V1 Memoriu General de Urbanism

APRILIE/2016
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC

PROIECTANT:
GENERAL MUNICIPIUL MEDGIDIA,
SC MINA M COM SRL
JUDETUL CONSTANTA
VOLUMUL I | MEMORIU GENERAL

Redactare finală
[Type text] Page 0

S.C. MINA-M-COM S.R.L. ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MEDGIDIA
FOAIE DE GARDĂ
TITLU LUCRARE Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul

Medgidia, Județul Constanța
DATA ELABORARE 2015
PROIECTANT S.C. MINA M COM S.R.L.
GENERAL
COLECTIV DE ELABORARE
URBANISM Arh. Urb. Valer CRIȘAN
Arh. Urb. Elena MAICAN
Urb. Valer CRIȘAN
Urb. Alexandru DRAGNEA
Urb. Daniel JOTU
Urb. Georgiana VOICU
REAMBULARE S.C. CORNEL&CORNEL TOPOEXIM S.R.L.
TOPOGRAFICA
STUDIU ISTORIC B.I.A. IRINA CĂLINESCU
PROTECTIA MEDIU S.C. ALDI M ASA S.R.L.
ORGANIZAREA Ing. Elena BOGHINA

CIRCULATIEI
ECHIPARE EDILITARA S.C. EL-CON CONSTRUCȚII SERVICII S.R.L.
PROBLEME SOCIO- S.C. CAPITEL PROIECT S.R.L.

ECONOMICE
STUDIU GEOTEHNIC S.C. GEOPROSPECTOR S.R.L.
Director
S.C.MINA M COM S.R.L.
arh. Valer CRIȘAN

CUPRINS
FOAIE DE GARDĂ............................................................................................................................... 1
CUPRINS ............................................................................................................................................. 1
MEMORIU GENERAL ..................................................................................................................... 5
1 INTRODUCERE........................................................................................................................... 5
1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI .................................................................................... 5
1.2. OBIECTIVUL LUCRĂRII: ........................................................................................................................ 5
1.3. SURSE DE DOCUMENTARE: ................................................................................................................. 6

a. Surse de documentare propriu-zise : ............................................................................................................. 6
b. Studii: ............................................................................................................................................................. 6
c. Elemente legislative ........................................................................................................................................ 7
2 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE ...................................................... 9
2.1 SCURT ISTORIC. EVOLUȚIE ....................................................................................................................... 9
2.2 CADRU NATURAL .................................................................................................................................. 10

2.2.1 Așezare ............................................................................................................................................... 10
2.2.2 Relief .................................................................................................................................................. 11
2.2.3 Clima .................................................................................................................................................. 11
2.2.4 Condiții hidrografice........................................................................................................................... 12
2.2.5 Condiții pedologice ............................................................................................................................ 12
2.2.6 Flora ................................................................................................................................................... 13
2.2.7 Fauna.................................................................................................................................................. 13
2.2.8 Diversitatea biologică ......................................................................................................................... 14
2.2.9 Consideraţii geotehnice și hidrogeologice ......................................................................................... 15
2.2.9.1 Consideraţii geotehnice ............................................................................................................ 15
2.2.9.1.1 Orașul Medgidia ................................................................................................................... 15
ZONA A ............................................................................................................................................ 16
ZONA B ............................................................................................................................................ 16
ZONA C ............................................................................................................................................ 16
2.2.9.1.2 Localitatea Valea Dacilor ..................................................................................................... 17
2.2.9.1.3 Localitatea Remus Opreanu ................................................................................................. 17
2.2.9.2 Considerații hidrogeologice ...................................................................................................... 17
2.2.9.3 Concluzii și recomandări ........................................................................................................... 18
Condiții de fundare în orașul Medgidia .................................................................................................. 18
Condiții de fundare în zona A ................................................................................................................. 18
Condiții de fundare în zona B.................................................................................................................. 18
Condiții de fundare în zona C .................................................................................................................. 18
Condiții de fundare în localitatea Valea Dacilor ..................................................................................... 18
MEMORIU GENERAL 1
Condiții de fundare în localitatea Remus Opreanu ................................................................................. 19
2.3 RELAȚII ÎN TERITORIU ............................................................................................................................ 19

2.3.1 Context suprateritorial ....................................................................................................................... 19
2.3.1.1 Context European ..................................................................................................................... 19
Coridoarele paneuropene ....................................................................................................................... 19
Strategia UE pentru regiunea Dunării ..................................................................................................... 22
Proiectul DONAUREGIONEN ................................................................................................................... 24
a. Faza 1 - DONAUREGIONEN ................................................................................................................. 24
b.Faza 2 - DONAUREGIONEN+ ................................................................................................................ 30
2.3.1.2 Context național. Planul de Amenajare a Teritoriului Național................................................ 32
2.3.1.3 Relația cu Constanța ................................................................................................................. 36
2.3.2 Încadrarea în rețeaua de localităţi a judeţului Constanța .................................................................. 37
2.3.3 Căi de comunicație ............................................................................................................................. 38
2.3.3.1 Legăturile rutiere ...................................................................................................................... 39
2.3.3.2 Circulaţia feroviară ................................................................................................................... 42
2.3.3.3 Legături navale ......................................................................................................................... 43
2.3.3.4 Legături aeriene........................................................................................................................ 44
2.4 POTENŢIALUL ECONOMIC ..................................................................................................................... 44

2.4.1 Activități de tip industrial și de construcții ........................................................................................ 44
2.4.2 Potențial privind transporturile ......................................................................................................... 46
2.4.3 Potențial agricol ................................................................................................................................. 46
2.4.4 Comerț și servicii ................................................................................................................................ 48
2.4.5 Competivitate economică .................................................................................................................. 48
2.4.5.1 Structura ageților economici din municipiul Medgidia ............................................................ 50
2.4.5.2 Cifra de afaceri ......................................................................................................................... 52
2.4.5.3 Domenii de activitate prioritare ............................................................................................... 53
2.4.5.4 Banking ..................................................................................................................................... 57
2.4.5.5 Infrastructura de afaceri ........................................................................................................... 58
2.4.6 Analiza sectorului turism în municipiul Medgidia .............................................................................. 60
2.4.6.1 Date privind principalele unități de cazare active în municipiul Medgidia .............................. 60
2.4.6.2 Potential turistc de valorificat .................................................................................................. 61
2.4.6.2.1 Locuri de vizitat:................................................................................................................... 62
2.4.6.2.2 Obiective culturale ............................................................................................................... 64
2.4.6.2.3 Potențial natural valorificabil .............................................................................................. 64
2.4.7 Transport și infrastructură tehnică .................................................................................................... 65
2.4.8 Concluzii- potențial economic ............................................................................................................ 65
2.5 POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE ............................................................................... 69

2.5.1 Structura socio-economica şi demografica a populației .................................................................... 69
2.5.1.1 Evoluția populației .................................................................................................................... 69
2.5.1.2 Structura pe sexe ...................................................................................................................... 70
2.5.1.3 Structura populației pe vârste .................................................................................................. 71
2.5.1.4 Structura etnică a populației .................................................................................................... 75
2.5.1.5 Structura populației dupa religie .............................................................................................. 76
2.5.1.6 Structura socio-economică a populației ................................................................................... 76
2.5.1.7 Mișcarea Naturală şi Migratorie ............................................................................................... 79
MEMORIU GENERAL 2
2.6 CIRCULAȚIA ........................................................................................................................................... 80

2.6.1 Încadrarea în teritoriul de influenţă ................................................................................................... 81
2.6.2 Analiza critică a circulaţiei existente – diagnoza ................................................................................ 82
2.6.3 Disfuncționalități în circulația majoră a Municipiului Medgidia ........................................................ 83
ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE A SCOS ÎN EVIDENȚĂ URMATOARELE: ................... 84
2.7 ORGANIZARE FUNCȚIONALĂ: INTRAVILAN, ZONIFICARE, BILANȚ .......................................................... 86

2.7.1 Observatii generale ............................................................................................................................ 86
2.7.2 Intravilan ............................................................................................................................................ 86
2.7.3 Zonificare funcțională ........................................................................................................................ 87
2.7.3.1 Zone de locuit şi funcţiuni complementare .............................................................................. 88
2.7.3.2 Zone cu instituţii şi servicii de interes public ............................................................................ 88
2.7.3.3 Zone de activităţi industriale, de depozitare ............................................................................ 88
2.7.3.4 Zona căilor de comunicaţie şi de transport .............................................................................. 88
2.7.3.5 Zona spaţiilor verzi, sport, agrement şi protecţie .................................................................... 89
2.7.3.6 Zona gospodăriei comunale ..................................................................................................... 89
2.7.3.7 Zona terenurilor cu destinaţie specială .................................................................................... 89
2.7.3.8 Ape ........................................................................................................................................... 89
2.7.4 Bilanţ teritorial existent ..................................................................................................................... 89
2.8 ZONE DE RISCURI NATURALE ................................................................................................................ 95

2.8.1 Riscul seismic ..................................................................................................................................... 95
2.8.2 Riscul de inundații .............................................................................................................................. 96
2.9 ECHIPAREA EDILITARA .......................................................................................................................... 96

2.9.1 Alimentarea cu apa ............................................................................................................................ 96
2.9.1.1 Situatia existentă ...................................................................................................................... 96
2.9.1.2 Descrierea sistemului actual de alimentare cu apa .................................................................. 97
2.9.1.2.1 Sursa de apă......................................................................................................................... 97
2.9.1.2.2 Lucrări hidroedilitare ........................................................................................................... 99
2.9.1.2.3 Lucrari hidrotehniceexistente in zona localitatii Medgidia sunt:......................................... 99
2.9.1.3 Sistemul de alimentare cu apă ............................................................................................... 100
2.9.1.3.1 Sistemul de alimentare cu apă al Municipiului Medgidia este alcatuit din : ..................... 100
2.9.1.3.2 Localitatea Valea Dacilor ................................................................................................... 104
2.9.1.3.3 Satul Remus Opreanu ........................................................................................................ 105
2.9.2 Canalizare si epurare ........................................................................................................................ 106
2.9.2.1 Canalizarea menajeră ............................................................................................................. 106
2.9.2.2 Canalizare pluviala .................................................................................................................. 118
2.9.2.3 Difuncționalități ...................................................................................................................... 120
2.9.3 Alimentare cu energie termică ........................................................................................................ 121
2.9.4 Alimentare cu energie electrică ....................................................................................................... 123
2.9.5 Alimentarea cu gaze naturale .......................................................................................................... 126
3 PROBLEME DE MEDIU .......................................................................................................127
3.1 AERUL ................................................................................................................................................. 127
3.2 APA ..................................................................................................................................................... 128
MEMORIU GENERAL 3
3.3 CLIMA ................................................................................................................................................. 128
3.4 SĂNĂTATEA......................................................................................................................................... 130
3.5 SOLUL.................................................................................................................................................. 130
3.6 DEȘEURI .............................................................................................................................................. 130
3.7 FLORA ................................................................................................................................................. 131
3.8 FAUNA ................................................................................................................................................ 132
3.9 ZGOMOTUL ......................................................................................................................................... 132
4 DISFUNCTIONALITĂȚI.......................................................................................................133
4.1 ASPECTE ECONOMICE ......................................................................................................................... 133

4.1.1 Industrie ........................................................................................................................................... 133
4.1.2 Agricultură........................................................................................................................................ 134
4.1.3 Activități portuare ............................................................................................................................ 134
4.1.4 Turism .............................................................................................................................................. 135
4.2 ASPECTE SOCIALE ................................................................................................................................ 135
4.3 CIRCULAȚIA ......................................................................................................................................... 135
4.4 ECHIPAREA EDILITARĂ ........................................................................................................................ 136

4.4.1 Alimentare cu apă și canalizare........................................................................................................ 136
4.4.2 Alimentare cu energie electrică ....................................................................................................... 136
4.4.3 Alimentare cu energie termică ........................................................................................................ 137
4.5 IMAGINE URBANĂ............................................................................................................................... 137
4.6 PROBLEME DE MEDIU. ALTE ASPECTE ................................................................................................. 138
4.7 NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI ............................................................................................. 138
5 PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ- STUDII DE FUNDAMENTARE -

CONCLUZII ......................................................................................................................................142
5.1 STUDIUL GEOTEHNIC ........................................................................................................................... 142
5.2 STUDIUL SOCIOLOGIC.......................................................................................................................... 144
5.3 STUDIU ISTORIC – STUDIU MORFOLOGIC DIN PERSPECTIVA ISTORICĂ ................................................ 151
5.3.1 Valori arheologice ............................................................................................................................ 151
5.3.2 Valori arhitecturale .......................................................................................................................... 152
5.3.3 Valori arhitectural-urbanistice ......................................................................................................... 153
5.3.4 Valori memoriale ............................................................................................................................. 153
MEMORIU GENERAL 4
5.4 STUDIU DE CIRCULAȚIE ....................................................................................................................... 153
5.5 STUDIUL DE MEDIU ............................................................................................................................. 161

5.5.1 AERUL ............................................................................................................................................... 161
5.5.2 CLIMA ............................................................................................................................................... 164
5.5.3 SĂNĂTATEA ...................................................................................................................................... 165
5.5.4 DEȘEURI ........................................................................................................................................... 166
5.5.5 FLORA ............................................................................................................................................... 168
5.5.6 FAUNA .............................................................................................................................................. 169
5.5.7 ZGOMOTUL ...................................................................................................................................... 169
6 EVOLUȚIE POSIBILĂ, PRIORITĂȚI ................................................................................170
6.1 STRATEGIA DUNĂRII ........................................................................................................................... 170
6.2 ANALIZA SWOT A POTENȚIALULUI ECONOMIC ................................................................................... 171
6.3 POTENȚIALUL OFERIT DE TRANSPORTURI ........................................................................................... 175
6.4 POTENȚIALUL DE AGREMENT .............................................................................................................. 176
6.5 ACTIVITĂȚILE ECONOMICE INDUSTRIALE ............................................................................................ 177
7 PRIORITĂȚI ...........................................................................................................................177
7.1 PRIORITĂȚI STRATEGICE: ..................................................................................................................... 177
7.2 MĂSURI PRIORITARE: .......................................................................................................................... 178
8 OPTIMIZAREA RELAȚIILOR IN TERITORIU ...............................................................179
8.1 DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR ............................................................................................................ 181
8.2 EVOLUȚIA POPULAȚIEI ........................................................................................................................ 181
8.3 ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI ................................................................................................................ 182

8.3.1 ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI RUTIERE ȘI A TRANSPORTULUI ÎN COMUN ......................................... 182
8.3.2 ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI PIETONALE .......................................................................................... 188
9 INTRAVILAN PROPUS; ZONIFICARE FUNCTIONALĂ; BILANȚ TERITORIAL ....188
9.1 INTRAVILAN ........................................................................................................................................ 191
9.2 BILANŢ TERITORIAL PROPUS ............................................................................................................... 194
10 MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE..........................................................197
10.1 PROTECȚIE LA RISC SEISMIC GEOLOGIC ȘI HIDROGEOLOGIC ........................................................... 197
MEMORIU GENERAL 5
10.2 PROTECȚIA LA INUNDAȚII ............................................................................................................... 198
11 PROTECȚIA MEDIULUI ..................................................................................................198
11.1 AERUL ............................................................................................................................................. 198
11.2 APA ................................................................................................................................................ 198
11.3 CLIMATUL URBAN .......................................................................................................................... 199
11.4 SOLUL ............................................................................................................................................. 200
11.5 DEŞEURI.......................................................................................................................................... 201
11.6 FLORA ȘI FAUNA ............................................................................................................................. 201
11.7 ZGOMOTUL .................................................................................................................................... 202
11.8 BILANŢ SPAŢII VERZI ....................................................................................................................... 203
12 REGLEMENTĂRI URBANISTICE ..................................................................................203
12.1 REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM .......................................................................................... 205
12.2 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ .................................................................................................. 208
12.3 CONCLUZII ȘI MĂSURI ÎN CONTINUARE .......................................................................................... 209
MEMORIU GENERAL 6
MEMORIU GENERAL
1 INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI
Denumirea lucrării PLAN URBANISTIC GENERAL
- MUNICIPIUL MEDGIDIA - ACTUALIZARE
Beneficiar: MUNICIPIUL MEDGIDIA
Proiectant general: S.C. MINA-M-COMS.R.L.
Data elaborarii Decembrie 2014
1.2. OBIECTIVUL LUCRĂRII:

 Obiectivele principale urmărite in cadrul Planului Urbanistic General:
 optimizarea relațiilor municipiului in teritoriu: cu teritoriul sau administrativ, cu
teritoriul judetului;
 valorificarea potențialului natural, economic si uman;
 valorificarea potențialului turistic;
 organizarea si dezvoltarea căilor de comunicații;
 stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan;
 stabilirea și delimitarea zonelor funcționale;
 stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară sau definitivă de
construire;
 stabilirea si delimitarea zonelor protejate si de protecție a acestora;
 modernizarea și dezvoltarea echipării edilitare;
 evidențierea tipului de proprietate în intravilan;
 stabilirea obiectivelor de utilitate publică;
 stabilirea modului de utilizare a terenurilor și condițiilor de conformare și realizare
a acestora;
 stabilirea reglementărilor şi servituţilor urbanistice ce vor fi aplicate în utilizarea
terenurilor
 stabilirea priorităţilor de intervenţie
În concordanţă cu politica de dezvoltare urbană a administraţiei locale este

necesară rezolvarea în cadrul Planului Urbanistic a următoarelor categorii de probleme:
- analiza situaţiei existente, evidenţierea disfuncționalitatilor şi determinarea
priorităţilor de intervenţie în teritoriu
- zonificarea funcţională a terenurilor şi indicarea posibilităţilor de intervenţie prin
MEMORIU GENERAL 5
reglementări corespunzătoare;
- condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate publică.
- identificarea categoriilor de peisaj si valorificarea acestora.
Studiul de faţă precum şi propunerile de soluţionare a acestor categorii de
probleme oferă instrumentele de lucru necesare atât elaborării, aprobării cât şi urmăririi
aplicarii prevederilor Planului Urbanistic General.
1.3. SURSE DE DOCUMENTARE:

a. Surse de documentare propriu-zise :
 Strategia locală de dezvoltare durabilă a municipiului Medgidia
 Strategia Dunarii
 Ortofotoplanuri sc.1:5000 din anul 2005 puse la dispoziție de Primăria

Municipiului Medgidia
 Planul Urbanistic General Municipiul Medgidia, proiect elaborat de S.C. PRO-

URBA S.R.L. CONSTANȚA/ 1998
 Documentare pe teren şi consultări cu autorităţile locale privind tipul de

proprietate asupra terenurilor, necesităţile şi opţiunile populaţiei.
Ridicări topografice și planuri parcelare puse la dispoziţie de Primăria municipiului
Medgidia și actualizate de S.C. CORNEL & CORNEL TOPOEXIM S.R.L.
 Proiecte de echipare tehnico-edilitara a municipiului puse la dispoziţie de

Primăria municipiului Medgidia
 Documentațiile de urbanism aprobate de Consiliul Local Medgidia
b. Studii:
 Studiu de fundamentare: ,,Reambularea suportului topografic al Municipiului
Medgidia”- SC CORNEL&CORNEL TOPOEXIM SRL
 Studiu de fundamentare: ,,EVOLUŢIA LOCALITĂŢII SUB ASPECT

ISTORICO-CULTURAL, ETNOGRAFIC, URBANISTIC-ARHITECTURAL”
IRINA CALINESCU- BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA
 Studiu de fundamentare: ,,REABILITAREA, PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA

MEDIULUI CONSTRUIT, STABILIREA ZONELOR PROTEJATE CU
VALOARE DEOSEBITĂ (CULTURALĂ, ISTORICĂ, ARHITECTURAL-
URBANISTICĂ ETC.)”- IRINA CALINESCU- BIROU INDIVIDUAL DE
ARHITECTURA
 Studiu DE FUNDAMENTARE PRIVIND POPULAŢIA ŞI FORŢA DE MUNCĂ -

S.C. CAPITAL PROIECT S.R.L.
 Studiu GEOTEHNIC- SC GEOPROSPECTOR
MEMORIU GENERAL 6
 Studiu DE FUNDAMENTARE PRIVIND REABILITAREA, PROTECŢIA ŞI

CONSERVAREA MEDIULUI NATURAL, STABILIREA ZONELOR
PROTEJATE- SC ALDI M ASA SRL
 Studiu DE FUNDAMENTARE PRIVIND ECHIPAREA MAJORĂ SC EL CON

CONSTRUCTII SERVICII SRL
 Studiu DE FUNDAMENTARE PRIVIND ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI ŞI

TRANSPORTURILOR ÎN LOCALITATE ŞI ÎN TERITORIUL DE INFLUENŢĂ
AL ACESTEIA- SC MINA M COM SRL
c. Elemente legislative
Proiectul are la bază:
 Codul civil;
 Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi

completările ulterioare;
 Legea nr. 50/1991, republicata, cu modificările şi completările ulterioare privind

autorizarea executării construcţiilor cu modificarile ulterioare;
 Legea nr. 18/1991, a fondului funciar, republicata, cu modificările şi completările

ulterioare;
 Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei precum si

unele masuri adiacente;
 Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică;
 Legea nr. 7/1996 cadastrului imobiliar şi publicităţii imobiliare, republicata, cu

modificările şi completările ulterioare;
 Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările

ulterioare;
 Ordonanta de urgenta 195/2005, aprobata prin Legea nr.265/2006, privind protecţia

mediului, cu modificările şi completările ulterioare;
 Ordonanta 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor aprobata prin Legea nr.
82/1998, cu modificarile ulterioare;
 Ordinele ministrului transporturilor nr.45-49/1998 pentru aprobarea Normelor

tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor
 Legea nr. 107/1996 a apelor cu modificarile ulterioare;
 Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia;
 Ordonanta de urgenta nr.34/2006, privind atribuirea contractelor de achizitie

publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de
concesiune de servicii, aprobata prin Legea 337/2006, cu modificarile ulterioare;
 Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

MEMORIU GENERAL 7
 Legea 139/2000 privind meteorologia
 Legea nr.363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national

– Sectiunea I – Retele de transport
 Legea nr.171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national

– Sectiunea a II-a Apa.
 Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional-

Secţiunea a III-a- zone protejate.
 Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului

Naţional -Secţiunea IV:Regfţeaua de localităţi
 Legea nr.575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului

Naţional -Secţiunea V – Zone de risc natural
 Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata, cu

modificarile ulterioare
 Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată

la Florenţa la 20 octombrie 2000.
 OUG nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române, aprobata lrin Legea
nr.89/1999, republicata, cu modificarile ulterioare
 Ordonanta Guvernului nr.43/1998 privind regimul juridic al drumurilor, aprobata

prin Legea nr.82/1998, republicata, cu modificarile ulterioare
 Legea 198/2004 privind unele masuri prealabile lucrarilor de constructie de

autostrazi si drumuri nationale, cu modificarile ulterioare (L184/2008, OUG
228/08)
 Ordonanta de urgenta nr.18/2009 privind cresterea performantei energetice a

blocurilor de locuinte cu modificarile ulterioare
 Ordonanta nr.43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea

unor situri arheologice ca zone de interes national, aprobata cu modificari prin
Legea 378/2001, modificata, republicata
 Legea nr.120/2006 a monumentelor de for public
 Ordinul M.L.P.A.T de aprobare Ghid privind metodologia de elaborare şi

conţinutul cadru al Planului Urbanistic General indicativ 13N/1999;
 HG 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de

elaborare si continutul hartilor de risc natural la alunecari si inundatii
 HG nr.382/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind exigentele

minime de continut ale documentatiilor de amenajarea teritoriului si urbanism
pentru zonele cu riscuri naturale
 Hotararea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a

evaluarii de mediu pentru planuri si programe
MEMORIU GENERAL 8
 Ordinul nr. 995/2006 pentru aprobarea listei planurilor si programelor care intra
sub incidenta Hotarârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de
realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;
 Ordinul ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igienă şi

a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei .
 Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 735/2015 pentru aprobarea Reglementării

aeronautice civile române privind stabilirea zonelor cu servituţi aeronautice civile
şi a condiţiilor de avizare a documentaţiilor tehnice aferente obiectivelor din
aceste zone sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigaţia
aeriană şi/sau pot afecta siguranţa zborului pe teritoriul şi în spaţiul aerian al
României RACR-ZSAC, ediţia 1/2015
2 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE

2.1 SCURT ISTORIC. EVOLUȚIE
Prin amplasamentul său pe malul de sud al văii Carasu, la mijlocul celei mai scurte
distanţe dintre Dunăre şi Marea Neagră, oraşul Medgidia este situat într-o zonă care a
cunoscut de-a lungul istoriei, o intensă și continuă locuire.
Documentele scrise privind istoria localități sunt foarte puține și se referă la

perioada feudală, mai ales la ultima parte a acesteia și la perioada modernă.
Cel mai bogat fond documentar îl constituie vestigiile arheologice însă trebuie să
menționăm că până în prezent cercetarea sistematică a acestora s-a făcut într-o
măsură foarte mică, majoritatea informațiilor din acest domeniu fiind rezultatul unor
descoperiri întâmplătoare cauzate de diferite lucrări de construcții sau cu profil tehnico-
edilitar.
Astfel, în perimetrul actual al localității, au fost descoperite și cercetate parțial

urme de locuire din epoca neolitică, a bronzlui, a fierului (perioada La Tène).
În perioada romană este atestată documentar în sec. II d.Chr. o așezare rurală.
Perimetrul localității este străbătut de la est la vest de traseul comun al valului de

piatră și al valului mare de pământ, fiecare având inițial câte un castru (astăzi distruse
complet).
Perioada feudalismului timpuriu (sec IX-XI) prezintă urme mai intense de locuire.
Pentru perioada feudală, materialul documentar este mai bogat și permite o
reconstituire mai fidelă a imaginii localității și a rolului său teritorial.
După cucerirea de către turci la începutul sec. al XIV-lea a întregului teritoriu

dobrogean, așezarea se va numi Carasu și se va dezvolta ca un târg prosper, având și
MEMORIU GENERAL 9
funcții administrative importante, fiind reședința unei cazale, un teritoriu ce cuprindea

toată zona centrală și de sud a actualului județ Constanța.
Localitatea Carasu era situată pe traseul celui mai important drum interior
dobrogean din această perioadă, ce lega Silistra de Babadag, Tulcea și zonele de la
nord de Dunăre, în punctul de intersecție a acestuia cu drumul ce lega Constanța de
Cernavodă.
La mijlocul sec. al XVII-lea, Evlia Celebi menționează referitor la localitatea

Carasu, că aceasta avea ”1000 de case simple și cu etaj” grupate în trei cartiere, având
ca principale dotări a geamie, o baie (cam întunecoasă – probabil cea actuală), 7 școli,
un han și cca. 50 de prăvălii.
Fiind situat la intersecția unor importante drumuri și la capătul văii Carasului, care cel
puțin jumătate de an era navigabilă, a doua importantă funcție teritorială a localității a
fost aceea de târg care va fi recunoscut oficial în anul 1752 de la sultanul Mahomed I.
Până la jumătatea secolului nostru, târgul periodic (iarmaroc sau panair) de la

Carasu și mai târziu Medgidia, va fi cel mai important din Dobrogea. Târgul se ținea de
două ori pe an – primăvara și toamna, și dura câte 2 săptămâni fiecare.
Orașul Carasu, va fi complet distrus în timpul războaielor ruso-turce din anii

1806-1812 și 1826-1829. După războiul Crimeei (1853 -1856), orașul se va reface și va
lua numele de Medgidia, după numele sultanului Abdul Medgid în timpul căruia s-a
reconstruit. Către sfârșitul secolului trecut, impulsionat și de construirea liniei ferate
Constanța-Cernavodă și ulterior de construirea podului de peste Dunăre, orașul va
cunoaște o dezvoltare mai importantă, ajungând la o populație de 15-20.000 de
locuitori. În anul 1874 populația orașului era de cca. 20-25.000 de locuitori.
Războiul din anii 1877-1878, va afecta din nou localitatea și se va reduce foarte
mult numărul locuitorilor. În ultimul deceniu al secolului trecut Medgidia înregistra o
populație de 3.250 locuitori. În prima jumătate a secolului nostru orașul își va menține
rolul său de centru comercial și meșteșugăresc cu o rază de servire destul de mare,
precum și rolul său administrativ, fiind reședință de plasă. După anul 1950 începe
procesul de industrializare intensă și modernizare, care din punct de vedere urbanistic
va modifica aspectul tradițional de târg dobrogean.
2.2 CADRU NATURAL
2.2.1 Așezare
Municipiul Medgidia este situat în partea de S-E a României, în mijlocul Podişului
Dobrogei, la 200 km est de Bucureşti, 39 km vest de Constanţa, 144 km sud de Tulcea
și 39 km nord de Vama-Veche (localitate aflată la graniţa cu Bulgaria).
Localitatea şi zona sunt străbătute de canalul navigabil Dunăre - Marea Neagră
precum şi de căile ferate Bucureşti - Constanţa, Bucureşti-Tulcea, Constanţa – Negru
MEMORIU GENERAL 10
Vodă şi de drumurile judeţene D.J.222, D.J. 224, D.J. 381. Distanţa până la aeroportul
Mihail Kogălniceanu este de 35 km.
Coordonatele geografice ale municipiului Medgidia sunt 44°16’ latitudine,
28°16’longitudine, 69°54’altitudine.
Teritoriul administrativ este de 8.242.47 ha şi are în componenţă localităţile:
Medgidia - care reprezintă aşezarea urbană propriu-zisă şi ocupă locul al treilea în
Dobrogea după importanţă şi mărime; Remus-Opreanu şi Valea Dacilor - două sate
periurbane aflate pe primul inel de dezvoltare al oraşului.
2.2.2 Relief
Medgidia s-a dezvoltat ca așezare pe cursul mijlociu al Văii Carasu, în locul unde
promontoriile, alcătuite din teren apt pentru construire se apropie mult. Localitatea se
desfășoară pe amble maluri ale văii amenajate canal cu funcțiuni complexe în etapa
1974- 1984( navigație, irigații, piscicultură, alimentare cu apă, apărare națională,
agrement – turism). Canalul reprezintă principalul element de cadru natural al
teritoriului. Partea din intravilan la nord de canal este cu relief plat, are pantă generală
de la nord spre sud și spre bălțile existente la vest (Medgidia) și est (Docuzol) având
valoarea de cca. 1%( cota maximă are valoarea +35,0 mrMB intrarea DJ 224 dinspre
Tortoman, iar cota minimă +8,53m la vărsarea Văii Docuzol în Canal. Partea de sud
prezintă forma unui amfiteatru deschis spre Canal având cota cea mai joasă( +10m la
malul acestuia și cota cea mai ridicată (+77,20mrMB) pe colina din cimitir unde a fost
amplasat monumentul Voluntarilor sârbi căzuți în Dobrogea în anul 1916. Relieful
amfiteatrului prezintă alternanțe frecvente de urcușuri și coborâșuri la parcurgerea pe
direcția est-vest și pante pronunțate pe direcția sud-nord( străzile Lupeni, Română,
Albinelor, Dr. Ibrahim Themo, etc.) cu valori de 5-7%. La limita dintre zonele
mlăștinoase( pe care s-au efectuat volume importante de umpluturi) și ”terenurile solide”
relieful se prezintă frecvent sub forma unor faleze abrupte sau cu taluze având pante
pronunțate( zona Stadionului și orașul Nou, blocurile spre parcul – expoziție, școala nr.
6, zona abatorului, străzii Tăbăcărie – stația epurare, zona portului).
2.2.3 Clima
Condițiile climaterice prezintă interes pentru locuire și ansamblul activităților
umane. Municipiul se încadrează în zona climei Dobrogei de sud. Caracterizată prin
blândețe, cantități de precipitații reduse pe durata anului și valori medii ridicate ale
zilelor însorite comparativ cu restul regiunilor țării. În tabelele anexăși pe roza vânturilor
sunt exprimate date privind temperatura, precipitațiile și regimul eolian. Ele reprezintă
valori înregistrate în perioada 1960-1975 pe durata de 10-15 ani. Se apreciază că
realizarea Canalului a adus modificări neesențiale dar necesar a fi cunoscute și
considerate în evaluarea problemelor de orientare, izolare, amplasarea construcțiilor,
agricultură, navigație, etc. Actualizarea datelor climatice este necesară și ca urmare a
deversării apelor de răcire ale C.N.E. Cernavodă în Canal ( 54mc/ sec/reactor), faptului
că municipiul e situat în zona de supraveghere a radioactivității mediului zonei de
amplasare a C.N.E.
Tabelele prezentate în anexă vor trebui actualizare periodic, completate și
comunicate factorilor interesați( populație, autorități, proiectanți, agenți economici din
agricultură, transporturi, industrie, apărare națională, etc.).
MEMORIU GENERAL 11
2.2.4 Condiții hidrografice

În zona municipiului, Canalul are ca văi afluente pe malul stâng Pârâul Docuzol și
firul de apă din zona bălții Medgidia, iar pe malul drept Valea Remusului, firul de apă din
parcul - expoziție și Valea Mânzului. Toate văile afluente au debite reduse de apă.
Trebuie subliniată permanentizarea lor, necesitatea aprofundării și amenajării lor pentru
evitarea unor riscuri și pentru asanarea bazinelor lor hidrografice.
Se menționează apariția unui izvor permanent, cu debit redus pe Fundătura
Abatorului în urmă cu cca. 10 ani. Nu se cunoaște proveniența sursei apei,
presupunându-se drept cauză pierderile unor conducte fisurate din teritoriul zonei
centrale, care au termenul de garanție depășit. Se apreciază că motivația va persista,
având justificarea înregistrării locului ca zonă de risc, cu reglementărice ce se impun în
consecință.
Fundătura Abatorului se prezintă ca bernă între platoul având cota +22,00 mrMB
și platforma Văii Carasu care are cota +9,00-10,00 mrMB. Diferența de nivel e preluată
de un taluz cu panta de 45-90°, necesitând lucrări de stabilizare-consolidare pentru
utilizarea în siguranță a suprafețelor de teren. Pe planul localității a fost delimitată
acestă zonă. Movila ”La Izlaz” reprezintă cota maxmă din teritoriul administrativ, are
valoarea +127,32m și se află la 1,15Km SE de satul Valea Dacilor. A doua înălțime ca
valore este Movila Tăiată cu +114,8m situată pe DJ 222 a 5,7Km SV de localitatea
Medgidia. În porțiunea la nord de canal cota maximă este Dealul Satu Nou, la 2Km NV
de Medgidia, cu valoarea +98,7mrMB.
2.2.5 Condiții pedologice

Terenul agricol ocupă 73,4% din totalul teritoriului administrativ și este în
totalitate irigat. Situația actuală impune o analiză a realizării și utilizării sistemului de
irigații, efectelor cumulate pe durata funcționării lui, amenajărilor pentru combaterea
excesului de umiditate, reducerii riscului inundării în zonele joase ale localităților(
Remus Opreanu și Medgidia) și restrângerii suprafețelor mlăștinoase( balta Medgidia,
balta Docuzol, zona Văii Remusului).
Variațiile mari ale reliefului și calităților solului au determinat și varietatea

culturilor agricole, a speciilor de animale( ovine, taurine, păsări, iepuri). Acestea au
condus la apariția și dezvoltarea unor unități de industrie alimentară( moara, fabrica de
pâine, 2 crame, distilerii de alcool, fabrica de brânzeturi, abator de animale, abator de
păsări, iar recent a unei fabrici de ulei din floarea soarelui), unități de depozitare,
calibrorul de semințe, unități de expediție( fabrica de gheață a Fruvimed, depozite
Feldmed etc.).
Condițiile de practicare a agriculturii și de organizare a prelucrării –

comercializării produselor în afara proprietății au atras ineficiența, profitabilitatea redusă
a obiectivelor, încetarea actvităților în unele cazuri( fabrica de brânzeturi, depozitele
Feldmed). Terenul agricol din municipiu și zona înconjurătoare reprezintă în continuare
una din resursele de bază ale teritoriului, alături de poziția în ansamblu Dobrogei.
Aceste două elemente pot fi considerate determinante în evoluția trecută și viitoare a
municipiului.
MEMORIU GENERAL 12
Subsolul teritoriului administrativ conține două rezerve de minereuri utile: d1 –

zăcământul de calcar folosit la fabricarea cimentului și nisipul gluconitic de lângă
Remus Opreanu. Calcarul este folosit continuu din anul 1948 când s-a fondat fabrica de
ciment. Se exploatează cca 1 milion de tone marnă-calcar pe an, iar 60% (1,3 mil. t)
este adus de la cariera Luminița cu trenul. Zăcământul se află în mare parte pe teritoriul
comunei Poartă Albă și implică periodic diminuări ale suprafeței arabile și volum mare
de descopetare. Transportul minereului se face tot pe calea ferată. Nisipul a
fostexploatat în cantități de cca. 2000 mc/an, fiind transportat și întrebuințat de
întreprinderea de metale neferoase din Baia Mare.
În teritoriul periurban se află zăcăminte importantede argilă caolinoasă la Mircea

Vodă( Gherghina, Țibrinu) și Cuza Vodă care sunt exploatate, cu prelucrare primară,
(uscare, măcinare, ambalare) la instalația din Medgidia a ”Dobromin” S.A. Constanța. În
localitate a existat o fabrică de tuburi din bazalt, desfințată în anul 1970. Tot la Cuza
Vodă există un zăcământ de nisip silicios care este întrebuințat cu bune rezultate în
construcții( perne de fundare, agregate pentru betoane, mortare, etc.) zăcământul este
în alternanță cu piatra, loes, argilă și implică lucrări dificile pentru separare. Exploatarea
ocazională a materialelor amintite a epuizat partea din minereu cu omogenitate
pronunțată. El rămâne o resursă omologată a teritoriului și este administrată de
Primăria Comunei Castelu. Piatră necesară construcțiilor este adusă din carierele
Sitorman și Nicolae Bălcescu.
Subsolul zonei Medgidia conține rezervă importantă de apă potabilă, cu debite

foarte mari și de bună calitate. Complexul celor 12 puțuri de mare adâncime, existent pe
malul nordic al Canalului reprezintă sursa principală de apă a județului. Din ea se
alimentează zona litoralului( cca. 90% din consumul actual), orașul Cernavodă, satele
Tortomanu, Castelul și Nisipari (aceasta din urmă în faza de proiect).
2.2.6 Flora
Teritoriul oraşului Medgidia se află în zona de stepă. În zona de stepã cantitatea
de cãldurã este mare, solurile sunt profunde, foarte bogate în substanțe nutritive, în
humus și în calciu, dar cu deficite de apã, pe perioade lungi. Există și soluri salinizate
pe suprafețe destul de mari. Tipice pentru zona de stepă au fost pajiștile edificate de
graminee (Stipa sp., Festuca valesiaca, Agropyrum cristatum, etc.). Acestea au fost
defrișate aproape în totalitate, păstrându-se pe mici suprafețe ca pășuni puternic
degradate (cu Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Euphorbia stepposa, etc.). O specie cu
valoare conservativă foarte mare este tufărișul ponto-sarmantic de Caragana frutex.
Acest habitat extrem de rar este periclitat de lucrările agricole. Alte specii importante
sunt Orlaya grandiflora, Veronica jacquini, Bromus inermis.
2.2.7 Fauna
Pe teritoriul municipiului Medgidia nu au fost semnalate specii rare de animale
sau păsări și nici care să fie amenințate cu dispariția sau care să fie ocrotite. În
apropierea Medgidiei se întâlnesc animale caracteristice ecosistemului de stepă,
MEMORIU GENERAL 13
repectiv: iepure, vulpe, lup, viezure, potârnichea, popândău(Spermophilus citellus),

fazan. În canalul navigabil Dunăre-Marea Neagră nu există specii și biotopuri vegetale
sau animale specifice care să fie ocrotite sau care să necesite protecție.
Municipiul Medgidia nu face parte

dintr‐o arie protejată și nici nu este în
apropierea uneia. Cele mai apropiate arii
protejate sunt ariile Natura 2000: RoSCI
0083 Fântânița Murfatlar și ROSCI 0353
Peștera Deleni la o distanța de aproximativ
25 km.
Popândăul(Spermophilus citellus)
2.2.8 Diversitatea biologică

Ameninarile directe asupra biodiversitatii
Amenințările directe asupra biodiversității se consideră:
 conversia terenurilor;
 dezvoltarea infrastructurii;
 extinderea și dezvoltarea așezărilor umane;
 supraexploatarea resurselor naturale;
 poluarea;
 speciile invazive;
 schimbările climatice.
MEMORIU GENERAL 14
2.2.9 Consideraţii geotehnice și hidrogeologice
2.2.9.1 Consideraţii geotehnice

Considerații geomorfologice și geologice
2.2.9.1.1 Orașul Medgidia

Orașul Medgidia aparține de unitatea structurală Dobrogea de Sud ce constituie
un relief mai ridicat al Platformei Moesice, cu un fundament cutat acoperit de depozite
sedimentare. Aceste depozite sunt slab cutate sau necutate, caracterizate prin grosimi
mici și cu lacune de sedimentare, datorită frecvențelor mișcării pe verticală.
Din punct de vedere geologic, zona studiată se caracterizează prin prezența

depozitelor gresoase de vârstă albiană și calcare cu silexuri de vârstă cretacică, ce
reprezintă formațiunile acoperite de depozitele cuaternare – formate în special din
loessuri și argile. Pe direcția est-vest se dezvoltă vechea vale Carasu în care s-au
depus sedimente cu litologie specifică de baltă( prafuri mâloase și prafuri turboase).
MEMORIU GENERAL 15
Pe baza litologiei din foraje s-au delimitat mai multe zone litologice cu stratificare
specifică și deci și condițiile de amplasare pentru construcții specifice fiecărei zone.
ZONA A
Este o zonă ce se dezvoltă în special de-o parte și alta a canalului Dunăre-Marea
Neagră și vechea baltă de la nord de canal. Această zonă este caracterizată de
umplutură în general cu grosime mare și depusă necontrolat în zonele de baltă.
Umplutura provine din săpătura vechiului și actualului canal Dunăre-Marea Neagră.
Sub stratul de umplutură apare stratul de mâl cenușiu-negricios cu aspect mai

mult sau mai puțin turbos ce se continuă în adâncime până la peste 25,00 cu prafuri
mâloase cenușii de consistență scăzută.
Sub grosimea de 25,00m apare stratul de argilă prăfoasă galbenă-cafenie cu

consistență ridicată( plastic vârtoasă). În acest strat s-au oprit forajele cele mai adânci
de care dispunem în acestă zonă. Aceste foraje au fost executate de I.S.P.C.A.I.A.
București 1976 în cadrul proiectului – Fabrica de zahăr Medgidia.
În acestă zonă, nivelul apelor subterane este ridicat, adâncimea față de cota
terenului fiind în funcție de cota până la care s-a depus umplutura. În cote absolute
nivelul apelor freatice este la cca +10,00mrMB.
ZONA B
În partea de nord a canalului Dunăre-Marea Neagră se dezvoltă de-o parte și
alta a zonei de baltă (zona A). Este caracterizată de prezența depozitelor loessoide ce
apar imediat sub stratul de pământ vegetal sau umplutură.
Spre deosebire de zona A, aici umplutura are grosime mică. Stratul de loess de
culoare galbenă sau cafenie se dezvoltă sub adâncimea de 6,00. Consistența loessului
este în funcție de adâncimea nivelului hidrostatic.
Loessul de deasupra nivelului hidrostatic este de consistență ridicată – plastic

vârtos și face obiectul normativului P7/94 încadrându-se la pământuri sensibile la
umezire grupa A.
Este important de reținut că până în prezentîn orașul Medgidia nu au fost puse în

evidență loessurile ce se pot încadra la P.S.U: grupa B.
Loessul de sub nivelul hidrostatic este de consistență scăzută plastic moale și ca

teren de fundare este un teren dificil cu capacitate portantă scăzută.
ZONA C
Se dezvoltă pe o suprafață mai mică, în partea de sud-vest a canalului Dunăre-
Marea Neagră (zona stadionului).
Aici sub un strat de umplutură sau pământ vegetal apare direct stratul de nisip
gresos slab cimentat de culoare verzuie. Uneori între stratul de pământ vegetal sau
MEMORIU GENERAL 16
umplutură și nisipul gresos apare un strat subțire(1-2m) de loess galben uscat,

macroporic, plastic vârtos.
Nisipul gresos slab cimentat este de vârstă albiană și poate fi considerat ca rocă
de bază.
Din forajele existente și din informațiile culese din Geologia României( 1975-Iași),
nisipul gresos are grosimea de peste 25,0m și din punct de vedere geotehnic poate fi
considerat ca rocă de bază.
Nivelul hidrostatic nu a fost întâlnit în aceste zone.
2.2.9.1.2 Localitatea Valea Dacilor

Din forajele executate anterior în zonă( Alimentare cu apă -1971), din forajele
executate pentru prezenta lucrare (3 foraje) și din observațiile directe pe teren( nivelul
apei în fântâni) rezultă ca sub un strat subțire de pământ vegetal sau umplutură
neomogenă se dezvoltă depozitul loessoid cu grosime mare. Depozitul loessid este
format din loessuri galbene și cafenii, care, după grosime, se încadrează la P.S.U.
Grupa B.
Nivelul hidrostatic este la adâncimea de 8,30m în partea de nord la intrarea

dinspre orașul Medgidia. La ieșirea din localtate, nivelul hidrostatic în fântâni este la
cca. 25,00m. Până la 25,0m, fântânile s-au săpat în loess.
2.2.9.1.3 Localitatea Remus Opreanu

La întocmirea prezentului Studiu Geotehnic nu s-a dispus de lucrări geotehnice
executate anterior în zonă.
La analiza situației geotehnice s-au avut în vedere observațiile directe pe teren și

raionarea geotehnică din normativul P7/94 întocmit de I.S.P.I.F. București.
Din observațiile din teren, rezultă ca apa din fântânile din apropierea văii Remus,
este la cca. 2,00 – 2,50m adâncime. Adâncimea apei coboară odată cu creșterea
cotelor de nivel ale terenului, astfel că în partea opusă văii Remus, nivelul apei este la o
adâncime de 20,0-25,0m.
Din literatura de specialitate, rezultă că litologia în zona este formată din loessuri
care apar imediat sub stratul de pământ vegetal sau umplutură neomogenă.
2.2.9.2 Considerații hidrogeologice

În cadrul P.U.G. s-a întocmit studiul geologic și sunt prezentate elemente detaliate
ale structurilor terenurilor, nivelul apelor hidrostatice și condițiile de fundare a diverselor
categorii de construcții. Studiul prezintă o zonare a terenurilor din intravilanele
localtăților și suprafețele adiacente acestora pe arii extinse. Aceasta permite orientarea
pentru extinderea localităţilor în caz de necesitate și pentru plasarea unor construcții
care impun izolarea față de zonele locuite dau funcțiuni reclamând protecție.
MEMORIU GENERAL 17
2.2.9.3 Concluzii și recomandări
Condiții de fundare în orașul Medgidia

În funcție de litologia întâlnită în foraje s-au delimitat zonele(A, B, C) cu aceleași
condiții de fundare. Această zonificare a condițiilor de fundare poate fi urmărită pe
Studiul de fundamentare - Studiu geotehnic.
Condiții de fundare în zona A

În acestă zonă nu se pot amplasa construcții cu mai mult de 4 nivele. Economic
se recomandă construcții cu maxim două nivele.
În condițiile specifice ale acestei zone, caracterizate prin prezența în suprafață a

unui strat de umplutură depusă necontrolat urmat până a adâncime de 20-25m de un
pachet de straturi prăfoase-mâloase de consistență redusă, realizarea construcțiilor
trebuie să se facă după o pregătire prealabilă a terenului de fundare și anume:
 decaparea general a terenului de umplutură până la nivelul apei( pe adâncimi

