserveste statiunea turistica 2 Mai. Acest front este influentat de structurile din Portul Mangalia la nord, structuri care se presupune ca vor fi mentinute. O optiune strategica FI ar insemna continuarea proceselor naturale si continuarea deteriorarii structurii existente. Insa, aceasta optiune strategica nu este considerata potrivita din cauza numeroaselor bunuri socio-economice care ar fi supuse riscurilor sporite la inundatii si eroziune. O optiune strategica RC ar insemna implementarea unor masuri de incetinire a erodarii la baza falezelor. Desi acest lucru ar proteja bunurile socio-economice semnificative aferente statiunii, ar exista inca riscul la eroziune si, din acest motiv, aceasta optiune strategica nu este justificabila din punct de vedere economic. Frontul 2 Mai este in mare parte fara protectie si este o importanta statiune de pe litoral. Astfel, o optiune strategica ML ar insemna construirea unor noi structuri de protectie pentru gestionarea eroziunii costiere si a riscului la inundatii. Noi structuri de protectie grele ar fi nepotrivite deoarece ar modifica semnificativ caracterul zonei, ar duce la pierderea unor plaje importante si ar putea afecta negativ SCI de la 2 Mai la Vama Veche. Insa, ML aplicata ca o alternativa usoara de protectie, prin innisiparea ocazionala a plajei, ar putea fi acceptabila. Digul mare existent catre sud ofera protectie si va trebui sa fie reabilitat in cadrul optiunii ML. Acest lucru ar permite Aceasta optiune strategica nu este potrivita pentru acest front (a se vedea sectiunea 5.3.2.4). Desi frontul nu este in prezent aparat, exista numeroase bunuri supuse riscurilor, iar eroziunea este in curs. Drept urmare, cea mai potrivita optiune strategica ar fi cea ML. Insa, mentinerea liniei poate afecta integritatea Ariei de Protectie Speciala Avifaunistica (SAP) Marea Neagra (un sit Natura 2000). Drept urmare, se recomanda combinarea unei optiuni usoare, precum mentinerea plajelor, cu diguri sau pinteni pentru stabilizarea plajei.
Pagina 209
reducerea riscului la eroziune existent si protejarea unor caracteristici importante ale statiunii turistice 2 Mai.
Sub-sector
U Limanu Limanu este un sub-sector stancos si fara protectie, cu o zona de plaje inguste in eroziune. Exista un numar limitat de bunuri socioeconomice pe tarm. De aceea, o optiune strategica FI ar permite continuarea regimului curent de administrare, ceea ce inseamna ca ar fi potrivita pentru acest subsector, unde exista risc redus pentru bunurilor socio-economice. O optiune strategica RC la Limanu ar implica implementarea unor masuri de incetinire a erodarii la baza falezelor. Aceasta ar fi o optiune strategica costisitoare de implementat, cu beneficii putine si, de aceea, nu este potrivita pentru acest front. O optiune strategica ML la Limanu ar insemna construirea unor structuri de protectie pentru gestionarea riscului la inundatii si eroziune. Insa, exista putine bunuri socioeconomice supuse riscului si frontul evolueaza natural in prezent. Drept urmare, aceasta optiune strategica ar fi nepotrivita pentru acest sub-sector. Aceasta optiune strategica nu este potrivita pentru acest front (a se vedea sectiunea 5.3.2.4).
ML (U) Cea mai potrivita optiune strategica pentru Limanu, unde falezele se erodeaza natural si exista putine bunuri supuse riscurilor, este optiunea strategica de fara interventie. Se recomanda constituirea unei zone tampon de latime potrivita, pentru a restrictiona dezvoltari ulterioare care ar putea avea loc in zona supusa riscului de eroziune. FI
Pagina 210
Deoarece frontul Vama Veche este fara protectie in prezent, o optiune strategica ML ar insemna construirea unor noi structuri de protectie pentru gestionarea riscului de inundatie sau eroziune. Acest lucru ar permite gestionarea riscului de eroziune a statiunii turistice, insa ar intrerupe procesele costiere naturale. O asemenea schema ar fi costisitoare si ar putea reduce valoarea de atractie a plajei.
Sub-sector
Vama Veche
Vama Veche este caracterizata prin faleze si o plaja relativ stabila. Pe faleza exista o statiune turistica si alte bunuri socio-economice. O optiune strategica FI ar permite continuarea regimului actual de administrare si plaja este stabila in prezent. De aceea, aceasta optiune strategica este considerata a fi potrivita.
O optiune strategica RC ar insemna implementarea unor masuri de incetinire a erodarii la baza falezelor. Insa, deoarece in prezent plaja este stabila si construirea unor structuri de protectie ar fi costisitoare in comparatie cu valoarea bunurilor supuse riscurilor, aceasta optiune strategica ar fi nepotrivita.
Aceasta optiune strategica nu este potrivita pentru acest front (a se vedea sectiunea 5.3.2.4).
Frontul este fara protectie si exista putine bunuri supuse riscurilor. Plaja de atractie de la Vama Veche este relativ stabila. De aceea, cea mai potrivita optiune strategica ar fi cea de fara interventie.
FI
Pagina 211
Figura 5.9 Strategia recomandata Unitatea sudica al litoralului romanesc
Pagina 212
5.4 5.4.1
Optiuni privind managementul costier Introducere

