Raport de Mediu PJGD Vaslui PDF

S.C. ECOLOGIC A.M.B.
srl
Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741ewww. ecologicamb.ro
mail ecologic_amb@yahoo.com
RAPORT DE MEDIU PENTRU

PLANUL JUDEEAN DE GESTIONARE
A DEEURILOR DIN JUDEUL VASLUI
BENEFICIAR
Consiliul Judeean Vaslui, judeul Vaslui
EXECUTANT
RAPORT DE MEDIU S.E.A.
S.C. ECOLOGIC AMB S.R.L.

Director General
Ecolog, Adrian Balan
P.J.G.D. VASLUI
S.C. ECOLOGIC A.M.B. srl
2009
P.J.G.D. VASLUI
INFORMATII GENERALE
DENUMIREA PROIECTULUI SI AUTORUL ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU

Proiectul se numeste :
RAPORT DE MEDIU pentru P.J.G.D. Judeul Vaslui .
Titularul / beneficiarul proiectului :

Consiliul JudeeanVaslui
Autorul atestat al Raportului de Mediu :

S.C ECOLOGIC AMB S.R.L.
Adresa : Str. N.Iorga Nr. 5 Bl. V1 Sc. A Ap. 1 Pascani Jud. Iai
Telefon/Fax : 0232 760424, 0743 919741
Atestat de MMGA ca: Evaluator principal pentru elaborarea studiilor de evaluare a
impactului asupra mediului cod E-EIM-03-90/22.10.2008.
P.J.G.D. VASLUI
Cuprins
INFORMATII GENERALE ........................................................................................ 3
Denumirea proiectului si autorul atestat al raportului de mediu.................................. 3
INTRODUCERE ....................................................................................................... 12
1. CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ................................................ 14
1.1 Continut ............................................................................................................... 14
1.2 Obiective si scop .................................................................................................. 14
1.3 Relatia P.J.G.D. Vaslui
cu alte planuri si programe ........................................ 16
RELATIA P.J.G.D. VASLUI CU PND ......................................................... 16

RELATIA P.J.G.D. VASLUI CU STRATEGIA NAIONAL DE GESTIONARE A
DEEURILOR (SNGD) ........................................................................................... 16
RELATIA P.J.G.D. VASLUI CU PRGD....................................................... 17
Iniiative adoptate de comunitati pentru reducerea impactului deeurilor asupra mediului
2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE
PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII P.J.G.D. VASLUI .................... 20
2.1 Descrierea zonei de amplasament a Judeului Vaslui .......................................... 20
2.1.1 Incadrarea in teritoriu a Judeului Vaslui ......................................................... 20
2.1.2 Relieful si caracteristicile geotehnice ale aplasamentului ................................ 20
Elemente de geologie ................................................................................................. 21
2.1.3 Clima ................................................................................................................ 22
2.1.4 Aer si zgomot.................................................................................................... 23
Calitatea aerului ......................................................................................................... 24
POLUAREA CU METALE GRELE .............................................................. 25
ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLURII ATMOSFEREI ..................... 27
P.J.G.D. VASLUI
18
Radioactivitatea ......................................................................................................... 28
Radioactivitatea aerului ............................................................................................. 29
Aerosoli atmosferici .................................................................................................. 29
Depuneri atmosferice totale i precipitaii [ Bq/m2 *zi ] ........................................... 29
Radioactivitatea apelor .............................................................................................. 30
Ap brut Ru Brlad ............................................................................................. 30
Ap brut Ru Prut ................................................................................................. 30
Ap brut de adncime Foraj Munteni de Jos ........................................................ 30
Ap potabil ............................................................................................................... 30
Radioactivitatea solului ............................................................................................. 31
Radioactivitatea vegetaiei ......................................................................................... 31
Schimbri climatice ................................................................................................... 32
Emisii totale anuale de gaze cu efect de ser ............................................................. 32
Emisii anuale de dioxid de carbon ............................................................................. 32
Emisii anuale de metan .............................................................................................. 33
Emisii anuale de protoxid de azot.............................................................................. 33
2.1.5. Reasursele de apa ............................................................................................ 33
Alimentarea cu apa .................................................................................................... 36
Canalizarea ................................................................................................................ 37
Ap menajer ............................................................................................................. 37
STAII DE EPURARE ORENETI I COMUNALE ............................... 38
Zone critice sub aspectul polurii apelor de suprafa si a celor subterane ............... 40
2.1.6. Calitatea apelor ................................................................................................ 40
P.J.G.D. VASLUI
Apa potabil ............................................................................................................... 48

Calitatea apei uzate .................................................................................................... 52
Surse majore de poluare i grad de epurare ............................................................... 52
2.1.7. Solurile............................................................................................................. 54
Fondul funciar............................................................................................................ 55
2.1.8. Resurse ale solului si subsolului ..................................................................... 56
Resurse naturale neregenerabile ................................................................................ 56
Resurse naturale regenerabile .................................................................................... 56
2.1.9. Calitatea solurilor ........................................................................................... 58
Repartiia terenurilor pe clase de calitate .................................................................. 60
Principalele restricii ale calitii solurilor................................................................. 62
Presiuni ale unor factori asupra strii de calitate a solurilor ...................................... 63
2.1.10. Flora, fauna si rezervatii naturale ................................................................. 63
Biodiversitatea ........................................................................................................... 63
Habitatele naturale. .................................................................................................... 63
Flora ........................................................................................................................... 64
Fauna ......................................................................................................................... 64
2.1.11. Calitatea florei si faunei ................................................................................. 65
Fondul forestier.......................................................................................................... 65
Funcia economic a pdurilor .................................................................................. 66
Masa lemnoas pus n circuitul economic n anul 2007 .......................................... 66
Distribuia pdurilor dup principalele forme de relief ............................................. 66
Starea de sntate a pdurilor .................................................................................... 67
P.J.G.D. VASLUI
Presiuni antropice exercitate asupra pdurilor. .......................................................... 68

2.1.12. Spaii verzi i zone de agrement .................................................................... 69
2.1.13. Rezervatii naturale , arii naturale protejate .................................................... 71
Rezervatii naturale ..................................................................................................... 71
Situri Natura 2000 ..................................................................................................... 73
Monumente ale naturii ocrotite de lege (arbori seculari ) ......................................... 76
Patrimoniul cultural ................................................................................................... 77
2.2 Factorul antropic .................................................................................................. 79
2.2.1 Populatia ........................................................................................................... 79
2.2.2 Economia .......................................................................................................... 82
Poluarea din sectorul industrial i impactul acesteia asupra mediului ...................... 82
Activiti industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea i controlul
polurii industriale ................................................................................................................. 83
Activitati agricole ...................................................................................................... 83
3. EVOLUTIA PROBABILA A CALITATII MEDIULUI IN SITUATIA
NEIMPLEMENTARII P.J.G.D. VASLUI ................................................................. 84
3.1. Riscurile naturale ................................................................................................ 84
3.2. Atmosfera ........................................................................................................... 87
3.3. Resursele de apa ................................................................................................. 88
3.4. Solul .................................................................................................................... 88
3.5. Flora, fauna si rezervatiile naturale .................................................................... 88
3.6. Sntatea oamenilor ............................................................................................ 89
3.7. Impactul neimplementrii P.J.G.D. ................................................................... 89
4. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA
SEMNIFICATIV LA IMPLEMENTAREA P.J.G.D. VASLUI .................................. 91
P.J.G.D. VASLUI
4.1 Atmosfera ........................................................................................................... 91

ZGOMOTUL ................................................................................................. 91
TRAFICUL URBAN ...................................................................................... 92
Depozite de deeuri menajere i industriale.............................................................. 92
4.2 Apa....................................................................................................................... 94
Surse majore de poluare i grad de epurare ............................................................... 94
STAII DE EPURARE ORENETI I COMUNALE ............................... 97
4.3 Soluri .................................................................................................................. 98
4.4 Flora , fauna, rezervatii naturale .......................................................................... 98
4.5 Patrimoniul cultural ............................................................................................ 99
5. ORICE PROBLEMA DE MEDIU RELEVANTA PENTRU P.J.G.D. VASLUI100
5.1. Gestiunea deseurilor ......................................................................................... 101
5.2. Alternative propuse ......................................................................................... 104
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL
RELEVANTE PENTRU P.J.G.D. .......................................................................... 108
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL
IMPLEMENTARII P.J.G.D. VASLUI .................................................................... 112
7.1Apa...................................................................................................................... 112
7.2 Aer, zgomot ....................................................................................................... 112
7.3 Sol ...................................................................................................................... 113
7.4 Flora, fauna, rezervaii naturale ......................................................................... 113
7.5 Sanatatea umana ................................................................................................ 113
7.6 Predicia i evaluarea efectelor P.J.G.D. ........................................................... 113
Evaluarea impactului de mediu a extinderii colectrii deeurilor menajere i a creterii ponderii
colectrii selective a deeurilor menajere ............................................................................ 114
P.J.G.D. VASLUI
DESCRIEREA IMPACTULUI EXTINDERII COELCTARII DESEURILOR MENAJERE

IN JUDETUL VASLUI .......................................................................................... 115
Evaluarea impactului de mediu al transportrii deeurilor menajere ...................... 116
DESCRIEREA IMPACTULUI TRANSPORTULUI DESEURILOR MENAJERE IN
JUDETUL VASLUI .............................................................................................. 116
Evaluarea impactului de mediu al facilitilor de transformare a deeurilor biodegradabile n
compost ................................................................................................................................ 117
DESCRIEREA IMPACTULUI PROCESARII DESEURILOR BIODEGRADABILE IN
JUDETUL VASLUI ............................................................................................. 117
Evaluarea impactului de mediu al eliminrii finale a deeurilor menajere ............. 118
DEPOZITARE ............................................................................................ 118
TRATARE TERMICA ................................................................................. 118
TRATARE MECANO-BIOLOGICA ............................................................ 119
DESCRIEREA IMPACTULUI ELIMINARII FINALE A DESEURILOR IN VASLUI
.............................................................................................................................. 119
Evaluarea impactului de mediu al colectarii si tratarii Vehiculelor Scoase din Uz (VSU)
............................................................................................................................................. 120
DESCRIEREA IMPACTULUI PROCESARII VSU IN VASLUI ................ 120
Evaluarea impactului de mediu al colectarii si procesarii Deseurilor din Echipamente Electrice
si Electronice (DEEE) ......................................................................................................... 121
DESCRIEREA IMPACTULUI PROCESARII DEEE IN VASLUI ............. 121
Evaluarea impactului de mediu al colectrii, transportului i procesrii deeurilor din
construcii i demolri ......................................................................................................... 122
8. EFECTE TRANSFRONTIERA SI CUMULATIVE .................................. 123
8.1. Natura transfrontiera a efectelor ....................................................................... 123
8.2. Natura cumulativa a efectelor .......................................................................... 123
Evaluarea sinergismului impactului de mediu al implementarii P.J.G.D. Vaslui 123
P.J.G.D. VASLUI
DESCRIEREA IMPACTULUI SINERGIC AL IMPLEMENTARII P.J.G.D. VASLUI....

.............................................................................................................................. 123
9. MASURI PROPUSE PRIN P.J.G.D. PENTRU A PREVENI EFECTELE NEGATIVE
.............................................................................................................................. 124
Masuri de prevenire a efectelor adverse asupra mediului in etapa de colectare si transport a
deseurilor menajere.............................................................................................................. 124
Masuri de prevenire a efectelor adverse asupra mediului in eliminarea finala a deseurilor
menajere............................................................................................................................... 125
Masuri de prevenire a efectelor adverse asupra mediului in gestionarea fluxurilor speciale de
deseuri: DEEE, VSU. .......................................................................................................... 126
Masuri de prevenire a efectelor adverse asupra mediului in gestionarea deseurilor periculoase
............................................................................................................................................. 127
Descrierea efectelor reziduale ramase dupa masurile de compensare .................... 127
DESCRIEREA EFECTULUI REZIDUAL AL IMPLEMENTARII P.J.G.D. VASLUI
.............................................................................................................................. 127
Msuri privind gestiunea serviciilor ........................................................................ 128
10. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU ..... 129
10.1. Resurse de apa ............................................................................................... 129
10.3. Ameliorarea solului ........................................................................................ 129
10.4 Flora, fauna rezervaii naturale ....................................................................... 129
10.5 Populaia ......................................................................................................... 129
10.6. Salubrizarea localitatilor ................................................................................. 130
10.7. Rezervatii naturale ......................................................................................... 131
10.8. Patrimoniul cultural ........................................................................................ 131
10.9. Protectia mediului .......................................................................................... 132
11. DIFICULTATI INTAMPINATE ............................................................. 132
12. DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE ............................ 133
10
P.J.G.D. VASLUI
12.1. Baza legala si scopul monitorizarii ................................................................. 133

12.2 Monitorizarea are la baza 2 surse principale de informare .............................. 133
PROGRAMUL DE MONITORIZARE VA FI REVIZUIT ANUAL IN CE PRIVESTE
EFICIENTA SI REPREZENTATIVITATEA SA. .................................................... 133
12.3. Propuneri privind Programul de monitorizare al implementarii P.J.G.D. Vaslui .
............................................................................................................................................. 134
DESCRIEREA PLANULUI DE MONITORIZAREA A IMPACTULUI DE MEDIU AL
P.J.G.D. VASLUI ................................................................................................. 134
13. CONCLUZII SI RECOMANDARI ......................................................... 138
14. REZUMAT NETEHNIC......................................................................... 143
11
P.J.G.D. VASLUI
INTRODUCERE
Activitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediu pentru planuri i
programe, are ca scop principal, evaluarea problemelor de mediu, ameliorarea si conservarea
mediului inconjurator precum si analiza modului in care la nivelul actual s-a reusit la nivelul
proiectului de amenajare a teritoriului, implementarea strategiilor europene si nationale de protectia
mediului acestea fiind prioritare si conditionand prevederile de dezvoltare economica si sociala.
La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in vigoare cu
referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale. Actele normative
principale care asigura cadrul legislativ pentru protectia si managementul mediului au constituit
elementul fundamental in evaluarea problemelor de mediu si in elaborarea Raportului de mediu.
Directiva cadru privind deseurile (Directiva 2006/12/EC) prevede ca obligatie pentru statele
membre elaborarea unuia sau mai multor planuri de gestionare a deseurilor, n concordant cu
prevederile directivelor relevante.
P.J.G.D. este n conformitate cu:
Planul National de Gestionare a Deseurilor, prevazut in anexa nr. 2 la Hotararea de Guvern
nr. 1470 din 9 Septembrie 2004 si publicata in Monitorul Oficial din 18 octombrie 2004
privind aprobarea Plan i Nationale de Gestionare a Deseurilor si a Planului National privind
Gestionarea Deseurilor
Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea Nord-Est aprobat cu Ordinul
MMGA/MIE nr. 1364/1499/2006.
Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor judetul Vaslui, elaborat in anul 2003.
S-a elaborat prezentul Raport de Mediu, ca urmare a solicitarii Consiliului Judeean
Vaslui , pentru obtinerea Avizului de Mediu pentru P.J.G.D. Judeul Vaslui .
P.J.G.D. Vaslui are ca scop:
Definirea obiectivelor si tintelor locale n conformitate cu obiectivele si tintele Planului
Regional si National de Gestionare a Deseurilor Abordarea tuturor aspectelor privind
gestionarea deseurilor municipale la nivel judetean.
S serveasc ca baz pentru stabilirea necesarului de investitii si a politicii n domeniul
gestionrii deseurilor, pentru realizarea si sustinerea sistemelor de management integrat al
deseurilor la nivel judetean.
S serveasc ca baz pentru elaborarea proiectelor pentru obtinerea de finantri.
Prezentul raport vizeaza analiza efectelor semnificative ale planului asupra mediului prin
prisma efectelor generate de implementare, ce vizeaza creterea calitii nivelului de trai al
locuitorilor precum i al ridicrii nivelului de protecie a mediului din judeul Vaslui .
Se urmaresc problemele semnificative de mediu, inclusiv starea mediului si evolutia acestuia
in absenta, precum si in cazul implementarii planului. Se determina obiectivele de mediu relevante,
raportat la obiectivele specifice ale P.J.G.D. Vaslui.
S-au analizat alternativele propuse de titularul de proiect, folosind criteriile recomandate in
anexa 1 la HG 1076/2004 si s-a respectat continutul cadru indicat in anexa 2.
12
P.J.G.D. VASLUI
S-au stabilit masurile de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale impactului

asupra mediului pentru P.J.G.D. i s-au facut recomandari in acest sens.
Prin Raportul de Mediu s-au identificat, descris si evaluat, potentialele efecte semnificative
asupra mediului ale implementarii P.J.G.D. Vaslui, luand in considerare obiectivele si aria
geografica de amplasare.
CRITERII PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE
POTENTIALE ASUPRA MEDIULUI
a. Caracteristicile planurilor si programelor cu privire, in special, la:
- gradul in care planul sau programul creeaza un cadru pentru proiecte si alte activitati
viitoare fie in ceea ce priveste amplasamentul, natura, marimea si conditiile de
functionare, fie in privinta alocarii resurselor;
- gradul in care planul sau programul influenteaza alte planuri si programe, inclusiv pe cele
in care se integreaza sau care deriva din ele;
- relevanta planului sau programului in/pentru integrarea consideratiilor de mediu, mai ales
din perspectiva promovarii dezvoltarii durabile;
- problemele de mediu relevante pentru plan sau program;
- relevanta planului sau programului pentru implementarea legislatiei nationale si
comunitare de mediu (de exemplu, planurile si programele legate de gospodarirea
deseurilor sau de gospodarirea apelor).
b.Caracteristicile efectelor si ale zonei posibil a fi afectate cu privire, in special, la:
- natura cumulativa a efectelor;
- natura transfrontiera a efectelor
- riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu;
- marimea si spatialitatea efectelor (zona geografica si marimea populatiei potential
afectate);
- valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:
- caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural;
- depasirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului;
- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan
national, comunitar sau international.
13
P.J.G.D. VASLUI
1. CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE

1.1 Continut
P.J.G.D. a Judeului Vaslui a fost realizat de Consiliul Judeean Vaslui in colaborare cu SC
ARGIF PROIECT SRL PITESTI si cuprinde un numar de 10 capitole si este structurat astfel:
Capitolul 1. Introducere
Capitolul 2. Prezentarea situatiei existente;
Capitolul 3. Obiective si inte judetene de Gestionare a Deseurilor:
Capitolul 4. Prognoza de Generare a Deseurilor Municipale si a Deseurilor de Ambalaje
Capitolul 5. Fluxuri specifice de Deseuri (situatia existenta, metode de gestionare):
- Deseuri periculoase din deseuri municipale;
- Deseuri de echipamente electrice si electronice;
- Vehicule scoase din uz;
- Deseuri din constructii si demolari;
- Namoluri rezultate de la statiile de epurare orasenesti.
Capitolul 6. Evaluarea Alternativelor tehnice potentiale;
Capitolul 7. Calculul capacitatilor necesare pentru Gestionarea Deseurilor Municipale
Capitolul 8. Estimarea costurilor.
Capitolul 9. Masuri de implementare (Plan de Actiune);
Capitolul 10. Plan de monitorizare
Anexe:
- Anexa 1. Glosar de termeni
- Anexa 2. Legislatia romana si europeana in domeniul deseurilor;
- Anexa 3. Harta reprezentand depozitele existente pentru deseuri nepericuloase;
- Anexa 4. Harta reprezentand zonarea instalatiilor care fac obiectul de studiu al P.J.G.D.
1.2 Obiective si scop
Pentru a asigura realizarea unui progres real, viitorul sistem de gestionare a deseurilor
trebuie sa indeplineasca o serie de obiective strategice corelate cu cerintele europene.
Obiectivele strategice propuse reflecta angajamentul Romaniei pentru:
- abordarea aspectelor legate de cantitatile mari de deseuri intr-o maniera care sa conduca la
ruperea relatiei de proportionalitate existente intre cresterea economica si generarea de
deseuri;
- recuperarea, in masura posibilitatilor, a materialelor si energiei continute in deseurile a caror
generare nu se poate evita;
- stabilirea unui sistem de gestionare a deseurilor, integrat geografic si tehnologic care sa
includa cele mai bune tehnici / tehnologii care nu impun cheltuieli excesive;
- crearea conditiilor pentru ca deseurile sa fie colectate selectiv, reciclate /recuperate sau
eliminate fara a pune in pericol sanatatea umana si fara a utiliza procedee sau metode care ar
putea dauna mediului.
14
P.J.G.D. VASLUI
Obiectivele P.J.G.D. au fost stabilite pornind de la obiectivele si tintele stabilite la nivelul

regiunii Nord-Est prin Planul regional de gestionare a deseurilor si pe baza facilitilor de
colectare, transport, tratare, reciclare, respectiv eliminare a deeurilor existenta la nivelul judetului
si de nivelul veniturilor populaiei,. Ele sunt urmatoarele:
1. Dezvoltarea unei politici judeene de gestionare a deeurilor, integrate, documentate i
acceptate social i perfecionarea sa continu;
2. Creterea eficienei de aplicare a legislaiei in domeniul gestionrii deeurilor;
3. Dezvoltarea cadrului instituional, a structurilor administrative judetene si locale
pentru a implementa eficient politica de investitii ce vizeaza indeplinirea angajamentelor si
atingerea tintelor;
4. Asigurarea si dezvoltarea de resurse umane in administratia localitatilor judetului si in
Consiliul Judetean Vaslui , responsabile de implementarea si monitorizarea activitatilor de
gestionare a deseurilor;
5. Crearea si utilizarea de sisteme financiare si mecansime economice,
finanarea
corespunztoare a sectorului de gestionare a deeurilor;
6. Stabilirea i promovarea informrii, contientizrii i motivrii pentru prile implicate;
7. Valorificarea potenialului util din deeuri ;
8. Implementarea sistemelor de colectare separat a deeurilor;
9. Implementarea sistemelor de transport deseuri;
10. Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate (menajere, deseuri
asimilabile din comert, industrie, servicii, institutii, deseuri stradale, namoluri de la epurare);
11 Reducerea cantitilor de deeuri din ambalaje depozitate, prin valorificare;
12 Implementarea sistemului colectare a deeurilor (inclusiv voluminoase) provenite din
construcii si demolri;
13. Creterea eficienei tratrii i eliminrii nmolurilor provenite de la staiile de
epurare;
14. Cresterea gradului de constientizare a publicului privind impactul depozitarii
deseurilor asupra sanatatii si mediului;
15. Eliminarea deeurilor in conformitate cu cerintele legislaiei n domeniul gestionrii
deeurilor n scopul protejrii sntii populaiei i a mediului;
16. Implementarea msurilor de prevenire a impactului deeurilor provenite de la
vehiculele scoase din uz (VSU);
17. Colectarea, dezemembrarea i valorificarea DEEE;
18. Existena i funcionarea eficient a unui sistem de colectare, raportare si validare a
datelor i informaiilor privind gestionarea deeurilor;
19. Punerea in practica a principiului de prevenire a generrii de deeuri;
20. Colectarea i depozitarea/eliminarea corespunztoare a deeurilor voluminoase (altele
decat cele din constructii), a deseurilor periculoase si a altor tipuri de deseuri
15
P.J.G.D. VASLUI
Principalul scop al planului este de a stabili cadrul de programare judeean pentru

asigurarea unui sistem de gestionare a deeurilor n conformitate cu cerinele i prioritile
naionale i ale Uniunii Europene. Pe baza acestui plan pot fi planificate investiiile i msurile de
organizare care s asigure ndeplinirea obiectivelor i atingerea intelor din Strategia naionala de
gestionare a deeurilor i din Planul regional de gestionare a deeurilor.
1.3 Relatia P.J.G.D. Vaslui
cu alte planuri si programe
Planul Judetean de gestionare a deseurilor in judetul Vaslui a fost elaborat tinand cont de
relatia acestuia cu urmatoarele documente programatice:
a. Planul National de Dezvoltare (PND)
Dezvoltarea durabil este o preocupare major i un obiectiv fundamental al tuturor
aciunilor ntreprinse de Guvern n domeniul proteciei mediului. Astfel in PND au fost identificate
un numr de prioriti ce au ca obiectiv mbuntirea calitativ a mediului i protecia acestuia i
care, n general, conduc la mbuntirea calitii vieii, dintre care sectorul de gestionare a
deseurilor ocupa un loc important:
Reconstrucia ecologic a zonelor industriale degradate i a ntreprinderilor nchise din zonele
puternic poluate, n scopul stimulrii dezvoltrii unor noi activiti economice;
Gestionarea deeurilor i controlul gospodririi apelor, ce conduc la creterea atractivitii
zonelor pentru investiii;
Concentrarea ateniei asupra calitii aerului i schimbrilor climatice;
Prevenirea i controlul integrat al polurii
Protectia si conservarea biodiversitatii
Relatia P.J.G.D. Vaslui cu PND
P.J.G.D. Vaslui realizeaz o planificare a tuturor aciunilor necesare gospodririi complete a
deeurilor menajere si asimilate acestora, a fluxurilor de deseuri speciale - DEE si VSU, avand in
vedere si o coalborare stransa cu sectorul de afaceri, in special incurajarea investitiilor private in
domeniul reciclarii deseurilor, ca o condtie esentiala a atingerii tintelor de valorificare si
reciclare.
b. Strategia Naional pentru Gestionarea Deeurilor (SNGD)
Acest document programatic menioneaz c una dintre problemele principale ale gestionrii
deeurilor este inexistena unui sistem municipal de colectare selectiv a deeurilor. Generarea unor
cantiti semnificative de deeuri, fr a se lua n considerare posibilitatea de reciclare sau de
recuperare a energiei, nu se afl n concordan cu principiile dezvoltrii durabile. n acest moment,
n Romnia, exist posibiliti limitate de a sorta i a colecta mai multe tipuri de deeuri, iar
numrul limitat de ageni economici disponibili s recicleze aceste materiale sortate este un factor
important.
Relatia P.J.G.D. Vaslui cu Strategia Naional de Gestionare a Deeurilor (SNGD)
Planul judetean de gestionare deseurilor in Vaslui s-a elaborat in concordanta cu Strategia
Naional de Gestionare a Deeurilor si Planul Naional de Gestionare a deeurilor (aprobate prin
16
P.J.G.D. VASLUI
HG 1470/2004) cu privire la- Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deeurilor i

reabilitarea siturilor contaminate:
- Creterea gradului de acces la serviciile de salubritate de calitate i la tarife acceptabile;
- Reducerea cantitii de deeuri depozitate;
- Creterea cantitii de deeuri reciclate i valorificate;
- nfiinarea unor structuri eficiente de management al deeurilor
b. Planul Regional de Gestiune Deseuri in Regiunea 1 Nord-Est
Planul regional de gestionare a deseurilor in regiunea 1 Nord-Est coordoneaza alegerea de
optiuni fezabile de gestionarea deseurilor, in concordanta cu strategia de gestionare a deseurilor si
care sa conduca la indeplinerea obiectivelor in conditii de impact minim asupra mediului si sanatatii
umane la nivel regional.
Relatia P.J.G.D. Vaslui cu PRGD
Stabilirea obiectivelor i intelor judeene dezvoltate in planul judetean de gestionare deseuri
s-a facut n conformitate cu obiectivele i intele Planului Regional i Planului Naional de
Gestionare a Deeurilor, care stabilileste aceste elemente pentru intreaga regiune.
P.J.G.D. detaliaz o serie ntreag de elemente legate de calcularea fluxurilor de deeuri,
stabilirea capacitilor necesare pentru instalaiile de valorificare/eliminare a deeurilor, prezentarea
msurilor de implementare i a planului de monitorizare a progresului in vederea atingerii
obiectivelor i intelor judeene n conformitate cu obiectivele i intele Planului Regional i
Naional de Gestionare a Deeurilor
Planul se bazeaz pe obiectivele i prioritile strategice stabilite n documentele/strategiile
naionale :
Planul National de Gestiune a Deeurilor;
Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea I NE;
Planul Naional de Aciune pentru Mediu;
Planul Regional de Aciune pentru Mediu Regiunea I NE;
Documentul Complementar de Pozitie pentru negocierea Capitolului 22 Mediu i
Planurile de Implementare sectoriale aferente acestuia;
Strategia de Dezvoltare Durabila a Romaniei orizont 2025;
Strategia Nationala pentru Gestionarea Deseurilor;
POS Mediu 2007-2013;
Politica energetic a Romniei n perioada 2006-2009 Energie sigur, accesibil i curat
pentru Romnia;
Strategia Naional pentru protecia atmosferei
O bun parte din obiectivele prevzute n P.J.G.D. Vaslui sunt n curs de finanare
sau urmeaz a fi finanate din urmtoarele programe:
PHARE CES (Coeziune Economic i Social) 2004 - 2006
Prin programul Phare CES autoritile publice primesc sprijin financiar pentru
implementarea de proiecte n domeniul gestionrii deeurilor.
ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre Aderare)
17
P.J.G.D. VASLUI
ISPA a fost stabilit prin Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr.1267/1999 n

vederea acordrii asistenei pentru pregtirea aderrii la Uniunea European a rilor din
Europa Central i de Est, asisten acordat pentru realizarea coeziunii economice i sociale
ntre state, n domeniul politicilor privind infrastructura de transport i de mediu.
POS MEDIU Axa Prioritar II Dezvoltarea sistemelor de management integrat al
deeurilor i reabilitarea siturilor contaminate istoric (1,168 miliarde Euro, din care grant
UE 0,934 miliarde Euro)
n cadrul acestei axe prioritare, POS Mediu va promova cu prioritate proiecte integrate de
management al deeurilor, care s reflecte politica UE i principiile din acest sector de mediu i care
sunt n conformitate cu Planul Naional de Gestionare a Deeurilor i cu Planurile Regionale de
Gestionare a Deeurilor. Programele de investiii vor include activiti legate de ierarhia n ceea ce
privete managementul deeurilor (prevenire, colectare selectiva, valorificare i reciclare, tratare i
eliminare), n paralel cu nchiderea depozitelor de deeuri neconforme. Proiectele respective vor
acoperi aglomerrile urbane i rurale, la nivel judeean i regional.
Iniiative adoptate de comunitati pentru reducerea impactului deeurilor asupra mediului
Proiectul Managementul integrat al deeurilor n judeul Vaslui-zona Vaslui, Brlad i
Hui este inclus n lista indicativ de proiecte anexat la Programul Operational Sectorial pentru
Infrastructura de Mediu n vederea finanrii din Instrumente Structurale n perioada 2007-2013.
n orasele judeului Vaslui nu se realizeaz colectarea selectiv a deeurilor, dar n urma
initiativei Consiliilor Locale , n anul 2006, au fost aprobate spre finanare doua proiecte n cadrul
Programului Phare CES 2004-Coeziune Economic i Social-Scheme de Investiii pentru Proiecte
Mici de Gestionare a Deeurilor.
1. Sistem de colectare selectiv si valorificare a deeurilor reciclabile in zona Negreti,
jud.Vaslui- n valoare de 870.000 euro, care prevede realizarea a 16 puncte de colectare selectiv
n orasul Negreti, 6 puncte de colectare n localitile limitrofe- Parpania, Cioatele, Valea Mare,
Glodeni, Poiana, Czneti- i a unei staii de transfer i sortare la 700 m SV de localitatea
Negreti;
2. Dezvoltarea colectrii selective a deeurilor n mun.Hui, jud.Vaslui - n valoare de
550.000 euro, care prevede nfiinarea a 29 puncte de colectare selectiv n mun. Hui.
De asemenea, a fost aprobat spre finanare n programul Phare CBC Romania Moldova
2004-2006, componenta Dezvoltare Economic i Social, Protecia Mediului i a Naturii, proiectul
Gestiunea deeurilor n zona Flciu-Berezeni - n valoare de 473.303.5 euro, care prevede
realizarea unei staii de transfer i a 50 platforme betonate, precum i achiziionarea a 280 de
eurocontainere pentru colectarea deeurilor.
Consiliul Local Brlad a depus la Administraia Fondului pentru Mediu, n anul 2006,
proiectul- "nchidere si monitorizare postnchidere a depozitului de deeuri menajere din
municipiului Brlad", dar nu a fost selectionat pentru finanare.
18
P.J.G.D. VASLUI
Consiliul Local Stanilesti a obtinut n anul 2006 finanare pentru proiectul "Sistem de
colectare selectiv a deeurilor menajere i crearea de platforme de compostare n comuna
Stanileti", care n prezent este n faza de implementare.
n anul 2006, agenii economici au realizat unele investiii prevzute n programele de
conformare, referitoare la gestionarea deeurilor i anume:
S.C.Compania de Utiliti
Publice S.A.Brlad
Achiziionarea a 60 buc.eurocontainere de 1100
litri,1000 buc.europubele de 120 litri si 150 europubele
de 360 litri
S.C. TEHNOUTILAJ S.A. HUI
realizarea unei platforme betonate pentru depozitarea
deeurilor i nlocuirea plcilor de azbociment
S.C. AVICOM S.A.Vaslui
Refacerea hidroizolaiei la platforma de deshidratare
dejecii i a drenului colector de ape uzate cu
dirijare ctre bazinul de stocare ape uzate din cadrul
staiei de preepurare
Amenajarea a trei foraje hidrologice de observaie
n zona depozitului de carburani,n zona
platformei de deshidratare i la bazinul de colectare ape
uzate din staia de preepurare
Amenajarea cilor de acces betonate in zona staiei de
preepurare ape uzate i platform deshidratare
S.C.TERMICA S.A. Vaslui
eliminarea a 8 condensatori cu P.C.B. si curarea
rezervoarelor de CLU de la trei centrale termice
S.C. VASTEX S.A. Vaslui
eliminarea a 20 condensatori cu P.C.B.
S.C. CONFECIII S.A.Barlad
eliminarea a 18 condensatori cu P.C.B.
S.C. VIGOTEX S.A.Barlad
eliminarea a 20 de condensatori cu P.C.B.
19
P.J.G.D. VASLUI
2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE

EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII
P.J.G.D. VASLUI
2.1 Descrierea zonei de amplasament a Judeului Vaslui
2.1.1 Incadrarea in teritoriu a Judeului Vaslui

Judeul VASLUI este aezat n partea de est a rii, acoperind 2,2% din suprafaa Romniei
i reprezentnd 5318 kmp. Se nvecineaz: la est cu Republica Moldova- grania constituind-o rul
Prut -171 km, la vest cu judeele Neam, Bacu i Vrancea, la sud cu judeul Galai i la nord cu
judeul Iai.
Poziia geografic a judeului Vaslui:
Punctul extrem
Longitudine estic1) Latitudine nordic
2738' 20''
4657' 57''
Nord Sat Protopopeti, com.Tcuta
Sat Pochidia, com. Tutova
2740' 02''
4601' 10''
Sud
Sat Sratu, com. Stnileti
2816'15''
4637'08''
Est
2712'16''
4650'30''
Vest Sat Bceti, com. Bceti
2.1.2 Relieful si caracteristicile geotehnice ale aplasamentului
Judeul Vaslui este situat n partea central estic a Podiului Moldovei, n diviziunea
acestuia, Podiul Brladului; ntinzndu-se pe cursul superior i mijlociu al rului Brlad, strbate
partea de sud i sud-est a Podiului Central Moldovenesc, iar n partea austral separ Colinele
Tutovei de Dealurile Flciului. Tot subunitai fizico-geografice ale Podiului Brladului sunt i
Depresiunea Hui i Depresiunea Elan-Sratu, care ntregesc imaginea judeului.
Relieful este format din ansambluri de culmi i vi largi orientate, n majoritatea situaiilor,
N-S. Din punct de vedere al altitudinii, relieful judeului Vaslui variaz ntre nalimile cele mai
mari ce se gsesc n bazinul Racovei (485 m - Dealul Mngaralei, 465 m n Dealul Rzeti, 461 m
n Dealul Schitului) i nlimea minim de 10 m din lunca Prutului. Aspectul general al podiului
este de dealuri nalte cu plaiuri uor ondulate, cu o altitudine medie de 110 m.
Spre vile Brlad i Lohan, Colinele Flciului se termin prin versani abrupi, modelai
intens prin procese de alunecare i torenialitate. n sud culmea se lete aproape ca un podi n
Colinele Mluteniului. Ctre Valea Elanului vile toreniale coboar spre est si sud-est de la 250 m
la 100m.
ntre colinele Tutovei si cele ale Flciului se desfoara Culoarul Brladului (cca 152 km
lungime) format dintr-o lunc ce se lrgete treptat din amonte (1-2 km) spre aval (3-4 km) i din
mai multe niveluri de terase; versanii- drept n cursul superior, i stng- n aval de Crasna, sunt
abrupi. n estul judeului, pe cca. 150 km, se afl Valea Prutului cu un es aluvial larg i mai multe
terase.
20
P.J.G.D. VASLUI
Altitudinea principalelor localiti
Denumirea localitii
Vaslui
Brlad
Hui
Negreti
Obareni
Altitudinea
110 m
105 m
177 m
339 m
480 m
Elemente de geologie
Din punct de vedere geologic, teritoriul judetului Vaslui face parte integranta din unitatea
structurala a Platformei Moldovenesti, platforma delimitata de urmatoarele linii de demarcatie: linia
sudica este data de o linie ce ar uni localitatile Falciu, Crasna, Bogdana, Tg. Plopana, limita ce
corespunde unei falii profunde, spre est si nord-est Platforma Moldoveneasca se intinde in afara
granitelor, facand corp comun cu Platforma Est-Europeana.
Din punct de vedere structural Platforma Moldoveneasca este alcatuita din soclu, etajul
inferior si cuvertura-etajul superior al platformei.
Soclul a fost interceptat numai in diferite foraje executate la adancimi de 1000 m si este
alcatuit din sisturi migmatice rosii, gnaise si paragnaise, strabatut de numeroase filoane de
pegmatite.
Cuvertura Platformei Moldovenesti este alcatuita din depozite de conglomrate in strate
subtiri, gresii cuartoase, albicioase, alternante de gresii cu sisturi argiloase si sisturi argiloase toate
reprezentand in mare masura Ordovicianul.
Silurianul este reprezentat prin depozite predominant calcaroase cu intercalatii de
marne si argile marnoase.
Devonianul este reprezentat de gresii siliciose in intercalatii de argile si calcare.
Mezozoicul este slab reprezentat, succesiunea litologica variind functie de zona
studiata.
Neozoicul este mai puternic reprezentat in judetul Vaslui, fiind constituit din
conglomerate, nisipuri si calcare de diferite tipuri, in alternanta de argile si nisipuri, cinerite si
depozite grezoase argiloase.
Condiiile geologice si fizico-geografice situeaza judeul Vaslui n categoria judeelor cu
potenial ridicat de producere a alunecarilor de teren. Probabilitatea de producere a alunecarilor este
mare, coeficientul de risc fiind cuprins ntre 0,51 0,80.
21
P.J.G.D. VASLUI
Din schia tectonica a vorlandului carpatic din Moldova (dupa Sandulescu si Visarion
1981) zona de interes este stabila si nu produce fenomene geologice care sa influeneaze activitatea
antropica, studiile geologice evideniind uoare ridicari ale scoarei, care, n nordul si vestul
teritoriului ating 3-4 mm/an iar n sud 2-3 mm/an.
Cutremurele din aceasta regiune, nu se datoresc unor linii tectonice locale, ele fiind
conditionate in special de epicentrul cantonat in zona Vrancea.
Conform Normativului P100-1992, teritoriul propus, face parte din zona seismica "B",
careia ii corespunde:
- coeficient seismic de sigurana
- Ks = 0,12;
- perioada de colt
- Tc = 0,70;
- grad seismic asimilat (scara MSK) - VIII;
Conform prevederilor din STAS 6054-77, adncimea maxima de inghet a zonei, este de
1,00 m, fata de suprafata terenului.
2.1.3 Clima
Datorit poziiei pe glob, 46 40' lat. N, n partea extrem estic a Romniei, judeul Vaslui
are clima temperat continental, proprie Europei rsritene. Sunt caracteristice masele de aer rece
ale anticiclonului siberian, iar vara- aerul uscat continental sau tropical. n perioada cald a anului,
seceta este un fenomen accentuat i frecvent; iarna sunt specifice inversiunile termice.
Temperatura ambiental, precipitaii atmosferice n anul in intervalul 1961- 2007
Media anual (C)
Maxima anual (C)
Precipitaii atmosferice
Minima anual (C) (l/mp/an)
9.2
9.6
9.8
40,8
39,9
39,7
- 21,4
- 17,0
-22,8
Temperatura ambiental
Vaslui
Barlad
Negreti
510.9
535.5
518.8
Frecvena vntului - 2007

Frecvena vntului
pe direcii %
N: 12,7; NE: 2,7
Vaslui
E: 8,8; SE: 17,5
S: 8,1; SV: 2,7
V: 11,8; NV: 27,1
N: 15,2; NE: 4,2
Brlad
E: 1,2; SE: 4,2
S: 9,3; SV: 19,7
V: 5,4; NV: 20,0
N: 8,3; NE: 2,3
Negreti
E: 1,6; SE: 11,0
Frecventa calmului %
Viteza medie anual m/s
Vaslui
8,6%
Vaslui
2,6
Brlad
20,8%
Brlad
2,9
Negreti
41,9
Negreti
2,4
22
P.J.G.D. VASLUI
S: 5,1; SV: 1,2
V: 8,9; NV: 19,7
Un fenomen destul de frecvent este seceta, regimul pluviometric fiind considerat secetos
n anul 2007, avnd ca lun de maxim luna august (Staia meteo Brlad) 161,8 l/m2 i ca lun de
minim luna mai, cnd Statiile Meteo Hui i Brlad au nregistrat cantiti nesemnificative de
precipitaii.
Evidenierea extremelor climatice i manifestri ale acestora
Din punct de vedere pluviometric, n anul 2007, au existat mari diferenieri la nivel lunar.
De exemplu, n luna septembrie, cantitatea de precipitaii nregistrat la Vaslui a fost de 130,6 l/mp,
iar la Hui de1,38 l/mp. Pe ansamblu, judeul Vaslui s-a confruntat n 2007 cu fenomenul de seceta
extrem, staiile meteo nregistrnd valori pentru cantitile de precipitaii sub norma climatologic
specific.
4
1
1
408
12
71
245
1
6
7.164
3.258
2.503
360
0,30
1,5
6,32
16,00
52,99
14,3
1,70
11,00
43,70
50,35
2.1.4 Aer si zgomot

Pe teritoriul Judeului Vaslui exist: drumuri nationale, drumuri judetene, i drumuri
comunale. Acestea reprezinta o sursa de zgomot pentru zonele locuite si o sursa de impurificare a
aerului cu gaze de esapament si pulberi.
Reteaua soselelor si drumurilor in judet este caracterizata ca o retea de tip pianjen,
cele mai importante cai de comunicatie fiind: DN Bucuresti-Iasi, Bucuresti-Albita, Vaslui-Bacau.
Lungimea cailor de comunicatie este urmatoarea: DN=381,570km, DJ=935,569km,
DC=826,752km.
Reeaua feroviar: Judetul Vaslui este traversat de 248 km de cale ferat. Densitatea
liniilor pe 1000 km2 teritoriu este de 6,6 , superioara celei regionale ( 40,0 ).
Transportul urban de pasageri n judet, principalul mijloc de transport public este
autobuzul, dar ultimii ani au nsemnat o dezvoltare a transporturilor cu microbuzele i taximetrele.
23
P.J.G.D. VASLUI
Ci ferate
Drumuri
comunale
35
20
26
15
Drumuri
judeene
2004
2005
2006
2007
Drumuri
naionale
Situaia pagubelor provocate de inundaii, n judeul Vaslui, n perioada 2004-2007

Numr
Numr de Numr
Numr
Ha teren agricol
Km infrastructura afectat
localiti locuitori
gospodrii
obiective
afectat
afectate
decedai
afectate
socioeconomice
afectate
Calitatea aerului
n judeul Vaslui s-a amplasat i funcioneaz o staie de monitorizare continu a calitii

aerului pentru fond urban, dotat cu echipamente automate pentru msurarea concentraiilor
principalilor poluani atmosferici. Datele furnizate de staie sunt colectate i se transmit panourilor
de informare a publicului, dup validare.
Toate datele colectate n centrele din ar- privind calitatea aerului, vor putea fi urmrite,
actualizat, i pe site-ul www.calitateaer.ro.
Agenii economici din judeul Vaslui, care intr sub incidena Directivei 1999/13/EC privind
reducerea emisiilor de compui organici volatili (COV), datorate utilizrii solvenilor organici n
anumite activiti i instalaii, directiv transpus prin HG 699/2003 i modificat i completat cu
HG 1902/2004 (SC MNDRA SA Brlad, SC ULEROM SA Vaslui, SC GARTEK SRL Hui, SC
AZZURA SRL Hui, SC HUANA SA Hui, SC ROM-BUSINESS SRL Brlad, SC NICULINA
IMPEX SRL Vaslui), sunt conformi cu prevederile Directivei, respectiv au realizat msurile
impuse n vederea reducerii emisiilor de COV.
De asemenea, toi agenii economici care intr sub incidena Directivei privind controlul
emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultai din depozitarea benzinei i distribuia sa de la
terminale la staiile de benzin i-au ndeplinit msurile impuse de necesitatea conformrii cu
prevederile acesteia.
Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2).
La nivelul judeului, emisiile de dioxid de sulf provin cu precdere din arderea
combustibililor fosili. Dioxidul de sulf este unul din cele mai nocive gaze poluante rspndite n
atmosfer. Este deosebit de toxic i prezint un sinergism ridicat cu praful, negrul de fum, etc., este
foarte solubil n ap i contribuie n mare msur la producerea ploilor acide. Afectarea mediului se
datoreaz produsului su de oxidare- trioxidul de sulf. Acesta se dizolv n picturile de ap
formnd acidul sulfuric.
n cazul emisiilor de SO2 s-a semnalat o scdere fa de anul 2004 datorat- n principaltrecerii cazanelor de la centralele termice pe combustibil gaz natural.
Valorile comparative, pe ani, sunt prezentate n tabelul de mai jos.
Emisii anuale dioxid de sulf (t/an)
Jude 1999 2000
2001 2002
2003
2004 2005 2006 2007
Vaslui 537.06 570.40 240.8 850.00 1794.80 740.90 865.10 463.5 360.5
Emisii anuale de oxizi de azot (NOx)
Pentru anul 2007, emisiile de oxizi de azot au nregistrat o valoare mai mica dect n anul
2006 ca urmare a faptului c SC TERMICA SA Vaslui a renunat la consumul de pacur i a
branrii unui numr mare de locuine la reeaua de gaz metan, n detrimentul ncalzirii cu ali
combustibili, lichizi sau solizi.
Emisii anuale de amoniac (NH3).
Emisiile de NH3 de la nivelul judeului Vaslui au crescut fa de valoarea nregistrat anul
trecut cu 8.15%, cretere datorat revigorrii activitii de cretere a psrilor, respectiv a
animalelor.
24
P.J.G.D. VASLUI
Valorile obinute sunt prezentate sintetic n tabelul de mai jos.