între 1,00m și 2,00m de la fața terenului).
 executarea unei perne din material granular( balast, piatră spartă sau nisip) cu
grosimea de hp=1,00m pentru construcțiile cu maxim două nivele și pernă cu
grosimea de hp=2,00m pentru construcții cu maxim 4 nivele.
Construcțiile înalte (>4nivele), trebuiesc așezate pe fundații de adâncime( coloane

forate din b.a.) duse până la stratul de bază, care este la adâncimea de peste 25,00m.
Condiții de fundare în zona B

Aici stratul de fundare este stratul de loess. Construcțiile ușoare cu maxim 2-3
nivele se pot funda direct pe stratul de loess.
Construcțiile mai grele cu >4 nivele se vor funda pe perna de loess cu grosimea
minimă de hp=1,00m. Grosimea reală a pernei va fi calculată în funcție de sarcina
adusă de fundații pentru fiecare obiectiv în parte.
Acolo unde nivelul hidrostatic este mai ridicat( 2,5 -3,0m) la baza pernei de loess
se va prevedea un pat de nisip sau balast cu grosimea de 25-30cm.
Condiții de fundare în zona C

În acestă zonă se recomandă ca strat de fundare pentru noile construcții, stratul
de nisip gresos slab cimentat. Aici nu sunt restricții de înălțime pentru viitoarele
construcții. Din punct de vedere geotehnic, aici este zona cu condițiile de fundare cele
mai favorabile.
Condiții de fundare în localitatea Valea Dacilor

Fundarea construcțiilor se va face direct pe stratul de loess, după îndepărtarea
pământului vegetal dau stratul de umplutură.
MEMORIU GENERAL 18
Condiții de fundare în localitatea Remus Opreanu

Construcțiile din imediata vecinătatea văii Remus se vor funda direct pe stratul
de loess cu un pat de piatră sau balast cu grosimea de 25-30cm.
Restul construcțiilor se vor funda direct pe stratul de loess după îndepărtarea

stratului de pâmânt vegetal sau umplutură.
Încadrarea din punct de vedere seismic
Conform normativului p100-1/2011, pentru protecția antiseismică, se vor lua în

considerație următoarele elemente geofizice:
 zona seismică ”E”

 coeficientul seismic, Ks=0,20(IMR225ani)
 perioada de colț, Tc=0,7sec
Adâncimea maximă de îngheț
Conform STAS 6054/77 adâncimea maximă de îngheț este 0,80-0,90m.
2.3 RELAȚII ÎN TERITORIU
2.3.1 Context suprateritorial
2.3.1.1 Context European
Coridoarele paneuropene
Municipiul Medgidia este situat pe Coridorul IV de transport european: și are
legătură directă prin intermediul canalului Dunăre-Marea Neagră și coridorul VII- Rhine-
Main-Dunăre
MEMORIU GENERAL 19
Coridoarele Paneuropene (Coridoarele Helsinki)
a. Coridorul IV PAN-EUROPEAN care asigură infrastructura Europei pe relația N-SE,

pornind de la Dresden/Nuremberg(Germania) în directia Praga (Cehia)-Brno(Cehia)
Viena(Austria)-Bratislava(Slovacia)-Budapesta( Ungaria) - Arad - Brașov - București-
Constanța; Arad-Drobeta Turnu Severin- Craiova-Vidin( Bulgaria) – Sofia-Thessaloniki(
Grecia); Sofia-Istambul(Turcia).
- Componenta sa rutieră pe teritoriul României urmează traseul Nădlac-Arad-Brașov-

București-Medgidia-Constanța și Arad-Drobeta Turnu Severin-Craiova-Calafat.
b. Coridorul VII PAN-EUROPEAN care asigură infrastructura Europei pe relația E-V pe

traseul Rhine-Main-Dunăre, a apărut ca urmare a dezvoltării industriale de la începutul
sec. XX, în vederea satisfacerii necesităţii de eficientizare a nivelului de navigaţie şi de
integrare în reţeaua europeană. Primul sector navigabil a fost dat în folosinţă în 1923,
lucrările pentru întregul traseu fiind finalizate în 1992.
Traseul coridorului are o lungime de aproximativ 3500 km şi este împărţit în următoarele

sectoare:
- Fluviu Rhine de la Rotterdam până la confluența cu râul Main. Lungime = 539 km
- Râul Main între Mainz şi Bamberg, 384. Lungime = 384 km.
- Canal navigabil între Bamberg și Kelheim.Lungime = 171 km,;
MEMORIU GENERAL 20
- Fluviul Dunărea de la Kelheim la Marea Neagră. Lungime = 2411 km.
Fluviul Rhine izvorăşte din Alpii Elveţieni şi se varsă după aproape 1.350 km în
Marea Nordului, Rhinul este o importantă arteră de navigaţie a Europei de Vest.Cursul
superior al Rhinului este în mare parte graniţă naturală pentru Elveţia cu Lichtensthein,
Germania cu Austria şi Franţa.După încheierea Tratatului de la Viena( 1815), fluviul
devine cale de navigaţie internaţională, prin cursul său inferior şi mijlociu înlesnind
relaţiile de comunicaţie ale Franţei cu Ţările de Jos. Principalele porturi la Rhin sunt:
Basel, Strasbourg, Mannheim, Köln, Duisburg şi Rotterdam.1
Râul Main este afluentul major al Rhinului, format prin confluenţa Mainului Alb cu
Mainul Roşu, în apropiere de Kulmbach (Germania). După parcurgerea a 524 km,
Mainul se varsă în Rhine, în apropierea oraşului Mainz.Mainul este parte integrantă a
Canalului Rhine-Main-Dunăre, legând Rhinul de Dunăre.2
Fluviul Dunărea Este al doilea fluviu din Europa ca lungime şi debit - după
Volga - şi al 26-lea din lume, fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est.
Prin poziţia sa geografică şi resursele economice ale bazinului său, Dunărea depăşeşte
Volga ca importanţă, avantajul principal fiind străbaterea continentului pe
orizontală.Izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră (Germania) şi se varsă în Marea
Neagră (România), prin trei braţe:Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe.Dunărea străbate 10
state şi asigură comunicarea fluvială între patru capitale europene: Viena, Bratislava,
Budapesta şi Belgrad. Are un bazin hidrografic de 805.300 km², populat de cca.
80.000.000 locuitori.3
Din cei 2.860 km, Dunărea este navigabilă pe o lungime de aproximativ 2.588,
între oraşele Ulm şi Sulina. Sectorul Dunării cuprins între Sulina şi Kelheim(2.411 km),
este traseul pe care se suprapune coridorul de navigaţie ce uneşte Marea Neagră de
Marea Nordului. Sectorul românesc al Dunării este cuprins între Baziaş şi Sulina,
măsurând 1.075 km, adică aproximativ 42% din lungimea navigabilă a fluviului. În
cadrul sectorului romanesc se deosebesc următoarele sectoare secundare:
 Sectorul Baziaş - Drobeta-Turnu Severin ;

 Sectorul Drobeta-Turnu Severin - Călăraşi ;
 Sectorul Călăraşi - Brăila;
 Sectorul Brăila - Marea Neagră sau Dunărea Maritimă( aici încadrându-se şi
municipiul Medgidia prin legătura cu canalul Dunăre-Marea Neagră).
1Florina Bran, Raluca Florentina Creţu,“Probleme economice și ecologice ale Dunarii și Marii Negre” -
editia a II-a, editura ASE, Bucureşti, 2005, pg 220-221
2Idem, pg 222
3 www.wikipedia.org
MEMORIU GENERAL 21
Oraşele-port româneşti, de la intrarea fluviului în ţară până la vărsare sunt:

Orşova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Turnu Măgurele, Giurgiu, Călăraşi,
Cernavodă, Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina4. Dunărea asigură cea mai importantă cale
de navigaţie fluvială a Europei, prin canalele Rhine-Main-Dunăre şi Dunăre Marea -
Neagră creându-se legătura navigabilă dintre Marea Nordului şi Marea Neagră(
Rotterdam- Constanţa). Astfel, o parte a comerţului dintre Europa Centrală şi Orientul
Apropiat se face pe Dunăre.
„Dunărea rămâne şi astăzi o arteră importantă a vieţii economice europene

pentru care dezvoltarea turismului înseamnă noi pulsuri aducătoare de
prosperitate. Punând cap la cap peisajele dunărene unice, tabloul de ansamblu
ne arată o Dunăre etern admirată şi atractivă, izvor nesecat de bogăţie pentru
vizitatori şi găzduitori.”5
Oportunităţi ale municipiului Medgidia în raport cu coridoarele de transport pan-

european :
 accesibilitate sporită pe cale fluvială, prin coridorul de transport european VII ;

 accesibilitate sporită pe cale rutieră și feroviară prin coridorul de transport
european IV
 posibilitate dezvoltare în domeniile turism şi ecoturism ;
 posibilitate de dezvoltare a industriei constructoare de nave, în cadrul
şantierului naval - creare de noi locuri de muncă prin creșterea activităţilor
portuare, navale şi industriale;
 dezvoltare a relaţiilor comerciale cu oraşele port la canalul Rhine - Main -
Dunăre ;
 posibilitate de transformare a Dunării în pol ecologic şi economic de
dezvoltare;
 colaborări în toate domeniile de activitate cu oraşe situate de-a lungul Dunării
membre ale „Ligii oraşelor port-dunărene”;
Strategia UE pentru regiunea Dunării

Strategia Dunării va fi o strategie internă a Uniunii Europene la care sunt invitate
să participe şi statele terţe riverane şi va respecta cele trei principii aplicate şi în cazul
Strategiei UE pentru regiunea Mării Baltice. Cele patru domenii (piloni) propuse de
Comisia Europeană şi pe care se va axa Strategia sunt: conectivitatea (transport durabil
şi reţele de energie), protecţia mediului a resurselor de apă şi managementul riscurilor,
4Florina Bran, Raluca Florentina Creţu, “Probleme economice și ecologice ale Dunarii și Marii Negre” -
editia a II-a, editura ASE, Bucureşti, 2005, pg 21-28
5GabrielaStănciulescu, “Strategii şi politici regionale de dezvoltare durabilă a spaţiului dunărean-

Provocări pentru turism”, Bucureşti,2004, pg 166
MEMORIU GENERAL 22
dezvoltarea socio-economică (cultură, educaţie, cercetare, turism, dezvoltare rurală,

piaţa internă) şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţională şi
securitate internă).
Aceasta strategie reprezintă cel de-al doilea format de cooperare macro-

regională din cadrul Uniunii Europene, după Strategia UE pentru regiunea Marii Baltice,
care a fost aprobată în cadrul Consiliului European din luna octombrie 2009. România
este co-iniţiator al Strategiei Dunării, alături de Austria.
In rezoluția Conferinței Europene a Miniștrilor responsabili cu planificarea

regională (CEMAT) din 25 februarie 1994 se arăta, printre altele: „cooperarea UE cu
coridorul sud-est european în direcția axei dunărene este de o mare importanță. Pentru
aceasta trebuie elaborate și adoptate concepte de dezvoltare teritorială, de protecție a
mediului și de dezvoltare a infrastructurii.”
Obiectivele strategiei se referă la transformarea regiunii Dunării într-o regiune

prosperă, dezvoltarea durabilă – “eco-dezvoltarea”, promovarea turismului –
atractivitatea, siguranţa şi securitatea locuitorilor acestei regiuni.
Colaborarea interregională se va realiza prin conştientizarea locuitorilor din

regiunea Dunării asupra potenţialului comunităţilor de a deveni un brand şi de a
promova tradiţiile milenare, prin încheierea de parteneriate între localităţi şi regiuni
învecinate, cu interese şi viziuni comune şi prin menţinerea dialogului interuman, prin
dialogul între instituţii, institute şi organizaţii de cercetare, educaţie, cultură şi
dezvoltare.
Valoarea adăugată a strategiei vizează o abordare macro-regională şi o

coordonare a tuturor programelor şi proiectelor din regiune, o mai eficientă mobilizare a
investitorilor şi a beneficiarilor finali, creşterea potenţialului economic al statelor terţe
pentru sprijinirea parcursului european al acestora, dimensiunea externă a acesteia.
Contribuţia Romaniei a fost următoarea: în anul 2009 a fost înfiinţat grupul de

lucru interinstituţional privind participarea României la elaborarea Strategiei, analiza
situaţiei existente; în anul 2010 a fost elaborarea unui plan de comunicare şi
organizarea de evenimente publice, menţinerea dialogului bilateral şi multilateral; în
anul 2011 va începe implementarea Strategiei UE pentru regiunea Dunării.
Strategia Dunării va oferi oportunităţi de dezvoltare în diferite domenii, şi anume :
 în domeniul transporturilor. “Coridorul de transport transeuropean VII – TEN-

T” – Dunărea reprezintă o axă prioritară de transport în interiorul Uniunii
Europene; refacerea infrastructurii portuare şi a şenalului navigabil;
 în domeniul utilizarii noilor tehnologii şi a “sistemelor verzi”. Ceea ce va
insemna inovare şi cercetare în beneficiul dezvoltării durabile, sisteme verzi şi
tehnologii noi pentru societatea informaţională de mâine;
MEMORIU GENERAL 23
 în domeniul investiţiilor în protecţia mediului. Ceea ce va insemna ape mai

curate; protejarea biodiversităţii, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva
riscului producerii de fenomene extreme.
Proiectul DONAUREGIONEN
Conform planului ARGE, prima fază analiticăa acestuia a fost proiectul
DONAUREGIONEN,ce a fost implementat în cadrul proiectului INTERREG IIIB
CADSES.
Proiectul DONAUREGIONEN+este cea de-a doua fază,cea sintetică, ce are ca

principal obiectiv obținerea Strategiei de Dezvoltare a Regiunilor Trans-Dunărene.
Ultima fază, a III-a, cea de implementare,va fi reprezentată de proiectul

DONAUREGIONEN++care se va face prin implementarea
strategieiDONUAREGIONEN+ în planificarea regiunilor, orașelor și porturilor dunărene.
a. Faza 1 - DONAUREGIONEN
Proiectul Donauregionen finanțat de UE în cadrul programului INTERREG III B
CADSES a apărut ca sprijinînevaluareapotenţialelor dedezvoltaresocială,
economică,umană,de mediuşi infrastructură -dinzona dunăreană. Proiectula avutloc în
perioada 2006-2008, participând9 parteneri din Germania, Slovacia, Ungaria, Serbia,
Bulgaria și România. Aria de interes a proiectului a constat din teritoriile din 5 țări
apartinând regiunii dunărene: Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria și România
MEMORIU GENERAL 24
Rezultate:
MEMORIU GENERAL 25
 Actualizarea sistemului de metainformații elaborat în cadrul proiectului denumit

Donaudatenkatalog, accesibil prin intermediul paginii web a proiectului
 Crearea sistemului informațional conținând documente în formă digitală (partea
grafică în format GIS), accesibil prin pagina de web a proiectului
 Scheme Generale
 Studiu privind Evaluarea Potențialului de dezvoltare din zona dunăreană
 Studiu privind Tipologia regiunilor și identificarea problemelor
 Studiu privind Conceptul de dezvoltare spațială a teritoriului și propuneri de
regiuni de dezvoltare trans-dunărene.
CONCEPTUL DE DEZVOLTARE SPATIALĂ ȘI PROPUNERI DE REGIUNI

TRANSDUNĂRENEÎN PROIECTUL DONAUREGIONEN Subregiunea
trasfrontalieră ArgeRBB
MEMORIU GENERAL 26
Regiunile transfrontaliere și potențialul condițiilor naturale
Regiunile transfrontaliere - Structura așezărilor și a resurselor umane
MEMORIU GENERAL 27
Regiunile transfrontaliere și potențialul de transport
Regiunile transfrontaliere și potențialul de infrastructură tehnică
MEMORIU GENERAL 28
Regiunile transfrontaliere ș i potenț ialul economic
Regiunile transfrontaliere -Potenț ial- Evaluare globală
MEMORIU GENERAL 29
b.Faza 2 - DONAUREGIONEN+
1. Date generale
 Proiectul se desfășoară în cadrul Programului de Cooperare Transnațională South-

East Europe, Axa prioritară 4, Axa de intervenție Promovarea de modele echilibrate
de arii de creștere atractive și accesibile.
 Titlul proiectului: Conceptul de Cooperare Interregională în cadrul Dezvoltării
Spațiale a Zonei Dunărene.
 Acronim: Donauregionen+
 Lead Partner: Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Regionale din Republica
Slovacă, Bratislava
 Durata proiectului: 36 luni (iunie 2009 – mai 2012)
 Parteneriat : 11 parteneri ERDF din Bulgaria, Ungaria, Slovacia și România și 8
parteneri IPA din Croația, R.Moldova, Serbia și Ucraina.
2. Conceptul de dezvoltare spatială a teritoriului dunărean stă la baza următoarei faze a

proiectului, și anume DONAUREGIONEN+.
Pentru identificarea potențialelor zone de dezvoltare și cooperare din regiunea

dunăreană în cadrul coridorului dunărean s-a ținut cont de:
MEMORIU GENERAL 30
 Rezultatele Schemelor Generale individuale

 Rezultatele evaluării și identificării grupelor NUTS3
 Identificarea punctelor tari și a celor slabe ale fiecărei entităti NUTS3 (analize
SWOT)
3. Conceptul a presupus apoi identificarea unor Regiuni Trans-Dunărene (Subregiuni

ARGEDONAU) ca arii potențiale de dezvoltare. Criteriile de identificare a acestora au
fost următoarele:
• Arii transfrontaliere bilaterale și trilaterale cunoscute ca Euro-regiuni
• Axe de aglomerare și urbane de importantă cel putin regională
• Localităti și porturi de importantă cel putin regională
• Terminale de transport de importantă cel puțin regională
• Treceri peste Dunăre existente și potentiale
Identificarea subregiunilor ARGEDONAU și a regiunilor Trans-Dunărene a fost o

etapă preliminară. Descrierea acestora și strategia vor reprezenta subiectul
proiectuluiuDONAUREGIONEN+
4. Efectele proiectuluiDONAUREGIONEN:
•Optimizarea relațiilor teritoriale, socio-economice și de mediu dintre unitățile teritoriale

de-a lungul Dunării
•Crearea unei platforme de informații pe care să se poată baza autoritățile publice din
regiunea dunăreană în elaborarea de planuri și programe de nivel regional.
•Stabilirea unui parteneriat care să ofere consultanță în activitățile de amenajare a

teritoriului regiunii dunărene și care să coordoneze activitătile de investiții și să ofere
informații privind localizările pentru diferiți investitori.
•Crearea unei baze de planificare teritorială repezentând un document de referință ce

poate fi folosit pentru actualizarea și coordonarea dezvoltării regionale în regiunile
implicate.
Euroregiunea „Dunărea Inferioară”
La 15 noiembrie 2001 s-a semnat la Călărași „Acordul privind creearea

Euroregiunii Dunărea Inferioară” din care fac parte județele Călărași, Ialomița și
Constanța(România) și Silistra și Dobrici( Bulgaria).
Principalele obiective ale colaborării în cadrul euroregiunii sunt:
 dezvoltarea și armonizarea relațiilor comerciale și economice;

 dezvoltarea și aplicarea de tehnologii avansate;
MEMORIU GENERAL 31
 securitate ecologică, prevenirea poluării Bazinului Dunării și Mării Negre,

prevenirea, reducerea sau eliminarea consecințelor avariilor industriale și
calamnităților naturale, mărirea numărului de procese de producție care răspund
exigențelor de protecția mediului;
 armonizarea dezvoltării infrastructurilor, inclusiv a sistemelor energetice, rețele de
transpot și comnicație;
 dezvoltarea relațiilor transfrontaliere și extinderea cooperării în domeniile asigurării
cadrului normativ- juridic, al științei, învățământului, culturii, sportului și tineretului;
 asigurarea și promovarea în toate domeniile vieții economice, sociale, politice și
culturale, a egalității depline și reale între persoanele aparținând minorităților
naționale și cele aparținând majorității;
 dezvoltarea turismului și a activităților recreative
Medgidia s-a afiliat la euroregiunea „Dunărea Inferioară” pe 16 februarie 2006.
2.3.1.2 Context național. Planul de Amenajare a Teritoriului Național

Din Planul de Amenajare a Teritoriului Național au fost aprobate până în prezent 5
secțiuni, a șasea fiind în fază finală.
Municipiul Medgidia este cuprins în prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului
Național după cum urmează:
Secțiunea I- Rețele de transport, aprobată prin Legea nr.21/2006 (actualizare):
Anexa 1 Direcții de dezvoltare - capitolul A - rețeaua de căi rutiere.
MEMORIU GENERAL 32
A.Autostrăzi:punctul 1.01. București –Lehliu-Fetești-Cernavodă-Constanța – parte din

Coridorul IV de transport multimodal
Anexa 3 Direcții de dezvoltare capitolul B - rețeaua de căi feroviare.

1.Linii de cale feratã convenţionale, cu viteza pânã la 160 km/h pe trasee existente
reabilitate: punctul 1.13. Medgidia- Negru Vodă( conține și secțiunea dintre ultima stație
de cale ferată și frontiera de stat)
2.linii de cale ferată cu viteză peste 250km/h: punctul 2.01. Linii noi: rețeaua de mare
viteză va fi realizată în funcție de interesele cu țările vecine și în urma unui studiu care
va stabili numărul punctelor de secționare și traseul pe direcția Constanța-București, cu
ieșire spre frontiera vestică a României
MEMORIU GENERAL 33
Anexa 5 Direcții de dezvoltare. Capitolul C -Rețeaua de căi navigabile interioare și

porturi
1. Căi navigabile la care se vor executa lucrări de amenajare: punctul 1.02. canalul
Dunăre-Marea Neagră
2. Porturi la care se vor executa lucrări de modernizare: punctul 4.04. Portul Medgidia
Secțiunea II Apă - aprobată prin Legea nr.171/1997 și modificată prin Legea nr.
20/2006
Anexa 3 - Apa pentru populație - capitolul 2.0. Lucrări hidroedilitare de reabilitare și

dezvoltare în municipii și orașe - subcapitolul 2.2. Pe termen mediu (2006-2015) poziția
43 Municipiul Medgidia:
 majorare debite la captare-tratare

 majorare capacitate de compensare, înmagazinare
 reabilitare reţea de distribuție
 extindere reţea de canalizare
 extindere staţie de epurare
 completarea staţiei de epurare cu treaptă avansată (chimică)
Anexa 4 – Apa pentru populație– zona 21 - zone cu disfuncționalitați mari în

alimentarea cu apă și/sau canalizare a municipiilor și orașelor cuprinse în ANEXA 3
Anexa 8 – Apa pentru irigații – suprafețe propuse pentru reabilitare prioritară pe termen
scurt și mediu.
MEMORIU GENERAL 34
Secțiunea a III-a – zone protejate aprobata prin Legea nr. 5/2000
Capitolul II - Unitãţi administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a

patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional– județul Constanța –
municipiul Medgidia
Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localitați - aprobată prin Legea nr.351/2001, cu

modificari ulterioare (Legea 308/2006, Legea 100/2007)
4.3 Localitati urbane de rangul II- pozitia 39 -Medgidia- municipiu
Secțiunea a V-a - zone de risc natural
Anexa 3 -UNITÃŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE URBANE amplasate în zone

pentru care intensitatea seismică, echivalată pe baza parametrilor de calcul privind
zonarea seismică a teritoriului României, este minimum VII (exprimată în grade MSK) –
poz.59. Municipiul Medgidia – intensitate seismică VIII
Nu este inscris în anexa 5 -Unitați administrativ-teritoriale afectate de inundații și

nici în anexa 7 - Unitați administrativ-teritoriale afectate de inundații
Secțiunea a VI- Zone cu resurse turistice - în proiect
Anexa 2 - Unităţi Administrativ Teritoriale cu Resurse Naturale și Antropice, Mari

şi Foarte Mari - Medgidia 2. UAT CU CONCENTRARE MARE; 2.2 resursă dominantă -
resurse antropice
Anexa 3 –Zone cu Resurse Naturale și Antropice - UAT Medgidia - concentrare

în teritoriu a resurselor turistice naturale și antropice- mare( 14,00 -24,99)
Anexa 4 - Unităţi Administrativ Teritoriale cu Resurse Naturale şi Antropice, Mari

şi Foarte Mari, care au probleme ale infrastructurii turistice-Medgidia 2.1.Probleme
aleinfrastructurii Turistice
Anexa 5 - Infrastructura Specific Turistică în Zone cu Resurse Naturale și

Antropice, Mari și Foarte Mari- UAT Medgidia - Concentrarea în teritoriu a resurselor
turistice naturale și antropice - mare (14,00-24,99); Unitate administrativ teritorială cu
concentrare mare și foarte mare a resurselor turistice care au problme ale infrastructurii
specific turistice

şi Foarte Mari care au Probleme ale Infrastructurii Tehnice- Medgidia 2. UAT CU
CONCENTRARE MARE
Anexa 7- Infrastructura Tehnică în Zone cu Resurse Naturale și Antropice, Mari

și Foarte Mari- Medgidia- Concentrare în teritoriu a resurselor turistice naturale și
antropice-mare(14,00-24,99)
MEMORIU GENERAL 35

şi Foarte Mari, care au Probleme ale Infrastructurii Turistice și Tehnice-Medgidia-2. UAT
CU CONCENTRARE MARE - 2.1. Probleme ale infrastructurii -Turistice
Anexa 9 – INFRASTRUCTURA SPECIFIC TURISTICĂ ȘI TEHNICĂ ÎN ZONE

CU RESURSE NATURALE ȘI ANTROPICE; MARI ȘI FOARTE MARI - Medgidia-
Concentrarea în teritoriu a resurselor naturale și antropice – mare( 14,00-24,99); unitate
administrativ teritorială cu concentrare mare și foarte mare a resurselor turistice care au
probleme ale infrastructurii specific turistice.
2.3.1.3 Relația cu Constanța

Municipiul Medgidia este situat la doar 44,5 de kilometri de municipiul Constanța.
În aceste condiții, Medgidia se înscrie în zona de influență a Constanței. Din păcate
aceasta relație nu a fost studiată în cadrul studiului privind zona metropolitană a
Constanței -P.A.T.Z. - ZONA AGLOMERAŢIEI URBANE ŞI ZONA METROPOLITANĂ
ALE MUNICIPIULUI CONSTANȚA.
Potrivit acestui studiu sunt definite unele funcții care pot determina limitele fizice
ale unei zone metropolitane:
La baza relaţiilor cu spaţiul metropolitan sunt plasate funcţiile urbane

fundamentale, respectiv cele care nu iau în consideraţie funcţiile rezultate din activităţile
banale ale organismului urban. Stabilitatea şi formele relaţiilor dintre oraş cu spaţiul său
adiacent depind nu atât de funcţiile ce decurg din statutul de capitală, cât mai ales din
necesitatea «existenţei sale fizice». Din raţiuni practice, stabilirea unei limite până la
care influenţele metropolei sunt suficient de puternice încât pot influenţa modul de
organizare a spaţiului local, este absolut necesară. Aceste influenţe sunt determinate de
câteva funcţii clare şi se concretizează în:
 convergenţa fluxurilor de deplasare definitivă a populaţiei, precum şi a celor

navetiste;
 relaţii de aprovizionare cu produse agricole a pieţelor urbane şi industriei agro-
alimentare;
 relaţii de cooperare industrială sau în domeniul terţiar;
 relaţii reciproce de recreere şi de agrement;
 relaţii de atracţie în sfera învăţământului liceal şi profesional;
 relaţii de atracţie culturală, chiar episodică;
 relaţii de asigurare a asistenţei în domeniul sănătăţii;
 alte tipuri de relaţii.
Intensitatea acestor relaţii depinde de amploarea funcţiilor urbane ale capitalei, dar
şi de capacitatea de cooperare a localităţilor din spaţiul metropolitan.
MEMORIU GENERAL 36
Intensitatea polarizării urbane a teritoriului
Este evidentă, chiar și în lipsa unor studii specifice, manifestarea semnificativa a

acestor influențe în relația dintre Constanța și municipiul Medgidia. Considerăm că în
viitor va fi necesară studierea în profunzime și cât mai obiectiv a acestei relații, în
beneficiul ambilor parteneri.
Axa Constanța-Medgidia constituie – și trebuie să constituie – o axă importantă de

dezvoltare, dezvoltare facilitată de căile de comunicație existente( canalul Dunăre-
Marea Neagră) și viitoare( Coridorul paneuropean IV) și de apropierea de orașul
Constanța.
2.3.2 Încadrarea în rețeaua de localităţi a judeţului Constanța

Municipiul Medgidia este situat în mijlocul judeţului Constanța.
MEMORIU GENERAL 37
Aflat la numai 44,5 km de Constanța, municipiul Medgidia este cunoscută ca un

port la canalul Dunăre-Marea Neagră. Teritoriul său este străbătut de paralela 44°16’
latitudine nordică și de meridianul 28°16’ longitudine estică.
Ca urmare a stadiului actual de dezvoltare, în conformitate cu Planul de

Amenajare a Teritorial Naţional, Secţiunea IV- Reţeaua de localităţi, municipiul face
parte din localităţile urbane de rangul ll - municipii de importanţă interjudeţeană,
judeţeană sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi.
Rolul polarizator al municipiului Medgidia la nivelul județului este redus, în ciuda

situării centrale în cadrul județului a acestuia, din cauza municipiului Constanța cu o
rază polarizatoare mai mare.
2.3.3 Căi de comunicație
MEMORIU GENERAL 38
Accesul direct la două coridoare europene – coridorul VII naval și coridorul IV

rutier și feroviar oferă municipiului Medgidia o poziție favorabilă.
2.3.3.1 Legăturile rutiere
În prezent, Municipiul Medgidia beneficiază de o poziție favorabilă în rețeaua

națională și europeană de căi de comunicație. Optimizarea conexiunii între sistemul
de circulație din interiorul orașului cu pătrunderile căilor de comunicație din teritoriu este
o necesitate și constituie una din prioritațile de dezvoltare ale municipiului.
Municipiul Medgidia este situat în județul Constanța, oraș important în județ ce
dispune de o rețea densă de căi de comunicații.
Municipiul Medgidia are un amplasament favorabil fiind poziționat la partea sud-
estică a României, pe Autostrada A2( București-Fetești-Constanța tangent la nord) și
Drumul European E81 (tangent la sud), care face parte în prezent din Reţeaua de
Drumuri Europene (E), definită în cadrul CEE/ONU prin *Acordul European asupra
Marilor Drumuri de Circulaţie Internaţională (AGR)*.
Drumul Național 22C, care este tangent la limita de nord a orașului se face
legătura cu Constanța și litoralul spre est și cu Cernavodă-București-restul țării la vest.
Drumul Județean 222- Medgidia-Peștera-Pietreni- care face legătura cu partea
de sud și sud-vest a județului și Medgidia- Cuza Vodă - Mihail Kogălniceanu cu care se
leagă de partea de nord-est a județului.
Drumul Județean 381 – Movilita-Potarnichea-Baraganu-Ciocarlia de Sus
Medgidia –face legătura cu partea de sud și sud-est a județului.
Drumul Județean 224 - Medgidia-Tortoman-Cruce a care face legătura cu partea
de nord-vest a județului și în continuare cu partea de nord-est a țării.
Drumul European E 81, de referinţă pe direcţia nord-sud-est pentru legătura
dintre Ucraina şi Litoralul Mării Negre, începe în Ucraina la Muncaci continuă cu Bereg
apoi granița ucraineano-română la Halmeu și urmează traseul românesc: Satu -Mare-
Zalău-Cluj, Napoca-Turda-Alba, Iulia-Sebeș-Sibiu-Râmnicu, Vâlcea-Pitești-București-
Lehliu-Fetești-Cernavodă- Medgidia-Constanța..
În cadrul Rețelei de Coridoare Pan-Europene de Transport adoptată la Helsinki
(1997), Municipiul Medgidia este un nod important, fiind situat pe a doua dintre cele
mai lungi Coridoare Pan-Europene și anume:
Coridorul 4 PAN-EUROPEAN care asigură infrastructura Europei pe relația N-
SE, pornind de la Dresden/Nuremberg(Germania) în direcția Praga (Cehia)-
Brno(Cehia), Viena(Austria)-Bratislava( Slovacia)-Budapesta( Ungaria)-Arad-Brașov-
București-Constanța; Arad-Drobeta Turnu Severin-Craiova-Vidin( Bulgaria) – Sofia-
Thessaloniki( Grecia); Sofia-Istambul( Turcia).
- Coridorul 7 – Dunărea, principală Cale Navigabilă Trans-Europeană pe direcţia
vest-est adiacentă Municipiului Medgidia care include şi Canalul Dunăre-Marea Neagră
de pe teritoriul ţării noastre şi prin care se asigură o legătură uşoară şi facilă între
MEMORIU GENERAL 39
Rotterdam și Constanța precum și orașele importante aflate pe Dunăre( Viena,

Budapesta etc.)
Pe teritoriul administrativ al municipiului Medgidia se gaseste Drumul National 22C
cu urmatoarele caracteristici:
DN 22C (Murfatlar- Cernavoda): prezent pe teritoriul administrativ al municipiului

Medgidia intre km 22+365 si km. 26+274; intre 26+274 si km 29+869 pe partea atanga
si intre km. 22+685 si km. 30+010 pe partea dreapta. In intravilanul existent DN 22C
este prezent dupa cum urmeaza:
 pe partea dreapta- intre km. 22+890 si km. 23+120

 pe partea dreapta si stanga intre km. 23+120 si km. 23+490
 pe partea stanga intre km. 27+800 si km. 28+210
Intersectia DN 22C cu strazile de legatura si strazile colectoare6 se realizeaza astfel:
 DN 22C cu DJ224 – la km 23+120 (partea stanga)

 DN 22C cu DJ222 la km 25+600 (partea stanga)
 DN 22C cu Str. Independentei – la km 23+120 (partea dreapta)
 DN 22C cu Str. Triumfului – la km 24+220 (partea dreapta)
 DN 22C cu str. Silozului- la km. 25+600 (partea dreapta)
Latimea carosabilului Drumului National 22C variaza, de la 7.00m la 10.50m functie

de zonele deservite de acesta.
Lungimea de drumului national in intravilanul existent si extravilan se prezinta astfel:
Drum Lungime sector Lungime sector Lungime totala drum

clasificat intravilan existent extravilan
DN 22C 3,208 km 3,912 km 7,120 km

(sectoare cuprinse
intre km. 22+890 si
km. 25+688_pe
partea stanga si/sau
dreapta_ si intre km.
27+800- si km.
6Conform Ordinului 49/1998 pentru aprobarea Normelor Tehnice din 27 ianuarie 1998
privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane, strazile din localitatile
urbane se clasifica in raport de intensitatea traficului si de functiile pe care le
indeplinesc, astfel:
Strazi de categoria I – magistrale;
Strazi de categoria a II a – de legatura;
Strazi de categoria a III-a – colectoare;
Strazi de categoria a IV-a – de folosinta locala;
MEMORIU GENERAL 40
28+210_pe partea
stanga_)
Conform Ordonantei nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, zonele de

siguranta ale drumurilor sunt cuprinse de la limita exterioara a amprizei drumului pana
la:
 1,50 m de la marginea exterioara a santurilor, pentru drumurile situate la nivelul

terenului;
 2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile in rambleu;
 3,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile in debleu, cu
inaltimea pana la 5,00 m inclusiv;
 5,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile in debleu cu inaltimea
mai mare de 5,00 m;
In zonele de siguranta se va rezerva terenul necesar:
 amplasarii semnalizarii rutiere;

 amenajari de trotuare pietonale;
 amenajari de rigole si santuri pentru scurgerea apelor;
 asigurarea vizibilitatii in curbe si intersectii;
 eventuale spatii de parcare

protective sunt cuprinse intre marginile exterioare ale zonelor de siguranta si marginile
zonei drumului, delimirar conform tabelului urmator:
Categoria drumului Distanta de la axul drumului pana la marginea exterioara a

zonei drumului
Drumuri nationale 22 m
Drumuri judetene 20 m
Drumuri comunale 18 m
Trama se caracterizează prin rectangularitatea dominantă pe ambele maluri ale
Canalului. În cazul cartierelor din partea sudică lipsa adaptabilități unor trasee la relieful
terenului generează dificultăți pentru circulație datorită pantelor mari (Str. Lupeni,
Rahovei, Mehmet Neazi, Ibrahim Themo, Română) sau alternanța la distanțe scurte a
schimbărilor de pantă (Str. Siretului, Rahovei, Tineretului, Ovidiu, Călugăreni).
Existența unei singure traversări a Canalului constituie incovenient prin

concentrarea excesivă a fluxurilor circulației municipiului și teritoriului. Fenomenul este
agravat prin parcurgerea unei zone cu străzi foarte înguste, cu pante pronunțate, de
MEMORIU GENERAL 41
necesitatea ca traficul zonei industrial-portuare est să traverseze orașul în lung, porțiuni

ale zonei centrale aglomerate, cu străzi înguste, curbe cu rază mică.
2.3.3.2 Circulaţia feroviară

Magistrală feroviară dublă București -Constanța cu cca. 130 trenuri/zi este una
din cele mai circulate relații din Europa.
Din Medgidia se desprind relații spre Tulcea și Negru - Vodă - Bulgaria. În

municipiu se află o stație de cale ferată și triaj, care servește obiectivele din localitate și
teritoriul înconjurător, asigură trierea și gararea trimiterilor spre port, spre nord și sud.
La est de localitate se află podul peste Canal pentru relația sud în special pentru
fabricile de ciment, var, azbociment și port. Servirea acestora a determinat construirea
unei stații tehnice, care s-a dezvoltat în etape succesive precum și a unei halte utilizată
zilnic de cca. 30 călători. În dotarea feroviară a municipiului intră și stația Valea Dacilor
cu 6 trenuri pe zi (dus/întors) din care unul este vagonul cu motor pentru călători( cca.
20/zi în localitate).
Adiacent stației se află bază Comcereal (servită de acesta). Problema rețelei

feroviare și a transporturilor feroviare a fost analizată în studiul anexat P.U.G. De firma
specializată, autorizată S.C. ”VAMIG” S.R.L. Constanța. Studiul a fost avizat favorabil
de Regioanala C.F.R. Constanța(2001).
Liniile de cale ferata situate pe teritoriul administrativ al municioiului Medgidia, pe

terenul studiat de PUG, sunt urmatoarele:
1. Linia CF800 Bucuresti-Constanta
 Interval CF Mircea voda- Medgidia, de la km. 185+600 la km 189+189, unde

limita zonei CF variaza, pe stanga intre 15m si 29m, iar pe partea dreapta, intre
10m si 20m;
 Statia CF Medgidia, de la km 189+189 la km.191+300 unde limita zonei CF
variaza, pe partea stanga intre 20m si 105m, iar pe partea dreapta intre 9m si
46m;
 Medgidia Triaj, de la km.191+300 la km. 192+700;
 Interval Medgidia- Dorobantu de la km 192+700 la km 195+130, unde limita
zonei CF variaza, pe partea stanga intre 24m si 30m, iar pe partea dreapta intre
20m si 25m;
 Mentionam ca distantele fata de axul liniei CF bornate (fir I)- pe intervale si din
linia CF directa-in statie.
2. Linia CF810 Medgidia- Negru Voda
 Interval CF Medgidia- Valea Dacilor, de la km 9+030 la km 18+023, unde limita

zonei CF variaza, pe partea stanga intre 8m si 44m, iar pe partea dreapta intre
8m si 46m;
MEMORIU GENERAL 42
 Statia CF Valea Dacilor, de la km 18+023 la km19+227, unde limita zonei CF

variaza, pe partea stanga intre 10m si 56m, iar pe partea dreapta intre 13m si
60m, distante masurate fata de axul liniei CF directe din statie;
 Interval CF Valea Dacilor- Ciocarlia, de la km 19+227 la km 20+310, unde limita
zonei CF variaza, pe partea stranga intre 7m si 113m, iar pe partea dreapta intre
7m si 14m;
3. Linia CF812 Medgidia- Tulcea
Interval CF Medgidia – Nicolae Balcescu de la km 0+995 la km 5+635, unde

limita zonei CF variza, pe partea stanga intre 7m si 22m, iar pe partea dreapta intre 7m
si 15m;
4. Linie racord Antestatie Fabrica de ciment
2.3.3.3 Legături navale

În Medgidia se află principalul port al Canalului( la km 37), proiectat pentru
capacitatea de 11,5 milioane tone/an, dar care este parțial utilizat pentru transportul
cimentului, produselor balastiere, fier vechi, cereale și produse petroliere. Două din
danele portului sunt legate prin benzi transportare în estacade închise cu fabricile de
ciment. Cca. 200m din cheiul de acostare este neterminat. În port se află clădirea gării
pluviale care nu e utilizată ca atare, în care-și au sediile „Dobroport” S.A. sectorul și
exploatare al A.C.N. În port lucrează cca. 60 salariați, iar traficul este de cca 60.000t/
lună în prezent.
Reluarea traversării Canalului este cea mai stringentă solicitare a populației

municipiuluiși a vizitatorilor care folosesc trenul.
Traseul canalului Rin – Main – Dunare
Analiza situației existente a scos în evidență urmatoarele:
MEMORIU GENERAL 43
 legătura directă cu județul trebuie îmbunatațită, analizând situația drumurilor

județene care îndeplinesc condiții pentru a fi clasate ca drumuri naționale;
 legătura mai directă între drumurile județene existente, cu cele naționale, cu

centrele de comună sau între satele aparținând unor comune învecinate,
trebuie îmbunătățită, analizând situația drumurilor comunale care îndeplinesc
condiții pentru a fi clasate ca drumuri județene;
 accesul de la centrul municipiului la satele componente, legătura între satele

aparținând comunelor învecinate și legatura directă a unor localități cu
drumurile naționale și județene, trebuie rezolvată, analizând situația
drumurilor care pot fi clasate ca drumuri comunale;
 pe rețeaua de drumuri naționale și locale există lucrări de artă (pasaje, poduri

si podețe).
 Lucrările de artă de pe traseul drumurilor naționale au o stare tehnica bună,

dar nu toate sunt la clasa de încărcare E;
 Din analiza stării de viabilitate a drumurilor locale, județene și comunale, s-a

observat că de regulă starea de viabilitate a podurilor este similară cu cea a
drumurilor, necorespunzând cerințelor de capacitate portantă (clasa E de
încărcare), și cerințelor traficului actual.
 Trama stradala rectangulara suprapusa pe un relief valurit creeaza dificultati

la nivelul intersectiilor.
2.3.3.4 Legături aeriene

Municipiul Medgidia se află la 35 km de aeroportul internațional Mihai
Kogălniceanu.
2.4 POTENŢIALUL ECONOMIC
2.4.1 Activități de tip industrial și de construcții

Activitățile productive neagricole: industrii, construcții, depozite, transporturi, sunt
concentrate în majoritate lor în cadrul zonei industriale Medgidia nord. Zona ocupă o
suprafață de 227,16ha, grupează 39 agenții economici deținători de teren( fără cei care
ocupă suprafețe prin închiriere). Profilele dominante ale zonei sunt construcțiile de
mașini, industria alimentară, transporturile și construcțiile. În etapa actuală construcțiile
de mașini înregistrează o pronunțată diminuare a activităților.
Starea de lucruri este similară majorității obiectivelor zonei, rezultând consumuri

foarte reduse ale unităților, degradarea utilajelor, clădirilor, instalațiilor, micșorarea
traficului de persoane și materiale. Existența lor reprezintă element cert de potențial
pentru relansarea economică sub aspectele multiple ale zonei. Principalele disfuncții:
 accesele dese în incinte, înșiruite în lungul laturii de sud a DN 22C;

 intersecțiile neamenajate ale străzilor principale( Șoseaua Constanței, Str.
Silozului; Str. Triumfului, Str. Dezrobirii);
MEMORIU GENERAL 44
 existența unor construcții și amenajări provizorii, cu pondere mare – în special în

partea de est a zonei( fostele organizări de șantier pentru Canal);
 extremitatea estică prezintă suprafețe cu exces de umiditate, drumuri și
împrejmuiri improvizate, clădiri și platforme situate în culoarul L.E.A 110KV(40m
lățime);
 disponibilizarea forței de muncă calificate în majoritatea unităților de la cca 12000
salariați în anul 1998 la 7534 în 2010.
A doua zonă importantă cu funcțiuni industriale a municipiului este zona Industrial -

portuară Medgidia est.
Obiectivul economic principal este fabrica de lianți( ciment și var) constituită în S.C.
„Lafarge – Romcim” S.A. Alte obiective sunt S.C. „ Etermed” S.A. - fostă secție de
azbociment externalizată din firma anterioară și portul fluvial Medgidia. Zona are o
suprafață totală de 148,48ha( 15,35 % din totalul suprafeței vetrei) și 2800 salariați. Ea
are condiții de dezvoltare în perspectivă prin: finalizarea lucrărilor portului, modernizări
în toate obiectivele existente, utilizarea corectă a terenului, valorificarea superioară a
minereurilor și a cimentului, organizarea zonei libere adiacent portului și amenajări
portuare noi în spațiul extravilan cuprins între canal și stația tehnică C.F. a S.C.
„Romcim” S.A.
În restul teritoriului intravilan există obiective economice de importanță redusă, cu

volume restrînse de activitate care nu-s incompatibile locuirii în forma actuală( ateliere
de tâmplărie - tapițerie, spălătorie auto, depozite en-gross pentru alimente, bază de
gospodărie comunală, o moară de capacitate redusă, etc.).
Și în acestă viziune există condiții de extindere a activitățiilor economice, necesitând

analiză detaliată și avizele legale privind desfășurarea lor. Este asimilată ca unitate
industrială și ferma nr. 15 de vinificație și distilație a „Fruvimed” S.A.
Alte zone importante cu funcțiunea de producție a municipiului suntzonele de

producție energie electrică neconvențională. În momentul de față, pe teritoriul
municipiului există un număr de patru parcuri eoliene după cum urmează:
1) Beneficiar: S.C.SABLOAL ENERGIE EOLIANA S.R.L.

a) Amplasament: la sud de municipiul Medgidia si la sud-vest de satul Valea
Dacilor
b) Accesibilitate: Drumul judetean DJ 381
c) Suprafață: -suprafata parcului eolian=377,25 ha
-suprafata pe care se vor amplasa turbinele=26,5 ha
d) Nr. Turbine: 11
2) Beneficiar: S.C. SORGENIA ROMANIA SRL
MEMORIU GENERAL 45
a) Amplasament: extravilanul Municipiul MEDGIDIA, in zona de delimitare cu

teritoriul administrativ al comunei Pestera, parcelele A 1188/16, A 1192/26, A
1188/23, A 1180/9/1, A 1180/8a, A 1180/8
b) Accesibilitate: Accesul se face din Dj 222 Medgidia - Pestera, prin drumurile de
exploatare De 1111/2, De 1094, De 1154, De 1150, De 1175, De 1180/7
c) Suprafață: -suprafata parcului eolian=339,28 ha
d) Nr. Turbine: 5
3) Beneficiar: S.C. EOLIAN-MED S.R.L.
a) Amplasament: in extravilanul sud, sud-estic si sud-vestic al municipiului
Medgidia
b) Accesibilitate: 22C, DJ 224, DJ 222, DJ 381
c) Suprafață: -suprafata parcului eolian=48.23 ha
d) Nr. Turbine: 17
4) Beneficiar: S.C. ECOVARIANT S.R.L.
a) Amplasament: Zona studiata se afla intre localitatile Medgidia, Remus Opreanu,
Valea Dacilor si Pestera si in apropierea Canalului Dunare - Marea Neagra
b) Accesibilitate: Terenul analizat este accesibil din drumurile judetene si de
exploatare existente in zona.Drumurile de exploatare existente au dimensiuni de
3 sau 4m, iar in cel judetean, care trece prin zona, 15 m. Se vor realiza drumuri
noi, de acces la turbine din drumurile de expolatare existente. Aceste drumuri vor
avea latimea de 6 m.
c) Suprafață: - suprafata parcului eolian=665.37ha
d) Nr. Turbine: 7
2.4.2 Potențial privind transporturile