In vederea implementarii unei optiuni strategice de management, inginerul costier are la dispozitie diverse solutii si tehnici. In linii mari, acestea pot fi impartite in doua categorii: innisiparea plajelor si structurile de protectie a plajelor. Innisiparea plajelor cuprinde alimentarea cu sedimente si, de asemenea, transferul de nisip si reciclarea. Structurile de control al plajelor urmaresc crearea unei forme stabile a plajei, diferita de cea care ar fi generata de conditiile predominante naturale. Acestea includ: Diguri sparge-val de larg (nu sunt conectate la tarm); Epiuri /pinteni de stabilizare; Diguri (legate de tarm) - transversale (promontorii artificiale) si sparge-val, jetele; Pereti de protectie; Pereuri / consolidari de maluri; si Diguri-prag.
Toate interventiile umane de pe litoral au impact atat local cat si general, atat pozitiv cat si negativ. Fiecare solutie inginereasca indeplineste o functie diferita; unele structuri doar blocheaza transportul sedimentelor prin simpla lor prezenta fizica, in timp ce alte structuri de control al plajelor afecteaza energia valurilor, iar altele creeaza ambele efecte. Utilizarea structurilor de protectie costiera poate fi impartita in doua clase in functie de scopul acestora, conform celor descrise mai jos: a) b) Rolul retinerii sedimentelor aferente transportului aluvionar litoral longitudinal Rolul diminuarii energiei valurilor (reducerea energiei din bazin) in cazul digurilor de larg, unde celula sedimentara costiera este subalimentata cu sedimente precum in cazul intregii Unitati sudice a litoralului romanesc.
Caracterul adecvat al oricarei solutii trebuie studiat cu atentie in contextul mediului de coasta dinamic natural. Solutia adoptata trebuie sa realizeze un echilibru intre efectele negative si beneficiile sociale, de mediu si economice. Dezvoltarea de solutii acceptabile pentru mediu necesita utilizarea de optiuni care lucreaza in favoarea, mai degraba decat impotriva, proceselor naturale si sunt pe cat posibil usoare. In vederea selectarii solutiilor tehnice si dezvoltarii de proiecte de optiuni este esential sa se apeleze la expertiza de specialitate in domeniile amenajari de coasta si mediu, in vederea evitarii greselilor din trecut, cu trimitere deopotriva la experientele locale si globale. O solutie inginereasca poate include una sau mai multe dintre elementele mentionate mai sus si, prin urmare, durata de serviciu, costurile de capital, exploatare si intretinere vor varia. Aspectele economice sunt, prin urmare, importante in procesul de luare a deciziilor.
Pagina 213
Tabelul 5.6 cuprinde o prezentare rezumativa a catorva solutii ingineresti cel mai frecvent aplicate si utilizeaza informatii din cuprinsul Raportului CIRIA 153. Acesta explica scopul fiecarei tehnici sau structuri de control si descrie avantajele si dezavantajele fiecarei abordari. Desi digurile sparge-val nu constituie structuri de control al plajelor in sens strict, sectiunea care descrie digurile sparge-val este, de asemenea, inclusa in tabel. Tabelul 5.7 cuprinde o prezentare rezumativa a diverselor materiale de constructie utilizate pentru structurile de control al plajelor. Acesta nu este exhaustiv, ci are un scop de indrumare privind avantajele si dezavantajele fiecarui material.
Pagina 214
Tabelul 5.6 Prezentare rezumativa a optiunilor de management al eroziunii costiere aflate la dispozitia managerilor de coasta
Optiune
Reinnisiparea plajei
Descriere
Reinnisiparea plajelor constituie o solutie de protectie costiera usoara. Sedimentele aduse din afara celulei de sedimentare, fie din larg, fie din cariere sau albii de rauri, sunt amplasate pe plaja. Innisiparea artificiala a plajei poate fi implementata in mod autonom sau in combinatie cu alte optiuni, precum structurile de control (de ex. diguri sparge-val), in scopul retinerii noului material de plaja. Aceasta depinde de natura dinamica a liniei tarmului respectiv. De asemenea, innisiparea artificiala a plajei poate fi utilizata in combinatie cu reciclarea artificiala, in vederea compensarii pierderilor de-a lungul tarmului. Reciclarea plajei reprezinta o operatiune de transportare, in mod obisnuit cu ajutorul excavatoarelor si autobasculantelor, a materialului de plaja care a fost transportat catre zona de transport aluvionar litoral, inapoi catre zona opusa deplasarii liniei tarmului, in cadrul aceleiasi celule sedimentare. Este foarte importanta selectarea mineralogiei si granulatiei adecvate a sedimentelor pentru locatia proiectului, care in mod normal trebuie sa fie grosiera sau similara materialului natural de la locatie.
Avantaje
Solutia prezinta avantajul restabilirii unei plaje naturale, care constituie cea mai eficienta forma de protectie marina, intrucat are capacitatea de adaptare naturala la schimbarile conditiilor valurilor si de a disipa energia valurilor. Aceasta solutie este mai putin probabil sa antreneze probleme de eroziune in zona de transport aluvionar litoral, in comparatie cu alte solutii ingineresti. Aceasta utilizeaza materialul natural intr-un mod mai acceptabil din punct de vedere al protectiei mediului. Aceasta solutie poate fi utilizata pentru a largi spatiul plajei si a crea zone de agrement. Aceasta poate consolida habitatele de coasta ale plantelor si animalelor. Solutia nu limiteaza optiunile viitoare privind managementul zonei costiere.
Dezavantaje
Eroziunea plajei va continua sa se manifeste in cazul restrictionarii alimentarii cu sedimente naturale, prin urmare in viitor pot fi necesare alte realimentari. Aceasta poate altera calitatea si morfologia plajei datorita introducerii potentiale de material de plaja nenativ, care poate sa difere de cel nativ din punct de vedere al culorii, mineralogiei sau texturii. Impacturile asupra mediului la locul surselor de dragare trebuie luate atent in considerare. De asemenea, trebuie avute in vedere impacturile asupra altor comunitati de coasta. Gasirea de surse de alimentare cu material poate fi dificila in viitor, datorita fie disponibilitatii, fie costurilor aferente. Este posibila sa fie dificil de realizat convingerea factorilor locali ca aceasta reprezinta o solutie adecvata si pe termen lung.
Diagrame preluate din Fleming si Reeve (2005)
Pagina 215
Optiune
Transfer de nisip (by-pass)
Descriere
Transferul de nisip (by-pass) constituie o masura speciala de solutionare a problemelor de transport sedimentar de la intrarea in porturi sau gurile de deversare ale raurilor si problemelor aferente de eroziune a plajei din avalul directiei predominante. Nisipul este dragat din zona amonte a transportului aluvionar si transportat in zona aval prin pompare, cu salanda sau autobasculanta. Aceasta reprezinta o solutie speciala in functie de configuratia tarmului si este aplicata, in mod obisnuit, in cazurile in care structurile lungi perpendiculare pe mal intrerup transportul aluvionar litoral longitudinal natural.
Avantaje
Aceasta poate constitui o solutie ce implica costuri relativ scazute in comparatie cu alte optiuni, de ex. construirea unui nou dig de coasta sau gasirea de noi surse de sedimente in vederea realimentarii. Aceasta reface conexiunile naturale ale litoralului si atenueaza impacturile asupra mediului ale structurilor porturilor si jetelelor / digurilor sparge-val. Aceasta implica reamplasarea sedimentelor naturale ale plajei, prin urmare nu se ridica probleme privind tipul sau gradul sedimentelor. Exista potentialul crearii unui nou habitat, ca urmare a ameliorarii zonei de plaja din directia de transport aluvionar litoral. Utilizata in coroborare cu alta solutie, poate ajuta la prelungirea ciclului de viata al unui proiect de protectie.
Dezavantaje
In functie de tehnica aplicata, exista riscul perturbarii potentiale a comunitatilor bentice. Aceasta poate afecta circulatia sedimentara iar reciclarea excesiva poate cauza probleme in zonele sursa. Pentru a fi eficient, materialul dragat trebuie amplasat la locatia corecta. Datorita variabilitatii ratelor de transport aluvionar longitudinal, operatiunile trebuie sa fie flexibile. Aceasta reprezinta un angajament pe termen lung, intrucat trebuie repetata la intervale regulate; prin urmare, antreneaza costuri operationale semnificative.
Pagina 216
Optiune
Diguri de larg
Descriere
Digurile sparge-val de larg (cunoscute, de asemenea, sub numele de recife artificiale) si digurile de larg submerse se deosebesc de digurile sparge-val transversale prin faptul ca scopul lor principal consta in alterarea directiei si energiei valurilor din apropierea tarmului, in vederea crearii unui mediu care sa conduca la depunerea de sedimente, mai degraba decat la simpla retinere de sedimente. Aceste structuri tind sa fie adecvate pentru plajele unde transportul aluvionar perpendicular pe tarm constituie un proces cheie. O zona de depunere tip proeminenta, sau o plaja de buzunar reprezinta evolutia caracteristica a tarmului in zonele aparate de aceste structuri. In cazul in care zona proeminenta ajunge la dig, se creeaza o formatiune tip bara de nisip (tomobolo); aceasta, in combinatie cu digul de larg, poate avea efectul de sparge-val; prin urmare, afectand transportul aluvionar litoral de-a lungul plajei. Digurile de larg pot fi amplasate la suprafata apei sau pot fi submersate, in care caz efectul de protectie este redus. O alta forma de dig de larg este reprezentata de reciful artificial. Acesta poate fi uneori construit din materiale alternative sau reciclate, iar scopul acestuia poate fi acela de a crea un habitat sau de a imbunatati conditiile de surfing
Avantaje
In cazul in care sunt proiectate in mod adecvat, aceste structuri pot constitui o modalitate eficienta fie de a mentine plaja innisipata, fie de a stabiliza o plaja existenta. De-a lungul unei zone se pot asigura nivele variabile de protectie. Digurile de larg submerse incurajeaza viata marina; acestea pot asigura un habitat pentru crustacee, prezentand avantaje potentiale privind calitatea apei si alimentarea cu sedimente. Permite asigurarea unor nivele variabile de protectie.
Dezavantaje
Acestea trebuie proiectate cu atentie, in caz contrar: - pot induce curenti de suprafata puternici dinspre tarm periculosi care, in unele cazuri, pot incuraja pierderea sedimentelor prin interstitiile dintre structuri, adancind fundul marii in locurile respective; - pot cauza probleme privind calitatea apei, datorita prezentei apei statatoare; - pot promova depunerea si acumularea de sedimente fine si deseuri plutitoare; - afecteaza in mod negativ transportul aluvionar din apropierea tarmului si, prin urmare, au impact asupra zonelor din directia deplasarii aluvionare. Digurile de larg pot constitui, de asemenea, structuri intruzive in peisaj. Proiectarea acestora necesita timp si, de asemenea, pot fi dificil de construit si cu costuri ridicate, datorita pozitiei in larg a acestora. Totodata, acestea constituie un pericol potential pentru nave si inotatori.
Pagina 217
Optiune
Epiuri (Groynes)
Descriere
Epiurile sunt structuri de control al tarmului, localizate perpendicular pe tarm, care traverseaza integral sau partial zona plajei. Se mai numesc si "pinteni de stabilizare" sau "pinteni". Aceste structuri pot fi construite din diverse materiale. Epiurile impiedica transportul aluvionar longitudinal, antrenand acumularea de sedimente in zona amonte a directiei de transport aluvionar. In vederea reducerii efectului de eroziune pe directia transportului aluvionar caracteristic epiurile trebuie utilizate de-a lungul tarmurilor unde volumele de transport net sunt scazute iar cele totale sunt ridicate, adica unde exista transport sedimentar in ambele directii, ceea ce va atenua efectele transportului pe directia neta de transport. Totodata, acestea pot fi proiectate in asa fel incat sa permita transportul chiar si dupa umplerea celulelor dintre ele. In mod traditional, epiurile sunt proiectate ca elemente ale proiectelor de protectie impotriva eroziunii costiere in combinatie cu innisiparea artificiala dar pot fi combinate si cu pereuri sau pereti de protectie a malurilor.
Avantaje
Epiurile pot fi foarte eficiente in stabilizarea unei plaje si constituie cea mai eficienta forma de protectie costiera, intrucat au capacitatea de adaptare naturala la schimbarile directiei valurilor si sunt bune disipatoare de nergie. Epiurile din anrocamente prezinta avantajele constructiei simple, durabilitatii pe termen lung si capacitatii de a absorbi parte din energia valurilor, datorita naturii lor semi-permeabile. De-a lungul zonei protejate se pot asigura nivele diferite de protectie.
Dezavantaje
Desi epiurile incurajeaza stabilitatea plajelor la partea superioara si reduc necesarul de intretinere sub forma de reciclare si re-innisipare, acestea perturba procesele naturale din apropierea tarmului, putand sa provoace eroziune in aval de directia predominanta de transport in cazul in care nu se asigura un nivel adecvat de intretinere. Ciclul de viata al epiurilor depinde de materialele de constructie folosite, cele din anrocamente avand cel mai indelungat ciclu de viata. Epiurile pot impiedica desfasurarea sporturilor de apa si a anumitor activitati specifice plajelor si, de asemenea, constituie un pericol potential pentru cei care se catara pe ele. Epiurile au un impact vizual ridicat si, totodata, pot altera intru totul planeitatea naturala a unei fasii de tarm.
Pagina 218
Optiune
Diguri transversale / promontorii artificiale
Descriere
Promontoriile stancoase artificiale si digurile transversale legate de tarm pot crea formatiuni stabile de plaje de buzunar, prin modificarea atacului valurilor inspre tarmul intre structuri. Acestea sunt amplasate, in general, dea lungul zonelor unde transportul longitudinal net este limitat si sunt utilizate, in mod obisnuit, in vederea mentinerii plajelor innisipate artificial.
Avantaje
In cazul in care sunt bine proiectate, aceste structuri pot fi utilizate pentru a crea sau a mentine plaje atractive, in zonele in care este necesar un control longitudinal si transversal combinat. Promontoriile artificiale tind sa aiba o durata de serviciu indelungata si pot asigura nivele variabile de protectie. Acestea pot fi utilizate pentru a crea plaje mai atractive iar structurile pot fi proiectate cu acces pietonal.
Dezavantaje
Promontoriile stancoase artificiale si digurile transversale tind sa reprezinte structuri stancoase voluminoase, cu o suprafata ocupata mare; prin urmare, prezinta un impact vizual ridicat. Aceste structuri au costuri initale mari si necesita lucrari de intretinere, pentru a fi mentinute stabile. Structurile pot impiedica desfasurarea sporturilor de apa si a anumitor activitati specifice plajelor si, de asemenea, constituie un pericol potential pentru cei care se catara pe ele. In spatiile adapostite de acestea se pot depune sedimente fine si aduna deseuri plutitoare, cu impact negativ atat ecologic cat si privind calitatea plajelor. In prezent exista putine manuale si indrumare pentru proiectarea acestora. Structurile pot cauza probleme de eroziune in aval de directia de transport predominanta.
Pagina 219
Optiune
Pereti de protectie
Descriere
Peretii de protectie asigura o structura solida de protectie a malului, menita sa impiedice eroziunea tarmului inalt. Aceasta optiune poate fi folosita pentru orice tip de atac al valurilor si este adesea utilizata in combinatie cu alte masuri, in vederea stabilizarii materialului de la baza si reducerii eroziunii locale, de ex. anrocamente. Exista mai multe tipuri disponibile.
Avantaje
Peretii constituie solutii de proiectare bine-cunoscute, care asigura o buna calitate a protectiei cat timp structura ramane intacta. Se poate asigura un nivel-standard de protectie de-a lungul unei zone. O solutie cu pereti de protectie poate include elemente de ameliorare a zonei tarmului, precum construirea unei promenade. Accesul la plaja va fi asigurat, in general, prin intermediul unor rampe si/sau trepte.
Dezavantaje
De-a lungul zonelor afectate de eroziune, aceasta solutie de protectie solida va fixa pozitia liniei de tarm dar nu va impiedica eroziunea plajei din fata sa. Peretii pot impiedica, de asemenea, adaptarea plajei naturale la orice schimbare a nivelului marii, antrenand un efect de comprimare a plajei. Acest tip de solutie grea limiteaza optiunile viitoare, alternative, privind managementul costier. Peretii nu influenteaza transportul longitudinal si, prin urmare, nu sunt eficienti in mentinerea unei plaje; dimpotriva, pot provoca eroziunea plajelor, in cazul in care nu sunt proiectati cu atentie. In zonele in care peretii sunt amplasati in fata falezelor, acestia pot bloca aportul potential de sedimente de la faleze si pot intensifica fenomenul de eroziune aval de directia transportului predominant (nota: aceasta situatie nu este intalnita pe litoralul romanesc). In cazul in care nivelul plajei este considerabil mai jos, aceste structuri pot crea inaltimi de cadere periculoase.
Pagina 220
Optiune
Pereuri / consolidari de maluri
Descriere
Pereurile sunt structuri fixe inclinate. Solutiile includ fie suprafete permeabile, construite din anrocamente sau elemente din beton, fie suprafete netede impermeabile construite din asfalt sau zidarie. Aceasta optiune poate fi utilizata cu privire la tip de atac de valuri. Acestea reprezinta o optiune mai putin costisitoare decat peretii, dar indeplineste o functie similara. Solutia de proiectare influenteaza gradul de deferlare, prin urmare acest tip de structura poate fi folosita fie pentru a incetini, fie pentru a reduce eroziunea. O structura din anrocamente asigura o solutie de protectie solida pentru zonele de tarm care se confrunta cu atac al valurilor si eroziune severe.
Avantaje
Pereurile constituie solutii de proiectare bine-cunoscute, care asigura o buna calitate a protectiei cat timp structura ramane intacta. Se poate asigura un nivel-standard de protectie de-a lungul unei zone. O solutie cu pereti de protectie poate include elemente de ameliorare a zonei tarmului, precum construirea unei promenade. Accesul la plaja va fi asigurat, in general, prin intermediul unor rampe si/sau trepte.
Dezavantaje
De-a lungul zonelor afectate de eroziune, aceasta solutie de protectie grea va fixa pozitia liniei de coasta dar singura nu poate impiedica eroziunea plajei din fata. Consolidarile de mal pot impiedica, de asemenea, adaptarea plajei naturale la orice schimbare a nivelului marii, antrenand un efect de comprimare a plajei. Acest tip de solutie grea limiteaza optiunile viitoare, alternative, privind managementul costier. Solutia nu pot asigura controlul direct al transportului longitudinal general de sedimente, dar pot avea o influenta semnificativa asupra nivelului plajei, datorita impactului asupra transportului transversal sau chiar longitudinal local aferent plajei. Ca si in cazul peretilor, in zonele in care sunt amplasate in fata falezelor, acestea pot bloca aportul potential de sedimente dinspre faleze si pot intensifica fenomenul de eroziune in aval de directia transportului predominant; cu toate acestea, pot fi proiectate in asa fel incat sa permita deferlare ocazionala precum si un anumit grad de retragere a falezei.
Pagina 221
Optiune
Diguri-prag
Descriere
Digurile-prag sunt structuri paralele cu tarmul, construite la extremitatea inferioara a plajei sau sub nivelul minim al apei. Digurile-prag retin materialul plajei prin reducerea pierderilor de sedimente antrenate spre larg si crearea unei plaje elevate. Digurile-prag sunt utilizate in zone in care energia valurilor este scazuta iar transportul sedimentar este redus si variabil.
Avantaje
Digurile-prag sunt, in general, cel mai bine utilizate in in zonele micro-mareice adapostite, unde pot ajuta la stabilizarea zonei inferioare a plajei. Aceste structuri nu sunt amplasate pe plaja si, prin urmare, nu au impact vizual si nici asupra valorii atractivitatii plajei.
Dezavantaje
Digurile-prag sunt vulnerabile la actiunea valurilor si susceptibile de eroziune locala. Furtunile pot distruge plaja in mod ireversibil, in cazul in care materialul acesteia este atras spre mare dincolo de prag. Digul-prag poate constitui un pericol submers pentru inotatori si navigatie.
Diagrame preluate de pe www.coastalwiki.org
Pagina 222
Optiune
Diguri sparge-val / jetele (jetelele de la Sulina)
Descriere
Un dig sparge-val este definit drept o structura solida extinsa in mare care blocheaza transportul aluvionar longitudinal normal si sunt in mod normal asociate cu protectia porturilor. Asfel de structuri mai sunt denumite, de asemenea, jetele sau diguri de ghidaj, atunci cand sunt amplasate la intrarea intr-un port maritim sau la gura unui fluviu care se varsa intr-o mare fara maree, pentru a evita innisiparea sau pentru a usura transportul aluviunilor. O jetela difera de un dig sparge-val sau epiu prin faptul ca este menita mai degraba sa imbunatateasca navigatia decat sa reprezinte o structura de protectie a plajei. In mod obisnuit, jetela este mai lunga decat un dig sau epiu si se intinde dincolo de zona de transport sedimentar longitudinal normala.
Avantaje
Diguri sparge-val sunt destinate sa mentina canalele si sa asigure siguranta navigatiei. Acestea pot fi utilizate pentru a limita meandrele canalelor naturale sau pentru a reduce colmatarea canalelor dragate. De asemenea, pot fi utilizate in vederea crearii de zone de adapost pentru navigatie sau acostarea vaselor si navelor. In cazul modificarii modului de atac al valurilor in apropierea tarmului, digurile sparge-val pot incuraja depunerea de sedimente de ambele parti si pot ajuta la stabilizarea locala a plajelor (dar potential in detrimentul altor zone de tarm).
Dezavantaje
Digurile sparge-val pot avea un impact semnificativ asupra circulatiei sedimentelor, atat in directia transportului predominant, in cea opusa, precum si local. Acestea sunt destinate sa impiedice sau sa restrictioneze transportul aluvionar longitudinal, prin urmare au un impact evident asupra zonei de pe directia transportului aluvionar, pe o lungime de coasta considerabila. Aceste structuri pot afecta, de asemenea, caracteristicile atacului valurilor de tarm, avand ca urmare depunerea de sediment in imediata apropriere a digurilor atat in aval de directia de transport predominanta cat si in amonte. De asemenea, digurile pot cauza transportul sedimentelor din rauri dincolo de limita naturala a transportului litoral si, prin urmare, pierderea acestora din sistemul costier.
Pagina 223
Optiune
Garduri
Descriere
Aceasta nu constituie cu adevarat o optiune de protectie costiera, dar pot fi utilizate in zonele cu dune de nisip si pentru a reduce transportul nisipurilor maturate de vant si a incuraja formarea de dune. De asemenea, gardurile pot fi utilizate pentru a reduce accesul si, prin urmare, daunele provocate dunelor de catre utilizatorii plajelor.
Avantaje
Masura cu costuri reduse care poate fi utilizata impreuna cu alte optiuni, de ex. in vederea reducerii problemelor privind nisipul maturat de vanturi in cazul reinnisiparilor.
Dezavantaje
Gardurile sunt usor avariate de valuri si necesita intretinere permanenta. Durata de functionare redusa.
Dune / managementul plajei plantare de vegetatie
Plantarea de vegetatie incurajeaza formarea de dune/ marirea plajelor prin atragerea si retinerea nisipului.
Masura cu costuri reduse. Contribuie la recuperarea naturala a dunelor. Nisipul acumulat se constituie intr-o zona-tampon care rezista la eroziunea provocata de furtuni. Plantarea de vegetatie poate fi intrebuintata si pentru optimizarea altor masuri de management a plajei.
Este posibil ca aceasta optiune sa nu fie potrivita/adecvata pentru zonele in care eroziunea este severa. Pentru a fi eficienta, plantarea de vegetatie poate necesita combinarea cu o alta masura, aceea de ingradire a dunelor. Vegetatia poate fi distrusa complet de eroziunea produsa de furtuni.
http://www.snh.org.uk/
Ar putea reduce frecventa necesitatii de innisipare a plajei. Reciclarea plajelor implica preluarea sedimentelor din zonele de acumulare si transportarea acestora (in general cu ajutorul utilajelor) in zonele in eroziune, de exemplu: zone din acelasi sistem/celula sedimentar/a. Aceasta optiune este adecvata plajelor cu pietris. Reprezinta o masura sustenabila/durabila de management a plajei. Costuri reduse. Restabileste un proces natural de intretinere a plajei. Ar putea reduce frecventa cerintelor de innisipare a plajei. Are efect numai pe termen scurt, nu reprezinta o solutie pentru impactul eroziunii pe termen lung. Recircularea in exces poate cauza transportul sedimentar in zonele in care materialul este prelevat din zona de tarm.
Recircularea (reciclarea) sedimentelor de pe plaja
http://www.havant.gov.uk/havant-11742
Pagina 224
Optiune
Reprofilarea plajelor
Descriere
Implica transferul direct de material de pe plaja inferioara spre cea superioara, ajustand astfel profilul natural al plajei la unul artificial. Re-profilarea plajei se foloseste pentru a incetini eroziunea pe plajele turistice.
Avantaje
Costuri reduse. Flexibila, prin faptul ca lucrarile se pot realiza intr-un termen scurt. Protejare pe termen scurt a bunurilor.
Dezavantaje
Are efecte numai pe termen scurt, nu reprezinta o solutie pentru impactul eroziunii pe termen lung. Transportarea materialului de pe plaja inferioara pe cea superioara va reduce gradul de absorbtie al plajei fata de energia valurilor si va creste atacul valurilor pe coama. Utilizarea este restransa la plajele de agrement unde exista deja alte forme de protectie impotriva eroziunii. Sistemul de drenare poate fi ineficient si poate fi expus furtunilor. Poate avea un impact vizual. Exista putine informatii disponibile referitoare la eficienta.
Drenarea plajei
Sistemele de drenare a plajei reduc in mod artificial nivelul apei, ajutand la stabilizarea plajei.
Costuri de investitie si intretinere mai reduse decat alte optiuni. Poate reduce frecventa cerintelor de innisipare a plajei.
Epave
Utilizarea epavelor pentru a reduce energia valurilor care ajung la tarm.
Masura cu costuri reduse Potential de creare a unui nou habitat de recif
Afecteaza procesele costiere si este o bariera in calea transportului litoral, deci beneficiile locale pot fi contrabalansate de efecte negative produse in alte zone. Poate fi afectata de instabilitate in timpul furtunilor. Poate avea un impact vizual semnificativ care insa nu este neaparat negativ.
Pagina 225
Tabelul 5.7 de mai jos prezinta rezumativ principalele materiale utilizate pentru construirea structurilor de control si defineste avantajele si dezavantajele cheie.
Tabelul 5.7 Avantajele si dezavantajele tipurilor de materiale utilizate pentru optiunile de protectie
Element/material de protectie
Anrocament din roci
Cand este utilizat?