Emisii anuale de amoniac (t/an)
Jude
Vaslui
1999
1823
2000
22106
2001 2002
11200 25700
2003 2004
722.30 787.10
2005
2006
1008.80 1203.6
2007
1310.4
Emisii de compusi organici volatili nemetanici

Rezultate cu precdere din activiti care au la baz utilizarea solvenilor i distribuia
carburanilor, emisiile de compuii organici nemetanici au cunoscut, n perioada 1999-2007,
urmtoarea evoluie:
Emisii anuale de compui organici volatili nemetanici (t/an)
Jude
1999 2000
2001
2002 2003 2004 2005 2006
2007
Vaslui
9254.2 5199.6 1270
1835 2141.3 2561.2 8912.4 1759.22
2548
Poluarea cu metale grele
Aceast categorie de poluani este generat de procese industriale diferite i de sursele
mobile.
Sursele de poluare se pot clasifica dup cum urmeaz:
- cadmiu
surse staionare care cuprind procese de combustie pe baz de crbuni, petrol, gaze
naturale
surse mobile- trafic pe baz de motorin
- mercur
surse mobile trafic pe baz de benzin
surse staionare centrale termice, turntorii font
incinerare deeuri spitaliceti
- plumb
surse mobile trafic;
surse staionare procese industriale.
Metalele grele sunt cunoscute sub denumirea de poluani sistemici, datorit faptului c nu au
o funcie biologic, dar dup ptrunderea n organism determin leziuni specifice la nivelul
anumitor organe i sisteme, chiar n concentraii foarte mici.
Valorile rezultate din calculul emisiilor n perioada 1999-2007 sunt prezentate n tabelul ce
urmeaz:
Emisii de metale grele tone/an
Jude
Vaslui
Poluant
Hg
Pb
Cd
1999
0.0203
2.7121
0.0179
2000 2001
2002
0.0176 0.0383 0.0104
2.113
1.532 0.866
0.0182 0.0186 0.0088
2003
0.0064
2.460
0.0017
2004
0.0069
3.156
0.0016
2005
0.0293
3.75
0.0911
2006
0.000748
0.350
0.000795
2007
0.0000749
0.0117
0.000453
Calitatea aerului se caracterizeaz prin urmarirea polurii de fond i a polurii de impact

realizat la nivelul ageniilor teritoriale de mediu.
25
P.J.G.D. VASLUI
La A.P.M. Vaslui reeaua de control al polurii de impact const n monitorizarea

permanent a urmtoarelor categorii de poluani:
a. poluani gazosi: NO2, SO2, NH3;
b. metale: Pb;
c. TSP si PM10;
d. pulberi sedimentabile;
e. precipitaii atmosferice.
Punctele de prelevare sunt amplasate n municipiile Vaslui, Brlad, Husi i n oraul
Negreti (n municipiul Hui i orasul Negreti sunt prelevate numai pulberi sedimentabile).
Calitatea aerului ambiental 2007
Jude
Ora
Vaslui
Staia
Sediu
APM
Tipul
staiei
Trafic
Vaslui
Vaslui
Spitalul Fond
Judetean urban
Vaslui
Staia
epurare
Fond
de
urban
Vaslui UTU
Trafic
Vaslui
Fond
industrial
ULVAS
Tip
Numr
poluant
determinri
(SO2,
NOx, TSP, PM10,
CO, benzen,Pb,
Cd, etc)
NO2
384
SO2
384
PM10
286
Concentraia
anual UM
8.4
5
35.6
g/mc
g/mc
g/mc
TSP
Pb
NO2
SO2
NH3
TSP
Pb
61
254
348
348
348
348
254
26.4
0.13
1.8
4.5
7.6
30.1
0.15
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
NO2
SO2
NH3
TSP
Pb
NO2
SO2
NH3
TSP
Pb
NO2
SO2
NH3
TSP
348
348
348
348
254
53
53
53
53
32
346
346
346
346
2.1
6.1
10.6
31.2
0.16
2.2
5.5
4.4
21.7
0.16
1.9
4.9
9.6
30.3
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
26
Frecvena Observaii
depirii
VL
sau
CMA (%)
0
0
11,8 S-au
nregistrat
depiri
pe anul
calendaristic
2007.
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
P.J.G.D. VASLUI
34
Vaslui
Vaslui
CTZ
Vaslui
AMC
Brlad
Spital
aduli
Fond
urban
Fond
urban
Trafic
Trafic
Brlad
SC
FEPA
SA
Pb
NO2
SO2
NH3
TSP
Pb
NO2
SO2
NH3
TSP
Pb
NO2
SO2
NH3
TSP
Pb
NO2
SO2
NH3
TSP
Pb
254
239
239
239
239
197
249
249
249
249
231
160
160
160
160
160
160
160
160
160
160
0.13
2.0
5.5
9.5
30.7
0.13
2.4
4.2
10.4
32.7
0.16
5.2
19.2
27.4
52.6
0.12
7.0
19.5
23.3
52.1
0.14
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
g/mc
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Concentratii ale dioxidului de sulf SO2

La indicatorul SO2 nu s-au nregistrat depiri fata de valoarea limit admis, 125 g/mc
conform ORD. nr. 592/2005. Valoarea medie anual n anul 2007 a fost de 8.37 g/mc, valoare
ceva mai mare decat cea nregistrat n anul 2006.
Evoluia dioxidului de sulf - (g/mc)
2007
Judet
1999
2000
2001
2002
2003 2004
2005
2006
32
35
39
46
56
44
19
2.08
8.37
Vaslui
Zone critice sub aspectul polurii atmosferei
La nivelul judeului Vaslui nu putem vorbi despre zone critice din punct de vedere al
polurii atmosferei. n timp, s-au nregistrat depiri la indicatorul PM10 n punctul de
monitorizare Sediu APM, iar cauza acestor depiri este traficul intens din aceasta zon. Mai mult,
n perioada ianuarie-aprilie 2007 n zon s-au efectuat lucrri la suprafaa carosabil din zon, ceea
ce a dus la o cretere a indicatorului PM10.
Potenialele surse locale de poluare a aerului sunt prezentate n tabelul urmator:
Surse poteniale de poluare
Nr. Agent economic
Domeniul de activitate
Principalii poluani atmosferici
crt.
1.
S.C. TERMICA S.A
Instalatii de ardere cu o
CO, SO2, Nox, pulberi
putere termica nominala Emisii nedirijate: COV, vapori de acid
mai mare de 50 MW
clorhidric, hidroxid de sodiu, amoniac,
27
P.J.G.D. VASLUI
pulberi de var.
1.
SC SAFIR SRL Vasluifermele Miclesti si Rosiesti

SC INTERAGROALIMENT
SRL Bacau- ferma Zorleni
SC AGRIVAS SRL Vasluiferma avicola Lipovat
SC AVICOM SA Vaslui
Instalatii pentru cresterea

intensiva a pasarilor
2.
3.
4.
5.
FABRICA DE CARAMIZI
Exploatare argila si
Vaslui
fabricare caramizi din
argila
6.
SC VANBET SRL Banca
Instalatii pentru
cresterea intensiva a
pasarilor
10. SC STEMAR SA Vaslui
Fabricare de produse
chimice organice
intermediari pentru industria
de cosmetice.
1.
SC MARSEMAR SA Husi
Statie imbuteliere GPL
1.
SC ULMENA SRL VASLUI Distributie benzina
2.
SC PETROM SA PECO
Distributie benzina
Vaslui, Barlad, Husi
3.
ROMPETROL
Distributie benzina
DOWNSTREAM SA
statia PECO Barlad
4.
SC PETROMOLD SRL
Distributie benzina
Barlad
5.
SC TRANZITOIL SRL
Distributie benzina
Vaslui
6.
SC LUKOIL SA statia
Distributie benzina
Vaslui, Barlad
NH3, H2S
NH3, H2S
NH3, H2S
NH3, H2S
Nox, SO2, pulberi
NH3, H2S
difil, COV cu mirosuri puternice:

aldehide, compusi politerpenici
GPL
vapori benzina
vapori benzina
vapori benzina
vapori benzina
vapori benzina
vapori benzina
Radioactivitatea
Programul Naional de Supraveghere a Radioactivitii Mediului are dou componente:
supravegherea i controlul de rutin n jurul unui obiectiv nuclear i supravegherea radioactivitii
mediului la nivelul ntregului teritotriu. Programele de supraveghere a radioactivitii mediului sunt
executate de Staiile de Supraveghere a Radioactivitii Mediului din teritoriu. Staia de
Radioactivitate Vaslui i desfoar activitatea dup un program standard de prelevare, pregtire i
28
P.J.G.D. VASLUI
msurare n situaii normale a nivelului radioactivitii beta globale pentru urmtorii factori de
mediu:
aerosoli atmosferici;
depuneri atmosferice totale;
ap potabil;
ap brut (ru Brlad, ru Prut, foraj Munteni de Jos);
sol necultivat;
vegetaie spontan;
debitul dozei gamma absorbite n aer;
Pentru msurarea beta global a probelor de mediu se utilizeaz sistemul de msurare CMR
beta cu sonda de scintilaie ND-304. Pentru etalonare n msurarea activitii beta globale se
folosesc surse etalon de suprafa de Sr-Y 90 .Fondul mediu al instalaiei de msurare este cuprins
n intervalul 3.3 5.7 [ pulsuri/minut ], iar factorul de etalonare se situiaz ntre 10.0 19.2 [
pulsuri/minut*Bq ]
Msurarea beta global a probelor de mediu se realizeaz n dou etape:
msurarea imediat dup prelevarea i pregtirea probei;
msurarea ntrziat, la 5 zile de la colectarea probei respective.
Radioactivitatea aerului
Aerosoli atmosferici
Procedura de determinare a radioactivitii atmosferei const n aspirarea pe filtre a
aerosolilor atmosferici i masurarea radioactivitii filtrelor la diferite intervale de timp. Pentru a
separa contribuia radionuclizilor naturali la radioactivitatea unei probe de aerosoli atmosferici,
msurarea beta global se realizeaz n trei etape (la 3minute, la 20 ore i la 5 zlle de la prelevarea
probei) Filtrele aspirate i msurate global sunt expediate lunar la Laboratorul de Radioactivitate a
Mediului Bucureti pentru analiza gamma spectrometric.
Aerosoli atmosferici Activiti specifice globale medii anuale [Bq/mc] msurri imediate
Staia
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
RA Vaslui
aspiraia 3.8
4.5
4.4
4.1
4.2
3.9
3.1
02-07
aspiraia 2.0
1.9
1.9
1.7
2.4
2.1
1.4
08-13
Depuneri atmosferice totale i precipitaii [ Bq/m2 *zi ]
Prelevare probelor de depuneri atmosferice totale ( pulberi sedimentabile i precipitaii
atmosferice ) se face zilnic, de pe o suprafa de 0.3 m2 , durata de prelevare fiind de 24 ore.
Intervalul de timp ntre momentul colectrii probei i cel al msurrii este de 5 zile, excluzndu-se
astfel contribuia radionuclizilor de viaa scurt. Radioactivitatea artificial a probelor de depuneri
atmosferice totale s-a situat n general sub limita de detecie a aparaturii i metodei utilizate.
29
P.J.G.D. VASLUI
Activitate specific depuneri atmosferice totale [Bq/m2 *zi] - medie anual

Staia
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
RA Vaslui
activitate
0.7
0.7
0.9
0.8
0.9
0.8
1.6
imediat
activitate
0.4
0.5
0.4
0.5
0.6
0.6
1.0
la 5 zile
Radioactivitatea apelor
A fost urmrit radioactivitatea principalelor cursuri de apa:
- Rul Brlad s-a recoltat cu o frecven zilnic, din amonte de localitatea Vaslui;
- Rul Prut s-a recoltat lunar din seciunea Drnceni;
Programul de supraveghere a nivelului de radioactivitate a apelor brute a coninut i
prelevri de ap brut de adncime cu o frecven lunar din Forajul Munteni de Jos, situat n aval
de halda de steril provenita de la Centrala Termic Urban Vaslui
Ap brut Ru Brlad
Activiti spcifice globale medii anuale [ Bq/mc] msurri imediate
2001 2002
2003
2004
2005
2006
2006
Staia
RA Vaslui
Ru Brlad
544.6 427.8
398.6
368.7
408.3
456.9
529.5
Ap brut Ru Prut
Ap brut Ru Prut Activiti specifice globale medii anuale [Bq/mc] - msurri la 5
zile
Staia
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
RA Vaslui
Medie anual 207.9 232.3
179.4
216.5
259.2
290.8
232.6
Ap brut de adncime Foraj Munteni de Jos
Ap brut de adncime Foraj Munteni de Jos
Activiti specifice globale medii anuale [Bq/mc] - masurri la 5 zile
Staia
2001 2002
2003
2004
2005
2006
RA Vaslui
Medie anual 190.0 330.2
361.8
270.9
207.1
337.0
2007
283.0
Ap potabil
Zilnic s-a msurat beta global probe de ap potabil prelevate din reeaua de distribuie a
oraului. Rezultatele analizei beta globale se situeaz n limitele normale de variaie, cele mai multe
valori situndu-se sub limita de detecie a aparaturii.
30
P.J.G.D. VASLUI
Ap potabil
msurri imediate
Staia RA Vaslui
2001
Medie anual
299,1
Activiti
specifice
globale
medii
anuale
2002
2003
2004
2005
2006
2007
204,9
127,4
196,2
207,1
221,5
354,5
[Bq/mc]
Radioactivitatea solului
Probele de sol necultivat au fost prelevate cu frecven sptmnal, n perioada de vegetaie
a anului (aprilie octombrie) din perimetrul amplasamentului Staiei Meteo Vaslui.
Rezultatele sunt prelucrate n Bq/Kg mas uscat. Pentru analiza gamma spectrometric s-a
prelevat n luna iunie o prob anual de sol necultivat. Proba a fost expediat la laboratorul de
referin pentru radioactivitatea mediului L.R.M. Bucureti
Sol activiti specifice globale [Bq/Kg] medii anuale
Staia
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
RA Vaslui
Staia
700.1
717.8
412.9
420.0
472.6
541.1
550.0
Meteo Vaslui
Radioactivitatea vegetaiei
Probele de vegetaie spontana au fost prelevate cu frecven sptmnal, n perioada de
vegetaie a anului (aprilie octombrie) din perimetrul amplasamentului Staiei Meteo Vaslui.
Rezultatele sunt prelucrate n Bq/Kg mas verde. Pentru analiza gamma spectrometric s-a prelevat
n luna iunie o prob anual de vegetaie spontan. Proba a fost expediat la laboratorul de referin
pentru radioactivitatea mediului L.R.M. Bucureti.
Vegetaie Activiti specifice globale [Bq/Kg] medii anuale
Staia
RA Vaslui
Staia
Meteo Vaslui
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
296.1
206.9
232.3
278..1
283.9
382.3
335.7
Activitatea Staiilor RA este coordonat de Laboratorul Naional de Referin, L.R.M.

Bucureti. Zilnic datele de radioactivitate i parametri asociai acestora sunt transmise la L.R.M.
Bucureti. Prin fluxul de date i comunicarea cu Staiile de Radioactivitate din teritoriu, L.R.M., are
o viziune de ansamblu, la nivel naional, asupra radioactivitii mediului i n special asupra celei
mai dinamice componente a radioactivitii mediului, radioactivitatea atmosferei.
Probele recoltate i masurate global sunt trimise la L.R.M. pentru analize gamma
spectrometrice.
n cursul anilor 2001-2007 nu au existat evenimente de contaminare a mediului pe
teritoriul judeului Vaslui.
31
P.J.G.D. VASLUI
Schimbri climatice
Emisii totale anuale de gaze cu efect de ser
Evaluarea emisiilor de gaze cu efect de ser la nivel judeean permite evaluarea la nivel
naional i constituie un instrument util n luarea de decizii care s contribuie la reducerea emisiilor.
ncepnd cu anul 2000, n conformitate cu ordinul MAPPM nr.524/2000, s-a demarat, n
cadrul ageniilor de protecie a mediului, inventarierea surselor de poluare care genereaz gaze cu
efect de ser, analizarea acestor surse, calculul emisiilor i luarea de msuri pentru limitarea
emisiilor. Datele care evideniaz cantitile de emisii de gaze n atmosfer au fost determinate pe
baza unor modele i calcule de estimare prezentate n Atmospheric Emission Inventory Guidebook
2000, ultimul ghid CORINAIR aprut.
Consecina cea mai cunoscut a polurii atmosferice este efectul de ser, care reprezint un
pericol grav pentru viitorul apropiat al omenirii. n unele zone poluate, s-au constatat modificri ale
factorilor climaterici, n funcie de natura, nivelul i durata perioadelor de poluare. Creterea
procentului de dioxid de carbon din atmosfer, de exemplu, ar conduce la ridicarea temperaturii mai
ales la suprafaa solului. n prezent, acest fenomen se pare c este compensat de o rcire produs pe
de o parte de reflectarea n spaiu a razelor solare de ctre praful din atmosfer iar pe de alt parte
prin reinerea unei cantiti din radiaia solar caloric de ctre elementele poluante din atmosfer.
Aceste fenomene determin o scdere a temperaturii aerului, dar mai ales a solului.
n acelai timp, diveri poluani atmosferici, n special aerosolii, constituie nuclee de
condensare pentru vaporii de ap din aer, ceea ce mrete nebulozitatea atmosferic, favorizeaz
formarea ceei i crete frecvena precipitaiilor.
Cunoaterea emisiilor de gaze cu efect de ser la nivelul judeului reprezint un element
important n definirea impactului dezvoltrii socio-economice asupra mediului.
Pentru implementarea Directivei 2003/87/CE privind stabilirea unei scheme de
comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser din cadrul Comunitii, transpus
prin Hotarirea de Guvern nr.780/2006 privind stabilirea unei scheme de comercializare a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser, una din obligaii o reprezint autorizarea
instalaiilor ce intr sub incidena prevederilor acestei hotrri, pn la sfritul anului 2006.
La nivelul judeului Vaslui au fost autorizate instalaii ce intr sub incidena HG 780/2006
privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser pentru
urmatoarele societi: SC Rulmeni SA Brlad, SC TERMICA SA Vaslui i SC Fabrica de
crmizi SRL Vaslui .
Emisii anuale de dioxid de carbon
Dioxidul de carbon sau gazul carbonic a contribuit n mod hotrtor ca planeta Terra s fie
ceea ce este, permind dezvoltarea vieii. Moleculele de dioxid de carbon au blocat din totdeauna
radiaiile calorice provenite de la Soare. Numai meninerea relativ constant a unei cantiti de
32
P.J.G.D. VASLUI
dioxid de carbon asigur condiii optime pentru dezvoltarea vieii. Dac anumite limite ar fi
depite, efectele ar fi devastatoare.
Gazul carbonic i vaporii de ap din atmosfer absorb cea mai mare parte din radiaiile
infraroii. Aproape o treime din lumina ce reuete s ajung la suprafaa terestr este reflectat din
nou n spaiu, restul fiind absorbit. Aceasta din urm genereaz, atunci cnd solul se rcete,
formarea de radiaii infraroii sau cldur, care sunt retrimise n atmosfer, unde sunt reinute de
moleculele de dioxid de carbon, care se comport ca un filtru n sens unic, permind trecerea
radiaiilor vizibile la ducere, dar mpiedicnd trecerea radiaiilor cu lungimi de und mai mari la
ntoarcere. Crescnd concentraia de CO2 i nereducndu-se ceilali factori, care contribuie la
producerea efectului de ser, n anul 2050 supranclzirea va crete cu 4 - 5 grade.
Emisii anuale de metan
Emisiile de metan intervin n generarea efectului de ser. Acestea provin din:

arderea combustibililor;
descompunerea vegetal;
arderi anaerobe (aparatul digestiv al animalelor- bovine, termite );
materiale organice n descompunere (produse alimentare n depozite).
Emisii anuale de protoxid de azot
Protoxidul de azot din atmosfer provine n proporie foarte mare din arderea combustibililor
fosili i din transportul rutier. Chiar i agricultura contribuie substanial la poluarea atmosferic mai
ales prin consumul sporit de ngrminte cu azot.
La nivelul judeului Vaslui au fost autorizate instalaii ce intr sub incidena HG 780/2006
privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser pentru
urmatoarele societi: SC Rulmeni SA Brlad, SC TERMICA SA Vaslui i SC Fabrica de crmizi
SRL Vaslui .
Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser reprezint un
instrument utilizat de Uniunea European, inclus n Acquis-ul comunitar de mediu. Preul cu care
vor fi tranzacionate certificatele va fi stabilit de pia la momentul respectiv. Certificatele vor fi
valabile pn la sfritul fiecarui an.
2.1.5. Reasursele de apa

Sub aspect hidrografic, teritoriul judeului Vaslui aparine bazinului rului Prut, care
colecteaz afluenii din partea de est i sud-est, i bazinului rului Siret, din care rul Brlad
dreneaz cea mai mare suprafa a judeului (peste dou treimi). Rul Brlad, afluentul Siretului,
izvorte din apropierea Curmturii- pe Valea Ursului, la o altitudine de 370m i are o pant medie
33
P.J.G.D. VASLUI
de la izvoare la vrsare de 1.38 . Afluenii principali pe partea stng sunt: Sacov, Durduc,
Rebricea, Vasluie, Crasna, Jarov i pe partea dreapt: Buda, Racova, Simila i Tutova.
Rul Prut izvorte de pe versantul NE al Muntelui Cernahora (Ucraina) i are la vrsarea n
fluviul Dunrea o suprafa total de bazin de 28.396 kmp i o lungime de 953 km. La intrarea n
jude, imediat n amonte de sistemul hidrogafic Drnceni, totalizeaz o suprafa de bazin de 22.630
kmp i o lungime de 675 km, iar la ieire, n amonte de vrsarea rului Elan, o suprafa de bazin de
25.768 kmp i o lungime de 846 km. Principalii aflueni pe care i primete Prutul din jude sunt:
Srata i Elanul.
Apele de suprafa: n judeul Vaslui resursa de ap de suprafa utilizabil este de 27,64
milioane mc/an, deci apele de suprafa au importan vital pentru dezvoltarea economic i
social a regiunii.
Cele mai importante ape curgtoare care brzdeaz teritoriul judeului sunt:
cursul superior i mijlociu al rului Brlad, care izvorte de la Valea Ursului, judeul Neam i
strabate judeul Vaslui pe o distan de 173 km, avnd aflueni importani Vasluiul, Crasna,
Jurav, Simila i Tutova, Daga, Lohan;
rul Vasluie;
rul Tutova;
un tronson al Prutului cuprins ntre localitile Drnceni Flciu, ce formeaz hotarul natural (la
est), care desparte judeul Vaslui de judeele sudice ale Republicii Moldova.
Panta mic de scurgere este principala caracteristic a rurilor colectoare din jude. Aceast
proprietate este expresia unui grad avansat de evoluie, de mbtrnire, ca urmare a pachetului gros
de sedimente care s-au acumulat, aduse de afluenii cu un pronunat caracter de tineree. n general
sunt ruri domoale din zona de deal cu panta lina spre vrsare, maluri joase, care permit apei (in
cazul viiturilor) s se reverse n albia major i chiar n lunc. Au aflueni mici i regim de scurgere
foarte variabil, att din punct de vedere al pantei ct i al influenelor sezoniere. n judeul Vaslui,
teritoriul este drenat de rul Brlad, n proporie de 70% i afluenii acestuia, excepie fcnd zona
de E i S-E, care este brzdat de raul Prut.
Lacuri
Lacurile de pe teritoriul judeului Vaslui sunt preponderent de natur antropic, construite n
scopul satisfacerii diverselor folosine i combaterii inundaiilor. Cele mai importante sunt
acumulrile: Czneti pe rul Durduc, Soleti pe rul Vasluie, Pucai pe rul Racova, Mnjeti pe
rul Crasna, Rpa Albastr pe rul Simila i Cuibul Vulturilor de pe raul Tutova, care au toate
prevzute i volume de aprare mpotriva inundaiilor. n afara acestora exist o serie de acumulri
construite special pentru prevenirea inundaiilor ca de exemplu: Delea pe rul Delea, Tcuta, Rediu
pe Rediu, Moara Domneasc pe rul Fereti, Pungeti pe Grceanca, i Roieti pe Idriciu i nc
cca. 80 de iazuri, cresctorii sau alte acumulri mici, amplasate pe diverse ruri: Simila, Racovia,
Buda, Gugeti etc. Lacurile naturale sunt puine la numr. Mai importante sunt cele din lunca
Prutului: Grosu, Ulmu, Broscria i Hrteti.
34
P.J.G.D. VASLUI
Apele subterane
Apele subterane: n partea de nord a judeului, respectiv a Podiului Central Moldovenesc,
exist lentile de ape freatice cantonate n depozite superficiale lutoase i luto-nisipoase. Stratele
acvifere sunt nmagazinate n formaiunile sedimentare pliocen-cuaternare cu granulaie grosier i
mijlocie, cu o adncime ce oscileaz ntre 5 i 30 m i care se regsesc n jumtatea de sud a
judeului. Pnzele acvifere cu caracter artezian se afl n lungul Brladului i Elanului.
n anul 2007, resursele de ap (de suprafa i din subteran) teoretice i tehnice utilizabile,
pe bazine, sunt dup cum urmeaz:
Resurse de ap teoretice i tehnice utilizabile
Jude
B.H. Brlad
B.H. Prut
Total jude
Resursa de suprafa (mil.m)

Teoretic
Utilizabil
138,443
14,618
29,979
2,779
168,422
17,397
Resursa din subteran (mil.m)

Teoretic
Utilizabil
38,789
2,863
12,614
0,418
51,393
3,281
Debitele msurate pe ruri, n judeul Vaslui, n anul 2007 (mc/s) au prezentat

urmtoarele valori:
Debitele msurate pe ruri
Nr
crt Rul
Staie hidrometric
Bazinul Hidrografic Siret
1
Brlad
Bceti
2
Sacov
ibana
3
Sacov
Tungujei
4
Brlad
Negreti
5
Stavnic
Frenciugi
6
Stavnic
Czneti
7
Rebricea
Rate-Cuza
8
Brlad
Vaslui
9
Racova
Opriia
10 Racova
Pucai
11 Vaslui
Satu Nou
12 Dobrov
Codeti
13 Vaslui
Codeti
14
Vaslui
Soleti
Debit maxim
n anul 2007
(m3/s)
Debit mediu multianual

(m3/s)
0.932
0.367
0.240
3.77
1.49
0.012
4.54
4.95
2.80
0.145
1.88
3.26
9.92
0,344
0,357
0,587
1,59
0,379
0,444
0,250
2,90
0,338
0,465
0,288
0,455
0,868
0.093
0,902
35
P.J.G.D. VASLUI
Nr
crt
Rul
15
Crasna
Vineeti
Debit maxim
n anul 2007
(m3/s)
0.425
16
Crasna
Mnjesti
0.073
0,454
17
Lohan
Curteni
2.32
0,087
18
Simila
Bcani
14.0
0,291
19
Simila
Brlad
0.834
0,331
20
Brlad
Brlad
36.2
6,42
21
Tutova
Plopana
0.354
0,036
22
Lipova
Lipova
0.404
0,075
23
Tutova
Rdeni
4.51
0,281
24
Tutova
Puieti
8.58
0,452
25
Tutova
Ciocani
3.61
0,643
26
Pereschiv
Fichiteti I
51.2
0,095
27
Pereschiv
Fichiteti II
2.54
0,192
Staie hidrometric
Debit mediu multianual

(m3/s)
0,362
Bazinul Hidrografic Prut

28
Prut
Drnceni
132
101
29
Prut
Flciu
131
104
30
Elan
Pota Elan
0.895
0,283
31
Elan
Murgeni
3.52
0,448
Alimentarea cu apa
a) Municipiul Vaslui dispune de 2 reele, una de alimentare cu ap potabil i una de
alimentare cu ap industrial. Volumul anual distribuit pentru populaie a fost de 3561 mii mc, iar
pentru apa industrial de 2205 mii mc, existnd un volum anual de pierderi n reea de 1037,88 mii
mc.
Alimentarea cu ap a populaiei s-a efectuat din urmtoarele surse:
De suprafa
- acumularea Soleti
36
P.J.G.D. VASLUI
- acumularea Pucai
- ru Brlad - priz
Subterane
- drenuri - Delea
- Chioc
- puuri - Vasluie (n conservare)
- SC MOVAS SA (n conservare)
- Munteni I+II (n conservare)
b) Alimentarea cu ap a populaiei din municipiul Brlad, se face din :
Surse de suprafa acumularea Cuibul Vulturilor
Surse subterane - Negrileti, Bdeana, Tutova, puuri locale.
Din sursele menionate, n anul 2007 s-a distribuit populaiei un volum de 4574 mii mc, iar
pentru apa industrial 360 mii mc, existnd un volum anual de pierderi n reea de 888,12 mii mc.
c) Sursa principal de alimentare cu ap a municipiului Hui o constituie priza de captare
din rul Prut situat n dreptul localitii Pogneti.
Populaiei i s-a distribuit un volum de 949 mii mc, iar pentru apa industrial 150 mii mc,
existnd un volum anual de pierderi n reea de 197,82 mii mc.
d) Alimentarea cu ap a oraului Negreti se realizeaz din acumularea Czneti.
n anul 2007 s-a distribuit ctre populaie un volum de 71 mii mc. ap, iar pentru apa
industrial 40 mii mc, cu o pierdere anual n reea de 19,98 mii mc.
e) n oraul Murgeni n vederea alimentrii cu ap a populaiei au fost proiectate 5 puuri,
din care n funciune sunt 5.
n anul 2007 s-a distribuit ctre populaie un volum de 46 mii mc. ap, iar pentru apa
industrial 4 mii mc.
Canalizarea
Ap menajer
Lungimea total a reelelor de canalizare n judeul Vaslui este de 404.9 km deservind un
numr de 104880 locuitori.
Lungimea reelei de canalizare
Localiti
Municipii
Orae
Localiti rurale
Total jude Vaslui
Numr
3
2
2
7
Lungime reele( km )
370.34
55.5
3.1
428.94
37
Populaie deservit( nr. )

98915
5345
620
104880
P.J.G.D. VASLUI
Staii de epurare oreneti i comunale

Volum de ape uzate evacuate i gradul de epurare
Staie de epurare Populaie deservit Emisar
(nr.)
Vaslui
Brlad
Hui
Negreti
Murgeni
41750
43175
13990
3680
1665
Pru Vasluie
Ru Brlad
Pru Hui
Ru Brlad
Ru Elan
Volum ape uzate

evacuate
(mil. mc)
5,459
7,389
1,373
0,196
0,039
Grad de epurare
78.6%
77,5%
55%
35%
82%
Caracteristici tehnice ale staiilor de epurare din jude:

Staia de epurare Negreti dimensionat pentru un debit de ap uzat orenesc de 42.02
l/s, realizeaz un grad de epurare al apelor uzate de 35%. Staia de epurare este compus din:
-bazin omogenizare debite;
-staii de pompare ape uzate 2 buc.(1+1) EPEG 18,5 kw;
-decantor primar longitudinal;
-bazin aerare echipat cu aerator mecanic = 970 mm;
-decantoare secundare 2 buc.cuplate cu bazinul de aerare;
-bazin fermentare nmol;
-staie pompare nmol;
-polderi de pmnt pentru deshidratarea nmolului fermentat.
Staia de epurare Vaslui are o capacitate proiectat de 600 l/s, n funciune de 200l/s i
realizeaz un grad de epurare al apelor uzate de 78.6%.
Treapta mecanic este compus din:
- bazin de compensare ape brute rectangular, din beton armat;
- staie de pompare ape brute 3 transportoare hidraulice cu D =1000 mm;
- grtare curbe cu curire mecanic - 2 buc.- l = 0,8 m, H = 1,0 m;
- deznisipatoare tangeniale cu hidroelevatoare- 2 buc- D=3 m;
- staie pompare ape uzate tr.II echipat cu 2 pompe ACV 350; Q=300-900
mc/h;
- separator de grsimi bicompartimentat (L=20 m) i 2 suflante tip SRD 40;
- decantoare primare longitudinale - 2 buc - L= 6m, l = 8m, H =3,4m,
V total =1630 mc.
Treapta biologic este compus din:
- bazine de aerare (6 buc.echipate cu 30 aeratoare = 970 mm si 2 bazine echipate cu 10
aeratoare mecanice =1800 mm);
- decantoare secundare longitudinale 4 buc cu V tot=6500 mc.
Linia tehnologic a nmolului este compus din:
38
P.J.G.D. VASLUI
- staie de pompare nmol echipat cu 2 pompe ACV 150; Q = 160 mc/h);

- metantanc 1 buc.V = 4000 mc, cu fermentare anaerob;
- gazometre 2 buc.- bazine circulare din beton armat precomprimat, V.tot.= 2000 mc;
- platform uscare nmol (19 celule cu o suprafa total de 10045 mp).
Staia de epurare Brlad realizeaz un grad de epurare al apelor uzate de 77.5%.
Trepte componente i capaciti de epurare:
- treapta mecanic 256l/s;
- treapta biologic 340 l/s.
Treapta mecanic este compus din:
- grtar rar 1 buc. cu limea de 0,8 m prevzut cu curire mecanic, distana dintre bare
de 25 mm.
- grtare dese - 2buc. cu limea de 0,8 m, prevzute cu instalaie de curire mecanic,
distana dintre bare = 6 mm.
- deznisipator orizontal longitudinal 2 compartimente cu L=19 m; l =1.1 m i h =1.5 m
cu V util = 56 mc. Este echipat cu un pod raclor.
- staie de pompare ape brute 3 pompe ACV 350; Q=600 mc/h
- separator de grsimi 1 bazin longitudinal cu 2 compartimente, avnd dimensiunile:
L=20 m; l =2.5 m i h = 3.5m .
- decantor primar radial -1 buc. cu D = 25m.
Treapta biologic este compus din:
10 bazine de aerare cu dimensiunile: L= 50m, l =3m, h =3m, V util/bazin = 480 mc; bazinele
sunt prevzute cu cte 20 baterii de aerare:
decantoare secundare longitudinale n numr de 2 cu dimensiunile: L= 55m, l=10m, h = 4m.
Gospodria de nmol este compus din:
ngrotor nmol brut D =11m: h = 3.5m
staie de pompare nmol ngroat, o construcie din beton armat cu D = 3m, dotat cu 2
electropompe submersibile, Q =100 mc/h
metantanc - 1 buc.- D = 13 m, h = 14m, V fermentare =1500 mc
gazometre 2 buc.V/buc = 500 mc
platforme uscare nmol 7 buc.din care 5 buc.cu V = 500 mc i 2 buc.modernizate cu V=1000
mc.
staie deshidratare mecanic.
Staia de epurare Hui realizeaz un grad de epurare de 55% i are n componen:
Treapt mecanic - grtare cu curire manual = 2 buc., distana dintre bare de 25 mm
- camer de distribuie
- desnisipator bicompartimentat, V total = 24 mc
- separator de grsimi bicompartimentat, V total = 53 mc.
Treapt biologic decantoare secundare cuplate cu 6 bazine de aerare, V= 900 mc.
Linia tehnologic a nmolului:
39
P.J.G.D. VASLUI
bazin stabilizare nmol echipat cu 3 aeratoare mecanice (D=1m i capacitatea de aerare de 400
kg O2/zi)
staia de pompare nmol echipat cu 2 pompe ACV cu Q = 32 mc/h.pentru recircularea
nmolului proaspt i pentru nmolul stabilizat.
platform de beton pentru uscarea nmolurilor S = 3000 mp, tricompartimentat.
Platforma are un sistem de drenaj din tuburi de beton cu = 150 mm.
Randamentul staiei este de 55% la CBO5.
Staia de epurare Murgeni realizeaz un grad de epurare pentru apele uzate de 82% i
dispune de treapt mecanic i treapt biologic debitul instalat este de 21,3 l/s.
Treaptele de epurare conin: grtare des cu autocurire, separator de grsimi
bicompartimentat, decantor primar de tip orizontal longitudinal, bazin de aerare, decantor secundar
cu dou uniti
Menionm c interpretarea datelor s-a fcut dup rezultatele analizelor fizico-chimice,
efectuate de laboratoarele staiilor de epurare i laboratorul S.G.A.J.Vaslui.
Zone critice sub aspectul polurii apelor de suprafa si a celor subterane
Calitatea apelor de suprafa i a celor subterane devine necorespunztoare prin prezena
peste limita maxima admis a unor compui ce determin dezechilibrarea balanei biologice a
ecosistemului acvatic. Se consider zon critic ape suprafa - Ru Vaslui tronson staie
epurare mun. Vaslui-confl. ru Brlad.
Monitorizarea efectuat de laboratorul de specialitate din cadrul SGA Vaslui a condus la
delimitarea urmtoarelor zone critice pentru apele subterane:
Zonele aferente oraelor Vaslui, Brlad, Negreti i Hui
Zonele aferente platformelor de deeuri menajere i industriale din orasele Vaslui, Brlad,
Negreti i Hui.
2.1.6. Calitatea apelor
Importana deosebit a activitii de monitoring a calitii apelor rezid din faptul c acesta
pune n eviden n permanen stadiul calitii resurselor de ap; pe baza acestor date, se adopt
strategia de protecie eficient a calitii lor.
n anul 2007 s-au investigat fizico-chimic, biologic i bacteriologic rurile Brlad, Vasluie
i Prut (cu afluenii acestora).
n vederea cunoaterii biocenozelor de referin pentru un curs de ap s-au recoltat probe n
urmtoarele seciuni:
40
P.J.G.D. VASLUI
Rul Vasluie
Seciunea Vasluie aval Vaslui
Seciunea este situat aval de staia de epurare a oraului Vaslui astfel nct ncrcarea
organic mare din ap se regsete i n componena fitoplanctonului care este dominat de specii
indicatoare de alfa-mezo sau polisaprobitate. Densitatea fitoplanctonului a fost minim de 95000
ex/l (luna martie) i maxim de 260000 ex/l vara.
Valoarea indicelui saprob mediu anual este de 2.66 i ncadreaz apa n clasa III de calitate.
(zona beta-alfa-mezosaprob)
Rul Brlad
Seciunea Brlad am.confl. Crasna
Fitoplanctonul recoltat a avut variaii sezoniere caracteristice: dac n luna martie dominante
au fost algele diatomee din speciile: Gyrosigma, Navicula, Rhoicosphaenia, n lunile de var au
dominat euglenele: Euglena acus, Euglena variabilis, Euglena caudata, Euglena viridis i Euglena
geniculata. Densitatea fitoplanctonului a variat ntre 195000 ex/l i 380000 ex/l.
Valoare medie anual a indecelui saprob este de 2.32 ceea ce ncadreaz apa n zona de
saprobitate beta-alfa mezosaprob clasa III de calitate.
Seciunea Brlad Criveti
Investigarea fitoplanctonului a scos n eviden prezena diatomeelor n lunile reci i
diversificarea acestuia n lunile mai-septembrie, cnd s-au ntlnit i criptoficee, cianoficee,
euglenoficee. Densitatea fitoplanctonic maxim a fost de 680000 ex/l n luna septembrie iar
minim n luna martie de 100000 ex/l.
Indicele saprob mediu anual a avut valoarea de 2.18 ncadrnd apa n zona betamezosaprob i clasa II de calitate.
Rul Prut
Seciunea Drnceni
Valoarea medie calculat a indexului saprob este de 2.05 ncadrnd apa n clasa II de calitate
(zona beta-mezasapob).
Densitatea fitoplanctonic minim a fost de 70000 ex/l, iar maxim 235000 ex/l. Speciile
de diatomee au dominat n toate probele analizate, iar vara i toamna s-au identificat i specii de
alge verzi (Pediastrum, Scenedesmus) i euglene.
Seciunea Bumbta
Este o seciune reprezentativ pentru rul Prut ntruct se recolteaz probe n comun cu
Republica Moldova.
Fitoplanctonul este bogat reprezentat, cuprinznd specii de diatomee, cloroficee, criptoficee
i euglenoficee. Densitatea a oscilat ntre 130000ex/l i 465000ex/l.
Indicele saprob mediu anual este 2.09 ncadrnd apa n clasa II de calitate (zona betamezosaproba).
Din punct de vedere microbiologic s-au investigat trei indicatori: coliformii totali au avut
valori cuprinse ntre 600-1200 nr.prb/100ml, coliformii fecali au nregistrat valori de 600-1200
41
P.J.G.D. VASLUI
nr.prb/100ml, streptococii fecali au avut valorea 0 n luna martie si mai i valoarea 200
nr.prb/100ml n lunile august si noiembrie.
Rul Elan
Seciunea Murgeni
Indicatorul fitoplancton a fost investigat n trei sezoane diferite. S-a calculat o valoare medie
a indicelui saprob de 2.03 care ncadreaz apa n clasa II de calitate (zona beta-mezosaprob).
Componenta fitoplanctonic a evideniat dominana diatomeelor, densitatea fitoplanctonic
oscilnd ntre 65000 ex/l i 125000 ex/l.
Cele mai bune seciuni disponibile
Seciunea Tutova-Pogoneti
In componena fitoplanctonului s-au ntlnit diatomee (Diatoma vulgare, Navicula gracilis,
Navicula cryptocephala, Navicula viridula, Synedra acus), cloroficee (Scenedesmus bijuga,
Scenedesmus acuminatus) euglenoficee (Euglena acus, Euglena variabilis) i criptoficee
(Cryptomonas erosa). Diversitatea de specii este un semn bun pentru calitatea apei.
Densitatea fitoplanctonului are valori de 255000 ex/l i 285000 ex/l.
Indicele saprob mediu anual a avut valoarea de 2.26 ncadrnd apa n clasa II de calitate
(zona beta-mezosaprob).
Seciunea Elan-Dimitrie Cantemir
Analiza fitoplanctonului a evideniat prezena dominant a diatomeelor din speciile
Navicula, Nitzschia, Pinnularia, Rhoicosphaenia i Synedra n toate probele studiate.
Densitatea fitoplanctonic a avut valori de 120000-165000 ex/l.
S a calculat un indice saprob mediu anual de 2.12 care ncadreaz apa n clasa II de calitate
(zona beta-mezosaprob).
Seciuni de referin
Sectiunea Brlad-Valea Ienei
Indicatorul analizat a fost fitoplanctonul. Componenta taxonomic a fitoplanctonului
cuprinde diatomee din speciile: Cymatopleura, Navicula, Nitzschia, Synedra, Surirella i euglene cu
speciile Euglena acus, Euglena gracilis, Euglena spirogyra, Phacus acuminatus, Phacus longicauda.
Densitatea fitoplanctonului a oscilat ntre 110000ex/l i 175000 ex/l.
Indicele saprob mediu anual a fost de 2.09 ncadrnd apa n clasa II de calitate (zona betamezosaprob).
Seciunea Vaslui amonte Poieni
Componenta algal investigat n aceast seciune a relevat dominana diatomeelor cu
speciile: Navicula gracilis, Caloneis ampisbaena, Cymatopleura solea, Synedra acus, Pinnularia
viridis, Gyrosigma acuminatum. Densitatea fitoplanctonului are valori cuprinse ntre 110000 ex/l i
265000 ex/l.
Indicele saprob mediu anual stabilit dup fitoplancton a fost de 2.12 ncadrnd seciunea n
zona beta mezosaprob clasa II de calitate.
42
P.J.G.D. VASLUI
Calitatea rurilor n anul 2007
Ru
Brlad
Vasluiet
Tutova
Prut
Elan
Lungime
(km)
Repartiia lungimilor pe clase de calitate