Existența bazei actuale pentru aceste activități, prevederile dublării căii ferate
Medgidia -Tulcea, amenajări pentru viteză mare a magistralei București - litoral și
realizăriii autostrăzii corelate cu potențialul deja menționat cu necesitatea extinderii
rețelei rutiere, corelărilor care se impun traseelor și intersecțiilor existente sunt motivații
pentru creșteri în acest domeniu.
Poziția în teritoriul Dobrogei a municipiului reprezintă suportul esențial al

dezvoltării transportului.
Conjunctura actuală și efectele negative din alte ramuri ale economiei se reflectă
în transporturi. Sunt necesare lucrări de întreținere și modernizare a rețelei rutiere
majore, actuale, cu rezolvarea prioritară a intereselor principale( DN 22C-DJ 224,
Străzile Lupeni-Călugăreni, Lupeni-Tineretului, Republicii-Tineretului, Ovidiu,
Călugăreni, N. Bălcescu, Ion Creangă, Spitalului, Albinelor-Poporului, Mărgăritarelor cu
T. Vladimirescu și Poporului, etc.).
2.4.3 Potențial agricol

Suprafaţa ocupată de terenuri agricole este de 6047.22 ha reprezentând 73.40%
din suprafața teritoriului administrativ. În cadrul acestei suprafeţe agricole suprafaţa
MEMORIU GENERAL 46
arabilă este de 4495.22ha(74.33%), cea cu păşuni este de 339ha(5.6%) cea cu vii este
de 930ha(15.37%) şi cea cu livezi este de 283ha(4.68%).
Persoanele juridice care utilizează terenul arabil în cadrul unității admiinistrativ-

teritoriale Medgidia sunt:
Societatea agricolă GLORIA cu 723 ha teren arabil
S.C. ANDRA INTERNATIONAL S.R.L. cu 318 ha teren arabil;
S.C. DANIRO AGRO GRUP S.R.L. cu 596 ha teren arabil;
S.C. AOB IMPULS S.R.L. cu 118 ha teren arabil;
S.C. ZAMETI S.R.L. cu 349 ha teren arabil;
S.C. FRUVIMED S.A. cu 930 ha vie, 283 ha livadă, 10 ha arabil;
S.C. AGRO IONESCU S.R.L. 26 ha teren arabil;
S.C. GECAMI INVEST GRUP S.R.L. cu 32 ha teren arabil;
S.C. NAKRMAL S.R.L. cu 50 ha teren arabil;
S.C. ERGALEV IMPEX S.R.L. cu 283 ha teren arabil;
S.C. OVE S.R.L. cu 127 ha teren arabil;
S.C. TACONI S.R.L. cu 9,50 ha teren arabil, cultivă preponderent legume;
S.C. AGRO SENTEŞ S.R.L. cu 15 ha teren arabil;
S.C. RULOURI DE GAZON S.R.L. cu 19 ha, pe care produce gazon;
Persoane fizice utilizatori – arendaşi de terenuri agricole:
BOŞNAG RUZIE cu 32 ha;
ŞTIRBAN DUMITRU cu 38 ha;
STOICA GHEORGHE cu 27 ha;
MITROI EMANUEL FLORIN cu 66 ha;
NEAGU LUCIAN cu 18 ha;
ALEXANDRU ILIE cu 42 ha;
COSTEA COSTEA cu 30 ha.
Principalele culturi practicate de utilizatorii de terenuri, persoane fizice şi juridice sunt:

grâu, orz, orzoaică, floarea soarelui, rapiţă, porumb, legume.
MEMORIU GENERAL 47
Se regăsesc şi un număr de crescători de animale de bovine, ovine, caprine precum şi

crescători de prepeliţe şi un număr impresionant de apicultori.
Un aport important în aprovizionarea cu produse agricole de toate categoriile îl au

producătorii individuali din comunele adiacente și în județe cu specializare tradițională:
cartofi( Suceava, Covasna), pepeni (Brăila, Tulcea, Buzău, Ialomița).
2.4.4 Comerț și servicii

Calitatea de al doilea centru populat al județului și poziția centrală în teritoriu Dobrogei
au determinat construirea și funcționare unui număr mare de dotări de interes zonal:
spital 311 de paturi cu policlinică, cabinete medicale, parchet și notariat, muzeu, 4 licee,
școli profesionale, seminar musulman, casă de cultură, cerc militar, bănci, piață
agroalimentară, magazine, obor săptămânal, mori de cereale, ateliere diverse, etc.
Gama și numărul dotărilor sunt în curs de creștere în condițiile modernizării traiului,

completării legislației, diversificării activităților umane. Situația actuală reprezintă factor
potențial ce favorizează dezvoltarea localității ca centru polarizator, cu rol coordonator
zonal.
2.4.5 Competivitate economică

Dezvoltarea şi competitivitatea în cadrul „economiei bazate pe cunoaştere” presupune
identificarea unor noi oportunităţi şi a unor noi modalităţi de a răspunde nevoilor
existente. Existenţa unor noi oportunităţi pentru populaţie, în special pentru tineri, şi
pentru mediul de afaceri, va crea un cerc virtuos care va atrage atât forţă de muncă de
calitate cât şi investiţii economice cu valoare adăugată mare.
Din fericire, nu este nevoie ca întreaga comunitate să se reinventeze şi să uite de

avantajele competitive tradiţionale pentru a avea succes. Utilizând un mix de factori şi
îmbinând cu grijă tradiţia şi inovaţia, se pot crea premisele pentru transformare.
La modul general, competitivitatea unui municipiu se referă la capacitatea acestuia de a

produce şi vinde/oferi o serie de bunuri (produse şi servicii) care sunt mai viabile sub
raport calitate-preţ faţă de alte bunuri similare, produse de alte oraşe. Această definiţie
este valabilă fie că ne referim la capacitatea localității de a produce un anumit tip de
bunuri, fie la capacitatea sa de a asigura bunuri publice şi servicii de calitate, astfel
încât să menţină şi să atragă locuitori.
Sintetic, factorii determinanţi ai competitivităţii au fost impărțiți, analizându-se fiecare

categorie în parte din prisma potenţialului pe care îl prezintă pentru evoluţia viitoare a
municipiului Medgidia:
Teritoriul (cadrul natural, poziţionarea geografică şi resursele),
Structura economică (sectoare economice, structura şi stabilitatea firmelor etc.),
Resursele umane (populaţie şi piaţa muncii),
MEMORIU GENERAL 48
Cadrul instituţional (administraţia publică şi capacitatea administrativă).
Factori determinanţi ai competitivităţii urbane
Factori determinanţi ai competitivităţii urbane

Avantajele unei unități administrative constau într-o combinaţie de factori şi se
bazează pe interacţiunea dintre aceştia. Fiind un proces dinamic, progresiv, factorii
determinanţi ai competitivităţii unei unităţi administrativ teritoriale se modifică în timp,
fiind astfel necesară ajustarea şi adaptarea permanentă la condiţiile „pieţei.”
Un clasament al factorilor care determină decizia de investiţie, ignorând acei

factori care ţin de contextul naţional sau de politicile naţionale (politica fiscală,
1
monetară, cadru legislativ etc.) generează următoarele rezultate:
Factori determinanţi ai deciziilor de investiţie
Factori importanţi şi foarte Factori relativ importanţi Factori mai puţin importanţi
importanţi
Disponibilitatea forţei de muncă bine Costul terenului şi al spaţiilor Disponibilitatea forţei de muncă
pregătite construite (clădiri etc.) necalificate
Costul forţei de muncă Proximitatea faţă de centre Proximitatea faţă de pieţe

universitare
Disponibilitatea mijloacelor de Proximitatea faţă de instituţii de

comunicare cercetare
Competivitate economică a municipilui Medgidia
În perioada 2007-2010 au depus bilanțuri și au înregistrat activitate la nivelul

municipiului Medgidia un număr de 1117 respectiv 1132 societăți comerciale așa cum
MEMORIU GENERAL 49
reiese din tabelel următoare:Se observă o creștere de 8% a numărului de societăți

comerciale în mun. Medgidia în anul 2008 față de 2007, creștere datorată deschiderii
unor noi microintreprinderi. În anul 2009 scade numărul de societăți comerciale în
cadrul ambelor tipuri de intreprinderi urmând ca în 2010 să crească ușor numărul
acestora. Scăderea numărului de societății în 2009 este o urmare a transferului
societăților arondate Administrției Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii de la
Medgidia (VULCAMED S.R.L., VANESSA STAR S.R.L., PETROSEPT TRANS S.R.L.,
LIVE SONY VISION S.R.L.; GLOBAL FIER S.R.L.; ROMEC GENERAL S.R.L.;
FOSORCOM S.R.L.; RELIAN GI S.R.L.) la Constanța.
IMM-uri (Intreprinderi Intreprinderi

Indicatori (2007) Microintreprinderi TOTAL
Mici și Mijlocii) Mari
Număr societăți 1034 83 : 1117

Cifra de afaceri (lei) 189603711 142243401 : 331847112
Număr salariați 1831 2106 : 3937


Cifra de afaceri(lei) 176505941 62310562 : 238816503
Indicator (2010) Microintreprinderi TOTAL
În anul 2007 firmele active din municipilui Medgidia au realizat o cifră de afaceri
totală de 331.847.112 lei. În perioada 2007-2009 cifra de afaceri a scăzut constant, ca
urmare a închiderii multor firme. În anul 2010 se manifestă o revenire a trendului de
creștere a cifrei de afaceri ajungându-se la valoarea de 261.405.056 lei.
2.4.5.1 Structura ageților economici din municipiul Medgidia

Din datele prezentate în tabelul de la punctul 2.4.5.1. la nivelul municipiului
Medgidia în perioada 2007-2010 s-a înregistrat următoarea structură a agenților
economici activi:
MEMORIU GENERAL 50
MEMORIU GENERAL 51
Microintreprinderile dețin cea mai mare pondere(56.44% în 2010), începând cu

anul 2009, în cadrul societăților comerciale active din municipiul Medgidia față de anul
2007 când procentul majoritar era în favoarea IMM-urilor(53,49%).
2.4.5.2 Cifra de afaceri

La nivelul anului 2007 cifra de afaceri înregistrată la nivelul municipiului Medgidia
era realizată în proporție de 57,14% de microintreprinderi și 42,86 de IMM-uri. Această
proporție a crescut, în anul 2010, la 66,93% în cadrul microintreprinderior și a scăzut la
33,07% în cadrul IMM-urilor.
MEMORIU GENERAL 52
2.4.5.3 Domenii de activitate prioritare

Prezentăm în contiuare o analiză a agenților economici din municipiul Medgidia
din punct de vedere al numărului de salariați pe domenii principale de activitate.
Număr salariați
Activitatea (secţiuni CAEN Rev.2) mun. Medgidia
Total, din care: 13085
Agricultură 840
Silvicultură, exploatare forestieră și economia vânatului 22
Pescuitul și piscicultura 6
Industrie extractivă 167
Industrie prelucrătoare 2737
Energie electrica si termica; gaze si apa 641
Construcții 1250
MEMORIU GENERAL 53
Număr salariați
Comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea și întreținerea

autovehiculelor,
1694
motocicletelor și a bunurilor personale și
casnice
Hoteluri și restaurante 229
Transport și depozitare 1428
Poșta și telecomunicații 173
Activitați financiare, bancare și de asigurari 153
Tranzacții imobiliare, inchirieri si activități

422
de servicii prestate în principal intreprinderilor
Administrație publică 1474
Învațământ 745
Sănătate si asistență socială 732
Alte activități de servicii colective, sociale și 345
MEMORIU GENERAL 54
Număr salariați
personale
Activități ale personalului angajat în

25
gospodării personale
Din punct de vedere al domeniului de activitate înregistrat de firmele active din

municipiul Medgidia la nivelul anului 2002 se pot concluziona următoarele :
 22,20% activează în domeniul industrial, din care:

 1,28% industria extractivă;
 20,92% industria prelucrătoare;
 12,95% din agenții economici sunt firme cu activitate comerț cu ridicata și cu
amănuntul, repararea și întreținerea autovehiculelor, motocicletelor și a bunurilor
personale și casnice;
 11,26% administrație publica;
 10,91% activitate de transport și depozitare;
 9,55% activează în domeniul construcțiilor;
 6.42% agricultură;
 5,59% sănătate și asistență socială;
 4,90% energie electrică si termică; gaze și apă;
 3,23% tranzacții imobiliare, închirieri și activități de servicii prestate în principal
întreprinderilor;
 2.64% alte activități de servicii colective, sociale și personale;
 2,32% activitati de informații și comunicații;
 2,28% agricultură, silvicultură și pescuit;
 1,98% tranzacții imobiliare;
 1,32% poșta și telecomunicații;
 1,75 % activități de hoteluri și restaurante;
 0.17% silvicultură, exploatare forestieră și economia vânatului;
 1,17% activitați financiare, bancare și de asigurari;
 0.21% activități ale personalului angajat în gospodării personale;
 0.05% pescuitul și piscicultura;
MEMORIU GENERAL 55
În municipiul Medgidia, la nivelul anului 2012 există un număr de 39,8 firme la 1000
de locuitori.
Evoluție număr agenți economici pe tipuri de intreprinderi 2007-2011 mun. Medgidia

Ani 2007 2008 2009 2010 2011
TOTAL / TIP AE Acronim 797 774 678 639 687
Nr. agenți econiomici
Societate
S.C. 663 648 555 493 545
Comercială
Persoană Fizică
P.F.A. 97 90 85 76 62
Autorizată
Asociaţie
A.F. 25 23 23 51 62
Familială
Cabinet Medical
C.M.I. 12 13 15 19 18
Individual
Se poate observa o diminuare a numărului total de agenți economici precum și a

numărului de societăți comecricale, în perioada 2007-2011. În același timp se constată
o ușoară creștere a numărului de asociaţii familiale și cabinete medicale individuale.
MEMORIU GENERAL 56
2.4.5.4 Banking
Principalele bănci comerciale ce activează la nivel național au sucursale, filiale
și/sau agenții în municipiul Medgidia. Prin intermediul acestora, băncile oferă clienților
corporatiști servicii și pachete de servicii personalizate pentru nevoile specifice ale
mediului economic românesc. De asemenea, majoritatea băncilor a dezvoltat pachete
de servicii dedicate IMM-urilor, care beneficiază de anumite facilități oferite de sistemul
bancar pentru încurajarea și susținerea dezvoltării acestui sector de întreprinderi.
Creditele pentru IMM-uri au destinații multiple, acoperind toată gama de nevoi de

finanțare ale societăților: cheltuieli și stocuri curente, investiții și dezvoltare etc. Pe lângă
acestea, în ultima perioadă a fost dezvoltat descoperitul de cont, un produs de creditare
menit să acopere necesarul de lichidități al IMM-urilor, pe termen scurt. De asemenea,
băncile au configurat produse de leasing pentru IMM-uri, destinate achiziționării de
utilaje, mașini etc.
In perioada actuală evoluția economică a determinat însă un declin al finanțărilor

acordate de sistemul bancar, generând sincope în fluxurile de numerar și în lichiditățile
la dispoziția firmelor.
Pentru IMM-urile ce implementează proiecte care beneficiază de finanțări

nerambursabile oferite de Uniunea Europeană sau de diverse autorități finanțatoare,
băncile oferă IMM-urilor pachete personalizate, orientate spre creditări pentru
cofinanțarea acestor proiecte.
Cele mai importante bănci, cu sucursale / sedii în municipiul Medgidia:
Denumirea bancii Locatie sucursala
Banca Cooperatistă Ovidius Municipiul Medgidia
Banca Transilvania Municipiul Medgidia
C.E.C. Bank S.A. Municipiul Medgidia
Banca B.C.R. S.A. Municipiul Medgidia
Banca Unicredit Țiriac Bank S.A. Municipiul Medgidia
Banca Bancpost Municipiul Medgidia
Banca BRD Groupe Societe Generale Municipiul Medgidia
Banca Volksbank Municipiul Medgidia
MEMORIU GENERAL 57
Pachetele de produse și servicii destinate IMM-urilor presupun, în general,

asocierea unui produs de creditare cu alte produse opționale. Acestea constau, de
obicei, în mijloace de gestionare a lichiditaților sau în servicii de monitorizare și
administrare a contului curent. Printre acestea se numară cardurile bancare, soluții de
acceptare ale acestora (POS), module de plăți (în lei sau valută), module de licitații
valutare etc. Servicii și, mai mult, concepte, relativ nou introduse pe piața bancară
românească sunt electronic/Internet banking-ul, mobile banking-ul, managementul
investițiilor, intermedieri bursiere, factoring-ul etc.
2.4.5.5 Infrastructura de afaceri

Parcul Industrial Medgidia
Parcul Industrial Medgidia (PIM) se va construi între zona de sud a oraşului

Medgidia şi zona de nord a localitatăţii Valea Dacilor, pe drumul naţional DJ381 și se
întinde pe o suprafaţă de 565,2 ha.
Atuurile economico-comerciale ale Parcului Industrial Medgidia sunt în principal:
 Distanţa faţã de capitalã este de 190 km, faţã de Constanţa de 35km, iar faţã de
Aeroportul Mihai Kogălnicenu de 35 km;
 PIM se aflã la doar un km faţă de autostrada proiectată A2
 PIM se aflã la 5 km de portul fluvial Medgidia (capacitate 11,5 milioane t / an );
 PIM are ieşire la calea feratã Medgidia-Negru Vodă, Bulgaria;
 El va determina creşterea intravilanului la 1872,60 ha (de 1,54 ori);
 Se vor crea aproximativ 24.000 de locuri de muncă;
 Revitalizarea traficului feroviar în zonă(în prezent -4 curse dus-întors pe zi).
Patrimoniul Parcului Industrial Medgidia se va compune din teren, clãdiri,

infrastructurã, date spre folosinţã pe o perioadã de 30 ani de cãtre acţionarii săi. Parcul
Industrial Medgidia este o societate mixtă, acţionarii săi vor realiza investiţii importante
ce vor implica angajarea unei părţi importante a forţei de muncă.
Parcul se va afla în zona cu raza de 30 Km pentru supravegherea radioactivităţii

mediului CNE Cernavodă, în sectorul VI ( E.S.E.), la distanţe de 21 – 24 Km faţă de
Unitatea nr. 1.
Parcul industrial va reprezenta un obiectiv de interes naţional iar sub aspect

funcţional de interes zonal (situaţie similară Portului Constanţa şi Centralei
Nuclearelectrice Cernavodă).
MEMORIU GENERAL 58
CONCLUZII PRIVIND COMPETITIVITATEA ECONOMICA
 Există investiţii majore la nivelul municipiului Medgidia.

 Este necesara o strategie de atragere a investiţiilor pentru a putea atrage ISD
(investitii straine directe)
 Din punctul de vedere al asociativităţii şi organizării mediului de afaceri în
organizaţii şi asociaţii formale, nu se poate vorbi despre o „comunitate de afaceri”
în adevăratul sens al cuvântului. Dacă această situaţie nu este atât de
importantă pentru companiile mari, în cazul IMM-urilor lipsa unei coordonări şi a
reprezentativităţii poate fi considerată o deficienţă majoră, întrucât conduce la o
disoluţie a puterii de negociere, care împiedică obţinerea de facilităţi.
 Investiţiile productive sunt destul de reduse, majoritatea IMM-urilor activând în
domeniul comerţului, industriei uşoare, construcţiilor, transporturilor.
 Competitia directa cu oraşul Constanţa este foarte puternică: în Constanţa exista
Zonă liberă iar în acest moment se oferă amplasamente în cadrul unui parc
industrial dotat cu toată infrastructură tehnică necesară.
MEMORIU GENERAL 59
2.4.6 Analiza sectorului turism în municipiul Medgidia
2.4.6.1 Date privind principalele unități de cazare active în municipiul Medgidia

Din analizarea oferetei de cazare din municipiul Medgidia s-au conturat
urmatoarele date privind principalele locații concurente :
Denumire Număr
Capacitate de cazare Tarife de cazare
hotel stele
Hostel 12 camere duble și triple cu

** baie proprie,24 locuri, -
Dobrogea restaurant
Hotel D'YF ** 13 camere, 40 locuri
10 camere duble ;20 de locuri

Hotel Livius *** 80 lei /camera pe noapte
restaurant
45 camere duble – 90 locuri

Hotel La
** 85 lei /camera pe noapte
Strada restaurant
80 lei/ camera 2 paturi

7 camere cu 2 paturi și 11 opersoană;100lei/
camere cu pat dublu; 36 locuri
Hotel Blanca *** 2persoane;
100lei/camera cu pat
restaurant
dublu
11 camere cu pat dublu, 3 100 lei/camera cu pat

camere cu 3 paturi, un dublu; 150lei/camera cu
Hotel Luxor *** apartament, 34 locuri, trei paturi; 200
lei/apartament
restaurant
Structuri de primire turistică pe tipuri de structuri 2003-2010 mun. Medgidia

Tipuri de structuri Ani
de primire 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
turistică UM: Număr
TOTAL 2 2 2 2 2 2 3 3
Hoteluri 2 2 2 2 2 2 2 2
Hosteluri : : : : : : 1 1
MEMORIU GENERAL 60
Capacitatea de cazare turistică pe tipuri de structuri 2003-2010 mun. Medgidia

de primire 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
TOTAL 160 154 154 134 134 134 158 158
Hoteluri 160 154 154 134 134 134 134 134
Hosteluri : : : : : : 24 24
Numărul structurilor de primire pe tipuri de structuri de primire, în cadrul

municipiului Medgidia a rămas constant până în anul 2009 când au apărut și structuri de
primire de tip hostel pe lângă cel existent de hotel. În ceea ce privește capacitatea de
cazare turistică pe tipuri de structuri nr. locurilor a suferit ușoare scăderi și creșteri
variând între 134-160 de locuri.
TURIȘTI ÎN MEDGIDIA PE ANUL 2010
Indicatori anul 2010 SOSIRI ÎNNOPTĂRI SEJUR MEDIU
Total turiști 3921 12804 3,27
Turiști rezidenți în România 3793 12550 3,31
Turiști nerezidenți în România 128 254 1,98
Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri 2003-2010 Jud. Constanța

de primire 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
TOTAL 4471570 4675437 4408166 4115909 4469418 4435702 3753245 3166706
Hoteluri 3935905 4071854 3923567 3643145 4039479 3966524 3318474 2836912
Hoteluri pentru
tineret, hosteluri 2500 3013 15831 19867 21219 21608 26529 17085
și moteluri
Vile turistice și
62305 76285 112692 106420 104286 107183 103950 93940
cabane turistice
Bungalouri 94136 64149 42569 52369 39219 58168 65634 14530
Campinguri 139973 148287 137281 142201 146123 177322 122993 142322
Căsuţe turistice 26823 23570 9502 10549 14498 14629 22865 3747
Tabere de elevi
180413 248326 115488 110116 54600 49788 61309 29185
şi preşcolari
Pensiuni turistice 19047 23196 30105 21071 40472 25870 22779 15315
Pensiuni
10468 16757 21131 10171 9522 14610 8712 13670
agroturistice
În raport cu anul 2003, în anul 2010 se constată scăderi ale numărului de

înnoptări în jud. Constanța în cadrul hotelurilor, bungalourilor, căsuțelor turistice,
taberelor de elevi și pensiunilor turistice și creșteri a numărului de înnoptări în cadrul
hotelurilor pentru tineret, hosteluri, moteluri, campingurilor și pensiunilor agroturistice.
Acestă tendință a fost manifestată în cadrul municipilui Medgidia prin deschiderea unui
hostel în anu 2009.
2.4.6.2 Potential turistc de valorificat
MEMORIU GENERAL 61
2.4.6.2.1 Locuri de vizitat:

Muzeul de artă „Lucian
Grigorescu”
Geamia Abdul Medgid (

moscheea mare)
MEMORIU GENERAL 62
Mausoleul eroilor sârbi, croați și

sloveni. Mausoleul, în forma de
piramida, a fost ridicat în anul
1926, de catre statul iugoslav,
pentru a adaposti osemintele a
224 militari sârbi, croați și
sloveni, morți în Primul Razboi
Mondial pe teritoriu dobrogean.
Pe partea din față a piramidei-
osuar este fixata stema fostului
stat iugoslav, sub care este
plasata o inscripție în limba
sârba. Mai jos se gasește o
plachetă de marmură pe care
este fixată o cunună de lauri
din bronz. La monument se
ajunge pe o scara din beton, iar
împrejmuirea acestuia este
realizata cu stâlpi din piatra,
legați cu lanțuri.
Biserica Ortodoxa "Sf. Petru și

Pavel"
MEMORIU GENERAL 63
Complexul Sportiv ”Iftimie Ilisei”
Faleza canalului Dunăre-Marea

Neagră
2.4.6.2.2 Obiective culturale

În prezent, activitatea culturală a municipiului Medgidia se desfăşoară în
următoarele instituţii culturale:
 Biblioteca municipală Medgidia

 Casa municipală de cultură I.N. Roman
 Casa de cultură a sindicatelor „Lucian Grigorescu”
 Cinematograful Dobrogea
2.4.6.2.3 Potențial natural valorificabil

 Canalul Dunăre-Marea Neagră
 Canalul Vechi are potențial pentru agrement nautic de toate categoriile, pornind
de la oferirea unor locuri de iernat pentru ambarcațiuni, continuând cu oferirea
plimbărilor de agrement cu vaporașe, bărci cu motor, cu pânze sau vâsle,
hidrobiciclete, skijet etc. El este concesionat din 2011 în vederea realizării unei
baze pisicole -agrement.
MEMORIU GENERAL 64
 Tot în legatura cu apa este posibilă amplasarea unui waterpark, a ștrandurilor

etc.
 Având în vedere ca în apropiere se găsesc situri protejate (Natura 2000) există
un însemnat potențial de atragere a iubitorilor de natură (drumeții, photo hunting
2.4.7 Transport și infrastructură tehnică

La nivelul Regiunii Sud-Est, majoritatea căilor de acces rutier sunt pe axul Est-
Vest ( Autostrada Soarelui-A2) fapt care face un punct geostrategic relevant din
municipiul Medgidia.
Pe teritoriul judeţului Constanța se intersectează axe de transport şi drumuri

naţionale care pot susţine componenta transport pentru a constitui un element-cheie în
dezvoltarea Judeţul Constanța în viitor.
Din punct de vedere strategic, municipiul Medgidia este un important punct nodal de
infrastructură la nivel european şi poate deveni principal punct de conexiune regională
pe următoarele axe:
 cursul inferior al Dunării(Canalul Dunăre-Marea Neagră)

 Est – vest, Bucureşti – Cernavodă – Medgidia-Cosntanța
Bucurându-se de intersecţia axei de transport E-V şi de apartenenţa la coridorul

pan-european VII prin segmentul Canalul Dunăre-Marea Neagră şi la coridorul pan-
european IV de transport rutier şi feroviar (segment în traseul „Dresda - Bucureşti-
Medgidia - Constanța”) municipiul Medgidia și judeţul Constanța au suficiente premise
pentru a deveni teritorii de tranzit pentru un circuit intens de marfă şi persoane.
Caracterizare generală:
 Transportul rutier, legătura primă cu municipiul Bucureşti şi cu restul ţării,

dispune de un drum expres şi drumuri naţionale în marea majoritate cu condiții
bune de circulație.
 Transportul naval de mărfuri are un flux foarte redus comparativ cu nivelul
naţional, doar2,5% din traficul de mărfuri naţional. Capacitatea tehnică pentru
crearea condiţiilor necesare lipseşte iar proiectele de modernizare sunt
preconizate a se finaliza doar în anul 2013. În plus, această ieşire la Dunăre este
un punct geostrategic important pentru România, prin acest punct realizându-se
una din legăturile principale ale Vestului Europei cu Marea Neagră.
 Transportul feroviar crește continuu, plasându-se în fruntea transportului de
pasageri cu microbuze şi autobuze (tendinţa naţională) și de marfă cu tir-urile.
2.4.8 Concluzii- potențial economic

Sector PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Industrie Medgidia dispune de zone ce se Structura economică învechită,
pretează la derularea de noi afaceri industrie în declin, utilaje vechi cu
MEMORIU GENERAL 65
în domeniul industrial: uzură fizică și morală ridicată.

-zona portuară Medgidia Est; Starea patrimoniului fizic industrial
-zona industrială Medgidia Nord Slaba eficiențã a agenților
Structura economică diversificată economici din industrie.
Existența unei tradiții industriale. Pierderea unor piețe de desfacere
Spații mari dotate corespunzător importante.
pentru depozitare și conservare; Nivel redus al dezvoltarii IMM-
terenuri libere, la prețuri accesibile, urilor.
pentru realizarea de costrucții Indice de dezvoltare scăzut al
industriale, depozite întregii zone (Categoria III).
Disponibilitatea materiilor prime Fluctuație mare a personalului
necesare în zonă, pentru anumite între diversele ramuri economice.
activități industriale: industria Management slab.
materialelor de construcție, Absența unui mecanism de
industria alimentară. stimulare selectivă a activităților
Predominarea proprietății private industriale și de promovare a
asupra proprietății de stat. industriilor nepoluante și care
Existența unor investitori strategici produc bunuri cu valoare adaugată
în zonă( LAFARGE), care pot mare.
antrena dezvoltarea unor activități Lipsă acută a locurilor de muncă,
economice pe verticală tendința în creștere a ratei
Forță de muncă calificată în diverse șomajului
domenii de activitate Slaba dezvoltare a serviciilor
Nivelul mic al taxelor și impozitelor
locale
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Distanța mică până la port, ceea ce Lipsa resurselor pentru finanțarea
înlesnește transportul pe canalul investițiilor majore
Marea Neagră- Dunăre-Rin- Main Instabilitatea legislativă în
Distanța de 35 km până la domeniul economic
aeroportul Insuficiența resurselor bugetare
Mihail Kogălniceanu necesare susținerii dezvoltării
Construirea autostrăzii București- industriale
Constanța Competiție regională în privința
Înființarea parcului industrial orientării investițiilor directe
Posibilitatea utilizării instrumentelor Creșterea deficitelor economice
datoriei publice( împrumuturi și Instabilitare politică internațională
obligațiuni municipale) ca surse Conflicte de interese între centrele
atrase de la bugetul local) economice din județul Constanța
Posibilitatea accesării unor surse
atrase ale bugetului local (proiecte,
surse guvernamentale, surse
private, taxe speciale)
Stabilirea economiei naționale
Îmbunătățirea legislației în domeniul
muncii
Simplificarea procedurilor juridice și
administrative pentru încurajarea
MEMORIU GENERAL 66
investitorilor
Crearea de parteneriate public-
private în folosul dezvoltării
industriale
Agricultură Fond funciar important (aproximativ Slaba dotare a producătorilor cu
2% din totalul județului) mijloace de producție (mașini și
Condiții climatice și de sol propice echipamente performante).
unei agriculturi de tip intensiv. Uzura avansată a bazei tehnico-
Potențialul mare de forță de muncă materiale și de irigații
specializată și necalificată Exploatații de dimensiuni mici și
Infrastructura de irigații prezentă în foarte mici care conduc la
aproape toată regiunea randamente scăzute la hectar
Relații comerciale favorabile cu Gradul redus de prelucrare al
piețele naționale și internaționale produselor agricole obținute în
Existența în regiune a unor societăți regiune
importante, cu tradiție în practicarea Veniturile scăzute ale locurilor
agriculturii, viticulturii și zootehniei zonelor rurale din municipiul
Existența în regiune a unor societăți Medgidia
din domeniul construcțiilor de Infrastructura socială, sanitară,
mașini agricole economică, edilitară deficitară la
Existența Asociaţiei de Dezvoltare periferiile rurale
Zonale Medgidia
Strategia de dezvoltare rurală a
zonei Medgidia
Interes în creștere pentru produsele Eliminarea subvenționării directe a
ecologice atât în România cât mai agriculturii
ales în Uniunea Europeană Creșterea prețurilor la principalele
Posibilitatea accesării de fonduri materii prime consumate în
pentru agricultură și dezvoltare procesul tehnologic
rurală atât pentru sectorul public cît Concurența liberă a produselor
mai ales în Uniunii Europene, românești cu cele din alte state
Băncii Mondiale și altor insitituții europene, de la intrarea în Piața
Implicarea din ce în ce mai activă a Comună
sectorului bancar și a fondurilor de Închiderea unor unități agricole și
garantare în susținerea agriculturii zootehnice datorită neconcordanței
Facilitățile oferite, după 2007, în cu standardele de calitate și
cadrul Politicii Agricole Comune și a siguranța alimentară impuse de UE
Politicii de Dezvoltare Regională
Cotele negociate de România cu
Uniunea Europeană
Punerea în valoare a potențialului
agricol în direcția agriculturii
durabile
MEMORIU GENERAL 67
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Sector
Activități Patrimoniu fizic( dane operaționale, Starea patrimoniului fizic
portuare magazii, dotări specifice ale danelor arhitectural și nevalorificarea lui
de operare) economică
Rețele tehnico-edilitare dezvoltare( Existența în perimetrul portului a
apă, canalizare, energie electrică) unei gropi de gunoi.
Rețele de telecomunicații Activități portuare reduse
Rețele de comunicare interne și Imposibilitatea aplicării unui plan
internaționale de dezvoltare a portului, în cadrul
unei strategii zonale de dezvoltare,
datorită faptului că administrația
locală nu deține responsabilitatea
administrării portului
Parteneriat public-privat Declinul economic continuu al
Posibilitatea accesării unor surse activităților industriale majore
atrase ale bugetului local( proiecte, (minerit, metalurgie)
surse guvernamentale, surse Insuficiența resurselor bugetare
private, taxe speciale) Necorelarea responsabilităților
Poziționare geostrategică în cadrul transmise în finanțare cu resursele
zonei Dobrogei și a zonei de sud- bugetare aferente
est a României Reducerea drastică a resurselor
Prezența unor investitori străini în pentru finanțarea obiectivelor de
zonă în special operatori de investiții majore
activități portuare Creșterea economică
Posibilitatea dezvoltării transportului nesemnificativă
de mărfuri și a altor activități Competiție regională la surse de
specifice pe Canalul Dunăre-Marea finanțarea
Neagră. Schimbări rapide în legislația
economică
Turism Patrimoniu fizic (patrimoniu cultural, Starea patrimoniului fizic

natural, existența unităților arhitectural și slaba valorificare a
hoteliere) lui economică
Rețele tehnico-edilitare dezvoltate, Existența în perimetrul portului a
de telecomunicații, de comunicare unei gropi de gunoi
interne și internaționale Starea nesatisăcătoare a unor
Existența canalului, a falezei și a drumuri de acces spre zone cu
portului ce permit activități turistice potențial turistic
Reactivarea plajei din zona
Canalului Vechi
Proximitatea față de litoralul Mării
Negre
MEMORIU GENERAL 68
Parteneriat public privat Insuficiența resurselor bugetare

Poziționarea geostrategică în cadrul Reducerea atractivității turistice a
zonei Dobregei și a zonei de Sud- litoralului românesc al Mării Negre
Est a României Reducerea drastică a resurselor
zonă investiții
Abordarea strategică la nivel Competiție regională la surselor de
național și internațional a finanțare
problematicii Mării Negre
2.5 POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE
2.5.1 Structura socio-economica şi demografica a populației

Descrierea evoluției populației Municipiului Medgidia și a structurii populației
după diferite caracteristici este realizată comparativ cu cea a populației județului
Constanța folosind datele furnizate de Institutul National de Statistică prin
Recensământul populației și locuințelor din 1992 și 2002, Anuarul statistic 2008, Fișele
localitații, datele statistice din Baza TEMPO Online, Populația României pe localități la 1
ianuarie 2010.
2.5.1.1 Evoluția populației

În perioada 1992 - 2010 se manifestă o tendință de descreștere a volumului
populației stabile atât la nivel național cât și la nivelul municipiului Medgidia și o tendință
de creștere în cadrul județului Constanța și în cifre comparative în intervalul 1992 –
2010 se înregistrează o scădere a populației cu 6,0% la nivel național, 3,4% la nivelul
județului Constanța și 5,7% la nivelul municipiului Medgidia. Se observă că tendința de
scădere a populație în intervalul analizat, la nivelul municipiului Medgidia și județului
Constanța este superioară scăderii înregistrate la nivel național.
Populația totală a municipiului Medgidia și județului Constanța
în perioada1992 – 2010
populație totală 1992 2002 2006 2007 2009 2010
Municipiul Frecvență 46657 43841 44392 44270 44121 44036

Medgidia absolută
Evoluție 1992=100% 93,9% 95,2% 94,8% 94,5% 94.3%
Județul Frecvență 748769 715151 716576 718330 721896 723696

Constanța absolută
MEMORIU GENERAL 69
Evoluție 1992=100% 95,5% 95,7% 95,9% 96,4% 96,6%
La nivel Frecvență 22.810.035 21.680.974 21.583.465 21.537.563 21.498.616 21.462.186

național
absolută
Evoluție 1992=100% 95,0% 94,6% 94,4% 94,2% 94,0%
Sursa datelor: INSSE - Baza de date TEMPO Online, 2009
Evoluția Populației Mun. Medgidia și Jud. Constanța
1992-2009
900000
800000
700000 769 96
8 15
1 76 30
74 5 165 183 218
600000 71 7 7 7
nr. populației
500000
400000
300000
200000
7
1
1
65
39
27
12
84
46
44
44
44
43
100000
0
1992 2002 2006 2007 2009
anul
Mun.Medgidia Jud. Constanta
2.5.1.2 Structura pe sexe

Distribuția pe sexe a populației Municipiului Medgidia în ianuarie 2010 reflectă un
relativ echilibru între ponderea populației feminine 51,36% - 22.616 femei și a celei
masculine 48,64% - 21.420 bărbați, situația fiind comparabilă cu cea observată la
nivelul județului Constanța - populație feminină (51,45%) și populație masculină
(48,55%), neputându-se vorbi de diferențe semnificative. Raportul de masculinitate
(număr de barbați la 100 femei) are la nivelul zonei studiate valoarea de 94,71 fiind
inferior celui calculat la nivelul județului Constanța care indică 94,35 barbați la 100 de
femei.
Structura populației pe sexe – municipiul Medgidia
Municipiul Medgidia 2002 % total 2010 % total
MEMORIU GENERAL 70
Total (număr de persoane) 43841 100% 44036 100%
- Masculin 21312 48,61 21420 48,64
- Feminin 22529 51,39 22616 51,36
2.5.1.3 Structura populației pe vârste

Municipiul Medgidia 2002 (%) 2010 (%)
Total (număr persoane) 43841 100 44036 100
0-14 ani 7618 17,36 6906 15,68
15-59 ani 29372 66,99 29168 66,23
60 ani și peste 6851 15,65 7962 19,09
La recensământul populației (2002), datele evidențiază, pe ansamblul

municipiului, urmatoarea distribuție pe principalele grupe de vârstă: populația cu vârste
cuprinse între 0-14 ani - populație tânără - reprezenta 17,36% din total; populația cu
vârstă cuprinsă între 15-59 ani (cu vârstă de muncă) era de 66,99%, iar cei cu vârste de
peste 60 de ani - vârstnicii - reprezentau 15,65%.
La nivelul anului 2010, populația pe grupe mari de vârstă avea următoarea

structură: ponderea populației tinere (0-14 ani) – 15,68%, ponderea populației în vârstă
de muncă – 66,23% , iar a celei vârstnice – 19,09%.
MEMORIU GENERAL 71
Comparativ cu anul 2002, ponderea populației tinere a cunoscut, până în anul

2010, o scădere de 1,68 puncte procentuale, ceea ce reprezinta o pierdere de
aproximativ 1.68% din populația cu vârste între 0 și 14 ani.
Muncipiul Medgidia - 2002 Muncipiul Medgidia - 2010
Populatia stabilã pe grupe de vârstã și sexe
Populația stabilã pe grupe de vârstã și sexe la recensãmântul din martie 2002
Grupe de Total Masculin Feminin

vârstă
Sub 14 6777 3488 3289
14 841 427 414
15 - 19 3427 1741 1686
20 - 24 3569 1819 1750
25 - 29 3335 1608 1727
30 - 34 4179 1983 2196
35 - 39 2766 1318 1448
40 - 44 3275 1580 1695
45 - 49 3805 1930 1875
50 - 54 2958 1434 1524
55 - 59 2058 984 1074
60 - 64 2278 1014 1264
65 - 69 2030 967 1063
MEMORIU GENERAL 72
70 - 74 1343 549 794
75 și peste 1200 470 730
Total 43841 21312 22529
75 și peste
65 - 69
55 - 59
Masculin
45 - 49 Feminin
35 - 39
25 - 29
15 - 19
Sub 14
0 1000 2000 3000 4000
Populația stabilă pe grupe de vârstă și sexe la 1 ianuarie 2002
Populatia stabilă pe grupe de vârstã și sexe la 1 ianuarie 2010
Grupe de Total Masculin Feminin

varsta
0-4 2731 1416 1315
5-9 2195 1131 1064
10 - 14 1980 1015 965
15 - 19 2257 1149 1108
20 - 24 3649 1857 1792
25 - 29 3325 1773 1552
30 - 34 3611 1862 1749
35 - 39 3241 1523 1718
MEMORIU GENERAL 73
40 - 44 3729 1799 1940
45 - 49 2792 1357 1435
50 - 54 3402 1637 1765
55 - 59 3152 1520 1632
60 - 64 2333 1063 1270
65 - 69 1761 752 1009
70 - 74 1704 710 994
75 - 79 1260 520 740
80 - 84 623 236 387
85 și peste 281 100 181
Total 44036 21420 22616
80 – 84 ani
70 – 74 ani
60 – 64 ani
50 – 54 ani
Masculin
40 – 44 ani
Feminin
30 – 34 ani
20 – 24 ani
10 – 14 ani
0 – 4 ani
0 500 1000 1500 2000 2500
Populația stabilă pe grupe de vârstă și sexe la 1 ianuarie 2010
Se observă următoarele:
 Scăderea ponderii populației tinere și creșterea celei de peste 60 de ani pun în

evidentă fenomenul de imbătrânire demografică în cazul populației municipiului
Medgidia.
MEMORIU GENERAL 74
 Piramida vârstelor ilustrează efectivele reduse de populație tânără (0-9 ani) și pe

cele bine reprezentate de populația activă aflată până în pragul pensionării (40-
55 ani).
 Analiza populației pe sexe și vârste evidențiază și faptul că municipiul Medgidia
dispune de efective importante de populație cu vârste cuprinse între 25 - 44 ani,
ceea ce constituie o resursă importantă pentru creșterea natalității.
 Dezvoltarea socio-economică a municipiului Medgidia este direct influențată de
evoluția demografică în general precum și de mișcarea naturală, migratorie și de
procesul de îmbătrânire demografică în special.
 Efectele acestora pot fi puse în evidență de raportul de dependență după vârstă,
care exprimă raportul dintre populația în vârstă de muncă (15-59 ani) și restul
populației și ne arată sarcina socială pe care o suportă segmentul populației
adulte care are cea mai importantă contribuție la realizarea bugetului familial și
are de asemenea un rol activ în formarea tinerei generații. Nu este identic cu
raportul de dependență economică, ce se calculează ca raport între populația
inactivă și cea activă.
 Raportul de dependență dupa vârstă, în anul 2009 înregistra la nivelul
municipiului Medgidia un număr de 509 dependenți minori și/sau vârstnici ce
revin la 1000 de persoane în vârstă de muncă.
 Comparativ cu anul 2002, în 2010 valoarea raportului de dependență a crescut
atât la nivelul municipiului cât și la nivelul județului Constanța.
Raportul de dependență după vârstă
Raport de dependenta dupa varsta 2002 2010
municipiul Medgidia 492 509

Sursa: INSSE, Recensamantul populației și Locuintelor 2002, Tempo-Online 2009
Indicele vitalității populației calculat prin raportarea populației tinere( până în 15
ani) la populația vârstnică( peste 60 de ani) are pentru municipiul Medgidia, în anul
2010, valoarea de 0,86, în scădere față de anul 2002 (1,11), sub nivelul dorit de 1,5
care asigură înlocuirea generațiilor.
2.5.1.4 Structura etnică a populației

Populația stabilă pe etnii se repartizează la nivelul anului 2002 după cum este
redat în tabelul 10. Ponderea cea mai mare o are populația de etnie româna care
reprezintă peste 80,18% din totalul populației municipiului Medgidia. Circa 1,13
procente revin populației de etnie rroma. O importantă pondere este reprezentată de
turci(9,25%) și tătari(9,09%). Altor etnii le revin ponderi nesemnificative (sub 0,19%).
Structura etnică (2002)
Etnie Județul Constanța % Municipiul Medgidia %
MEMORIU GENERAL 75
Români 652777 91,27 35154 80,18

Rromi 6023 0,85 497 1,13
Maghiari 921 0,12 21 0,04
Turci 24246 3.4 4056 9,25
Tătari 23230 3,25 3987 9,09
Ruși - 5273 0.73 40 0.09
Lipoveni
Alte etnii 2681 0,38 86 0.19
Total 715151 100,0 43841 100
2.5.1.5 Structura populației dupa religie

Religia cu cea mai mare reprezentativitate atat la nivel de municipiu, cât și la
nivel județean este cea ortodoxă, ponderile înregistrate fiind comparabile la cele două
niveluri ( 90,75% - județul Constanța ; 80,54% - municipiul Medgidia). O importantă
pondere este reprezentată de religia musulmană(18,59%).
Cu o pondere relativ scazută sunt reprezentate și religia romano – catolica ( 0,32

%) , adventist de ziua a saptea(0,13%) și alte religii (0,31%).
Structura populației dupa religie (2002) - % din total
Religia Județul % Municipiul %

Constanța Medgidia
Ortodoxa 648986 90,75 35312 80,54
Romano-catolica 5532 0,77 142 0,32
Adventist de ziua a 1806 0,25 58 0,13
saptea
Musulmani 48454 6,78 8154 18,59
Alte religii 10373 1,45 140 0,31
Total 715151 100,0 43841 100,0
Sursa: INSSE, Recensămantul populației și Locuințelor 2002
2.5.1.6 Structura socio-economică a populației

Datele puse la dispoziție de Recensământul populației și Locuințelor 2002 privind
distribuția populației pe grupe de vârstă arătau că în Municipiul Medgidia proporția
populației în vârstă de muncă (15-59 ani) era de aproximativ 66,99% și totuși populația
activă ocupată reprezenta doar 29,84% din populația totală a municipiului.Populația
activă a municipiului reprezintă circa 6,87% din populația activă a județului Constanța,
fapt datorat rolului deosebit de important pe care îl are municipiul Medgidia în economia
județului.
MEMORIU GENERAL 76
Municipiul dispunea de resurse umane numeroase și bine pregatite profesional și

educațional.
Populatia activã ocupatã pe activități la recensãmântul din 2002
Sector
Principalele Alte
Persoane % Gospodărie gospodării
activități De
Privat Mixt
stat proprie decât cea
proprie
Total populație
activã ocupatã, din 13.085 100 5713 6876 450 24 22
care:
- agricultură 840 6,42 0 816 0 24 0
- silvicultură și
22 0,17 10 12 0 0 0
economia vânatului
- piscicultură 6 0,04 1 5 0 0 0
- industria
167 1,27 132 24 11 0 0
extractivă
- industria
2737 20,92 473 2090 174 0 0
prelucrãtoare
- industria energiei
electrice și termică; 641 4,90 538 71 32 0 0
gaze și apă
- construcții 1250 9,55 311 833 106 0 0
- comerț 1694 12,95 127 1529 38 0 0
- hoteluri și
229 1,75 30 198 1 0 0
restaurante
- transporturi și
1428 10,91 815 568 45 0 0
depozitare
- poștă și
173 1.32 109 45 19 0 0
telecomunicații
- activități
153 1,17 90 56 7 0 0
financiare
- tranzacții
422 3,23 75 340 7 0 0
imobiliare
MEMORIU GENERAL 77
- administrație
1474 11,26 1474 0 0 0 0
publicã
- învățământ 745 5,69 726 19 0 0 0
- sănătate 732 5,59 615 111 7 0 0
- activități de
345 2,64 187 154 4 0 0
servicii colective
- activități în
gospodării 27 0,21 0 5 0 0 22
personale
Populația activă și ocupată , pe sexe, la recensamântul din 2002- Medgidia
Municipiul Medgidia Ambele sexe Masculin Feminin
Populația activă 16226 10146 6080
Populația ocupată 13085 8147 4938
Grad de ocupare al populației active 80,64% 80,29% 81,21%