La construirea de diguri sparge-val, diguri de larg, promontorii si consolidari de mal.
Avantaje
Durabil si adaptabil rocile pot fi reciclate. Sunt disponibile instructiuni de proiectare verificate, in vederea asigurarii faptului ca structurile de roci sunt construite un astfel incat sa asigure o performanta si costuri optime.
Dezavantaje
Consideratii privind sanatatea si siguranta utilizatorilor plajelor interstitiile dintre roci cauzate de amplasarea incorecta sau miscarea ulterioara a acestora constituie un pericol specific. Eroziunea rocilor poate introduce sedimente nenative in zonele de pe directia transportului aluvionar. Rocile nu constituie, de obicei, un element al peisajului local, prin urmare structurile pot avea un impact vizual ridicat. Transportul acestui material la locatii indepartate antreneaza costuri ridicate.
Pagina 226
Anrocament din beton
Cand este utilizat?

In cazul in care anrocamentul din roci nu este disponibil sau este prea scump.
Avantaje
Acesta constituie o optiune ce antreneaza costuri mai reduse decat importul de roci la amplasament. Angrenarea unitatilor imbunatateste stabilitatea si permite utilizarea de unitati mai mici decat rocile echivalente. Sunt disponibile instructiuni de proiectare verificate, in vederea asigurarii faptului ca structurile de roci sunt construite astfel incat sa asigure o performanta si costuri optime. Designul unitatilor permite, de asemenea, obtinerea de pante mai abrupte ale structurilor, prin urmare este necesar mai putin material. Anrocamentele din beton sunt mai usoare decat cele din roci si, prin urmare, antreneaza costuri de constructie mai mici.
Dezavantaje
Trebuie asigurata o buna calitate a blocurilor din beton, intrucat acestea se pot sparge sub efectul efortului de tractiune. In comparatie cu rocile, acestea se deterioreaza mai rapid. La fel precum in cazul structurilor de roci, ridica diverse consideratii legate de sanatatea si siguranta utilizatorilor plajelor. Acestea au un aspect nenatural si, prin urmare, un impact vizual ridicat. Transportul acestui material la locatii indepartate antreneaza costuri ridicate.
Pagina 227
Gabioane umplute cu roci
Cand este utilizat?

Sunt adecvate doar in zonele care se confrunta cu atacuri rare ale valurilor si o energie redusa a valurilor. Sau, in mod alternativ, acestea pot fi ingropate in fata dunelor, pentru a permite refacerea vegetatiei.
Avantaje
Pot antrena costuri reduse si sunt relativ usor de construit
Dezavantaje
Pe coastele deschise, gabioanele sunt adecvate numai pentru consolidarea pantelor. Ridica diverse consideratii privind sanatatea si siguranta utilizatorilor plajelor: cosurile avariate pot antrena diverse riscuri si sunt susceptibile de vandalism. Cosurile sunt susceptibile de corodare, astfel incat durata lor de serviciu este scazuta (<10 ani) Cosurile avariate introduc materiale nenative pe plaje.
Cherestea
Pasarele, garduri, diguri sparge-val verticale, structuri temporare.
Antreneaza costuri mai scazute decat alte alternative. Cheresteaua este un material de constructie flexibil si poate fi utilizata pentru construirea unei game largi de structuri.
Insectele din mediul marin pot provoca stricaciuni acestui material. Lemnul moale are o durata de serviciu scazuta intr-un mediu marin. Lemnul tare rezista mai mult, dar este scump si trebuie sa provina doar din paduri gestionate in mod acceptabil. Durata de serviciu tinde sa fie sub 30 ani.
Pagina 228
Unitati geotextile umplute cu nisip
Cand este utilizat?

Pentru utilizare temporara in vederea gestionarii temporare a plajelor Acestea pot fi ingropate in plaja pentru a forma un dig sparge-val sau un dig de prag, in vedere reducerii erodarii plajei sau dunelor, in special pe durata furtunilor. In mod potential, sunt cel mai folositoare drept consolidare ingropata sub fata dunelor. Se poate utiliza o gama variata de dimensiuni, in functie de locatie.
Avantaje
Reprezinta o optiune ce antreneaza costuri reduse, iar sacii avariati nu fac altceva decat sa elibereze nisip pe plaja; prin urmare, nu exista un impact pe termen lung. De asemenea, pot forma o structura prietenoasa pentru utilizator si discreta. Totodata, antreneaza impacturi potential mai mici pe durata constructiei, in comparatie cu anrocamentele din roci si beton. Sunt mai flexibile la dinamica costiera. Structurile sunt usor de supraetajat, modificat sau indepartat, daca este necesar.
Dezavantaje
In general, acestea au o durata de serviciu scurta (< 5 pana la 10 ani), atunci cand sunt expuse actiunii directe a valurilor. Sacii geotextili de dimensiuni mari pot sa devina rapid inutilizabili in cazul in care pleznesc sau sunt avariati. De asemenea, aceste structuri sunt susceptibile de vandalism. Reflexia valurilor de catre sacul de nisip expus poate crea un fenomen local de eroziune prin frecare. Trebuie avuta in vederea calitatea materialului de umplutura, in vederea asigurarii faptului ca nisipul scurs din saci nu afecteaza calitatea sau mineralogia plajei.
Figura preluata de pe www.snh.org.uk
5.4.2 5.4.2.1
Evaluarea optiunilor Introducere

Evaluarea optiunilor strategice prezentata in Sectiunile 5.3.2.5 si 5.3.2.6 a fost utilizata drept un punct de plecare in vederea dezvoltarii unei game de solutii tehnice posibile si drept analiza preliminara a optiunilor, care este prezentata in Tabelele 5.8 si 5.9. de mai jos. Evaluarea solutiilor tehnice potentiale reprezinta o revizie la nivel inalt a tipurilor de solutii care pot fi adecvate la locatiile in care optiunea strategica recomandata consta in mentinerea liniei sau realinierea controlata. De observat ca nu toate amplasamentele constituie sub-sectoare integrale, iar anumite sub-sectoare cuprind mai multe amplasamente. Acest lucru este determinat de starea structurilor de protectie, iar in anumite cazuri de locatia studiilor de fezabilitate preexistente pentru anumite amplasamente. In cazul in care optiunea strategica recomandata este absenta interventiei, optiunile de management al sub-sectorului respectiv nu au mai fost luate in considerare. Aceste solutii tehnice includ anumite tipuri de aparari discutate in sectiunile de mai sus. Ca urmare a acestei analize, s-a efectuat o analiza preliminara a optiunilor, pe baza a patru scenarii, denumite Fara investitie, Investitie minima, Investitie medie si
Pagina 229
Investitie maxima. Cu privire la fiecare sub-sector a fost prezentata o optiune sau, in cazul in care s-au propus proiecte de interventie la scara mai mica, sub-sectoarele au fost divizate. Este important de observat ca aceste optiuni potentiale constituie doar optiuni initiale high-level, ce trebuie dezvoltate in continuare, si care vor fi indicate in SEA-ul Master Planului. Optiunile preliminare au fost supuse unei analize multicriteriale, in baza a 13 obiective, conform unei evaluari de mediu, sociale si economice. Din nou, aceasta constituie o analiza preliminara high-level, in vederea formarii unei intelegeri initiale privind impacturile posibile ale fiecarei optiuni si unei baze de discutii cu actorii cheie. Evaluarea optiunilor preliminare a fost notata in conformitate cu un sistem care indica daca optiunea este de natura sa indeplineasca obiectivul sau nu, pe o scara comparativa de la 1 la 3 intre optiuni, in cazul in care se considera ca optiunile au impacturi diferite. In cazul factorilor in legatura cu care exista obiective potential conflictuale sau obiective care pot fi indeplinite iar altele ce nu pot fi indeplinite (de ex., locatii terestre si marine protejate concurente), s-a acordat un scor neutru si, tot astfel, obiectivele considerate inaplicabile sub-sectorului sau optiunii au primit un scor neutru. In cazul in care se considera ca obiectivul nu va fi indeplinit, se va acorda un punctaj negativ. Nu s-a folosit o metoda comparativa deoarece odata ce un obiectiv nu este indeplinit, masura in care acesta nu a fost indeplinit este lipsita de relevanta.
Pagina 230
5.4.2.2
Unitatea nordica a litoralului romanesc