I
II
III
km %
km
%
km
%
IV
km
137
72,8
86
174
73
61
73
76
58,8
86
174
-
55
81
100
100
-
Calitatea rurilor n perioada 2004 - 2007

Repartiia lungimilor pe clase de calitate
Lun-gime
Ru
An
I
II
III
IV
(km)
km % km
%
km %
km
2004
137
- 76
55.5 27
2005
137
- 76
55,5 44
Brlad
2006
137
- 77,2
56,3 3,5
4,1
54,3
2007
137
- 76
55
61
2004
57
- 43
75.4 2005
57
- 43
75
Vasluiet
2006
72,8
- 47,6
65,4 2007
72,8
- 58,8
81
- 76
100
2004
76
2005
76
- 76
100
Tutova 2006
86
- 86
100
2007
86
- 86
100
- 174 100
2004
174
2005
174
- 174 100
Prut
2006
174
- 174
100
2007
174
- 174
100
- 70
100
2004
70
Elan
2005
2006
2007
70
73
73
43
70
73
-
100
100
-
73
V
km
45
100
14
-
19
-
%
19.7
32
39,6
45
-
V
km
34
17
14
14
13,8
14
-
100
P.J.G.D. VASLUI
%
24.8
12,5
24.6
25
34,6
19
-
Starea lacurilor
Acumularea Soleti
Se apreciaz c aparine, n funcie de biotele existente, stadiului mezotrof.
Fitoplanctonul a fost dominat de specii de diatomee: Pinnularia viridis, Diatoma elongatum,
Navicula gracilis, Nitzschia acicularis, Cymatopleura solea, Cymbella lanceolata, Rhopalodia gibba,
Asterionella formosa, Synedra acus, dea lungul ntregului an. Speciile de euglene au dominat vara:
Euglena acus, Euglena variabilis, Phacus longicauda, Phacus caudatus, Trachelomonas oblonga
impreuna cu cianoficee ca: Closterium aciculare, Aphanizomenon flos-aquae, Anabaena flos-aquae
i cloroficee: Scenedesmus quadricauda, Strombomonas verrucosa.
Microfitobentosul este format n ntregime de diatomee: Synedra ulna, Caloneis
amphisbaena, Gyrosigma acuminatum, Cymatopleura solea, Pinnularia viridis, Cymatopleura
elliptica.
Microbiologic apa corespunde clasei I de calitate (Ordinul MMGA nr. 161/2006).
Acumularea Pucai
Planconul este caracterizat de o dinamic sezonial, vara se diversific, fiind dominante
euglenele: Euglena gracilis, Phacus pleuronectes, Euglena variabilis, Phacus longicauda i
diatomeele: Rhopalodia gibba, Synedra ulna, Cymbella cistula, Pinnularia viridis; cloroficee
Scenedesmus quadricauda, Closterium acerosum.
Microfitobentosul este caracterizat de prezena speciilor de diatomee: Cymbella ehrenbergii,
Synedra ulna, Cymbella ventricosa, Caloneis amphisbena, Amphora ovalis, Gomphonema
olivaceum, Diatoma vulgare.
Aceast acumulare aparine clasei de calitate I, avnd starea ecologic foarte bun,
impurificarea fiind absent.
Acumularea Rpa Albastr
Fitoplanctonul este reprezentat de diatomee: Diatoma elongatum, Tabellaria fenestrata,
Synedra acus, Amphora ovalis, Nitzschia acicularis, Cymbella lanceolata, Asterionella formosa,
Gomphonema olivaceum, Cymbella cistula, Rhoicosphaenia curvata. Organismele bentonice ce se
dezvolta la suprafata substratelor din ecosistemele acvatice sunt diatomeele: Cymbella cistula,
Cymbella ehrenbergii, Melosira varians, Rhoicosphaenia curvata, Diatoma vulgare, Nitzschia
sigmoidea.
Biomasa fitoplanctonic ncadreaz lacul n categoria clasei I- oligotrof, cu stare ecologic
foarte bun i impurificare absent.
Acumularea Tungujei
Acumularea se ncadreaz n categoria celor ultraoligotrofe.
Fitoplanctonul este dominat de diatomee: Gyrosigma acuminatum, Caloneis amphisbaena,
Amphora ovalis, Cymbella cistula, Navicula gracilis, Rhoicosphaenia curvata, Rhopalodia gibba;
cloroficeelor:Tetredron hastatum, Tetraedron trigonum, Pediastrum simplex, Scenedesmus bijuga i
euglenelor: Euglena acus, Euglena variabilis, Phacus longicauda, Strombomonas verrucosa.
44
P.J.G.D. VASLUI
S-au identificat specii care aparin microfitobentosului din categoria diatomeelor Navicula
gracilis, Diatoma vulgare, Cymbella lanceolata, Rhoicosphaenia curvata, Synedra ulna, Gyrosigma
acuminatum, Rhopalodia gibba, Pinnularia viridis, Synedra acus, Gyrosigma kutzsingii, Navicula
cryptocephala.
Acumularea Cuibul Vulturilor
Fitoplanctonul este caracterizat de prezena cianoficeelor: Anabaena sp, Aphanizomenon
flos-aquae; a euglenelor Euglena acus, Euglena variabilis, Phacus longicauda, Euglena viridis,
Euglena geniculata, Trachelomonas volvocina, Phacus curvicauda, a cloroficeelor: Scenedesmus
acutus, Scenedesmus quadricauda, Scenedesmus acuminatus, Scenedesmus bijuga.
Recoltrile de microfitobentos au artat prezena, speciilor de diatomee: Synedra acus,
Niyzschia acicularis, Navicula cuspidata, Navicula gracilis, Cymbella ehrenbergii, Navicula
viridula .
Acumularea Mnjeti
Diatomeele prezente n fitoplancton sunt: Synedra ulna, Rhoicosphaenia curvata, Diatoma
vulgare, Navicula gracilis, Cymbella lanceolata, Navicula cuspidata, Cymbella cistula, Synedra
acus, Gyrosigma acuminatum. Cianoficeele fitoplanctonice sunt reprezentate de: Anabaena sp,
Aphanizomenon flos aquae, cloroficeele de: Closterium acutum, Tetraedron hastatum, Scenedesmus
acuminatus, Pediastrum duplex; euglene: Phacus longicauda, Phacus curvicauda, Phacus caudatus,
Euglena acus, Euglena variabilis. Diatomeele populeaz integral i microfitobentosul.
Aceast acumulare aparine clasei a II-a de calitate, cu impurificare slab, avnd o stare
ecologic bun.
Situaia calitii globale a apei principalelor lacuri n anul 2007
Calitatea apei
Lac
(categoria)
Curs de Volum total
Folosinta
Sursa
Nutrieni: azot
apa
(mil. mc)
principala
poluare
Nume
Tip
total i fosfor
Biologic
total
2,877
S.C.
GOSCOM
A1-A2
VASLUI S.A
A1
A1-A2
Soleti
Com
plex
Pucai
Com
plex
Racova
3,594
S.C.
GOSCOM
A1-A2
VASLUI S.A
Cuibu
Vulturilor
Com
plex
Tutova
5,855
R.A.G.C.L.
Brlad
A1-A2
A1-A2
Tungujei
Com
Sacov
6,191
Loc.
A1
A1-A2
Vasluie
45
-surse
difuze
-poluare
natural
-surse
difuze
-poluare
natural
-surse
difuze
-poluare
natural
-surse
P.J.G.D. VASLUI
de
ibneti
plex
Czneti
Com
plex
Durduc
4,045
C.L. Negreti
A1-A2
A1-A2
Rpa Albastr
Com
plex
Simila
8,156
SC
RULMENI
SA Brlad
A1-A2
A1-A2
difuze
-poluare
natural
-surse
difuze
-poluare
natural
-surse
difuze
-poluare
natural
Situaia calitii globale a apei lacurilor n anul 2007, conform OM 161/2005 - n raport cu
gradul de troficitate.
Lac
Nume
Tip
Soleti
Pucai
Cuibu Vulturilor
Tungujei
Czneti
Rpa Albastr
Mnjesti
complex
complex
complex
complex
complex
complex
complex
Gradul de troficitate *
Bazin hidrograficFuncie de valoarea
nutrienilor
Brlad
O-M
Brlad
O-M
Brlad
O-M
Brlad
O-M
Brlad
O
Brlad
O
Brlad
O-M
Funcie de valoarea
biomasei
O
UO
O
O
O
UO
O
*gradul de troficitate : UO, O, O-M, M, M-E, E, E-H, H

NOTA: Aprecierea stadiului trofic s-a efectuat funcie de biomas fitoplanctonic medie
anual.
Calitatea principalelor lacuri, n anul 2007, n raport cu chimismul apei
Lac
Nume
Tip
Bazin
hidrografic
Soleti
Pucai
Cuibu Vulturilor
Tungujei
Czneti
Rpa Albastr
Mnjeti
complex
complex
complex
complex
complex
complex
complex
Brlad
Brlad
Brlad
Brlad
Brlad
Brlad
Brlad
Clasa de calitate *
Funcie de valoarea
nutrienilor
I
I
I
I
I
I
I
Funcie de valoarea
biomasei
II
I
II
II
II
I
II
* clasa de calitate : I, II, III, IV, V

Soleti, Cuibu Vulturilor, Tungujei, Czneti Minjeti clasa de calitate II- starea
ecologic bun, cu impurificare moderat, stadiul B mezotrof
46
P.J.G.D. VASLUI
Pucai, Rpa Albastr- clasa de calitate I- starea ecologic foarte bun, impurificare
absent, stadiul oligosaprob.
Date generale privind ecotoxicitatea apelor de suprafa
n cursul anului 2007 nu au fost constatate efecte toxice ale substanelor prezente n
apele de suprafa asupra ecosistemelor acvatice.
Calitatea apelor subterane
Nivelurile piezometrice ale pnzei freatice n bazinele hidrografice Prut i Brlad pe
teritoriul judeului Vaslui, nregistrate pentru anii 2006 i 2007 la forajele din administrarea staiei
hidrologice Vaslui, sunt prezentate n tabelul urmator :
Niveluri piezometrice ale pnzei freatice
BAZINUL
HIDROGRAFIC
FORAJUL
NR.
N.P. 2006
N.P. 2007
H ELEV.
Buheti
Bcoani
F1
F2
F1
F3
F1
F2
F6
F8
F1
F2
F3
F2
F1
F1
F1
F1
FA
F3
F1
F2
F3
F3
F2
FA
308
424
143
132
305
282
544
312
120
254
384
535
303
263
108
415
330
317
272
242
235
193
-
335
442
109
106
320
175
558
265
Inund.
191
367
475
310
283
56
446
374
329
248
264
264
214
-
110
79
59
48
60
86
57
91
59
60
15
98
82
80
42
60
68
60
60
60
60
60
-
Moara Grecilor
Pucai
Dragalina
Brlad
Simila
Ciocani
Tibneti
Oniceni
Pungeti
Ttrni
Soleti
Flciu
Lunca Banului
Prut
Reti
Murgeni
Broscoseti
Starea calitii apelor subterane

Laboratorul S.G.A.J Vaslui a supravegheat calitatea apelor subterane n lunile mai i
septembrie 2007, n 24 de foraje din 17 localiti, rezultnd pentru indicatorii: amoniu, nitrii, nitrai
i fier total urmtoarele valori:
Centralizare valori indicatori monitorizai
47
P.J.G.D. VASLUI
Indic.
Locul de recoltare
foraj
Recoltarea
I (mai)
Buhieti
Bcoani
F1
F2
F1
Moara Grecilor
F3
Pucai
F1
F2
Dragalina
F6
F8
F1
Simila
F2
F4
Ciocani
F2
Flciu
F3
F1
Lunca Banului F2
F3
F3
Reti
Murgeni
F2
Broscoeti
FA
Pungeti
F1
Ttrni
F1
FA
Soleti
Concentraie
Concentraie NO3Fier total
(mg/l)
(mg/l)
C.M.A. 50 (mg/l)
C.M.A. 0,2 (mg/l)
Recoltarea
Recoltarea
Concentraie NH4+ Concentraie NO2(mg/l)

(mg/l)
C.M.A. 0,5 (mg/l) C.M.A. 0,5 (mg/l)
0.35
4.06
7.36
2.69
1.18
0.38
<0.0024
<0.0024
<0.0024
<0.0024
<0.0024
<0.0024
0.05
<0.0024
2.62
0.88
0.04
0.03
<0.0024
-
Recoltarea
I
II (sept.)
(mai)
1.09
0.141
2.74
0.02
10.67
0.217
4.74
0.028
0.45
0.163
3.74
0.035
<0.032
0.009
1.01
0.003
<0.032
0.1
<0.032
0.009
<0.032
0.031
<0.032
<0.0043
<0.032
0.018
0.07
0.019
0.006
0.085
<0.032
0.013
<0.032
0.236
<0.032
0.009
1.44
<0.032
0.36
-
II (sept.)
I (mai)
II (sept.) I (mai)
II (sept.)
0.025
0.007
0.017
0.006
0.006
0.063
0.015
0.063
0.014
0.011
0.018
0.024
0.006
0.02
0.026
0.084
0.006
0.488
0.007
0.091
0.35
0.23
0.91
0.08
1.23
334.22
14.29
9.3
277.95
494.58
0.14
0.87
0.011
9.16
-
1.38
0.35
0.26
1.11
2.35
458.61
87.57
110.52
0.43
0.7
0.48
39.11
20.27
3.66
0.65
8.59
4.08
51.46
0.17
5.93
29.45
13.42
16.84
1.58
0.3
0.6
0.26
1.35
1.03
1.2
0.98
0.82
3.82
1.92
0.71
0.46
7
0.43
2.13
17.08
0.96
38.19
12.11
5.62
0.52
1.08
0.6
2.8
2.86
5.1
4.11
0.37
1.29
6.57
3.02
1.44
0.63
0.56
-
Din totalul de 22 de foraje s-au semnalat depiri ale concentraiilor admise la amoniu
(27,3%), la azotai (16%) i la fier total (84,1%).
Apa potabil
Reele de alimentare cu ap
Jude
Vaslui
Brlad
Hui
Negreti
Reele ap potabil
Volum
Lungime
distribuit
(km)
(mii m)
150.2
5105.4
167
4938.0
68.6
930
16
14.5
Numr
localiti
2
3
1
1
48
Reele ap menajer
Volum
Lungime
distribuit
(km)
(mii m)
128.4
5459
169.2
7389
72.8
1373
8.5
196
P.J.G.D. VASLUI
Numr
localiti
1
1
1
1
Jude
Murgeni
Reele ap potabil
Volum
Lungime
distribuit
(km)
(mii m)
45
260
Numr
localiti
3
Reele ap menajer
Volum
Lungime
distribuit
(km)
(mii m)
47
39
Numr
localiti
1
Populaie cu acces la surse de ap potabil

Populaie cu acces la surse de ap potabil (%)
Jude
Localitate
2000 2001
2002
2003 2004
2005
2006
2007
Vaslui
68.2
66.85 68.47
66.67 67.16 65.06 64.3
63.7
Brlad
78.2
78.2
78.6
74.4
79.9
74.5
72.5
72.8
Vaslui
Hui
52
52
53
53
55
60
63
70
Negreti
*
*
42.7
42.7
36
39
41
46
Murgeni**
*
15.6
15.7
15.6
15.4
17.3
18.4
21.8
* nu exist informaii din baza de date.
**localitatea Murgeni a devenit ora n anul 2004.
n mediul rural sunt conectate la un sistem de ap centralizat un numr de 46 localiti de
care beneficiaz un numr de 33518 locuitori.
Cantitatea de ap produs
Localitatea
Judetul Cantitatea de ap produs (mii m)
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
Vaslui
14487.9 11291.6 8474.1 7476.0 6652.7 6134.9 6031.0 5606.4
Brlad
9134.3
8534.4 7723.7 7203.1 6696.96 5120.75 4441.3 4938
Vaslui
Hui
1734
1273
1163
1072
1078
1048
1113
1153
Negreti
*
*
*
*
240
180
180
180
*nu exist informatii din baza de date a C.L. Negreti pentru perioada 2000-2003; pentru
oraul Murgeni nu exist informaii n baza de date.
Cantitatea de ap pierdut
Localitatea
Judetul Cantitatea de ap pierdut (mii m)
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Vaslui
6246.1
3034.1 1095.2 484.1
808.3 1177.6 1352.6
Brlad
2283.58 2133.6 1930.9 1800.7 1674
1279.6 1097.6
Vaslui
Hui
336
246
225
207
208
203
215
Negreti
*
*
*
*
52
42
40
*nu exist informatii din baza de date a C.L. Negreti pentru perioada 2000-2003;
pentru oraul Murgeni nu exist informaii n baza de date
49
P.J.G.D. VASLUI
2007
1347.6
2054.2
223
38
Consumul lunar de ap potabil
Consumul lunar de ap potabil (m/cap de locuitor)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Vaslui
8.64 8.62 8.17 6.52 5.37 4.54 4.32 4.08
Brlad
7.88 6.02 4.79 3.9
2.93 2.99 3.0
3.05
Vaslui
Hui
8.0
5.9
5.3
5.0
5.0
4.5
5.6
4.4
Negreti
*
*
*
*
3.4
3.8
3.8
4.2
*nu exist informaii din baza de date a C.L. Negreti pentru perioada 2000-2003; pentru
oraul Murgeni nu exist informaii n baza de date
Numrul total de probe recoltate din reeaua de distribuie (ieire staii
de tratare a apei i capete de reea) este de 1070.
Calitatea apei potabile distribuite n sistem centralizat
Nr.
Nr. determinri
Nr. determinri
Jude
Nr. total probe
crt
fizico-chimice
bacteriologice
1.
Vaslui
1070
11517
2918
Monitorizarea calitii apei la surs
Frecvena depirilor CMA la nr.total de probe efectuate
(%)
Judeul
Coliformi totali
Coliformi fecali
Vaslui
0
0
Localitatea
Judeul
Calitatea clinic a apei distribuite prin sistemul public de aprovizionare n anul 2007
Judeul
Vaslui
Frecvena depirilor CMA la nr.total de probe efectuate (%)

Substane toxice
CCO
Amoniac
Azotai
0
0
0
0
n anul 2007 n judeul Vaslui s-au nregistrat un numr de 5 cazuri de

Methemoglobinemie Acut Infantil, generate de apa de fntan i nu de apa distribuit prin
sistemul public de aprovizionare. Toate cazurile s-au nregistrat n mediul rural.
Situaia alimentrii cu ap n sistem centralizat, n judeul Vaslui
2003
2004
2005
2006
2007
Total populaie
186167
193232
193048
192408
191397
Populaie conectat
134156
135555
135932
125052
126206
la sistem public
Populaie neconectat
52011
57665
57116
67356
65191
Populaie
4500
4355
4753
4700
5303 *
aprovizionat cu
ntrerupere
50
P.J.G.D. VASLUI
* populaia oraului Negreti

Monitorizarea special a parametrilor hidrologici, hidrogeologici i a situaiei alimentrilor
cu apa, impus de seceta manifestat n jude s-a fcut de ctre S.G.A. Vaslui, n perioada iunie
octombrie, n colaborare cu I.J.S.U. Vaslui.
Efecte produse de secet asupra resurselor de ap din judeul Vaslui, n anul 2007.
Efecte nregistrate:
a) La nivelul localitilor care dispun de alimentare cu ap n sistem centralizat
Pentru municipiile Vaslui, Hui, Brlad i oraul Negreti nu au fost probleme deosebite de
alimentare cu ap.
Din totalul de 81 comune, cu 457 sate componente, 38 localiti au sistem de alimentare cu
ap centralizat, impunndu-se restricii n regimul de funcionare n localitile:
- Poieneti datorit sistemului de alimentare subdimensionat, regimul de funcionare a fost
restricionat la trei ore diminea i trei ore n cursul dupamiezii.
- Murgeni sursa de ap subdimensionat, nu asigur alimentarea n flux continuu, la
nivelul necesarului.
- Laza captarea de izvoare, prin efectul secetei, asigur necesarul pentru patru ore pe zi.
- Stnileti datorit forajelor cu adncime pn la 30.0 m, care prin efectul secetei nu au
mai asigurat debitul de exploatare iniial proiectat.
- Micleti datorit forajelor cu adncime pn la 30.0 m, care prin efectul secetei nu au mai
asigurat debitul de explatare iniial proiectat.
b) La nivelul localitilor fr sisteme centralizate de alimentare cu ap
In judeul Vaslui nu dispun de sistem centralizat de alimentare cu ap 419 localiti. Apa
este asigurat n aceste localiti (i ca surse suplimentare n cele cu sistem centralizat) printr-un
numr total de 21.814 fantani (4104 n B.H.Prut i 17710 n B.H.Brlad) din care, n perioada de
referin, ca situaie extrem manifestat la data de 17 august 2007, 10789 (49,46%) au avut nivel
redus, iar 1442 (6,61%) au secat.
Autoritile locale, prin C.L.S.U., au luat msuri de asigurare a cantitilor minime de ap
necesare n special adprii animalelor. Nu s-au raportat situaii deosebite privind bolile infecioase
digestive hidrice, sau alte manifestri avnd ca vector apa.
Totodat au fost inventariate zonele critice, cu risc major n situaii de secet prelungit,
identificndu-se un numr de 34 localiti pentru executarea unor foraje de mare adncime, aprobate
ulterior, n regim de urgen prin H.G.nr.822/2007.
51
P.J.G.D. VASLUI
Calitatea apei uzate
Surse majore de poluare i grad de epurare
Din tabelul de mai jos (Tabel 4.7.1.1.) rezult c n anul 2007 s-a evacuat un volum total de
ape uzate de 14.417 mil. mc. Ponderea o dein unitile aparinnd industriei alimentare, industriei
grele (prelucrare metale) i industriei textile. Potenialele surse industriale de poluare din judeul
Vaslui sunt: SC RULMENI SA Brlad, SC FEPA SA Brlad, SC VASTEX SA Vaslui, SC
VIGOTEX SA Brlad (ind.textil), SC ULEROM SA Vaslui, SC MNDRA SA Brlad (ulei
vegetal), SC VASCAR SA Vaslui, SC CIB SA Brlad, SC TIVAS SRL Vaslui (ind.crnii), SC
SAFIR SRL Vaslui, SC AGRIVAS SRL Vaslui, SC AVICOM SA Vaslui (cretere psri pentru
carne i ou).
Sursele majore de poluare, poluanii specifici ct i gradul de epurare
Volum ape
Grad de
Domeniu de
uzate
Agent economic
Emisar
Poluanti specifici epurare
activitate
evacuate
-%(mil.mc)
SC GOSCOMLOC SA
Hui
Gospodrie
comunal
Pru Hui
1,373
S.C. GOSCOM
VASLUI S.A.
Gospodrie
comunal
Rul
Vasluie
5,459
R.A.G.C.L. Brlad
Gospodrie
comunal
Rul
Brlad
7,389
CONSILIUL LOCAL Negreti

Serviciul Public
Gospodrie
de Gospodrie
comunal
Comunal
Rul
Brlad
0,196
CCO-Cr, CBO5,
MTS, sulfuri,
extractibile
CCO-Cr, CBO5,
MTS, sulfuri,
extractibile
CCO-Cr, CBO5,
MTS, sulfuri,
extractibile
CCO-Cr,CBO5,
MTS, sulfuri,
extractibile
55
78,6
77,5
35
Sursele cu rol determinant n poluarea apelor de suprafa sunt evideniate n tabelele

urmtoare:
Concentraii msurate pentru indicatorii de calitate monitorizai la GOSCOMLOC Hui
Unitatea
Indicatori
de calitate
avizai
Concen
avizat
(mg/l)
GOSCOMLOC
HUI
(ieire staie
de epurare)
CBO5
Suspensii
CCO-Cr
Reziduu fix
H2S
45
60
150
2000
0.5
52
Concen.
medie
msurat
2006/2007 (mg/l)
38.84/43.87
49.75/65.07
97.54/118.9
529.8/615.7
1.568/0.974
Concen.
maxim
msurat
2006/2007 (mg/l)
70.5/68.1
58/128
182.4/154.9
729/858
3.84/1.56
P.J.G.D. VASLUI
Extractibile
Fenoli
P tot..
Azotai
Azotii
Cianuri
pH
20
0.3
2
25
25
0.1
6.5-8.5
15.6/11.67
0.00568/0.0156
2.851/3.65
6.378/2.606
0.6689/0.3311
0.00696/0.00523
7.79/7.67
43/20
0.0125/0.0518
4.89/5.223
20.79/16.68
3.475/2.187
0.011/0.02
8.00/8.02
Concentraii msurate pentru indicatorii de calitate monitorizai la SC GOSCOM SA Vaslu

Unitatea
Indicatori
de calitate
avizai
GOSCOM
SA VASLUI
(ieire staie
de epurare)
Suspensii
CBO5
CCO-Cr
Reziduu fix
H 2S
Extractibile
Fenoli
P tot.
Detergenti
Azotati
Azotiti
Amoniu
Cianuri
pH
Concen.
avizat
Concen.
medie
msurat
2006/2007 (mg/l)
52/54.25
39.91/38.39
112.7/108.4
628/828
1.236/0.8
8.75/3.08
0.00894/0.0027
3.135/2.3813
0.8314/1.3854
8.158/1.6794
0.1691/0.123
23.97/15.84
0.005325/0.0047
7.82/7.78
(mg/l)
60.0
50.0
130.0
2000.0
1.00
20.0
0.30
3.00
0.5
25.0
2.00
20.0
0.1
6.5-8.5
Concen.
maxim
msurat
2006/2007 (mg/l)
142/84
82.5/57.5
183/160.8
828/955
5.86/1.46
28/16
0.033/0.007
12.001/3.515
2.594/2.171
32.32/5.28
0.981/0.266
91.34/21.43
0.0098/0.0095
8.00/7.97
Concentraii msurate pentru indicatorii de calitate monitorizai la R.A.G.C.L Brlad

Unitatea
Indicatori
de calitate
avizai
Concen.
avizat
(mg/l)
RAGCL
BRLAD
(ieire staie
de Epurare)
Concen.
medie
msurat
2006/2007 (mg/l)
4
Concen.
maxim
msurat
2006/2007 (mg/l)
5
Suspensii
65.0
42.25/40.29
49/66
CBO5
CCO-Cr
Reziduu fix.
H2S
Extractibile
Fenoli
P tot.
Detergeni
Azotii
Azotai
Amoniu
45.0
120.0
750.0
1.0
30.0
0.3
2.5
0.5
1.0
25.0
25.0
30.1/28.4
83.9/80.6
448/579
0.87/0.81
13.75/10.9
0.0043/0.0027
2.230/2.72
0.3478/0.8833
0.3631/0.2397
7.365/1.3848
15.003/16.72
41.8/46.4
107.7/136.8
695/730
1.41/1.3
20/21
0.0102/0.0148
3.464/5.151
0.984/2.331
1.492/1.243
19.09/4.46
24.98/26.72
53
P.J.G.D. VASLUI
Cianuri
pH
0.01
6.5-8.5
0.0063/0.009232
7.7/7.82
0.0118/0.041
7.9/8.02
Concentraii msurate pentru indicatorii de calitate monitorizai la SC

Negreti
Unitatea
PRODAQUA
NEGRETI
(ieire
staie de
epurare)
Indicatori
de calitate
avizai
Suspensii
CBO5
CCO-Cr
Reziduu fix
H2S
Extractibile
Fenoli
Detergeni
P tot.
Amoniu
pH
Concen.
avizat
(mg/l)
35
25
125
1200
0.5
20
0.3
0.5
1.0
2.0
6.5-8.5
Conc.medie
msurat
2005/2004 (mg/l)
44/66
30.2/31.65
83.03/95.33
497.3/459
20/0.8136
20/10.79
0.0057/0.00334
0.634/1.134
2.242/2.1917
22.945/18.01
7.71/7.82
PRODAQUA
Conc.maxim
msurat
2005/2004 (mg/l)
49/260
46.5/52.8
124.8/132.1
717/521
29/1.2
29/27
0.0114/0.0068
1.686/2.9
4.635/2.944
52.03/27.26
7.9/8.01
Concluzii
n urma analizelor efectuate s-a constat c acumulrile respect condiiile impuse de tipul de
folosin pentru care au fost create. n general, poluarea freaticului este un fenomen ireversibil i, ca
atare, depoluarea acestui tip de ap este anevoioas, dac nu chiar imposibil. Totui, pentru a
asigura ncadrarea n valorile indicatorilor n limitele impuse de Legea nr. 458/2002 i respectiv
Legea 311/2004 se va implementa Planul de aciune pentru protecia apelor mpotriva polurii
din surse agricole la nivel bazinal i va continua monitorizarea freaticului din zona de influen a
agenilor economici. n privina mbuntirii calitii apelor de suprafa, se vor monitoriza
permanent agenii economici cu deversri directe sau n reelele de canalizare.
2.1.7. Solurile
Formarea solurilor din Judeul Vaslui a avut loc sub influena unui ansamblu de factori
pedogenetici (de solificare) din care cei mai importani sunt:
-
clima;
relieful;
apa freatic i pedofreatic;
rocile de solificare;
vegetaia;
54
P.J.G.D. VASLUI
- eluvierea-iluvierea;
- srturarea (salinizarea i alcalinizarea).
Rezultnd prin aciunea factorilor de mediu, solul este un corp natural care se formeaz i
evolueaz la suprafaa uscatului, prin dezagregarea i alterarea rocilor, sub aciunea organismelor
vegetale i animale, n diferite condiii de clim, relief etc. Solul reprezentnd o zon specific de
concentrare a organismelor vii i n care se petrec procese specifice vieii ( asimilaie-dezasimilaie,
sintez-descompunere, nmagazinare i eliberare de energie). n sol se rein i se acumuleaz
elementele de nutriie sub form de substane organice (humus), care se elibereaz treptat, prin
mineralizarea acestora.
Solul prezint o compoziie chimic complex, este un corp poros, reine n el apa i aerul,
poate fi strbtut uor de rdcinile plantelor i reprezint un adevrat izvor de elemente nutritive.
Toate aceste proprieti fac ca solul s capete fa de roca steril din care a provenit, o nou
proprietate i anume fertilitatea.
FONDUL FUNCIAR
Cea mai important resurs natural a rii o reprezint fondul funciar ce cuprinde totalitatea
terenurilor (inclusiv suprafeele ocupate de ape) indiferent de destinaia acestora.
Fondul funciar al judeului Vaslui este de 531.840,0 ha, din care 401.236,0 ha de teren
agricol i 130.604,0 ha de teren neagricol.
Analiznd tipurile de sol, din judeul Vaslui, din punct de vedere al categoriilor de folosine,
rezult c din suprafaa total de teren agricol de 401236 ha, 72,57% este reprezentat de teren
arabil, 23,72% de puni i fnee, 3,05% viile i 0,66% de livezile.
Evoluia repartiiei terenurilor agricole pe tipuri de folosine n judeul Vaslui, n perioada
1999-2007
Suprafaa (ha)
Nr. crt Categoria de folosin
1999
2000
1.
278334
283978
Arabil
2001
286229
2002
286923
2003
287307
2004
292230
2005
291299
2006
291437
2007
291202
2.
3.
Puni
Fnee i
pajiti naturale
96134
7349
88785
95888
7376
88512
94304
7610
86694
94756
7809
86947
94614
7580
87034
93693
8238
85455
95044
7913
87131
94784
7955
86829
95177
7951
87226
4.
5.
Vii
Livezi
17744
4178
396390
16532
4083
400481
16027
3979
400539
14886
3355
399920
14656
3185
399762
12225
2793
400941
12276
2721
401340
12243
2806
401270
12259
2598
401236
TOTAL AGRICOL
Se poate observa c suprafaa agricol prezint o scdere, deoarece o mare parte din aceast
suprafa a fost destinat construciilor i o alt parte datorit degradrii terenurilor agricole, acestea
au devenit improprii agriculturii. Totodat, se menine tendina de scdere a suprafeelor cu livezi,
dar se poate observa i o cretere a suprafeelor cu puni naturale.
55
P.J.G.D. VASLUI
Suprafee scoase din circuitul agricol
An
Jude
Vaslui
2003
2004
2005
2006
2007
Suprafee scoase din

circuitul agricol (ha)
3,4
0,71
3,87
5,23
3,04
Motivaia
Construirea de
locuine, anexe
gospodreti i
ferme agricole
2.1.8. Resurse ale solului si subsolului

Resursele naturale reprezint o component esenial a patrimoniului naional i se clasific
n:
- inepuizabile: energie eolian, solar, termal i a valurilor;
- epuizabile: minerale, combustibili fosili, ap, aer, sol, flor, fauna slbatic.
Elementele naturale ale mediului sunt resurse epuizabile i se clasific n resurse
neregenerabile i resurse regenerabile.
Resurse naturale neregenerabile
La nivelul judeului Vaslui, resursele naturale neregenerabile sunt puin variate i sunt
reprezentate de:
- materiale de construcii ce sunt utilizate la nivel local: argile i luturi loessoidale, calcare de
argil, nisip din albia rurilor, gresii calcaroase, gresii nisipoase glbui, cenuii;
- ape minerale sulfuroase i feruginoase din izvoarele de la Drnceni, Murgeni, Pungeti, Gura
Vii.
Resurse naturale regenerabile
Resursele regenerabile pot s se refac dac nu sunt supravalorificate i dac sunt folosite
raional. Acestea reprezint elemente vitale pentru dezvoltarea economic i social a societii
umane. Dei regenerabile i mult diversificate, ele sunt totui limitate. La nivelul judeului Vaslui
cele mai importante resurse regenerabile sunt:
a) flora;
b) fauna;
c) solurile;
d) resurse de ap.
56
P.J.G.D. VASLUI
a) Flora:
Exist o mare varietate a fitocenozei n judeul Vaslui: 197 de asociaii vegetale, specii de
angiosperme cu numeroase specii rare i de mare interes fitogeografic. Inveliul vegetal specific i
variat este condiionat de prezena condiiile fizico-geografice autohtone, fiind alctuit atat din
specii central-europene (gorun, fag), ct i est-europene (colilia, piuul de step, etc). Speciile de
plante medicinale i melifere reprezint 30% din totalul speciilor.
Pdurea ocup 27.45% din teritoriul judeului, fa de procentul de 26.7% pe ar.
n E i N-E ul judeului se afl o zon de silvostep, reprezentat prin pajiti seculare cu
piu, colilie, brboas, pir i mzrichea. Pdurile de stejar brumriu i stejar pufos, n amestec cu
arar ttrsc apar Insular.
Etajul pdurilor de foioase ocup nlimi de peste 300 m n partea de V i N-V i la
cumpna de ape dintre Brlad i Prut. Pdurile reprezint o valoare ecologic, dar i o valoare
economic, prin masa lemnoas ce poate fi exploatat.
b) Fauna
Relieful variat al judeului favorizeaz prezena unei faune bogate i diversificate.
Rul Prut se caracterizeaz prin ihtiofauna ce cuprinde specii ca: roioara (Scardinus
erythraplitalmus), crapul (Cyprinus carpis), carasul argintiu (Carassius auratus gibelis), somnul
(Silurus glanis), alul (Stizostedion lucioperca) i bibanul (Perca fluviatilis).
n timpul migraiilor apar specii precum: morunaul (Vimba vimba), scobarul
(Chondrostoma nasus), sabia (Pelecuus cultratus) i porcuorul (Gabia gobro). Foarte rar a devenit
i tiuca (Esox lucius).
n apele rurilor mai mici se ntlnesc peti de talie mic: roioara, boarca (Rhonsdeus
sericeua), fufa (Leucaspicus delineatus), iparul (Misgurnus fossilis). n blile neamenajate ale
Prutului triesc specii cum sunt: caracuda (Carassius carassius), crapul, roioara, linul (Tinca tinca),
obletul, bibanul, tiuca.
Amfibienii sunt reprezentai de dou specii de tritoni i apte specii de anure. Reptilele sunt
slab reprezentate, dominante fiind guterul (Lacerta viridis), oprla de iarb (Lacerta Agilis) i
nprca (Anguis fragilis). In bli triete arpele de ap (Natrix tesselata) i arpele de cas (Natrix
natrix) care poate fi ntlnit i n preajma locuinelor. In pduri poate fi observat arpele de alun
(Coronella austriaca).
n blile cu vegetaie relativ bogat triete broasca testoas de lac (Emys orbicularis),
Avifauna inventariat cuprinde aproape 200 de specii, ntre care dominante sunt
passeriformele.
Dintre mamifere, roztoarele sunt dominante; n zonele cultivate se ntlnesc numeroase
specii de roztoare: Citellus citellus, Cricetus cricetus, Apodemus agrarius, Spalax leucodon, etc.; n
pduri sunt prezente Sciurus vulgaris (veveria), Muscardinus avellanarius i Apodemus sylvaticus,
iar n preajma apelor triete bizamul (Ondatra zibethica) i vidra (Lutra lutra).
Carnivorele apar n zona forestier: vulpea (Vulpes vulpes), pisica slbatic (Felis
silvestris), lupul (Canis lupus) care a devenit o raritate; uneori este semnalat prezena cinelui enot
(Nyctereutes procyonoides) n zonele umede (Valea Brladului i Valea Prutului).
57
P.J.G.D. VASLUI
Mamiferele insectivore sunt reprezentate de arici (Erinaceus europaeus) i crtia (Talpa

europaea).
c) Solurile
Formarea i repartiia geografic a solurilor n judeul Vaslui au fost influenate de factorii
fizico-naturali, relieful, litologia i clim. Numeroasele categorii detaliate de sol se deosebesc
distinct prin proprietile lor, capacitatea productiv i msurile de meninere i sporire a fertilitii.
Solurile cernoziomice i soluri cenuii sunt predominante n zon.
d) Resursele de ap
Apele de suprafa: n judeul Vaslui resursa de ap de suprafa utilizabil este de 27,64
milioane mc/an, deci apele de suprafa au importan vital pentru dezvoltarea economic i
social a regiunii.
Cele mai importante ape curgtoare care brzdeaz teritoriul judeului sunt:
- cursul superior i mijlociu al rului Brlad, care izvorte de la Valea Ursului, judeul Neam i
strabate judeul Vaslui pe o distan de 173 km, avnd aflueni importani Vasluiul, Crasna,
Jurav, Simila i Tutova, Daga, Lohan;
- rul Vasluie;
- rul Tutova;
- un tronson al Prutului cuprins ntre localitile Drnceni Flciu, ce formeaz hotarul natural (la
est), care desparte judeul Vaslui de judeele sudice ale Republicii Moldova.
Panta mic de scurgere este principala caracteristic a rurilor colectoare din jude. Aceast
proprietate este expresia unui grad avansat de evoluie, de mbtrnire, ca urmare a pachetului gros
de sedimente care s-au acumulat, aduse de afluenii cu un pronunat caracter de tineree. n general
sunt ruri domoale din zona de deal cu panta lina spre vrsare, maluri joase, care permit apei (in
cazul viiturilor) s se reverse n albia major i chiar n lunc. Au aflueni mici i regim de scurgere
foarte variabil, att din punct de vedere al pantei ct i al influenelor sezoniere. n judeul Vaslui,
teritoriul este drenat de rul Brlad, n proporie de 70% i afluenii acestuia, excepie fcnd zona
de E i S-E, care este brzdat de raul Prut.
Apele subterane: n partea de nord a judeului, respectiv a Podiului Central Moldovenesc,
exist lentile de ape freatice cantonate n depozite superficiale lutoase i luto-nisipoase. Stratele
acvifere sunt nmagazinate n formaiunile sedimentare pliocen-cuaternare cu granulaie grosier i
mijlocie, cu o adncime ce oscileaz ntre 5 i 30 m i care se regsesc n jumtatea de sud a
judeului. Pnzele acvifere cu caracter artezian se afl n lungul Brladului i Elanului.
2.1.9. Calitatea solurilor
Solul, ca rezultat al interaciunii tuturor elementelor mediului i suport al ntregii activiti
umane, este influenat puternic de acestea, att prin aciuni antropice, ct i ca urmare a unor
fenomene naturale. Sursele de poluare a solului sunt fizice (datorate utilajelor i tehnologiei de
cultivare a solurilor), chimice (utilizarea ngrmintelor, pesticidelor, ierbicidelor), biologice
(nerespectarea concentraiei de reziduuri, dejecii solide i lichide aplicate) i poluarea radioactiv
din aer.
58
P.J.G.D. VASLUI
Principalele activiti i fenomene care influeneaz negativ solul pe teritoriul Judeului

sunt reprezentate prin:
Depuneri ntmpltoare de deeuri menajere i dejecii de grajd de la populaie;
Deeurile i reziduurile provenite din agricultur;
Aerosolii ncrcai cu diferite substane poluante;
Administrarea incorect a substanelor chimice fertilizante i pentru combaterea
duntorilor, ceea ce a dus de-a lungul anilor la acumularea lor n sol; n ultimii ani folosirea
acestor substane n agricultur s-a redus mult.
Dejeciile zootehnice sunt foarte bogate n elemente fertilizante, dar conin alturi de materia
organic biodegradabil i de substane nutritive, unele metale grele cum ar fi cupru i zincul
introduse n alimentaia animalelor. Aceste considerente, alturi de mirosul neplcut resimit la
distane mari, impun aplicarea acestora ca ngrminte pe terenurile agricole moderat i dup ce au
fost compostate n condiii controlate, deoarece n cantiti prea mari exist riscul polurii solului
prin faptul c plantele nu pot absorbi ntreaga cantitate de fertilizani.
Depunerile necorespunztoare de deeuri provenite din gospodrii i din agricultur ocup
neraional i nejustificat terenurile. Deeurile menajere sunt depozitate uneori pe terenuri sensibile
(n apropierea locuinelor, a apelor de suprafa sau subterane). Depozitele nu sunt amenajate
corespunztor pentru protecia mediului, depozitarea deeurilor fiind necontrolat, deschis, fr
suprafa de nivelare, conducnd la poluarea solurilor din zonele respective.
Deeurile sunt depozitate neselectiv, fiind depuse la ntmplare pe toat suprafaa spaiului
alocat, iar fraciunile mai uoare sunt rspndite prin antrenarea eolian pe o suprafa apreciabil
n jurul acestora.
Deeurile menajere pot fi surse de contaminare a mediului cu diveri germeni microbieni,
gaze rezultate din descompunere, cu miros respingtor (amoniac, hidrogen sulfurat i altele), i a
solului prin infiltraiile care ar trebui colectate i epurate nainte de a fi evacuate.
Fenomenele fizice care afecteaz solurile determinnd degradarea lor, sunt reprezentate prin
alunecri de teren, eroziuni, exces de umiditate, salinizri, compactri. Aceste fenomene se produc
datorit unor condiii naturale care acioneaz n interdependen: apele subterane, pantele i
energia reliefului, substratul geologic, regimul pluvial, caracterul argilos al terenurilor de lunc,
gradul de acoperire cu vegetaie .a. Acestora li se adaug influenele unor activiti antropice vechi
(deseleniri, defriri, agrotehnici napoiate, exploatri de roci utile) sau mai noi (nentreinerea
lucrrilor de mbuntiri funciare, agrotehnici improprii terenurilor n pant, deselenirea unor
versani predispui alunecrilor i eroziunilor).
Consecinele polurii solurilor se reflect n primul rnd asupra potenialului lor productiv,
n sensul limitrii sau anulrii calitilor biologice i de fertilitate.
La potenialul de contaminare a factorilor de mediu locali se adaug i ocuparea neraional
i scoaterea din circuitul productiv a unor terenuri i schimbarea modului de folosin.
59
P.J.G.D. VASLUI
Repartiia terenurilor pe clase de calitate
Calitatea terenurilor agricole ine cont att de fertilitatea solului, dar i de manifestrile
factorilor de mediu fa de plante. Terenurile agricole se clasific n 5 clase de calitate, difereniate
n funcie de nota medie de bonitate.
ncadrarea solurilor pe clase i tipuri n judeul Vaslui,