Populatia activã ocupatã dupã statutul profesional, la recensãmântul din 2002-
Medgidia
Statutul profesional Persoane %
Total populație activă ocupată, din care: 13085 100
- salariați 12.219 93,4
- patroni 424 3,24
- lucratori pe cont propriu 348 2,65
- membrii societăților agricole 4 0,03
- lucrători în gospodăria proprie 55 0,42
- alte situații 35 0,26
Se observă un spirit antreprenorial destul de scăzut în rândul populației active

din municipiul Medgidia, și trebuie remarcat faptul ca acolo unde există este orientat în
principal înspre comerț, transporturi, construcții și mult mai puțin înspre industria
prelucrătoare și servicii.
Rata de dependență economică pentru municipiul Medgidia la nivelul anul 2002

este de 2,04 și reprezintă numărul de persoane inactive economic pe care trebuie sa le
MEMORIU GENERAL 78
susțină o persoană activă economic. Pentru județul Constanța această are valoarea de
1,53 evidențiându-se prin comparație presiunea economică mai ridicată care se exercită
asupra unei persoane active din municipiu.
2.5.1.7 Mișcarea Naturală şi Migratorie

Cele două tipuri de mișcări care determină volumul și structura unei populații
sunt: mișcare naturală cu cele două fenomene pe care le surprinde - natalitate și
mortalitate - și mișcarea migratorie.
Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalitații care

reprezintă numărul de copii născuți vii la 1000 de locuitori într-o perioada determinată
(un an calendaristic). În anul 2010 conform datelor furnizate de INSSE (Baza Tempo-
Online), în municipiul Medgidia rată natalitații avea valoarea de 12,46‰.
Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul celor
decedați la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic), iar
importanța acestui fenomen demografic derivă din faptul că el este și un indicator al
calității vieții, fiind direct influențat de factori socio-economici, precum accesul la
serviciile de sănătate și nivelul de educație, dar și de factori ecologici. Rata mortalității
în municipiul Medgidia avea în 2010 valoarea de 10,76‰.
Rata mortalității infantile reprezintă frecvența deceselor sub un an, raportată la

totalul născuților vii dintr-o perioadă determinată (de obicei un an calendaristic). Pentru
anul 2010 la nivelul municipiului Medgidia a fost calculată o rată medie a mortalitații
infantile de 25,29‰.
Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele două
fenomene: natalitate și mortalitate. El evidențiază creșterea naturală a unei populații și
se calculează ca diferență între numărul de nașteri și cel de decese care au avut loc
într-un an raportat la volumul populației. Pentru municipiul Medgidia, valorile atinse în
anul 2010 sunt pozitive, respectiv + 1.70‰.
Indicator Rata Rata Rata Rata Rata Rata

ul natalități mortalităț sporulu mortalităț nupțialitaț divorțialităț
(Medgidia i ii i ii infantile ii ii
-2010) natural
Proporții la 12,46‰ 10,76‰ +1,70‰ 16,39‰ 6.08‰ 2,61‰

1000
locuitori
Evoluția volumului populației este influențată nu doar de mișcarea naturală a
acesteia, ci și de mișcarea migratorie.
Migrația reprezintă totalitatea stabilirilor și plecărilor cu domiciliu înregistrate la

nivelul unei unități administrativ-teritoriale.
MEMORIU GENERAL 79
Valorile înregistrate atât la nivel județean cât și la nivelul municipiului Medgidia

sunt prezentate în continuare.
Municipiul Medgidia - Mișcarea migratorie în anul 2010
Indicatorul Sosiți (inclusiv Plecați (inclusiv Sold

migrația externă) migrația externă)
Persoane 732 1386 - 654
Cei care migrează sunt cu predilecţie tinerii atraşi de oportunităţile existente in
municipiul Constanţa, centru universitar, economic şi socio-cultural important la nivel
regional sau capitala ţării, Bucureşti.
Soldul negativ al sporului natural combinat cu soldul negativ al mișcării migratorii

au determinat o scădere a populației orașului.
2.6 CIRCULAȚIA
Transporturile influențează și la rândul lor, sunt influențate de caracteristicile
dezvoltării economice. Ele contribuie, în mod substanțial la formarea P.I.B., creează
oportunități pentru angajarea forței de muncă și beneficii indirecte orientate către
dezvoltarea regională și globalizare. Din aceste motive, putem aprecia că transporturile
reprezintă o putere economică, un liant și un factor de influență al celorlalte sectoare de
activitate. Totodată, nu trebuie uitat și faptul ca transporturile reprezintă “sursa” unor
externalității pozitive prin stimularea activitaților conexe (de producție, comerț, etc.)
influențând nivelul productivității și al creșterii economice în ansamblu.
Problemele de transport urban se amplifică atât datorită măririi teritoriului, a

creșterii sferei producției și a altor activitați, cât mai ales interferenței a doua fenomene
deosebite: fenomenul creșterii populației și fenomenul motorizării rapide a populației.
Dezvoltarea vertiginoasă a oraşului, punerea în funcțiune a numeroaselor obiective,

au condus și la o dezvoltare considerabilă a transportului interior de toate categoriile.
Aceste lucruri au facut ca rețeaua stradală să nu mai corespundă, din punct de vedere
al sistemului circulator, al traseelor și al profilelor transversale și nici din punct de
vedere al portanței sistemelor rutiere (infrastructurii).
Fenomenul aglomerarii a apărut cu preponderență în anii 1990. Acest fapt se

datorează atât creșterii accentuate a gradului de motorizare cât și datorită capacitații
scăzute a arterelor de circulație care nu mai pot asigura fluența și siguranța circulației.
Apariția aglomerărilor pune în evidență faptul că se tinde spre atingerea limitei de
capacitate a rețelei, modificându-se intensitatea traficului și influențându-se negativ
MEMORIU GENERAL 80
calitatea infrastructurilor până în momentul apariției imposibilității de deplasare și deci a

blocajului (ambuteiaj, străzi pline, mașini blocate).
Sistemul ortogonal al rețelei stradale se poate impune orașului Medgidia pe

considerații economice, de păstrare în cât mai mare măsură a zestrei orășenești care a
cunoscut o dezvoltare istorică sub forma de străzi paralele progresive, de la vechiul
centru către periferia extinsă, etapă de etapă.
Similar cu dezvoltarea majoritatii orașelor europene, din cele mai îndepărtate timpuri
până la sfarșitul sec XIX, orașul Medgidia, limitat în trecut la vechiul centru, era legat de
principalele drumuri de legatura cu țara, drumuri care s-au dezvoltat și păstrat până azi,
devenind actualele artere de penetrație ale orașului. Între aceste penetrații s-au realizat
legături stradale și o textura de străzi locale care să delimiteze parcelele pentru locuințe
și să asigure accesul la acestea.
În condițiile dezvoltării orașului, circulația rutieră se schimbă, viteza de circulație

crește, volumul de transport crește în concordanță cu tendințele de dezvoltare materială
și socială a locuitorilor. Se impune deci, transformarea vechiului sistem al rețelei de
circulație, într-un nou sistem eficient, corespunzător unui oraș nou, cu vitalitate sporită
în toate domeniile, producția materială, activitatea administrativă, politico-socială,
strategică, etc. În acest context, studiile de urbanism/circulație urmăresc următorul
concept de zonificare a teritoriului orășenesc și de realizare a sistemului ortogonal al
rețelei stradale majore. Principiile care au stat la baza organizării rețelei stradale
principale sunt:
 Asigurarea circulației între importantele puncte de interes: cartiere de locuințe,

platforme industriale, etc.;
 Asigurarea unei structuri a rețelei stradale urbane, pe principiul arborescent
(artere-magistrale orașenești cu bifurcații de artere în cartiere, iar acestea din
urma, cu ramificatii în străzi locale de acces la obiective);
 Asigurarea unor condițiuni ecologice, prin dispunerea arterelor magistrale la
limita exterioară a unor zone funcționale importante (ansambluri de locuințe sau
locuri de muncă), în interiorul cărora săpătrundă numai artere locale de colectare
și de acces);
 Prevederea de artere către zonele verzi, de odihnă, de recreere);
 Dimensionarea capacitații de circulație a arterelor, astfel încât să se asigure cel
puțin un minim în viabilitatea orașului, în raport de mărimea sa.
2.6.1 Încadrarea în teritoriul de influenţă

În prezent, Municipiul Medgidia beneficiază de o poziție favorabilă în rețeaua
națională și europeană de căi de comunicație. Optimizarea conexiunii între sistemul
de circulație din interiorul orașului cu pătrunderile căilor de comunicație din teritoriu este
o necesitate și constituie una din prioritațile de dezvoltare ale municipiului.
MEMORIU GENERAL 81
Municipiul Medgidia este situat în județul Constanța, oraș important în județ ce

dispune de o rețea densă de căi de comunicații.
Municipiul Medgidia are un amplasament favorabil fiind poziționat la partea

sud-estică a României, pe Autostrada A2( București-Fetești-Constanța tangent la nord)
și Drumul European E81 (tangent la sud), care face parte în prezent din Reţeaua de
Drumuri Europene (E), definită în cadrul CEE/ONU prin *Acordul European asupra
Marilor Drumuri de Circulaţie Internaţională (AGR)*.
Drumul Național 22C, care este tangent la limita de nord a orașului se face
legătura cu Constanța și litoralul spre est și cu Cernavodă-București-restul țării la vest.
Drumul Județean 381- Medgidia-Peștera-Pietreni- care face legătura cu partea

de sud și sud-vest a județului și Medgidia- Cuza Vodă - Mihail Kogălniceanu cu care se
leagă de partea de nord-est a județului.
Drumul Județean 381 – Medgidia – Ciocârlia care face legătura cu partea de

sud și sud-est a județului.
Drumul Județean 224 - Medgidia-Tortoman-Crucea care face legătura cu partea

de nord-vest a județului și în continuare cu partea de nord-est a țării.
Drumul European E 81, de referinţă pe direcţia nord-sud-est pentru legătura

dintre Ucraina şi Litoralul Mării Negre, începe în Ucraina la Muncaci continuă cu Bereg
apoi granița ucraineano-română la Halmeu și urmează traseul românesc: Satu -Mare-
Zalău-Cluj, Napoca-Turda-Alba, Iulia-Sebeș-Sibiu-Râmnicu, Vâlcea-Pitești-București-
Lehliu-Fetești-Cernavodă- Medgidia-Constanța..
În cadrul Rețelei de Coridoare Pan-Europene de Transport adoptată la Helsinki

(1997), Municipiul Medgidia este un nod important, fiind situat pe a doua dintre cele
mai lungi Coridoare Pan-Europene și anume:
Coridorul 4 PAN-EUROPEAN care asigură infrastructura Europei pe relația N-

SE, pornind de la Dresden/Nuremberg(Germania) în direcția Praga (Cehia)-
Brno(Cehia), Viena(Austria)-Bratislava( Slovacia)-Budapesta( Ungaria)-Arad-Brașov-
București-Constanța; Arad-Drobeta Turnu Severin-Craiova-Vidin( Bulgaria) – Sofia-
Thessaloniki( Grecia); Sofia-Istambul( Turcia).
Coridorul 7 – Dunărea, principală Cale Navigabilă Trans-Europeană pe direcţia

vest-est adiacentă Municipiului Medgidia care include şi Canalul Dunăre-Marea Neagră
de pe teritoriul ţării noastre şi prin care se asigură o legătură uşoară şi facilă între
Rotterdam și Constanța precum și orașele importante aflate pe Dunăre( Viena,
Budapesta etc.)
2.6.2 Analiza critică a circulaţiei existente – diagnoza

La baza studiului au stat sondajele de trafic şi prelucrările de trafic existente,
datele socio-economice locale, caracteristicile infrastructurilor existente precum şi
MEMORIU GENERAL 82
premizele generale de dezvoltare urbană. Din verificările și sondajele efectuate în teren

s-a constatat că faţă de valorile de trafic estimate pentru perioada prognozată până în
2010 , diferenţele sunt nesemnificative.
Elaborarea studiului de circulaţie pentru municipiul Medgidias-a realizat in 2

etape. S-a analizat traficul pe principalele artere de circulaţie, precum şi distribuția
acestuia de pe aceste segmente, în special pe arterele de penetraţie în oraş, ( nr. de
Veta. intrate în localitate si nr. de Veta. ce ies din localitate) precum si tranzitul către
localitățile mai importante.
o În interiorul municipiului Medgidias-a urmărit traficul in 3 intersecții

semnificative:
 Strada Independenței - Strada Silozului;
 Șoseaua Independenței - Strada Poporului;
 Strada Independenței - Strada Lupeni.
Pentru fiecare etapă s-au făcut două seturi de masurători în luna decembrie 2011, o
măsurătoare pentru traficul din zilele lucrătoare și una pentru traficul de weekend.
2.6.3 Disfuncționalități în circulația majoră a Municipiului Medgidia

Disfuncționalitățile principale în circulația majoră a municipiului Medgidia sunt
determinate de:
 Încărcările mari de trafic și staționările în lungul unor artere conduc la folosirea la

capacitate maximă a arterelor de circulaţie, în special în zona sa centrală;
MEMORIU GENERAL 83
 Intersectarea la sol a unor artere principale cu solicitari maxime de trafic ce

impune analiza unor rezolvări la nivel sau denivelat a acestor intersecții;
 Discontinuități in circulație sunt constate la:
 Necontinuitatea unor artere de circulație colectoare importante de trafic ale
orașului;
 Existența unei singure traversări a Canalului;
 Frecvente evenimente rutiere datorate neadaptării vitezei la natura sistemului
rutier, neacordării de prioritate, existenței numeroaselor staționari, a profilelor
transversale necorespunzătoare;
 Pavaje necorespunzătoare cu un grad avansat de degradare;
 Probleme de mediu determinate de transportul urban (poluarea atmosferei,
zgomotul produs de trafic, contaminarea solului cu Pb din emisiile vehiculelor,
zone verzi afectate de parcarea autovehiculelor);
 Drumurile existente, de pamânt, îngreunează accesul la proprietăți in oraș, și
satele aparținătoare,cât și accesul la drumurile naționale și județene;
 Drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează localități, viteza de
circulație fiind redusă pe aceste sectoare; de asemenea, lățimea platformei
drumului nu este corespunzătoare, datorită frontului îngust al proprietăților;
 Drumurile județene și chiar cele naționale, în mare parte, nu asigură o suprafață
de rulare corespunzatoare pentru desfășurarea unui trafic în condiții de siguranță
și confort cât mai bune.
Analiza situației existente a scos în evidență urmatoarele:
 legătura directă cu județul trebuie îmbunatațită, analizând situația drumurilor

județene care îndeplinesc condiții pentru a fi clasate ca drumuri naționale;
 legătura mai directă între drumurile județene existente, cu cele naționale, cu
centrele de comună sau între satele aparținând unor comune învecinate, trebuie
îmbunătățită, analizând situația drumurilor comunale care îndeplinesc condiții
pentru a fi clasate ca drumuri județene;
 accesul de la centrul municipiului la satele componente, legătura între satele
aparținând comunelor învecinate și legatura directă a unor localități cu drumurile
naționale și județene, trebuie rezolvată, analizând situația drumurilor care pot fi
clasate ca drumuri comunale;
 pe rețeaua de drumuri naționale și locale există lucrări de artă (pasaje, poduri si
podețe).
 Lucrările de artă de pe traseul drumurilor naționale au o stare tehnica bună, dar
nu toate sunt la clasa de încărcare E;
 Din analiza stării de viabilitate a drumurilor locale, județene și comunale, s-a
observat că de regulă starea de viabilitate a podurilor este similară cu cea a
drumurilor, necorespunzând cerințelor de capacitate portantă (clasa E de
încărcare), și cerințelor traficului actual.
MEMORIU GENERAL 84
Trama stradala rectangulara suprapusa pe un relief valurit creeaza dificultăți la nivelul

intersecțiilor
MEMORIU GENERAL 85
2.7 ORGANIZARE FUNCȚIONALĂ: INTRAVILAN, ZONIFICARE,

BILANȚ
Municipiul Medgidia are o suprafață a teritoriului administrativ de 8242,47 ha. Din
aceasta suprafata 2167,72 ha sunt în intravilan, introduse prin PUG-ul avizat in anul
1999 si prin diferite documentatii de urbanism de tip PUZ/PUD.
2.7.1 Observatii generale

 Orașul a fost înconjurat de zone industriale la nord, sud și sud-vest și est;
 Zona industrială de estare acces la canalul Dunăre-Marea Neagră;
 O parte însemnată din zona industrialăeste situată în partea de nord a
municipiului Medgidia, având ca funcțiune predominantă depozitarea
 Extinderile de intravilan propuse prin PUG sau PUZ-uri (destinate în principal
locuirii și serviciilor) au fost ocupate în mare măsură.
 Amenajarea zonei de agrement But Aqua în proximitatea zonei centrale și a
bazei piscicole pentru pescuit sportiv înzona Canalului Vechi.
 S-au făcut demersuri pentru construirea unui parc eolian în proximitatea localității
Remus Opreanu
 În zona de sud s-a deschis o carieră de calcar-marmos, în perimetrul Remus
Opreanu
 Orașul nu are o rampa de depozitare a deșeurilor ecologică – groapa de gunoi
ce există a fost inchisă; în acest moment se pune problema amenajării unei
rampe de transfer
2.7.2 Intravilan
Suprafaţa teritoriului intravilan al municipiului Medgidia este actualmente de
2167,71 ha – incluzand terenurile introduse în intravilan prin PUZ-uri ulterior aprobarii
PUG-ului.(Nota: suprafata a fost stabilita prin planimetrare).Prin PUG Medgidia 1999
suprafata intravilanului masura 1210,36 ha., diferenta reprezentand suprafete de
intravilan aprobate prin diferite documentatii de urbanism de tip PUZ.
Tabel 1 Bilanț trupuri existente (conform tabel coordonate intravilan existent din documentație avizată OCPI)
SUPRAFATA
TRUPURI INTRAVILAN EXISTENT7 (HA)
TRUP 1 1,10
TRUP 2 1,78
TRUP 3 1,50
TRUP 4 2,93
TRUP 5 0,81
TRUP 6 9,07
7
Elaborat în concordanță cu documentația avizata OCPI
MEMORIU GENERAL 86
SUPRAFATA
TRUPURI INTRAVILAN EXISTENT7 (HA)
TRUP 7 - MEDGIDIA 1108,51
TRUP 8 42,58
TRUP 9 1,00
TRUP 10 0,57
TRUP 11 3,18
TRUP 12 1,14
TRUP 13 0,83
TRUP 14 0,68
TRUP 15 0,60
TRUP 16 - REMUS OPREANU 37,25
TRUP 17 0,03
TRUP 18 0,34
TRUP 19 6,39
TRUP 20 5,41
TRUP 21 1,40
TRUP 22 – CARIERA NOUA 105,78
TRUP 23 5,29
TRUP 24 0,19
TRUP 25 0,61
TRUP 26 32,18
TRUP 27 0,94
TRUP 28 1,77
TRUP 29 - VALEA DACILOR (SI PUZ PARC 785,86
INDUSTRIAL)
TRUP 30 0,99
TRUP 31 7,00
TOTAL 2167,71
2.7.3 Zonificare funcțională

A fost efectuată o analiză minuțioasă în teren concordanței între funcțiunile
aprobate și realitățile din oraș. S-a constatat că în mare masură s-au respectat
funcțiunile aprobate.
MEMORIU GENERAL 87
2.7.3.1 Zone de locuit şi funcţiuni complementare

Zonele de locuințe colective
Din suprafața totală a zonei de locuit mai putin de 100ha sunt ocupate de
locuințele colective medii și înalte.
Parte din acestea – în primul rând cele din proximitatea parcului – sunt reabilitate
termic.
În aceste zone se manifestă obișnuita lipsă a locurilor de parcare, proliferarea

garajelor și altor construcții amplasate necorespunzator între blocuri.
Zonele de locuințe individuale
În zonele vechi de locuințe se constată în unele cazuri o îndesire a construcțiilor

peste prevederile Regulamentului General de Urbanism pentru zone rezidențiale.
Alte probleme manifestate în aceste zone sunt legate de utilizarea unor culori
stridente, de nerespectarea liniei cornișelor, de existentă unor construcții degradate, de
lipsa locurilor de parcare în curți.
Zonele de extindere pe fostele terenuri agricole sunt insuficient conturate, trama

fiind în general necorespunzatoare și lipsind atît dotările sociale cât și echiparea
edilitară.
2.7.3.2 Zone cu instituţii şi servicii de interes public

Echipamentele publice sunt concentrate în general în zona centrală și în
mijlocul cvartalelor de locuințe colective, ocupând peste 45 ha (2,13% din intravilan).
Zonele de extindere nu au inclus zone pentru serviciile de interes public.
2.7.3.3 Zone de activităţi industriale, de depozitare

Aceste zone cuprindeau zonele de activităţi grupate, potrivit PUG-ului în
vigoare, în industriale și de depozitare. Unităţile industriale şi de depozitare, situate în
special în platformele nord, sud, sud-vest şi est și ocupă o suprafață semnificativă –
peste 11% din intravilan.
2.7.3.4 Zona căilor de comunicaţie şi de transport

Zona căilor de comunicaţie şi transport în cadrul intravilanului se întrepătrunde
cu celelalte zone funcţionale, fiind de fapt factorul de legătură între ele.
Zona căilor de comunicaţie la nivelul municipiului cuprinde următoarele tipuri:
- căi rutiere şi spaţiile aferente ;
- căi ferate şi spaţiile aferente ;
- căi navigabile şi spaţiile aferente .
MEMORIU GENERAL 88
2.7.3.5 Zona spaţiilor verzi, sport, agrement şi protecţie

Conform PUG 1999 spaţiile verzi ar fi trebuit sa ocupe 99,32 ha.
Din analiza din teren rezultă că spațiile verzi existente ocupă aproape 40 ha.
În România norma medie este de 13,00 mp/locuitor, din care 12,00 mp/locuitor
pentru parcuri şi scuaruri.
2.7.3.6 Zona gospodăriei comunale

Zona cuprinde suprafeţele destinate reţelelor tehnico-edilitare şi a construcţiilor
aferente.
În această zonă, pe lângă staţia meteorologică şi cimitirele umane, mai este
prinsă, platforma de colectare a deşeurilor menajere (rampa de transfer) și staţia de
epurare a apelor uzate menajere din oraş.
2.7.3.7 Zona terenurilor cu destinaţie specială

Această zonă cuprindea unităţi M.Ap.N., M.I. şi S.R.I.
2.7.3.8 Ape
Luciul de apă existent în municipiu este format de apele cuprinse în intravilan și
anume Vechiul Canal și porțiunea din Canalul Dunăre Marea Neagră cuprinsă între pod
și port.
In intravilan apar o serie de terenuri neutilizate conform destinației reglementate
(punctele 22-23 din tabelul 2).
2.7.4 Bilanţ teritorial existent

Tabel 2 Bilant teritorial existent conform analizei efectuate de proiectant
Nr. SUPRAFAŢĂ SUPRAFAŢĂ

crt.
FUNCŢIUNEA
(ha) (% )
1 Zona locuințe individuale și colective mici 323,03 14,90
2 Zona locuințe colective medii și înalte 51,20 2,36
3 Zona servicii/comerț 26,20 1,24
Zona activitati de productie si depozitare industriala si
4 246,78 11,38
agro-zootehnica
5 Zona instituții/administrație publică 0,99 0,05
6 Zonă instituții - educație 9,09 0,42
7 Zonă instituții - Zona sănătate 5,05 0,23
8 Zonă instituții - cultură 0,67 0,03
9 Zonă instituții - culte 3,48 0,16
10 Zona cu destinație specială 83,26 3,48
11 Gospodărie comunală - Zona cimitire 13,61 0,63
Gospodarie comunala (altele decat cimitire) și echipare
12 19,59 0,90
edilitară
MEMORIU GENERAL 89

crt. FUNCŢIUNEA
(ha) (% )
13 Spatii verzi de protectie / Aliniament 1,95 0,09
14 Spații verzi - Parcuri / Scuaruri 17,48 0,81
15 Spații verzi - Sport / Agrement 20,05 0,93
16 Circulații - zona comunicatie carosabila si pietonala 196,21 9,05
17 Circulații - Zona parcari publice / garaje 2,41 0,11
18 Circulații - Zona comunicatie feroviara 53,20 2,45
19 Circulații - Zona port 43,91 2,03
20 Zona terenuri impadurita 3,27 0,15
21 Zone Ape 51,44 2,37
22 Zona terenuri agricole 798,730 36,85
23 Zona neproductive 196,21 9,05
TOTAL 2167,71 100
Potrivit PUG anterior8 bilantul teritorial arăta astfel :
- MEDGIDIA –
Tabel 3.1 Bilanț Medgidia conform PUG anterior
NR. DENUMIREA ZONEI VATRA TRUPURI IZOLATE TOTAL

crt. FUNCTIONALE LOCALITATII INTRAVILAN
ha % ha % ha %
0 1 2 3 4 5 6 7
1. Dotari ale zonei centrale si dotari 29,15 2,8 1,13 0,1 30,28 3,0
de interes public
2. Zone de locuinte in blocuri si 63,52 6,1 - - 63,52 6,1
functiuni complementare
3. Zone de locuinte P+1-P+3 etaje 53,75 5,1 - - 53,75 5,1
cu loturi si functiuni
complementare
4. Zone de locuinte P-P+1 etaje cu 104,0 10,0 1,2 0,1 105,20 10,1
loturi si functiuni complementare
5. Zone industriale, depozitare, 228,94 22,0 2,74 0,3 231,68 22,2
servicii
8
Proiect nr. 2/1998 elaborat de SC PRO URBAN SRL CONSTANTA, pg. 87, 88, 89 din memoriul general
MEMORIU GENERAL 90
6. Zone de cladiri pentru productia 29,44 2,8 36,99 3,6 66,43 6,4
agrozootehnica
7. Zone de spatii verzi, sport, 82,92 8,0 15,4 1,5 98,32 9,4
protectie
8. Zone de gospodarie comunala, 30,61 2,9 - - 30,61 2,9
cimitire
9. Zone de lucrari tehnico- edilitare 10,75 1,0 5,45 0,5 16,20 1,6
10. Zone de cai ferate si constructii 58,51 5,6 - - 58,51 5,6
aferente
11. Zone portuare 27,86 2,7 - - 27,86 2,7
12. Drumuri si strazi 110,67 10,6 - - 110,67 10,6
13. Zone cu destinatie speciala 84,69 8,1 - - 84,69 8,1
14. Ape 42,93 8,1 14,9 1,4 57,83 5,5
15. Alte terenuri (parcele agricole, 7,7 0,7 - - 7,7 0,7
terenuri libere, casiuri scurgere
ape, etc)
16. TOTAL 965,44 92,5 77,81 7,5 1043,25 100,00
Tabel 3.2 Bilant Medgidia si trupuri izolate conform analizei efectuate de proiectant
Nr. FUNCŢIUNEA SUPRAFAŢĂ SUPRAFAŢĂ

crt. (ha) (% )
4 Zona activitati de productie si depozitare 244,79 12,44
industriala si agro-zootehnica
7 Zonă instituții - Zona sănătate 5,05 0,26
8 Zonă instituții - cultură 0,67 0,03
10 Zona cu destinație specială 83,26 4,23
12 Gospodarie comunala (altele decat cimitire) și 19,59 1,00
echipare edilitară
13 Spatii verzi de protectie / Aliniament 1,95 0,10
14 Spații verzi - Parcuri / Scuaruri 17,48 0,89
MEMORIU GENERAL 91

crt. (ha) (% )
17 Circulații - Zona parcari publice / garaje 2,41 0,12
18 Circulații - Zona comunicatie feroviara 53,20 2,70
19 Circulații - Zona port 43,91 2,23
20 Zona terenuri impadurita 3,27 0,17
21 Zone Ape 51,44 2,61
TOTAL 1344,60 100,00
Satul REMUS OPREANU

Tabel 4.1 Bilanț sat Remus Opreanu conf.PUG anterior
NR. DENUMIREA ZONEI VATRA TRUPURI IZOLATE TOTAL

crt. FUNCTIONALE LOCALITATII INTRAVILAN
ha % ha % ha %
0 1 2 3 4 5 6 7
Locuinte si activitati 23,95 58,4 0,01 - 23,96 58,4
complementare
Constrauctii de productie si 3,54 8,6 2,45 6 5,99 14,6
depozitare
Gospodarie comunala 0,25 0,6 4,9 12,0 5,15 12,6
Cai ferate si cladiri aferente - - - - - -
Cai de comunicatie rutiera 5,89 14,4 - - 5,89 14,4
Alte terenuri - - - - - -
TOTAL 33,63 82,00 7,36 18,00 40,99 100,00
MEMORIU GENERAL 92
Satul REMUS OPREANU

Tabel 4.2 Bilanț sat Remus Opreanu (trup 16 in tabel coordonate intravilan existent din documentație avizată
OCPI) conform analizei efectuate de proiectant
Nr. crt. FUNCŢIUNEA SUPRAFAŢĂ SUPRAFAŢĂ

(ha) (% )
2 Zona activitati de productie si depozitare 0,74 1,99
industriala si agro-zootehnica
4 Circulații - zona comunicatie carosabila si 5,65 15,17
pietonala
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 37,25 100,00
satul VALEA DACILOR

Tabel 5.1 Bilanț sat Valea Dacilor conf.PUG anterior
NR. DENUMIREA ZONEI VATRA TRUPURI TOTAL

crt. FUNCTIONALE LOCALITATII IZOLATE INTRAVILAN
ha % ha % ha %
1 2 3 4 5 6 7
Locuinte si activitati 96,24 77,7 - - 96,24 77,7
complementare
Constrauctii de 3,07 2,5 3,30 2,7 6,37 5,1
productie si
depozitare
Gospodarie 3,02 2,4 0,05 - 3,07 2,5
comunala
Cai ferate si cladiri - - 1,48 1,2 1,48 1,2
aferente
Cai de comunicatie 16,35 13,2 - - 16,35 13,2
rutiera
Spatii verzi 0,4 0,3 - - 0,4 0,3
TOTAL 119,08 96,1 4,83 3,9 123,91 100,00
MEMORIU GENERAL 93
Tabel 5.2 Bilanț sat Valea Dacilor + parte din Parc Industrial (trup 29 in tabel coordonate intravilan existent
din documentație avizată OCPI) conform analizei efectuate de proiectant

crt. (ha) (% )
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 785,86 100,00
Note:
Bilantul teritorial din tabelele 3.1, 4.1, 5.1 reprezintă extrase din Memoriul general PUG
Municipiul Medgidia, elaborate de SC PRO URBAN SRL CONSTANTA, Proiect nr.
2/1998, pg. 87, 88, 89.
Bilanțul din tabelul 2, 3.2, 4.2, 5.2 corespunde analizei din teren și reglementărilor
aprobate prin PUZ-urile puse la dispoziție de autoritatea locală precum și documentației
avizate OCPI (vezi tabelul 1).
Suprafețele cuprinse în bilanțul teritorial sunt obținute prin planimetrare, direct pe

planșă, cifrele de bilanț sunt deci aproximative și au caracter informativ, orientativ și
comparativ, fiind utile doar prin corelare cu planșa care le contine.
Potrivit bilanțului din PUG-ul vechi zona de comerț-servicii este asimilată funcțiunilor
complementare, iar zona unităților agrozootehnice sunt incluse în unitățile industriale și
de depozitare.
MEMORIU GENERAL 94
2.8 ZONE DE RISCURI NATURALE
2.8.1 Riscul seismic
Conform Normativului P100 – 1/2011, municipiul Medgidia se înscrie în zona cu

accelerația terenului pentru proiectare este ag = 0.20g pentru cutremure având
intervalul mediu de recurență (al magnitudinii) IMR = 225 ani.
MEMORIU GENERAL 95
Pentru perioadele de colț se va considera Tc = 0.7 sec.
În sectiunea V din PATN – Zone de risc, Medgidia este inscrisă în Anexa 3 -

UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE URBANE amplasate în zone pentru care
intensitatea seismicã, echivalatã pe baza parametrilor de calcul privind zonarea
seismicã a teritoriului României, este minimum VII (exprimată în grade MSK) – la
poz.58.
2.8.2 Riscul de inundații

În secțiunea V din PATN – Zone de risc, municipiul Medgidia este inscris în
anexa 4a - Unități administrativ-teritoriale afectate de inundații datorate scurgerilor pe
torenți.
2.9 ECHIPAREA EDILITARA
2.9.1 Alimentarea cu apa
2.9.1.1 Situatia existentă

Documentatia are ca obiect teritoriul administrativ al municipiului si cele 2
localitati componente ale acestuia.
MEMORIU GENERAL 96
Teritoriul administrativ al municipiului totalizeaza 8242.47 ha, el se desfasoara pe

ambele maluri ale Canalului si este marginit la nord de comunele Castelu si Mircea
Voda, la est de Comuna Poarta Alba si Orasul Basarabi, la sud de comuna Ciocarlia, la
vest de Comuna Pestera. Teritoriul are un contur foarte neregulat, fiind determinat prin
limitele proprietatilor arondate administratiilor specificate. In cursul ultimilor 50 de ani
limita teritoriului administrativ a cunoscut periodic modificari in raport cu schimburile de
terenuri dintre unitatile agricole care-l aveau in administrare si lucrarile funciare care s-
au realizat in zona.
Localitatile componente ale municipiului sunt:
 Medgidia- care reprezinta asezarea urbana propriu-zisa;

 Remus Opreanu si Valea Dacilor- asezari având caracteristici rurale, prima din
categoria celor foarte mici, iar a doua de marime mijlocie (la limita inferioara).
Teritoriul administrativ detine cca. ¼ din suprafata la nord de Canal si cca. ¾ la sud.
Localitatea Medgidia s-a structurat pe ambele maluri ale Canalului- acesta

constituind elementul de cadru natural principal al teritoriului, implicit al urbei.
Satele componente se afla situate in adancimea partii de sud a teritoriului

administrativ. Structurarea lor este rezultanta resursei importante pe care o reprezinta
terenul agricol pentru economia Dobrogei si statornicirii populatiei in dependenta stricta
de aceasta sursa.
Din punct de vedere al surselor de alimentare cu apa, Municipiul Medgidia se

gaseste intr-o situatie favorabila având in vedere existenta straturilor acvifere situate in
subteran, relativ usor de captat si care sunt folosite pentru alimentarea cu apa potabila,
precum si sursele de apa de suprafata.
2.9.1.2 Descrierea sistemului actual de alimentare cu apa

Municipiul Medgidia dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa
potabila pentru nevoile gospodaresti ale populatiei si pentru domeniul public, asigurând
intr-o anumita masura si consumul cu caracter potabil al industriei.
Pentru acest sistem de alimentare cu apa al orasului propriu-zis si care este

administrat si exploatat de S.C. RAJA S.A. Constanta, situatia se prezinta dupa cum
urmeaza:
2.9.1.2.1 Sursa de apă

Sursa pentru alimentarea cu apa este asigurata de apa subterana care se
capteaza cu ajutorul puturilor forate. Aceste puturi sunt de mare adâncime, fiind grupate
pe fronturi de captare dispuse in câteva zone favorizabile din teren. In cadrul fronturilor
de captare, puturile propriu-zise sunt dispuse de regula pe un aliniament orientat pe o
directie care sa intercepteze curentul apei subterane.
MEMORIU GENERAL 97
Fronturile de captare de care dispune Municipiul Medgidia sunt amplasate in

apropierea acestuia si sunt denumite dupa cum urmeaza:
a)- O baterie de puturi forate amplasate in partea sudica a Canalului Dunare-Marea

Neagra si care pompeaza fie direct in reteaua de distributie a orasului, sau in rezervorul
de inmagazinare si pompare al orasului. Aceste puturi au fost concesionate în vederea
exploatării către societatea SC RAJA SA Constanta.
Nota:Amintim faptul ca pe malul nordic al canalului Dunare-Marea Neagra exista o alta

baterie de puturi forate, care prin intermediul unor conducte Φ400-1000-1200mm trimit
apa in complexul de inmagazinare-pompare Constanta Sud – amplasat la bifurcatia DN
39 si fost DN 38. Aceste puturi, inclusiv intreg sistemul de pompare, apartin si sunt
proprietatea municipiului Medgidia.
b)Un complex de inmagazinare-pompare, amplasat, la cota 60°°, in partea de sud a

localitatii.
Tot aici exista o statie de pompare si de clorinare.
Având in vedere relieful terenului orasului, cuprins intre +10,00 - +75,00 mrMB,
alimentarea cu apa a localitatii se face pe doua zone de presiune si anume:
gravitational intre cotele 10,00 -35,00 mrMB si prin pompare peste cota +35,00 mrMB.
c)- Un sistem de conducte de aductiune de la captare la rezervorul de inmagazinare ale

orasului, sau direct in reteaua de distributie.
- un al doilea sistem de transport al apei de la rezervor la consumatori, fie gravitational

sau prin pompare.
- o retea de distributie având Φ80 - 200 mm din otel, azbociment si PEHD echipate cu
hidranti de incendiu si camine de vane.
- apa este de buna calitate conform prevederilor STAS 1342/1991.
d) - Satul Valea Dacilor, dispune de un put forat, de un rezervor de inmagazinare, o

statie de pompare si retea de distributie a apei potabile, realizate in perioada 2007-2009
din care locuitorii se alimenteaza cu apa.
e) – Localitatea Remus Opreanu, dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa

potabila realizat in anul 2009, prin intermediul unei conducte de aductiune apa din
municipiul Medgidia si o retea de distributie a apei la consumatori.
MEMORIU GENERAL 98
2.9.1.2.2 Lucrări hidroedilitare
În zonele adiacente orașului Medgidia, în special în partea de nord a acestuia, există

lucrări hidroameliorative (irigații) la care sursa de apă o constituie Canalul Dunăre-
Marea Neagră( S.P.P.1 -Km 38+400).
Prin intermediul unor stații de pompare secundare și alte mobile, apa este trimisă pe
câmpurile de irigații.
În estul localității Valea Dacilor semnalăm existența unor canale de irigații subterane,
racordate la sistemul zonal.
Zona Remus Opreanu dispune de asemeni de un sistem de irigații, cu stație de

pompare principală amplasată pe malul drept al Canalului Dunăre-Marea Neagră (km
22,00).
2.9.1.2.3 Lucrari hidrotehniceexistente in zona localitatii Medgidia sunt:

a) – Canalul Dunare-Marea Neagra, care asigura tranzitarea unor materii prime si
produse finite, din portul Constanta Sud, catre portul Cernavoda si invers. In zona
orasului, malurile canalului sunt verticale din beton, cu parapet de protectie. In afara
localitatii, la vest si est acestea sunt in taluz, cu pante variabile, protejate cu pereu din
piatra rostuit si fascine. De-o parte si alta a canalului, la cota + 10,00 mrMB sunt
drumurile de intretinere( halaj).
Latimea canalului este variabila, in functie de zona.( I= 120-150m). Luciul apei

este de + 7, 50 mrMB(nivel mediu de exploatare), iar cota fund canal +0,50 mrMB.
b) -Portul fluvial Medgidia, care asigura, incarcarea descarcarea si depozitarea de

produse finite, materii prime, etc. Atât pentru localitatile riverane, inclusiv orasul
Medgidia, cât si pentru zona industriala.
Portul are cheiuri verticale din beton si este amplasat in partea de est a municipiului(Km
36+000- Km 36+900).
c) Valea Docuzol, situata in partea de nord a teritoriului, isi are bazinul hidrografic,
incepând din zona localitatii M. Kogalniceanu, pâna la terasamentul D.N. 22C, cu
descarcarea in balta cu acelasi nume.
In ultimii ani balta a fost partial amenajata si redata agriculturii. Apele de

suprafata, provenite din bazinul hidrografic, sunt dirijate catre emisar, Canalul Dunare-
Marea Neagra prin intermediul unui canal regularizat si deversate printr-o gura de
varsare de beton (Km38+400). Mentionam ca in zona de descarcare este si priza statiei
de pompare principala pentru irigatii zona nord Medgidia.
MEMORIU GENERAL 99
d) – In zona extravilanului orasului Medgidia si anume in partea de sud-est, intre satele

Valea Dacilor si Remus Opreanu, sunt o serie de iazuri, in cascade, cu diguri de
pamânt si guri de scurgere de fund( calugari). Aceste iazuri aveau rolul de retinere a
apei, pe vaile din sud, la ploi torentiale, si apoi descarcarea acestora in mod dirijat,
ferind localitatile de inundatii.
In prezent gurile de scurgere, din beton cu stavile, nu sunt intretinute

corespunzator si terenul este folosit ca pasune.
e) – In partea de est a satului Valea Dacilor, ce constiutuie o subordonata a localitatii

Medgidia, mentionam existenta unui fir de vale, ce este partial amenajat si conduce
apele catre iazurile existente in zona de sud-est a municipiului. Apele pluviale din
acesta vale nu afecteaza satul.
f) Localitatea Remus Opreanu, este strabatuta de o vale, având directia sud-nord, cu

pronuntat caracter torential (bazin hidrografic relativ redus dar cu panta mare). Acesta
vale debuseaza in zona terasamentului caii ferate ce facea legatura intre gara Medgidia
si orasul Negru Voda.
Datorita faptului ca albia minora a firului de vale nu este amenajata si

regularizata, la ploi cu intensitate mai mare, anumite gospodarii riverane firului de vale
sunt inundate.
2.9.1.3 Sistemul de alimentare cu apă
2.9.1.3.1 Sistemul de alimentare cu apă al Municipiului Medgidia este alcatuit din :

a)Sursa subterana.
b)Conducte de aductiune, de la captare la rezervorul de inmagazinare si de transport

de la rezervor la consumatori.
c)Complex de inmagazinare- pompare.
d)Retea de distributie.
Datorita diferentelor mari de nivel dintre zona inferioara si cea superioara a localitatii,
alimentarea cu apa se face pe doua zone de presiune:
 zona inferioara pâna la cota +35.00m in mod gravitational, prin intermediul

complexului de inmagazinare sau direct de la puturile forate.
 zona superioara, situata deasupra cotei +35.00 mrMB prin pompare, de la
rezervoarele de inmagazinare, care sunt situate la cota +60.00 mrMB.
a) Sursa de alimentare cu apa a Municipiului Medgidiao constituie o baterie de

puturi forate, in numar de 8 amplasate in partea de sud a Canalului Dunare-Marea
Neagra si un put forat situat in partea de nord a canalului, pe str. Plopilor.
MEMORIU GENERAL 100

Puturile forate au adâncimi cuprise intre 190m – 953m si sunt echipate cu

electropompe tip KSB UPA având: Q=253÷405mc/h; H=61÷92mH2O;
N=74÷140Kw; n=2931rot/min. In cabinele puturilor sunt montate aparate de
clorat tip Advance. Puturile au NHS= -1,0÷10m si NHD= -2,0÷17,00m de la
suprafata terenului. Din puturile de captare, apa este trimisa la consumatori dupa
cum urmeaza:
- Putul P1 refuleaza printr-o conducta Φ400:800mm direct in sistemul de alimentare

cu apa al zonei industriale Nord Medgidia. Pe Podul rutier ce face legatura intre cele
doua maluri ale Canalului Dunare-Marea Neagra, conducta este Φ800mm otel,
prelungindu-se in continuare pe str. Independentei cu Φ600-400mm otel. Zona de
protectie sanitara este de 400mp.
 -Putul P1 Gara amplasat pe str. Plopilor, alimenteaza zona Nord printr-o
conducta Φ400mm otel. Zona de protectie sanitara este de 180mp.
 -Putul P3- trimite apa direct in reteaua de distributie a zonei inferioare, Centru si
Nord Medgidia printr-o conducta Φ300mm otel. Zona de protectie sanitara este
de 1260mp.
 -Puturile P10-P11-P13-P14 prin intermediul unor conducte Φ200-400
 -600mm OL refuleaza apa direct in complexul de inmagazinare de la cota 60°°.
 Zonele de protectie sanitara sunt urmatoarele: P10-450mp, P11-500mp, P13-
500mp, P14-300mp.
 -Puturile P4-P5, trimit apa captata partial printr-o conducta Φ400mm OL, in zona
Est iar restul la rezervorul de 5000mc. Zonele de protectie sanitara sunt: P4-
675mp si P5- 680mp.
 -Puturile P2, P7, P8, P9 si P12 sunt neechipate si nefunctionale. Zonele de
protectie sanitara sunt urmatoarele: P2- 735mp, P7- 500mp, P8- 400mp, P9-
400mp si P12- 450mp .
Debitul total captat la sursa Medgidia este de 800 l/sec, 2880 mc/h.
Debitul total distribuit:
 -direct din puturi 180 l/sec, 648 mc/h.

 -prin pompare( de la complex inmagazinare) 150 l/sec, 540mc/h.
 -gravitational 370 l/sec, 1330 mc/h
Se poate afirma ca actuala captare a orasului Medgidia satisface necesarul de apa

pentru populatie si industrie.
Nota:Mentionam ca pe teritoriul orasului Medgidia si anume de-a lungul Canalului

Dunare-Marea Neagra, pe malul nordic al acestuia exista o baterie de puturi forate in
numar de 12(P1:P12), ce alimenteaza cu apa complexul de inmagazinare – pompare
Constanta Sud, respectiv localitatile de pe litoral( Lazu-Agigea- Eforie N-S-Techirghiol).
MEMORIU GENERAL 101

Aceasta sursa situata intre Km 37+300- KM39+500, al Canalului Dunare-Marea Neagra

nu alimenteaza cu apa orasul Medgidia.
Puturile au o adâncime de cca 500m, NHS =-1,0(unele puturi au caracter

ascensional); NHD= -4,00m ( de la suprafata terenului). Aceasta captare este una dintre
cele mai mari din judetul Constanta, putând debita un Q=700l/sec.
Forajele(P1-P3-P5-P9-P11) sunt echipate cu electropompe tip Litoral I, având:
Q=180mc/h; H=90mH2O; N=75Kw.
Puturile (P7-P10) au electropompe tip Litoral III având: Q=300mc/h; H=90m

H2O; N=160kw, iar P4 si P5 au EP tip Litoral IV cu Q=500mc/h; H=90m H2O;
N=160Kw.
Forajele P2-P8-P12 nu sunt echipate.
Fiecare put refuleaza printr-o conducta Φ400mm in magistrala Φ1000 mm

otel(pâna la P4 inclusiv) iar celelalte trimit apa in conducta Φ1200mm otel-montata in
paralel cu Canalul -Dunare Marea Neagra.
Traseul conductei magistrale Φ1200mm urmareste in continuare pe cel al DN

22C si DN3, pâna la Complexul Constanta Sud.
Captarea sus amintita de pe malul stâng al canalului, nu afecteaza si nu

influenteaza capacitatea de debitare si de furnizare a apei aferenta sursei Municipiului
Medgidia.
Zona de protectie sanitara pentru puturile forate mentionate mai sus este
continua si are o suprafata de cca. 5800 mp.
Pe traseul conductei magistrale de apa cu diametrul de 1200 mm se va asigura o

zona de protectie de 15 m, stanga si dreapta fata de axul conductei. In aceasta zona
este interzis sa se amplaseze obiective edilitare sau alt tip de constructie si instalatie.
b) – Conductele de aductiune de la captarela rezervorul de inmagazinare al orasului

au diametre cuprinse intre Φ400 otel si Φ600 mm PREMO si otel, iar de la sursa direct
in sistemul de distributie cu Φ400mm-Φ600mm-Φ800 mm otel si PREMO.
Cele de transport de la complexul de inmagazinare-pompare la consumatori

sunt Φ400mm-Φ600mm otel si PREMO. Prin statia de pompare, apa este trimisa la
consumatori prin urmatoarele conducte:
 -Φ500mm azb – otel pentru zona Oras Nou;

 -Φ200 si 250mm otel pentru zona Oras Centru;
 -Φ400mm f.p. – 125mm PEID pentru localitatea Remus Opreanu;
 -Φ100mm otel, ce alimenteaza avicola Medgidia si Agrozoomed
 -Φ200mm otel, ce alimenteaza zona Oras Sud;
MEMORIU GENERAL 102

 -Φ150mm otel pentru Unitatea Militara.