Tabelul 5.8 Evaluarea preliminara a optiunilor de protectie pentru Unitatea nordica Sub-sector Riscul pentru zona costiera in scenariul Fara Interventie (FI) Zona de interventie (Proiecte propuse)
Consolidare a tarmului
Transfer de nisip (bypass)
Epiu / Dig transversal
Innisiparea artificiala a plajelor
Celula sedimentara
Solutii tehnice posibile
Analiza preliminara a optiunilor de investitii (de comunicat prin intermediul SEA)
Diguri de larg
Termen S/M/L
Fara investitie
Investitie minima
Investitie medie
Investitie maxima
nordica
Golful Musura (frontiera de FI va evita impactul asupra ariilor de stat cu Ucraina protectie speciala ale pasarilor (SAP) din Jetele Sulina) bazinul Marii Negre, si cresterea acestora va oferi protectie naturala habitatelor terestre si a celor de apa dulce (speciilor asociate) din cadrul ARBDD. Daca tendinta de crestere se reduce exista riscul pierderii unor astfel de habitate.
Canalul, Jetelele de la Sulina si zona adiacenta Bratul nordic (in vederea atenuarii problemelor de eroziune din Canalul cu Sonda)
Transfer periodic de sedimente provenite Nu se intervine si se din partea de nord a permite structurilor structurilor Canalului Canalului Sulina sa Sulina sau din afecteze in dragarea in scop de continuare procesele intretinere a Canalului de coasta de pe Sulina si amplasarea directia transportului acestora in subaluvionar sectoarele Sulina si/sau Canalul cu Sonda.
Crearea sau modificarea (unei) bresei in structurile Canalului Sulina, in vederea ameliorarii deplasarii pe directia transportului aluvionar
Scurtarea structurilor Canalului Sulina in vederea impiedicarii deplasarii sedimentelor in larg si operatiune de reciclare initiala.
Golful Musura Jetele Sulina
Factori de evaluare detaliata
Mentinerea proceselor costiere naturale va duce, din nefericire, la schimbari importante in cadrul peisajului actual. Cresterea mentinuta va limita impactul atat Mediu asupra mediului construit cat si asupra utilizari terenului. Daca acest subsector va incepe sa se erodeze exista riscul pierderii unor bunuri urbane, de infrastructura si servicii. Oricum exista destul de putine bunuri urbane situate in zona de risc. Jetelele de la Sulina se presupune ca raman structuri portuare functionale si nu constructii de Social protectie costiera.
Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra dinamicii costiere Refacerea habitatelor de coasta Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea obiectivelor WFD) Protejarea mostenirii culturale Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor de utilizare a terenurilor Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.) Numar de proprietati/case protejate Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati Protejarea sau crearea de locuri de munca Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si intretinere) Potential de generare de oportunitati de afaceri. Potential de generare de venituri nationale / regionale
ZERO
Economic
Jetelele de la Sulina Capatul estic al insulei Sahalin (Zatoane)
Optiunea strategica FI propusa pentru sub-sector Sulina N/A N/A
Nici o interventie actuala si continuarea proceselor naturale
N/A
N/A
N/A
Pagina 231
Raport Dignostic al Zonei Costiere Unitate costiera majora Celula sedimentara Sub-sector Riscul pentru zona costiera in scenariul Fara Interventie (FI) Zona de interventie (Proiecte propuse)
Diguri de larg
Termen S/M/L
Fara investitie
Investitie minima
Investitie medie
Investitie maxima
Canalul cu Sonda Pierderea potentiala a unor habitate terestre si de apa dulce (speciile asociate) din cadrul ARBDD. Ritmurile ridicate de eroziune inseamna ca exista riscul spargerii barierei litorale, care va duce la patrunderea apei saline in habitatele de apa dulce. Oricum procesele naturale sunt preferabile cosntructiilor de protectie pentru aceste medii fragile. Noninterventia va evita impactul asupra ariilor de protectie speciala ale pasarilor (SAP) din cadrul Marii Negre. Mentinerea proceselor costiere naturale va duce, din nefericire, la schimbari importante in cadrul peisajului actual. Exista unele incertitudini asupra impactului pe termen lung pe care FI il va avea asupra pescuitului. Mediu FI are potentialul de a crea noi habitate atat piscicole cat si pentru moluste, crustacei, echinoderme, dar totodata poate duce la cresterea spalarii si sedimentarii in anumite habitate, cu modificari ulterioare de calitate a apelor si sufocarea potentiala a unor specii. Deoarece nu exista in prezent structuri de protectie costiera, astfel de modificari nu ar fi Social rezultatul Master Planului si ar aparea in absenta planului. Ritmuri ridicate de eroziune exprima un risc al impactului catre interior (hinterland); oricum exista doar cateva bunuri urbane in zona costiera. Exista Economic pericolul pierderii accesului in lungul drumurilor costiere. Nici o interventie si continuarea proceselor naturale ruperea barierei ar avea ca urmare patrunderea apei saline in zonele umede din spate
Canalul cu Sonda
M/L
Alimentarea tarmului prin descarcarea de sedimente dragate din largul plajei submerse.
Sistem de transfer de nisip dinspre nord Innisiparea plajei: sau reciclare de 20m latime plaja sedimente din apropierea jetelelor de la Sulina
Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra dinamicii costiere Refacerea habitatelor de coasta Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea obiectivelor WFD) Protejarea mostenirii culturale Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor de utilizare a terenurilor Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.) Numar de proprietati/case protejate Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati Protejarea sau crearea de locuri de munca Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si intretinere) Potential de generare de oportunitati de afaceri. Potential de generare de venituri nationale/regionale
ZERO
Casla Vadanei
N/A
Optiunea strategica FI propusa pentru sub-sector Optiunea strategica FI propusa pentru sub-sector Optiunea strategica FI propusa pentru sub-sector Optiunea strategica FI propusa pentru sub-sector
N/A
Nici o interventie actuala si continuarea proceselor naturale Nici o interventie actuala si continuarea proceselor naturale Nici o interventie actuala si continuarea proceselor naturale Nici o interventie actuala si continuarea proceselor naturale
N/A
N/A
N/A
Sf. Gheorghe
N/A
N/A
N/A
N/A
N/A
Sahalin
N/A
N/A
N/A
N/A
N/A
Delta secundara a afluentului Sf. Gheorghe Ciotic
N/A
N/A
N/A
N/A
N/A
Pagina 232
Diguri de larg
Termen S/M/L
Fara investitie
Investitie minima
Investitie medie
Investitie maxima
Ciotic Zatoane (coasta din spatele partii de sud a N/A insulei Sahalin si sistemul de tinuturi umede de coasta Zatoane) Zatoane Portul Midia
Optiunea strategica FI propusa pentru sub-sector N/A
N/A
N/A
N/A
Perisor
N/A
Optiunea strategica FI propusa pentru sub-sector Optiunea strategica FI propusa pentru sub-sector Gura Portitei (Structuri locale de protectie in zona plajei turistice)
N/A
Nici o interventie actuala si continuarea proceselor naturale Nici o interventie actuala si continuarea proceselor naturale
N/A
N/A
N/A
Periteasca
N/A
N/A
N/A
N/A
N/A
Portita
Pierderea potentiala a unor habitate terestre si de apa dulce (speciile asociate) din cadrul ARBDD, incluzand deteriorarea si pierderea unor structuri costiere din Lacul Razelm si Gura Portitei. Oricum procesele naturale sunt preferabile constructiilor de protectie pentru aceste medii fragile. Noninterventia va evita impactul asupra ariilor de protectie speciala ale pasarilor (SAP) din cadrul Marii Negre. Mentinerea proceselor costiere naturale va duce, din nefericire, la schimbari importante in cadrul peisajului actual. FI are potentialul de a crea noi habitate atat piscicole cat si pentru moluste, crustacei, echinoderme, dar totodata poate duce la cresterea spalarii si sedimentarii in anumite habitate, cu modificari ulterioare de calitate a apelor si sufocarea potentiala a unor specii. Cu o zona costiera protejata astfel de schimbari nu ar fi rezultatul Master Planului si ar aparea in absenta planului. Exista un risc potential pentru drumurile locale si proprietatile din acest sub sector vor continua sa fie erodate. Deteriorarea structurilor de la Gura Portitei va duce la pierderi ale unor dotari turistice.
Structurile de protectie sunt lasate sa cedeze iar procesele naturale isi reiau cursul
Repararea structurilor existente pe masura ce conditiile se deterioreaza
Innisiparea plajei cu o latime de 15m si repararea structurilor existente
Innisiparea plajei cu o latime de 15m si inlocuirea structurilor existente cu noi diguri sparge-val din roci si diguri de larg
Mediu
Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra dinamicii costiere Refacerea habitatelor de coasta Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea obiectivelor WFD) Protejarea mostenirii culturale Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor de utilizare a terenurilor Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.) Numar de proprietati/case protejate Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati Protejarea sau crearea de locuri de munca Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si intretinere) Potential de generare de oportunitati de afaceri.
Social
Economic
ZERO
Pagina 233
Diguri de larg
Termen S/M/L
Fara investitie
Investitie minima
Investitie medie
Investitie maxima
Potential de generare de venituri nationale/regionale Pierderea potentiala a unor habitate terestre si de apa dulce (speciile asociate) din cadrul ARBDD. Oricum procesele naturale sunt preferabile cosntructiilor de protectie pentru aceste medii fragile. Noninterventia va evita impactul asupra ariilor de protectie speciala ale pasarilor (SAP) din cadrul Marii Negre. Mentinerea proceselor costiere naturale va duce, din nefericire, la schimbari importante in cadrul peisajului actual. FI are potentialul de a crea noi habitate atat piscicole cat si pentru moluste, crustacei, echinoderme, dar totodata poate duce la cresterea spalarii si sedimentarii in anumite habitate, cu modificari ulterioare de calitate a apelor si sufocarea potentiala a unor specii. Cu o zona costiera neprotejata astfel de schimbari nu ar fi rezultatul Master Planului si ar aparea in absenta planului. Exista putine bunuri Mediu construite supuse riscului in cadrula cestui sub sector; oricum exista un risc potential pentru drumurile locale si proprietatile din acest sub sector vor continua sa fie erodate. Lucrarile la structurile de protectie vor fi necesare in viitor, odata cu schimbarile costiere, pentru a evita efectul contrar asupra Social ariilor protejate. In apropiere de Stavilarul Periboina Mentinerea si realizarea de lucrari viitoare in vederea prevenirii fenomenului de inconjurare Ameliorarea fenomenului de inconjurare si realizarea de lucrari viitoare de realiniere pe masura ce tarmul se retrage
Periboina
Nu se intervine si se permite structurii stavilarului sa se deterioreze si sa cedeze
Mentinerea si repararea structurilor stavilarului
Lucreaza in favoarea proceselor naturale / impacturi asupra dinamicii costiere Refacerea habitatelor de coasta Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea obiectivelor WFD) Protejarea mostenirii culturale Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor de utilizare a terenurilor Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.) Numar de proprietati/case protejate Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati Protejarea sau crearea de locuri de munca Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si intretinere) Potential de generare de oportunitati de afaceri. Potential de generare de venituri nationale / regionale
NIL
Economic
Chituc
Factori de
Pierderea potentiala a unor habitate terestre si de apa dulce (speciile asociate) din cadrul ARBDD. Oricum procesele naturale sunt preferabile constructiilor de protectie pentru aceste medii fragile. Noninterventia va evita impactul asupra ariilor de protectie speciala ale pasarilor (SAP) din cadrul Marii Negre. Mentinerea proceselor costiere naturale va duce, din nefericire, la schimbari importante in cadrul peisajului actual. FI are potentialul de a crea noi habitate atat piscicole cat si pentru moluste, crustacei, echinoderme, dar totodata poate duce la cresterea spalarii si sedimentarii in anumite habitate, cu modificari ulterioare de calitate a apelor si sufocarea potentiala a unor specii. Cu o zona
In apropiere de stavilarul Edighiol Transfer de Repararea si sedimente in in zona intretinerea canalului aferent stavilarului, in vederea stavilarului Edighiol gestionarii debitelor si repararea dinspre Lacul Sinoe structurii existente Transfer de sedimente si lucrari viitoare in vederea reducerii impactului gurii de evacuare si structuri de protectie aferente la locatiile protejate
Nu se intervine si se permite structurii stavilarului sa se deterioreze si sa cedeze
Mediu
Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra dinamicii costiere
Pagina 234
Diguri de larg
Termen S/M/L
Fara investitie
Investitie minima
Investitie medie
Investitie maxima
evaluare detaliata
costiera protejata astfel de schimbari nu ar fi rezultatul Master Planului si ar aparea in absenta planului. Exista putine bunuri construite supuse riscului in cadrula cestui sub sector; oricum exista un risc potential pentru drumurile locale si proprietatile din acest sub sector vor continua sa fie erodate. Lucrarile la structurile de protectie vor fi necesare in viitor, odata cu schimbarile costiere, pentru a evita efectul contrar asupra ariilor protejate. Social
Refacerea habitatelor de coasta Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea obiectivelor WFD) Protejarea mostenirii culturale Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor de utilizare a terenurilor Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.) Numar de proprietati/case protejate Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati Protejarea sau crearea de locuri de munca Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si intretinere) Potential de generare de oportunitati de afaceri. Potential de generare de venituri nationale/regionale
NIL
Economic
Corbu (Capul Midia)
N/A
Optiunea strategica FI propusa pentru sub-sector Portul Midia Port Neinclus in proiect zona privata
N/A
Nici o interventie actuala si continuarea proceselor naturale Zona privata se prezuma ca structurile portuare vor fi mentinute
N/A
N/A
N/A
Portul Midia
N/A
N/A
N/A
N/A
N/A
Pagina 235
5.4.2.3
Unitatea sudica a litoralului romanesc