Clasa I
Folosin
ha
Clasa II
% din total
ha
folo-sin
Clasa III
% din total
ha
folo-sin
Clasa IV
% din total
ha
folo-sin
Clasa V
% din total
ha
folo-sin
% din total
folosin
Arabil
16.215
5,56%
87.841
30,15%
105.338
36,16%
54.672
18,77%
27.242
9,35%
Pajiti
433
0,46%
4.903
5,15%
18.623
19,56%
29.872
31,37%
41.381
43,46%
Vii
1.236
10,1%
3.796
31,01%
4.201
34,31%
3.014
24,58%
Livezi
146
5,21%
532
21,17%
1.060
37,77%
1.002
35,85%
ncadrarea solurilor pe clase i tipuri n judeul Vaslui - arabil
Arabil
Clasa V
27242
Clasa IV
54672
Clasa III
105338
Clasa II
87841
Clasa I
16215
20000
40000
60000
80000
100000
120000
Suprafa (ha)
Se remarc faptul c terenurile arabile se gsesc n clasele I i II de bonitate, 30,15% i

respectiv 36,16%, n schimb pajitile se regsesc n clasele IV i V de calitate, cu procente de
31,37% i 43,46%, n special pe pantele abrupte.
60
P.J.G.D. VASLUI
ncadrarea solurilor pe clase i tipuri n judeul Vaslui pajiti
Pajiti
Clasa V
41381
Clasa IV
29872
Clasa III
18623
Clasa II
4903
Clasa I
433
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
45000
Suprafa (ha)
Repartiia terenurilor pe clase de pretabilitate n judeul Vaslui

U.M.
Clase de bonitare ale solurilor
Nr. crt. Specif.
(ha)
I
II
III
IV
V
1
16.215
87.841
105.338
54.672
27.242
Arabil (ha)
2
433
4.903
18.623
29.872
41.381
Pajiti (ha)
3
(ha)
1.236
3.796
4.201
3.014
Vii
4
146
532
1.060
1.002
Livezi (ha)
T
16.648
94.126
128.289
89.805
72.639
ncadrarea solurilor pe clase i tipuri n judeul Vaslui - livezi
Livezi
Clasa V
3014
Clasa IV
4201
Clasa III
3796
Clasa II
1236
Clasa I
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
Suprafa (ha)
Livezile se regsesc n clasa IV i V de calitate, cu procente de 37,77% i 35,85%.
61
P.J.G.D. VASLUI
Total (ha)
291.308
95.212
12.247
2.740
401.507
ncadrarea solurilor pe clase i tipuri n judeul Vaslui - vii

Vii
Clasa V
1002
Clasa IV
1060
Clasa III
532
Clasa II
Clasa I
146
200
400
600
800
1000
1200
Suprafa (ha)
Principalele restricii ale calitii solurilor

Normele tehnice de protecie a solului constau n prevenirea polurii solului datorit :
- degradrii strii fizice; eroziunea, alunecrile de teren i inundabilitatea sunt factorii cei
mai importani n poluarea solurilor;
- acidifierii ca urmare a aplicrii unor ngrminte chimice cu potenial de acidifiere ;
- dereglarea regimului de nutriie din sol (exces sau caren) ;
- eroziunea de suprafa n primul rnd a terenurilor nisipoase dar se ntlnete i o eroziune
de adncime tot att de important ca i cea de suprafa ;
- excesul de umiditate ;
- srturrii secundare ;
- polurii chimice i biologice.
Eroziunile conduc la distrugerea solului, pierderea fertilitii, colmatarea vilor cursurilor de
ap i a acumulrilor.
n condiiile aplicrii Legii fondului funciar, apar o serie de noi aspecte care prin efectul lor
agreseaz solul. Astfel, se execut lucrri agricole, fr respectarea tehnologiilor adecvate, n
special arturi perpendiculare pe curbele de nivel, fertilizri n perioade necorespunztoare,
distrugndu-se benzile nierbate, lucrrile de combatere a eroziunii i lucrrile de desecare i drenaj.
O alt agresare a solului se manifest prin:
- ocuparea de suprafee prin depozitarea necontrolat a deeurilor menajere i industriale;
- depozitarea necorespunztoare a deeurilor i dejeciilor animaliere provenite de la
complexele de cretere a animalelor;
- depozitarea sau chiar stocarea temporar de ngrminte i pesticide.
62
P.J.G.D. VASLUI
Presiuni ale unor factori asupra strii de calitate a solurilor

Repartiia solurilor afectate de factori de degradare n perioada 2003-2007
Anul - Suprafaa (ha)
2003
2004
2005
Jude
30.307
30.307
58984
Vaslui Eroziune
7.922
7.922
42496
Alunecri de teren
15956
Inundabilitate
2.127
2.127
7548
Acidifiere
Compactare
Deficit de elemente nutritive
Volum edafic redus
2.723
2.723
7970
Srturare
16.641
16.641
16641
Exces de umiditate
n sol
43433
Gleizare
Pseudogleizare
29.926
29.926
6287
Secet periodic
11.930
11.930
11.930
Terenuri nisipoase
Factori de degradare
2006
58984
42470
14677
7562
7970
16641
2007
58984
42496
15956
7548
7970
16641
43433
6287
11.930
43433
6287
11930
2.1.10. Flora, fauna si rezervatii naturale

Biodiversitatea
Biodiversitatea judeului Vaslui este caracterizat de puni naturale i pduri
specifice elementului central-europen cu influiene floristice specifice silvostepei.
Habitatele naturale.
Judeul Vaslui are o suprafa de 5318,4 km2 i pe teritoriul acestui jude se gsesc 9
arii naturale protejate, 10 situri de interes comunitar i 3 situri de protecie avifaunistic.
Pentru calcularea ponderii habitatelor din suprafaa Romniei s-a luat suprafaa Romniei ca
fiind de 238.392,0 km2, adic 23.839.200,0 ha.
Habitate naturale de interes comunitar
Denumire
Nr.
categorie de
crt.
habitat
Numr
tipuri
habitate
Starea de conservare
63
Suprafaa
(ha)
Ponderea
habitatelor din
suprafaa
Romniei
(%)
P.J.G.D. VASLUI
2505,97
0,0105%
Habitate de ape
dulci
Habitate de pajiti 3
si tufriuri
491,82
0,00168%
Habitate din turb rii i mlatini
Habitate de
stncrii i peteri
Habitate de pdure 4
192,94
0,0008%
3190,73
0,01298%
TOTAL
Favorabil Nefavorabil
3
-
Flora
n judeul Vaslui exist o mare varietate a fitocenozei : 197 de asociaii vegetale, specii de
angiosperme cu numeroase specii rare i de mare interes fitogeografic. Inveliul vegetal specific i
variat este condiionat de prezena condiiile fizico-geografice autohtone, fiind alctuit atat din
specii central-europene (gorun, fag), ct i est-europene (colilia, piuul de step, etc). Speciile de
plante medicinale i melifere reprezint 30% din totalul speciilor.
Pdurea ocup 27.45% din teritoriul judeului, fa de procentul de 26.7% pe ar.
n E i N-E ul judeului se afl o zon de silvostep, reprezentat prin pajiti seculare cu
piu, colilie, brboas, pir i mzrichea. Pdurile de stejar brumriu i stejar pufos, n amestec cu
arar ttrsc apar Insular.
Etajul pdurilor de foioase ocup nlimi de peste 300 m n partea de V i N-V i la
cumpna de ape dintre Brlad i Prut. Pdurile reprezint o valoare ecologic, dar i o valoare
economic, prin masa lemnoas ce poate fi exploatat.
Fauna
Relieful variat al judeului favorizeaz prezena unei faune bogate i diversificate.
Rul Prut se caracterizeaz prin ihtiofauna ce cuprinde specii ca: roioara (Scardinus
erythraplitalmus), crapul (Cyprinus carpis), carasul argintiu (Carassius auratus gibelis), somnul
(Silurus glanis), alul (Stizostedion lucioperca) i bibanul (Perca fluviatilis).
n timpul migraiilor apar specii precum: morunaul (Vimba vimba), scobarul
(Chondrostoma nasus), sabia (Pelecuus cultratus) i porcuorul (Gabia gobro). Foarte rar a devenit
i tiuca (Esox lucius).
64
P.J.G.D. VASLUI
n apele rurilor mai mici se ntlnesc peti de talie mic: roioara, boarca (Rhonsdeus
sericeua), fufa (Leucaspicus delineatus), iparul (Misgurnus fossilis). n blile neamenajate ale
Prutului triesc specii cum sunt: caracuda (Carassius carassius), crapul, roioara, linul (Tinca tinca),
obletul, bibanul, tiuca.
Amfibienii sunt reprezentai de dou specii de tritoni i apte specii de anure.
Reptilele sunt slab reprezentate, dominante fiind guterul (Lacerta viridis), oprla de iarb
(Lacerta Agilis) i nprca (Anguis fragilis). In bli triete arpele de ap (Natrix tesselata) i
arpele de cas (Natrix natrix) care poate fi ntlnit i n preajma locuinelor. In pduri poate fi
observat arpele de alun (Coronella austriaca).
n blile cu vegetaie relativ bogat triete broasca testoas de lac (Emys orbicularis),
Avifauna inventariat cuprinde aproape 200 de specii, ntre care dominante sunt
passeriformele.
Dintre mamifere, roztoarele sunt dominante; n zonele cultivate se ntlnesc numeroase
specii de roztoare: Citellus citellus, Cricetus cricetus, Apodemus agrarius, Spalax leucodon, etc.; n
pduri sunt prezente Sciurus vulgaris (veveria), Muscardinus avellanarius i Apodemus sylvaticus,
iar n preajma apelor triete bizamul (Ondatra zibethica) i vidra (Lutra lutra).
Carnivorele apar n zona forestier: vulpea (Vulpes vulpes), pisica slbatic (Felis
silvestris), lupul (Canis lupus) care a devenit o raritate; uneori este semnalat prezena cinelui enot
(Nyctereutes procyonoides) n zonele umede (Valea Brladului i Valea Prutului).
Mamiferele insectivore sunt reprezentate de arici (Erinaceus europaeus) i crtia (Talpa
europaea).
2.1.11. Calitatea florei si faunei
Vegetaia natural a judeului, constituit n principal din pduri i pajiti, ca i biotopurile

caracteristice acestora i sistemelor acvatice, a fost profund modificat de intervenii antropice.
Diversele activiti umane (defriri, deseleniri, lucrri hidrotehnice i ameliorative, chimizarea
agriculturii, vnatul i pescuitul abuziv, punatul intensiv, turismul etc.), au exercitat o presiune
puternic asupra ecosistemelor naturale, terestre i acvatice, determinnd reducerea suprafeelor de
pduri, pajiti i lacuri, restrngerea arealelor faunistice i scderea numeric a unor specii de plante
i animale.
Pdurile, mult mai extinse n trecutul ndeprtat, ocup pe teritoriul judeului Vaslui n
prezent o suprafa de 50.824 ha, reprezentnd 0,214% din suprafata totala a Romaniei aflndu-se
ntr-o stare bun de calitate.
Fondul forestier
Jude
VASLUI
Suprafaa total
fond forestier (FF)
(ha)
52 032
Suprafa pdure (P)

(ha)
% FF/P din suprafaa

total a Romniei
50 824
0,214
65
P.J.G.D. VASLUI
Obs: Prin acest indice se evalueaz ponderea suprafeei mpdurite n judeul Vaslui n
suprafa total a Romniei (23750000 ha).
Evolutia suprafeelor mpdurite ( ha ) la nivelul judeului
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
286
469
477
436
146
Funcia economic a pdurilor
Pe lng funciile de protecie deosebite ale pdurilor din judeul Vaslui (protejarea i
regenerarea atmosferei, influenele pozitive n direcia regularizrii regimului hidrologic,
combaterea eroziunii solurilor i a alunecrilor de teren), pdurile au i o important funcie
economic.
Masa lemnoas pus n circuitul economic n anul 2007
n anul 2007, masa lemnoas valorificat de ctre Direcia Silvic Vaslui a fost de 154.100
mc. Cele mai importante venituri ale Direciei Silvice Vaslui sunt realizate din masa lemnoas (73
%), la care se adaug veniturile din produse accesorii (13 %), produse vntoreti (1%), i alte
valorificri (13 %). Sunt incluse aici, fructele de pdure, puieii forestieri, cheresteaua, plantele
medicinale (floare de tei, suntoare), mierea de albine, fnul, prestrile de servicii, etc.
Jude
VASLUI
Masa lemnoas (mii mc)

154,1
Distribuia pdurilor dup principalele forme de relief

Jude
Munte
Deal
(%)
(%)
VASLUI
54,5
Cmpie
(%)
45,5
Distribuia pdurilor dup principalele forme de relief

Distribuia pdurilor pe principalele
forme de relief
45.50%
54.50%
deal
66
campie
P.J.G.D. VASLUI
Starea de sntate a pdurilor
n cursul anului 2007 starea general fito-sanitar a fondului forestier administrat de Direcia
Silvic Vaslui a fost corespunztoare, nenregistrndu-se atacuri puternice de boli i duntori
biotici sau abiotici.
Din suprafaa total de 58 083 ha fond forestier administrat de Direcia Silvic Vaslui, n
urma ntocmirii lucrrii de statistic a duntorilor i bolilor, la sfritul anului 2007 rezult c
suprafaa de 790 ha este infestat cu omizi defoliatoare (Tortrix viridana molia verde a stejarului,
Geometridae sp. - cotari) i 828 ha de gndaci defoliatori (Stereonichus fraxini trombarul
frasinului), iar suprafaa de 311 ha de parazii vegetali (Microsphaera abbreviata finarea
stejarului-oidium). Atacurile de boli i duntori sunt n general de intensiti slabe, nefiind
necesare lucrri de combatere pe toate aceste suprafee.
Excepie fac trupurile de pdure (Brzeti, Mreni, Blteni, Bulboaca, Crasna) de pe lunca
rului Brlad constituite din arborete tinere ce au n compoziie specia frasin i care sunt infestate de
Stereonichus fraxini, unde pe suprafaa de 438 ha au fost prevzute a fi executate lucrri de
combatere n primvara anului 2007.
Nu s-au nregistrat uscri n mas n arborete tinere sau mature, dar trebuie menionat faptul
c seceta nregistrat n anul 2007, a influentat negativ dezvoltarea vegetaiei forestiere. Cele mai
afectate sunt arboretele tinere i plantaiile nou nfiinate. n evidena fenomenelor de uscare se
nregistreaz 65,0 ha, din care 35,0 ha la gradul de intensitate II i 30,0 ha la gradul de intensitate
III.
Pentru urmrirea strii fitosanitare a pdurilor n cadrul suprafeei fondului forestier
administrat de D.S. Vaslui sunt amplasate un numr de 48 puncte de monitoring forestier.
Suprafee din fondul forestier parcurse cu tieri
Jude
VASLUI
Tip lucrare
Tieri de regenerare codru - progresive
Tieri rase pe parchete mici
Tieri de regenerare n crng
Tieri de substituire-refacere arborete slab productive
Tieri de conservare
Tieri de igienizare
Tieri de ngrijire( degajri, curiri, rrituri )
Suprafaa
(ha)
608
60
240
9
36
238
2765
Zone cu deficit de vegetaie forestier i disponibiliti de mpdurire

Zonele cu deficit de vegetaie forestier sunt n partea de est i sud-est al judeului, respectiv
n raza de activitate al ocoalelor silvice Hui i Epureni. Cauz : defririle masive pn n 1989 sau
redarea terenurilor circuitului agricol.
67
P.J.G.D. VASLUI
Disponibiliti de mpdurire
Nr.
Localitate
crt.
1
Stnileti
2
Vetrioaia
3
Flciu
Suprafa
(ha)
114
116
46
4
5
Dodeti
89
Vinderei
89
Grivia
82
Berezeni
287
Murgeni
842
uletea
251
TOTAL
1916
Suprafee de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizri

Jude
Localitate
Suprafa (ha)
Vaslui
0
TOTAL
0
Suprafee de pduri regenerate n anul 2007
Jude
Suprafa (ha)
Vaslui
359
Presiuni antropice exercitate asupra pdurilor.

Presiunile antropice exercitate asupra pdurilor sunt date de nerespectarea regimului silvic,
supraexploatarea masei lemnoase, tierile ilegale sunt activiti accidentale la nivelul judeului
Vaslui
Problema schimbrilor climatice, fenomen complex, ale cror cauze parial se cunosc se
datoreaz i impactului silviculturii asupra mediului. n mare parte suprafeele degradate din judeul
Vaslui sunt n proprietate privat, iar la nivel de administraie local se fac demersuri ca terenurile
degradate s fie mpdurite. Astfel n fiecare primvar, Direcia Silvic Vaslui ofer pentru
plantare n mod gratuit un numr mare de puiei pe diferite sortimente.
n prezent, pdurile sunt ameninate de o degradare scpat de sub control i de
transformarea lor spre alte folosine. Se nregistreaz o extindere a agriculturii, un punat excesiv,
tieri necontrolate, combaterea necorespunztoare a incendiilor i daune datorate polurii aerului.
68
P.J.G.D. VASLUI
Daunele provocate pdurilor i pierderea lor conduc la eroziunea solului, reduc

diversitatea biologic i habitatele vieuitoarelor slbatice, degradeaz bazinele hidrografice i reduc
cantitatea de lemne de foc, cherestea i de alte bunuri necesare dezvoltrii umane. Ele reduc
numrul de arbori care pot reine dioxidul de carbon, care este un gaz cu efect de ser.
Pajitile naturale, reprezentate prin puni i fnee au fost mult diminuate i nlocuite treptat
de culturi agricole, astfel nct se mai pstreaz doar pe versanii improprii agriculturii i n lunci. n
prezent, pe teritoriul judeului, pajitile naturale ocup 89762 ha, din care 14692 ha fnee i 75070
ha puni.
Situate n principal pe terenuri supuse eroziunilor, alunecrilor de teren, srturilor i
excesului de umiditate, numeroase suprafee de pajiti au fost degradate de aceste fenomene. La
degradarea pajitilor a mai contribuit de asemenea activitatea uman, prin punat excesiv,
nentreinere i exploatare neraional, iar punctual prin deversri i depuneri de deeuri, dejecii
zootehnice, substane chimice. Toate acestea conduc la reducerea numrului i vitalitii speciilor
furajere, nmulirea plantelor toxice i ruderale (buruieni) i la desfiinarea temporar sau definitiv
a unor pajiti.
Ca i vegetaia, fauna din teritoriul judeului Vaslui a avut de suferit n urma presiunilor
exercitate de activitile antropice, care au dus la restrngerea arealelor, modificarea componenei i
a posibilitilor de habitat, reducerea numeric a unor specii.
Conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice constituie o condiie a
dezvoltrii durabile a societii. Dei n multe locuri nivelul polurii a sczut i protecia naturii a
fost din ce n ce mai mult integrat n planurile de dezvoltare, biodiversitatea rmne totui sub
ameninarea unui mare numr de factori perturbatori.
2.1.12. Spaii verzi i zone de agrement

Spaiul verde este o categorie funcional din cadrul localitilor sau din afara acestora, care
se caracterizeaz prin:
existena unui cadru vegetal natural sau amenajat;
existena unui cadru construit, cuprinznd amenajri i dotri corespunztoare unor activiti
recreative sau cultural educative, sportive ale populaiei n aer liber.
Situaia spaiilor verzi la nivelul judeului Vaslui n anul 2007
Suprafaa
Zone de agreement
Suprafaa
spaiu
verde
Municipiu/ora
mp/locuitor
total spaii(ha)
(ha)
JUDEUL VASLUI
Municipiul Vaslui
151,13
21
33
Municipiul Brlad 95
56
Municipiul Hui
14,45
19,14
107,0
2,65
69
P.J.G.D. VASLUI
Suprafaa
Municipiu/ora
Ora Murgeni
Ora Negreti
Suprafaa
mp/locuitor
total spaii(ha)
5
15,6
10
9,35
spaiu
Zone de agreement
verde
(ha)
4,0
3,6
Spaii verzi la nivelul judeului Vaslui

Unitate
Suprafaa spaii verzi/Suprafaa totala a mediului urban (%)
Administrativ 2003
2004
2005
2006
teritoriala
0,52
0,51
0,69
Judetul Vaslui 0,43
2007
0.83
Parcuri
Parcurile cuprind n perimetrul lor plantaii de arbori i arbuti, spaii gazonate i specii de
plante decorative i se constituie ca zone pentru odihn i recreere, pentru organizare de manifestri
culturale, sportive, etc. La nivelul judeului Vaslui, suprafaa parcurilor din orae i municipii
nsumeaz 93,85 ha, distribuia fiind urmtoarea:
Suprafaa parcurilor din orae i municipii este urmtoarea :
Vaslui 16,00 ha
Brlad 60,00 ha
Hui 13,05 ha
Negreti 3,60 ha
Murgeni 1,20 ha
TOTAL 93,85 ha
Scuaruri
Scuarurile rspund operativ nevoilor de odihn sau lectur de scurt durat sau realizrii
unui efect decorativ deosebit. Distribuia suprafaelor scuarurilor din oraele i municipiile
judeului- totaliznd 8,815 ha- este urmtoarea :
Suprafaa scuarurilor din orae i municipii este urmtoarea :
Vaslui 4,00 ha
Brlad 3,30 ha
Hui 0,17 ha
Negreti 1,345 ha
Murgeni nu sunt
TOTAL 8,815 ha
Se constat o cretere a suprafeei spaiului verde pe cap de locuitor, dup cum urmeaz:
- Vaslui 21 mp spaii verzi/ cap locuitor
- Brlad 14,45 mp spaii verzi/ cap locuitor
- Hui 19,14 mp spaii verzi/ cap locuitor
- Negreti 9,35 mp spaii verzi/ cap locuitor
70
P.J.G.D. VASLUI
- Murgeni 15,6 mp spaii verzi/ cap locuitor.
Exist o preocupare permanent pentru ntreinerea i extinderea spaiilor verzi.

Gradina zoologic Brlad este situat n Grdina Public Brlad i reprezint o oaz de
biodiversitate unic la nivelul judeului Vaslui, cu o importan mare n educarea tinerei generaii n
vederea conservrii naturii i protejrii animalelor. Aceasta este administrat de Primaria
municipiului Brlad i a fost nfiinat n anul 1959, avnd o suprafa de 56043 mp. In Gradina
Zoologic Brlad se afl un numar de 58 de specii si 223 de exemplare, grupate n urmatoarele
categorii: pesti, psri, ierbivore i carnasiere.
In prezent, Gradina Zoologic Brlad necesit investiii urgente de modernizare a sistemului
de canalizare i a amplasamentelor carnivorelor mari. Finanarea lucrrilor de modernizare va fi
realizat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile i de Consiliul Local Brlad, asigurandu-se
astfel condiiile de trai necesare animalelor, conform standardelor europene.
2.1.13. Rezervatii naturale, arii naturale protejate
Rezervatii naturale
n judeul Vaslui rezervaiile naturale ale biosferei ocrotite prin lege sunt:
1.Rezervaia forestier i botanic Bdeana;
2.Rezervaia forestier i botanic Blteni;
3.Rezevaia forestier i botanic Hrboanca;
4.Rezervaia botanic Coasta Rupturile Tanacu;
5.Rezervaia botanic Movila lui Burcel;
6.Rezervaia botanic Fnaul de la Glodeni;
7.Rezervaia forestier i botanic Seaca-Movileni;
8.Rezervaia paleontologic Nisipria Hulub;
9.Punct fosilifer Mluteni.
Prin Decizia nr. 220 din 1973 a Comitetului executiv al Consiliului Popular judeean Vaslui
i prin Decizia nr. 129/14 oct. 1994 a Consiliului Judeean Vaslui au fost supuse proteciei un numr
de nou rezervaii naturale cu o suprafa de 302,80 ha, astzi suprafaa este de 190,36 ha.
71
P.J.G.D. VASLUI
A.N.P. de interes naional//judeean
1.
Rezervaia
paleontologic
Mluteni
2773
4,0
Ponderea
ANP din
suprafaa
Romniei
(%)
1,68* 10-5
2.
Punct fosilifer
Nisipria Hulub
2774
0,06
1,68* 10-5
3.
Rezervaia botanic
Movila lui Burcel
2775
12,0
1,68* 10-5
Decizia nr.220/1973 a Comitetului

executiv al Consiliului Popular
Legea nr. 5/2000 Judeean Vaslui; Decizia
nr. 129/14.09.1994 a Consiliului
Judeean Vaslui;
4.
Rezervaia
4
botanic
Coasta Rupturile
Tanacu
2776
6,0
0,0252*10-5
5.
Rezervaia
5
forestier 2777
Bdeana
58,6
24,58* 10-5
Decizia nr.220/1973 a Comitetului executiv al

Consiliului Popular Judeean Vaslui;
Legea nr. 5/2000
Decizia nr. 129/14.09.1994 a
Consiliului Judeean Vaslui;
Decizia nr.220/1973 a Comitetului executiv al
Legea nr. 5/2000
Decizia nr. 129/14.09.1994 a
6.
Rezervaia
6
forestier 2778
Hrboanca
40,8
17,11* 10-5
Decizia nr.220/ 1973 a Comitetului executiv al

Legea nr. 5/2000
Decizia nr. 129/ 14.09.1994 a
7.
Rezervaia
7
forestier 2779
Blteni
18,8
7,89* 10-5
8.
Rezervaia
8
botanic
Fnatul de la
Glodeni
6,0
2,52* 10-5

Legea nr. 5/2000 Judeean Vaslui;
Decizia nr. 129/14.09.1994 a
Legea nr. 5/2000 Judeean Vaslui;
Decizia nr. 129/14.09.1994 a
9.
Rezervaia
9
forestier IV 73
Seaca - Movileni
Nr.
crt.
Denumire
SupraCateg. ANP
faa
2780
44,1
18,50* 10-5
72
Statut legal
Interes na.
(Lg.5/2000 H.G. Interes judeean (HCJ/HCL)
2151/2004
Legea nr. 5/2000 Decizia nr.220/1973 a Comitetului
Judeean Vaslui; Decizia nr.129/
14.09.1994 a Consiliului Judeean
Vaslui
Legea nr. 5/2000
Judeean Vaslui; Decizia nr. 129/14.09
.1994 a Consiliului Judeean Vaslui;

executiv al Consiliului Popular J
H.G. nr. 2151/2004udeean Vaslui;
Decizia nr. 129/14.09.1994 a
P.J.G.D. VASLUI
Situri Natura 2000
La nivelul judetului Vaslui cele mai importate situri Natura 2000 sunt: Rul Prut i Pdurea
Micleti.
1. Rul Prut
Rul Prut are o lungime de 307 km i un bazin hidrografic de 5.850 km. De-a lungul acestui
ru s-a creeat o regiune unic i bogat n ceea ce privete flora i fauna acestor locuri, carecterizat
n special prin vegetaie de stufri, slcii, ierburi specifice luncilor inundabile n care vieuiesc o
mare diversitate de psri.
Rul Prut va fi declarat ca sit de importan comunitar n conformitate cu Directiva
Habitate. Acest sit se gsete de-a lungul rului Prut n judeele Vaslui i Iai, cu o suprafa total
de 12491.9 ha. Rul Prut este situat ntre malul drept a rului Prut i digul de aprare mpotriva
inundaiilor, blile din sudul localitii Flciu, precum i balta Brzica Mic, V. Mihlceni de la
Rnzesti, pn n drumul naional DN 24 A, dar i complexul piscicol Crja pn la grania cu
judeul Galai.
n lunca rului Prut se gsesc un numr de 5 habitate din legislaia european:
Natural euthrophic lakes with Magnopotamion or Hydrocharition lacuri naturale eutrofice
cu Magnopotamion or Hydrocharition
Natural dystrophic lakes and ponds iazuri si lacuri naturale distrofice
Rivers with muddy banks with Chenopodion rubri p.p. and Bidention p.p. vegetation rauri
cu bancuri de argila, vegetatie de Chenopodion spp. si Bidention spp.
Hydrophilous tall herb fringe communites of plains and of the montane to alpine levels
comunitati de ierburi inalte hidrofile din zone de campie si munte
Lowland haz meadows depresiuni cu pajisti
n habitatele sitului Rul Prut este gsesc specii precum iarba broatelor (Hydrocharis
morsus ranae), petisoar (Salvinia natans), trifoia de balt (Marsilea quadrifolia) i urzic
(Utricularia vulgaris), formand fitocenoze compacte, dar reduse ca dimensiuni in locuri adapostite.
Biodiversitatea floristica a luncii raului Prut este intregita si de vegetatia de mlastina, iar n
acest sens se pot intalni specii, cum ar fi: dintele lupului (Bidens tripartita), spanac alb
(Chenopodium polyspermum), galben (Rorippa austriaca), tataneasa (Symphytum officinale) si
macris (Rumex palustris). Dintre plantele mai scunde, putem aminti: coada vulpii (Alopecurus
aequalis), ment slbatic (Mentha arvensis), tmioar (Chenopodium botrys), bolgari
(Ranunculus sceleratus), etc.
n blile aferente rului Prut cu ape puin profunde (0,5-2m) si cu continut redus de
substante nutritive se dezvolta specii specifice acestora , ca: nufrul alb (Nymphaea alba), cornaci
(Trapa natans), plutic ( Nymphoides peltata) i broscri (Potamogeton natans).
Pe lacovitile slab salinizate, din lunca Prutului, apare n cantitate apreciabil de coada
vulpii arundinaceus (Alopecurus ventricosus arundinaceus), dar i vegetaiei care atinge nlimea
de 35 40 cm, dintre care cele mai reprezentative sunt: firua (Poa pratensis), piu (Festuca
73
P.J.G.D. VASLUI
pratensis), golom (Dactylis glomerata), iarba cmpului (Agrostis stolonifera), coada vulpii
(Alopecurus pratensis), pipirig (Juncus effusus) i trifoi (Trifolium pratense).
Din toate speciile de plante prezente n situl Rul Prut, 15 specii sunt protejate i
importante pentru biodiversitatea U.E.
n ceea ce privete speciile faunistice ce se gsesc n situl Rul Prut, amintim: buhai de
balt (Botaurus stellaris), chirighia cu obraz alb (Chlidonias hybridus), barza alb (Ciconia
ciconia), lebad de iarn (Cygnus cygnus), egreta mare (Egretta alba), egret mic (Egretta
garzetta), strc pitic (Ixobrychus minutus) , strc de noapte (Nycticorax nycticorax), etc. , iar n
zvoaiele rului Prut se gsesc: dumbrveanca (Coracias garrulus), ciocnitoare de grdina
(Dendrocopos syriacus), ciocnitoare neagr (Dryocopus martins), muscar gulerat (Ficedula
albicolis), sfrncioc rosiatic (Lanius collurio) i sfrncioc cu fruntea neagr (Lanius minor).
47 specii de psri, specifice zonelor umede sunt specii protejate i trebuiesc supuse unor
msuri de conservare adecvate, conform Directivei Psri (79/409/EEC).
Totodat, conform Directivei Habitate (92/43/EEC) n acest sit sunt protejate: vidra (Lutra
lutra), broasc estoas de lac (Emys orbicularis) dar i 3 specii de peti: avtul (Aspius aspius),
zrluga (Cobitis taenia) i vrlarul (Misgurnus fossilis).
2. Pdurea Micleti
Pdurea Micleti - sit de protecie avifaunistic, cu scopul de protejare a psarilor de pdure,
din regiunea biogeografica de stepic.
Acest sit se ntinde att n judeul Iai, dar i n judeul Vaslui, mai precis n comunele :
Micleti, Boeti i Buneti-Avereti.
n judeul Vaslui zona de protecie este situat la nord de localitile Micleti i Boteti,
precum i la SV a localitii Buneti, deasemenea n judeul Iai, vom avea zona cuprins ntre loc.
Dolheti, drumul judeean DJ 244 D, loc. Ciorteti i drumul naional DN 24 Iai Vaslui,
cuprinznd o suprafa total de 8473.5 ha.
Marea majoritate a pdurilor cuprinse n acest sit avifaunistic sunt administrate de Direcia
Silvic Iai, Ocolul Silvic Dobrov.
Obiectivul proteciei i conservrii n site-ul Pdurea Micleti l constituie 13 specii de
psri conform Directivei Psri, anexa I: acvila de cmp (Aquila heliaca), caprimulg (Caprimulgus
europaeus), barza alba (Ciconia ciconia), cristel de cmp (Crex crex), ciocnitoare de stejar
(Dendrocopos medius), ciocanitoare de grdin (Dendrocopos syriacus), presur de grdin
(Emberiza hortulana), oim cltor ( Falco peregrinus), sfrncioc roiatic (Lanius collurio),
sfrncioc cu fruntea neagr (Lanius minor), ciocrlie de pdure (Lullula arborea), viespar (Pernis
apivorus), ghionoaie sur (Picus canus), la care se adaug alte 31 specii de psri, care au statutul de
specii vulnerabile, ce necesit msuri de conservare.
74
P.J.G.D. VASLUI
SPA- propuneri
Suprafaa (ha)
Nr.
crt.
Denumire
Total
Suprafaa
Pe terit. suprapus pe
judetului supraf. ANP (%)
Suprafaa ocupat
din supraf.
Judeului (%)
8473.5
3174
0%
0,6%
15690.4 124,22
0%
0,023%
8247
134,74
0%
0,025%
6221,5
3683,03 0%
Localizare
Pdurea Micleti jud. Vaslui i

Iai
2
Pdurea Brnova jud. Vaslui i
Iai
3
Lunca Prutului jud. Vaslui i
Vldeti - Frumuia Galai
4
Maa-Carja-Rdeanu
jud. Vaslui i
Galai
5
Horga-Zorleni
jud. Vaslui
TOTAL
1
0,69%
23996,5 23996,5 0%
62628,9 31112,49 0%
4,51%
5,848%
SPA- declarate prin H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecie special
avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia
Suprafaa (ha)
Suprafaa
Suprafaa ocupat
Nr.
din supraf. Judeului
Pe terit. suprapus pe supraf.
crt. Denumire
Localizare
(%)
Total
judetului ANP (%)
1
Pdurea Micleti jud. Vaslui i 8473.5
3174
0%
0,6%
Iai
2
Pdurea Brnova jud. Vaslui i 15690.4 124,22
0%
0,023%
Iai
3
Lunca Prutului jud. Vaslui i 8247
134,74
0%
0,025%
Vldeti - Frumuia Galai
TOTAL
32410,9 3432,96
0%
0,648%
SCI - propuneri
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
Denumire
Localizare
Movila lui Burcel jud. Vaslui

Fnaurile de la Glodeni
jud. Vaslui
Coasta Rupturile jud. Vaslui
Tanacu
Pdurea Bdeana jud. Vaslui
Seaca - Movileni jud. Vaslui
Pdurea Harboanca jud. Vaslui
Suprafaa (ha)
Suprafaa
Suprafaa ocupat
din supraf. judeului
Pe terit. suprapus pe supraf.
Total
judetului ANP (%)
13.3
13.3
90,22%
0,0025%
10.2
10.2
58,82%
0,0019%
6.7
6.7
89,55%
0,0013%
54.3
51.5
44.6
75
54.3
51.5
44.6
92,66%
85,46%
91,47%
0,01%
0,0097%
0,0084%
P.J.G.D. VASLUI
7
Rul Prut
jud. Vaslui i 12491.9

6594,68
0%
1,24%
Iai
8
Pdurea Tlmani jud. Vaslui i 61,7
15
0%
0,0028%
Galai
9
Pdurea Brnova- jud. Vaslui i 12428,4
124,22
100%
0,023%
Repedea
Iai
10
Lunca Joas a Prutului
jud. Vaslui i 5589,9
134,74
0%
0,025%
Galai
11
Pdurea Blteni jud. Vaslui
18,8
18,8
100%
0,0035%
TOTAL
30771,3
7068,04
1,3281%
SCI - declarate prin Ordin MMDD 776/2007 privind declararea siturilor de importan
comunitar ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia
Suprafaa (ha)
Suprafaa
Suprafaa o
Nr. Denumire
Localizare
suprapus
cupat din
Pe terit.
crt.
pe supraf.
supraf.
Total
judetului
ANP (%)
judeului
1
Movila lui Burcel
jud. Vaslui
13.3
13.3
90,22%
0,0025%
Fnaurile de la
Glodeni
Coasta Rupturile
Tanacu
jud. Vaslui
10.2
10.2
58,82%
0,0019%
jud. Vaslui
6.7
6.7
89,55%
0,0013%
Pdurea Bdeana
jud. Vaslui
54.3
54.3
92,66%
0,01%
Seaca - Movileni
jud. Vaslui
51.5
51.5
85,46%
0,0097%
Pdurea Harboanca
jud. Vaslui
44.6
44.6
91,47%
0,0084%
Rul Prut
jud. Vaslui i Iai
12491.9
6594,68
0%
1,24%
Pdurea Tlmani
jud. Vaslui i Galai 61,7
15
0%
0,0028%
Pdurea BrnovaRepedea
jud. Vaslui i Iai
124,22
100%
0,023%
10
Lunca Joas a Prutului jud. Vaslui i Galai 5589,9
134,74
0%
0,025%
TOTAL
12428,4
30752,5
7049,24
1,3246%
Monumente ale naturii ocrotite de lege (arbori seculari )