 Statia de pompare, este echipata cu 3 electropompe orizontale tip nou, 2 tip KSB
M 125-315 SP si o electropompa tip Caprari NC100-315, cu parametri tehnici
performanti – cele 3 pompe functioneaza in permanenta, prin rotatie.
Statia de pompare a fost imbunatatita prin inlocuirea utilajelor vechi.
c)- Complexul de inmagazinare existent la cota 60°°
Acesta este alcatuit din urmatoarele capacitati:
 un rezervor -1x5000mc;
 un rezervor-1x1000mc- nefunctional;
 doua rezervoare -2x2000mc- nefunctionale;
Pe aspiratia statiei de pompare, este un colector Ф800mm otel, iar statia refuleaza in
altul de Ф600mm otel, de unde se face distributia catre consumatori. Dintre aceste
rezervoare, in functiune este cel cu capacitatea de 1x5000mc (reparat). Celelalte doua
sunt dezafectate.In incinta complexului de inmagazinare - pompare, exista o statie de
clorinare echipata cu aparate tip Advance.
Nota:Mentionam existenta in partea de nord-vest a Municipilui Medgidia (Repompare

intersectia Tortomanu DN22 cu DJ224), a unui complex de inmagazinare-repompare
format din:
 rezervor semiingropat, cu un volum de 500mc;

 o statie de pompare semiingropata, neechipata.
Acesta statie de repompare, este dezafectata (initial a fost proiectata si executata

pentru a servi centrala Nuclearo-electrica Cernavoda).
d)- Reteaua de distributiea orasului Medgidia este formata din conducte Ф80mm-
Ф200mm, otel, azbociment, fonta presiune si PEID. Reteaua de distributie este
alimentata fie direct de la sursa fie de la complexul de inmagazinare cota 60°°, prin
pompare, in functie de zona (inferioara sau superioara) pe care o deserveste. O mare
parte din reteaua de apa din zona Nord (L = 15,275 Km) a fost reabilitata, introducându-
se conducte din polipropilena de inalta densitate (PEID), retea care functioneaza in
paralel cu reteaua existenta.
Acesta retea este echipata cu camine de vane la intersectii de strazi principale,

pentru izolarea in caz de avarie, si hidranti de incendiu stradali, având Ф65mm, pentru
stingerea unui eventual incendiu sau alimentarea cu apa a autospecialelor formatiunilor
de pompieri militari si civili.
Unitatile industriale din zona nord Medgidia, sunt alimentate cu apa prin racorduri
Ф25-63mm OL, PEID la conductele magistrale Ф400mm – Ф600mm si Ф355mm PEID
existente de-a lungul DN 22C, str. Silozului si str. Independetei.
MEMORIU GENERAL 103

• S.C. FRUVIMED S.A. Medgidia, respectiv Ferma Nr. 1-10 are racord Ф200mm otel,
legat prin camin de vane la aductiunea Ф800mm, paralel cu DN 22C. In incinta sunt
retele de distributie Ф80mm-100mm otel si azbociment.
• S.C. FRUVIMED S.A. -sectia Crama, era alimentat printr-o conducta Ф200mm otel, cu
plecare din statia de pompare 60°°; momentan alimentarea cu apa este intrerupta.
Pentru completarea debitului de consum, se apeleaza la un put forat(H=70mH2O)
amplasat la est de satul Remus Opreanu (put echipat cu o electropompa tip HEBE), ce
trimite apa intr-un rezervor de compensare având V=300mc. De aici pleaca o conducta
Ф150mm otel, ce se interconecteaza cu reteaua de alimentare cu apa a Sectiei Crama.
• Statia de transformare Medgidia Sud, se alimenteaza prin racord Ф 40mm otel, la

conducta Ф125mm PEHD care alimenteaza Remus Opreanu;
• S.C. Lafarge-ROMCIM S.A. are dubla alimentare cu apa si anume:
 pentru apa potabila, in scopuri menajere exista un bransament Ф200 mm OL

legat la aductiunea Ф600mm din sistemul propriu de alimentare cu apa. Exista
de asemeni o retea de distributie Ф80-100mm ce alimenteaza obiectivele sociale
ale societatii.
 pentru apa potabila si tehnologica sunt trei puturi forate echipate cu E. P. Tip
Litoral(Q=500mc/h)-putul Pa si EP submersibile tip Aturia(Q=700mc/h) puturile b
si c. Refularea se face prin conducte Ф400 mm OL( Putul P1) si 2Ф600mm(
puturile P b-c). Rezervorul de inmagazinare-compensare este de 2500 mc si
aductiunea catre consumatori este din Ф600mm otel.
In incinta exista o retea de distributie Ф150-200mm, echipata cu camin de vane

pentru alimentarea cu apa in scopuri tehnologice(Medgidia I si Medgidia II). Pentru
incendiu se foloseste retea separata Ф200mm din otel, echipata cu hidranti Ф65-
100mm.
2.9.1.3.2 Localitatea Valea Dacilor

Localitatea Valea Dacilordispune de un put forat echipat cu o pompa tip SP
30GRUNFOS, rezervor de inmagazinare apa 1x100mc, statie de pompare echipata cu
3 pompe de tip CALPEDA, instalatie de clorinare si dezinfectie si retea de distributie din
conducta PEID, realizate in 2007-2009. Zona de protectie sanitara - 3670mp.
Consumatorii de apa sunt racordati la aceasta retea de apa.
MEMORIU GENERAL 104

2.9.1.3.3 Satul Remus Opreanu

Satul Remus Opreanuse alimenteaza cu apa din complexul de inmagazinare
Hidrofor, printr-o conducta Φ125mm PEID si dispunederetea de distributie apa din
conducta PEID, realizata in anul 2009.
Lungimea retelei simple de distributie a apei potabile pentru localitatile Medgidia,

Valea Dacilor si Remus Opreanueste de cca. 117,7 km.
Capacitatea instalatiilor de procesare a apei potabile este de cca 63,92 mii mc/zi,
iar cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor este de cca. 1763 mii mc/an.
Valorile sunt extrase din fisa localitatii reactualizata in anul 2012.
S.C. RAJA S.A. CONSTANTA
CENTRUL ZONAL VEST
SECTIA APA CANAL MEDGIDIA
ECHIPAMENTE SURSE SI STATII POMPARE

ECHIPAMEN
Nr T SPECIFICATII TEHNICE Cu / fara
SURSA
. Dat Q Cota convertiz
/
cr a nom. H P N adanci or Zone
STATIE Tip pompa
t. P.I. [mc/h [mc/ [K rot/ me de frecv protecti
F. ] A] w] min foraj enta e [mp]
KSB UPA
1 250C - 201 253,4 92,4 POWER
P1 250/4A 1 1 7 84 2914 953 FLEX 400 400
KSB UPA 201 302,8 61,1 POWER
2
P1 gara 300C - 65/3A 1 0 3 74 2918 350 FLEX 400 180
KSB UPA
3 250C - 201 303,7 81,9
P3 250/4A 1 0 8 95 2931 250 FC 302 1260
KSB UPA
4 250C - 201 303,7 81,9 POWER
P4 250/4A 1 0 8 95 2931 236 FLEX 400 675
KSB UPA
5 250C - 201 253,4 92,4
P5 250/4A 1 1 7 84 2914 221 AV 300 i 680
KSB UPA
6 250C - 201 253,4 92,4
P10 250/4A 1 1 7 84 2914 225 ‫ـ‬ 450
KSB UPA 201 405,8 92,6
7
P11 300C - 94/3A 1 4 5 140 2924 225 ‫ـ‬ 500
MEMORIU GENERAL 105

KSB UPA 201 303,4 92,0

8
P13 300C - 65/3A 1 5 8 110 2931 225 ‫ـ‬ 500
KSB UPA
9 250C - 201 253,4 92,4
P14 250/4A 1 1 7 84 2914 225 ‫ـ‬ 300
P Vale
10 a SP 201
Dacilor 30GRUNFOS 2 30 77 9,3 2900 190 ‫ـ‬
Statie
11 Pompar 200 ALTIVAR
e CALPEDA 8 21 15 5,5 2980 71
Valea 200
Dacilor CALPEDA 8 21 15 5,5 2980
200
CALPEDA 8 21 15 5,5 2980 3670
Statie
13 Pompar KSB M 125- 201
e 315 SP 1 300 34,9 37 1480 ‫ـ‬
KSB M 125- 201
Hidrofor 315 SP 1 300 34,9 37 1480 FC 301
CAPRARI 200
NC100-315 7 150 15 22 1460 ‫ـ‬ 14170
2.9.2 Canalizare si epurare
2.9.2.1 Canalizarea menajeră

Tinând seama de relieful terenului, canalizarea este rezolvata astfel:
a)Zona Medgdia Sud in sistem separativ
b)Zona Nord in sistem mixt
Lungimea conductelor de canalizare existente este de cca. 57,16 km iar a

conductelor de refulare este de cca. 10,52 Km.
a) In zona sud, apa uzata menajera este transportata gravitational de retele si

colectoare, ce debuseaza in bazinele statiilor de pompare, amplasate pe malul drept al
Canalului. De la statiile de pompare, apele sunt trimise la colectorul de aport al statiei
de epurare, amplasata in estul localitatii.
Retelele si colectoarele menajere sunt din tuburi de beton, azbociment sau

bazalt si PVC-KG având diametre intre Dn 25-50cm, ce deservesc cele doua zone de
canalizare inferioara( sub cota =25.00mrMB) si superioara( peste cotele +25,00mrMB).
MEMORIU GENERAL 106

Statia de pompare SP1 Zona Parc este echipata cu 1 electropompa L1Cx2 si 1

electropompa L3Cx2 având: Q= 100 si 300mc/h; H=15 m H2O; N=37 si 75Kw; n=1475
rot/min( Q pompat=110 l/sec). SP1 pompeaza apele uzate intr-un colector Dn 80 cm din
beton si printr-o conducta Φ500mm otel refuleaza apa uzata catre statia de epurare,
paralel cu CDMN.
Statia de pompare SP2 situata pe str. Poporului intersectie cu str. Ecaterina

Varga, este echipata cu 1 electropompa L1Cx2 avand Q= 100 mc/h; H=15 m H2O;
N=37 Kw; n=1475 rot/min si 1 electropompa L3Cx2 având: Q= 300mc/h; H=15 m H2O;
N= 55Kw; n= 1475 rot/min si refuleaza prin conducta Φ300mm otel in colectorul de
aport Dn 40 cm premo al statiei de epurare.
Statia de pompare SP4 amplasata in zona vest Medgidia- str. Poporului este
echipata cu 1 electropompa L1Cx2 având: Q= 100 mc/h; H=15 m H2O; N=37 Kw;
n=1475 rot/min si 1 electropompa L3Cx2 având: Q= 300 mc/h; H=15 m H2O; N= 55Kw;
n= 1475 rot/min. Pomparea se face printr-o conducta Φ300mm OL in refularea Dn 80
cm beton al statiei de pompare SP3 (pe malul nordic al CDMN).
Statiile de pompare SPP1(SP9) si SPP2(SP10), amplasate pe malul drept al

CDMN sunt construite in anul 2010. SPP1 este echipata cu 2 electropompe FLYGT
MP3102 având: Q= 40,6 mc/h; H=10,5m H2O; N=4,2 Kw; n=1465 rot/min iar SPP2 este
echipata cu 2 electropompe FLYGT MP3153 având: Q= 52 mc/h; H=21,2 m H2O;
N=7,5 Kw; n=1465 rot/min. SPP1 pompeaza apele uzate printr-o conducta Φ80mm
PEHD in refularea (Φ100mm PEHD) statiei de pompare SPP2. SPP2 refuleaza apele
uzate in statia de epurare.
Colectoarele de aport, statiile de pompare si conductele de refulare, aferente

zonei sud Medgidia functioneaza in mod corespunzator.
b)Canalizarea zonei Nord Medgidia, este in sistem unitar si separativ. Partea de nord-
vest, zona industriala, este deservita partial de un colector Dn 30-60cm din beton. El
are caracter unitar si serveste moara si fabrica de pâine, S.C. METALICA S.A., Fabrica
de Brânzeturi, S.C.IMUM S.A., etc. Dupa ce traverseaza str. Independentei, apele sunt
trecute printr-un deversor, catre colectorul (Dn 50-100cm azbociment) de aport al statiei
de pompare SP3.
Statiile de pompare ape uzate SP3, SP5 si SP6 reabilitate si modernizate in anul
2010, sunt echipate cu electropompe FLYGT MP3301 si FLYGT MP3153, iar
conductele de refulare in colectoarele de canalizare Dn 80, Dn 40 cm azbociment
existente catre statia de epurare, au fost reabilitate.
Apele pluviale - dupa deversor - se scurg catre canalul pluvial deschis de la baza
taluzului depozitului de pamânt D4- realizat odata cu lucrarile Canalului. La sud de
acesta zona, apele uzate menajere provenite din zona de blocuri, gospodarii
individuale, unitati economice si de deservire, sunt transportate gravitational prin
colectoare Dn 30-100cm beton si PREMO, catre statia de pompare SP3(Nord). Statia
MEMORIU GENERAL 107

este echipata cu electropompe noi, cu parametri tehnici superiori celor vechi, asigurând
evacuarea apelor in colectorul Dn 50 cm catre statia de epurare.
Refularea se face printr-o conducta Φ500mm otel, care traverseaza canalul,

montata sub podul rutier. In continuare, conducta Φ500mm este pozata de-a lungul
drumului de halaj, pâna la statia de epurare.
In zona nord-est exista un colector Dn 50cm azbociment si beton ce preia apele

uzate menajere, din zona abatorului de pasari si a unitatilor situate de-a lungul DN 22C.
La colector este racordat si atelierul de reparatii auto S.C.„MINIERA” S.A. prin retelele
din beton Dn 25-30cm.
Descarcarea colectorului Dn 50cm azbociment se face in rezervorul statiei de

pompare SP6, ce serveste intreaga zona nord-est industriala.
Statia de pompare SP6 este echipata cu electropompe noi, FLIGT MP 3102 cu

parametri de functionare superiori. Refularea apelor uzate menajere se face printr-o
conducta Φ200mm otel, apele uzate ajungând la SP3 si in final la statia de epurare.
In partea de nord a Canalului Dunare-MareaNeagra, in zona Garii - str. Plopilor,

mentionam existenta statiei de pompare SP5, care a fost modernizata si introdusa in
circuitul de evacuare a apelor uzate.
Nota:Toate statiile de pompare sunt tip cheson din beton armat, având diametrul
cuprins intre 5-9 m, cu camera de gratare şi protejarea pompelor.
Statia de pompare SP8 este situata in str. Bucovinei intersectie cu strada

Panairului.
Celelalte unitati industriale existente: Remiza CF etc, in zona de nord isi rezolva
problema apelor uzate pe plan local, prin decantoare verticale tip Imhoff, de unde apa
este evacuata in emisar -Canalul Dunare-Marea Neagra.
S.C.FRUVIMED S. A. Medgidia, dispune de o retea de canalizare menajera Dn

20- 30cm B si Azb, care se descarca in fose septice, cu descarcare in emisar, prin
intermediul unei statii de pompare ce transporta apa uzata pana in apropierea localitatii
Medgidia, intr-un bazin de colectare, de unde gravitaţional in reteaua de canalizare
orasaneasca, balta dintre DN 22C si triajul C.F. (când nu se face vidanjarea in timp util).
S.C. LAFARGE- ROMCIM S.A. are o retea de canalizare din tuburi de Azb. Dn
25- 30cm ce transporta apele uzate gravitational pâna la statia de pompare. Statia de
pompare SP7 deserveste zona Fabricii de Ciment, conducta de refulare debusand in
acelasi camin in care se descarca si conducta de refulare a statiei SP2.
Statia are un rezervor din beton de 70mc si este echipata cu 1+1 electropompa
având Q=150mc/h, H=32m H2O; N=22Kw; n=1500 rot/min. Conducta de refulare este
din otel Φ100mm pâna la colectorul Dn 300 mm ce conduce apele la statia de epurare.
MEMORIU GENERAL 108

Crama FRUVIMED S. A. dispune de retea de canalizare in incinta având Dn 20-

25 cm Azb. si statie de pompare echipata cu 1+1 electropompe tip AVC 80-32 având:
Q=50cm/h; H=32M H2O; N=17Kw; n=1500rot/min. Refularea se face printr-o conducta
Φ200mm Azb. la sistemul de canalizare al Orasului Nou Medgidia.
Statia de epurare
Statia de epurare amplasata pe malul drept al Canalului a fost executata in anul

1970, fiind proiectata numai cu treapta mecanica si biologica, fara treapta tertiara cu o
capacitate de 225 l/s. In prezent este in reabilitare si modernizare, pentru un debit de
425 l/s, proiectata cu trei trepte de epurare: mecanica, biologica, chimica. Dupa
epurare, apa este descarcata in Canal.
Componentele statiei de epurare sunt:
 Treapta mecanica cuprinde :

o gratar cu doua componentele
o deznisipator cu doua compartimente
o decantoare primare longitudinale
o statia de pompare in circuitul apei, intre decantoare si bazinele de aerare
 Treapta biologica, are:
o bazine de aerare, echipate cu aeratoare axiale
o decantoare secundare longitudinale
o statie de pompare bazin aerare-decantor secundar
o statie de pompare namol necirculat
o statie de pompare namol ingrosat si apa de namol
o statie de pompare namol, decantoare primare cu etaj
 Treapta chimica, cuprinde:
o statie de coagulant
o bazine de contact
o decantor final
 Instalatii pentru tratarea namolului:
o ingrasator de namol
o bazine de fermentare
o platforme pentru dehidratarea namolului
o conducte tehnologice de legatura intre obiecte
Efluentul menajer epurat se descarca in emisar Canal Dunare-Marea Neagra.
Pentru fiecare treapta a procesului de epurare, statia va trebui impartita in doua

linii hidraulice si va fi prevazuta posibilitatea de izolare a unor unitati de proces in caz de
urgenta. Se presupune ca operatiunile normale de intretinere vor fi realizate cu debit
scazut.
In urma „LUCRARILOR DE RETEHNOLOGIZARE SI INTRODUCEREA

TREPTEI DE EPURARE AVANSATA LA STATIA DE EPURARE APE UZATE
MEMORIU GENERAL 109
LOCALITATEA MEDGIDIA, CUPRINSE IN PROIECTUL REABILITAREA SI

MODERNIZAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APA SI DE CANALIZARE IN
REGIUNEA CONSTANTA - IALOMITA CU FINANTARE EUROPEANA DIN FONDUL
DE COEZIUNE - POS MEDIU- AXA PRIORITARA 1”, va functiona astfel:
 Gratare dese
Numar de unitati n=2
Debit de calcul Qc=570 m3/h
Debit de verificare Qv=151 m3/h
Distanta dintre bare: b = 16 mm
Viteza minima pe canalul amonte de gratare va fi de 0.7 m/s la debitul de calcul.

Apa uzata colectata din reteaua de canalizare va fi egal distribuita pe canalele pe care
sunt amplasate gratarele.
Reziduurile de la gratarele vor fi transportate in containere.
 Hala de pretratare mecanica
Instalatie pretratare mecanica
Instalatiile compacte de preepurare cuprind site automate (avand distanta intre

bare de 3 mm), cu spalarea si presarea materialului retinut, deznisipator cuplat cu
separator de grasimi aerat, suflante si pompe de grasimi, instalatie de spalare si
deshidratare a nisipului.
Dupa sitare, apa uzata curge in instalatia de deznisipare si separare grasimi, in

care are loc depunerea nisipului si separarea grasimilor prin flotatie cu aer comprimat.
Prin turbulenta creata prin transportul in contra-curent al particulelor de nisip, acestea
sunt spalate de materia organica inainte de depunere. In sortatorul de nisip integrat,
nisipul este deshidratat si transportat intr-un container.
Capacitatea unei instalatii va fi de minim 79 l/s.
Grasimile vor fi transportate in bazinul de stocare namol primar, in exces, grasimi

si spuma.
In cadrul halei de pretratare mecanica se vor amplasa si instalatii de prelevare

probe si masura parametrii apei uzata influente instatia de epurare.
 Masurare debit influent
MEMORIU GENERAL 110

In aval de hala de pretratare mecanica se va instala un debitmetru

electromagentic. Debitul va fi masurat cu o precizie limita de 1,5% din total debit
masurat. Debitul va fi inregistrat continuu si arhivat.
Decantoare primare longitudinale
Debitul de calcul: QC = 10.336 m3/zi
Debitul de verificare: Qv = 570 m3/h
Decantoarele primare vor asigura retinerea eficienta a namolului primar. Mai

mult, concentratia namolului primar va fi mare pentru a minimiza costurile de pompare.
In conditii normale de functionare, continutul in substanta uscata in namolul primar ar
trebui sa fie 5% SU (substanta uscata).
Bazinele vor fi echipate cu racloare atat pe radier, cat si la suprafata. Proiectarea

racloarelor va fi adecvata suprafetei specifice a bazinelor. Operarea pe timpul
perioadelor cu inghet puternic nu trebuie sa aiba impact restrictiv asupra functionarii
acestui echipament.
Apa decantata primar este transportata gravitational catre primul grup al

bazinelor de aerare.
Spuma de la suprafata va fi eliminata din bazin si transportata in bazinul de

stocare namol primar in exces, grasimi si spuma.
Namolul va fi extras automat si separat din fiecare bazin, pentru a asigura

reglarea individuala a fiecarui bazin.
 Bazine de aerare
Debitul de calcul: Qc = 10.336m3/zi
Vor fi realizate patru bazine de aerare care vor lucra in paralel.
Bazinele vor fi de tip „plug-flow” pentru a obtine cel mai bun index de volum al
namolului posibil. Bioreactoarele vor include compartimente anoxice si oxice.
Parametrii de proiectare ai bazinelor de aerare:
 IVN = 100 l/kg

 Temperatura de proiectare pentru eliminarea C si N: 12°C
 Viteza min. la partea inferioara : ≥ 0,3 m/s
 Temperatura maxima considerata in proiectare: 25°C
MEMORIU GENERAL 111

Aerarea se va face cu difuzori de aer sub forma de bule fine situati pe radier.
Combinarea zonelor anaerobe, anoxice si oxice va asigura reducerea biologica a

compusilor de fosfor, degradarea CBO5, nitrificarea si denitrificarea, in functie de sursa
adecvata de carbon din apa uzata la intrare.
 Statie de suflante
Capacitatea suflantelor va fi in concordanta cu cerintele, fiind calculata luandu-se in

considerare media reala, temperatura apei (vara si iarna), temperatura aerului (vara si
iarna) etc. Sistemul de suflante si sistemul de aerare vor permite folosirea capacitatii de
rezerva a suflantelor la incarcari mai mari decat capacitatea proiectata a statiei. Toate
suflantele vor fi actionate de motoare electrice cu turatie variabila.
Controlul si reglarea aerarii se va face individual pentru fiecare bazin de aerare prin
modificarea turatiei motoarelor suflantelor si vane cu diafragma actionate electric.
O capacitate de circa 20% va fi prevazuta pentru statia de producere a aerului

destinat oxidarii biologice.
Sistemul de aerare va fi proiectat astfel incat sa ajunga la concentratia de 2 mg O2/l,

cu o eficienta de minim de 3,5 kg O2/kWh in apa tratata.
 Statie de pompare apa aerata
Statia de pompare este existenta si va fi mentinuta in noul proces tehnologic.
Antreprenorul va lua toate masurile necesar in vederea integrarii acesteia in noua

schema tehnologica si functionarii optime conform cerintelor de proces.
Decantoare secundare
Debitul de calcul: Qc = 10336 m3/zi
Debit de verificare: Qv= 1001 m3/h
Timpul de ingrosare min 2,0 h
Coeficient de recirculare max. la Qc: 1
qsv la Qc <500 l /(m2,h)
qA la Qc <1,6 m3/(m2,h)
Decantoarele secundare radiale existente vor fi incluse in noul flux tehnologic.
Aceste decantoare secundare vor retine eficient namolul activat. Mai mult,
concentratia namolului de recirculare si a celui in exces va fi ridicata astfel incat sa se
minimizeze costurile de pompare. In conditii de operare normale trebuie obtinut un
continut de substanta uscata al namolului recirculat de 1% SU.
MEMORIU GENERAL 112

Bazinele vor fi echipate cu racloare atat pe radier, cat si la suprafata. Proiectarea

racloarelor va fi adecvata amplasamentului specific al bazinelor. Operarea pe timpul
perioadelor cu inghet puternic nu trebuie sa aiba impact restrictiv asupra functionarii
acestui echipament.
Spuma de la suprafata va fi eliminata din bazin si transportata in bazinul de

stocare grasimi si spuma.
 Unitatea de stocare-dozare coagulant
Unitatea, in conditii de functionare normala – in combinatie cu reducerea biologica a

fosforului in compartimentele anaerobe integrate in bazinele cu namol activat – va
asigura eliminarea Ptot pana la obtinerea unei concentratii in efluent mai mica de 2
mg/l.
Unitatea va fi de asemenea, capabila sa elimine fosforul intregului influent pana la o

concentratie a fosforului in efluent mai mica de 2 mg/l si in situatia in care nu se elimina
biologic fosforul in bazinele de biologie. Statia va fi functionala prin folosirea solutiei de
clorura ferica.
Polimerul folosit pentru defosforizarea chimica va fi depozitat intr-un rezervor

amplasat in hala de pretratare sau in constructii anexe, avand capacitatea de stocare
de minim 30 zile.
 Bazin de contact
Bazinul de contact asigura omogenizarea debitului de apa decantata secundar cu

solutia de coagulant necesara defosforizarii chimice. Din acest bazin apa va fi
transportata catre decantorul final.
 Decantor final
Debitul de calcul: Qc = 10336 m3/zi
Debit de verificare: Qv= 1001 m3/h
Timpul de ingrosare min 2,0 h
Coeficient de recirculare max. la Qc: 1
qsv la Qc <500 l /(m2,h)
qA la Qc <1,6 m3/(m2,h)
Un decantor final radial existent va fi inclus in noul flux tehnologic.
Decantorul final va fi proiectat astfel incat sa se obtina o retinere eficienta a

namolului. Mai mult, concentratia namolului de recirculare si a celui in exces va fi
ridicata astfel incat sa se minimizeze costurile de pompare. In conditii de operare
MEMORIU GENERAL 113

normale trebuie obtinut un continut de substanta uscata al namolului recirculat de 1%

SU.
Bazinul va fi echipat cu raclor atat pe radier, cat si la suprafata. Proiectarea

sistemului de raclare va fi adecvata amplasamentului specific al bazinului. Operarea pe
timpul perioadelor cu inghet puternic nu trebuie sa aiba impact restrictiv asupra
functionarii acestui echipament.
 Camin masurare debit efluent
Debit de calcul Qc=10.336 m3/zi
Pe conducta de evacuare a apei din decantorul final se va monta un debitmetru

electromagnetic care va masura debitul cu o precizie limita de 1,5% din total debit
masurat. Debitul va fi inregistrat continuu si arhivat.
 Canal dezinfectie UV si pompare apa epurata pentru spalare si masurare

parametrii apei epurate
Canalul va fi realizat astfel incat viteza apei la trecerea printre lampile cu UV sa

permita o eficienta ridicata a dezinfectiei. Apa dezinfectata va fi evacuata catre emisar,
canalul Dunare- Marea Neagra.
Bazinul de aspiratie al pompelor va fi dimensionat pentru retinerea unui debit de apa

uzata epurata, necesar spalarii diferitelor obiecte tehnologice si a echipamentelor din
cadrul statiei de epurare. Bazinul va fi echipat cu un sistem de prelevare automata de
probe si masurarea online a parametrilor apei uzate.
 Statie pompare namol primar, grasimi si spuma
Capacitatea pompelor va fi in concordanta cu cantitatea de namol primar in

decantoare produsa conform calculelor de proces si a cerintelor statiei.
Cu ajutorul pompelor namolul primar este transportat in bazinul de stocare primar si

in exces.
MEMORIU GENERAL 114

 Statie pompare namol activat
Namolul in exces va fi transportat prin pompare in bazinul de stocare namol primar,

namol in exces, grasimi si spuma, iar namolul de recirculare amonte de bazinele de
defosforizare/ denitrificare.
Capacitatea pompelor pentru namolul de recirculare si namolul in exces va fi in

concordanta cu cerintele pentru statia propusa. Ca cerinta minimala, capacitatea
pompelor pentru namolul de recirculare va fi 100% din debitul maxim al treptei
biologice, iar capacitatea pompelor pentru namolul in exces va fi conforma cerintelor
statiei.
Pompele vor fi proiectate in functie de media efectiva si vor permite functionarea

fara probleme chiar si atunci cand concentratia namolului este mare (ex 2.5% SU).
Continutul de particule solide in suspensie, din namolul recirculat, va fi continuu

monitorizat.
Pe conductele de refulare ale pompelor se vor monta debitmetre electromagentice.

Debitul va fi masurat cu o precizie corespunzatoare unei valori mai mici de 1,5% din
total debit masurat. De asemenea, debitul va fi inregistrat continuu si arhivat.
 Bazin amestec si pompare namol primar, namol in exces grasimi si spuma
Dimensionarea acestui obiect si a pompelor va fi in concordanta cu cantitatea de

namol primar si in exces.
Volumul de amestec namol primar, namol in exces, grasimi si spuma omogenizate

cu ajutorul mixerului prevazut, vor fi transportate prin pompare catre ingrosatoarele
gravitationale de namol.
 Bazine de ingrosare namol primar si namol in exces
Capacitatea bazinelor de ingrosare a namolului primar si in exces va fi in

concordanta cu productia de namol calculata a statiei de epurare.
Namolul ingrosat va contine un minim de substanta uscata de 5% si va fi transportat

catre bazinul de stocare namol ingrosat.
Va fi furnizata o garantie pentru continutul de substanta uscata.
Statie pompare namol ingrosat si apa de namol
Capacitatea pompelor de alimentare cu namol ingrosat si apa de namol vor fi in

concordanta cu volumul de namol ingrosat si volumul de apa de namol evacuate din
ingrosatoarele gravimetrice.
Namolul ingrosat va fi transportat prin pompare catre rezervoarele de fermentare

anaeroba a namolului, iar apa de namol va fi transportata amonte de gratarele rare.
MEMORIU GENERAL 115
 Bazin de stocare/pompare namol ingrosat
Furnizarea unui volum constant de namol in bazinele de fermentare anaeroba se

realizeaza prin intermediul acestui bazin.
Bazinul va fi prevazut cu pompe de namol ingrosat care vor transporta namolul in

metantancuri.
 Bazinele de fermentare a namolului
Fermentarea namolului se va realiza prin procesul de fermentare mezofila anaeroba.
Pentru acest proces sunt prevazute doua bazine: unul existent urmand a fi reabilitat
si unul nou. Capacitatea bazinelor de fermentare va fi in concordanta cu productia de
namol calculata a statiei. Temperatura de fermentare va fi ≥ 34 ÷ 37 °C.
Timpul de retentie nu va fi mai mic de 20 zile.
Supernatantul va fi amestecat in totalitate cu namolul si nu extras. Admisia

namolului si evacuarea sa vor fi posibile la partea inferioara, la mijlocul si la partea
superioara a bazinului nou. Bazinul de fermentare va fi echipat cu un sistem eficient de
inlaturare a spumei printr-un echipament mecanic.
Forma bazinului nou si sistemele de amestecare a namolului vor fi proiectate astfel

incat sa:
o Previna/minimizeze aparitia spumei,

o Faciliteze evacuarea gazului de fermentare,
o Permita amestecul continuu pentru o buna omogenizarea a namolului,
o Evite/minimizeze capacitatea de stocare moarta,
o Previna sedimentarea.
Rezervorul de fermentare este prevazut cu sistem de incalzire cu apa calda,

echipament de conducere si control al procesului, rezervor de stocare biogaz cu
membrana dubla.
 Gazometru
Stocare biogazului produs in urma fermentarii anaerobe se va realiza in acest

bazin. Capacitatea rezervorului va fi in concordanta cu productia de biogaz.
MEMORIU GENERAL 116

 Bazin stocare namol fermentat
Bazinul va fi dimensionat pentru stocarea cantitatii de namol fermentat in

concordanta cu productia de namol pe perioada in care instalatiile de tratare mecanica
a namolului din aval nu functioneaza.
 Instalatie de deshidratare namol fermentat
Ore de functionare pe zi: 16 h
Zile de functionare pe saptamana: 5 zile
Capacitatea instalatiei de deshidratare mecanica a namolului va fi in concordanta cu

productia de namol calculata a statiei de epurare.
Polielectrolitul folosit in procesele de ingrosare si deshidratare mecanica va fi

furnizat in saci si stocat in hala de tratare a namolului sau in constructii anexe pentru o
perioada de minim 30 zile.
Va fi furnizata o garantie pentru functionarea instalatiei de deshidratare, inclusiv

pentru continutul de substanta uscata..
Namolul deshidratat va contine un minim de substanta uscata de 20 %.
Timpul de functionare saptamanal nu va depasi 80 ore.
Namolul deshidratat mecanic va fi depozitat temporar in containerele de namol

amplasate intr-un sopron adiacent halei de deshidratare a namolului.
 Depozitarea temporara a namolului deshidratat
Namolul deshidratat se va depozita temporar in containere amplasate intr-un

sopron.
Aceste containere au capacitatea de inmagazinare de aproximativ o zi conform

productiei de namol deshidratat calculata.
 Pavilion administrativ
Noul pavilion va cuprinde birouri, vestiare, atelier, grupuri sanitare, spatii anexe etc.
Aceasta cladire va fi dotata cu instalatii de incalzire, climatizare, instalatii de veghe,
paza si utilitati (apa calda-rece, telefonie, fax).
Atelierul va fi dimensionat corespunzator dotarii acestuia si va cuprinde, dar nu se

va limita la urmatoarele echipamente: cricuri hidraulice, menghine, banc de scule,
polizor, bormasina, carucioare cu ridicare hidraulica.
Dispeceratul va fi echipat in concordanta cu Cerintele Speciale – SCADA.
MEMORIU GENERAL 117

Laboratorul existent va fi reechipat pentru efectuarea analizelor de calitate pe probe

de apa prelevate din diferite puncte ale statiei de epurare.
Situaţia conductelor de refulare de la staţiile de pompare ape uzate
Nr. Punctele de Traseul retelei Materialul Diametrul Lungimea Observatii

Crt. racord de racord (mm) (km)
1. SP 1 – Statia Mal OL 500 1,425
de Epurare drept C.D.M.N.
2. SP 2 – Statia Str. Poporului OL 300 0,300
de Epurare
3. SP 3 – Statia Str. Panairului OL 500 2,725
de Epurare Pod rutier PEHD 315 0,100 2010,oct
C.D.M.N.
Mal drept
C.D.M.N.
Str.Tabacariei
4. SP 5 – SP 3 Mal stang OL 250 1,100
C.D.M.N.
Str. Panairului
5. SP 6 – SP 3 Str. Silozului OL 200 2,175
Str. Industriei
6. SP 4 – Statia Mal drept OL 250 0.175
de Epurare C.D.M.N.
Str. Tabacariei
7. SP 7 – Statia Str. Poporului OL 100 0,850
de Epurare
8. SP 8 – SP 3 Str. Bucovinei PEHD 110 0,760
9. SPP1 - Mal drept CDMN PEHD 80 0,673
SPP2
10. SPP2 – Mal drept CDMN PEHD 100 0,236
Statia de
Epurare
TOTAL 10,52
2.9.2.2 Canalizare pluviala

Canalizarea pluviala a municipiului este impartita astfel:
 In zona de sud prin colectoare Dn 30-60-80cm beton si premo, ovoid 50/75;

100/15 cm beton si clopot 140/89cm.
 In zona de nord mentionam existenta unor racorduri si colectoare Dn 30-60-
100cm din beton si ovoid 60/90 -75/105cm.
MEMORIU GENERAL 118

Emisarul apelor pluviale il constituie Canalul. Un incovenient in functionarea

sistemului de canalizare pluviala il constituie seria de racorduri menajere, conducând la
descarcarea in emisar a unor ape menajere, neepurate.
Dintre unitatile industriale mentionam ca in incinta S.C. LAFARGE-ROMCIM S.A.

exista o retea de colectoare pluviale, cu deversor (pentru retinerea in decantoare a
materialului solid in suspensie) si descarcare in Canal. Colectoarele sunt din tuburi
circulare din beton Dn 100cm, canale deschise, canale subterane(dreptunghiulare sau
trapezoidale). In zona Medgidia II exista un canal trapezoidal deschis, b=1,0m; B=2,0m;
H=1,50m, pentru apele pluviale, cu descarcare in Valea Mânzului.
COLECTOARE PRINCIPALE DE APE PLUVIALE
Nr Caracteristici Locul Zona Natura Diametr Lungim Observa

. Tronsonul evacuării în deservi materialul ul e ţii
crt de reţea C.D.M.N. tă ui ( mm ) (m)
. Mal Km
1. Str. Stân 40 + Nord AZBO 600 1565
Independenţei g 000
2. Str. Silozului Stân 40 + Nord AZBO 400 300
g 000
3. Str. Dezrobirii Stân 40 + Nord AZBO 400 480
g 000
4. Str. Albinelor Drept 39 + Vest AZBO 2 x 1000 510
950
5. Str. Poporului Drept 39 + Vest AZBO 300 375
950
6. Str. Republicii Drept 39 + Centru AZBO 600 565
250
7. Str. Vasile Stân 39 + Gară AZBO 300 725
Lupu g 150
8. Str. Republicii Stân 39 + Gară AZBO 300 125
g 150
9. Str. Spitalului Drept 39 + Centru AZBO 300 125
000
10 Str. Ion Drept 39 + Centru AZBO 300 225
. Creangă 000
11 Str. Drept 39 + Centru AZBO 400 525
. Mărgăritarului 000 600 325
12 Str. Dumitru Drept 39 + Centru AZBO 400 275
. Chicoş 000
13 Str. Mehmet Drept 39 + Centru AZBO 400 160
. Niazi 000
MEMORIU GENERAL 119

14 Str. Republicii Drept 39 + Centru AZBO 600 950

. 000
15 Str. Griviţei Drept 39 + Centru AZBO 1000 100
. 000
16 Str. Decebal Drept 39 + Centru AZBO 600 465
. 000
17 Str. Kemal Agi Drept 39 + Centru AZBO 400 225
. Amet 000 600 250
18 Str. Valter Drept 38 + Est AZBO 400 525
Mărăcinenanu 900
19 Str. Poporului Drept 38 + Est AZBO 300 85
. 900
20 Str. Poporului Drept 38 + Lafarge AZBO 300 65
. 250
22 Str. Ecaterina Drept 38 + Lafarge AZBO 250 260
. Varga 250
TOTAL 9.205
2.9.2.3 Difuncționalități
Analiza multicriteriala a situatiei existente in teritoriul municipiului a evidentiat

urmatoarele principale disfunctii:
 inundarea de ploi a unor strazi (Poporului, T. Vladimirescu) a puturilor de apa din

dreptul strazii Poporului, a locuintelor din lungul Vaii Remusului din Satul Remus
Opreanu, a Vaii Docuzol.
 existenta unor suprafete cu exces de umiditate in parcul expozitie, zona fostei
organizari de santier a Canalului, zona de umpluturi in dreptul strazii poporului,
pe Valea Remusului.
 aparitia unor izvoare de apa care provoaca riscul unor alunecari si sursa de
igrasie (Fundatura Abatorului), sau stagnari de ape – focare de infectie (balta
Medgidia, parcul expozitie).
 colmatarea canalelor de desecare din baltile Docuzol si Medgidia.
 uzura accentuata a retelelor de conducte de alimentare cu apa ceea ce conduce
la pierderi de apa, cu implicatii asupra costurilor de productie.
 utilizarea unor echipamente tehnice cu grad mare de uzura si randament scazut
(electropompe, statii de clorinare, electropompe submersibile).
 Lipsa unor retele de alimentare cu apa si canalizare menajera si pluviala pe
strazi din sud-estul municipiului si satele aferente.
MEMORIU GENERAL 120

In tabelul de mai jos sunt mentionate o serie de strazi din Municipiul Medgidia de pe
care in urma unor precipitatii abundente, nu se evacueaza apele acumulate pe
carosabil din cauzele prezentate in tabel:
Nr. STRADA OBSERVATII

crt
.
1 Str. Vasile Lupu intersectie cu str. Aleea Valcelelor Nu preia debite mari
(sub pod Cale Ferata)
2 Str. Silozului (de la str. Independentei pana la str. Partial colmatata
Pescarusilor)
3 Str. Dezrobirii (de la str. Independentei pana la str. Partial colmatata
Dropiilor)
4 Str. Luminii (de la Aleea de legatura cu str. Libertatii Partial colmatata
pana la str. Ion Corvin intersectie cu str. Tepes
Voda)
5 Str. Industriei ( de la str. Crinului pana la str. Partial colmatata
Independentei)
6 Str. Izvorului Canal deschis neamenajat
7 Str. Poporului (cuprins intre str. Sucevei si str. Nu preia debite mari
Ecaterina Varga)
8 Str. Decebal intersectie cu str. T. Vladimirescu Nu preia debite mari
9 Str. Poporului (de la str. Oprea Haraciu pana la str. Nu preia debite mari
Albinelor)
10 Pe str. Margaritarului conducta de pluvial DN 600 Partial colmatata
mm ce intra in str. Tudor Vladimirescu si malul
CDMN
11 Pe str. Walter Maracineanu colectorul pluvial DN Partial colmatata
300 mm si DN 600 mm din AZBO ce preia si apele
menajere de pe aceasta strada ca si strazile
adiacente, iar intre str. Poporului si malul CDMN
12 Pe str. Ecaterina Varga intre str. Poporului si malul Grad avansat de colmatare
CDMN colectorul pluvial DN 800 mm PREMO
13 Pe str. Razoare intre str. Poporului si malul CDMN Partial colmatata
2.9.3 Alimentare cu energie termică

A. Situația existentă
În prezent alimentarea cu căldură a consumatorilor urbani și industriali din

Municipiul Medgidia se face din 18 centrale termice funcționând pe combustibil lichid și
gaz metan. Centralele termice existente sunt echipate cu cazane de apă caldă de 90/
70°C de tip PAL, cazane de abur de joasă presiune de tip PBL, cazane de abur de
medie presiune și cazane de apă fierbinte.
MEMORIU GENERAL 121

Echiparea și capacitățile centralelor termice se vor detalia în etapa II (propuneri).
Centralele termice existente sunt în funcțiune de peste 25 de ani fiind într-un stadiu
avansat de uzură morală, cu un randament de arderi mult sub cele recomandate de
normele existente la nivel național, care impun un randament de peste 90%.
Pentru remedierea deficiențelor la unele centrale termice existente întreprinderea

de gospodărie comunală S.C. “APOLO ECOTERM” S.A. în anul 1994 a întocmit
documentatia nr. 41/1994 “MODERNIZAREA REȚELELOR TERMICE ȘI REȚELE
TERMICE ÎN MUNICIPIUL MEDGIDIA – ETAPA I”. Documentația a fost aprobată de
Ministerul Finanțelor, M.L.P.A.T. București, de Guvernul Romaniei, dar nu s-a pus in
aplicare din cauza lipsei de fonduri de la bugetul local și in completare de la bugetul de
stat.
Situația actuală a centralelor termice conduc la un consum de combustibil mai

mare cu 30% față de un consum normal.
Din datele din teren rezultă că până în momentul de față s-au făcut investiții în
acest domeniu în scopul de a menține centralele termice în stare de funcționare pentru
nevoile populației municipiului.
Analizând mai în detaliu situația energetică a municipiului se constată că unele

surse de caldură din zona industrială au fost scoase parțial din funcțiune datorită
întreruperii temporare a producției (exemplu I.M.U.M., I.C.I.L., Port Medgidia).
Dintre centralele cu cea mai mare capacitate putem enumera: centrala I.M.U.M si
ROMCIM din zonele industriale Nord si Est.
O parte din consumatorii de energie termica din randul populației și a unor unități
industriale s-au debranșat de la sistemul de distribuție și au instalat centrale proprii care
funcționează cu gaz metan.
Alimentarea cu energie termica a consumatorilor se face cu centrale termice sau

cu sobe pe gaze(populație, comerț, administrație).Pentru locuintele colective exista
centrale termicede cvartal alimentate cu gaze partial reabilitate. Din cele 18 centrale de
cvartal au fost reabilitate:
 CT1, CT2.....-CT5 cu functionare pe gaz metan

 CT15 cu functionare pe gaz metan
 CT6-PT8 cu functionare pe gaz metan si retele modernizate
 CT10-PT12-PT16 cu functionare pe gaz metan si retele modernizate
 CT7 cu functionare pe gaz metan si retele modernizate
 CT13 cu functionare pe gaz metan si retele modernizate
Nu mai functioneaza din lipsa de consumatori urmatoarele centrale: CT9, CT11,

CT14, Ct17, CT18, ele fiind dezafectate.
MEMORIU GENERAL 122

Montarea unor utilaje performanțe cu gabarit mai redus decat cele existente are
marele avantaj că se poate mari capacitatea centralelor termice, care pot acoperi și
necesarul termic pentru eventualii consumatori din zonă neracordați în momentul de
față la sursele de caldură cum sunt consumatorii individuali sau unele propuneri de
extinderi în zona pentru locuințe preconizate în etapa următoare.
B. Încălzirea cu combustibili solizi
O parte din locuințele cu loturi din Municipiul Medgidia și cele 2 sate se încălzesc
cu lemne, cărbuni și resturi vegetale combustibile. Există un depozit de lemne cu
suprafață de 1,26ha în Zona Industriala Nord care nu este utilizat în prezent.
Combustibilii se procură de la distribuitori particulari care au închiriat terenuri în aceeași
zona, nedelimitate, cu suprafață de cca 1000 mp fiecare.
În etapa considerată de 10 ani valabilitatea P.U.G., încalzirea utilizand

combustibili solizi se menține ca problemă.
Se propune utilizarea depozitului actual, conceput și realizat acestui scop. În cele

2 sate se pot amenaja mici depozite în cadrul suprafețelor rezervate activităților pentru
producție – servicii, cu rezolvarea eficientă economic și funcțional a opțiunilor populației
și intereselor întreprinzătorilor particulari (se are în vedere reducerea operațiunilor de
încărcare – descărcare și a costurilor pentru transporturi). Cantitatea de combustibili
solizi, necesară este de cca. 12.000t. Funcționarea depozitelor în condiții de
rentabilitate, presupune diversificarea profilului (materiale de construcții, magazine
diverse etc.) și amplificarea activitaților.
2.9.4 Alimentare cu energie electrică

Date generale
Elementul esențial de la care s-a pornit în dimensionarea necesarului de instalații

electrice a fost consumul de putere necesar obiectivelor civile, locuințelor și obiectivelor
industriale din Municipiul Medgidia.
Stabilirea consumurilor s-a facut pe baza PE.132/1995 – Normativ pentru

proiectarea rețelelor electrice de distribuție publică.
Un alt element de care s-a ținut seama este strategia de dezvoltare a rețelelor
electrice ale ENEL DOBROGEA care prevede obligativitatea utilizării pentru viitor a
tensiunii de 20 KV pe medie tensiune.
Alimentarea cu electricitate
Municipiul se alimenteaza din trei stații de transformare 110/6 KV si 110/20 KV

din care 1 la nord de Canal și 2 pe partea sudică.
MEMORIU GENERAL 123

Combinatul de lianți dispune de 2 stații de 110/20 KV de abonat. Rețelele de

distribuție sunt aeriene pentru locuințele individuale și subterane pentru ansambluri de
blocuri și dotări aferente.
Pe teritoriul administrativ al Municipiului Medgidia se afla: statia electrica de

transformare 400/110/20kv Medgidia Sud, LEA 400 kv CNE Cernavoda- Medgidia Sud
ce se afla in gestiunea C.N.T.E.E. Transelectrica SA, Sucursala de Transport
Constanta.
C.N. Transelectrica are ca investitie majora „Racordarea LEA 400kV Isaccea-

Varna si LEA 400kV Isaccea -Dobrujda in statia de transformare Medgidia Sud ”, proiect
avizat, aflat in planul de investitii si pentru care s-a obtinut certificatul de urbanism si
avizele necesare, inclusiv avizul favorabil C.N.A.D.N.R. S.A. Pentru traseul noilor LEA
400kV de racord.
Zona de siguranta (in care se impun restictii si/sau interdictii privind constructiile
de orice fel) a statiei de transformare 400/110/20kV Medgidia Sud este de 35,00m
(zona extinsa in spatiu, in exteriorul gardului care imprejmuieste zona de protectie a
statiei de transformare 400/110/20kV Medgidia Sud), culoarul de functionare care
coincide cu zona de protectie si siguranta a LEA 400kV este de 75,00m(conform Ord.
ANRE nr. 44/2007 modificat si completat de Ord. ANRE 49/2007 si NTE 003/04/00).
In apropierea tuturor obiectivelor de interes national aflate in gestiunea

C.N.T.E.E. Transelectrica S.A. Sucursala de Transport Contanta mentionate mai sus,
pentru amplasarea si realizarea constructiilor de orice fel, este obligatorie obtinerea
avizului de amplasament din partea Transelectrica conform ordinului ANRE nr. 48/2008
(Metodologie pentru emiterea avizelor de amplasament de catre operatorii de retea-
revizia 1 publicata in Monitorul Oficial nr. 436/11.06.2010), lucru care se va mentiona in
certificatul de urbanism.
Satul Remus Opreanu e alimentat dintr-un singur post trafo racordat la stația
Medgidia I (est), iar satul Valea Dacilor din trei posturi racordate la stația Siminoc.
Rețelele din zona Cartierul nord sunt depășite fizic si tehnic necesitând prioritar lucrări
de modernizare și de extindere a stației.
Lungimea stației însumează 30 km la 6 KV, 17 Km la 20 KV si 120 Km la joasă

tensiune.
Studiul S.C. ENEL DOBROGEA prevede creșterea numărului de posturi pentru

obiectivele noi, lungimii rețelei de alimentare și extinderea stației Medgidia Nord cu cca.
2.000mp. Pentru cele 2 sate este suficientă amplificarea posturilor actuale. Proiectul
include precizări asupra suprafețelor de teren necesare lucrărilor aferente alimentării cu
electricitate și reglementări care asigură protecția față de componentele existente și
propuse ale sistemului de alimentare.
MEMORIU GENERAL 124

Totalul puterii instalate socotită la nivel de post de transformare este de 1061

kW.
La nivel de stație = 764 kW.
Remus Opreanu – Pentru localitatea Remus Opreanu sporul de putere instalată

la nivel de post trafo este de 121 kW. La nivel de stație este de 87 kW.
Valea Dacilor - Pentru localitatea Valea Dacilor sporul de putere instalată la nivel
de post trafo este de 78 kW. La nivel de statie = 56 kW.
Instalații electrice Municipiul Medgidia:
Consumatorii de energie electrică sunt alimentați din mai multe posturi de

transformare de diverse capacități dintre care se menționează: posturi de transormare
la următoarele obiective:
 Școala 16 clase- 1x160KVA- inclusă în cabina de zid;

 Teatrul municipal- 2x160KVA- inclusă în cabina de zid;
 Târg permanent- 1x160KVA- inclusă în cabina de zid;
 Centrala telefonică- 2x160KVA- inclusă în cabina de zid;
 Autogara- 1x160KVA- inclusă în cabina de zid;
 Punct de taxare autostradală- 1x160KVA- aerian;
 Locuințe zona est (100 buc)- 1x160KVA- inclusă în cabina de zid;
 Locuințe in zona nord- 1x160KVA- inclusă în cabina de zid;
 Locuințe in zona sud- 2x160KVA- inclusă în cabina de zid;
 Locuințe in zona sud (50buc)- 1x160KVA- inclusă în cabina de zid;
Posturile de transformare în cabina de zid vor fi preluate prin racorduri intrare-ieșire

din liniile subterane existente prin cablu cu izolație la 20kV.
Pentru toate obiectivele care vor apărea este necesară rețea pe joasă tensiune care
se va alimenta fie din posturile existente fie din cele care sunt propuse.
Lungimea totala a rețelelor necesare 17 Km.
Remus Opreanu – Pentru acoperirea consumatorilor de putere electrică este

prevăzut un post de transformare aerian existent de 1 x 400KVA. Vor fi necesare rețele
de joasă tensiune în lungime de 0,9Km.
Valea Dacilor – Pentru acoperirea consumatorilor de putere electircă este prevăzut

un post de transformare aerian existent de 1 x 400KVA. Vor fi necesare rețele de joasă
tensiune în întregime de 2,1 Km.
Pentru liniile de medie tensiune și 110kV. existente sunt necesare culoare de

protecție împotriva electrocutării care servesc și ca acces pentru intervenție la linie în
caz de revizii sau defecte.
MEMORIU GENERAL 125

Distanța minimă față de linia de 110kV este de 20 m.
Distanța minimă față de linia de medie tensiune este de 15m.
Pentru liniile subterane este necesar să se identifice exact amplasamentul ( cu

ajutorul personalului Centrului de Exploatare și Mentenanța Medgidia ) deoarece există
riscul amplasării de clădiri deasupra cablurilor.
Distanța minimă de amplasare a unei construcții față de un post de transformare

este de 14m.
Suprafețele de teren necesare instalațiilor noi cuprind atât suprafețele ocupate

definitiv pentru amplasarea echipamentelor cât și cele pentru distanțele de protecție și
acces.
Pentru a se putea trece la tensiunea medie de 20kV., stația Medgidia Nord se va

extinde cu o suprafață de 2020 mp.
În general posturile de transformare se află cât mai în centrul zonei de consum.