Tabelul 5.9 Evaluarea optiunilor pentru Unitatea sudica
Innisiparea artificiala a plajei
Epiu / Dig sparge-val
Transferul de nisip
Diguri de larg
Riscul pentru mediu prezentat de neinterventie (FI)
Termen S/M/L
Unitate majora de coasta
Celula Sub-sector sedimenta ra de coasta
Solutii tehnice propuse Zona de interventie (Proiecte propuse)

Optiunea strategica FI propusa pentru sub-sector Optiunea strategica FI propusa pentru sub-sector Mamaia Nord
Analiza preliminara a optiunilor (de comunicat prin intermediul SEA)
Fara investitie
Investitie minima
Investitie medie
Investitie maxima
sudica
Golful Navodari Mamaia N/A Capul Midia Nord pana la Portul Constanta Navodari Sud N/A
N/A
N/A
N/A
N/A
N/A
N/A
N/A
N/A
Pierderea potentiala a unor habitate terestre si de apa dulce (speciile asociate) din cadrul Marii Negre si ariilor SAP specifice Lacului Mamaia Nord Siutghiol. Mentinerea proceselor costiere naturale va duce, din nefericire, la schimbari importante in cadrul peisajului actual. Pierderea sedimentelor de plaja daca tendinta de eroziune se mentine sau va creste poate afecta gradul de atractie al amenajarilor turistice precum si riscul asupra sanatatii si sigurantei odata cu degradarea si pierderea stucturilor de protectie. Exista unele incertitudini pe termen lung, in ceea ce Mediu priveste FI, asupra pisciculturii. FI are potentialul de a crea noi habitate atat piscicole cat si pentru moluste, crustacei, echinoderme, dar totodata poate duce la cresterea spalarii si Factori de sedimentarii in anumite habitate, cu evaluare modificari ulterioare de calitate a apelor si detaliata sufocarea potentiala a unor specii. Cu o zona costiera protejata astfel de schimbari nu ar fi Social rezultatul Master Planului si ar aparea in absenta planului. Mentinerea eroziunii va putea duce la pierderi potentiale ale bunurilor turistice, si recreationale precum si a infrastructurii locale si va creste riscul asupra Economic pupulatiei si mediului.
Innisiparea plajei cu o Innisiparea plajei cu latime de 40m o latime de 60m
Innisiparea plajei cu o latime de 60m si diguri sparge-val de roci/diguri de larg
Lucreaza in favoarea proceselor naturale / impacturi asupra dinamicii costiere Refacerea habitatelor de coasta Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea obiectivelor WFD) Protejarea mostenirii culturale Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor de utilizare a terenurilor Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.) Numar de proprietati/case protejate Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati Protejarea sau crearea de locuri de munca Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si intretinere) Potential de generare de oportunitati de afaceri. Potential de generare de venituri nationale/regionale
ZERO
Mamaia Centru
Pierderea potentiala a unor habitate terestre si Mamaia Centru de apa dulce (speciile asociate) din cadrul Marii Negre si ariilor SAP specifice Lacului Siutghiol. Mentinerea proceselor costiere naturale va duce, din nefericire, la schimbari importante in cadrul peisajului actual. Pierderea sedimentelor de plaja daca tendinta de eroziune se mentine sau va creste poate afecta gradul de atractie al amenajarilor
Se permite digurilor de larg existente sa cedeze iar procesele naturale continua sa se desfasoare
Innisiparea plajei
Construirea de noi Repararea diguri sparge-val din structurilor existente roci/diguri de larg si si innisiparea plajei innisiparea plajei cu o cu o latime de 60m latime de 60m
Pagina 236
Raport Dignostic al Zonei Costiere turistice precum si riscul asupra sanatatii si sigurantei odata cu degradarea si pierderea stucturilor de protectie. degradarea si pierderea stucturilor de protectie. Exista unele incertitudini pe termen Mediu lung, in ceea ce priveste FI, asupra pisciculturii. FI are potentialul de a crea noi habitate atat piscicole cat si pentru moluste, crustacei, echinoderme, dar totodata poate duce la cresterea spalarii si sedimentarii in anumite habitate, cu modificari ulterioare de calitate a apelor si sufocarea potentiala a unor specii. Astfel de impacturi ar rezulta dintr-o Social schimbare in optiunile strategice de management costier, ca urmare a implementarii Master Planului. Mentinerea eroziunii va putea duce la pierderi potentiale ale bunurilor turistice, si recreationale precum si a infrastructurii locale si va creste riscul Economic asupra pupulatiei si mediului. Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra dinamicii costiere Refacerea habitatelor de coasta Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea obiectivelor WFD) Protejarea mostenirii culturale Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor de utilizare a terenurilor Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.) Numar de proprietati/ case protejate Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati Protejarea sau crearea de locuri de munca Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si intretinere) Potential de generare de oportunitati de afaceri.
ZERO
Potential de generare de venituri nationale/regionale
Mamaia Sud
Pierderea potentiala a unor habitate terestre si Mamaia Sud de apa dulce (speciile asociate) din cadrul Marii Negre si ariilor SAP specifice Lacului Siutghiol. Mentinerea proceselor costiere naturale va duce, din nefericire, la schimbari importante in cadrul peisajului actual. Pierderea sedimentelor de plaja daca tendinta de eroziune se mentine sau va creste poate afecta gradul de atractie al amenajarilor turistice precum si riscul asupra sanatatii si sigurantei odata cu degradarea si pierderea stucturilor de protectie. degradarea si pierderea stucturilor de protectie. Exista unele incertitudini pe termen lung, in ceea ce priveste FI, asupra Mediu pisciculturii. FI are potentialul de a crea noi habitate atat piscicole cat si pentru moluste, crustacei, echinoderme, dar totodata poate duce la cresterea spalarii si sedimentarii in anumite habitate, cu modificari ulterioare de calitate a apelor si sufocarea potentiala a unor specii. Astfel de impacturi ar rezulta dintr-o schimbare in optiunile strategice de Social management a mediului costier, ca urmare a implementarii Master Planului. Mentinerea eroziunii va putea duce la pierderi potentiale ale bunurilor turistice, si recreationale precum si a infrastructurii locale si a serviciilor. Economic
Se permite digurilor de larg existente sa cedeze iar procesele naturale continua sa se desfasoare
Nu se efectueaza reparatii ale structurilor existente. Reinnisipare frecventa.
Se repara structurile existente si se efectueaza realimentari mai putin frecvente.
Repararea, imbunatatirea si construirea de noi structuri de protectie si efectuarea de realimentari
ZERO
Pagina 237
Tomis Nord
Pierderea potentiala a unor habitate terestre si Tomis Nord si Tomis Centru de apa dulce (speciile asociate) din cadrul Marii Negre si ariilor SAP specifice Lacului Siutghiol. Mentinerea proceselor costiere naturale va duce, din nefericire, la schimbari importante in cadrul peisajului actual. Pierderea sedimentelor de plaja daca tendinta de eroziune se mentine sau va creste poate afecta gradul de atractie al amenajarilor turistice precum si riscul asupra sanatatii si sigurantei odata cu degradarea si pierderea stucturilor de protectie. degradarea si pierderea stucturilor de protectie. Exista unele incertitudini pe termen lung, in ceea ce priveste FI, asupra pisciculturii. FI are potentialul de a crea noi Mediu habitate atat piscicole cat si pentru moluste, crustacei, echinoderme, dar totodata poate duce la cresterea spalarii si sedimentarii in anumite habitate, cu modificari ulterioare de calitate a apelor si sufocarea potentiala a unor specii.Astfel de impacturi ar rezulta dintr-o schimbare in optiunile strategice de management a mediului costier, ca urmare a Social implementarii Master Planului. Mentinerea eroziunii va putea duce la pierderi potentiale ale bunurilor turistice, si recreationale precum si a infrastructurii locale si a serviciilor. Se poate vorbi de un risc extins si asupra Economic numeroaselor spatii culturale si istorice.
Se permite structurilor existente sa cedeze iar procesele naturale continua sa se desfasoare
ZERO
Tomis Sud
Pierderea potentiala a unor habitate terestre si Tomis Sud de apa dulce (speciile asociate) din cadrul Portul Tomis Marii Negre si ariilor SAP specifice Lacului Siutghiol. Mentinerea proceselor costiere naturale va duce, din nefericire, la schimbari importante in cadrul peisajului actual. Pierderea sedimentelor de plaja daca tendinta de eroziune se mentine sau va creste poate afecta gradul de atractie al amenajarilor turistice precum si riscul asupra sanatatii si sigurantei odata cu degradarea si pierderea stucturilor de protectie. degradarea si pierderea stucturilor de protectie. Exista unele incertitudini pe termen lung, in ceea ce priveste FI, asupra pisciculturii. FI are potentialul de a crea noi habitate atat piscicole cat si pentru moluste, crustacei, echinoderme, dar totodata poate duce la cresterea spalarii si sedimentarii in anumite habitate, cu modificari ulterioare de calitate a apelor si sufocarea potentiala a unor specii.Astfel de impacturi ar rezulta dintr-o schimbare in optiunile strategice de management a mediului costier, ca urmare a implementarii Master Planului. Mentinerea
Mediu
Social
ZERO
Economic
Pagina 238
Raport Dignostic al Zonei Costiere eroziunii va putea duce la pierderi potentiale Portul Tomis ale bunurilor turistice, si recreationale precum Portul Constanta si a infrastructurii M
Se permite structurilor existente Repararea sa cedeze iar consolidarii de mal procesele naturale existente continua sa se desfasoare
Construirea unei noi consolidari de mal care sa inlocuiasca structura existente, cu o lungime de Xm
Construirea unei noi consolidari de mal in vederea inlocuirii structurii existente si asigurarea de protectie suplimentara
Mediu
Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra dinamicii costiere Refacerea habitatelor de coasta Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea obiectivelor WFD) Protejarea mostenirii culturale Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor de utilizare a terenurilor
Factori de evaluare detaliata Social
Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.) Numar de proprietati/case protejate Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati Protejarea sau crearea de locuri de munca Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si intretinere) Potential de generare de oportunitati de afaceri. Potential de generare de venituri nationale/regionale
ZERO
Economic
Portul Constanta
N/A
Portul Constanta Neinclus in proiect zona privata
N/A
Nici o interventie actuala si continuarea proceselor naturale Se permite structurilor existente sa cedeze iar procesele naturale continua sa se desfasoare
N/A
N/A
N/A
Eforie Eforie Nord Capul Tuzla
FI va evita impactul asupra ariilor de protectie Digul de larg speciala destinate pasarilor; oricum dunele Agigea - Steaua maritime si formele asociate din cadrul de Mare Rezervatiei de Dune Agigea vor fi din nefericire afectate pe termen lung datorita localizarii lor in interior. Mentinerea proceselor costiere naturale va duce, din nefericire, la schimbari importante in cadrul peisajului actual. Pierderea sedimentelor de plaja daca tendinta de eroziune se mentine sau va creste poate afecta gradul de atractie al amenajarilor turistice precum si riscul asupra sanatatii si sigurantei odata cu degradarea si pierderea stucturilor de protectie. degradarea si pierderea stucturilor de protectie. Exista unele incertitudini pe termen lung, in ceea ce priveste FI, asupra pisciculturii. FI are potentialul de a crea noi habitate atat piscicole cat si pentru moluste, crustacei, echinoderme, dar totodata poate duce la cresterea spalarii si sedimentarii in anumite habitate, cu modificari ulterioare de calitate a apelor si sufocarea potentiala a unor specii.Astfel de impacturi ar rezulta dintr-o
Mediu
Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra dinamicii costiere Refacerea habitatelor de coasta Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea obiectivelor WFD) Protejarea mostenirii culturale Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor de utilizare a terenurilor Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.) Numar de proprietati/case protejate
Social
Economic
Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati Protejarea sau crearea de locuri de munca Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si intretinere) Potential de generare de oportunitati de afaceri. Potential de generare de venituri nationale/regionale
ZERO
Pagina 239
Raport Dignostic al Zonei Costiere schimbare in optiunile strategice de management a mediului costier, ca urmare a implementarii Master Planului. Eroziunea falezei va duce la cresterea riscului asupra mediului construit incluzand facilitati turistice si de infrastructura. O serie de obiective culturale pot fi supuse riscului.
Steaua de Mare Hotel Belona (Portul Turistic) (Eforie Nord)
Mediu
ZERO
Economic
Eforie Centru
FI va evita impactul asupra ariilor de protectie Eforie Centru speciala destinate pasarilor din habitatul Techirghiol si va evita impactul asupra habitatelor submersespecifice sectorului Eforie Nord. Mentinerea proceselor costiere naturale va duce, din nefericire, la schimbari importante in cadrul peisajului actual. Pierderea sedimentelor de plaja daca tendinta de eroziune se mentine sau va creste poate afecta gradul de atractie al amenajarilor turistice precum si riscul asupra sanatatii si sigurantei odata cu degradarea si pierderea stucturilor de protectie. degradarea si pierderea stucturilor de protectie. Exista unele incertitudini pe termen lung, in ceea ce priveste FI, asupra pisciculturii. FI are potentialul de a crea noi habitate atat piscicole cat si pentru moluste, crustacei, echinoderme, dar totodata poate duce la cresterea spalarii si sedimentarii in anumite habitate, cu modificari ulterioare de calitate a apelor si sufocarea potentiala a unor specii. Astfel de impacturi ar rezulta dintr-o schimbare in optiunile strategice de management a mediului costier, ca urmare a implementarii Master Planului. Pierderea potentiala a bunurilor construite daca eroziunea continua sau se intensifica, incluzand aici facilitati turistice si de infrastructura.
Mediu
Social
ZERO
Economic
Pagina 240
FI va evita impactul asupra ariilor protejate SPA Marea Neagra si Lacul Techirghiol si asupra habitatelor din zona ariei protejate Plaja Submersa Eforie Nord. Continuarea proceselor costiere naturale nu va produce probabil, schimbari esentiale in peisagistica. Pierderea de sedimente de plaja, daca eroziunea continua sause accentueaza, poate afecta valoarea turistica a acestei statiuni cu riscuri crescute in siguranta si sanatate pe masura ce structurile de protectie se degradeaza. Eforie Sud
Eforie Sud
Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra dinamicii costiere Refacerea habitatelor de coasta Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea obiectivelor WFD) Protejarea mostenirii culturale Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor de utilizare a terenurilor Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.) Numar de proprietati/case protejate Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati Protejarea sau crearea de locuri de munca Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si intretinere) Potential de generare de oportunitati de afaceri. Potential de generare de venituri nationale/regionale Nici o interventie actuala si continuarea proceselor naturale Nici o interventie actuala si continuarea proceselor naturale
Mediu
Este incert impactul pe termen lung al FI asupra pescuitului. FI are potentialul de a crea noi habitate pentru pesti si moluste dar in acelasi timp de a cauza erosiune si acumulari locale, care pot duce la deteriorarea calitatii apei si axfixierea unor specii de moluste. Astfel de efecte ar fi rezultatul direct al Social schmbarii optiunilor de management costier ca urmare a implementarii Master Planului. Riscuri crescute pentru bunurile amplasate pe faleze in cazul continuarii sau accentuarii Economic eroziunii, inclusiv proprietati rezidentiale si comerciale, facilitati turistice si infrastructura. Optiunea strategica FI propusa pentru sub-sector Optiunea strategica FI propusa pentru sub-sector Sudul digurilor sparge-val a gurii de revarsare Vila Albatros (Costinesti Sud)
NIL
Tuzla Nord
N/A
N/A
N/A
N/A
N/A
Capul Tuzla Tuzla Sud - Mangalia
N/A
N/A
N/A
N/A
N/A
Costinesti
Pierderea potentiala a unor habitate terestre si de apa dulce (speciile asociate) din cadrul Marii Negre. Mentinerea proceselor costiere naturale va duce, din nefericire, la schimbari importante in cadrul peisajului actual. Pierderea sedimentelor de plaja daca tendinta de eroziune se mentine sau va creste poate afecta gradul de atractie al amenajarilor turistice precum si riscul asupra sanatatii si sigurantei odata cu degradarea si pierderea stucturilor de protectie. Exista unele incertitudini pe termen lung, in ceea ce priveste FI, asupra pisciculturii. FI are potentialul de a crea noi habitate atat piscicole cat si pentru moluste, crustacei, echinoderme, dar totodata poate duce la cresterea spalarii si sedimentarii in anumite habitate, cu modificari ulterioare de calitate a apelor si sufocarea potentiala a unor specii. Cu o zona costiera protejata astfel de schimbari nu ar fi rezultatul Master Planului si ar aparea in absenta planului. Mentinerea eroziunii va
Mediu
Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra dinamicii costiere Refacerea habitatelor de coasta Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea obiectivelor WFD) Protejarea mostenirii culturale Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor de utilizare a terenurilor Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.) Numar de proprietati/case protejate Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati
Social
Pagina 241
Raport Dignostic al Zonei Costiere putea duce la pierderi potentiale ale bunurilor turistice Exista de asemeni un risc extins asupra oricaror constructii din cadrul Planului de Urbanism Zonal. Economic Protejarea sau crearea de locuri de munca Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si intretinere) Potential de generare de oportunitati de afaceri. Potential de generare de venituri nationale/regionale Optiunea strategica FI propusa pentru sub-sector Nici o interventie actuala si continuarea proceselor naturale Se permite structurilor existente sa cedeze iar procesele naturale continua sa se desfasoare
ZERO
23 August
N/A
N/A
N/A
N/A
N/A
Olimp Venus
FI va evita impactul asupra ariilor de protectie Hotel Maramures speciala destinate pasarilor din habitatul - Garofita Marii Negre. Mentinerea proceselor costiere (Olimp) naturale va duce, din nefericire, la schimbari importante in cadrul peisajului actual. Pierderea sedimentelor de plaja daca tendinta de eroziune se mentine sau va creste poate afecta gradul de atractie al amenajarilor turistice precum si riscul asupra sanatatii si sigurantei odata cu degradarea si pierderea stucturilor de protectie. degradarea si pierderea stucturilor de protectie. Exista unele incertitudini pe termen lung, in ceea ce priveste FI, asupra pisciculturii. FI are potentialul de a crea noi habitate atat piscicole cat si pentru moluste, crustacei, echinoderme, dar totodata poate duce la cresterea spalarii si sedimentarii in anumite habitate, cu modificari ulterioare de calitate a apelor si sufocarea potentiala a unor specii. Astfel de impacturi ar rezulta dintr-o schimbare in optiunile strategice de management a mediului costier, ca urmare a implementarii Master Planului.
Repararea, imbunatatirea si construirea de noi structuri de protectie cu golfuri mai largi si efectuarea de alimentari.
Mediu
Social
ZERO
Economic
Digul sparge-val Neptun
Se permite structurilor existente sa cedeze iar Repararea structurii procesele naturale existente continua sa se desfasoare
Inlocuirea structurii existente
Inlocuirea structurii existente si asigurarea de protectie suplimentara
Mediu
Lucreaza in favoarea proceselor naturale/impacturi asupra dinamicii costiere Refacerea habitatelor de coasta Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea obiectivelor WFD) Protejarea mostenirii culturale Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor de utilizare a terenurilor Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.) Numar de proprietati/case protejate Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati Protejarea sau crearea de locuri de munca Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri
Social
Pagina 242
Raport Dignostic al Zonei Costiere Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si intretinere) Potential de generare de oportunitati de afaceri. Potential de generare de venituri nationale/regionale Lacul Tismana Hotel Slivia (Jupiter - Venus) Se permite structurilor existente sa cedeze iar procesele naturale continua sa se desfasoare Nu se efectueaza reparatii ale structurilor existente. Reinnisipare frecventa. Se repara structurile existente si se efectueaza realimentari mai putin frecvente. Repararea, imbunatatirea si construirea de noi structuri de protectie cu golfuri mai largi si efectuarea de alimentari.
ZERO
Economic
Mediu
ZERO
Economic
Balta Mangalia
FI va evita impactul asupra ariilor de protectie Balta Mangalia speciala destinate pasarilor si a siturilor de interes comunitar (SCI) Continuarea proceselor costiere naturale va duce din nefericire la schimbari importante asupra mediului actual. Continuarea eroziunii va determina o crestere a riscului de spargere al ingustei bariere litorale, cu potentiale pierderi ulterioare ale unor habitate interne (speciile asociate), ca efect al intruziunii saline. Exista unele incertitudini pe termen lung, in ceea ce priveste FI, asupra pisciculturii. FI are potentialul de a crea noi habitate atat piscicole cat si pentru moluste, crustacei, echinoderme, dar totodata poate duce la cresterea spalarii si sedimentarii in anumite habitate, cu modificari ulterioare de calitate a apelor si sufocarea potentiala a unor specii. Cu o zona Mediu costiera protejata astfel de schimbari nu ar fi rezultatul Master Planului si ar aparea in absenta planului. Exista putine bunuri construite in zona costiera, oricum mentinerea eroziunii va determina o crestere a riscului asupra unor Social cosntructii si va duce la pierderea unor drumuri costiere.
Innisiparea plajei: 30m latime
Lucreaza in favoarea proceselor naturale / impacturi asupra dinamicii costiere Refacerea habitatelor de coasta Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea obiectivelor WFD) Protejarea mostenirii culturale Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor de utilizare a terenurilor Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.) Numar de proprietati/case protejate Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati Protejarea sau crearea de locuri de munca
Pagina 243
Raport Dignostic al Zonei Costiere Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si intretinere) Potential de generare de oportunitati de afaceri. Potential de generare de venituri nationale/regionale Hotel Cerna Hotel Diana (Saturn) Se permite structurilor existente sa cedeze iar procesele naturale continua sa se desfasoare Nu se efectueaza reparatii ale structurilor existente. Reinnisipare frecventa. Se repara structurile existente si se efectueaza realimentari mai putin frecvente. Repararea, imbunatatirea si construirea de noi structuri de protectie cu golfuri mai largi si efectuarea de alimentari.
ZERO
Economic
Saturn Mangalia
FI va evita impactul asupra ariilor de protectie speciala destinate pasarilor si a siturilor de Mediu interes comunitar (SCI). Mentinerea proceselor costiere naturale va duce, din nefericire, la schimbari importante in cadrul peisajului actual. Pierderea sedimentelor de plaja daca tendinta de eroziune se mentine sau va creste poate afecta gradul de atractie al amenajarilor turistice precum si riscul asupra sanatatii si sigurantei odata cu degradarea si pierderea stucturilor de protectie. Exista unele incertitudini pe termen lung, in ceea ce priveste FI, asupra pisciculturii. FI are potentialul de a crea noi habitate atat piscicole cat si pentru moluste, crustacei, echinoderme, dar totodata poate duce la cresterea spalarii si sedimentarii in anumite habitate, cu modificari ulterioare de calitate a apelor si sufocarea potentiala a unor specii. Astfel de impacturi ar rezulta dintr-o schimbare in optiunile strategice de management a mediului costier, ca urmare a implementarii Master Planului.
Social
ZERO
Economic
Hotel Diana Digul de larg Mangalia Nord (Mangalia)
Se permite structurilor existente sa cedeze iar Repararea procesele naturale structurilor existente continua sa se desfasoare
Construirea de noi Repararea structuri de protectie structurilor existente cu golfuri mai largi si si innisiparea plajei innisiparea plajei cu o cu o latime de 10m latime de 20m
Pierderea potentiala a bunurilor construite daca eroziunea continua sau se intensifica, incluzand aici facilitati turistice si de infrastructura.Exista posibilitatea ca unele situri culturale sa fie supuse riscului. Factori de evaluare detaliata
Mediu
Social
ZERO
Economic
Pagina 244
Portul Mangalia
N/A
Portul Mangalia Neinclus in proiect zona privata 2 Mai
N/A
N/A
N/A
N/A
2 Mai
Mentinerea proceselor costiere naturale va duce, din nefericire, la schimbari importante in cadrul peisajului actual. Pierderea sedimentelor de plaja daca tendinta de eroziune se mentine sau va creste poate afecta gradul de atractie al amenajarilor turistice precum si riscul asupra sanatatii si sigurantei odata cu degradarea si pierderea stucturilor de protectie. Continuarea eroziunii va duce la pierderi potentiale de bunuri construite incluzand infrastructura de transport si facilitati turistice. Orice constructie aprobata de Planul de Urbanism Zonal poate fi supusa riscului.
Se permite structurilor existente Repararea structurii sa cedeze iar procesele naturale existente continua sa se desfasoare
Innisiparea plajei cu o latime de 20m si repararea structurii existente
Innisiparea plajei cu o latime de 40m si construirea de noi structuri de protectie constand dintr-o serie de diguri sparge-vel si/sau diguri de larg
Mediu
Factori de 2 Mai evaluare Vama Veche detaliata
Lucreaza in favoarea proceselor naturale/ impacturi asupra dinamicii costiere Refacerea habitatelor de coasta Potential de imbunatatire a calitatii apei (ajuta la realizarea obiectivelor WFD) Protejarea mostenirii culturale Importanta proiectului pentru obiectivele de mediu ale planurilor de utilizare a terenurilor Importanta proiectului pentru indeplinirea obiectivelor ariilor protejate (Natura 2000, Rezervatiile Biosferei etc.) Numar de proprietati/case protejate Imbunatatirea sigurantei pentru oameni si comunitati Protejarea sau crearea de locuri de munca Protejarea infrastructurii pentru comunitati si afaceri Valoarea actuala a costurilor proiectului (Costuri de capital si intretinere) Potential de generare de oportunitati de afaceri. Potential de generare de venituri nationale/ regionale
Social
ZERO
Economic
Limanu
N/A
Optiunea strategica FI propusa pentru sub-sector Optiunea strategica FI propusa pentru sub-sector
N/A
N/A
N/A
N/A
Vama Veche N/A
N/A
N/A
N/A
N/A
Pagina 245
Referinte
Alexandrov, V., Genev M. and Aksoy H. (2005). The impact of climate variability and change on water resources in the western coastal zone of the Black Sea. In Regional Hydrological Impacts of Climatic Change. Wallingford: IAHS. Balescua S., Lamotheb M., Merciera N., Huotb S., Balteanuc D., Billardd A. and Huse J. (2003) Luminescence chronology of Pleistocene loess deposits from Romania: testing methods of age correction for anomalous fadinginfading in alkali feldspars. Quaternary Science Reviews 22, 967973. Bondar C. (2009). Book review: Black sea Level: past, present and future. Goriacikin I. N. and Ivanov V. A. EKOCI-Gidrofizica, Sevastopol 2006, pp210. Geo-Eco-Marina 15, Sedimentary Processes and Deposits within River-Sea Systems. 175 179. Charlier R. and Charlier C. (2010). Romaina. Encyclopedia of the World's Coastal Landforms. Bird E.C.F. (ed.). Springer Netherlands. p789-794. Corre J-J. (1991). The sand dunes and their vegetation along the Mediterranean coast of France. Their likely response to climatic change. Landscape Ecology 6, 65-75. Dan S., Stive M. J. F., Walstra, D. R. and Panin N. (2009). Wave climate, coastal sediment budget and shoreline changes for the Danube Delta. Marine Geology 262, Issues 1-4, July 2009, 39-49. Defra/EA (2009). Characterisation and prediction of large scale, long-term change of coastal geomorphological behaviours: Final science report. Science Report: SC060074/SR1, 264pp. Giosan L., H. Bokuniewicz, N. Panin, l. Postolache, (1997). Longshore sediment transport pattern along Romanian Danube delta coast., GEO ECO-MARINA, 2/1997, National lnstitute of Marine Geology and Geo-ecology of Romania, Proc. Intl Workshop on Fluvial-Marine lnteractions in Malnas, Romania, Oct.1-7, 1996 Guedes Soares, C.G., J.C. Carretero Albiach, R. Weisse and Alvarez-Funjul, E. (2002). A 40 years hindcast of wind, sea level and waves in European waters. Proceedings of the 21st International Conference on Offshore Mechanics and Arctic Engineering, June 2002, Oslo, Norway. OMAE2002-28604, 1-7. Huebener H., Mares I., Mares C., Cubasch U. and Stanciu P. (2007). Estimating Romanian rainfall contribution to lower Danube discharge. Geophysical Research Abstracts, Vol. 9, 08910, 2007Hulme, M., G. Jenkins, X. Lu, J.R. Turnpenny, T.D. Mitchell, R.G. Jones, J. Lowe, J.M. Murphy, D. Hassell, P. Boorman, R. McDonald and S. Hill (2002) Climate Change Scenarios for the United Kingdom: The UKCIP02 Scientific Report. Tyndall Centre for Climate Change Research, University of East Anglia, Norwich,120 pp. IPCC (2007) Fourth Assessment Report: Climate Change 2007. AR4 WGII Chapter 12 Europe. Jones, P.D. and Moberg A. (2003). Hemispheric and large scale surface air temperature variations: an extensive revision and an update to 2001. J. Clim., 16, 206223.
Pagina 246