1. Plopul de la Ttrni (Populus canadiensis) vrsta 170 ani comuna Ttrni, starea
actual: foarte bun.
2. Stejarul de la Valea Teiului (Quercus robur) vrsta 300 ani- comuna Ttrni, starea
actual : foarte bun
3. Stejarii de la Valea Lohan (Quercus robur)- 3 exemplare cu vrsta de 370 ani, la locul
numit Fntna popii pe aliniamentul de pe oseaua E 581, Hui-Crasna la km 5-6
dinspre Hui; starea actual foarte bun.
76
P.J.G.D. VASLUI
4. Stejarul lui Tolontal (Quercus robur)- vrsta 400 ani- satul Grumezoaia, comuna
Hurdugi, starea actual foarte bun
5. Grupul de stejari (Quercus robur) = 7 exemplare n vrst de 170 ani - pe oseaua Crasna
Hui, la km 5 - 6 de Hui, starea actual foarte bun; n punctul Dobrina n spaiul de
agrement sunt 25 de stejari brumriu n vrst de peste 180 ani iar starea actual este
foarte buna
6. Teiul de la Negreti (Tillia tomentosa)-vrsta 220 ani- n curtea Primriei oraului
Negreti, starea actual foarte bun.
7. Plopul de la Rafaila (Populus alba) vrsta peste 55o ani- satul Rafaila comuna Todireti
- starea actual : distrus cca 70% ntr-un incendiu n cursul anului 1997
8. Grupul de stejari (Quercus pedunculiflora):
- 46 exemplare n vrst de 200-500 ani n jurul cabanei de vntoare Buneti Valea
Chinanului, starea actuala bun.
- 24 exemplare n partea de SV a cabanei Buneti, starea actuala bun.
- 23 exemplare n partea de V a cabanei Buneti, n vrst de 230-340 ani starea actual
bun.
- 70 exemplare n vrst de 240-330 ani, de la pod (cabana de vntoare Buneti) pn la
cantonul Banticu-Valea Chinanului, starea actual bun.
- 10 exemplare n vrst de 240 300 ani ,de la cantonul Banticul Vechi, pn la ieirea din
pdure spre comuna Buneti Avereti-Valea Chinanului, starea actual bun.
Administrarea ANP
Plan de
Convenie de custodie
Nr.
Custode/
Denumire ANP
managecrt.
administrator
Nr.
Zi Luna An
ment
1
Pdurea Blteni
4549
22
07
2004
Direcia Silvic Vaslui elaborat
Pdurea Bdeana
4550
22
07
2004
Pdurea Hrboanca
4551
22
07
2004
Pdurea Seaca -Movileni
3626
14
04
2006
Patrimoniul cultural
Judetul Vaslui prezinta un bogat patrimoniu cultural reprezentat prin n siturile arheologice
neolitice de la Trestiana, com. Grivia i Dumeti; aezrile i necropolele de la Poieneti - staiune
eponim a culturii bastarne (Poieneti Lukaevca, sec. II- I . Chr.) i a culturii carpice (Poieneti
Vrtecoiu, sec.II - IV ); cetatea geto dacic de la Buneti, com. Buneti-Avereti (sec. IV II .
Chr.); aezarea de la Valea Seac Brlad (sec. III IV); zona curilor domneti din Vaslui (sec.
77
P.J.G.D. VASLUI
XV-XVII) . a. mrturii elocvente ale dialogului civilizaiei noastre cu civilizaiile vecine,

mrturii colecionate i puse n valoare de muzeele din Vaslui, Brlad i Hui.
Monumentele de arhitectur care, pe lng semnificaia lor istoric, au si o valoare
deosebit pentru evoluia arhitecturii romneti, reprezentate prin bisericile domneti: Tierea
Capului Sf. Ioan din Vaslui, construit de tefan cel Mare n anul 1490, ca paraclis al curii
domneti, considerat primul edificiu la care planul triconc a suferit modificarea de supralrgire a
pronaosului, soluie caracteristic pentru bisericile de ora din vremea marelui domnitor; biserica
mnstirii Sf ii Apostoli Petru i Pavel din Hui, ridicat de acelai voievod n anul 1495,
catedral a Episcopiei Huilor nc din secolul al XVIlea, care a suferit mai multe transformri
de-a lungul timpului, pstrnd planul iniial i pisania; biserica Adormirea Maicii Domnului din
Brlad (cca. 1636 ), ctitoria domnitorului Vasile Lupu, care pstreaz planul originar de nav
dreptunghiular; biserica Sf. Nicolae a Mnstirii Fstci, recldit de domnitorul Mihai
Racovi Cehan, n anul 1721 - lca de excepie ce ilustreaz evoluia arhitecturii religioase n
Moldova cu influene din ara Romneasc, ultima ctitorie domneasc din eparhia Huilor.
Alturi de monumentele voievodale, conacele boiereti sunt dovezi elocvente ale
arhitecturii romneti. Astfel, conacul Roset-Bal de la Pribeti, com. Codeti (a.1691) se numr
printre puinele mrturii ale arhitecturii medievale moldoveneti din secolele XVII XVIII, ce
ilustreaz evoluia arhitecturii civile n cadrul curii boiereti; conacul Racovi din satul cu acelai
nume, comuna Dneti, construit n sec. XIX XX de familia marelui biospeolog romn, Emil
Racovi, n stil moldovenesc (astzi, cas memorial); conacul Rosetti-Solescu de la Soleti,
monument reprezentativ pentru arhitectura moldoveneasc i romneasc, n general, de la
nceputul secolului al XIX lea, n care a copilrit i i duce somnul de veci Elena Cuza, soia
primului domnitor al Principatelor Romne Unite, Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), n timpul
cruia s-au pus bazele Romniei moderne.
La acestea se adaug monumentele de arhitectur popular - bisericile de lemn: Sf.
Nicolae, sat Cetuia, com. Puieti (sec. XVII XVIII), Sf. Nicolae, sat Cpuneni, com.
Lipov (1792), A.M.D., sat Crjoani, com. Pogana (1777), Sf. Nicolae, sat Cribai, com.
Bogdnia (1833), Vovidenia, com. Dragomireti (c.1774), Naterea Sf. Ioan Boteztorul, sat
Dumbrveni, com. Grceni (1814), Sf. Nicolae, sat Ivneti (Gologofta), com. Ivneti (sec.
XVIII XIX), Sf. Gheorghe, com. Lipov (sec. XVII XVIII), A.M.D., sat Mnstirea, com.
Deleti (sec. XVIII), Sf. Nicolae, sat Obreni, com.Vinderei (1764), sat Obreni, com. Voineti
(sec. XIX), Sf. Nicolae a mnstirii Prveti, com. Costeti (186-1820), Sf. Nicolae sat
tioborn, com. Soleti (1721), Cuvioasa Paraschiva, com. Voineti (sec. XVIII ), Sf. Nicolae,
com. Zpodeni .a..
Ansamblurile mnstireti i bisericile boiereti de cult ortodox: mnstirea Floreti,
com. Poieneti aezare monastic din secolele XVI, refcut n secolul al XIX- lea, remarcabil
prin originalitatea soluiilor arhitectonice, cu unele influene de origine gotic; biserica Adormirea
Maicii Domnului din satul Tatomireti, com. Rebricea, ridicat n 1792 de postelnicul Arghir
Cuza - ultima mrturie medieval de piatr din eparhia Huilor .a..
78
P.J.G.D. VASLUI
Elocvente pentru arhitectura romneasc sunt i bisericile urbane ortodoxe din secolul al
XIX lea, ridicate n majoritatea lor pe locul unor biserici de lemn, construite i ntreinute, n
general, de bresle, care au preluat planul trilobat al ctitoriilor medievale i cu decoraie,
predominant, neoclasic. Edificatoare n acest sens sunt bisericile: Sf. Ilie a breslei blnarilor
(1859 1869) i Sf. Gheorghe a breslei abgerilor (1817 1825) din Brlad; Sf. Gheorghe a
breslei blnarilor (1858 1868) i Sf ii Voievozi a breslei bogasierilor (18491855) din Hui.
n domeniul amenajrii cilor de comunicaie s-au pstrat dou poduri de piatr pe rul
Brlad mrturii de arhitectur de acest gen din epoca medieval i modern: Podul de la
Cnlreti, com. tefan cel Mare - construcie durabil din sec. XVII (1635 1636), datorat
iniiativei fratelui domnitorului Vasile Lupu, hatmanul Gavril i soiei sa, Liliana; Podul Doamnei
de la Chicani zidit n anul 1841 din porunca domnitorului Mihai Sturdza, reuit arhitectonic, care
impresioneaz prin tehnica construciei, dimensiuni i echilibrul formelor.
De asemenea, o atenie deosebit trebuie acordat arhitecturii civile urbane de la sfritul
secolului XIX i nceputul secolului XX, care reprezint o etap evolutiv a sistemului constructiv
romnesc, a crei meninere n peisajul oraelor vasluiene este o cerin imperioas, ca o dovad a
vechilor centre istorice i urbane. ntre acestea, n funcie de destinaia iniial, se remarc: cldirile
administrative (Prefectura fostului jude Tutova, azi - sediul muzeului V. Prvan Brlad;
Prefectura fostului jude Flciu, fosta casa Adam Mitache, azi - Muzeul municipal i Camera
Agricol, azi - Clubul Elevilor din Hui); colile (coala nr. 3 i coala Normal de Biei din
Vaslui, azi - Spitalul T.B.C.; Liceul Gh. Roca Codreanu, coala nr. 1 Iorgu Radu, coala
Profesional de Fete, azi - complex comunitar .a. din Brlad; Liceul Cuza Vod i Seminarul
Ortodox, azi - unitate militar din Hui, .a.), edificii ale justiiei (Tribunalul jud. Vaslui;
Tribunalul i Judectoria fostului jude Flciu, azi sediile judectoriei, parchetului i casei de cultur
din Hui); bncile (fostele sedii ale B.N.R. din Brlad i Hui, Banca Albina din Hui, azi atelier
coal, Banca Tutovei i Banca Popular Deteptarea din Brlad) etc.
Deasemenea reprezentative sunt monumentele de art plastic i cu valoare memorial, care
ilustreaz momente din istoria naional i local: statuia doctorului Constantin Codrescu, sculptor
Frederic Storck (1903) i a eroului din Primul Rzboi Mondial, caporal Constantin Muat, sculptor
I. Dimitriu-Brlad, Brlad (1927), bustul generalului Gheorghe Teleman, erou n Rzboiul de
Independen a Romniei, sculptor Firenze Vignali (1914) i grupul statuar Slav eroilor romni
din Primul Rzboi Mondial, sculptor Mihai Onofrei din Hui (1928), mausoleul Pene Curcanul
din Vaslui, sculptor I. Iordnescu (1934), statuia ecvestr a domnitorului tefan cel Mare, sat.
Bcoani, com. Muntenii de Jos, sculptor Mircea tefnescu (1975) .a..
2.2 Factorul antropic
2.2.1 Populatia
Judetul Vaslui avea o populatie stabil de 467.901
locuitori,
inregistrat
recensamantul din martie 2002, reprezentnd 12,65 % din populatia Regiunii Nord-Est.
Datele arata o scadere a populatiei stabile in judet fat de anul 1992 cu - 1,37 %.
79
P.J.G.D. VASLUI
la
Factorii importanti care au determinat scderea populatiei sunt :

- sporul natural negativ in perioada
1995-2007, respectiv reducerea natalittii i
cresterea mortalittii;
- soldul migrator de asemenea puternic negativ;
In consecinta, densitatea populatiei a sczut de la 86,8 loc/kmp, in 1992 la 85,7 loc. /kmp
in 2007.
Aezrile urbane reprezint categoria de ecosisteme create de om care se primesc energie,
hran, ap, alte materii prime, le transform, rezultnd produse finite i deeuri. Aceste procese
produc impact diferit- ca mrime i tip- asupra mediului.
Amenajarea teritorial (dezvoltarea zonelor comerciale, rezidentiale)
Din punct de vedere al organizrii administrativ-teritoriale, judeul Vaslui cuprinde o retea
de localiti distribuite numeric dup cum urmeaz:
Reeaua de localiti
Jude
Suprafaa
Nr.orae
Nr.municipii Nr.comune Nr. sate
2
total(km )
Vaslui
5318
2
3
81
449
n centrul oraelor, activitatea comercial se desfoar prin magazine mici i mijlocii,
majoritatea fiind activiti comerciale individuale, nfiinate sunt la parterul blocurilor. Spaiile
comerciale vechi s-au modernizat, refuncionalizat, au suferit schimbri de profil, n vederea
desfurrii unui comer care s corespund cerinelor prezentului; cele noi corespund exigenelor
actuale att din punct de vedere estetic ct i funcional. La marginea oraelor s-au dezvoltat o serie
de spaii comerciale en-gros. Se constat o extindere a acestui tip de activiti spre exteriorul
oraelor.
Dezvoltarea zonelor comerciale
Unitate
Uniti alimentaie
Administrativ Uniti comerciale
Uniti prestri servicii
public
teritoriala
Noi aparute
Noi aparute
Noi aparute
Existente
Existente
Existente
Judetul Vaslui
in 2007
in 2007
in 2007
2494
211
456
34
369
58
Urbanizarea, proces continuu i dinamic- a aprut prin concentrarea populaiei ntr-un spaiu
i s-a extins prin procese de migrare, prin sporul natural al populaiei i prin transformarea unor
zone rurale n orae. La nivelul judeului Vaslui gradul de urbanizare se prezint astfel:
80
P.J.G.D. VASLUI
Urbanizare in judeul Vaslui

Unitate
Nr.locuitori mediu urban/Populatia totala (%)
Administrativ 2003
2004
2005
2006
teritoriala
Judetul Vaslui 40,0
41,3
41,6
41,3
Distribuia numrului de locuitori pe centre urbane
Localitatea
Total locuitori
n ora
mun. Vaslui
70 302
64 572
mun. Brlad
70 064
70 064
mun. Hui
29 383
29 383
ora Negreti
10 232
7 226
ora Murgeni
7 811
3 203
TOTAL locuitori n 187792
174448
mediul urban
(la 01.07.2007)
2007
41,2
n suburbii
5 730
3 006
4 608
13344
Densitatea n zona urban, la nivel de centre urbane

Localitatea
Intravilan
(ha)
mun. Vaslui
1640,87
mun. Brlad
1274,51
mun. Hui
1080,60
ora Negreti
379,23
ora Murgeni
814,0
TOTAL
5189,21
Zona urban
(ha)
1126.34
597.51
1038.1
754.3
300
3816.25
Concentrrile urbane se confrunt cu o serie de probleme asociate, majoritatea suprafeelor

oraelor i municipiilor fiind ocupat de construcii i de reeaua de transport. La nivelul judeului
Vaslui, concentrrile urbane se caracterizeaz prin:
Concentrarile urbane in judeul Vaslui
Jude
Zona urban
( ha )
Intravilan
( ha )
Vaslui
3816.25
5189,21
% zona urban din Densitatea populaiei n

suprafaa judeului zona urban (loc/kmp)
0,62
81
559,7
P.J.G.D. VASLUI
Structura populaiei pe medii urban-rural (la 01.07.2007)

Jude
Urban
Vaslui
187.792
Rural
267.802
2.2.2 Economia
n economia judeului predomin agricultura, iar dintre ramurile industriale reprezentative
se evideniaz: industria constructoare de echipamente maini (SC RULMENI SA Brlad, SC
MECANICA SA Vaslui, SC Petal RIUP SA Hui), aparate de msur i control (SC BADOTHERMAMC SA Vaslui, SC FEPA SA Brlad); industria textil (SC VIGOTEX SA Brlad, SC VASTEX SA
Vaslui, SC MOLDOTEX SA Hui), fire si fibre sintetice (SC MOLDOSIN SA Vaslui), fire din
bumbac(SC FILATURA Negreti) i industria alimentar (SC PRODALCOOL SC Vaslui), gru
mcinat si pine (SC IRIS Brlad), ulei vegetal (SC ULEROM SA Vaslui, SC MNDRA SA Brlad),
preparate din carne (SC VASCAR SA Vaslui, SC CIB SA Brlad, SC TIVAS SRL Vaslui, SC
KOKET SRL Vaslui), cretere psri pentru carne si ou (SC AVICOM SA Vaslui, SC AGRIVAS
SRL Vaslui, SC SAFIR SRL Vaslui), produse lactate i lapte de consum (SC ILVAS SA Vaslui),
legume i fructe conservate prin sterilizare i pasteurizare (SC VITACONS SA Hui), pete (SC
CYPRINUS SA Vaslui).
Structura industrial a judeului Vaslui este mai puin diversificat dect cea a judeelor din
regiune Nord-Est, principalele ramuri reprezentate fiind: industria uoar (mbrcminte,
nclminte, textile, tricotaje), industria alimentar, prelucrarea lemnului.
Intreprinderile mici i mijlocii constituie un segment important al economiei regiunii
Nord-Est. Acestea sunt preponderente n activitatea de comer (79,6%), urmate de servicii (7,8%),
agricultur (7,0%) i industrie (3,5%).
Poluarea din sectorul industrial i impactul acesteia asupra mediului
Industria reprezint sectorul economic cu cel mai mare impact asupra mediului. Impactul
industriei asupra mediului se traduce n efecte negative asupra factorilor de mediu influennd
calitatea aerului, apei, solului, genernd deeuri de diverse tipuri i ocupnd suprafee de teren
pentru depozitarea deeurilor, consumnd resurse naturale i energie, ceea ce face necesar
reglementarea i controlul acestora de aa manier nct s se asigure respectarea legislaiei n
domeniul proteciei mediului i a principiilor dezvoltrii durabile.
La nivelul judeului Vaslui, reprezentative sunt: industria uleiurilor vegetale, industria
preparatelor din carne, creterea psrilor pentru carne si ou, industria produselor lactate i a
laptelui de consum, industria constructoare de echipamente maini, industria textil, industria de
fire din bumbac, industria de morrit i panificaie.
82
P.J.G.D. VASLUI
Producia industrial a sczut dup 1989 datorit urmtorilor factori:

- capacitatea sczut de adaptare la modificrile intervenite n structurile pieelor de
desfacere interne i externe;
- decapitalizarea intens datorat creterii inflaiei, devalorizrii accentuate a monedei
naionale,volumului redus al investiiilor;
- ritmul lent al privatizrii i restructurrii;
- cadrul legislativ instabil i incoerent, care nu a stimulat investiiile strine i autohtone de
capital.
Activiti industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea i
controlul polurii industriale
La nivelul judeului Vaslui, s-au inventariat n anul 2007 un numr de 16 uniti industriale
care intr sub incidena Directivei IPPC (transpusa prin OUG 152/2005). Acestea sunt:
- Industria mineralelor- Instalaii pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere, n special a
iglelor, a crmizilor, a crmizilor refractare, a dalelor, a plcilor de gresie sau de faian: SC
CARAMIZI SRL Vaslui;
- Instalaii chimice pentru producerea de substane chimice organice de baz: SC STEMAR SRL
Vaslui;
- Industrii energetice- Instalaii de ardere cu o putere termic nominal mai mare de 50 MW: SC
TERMICA Vaslui SA;
- Gestiunea deeurilor- Depozite de deeuri care primesc mai mult de 10 tone deeuri/zi sau avnd
o capacitate total mai mare de 25 000 tone deeuri, cu excepia depozitelor de deeuri inerte:
SC RULMENI SA Brlad;
- Instalaii pentru pretratare (operaiuni precum: splare, albire, mercerizare) sau vopsire a fibrelor
ori textilelor: SC VASTEX SA Vaslui, SC BISPUNT ROMANIA SRL Vaslui;
- Instalaii pentru creterea intensiv a psrilor: SC AVICOM SA Vaslui, SC SAGEM SRL
Roieti, SC SAFIR SRL Micleti, SC INTERAGROALIMENT SA Simila, SC PUI-PROD UD
SRL Lipov, SC ROSAVIS PROD SRL Roieti, SC MORANDICOM SRL Lipov, SC
VANBET SRL Slcioara, SC A&A FARMS SRL Bogeti;
- Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice organice de baza: S.C. ULEROM S.A.
Vaslui.
Activitati agricole
Suprafaa agricol a judeului este de 400.539 ha (4005,39 km2), reprezentnd 75,3% din
suprafaa total.
n judeul Vaslui, urmare a aplicrii Legii fondului funciar nr.18/1991, exist un numr mare
de proprietari care i lucreaz terenul individual. Fiind zon colinar, terenurile proprietate sunt
orientate pe linia de cea mai mare pant, lucrrile agricole executndu-se pe direcia deal-vale.
83
P.J.G.D. VASLUI
n acest mod se favorizeaz producerea fenomenului de eroziune, comparativ cu celelalte

judee din regiune, judeul Vaslui fiind pe primul loc n privina suprafeelor afectate de eroziune i
alunecri de teren.
Suprafaa terenului arabil n 2003 crete cu 0,8 % (aproape nesemnificativ) fa de 2002, iar
plantaiile viticole i pomicole scad semnificativ cu 6,48 23,74 % ; la fnee i puni creterea se
realizeaz cu 2,8%, ca urmare a scderii suprafeelor plantate cu vii (hibride i nobile) i livezi cu
2,3-3,2 %, a costurilor ridicate de ntreinere a plantaiilor, dar i a vrstei de exploatabilitate destul
de mare.
n sectorul zootehnic se nregistreaz uoare creteri la toate categoriile de animale n 2003
fa de 2002. n acelai timp, n jude figureaz un numr de 1700 apicultori rspndii pe ntreg
arealul judeului, cu un efectiv de 35000 familii de albine. n medie aproximativ 1000-1500 familii
de albine/an din jude sunt afectate de intoxicaiile chimice n urma efecturii tratamentelor
diverselor culturi fr a se respecta prevederile legale de anunare a proprietarilor de stupi.
3. EVOLUTIA PROBABILA A CALITATII MEDIULUI IN SITUATIA

NEIMPLEMENTARII P.J.G.D. VASLUI
Neimplementarea P.J.G.D. Vaslui reprezinta de fapt mentinerea situatiei actuale. Ca
urmare, impactul asupra mediului se va accentua iar calitatea factorilor de mediu va cunoate o
degradare continu.
Se analizeaza in continuare factorii de mediu afectati si cauzele posibile.
3.1. Riscurile naturale
Principalele riscuri naturale n judeul Vaslui, care cunosc o larga raspndire la nivelul tarii
si o tendinta de crestere a efectelor n ultimele doua decenii, sunt reprezentate de inundatii si de
alunecari de teren.
Facem precizarea ca P.J.G.D. nu prevede masuri pentru zonele de risc reprezentate prin
alunecari sau inundabilitate, in schimb P.J.G.D. poate fi influientat negativ de zonele de risc prin
amplasarea in aceste zone a platformelor de compost , statiilor de transfer, sortare, epurare levigat
si depozitare finala.
Aa cum rezult din analiza elementelor de cadru natural, n teritoriul Judeului Vaslui
degradrile de teren din cauze naturale au o pondere ridicat. Astfel, principalele zone de risc
natural sunt constituite de versanii cu pante accentuate, acetia fiind afectai de intense procese de
degradare, sub form de eroziuni toreniale i alunecri de teren ce au afectat local sau pe
suprafee ntinse caile de acces.
n teritoriul Judeului Vaslui, cele mai mari valori ale pantei se ntlnesc pe versani, unde
apar i cele mai intense fenomene de degradare. Acestea apar frecvent n zonele de deal si podis, pe
vaile strabatute de ruri sau pe pantele acestora.
84
P.J.G.D. VASLUI
Alunecrile de teren afecteaz versanii tuturor vilor toreniale afluente, zone extinse fiind
afectate de procese active de alunecare.
Formele eroziunii n adncime sunt reprezentate de ravene sau chiar de poriuni ale vilor
afluente. Aprecierea evoluiei dinamice a proceselor de alunecare indic pentru sectorul acesta o
tendin de extindere. Riscurile asociate inundatiilor sunt cele ale izbucnirii unor epidemii, cele mai
probabile fiind bolile infectioase cu transmitere hidrica (holera, hepatita A), dar si alunecarile de
teren sau cedarea barajelor si a digurilor.
Zone critice sub aspectul degradrii solurilor se ntlnesc n bazinul hidrografic al rurilor
Tutova, Brlad, Vasluie, Crasna, Buda, Elan, Horincea, Idrici, Lohan, Rahova i pe teritoriul
localitilor Albia Flciu.
Riscul producerii inundaiilor a fost n mare msur nlturat prin regularizri de cursuri de
ap, acumulari i ndiguiri, n urma crora a ncetat aportul de ap. n urma acestor lucrri,
probabilitatea producerii de inundaii n localitile prin al cror intravilan trec cursuri de apa, s-a
redus.
Declanarea i evoluia unor astfel de procese reprezint rezultatul combinrii unor factori
cauzali precum: regimul hidrologic i aportul natural din precipitaii, hidrogeologia zonei,
parametrii fizico-mecanici i petrografici ai rocilor constituente, lipsa unei vegetaii cu sistem
radicular adecvat i factorul antropic.
Zonele de risc prezentate contribuie la reducerea posibilitatilor de utilizare rationala si
eficienta a solului si la degradari ale acestuia (actiune medie spre puternica), care in contextual
actual al modificarilor climatice globale si-au intensificat frecventa dar si caracterul tot mai
distructiv a tuturor factorilor de mediu.
Neimplementarea P.J.G.D. Vaslui va accentua riscurile care pot afecta sntatea
uman, si produc poluarea solului, atmosferei i a resurselor de apa.
Acestea sunt reprezentate prin depozitele de deeuri neconforme din mediul urban si in
special de depunerile necontrolate din mediul rural;
Neimplementarea P.J.G.D. Vaslui poate conduce la:
1. aparitia si accentuarea problemelor de sanatate a populatiei din mediul urban si in special a
populatiei din mediul rural;
2. degradarea solurilor, apelor de suprafata si freatice prin depuneri intamplatoare de deseuri;
Deseurile menajere din mediul rural al judeului Vaslui, in momentul de fata nu sunt
colectate organizat si sunt depozitate necontrolat. Nu exista un serviciu distinct de salubritate, iar
dotarile pentru colectare sunt minimale. Acest fapt afecteaza mediul si sanatatea populatiei prin:
- Levigatul provenit de la punctele de depozitare neconforme, levigat ce patrunde atat in
apele de suprafata, cat si in cele subterane;
- Emisiile rezultate din arderea necontrolata, procesele de fermentatie a deseurilor
ridica problema poluarii aerului;
- Germenii patogeni existenti in zonele de depozitare necontrolata cresc riscul
imbolnavirilor si epidemiilor in randul populatiei;
- Mirosurile si impactul vizual puternic afecteaza calitatea vietii locuitorilor din zona
85
P.J.G.D. VASLUI
Salubrizarea comunelor este deficitara in urmatoarele privinte:

- dotari inexistente (transportul la gropile de gunoi ale satelor se face de catre populatie cu
mijloace proprii);
- lipsa recipientilor pentru precolectare;
- inexistenta unei evidente clare a cantitatilor si tipurilor de deseuri gestionate.
Toate aceste carente au un impact negativ atat asupra sanatatii populatiei, cat si a mediului
inconjurator.
Problemele cu care se confrunta mediul rural din Judeul Vaslui privind gestionarea
depozitarii deseurilor pot fi sintetizate astfel:
- depozitarea pe teren impropriu si neimpermealizat;
- amplasat in loc sensibil (in apropierea locuintelor, a apelor de suprafata cu infiltratii
subterane);
- depozitul nu este amenajat corespunzator pentru protectia mediului, conducand la poluarea
apelor si solului din zona respectiva
- deeurile nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte in
vederea prevenirii incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute;
- terenul ocupat de depozit este considerat teren degradat, care nu mai
poate fi utilizat in scopuri agricole;
- nu se
efectueaza colectarea
deseurilor
menajere
de
la
populatie;
ele ajung la depozit ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului
lor util (hartie, sticla, metale, materiale plastice);
Tip de poluare
Sursa de poluare
Poluanti
Efecte
- substante organice
- poluarea apelor
deseuri
- saruri minerale
subterane prin
- apele pluviale care
- cloruri
infiltrarea in pinza
spala deseurile
- compusi organici
freatica
biodegradabili si
- poluarea apelor de
nebiodagradabili
suprafata din
- azotati , azotiti
- microorganisme,
apropiarea
depozitului
agenti patogeni
- depasirea CMA -
- suspensii
urilor
Poluarea apei - substante lichide din
Poluarea
- deseuri solide,
- produse
- inestetic
solului
semilichide si
nebiodegradabile
- ocuparea unor
lichide
- metale grele
mari suprafete
86
P.J.G.D. VASLUI
- cresterea
concentratiei de
metale grele
odata cu
admcimea
Poluarea
- activitati de
- oxizi de azot,
- accentueaza
aerului
transport
bioxid de
efectul de sera
- fermentatii
carbon
plus mirosurile
- praf , pulberi, CH4
neplacute
In situaia neimplementarii P.J.G.D. Vaslui riscul pentru sntatea populaiei va crete

iar terenurile pe suprafaa crora exist depozite de deeuri neconforme, rmn in continuare cu
aceleasi procese de poluare, contribuind la reducerea posibilitatilor de utilizare raional si
eficient a solului si a resurselor de ap.
3.2. Atmosfera
Problemele de mediu sunt generate de circulatia rutiera dar si de depozitele de deseuri
neconforme din punct de vedere al proteciei mediului, 4 n mediul urban i 324 n mediul rural. In
fiecare comuna din judetul Vaslui exista suprafete ocupate de rampe de depozitare neautorizate,
suprafetele lor insumand cca 486 ha.
Conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deeurilor, 3 depozite oreneti au
sistat depozitarea deeurilor municipale la data de 31.12.2006 urmand ca depozitul de la Negresti sa
sisteze depozitarea in 2009. Depozitele din mediul rural urmand sa sisteze depozitarea pana la 16
iulie 2009.
Circulatia reprezinta o sursa de zgomot pentru zonele locuite si o sursa de impurificare a
aerului cu gaze de esapament si pulberi n special pentru locuitorii din mediul rural pe drumurile
fr mbrcminte asfaltic.
Principalele artere de circulatie din teritoriul Judeului Vaslui sunt reprezentate prin:
DN - Drumuri naionale,
DJ - Drumuri ,
DC - Drumuri comunale
CF Cai ferate
Prin implementarea P.J.G.D. Vaslui, se preconizeaz o intensificare a traficului n mediul
rural. n acest sens trebuie prevzut i un plan de modernizare a drumurilor la nivel judeean i
corelarea acestuia cu sistemul de transport.
87
P.J.G.D. VASLUI
In situatia neimplementarii P.J.G.D. Vaslui calitatea aerului se va degrada datorita

emisiilor de gaze de depozit si va conduce la o crestere a emisiilor in atmosfera contribuind la
efectul de sera cu consecinte nefaste asupra sanatatii populatiei si mediului.
Efectele mentinerii actualului sistem de gestionare a deseurilor asupra calitatii aerului se vor
amplifica, in pricipal datorita cantitatilor de biogaz generat de actualele depozite.
Calitatea aerului mai este influentata si de:
Arderile necontrolate de deseuri pe depozitele neconforme;
Arderile necontrolate de deseuri vegetale din gospodarii si terenuri agricole;
Folosirea de masini de transport invechite;
3.3. Resursele de apa
Resursele de apa de suprafata si subterane se vor degrada calitativ i cantitativ, iar
procesele generatoare de disfunctionalitati se vor amplifica in etapa urmatoare, in conditiile
neimplementarii P.J.G.D. Vaslui .
Cauze posibile ale contaminarii apelor:
Depozitari ilegale daca serviciul de salubrizare nu se extinde si in mediul rural o mare cantitate
de deseuri nu va fi colectata organizat si va fi eliminata necontrolat.
Mentinerea in functiune a depozitelor necontrolate existente care ar trebui ecologizate.
Administrarea incorecta a depozitelor existente amplasate in apropierea unor cursuri de apa ex.
infiltratiile in sol si in panza freatica, scurgeri de levigat si poluarea cu deseuri usoare antrenate
de vant sau curenti de aer.
Colectarea in amestec cu deseurile menajere a unor deseuri periculoase sau care contin substante
periculoase (ex. deseuri electrice si electronice)
3.4. Solul
In cazul neimplementarii P.J.G.D. Vaslui calitatea solului va cunoaste o continua
degradare iar riscurile generate de depozitarea necontrolat a deeurilor, va creste considerabil
cu consecine grave asupra calitatii solului.
Contaminarea solului are aceleasi cauze posibile ca si apele de suprafata sau subterane.
Anual o parte din levigatul generat de depozite se scurge la suprafata solului (functie de orografia
terenului) iar restul se infiltreaza in subsol (functie de stratigrafia amplasamentului).
3.5. Flora, fauna si rezervatiile naturale
Mentinerea actualului mod de gestionare a deseurilor poate avea efecte nedorite asupra
zonelor protejate prin eliminarea ilegala a deseurilor turistice, ceea ce conduce la un aspect
peisagistic nedorit. In plus o mentinere a acestei situatii poate afecta biodiversitatea (fauna, flora)
prin proliferarea unor specii nedorite ce ar favoriza disparitia speciilor sensibile.
In cazul neimplemetarii P.J.G.D. Vaslui la nivelul Judeului Vaslui , exist riscul ca
depozitrile necontrolate de deeuri, evacurile de ape uzate pe sol sau n efluienti, fr a fi
88
P.J.G.D. VASLUI
epurate, s afecteze zonele i ariile protejate. Exist riscul creterii numerice a speciilor
antropofile i oportuniste n defavoarea celor slbatice cu grave repercursiuni asupra ntregului
ecosistem.
3.6. Sntatea oamenilor
Emisiile in apa, aer, sol a principalilor poluanti (ape uzate neepurate, levigatului/biogazului )
au impact pe termen lung asupra populatiei din zona dar pot influenta pe termen scurt sanatatea
operatorilor care gestioneaza direct aceste deseuri. Factori de risc pentru sanatatea oamenilor il
reprezinta si posibiltatea proliferarii rozatoarelor.
Principalii factori de transmitere a unor boli sunt: emisiile in apa si/sau aer, proliferarea
animalelor purtatoare de boli (sobolani, muste, ciori, etc.). In special sunt expusi scormonitorii in
gunoaie care recupereaza din depozite si/sau containere deseuri reciclabile. Mentionam ca
activitatea este ilegala, dar practicarea ei este favorizata de societati comerciale de tip REMAT,
care cumpara de la populatie deseuri reciclabile.
In situaia neimplemetarii P.J.G.D. Vaslui sntatea oamenilor ar putea fi afectat de
factorii mai sus menionai.
3.7. Impactul neimplementrii P.J.G.D. asupra factorilor de mediu este prezentat n

tabelul de mai jos:
Factor de Situaia actual Prognoza n cazul
Impact asupra factorului de mediu
mediu
Neimplementrii
P.J.G.D.
Nu sunt cunoscute
Ape de
suprafa i cazuri de poluare a
ape subterane apelor determinate
de deeuri
Calitatea
aerului
Nu se cunosc
aspectele
de polare a aerului
provocate de deeuri
Apariia depozitelor
ilegale
Meninerea n funciune
a depozitelor neconforme
Creterea cantitilor de
deeuri
Arderile necontrolate de
deeuri pe depozitele
neconforme
Frecven de ridicare
necontrolat
Transport necontrolat
Vehicule, utilaje uzate
89
Necolectarea levigatului din depozitele

neconforme reprezint unul dintre mecanismele
de poluare principale a apelor de suprafaa si
subterane. Apele meteorice antreneaz compuii
provenii din fermentarea deeurilor organice, se
transforma in levigat si se infiltreaz in solul si
subsolul depozitelor, fiind posibil astfel poluarea
pnzei freatice. Existena depozitelor neconforme
poate provoca poluarea apelor de suprafa aflate
n apropierea depozitelor
Creterea emisiilor din gaze de depozit
Cretere cantitilor de pulberi i praf
Emisii de dioxine datorate arderilor
necontrolate
Emisii datorate vehiculelor i utilajelor
uzate
Miros neplcut
P.J.G.D. VASLUI
Calitate
solului i
subsolului
Suprafa ocupat de Extinderea suprafeelor de

depozite neconforme
depozitare existente n
i spaii de depozitare urma creterii cantitilor
n mediul rural: 486 ha. de deeuri
Depiri ale valorilor Apariia depozitelor
ilegale
admise la nivelul
Suprafee necontrolabile ocupate de

deeuri
Contaminarea solului provocat de levigat
Posibil cretere a depirilor datorate
metalelor grele
valorilor de prag la
unele metale grele
Biodiversitate, Depozitare
necontrolat de
Arii
deeuri n zone
protejate
de interes,
necuantificat n
prezent
Depozite neamenajat,
Peisaj,
depozitare
zone locuite
necontrolat
Nu sunt cuantificate
Sntatea
cazurile de
uman
mbolnviri
cauzate de deeuri
Apariia depozitelor
ilegale sau meninerea
depozitelor neconforme
Apariia cazurilor necontrolabile cu efecte posibile

negative asupra biodiversitii, dispariia
unor specii de flor i faun
Apariia i nmulirea roztoarelor, ciorilor i
insectelor
Meninerea sau agravarea

situaiei
Disconfort ambiental accentuat
Meninerea sau
agravarea situaiei
Posibile mbolnviri provocate de gestionarea

necorespunztoare a deeurilor
Pot s apar noi surse i ci de transmitere a
infeciilor datorate bacteriilor,
roztoarelor i insectelor prin crearea
de mediu favorabil modului de via al
acestora.
90
P.J.G.D. VASLUI
4. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI

AFECTATA SEMNIFICATIV LA IMPLEMENTAREA P.J.G.D. VASLUI
In Judeul Vaslui nu exista fenomene de poluare care sa conduca la modificari esentiale ale
calitatii mediului.
Se intalnesc totusi o serie de situatii si aspecte negative, respectiv activitati umane si
fenomene naturale, care afecteaza local apele si solurile.
Astfel, inexistenta sistemelor de canalizare si statii de epurare in mediul rural, depozitarile
intamplatoare de deseuri menajere si gunoi de grajd, surse de apa (fantani) incorect construite si
amplasate, lipsite de protectie sanitara, determina, prin spalari, scurgeri neorganizate si infiltratii de
ape meteorice pot produce impurificari ale apelor de suprafata si mai ales a celor subterane cu
substante chimice si bacteriologice peste limitele admise.
4.1 Atmosfera
Reeaua principal de ci de comunicaie
Arterele de circulaie din teritoriul judeului sunt reprezentate prin DN, DJ i DC.
Problemele de mediu sunt generate n principal de cile de comunicaie importante (DN DJ),
traficul auto influennd negativ calitatea mediului ambiant prin emisiile de gaze de eapament i
zgomot. Traficul pe sectoarele de drum comunal pietruit sau din pmnt impurific aerul cu
particule de praf.
Obiective industriale
n lipsa industriilor cu grad ridicat de poluare a aerului atmosferic, factorii hotrtori privind
calitatea aerului n aezrile urbane ale judeului sunt:
- traficul rutier, datorit att debitului de trafic rutier ct i din cauza stri degradate a
drumurilor
- sistemele de nclzire a spaiilor de locuit i de lucru
- insuficiena salubrizrii stradale.
- arderile necontrolate de deseuri pe depozitele neconforme
- folosirea de masini de transport invechite
Zgomotul
Poluarea sonor existent, conform sistemului de monitoring al Ageniei de Protecie a
Mediului Vaslui n cadrul aglomerrilor urbane ale judeului, se datoreaz:
- traficului rutier n cazul oraelor i al localitilor rurale care sunt traversate de drumuri
naionale
- unitilor cu activiti distractive amplasate n zonele de locuit
91
P.J.G.D. VASLUI
-
activitilor industriale, n special activitii de prelucrare a lemnului n cazul localitilor

rurale.
Traficul urban
Traficul urban al oraelor judeului se desfoar pe ci de comunicaii de tip strzi,
drum judeean i drum naional, suprapunndu-se circulaia de tranzit cu cea local, provocnd
aglomerarea principalelor magistrale din trama stradal. Strzile nu mai corespund din punct de
vedere al capacitii portante i nici din punct de vedere al elementelor geometrice n plan i n
profil transversal de a asigura trecerea volumului actual de trafic.
Inexistena traseelor pentru bicicliti ngreuneaz circulaia prin reducerea vitezei de
deplasare. Numrul parcajelor amenajate este mult sub necesar, din care cauz staionrile i
parcrile se desfoar n mod haotic, n multe cazuri afectndu-se zonele verzi.
Transportul terestru de mrfuri care se desfoar pe drumurile naionale care
traverseaz zonele de locuit ale localitilor are un impact negativ asupra populaiei acestor
zone prin poluarea fonic produs de traficul greu i asupra cldirilor de locuit prin vibraii.
Pe teritoriul Judeului Vaslui nu exista surse majore de poluare a aerului, in concluzie
factorii de mediu nu sunt afectai de fenomene de poluare sau degradri care s duc la
modificri eseniale ale calitii componentelor lor.
Depozite de deeuri menajere i industriale
Depozitele de deeuri pot contamina solul i apa subteran prin levigarea substanelor
toxice coninute (metale grele, compui cu azot, compui clorurai, compui organici). Levigatul
provenit din descompunerea substanelor organice este mbogit cu nitrai i poate determina
poluarea sever a pnzei de ap freatic, precum i eutrofizarea apelor de suprafa din zonele
nvecinate depozitului. Biodegradarea materiilor organice n depozite poate s evacueze n
atmosfer gaze toxice i periculoase.
Reziduurile menajere au un impact negativ i asupra populaiei fiind vectori importani
n rspndirea infeciilor. Astfel, reziduurile provenite din diferite surse conin de obicei o gam
foarte larg de microorganisme, sanogeni i patogeni, care rspdesc boli infecioase i parazitare.
n condiii prielnice agenii patogeni pot tri n reziduuri timp ndelungat (zile, luni), pot ptrunde n
sol, ap, provocnd contaminarea prin contact direct i indirect. De asmenea, reziduurile pot
conduce la crearea unor condiii favorabile pentru nmulirea insectelor i a roztoarelor.
Depozitarea i tratarea necorespunztoare a deeurilor solide menajere urbane n
depozitele finale pot conduce la poluarea atmosferei prin:
- Descompunerea reziduurilor cu coninut de substane organice cu degajarea de substane
urt mirositoare (amoniac, metan, hidrogen sulfurat);
- Vntul i curenii de aer antreneaz praful din grmezile de gunoaie;
92
P.J.G.D. VASLUI
Procesele de ardere aprute n urma autoaprinderii incomplete a deeurilor la locurile de

depozitare.
Desfurarea activitii pe depozite oreneti este deficitar. Pe lng deeurile menajere,
stradale, comerciale, pe depozitele municipale sunt acceptate, mai mult sau mai puin legal, i
deeuri industriale periculoase. Amestecul acestor tipuri de deeuri poate conduce la producerea
unui levigat ncrcat cu substane nocive care, prin infiltrare, polueaz apele de suprafa i
subterane sau solul i implicit afecteaz starea de sntate a populaiei din zon.
Date sintetice despre depozitele de deeuri municipale din judeul Vaslui
Mediu urban
-
Nr. crt.Indicator
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Vaslui
1
preurban
Numr depozite
Amplasare
Anul inchiderii
2006
conf. HG 349/2005
Suprafaa (ha)
5.7
Capacitate proiectat (m3)
399.000
Entitatea responsabil
pentru operarea
depozitului
SC Goscom
SA Vaslui
Birlad
1
preurban
Husi
1
preurban
Negresti
1
preurban
2006
2006
2009
16
1.5
0.3
750.000
200.000
24.750
Serviciul
Public de
Salubrizare
Husi
Compania de
Utilitati Publice
Barlad
Serviciul Public
De Prestari Servicii
Negresti
Sursa : A. P.M. Vaslui
n zona urbana a judeului, s-au identificat un numr de 4 depozite iar in zona rural a
judeului, s-au identificat un numr de 324 spaii de depozitare deeuri, care sunt neconforme.
Acestea sunt gestionate de consiliile locale i ocup o suprafa total de teren ocupat de cca. 486
ha.
n zona rurala a judeului activitatea desfurat este precar, deeurile fiind transportate i
depozitate de ctre generatori, nchiderea i ecologizarea depozitelor rurale fiind programat a se
realiza pn la 16.07.2009 (procedur de nchidere simplificat). Depozitele de deeuri menajere
sunt neamenajate sau parial amenajate, necontrolate din punct de vedere al cantitii i calitii
deeurilor depozitate.
Problematica actual a mediului rural, din punct de vedere al gestionrii deeurilor, cuprinde
urmtoarele aspecte:
ponderea mic a populaiei deservite prin servicii de salubritate ;
slaba organizare a activitii de precolectare a deeurilor menajere generate ;
managementul defectuos al deeurilor animaliere, care afecteaz n prezent depozitrile de
deeuri menajere.
n judeul Vaslui nu exist depozite permanente de deeuri industriale, n conformitate cu
prevederile H.G. 162/2002, i nici depozite de deeuri periculoase.
93
P.J.G.D. VASLUI
Toate aceste aspecte prezentate privind activitatea de gestionare a deeurilor necesit

adoptarea unor msuri specifice, adecvate fiecrei faze de eliminare a deeurilor n mediu, cu
activiti de monitorizare.
4.2 Apa
Apele subterane pot fi afectate prin infiltratii de substante organice sau chimice provenite
din depozitarile necorespunzatoare de deseuri menajere si dejectii zootehnice, din substantele
fertilizante si de combatere a daunatorilor utilizate in agricultura.
La aceste cauze se mai adauga existenta unor surse de aprovizionare cu apa (izvoare,
fantani) necorespunzatoare igienico-sanitar (fara perimetre de protectie, neadecvat construite), care
pot fi afectate de incarcarea apelor subterane cu substante organice si chimice, ceea ce influenteaza
negativ calitatea surselor cu apa potabila.
Calitatea apei a fost analizat la cap. 2 subcap. 2.1.6.
Prezentm mai jos principalele surse de poluare a apelor din judeul Vaslui :
Surse majore de poluare i grad de epurare
Din tabelul de mai jos (Tabel 4.7.1.1.) rezult c n anul 2007 s-a evacuat un volum total de
ape uzate de 14.417 mil. mc. Ponderea o dein unitile aparinnd industriei alimentare, industriei
grele (prelucrare metale) i industriei textile. Potenialele surse industriale de poluare din judeul
Vaslui sunt: SC RULMENI SA Brlad, SC FEPA SA Brlad, SC VASTEX SA Vaslui, SC
VIGOTEX SA Brlad (ind.textil), SC ULEROM SA Vaslui, SC MNDRA SA Brlad (ulei
vegetal), SC VASCAR SA Vaslui, SC CIB SA Brlad, SC TIVAS SRL Vaslui (ind.crnii), SC
SAFIR SRL Vaslui, SC AGRIVAS SRL Vaslui, SC AVICOM SA Vaslui (cretere psri pentru
carne i ou).
Sursele majore de poluare, poluanii specifici ct i gradul de epurare