Primăria trebuie să-și rezerve în zonele cu densitate mare de locuințe suprafețe de
teren pentru instalațiile electrice( post de transformare, linie de joasă tensiune, cablu
m.t.).
Concluzii și propuneri
Din punctul de vedere al S.C. ENEL DOBROGEA S.A. scopul acestei lucrări se
consideră atins dacă autoritățile locale vor avea în vedere necesitatea unei bune
colaborări cu prestatorii de servicii pentru populație cum este și ENEL DOBROGEA
S.A.
Suprafețele de teren alocate precum și respectarea distanțelor de protecție nu

sunt doar condiții impuse de normele specifice ci și măsuri absolut necesare pentru
apărarea de accidente prin electrocutare.
Amplasarea locuințelor în apropierea instalațiilor electrice fără respectarea

regulilor impuse de apărarea vieții poate duce la situații cu urmări ireparabile( incendii,
electrocutări).
2.9.5 Alimentarea cu gaze naturale

Situația existentă
Prin H.G.766/1997 s-a aprobat înființarea distribuției de gaze naturale în

municipiul Medgidia, cu un debit de 14.892 Nmc/h.
Până în prezent s-au realizat următoarele obiective:
• racord de înaltă presiune Ø12’’ în lungime de 23,3 km. cuplată la conducta

de transport Ø24’’ Mihai Bravu – Năvodari;
MEMORIU GENERAL 126

• stația de reglare - măsurare - predare cu un debit Q=40.000 Nmc/h;

• conducta de medie presiune în lungime de 6 km pentru alimentarea
stațiilor de sector;
• stație de sector SRS3 cu un debit Q=2500 Nmc/h.(din 4 proiectate);
• rețele de distribuție, de redusă presiune, din conducte de polietilenă de
înaltă densitate în lungime de 10 km cu diametre de la Dn. 63 mm la
250mm.
Rețelele de gaze naturale s-au executat în parteneriat cu S.C. Congaz Constanța

începand cu anul 2003. La sfarsitul anului 2010 rețeaua de distribuție de presiune
medie și redusă (PE și oțel ) era: in lungime de 75,65 km si avea branșamente (PE si
otel)in nr. de: 2741 buc si avand lungime de 20,25 km.
Disfuncționalități
Rețeaua de distribuție de gaze naturale se extinde relativ lent.
Lipsa mijloacelor financiare face ca numai o parte din imobile să se branșeze.
3 PROBLEME DE MEDIU
3.1 AERUL
Pe teritoriul municipiului Medgidia zonele sensibile la poluarea aerului sunt
formate din zonele cu locuințe din cele trei localități compenente.
Felul în care aceste localități sunt expuse la poluarea aerului este diferită:
 Localitatea Remus Opreanu nu are în vecinătate surse fixe de noxe iar circulația
auto, care este una din sursele de poluare, are un volum redus, fiind numai
circulație de acces în localitate. Odată cu executarea autostrăzii care trece pe
marginea nordică a satului, apare în vecinătate o posibilă sursă de poluare față
de care se iau măsuri de protecție prin plantare.
 Localitatea Valea Dacilor este expusă numai la poluarea generată de traficul
auto local și de tranzit pe D.J. 381 care traversează satul.
Astfel în capul satului Remus Opreanu cât și în Valea Dacilor nivelurile de

concentrații în aer a diferitelor substanțe chimice nu depășesc concentrațiile maxime
admise prevăzute în STAS 12.574/1987.
În orașul Medgidia surse de poluare sunt:
 circulația rutieră de pe principalele artere inclusiv de pe traseele de tranzitare a

orașului:
 S.C. LAFARGE-ROMCIM S.A.
 Zona industrială nord cu:
MEMORIU GENERAL 127

 instalația de preparare a argilei caolinoase

 abator de păsări
 stație mixturi asfaltice
Principala generatoare de poluare a aerului este fabrica de ciment S.C. LAFARGE-

ROMCIM S.A. care are în incintă mai multe sectoare tehnologice în care emisiile de
poluanți depășesc CMA la NO2, CO, funingină, pulberi, ce rezultă în urma arderii de
combustibil la centrala termică, la uscarea zgurei, la cuptorul cu var.
Din măsurătorile făcute rezultă că cel mai expus la poluare este zona de locuit din
partea de sud-est a orașului, având o populație de cca 10.000.
3.2 APA
Apa de suprafață care poate fi poluată, adică elementul sensibil, îl constituie
Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Apa de adâncime care constituie element de mediu supus riscului poluării se află
în zona de captare a apei – puțuri de adâncime- situate la nord de canal, între canal și
depozitul feroviar al stației tehnice c.f. Medgidia.
Sursele de poluare pentru apă din canalul navigabil sunt:
 depozitul de gunoi neamenajat din vecinătatea portului, aproape de malul apei:

 operațiunile de încărcare-descărcare (mai ales ciment în vrac) din portul
Medgidia
 depășirea normelor admisibile pentru apa ce se evacuează în emisar de la stația
de epurare a orașului.
Puțurile de captare a apei din zona dintre canal și liniile c.f. și stațiile de pompare
respective sunt expuse pericolului inundației cu apa ce provine din Valea Docuzol. Se
propune înălțarea platformei de lucru a stațiilor de pompare pentru a se evita
eventualele infiltrații în caz de inundare a stațiilor.
3.3 CLIMA
Concluzii şi aprecieri teoretice privind climatul urban
Municipiul Medgidia reprezintă un component al peisajului geografic antropizat.

Modificările caracterului suprafeţei (subiacente, active) din interiorul oraşului au atras
după ele modificări de ordin climatic.
Oraşul se deosebeşte de localităţile rurale în primul rând prin materialul de

construcţii folosit. În timp ce localitatea rurală în majoritatea zonelor este acoperită
preponderent cu un înveliş vegetal (grădini, livezi, curţi) în zonele urbane predomină
piatra artificială, cărămida, ţigla ori terasele de beton ale acoperişurilor şi pereţilor,
asfaltul străzilor.
MEMORIU GENERAL 128

În locul solului poros, acoperit cu vegetaţie al localităţilor rurale, în oraş se

întâlneşte asfalt şi beton compact, impermeabil, deosebiri care aduc schimbări asupra
climatului.
Climatul oraşelor poate fi definit ca ansamblul unor microclimate separate. Acest

climat este caracterizat prin trăsături proprii, deosebit de cele ale regiunilor
înconjurătoare. Factorii care influenţează climatul în oraş se pot grupa în două mari
categorii şi anume, naturali şi artificiali. Din categoria factorilor naturali fac parte: radiaţia
solară – diferită după latitudine, circulaţia generală, relieful vetrei oraşului şi al
împrejurimilor şi vegetaţia.
În a doua categorie intră: topografia urbana, forma oraşului şi întinderea lui în

suprafaţă.
Odată cu industrializarea, alţi trei factori capătă importanţă sporită şi anume:

numărul şi densitatea populaţiei, sursele artificiale de căldură şi poluarea atmosferei
oraşelor.
Dintre sursele de căldură, cea mai importantă este aceea provenită din consumul
de combustibil casnic şi industrial.
Căldura primită prin arderea combustibilului este nesemnificativă vara, în schimb

iarna poate echilibra căldura primită prin radiaţia solară.
În ceea ce priveşte poluarea atmosferei oraşului aceasta are o serie de

consecinţe de ordin climatic şi biologic.
Astfel, vălul de impurităţi absoarbe radiaţia solară în timpul zilei în schimb

micşorează radiaţia efectivă în cursul nopţii – atenuând astfel răcirile excesive.
Medgidia, reprezintă o aglomerare urbană. Fiind un oraş tipic de podiș cu

altitudine redusă, situat în zona sud-estică a țării, îi sunt specifice influenţele climatului
tipic continental – temperat al acestia, influenţe care pe baza datelor prelucrate de la
staţia meteorologică din localitate – au fost deja prezentate în studiu de faţă.
Având în vedere mărimea şi poziţia municipiului Medgidia, considerăm că

diferenţele termice dintre climatul urban şi cel local (regional) sunt în general mici
nedepăşind 0,6 - 0,9 °C. Aceste evidenţe sunt mai evidente în cazul valorilor minime ale
temperaturii aerului;
Rolul moderator al Culoarului Canalului Dunăre-Marea Neagră se resimte în oraş

cu precădere în jumătatea sa sudică. Din acest punct de vedere, toamna este ceva mai
cald decât în zonele limitrofe, iar primăvara uşor mai rece.
Spre Dunăre se pot acumula mase de aer mai reci care prin stagnare şi poziţie
favorizează formarea inversiunilor termice.
MEMORIU GENERAL 129

Pe de altă parte orientarea canalului Dunăre-Marea Neagră în acest sector

determină şi orientarea curenţilor de aer, predominanţi din sectorul sud-vestic şi nord-
estic. Vara circulaţia predominantă din sectorul sud și sud-vestic afectează diferenţele
dintre oraşul încălzit şi zonele rurale limitrofe. Iarna circulaţia din sectorul nord-estic
permite pătrunderea aerului rece în oraş. În cazul circulaţiilor sudice vara, regimul
termic excesiv al oraşului este atenuat de influenţa canalului Dunăre-Marea Neagră.
Datorită Dunării, în semestrul rece, cu precădere în intervalul noiembrie-ianuarie,

creşte frecvenţa ceţii în oraş.
Oricum din punct de vedere arhitectural trebuie avut în vedere faptul că

eventuala extindere a oraşului trebuie făcută în sectorul nord vestic şi sudic.
De asemenea, plantarea spaţiilor verzi este indicată a fi făcută cu precădere spre

nord-est şi sud-vest iar obiectivele industriale care vor fi construite să fie amplasate în
vestul, nord- vestul oraşului.
3.4 SĂNĂTATEA
Descrirea distribuţiei incidenţei afecţiunilor respiratorii investigate evidenţiează:
3.5 SOLUL
Dezvoltarea locuirii, a echipării urbane, a rețelelor tehnico-edilitare și a activităților
propuse în cadrul P.U.G. nu sunt generatoare de poluanți care să afecteze solul sau
subsolul. Pe zonele de extindere a localității are loc schimbarea destinației și a utilizării
terenului de la categoria arabil sau pășune la categoria curți construcții.
3.6 DEȘEURI
După normă cantitatea zilnică de gunoi menajer este de cca. 50t.
MEMORIU GENERAL 130

În municipiul Medgidia serviciul de colectare și transport deșeuri este asigurat de

S.C. „G.B.I. SERVEIS” S.A.U.
Precolectarea deșeurilor menajere de la populație și transportul acestora se

efectuează pe baza unui grafic de ridicare, săptămânal, pe străzi.
Rampa de gunoi existentă în apropierea Canalului Dunăre-Marea Neagrã a fost

inchisa in anul 2011. Actualmente operatorul de salubritate transporta deseurile
colectate la rampa ecologica Costinesti.
Majoritatea agenților economici au încheiat contracte de prestări servicii cu S.C.

„G.B.I. SERVEIS” S.A.U. pentru transportul deșeurilor, dar sunt și societăți care duc
deșeurile la locul de depozitare sus mentionat cu mijloace proprii de transport.
Tratarea și eliminarea corectă a deșeurilor industriale reprezintă un element

esențial într-un sistem de gestiune eficientă a deșeurilor. Tratarea la sursă este cea mai
corespunzãtoare metodă pentru procesele de tratare cu costuri reduse de capital, în
timp ce instalațiile centralizate sunt corespunzătoare pentru gestiunea deșeurilor care
necesitã investiții mari de capital și pentru întreprinderi cu cantități mici de deșeuri.
Din luna octombrie 2003, S.C. LAFARGE ROMCIM SA Medgidia deține autorizație
de mediu pentru co-incinerare – folosirea deșeurilor combustibile și noncombustibile de
la alte industrii ca substituenți parțiali ai combustibililor și materiilor tradiționale de la
fabricarea cimentului.
Tipurile de deșeuri acceptate conform autorizației de mediu sunt:
• Deșeuri combustibile solide sau păstoase rezultate din operații de curățare rezervoare
sau din depozitare produse petroliere, din ecologizare terenuri poluate, emailuri,
grunduri, lacuri și vopsele
• Deșeuri combustibile solide din cauciuc, anvelope uzate, benzi uzate de cauciuc
• Deșeuri combustibile lichide - uleiuri uzate
• Zgură de aluminiu
• Folie de polietilenă
Nămoluri
Nămolurile sunt rezultatul tratării apelor din stația de epurare municipala operata
de SC RAJA SA Constanta.
3.7 FLORA
Funcţie de vegetaţie se pot deosebi următoarele zone şi subzone:
 Zona luciurilor de apă şi a suprafeţelor temporar acoperite cu apă;
MEMORIU GENERAL 131

 Zona terestră.
 Terenuri devenite terestre prin desecare ocupate în prezent de
vegetaţie de pajişti secundare.
Este de menţionat că cea mai mare parte a terenurilor terestre primare sau
obţinute prin desecare sunt fie ocupate de construcţii – industriale sau urbane (locuinţe)
fie folosite în scopuri agricole, cultura dominantă fiind cea a cerealelor pentru boabe (75
% din teren).
In prezent suprafaţa de teren agricol aferentă municipiului Medgidia este de

6047.22 ha.
3.8 FAUNA
Fauna zonei Medgidia poate fi tratată considerând cele două medii distincte de
viaţă pentru animale, mediul terestru şi mediul acvatic.
Ca rezultat al condiţiilor de relief, climă şi vegetaţie fauna terestră specifică este

alcătuită din:
 Mamifere rozătoare:
o Popândău (Citellus citellus)
o Hârciog (Cricetus cricetus)
o Dihorul de stepă (Tustella eversmani)
o Şoarecii de câmp (Apodermus agrarius, Sorex araneus, Spalax leucodon)
o Cârtiţa (Talpa europea)
o Păsări, specii specifice fiind fazanul (Phaseanus colchius) şi dropia (Otis
tarda), aproape dispărută din zonă;
 Reptile:
o Şopârla de câmp (Lacerţa agilis)
o Şopârla verde (Lacerta viridis)
o Şarpele de casă (Natrix natrix şi N. tesseldata)
 Amfibieni:
o Broasca comună (Rana ridibunda)
o Brotăcelul (Bufa viridis)
o Tritonul (Triturus vulgaris, T.criolatus).
3.9 ZGOMOTUL
Una din principalele surse de vibrații și de zgomot este circulația rutieră pe străzile
orașului. O altă sursă de zgomot și vibrații este calea ferată care se manifestă în terenul
de la nord de canal, mai ales, pentru zona de locuit dintre canal și zona C.F.
MEMORIU GENERAL 132

Nu s‐au înregistrat probleme deosebite privind afectarea stării de sănătate a

locuitorilor municipiului Medgidia, de către zgomotul ambiental şi de vibraţii. Direcţia de
Sănătate Constanța nu dispune de date specifice pentru evaluarea efectelor
zgomotuluiambiental asupra stării de sănătate a populaţiei din judeţul Constanța.
4 DISFUNCTIONALITĂȚI
Din studiile de fundamentare și din analiza în teren rezultă următoarele
disfuncționalități:
4.1 ASPECTE ECONOMICE
4.1.1 Industrie
 Structura economică învechită, industrie în declin, utilaje vechi cu uzură fizică și
morală ridicată.
 Starea patrimoniului fizic industrial
 Slaba eficiență a agenților economici din industrie.
 Pierderea unor piețe de desfacere importante.
 Nivel redus al dezvoltarii IMM-urilor.
 Fluctuație mare a personalului între diversele ramuri economice.
 Management slab.
 Absența unui mecanism de stimulare selectivă a activităților industriale și de
promovare a industriilor nepoluante și care produc bunuri cu valoare adaugată
mare.
 Lipsă acută a locurilor de muncă, tendința în creștere a ratei șomajului
MEMORIU GENERAL 133

 Creșterea prețurilor la principalele materii prime consumate în procesul

tehnologic
 -Slaba dezvoltare a serviciilor
 Lipsa resurselor pentru finanțarea investițiilor majore
 Instabilitatea legislativă în domeniul economic
 Insuficiența resurselor bugetare necesare susținerii dezvoltării industriale
 Competiție regională în privința orientării investițiilor directe
 Creșterea deficitelor economice
 Instabilitare politică internațională
 Conflicte de interese între centrele economice din județul Constanța
4.1.2 Agricultură
 Slaba dotare a producătorilor cu mijloace de producție (mașini și echipamente
performante).
 Uzura avansată a bazei tehnico- materiale și de irigații
 Exploatații de dimensiuni mici și foarte mici care conduc la randamente scăzute
la hectar
 Gradul redus de prelucrare al produselor agricole obținute în regiune
 Veniturile scăzute ale locurilor zonelor rurale din municipiul Medgidia
 -Infrastructura socială, sanitară, economică, edilitară deficitară la periferiile rurale
 Eliminarea subvenționării directe a agriculturii
 Creșterea prețurilor la principalele materii prime consumate în procesul
tehnologic
 Concurența liberă a produselor românești cu cele din alte state europene, de la
intrarea în Piața Comună
 Închiderea unor unități agricole și zootehnice datorită neconcordanței cu
standardele de calitate și siguranță alimentară impuse de UE
4.1.3 Activități portuare

 Starea patrimoniului fizic arhitectural și nevalorificarea lui economică
 Existența în perimetrul portului a unei gropi de gunoi.
 Activități portuare reduse pe fondul unui trafic naval redus
 Imposibilitatea aplicării unui plan de dezvoltare a portului, în cadrul unei strategii
zonale de dezvoltare, datorită faptului că administrația locală nu deține
responsabilitatea administrării portului
 Declinul economic continuu al activităților industriale majore
 Insuficiența resurselor bugetare
 Necorelarea responsabilităților transmise în finanțare cu resursele bugetare
aferente
 Reducerea drastică a resurselor pentru finanțarea obiectivelor de investiții majore
 Creșterea economică nesemnificativă
 Competiție regională la surse de finanțarea
MEMORIU GENERAL 134

 Schimbări rapide în legislația economică
4.1.4 Turism
 Starea patrimoniului fizic arhitectural și slaba valorificare a lui economică
 Lipsa unor monumente istorice de mare valoare
 Nevalorificarea monumentelor existente
 Existența în perimetrul portului a unei gropi de gunoi
 Starea nesatisăcătoare a unor drumuri de acces spre zone cu potențial turistic
 Insuficiența resurselor bugetare
 Reducerea atractivității turistice a litoralului românesc al Mării Negre
 Reducerea drastică a resurselor pentru finanțarea obiectivelor de investiții
 Competiție regională la surselor de finanțare
4.2 ASPECTE SOCIALE
 îmbătrânirea demografică;
 indicele de vitalitate este în scădere și se situeaza sub nivelul necesar inlocuirii
generațiilor;
 comparativ cu anul 2002, în 2010 valoarea raportului de dependență a crescut
atât la nivelul municipiului cât și la nivelul județului Constanța;
 tendinţă descrescătoare a populaţiei civile ocupate;
 soldul negativ al mişcării migratorii;
 oferta de specializări din programele de formare continuă trebuie compatibilizată,
conform şi cu opţiunile absolvenţilor de învăţământ gimnazial şi liceal pentru
învăţământul professional dar mai ales cu cererea de pe piaţa forţei de muncă;
 spiritul antreprenorial este scăzut.
4.3 CIRCULAȚIA
 Existența unei singure traversări (rutiere) peste Canal care implică trasee
ocolitoare, distanțe lungi de parcurs, discomfort pentru traversarea unor zone de
locuințe și dotări cu trafic intens, greu.
 Condiții dificile de distribuție/ preluare trafic rutier la capătul de sud al podului
rutier existent datorită pantelor mari, gabaritelor reduse ale străzilor
existente(Călugăreni, Ovidiu, Tineretului, Rahovei, Lupeni) razelor mici de
curbură, perturbării circulației pietonilor.
 Lipsa frecventă a intersecțiilor amenajate (DJ22c-DJ224, Str. Lupeni, Str.
Călărași, Str. Republicii cu străzile Călugăreni , Tineretului, Tudor Vladimirescu,
Spitalului etc.)
 Relațiile dificile ale zonei industrial-portuare cu drumurile exterioare, datorită
parcurgerii unor zone aglomerate și traseelor agabaritice în zona pieței
agroalimentare și cartierului de sud-est.
 Capacitățile reduse ale parcajelor existente.
 Rețea stradală structurată în trecut, cu parametrii depășiți sub aspectul lățimii
carosabilului, razelor de curbură, distanțelor între intersecții, lățimea trotuarelor.
MEMORIU GENERAL 135

 Lipsa alveolelor pentru transportul în comun din Medgidia, din Valea Dacilor și pe
traseele transportului interurban.
 Dimensiunile reduse ale peroanelor în gara C.F.R., lipsa măsurilor de siguranță,
confortul depășit al clădirii gării, serviciilor aferente și accesul dificil spre zona de
locuit.
 Lipsa traversării Canalului cu ambarcațiuni și a amenajărilor în acest sens.
 Plasarea incomodă a gării fluviale în raport cu punctele de interes ale localității
(zona centrală, parcurile, gara, autogara).
 Lipsa unor amenjări minimie pentru ambarcațiuni de turism și pentru sport.
 Realizarea nodului rutier dintre Autostrada A2 si DJ361 va creste semnificativ
traficul rutier, inclusiv traficul greu, pe DJ361; trama stradala a satului Valea
Dacilor fiind in mod deosebit afectata de circulatia de tranzit.
4.4 ECHIPAREA EDILITARĂ
4.4.1 Alimentare cu apă și canalizare

 inundarea de ploi a unor strazi (Poporului, T. Vladimirescu) a puțurilor de apă din
dreptul străzii Poporului, a locuințelor din lungul Văii Remusului din Satul Remus
Opreanu, a Văii Docuzol.
 existența unor suprafețe cu exces de umiditate în parcul expoziție, zona fostei
organizări de șantier a Canalului, zona de umpluturi în dreptul străzii poporului,
pe Valea Remusului.
 apariția unor izvoare de apă care provoacă riscul unor alunecări și sursa de
igrasie (Fundatura Abatorului), sau stagnari de ape – focare de infecție (balta
Medgidia, parcul expoziție).
 colmatarea canalelor de desecare din bălțile Docuzol și Medgidia.
 uzura accentuată a rețelelor de conducte de alimentare cu apă ceea ce conduce
la pierderi de apă, cu implicații asupra costurilor de producție.
 utilizarea unor echipamente tehnice cu grad mare de uzură și randament scăzut
(electropompe, stații de clorinare, electropompe submersibile).
 Lipsa unor rețele de alimentare cu apăși canalizare menajerăși pluvială pe străzi
din sud-estul municipiului și satele aferente.
4.4.2 Alimentare cu energie electrică

 Rețelele din zona Cartierul nord sunt depășite fizic și tehnic necesitând prioritar
lucrări de modernizare și de extindere a stației.
 Zona de siguranta (in care se impun restictii si/sau interdictii privind constructiile
de orice fel) a statiei de transformare 400/110/20kV Medgidia Sud este de
35,00m (zona extinsa in spatiu, in exteriorul gardului care imprejmuieste zona de
protectie a statiei de transformare 400/110/20kV Medgidia Sud), culoarul de
functionare care coincide cu zona de protectie si siguranta a LEA 400kV este de
75,00m(conform Ord. ANRE nr. 44/2007 modificat si completat de Ord. ANRE
49/2007 si NTE 003/04/00).
MEMORIU GENERAL 136

 In apropierea tuturor obiectivelor de interes national aflate in gestiunea

C.N.T.E.E. Transelectrica S.A. Sucursala de Transport Contanta mentionate mai
sus, pentru amplasarea si realizarea constructiilor de orice fel, este obligatorie
obtinerea avizului de amplasament din partea Transelectrica conform ordinului
ANRE nr. 48/2008 (Metodologie pentru emiterea avizelor de amplasament de
catre operatorii de retea- revizia 1 publicata in Monitorul Oficial nr.
436/11.06.2010), lucru care se va mentiona in certificatul de urbanism.
4.4.3 Alimentare cu energie termică

 Situația actuală a centralelor termice conduc la un consum de combustibil mai
mare cu 30% față de un consum normal. Randamentul scăzut al centralei din
cauza lipseiînlocuirii rețelelor existente cu conducte preizolate.
 Alimentarea cu energie termică a consumatorilor (populație, comerț,
administrație) necesită modernizarea centralelor termice prin echiparea lor cu
utilaje performante cu un randament al arderii de minim 90 %.
 Lipsa modernizării rețelelor de transport dintre sursa de căldură și consumatori.
4.5 IMAGINE URBANĂ
 imobile degradate
 străzi neamenajate sau amenajate necorespunzator
 zone cu densitate de construcții foarte scazutăși cu aspect rural
 zone de locuit cu densitate mare
 spații verzi insuficiente
 lipsa spațiilor de joacă pentru copii în unele zone
 rețele aeriene
 panouri publicitare amplasate neadecvat sau ilegal
 construcții cu calitate arhitectural-estetică neadecvată (materiale de proastă
calitate, ce se degradează ușor, culori stridente, nearmonizarea cu cadrul
existent etc.)
 intervenții inadecvate la construcții existente
 construcții ilegale și/sau necorespunzatoare sau necorespunzător inserate în sit
 lipsa de amenajări de agrement în zona Canalului Dunăre-Marea Neagră
 lipsa amenajărilor în zona siturilor arheologice
 existența unor imagini incompatibile cu potențialul turistic de agrement al zonei
Dunării
 existența deșeurilor depozitate în locuri neamenajate
MEMORIU GENERAL 137

4.6 PROBLEME DE MEDIU. ALTE ASPECTE
 problemele geotehnice
 poluarea specifică arterelor cu circulație intensăși căilor ferate
 poluarea zonelor industriale
 năzuința de a construi în alte zone decât cele situate în intravilan
 lipsa dotărilor și neprevederea acestora prin PUG-ul anterior în zonele de
extindere
4.7 NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI

Principalele elemente de disconfort semnalate de populația municipiului și
opțiuni ale locuitorilor:
Aspecte legate de circulație:
 Traficul aglomerat pe unele tronsoane de drum (str. Independenţei în principal)

 Insuficienta parcajelor în zona centrală și în alte zone de afluire a populației
 Insuficienţa parcajelor de reşedinţă
 Intersecţii neamenajate
 Profile necorespunzătoare (insuficiente) ale drumurilor în unele zone
 Laţimi insuficiente ale trotuarelor în unele zone
 Starea necorespunzatoare a carosabilului în foarte multe zone
 Lipsa pistelor de bicicliști
Aspecte legate de nivelul de dotare:
 Necesitatea locurilor de joacă pentru copii

 Dotări de agrement insuficiente
Aspecte legate de echiparea edilitară:
 Lipsa presiunii apei în unele intervale orare

 Lipsa reţelelor de apă-canal în unele zone
 Extinderea lentă a rețelei de gaze
 Deranjamente în reţeaua electrică
Aspecte legate de imaginea urbană:
 Garaje și alte constructii ilegale pe domeniul public

 Aspectul estetic al unor construcţii (culori ţipătoare, materiale de proastă calitate
etc.)
 Starea de degradare a unor imobile – unele dintre ele monumente istorice
 Starea de degradare a zonelor industriale
 Prezenţa unor panouri publicitare necorespunzator amplasate
 Prezenţa deşeurilor în locuri neamenajate
MEMORIU GENERAL 138
 Reţele aeriene degradate

 Construcţii nefinalizate abandonate
Opțiuni ale autorităților publice
Optiunile autoritatilor sunt expuse în principal în Strategia de dezvoltare a municipiului

Medgidia. Elemente principale:
a) Dezvoltarea, modernizarea şi extinderea infrastructurii, cu valorificarea oportunităţilor

oferite de poziţia geo-strategică a municipiului prin:
 Realizarea în condiţii de urgenţă a drumului de centură care să scoata, pe cat

posibil, traficul de tranzit din municipiu si sa stabileasca trasee corespunzatoare
pentru traficul greu
 Realizarea in conditii de urgenta a ocolitoarei satului Valea Dacilor
 Dezvoltarea unor solutii alternative de transport pentru alimentarea cu materie
prima a Combinatului Lafarge, degrevand reteaua rutiera a municipiului
 Modernizarea căii ferate, în special a spaţiilor de garare şi a conexiunilor
acestora cu platformele industriale şi cu zona portuară;
 Modernizarea zonei portuare prin realizarea de porturi specializate pe sectoarele
călători, mărfuri, turism şi agrement, astfel încât oraşul port Medgidia să poată
deveni un punct intermediar puternic între Rotterdam şi Constanţa.
 Extinderea reţelei de distribuţie gaze naturale, care ar permite creşterea
atractivităţii economice a oraşului prin disponibilitatea pentru încă o resursă
energetică
 Modernizarea şi extinderea reţelelor tehnico-edilitare, care ar permite creşterea
activităţii economice prin asigurarea utilităţilor necesare pentru toate unităţile
vechi şi noi (în curs de realizare).
b) Susţinerea apariţiei unor activităţi economice noi, strâns legate de resursele şi tradiţia
locală, dezvoltarea şi modernizarea activităţilor existente, îmbunătăţirea mediului
economic local prin:
 Relizarea unui parc de activitati economice in primul rand logistice, care sa

valorifice pozitia municipiului ca nod intermodal
 Valorificarea potentialului deosebit al Dobrogei in domeniul energiilor
neconventionale (eoliene si solare)
 Dezvoltarea turismului şi eco-turismului pe fluviul Dunărea si canalul Dunare-
Marea Neagra pe baza unui program menit să asigure punerea în valoare a
potenţialului turistic din zonă.
 Dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii care prelucrează materii prime oferite
de agricultură (au potenţial de dezvoltare următoarele subramuri: morărit şi
panificaţie, conserve de legume, producţia de ulei, zahăr şi bere, prelucrarea
cărnii şi industrializarea laptelui);
MEMORIU GENERAL 139

 Susţinerea în continuare a acelor întreprinderi deja existente care fac faţă

concurenţei specifice economiei de piaţă;
 Înfiinţarea unei pieţe en-gros dotată cu capacităţi de sortare şi preambalare care
să preia producţia agricolă, animală şi vegetală de la micii producători individuali
şi să o distribuie spre marile pieţe, inclusiv spre Litoral, spre Bucureşti şi export;
c) Rezolvarea disfuncţionalităţilor din reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare prin:
 Mărirea gradului de siguranţă a staţiilor de pompare şi reducerea consumului

specific de energie pe metrul cub de apă pompat, prin echiparea cu
electropompe cu fiabilitate ridicată şi de puteri mai mari.
 Înlocuirea după caz, datorită uzurii fizice sau morale, a reţelelor de transport a
apei care nu mai prezintă siguranţă în exploatare sau a celor care nu asigură
debitele necesare (în zone cu dezvoltare rapidă).
 Înfiinţarea de noi reţele de distribuţie cu conducte de ultimă generaţie pentru
deservirea zonelor care nu beneficiază de sistem centralizat de alimentare cu
apă.
 Completări în reţeaua actuală de alimentare cu apa si canalizare menajera
 Modernizarea si extinderea sistemului de canalizare pluviala si eliminarea riscului
de inundatii provocate de precipitatiile abundente
d) Conectarea oraşului la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale (etapa 1 realizata)
Îmbunătăţirea condiţiilor de locuit
 Respectarea prevederilor P.U.G şi P.U.Z. existente şi introducerea de

reactualizări în situaţiile care impun acest lucru.
 Întocmirea de Planuri urbanistice zonale şi de detaliu pentru soluţionarea optimă
a problemelor urbanistice din zonele de locuit.
 Ridicarea calităţii fondului construit de locuinţe.
 Îmbunătăţirea densităţilor de locuire şi a dotării tehnico-edilitare.
 Introducerea în toate zonele de locuit a echipărilor edilitare şi a dotărilor
specifice.
 Executarea unui ansamblu de locuinte colective si a dotarilor aferente in zona
industriala de nord
 Utilizarea spaţiilor reziduale pentru dotări de cartier şi spaţii verzi.
 Îmbunătăţirea confortului termic al apartamentelor existente.
 Îmbunătăţirea aspectului estetic al ansamblurilor de locuit prin recondiţionarea
finisajelor corelat lucrărilor de izolare termică, amenajări exterioare, spaţii verzi,
etc..
 Refacerea fondului de locuit existent şi realizarea de locuinţe noi în regim de
înălţime conform documentaţiilor urbanistice.
 Realizarea în viitor în zonele de extindere a locuinţelor de tip urban compacte,
cuplate şi izolate prevăzute cu loturi proprii de teren.
MEMORIU GENERAL 140

 Realizarea în zona ultracentrală a locuinţelor colective cu regim de înălţime P+2

E / 4E.
 Introducerea în toate zonele rezidenţiale a echipărilor edilitare şi a dotărilor
specifice.
 Extinderea, reconfigurarea şi dimensionarea optimă a reţelei stradale în vederea
asigurării unor comunicaţii facile în zonele rezidenţiale cât şi între acestea şi
celelalte zone ale oraşului.
 Măsuri pentru eliminarea poluării în zonele de locuit.
 Mărirea suprafeţelor verzi şi amenajarea unor noi spaţii de agrement presupune:
o remodelarea zonelor de locuinte colective pentru solutionarea atat a
problemelor parcajelor de domiciliu cat si a realizarii de spatii verzi, de
locuri de joaca pentru copii
o reabilitarea zonelor distruse de poluare;
o amenajarea peisagistică în lungul arterelor de acces în oraş cu rol de
plantaţii
o de protecţie;
o realizarea de noi spatii verzi amenajate în vecinatatea Canalului şi
îmbunătăţirea celor existente;
o realizarea unei zone de agrement in vecinatatea Canalului Vechi, a unor
zone de pădure si spatii verzi pe locul unei vechi cariere
Comentarii. Punct de vedere al proiectantului
Realizarea Parcului de activitati, initiat in urma cu cativa ani in municipiul

Medgidia si aflat inca in stadiul de proiect, valorifica amplasarea municipiului Medgidia
la intersectia intersectia unor culoare majore de transport auto, feroviar si naval dar
implica lucrari majore de infrastructura pentru realizarea unui nod intermodal.
Un alt domeniu de valorificat este cel al transportului naval de agrement –

canalul, privit doar ca o artera pentru transportul de marfuri, reprezinta o resursa inca
nevalorificata.
Propunerea autoritatilor locale de traseu pentru soseaua de centura este

incompleta doar partial satisfacatoare deoarece trece partial prin intravilan, prin zona de
locuinte si nu reprezinta un inel complet. In acest sens proiectantul propune
completarea ramurii estice, inclusiv cu un nou pod rutier peste canal si triaj si realizarea
legaturii cu DN22C
Problema parcajelor nu este la fel de acuta ca în alte orase datorita nivelului

ceva mai scăzut de motorizare determinat de nivelul economic. Insa problema nu
trebuie lasata să se agraveze, realizarea de garaje individuale in zonele de locuinte
colective nu este avantajoasa nici din punct de vedere al ocuparii terenului nici din
punct de vedere al aspectului estetic si, in sfarsit, pentru ca extinderea spatiilor de
garare se realizeaza in dauna spatiului verde ai a locurilor de joaca. In aceste conditii
MEMORIU GENERAL 141

prin regulament sunt propuse reglementari stricte pentru asigurarea atat a locurilor de
parcare cat si a spatiilor verzi necesare potrivit normelor.
O alta problema este cea legata de pastrarea specificului local. Chiar daca fondul
construit nu are în general o valoare deosebita, pastrarea unui aer de epoca poate
contribui semnificativ la atragerea vizitatorilor. Unele interventii la monumentele
existente nu sunt de loc fericite. Asadar se recomanda, la reconstruirea sau extinderea
imobilelor din zona istorica, pastrarea liniei corniselor, a ritmului plin-gol, a gamei de
culori din zona, a tipului de invelitori, etc.
Problema punerii în valoare a monumentelor se cere analizata cu atentie.

Valorificarea lor pentru activitati lucrative nu trebuie respinsa daca aceasta valorificare
respecta arhitectura și spiritul locului și contribuie la pastrarea cladirilor.
Municipiul Medgidia este deficitar la capitolul spatii verzi de utilitate publica.