JICA (2007) Final report : the study on protection and rehabilitation of the southern Romanian Black Sea shore in Romania ; Vol. 1. Basic Study and Coastal Protection Plan. Japan International Cooperation Agency: ECOH Corp. Kuroki K., Goda Y., Panin, N., Stanica, A., Diaconeasa, D.I. and Babu G. (2006). Beach erosion and coastal protection plan along the southern Romanian Black sea shore. Coastal Engineering 2006. Lowe, J. A. and J.M. Gregory, (2005) The effects of climate change on storm surges around the United Kingdom. Philos. Trans. Roy. Soc. London, 363, 1313-1328. Lucarini V. (2010) Hydrological cycle in the Danube basin in present and projected future climate conditions: a models intercomparison perspective. Plinius Conference Abstracts. Vol. 12, Plinius 12-106. 12th Plinius Conference on Mediterranean Storms Corfu Island Greece, September 2010. Ludwig W., Dumont E., Meybeck M. and Heussner S. (2009) River discharges of water and nutrients to the Mediterranean and Black Sea: Major drivers for ecosystem changes during past and future decades? Progress In Oceanography 80, Issues 3-4, March 2009, 199-217. Malciu V. (2000). Implications of accelerated sea-level rise (ASLR) for Romania. Proceedings of SURVAS Expert Workshop on European Vulnerability and Adaptation to impacts of Accelerated Sea-Level Rise. Hamburg, Germany, 23-24. McQuatters-Gollop A., Mee L. D., Dionysios E. Raitsos D. E. and Shapiro, G. I. (2008). Non-linearities, regime shifts and recovery: The recent influence of climate on Black Sea chlorophyll. Journal of Marine Systems 74, Issues 1-2, November 2008, 649-658. Meier, H.E.M., Broman B. and Kjellstrm E. (2004). Simulated sea level in past and future climates of the Baltic Sea. Clim. Res., 27, 59-75. Mungovi G. and Daniel P. (2000). Storm surges in the Western Black Sea. Operational forecasting. Mediterranean Marine Science 1/1, 2000, 45-50. Nohara D., Kitoh, A., Masahiro, H. and Oki, T. (2006). Impact of climate change on river discharge projected by multimodel ensemble. Journal of Hydrometeorology 7, 1076-1089. Oguz T., Dippner J. W. and Kaymaz Z. (2006). Climatic regulation of the Black Sea hydro-meteorological and ecological properties at interannual-to-decadal time scales. Journal of Marine Systems 60, Issues 3-4, May 2006, 235-254. Panin N (1997). On the geomorphologic and the geologic evolution of the river Danube Black Sea interaction zone. GEO-ECO-MARINA 2, 31-40. Panin N. (1998). Danube Delta: geology, sedimentology, evolution. Ass. Sedimentologistes Francais 65, Fontainbleau Panin N. (1999). Global changes, sea level rise and the Danube Delta: risks and response. Geo-Eco-Marina 4, 19-29. Bucharest, Romania. Prasch M., Marke, T., Strasser, U. and Mauser, W. (2011) Large scale integrated hydrological modelling of the impact of climate change on the water balance with DANUBIA. Advances in Science and Research 7, 61-70. Pye K and Saye S E (2005). The Geomorphological response of Welsh sand dunes to sea level rise over the next 100 years and the management implications for SAC and SSSI sites. Prepared for Countryside Council for Wales. Contract no. FC-7302271.
Pagina 247
Risnen, J., U. Hansson, A. Ullerstig, R. Dscher, L.P. Graham, C. Jones, M. Meier, P. Samuelsson and U. Willn, (2004) European climate in the late 21st century: regional simulations with two driving global models and two forcing scenarios. Climate Dyn., 22, 13-31. Reeve, D., Chadwick, A. J., Fleming, C. (2004). Coastal Engineering: Processes, Theory and Design Practice. E & FN Spon. Royal Haskoning (2004). Outline Strategy for the integrated management of the Romanian Coastal Zone. Towards Implementation. Draft Report. Stanev E. V., Peneva E. L., Le Traon P.-Y. (1999). The recent changes of the Black Sea level: estimates from mariograph, altimeter and hydrological data. IGBP/GAIM Report Series Report 8. EGS Vening Meinesz Conference "Global and Regional SeaLevel Changes and the Hydrological Cycle" October 4-6, 1999 - Loiri-Porto San Paolo, Sardinia, Italy Stanev E. V., Peneva E. L (2002) Regional sea level response to global climatic change: Black Sea examples. Global and Planetary Changes 32, 33-47. Stanica A., Dan, S., Jimnez,J. A. and Ungureanu G. V. (in press). Dealing with erosion along the Danube Delta coast. The CONSCIENCE experience towards a sustainable coastline management. Ocean & Coastal Management. Stanica A., Dan S., Ungureanu Gh. (2007) Coastal changes at the Sulina mouth of the Danube River as a result of human activities. Marine Pollution Bulletin, 55/10-12 pp. 555-563 Stanica A. and Panin N. (2009). Present evolution and future predictions for the deltaic coastal zone between the Sulina and Sf. Gheorghe Danube river mouth (Romania). Geomorphology 107, 41-46. nsal Karhan S., Kalkan, E. and Baki Yokes M. (2007). First record of the Atlantic starfish, Asterias rubens (Echinodermata: Asteroidea) from the Black Sea. JMBA2 Biodiversity Records. Published on-line. Vespremeanu-Stroe, A. and Preoteasa, L., (2007). Beach-dune interactions on the dry temperate Danube delta coast, Geomorphology, 86, 267-282. Woolf, D. and Tsimplis M. (2003). The influence of the North Atlantic Oscillation on sea level in the Mediterranean and the Black Sea derived from satellite altimetry. Proceedings of "Second International Conference on Oceanography of the Eastern Mediterranean and Black Sea: Similarities and Differences of Two Inter-connected Basins". Ed. A. Yilmaz, Tubitak Publishers, Amkara, Turkey, 145-150. Yunev O. A., Carstensen J., Moncheva S., Khaliulin A., rtebjerg G. and Nixon S. (2007). Nutrient and phytoplankton trends on the western Black Sea shelf in response to cultural eutrophication and climate changes. Estuarine, Coastal and Shelf Science 74, Issues 1-2, August 2007, 63-76.
Pagina 248
Anexa A
Patrimoniului cultural in zona costiera
No. Cod LMI 2004 Nume Adresa Celula sedimentara: Zatoane la Portul Midia sub-sector sat Corbu, comuna Corbu 152 CT-I-s-B-02632 Situl arheologic de la Corbu "Capul Midia", la 3.5 km SSE de satul Corbu, zona de SV a peninsulei; suprapusa de pichetul de graniceri si de o cherhana 153 CT-I-m-B-02632.01 Asezare, sec. I - IV p. Chr., "Capul Midia", la 3.5 km SSE de satul Corbu, zona de SV a Epoca romana peninsulei; suprapusa de pichetul de graniceri si de o cherhana 154 CT-I-m-B-02632.02 Asezare, sec. V a. Chr. - sec. "Capul Midia", la 3.5 km SSE de satul Corbu, zona de SV a I p. Chr., Latne, Cultura peninsulei; suprapusa de pichetul de graniceri si de o cherhana greco - getica 155 CT-I-m-B-02632.03 Asezare, sec. VI - V a. Chr., "Capul Midia", la 3.5 km SSE de satul Corbu, zona de SV a Hallstatt tarziu peninsulei; suprapusa de pichetul de graniceri si de o cherhana Celula sedimentara: Mamaia Cap Midia la Constanta Port sub-sector Tomis Nord, municipiul Constanta 13 CT-I-s-A-02555 Necropola orasului antic Perimetrul delimitat de str. Iederei, Bd. Aurel Vlaicu de la Tomis intersectia cu bd. 1 Mai, str. Cumpenei, str. Nicolae Filimon, bd. Aurel Vlaicu pana la Pescarie - la S de Mamaia, 14 CT-I-m-A-02555.01 Necropola romana, sec. I - Perimetrul delimitat de str. Iederei, Bd. Aurel Vlaicu de la VI p. Chr., Epoca romana intersectia cu bd. 1 Mai, str. Cumpenei, str. Nicolae Filimon, bd. Aurel Vlaicu pana la Pescarie - la S de Mamaia, malul marii si Portul Comercial 15 CT-I-m-A-02555.02 Necropola, sec. IV a. Chr. - Perimetrul delimitat de str. Iederei, Bd. Aurel Vlaicu de la sec. I, p. Chr., Epoca intersectia cu bd. 1 Mai, str. Cumpenei, str. Nicolae Filimon, bd. elenistica Aurel Vlaicu pana la Pescarie - la S de Mamaia, malul marii si Portul Comercial Celula sedimentara: Mamaia Mamaia Cap Midia la Constanta Port sub-sector Tomis Sud, municipiul Constanta 6 CT-I-m-A-02553.05 Roman mosaic edifice Intre Piata Ovidiu si Bd. Termele Romane (fost Marinarilor), faleza de SV a Peninsulei 11 CT-I-m-A-02553.10 Aqueducts - galleries In subsolul orasului antic Tomis si la baza falezelor, cu intrari la Plaja "Modern", Portul Tomis, Scoala 2, Tribunal, Edificiul roman cu mozaic si Bd. Termele Romane Celula sedimentara: Mamaia Mamaia Cap Midia la Constanta Port sub-sector Constanta Port, municipiul Constanta 17 CT-I-m-A-02557.08 Valul mic de pamant, sec. Intra in mun. Constanta in partea de V, prin zona industriala VI p. Chr., Epoca romano- Palas. Traseul se indreapta spre mare, in zona Portii 4 a Portului bizantina Comercial 18 CT-I-m-A-02558.05 Valul mare de pamant, sec. Intra in mun. Constanta in partea de V, in zona bd. I.C. Bratianu IX, Epoca medieval zona C.F. Cartier Palas. Traseul se indreapta spre mare, intre timpurie Portile 3 si 4 ale Portului Comercial 19 CT-I-m-A-02559.09 Valul de piatra, sec. X, Intra in mun. Constanta in partea de V, prin Zona industriala Epoca medieval timpurie Palas. Traseul se indreapta spre mare, intre Portile 3 si 4 ale Portului Comercial 21 CT-I-m-A-02555.04 Mormantul hypogeu Str. Mircea cel Batran la intersectia cu str. Stefan cel Mare, la 40 m paleocrestin, sec. IV p. Chr., de faleza de E a peninsulei, langa Restaurantul Zorile Epoca romana 23 CT-I-m-A-02553.12 Therme, sec. III - IV p. Chr., Bd. Termele Romane (fost Marinarilor) la 150 m SE de Edificiul cu Epoca romana mozaic 28 CT-I-s-A-02561 Sit arheologic subacvatic Platforma continentala a litoralului romanesc al Marii Negre (jud. Constanta) 29 CT-I-m-A-02561.01 Vestigii arheologice Platforma continentala a litoralului romanesc al Marii Negre (jud. subacvatice, Epoca Constanta) medievala 30 CT-I-m-A-02561.02 Vestigii arheologice Platforma continentala a litoralului romanesc al Marii Negre (jud. subacvatice, Epoca romano- Constanta) bizantina
Pagina A.1
No. 31 32
Cod LMI 2004 CT-I-m-A-02561.03 CT-I-m-A-02561.04
33 595 654 655 656 657 658 659 660 661 662 663 664 665 666 667 668 486
CT-I-m-A-02561.05 CT-II-m-A-02896 CT-III-m-B-02942 CT-III-m-B-02943 CT-III-m-B-02944 CT-III-m-B-02945 CT-III-m-B-02946 CT-III-m-B-02947 CT-III-m-B-02948 CT-III-m-B-02951 CT-III-m-B-02952 CT-III-m-B-02954 CT-II-m-B-20163 CT-III-m-B-20164 CT-III-m-B-20165 CT-III-m-B-20166 CT-III-m-B-20167 CT-II-s-B-02832
Faleza Cazino, Poarta 1, Faleza Port Tomis, Faleza plaja Modern, bd. Ferdinand pana la str. Atelierelor, str. Traian, bd. Termele Romane (fost Marinarilor) 506 CT-II-m-A-02800 Farul "Genovez", 1860-1861 Bd. Elisabeta intersectia cu str. Opreanu Remus 507 CT-II-m-A-02801 Cazino, 1910 Bd. Elisabeta 2 508 CT-II-m-B-02802 Casa, 1902 Bd. Elisabeta 3 504 CT-II-m-A-02798 "Casa cu lei", fosta casa Str. Dianei 1 Emirzian, 1898-1902 Celula sedimentara: Eforie - Cap Tuzla Mangalia sub-sector Tuzla Sud, comuna Tuzla 442 CT-I-s-B-02769 Situl arheologic "Stratonis" - Intre golfurile Tuzla Mica si Tuzla Mare Tuzla 443 CT-I-m-B-02769.01 Asezarea Stratonis, sec. V - La 50 150 m de Farul Tuzla VI p. Chr., Epoca romanobizantina 444 CT-I-m-B-02769.02 Asezare, sec. III a. Chr., La 50 150 m de Farul Tuzla Latne 446 CT-I-s-B-02771 Asezare, sec. II - III p. Chr., Intre golfurile Tuzla Mica si Tuzla Mare Epoca romana
Nume Vestigii arheologice subacvatice, Epoca romana Vestigii arheologice subacvatice, Epoca elenistica Vestigii arheologice subacvatice, Epoca greaca Fosta vila Regala, azi club "Castel", 1926 Statuia "Pe valuri", 1963 Arta monumentala "Artele", 1962 Statuia "Fata la mare", 1961 Statuia "Sirena si delfinul", 1961 Statuia "In soare", 1962 Grup statuar "Confidenta", 1963 Statuia "Rasaritul", 1961 Grup statuar "Maternitatea", 1956 Statuia "Nufarul", 1962 Statuia "Jucatoare de tenis", 1961 Statuie "Fata cu caprioara", 1964 Statuia "Fecioara cu marul", 1943 Grup statuar "Nou nascut", 1958 Bustul lui Ovidiu, 1958 Grup statuar "Primavara", 1964 Situl urban "Zona peninsulara Constanta"
Adresa Platforma continentala a litoralului romanesc al Marii Negre (jud. Constanta) Platforma continentala a litoralului romanesc al Marii Negre (jud. Constanta) Platforma continentala a litoralului romanesc al Marii Negre (jud. Constanta) In centrul statiunii Hotel "IAKI", curtea interioara spre Promenada Restaurant "Central" Hotel "Central", spatiu verde spre Promenada Hotel "Doina" Bazin spre Promenada Hotel "Dacia", spatiu verde spre Promenada Hotel "Ovidiu", in spatiul verde spre Promenada Hotel "Pelican", spatiu verde spre Promenada Hotel "Select", in spatiul verde spre Promenada Hotel "Sulina", in bazinul spre Promenada Hotel "Sulina", in spatiul verde spre Promenada Cinema "Albatros" Hotel "Cazino" Hotel "Rex" Hotel "Ovidiu" Hotel "Ovidiu"
Pagina A.2
No. Cod LMI 2004 Nume Adresa Celula sedimentara: Eforie - Cap Tuzla Mangalia sub-sector Costinesti, sat Costinesti, comuna Costinesti 165 CT-I-s-B-02638 Situl arheologic de la La cca. 250 m N de Pescarie, in malul mancat de ape; la 200-300 m Costinesti, punct N obiectivul 2 "Parthenopolis" 166 CT-I-m-B-02638.01 Asezare, Epoca romana La cca. 250 m N de Pescarie, in malul mancat de ape; la 200-300 m N obiectivul 2 167 CT-I-m-B-02638.02 Asezare (Parthenopolis), La cca. 250 m N de Pescarie, in malul mancat de ape sec. IV a. Chr. - sec. VI p. Chr. 168 CT-I-m-B-02638.03 Tumuli, Epoca antica La cca. 250 m N de Pescarie, in malul mancat de ape 170 CT-I-s-B-02640 Situl arheologic de la La N de tabara, pe micul promontoriu intre mare si lac Costinesti 171 CT-I-m-B-02640.01 Asezare, Epoca romana La N de tabara, pe micul promontoriu intre mare si lac 172 CT-I-m-B-02640.02 Asezare, Neolitic La N de tabara, pe micul promontoriu intre mare si lac Celula sedimentara: Eforie - Cap Tuzla Mangalia sub-sector 23 August, sat 23 August, comuna 23 August 36 CT-I-s-B-02564 Asezare, sec. II - IV p. Chr., Pe malul de N al lacului Tatlageacul Mare si malul marii Epoca romana Celula sedimentara: Eforie - Cap Tuzla Mangalia sub-sector Saturn-Mangalia, municipiul Mangalia 298 CT-I-s-A-02696 Situl arheologic "Orasul Intre Sanatoriul balnear, Casa de Cultura, str. Constantei, Geamie antic Callatis" si intrarea in portul comercial 299 CT-I-m-A-02696.01 Cetatea romana si romano- Intre Sanatoriul balnear, Casa de Cultura, str. Constantei, Geamie bizantina, sec. I - VII p. si intrarea in portul comercial Chr., Epoca romana si romano-bizantina 305 CT-I-m-A-02696.07 Necropola tumulara, sec. III In perimetrul intregului teritoriu administrativ Mangalia - I a. Chr., Epoca elenistica 306 CT-I-m-A-02696.08 Colonia greaca Callatis, sec. Intre Sanatoriul balnear, Casa de Cultura, str. Constantei, Geamie IV - I a. Chr., Epoca greaca si intrarea in portul comercial 596 CT-II-s-B-02899 Sit urban Str. Frumoasei, Parvan V., Marasesti, Alecsandri V., Eminescu M., 1 Decembrie 1918, Mihai Viteazul, Delfinului, str. Mircea cel Batran, str. Izvor Celula sedimentara: 2 Mai Cap Schabla granita cu Bulgaria sub-sector Limanu, sat 2 Mai, comuna Limanu 35 CT-I-s-A-02563 Tumuli, sec. IV - III a. Chr., In perimetrul intregii comune Latne Celula sedimentara: 2 Mai Cap Schabla granita cu Bulgaria sub-sector Vama Veche, sat Vama Veche, comuna Limanu 470 CT-I-s-B-02779 Situl arheologic de la Vama La N de sat Veche 471 CT-I-m-B-02779.01 Asezare, sec. I - III p. Chr., La N de sat Epoca romana 472 CT-I-m-B-02779.02 Asezare, sec. III - I a. Chr., La N de sat Latne, Cultura greaca
Sursa: Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 670 bis/1.X.2010, Lista monumentelor istorice 2010, Ministerul Culturii si Patrimoniului National, Institutul National al Patrimoniului. NOTA: Pentru orice lucrari de amenajare din zonele mentionate mai sus se va solicita Avizul de la Ministerul Culturii, Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu.
Pagina A.3