Agent economic
Domeniu de
Emisar
activitate
Volum ape
uzate evacuatePoluanti specifici
(mil.mc)
Grad de
epurare
-%-
SC GOSCOMLOC SA Hui
Gospodrie
comunal
Pru Hui
1,373
CCO-Cr, CBO5,
55
MTS, sulfuri, extractibile
S.C. GOSCOM VASLUI S.A.
Gospodrie
comunal
Rul Vasluie
5,459
CCO-Cr, CBO5,
78,6
R.A.G.C.L. Brlad
Gospodrie
comunal
Rul Brlad
7,389
CCO-Cr, CBO5,
77,5
CONSILIUL LOCAL Negreti

Serviciul Public de Gospodrie
Comunal
Gospodrie
comunal
Rul Brlad
0,196
94
CCO-Cr,CBO5,MTS,
extractibile
P.J.G.D. VASLUI
sulfuri,
35
Sursele cu rol determinant n poluarea apelor de suprafa sunt evideniate n tabelele

urmtoare:
Concentraii msurate pentru indicatorii de calitate monitorizai la GOSCOMLOC Hui
Unitatea
Indicatori
Concen
Concen.
Concen.
de calitate
avizat
medie
maxim
avizai
(mg/l)
msurat
msurat
2006/2007 (mg/l)
2006/2007 (mg/l)
GOSCOMLOC
HUI
(ieire staie
de epurare)
CBO5
Suspensii
CCO-Cr
Reziduu fix
H2S
Extractibile
Fenoli
P tot..
Azotai
Azotii
Cianuri
pH
45
60
150
2000
0.5
20
0.3
2
25
25
0.1
6.5-8.5
38.84/43.87
49.75/65.07
97.54/118.9
529.8/615.7
1.568/0.974
15.6/11.67
0.00568/0.0156
2.851/3.65
6.378/2.606
0.6689/0.3311
0.00696/0.00523
7.79/7.67
70.5/68.1
58/128
182.4/154.9
729/858
3.84/1.56
43/20
0.0125/0.0518
4.89/5.223
20.79/16.68
3.475/2.187
0.011/0.02
8.00/8.02
Concentraii msurate pentru indicatorii de calitate monitorizai la SC GOSCOM SA Vaslui

Unitatea
GOSCOM
SA VASLUI
(ieire staie
de epurare)
Indicatori
de calitate
avizai
Suspensii
CBO5
CCO-Cr
Reziduu fix
H2S
Extractibile
Fenoli
P tot.
Detergenti
Azotati
Azotiti
Amoniu
Cianuri
pH
Concen.
avizat
(mg/l)
60.0
50.0
130.0
2000.0
1.00
20.0
0.30
3.00
0.5
25.0
2.00
20.0
0.1
6.5-8.5
Concen.
medie
msurat
2006/2007 (mg/l)
52/54.25
39.91/38.39
112.7/108.4
628/828
1.236/0.8
8.75/3.08
0.00894/0.0027
3.135/2.3813
0.8314/1.3854
8.158/1.6794
0.1691/0.123
23.97/15.84
0.005325/0.0047
7.82/7.78
95
Concen.
maxim
msurat
2006/2007 (mg/l)
142/84
82.5/57.5
183/160.8
828/955
5.86/1.46
28/16
0.033/0.007
12.001/3.515
2.594/2.171
32.32/5.28
0.981/0.266
91.34/21.43
0.0098/0.0095
8.00/7.97
P.J.G.D. VASLUI
Concentraii msurate pentru indicatorii de calitate monitorizai la R.A.G.C.L Brlad

Unitatea
Indicatori
de calitate
avizai
Concen.
avizat
(mg/l)
Concen.
medie
msurat
2006/2007 (mg/l)
Concen.
maxim
msurat
2006/2007 (mg/l)
2
Suspensii
CBO5
CCO-Cr
Reziduu fix.
H2S
Extractibile
Fenoli
P tot.
Detergeni
Azotii
Azotai
Amoniu
Cianuri
pH
3
65.0
45.0
120.0
750.0
1.0
30.0
0.3
2.5
0.5
1.0
25.0
25.0
0.01
6.5-8.5
4
42.25/40.29
30.1/28.4
83.9/80.6
448/579
0.87/0.81
13.75/10.9
0.0043/0.0027
2.230/2.72
0.3478/0.8833
0.3631/0.2397
7.365/1.3848
15.003/16.72
0.0063/0.009232
7.7/7.82
5
49/66
41.8/46.4
107.7/136.8
695/730
1.41/1.3
20/21
0.0102/0.0148
3.464/5.151
0.984/2.331
1.492/1.243
19.09/4.46
24.98/26.72
0.0118/0.041
7.9/8.02
RAGCL Barlad
(ieire staie
de Epurare)
Concentraii msurate pentru indicatorii de calitate monitorizai la SC PRODAQUA

Negreti
Indicatori
Concen.
Conc.medie
Conc.maxim
Unitatea
de calitate
avizat
msurat
msurat
avizai
(mg/l)
2005/2004 (mg/l)
2005/2004 (mg/l)
Suspensii
35
44/66
49/260
PRODAQUA CBO5
25
30.2/31.65
46.5/52.8
NEGRETI
CCO-Cr
125
83.03/95.33
124.8/132.1
(ieire
Reziduu fix
1200
497.3/459
717/521
staie de
H2S
0.5
20/0.8136
29/1.2
epurare)
Extractibile
20
20/10.79
29/27
Fenoli
0.3
0.0057/0.00334
0.0114/0.0068
Detergeni
0.5
0.634/1.134
1.686/2.9
P tot.
1.0
2.242/2.1917
4.635/2.944
Amoniu
2.0
22.945/18.01
52.03/27.26
pH
6.5-8.5
7.71/7.82
7.9/8.01
O situaie deosebit o constituie localitile rurale la care este realizat sistemul de
alimentare cu ap, dar nu exist sistem de canalizare - epurare.
96
P.J.G.D. VASLUI
n aceste localiti apele uzate - de toate tipurile - sunt evacuate n receptorii naturali,
difuz, fr epurare.
Staii de epurare oreneti i comunale
Volum de ape uzate evacuate i gradul de epurare
Staie de epurare
Populaie deservit Emisar
(nr.)
Vaslui
41750
Pru Vasluie
Brlad
43175
Ru Brlad
Hui
13990
Pru Hui
Negreti
3680
Ru Brlad
Murgeni
1665
Ru Elan
Volum ape uzate

evacuate (mil. mc)
5,459
7,389
1,373
0,196
0,039
Grad de
epurare
78.6%
77,5%
55%
35%
82%
Zone critice sub aspectul polurii apelor de suprafa si a celor subterane

Calitatea apelor de suprafa i a celor subterane devine necorespunztoare prin prezena
peste limita maxima admis a unor compui ce determin dezechilibrarea balanei biologice a
ecosistemului acvatic. Se consider zon critic ape suprafa- Ru Vaslui tronson staie epurare
mun. Vaslui-confl. ru Brlad.
Monitorizarea efectuat de laboratorul de specialitate din cadrul SGA Vaslui a condus la
delimitarea urmtoarelor zone critice pentru apele subterane:
Zonele aferente oraelor Vaslui, Brlad, Negreti i Hui
Zonele aferente platformelor de deeuri menajere i industriale din orasele Vaslui, Brlad,
Negreti i Hui.
Majoritatea staiilor de epurare oreneti nu realizeaz parametri calitativi reglementai,
deversnd n cursurile de ap receptoare debite relativ mari de ape insuficient epurate.
Datorit ncrcrilor n substane poluante de o mare diversitate (suspensii, substane
organice, produse petroliere, detergeni, ioni metalici, amoniu, azotii, etc.) ale apelor uzate
neepurate sau insuficient epurate impactul produs asupra apelor de suprafa este apreciabil i se
manifest prin efecte negative asupra biotopului i a biocenozelor acvatice prin modificrile de
natur fizic, chimic i bacteriologic pe care le provoac i care determin n majoritatea
situaiilor modificarea categoriei de calitate a receptorului sau creterea valorilor unor indicatori n
cadrul aceleiai categorii de calitate.
Alturi de apele uzate oreneti, asupra calitii cursurilor de ap un rol deosebit l au
sursele de poluare industriale, care prin evacurile de ape uzate ncrcate n substane poluante i
prin debitele mari deversate au un impact deosebit asupra emisarului, determinnd n multe cazuri
deprecierea calitii acestuia i n unele cazuri chiar degradarea unor tronsoane de ru receptor.
97
P.J.G.D. VASLUI
4.3 Soluri
Repartiia terenurilor pe grupe de folosin este redat n tabelul urmtor:
I. Terenuri agricole (ha)
II. Terenuri neagricole (ha)
1. Arabil = 287.307
1. Pduri = 78.002
2. Puni = 76.000
2. Ape, bli = 8.168
3. Fnee = 18.614
3. Drumuri = 11.242
4. Vii = 14.656
4. Curi, construcii = 14.820
5. Livezi + grdini = 3.185
5. Teren neproductiv = 19.846
TOTAL AGRICOL = 399.762
TOTAL NEAGRICOL = 132.078
TOTAL I + II = 531.840
Structura terenurilor agricole in judeul Vaslui pe clase de calitate i categorii de folosin
este redat n tabelele de mai jos:
Categoria de folosina a suprafeei agricole - ha
Total suprafa
Clasa
de
agricol pe
calitate
Arabil
Puni, fnee Vii
Livezi, grdini
clase de calitate
I
21.465
244
401
18
22.128
II
85.983
3.905
2.372
200
92.460
III
107.580
16.182
5.237
789
129.788
IV
43.311
28.594
4.016
1.000
76.921
V
28.968
45.689
2.630
1.178
78.465
TOTAL
287.307
94.614
14.656
3.185
399.762
Se observ separarea a numeroase categorii detaliate de sol, care se deosebesc distinct prin
propriettile lor, capacitatea productiv si msurile de mentinere si sporire a fertilittii.
Pe teritoriul judetului Vaslui, prezenta orizontului A molic, constituie diagnosticul pentru
clasa molisoluri, care se datoreste procesului caracteristic de formare, determinat de conditiile
specifice de solificare. In zon predomin soluri cernoziomice si soluri cenusii.
4.4 Flora , fauna, rezervatii naturale
Pe teritoriul judetului Vaslui se gaseste concentrata o larga diversitate de ecosisteme
specifice celor trei zone de vegetatie si anume: stepa, silvostepa si zona forestiera.
Judeul Vaslui are o suprafa de 5318,4 km2 i pe teritoriul acestui jude se gsesc 9 arii
naturale protejate.
Mentinerea actualului mod de gestionare a deseurilor poate avea efecte nedorite asupra
acestor zone, conducand la un aspect peisagistic nedorit.
In plus o mentinere a acestei situatii poate afecta biodiversitatea (fauna, flora) prin
proliferarea unor specii nedorite sau prin favorizarea disparitiei unor specii sensibile.
98
P.J.G.D. VASLUI
4.5 Patrimoniul cultural
Pe teritoriul Judeului Vaslui sunt prezente monumente si situri arheologice care apartin
patrimoniului cultural.
Municipiile i oraele dein majoritatea monumentelor istorice din jude; modul de
conservare al cldirilor-monumente istorice este grevat de inexistena fondurilor necesare unor
lucrri de construcii instalaii urgente. Majoritatea cldirilor necesit lucrri de consolidare i
restaurare, lucrri care ar duce la salvarea unor obiective reprezentative din patrimoniului cultural
national : Muzeul municipal Hui, Biserica Sf.Ioan Vaslui, zona Curilor Domnesti Vaslui,
conacul Rosetti-com.Soleti, biserica Sfinii mprai i spitalul rural Constantin Corbu,
conacul Rosetti Codieti, mnstirea Fstici, mnstirea Floreti, muzeul V.Prvan Brlad, muzeul
eparhial Hui, coala normal de fete Brlad, biserici de lemn Puieti, Lipov, Soleti,
Dragomireti, Dimitrie Cantemir, monumente arheologice, situri i necropole.
In concluzie implementarea P.J.G.D. Vaslui nu va produce efecte negative asupra
caracteristicilor de mediu mai sus prezentate, din contr se preconizeaz o cretere semnificativ
a indicatorlor de calitate a tuturor factorilor de mediu.
99
P.J.G.D. VASLUI
5. ORICE PROBLEMA DE MEDIU RELEVANTA PENTRU

P.J.G.D. VASLUI
Problemele de mediu existente care sunt relevante pentru P.J.G.D. sunt legate n mare parte
de situaia actual existenta n domeniu gestionrii deeurilor. Impactul acestei situaii asupra
factorilor de mediu a fost analizat n cap. 3.7. Astfel gestionarea necontrolat a deeurilor poate
produce poluarea mediului nconjurtor prin:
poluarea solului, mai ales prin ptrunderea componentelor periculoase n sol i subsol,
avnd n compoziia deeurilor i obiecte cu coninut de substane periculoase cum ar fi
plumbul din acumulatori sau unele componente ale vopselelor;
posibil poluare a pnzei freatice prin infiltrarea substanelor periculoase n apa
subteran;
poluarea apelor de suprafata, este posibil prin antrenarea deeurilor n caz de ploi
abundente, a scurgerilor/infiltrarii de levigat. Componentele periculoase ajungnd n apa
rului pot atinge limite care s afecteze flora i fauna acvatic;
poluarea aerului-prin antrenarea prafului i a gazelor rezultate prin fermentarea fraciei
biodegradabile sau eventuala autoaprindere a gazelor rezultate n procesul de
biofermentare;
rspndirea de mirosuri neplcute rezultate n urma descompunerii fraciei
biodegradabile (metan, gaze cu coninut de hidrogen sulfurat, etc.), care creeaz
disconfort ambiental pentru cei din jur sau pentru eventualii turiti din zon;
surs de infecii prin rspndirea bacteriilor i a roztoarelor, fiind un mediu favorabil
modului de via al acestora i implicit poate afecta sntatea oamenilor din apropiere;
disconfort ambiental;
Populaia suport impactul deeurilor prin intermediul factorilor de mediu, fiind i surs
generatoare i receptor final. Efectele asupra omului, sunt directe n cazul depozitrii deeurilor
menajere, din cauza coninutului mare de microorganisme printre care i agenii patogeni care, prin
intermediul apei, aerului i solului ajung n organismul uman.
Gazele nocive rezultate n urma descompunerii substanelor organice sau a autoaprinderii
deeurilor, constituie de asemenea, o surs de afectare major pentru sntatea omului
Avnd n vedere faptul c gestionarea necorespunztoare a deeurilor provoac efecte pe termen
lung, este afectat nu numai calitatea vieii generaiilor prezente ci i a celor viitoare.
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deeuri este un
proces ce poate fi considerat temporar, dar care n termenii conceptului de dezvoltare durabil, se
ntinde pe durata a cel puin dou generaii, dac se nsumeaz perioadele de amenajare (1-3 ani),
exploatare (15-30 ani), refacere ecologic i postinchidere si monitorizare (30 ani).
In termeni de biodiversitate, un depozit de deeuri nseamn eliminarea de pe suprafaa afectat
acestei folosine a unui numr de 30- 300 specii/ha, fr a considera i populaia microbiologic a
solului. In plus, biocenozele din vecintatea depozitului se modific n sensul c:
100
P.J.G.D. VASLUI
n asociaiile vegetale, devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate;

unele mamifere, psri, insecte prsesc zona n avantajul celor care i gsesc hrana n
gunoaie (obolani, ciori).
Dei efectele asupra florei i faunei sunt teoretic limitate n timp (la durata exploatrii
depozitului), reconstrucia ecologic realizat dup eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va
mai putea restabili echilibrul biologic iniial, evoluia biotopului fiind ireversibil modificat.
5.1. Gestiunea deseurilor
Przentarea i modul cum se realizeaz n prezent gestionarea deeurilor n Judeul Vaslui a
fost prezentat pe larg n cadrul P.J.G.D. Vaslui la cap. 2 subpunctul 2.2 Date specifice referitoare
la generarea si gestionarea deseurilor.
Redm n continuare succint cteva aspecte legate de colectarea deeurilor i prezentarea
aspectelor negative cu impact semnificativ asupra mediului n special n mediul rural.
Gestionarea deeurilor reprezint componenta cea mai important a serviciilor de salubrizare i
se refer la activiti de colectare , transport , tratare , valorificare i eliminare a acestora.
n activitatea de gestionare a deeurilor se face distincie ntre dou categorii importante de
deeuri i anume :
deeuri municipale i asimilabile din comer , industrie i instituii , deeuri din construcii i
demolri i deeurile provenite de la staiile de epurare oreneti ( nmolurile ) ;
deeuri de producie .
Deeurile municipale generate sunt colectate i transportate la nivelul localitilor urbane
de ctre autoritile locale, avnd prin lege aceast responsabilitate, prin serviciile publice de
salubrizare sau prin delegarea gestiunii unor societi de salubritate operatori de salubrizare.
In anul 2005 la nivelul judetului Vaslui, existau un numr de 4 operatori de salubrizare.
In tabelul de mai jos este prezentat numrul operatorilor de salubrizare din judet si datele de
identificare a acestora.
Nr
crt
1.
Agentul de salubritate/
Consiliul local
Serviciul Public de Prestri
Servicii Negresti
Localitati deservite Nr. Locuitori

deserviti
Negresti
3020
Procentaj din totalul

pe judet%
0.6%
2.
3.
SC Goscom Vaslui SA
Serviciul Public Local de
Salubrizare Husi
SC Compania de utilitti
publice SA Brlad
Mun. Vaslui
Mun. Husi
42.760
13.852
9.3%
3%
Mun. Brlad
49.322
10.8%
4.
Colectarea deseurilor se face in amestec in urmatorii recipienti:

pubele 0.12-0.24 mc 2.346 bc
containere 4 mc 183 bc
101
P.J.G.D. VASLUI
eurocontainere 1.1 mc 350 bc
In judetul Vaslui transportul deeurilor este asigurat de un numr de :
7 autogunoiere compactoare 115.7 mc

8 autocontainere 32 mc
6 tractoare cu remorca - 36.5 mc
5 basculante 34.5mc
La nivelul mediului rural, colectarea i transportul deeurilor se realizeaz de ctre

generatori cu mijloace hipo.
n judeul Vaslui deeurile municipale i asimilabile cu acestea, nu sunt colectate selectiv n
vederea valorificrii materialelor reciclabile dect ntr-o foarte mic msur.
n judeul Vaslui nu exist instalaii de tratare a deeurilor municipale, n schimb pe raza
judeului funcioneaz ageni economici autorizai s colecteze deeuri de mase plastice,
hrtie/carton, metal de la persoane fizice.
Astfel n anul 2006 au fost colectate i predate n vederea valorificrii urmtoarele cantiti
de deeuri de ambalaje:
- Hrtie/carton 968 tone;
- Mase plastice 385 tone ;
Deeurile municipale din jude sunt colectate, transportate si depozitate la depozitele de
deseuri oreneti existente, de ctre cei 4 ageni de salubritate care opereaz n prezent pe raza
judeului.
Depozitele de deeuri existente la nivelul judeului Vaslui (4 n mediul urban i 344 n
mediul rural) sunt neconforme din punct de vedere al proteciei mediului. Conform prevederilor HG
349/2005 privind depozitarea deeurilor, 3 depozite oreneti au sistat depozitarea deeurilor
municipale la data de 31.12.2006.
La nivelul judeului Vaslui , deeurile municipale colectate nu sunt supuse proceselor de
tratare preliminar eliminrii finale prin depozitare, exceptnd compactarea mecanic, deoarece nu
se dispune de staii pentru transfer, compostare, sortare, tratare termic.
Aspectele negative legate de gestiunea deeurilor din mediul rural cu care se confrunt
Judeul Vaslui, reprezint o problem la nivel naional.
Deeurile menajere din mediul rural al Judeului Vaslui, n momentul de fa sunt colectate
neorganizat i depozitate necontrolat. Nu exist un serviciu distinct de salubritate, iar dotrile pentru
colectare sunt minimale. Acest fapt afecteaz mediul i sntatea populaiei prin:
- Levigatulul provenit de la punctele de depozitare neconforme, levigat ce ptrunde att n
apele de suprafa, ct i n cele subterane.
102
P.J.G.D. VASLUI
- Emisiile rezultate din arderea necontrolat procesele de fermentaie a deeurilor ridic

problema polurii aerului;
- Germeni patogeni existeni n zonele de depozitare necontrolat cresc riscul mbolnvirilor
i epidemiilor n rndul populaiei;
- Mirosurile i impactul vizual puternic, afecteaz calitatea vieii locuitorilor din zon.
Salubrizarea localitilor din mediul rural al judeului Vaslui este deficitar n urmtoarele
privine:
- dotri inexistente (transportul la groapa de gunoi se face de ctre populaie cu mijloace
proprii);
- lipsa recipientilor pentru precolectare;
- intervale de timp mari intre colectari;
- inexistena unei evidene clare a cantitilor i tipurilor de deeuri gestionate.
Colectarea deeurilor pe teritoriul judeului Vaslui se va face conform Directivei
Europene i P.J.G.D. Vaslui, Strategiei Naionale de Gestionarea Deeurilor i a Planului
naional gestionare a deeurilor (aprobate prin H.G. nr. 1470/2004), care impun urmtoarele
msuri:
nchiderea i ecologizarea spaiilor actuale de depozitare a deeurilor din mediul rural pn la
data de 16.07.2009, conform H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor.
Stabilirea i realizarea punctelor de precolectare selectiv a deeurilor pe teritoriul judeului
Vaslui (n intravilan), cu amplasarea containerelor pe o platform, acolo unde este necesar (
uniti de nvmnt, industriale etc.) n fiecare comun i sat al judeului Vaslui . Platforma va
fi dimensionat corespunztor numrului i tipului de containere.
Colectarea, ntreinerea punctelor de precolectare i transportul deeurilor din aceste puncte de
colectare se va face de ctre societi specializate i atestate A.N.R.S.C.
Deeurile menajere din punctele de precolectare vor fi preluate i duse la staile de transfer
propuse a se nfiina pe teritoriul administrativ al judeului Vaslui , iar de aici la depozitul final.
Punctele de precolectare a deeurilor din zona urbana vor fi amplasate n intravilanele
localitilor aparintoare judeului Vaslui, numrul acestora fiind dimensionat n funcie de
populaie, capacitatea recipienilor folosii i frecvena prelurii deeurilor de ctre serviciul de
salubritate (SR 13387 Salubrizarea localitilor, Deeuri urbane-Prescripii de proiectare a
punctelor pentru precolectare);
Colectarea deseurilor din zona rurala se va face prin sistemul de colectare dor to dor
din poarta in poarta;
Conform Planului de implementare pentru Directiva 1999/31/CE privind depozitarea
deseurilor, Romania nu solicita perioada de tranzitie dupa 16 iulie 2009 pentru inchiderea si
ecologizarea spatiilor de depozitare a deseurilor in zona rurala.
Colectarea, transportul, reciclarea i depozitarea final se va realiza conform variantei alese
103
P.J.G.D. VASLUI
si propusa prin P.J.G.D. al judeului Vaslui.
5.2. Alternative propuse

In P.J.G.D. Vaslui sunt prezentate principalele tehnici disponibile de gestionare a
deseurilor municipale, care se preteaza a fi implementate la nivelul judetului, privind:
colectarea deseurilor menajere;
statiile de transfer;
sortarea deseurilor in vederea reciclarii;
tehnicile de tratare a deseurilor biodegradabile (compostare, fermentare anaeroba, incinerare,
piroliza, gazeificare, tratarea mecano-biologica);
coincinerarea;
depozitarea.
Situatia actuala in judet
Colectarea deseurilor
In prezent colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje se face doar pentru hartie/carton si
plastic. Pentru a fi functional sistemul de colectare a deseurilor trebuie sa fie dual in
localitatile urbane (pubela uscata si pubela umeda) si prin puncte de colectare a deseurilor
care sa deserveasca un numar mai mare de gospodarii in localitatile rurale, completat cu actiuni
intense de informare si constientizare publica dublate de aplicarea unor Regulamente locale cu
prevederi clare in ceea ce priveste respectarea normelor de salubrizare.
Compostarea fractiunii biodegradabile
Aceasta se realizeaza in mare parte in zonele cu case din mediul urban si in mediul rural. In
zonele urban dense nu exista un sistem de colectare a FBD. In ceea ce priveste deseul verde
provenit din parcuri, gradini publice si spatii verzi si deseul din piete, cantine si restaunrante,
acesta este colectat ca deseu mixt si depozitat la depozitele de deseuri existente.
Depozitarea
Depozitarea deseurilor mixte se face in depozitele prezentate in Capitolul 2, din P.J.G.D.
depozite neconforme si care au sistat depozitarea din anul 2006 conform HG 349/2005- exceptand
depozitul Negresti cu sistare in 2009.
Prezentarea posibilelor alternative de gestionare a deseurilor municipale
104
P.J.G.D. VASLUI
Planurile de Gestionare a Deseurilor aleg aproximativ aceleasi solutii tehnice pentru

indeplinirea obiectivelor de reducere a deseurilor.
Acestea sunt:
Colectarea selectiva a fractiilor de deseuri (sisteme de recipienti pentru fractiununea uscata /
recipienti pentru fractiunea biodegradabila, sistem punct verde, etc);
Folosirea statiilor de transfer daca cantitatile de deseuri trebuie sa fie transportate pe distante
mari;
Statii de sortare pentru a selecta fractiile de deseuri reciclabile (deseuri provenite din
ambalaje, hartie, carton, plastic, PET, metale, etc.);
Compostarea in mare parte a fractiilor verzi si a unor fractii provenite din piete (ambele
compostate centralizat sau in gospodarii);
Tratarea deseurilor ramase in amestec (prin incinerare sau scheme biomecanice);
Planuri specifice:
- Puncte de colectare si cerinte pentru producatori de a lua inapoi anumite
deseuri: vehicule scoase din uz, echipamente electrice si electronice uzate,
- Deseuri menajere periculoase
- Namol provenit din statiile de epurare municipale
- Deseuri provenite din constructii si demolari
- Depozite ecologice pentru depozitarea deseurile ramase, reziduale
Alternative propuse pentru gestionarea deseurilor municipale nepericuloase in judetul Vaslui
Alternativa 1. A face minim
Colectare: imbunatatirea sistemelor de colectare prin marirea capacitatii recipientilor existenti
si/sau marirea numarului de recipienti in locatiile unde se constata ca sunt subdimensionati, astfel
incat sa se ajunga la o capacitate a recipientilor de minim 25 l/locuitor. Infiintarea de puncte de
colectare care sa deserveasca mai multe gospodarii in localitatile rurale, pentru colectarea fractiilor
uscate.
Statii de colectare - Zone de transfer: construirea de zone de transfer care sa devina operationale
inainte de sistarea depozitarii la depozitele existente, astfel incat transportul deseurilor la un alt
depozit autorizat sa fie optimizat.
Instalatii de sortare: Exista 3 obiective in curs de implementare pentru Negresti, Dimitrie
Cantemir si comuna Falciu, care nu vor contribui substantial la atingerea tintelor privind tratarea,
valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaj daca nu-si extind zona deservita.
Tratarea FBD: Campanii de informare si constientizare publica privind importanta si necesitatea
compostarii la locul de producere a FBD, pentru cei ce locuiesc la case si zonele rurale. Construirea
a 4 statii de compost aerobe cate una in fiecare localitate urbana, pentru deseurile verzi provenite
din parcuri, gradini publice, spatii verzi si din piete.
Depozitare: Sistarea depozitarii la depozitele existente la termenele stabilite in HG 349/2005 si
transportul deseurilor la depozitele autorizate ce trebuie sa sisteze depozitarea la sfarsitul anului
2009. (In anexa nr.6.1 din P.J.G.D. este prezentat fluxul deseurilor in cazul alternativei 1.)
105
P.J.G.D. VASLUI
Alternativa 2.
Colectare: Realizarea unui sistem de colectare selectiva pentru ambalaje si deseuri de ambalaj cu
un sistem de colectare cu containere tip clopot, care sa includa si colectarea sticlei pe culori (alb,
verde, maro) pentru localitatile urbane.
Amenajarea punctelor de colectare prin aport voluntar in localitatile urbane, cu rampe de
descarcare si dotarea lor cu containere mari, inscriptionate, dupa modelul insulelor verzi. Aici ar
putea fi instalate si containere pentru deseuri verzi, astfel incat cetatenii care stau la case si produc
cantitati importante de asemenea deseuri si nu doresc sa le composteze in gospodarie sa le poata
elimina aici, prin aport voluntar.
In cadrul unui Studiu de fezabilitate se va analiza oportunitatea infiintarii si a altor puncte
de colectare prin aport voluntar, astfel incat distanta pana la ele sa nu fie un motiv de a nu fi
utilizate de cetateni.
Amenajarea punctelor de colectare pentru mai multe gospodarii in localitatile rurale,
pentru colectarea fractiei uscate. Dotarea gospodariilor rurale cu compostoare de gradina pentru
compostarea fractiei umede.
Statii de colectare - Zone de transfer: locatiile vor fi amenajate si ca puncte de colectare prin
aport voluntar pentru DEEE, deseuri voluminoase, deseuri verzi, altele.
Instalatii de sortare: Aceasta optiune ramane ca si cea din alternativa 1.
Tratare FBD: Construirea unei Statii de tratare Bio-Mecanica a deseurilor provenite din colectare
mixta si compostarea FBD rezultata din sortare.
Depozitare: Sistarea depozitarii la depozitele existente este o obligatie si singurele alternative
fezabile sunt:
pe termen scurt: transportul deseului ultim la depozitele ce trebuie sa sisteze depozitarea intrun termen mai lung
pe termen mediu: punerea in functiune unui depozit zonal : la Albesti sau Rosiesti.
In anexa nr 6.2 este prezentat fluxul deseurilor in cazul alternativei 2.
Alternativa 3.
In aceasta alternativa se delimiteaza 4 zone diferite din punct de vedere al conditiilor
geografice, economice si sociale, astfel:
zona Negresti: cca 33.000 locuitori
zona Vaslui: cca 167.000 locuitori
zona Husi: cca 70.000 locuitori
zona Barlad: cca 140.000 locuitori,
zona de transport direct: cca 48.000 locuitori;
ne-excluzand posibilitatea organizarii punctelor de transfer intermediare (ex. Din vehicule de mica
capacitate in vehicule de mare capacitate), in vedera eficientizarii serviciului de salubrizare prin
micsorarea timpilor de operare si transport precum si reducerea costurilor.
106
P.J.G.D. VASLUI
Pentru fiecare din aceste zone se propun scheme de gestioanre a deseurilor municipale diferite.
Elaboratorii P.J.G.D. Vaslui propun Alternativa 3 cu specificul fiecarei zone.
Motivatii privind recomandarea Alternativei 3 pentru implementare
Prin implementarea acestei alternative se ating tintele din documentele de programare si

angajamentele asumate de Romania in domeniul gestionarii deseurilor si se incadreaza in
limitele de suportabilitate a platii a cetatenilor.
Schema de colectare selectiva propusa este diferentiata pentru cele 4 zone identificate ca avand
particularitati specifice
Mai multe obiective sunt deja in curs de implementare: statie de sortare la Negresti, depozit
zonal conform la Albesti sau Rosiesti, statie de sortare si transfer la Dimitrie Cantemir, statie
de sortare si transfer in comuna Falciu.
Depozitul zonal conform si TMB sunt in planul de investitii al CJ Vaslui, care la data elaborarii
acestui studiu analizeaza mai multe posibile amplasamente.
Introducerea compostarii la locul de producere pentru zonele cu case, este fezabila avand in
vedere tehnologiile moderne, putin costisitoare si nepoluante, dar si educatia cetatenilor din
aceasta zona
Statiile si punctele de transfer sunt o necesitate, avand in vedere distantele pana la depozitele
conforme
Din analiza motivatiilor ce au condus la propunera de a alege alternativa 3 a rezultat urmatorul

aspect: criteriile care au stat la baza alegerii acestei alternative sunt criterii generate de situatia
existenta.
Faptul ca mai multe obiective sunt deja in curs de implementare si acopera deja cele 4 zone ale
judetului a condus proiectantul la aceasta solutie.
Pentru cele 4 zone ale alternativei 3 sistemul de colectare propus este acelasi - precolectare pe
platforme gospodaresti.
Acest sistem de colectare este fezabil in zona urbana a judetului pentru locuintele tip bloc. Pentru
locuintele tip casa colectarea deseurilor trebuie facuta din poarta in poarta.
Statiile de colectare Puncte de transfer sunt prezente in cele 4 zone. Tinand cont de distantele
relativ mari pana la depozitul central de la Albesti sau Rosiesti este oportuna propunerea proiectantului
pentru infiintarea mai multor puncte de transfer.
Instalatiile de sortare sunt deja in curs de implementare in 3 localitati Negresti, Husi Dimitrie
Cantemir, Barlad iar pentru zona Vaslui se propune o instalatie TMB si cel putin cate o statie de
sortare a ambalajelor si deseurilor de ambalaj in fiecare zona de transfer.
Tratarea FBD este prezenta in toate zonele cate una pentru Husi, Negresti, Barlad si 2 pentru
Vaslui. Pentru zona Vaslui propunerea este inoportuna putand genera impact negativ asupra factorului
107
P.J.G.D. VASLUI
de mediu aer si disconfort populatiei din zona. Se va realiza cate o singura platforma de compost,
dimensionata corespunzator, pentru fiecare localitate in care sunt propuse statii sortare.
Depozitarea este asigurata in depozitul Negresti pentru depozitele care au sistat depozitarea
conform calendarului - Vaslui, Husi si Barlad, urmand ca depozitarea sa continuie la depozitele din
judetele limitrofe si dupa finalizarea lucrarilor la depozitul central de la Rosiesti sau Albesti.
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI STABILITE LA

NIVEL NATIONAL RELEVANTE PENTRU P.J.G.D.
La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in vigoare cu
referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale. Actele normative
principale care asigura cadrul legislativ pentru protectia si managementul mediului si care au
constituit elementul fundamental in evaluarea problemelor de mediu si in elaborarea Raportului de
mediu sunt :
Legea Protectiei Mediului nr. 195/2005 ( republicata);
Legea Apelor nr. 107/1996;
Legea pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National-sectiunea a III-a zone
protejate - nr. 5/ 2000;
Legea privind conservarea, protejarea si dezvoltarea padurilor, exploatarea lor nationala,
economica si mentinerea echilibrului ecologic nr. 2/1987 ( art. 35-39 si anexa);
Legea Fondului Funciar nr. 1 /2000;
Legea privind asigurarea sanatatii populatiei nr. 3/1978;
Legea privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National - sectiunea a II-a Apa
nr. 171 /1997;
Legile pentru ratificarea conventiilor internationale la care Romania este parte;
Strategia Nationala pentru Protectia Mediului si Planul National de Actiune pentru Protectia
Mediului.
Planul de transpunere si implementare in legislatia nationala a Directivelor UE in vederea
respectarii standardelor UE:
Documentul de Pozitie al Romaniei de la Conferinta Interguvernamentala pentru Aderarea la
Uniunea Europeana, la Capitolul 22 - Protectia mediului inconjurator - prevede ca Romania
accepta acquis-ul comunitar in vigoare la data de 31 decembrie 2000.
Romania si-a asumat unilateral data de 1 ianuarie 2007 ca ipoteza de lucru pentru incheierea
pregatirilor de aderare la Uniunea Europeana si va implementa acquis-ul comunitar in domeniul
protectiei mediului pana la data aderarii, cu exceptia urmatoarelor acte comunitare:
Calitatea aerului:
Directiva Consiliului nr. 94/63/EC privind controlul emisiilor de compusi organici volatili
(COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile service, pentru
care se solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010.
Managementul deseurilor:
108
P.J.G.D. VASLUI
Directiva Consiliului nr.94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje, pentru care

se solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010.
Directiva Consiliului nr.99/31/EC privind depozitarea deseurilor, pentru care se solicita o
perioada de tranzitie de 10 ani, pana in anul 2017.
Directiva Consiliului nr.2000/76/EC privind incinerarea deseurilor, pentru care se solicita o
Calitatea apei:
Directiva nr.91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane, pentru care se solicita o
Directiva nr.98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman, pentru care se
solicita o perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022.
Directiva nr.76/464/EEC privind descarcarea substantelor periculoase (si a celor 7 directive
fiice), pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015.
Directiva nr.91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din
surse agricole, pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 7 ani, pana in anul 2014.
Controlul poluarii industriale si managementul riscului:
Directiva Consiliului nr.96/61/EC privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC),
pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015.
Directiva Consiliului nr.1999/13/EC privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili
datorate utilizarii solventilor in anumite activitati si instalatii (COV), pentru care se solicita o
Directiva Consiliului nr.88/609/EEC privind limitarea emisiilor de poluanti specifici in
atmosfera prin instalatii mari de ardere (LCP), pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 5
ani, pana in anul 2012.
Strategia Protectiei Mediului raspunde consensului si obligatiilor celor implicati in ocrotirea
mediului, avandu-se in vedere in acest sens sarcinile care revin Romaniei pe plan national, cat si
cele care decurg din obligatiile tarii noastre in urma aderarii la conventii internationale. Elaborarea
P.J.G.D. Vaslui de Protectie a Mediului s-a realizat in concordanta cu urmatoarele principii
generale ale protectiei a mediului: conservarea si imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor,
dezvoltarea durabila, evitarea poluarii prin masuri preventive, conservarea biodiversitatii,
conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice, principiul poluatorul plateste, stimularea
activitatii de redresare a mediului.
Tinand seama de aceste principii generale ale protectiei mediului, de starea mediului si de
conditiile specifice din tara noastra, la elaborarea P.J.G.D. Vaslui au fost adoptate o serie de
criterii pentru stabilirea prioritatilor privind actiunile ce trebuie intreprinse, necesare redresarii si
ocrotirii mediului:
1. mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii, ceea ce corespunde
primului principiu enuntat in Strategia de Protectie a Mediului.
O gama larga de substante poluante aduc atingere grava starii de sanatate a populatiei:
substantele organice si anorganice toxice si periculoase, metalele grele, dioxidul de sulf, oxizii de
109
P.J.G.D. VASLUI
azot, vaporii de amoniac, vaporii de acizi, pulberile care provin in special din activitatile desfasurate
in industrie, constructii, transporturi si agricultura. Alti factori poluanti care afecteaza in mare
masura starea de sanatate a populatiei sunt: radioactivitatea, zgomotul si vibratiile, deseurile
depozitate necontralat.
2. mentinerea si imbunatatirea potentialului existent al naturii, corespunzator
principiului dezvoltarii durabile.
Sunt incluse aici actiuni pe termen scurt si lung, vizand resursele regenerabile ale naturii:
apele, solul, padurea, flora si fauna, dar si consumul echilibrat al resurselor neregenerabile.
3. apararea impotriva calamitatilor naturale si accidentelor: seceta, inundatiile si
cutremurele de pamant reprezinta calamitati naturale ale caror efecte distructive au fost resimtite
des in Romania, situatii care au impus realizarea de lucrari in vederea diminuarii in viitor a
acestora.
4. respectarea prevederilor conventiilor si programelor internationale privind protectia
mediului.
Tabel sintetic:
Legislatia
comunitara
Legislatia nationala
LEGI, HG, OG.
Legislatia nationala
ORDINE, NORMATIVE
CALITATEA AERULUI
Directiva 96/62/EEC1 O.U.G.195/ 12.12.2005
Directive 80/779/EEC2 Legea 24 /1994( schimb.climaatice)
Directiva 82/884/EEC Pb
Legea 3/ 2001 ( Prot.KYOTO)
Directiva 85/203/EECNO
Legea655/2001(OUG243/2000)
HG 897/2003HG 732/2001
OMAPP 462/01/07/1993
O.M.T. 33/19963
O.MAPM 592/2002
CALITATEA SOLULUI si APELOR DE SUPRAFATA si SUBTERANE