Aceasta deficienta s-a dorit corectata prin extinderea spatiilor verzi amenajate in
vecinatatea Canalului.
O alta problema este cea a spatiilor publice. Daca în zona centrala acestea sunt
relative bine reprezentate, zonele de extindere (în terenuri agricole) sunt complet
deficitare la acest capitol. “Strazile”care sunt doar niste drumuri de exploatare nu merita
denumirea de spatii publice. Iar despre alte spatii libere sau cladiri cu destinatie publica
nu se poate vorbi în momentul în care terenurile sunt integral proprietate private.
PUG-ul nu poate rezolva în detaliu problema spatiilor publice necesare, în lipsa

unor norme care cuantifice necesarul de dotari. Stabilirea necesitatilor viitoare depinde
de multi factori printre care evolutia numarului populație, structura demografica și nivelul
de trai.
De aceea proiectantul s-a limitat în general la:
 stabilirea unor zone rezervate invatamantului prescolar si primar si a centrelor de

cartier care sa includa alte echipamente publice necesare in zonele de locuit și
stabilirea unor trasee orientative și profile minime de strazi și introducerea unor
interdictii temporare de construire pentru elaborarea de PUZ-uri care să detalieze
amplasarea dotarilor și spatiilor publice
 asigurarea unui grad ridicat de permisivitate a reglementarilor, care să permita
insertia echipamentelor publice în zona de locuit.
5 PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ- STUDII DE

FUNDAMENTARE - CONCLUZII
5.1 STUDIUL GEOTEHNIC

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
MEMORIU GENERAL 142

Condiții de fundare în orașul Medgidia
În funcție de litologia întâlnită în foraje s-au delimitat zonele(A, B, C) cu aceleași

condiții de fundare. Această zonificare a condițiilor de fundare poate fi urmărită pe
Studiul de fundamentare-Studiu geotehnic.
Condiții de fundare în zona A
În acestă zonă nu se pot amplasa construcții cu mai mult de 4 nivele. Economic

se recomandă construcții cu maxim două nivele.
În condițiile specifice ale acestei zone, caracterizate prin prezența în suprafață a

unui strat de umplutură depusă necontrolat urmat până a adâncime de 20-25m de un
pachet de straturi prăfoase-mâloase de consistență redusă, realizarea construcțiilor
trebuie să se facă după o pregătire prealabilă a terenului de fundare și anume:
 decaparea generală a terenului de umplutură până la nivelul apei( pe adâncimi

între 1,00m și 2,00m de la fața terenului).
 executarea unei perne din material granular (balast, piatră spartă sau nisip) cu
grosimea de hp=1,00m pentru construcțiile cu maxim două nivele și pernă cu
grosimea de hp=2,00m pentru construcții cu maxim 4 nivele.
Construcțiile înalte (>4nivele), trebuiesc așezate pe fundații de adâncime( coloane

forate din b.a.) duse până la stratul de bază, care este la adâncimea de peste 25,00m.
Condiții de fundare în zona B
Aici stratul de fundare este stratul de loess. Construcțiile ușoare cu maxim 2-3 nivele
se pot funda direct pe stratul de loess.
Construcțiile mai grele cu >4nivele se vor funda pe perna de loess cu grosimea

minimă de hp=1,00m. Grosimea reală a pernei va fi calculată în funcție de sarcina
adusă de fundații pentru fiecare obiectiv în parte.
Acolo unde nivelul hidrostatic este mai ridicat (2,5 -3,0m) la baza pernei de loess se va
prevedea un pat de nisip sau balast cu grosimea de 25-30cm.
Condiții de fundare în zona C
În acestă zonă se recomandă ca strat de fundare pentru noile construcții, stratul

de nisip gresos slab cimentat. Aici nu sunt restricții de înălțime pentru viitoarele
construcții. Din punct de vedere geotehnic, aici este zona cu condițiile de fundare cele
mai favorabile.
Condiții de fundare în localitatea Valea Dacilor
Fundarea construcțiilor se va face direct pe stratul de loess, după îndepărtarea

pământului vegetal dau stratul de umplutură.
MEMORIU GENERAL 143

Condiții de fundare în localitatea Remus Opreanu
Construcțiile din imediata vecinătatea văii Remus se vor funda direct pe stratul
de loess cu un pat de piatră sau balast cu grosimea de 25-30cm.
Restul construcțiilor se vor funda direct pe stratul de loess după îndepărtarea

stratului de pâmânt vegetal sau umplutură.
Încadrarea din punct de vedere seismic
Conformnormativului p100-1/2011, pentru protecția antiseismică, se vor lua în

considerație următoarele elemente geofizice:
 zona seismică ”E”

 coeficientul seismic, Ks=0,20
 perioada de colț, Tc=0,7sec
Adâncimea maximă de îngheț
Conform STAS 6054/77 adâncimea maximă de îngheț este 0,80-0,90m.
5.2 STUDIUL SOCIOLOGIC

Structura demografica a populației
În perioada 1992 - 2010 se manifestă o tendință de descreștere a volumului

populației stabile atât la nivel național cât și la nivelul județului Constanța și municipiului
Medgidia. În cifre comparative în intervalul 1992 – 2010 se înregistrează o scădere a
populației cu 6% la nivel național, 3,4% la nivelul județului Constanța și 5,7% la nivelul
municipiului Medgidia. Se observă că tendința de scădere a populație în intervalul
analizat, la nivelul municipiului Medgidia și județului Constanța este inferioară scăderii
înregistrate la nivel național.
Scăderea numărului populaţiei României în ultimii ani (cu aproape 1,3 milioane
de locuitori, respectiv cu 5,6% faţă de 1992, în condiţii comparabile) se datorează atât
sporului natural negativ (diferenţa dintre născuţi-vii şi decedaţi), cât şi soldului negativ al
migraţiei externe (diferenţa dintre persoanele plecate cu documente oficiale de
renunţare la domiciliu sau cu reşedinţa pe termen lung în străinătate şi persoanele
venite în România).
Distributia pe sexe a populației Municipiului Medgidia în ianuarie 2010 reflectă un

relativ echilibru între ponderea populației feminine 51,36% - 22.616 femei și a celei
masculine 48,64% - 21420 bărbați, situația fiind comparabilă cu cea observată la nivelul
județului Constanța - populație feminina (51,4%) și populate masculină (48,6%),
neputându-se vorbi de diferențe semnificative.Raportul de masculinitate (numar de
barbați la 100 femei) are la nivelul zonei studiate valoarea de 94,7 fiind inferior celui
calculat la nivelul județului Constanța care indica 94,5 barbați la 100 de femei.
MEMORIU GENERAL 144

 Scăderea ponderii populației tinere și creșterea celei de peste 60 de ani pun în

evidență fenomenul de îmbătrânire demografica în cazul populației municipiului
Medgidia.
 Piramida vârstelor ilustrează efectivele reduse de populație tânără (0-9 ani) și pe
cele bine reprezentate de populație activă aflată până în pragul pensionarii (40-
55 ani).
 Analiza populației pe sexe și vârste evidențiază și faptul că municipiul Medgidia
dispune de efective importante de populație cu vârste cuprinse între 25 - 44 ani,
ceea ce constituie o resursă importantă pentru cresterea natalitații.
 Dezvoltarea socio-economică a municipiului Medgidia este direct influențată de
evoluția demografică în general precum și de mișcarea naturală, migratorie și de
procesul de îmbătrânire demografică în special.
 Efectele acestora pot fi puse în evidență de raportul de dependență dupa vârstă,
care exprimă raportul dintre populația în vârstă de muncă (15-59 ani) și restul
populației și ne arată sarcina socială pe care o suportă segmentul populației
adulte care are cea mai importantă contribuție la realizarea bugetului familial și
are de asemenea un rol activ în formarea tinerei generații. Nu este identic cu
raportul de dependență economică, ce se calculează ca raport între populația
inactivă și cea activă.
 Raportul de dependență dupa vârstă, în anul 2010 înregistra la nivelul
municipiului Medgidia un numar de 509 dependenți minori și/sau vârstnici ce
revin la 1000 de persoane în vârstă de muncă.
Populația stabilă pe etnii se repartizează la nivelul anului 2002 după cum este redat
în tabelul 10. Ponderea cea mai mare o are populația de etnie româna care reprezintă
peste 80,18% din totalul populației municipiului Medgidia. Circa 1,13 procente revin
populației de etnie rroma. O importantă pondere este reprezentată de turci(9,25%) și
tătari(9,09%). Altor etnii le revin ponderi nesemnificative (sub 0,19%).
Religia cu cea mai mare reprezentativitate atat la nivel de municipiu, cât și la nivel
județean este cea ortodoxă, ponderile înregistrate fiind comparabile la cele două niveluri
(80,54% - municipiul Medgidia). O importantă pondere este reprezentată de religia
musulmană(18,59%).
Cu o pondere relativ scazută sunt reprezentate și religia romano – catolică ( 0,32%),

adventist de ziua a șaptea(0,13%) și alte religii (0,31%).
Structura socio-economică a populației
Datele puse la dispoziție de Recensământul populației și Locuințelor 2002 privind

distribuția populației pe grupe de vârstă arătau că în Municipiul Medgidia proporția
populației în vârstă de muncă (15-59 ani) era de aproximativ 66,99% și totuși populația
activă ocupată reprezenta doar 29,84% din populația totală a municipiului.
MEMORIU GENERAL 145

Se observă un grad mai ridicat de ocupare al populației active masculine față de

populația activă feminină.
Se observă un spirit antreprenorial destul de scăzut în rândul populației active

din municipiul Medgidia, și trebuie remarcat faptul că acolo unde există este orientat în
principal înspre comerț, transprturi, construcții și mult mai puțin înspre industria
prelucrătoare și servicii.
Mișcarea naturală și migratorie
Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele două
fenomene: natalitate și mortalitate. El evidențiază creșterea naturală a unei populații și
se calculează ca diferență între numărul de nașteri și cel de decese care au avut loc
într-un an raportată la volumul populației. Pentru municipiul Medgidia, valorile atinse în
anul 2010 sunt pozitive, respectiv (+ 1,7).
Sporul migrator este negativ, la nivelul anului 2010 soldul fiind -654.
Ca urmare, populația municipiului are o tendință de scădere.
Proiecția volumului populației
Proiectările demografice reprezintă determinări prin calcule ale numărului

populației (sau al unei subpopulații) plecând de la structura pe sexe și vârste la un
moment dat și emițând ipoteze asupra evoluției probabile a celor trei componente care
modifică în timp numărul și structura populației: mortalitate, fertilitate și migrație.
Prognoza demografică este acea variantă a proiectărilor demografice care are
probabilitatea cea mai mare de a se realiza.
Distingem doua mari tipuri de abordare a evoluției probabile:
Abordarea tendențială - pornește de la ipoteza că factorii care au determinat evoluțiile

trecute și actuale vor acționa și în viitor în același sens.
Există două tipuri de abordări tendențiale:
1. abordarea tendențiala pură - pornește de la extrapolarea tendințelor trecute și

actuale;
2. abordarea tendențiala motivată - extrapolează tendințele trecute și actuale, dar
ținând cont de schimbări certe care vor interveni în viitor în anumite evoluții.
Abordarea normativă - pleacă de la ipoteza că evoluțiile componentelor în țări mai

puțin dezvoltate din punct de vedere socio-economic și cultural vor urma, cu un decalaj
în timp și cu unele particularități, evoluțiile pe care le-au avut la același stadiu de
dezvoltare populațiile din țările avansate.
Există două tipuri de abordări normative:
MEMORIU GENERAL 146

1. abordarea normativă pură - stabilește anumite obiceiuri în materie de creștere

demografică sau de nivel al evoluției componentelor;
2. abordarea normativă referențială - face referire la evoluția unor popoare mai
dezvoltate și admite ipoteza că populația studiată va avea în viitor o evoluție
similară cu cea a popoarelor de referință.
Evoluția populației este influențată de o serie de factori care pot fi grupați în trei
categorii principale: elemente demografice - posibilitățile de creștere naturală a
populației în funcție de evoluția contingentului fertil și de evoluția probabilă a indicilor de
natalitate, de numărul populației vârstnice și evoluția probabilă a mortalitații, de
comportamentul specific al femeilor față de natalitate, de numărul de copii dorit etc.;
posibilitățile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă existente
și posibil de creat, veniturile potențiale pe care le pot oferi acestea; gradul de
atractivitate al localității ca o consecință directă a numărului și calității dotărilor publice,
condițiilor de locuit, gradul de echipare edilitară a localității.
Modelul de creştere tendenţială
Pentru a realiza prognoza populaţiei oraşului Medgidia s-au analizat evoluţiile
populaţiei în perioada precedentă şi mişcarea totală - naturală şi migratorie. Sporul
natural şi migrator s-au considerat constante pentru perioada previzionată.
Prin metoda sporului total s-a stabilit mai întâi sporul mediu anual al populaţiei în
ultimii 5 ani, respectiv intervalul 2005-2010, -75,8 locuitori/an. Presupunând constant
ritmul diminuării populaţiei, aceasta va scădea în 2020 cu 758 locuitori, ajungand la un
efectiv de 43278 locuitori.
Prognoza populaţiei, folosind modelul creşterii tendenţiale prin luarea în
considerarea sporului mediu anual total (spor natural şi migratoriu) se prezinta în
graficul de mai jos:
MEMORIU GENERAL 147

Prognoza accentuează scăderea lentă a efectivului populaţiei pentru perioada
următoare. Metoda sporului mediu anual se bazează pe analiza evoluț iei populaț iei
în perioada precedentă care relevă o diminuare a volumului populaţiei în progresie
aritmetică.
Aceasta prognoză nu ține seama de o viitoare revigorare economică ce ar

antrena un spor migratoriu și, de dorit, un spor natural.
MEMORIU GENERAL 148

Modelul de creştere biologică
O altă variantă a prognozei demografice s-a realizat folosind modelul de creştere
biologică, luând în considerare doar sporul natural. Presupunând în această variantă că
populaţia municipiului Medgidia va fi influenţată doar de sporul natural rezultă un ritm de
creştere demografică cu 85 locuitori/an. Au fost luate în considerare valorile sporului
natural în perioada 2005-2010. Considerând că sporul natural se va menţine constant în
viitorii 10 ani, populaţia va cunoaşte o creştere numerică cu 850 locuitori în orizontul
anului 2020.
Ultima variantă, modelul de creştere biologică, arată o creştere demografică
lentă care este posibil să nu se menţină în condiţiile în care pocesul de îmbătranire se
va accentua iar tendinţele de migraţie rămân aceleaşi sau se intensifică. Efectivele
reduse de populaţie născute după 1990 cu un comportament reproductiv modern şi
caracterizate de o mai mare determinare spre migraţie în contextul liberei circulaţii a
persoanelor vor avea o contribuţie demografică scăzută faţă de generaţiile anterioare.
Având în vedere tendinţele de reducere a efectivului populaţiei municipiului

Medgidia şi prognoza populaţiei la nivelul judeţului Constanţa, propunem luarea în
considerare a primei variante de prognoză care arată o scădere a efectivului populaţiei.
Infrastructura pentru educație
La nivelul anului 2010, în municipiul Medgidia populația școlară era de 5.765

elevi distribuiti astfel:
 3.272– învațămant primar și gimnazial;

 2.317- învațămant liceal .
Rețeaua de unități de învățământ cuprindea :
 176 săli de clasă ;

 40 laboratoare școlare;
 8 ateliere școlare.
Personalul didactic cuprinde 400 persoane, din care :
 75 în învățământul preșcolar;
 196 în învațămant primar și gimnazial;
 129 în invățămantul licealInfrastructura pentru sanătate
MEMORIU GENERAL 149

Rețeaua de unitați sanitare la nivelul municipiului Medgidia se prezintă astfel:
Reţeaua sanitară Sectorul Sectorul Total

public privat
Spitale 1 1
Dispensare medicale 1 1
Cabinete medicale 1 1
scolare
Cabinete medicale de 21 21
familie ( individuale)
Puncte farmaceutice 13 13
specialitate
Paturi în spitale 311 311
medicina generala
Cabinete 21 21
stomatologice
Laboratoare tehnica 8 8
dentara
Laboratoare medicale 2 2
Personalul medical (medici, personal sanitar mediu și auxiliar) ce activează la

nivelul municipiului Medgidia este prezentat detaliat în tabelul alăturat:
Sectorul
Personalul medical Sectorul privat Total
public
Medici 38 41 79
Medici de familie 21 21
Stomatologi 21 21
Farmaciști 12 12
Personal sanitar mediu 188 51 239
MEMORIU GENERAL 150

5.3 STUDIU ISTORIC – STUDIU MORFOLOGIC DIN PERSPECTIVA

ISTORICĂ
FONDUL PATRIMONIAL AL ORAȘULUI MEDGIDIA
În comparație cu zestrea altor orașe din țară în ceea ce privește obiectivele

arhitecturale de protejat sau de pus în valoare, fondul monumental existent al
municipiului Medgidia este sărac.
Prin amplasamentul său pe malul sud al văii Carasului la mijlocul celei mai scurte
distanțe între Dunăre și Marea Neagră, orașul Medgidia este situat într-o zonă care a
cunoscut de-a lungul istoriei, o intensă și continuă locuire.
Acțiunile distructive în urma războaielor ruso-turce din anii 1806-1812, 1828-

1829 distrug complet orașul. După războiul Crimeei (1853-1856) orașul se reface și ia
numele de Medgidia. După anul 1950 începe industrializarea intensă și modernizarea,
care din punct de vedere urbanistic va modifica aspectul tradițional de târg dobrogean.
5.3.1 Valori arheologice

În prezent putem semnala doar existența unui potențial de mare valoare științifică
și mai puțin spectaculos din punct de vedere al valorii muzeistice „în situ”. Lipsa
cercetăriilor arheologice sistematice în cadrul unui plan tematic general, permit în
prezent doar semnalarea unor zone în care au fost identificate urme de locuire din mai
multe perioade istorice, fără a putea delimita aria exactă a așezărilor sau obiectivelor
respective. Din acestea menționăm:
 Zona posibilă a traseului comun al celor două valuri de apărare, deoarece urmele
acestora nu mai sunt vizibile la suprafață, terenul fiind aplatizat încă din timpul
așezării feudale târzii. O porțiune din val situată în partea de vest a stadionului a
fost distrusă relativ recent(1960).
 Zonele în care au fost descoperite urmele unor așezări din perioada
feudalismului timpuriu.
 Zona în care au fost descoperite morminte aparținând unei necropole din sec. II-I
î.Hr.( în curtea fostului I.M.U.M.).
În aceste condiții. Pentru protejarea și valorificarea fondului arheologic semnalat, ca

și a celui potențial, se impun următoarele măsuri:
 Pentru orice lucrare care afectează subsolul localității, (amplasarea de construcții

noi, efectuarea unor lucrări de echipare tehnico-edilitară, etc.) se va obține avizul
prealabil al comisiei județene a monumentelor istorice și autorizațiile de
construcție se vor emite în condițiile stabilite în acest aviz.
 Din vestigiile arheologice cunoscute considerăm indicat refacerea și restaurarea
parțială a traseului de val din partea de vest a stadionului, printr-o acțiune
comună a Primăriei Municipiului Medgidia și Muzeul de Istorie Națională și
Arheologie din Constanța.
MEMORIU GENERAL 151

5.3.2 Valori arhitecturale

Patrimoniu arhitectural existent se grupează în două categorii distincte:
a. Valori aparținând așezării feudale târzii din ultima parte a stăpânirii turcești, din
care menționăm baia turcească și geamia sau prin moștenirea tradiției
constructive și arhitecturale a acelei perioade, cum este seminarul musulman
(școală). Seminarul și baia turcească, constituie un ansamblu, care aflându-se
într-un avansat grad de uzură necesită o intervenție urgentă pentru protejare și
conservare.
b. valori aparținând perioadei de început a orașului modern de la sfârșitul secolului
trecut și începutul secolului nostru, constând din mai multe clădiri cu unul sau
două nivele, cu funcție de locuințe și prăvălii sau dotări orășenești grupate în
zona centrală a orașului.
Aceste construcții au fost realizate, sub influența unor stiluri curente arhitecturale de
mare circulație europeană (neoclasicismul) cât și a unor tradiții locale.
Din cauza vechimii mari a acestor construcții și a tendinței de realizare a unor

construcții noi, moderne, cu un grad de confort mai ridicat, există pericolul ca prin
demolare sau lucrări de consolidare și reparații capitale să fie afectat acest fond de
construcții.
Din acest punct de vedere considerăm necesar stabilirea și delimitarea în cadrul

orașului vechi a unei zone de concentrare a valorii arhitecturale, în limitele căreia, pe
baza unui studiu de renovare urbană care să prevadă toate măsurile necesare pentru
păstrarea și valorificarea valorilor arhitecturale existente, precum și a regimului de
avizare prealabilă a tuturor lucrărilor de construcție din această zonă.
În proiectul „Delimitarea și inventarierea ansamblurilor de arhitectură și a zonelor

rezervate din județul Constanța” întocmit în faza de studiu, se menționează alte
obiective propuse spre a completa lista:
 spitalul vechi din ansamblul de blocuri cu același nume. Clădirea este utilizată în
prezent ca grădiniță și are elemente originale de tratare arhitecturală.
 gara C.F., clădire P+1, în stare medie -bună. Pe strada Vasile Lupu.
 2 magazii din piatră aparentă, cu învelitori din olane, stare rea, situate lângă
biserica Sf. Dimitrie pe strada Ion Corvin.
O altă valoare arhitecturală este ansamblul de blocuri de locuinţe P+1-2 etaje

„Orașul Nou” și „Blocuri ciment” realizate în anii 1949-1953. Ele au în compunere clădiri
specifice etapei „realismului socailst”. Tendința autorilor de adapatare la arhitectura
dobrogeană utilizând acoperișuri în 2 sau 4 ape, învelitori din olane, piatră sau
cărămidă aparentă pentru placaje și materiale durabile în realizarea construcțiilor, a
condus la obținerea unor clădiri funcționale, cu valențe pozitive în ansamblul zonelor de
MEMORIU GENERAL 152

locuit. Aceste două ansambluri reprezintă martori de evoluție urbanistică a localităţii,

contribuind la varietatea și personalizarea ei.
5.3.3 Valori arhitectural-urbanistice

Studiul istoric de fundamentare arată că Municipiul Medgidia a fost generat în
forma urbană pe care o are astăzi prin instituirea sa la 1856 şi prin parcelarea din 1896,
după Războiul de Independenţă (1877-78).
Valoarea urbanistică fundamentală a oraşului stă în mărturia pe care o aduce

pentru momentul istoric al dezvoltării infrastructurii Dobrogei de la mijlocul şi sfîrşitul
sec. XIX (construirea căii ferate şi a şoselei Cernavodă – Kustendje-Constanţa,
începuturile regularizării văii Carasu, construirea Podului Carol I de la Cernavodă) prin
textura urbană. Aceasta este constitută din străzile centrale dispuse într-un eşichier
relativ egal şi ortogonal, dispus fără adaptare pe un teren în văi şi coline, suprapus pe o
structură mai veche a căilor de comunicaţie ce traversau Valea Carasu (str. Republicii)
şi ţinând cont de valurile de piatră şi cel mare de pământ (str Poporului).
5.3.4 Valori memoriale

În Municipiul Medgidia există două monumente memoriale care prin valoarea
artistică, dar îndeosebi prin marcarea evenimentelor implică protecție și valorificare:
a) monumentul eroilor sârbi din primul război mondial se află în cimitirul ortodox
ocupând o cotă cu înălțime mare din cuprinsul localității. El oferă o vedere
panoramică interesată asupra așezării și împrejurimilor. A fost ridicat în anul
1926.
b) monumentul eroilor din primul război mondial este realizat în anul 1932. El a fost
strămutat în anii '80 la limita zonei speciale, pe strada Spitalului pentru a fi
accesibil publicului și a permite organizarea ceremoniilor în diverse ocazii.
c) în municipiu a fost înființată o tabără de ceramică în anii 1970 -1980. Lucrările au
fost expuse în parc, la stadion și în curțile unor dotări din localitate (stadion,
spital, muzeu, grădină publică).
Din cauza perisabilității materialului, lucrările au dispărut în cea mai mare parte.
Existența lor și a taberei au marcat un moment de sporire a interesului pentru artă –
consemnat prin lucrări decorative cu mozaic ceramic a fațadelor unor dotări (spitalul,
poșta, piața agroalimentară, etc.) și în lucrări de ceramică existente din localitate (spital
stadion, parc, scuarul din zona poștei, muzeul de artă, bowling, etc.).
5.4 STUDIU DE CIRCULAȚIE

circulație, într-un nou sistem eficient, corespunzator unui oraș nou, cu vitalitate sporită
în toate domeniile, producția materială, activitatea administrativă, politico-socială,
MEMORIU GENERAL 153

strategică, etc. În acest context, studiile de urbanism/circulație urmăresc următorul

concept de zonificare a teritoriului orașenesc și de realizare a sistemului radial–inelar al
principale sunt:

platforme industriale, etc.;
(artere-magitrale orașenești cu bifurcații de artere în cartiere, iar acestea din
urmă, cu ramificații în străzi locale de acces la obiective);
 Asigurarea unor condiții ecologice, prin dispunerea arterelor magistrale la limita
exterioară a unor zone funcționale importante (ansambluri de locuințe sau locuri
de muncă), în interiorul cărora să pătrundă numai artere locale de colectare și de
acces);
 Dimensionarea capacității de circulație a arterelor, astfel încât să se asigure cel
puțin un minim în viabilitatea orașului, în raport de mărimea să.
Obiective prioritare ale unei strategii de dezvoltare urbană
În conditiile creşterii concurenţei între diferitele oraşe turistice ale lumii ca urmare a
mutaţiilor înregistrate în evoluţia turismului internaţional, autorităţile locale trebuie să se
preocupe de integrarea dezvoltării turismului în politica generală de dezvoltare
economică locală; aceasta presupune elaborarea unor strategii de conservare şi
valorificare a potenţialului natural şi antropic în măsură să contribuie la creşterea
dimensiunilor activităţii turistice şi implicit a impactului pozitiv al acesteia, rezultatul
acestui demers constând în crearea unui mediu economic şi social satisfăcător atât
pentru aşteptările vizitatorilor cât şi pentru interesele agentilor economici şi populaţiei
locale.
Modernizarea aşezărilor umane şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă –

obiective fundamentale ale strategiei dezvoltării urbane
Cetăţenii oraşului trebuie să constituie principalul segment ţintă vizat prin stabilirea
politicilor de dezvoltare urbană, fără a se neglija evoluţiile mediului regional, naţional
sau internaţional. Dacă oraşul reuşeşte să satisfacă şi nevoile segmentelor din afara să
(turişti, investitori, forţă de muncă înalt calificată etc), se vor crea mai multe oportunităţi
de ocupare a forţei de muncă, veniturile directe ale populaţiei oraşului vor creşte, cele
ale administraţiei locale de asemenea, care va fi astfel capabilă să finanţeze noi
programe de dezvoltare. Există deseori tendinţa de a se concentra eforturile
municipalităţilor asupra îmbunătăţirii condiţiilor pentru mediul de afaceri, problemele
locuitorilor (poluare, criminalitate, spaţii verzi, creşterea traficului etc), ocupând de multe
ori un loc secund în preocupările autorităţilor locale.
În cadrul politicii generale de dezvoltare a spaţiului urban, asigurarea infrastructurii

de bază şi a serviciilor publice, constituie un element central în cadrul preocupărilor
autorităţilor locale de a asigura propriilor cetaţeni un cadru optim pentru desfăşurarea
MEMORIU GENERAL 154
activităţilor astfel încât cerinţele legate de conservarea resurselor şi protejarea mediului

să fie respectate. Altfel spus, principalele probleme care trebuie soluţionate la nivelul
oraşelor se referă la: dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului
neîngrădit al populaţiei, consumatorilor industriali şi turiştilor la această infrastructură,
promovarea unor strategii privind îmbunătăţirea locuinţelor, asigurarea unor sisteme
moderne de transport şi gestiune a traficului, protejarea mediului şi promovarea
principiilor dezvoltării durabile.
Dezvoltarea infrastructurii de bază – prioritate în modernizarea oraşelor
În condiţiile în care existenţa unei infrastructuri de bază nu este suficientă pentru

asigurarea competitivităţii unui oraş turistic, nivelul precar sau chiar absenţa acesteia
poate genera disconfort şi nemulţumiri din partea vizitatorilor, contribuind la promovarea
unei imagini negative, chiar şi în condiţiile în care potenţialul turistic natural şi antropic
este deosebit de atractiv. Un aspect esenţial al investiţiilor în infrastructura de bază este
acela de a transmite un semnal de piaţă cu privire la gradul de atractivitate al oraşelor
precum şi de a reduce fluxul migratoriu extern al persoanelor aflate în căutarea unor
condiţii de viaţă şi de muncă mai bune. De asemenea, va fi importantă în special
dezvoltarea centrelor urbane ca locaţii atractive pentru mediul de afaceri. Dincolo de
necesitatea asigurării serviciilor publice şi a infrastructurii, problemele care necesită
rezolvare potrivit exigenţelor urbanismului turistic se referă la modul de utilizare a
resurselor, în sensul realizării unor consumuri reduse de energie, combustibili, apă,
colectarea deşeurilor etc.
O prioritate în dezvoltarea infrastructurii de bază o constituie crearea unor sisteme

moderne de transport dar şi creşterea siguranţei traficului, ceea ce va conduce la
creşterea accesibilităţii şi mobilităţii persoanelor dar şi la dezvoltarea unor poli de
creştere economică. Necesitatea integrării măsurilor de dezvoltare şi îmbunătăţire
continuă a infrastructurii de transport în strategia dezvoltării urbane rezidă în presiunea
pe care extinderea teritorială şi creşterea economică o exercită asupra transportului.
Totodată, evoluţia demografică, dezvoltarea sectorului turistic, organizarea

proceselor de producţie, ocuparea dispersată a periferiilor urbane argumentează
creşterea cererii pentru servicii de transport. De aceea, preocupările autorităţilor locale
în dezvoltarea sistemelor de transport trebuie să aibă în vedere deopotrivă satisfacerea
cerinţelor populaţiei şi vizitatorilor, în conditiile în care, de regulă, prezenţa fluxurilor
turistice generează adeseori disconfort pentru ambele segmente de consumatori.
În scopul creșterii atractivităţii oraşului, problemele privind circulaţia şi transportul

trebuie incluse în toate studiile şi proiectele de amenajare urbană în condiţiile în care
obiectivul prioritar îl reprezintă găsirea celor mai adecvate soluţii de asigurare a
accesului populaţiei şi vizitatorilor către toate punctele de interes privind activitatea
economică, aprovizionarea, învățământul, petrecerea timpului liber şi atracţiile turistice.
Pentru aceasta, măsurile adoptate vor avea în vedere analiza frecvenței şi a intensității
traficului precum şi mijloacele de transport cele mai indicate.
MEMORIU GENERAL 155

În ceea ce priveşte transportul interurban, mijloacele de transport utilizate cu

precădere sunt cele rutiere iar dimensionarea acestora se va face în funcţie de două
situaţii: oraşul ca punct terminus al traseului şi oraşul ca loc de tranzit.
Obiectivele astfel urmărite vor avea în vedere relaţiile dintre oraş şi zona
înconjuratoare dar şi necesitatea unor dotări specifice de tipul parcărilor şi garajelor
situate în apropierea dotărilor turistice.
Referitor la transportul intraurban, obiectivul principal constă în asigurarea

accesului către toate punctele de interes ale oraşului luând în considerare amplasarea
unităţilor economice, comerciale, turistice, etc., în general a tuturor zonelor importante
generatoare de trafic, prezenţa centrelor istorice şi relaţia acestora cu întreg sistemul
urban.
Pentru oraşele mici, cu centre de valoare istorică ce trebuie conservate, se impune

amenajarea zonelor carosabile şi a parcărilor în imediata vecinatate, fiind accesibile
doar circulaţiei pietonale; în acelasi timp, în zonele centrale este recomandată
introducerea unor restricţii de circulaţie şi orientarea traficului greu către traseele de
centură ale oraşului;
Neincluderea acestor preocupări în strategia de dezvoltare urbană va conduce la

situaţia în care traficul să devină incompatibil cu structura şi funcțiile oraşului generând
disconfort, blocaje în circulație, creşterea costurilor zilnice de deplasare, etc., ceea ce
va conduce la scăderea atractivităţii destinaţiei urbane.
Luând în considerare aceste aspecte, dimensionarea echipamentelor care asigură

accesul către infrastructura de bază se realizează în funcţie de mărimea oraşului şi
importanţa acestuia în dezvoltarea regională precum şi în funcţie de priorităţile stabilite
în strategia de amenajare a teritoriului.
În România, asigurarea infrastructurii de bază are loc în funcţie de rangul pe care

zona urbană îl deține, potrivit Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, astfel:
Bucuresti - Capitala României, municipiu de importanţă europeană deține rangul 0,
municipiile de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel european – rangul I,
municipiile de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rol de echilibru în reţeaua de
localităţi – rangul II şi celelalte oraşe – rangul III.
PROGNOZA CIRCULAŢIEI
1. Referiri ale studiului de circulaţie privind teritoriul
Elaborarea studiului de circulaţie pentru municipiul Medgidia nu poate fi

independent de cadrul teritorial.
MEMORIU GENERAL 156

Realizarea autostrazii Bucuresti – Constanta din reteaua TEM constituie un

important element de dezvoltare economica legata de transporturi, constructii, turism,
servicii etc.
2. Referiri ale studiului de circulaţie privind teritoriul
Realizarea autostrazii va influenta indiscutabil traficul rutier pe drumurile

existente. Aceasta influenta este insa doar partial predictibila. Este cert ca traficul de
tranzit din partea nordica a municipiului va scadea. Totodata traficul din partea sudica
va creste semnificativ datorita mutarii accesului principal rutier in municipiu in zona
autostrazii care va reprezenta atat legatura cu capitala judeţului cât si legatura cu
capitala tarii si cu restul Romaniei. Totusi cuantificarea acestei influente este inca
dificila, depinzand de o serie de factori economici si nu numai precum: taxa care va fi
stabilita pentru autostrada, mobilitatea populatiei, evolutia demografica, dezvoltarea
activitatilor economice in municipiu, realizarea parcului de activitati s.a.m.d.
3.Referiri ale studiului de circulatie la influenta activitatilor economice
Schimbarea profilului zonei industriale de nord determina influente asupra

numarului si tipului de autovehicule care acced in zona. In general se prevede o
scadere a numarului de autovehicole de mare tonaj, ceea ce va avea o influenta
pozitiva asupra infrastructurii rutiere, dar cresterea preconizata a numarului de
autoturisme si autoutilitare si multiplicarea punctelor de conflict datorate acceselor
multiple vor determina incarcarea retelei rutiere. Aceasta incarcare va fi doar partial
compensata de reducerea numarului de autovehicole care acced in municipiu pe
actualul traseu
Accesul in municipiu din Autostrada A2 la sud de satul Valea Dacilor si realizarea

Parcului de activitati la nord de acest sat vor determina cresteri enorme ale traficului de
tranzit prin aceasta localitate, inclusiv a traficului greu.
Aprovizioanrea cu materie prima a Combinatului Lafarge Romcim in conditiile

exinderii activitatii de extractie a materiei prime prin infiintarea unei noi cariere constituie
o alta incercare grea pentru trama rutiera care trebuie sa faca fata traficului greu.
MEMORIU GENERAL 157

STRUCTURA, DIMENSIONAREA ŞI ORGANIZEA SISTEMULUI DE

CIRCULAŢIE – TERAPIA CIRCULAŢIEI
Reţeaua stradală
Pe baza analizei situatiei existente, a disfunctionalitatilor și cerintelor privind

reteaua rutiera, se propune imbunatatirea, completarea și dezvoltarea sistemului
rectangular caracteristic al orașului.
Strategia de dezvoltare a teritoriului municipal Medgidia este orientată către

stimularea dezvoltării economice prin infiintarea unui parc de activitati pentru atragerea
investiţiilor din iniţiativă publică şi privată, în condiţiile respectării simultane a intereselor
naţionale, ale comunităţii locale şi ale fiecărui locuitor în parte.
În conditiile dezvoltarii orașului, circulația rutieră se schimba, viteza de circulație

crește, volumul de transport crește în concordanță cu tendintele de dezvoltare materiala
și sociala a locuitorilor. Se impune deci, transformarea vechiului sistem al rețelei de
circulație, într-un nou sistem eficient, corespunzator unui oraș nou, cu vitalitate sporita
în toate domeniile, producția materiala, activitatea adminstrativă, politico-sociala,
strategică, etc.. În acest context, studiile de urbanism/circulație urmaresc urmatorul
concept de zonificare a teritoriului orasenesc și de realizare a sistemului radial–inelar al
rețelei stradale majore. Principiile care au stat la baza organizarii rețelei stradale
principale sunt:
 Asigurarea circulației intre importantele puncte de interes: cartiere de locuinte,

platforme industriale, port, etc.;
 Asigurarea unei structuri a rețelei stradale urbane, pe principiul arborescent (artere
orasenesti cu bifurcatii de artere în cartiere, iar acestea din urma, cu ramificatii în
strazi locale de acces la obiective);
 Asigurarea unor conditiuni ecologice, prin dispunerea arterelor orasenesti la limita
exterioara a unor zone functionale importante (ansambluri de locuinte sau locuri de
muncă), în interiorul carora să patrunda numai artere locale de deservire și de
acces);
 Prevederea de artere către zonele verzi, de odihna, de recreere);
 Dimensionarea capacitatii de circulație a arterelor, astfel incat să se asigure cel puțin
un minim în viabilitatea orașului, în raport de marimea să.
Conceptul de dezvoltare a rețelei stradale
Tipul de trama rectangulara este caracteristic localitatilor pe plan prestabilit din

zona de ses si are urmatoarele avantaje principale
 este avantajoasa pentru localitati mici si medii;

 permite o buna accesibilitate către diversele cartiere ale orașului;
 permite o buna lizibilitate a tramei
MEMORIU GENERAL 158

 Faciliteaza realizarea de intersectii simple, cu vizibilitate buna si care se pot rezolva

in majoritatea cazurilor prin prioritate de dreapta
 Permite cu usurinta optimizarea prin realizarea de sensuri unice si de relatii de
dreapta
Insa, trama rectangulara determina parcurgerea unui traseu mai lung intre doua
puncte, poate determina monotonie si confuzie. Poate crea dificultati in ierarhizare are o
sugestivitate scazuta din punctul de vedere al imaginii urbane.
Trama stradala propusa pentru municipiul Medgidia e reprezentat in plansa 04
TRANSPORT DURABIL
În legătură cu dezvoltarea unui transport durabil în Municipiul Medgidia şi pentru

ameliorarea calităţii mediului la scara întregului oraş este necesar să se întreprindă
acţiuni concertate, care să vizeze:
 Reorganizarea circulaţiilor la nivelul zonei centrale: extinderea sensurilor unice si

amenajarea intersectiilor, realizarea unui inel interior de circulatie
 Realizarea arterei de centuracare va facilita descarcarea tramei stradale de
traficul greu și foarte greu și va oferi o ruta ocolitoare pentru autovehicule.
 Realizarea arterei ocolitoare a satului Valea Dacilor pentru realizarea unei
legaturi de viteza din autostrada cu parcul de activitati si cu Medgidia,
pentru descarcarea tramei stradale de traficul greu și foarte greu.
 Dezvoltarea unei reţele de parcaje (subterane şi supraterane). În vederea

imbunatatirii parcarii în zona centrala se propune o zonificare avand ca
baza pretul diferentiat. În nucleul central se vor practica preturi ridicate,
urmand ca acestea să scada pe masura ce ne departam de centru, pana
la gratuitate (pe inelul principal de circulație). Preturi foarte ridicate vor fi
percepute în puncte cu trafic foarte incarcat. Aceasta zonificare, insotita de
o diferentiere orara a pretului, va conduce la descurajarea folosirii
autovehiculelor proprii. Reteaua de parcaje va include si parcajele de
resedinta din zonele de locuinte colective. Pentru atingerea numarului de
locuri de parcare se prevede inlocuirea treptata a garajelor individuale cu
parcaje colective la sol, in subsol cu spatii verzi la suprafata sau
multietajate
 Imbunatatirea intersectiilor în scopul ameliorării ambuteiajelor din pietele
urbane: Vor fi amenajate intersectiile majore congestionate care constituie
o cauza a ambuteiajelor în reteaua actuala. În plus, în anumite intersectii
MEMORIU GENERAL 159

vor fi construite pasaje denivelate cu ocazia completarii inelelor de

circulaţie.
 Punerea accentului pe intermodalitatea transportului public: În pietele
urbane foarte aglomerate, terminalele de autobuze și spatiile de parcare
ca terminale multimodale, cu imbunatatiri în geometria pietelor de
circulație, inlaturandu-se astfel stationarile și creandu-se prioritati la
intersectie.
 Organizarea unui sistem de sensuri unice în zonele construite unde
prospectele arterelor de circulație un mai pot fi dimensionate în
concordanță cu normativele și cu reglementările în vigoare/aprobate;
 Organizarea transportului în comun - crearea unui sistem de transport
public coerent care va acoperi direcţiile principale de dezvoltare ale
oraşului prin extinderea celor existente;
 Dezvoltarea circulației pietonale însoţită de: realizarea unor facilitati și
amenajari pentru pietoni, persoane cu handicap, alte dotari, amenajari
necesare pentru biciclisti, realizarea de spatii verzi, imbunatatirea
ambientului urban prin amenajari cu pavimente, mobilier urban, oglinzi de
apa, fantani, alegerea unor profile pentru arterele pietonale,
descurajatoare pentru circulatia auto, realizarea unor suprafete de
stationare și distributie cu amenajari de odihna de-a lungul aleilor
pietonale, iluminat public etc.
 Dezvoltarea traficului pentru biciclisti: Incurajarea deplasarilor cu ajutorul
bicicletelor și restrangerea transportului motorizat are avantaje foarte mari
pentru protejarea mediului inconjurator și a nivelului de sanatate a
populației. Pe distante relativ mici de pana la 8 km bicicleta poate inlocui
autovehicolul. Acest lucru este posibil atunci cand acest tip de transport
este incurajat prin constructia unei infrastructuri proprii, separata de
celelalte moduri de transport, a unor spatii de parcare în puncte de atractie
sporita și adoptarea unei reglementari de circulație favorizanta. Se propun
2 tipuri de trasee pentru biciclisti: piste speciale pentru acest tip de
transport; piste amenajate pe trotuare.
 Plantarea şi întreţinerea fâşiilor de aliniament stradal.
MASURI SI PRIORITATI
1. Extinderea rețelei de cai ferate: Se propune realizarea unei legaturi feroviare la

parcul de activitati pentru realizarea unui nod intermodal si pentru transport pe
CF. si a unei legaturi feroviare intre noua cariera Lafarge si Combinat
2. Finalizarea autostrazii Bucuresti-Constanta, ca retea de transport de mare
capacitate și viteza
3. Varinta de ocolire a centrului orașului prin realizarea Șoselei de Centură.
MEMORIU GENERAL 160
4. Varianta de ocolire a satului Valea Dacilor

5. Amenajarea și sistematizarea intersectiilor prioritare pe inelele de circulație.
6. Modernizarea arterelor componente din trama majora.
7. Realizarea unei noi legaturi intre nordul si sudul orasului prin completarea inelului
de centura cu un nou pod peste Canal
8. Transport în comun coerent care să deserveasca cartierele rezidentiale.
9. Extinderea și modernizarea portului cu separarea portului de marfuri de portul de
calatori, și realizarea de porturi de agrement
Marea circulație oraseneasca nu poate fi oprita, ci din contra trebuie să i se asigure

conditii optime de desfasurare, pe baza unor noi principii urbanistice: asigurarea unei
circulații de mare volum și a unor viteze convenabile în raport cu specificul fiecărei zone
urbanistice, ținându-se seama de păstrarea unei ambianțe corespunzătoare.
5.5 STUDIUL DE MEDIU
5.5.1 AERUL
Pe teritoriul municipiului Medgidia zonele sensibile la poluarea aerului sunt cele
trei localitãți componente.
Felul în care aceste localitãți sunt expuse la poluarea aerului este diferit:
 localitatea Medgidia – cea mai expusă la poluare este zona de locuit din partea
de sud-est a orașului, având o populație de cca. 10.000 locuitori.
 localitatea Remus Opreanu nu are în vecinãtate surse de noxe, iar circulația
auto, care este una din sursele de poluare, are un volum redus, fiind numai
circulație de acces în localitate.
 localitatea Valea Dacilor este expusă numai la poluarea generată de traficul auto
local și de tranzit pe D.J. 381, care traversează localitatea.
În municipiul Medgidia calitatea aerului este monitorizatã prin stația de fond urban
pentru indicatorii NO2, SO2, NH3, pulberi sedimentabile și prin determinãrile efectuate
cu autolaboratorul, pentru indicatorii ozon NOx, SO2, CO, PM10.
1. Efectul de seră.Efectul de seră este produs de vaporii de apă (cel mai mare aport),
de emisiile de CO2 (aport de 30%) și de emisiile de CH4, NOx, O3 ºi CFC. Umiditatea
aerului este ridicatã în Medgidia pe tot parcursul anului, în jur de 60%, iar în vara anului
2004 au fost perioade în care valorile umiditãții au ajuns la 80%.
2. Metale grele și poluanți organici persistenți
Emisii anuale de metale grele, estimate pentru anul 2004
 plumb: 0,254 t
 cadmiu: 0,05534 t
 nichel: 1,6574t
MEMORIU GENERAL 161

 zinc: 0,4672 t
 cupru: 0,0445 t
 crom: 0,267 t
3. Deteriorarea stratului de ozon din stratosferã
S-au implementat în teritoriu prevederile protocolului de la Montreal și ale

Convenției de la Viena, prin măsurile impuse în actele de reglementare privind
înlocuirea cu freon ecologic și recuperarea clormetilului și a freonilor restricționați de
aceste convenții.
Emisii de poluanți organici persistenți
PCB: 0,000106 t
În municipiul Medgidia, în zona Stației de epurare (impactul activitãții S.C.

LaFarge Romcim), s-a urmãrit evoluția pulberilor respirabile, perioada de prelevare fiind
de 24 de ore.
Pulberi sedimentabile
Localitatea Secþiunea Valoare medie Valoare maximã

Medgidia Valea Dacilor 9.11 27
Cu autolaboratorul s-au efectuat determinãri pentru indicatorul pulberi respirabile

în perioada de vară a anului 2004, în punctul de prelevare APM sediu. Nu s-au
înregistrat depășiri.
Pulberi respirabile în Medgidia
Zona Punct Valoare medie Valoare maxima

mg/m3 mg/m3
Medgidia Stația de epurare 0,0739 0.289
Evoluția calitãții aerului 1995 – 2004
În intervalul 1995 - 2002 s-au monitorizat doar indicatorii NO2, SO2, NH3, pulberi
sedimentabile. Dintre acestea, depãșiri s-au înregistrat doar la amoniac.
Legenda: LMA- limita maximă admisă
MEMORIU GENERAL 162

Legenda: CMA - cantitatea maximã admisã
APA
Calitatea apei
Subsolul zonei Medgidia conține o rezervă importantă de apă potabilă, de o

calitate deosebitã datorită structurii calcaroase a solului, ce permite filtrarea naturală a
pânzei de apă freatică.
Tratarea apei se face la surse și la stația de pompare prin clorinare. Surse

majore de poluare a apelor și gradul de epurare. Stația de epurare Medgidia deservește
municipiul Medgidia. Emisarul stației de epurare este Canalul Dunãre -Marea Neagrã,
evacuarea făcându-se pe malul drept (Km37 + 600). Cea mai mare parte a apelor uzate
ce ajung în stația de epurare sunt de natură menajeră. Cei mai importanți agenți
economici: S.C. „LAFARGE - ROMCIM” S.A. și S.C. „ETERMED” S.A. au staþii de
epurare proprii. Aportul de ape uzate industriale în stația de epurare este cuprins între 5
MEMORIU GENERAL 163

- 10%, aceste ape provenind de la: S.C. „METALICA” S.A., S.C. „DOBROGEA” S.A.,
S.C. „MINIERA” S.A., S.C. „NISIPONI” S.A.
S.C. „EDILMED” S.A, operatorul local al serviciului public de apă-canal, este

societatea comercialã de interes privat aflată în subordinea Consiliului Local municipal
Medgidia.
5.5.2 CLIMA
Concluzii şi aprecieri teoretice privind climatul urban


piatra artificială, cărămida, ţiglă ori terasele de beton ale acoperişurilor şi pereţilor,

climatului.


suprafaţă.

oraşelor.

În ceea ce priveşte poluarea atmosferei oraşului aceasta are o serie de

consecinţe de ordin climatic şi biologic.
MEMORIU GENERAL 164


Medgidia, reprezintă o aglomerare urbană dezvoltată dealungul căilor de acces

în oraș (uşor alungită pe direcţia nord, sud și nord-est). Fiind un oraş tipic de câmpie,
situat în centrul Podișului Dobrogei, îi sunt specifice influenţele climatului tipic
continental – temperat al acestia, influenţe care pe baza datelor prelucrate de la staţia
meteorologică din localitate – au fost deja prezentate în studiu de faţă.

Rolul moderator al Culoarului Canalului Dunăre-Marea Neagră se resimte în oraş

cu precădere în jumătatea să sudică. Din acest punct de vedere, toamna este ceva mai
cald decât în zonele limitrofe, iar primăvara uşor mai rece.
Pe de altă parte orientarea albiei Dunarii în acest sector determină şi orientarea

curenţilor de aer, predominanţi din sectorul sud-vestic şi nord-estic. Vara circulaţia
predominantă din sectorul sud-vestic afectează diferenţele dintre oraşul încălzit şi
zonele rurale limitrofe. Iarna circulaţia din sectorul nord-estic permite pătrunderea
aerului rece în oraş. În cazul circulaţiilor sudice vara, regimul termic excesiv al oraşului
este atenuat de influenţa Dunării.
Datorită Dunării, în semestrul rece, cu precădere în intervalul noiembrie-ianuarie,

creşte frecvenţa ceţii în oraş.
Oricum din punct de vedere arhitectural trebuie avut în vedere faptul că

eventuala extindere a oraşului trebuie făcută în sectorul nord-nord estic şi chiar estic.
De asemenea, plantarea spaţiilor verzi este indicată a fi făcută cu precădere spre nord-
est şi sud-vest iar obiectivele industriale care vor fi construite să fie amplasate
preponderent în vestul, nord- vestul oraşului.
5.5.3 SĂNĂTATEA
Descrirea distribuţiei incidenţei afecţiunilor respiratorii acute investigate
evidenţiează:
MEMORIU GENERAL 165

SOLUL
Dezvoltarea locuirii, a echipării urbane, a rețelelor tehnico-edilitare și a

activităților propuse în cadrul P.U.G. nu sunt generatoare de poluanți care să afecteze
solul sau subsolul. Pe zonele de extindere a localității are loc schimbarea destinației și a
utilizării terenului de la categoria arabil sau pășune la categoria curți construcții.
5.5.4 DEȘEURI
Deșeuri provenite din mediul urban
Necesitatea valorificãrii și reciclării deșeurilor refolosibile în vederea reducerii

consumului de materii prime și energie, precum și reducerea cantităților de deșeuri
depozitate constituie preocupări majore în municipiul Medgidia. Cu toate acestea,
principală modalitate de eliminare a deșeurilor a reprezentat-o depozitarea. Conform
cerințelor de aderare la Uniunea Europeană, până la sfârștul anului 2006, va trebui
implementat un sistem eficient de gestionare a deșeurilor de ambalaje prin închiderea
actualului depozit care a ajuns la capacitatea maximă de depozitare.
În municipiul Medgidia serviciul de colectare și transport deșeuri este asigurat de

S.C.„G.B.I. Serveis” S.A.U. Această unitate dispune de un parc auto format din mai
multe utilaje specifice având o capacitate de transport deşeuri de 151mc şi de
19000Kg/maşină. Precolectarea deșeurilor menajere de la populație și transportul
acestora se efectueazã pe baza unui grafic de ridicare, săptămânal, pe străzi.
Majoritatea agenților economici(715) au încheiat contracte de prestări servicii cu

S.C.„G.B.I. Serveis” S.A.U. pentru transportul deșeurilor, dar sunt și societăți care duc
deșeurile la locul de depozitare cu mijloace proprii de transport. Depozitarea deşeurilor
menajere se realizeazã la rampa de gunoi ecologică Costineşti aparţinând societății
S.C. IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT BUCUREŞTI FILIALA COSTINEŞTI.
Valorificarea deşeurilor reciclabile se realizează de către S.C. 78 RYU S.R.L. cu sediul
în localitatea Agigea.
MEMORIU GENERAL 166

Sistemul public de salubrizare
Dotarea cu recipient de precolectare
 Eurocontainere 1,1mc.-294 buc.