ANEXA B-M.Plan - Diagnosticul Zonei Costiere - FINAL PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANEXA B-M.Plan - Diagnosticul Zonei Costiere - FINAL PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Diagnostic al Zonei Costiere

A.N. Apele Romane Administratia Bazinala de Apa Dobrogea - Litoral

Raport Diagnostic al Zonei Costiere

A.N. Apele Romane Administratia Bazinala de Apa Dobrogea - Litoral

Raport Dignostic al Zonei Costiere

A.N. Apele Romane Administratia Bazinala de Apa Dobrogea - Litoral

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Diagnosticul zonei costiere vedere de ansamblu

Factorii de mediu care influenteaza procesele costiere

Principalele influente asupra schimbarii viitoare

Model conceptual al comportamentului prezent si viitor al tarmului

Diagnosticul zonei costiere Unitatea nordica28

Schimbarea liniei tarmului

Raport Dignostic al Zonei Costiere

3.3.1 3.3.2 3.3.3

Dinamica viitoare in conditii de neinterventie

Diagnosticul zonei costiere Unitatea sudica74

Modificarea liniei tarmului

Dinamica viitoare in cazul neinterventiei

Optiunile strategice de management costier

Optiuni privind managementul costier

Referinte Patrimoniului cultural in zona costiera

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Figura 1.1 Schema Raportului de diagnostic al zonei costiere

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Figura 1.2 Zona de studiu

Definirea abordarii conceptuale

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Diagnosticul zonei costiere vedere de ansamblu

Caracterul general al coastei Cadrul geologic si sedimentologic

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Caracteristicile batimetrice si hidrologice ale zonei de larg

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Biodiversitatea, peisajul si patrimoniul cultural

Factorii de mediu care influenteaza procesele costiere Regimul mareic

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Variatiile nivelului marii

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Curentii si circulatia generala a apei

Temperatura, umiditatea si precipitatiile

Raport Dignostic al Zonei Costiere

precipitatiilor influenteaza si debitul Dunarii (fapt discutat pe larg la capitolul 2.4.2.4).

Aportul si transportul de sedimente

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Impactul interventiilor umane

Interventii care au influentat aportul de sedimente al Dunarii

Raport Dignostic al Zonei Costiere

Interventii costiere care au afectat bugetul sedimentar