Directiva COM97/494 Legea apelor 107/1996
NTPA 002, NTPA 001.
Directiva 75/440/EEC Legea 458/2002
OMAPPM 485/1995
Directiva 78/659/EEC HG 188/2002-NTPA 011,
O.MAPM1146/10.12.2002
Directiva 76/464/EEC HG 202/ 2002
Directiva 80/778/EEC HG 459/2002
Directiva 91/271/EEC
GESTIONAREA DESEURILOR
OUG 78/2000Directiva 91/156/EEC
Legea 426/2001
Decizia 94/3/EC
Legea 465/2001
HG 856/2002
HG 349/2005
O.MAPM 867/2002
1 D.structura cadru privind calitatea aerului;

2 D.SO2 si compusii; plumb, oxizii de azot.
3 D.clasificare autovehicule conditii mediu inconjurator.4 D.cadru a apei
110
P.J.G.D. VASLUI
II. D.75/440 D.apelor de suprafata;78/659-D.ape piscicole;76/464-D.substant.

periculoase;80/778 -D.apei potabile;91/271 -D.apelor uzate urbane;86/278 -D.namolului
rezidual.L.458/2002-legea apei potabile;HG188/2002- calitatea apelor uzate completat
HG352/2005; HG202/2002-calitatea apelor piscicole;HG459/2002-calitate ape imbaiere;O.MAPPM
485/1995-Regulament poluare accidentala;O.MAPM 1146/2002-clasificatea apelor de suprafata.
III. D. 75/442- D.gestiunea deseurilor;D.91/156/EEC-managementul deseurilor in UE; Decizia
94/3/EC-Catalogul European al Deseurilor; OUG78/2000-regimul deseurilor;L. 465/2001 Deseuri
ind. Reciclab.;O.MAPM 867/2002-Criterii de depozitarea deseurilor;HG 856/2002-Lista
neexhaustiva a deseurilor;HG 349/2005-depozitarea deseurilor;
Tinand cont ca un mediu sanatos este esential pentru asigurarea prosperitatii si calitatii vietii
si de realitatea ca daunele si costurile produse de poluare si schimbari climatice sunt considerabile,
Guvernul Romaniei promoveaza conceptul de de-cuplare a impactului si degradarii mediului
de cresterea economica prin promovarea eco-eficientei si prin interpretarea standardelor ridicate de
protectia mediului ca o provocare spre inovatie, crearea de noi piete si oportunitati de afaceri.
Avand ca obiective principale, intarirea structurilor administrative ca element de baza
pentru construirea unui sistem solid de management de mediu si contributia la dezvoltarea durabila,
activitatea Guvernului Romaniei in acest domeniu se va concentra pe realizarea urmatoarelor
prioritati:
1. Integrarea politicii de mediu in elaborarea si aplicarea politicilor sectoriale si
regionale;
2. Evaluarea starii actuale a factorilor de mediu si fundamentarea unei strategii de
dezvoltare pe termen lung in domeniul mediului, al resurselor regenerabile si neregenerabile.
3. Intarirea capacitatii institutionale in domeniul mediului;
4. Ameliorarea calitatii factorilor de mediu in zonele urbane si rurale;
5. Elaborarea strategiilor de protejare a cetatenilor impotriva calamitatilor naturale,
accidentelor ecologice si expunerii in zone cu risc ecologic.
6. Intarirea parteneriatului cu organizatiile neguvernamentale in procesul de elaborare si
aplicare a politicilor publice in domeniu.
111
P.J.G.D. VASLUI
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

IN CAZUL IMPLEMENTARII P.J.G.D. VASLUI
Problema de mediu cheie cu care se va confrunta implementarea P.J.G.D. Vaslui este
reprezentata de colectarea si transportul deseurilor din mediul rural.
Daca in mediul urban exista firme de salubrizare cu experienta in domeniu si dotate sau ce
urmeaza a fi dotate corespunzator cerintelor actuale, in mediul rural nu exista astfel de firme.
Firmele de salubrizare existente nu vor putea acoperi intreaga zona ( exemplu zona Vaslui) in ce
priveste colectarea si transportul deseurilor, ceia ce va conduce la o amplificare a impactului
generat de aceasta situatie.
Pna la data nchiderii depozitelor de deeuri neconforme din mediul rural la termenul
stabilit, 16 iul 2009 trebuie pregtit i soluionat gestiunea deeurilor din mediul rural, n sensul
c odat cu nchiderea depozitelor rurale, trebuie oferit i soluia optim pentru precolectare,
colectare, valorificare, transport i depozitare final a deeurilor. Nerespectarea acestui termen ar
putea duce la situatia de infringement prin Non-conformitate : Un Stat Membru nu implementeaza
o Directiva in mod corect;
In principiu prin P.J.G.D. Vaslui sunt stabilite viitoarele locatii pentru statiile de sortare,
transfer si depozitare finala si se ofera o solutie pentru depozitare pana la terminarea lucrarilor
pentru statiile de transfer, sortare si depozitul final de la Albesti sau Rosiesti, pentru localitatile din
mediul urban, insa nu se ofera si solutia privind colectarea, transportul si depozitarea finala a
deseurilorpentru localitatile din mediul rural.
Pentru prevenirea acestei situaii consideram c accelerarea serviciilor privind
salubrizarea localitilor, prin gestiune directa sau delegat, reprezint soluia optim.
Considerm c termenul pentru realizarea acestui obiectiv este de maximum 3 luni.
7.1Apa
In cazul implementarii P.J.G.D. Vaslui, prin masurile de inchidere si ecologizare a
depozitelor existente si a albiilor afectate de depuneri de deseuri in special din mediul rural,
efectele asupra resurselor de apa vor fi pozitive.
Implementarea P.J.G.D. Vaslui va contribui la: stoparea/reducerea fenomenelor de
degradare a solurilor, a calitatii apelor de suprafata si freatice.
7.2 Aer, zgomot
P.J.G.D. reprezinta o modalitate de aplicare a principiilor prietenoase fa de mediu si
dezvoltare durabil a Judeului Vaslui si n consecin implementarea acesteia nu poate avea
efecte adverse asupra mediului.
Msurile de protectie stipulate n prezentul Raport de mediu pot preveni efectele
nefavorabile pe care dezvoltarea economica inclusiv cresterea mobilitatii urbane le poate avea
asupra mediului.
112
P.J.G.D. VASLUI
7.3 Sol
n situaia implementrii P.J.G.D. Vaslui calitatea solului se va inbunti prin:
recuperarea terenurilor afectate de depuneri de deseuri si dejectii zootehnice si redarea lor in
circuitul agricol sau silvic;
Respectarea si aplicarea masurilor propuse va conduce la o considerabila ameliorare a
solurilor din Judeul Vaslui .
7.4 Flora, fauna, rezervaii naturale
Implementarea P.J.G.D. Vaslui
la nivelul Judeului Vaslui
va duce la recuperarea
terenurilor afectate de depozitari necontrolate de deeuri i redarea lor n circuitul agricol sau
forestier. Se vor desfiina depozitele de deeuri din mediul rural i n special al celor din
apropierea rezervaiilor naturale aparinand sitului Natura 2000, limitandu-se astfel numrul
vectorilor i a procesului de nmulire a speciilor oportuniste.
7.5 Sanatatea umana
Implementarea P.J.G.D. Vaslui va avea efecte pozitive asupra starii de sanatate a
locuitorilor Judeului Vaslui prin proiectele care se vor realiza:
Amenajarea
corespunzatoare a punctelor de precolectare a deseurilor in
conformitate cu prescriptiile specifice de proiectare;
7.6 Predicia i evaluarea efectelor P.J.G.D.
Atingerea intelor privind gestiunea deseurilor menajere si a celor privind fluxurile de
deseuri speciale reprezinta o obligatie a Romaniei ca Stat Membru al Uniunii Europne, astfel incat
nu se poate lua in considerare scenariul abaterii de la aceste tinte altfel decat ca un risc rezultat din
neindepliniea unei obligatii legale. In ESM au fost descrise prin urmare numai intele legate de
operarea facilitilor de gestionare a deeurilor prevazute n P.J.G.D..
Principalele efecte de mediu prevazute pentru implementarea P.J.G.D. sunt:
Pozitiv: de reducere a imapctului deseurilor menajere si a deseurilor din fluxurile speciale
asupra mediului;
Negativ: de crestere a impactului asupra mediului, ca urmare a aparitiei unor noi facilitati de
gestionare a deseurilor din categoriile amintite.
Punand in balanta cele doua aspecte constatam ca aspectele pozitive sunt numeroase si
compenseaza prin masurile propuse aspectele negative pe care le putem considera firesti in
aceasta situatie.
113
P.J.G.D. VASLUI
Este necesar sa fie luate toate masurile necesare, dintre care la nivel strategic cele mai multe
au fost descrise in prezentul raport, pentru a se asigura minimizarea efectelor negative si
maximizarea celor pozitive in implementarea P.J.G.D..
Este de remarcat in special imapactul eliminarii fianle a deseurilor, asa cum a fost descris in
P.J.G.D., care se manifesta in special prin:
a. modificarea situatiei zonelor in care nu exista serviciu de salubritate pentru
colectarea si transportul deseurilor menajere;
b. evolutia situatiei zonelor unde sunt amplasate depozitele ilegale de deseuri
menajere;
c. evolutia situatiei zonelor unde sunt amplasate depozitele neconforme de
deseuri menajere;
d. efecte sinergice cu alte etape ale gestionarii deseurilor.
Principalele forme de impact i risc determinate de depozitele de deeuri sunt:
modificri de peisaj i disconfort vizual;
poluarea aerului;
poluarea apelor de suprafa i subterane ca urmare a infiltratiilor levigatului, in special
modificri ale fertilitii solurilor i ale compoziiei biocenozelor pe terenurile nvecinate;
participarea la generarea efectului de sera, la deteriorarea stratului de ozon i la
modificrile climatice;
scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri.
In continuare sunt descrise detaliat, pe etape si categorii, efectele asteptate ale
implementarii P.J.G.D..
Evaluarea impactului de mediu a extinderii colectrii deeurilor menajere i a creterii
ponderii colectrii selective a deeurilor menajere
Impactul de mediu negativ al extinderii colectarii si a introducerii pe scara larga a colectarii
selective a deseurilor menajere in judetul Vaslui este provocat in special de intensificarea activitatii
de coelctare si transport.
114
P.J.G.D. VASLUI
Descrierea impactului extinderii coelctarii deseurilor menajere in judetul Vaslui

Factor de
Descrierea impactului
Localizare
Msuri de reducere a
impact
i evaluare
impactului*
Extinderea
suprafetei
ocupate de
pubele si de
punctele de
colectare
selectiva prin
aport voluntar
Cresterea numa
rului de publele
si containere
Suprafetele ocupate cresc

de 2-3 ori fata de sitautia
colectarii in regim
amestecat
In special in orase; in
mediul rural si mai
ales in zonele turistice
suprafetele ocupate
pot avea un impact
estetic deranjant
Rezulta un numar de 2-3

mai mare de pubele in uz
fata de situatia colectarii
in flux amestecat; acestea
trebuie spalate,igienizate,
reparate, precum si un
numar mare de publele
scoase din uz
In special in orase;
sunt necesare si
suprafete suplimentare
pentru amenajarea
punctelor de
depozitare temporara
a pubelelor in vederea
igineizarii/repararii
Cresterea
necesitatilor de
transport a
deseurilor
colectate selectiv
Orgnaizarea transportului
diferentiat a mai multor
categorii de deseuri este o
intreprindere dificila in ce
priveste optimizarea;
consumurile de carburanti si
costurile pe unitatea
trasnportata cresc
In special in zona
rurala, unde trebuie
organizat un porgram
de coelctare pe fractii
Utilizarea pe cat posibil a

suprafetelor deja existente;
introducerea sistemului de
colectare dor to dor in mediul
rural organizarea unui program
de intretinere a punctelor de
aport voluntar si dimensionarea
atenta a volumelor containerelor
Includerea in Regulamentele
de Salubritate a unor prevederi
de igienizare a pubelelor cat
mai putin daunatoare mediului;
incurajarea infiintari de centre
de reciclare a pubelelor scoase
din uz, in momentul in care
repararea nu mai este tehnic
posibila
Utilizarea tehnicilor moderne
de optimizare (GIS/GPS).
Orgnaizarea transportului
fractiilor separate de comun
acord cu reciclatorii
* Aceste masuri vor fi preluate in P.J.G.D. si vor fi detaliate in Master-Planul de investitii

pentru gestionarea deseurilor menajere si asimilate acestora in judetul Vaslui.
115
P.J.G.D. VASLUI
Evaluarea impactului de mediu al transportrii deeurilor menajere

Descrierea impactului transportului deseurilor menajere in judetul Vaslui
Factor de
impact
Descrierea impactului i
evaluare
Msuri de reducere a
impactului*
Localizare
Extinderea
Suprafetele ocupate cresc de
suprafetei ocupate 4-5 ori
de punctele de
garare a
autovehicuelor
Utilizarea pe cat posibil a

suprafetelor deja existente,
extinderea minima si
organizarea optima a spatiilor
de garare, dotarea cu utilitati
corespunzatoare, in special
canalizare
Cresterea
numarului de
autovehicule de
transport a
deseurilor
menajere
In special in orase,
situatia fiind totusi
potentata de costul
ridicat al terenului; in
mediul rural si mai ales
in zonele turistice,
suprafetele ocupate pot
avea un impact estetic
deranjant
Numarul de autovehicule de Un impact semnificativ
transport creste odata cu
se asteapta in regiunea
numarul recipientilor
rurala, in cea urbana
existand un numar
suficient de
autovehicule
Selectarea de autovehicule de
capacitate cat mai ridicata
Traseele de colectare a
deseurilor menajere se
extind pe intreaga
suprafaa locuit
Organizarea optima a
transportului, utilizand mijloace
informatizate (GIS-GPS), in
special pentru operatorii ce
colecteaz pe o scar mai larg
n judeul Vaslui
Cresterea
traficului, a
frecventei de
colectare si
extinderea
traseelor de
colectare si de
transport catre
facilitatile de
eliminare-sortarereciclare
Un impact semnificativ
se asteapta in zona
urbana in localitatile
care nu dispun de
centura ocolitoare si in
zona rurala
116
P.J.G.D. VASLUI
Evaluarea impactului de mediu al facilitilor de transformare a deeurilor

biodegradabile n compost
P.J.G.D. prevede conform alternativei alese 3, ca tratarea deseurilor biodegradabile se va
realiza in 3 moduri:
a. prin compostare centralizata la platforme de compostare orasenesti ( max. 1 buc. in zona urbana),
mod pentru care se prevad 4 astfel de platforme, deservind cele 4 zone de dezvoltare economic
ale judeului;
b. prin compostare n instalatii de compostare prin construirea in zona Vaslui a unei Statii de tratare
Bio-Mecanica a deseurilor provenite din colectare mixta si compostarea FBD rezultata din
sortare, in aceeasi locatie cu depozitul conform din zona centrala a judetului.
c. prin compostare individuala, la populatie, in mod traditional, in zona rurala si zona urbana cu
case.
Prin asocierea mai multor localitati la o platforma de compostare se va crea posbilitatea de a
colecta si deseuri biodegradabile de buctarie i resturi vegetale din piete, spatii verzi, sere i
solarii.
Statiile de compostare centralizat sunt capabile de tratarea a mai mult de 100.000 tone
pe an de deeuri biodegradabile, dar dimensiunea tipic a unei statii de compostare este de
10.000 pn la 30.000 tone pe an. Deeurile biodegradabile trebuie separate nainte de compostare:
numai deeuri alimentare, din grdini, fragmente de lemn, sunt convenabile pentru producerea
unui compost de calitare bun.
Descrierea impactului procesarii deseurilor biodegradabile in judetul Vaslui
Factor de
impact
Descrierea impactului i Localizare

evaluare
Msuri de reducere a
impactului*
Extinderea
suprafetei
ocupate de
facilitati de
procesare a
deseurilor
Suprafata ocupata este de

2.500 5.000 m2 per
unitate de procesare,
rezultand pentru acele
unitati prevazute in
judetul Vaslui o suprafata
total ocupata de
10.000 - 20.000 m2
(exclusiv drumuri de acces
si suprafete de depozitare a
compostului rezultat).
Fermentarea deseurilor
biodegradabile, att n
brazde ct i n reactor
conduce la degajarea de
gaze cu miros neplcut.
Impactul functionarii
statiilor este local, cu
exceptia traficului de
aducere a deseurilor
biodegradabile.
Gasirea unor amplasamente care

sa respecte distanta de 1000
fata de zona locuita si folosirea
de terenuri fara valoare.
Pe o raza de pana la
20 de km fata de
amplasament, in
functie de eficienta
controlului mirosului
Mentinerea unei presiuni

negative, utilizarea
biofiltreleor si intretinerea
acestora, urmarirea si
conducerea corecta a
Miros neplacut
provocat de
procesarea in
compost
117
P.J.G.D. VASLUI
Factor de
impact
Risc de mediu
prin utilizarea
compostului
obtinut
Risc de mediu si
presiune asupra
mediului
provocat de
transportul
materialului
biodegradabil si
de transportul
compostului

evaluare
O parte din deeurile

menajere de bucatarie
vor fi transformate in
compost- acestea pot
contine contaminanti.
Utilizarea acestui compost
in mod ilegal la
conditionarea solului unor
culturi agricole alimentare.
Accidente in timpul
transportului materialului
biodegradabil, imapctul
direct al noxelor generate
de autovehiculele de
transport
Msuri de reducere a
impactului*
prin urmarirea
ferementarii si
utilizarea biofiltrelor.
In special la
amplasamentele
depoziteleor
neconforme inchise din
judetul Vaslui , unde se
prevede a se utiliza
compostul rezultat.
procesului tehnologic.
Regional(sub/judeean),
n localitile de unde
se colecteaz materialul
biodegradabil.
Utilizarea autovehiculelor
specializate i ntreinerea lor.
Imapchetarea compostului n
saci rezisteni, optimizarea
rutelor de transport
Analiza compostolui obtinutinclusa in planurile de

operare ale platformelor de
compostare.
Evaluarea impactului de mediu al eliminrii finale a deeurilor menajere
Depozitare
Dupa sistarea depozitarii sunt posibile 2 alternative de depozitare:
transportul deseurilor la depozitele vecine judetului Vaslui ce isi sisteaza activitatea dupa
anul 2009;
punerea in functiune a unui depozit zonal pentru judetul Vaslui ( Albesti sau Rosiesti), asa
cum prevede PRGD Regiunea Nord-Est;
Tratare termica
P.J.G.D. menioneaz ca alternativ la depozitare, tratarea termica a deeurilor colectate. In
cazul gazeificrii, exist posibilitatea tratrii eficiente economic i n situaia unei capaciti de 100
tone/zi (36.500 tone/an), cenuile rezultate reprezentnd aproximativ 19% din masa uscat supus
gazificrii. Eficiena economic este atins de la o capacitate de 8 tone pe ora (60.000 tone/an),
utilizand un combustibil cu potential caloric de 10.000 14.000 kJ/kg. Cantitatea net de
electricitate obinut din gaz i din aburi este 12 MW /h. Este nsa necesar cuplarea acestei
instalaii cu un CET.
118
P.J.G.D. VASLUI
P.J.G.D. menioneaz i alternativa unui incinerator ce ar urma s preia ntreaga cantitate de

deeuri menajere este deasemenea fezabil cu condiia asigurrii unui flux suficient de deeuri.
Pregtirea investitiei n tratarea termic necesit un studiu de prefezabilitate, urmnd ca
punerea sa n funciune s se realizeze cel mai probabil n cel puin 4 ani de la iniierea proiectului.
Tratare mecano-biologica
Staiile de tratare mecanobiologic (T.M.B.) incorporeaz mai multe procese i tehnologii,
care sunt de regula utilizate separat. Exist peste 50 de combinatii diferite de tehnologii prin care se
poate realiza o staie de tratare mecanobiologic.
In general, la o statie de tratare mecanobiologic sunt aduse deeuri nesortate, ramase in
urma sortarii la sursa . De obicei o astfel de statie combina separarea si reciclarea elementelor
uscate (de obicei metal si sticla) si o unitate de uscare/compostare a deseurilor ramase pentru a se
stabiliza.
Componentele uscate reciclabile se pot extratge inainte sau dupa stabilizare. Ceea ce este
nerecicalbil poate fi folosit si pentru obtinerea de combustibil, se poate supune gazificarii, coincinerarii sau altor astfel de procese , ca o alternativa la depozitarea deseurilor.
Astfel de statii previn aparitia mirosurilor prin utilzarea unor biofiltre.
Deseurile ramase dupa sortarea reciclabilelor intra sub incidenta Directivei privind
Dpozitarea deseurilor, ca material degradabil pentru care sunt stabilite tinte de evitare a depozitarii.
Descrierea impactului eliminarii finale a deseurilor in Vaslui
Factor de
impact

evaluare
Miros neplacut
de la depozitle
de deseuri
menajere
Daca se respecta
tehnologia de depozitare,
aceste mirosuri apar
numai accidental, in
localtatile foarte
apropiate de depozitele
respective
Msuri de reducere a
impactului*
In imprejurimile
Inchiderea si ecologizarea
actualelor depozite de actualelor depozite de deseuri
deseuri.
si in dpecial al celor din
mediul rural pana la 16 iul
2009
Plantarea de perdele de
protectie in jurul noilor
obiective.
119
P.J.G.D. VASLUI
Factor de
impact

evaluare
Msuri de reducere a
impactului*
Poluare globala
(in special in
cazul statilor de
tratare meconobiologica)
Tratarea mecanobiologica La nivelul intregului

presupune o combinatie
jude Vaslui (din
de tehnologii de sortare si cauza transportului)
tratare a fractiei umede.
Aceste fluxuri combinate
prezinta un impact asupra
mediului cauzat de
actiuni adiacente cum ar
fi: transportul deseurilor,
depozitarea temporara
insitu.
Asigurarea unui flux

corespunzator pentru
minimizarea transportului si
pentru operarea sigura si
continua a utilajelor utilizate.
Evaluarea impactului de mediu al colectarii si tratarii Vehiculelor Scoase din Uz (VSU)

Descrierea impactului procesarii VSU in Vaslui
Factor de
Msuri de reducere a
impact
evaluare
impactului*
Suprafata
ocupata de
punctele
colectare
temporara
Scoaterea din circuitul

agricol sau din perimetrul
construibil a unor
suprafete de teren valoros
(acestea tebuie sa fie in
apropierea cailor de acces,
sa prezinta dotari de utilitati
complete si apropiere fata
de centrele populatecaracteristici ce il fac
deoesbit de valoros)
Amplasamentele de
colectare (existente) si
pe cele ale atelierelor
de dezmembrare si
tocare (in plan)
Minimizarea numarului de
astfel de facilitati,
identificaera unor parecele
de teren mai putin valoroase
Risc de
poluarea
accidentala la
punctele de
colectare si mai
ales la cele de
procesare
(concasare,
dezmembrare)
Contaminarea solului i
apelor subterane de ctre
scurgerile accidentale sau
incidentale de la
subansamblele rezultate
n cursul dezmembrrii.
Amplasamentele de
colectare (existente) si
pe cele ale atelierelor
de dezmembrare si
tocare (in plan)
Dimensionarea utilajelor n
funcie de fluxul de VSU
ateptat, platforme betonate,
programe (software) de
gestionare.
120
P.J.G.D. VASLUI
Evaluarea impactului de mediu al colectarii si procesarii Deseurilor din Echipamente

Electrice si Electronice (DEEE)
Efectul pozitiv al P.J.G.D. este reprezentat de eliminarea posibilitatii de pastrare si aruncare
la intimplare a DEEE. Se manifesta totutsi si un impact negativ asupra mediului al colectarii si
procesarii de DEEE constand in principal in ocuparea de teren si in cresterea riscului de poluare
accidentala.
Descrierea impactului procesarii DEEE in Vaslui
Factor de
Descrierea impactului i
Localizare
Msuri de reducere a
impact
evaluare
impactului*
Suprafata
ocupate de
punctele colectare
temporara si de
atelierele de
dezmembrare
Poluare
accidentala
Eliberarea
accidentala de
ODS3, in special
din frigiderele,
Scoaterea din circuitul

agricol sau din perimetrul
construibil a unor
suprafete de teren valoros
(acestea tebuie sa fie in
apropierea cailor de acces,
sa prezinta dotari de utilitati
complete si apropiere fata de
centrele populate caracteristici ce il fac
deoesbit de valoros)
Contaminarea solului i
apelor subterane de ctre
scurgerile accidentale sau
incidentale de la
subansamblele rezultate
n cursul dezmembrrii.
Impact la nvel global
(planetar), prin
distrugerea stratului de
ozon stratosferic4
Amplasamentele de
colectare (existente)
i cele ale atelierelor
de dezmembrare i
tocare (in plan).
Asigurarea unui raport optim

intre reducerea contaminarii
prin scurtarea traseelor de
transport si reducera
suprafetei de teren prin
dimensionarea tehnologiilor
utilizate.
Amplasamentele de
colectare (existente) i
cele ale atelierelor de
dezmembrare i tocare
(in plan).
Dimensionarea utilajelor n
funcie de fluxul de VSU
ateptat, programe
(software) de gestionare.
Global (planetar)
Dotarea facilitilor
respective cu utilaje,
tehnologii i aplicarea de
metode pentru colectarea
separat i distrugerea ODS
din utilajele frigorifice
scoase din uz.
congelatoarele si
aparatele de aer
conditionat mai
vechi
3ODS= Ozone Depleting Substances substante chimice din categoria freonilor care prezinta un efect
de distrugere/descompunere a ozonului stratosferic ce apara suprafata Pamantului de razele ultraviolete daunatoare
ale Soarelui. Eliminare lor din fabricatie a fost decisa de comunitate internationala printr-o serie de conventii, prima
fiind cea de la Montreal.
4 A se face deosebirea fata de ozonul troposferic, format la suprafata Pamantului si al carui efect asupra
mediului si sanatatii este daunator si nedorit
121
P.J.G.D. VASLUI
Evaluarea impactului de mediu al colectrii, transportului i procesrii deeurilor din

construcii i demolri
P.J.G.D. Vaslui enumer si estimeaza principalele investiii n gestionarea deeurilor din
construcii i demolri n judeul Vaslui fara a prciza si locatiile viitoarelor depozite:
Investitia pentru tratarea deseurilor din constructii si demolari include sortarea si maruntirea
acestora. Investitia se estimeaza a se ridica la 8-10 milioane euro inclusiv utilaje de transport,
platforma betonata pentru instalatiile tehnice, benzi transportoare, ciururi rotative, extractoare de
metale si parti usoare (plastice), concasor, incarcatoare frontale, platforma electronica de cantarire,
constructii administrative, utilitati.
Se preconizeaza o crestere a pulberilor provenite din activitatea de demolare, transport si
tratarea prin maruntire a deseurilor in vederea reciclarii sau a depozitarii finale.
Impactul produs de aceasta activitate poate fi redus prin stropirea cu apa a deseurilor din
constructii si demolari atat in timpul demolarii cat si in timpul incarcarii in mijloacele de transport.
Deasemeni se recomanda stropirea cu apa si in faza de maruntite.
122
P.J.G.D. VASLUI
8. EFECTE TRANSFRONTIERA SI CUMULATIVE
8.1. Natura transfrontiera a efectelor

Nu au fost constatate aspecte negative in procesul de evaluare i n special efecte cu caracter
transfrontalier. Efectele implementarii sunt exclusiv pozitive si nu pot influienta negativ factorii de
mediu.
8.2. Natura cumulativa a efectelor
Evaluarea sinergismului impactului de mediu al implementarii P.J.G.D. Vaslui
Desi dificil de estimat in lipsa unor inregistrari pe termen lung dar si a unei experietne
teroetice in evaluarea strategica a acetui tip de imapct pe plan europen, unele consideratii sunt utile
pentru orientarea politicii de dezvoltare a judetului Vaslui.
Descrierea impactului sinergic al implementarii P.J.G.D. Vaslui
Impactul sinergic asteptat
Descriere
Presiunea asupra depozitarii
Extinderea bazei de coelctare a gradului de

acoperire cu servicii de salubritate
Cresterea presiunii asupra terenurilor
Infiintarea unor faciltiati de pocesare noi:

ateliere de dezmembrare, statii de obtinere a
compostului, platforme de concasare si
maruntire a deseurilor din demolari, depozite
pentru depozitarea finala a deseurilor din
demolari.
Noile facilitati de procesare si eliminare a
deseurilor vor avea nevoie de service, materii
prime, energie si utilitati.
Imapactul cumulat al infrastructurii si al

afacerilor down-streamn si up-stream
123
P.J.G.D. VASLUI
9. MASURI PROPUSE PRIN P.J.G.D. PENTRU A PREVENI

EFECTELE NEGATIVE
Judeul Vaslui se confrunta ca si majoritatea judetelor din ar cu problema gestiunii
deseurilor care poate afecta semnificativ factorii de mediu.
inand cont de acest aspect i modul cum a fost tratat n Plan , considerm ca P.J.G.D. a
atins i acoperit n ntregime cerinele tuturor Directivelor CE privind protecia mediului i a
strii de sntate a populaiei, iar implementarea acesteia nu prezint aspecte negative.
Masuri de prevenire a efectelor adverse asupra mediului in etapa de colectare si
transport a deseurilor menajere
Descrierea masurilor de prevenre a efectelor adverse a implementarii P.J.G.D.
Vaslui , masuri de prevenire etapa de coelctare si transport
Msura
Descriere
Alocarea ctre operatorii de colectare a

facilitatilor de eliminare finala in functie de
rutele de transport
Alocarea depozitelor catre operatorii de colectare se

realizeaza in primul rand pe consdierente economice
(minimizarea costului de transport+depozitare).
In cazul in care o astfel de metoda conduce la
alocari ce necesita rute foarte lungi de trasnport,
este de analizat includerea considerentelor de mediu
in decizia de alegere a depozitului.
Minimizarea numrului de pubele prin:

1. selectarea unor capacitati mai mari,
de cate ori este posibil in special
pentru deseurile reciclabile;
2. introducerea colectarii selectiva la
sursa in saci de plastic sau hartie in
mediul rural si la case in mediul
urban
1. Pubelele de volume mai mari sunt de regula si mai

rezistente, mai fiabile. In plus, coelctarea se paote
face la intervale mai mari iar eventualele scaderei
incidentale ale frecventei de coelctare au un imapct
mai redus asupra mediului.
2.introducerea sistemului de colectare dor to dor
va duce la o reducere a suprafetelor de teren aferente
platformelor de colectare, a aspectului vizual
neplacut generat de platforme si containere insirate
in lungul cailor de acces.
124
P.J.G.D. VASLUI
Reciclarea pubelelor si favorizartea utilizarii De regula, mai mult de 20% in procente de masa nu
HDPE reciclat in pubelele noi
este tehnic posibil sa se includa HDPE reciclat in
pubele nou produse. Favorizarea includerii HDPE
reciclat la procurarea de pubele ar incuraja eciclarea
acestora si ar reduce imapctul de mediu al coelctarii
deseurilor menajere pe plan judeean.
Masuri de prevenire a efectelor adverse asupra mediului in eliminarea finala a

deseurilor menajere
Descrierea impactului implementarii P.J.G.D. Vaslui masuri de prevenire ,
etapa de eliminare finala
Msura
Supravegherea corespunzatoare a operarii
depozitelor de deseuri menajere conforme
Descriere
Tehnologiile de depozitare sunt cunoscute si in
general sunt respectate de operatorii ce
exploateaza depozitele de deseuri.
In permanenta insa sunt descoperite/identificate
tehnologii si metode noi, ce conduc la sporirea
duratei de exploatare
Intensificarea pre-colectarii selective si a

Cu aceleasi metode si tehnologii se obtin
eficientei sortarii la sursa sau la statiile mecano- rezultate mai bune in cazul unei cunoasteri
biologice
corecte a pre-selectarii. Masurile de
cosntientizare si instruire a publicului trebuie
sa prezinte un caracter continuu, pentru a se
asigura de aceasta
125
P.J.G.D. VASLUI
Masuri de prevenire a efectelor adverse asupra mediului in gestionarea fluxurilor

speciale de deseuri: DEEE, VSU.
Descrierea impactului implementarii P.J.G.D. Vaslui , masuri de prevenire procesarea
fluxurilor speciale
Msura
Deiversificara (rafinarea) colectarii pe
categorii a deseurilor, in special a celor din
categoria DEEE
Descriere
O serie de DEEE se pot cu usurinta colecta
separat: telefoane mobile, becuri, baterii.
Colectarea acestora asigura minimizarea
impactului de mediu a getionarii DEEE in
ansamblu. Se propune infiintarea de astfel de
puncte in toate orasele judetului Vaslui .
Optimizarea tratarii VSU si DEEE prin
Procesarea VSU si DEE face parte din organicoalborarea cu sectorul privat, cel care va realiza zare integrata a managementului deseurilor.
facilitatile de reciclare respective
Sectorul privat trebuie sa dimensioneze si sa
amplaseze aceste facilitati cu afectarea minima
a mediului (in zone mai putin sensibile, in special
cat mai departe de zonele protejate ale judetului
Vaslui )
Alegerea suprafetelor de teren care prezinta cea Alegerea si punerea la dispozitie a acestor
mai mica valoare si cel mai redus imapct de
terenuri revine primarilor respective. Alegerea
mediu posibil pentru infiitnarea atelierelor de
trebuie sa aiba in vedere si consideratiile de
dezmembrare
mediu. Se propune incunostiintarea tuturor
primariilor din judeul Vaslui cu privire la acest
aspect.
126
P.J.G.D. VASLUI
Masuri de prevenire a efectelor adverse asupra mediului in gestionarea deseurilor

periculoase
Descrierea impactului implementarii P.J.G.D. Vaslui , masuri de prevenire procesarea
deseurilor periculaose
Msura
Supravegherea stricta a cantiatilor generate si a
celor colectate si procesate
Cooperara cu sectorul privat pentru procesarea

finala a acestui tip de deseuri
Combinarea acestor fluxuri cu fluxurile de

deseuri periculaose rezultate din gestioanrea
DEEE , VSU.
Descriere
Organizarea coelctarii, in oricare din optiunile
descrise in P.J.G.D., necesita o surpaveghere
stricta pentru a reduce riscul de mediu; trebuie
puse in aplicare mecansime de raportare si
evidenta specifice acestor tipuri de deseuri
Procesarea finala a deseurilor periculoase
necesita aplicarea unor tehnologii specializate
sau utilizarea tehnologiilor existente, care sunt
de regula in proprietate privata.
Tratarea comuna a acestor deseuri, indiferent
de sursa lor, asigura minimizarea riscului de
mediu. Propunem pregatirea unui astfel de
proiect de investitie comun pentru judetul
Vaslui.
Descrierea efectelor reziduale ramase dupa masurile de compensare

Descrierea efectului rezidual al implementarii P.J.G.D. Vaslui
Efect rezidual
Impactul traficului autospecialelor de tranport
deseuri
Descriere
Traficul va creste de 3-4 ori comprativ cu cel
din anul 2007, ca rezultat al cresterii gradului
de acoperire al serviciului de salubritate
Riscul de mediu al compostului obtinut din

deseuri menajere
Analizele pot preveni contamianrea deseurilor

ce intra in procesele de compostare, ca si
utilizare a compostului atunci cand se identifica
poluanti cu grad mare de periculozitate pentru
sanatatea omului, dar ramne riscul utilizarii
accidentale sau frauduloase a acestuia.
Imapctul cresterii numarului de pubele si

containere scoase din uz
Chiar si in conditiile impunerii prin P.J.G.D. a

prelaurii pubelelor deteriorate si infiintarii unor
centre de reciclare a acestora, va exista o
127
P.J.G.D. VASLUI
Contaminarea accidentala de catre scurgeri de

lichide de la atelierele de dezmembrare a DEE
si VSU
tendinta naturala de prelungire a vietii acestora,

pana la un stadiu in care recuperarea
materialului devine dificila
Atelierele de dezmembrare vor depozita
tempor unele repere cu potential de
contaminare ridicat: transformatoare si cutii
de viteze, chiulase (uleiuri), acumulatori etc.
Msuri privind gestiunea serviciilor

Autoritile locale trebuie s asigure punerea n practic a unei gestiuni eficace, performante
i durabile, orientat asupra rezultatelor.
Funcie de natura i starea serviciului, de necesitatea asigurrii celui mai bun raport pre
/calitate, de interesele actuale i de viitor ale judeului, respectiv ale localitilor, precum i de
mrimea i complexitatea sistemelor de utiliti publice, autoritile locale vor adopta una dintre
modalitile de gestiune a serviciilor comunitare de utiliti publice, i anume : gestiunea direct
sau gestiunea delegata.
Serviciile comunitare de utiliti publice vor fi adaptate la formele de gestiune i la modul de
finanare care s in cont i de efectele induse de activitatea furnizat/prestatat n ceea ce privete
solidaritatea social, protecia mediului i amenajarea teritoriului.
Bunurile din proprietatea public sau privat ale unitilor administrativ teritoriale, utilizate
pentru furnizarea/prestarea serviciilor de utiliti publice pot fi date n administrare i exploatare
operatorilor prin gestiune direct sau pot fi concesionate unui operator, ca urmare a exercitrii
gestiunii delegate .
Indiferent de modalitatea de gestiune adoptat, desfurarea activitilor specifice oricrui
serviciu public se realizeaz n baza unui regulament al serviciului i al unui caiet de sarcini, unde
sunt stabilii n mod obligatoriu indicatorii de performan privind cantitatea i calitatea serviciului,
ct i modul de evaluare / cuantificare a acestora.
Pentru furnizarea / prestarea unor servicii publice performante, rentabile din punct de
vedere economico-financiar, autoritile locale au obligaia de a lua deciziile optime de gestiune a
acestora.
n concluzie cele dou sisteme de gestiune a serviciilor, direct sau delegat, reprezint
soluia optim pentru un serviciu de salubritate eficient.
128
P.J.G.D. VASLUI
10. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

10.1. Resurse de apa
Masurile propuse in P.J.G.D. cu privire la resursele de apa au efecte exclusiv pozitive, ele
contribuid la cresterea calitatii tuturor factorilor de mediu si la realizarea unor conditii de confort
urban si rural corespunzator.
Nu s-au constatat efecte negative in acest domeniu. 10.2. Atmosfera
Implementarea P.J.G.D. Vaslui implica realizarea unui obiectiv relevant din punct de
vedere al protectiei atmosferei:
- inchiderea i ecologizarea depozitelor de deeuri neconforme din mediul rural;
Aceasta masura va avea un impact pozitiv asupra mediului si sanatatii populatiei.
Implementarea P.J.G.D. Vaslui va duce la o crestere a traficului generator de noxe si
zgomot atat in mediul urban in special in localitatile fara centura dar si in mediul rural in
localitati in care traficul era redus.
Transportul deseurilor din zona de nord a judetului catre depozitul central precum si
transportul deseurilor din zona de sud catre depozitul central va determina o crestere a noxelor si
a mirosurilor neplacute cauzate de traversarea localitatilor a autocompactoarelor si a
autocontainerelor de la statiile de transfer.
Aceasta situatie va determina un impact negativ la nivelul intregului judet daca nu se vor
lua masurile de diminuare a impactului centuri ocolitoare, perdele forestiere si extinderea
spatiilor verzi..
10.2. Ameliorarea solului
-
Redarea in circuitul agricol sau forestier a terenurilor afectate de depozitarea necontrolat a

deeurilor.
10.3 Flora, fauna rezervaii naturale
Implementarea P.J.G.D. Vaslui nu va produce efecte negative asupra florei i faunei din
judeul Vaslui .
Prin nchiderea i ecologizarea depozitelor de deeuri din mediu rural speciile oportuniste isi
vor reduce efectivele n favoarea speciilor protejate.
10.4 Populaia
Efectele implementrii P.J.G.D. Vaslui asupra populaiei sunt exclusiv pozitive jucnd un
rol deosebit de important pentru ridicarea nivelului de trai i a standardelor de civilizaie.
129
P.J.G.D. VASLUI
10.5. Salubrizarea localitatilor

In ce priveste activitatea de salubrizare se fac urmatoarele propuneri privind optimizarea
activitatii de salubrizare a Judeului Vaslui .
Propunere pentru localitatile din mediul urban:
Punctele (platformele) de precolectare a deseurilor vor fi amplasate in apropierea locuintelor
tip bloc numarul acestora fiind dimensionat in functie de populatie, capacitatea recipientilor folositi
si frecventa preluarii deseurilor de catre serviciul de salubritate (SR 13387 Salubrizarea localitatilor,
Deseuri urbane-prescriptii de proiectare a punctelor pentru precolectare), iar pentru case se propune
colectarea dor to dor.
Eurocontainerele vor fi amplasate in conditii salubre, pe platforme betonate (cu panta de
1%) si prevazute cu rigole de drenare a apei pluviale si racordate la reteaua de apa si canalizare, sau
la santul de colectare a apelor adiacent drumului, la care sa aiba acces mijloacele de transport ce
asigura preluarea deseurilor, si situate la o distanta de cca. 10 m de cladiri.
In punctele de precolectare nu este permisa pozarea conductelor de distributie a apei si a
conductelor de canalizare sau de gaze.
Deseurile vor fi precolectate selectiv, pe patru fractii: sticla, plastic, hartie si carton, si
deseuri generale. Capacele containerelor vor fi adaptate fiecarui tip de deseu si vor fi colorate diferit
pentru a facilita selectarea. Propunerea facuta de proiectant privind folosirea de recipienti securizati
tip clopot este salutara.
Pentru fractia biodegradabila se recomanda colectarea, compostarea si utilizarea ca
ingrasamant organic.
Deseurile spitalicesti provenind de la spitale sau dispensarele uman si veterinar,
considerate periculoase (infectioase si intepatoare) vor fi preluate de la sursa producatoare de catre
agenti economici specializati si atestati in acest domeniu, vor fi transportate in conditii de siguranta
si incinerate intr-un incinerator de deseuri spitalicesti autorizat.
Propunere pentru localitatile din mediul rural:
Un sistem eficient de colectare selectiv a deeurilor din mediul rural este colectarea dor to
dor din poarta in poarta n saci de plastic sau hrtie, eurocontainere de 1100 l asezate pe platforme
betonate numai pentru scoli si europubele de 120 l asezate in locuri salubre, pentru agentii
economici si unitatile de utilitate publica.
Acest sistem este mai eficient pentru colectarea deeurilor reciclabile prin stimularea
financiar a locuitorilor, n sensul c banii obinui prin valorificarea deeurilor reciclabile de ctre
operatorul de salubrizare pot fi sczui din factura emis pentru serviciul de salubrizare. Deseurile
vor fi precolectate selectiv, pe patru fractii: sticla, plastic, hartie si carton, si deseuri generale.
130
P.J.G.D. VASLUI
Comform directivei 2002/96/EC care a fost transpusa in legislatia nationala prin HG

448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice (publicata in MO 491/10 iunie
2005), vor fi scoase la poarta in ziua stabilita si colectate de operatorul de salubritate.
Puturile seci pentru animalele moarte de pe teritoriul comunelor vor fi inchise.
Deeurile animaliere provenite din gospodriile populaiei vor fi colectate de operatorul de
salubritate selectat i transportate n mijloace auto special amenajate i depozitate temporar in
camere frigorifice pana la predarea catre unitile stabilite n legislaia n vigoare PROTAN SA.
Operatorul de salubritate va nregistra solicitrile telefonice primite i se va deplasa la
adresele solicitanilor. Serviciul se va efectua n maxim 6 ore de la solicitarea fcut de orice
persoan fizic sau juridic.
Pentru fractia biodegradabila (deseuri din gradini, zootehnice) se recomanda compostarea in
gospodarii si utilizarea ca ingrasamant organic. Se va interzice neutralizarea acestora prin
incinerare.
10.6. Rezervatii naturale
Prin contribuia APM Vaslui la realizarea hrii Natura 2000 pentru teritoriul judeului
Vaslui s-au trasat i evideniat teritoriile ariilor protejate de care trebuie inut cont la amplasarea
staiilor de transfer, platforme de compost, statii de sortare, platforme dezmembrare VSU, platforme
pentru tratarea deseurilor din demolari i depozitare finala a deseurilor.
10.7. Patrimoniul cultural
Pe teritoriul Judeului Vaslui au fost identificate obiective care apartin patrimoniului
cultural.
Pentru protectia acestora se vor lua masuri de protectie i de punere in valoare a obiectivelor
de pe teritoriul judeului Vaslui :
Semnalizarea peisajelor i monumentelor, redarea lor mai lizibibi n patrimoniul natural

sau cultural, n special pentru turitii strini i ncurajarea circulaiei n aceast zon.
Protecia zonei prin educarea populaiei.
Amplasarea la intrarea n zona natural i la faada monumentelor a panourilor

informative care prezint informaii pe scurt i atrage atenia vizitatorilor asupra elementelor
de interes
Este interzis orice lucrare sau activitate susceptibil s genereze un impact negativ
asupra ariilor naturale protejate ce aparin sitului Natura 2000, precum i asupra
monumentelor istorice de importan naional.
Instituirea zonelor de protecie pe o raza de 100 m pentru monumentele istorice i de

arhitectur.
131
P.J.G.D. VASLUI
10.8. Protectia mediului
Prin promovarea acestui proiect calitatea factorilor de mediu sol si apa din jud. Vaslui se
va nbunti considerabil, in schimbpentru factorul de mediu aer se va constata o crestere a
noxelor si zgomotului rezultate din intensificarea traficului, dar fara a produce modificari
esentiale.
11. DIFICULTATI INTAMPINATE

Pe parcursul evaluarii de mediu nu au fost intampinate dificultati; informatiile puse la
dispozitie de elaboratorii P.J.G.D. Vaslui precum i de instituiile participante la grupul de lucru
sunt de actualitate si cu un bogat continut de informatii, acoperind toate domeniile studiate.
Pentru calitatea atmosferei, punctele de monitorizare sunt in general amplasate in
municipiul Vaslui, atat datorita concentrarii surselor majore de poluare cat si datorita costurilor
reduse in exploatarea acestora. Informatiile puse la dispozitie prin P.J.G.D. n special de APM
Vaslui prin Rapoartele de mediu anuale i semestriale, au identificat si prezentat obiectivele
economice cu potential impact semnificativ asupra mediului care au ajutat la identificarea
problemelor de mediu si a calitatii acestuia.
Calitatea apei potabile, a apelor de suprafata si subterane este bine evaluata pentru toate
sistemele de alimentare prin informaiile puse la dispoziie de APM Vaslui .
Calitatea solului este bine caracterizata, datele prezentate pentru Judeul Vaslui au sustinut
identificarea si evaluarea problemelor de mediu.
Pentru conservarea biodiversitatii, a faunei si florei ocrotite, evaluarea este bine facuta.
Pentru acest domeniu APM Vaslui a furnizat numeroase informaii.
Informatiile puse la dispozitie de elaboratori si reprezentanii instituiilor participante la
realizarea proiectului sunt bine sintetizate si evaluate pentru Judeul Vaslui.
In ce priveste legat de cerinta ARPM Bacau de a realiza impactul pentru depozitul central
facem urmatoarele precizari:
1.
Datorita timpului limitat nu am putut realiza concomitent cu ESM si evaluarea
impactului generat de construirea depozitului central.
2.
Nu exista un proiect cu un plan de amplasament pentru locatia aleasa.
132
P.J.G.D. VASLUI
12. DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE

12.1. Baza legala si scopul monitorizarii
Articolul 10 al Directivei ESM (SEA) impune monitorizarea imapactului P.J.G.D. pentru
a fi identificate cat mai din timp orice efecte adverse asupra mediului si pentru a fi luate masurile de
combatere necesare.
Monitorizarea are la baza tintele si indicatorii de monitorizare a efectului produs asupra
mediului de implementare P.J.G.D., pentru a fi posibila masurarea impactului de mediu si prognoza
acestuia, precum si verificarea preciziei prognozei.
Consiliul Judetean Vaslui raspunde de monitorizarea impactului de mediu generat de
implementerea P.J.G.D.. Programul de monitorizarea a impactului de mediu se adauga programului
de monitorizare propus in P.J.G.D. pentru monitorizarea atingerii obiectivelor acestuia.
Odata cu raportul anual asupra atingerii obiectivelor si progresului in atingerea tintelor de
gestioanre a deseurilor asa cum au fost stabilite in P.J.G.D., Grupul de monitorizare elaboreaza si un
raport privind impactul asupra mediului.
Agentia de Protectia Mediului Vaslui colaboreaza cu Consiliul Judetean in monitorizarea
impactului de mediu al P.J.G.D..
Abordare, surse si frecvente de monitorizare a impactului de mediu al Planului Judetean de
Gestiune a Deseurilor
12.2 Monitorizarea are la baza 2 surse principale de informare
Raportul Anual privind starea mediului in judetul Vaslui , realizat de APM Vaslui;
Studiile de imapct de mediu realizate pentru noile investitii prevazute in P.J.G.D..
Monitorizarea se concentreaza asupra acelor aspecte de mediu care pot fi afectate de
P.J.G.D.. Majoritatea inforamtiilor necesare se afla la APM Vaslui, dar unele trebuie sa fie
coroborate cu inforamtii disponibile la alte surse, guvernamentale, locale sau independente.
Frecventa minima de colectare si analiza a datelor de mediu pentru evaluarea impactului
P.J.G.D. asupra mediului, rezultata din raportarea impusa de directiva SEA este de 5 ani, data de
frecventa cu care P.J.G.D. trebuie revizuit.
Necesitatea de a realiza investitii majore inca din primii ani ai orizontului de planificare, in
special in ce priveste coelctarea selectiva, reciclarea, gestionarea fluxurilor speciale de deseuri si
eliminarea finala impune ca frecventa minima de colectare si analiza a datelor sa fie anuala, situatie
favorizata si de publicara anuala de catre APM Vaslui a Raportului privind starea mediului.
Prin urmare, primul raport privind implementarea P.J.G.D. este planificat pentru sfarsitul
anului 2010, ocazie cu care va fi prezentat si un raport de monitorizare a imapctului de mediu al
P.J.G.D..
Programul de monitorizare va fi revizuit anual in ce priveste eficienta si reprezentativitatea
sa.
133
P.J.G.D. VASLUI
12.3. Propuneri privind Programul de monitorizare al implementarii P.J.G.D. Vaslui .

Monitorizarea activitatilor de protectia mediului si respectarea conditiilor de
implementare P.J.G.D. Vaslui in conformitate cu prevederile Legii protectiei mediului, se va
asigura in cadrul unui management de mediu de ctre titularul de plan, respectiv Consiliul
Judeean Vaslui n colaborare cu APM Vaslui .
P.J.G.D. dezvolt un plan de monitorizare a implementarii sale, structurat n jurul
obiectivelor urmrite de acesta a se vedea tabelul urmator.
Descrierea planului de monitorizarea a impactului de mediu al P.J.G.D. Vaslui
Obiective Planului
monitorizate
1. Dezvoltarea unei politici judeene
de gestionare a deseurilor, integrate,
documentate i acceptate social i
perfecionarea sa continu.
Completarea strategiilor locale de
gestionare a deseurilor si de salubritate
pn la sfritul anului 2009, strategia
de accelerare a serviciilor publice
adoptat pn la sfritul anului 2009.
2. Cresterea eficientei de aplicare a
legislatiei in domeniul gestionarii
deseurilor
Surse de informare
despre indicatori
Msuri pentru asigurarea

eficienei monitorizrii
Indicatori
cuantificabili
Prefectura judeteana,
Numrul de planuri si
sedintele de analiz
strategii locale i regionale,
periodice la nivel judeean judeene adoptate prin
hotrri de consiliu local i
judeean.
Consiliul Judeean va dispune

periodic executarea de studii
de monitorizare prin masurare
directa (de cate ori este
posibil), a nivelului de
atingere a tintelor
Garda de Mediu
Prefectura Vaslui
Directia Sanitar Veterinara
Vaslui
Asigurarea comunicarii
formale si informale intre
institutiile responsabile la
nivel judetean
Numarul de actiuni
organizate in vederea
cunoasterii cadrului
legislativ si prevenirii
cazurilor de incalcare
Numarul de incalcari a
prevederilor legale, de catre
persoanele fizice si cele
juridice
3.Dezvoltarea cadrului instituional, a Prefectura, sedintele de
Numarul de structuri
structurilor administrative judetene si analiz periodice la nivel organizatorice definite in
locale pentru a implementa eficient
judeean, procesele verbale fiecare primarie
politica de investitii ce vizeaza
de consultari publice
responsabile de gestiunea
indeplinirea angajamentelor si
pentru investitii, registrele deeurilor
atingerea tintelor.
de audiene ale primariilor (compartimente/ S.A. de
gestiune directa sau
compartimente de
monitorizare a contractelor
in gestiune delegata
134
Includerea acestui obiectiv in

rapoartele de activitate ale
isntitutiilor implicate
P.J.G.D. VASLUI
Obiective Planului
monitorizate
4. Asigurarea si dezvoltarea de resurse
umane in administratia localitatilor
judetului si in Consiliul Judetean
Vaslui , responsabile de implemetnarea
si monitorizarea activitatilor de
gestionare a deseurilor.
Surse de informare
despre indicatori
Ministerul Educatieirapoarte
Raportarile primariilor
privind participarea la
instruiri, evidentele
nominale ale INA
Autoritatea de
Management a POS
Resurse umane
5. Crearea si utilizarea de sisteme

financaire si mecansime economice,
finanarea corespunztoare a sectorului
de gestionare a deeurilor, in special in
localitatile cu venit redus si in cele la
care salubritatea este data in delegare
de gestiune;
Respectarea principiilor poluatorul
palteste si al raspunderii pentru
mediu
ANRSC, Evaluarile
ex-post Rapoartele
institutiilor independente
si Administratiei Publice
Planurile de investitie
anuale ale primriilor i
ale Consiliului Judeean
Rapoartele Autoritatilor de
management si
organismelor intermediare
pentru POS Protectia
Mediului si pentru Planul
de Dezvoltare Agricola
6. Stabilirea si promovarea informarii, ONG-urile din judet
constientizarii si motivarii pentru
Rapoartele de audienta
partile implicate
Presa locala
7. Valorificarea potentialului util din
deseuri
APM Vaslui , ARPM,

primarii, Camera de
Comert, Registrul
Comertului
unitatile tip REMAT
8. Implementarea sistemelor de
Rapoartele operatorilor
colectare selectiva a deseurilor la
de salubrizare
nivelul judetului Vaslui si in special in
mediul rural

Indicatori
cuantificabili
Numr, durata i
participanii la instruirile
realizate de catre INA.
Numrul de proiecte de
instruire derulate in POS Resurse umane si
imbunatatirea capacitatii
administrative
Consiliile locale si judetene

vor inregistra rezultatele
instruirilor, in vederea
realizarii unui sistem de
benchmarking (masurare
prin comparare) a
perfomanelor instruirii
Fonduri solicitate
comparat cu fondurile
necesare conform planului
Fonduri primite comparat
cu fondurile necesare
conform planului
Suma investiiilor private
rezultate in urma delegarii
de gestiune sau in initiativa
Eficienta utilizarii
fondurilor.
Organizarea de intilniri de
lucru cu primari cu privire la
necesarul de finantare
Alocarea de fonduri pentru
pregatirea de investitii in
parteneriat in cadrul sitemului
judetean integrat de gestionare
a deeurilor.
Numarul de proiecte de
constientizare elaborate si
implementate
Stabilirea de sarcini precise

pentru compartimentele de
relatii cu publicul din
instiutiile implicate
Numarul de autorizatii de
Mentinerea unei legaturi
mediu acordat reciclatorilor continue cu unitatile tip
din judet
REMAT
Numarul de tehnici
moderne utilizate
Cantitatile de ambalaje
reciclate
Gradul de deservire a
Solicitarea de intretinere de
populatiei
registre la operatorii de
Eficienta colectarii de la
colectar si informatii privind
institutii
cantitatile ridicate de la
Cantitatile ridicate de la
punctele de aport voluntar.
punctele de coelctare
comunitara
Gradul de puritate al
fractiilor colectate separat
135
P.J.G.D. VASLUI
Obiective Planului
monitorizate
9. Implementarea sistemelor de
colectare si transport deseuri la nivelul
judetului Vaslui si in special in mediul
rural
Surse de informare
despre indicatori
Situatiile de la ANRSC
filiala Vaslui
Autorizatiile si rapoartele
Ministerului
Transporturilor in privinta
autorizarii firmelor de
transport deseuri
periculoase
10. Reducerea cantitatilor de deseuri

biodegradabile depozitate (menajere,
deseuri asimilabile din comert,
industrie, servicii, institutii, deseuri
stradale, namoluri de la epurare)

Indicatori
cuantificabili
Consumul specific pe tona
de deseuri transportata
Numarul si functionalitatea
autovehiculelor pentru
transportul fluxurilor
speciale (deseuri
periculoase din deseurile
menajere, fractie
biodegradabil)
Volumul supus compostarii
Cantitatea de compost pe
stoc si cea in proces de
maturare
Cantitatea de compost
comercializata
Rapoartele Statiilor de
compostare
Rapoartele si sistuatiile
oepratorilor de colectare
(speciala pentru
biodegradabile sau
generale)
11. Reducerea cantitatilor de deseuri
Rapoartele operatorilor de Cantitatea de deseuri din
din ambalaje depozitate, prin
salubrizare
ambalaje colectata
valorificare
Cantitatea de deseuri din
ambalaje valorificata
Cantitatea de deseuri din
ambalaje valorificata
energetic
12. Implementarea sistemului colectare Rapoartele operatorilor de Volumul de deseuri din
a deseurilor (inclusiv voluminoase)
colectare a deeurilor,
demolri depozitat in
provenite din constructii si demolari
Cererile de autorizatii de condiii controlate.
construcite
Gradul de utilizare a
deeurilor din construcii i
demolri
13. Cresterea eficientei tratarii si
Rapoartele Directiei
Cantitatea de namol
eliminarii namolurilor provenite de la Sanitar-Veterinare privind utilizata in agricultura
statiile de epurare
autorizarea utilizrii
Cantittea de nalol supusa
acestui namol in
altor tratamente mecanoagricultur
biologice
14. Cresterea gradului de
constientizare a publicului privind
impactul depozitarii deseurilor asupra
sanatatii si mediului
Rapoartele APM
Rapoartele Fondului de
Mediu
Presa locala
15. Eliminarea deseurilor in

conformitate cu cerintele legislatiei in
domeniul gestionarii deseurilor in
scopul protejarii sanatatii populatiei si
a mediului
Rapoartele reciclatorilor
Rapoartele Garzii de
Mediu
Numarul de participanti la
consultarile publice
comnstientizare ale ONGurilor
Cantitatile de deseuri
nerecuperabile si
nerevalorifcabile rezultate
din sortare
Numarul de incidente
tehnologice de la rampele
136
Solicitarea periodica de
inforamtii de la Ministerul
Trasnporturilor
Intilniri periiodice cu
Operatorii de salubrizare
Participarea persoanelor
responsabile de monitorizare
la vizite la fata locului (la
platformele de compostare) si
la cursuri de instruire
Instituirea unui sistem de

monitorizare in primul rand a
deseurilor de hartie/carton si
PET
Dezbatere periodica cu
operatorii depozitelor de
deeuri
Comunicarea permanenta cu
SGA, consultarea rapoartelor
acestora, pentru a se asigura
informrea la zi privind
capacitatile de epurare si
investitiile planificate
Intarirea conlucraii cu
comparitmentele de relatii
publice ale aurtoritatilor de
stat si locale
Asigurarea pregatirii
perosonalului de monitorizare
in domeniile si tehnologiile
implicate
P.J.G.D. VASLUI
Obiective Planului
monitorizate
16. Implementarea masurilor de

prevenire a impactului deseurilor
provenite de la vehiculele scoase din
uz (VSU)
17. Colectarea, dezemembrarea i

valorificarea DEEE
Surse de informare
despre indicatori

Indicatori
cuantificabili
ecologice si alte facilitati

de liminare finala
(inclusiv prin tratament
termic)
Rapoartele punctelor de
Numrul de VSU colectate.
colectare VSU.
Cifra de afaceri din
Direcia Judeean a
valorificarea VSU.
Finanelor Publice
Numrul de utilaje de
Asociatia Importatorilor si procesare a VSU n operare
Producatorilor de
privat n jude.
Autoturisme (APIA)
Rapoartele operatorilor
Cantitatea de DEEE
asociativi de colectare
colectat i cantitaile
valorificate
18. Existenta si functionarea eficienta a

unui sistem de colectare, raportare si
validare a datelor i informatiilor
privind gestionarea deeurilor
Rapoartele anuale ale

institutiilor implicate
APM Vaslui , rapoartele
anuale
19. Punerea in practica a principiului

de prevenire a generrii de deeuri
Ministerul Economiei
Directia judeteana de
Statistica
Frecventa actualizrii
datelor
informatizare si nivelul
utilizarii resurselor IT
pentru gestionarea datelor
privind desaeurile
Indicele de generare a
deseurilor
Compozitia deseurilor
20. Colectarea i
Rapoartele operatorilor de Volumul de deeuri
depozitarea/eliminarea
colectare a deeurilor
colectat
corespunztoare a deeurilor
Volumul de deseuri tratat
voluminoase (altele decat cele din
constructii), a deseurilor periculoase si
a altor tipuri de deseuri
Sedine periodice ale

consiliilor locale sau
corespondena (semestrial)
cu structurile de colectare de
profil.
Se vor analiza cercetrile de
pia disponibile.
Sedine periodice ale
consiliilor locale sau
corespondena (semestrial)
cu structurile asociative de
colectare de profil.Se vor
analiza cercetrile de pia
disponibile.
Stimularea colaborarii intre
compartimentele de IT si cele
de gestionare a deseurilor
Derularea de campanii de
contientizare a publicului si
elaborarea de cereri de
inaintare pentru asemenea
campanii din surse interne
(Fondul de Mediu) si ale UE
Dezbatere periodica cu
operatorii de salubrizare
Prezentul program de monitorizare se va corbora cu planul de monitorizare din P.J.G.D. Vaslui

capitolul 10. Monitorizare.
137
P.J.G.D. VASLUI
Rezultatele obtinute din activitatea de monitorizare a P.J.G.D. Vaslui se vor introduce in

baza de date gestionata de titularul de PLAN prin compartimentele responsabile si concretizate
prin Rapoarte periodice prezentate autoritatilor care au aprobat PROGRAMUL DE
MONITORIZARE si emis avize de implementare a P.J.G.D. din Judeul Vaslui .
13. CONCLUZII SI RECOMANDARI

In urma evaluarii strategice de mediu ( S.E.A.) a P.J.G.D. Vaslui nu s-au costatat efecte
negative asupra mediului si a sanatatii umane.
Din analiza P.J.G.D. Vaslui rezult, c msurile de implementare i monitorizare prezentate
n P.J.G.D. sunt bine argumentate pentru realizarea unui sistem de management integrat al
deeurilor municipale la nivelul judeului Vaslui.
Prin implementarea P.J.G.D. se va realiza mbuntirea substanial a situaiei actuale n
domeniul gestiunii deeurilor, cu un impact potenial pozitiv asupra mediului, a sntii umane i a
calitii vieii oamenilor din jude.
Masurile de implementare propuse de proiectant sunt n msur s duca la indeplinirea
obiectivelor propuse n domeniul gestionrii deeurilor.
P.J.G.D. prevede o serie de masuri pentru minimizarea impactului negativ asupra mediului
in judetul Vaslui prin:
realizarea de statii de trasnfer intermediare (sunt prevazute un total de maxim 5 astfel de

statii de transfer); Datorita faptului ca actualulele depozite au sistat depozitarea si tinand
cont de distantele mari de transport a deseurilor pana la cel mai apropiat depozit conform
autorizat este oportuna construirea de statii de transfer intermediare care sa deserveasca
toate localitatile urbane si zonele rurale aferente.
asigurarea unui randament maxim al precolectarii selective, prin insotirea masurilor de
dotare tehnica (pubele, containere, saci de plastic sau hartie, mijlaoce de trasnport si statii de
sortare) cu masuri de educare si consitentizare a populatiei din judetul Vaslui;
asigurarea unei implementari efciciente a P.J.G.D., a unei monitorizarii prompte prin
infiitnarea unui sistem computerizat in acest sens;
prevederea unor facilitati de reciclare a pubelelor scoase din uz, ce urmeaza sa apara in
numar foarte mare odata cu cresterea suprafetei deservite de sistemul de coelctare a
deseurilor menajere in judeul Vaslui ;
stimularea cooperarii cu sectorul de afaceri pentru asigurarea unor facilitati de reciclare
suficiente si potrivite, astfel incat sa nu existe pericolul coelctarii selective si sortarii unor
categorii de deseuri pentru care sa nu existe faciltiati de reciclare suficietne sau
coespunzatoare nici in jude si nici la distante economic acceptabile (valabil in special
pentru sticla si aluminiu, dar posibila si pentru textile si diverse categorii de deseuri speciale
cum ar fi telefoanele mobile scoase din uz);
138
P.J.G.D. VASLUI
abordarea preventiva a eliminarii finale a deseurilor, asigurandu-se din timp capacitati

corespunzatoare, astfel incat sa nu fie nevoie de supra-exploatarea alveolelor existente sau
de infiintarea fortata a unor depozite noi;
abordarea diversificata a procesarii deseurilor biodegradabile, astfel incat sa existe
suficientne capacitati si, mai ales, resursa umana instruita pentru utilajele de obtienere a
compostului si pentru marketingul compostului rezultat;
combinarea concentrarii pe 5 platforme a procesarii deseurilor biodegradabile cu o
multitudine de alte tehnologii (tratament anaerob) si metode (micro-compostare) , astfel
incat sa fie nevoie de un minim de transport al deseurilor biodegradabile dar sa se asigure si
un randament maxim al obtinerii compostului in functie de categoria deseurilor si de locul
generarii acestora, rezultand astfel un imapct minim al transportului si procesarii deseurilor
biodegradbile asupra mediului.
Implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor dor to dor va conduce la
restrangerea suprafetelor de teren destinate platformelor de colectare, o mai buna colectare a
deseurilor reciclabile si atingerea tintelor P.J.G.D., scaderea costurilor datorita lipsei
investitiilor in recipienti si platforme de colectare.
Avnd la baz complexitatea problemelor i standardelor n domeniul gestionrii deeurilor,

care conduc la creterea cerinelor privind instalaiile de reciclare, tratare i eliminare, se recomand
ca la amplasarea i alegerea facilitilor de colectare/transport/tratare/eliminare ca proiectele care
vizeaz investiii cu impact potenial asupra mediului s fie supuse reglementrilor cuprinse n
Hotrrea nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra
mediului pentru anumite proiecte publice i private, evaluarea impactului asupra mediului fiind
parte integrant din procedura de emitere/respingere a acordului de mediu.
In cadrul procedurii EIA se vor identifica i evalua n mod corespunztor factorii de mediu
ce pot fi afectai semnificativ pentru fiecare proiect n parte, n funcie de caracteristicile fiecruia.
Principalele efecte de mediu prevazute pentru implementarea P.J.G.D. sunt:
Pozitiv: de reducere a imapctului deseurilor menajere si a deseurilor din fluxurile speciale
asupra mediului;
Negativ: de crestere a impactului asupra mediului, ca urmare a aparitiei unor noi facilitati de
gestionare a deseurilor din categoriile amintite.
Punand in balanta cele doua aspecte constatam ca aspectele pozitive sunt numeroase si
compenseaza prin masurile propuse aspectele negative, pe care le putem considera firesti in
aceasta situatie.
139
P.J.G.D. VASLUI
Recomandari
Suntem de acord cu observaia facut de ARPM Bacau referitor la propunerea elaboratorilor
pentru construirea a 2 staii (platforme) de compostare n zona Vaslui, consideram ca este o
observatie pertinenta. Este suficienta o singura platforma de compost dimensionata corespunzator
tinand cont de cantitatile de deseuri vegetale generate.
Propunerea facut de elaboratorii P.J.G.D. Vaslui privind infiinarea mai multor puncte de
transfer este oportun i va avea ca efect reducerea cheltuielilor de transport.
Statiile de sortare din localitile Negreti, Dimitrie Cantemir si comuna Falciu, nu vor
contribui substantial la atingerea tintelor privind tratarea, valorificarea si reciclarea deseurilor de
ambalaj daca nu-si extind zona deservita. Recomandm extinderea activitaii pentru a putea acoperi
o zona cat mai mare.
Pe parcursul evalurii am constatat c propunea facut de elaboratori se refer la colectarea
atat din mediul urban ct i din mediul rural, pe platforme gospodresti.
Pe lng aspectul neplcut generat de numrul mare de pubele ce vor fi obsevate de-a lungul
cilor de acces cu un impact vizual neplcut, va genera i mirosuri neplcute rezultate n urma
neprelurii deeurilor comparativ cu ritmul de preluare a deseurilor din mediul urban ( la 2 zile ca n
mediul urban n perioada calda i 3 zile n perioada rece; n mediul rural colectarea se va face la 7
zile pentru deeurile menajere i 30 de zile sau ori de cte ori este necesar pentru deeurile
reciclabile).
Dac n mediul urban, n zonele cu blocuri, propunerea este oportun, n zonele cu case i n
mediul rural, aceasta nu reprezint soluia optim privind colectarea deeurilor i n concluzie
recomandm implementarea sistemului de colectare dor to dor din poart n poart.
Este posibil ca acest sistem s nu fie agreat de operatorii de salubrizare existeni obinuii s
colecteze numai din mediul urban i de pe platforme de colectare, ns practica din rile membre
UE i unele localiti din Romnia vezi SEAP localitile care au scos la licitaie delegarea
serviciului de salubrizare - a demonstrat c noii operatori de salubrizare sunt de acord cu acest
sistem de colectare n condiiile n care concurena privind calitatea serviciilor, preul i dorina
noilor operatori de salubrizare de a-i susine propria afacere, este capital.
In judeul Vaslui exist 4 operatori de salubrizare care se ocup cu salubrizarea localitilor
din zona urbana Vaslui, Husi, Barlad si Negresti si care nu acoper i zona rural.
Se constat inexistenta serviciilor de salubrizare din zona rural, cu excepia unui numar
restrans de primrii care au accesat fonduri pentru infiinarea serviciului de salubrizare, serviciu far
de care nu este posibila atingerea intelor si propunerilor P.J.G.D. Vaslui.
In aceste conditii infiintarea serviciului de salubrizare din mediul rural este prioritar.
Avnd in vedere experiena altor judee din ara i la nivelul Regiunii Nord-Est Jud.
Botoani Consiliul Judetean Vaslui va trebui sa formuleze i s implementeze propria Strategie
Judeteana privind accelerarea serviiciilor publice in toate domeniile dar in special pentru
infiintarea serviciului de salubrizare in mediul rural.
Infiintarea serviciilor publice de salubrizare a localitatilor se poate realiza prin cele doua
variante de delegare a gestiunii:
140
P.J.G.D. VASLUI
1. Gestiunea direct;
2. Gestiunea delegat;
Gestiunea direct este modalitatea de gestiune n care autoritile administraiei publice

locale sau asociaiile de dezvoltare comunitar, dup caz, i asum, n calitate de operator, toate
sarcinile i responsabilitile ce le revin, potrivit legii, cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor de
utiliti publice i la administrarea i exploatarea sistemelor de utiliti publice aferente.
Gestiunea delegat este modalitatea de gestiune n care autoritile administraiei publice
locale sau asociaiile de dezvoltare comunitar, dup caz, transfer, unuia sau mai multor operatori,
toate sarcinile i responsabilitile privind furnizarea/prestarea serviciilor de utiliti publice, precum
i administrarea i exploatarea sistemelor de utiliti publice aferente acestora, pe baza unui contract,
denumit contract de delegare a gestiunii.
Recomandam infiintarea serviciului de salubrizare prin gestiunea delegata si transferul
sarcinilor si responsabilitatilor catre o firma specializata si atestata ANRSC.
Avnd n vedere numrul mai mare de locuitori din mediul rural 267.802, comparativ cu
numrul de locuitori din mediul urban - 187.792 i implicit cheltuielile aferente organizrii
colectrii, constatm c taxa privind serviciul de salubrizare de 9 lei/locuitor este mare i nu va
putea fi susinut nici de locuitorii din mediul urban.
n situaia n care cheltuielile pentru recipieni i mijloacele auto pentru colectare se vor face
din fonduri europene i doar o parte reprezentnd contribuia proprie din fonduri proprii, nu se
justific preul de 9 lei /loc.
Aceast situaie va duce la un refuz al plaii facurilor, cetenii depozitnd, sau arde deeurile
n gospodrii, ceia ce va conduce la amplificarea impactului generat de gestiunea deeurilor din
mediul rural i urban pentru locuitorii de la case. Prin sistemul colectrii deeurilor din poart n
poart cheltuielile privind organizarea colectrii ( recipieni saci de plastic sau hrtie, pubele etc.) va
fi n sarcina operatorului de salubrizare iar costurile, comparativ cu recipienii propui de
elaboratori, vor scdea considerabil.
Implementarea acestui serviciu este realizabil in maxim 2-3 luni, exonerand primariile de
costuri suplimentare si greu de suportat ( achizitionarea de europubele, eurocontainere,
autogunoiere, serviciu de slubrizare si obtinerea de licenta ANRSC toate acestea fiind n sarcina
operatorului).
n P.J.G.D. Vaslui se vorbete despre reciclarea deeurilor, dar nu se face referire la sumele
rezultate din valorificare i cine este de fapt beneficiarul acestor sume. Populaia sau operatorul de
salubrizare?
Cantitatile valorificate in anul 2007 au fost :
hartie-carton : 105 tone, care au fost reciclate la fabricile de hartie din tara;
plastic : 61,91 tone, valorificate la unitati prelucratoare din tara si la export ;
141
P.J.G.D. VASLUI
1. hartie si carton 105 to/an x 82 eur/to = 8610 euro

2. Sticle, recipiente si alte obiecte din plastic 61.91 to/an x 140 eur/to = 8.667 euro
Sunt cantitati mici daca ne raportam la nivelul jud. Vaslui si la ponderea materialelor de
deeuri de ambalaje din deeurile menajere. Daca ne referim la tintele propuse vom observa o
crestere substantiala a cantitatilor de deseuri reciclabile si implicit a valorilor rezultate din
valorificare.
Considerm c n situaia n care banii obinui din valorificare vor fi sczui din factura
pentru salubrizare, vor declana n contiina beneficiarilor de servicii interesul pentru colectarea
selectiv a deeurilor i implicit va conduce la realizarea intelor propuse prin P.J.G.D..
Recomandam completarea P.J.G.D. cu urmatoarele propuneri:
1. Implementarea unor proiecte de re-utilizare a recipientilor de sticla, acolo unde este
posibil, aceasta fiind o alternativa preferabila reciclarii materialului rezultat din
utilizarea sticlei, din cauza costurilor ridicte de impartire pe categorii a deseurilor de
sticla (alb, verde, maro);
2. Incurajarea sectorului privat in ce priveste infiintarea serviciilor de salubrizare;
3. Includerea unor consdieratii privind gestionarea ODS in cazul procesarii DEEE si a
VSU (aparatele de aer conditionat), astfel incat sa se asigure respectarea obligatiilor
Romaniei din acest punct de vedere;
4. Completarea cu masuri de reducere a impactului;
5. Masuri privind reducerea suprafetelor destiante colectarii si procesarii deseurilor;
6. Masuri privind minimizarea suprafetelor ocupate de colectarea deseurilor menajere, in
special favorizarea colecatrii individuale in locul celei colective prin aport volunatar,
din mediul rural;
In ce priveste evaluarea impactului asupra mediului pentru depozitul central, facem precizarea
ca in lipsa planului de amplasament, a studiilor climatice, geotehnice si hidrogeologice precum si a
proiectului de realizare a obiectivului si a timpului limitat nu am putut face o evaluare a impactului
asupra mediului generat de construirea depozitului central. Aceasta este bine de facut ulterior in
momentul depunerii planului si solicitarii in vederea emiterii acordului de mediu.
Facem recomandarea ca la alegerea amplasamentului sa se tina cont de Hotarrea nr. 349 din
21/04/2005 Anexa II CERINE GENERALE pentru toate clasele de depozite de deeuri, Cerine
generale la amplasarea i proiectarea unui depozit.
142
P.J.G.D. VASLUI
14. REZUMAT NETEHNIC

Introducere
Scopul P.J.G.D. Vaslui este s promoveze cooperarea ntre autoritile locale i judeene
pentru a crea i dezvolta un sistem integrat de management al deeurilor, care s nlocuiasc actualul
sistem, ineficient att din punct de vedere economic ct i al proteciei mediului.
Se urmrete, ca n acest mod, s fie identificate o serie de soluii durabile, adaptate
particularitilor locale, care s asigure ndeplinirea intelor naionale i a obligaiilor pe care
Romnia i le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea European, Capitolul 22 Mediu.
Planul dorete s ofere cadrul general pentru dezvoltarea viitoare a proiectelor i a
programelor n domeniu i reprezint un instrument pe baza cruia se poate obine asisten
financiar i suport din partea Uniunii Europene.
Realizarea acestor obiective a decurs din planurile si programele la nivel national, judetean
si local. Obiectivele din P.J.G.D. Vaslui se regasesc in:
Planul Naional de Aciune pentru Mediu;
Planul Regional de Aciune pentru Mediu Regiunea I NE;
Documentul Complementar de Pozitie pentru negocierea Capitolului 22 Mediu i Planurile
de Implementare sectoriale aferente acestuia;
Strategia de Dezvoltare Durabila a Romaniei orizont 2025;
Strategia Nationala pentru Gestionarea Deseurilor;
Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea I NE;
Planul National de Gestiune a Deeurilor;
POS Mediu 2007-2013;
Politica energetic a Romniei n perioada 2006-2009 Energie sigur, accesibil i curat pentru
Romnia;
Strategia naional privind alimentarea cu energie termic a localitilor prin sisteme de
producere i distribuie centralizate;
Strategia cu privire la serviciile publice de nclzire urban;
Strategia de dezvoltare durabil a serviciilor publice de salubrizare i a managementului integrat
al deeurilor solide;
Strategia naional pentru accelerarea dezvoltrii serviciilor comunitare de utiliti publice;
Strategia Naional pentru protecia mpotriva inundaiilor;
Strategia Naional pentru protecia atmosferei
143
P.J.G.D. VASLUI
Metodologia de evaluare
Raportul de mediu a fost elaborat in concordanta cu HG 1076/2004 care transpune

Directiva2001/42/EC (Directiva SEA). Scopul Directivei SEA este de a asigura c efectele asupra
mediului ale anumitor planuri i programe vor fi identificate i evaluate n timpul elaborrii i
naintea adoprii lor.
Prezentul raport include evaluarea impactului prezent asupra mediului, starea actuala a
factorilor de mediu cu efectele poztive si negative, a evolutiei lor probabile in cazul neimplematarii
sau al implementarii P.J.G.D. Vaslui.
Obiectivul principal al raportului de mediu este de a evalua efectele posibile semnificative
asupra mediului ca urmare a implementrii P.J.G.D. Vaslui. Obiectivele raportului de mediu au fost
definite n concordana cu obiectivele de protecie a mediului stabilite la nivel naional, comunitar
sau internaional. n etapa de definire a obiectivelor de mediu s-a considerat atat legislaia naional
n domeniu ct i alte documente strategice.
n cadrul capitolului 4 au fost identificate principalele probleme de mediu existente la
nivelul judeului Vaslui i datorate actualului sistem de gestioare a deeurilor muncipale.
Dup cum s-a artat n capitolul 7, implementarea P.J.G.D. Vaslui nu va genera efecte
semnificative negative asupra mediului care sa conduca la modificari esentiale a calitatii factorilor
de mediu din judetul Vaslui, a judelelor limitrofe si transfrontalier, iar masurile propuse vor reduce
eventualele aspecte negative create de implementarea planului.
n vederea preveniri, reducerii i compensrii oricrui efect advers asupra mediului a
implementrii P.J.G.D. Vaslui s-au propus un set de msuri, defalcate pe urmtoarele aspecte de
mediu prezentate n capitolul 9 din Raport:
-
poluarea apelor subterane i de suprafa;

poluarea aerului i schimbri climatice;
poluarea solului i subsolului;
biodiversitatea, flora i fauna;
sntatea uman;
peisaj i patrimoniu cultural;
transport durabil;
turism durabil;
conservarea i utilizarea eficient a resurselor naturale;
creterea gradului de contientizare asupra problemelor de mediu generate de gestionarea deeurilor.
144
P.J.G.D. VASLUI
Baza de date
Procesul de evaluare s-a bazat pe datele privind situatia actuala si care ar trebui imbunatatit
prin implementarea P.J.G.D. Vaslui. Informatiile de baza au fost obtinute din P.J.G.D. si diverse
surse, incluzand organizatii guvernamentale, in special APM Vaslui a carei contributii a fost
remarcabila.
Evaluarea obiectivelor si a masurilor cuprinse in P.J.G.D. s-a realizat in relatie cu:
Biodiversitate, flora si fauna
Populatie si sanatate umana
Apa
Sol
Aer
Modificari climatice
Cultura si amenajre teritoriala
Managementul deseurilor
Cu recomandarile de la capitolul anterior, se poate considera ca din punct de vedere al
E.S.M., P.J.G.D. Vaslui a fost elaborat pe baza celei mai favorabile variante fezabile tehnic si
economic, avand in vedere situatia la nivel national, regional si judetean, si se recomanda aprobarea
sa in aceasta forma.
Scopul final este ca implementarea P.J.G.D. Vaslui si a legislaiei naionale s produc
efecte pozitive la nivelul Judeului Vaslui .
145
P.J.G.D. VASLUI

Raport de Mediu PJGD Vaslui PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Mediu PJGD Vaslui PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. ECOLOGIC A.M.B.

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741ewww. ecologicamb.ro

RAPORT DE MEDIU PENTRU

RAPORT DE MEDIU S.E.A.

S.C. ECOLOGIC AMB S.R.L.

S.C. ECOLOGIC A.M.B. srl

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741ewww. ecologicamb.ro

RAPORT DE MEDIU S.E.A.

S.C. ECOLOGIC A.M.B. srl

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741ewww. ecologicamb.ro

DENUMIREA PROIECTULUI SI AUTORUL ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU

Titularul / beneficiarul proiectului :

Autorul atestat al Raportului de Mediu :

RAPORT DE MEDIU S.E.A.

S.C. ECOLOGIC A.M.B. srl

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741ewww. ecologicamb.ro

cu alte planuri si programe ........................................ 16

RELATIA P.J.G.D. VASLUI CU PND ......................................................... 16

RAPORT DE MEDIU S.E.A.

S.C. ECOLOGIC A.M.B. srl

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741ewww. ecologicamb.ro

RAPORT DE MEDIU S.E.A.

S.C. ECOLOGIC A.M.B. srl

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741ewww. ecologicamb.ro

Apa potabil ............................................................................................................... 48

RAPORT DE MEDIU S.E.A.

S.C. ECOLOGIC A.M.B. srl

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741ewww. ecologicamb.ro

Presiuni antropice exercitate asupra pdurilor. .......................................................... 68

RAPORT DE MEDIU S.E.A.

S.C. ECOLOGIC A.M.B. srl

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741ewww. ecologicamb.ro

4.1 Atmosfera ........................................................................................................... 91

RAPORT DE MEDIU S.E.A.

S.C. ECOLOGIC A.M.B. srl

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741ewww. ecologicamb.ro

DESCRIEREA IMPACTULUI EXTINDERII COELCTARII DESEURILOR MENAJERE

RAPORT DE MEDIU S.E.A.

S.C. ECOLOGIC A.M.B. srl

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741ewww. ecologicamb.ro

DESCRIEREA IMPACTULUI SINERGIC AL IMPLEMENTARII P.J.G.D. VASLUI....

RAPORT DE MEDIU S.E.A.

S.C. ECOLOGIC A.M.B. srl

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741ewww. ecologicamb.ro

12.1. Baza legala si scopul monitorizarii ................................................................. 133

RAPORT DE MEDIU S.E.A.

S.C. ECOLOGIC A.M.B. srl

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741ewww. ecologicamb.ro

RAPORT DE MEDIU S.E.A.

S.C. ECOLOGIC A.M.B. srl

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741ewww. ecologicamb.ro

S-au stabilit masurile de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale impactului

RAPORT DE MEDIU S.E.A.

S.C. ECOLOGIC A.M.B. srl

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741ewww. ecologicamb.ro

1. CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE

RAPORT DE MEDIU S.E.A.

S.C. ECOLOGIC A.M.B. srl

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741ewww. ecologicamb.ro

Obiectivele P.J.G.D. au fost stabilite pornind de la obiectivele si tintele stabilite la nivelul

RAPORT DE MEDIU S.E.A.

S.C. ECOLOGIC A.M.B. srl

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741ewww. ecologicamb.ro