 Eurocontainere 4mc.-37 buc.
 Coșuri pentru gunoi stradal 100 buc.
Dotarea cu utilaje specifice
 Autogunoiere 8 buc.
 Autocontainere 1 buc.
 Autostropitori 2 buc.
 Autoperii 3 buc.
 Autospeciale împrăștiat mat.antiderap. 2 buc.
 Încărcătoare frontale 1 buc.
 Pluguri pentru zăpadă 2 buc.
 Buldozer senilat 1 buc.
 Buldozer compactor descuri depozitate 1 buc.
 Buldo-excavator 1 buc.
 Prese pentru balotat deșeuri reciclabile 2 buc.
Capacitate totală de transport deșeuri
 mc. 151
 tone-19000 KG/mașină
Situația punctelor de colectare
Din care:
Nr total Detonate/asfaltate Racordare la rețeaua de canalizare/camine de
colectare
42 42 40
Deșeuri provenite din mediul industrial
Tratarea și eliminarea corectã a deșeurilor industriale reprezintã un element
esențial într-un sistem de gestiune eficientă a deșeurilor. Tratarea la sursă este cea mai
corespunzătoare metodă pentru procesele de tratare cu costuri reduse de capital, în
timp ce instalațiile centralizate sunt corespunzătoare pentru gestiunea deșeurilor care
necesită investiții mari de capital și pentru întreprinderi cu cantitãți mici de deșeuri.
Din luna octombrie 2003, S.C. LAFARGE ROMCIM SA Medgidia deține

autorizație de mediu pentru co-incinerare– folosirea deșeurilor combustibile și
noncombustibile de la alte industrii ca substituenți parțiali ai combustibililor și materiilor
tradiționale de la fabricarea cimentului.
MEMORIU GENERAL 167

Tipurile de deșeuri acceptate conform autorizației de mediu sunt:
• Deșeuri combustibile solide sau păstoase rezultate din operații de curățare rezervoare
sau din depozitare produse petroliere, din ecologizare terenuri poluate, emailuri,
grunduri, lacuri și vopsele
• Deșeuri combustibile solide din cauciuc, anvelope uzate, benzi uzate de cauciuc
• Deșeuri combustibile lichide - uleiuri uzate
• Zgură de aluminiu
• Folie de polietilenã
Cantitatea de ambalaje goale produse
Material Cantitatea de ambalaje (t) Cantitatea de

deșeuri din
Cantitatea de Cantitatea introdusă
ambalaje reciclate
ambalaje goale pe piață(t)
(t)
produse (t)
Plastic total 4.654 3.785 308
Metal 6 6
5.5.5 FLORA
Funcţie de vegetaţie se pot deosebi următoarele zone şi subzone:
 Zona luciurilor de apă şi a suprafeţelor temporar acoperite cu apă;

 Zona terestră, cu subzonele de terenuri devenite terestre prin desecare ocupate
în prezent de vegetaţie de pajişti secundare;
Este de menţionat că cea mai mare parte a terenurilor terestre primare sau obţinute
prin desecare sunt fie ocupate de construcţii – industriale sau urbane (locuinţe) fie
MEMORIU GENERAL 168

folosite în scopuri agricole, cultura dominantă fiind cea a cerealelor pentru boabe (75 %
din teren).
In prezent suprafaţa de teren agricol aferentă municipiului Medgidia, este de

6047.22 ha.
5.5.6 FAUNA
Fauna zonei Medgidia poate fi tratată considerând cele două medii distincte de
viaţă pentru animale, mediul terestru şi mediul acvatic.
Ca rezultat al condiţiilor de relief, climă şi vegetaţie fauna terestră specifică este

alcătuită din:
Mamifere rozătoare:
 Popândău (Citellus citellus)

 Hârciog (Cricetus cricetus)
 Dihorul de stepă (Tustella eversmani)
 Şoarecii de câmp (Apodermus agrarius, Sorex araneus, Spalax leucodon)
 Cârtiţa (Talpa europea)
Păsări, specii specifice fiind: fazanul (Phaseanus colchius) şi dropia (Otis tarda),
aproape dispărută din zonă;
Reptile:
 Şopârla de câmp (Lacerţa agilis)

 Şopârla verde (Lacerta viridis)
 Şarpele de casă (Natrix natrix şi N. tesseldata)
Amfibieni:
 Broasca comună (Rana ridibunda)

 Brotăcelul (Bufa viridis)
 Tritonul (Triturus vulgaris, T. criolatus).
5.5.7 ZGOMOTUL
Una din principalele surse de vibrații și de zgomot este circulația rutieră pe
străzile orașului.
O altă sursă de zgomot și vibrații este calea ferată care se manifestă în terenul
de la nord de canal, mai ales, pentru zona de locuit dintre canal și zona C.F.
MEMORIU GENERAL 169

Nu s‐au inregistrat probleme deosebite privind afectarea starii de sanatate a

locuitorilor municipiului Medgidia, de catre zgomotul ambiental si de vibratii. Directia de
Sanatate Constanța nu dispune de date specifice pentru evaluarea efectelor
zgomotuluiambiental asupra starii de sanatate a populatiei din judetul Constanța.
6 EVOLUȚIE POSIBILĂ, PRIORITĂȚI

Evoluția municipiului Medgidia nu poate fi scoasă din contextul european și
național. Orice scenarii trebuie sățină seama atât de strategiile și programele elaborate
pe plan European cât și de criza economică internațională care afectează semnificativ
și Romania.
6.1 STRATEGIA DUNĂRII

Scopul Strategiei Dunării este de a asigura dezvoltarea economică, socială şi
culturală a statelor și regiunilor situate în bazinul hidrografic al acestui fluviu, cu
respectarea normelor de protecţie a mediului. Strategia Dunării va fi elaborată de
Comisia Europeană, în parteneriat cu statele riverane şi va fi implementată, cel mai
probabil, începând cu 2011. Practic, Strategia Dunării se va traduce printr-un
Comunicat al Comisiei Europene – documentul de angajament politic – şi printr-un Plan
de Acţiuni, care va reprezenta partea tehnică, concretă, cu propuneri de obiective,
acţiuni prioritare şi de proiecte şi care va fi actualizată periodic.
Obiectivele strategiei se referă la transformarea regiunii Dunării într-o regiune

prosperă, dezvoltarea durabilă – “eco-dezvoltarea”, promovarea turismului –
atractivitatea, siguranţa şi securitatea locuitorilor acestei regiuni.
MEMORIU GENERAL 170

Colaborarea interregională se va realiza prin conştientizarea locuitorilor din

regiunea Dunării asupra potenţialului comunităţilor de a deveni un brand şi de a
promova tradiţiile milenare, prin încheierea de parteneriate între localităţi şi regiuni
învecinate, cu interese şi viziuni comune şi prin menţinerea dialogului interuman, prin
dialogul între instituţii, institute şi organizaţii de cercetare, educaţie, cultură şi
dezvoltare.
Valoarea adaugată a strategiei vizează o abordare macro-regională şi o

coordonare a tuturor programelor şi proiectelor din regiune, o mai eficientă mobilizare a
investitorilor şi a beneficiarilor finali, creşterea potenţialului economic al statelor terţe
pentru sprijinirea parcursului european al acestora, dimensiunea externă a acesteia.
Strategia Dunării va oferi oportunităţi de dezvoltare în diferite domenii, şi anume:
 în domeniul transporturilor: “coridorul de transport transeuropean VII – TEN-T” –

Dunărea reprezintă o axă prioritară de transport în interiorul Uniunii Europene;
refacerea infrastructurii portuare şi a şenalului navigabil ;
 în domeniul utilizarii noilor tehnologii şi a “sistemelor verzi”: inovare şi cercetare
în beneficiul dezvoltării durabile; sisteme verzi şi tehnologii noi pentru societatea
informaţională de mâine ;
 investiţii în protecţia mediului: ape mai curate; protejarea biodiversităţii;
dezvoltare rurală şi protecţia împotriva riscului producerii de fenomene extreme.
În vecinătatea a două orașe de categorie superioarăMedgidia trebuie să stabilească

un scenariu de dezvoltare bazat mai puțin pe concurențași mai mult pe
complementaritate, să ofere servicii pentru care nu există concurențăîn zona sau
concurența este redusă.
Considerăm că pentru o dezvoltare favorabilă, în beneficiul tuturor părților, este

necesarăîntărireacooperării regionale – în cadrul euroregiunii Medgidia-Constanța, în
cadrul JudețuluiConstanța și cu capitala.
Municipiul Medgidia poate fi un spațiu cheie al comerțului sud-est European, cu

infrastructura și servicii conexe de prim rang, valorificând calitatea de nod de transport
intermodal.
Municipiul Medgidia va fi un oraș atractiv prin creerea unui mediu social incluziv și
prin creștereacalitățiivieții ca urmare a unei transformari economice de succes, a
consolidării mediului antreprenorial.
6.2 ANALIZA SWOT A POTENȚIALULUI ECONOMIC

Pe baza analizei SWOT asupra potențialului economic se pot crea scenarii de
dezvoltare economică.
MEMORIU GENERAL 171

Industrie Medgidia dispune de zone ce se Structura economică învechită,

pretează la derularea de noi afaceri industrie în declin, utilaje vechi cu
în domeniul industrial: uzură fizică și morală ridicată.
-zona portuară Medgidia Est; Starea patrimoniului fizic industrial
-zona industrială Medgidia Nord Slaba eficiențã a agenților
Structura economică diversificată economici din industrie.
Existența unei tradiții industriale. Pierderea unor piețe de desfacere
Spații mari dotate corespunzător importante.
pentru depozitare și conservare; Nivel redus al dezvoltarii IMM-
terenuri libere, la prețuri accesibile, urilor.
pentru realizarea de costrucții Indice de dezvoltare scăzut al
industriale, depozite întregii zone (Categoria III).
Disponibilitatea materiilor prime Fluctuație mare a personalului între
necesare în zonă, pentru anumite diversele ramuri economice.
activități industriale: industria Management slab.
materialelor de construcție, industria Absența unui mecanism de
alimentară. stimulare selectivă a activităților
Predominarea proprietății private industriale și de promovare a
asupra proprietății de stat. industriilor nepoluante și care
Existența unor investitori strategici produc bunuri cu valoare adaugată
în zonă( LAFARGE), care pot mare.
antrena dezvoltarea unor activități Lipsă acută a locurilor de muncă,
economice pe verticală tendința în creștere a ratei
Forță de muncă calificată în diverse șomajului
domenii de activitate Slaba dezvoltare a serviciilor
Nivelul mic al taxelor și impozitelor
locale
Autostrada București- Constanța
Distanța mică până la port, ceea ce Lipsa resurselor pentru finanțarea
înlesnește transportul pe canalul investițiilor majore
Marea Neagră- Dunăre-Rin- Main Instabilitatea legislativă în
Distanța de 35 km până la domeniul economic
aeroportul Insuficiența resurselor bugetare
Mihail Kogălniceanu necesare susținerii dezvoltării
Înființarea parcului industrial industriale
Posibilitatea utilizării instrumentelor Competiție regională în privința
datoriei publice( împrumuturi și orientării investițiilor directe
obligațiuni municipale) ca surse Creșterea deficitelor economice
atrase de la bugetul local) Instabilitare politică internațională
Posibilitatea accesării unor surse Conflicte de interese între centrele
atrase ale bugetului local (proiecte, economice din județul Constanța
surse guvernamentale, surse
private, taxe speciale)
Stabilirea economiei naționale
Îmbunătățirea legislației în domeniul
muncii
Simplificarea procedurilor juridice și
MEMORIU GENERAL 172

administrative pentru încurajarea

investitorilor
Crearea de parteneriate public-
private în folosul dezvoltării
industriale

Agricultură Fond funciar important (aproximativ Slaba dotare a producătorilor cu
2% din totalul județului) mijloace de producție (mașini și
Condiții climatice și de sol propice echipamente performante).
unei agriculturi de tip intensiv. Uzura avansată a bazei tehnico-
Potențialul mare de forță de muncă materiale și de irigații
specializată și necalificată Exploatații de dimensiuni mici și
Infrastructura de irigații prezentă în foarte mici care conduc la
aproape toată regiunea randamente scăzute la hectar
Relații comerciale favorabile cu Gradul redus de prelucrare al
piețele naționale și internaționale produselor agricole obținute în
Existența în regiune a unor societăți regiune
importante, cu tradiție în practicarea Veniturile scăzute ale locurilor
agriculturii, viticulturii și zootehniei zonelor rurale din municipiul
Existența în regiune a unor societăți Medgidia
din domeniul construcțiilor de mașini Infrastructura socială, sanitară,
agricole economică, edilitară deficitară la
Existența Asociaţiei de Dezvoltare periferiile rurale
Zonale Medgidia
Strategia de dezvoltare rurală a
zonei Medgidia
Interes în creștere pentru produsele Eliminarea subvenționării directe a
ecologice atât în România cât mai agriculturii
ales în Uniunea Europeană Creșterea prețurilor la principalele
Posibilitatea accesării de fonduri materii prime consumate în
pentru agricultură și dezvoltare procesul tehnologic
rurală atât pentru sectorul public cît Concurența liberă a produselor
mai ales în Uniunii Europene, Băncii românești cu cele din alte state
Mondiale și altor insitituții europene, de la intrarea în Piața
Implicarea din ce în ce mai activă a Comună
sectorului bancar și a fondurilor de Închiderea unor unități agricole și
garantare în susținerea agriculturii zootehnice datorită neconcordanței
Facilitățile oferite, după 2007, în cu standardele de calitate și
cadrul Politicii Agricole Comune și a siguranța alimentară impuse de UE
Politicii de Dezvoltare Regională
Cotele negociate de România cu
Uniunea Europeană
Punerea în valoare a potențialului
agricol în direcția agriculturii
durabile
MEMORIU GENERAL 173


Activități Patrimoniu fizic( dane operaționale, Starea patrimoniului fizic
portuare magazii, dotări specifice ale danelor arhitectural și nevalorificarea lui
de operare) economică
Rețele tehnico-edilitare dezvoltate( Existența în perimetrul portului a
apă, canalizare, energie electrică) unei gropi de gunoi.
Rețele de telecomunicații Activități portuare reduse
Rețele de comunicare interne și Imposibilitatea aplicării unui plan
internaționale de dezvoltare a portului, în cadrul
unei strategii zonale de dezvoltare,
datorită faptului că administrația
locală nu deține responsabilitatea
administrării portului
Parteneriat public-privat Declinul economic continuu al
Posibilitatea accesării unor surse activităților industriale majore
atrase ale bugetului local( proiecte, (minerit, metalurgie)
surse guvernamentale, surse Insuficiența resurselor bugetare
private, taxe speciale) Necorelarea responsabilităților
Poziționare geostrategică în cadrul transmise în finanțare cu resursele
zonei Dobrogei și a zonei de sud- bugetare aferente
est a României Reducerea drastică a resurselor
zonă în special operatori de investiții majore
activități portuare Creșterea economică
Posibilitatea dezvoltării transportului nesemnificativă
de mărfuri și a altor activități Competiție regională la surse de
specifice pe Canalul Dunăre-Marea finanțarea
Neagră. Schimbări rapide în legislația
economică
Turism Patrimoniu fizic (patrimoniu cultural, Starea patrimoniului fizic

natural, existența unităților hoteliere) arhitectural și slaba valorificare a
Rețele tehnico-edilitare dezvoltate, lui economică
de telecomunicații, de comunicare Existența în perimetrul portului a
interne și internaționale unei gropi de gunoi
Existența canalului, a falezei și a Starea nesatisăcătoare a unor
portului ce permit activități turistice drumuri de acces spre zone cu
Reactivarea plajei din zona potențial turistic
Canalului Vechi
Proximitatea față de litoralul Mării
Negre
MEMORIU GENERAL 174

Parteneriat public privat Insuficiența resurselor bugetare

Poziționarea geostrategică în cadrul Reducerea atractivității turistice a
zonei Dobregei și a zonei de Sud- litoralului românesc al Mării Negre
Est a României Reducerea drastică a resurselor
zonă investiții
Abordarea strategică la nivel Competiție regională la surselor de
național și internațional a finanțare
problematicii Mării Negre
6.3 POTENȚIALUL OFERIT DE TRANSPORTURI

Prezența municipiului Medgidia la intersecția coridoarelor VII și IV ii oferă un
avantaj strategic în domeniul serviciilor pentru transporturi, intermodalității.
Municipiul Medgidia este inclus în prevederile secțiunii I din PATN atât la capitolul
circulație rutieră cât și la cel de circulație feroviarăși la capitolele privind transportul
naval și intermodal.
Așadar atât potrivit strategiilor europene cât și strategiilor naționale, Medgidia are
un viitor cert în calitatea de nod intermodal.
Potențialul transporturilor rutiere nu mai trebuie subliniat. Constituie mijlocul de

transport cel mai rapid și mai flexibil. Autostrăzii București-Constanța (A2) oferă la
această oră o rezervă importantă de creștere a traficului.
Potențial naval
Este cel mai evident potențial de creștere din domeniul transporturilor. Medgidia
dispune de un port comercial cu 5 dane operative și cu un trafic anual de 1,2 milioane
tone și de un port industrial cu 17 dane operative, cu o adâncime minimã de 7 metri și
cu o capacitate pentru un trafic anual de 11 milioane tone. Portul dispune de gară
fluvială, magazie de mărfuri generale, dane specializate și 2 dane de pasageri.
MEMORIU GENERAL 175

Activitatea feroviară
Medgidia este un nod feroviar pe relația București -Tulcea, atât pentru transportul
de persoane, cât și pentru cel de mărfuri. Municipiul este de asemenea traversat de
calea ferată principală București - Constanța, dar și de calea ferată Constanța - Negru-
Vodă, relație deosebit de importantă pentru transportul internațional de mărfuri și
călători.
Pentru realizarea acestor activități sunt disponibile o stație CFR de călători și una
de marfă. În plus, există o cale ferată ce deservește portul Medgidia, care este
racordată la sistemul național de transport feroviar.
Prin intermediul corespondenților proprii, firma S.C. UNIFERTRANS S.A. oferă

prestații de transport specifice pe căile ferate din Europa, în condiții de operativitate și
deplină siguranță.
Portofoliul de clienți al societății numără 39 de firme românești și strãine.

Serviciile oferite de UNIFERTRANS reprezintă o oportunitate de afaceri pentru
partenerii sãi (exemplu: S.C. LAFARGE ROMCIM S.A). Gama de servicii cuprinde:
transport produse petroliere (țiței, motorină, pãcură); transport de mărfuri în vrac (calcar,
cocs, pirită) cu granulație de minim 3 mm, pe diverse rute de transport.
Trebuie însa să avem în vedere ca:
 transportul feroviar prezintă avantaje economice comparativ cu transportul rutier

 Medgidia este situată pe magistrala feroviară pan-europeană IV care porneşte de
la Dresden/Nuremberg (Germania) în direcția Praga (Cehia)-Brno (Cehia),
Viena(Austria)-Bratislava (Slovacia)-Budapesta (Ungaria) -Arad-Brașov-
București-Constanța; Arad-Drobeta Turnu Severin-Craiova-Vidin (Bulgaria) –
Sofia-Thessaloniki (Grecia); Sofia-Istambul (Turcia).
Nu trebuie să uităm că transportul naval și cel feroviar sunt considerate ca având un

impact mai redus asupra mediului.
6.4 POTENȚIALUL DE AGREMENT

În acest moment este vorba doar de o potențialitate. Actualmente Medgidia
constituie pentru turiști doar un punct de tranzit. Aceasta situație este obligatoriu să se
schimbe dar schimbarea este legată de oferta turistică – prin oferta întelegându-se nu
în primul rand posibilități de cazare ci în primul rând posibilități de petrecere a timpului
liber.
Potențialul de agrement cuprinde:
 Dunărea și canalele pentru:

o Navigația cu ambarcațiuni cu motor, vele, vâsle
o Plimbări de agrement cu vaporașele
MEMORIU GENERAL 176

o Plimbări cu hidrobicicletele, skyjetul

o Sporturi nautice
o Posibilitatea de amenajare de ștranduri
o Posibilitatea de amenajare a unui aquapark
 Natura din zona adiacentă municipiului, habitaturile umede pentru drumeții,
plimbări cu barca, picnicuri
 Flora și fauna exploatabile pentru:
o Vanătoare
o Pescuit
o photo hunting
o bird watching
 Monumentele de care dispune orașul – care, chiar dacă, în majoritate, nu au o
valoare exceptională, dar zona istorică în ansamblu poate fi revitalizată și pusă în
valoare prin renovari corespunzatoare ale fondului construit, prin integrarea unor
activități cu potențial de atragere a populației locale și a turiștilor deopotrivă
(exemple: expoziții, buticuri, activități meșteșugărești cu specific local)
 Potentialul turistic antropic nu este numai cel de pe teritoriul orașului ci și cel din
teritoriul apropiat, care poate ajuta la crearea unor itinerarii turistice.
6.5 ACTIVITĂȚILE ECONOMICE INDUSTRIALE

Activitatile economice ce se desfașoara în societățile comerciale industriale și din
celelalte zone industriale vor trebui încurajate pe mai departe.
În acest domeniu, Medgidia trebuie să valorifice atât patrimonial existent cât și

mâna de lucru calificată de care dispune.
Acestea trebuie să includă activități din sfera producției, depozitării, transporturilor

și serviciilor aferente, cu impact redus asupra mediului. Pentru îmbunătățirea
compatibilității cu celelalte funcțiuni din vecinătate și a microclimatului este obligatorie
realizarea de plantații perimetrale, la limita zonei funcționale.
7 PRIORITĂȚI
7.1 PRIORITĂȚI STRATEGICE:

o Dezvoltarea infrastructurii
o Dezvoltarea antreprenorială
o Diminuarea disparităților și promovarea incluziunii sociale
o Valorificarea economică a potențialului natural și antropic și a poziției
geostrategice la intersecția culoarelor de transport
o Valorificarea potențialului de colaborare regională – inclusiv transfrontalieră
o Protecția mediului și dezvoltarea durabilă
o Creșterea capacității administrative și îmbunătățirea procesului de elaborare
și implementare a politicilor
MEMORIU GENERAL 177

7.2 MĂSURI PRIORITARE:

La definirea priorităților trebuie să privim mai multe aspecte:
 urgența
 costurile
 beneficiile (incluzând și rolul de catalizator pe care il poate avea o intervenție)
Ținând seama și de perioada de criză, aspectul costuri devine și mai important.
a) Măsuri pentru creșterea economică

 Modernizarea infrastructurii portuare: separarea portului de marfuri de cel de
călători, realizare terminal transcontainere, creșterea lungimilor de cheu,
echiparea cu utilaje performante de operare, oferirea de servicii conexe
 Crearea condițiilor de infrastructură pentru amplasarea de terminale intermodale
(nod de: drum de trafic greu, căi ferate industriale, port de mărfuri, cu facilități
sporite de comunicații) – pentru ca orașul să devină un spațiu cheie al comerțului
sud-est-european
 Amenajarea pentru navigație a canalelor și rezervarea lor pentru navigația de
agrement/sport (eliminarea transportului de mărfuri din zona canalelor)
 remodelarea rețelei de căi ferate în oraș și utilizarea terenurilor eliberate pentru
interesul public
 concesionarea de terenuri pentru case de vacanță cu garaje de bărci în zona
canalelor și/sau reglementarea unor zone destinate exclusiv locuințelor cu garaje
de bărci
 amenajarea de porturi de agrement – posibil prin parteneriat public-privat
 măsuri de promovare a Medgidiei ca produs turistic
 încurajarea inserției activităților comerciale, artistice și meșteșugărești
tradiționale adresate turiștilor în zona istorică (buticuri, cafenele, localuri discrete,
mici ateliere cu expoziții de pictură, sculptură, olărit, prelucrarea artistică a
lemnului sau sticlei etc)
 stabilirea de măsuri pentru desființarea spațiilor comerciale necorespunzătoare
calitativ
b) Măsurile care determină confortul cotidian
 Repararea strazilor
 Extinderea și modernizarea rețelelor edilitare
 Modernizarea străzilor
 Corelarea lucrărilor de modernizare a strazilor cu cele de modernizare a rețelelor
edilitare
 Amenajarea trotuarelor și plantațiilor de aliniament
 Amenajarea de spații publice
 Întreținerea spațiilor verzi
 Amenajarea de piste de bicicliști
 Modernizarea tramei stradale
MEMORIU GENERAL 178

 Amenajarea parcajelor
 Amenajrea locurilor de joacă
 Desființarea construcțiilor ilegale, care lezează interesul public și …ochiul
 Trecerea în subteran a rețelelor aeriene
 Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe și refacerea fațadelor
 Îmbunătățirea sistemului de colectare a deșeurilor;
 Desființarea depozitelor de deșeuri “spontane”
 Amplasarea de echipamente publice/de interes public în zonele de dezvoltare
(școli, gradinițe, afterschool, lăcașe de cult, cabinete medicale, farmacii, comerț
de proximitate, spații verzi, locuri de joacă, cluburi etc)
 Amplasarea și susținerea dotărilor de protecție socială: cantine sociale, cămine
de bătrâni etc.)
c) Măsuri pentru creșterea populației și ridicarea calității vieții
Măsurile înscrise mai sus sunt receptate imediat de populație. Dincolo de ele însa
sunt și măsuri cu rol strategic:
Educație
Obiectiv fundamental: îmbunătățirea procesului de formare a resurselor umane și

de asigurare a unui grad ridicat de cultură.
Combaterea analfabetismului și abandonului școlar constituie priorități. Este

necesară creșterea calității procesului educațional la toate nivelele, îmbunătățirea
infrastructurii învățământului, dotarea școlilor cu laboratoare de informatică, cu săli de
sport și terenuri de sport. Este necesară orientarea învățământului – în special a celui
profesional spre cerințele pieței muncii și pregătirea tinerilor pentru un mediu
concurențial.
Sănătate
Sunt necesare măsuri pentru reducerea morbidității, pentru creșterea

accesibilității la medicină de familie (diseminarea cabinetelor în teritoriul orașului),
pentru creșterea natalității și reducerea numărului avorturilor.
Siguranța cetățeanului
Sunt necesare măsuri pentru reducerea infracționalității. Astfel de măsuri se

referă atât la combaterea excluziunii sociale, la măsuri de asistență socială cât și la
măsuri de prevenire a infracțiunilor prin creșterea gradului de supraveghere a zonelor
cu risc mai ridicat.
8 OPTIMIZAREA RELAȚIILOR IN TERITORIU

Propunerile de optimizare a relațiilor în teritoriu au în vedere prevederile din PATN,
PATJ Constanța, din strategia Dunării și cea a Euroregiunii Dunărea Inferioară.Așa cum
MEMORIU GENERAL 179

s-a arătat la capitolul 2.6, municipiul Medgidia dispune în general de bune relații în
teritoriu, fie că este vorba de relația cu localitatile învecinate, cu Capitala, în cadrul
Regiunii de dezvoltare Muntenia Sud-Est, în cadrul Euroregiunii Dunărea Inferioară sau
pe coridoarele europene, densitatea căilor de comunicații în zonă municipiului fiind
ridicată.Municipiul are acces la Autostrada A2, Drumuri naționale E81, DN 22C, DJ 381,
DJ224, cale ferată (doua trasee feroviare din care unul de mare viteza și o legatură
peste graniță) și la fluviul Dunărea (canalul Dunăre -Marea Neagră).
MEMORIU GENERAL 180

8.1 DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR

Potrivit datelor de la Recensământul populației din 2002 deși populația la vârsta
de muncă (15-59 ani) reprezenta 66.23% din populația municipiului dar populația
ocupată reprezenta doar mai puțin de 44.54% din populație.
Rezultă că la nivelul municipiului există o rezervă însemnată de forță de muncă, la

care se adaugă și surplusul de forță de muncă din comunele învecinate.
Se are în vedere:
 dezvoltarea activităților productive în cadrul platformelor industriale existente

si in cadrul noului parc industrial; sunt de preferat activități din domenii de vârf,
cu grad înalt de prelucrare și nivel scăzut de poluare a mediului și deci este
necesară crearea unui mecanism de stimulare selectivă a investițiilor; de
asemenea este de dorit valorificarea produselor industriale și serviciilor, știut fiind
faptul că județul Constanța are un profil predominant din sectorul terțiar și
secundar;
 dezvoltarea producției mici, inclusiv artizanale, care utilizează de regulă
materiale locale, are impact nesemnificativ asupra mediului, poate fi diseminată
în teritoriu și să ocupe resurse însemnate de muncă;
 dezvoltarea intensivă a transporturilor și serviciilor asociate, a depozitării, a
comerțului internațional, datorate potențialului de nod intermodal creat
decoridoarelor europene
 dezvoltarea transportului naval pe Dunăre, cu crearea de porturi specializate
 dezvoltarea agrementului bazat pe potențialul natural și antropic
 dezvoltarea producției de energie termică și electrică și stimularea utilizării
surselor regenerabile; se are în vedere extinderea utilizării panourilor solare,
valorificarea energiei eoliene.
 dezvoltarea pisciculturii
 optimizarea serviciilor publice (administrație publică, sănătate, învațământ,
servicii colective și individuale etc.); Medgidia fiind un important municipiu,
posedă un important segment din populația activă ocupată în aceste domenii.
Ca pondere a activităților se va urmări creșterea ponderii activilor din producție,

transporturi, servicii comerciale (inclusiv turistice).
8.2 EVOLUȚIA POPULAȚIEI

Curba evoluției populației din ultimele doua decenii conduce la o viziune pesimista
asupra evoluției populației municipiului, expusă în studiul demografic. Noi considerăm
că pentru o evaluare corectă este necesar să fie luați în considerare și factori exogeni.
În primul rând structura populației județului Constanța pe medii. Se observă ușor
ponderea mare a populației din mediul rural. În condițiile eficientizării activităților din
agricultură populația rurală va urma firesc un proces de scădere, populația activă în
primul rand migrând spre alte activități. În aceste condiții Medgidia va fi, în mod firesc
MEMORIU GENERAL 181

ținta acestei migrații. O astfel de migrație va avea efecte favorabile în măsura în care
oferta de locuri de muncă va crește.
Inversarea tendinței de scădere a sporului natural (care totuși – fapt îmbucurător –

rămâne pozitiv) și combaterea fenomenului de îmbătrânire a populației – evidențiat de
piramida vârstelor, implică eforturi deosebite pe multiple planuri.
Sunt în primul rând necesare măsuri pentru stimularea natalității și atragerea

populației tinere.
 Asigurarea de locuințe pentru tineri

 Îmbunătățirea condițiilor de locuit prin echipare edilitară corespunzătoare
 Stimulente pentru nașterea și creșterea copiilor
 Asigurarea locurilor la creșe și grădinițe pentru toți copii
 Amenajarea locurilor de joacă pentru copii
 Modalități de petrecere a timpului liber de către copii și tineri
 Asigurarea unei educații de calitate la toate nivelurile
8.3 ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI

Avem în vedere organizarea circulației rutiere, a transportului în comun și a
alternativelor la transportul auto, organizarea transportului feroviar, organizarea
transportului naval.
8.3.1 ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI RUTIERE ȘI A TRANSPORTULUI ÎN COMUN

Reţeaua stradală
Pe baza analizei situației existente, a disfuncționalităților și cerințelor privind

rețeaua rutieră, se propune îmbunătățirea completarea și dezvoltarea sistemului radial –
inelar caracteristic al orașului.
Strategia de dezvoltare a teritoriului municipal Medgidia elaborată pentru orizontul

anului 2020, este orientată către stimularea dezvoltării economice, sociale şi spaţiale,
prin asigurarea unei oferte cât mai diversificate pentru atragerea investiţiilor din iniţiativă
publică şi privată, în condiţiile respectării simultane a intereselor naţionale, ale
comunităţii locale şi ale fiecărui locuitor în parte.

circulație, într-un nou sistem eficient, corespunzător unui oraș nou, cu vitalitate sporită
în toate domeniile, producția materială, activitatea adminstrativă, politico-socială,
strategică, etc. În acest context, studiile de urbanism/circulație urmăresc urmatorul
concept de zonificare a teritoriului orașenesc și de realizare a sistemului radial–inelar al
principale sunt:
MEMORIU GENERAL 182


platforme industriale, port, etc.;
(artere orașenești cu bifurcații de artere în cartiere, iar acestea din urma, cu
ramificații în străzi locale de acces la obiective);
 Asigurarea unor condiții ecologice, prin dispunerea arterelor orașenești la limita
exterioară a unor zone funcționale importante (ansambluri de locuințe sau locuri
de muncă), în interiorul cărora să patrundă numai artere locale de deservire și de
acces);
 Dimensionarea capacitații de circulație a arterelor, astfel încât să se asigure cel
puțin un minim în viabilitatea orașului, în raport de marimea să.
Odata cu introducerea in intravilan a unor terenuri, au fost introduse si portiuni ale

drumurilor nationale si judetene. De asemenea, profilele transversale au fost
reglementate conform legislatiei in vigoare (Ordonantei 43/1997 privind regimul juridic al
drumurilor si Ordinului 49/1998 pentru aprobarea Normelor Tehnice din 27 ianuarue
1998 privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane) situatia propusa
prezentandu-se astfel:
DN 22C (Murfatlar- Cernavoda): prezent pe teritoriul administrativ al municipiului

Medgidia intre km 22+365 si km. 25+688; intre 26+274 si km 29+869 pe partea stanga
si intre km. 22+685 si km. 30+010 pe partea dreapta.
In intravilanul existent DN 22C este prezent dupa cum urmeaza:
 pe partea stanga intre km. 22+890 si km. 23+120 si intre km. 27+800 si km.
28+210
 pe partea dreapta intre km. 22+890 si km. 25+600
Intersectia DN 22C cu strazile de legatura si strazile colectoare se realizeaza astfel:

1
 DN 22C cu DJ224 – la km 23+120 (partea stanga)

 DN 22C cu DJ222 la km 25+600 (partea stanga)
 DN 22C cu Str. Independentei – la km 23+120 (partea dreapta)
 DN 22C cu Str. Triumfului – la km 24+220 (partea dreapta)
 DN 22C cu str. Silozului- la km. 25+600 (partea dreapta)
Intersectia DN 22C cu strazile de legatura si strazile colectoare9 se realizeaza,

conform reglementarilor prezentului Plan Urbanistic General al Municipiu Medgidia,
astfel:
9Conform Ordinului 49/1998 pentru aprobarea Normelor Tehnice din 27 ianuarie 1998
privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane, strazile din localitatile
MEMORIU GENERAL 183
 DN 22C cu DJ224 – la km 23+120. Profilul DJ224 este de 24,00 m, conform

Plansa 04. REGLEMENTARI URBANISTICE- CIRCULATII SI ACCESIBILITATE;
 DN 22C cu DJ222 la km 25+600. Profilul DJ224 este de 24,00 m, conform
Plansa 04. REGLEMENTARI URBANISTICE- CIRCULATII SI ACCESIBILITATE;
 DN 22C cu Str. Independentei la km 23+120. Profilul Str. Independentei variaza
intre 19,50 si 20,50 m, conform Plansa 04. REGLEMENTARI URBANISTICE-
CIRCULATII SI ACCESIBILITATE;
 DN 22C cu Str. Triumfului la km 24+220. Profilul Str. Triumfului variaza
 intre 8,00 m si 9,00m, conform Plansa 04. REGLEMENTARI URBANISTICE-
CIRCULATII SI ACCESIBILITATE;
 DN 22C cu Str. Silozului la km 25+600. Profilul Str. Silozului variaza intre 8,00 m
si 9,00m, conform Plansa 04. REGLEMENTARI URBANISTICE- CIRCULATII SI
ACCESIBILITATE;
Profilul Drumului National 22C variaza, in intravilanul propus, in functie de zonele pe

care acesta le traverseaza, astfel:
Profil 1: De la km 22+890 la km 23+490, de 42,00 m, cu carosabil de 14,00 m (doua

benzi pe sens), 2 rigole de cate 1,00 m, 2 zone de spatiu verde de cate 3,00 m , 2
drumuri colectoare de 7,00 m (doua benzi pe sens) fiecare dintre ele, si 2 trotuare de
cate 3,00 m fiecare.

benzi pe sens), 2 rigole de cate 1,00 m, 2 zone de spatiu verde una de 3,00 m si
cealalta de 2,00 m, 1 drum colector de 7,00 m, si 1 trotuar de 3,00 m .


Prin prezentul Plan Urbanistic General se propune scoaterea din intravilanul

localitatii a DN22C pe sectorul cuprins intre km. 23+490 si km. 25+600.
Situatia Drumului National 22C, in intravilanul existent/ propus si extravilanul

intravilanul existent/ propus se prezinta astfel:
urbane se clasifica in raport de intensitatea traficului si de functiile pe care le

indeplinesc, astfel:
Strazi de categoria I – magistrale;
Strazi de categoria a II a – de legatura;
Strazi de categoria a III-a – colectoare;
Strazi de categoria a IV-a – de folosinta locala;
MEMORIU GENERAL 184

Sector km. Situatie

22+365-23+120 Intravilan propus (stanga)
23+120-23+490 Intravilan existent (stanga)
23+490-25+688 Extravilan existent (stanga)
27+800-28+210 Intravilan existent (stanga)
22+365-23+120 Intravilan propus (stanga)
22+685-22+890 Extravilan existent (dreapta)
22+890-25+600 Intravilan existent (dreapta)
25+600-30+010 Extravilan existent (dreapta)
Lungimea drumului national 22C in intravilanul existent, propus si extravilan se
prezinta astfel:
Drum Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime
clasificat sector drum sector total sector total totala drum
introdus in scos din intravilan extravilan
intravilan intravilan (existent+ (existent+
propus) propus)
DN 22C 0,755 km 2,568 km 1,165 km 5,955 km 7,120 km
(sector km. (sector km. (sector km.
22+365- 23+120-km. 22+365-
km.23+120) 25+688) km.23+120-
porpus/ sector
km. 27+800-
28+120-
existent)

siguranta ale drumurilor sunt cuprinse de la limita exterioara a amprizei drumului pana
la:
 1,50 m de la marginea exterioara a santurilor, pentru drumurile situate la nivelul

terenului;
 2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile in rambleu;
 3,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile in debleu, cu
inaltimea pana la 5,00 m inclusiv;
 5,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile in debleu cu inaltimea
mai mare de 5,00 m;
In zonele de siguranta se va rezerva terenul necesar:
MEMORIU GENERAL 185

 amplasarii semnalizarii rutiere;

 amenajari de trotuare pietonale;
 amenajari de rigole si santuri pentru scurgerea apelor;
 asigurarea vizibilitatii in curbe si intersectii;
 eventuale spatii de parcare

protectie sunt cuprinse intre marginile exterioare ale zonelor de siguranta si marginile
zonei drumului, delimirar conform tabelului urmator:
Categoria drumului Distanta de la axul drumului pana la marginea

exterioara a zonei drumului
Drumuri nationale 22 m
Drumuri judetene 20 m
Drumuri comunale 18 m
Conceptul de dezvoltare a rețelei stradale
 Reorganizarea circulaţiilor la nivelul zonei centrale: extinderea sensurilor unice si

amenajarea intersectiilor, realizarea unui inel interior de circulatie
 Realizarea arterei de centura care va facilita descarcarea tramei stradale de traficul
greu și foarte greu și va oferi o ruta ocolitoare pentru autovehicule.
 Realizarea arterei ocolitoare a satului Valea Dacilor pentru realizarea unei legaturi
de viteza din autostrada cu parcul de activitati si cu Medgidia, pentru descarcarea
tramei stradale de traficul greu și foarte greu.
 Dezvoltarea unei reţele de parcaje (subterane şi supraterane). În vederea
imbunatatirii parcarii în zona centrala se propune o zonificare avand ca baza pretul
diferentiat. În nucleul central se vor practica preturi ridicate, urmand ca acestea să
scada pe masura ce ne departam de centru, pana la gratuitate (pe inelul principal de
circulație). Preturi foarte ridicate vor fi percepute în puncte cu trafic foarte incarcat.
Aceasta zonificare, insotita de o diferentiere orara a pretului, va conduce la
descurajarea folosirii autovehiculelor proprii. Reteaua de parcaje va include si
parcajele de resedinta din zonele de locuinte colective. Pentru atingerea numarului
de locuri de parcare se prevede inlocuirea treptata a garajelor individuale cu parcaje
colective la sol, in subsol cu spatii verzi la suprafata sau multietajate
 Imbunatatirea intersectiilor în scopul ameliorării ambuteiajelor din pietele urbane:
Vor fi amenajate intersectiile majore congestionate care constituie o cauza a
ambuteiajelor în reteaua actuala. În plus, în anumite intersectii vor fi construite
pasaje denivelate cu ocazia completarii inelelor de circulaţie.
 Punerea accentului pe intermodalitatea transportului public: În pietele urbane foarte
aglomerate, terminalele de autobuze și spatiile de parcare ca terminale multimodale,
MEMORIU GENERAL 186

cu imbunatatiri în geometria pietelor de circulație, inlaturandu-se astfel stationarile și

creandu-se prioritati la intersectie.
 Organizarea unui sistem de sensuri unice în zonele construite unde prospectele
arterelor de circulație un mai pot fi dimensionate în concordanță cu normativele și cu
reglementările în vigoare/aprobate;
 Organizarea transportului în comun - crearea unui sistem de transport public coerent
care va acoperi direcţiile principale de dezvoltare ale oraşului prin extinderea celor
existente;
 Dezvoltarea circulației pietonale însoţită de: realizarea unor facilitati și amenajari
pentru pietoni, persoane cu handicap, alte dotari, amenajari necesare pentru
biciclisti, realizarea de spatii verzi, imbunatatirea ambientului urban prin amenajari
cu pavimente, mobilier urban, oglinzi de apa, fantani, alegerea unor profile pentru
arterele pietonale, descurajatoare pentru circulatia auto, realizarea unor suprafete
de stationare și distributie cu amenajari de odihna de-a lungul aleilor pietonale,
iluminat public etc.
 Dezvoltarea traficului pentru biciclisti: Incurajarea deplasarilor cu ajutorul bicicletelor
și restrangerea transportului motorizat are avantaje foarte mari pentru protejarea
mediului inconjurator și a nivelului de sanatate a populației. Pe distante relativ mici
de pana la 8 km bicicleta poate inlocui autovehicolul. Acest lucru este posibil atunci
cand acest tip de transport este incurajat prin constructia unei infrastructuri proprii,
separata de celelalte moduri de transport, a unor spatii de parcare în puncte de
atractie sporita și adoptarea unei reglementari de circulație favorizanta. Se propun 2
tipuri de trasee pentru biciclisti: piste speciale pentru acest tip de transport; piste
amenajate pe trotuare.
 Plantarea şi întreţinerea fâşiilor de aliniament stradal.
MĂSURI ȘI PRIORITĂȚI
1. Extinderea rețelei de cai ferate
Se propune realizarea unei legaturi feroviare la parcul de activitati pentru realizarea

unui nod intermodal si pentru transport pe CF. si a unei legaturi feroviare intre noua
cariera Lafarge si Combinat
2. Varinta de ocolire a centrului orașului prin realizarea Șoselei de Centură.
3. Varianta de ocolire a satului Valea Dacilor
4. Amenajarea și sistematizarea intersecțiilor prioritare pe inelele de circulație.
5. Modernizarea arterelor componente din trama majora.
6. Realizarea unei noi legaturi intre nordul și sudul orașului prin completarea inelului de
centură cu un nou pod peste Canal
7. Transport în comun coerent care să deserveasca cartierele rezidențiale.
MEMORIU GENERAL 187

8. Extinderea și modernizarea portului cu separarea portului de marfuri de portul de

calatori, și realizarea de porturi de agrement
8.3.2 ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI PIETONALE

Circulația pietonală se va dezvolta:
De-a lungul arterelor de circulație carosabilă, pe ambele parți ale acesteia.

Trotuarele vor avea lațimi între 1,5 și 5,0 m, funcție de fluxul pietonal existent sau
calculat pentru viitor în relație cu funcțiunile adiacente și funcție de gradul de importanță
al arterei respective.
Circulația pietonală se mai poate desfășura pe străzi exclusiv pietonale (de

obicei străzi comerciale) sau cu circulația restricționată la accesul riveranilor. Acest fel
de circulații pietonale se recomandă în zona istorică și în zone de agrement (pe
„faleză”).
În zonele de agrement și în zonele de locuit se vor amplasa și alei exclusiv pietonale.

Circulațiile pietonale din zonele de agrement vor fi completate cu piste pentru biciclete
și pentru role, cu spații de odihnă și tip belvedere.
În apropierea străzilor/aleilor pietonale se vor amplasa parcaje de uz public.
Circulația pietonală va beneficia obligatoriu de facilitați pentru persoanele cu dizabilități.
9 INTRAVILAN PROPUS; ZONIFICARE FUNCTIONALĂ; BILANȚ

TERITORIAL
Municipiul Medgidia are o suprafață a teritoriului administrativ de 8242,47 ha.
Extinderea de intravilan prin prezentul PUG este de 2479.22Ha –

2167,72Ha = 311,50Ha.
Introducerile in Intravilan sunt reprezentate de totalitatea suprafetelor

trupurilor detaliate in tabelul de mai jos, respectiv 354,80Ha
Diferenta dintre suprafetele mentionate anterior reprezinta suprafetele care

au fsot scoase din intravilan, datorita rectificarilor de limita de intravilan aprobat si
georeferentierii si vectorizarii suportului topografic din PUG-ul vechi, adica 43,46
Ha ( 354,86 Ha – 311,50Ha )
TRUP SUPRAFATA [mp]

1 5392,6
2 58258,49
3 7015,92
MEMORIU GENERAL 188

4 628185,84
5 29039,83
6 765508,9
7 181326,61
8 28042,67
9 5980,98
10 82912,32
11 1058,00
12 34537,09
13 7831,98
14 4052,36
15 3443,09
16 1096988,41
17 15788,92
18 11009,81
19 2134,36
20 28000
21 22828,89
22 55000
23 83000
24 85000
25 40000
26 180000
27 20000
28 3509,55
29 61201,25
30 1161,72
31 437,82
TOTAL 3548647,41
MEMORIU GENERAL 189

OBSERVAȚII GENERALE
Propunerea de extindere a intravilanului, este orientata spre zona de agrement;
O parte insemnata din zona industriala de nord a fost convertita la alte functiuni
zona de locuit partial, zona de comert-servicii cu raza mare de servire, depozitare si
productie.
Zona de est isi va pastra functiunea industriala cu o serie de ajustari:
 va fi necesară o ecologizare a zonei; dincolo de procedurile necesare, din punct

de vedere urbanistic se va impune un procent mai mare de spatii verzi decat în
alte zoone industriale;
 noile industrii ce se vor amplasa aici vor trebui să raspunda imperativelor de
protectie a mediului;
 dat fiind ca stimularea activitatii portuare constituie o prioritate, în mod necesar,
zona este propice amplasarii activitatilor conexe transportului naval;
Proiectul existent al unui parc industrial a fost amplificat si nuantat: au fost corectate
limitele intravilanului in zona Parcului Industrial si a fost completata zonificarea
functionala eliminandu-se functiunea agricola; permisivitatea functionala este foarte
mare, vocatia logistica a parcului este favorizata de realizarea legaturilor: la autostrada
prin artera ocolitoare a satului Valea Dacilor, la celelalte zone industriale ale
municipiului, la nordul judetului Constanta si la judetul Tulcea si la Canalul Dunare-
Marea Neagra prin soseaua de centura propusa iar la calea ferata prin noul racord CF
Este propusa o structurare și o ierarhizare a tramei stradale;
Este propusa stimularea implantarii activităților din sfera agrementului
Este propusa amplasarea unor centre de cartier în zonele de dezvoltare, care să

concentreze, de regula, echipamentele de interes public (educatie, sanatate, servicii
sociale și personale, petrecerea timpului liber, spatii verzi etc);
Caracteristica generala a propunerilor poate fi considerata “mixitatea”. Zone intinse

au caracer mixt. Acesta deriva fie, cum este cazul zonei istorice, din nevoia de
revitalizare prin insertia functiunilor compatibile cu locuirea, care în plus, să constituie
un element de atractivitate pentru vizitatori, fie, în cazul unor zone neconstruite, din
dorinta de a acorda o mai mare libertate în insertiile viitoare. Conditia fiind elaborarea
de PUZ-uri (cu elemente de altimetrie în cele mai multe cazuri) care să asigura insertia
armonioasa și articularea spatiului urban.
MEMORIU GENERAL 190

9.1 INTRAVILAN
Suprafaţa teritoriului intravilan al municipiului Medgidia este actualmente de
2167,71 ha – incluzand terenurile introduse în intravilan prin PUZ-uri ulterior aprobării
PUG-ului. (Nota: suprafața a fost stabilită prin planimetrare).
ZONIFICARE FUNCTIONALĂ
A fost efectuată o analiză minuțioasă în teren a situatiaei existente, pentru

stabilirea concordanței între funcțiunile aprobate și realitățile din orașului. S-a constatat
ca în mare măsura s-au respectat funcțiunile aprobate.
ZONE DE LOCUIT
În ansamblu, zona de locuit va ocupa 475,26 ha, reprezentand 19,17% din

intravilan cuprinde :
ZONELE DE LOCUINȚE COLECTIVE
Terenul destinat exclusiv locuintelor colective este de 29.29 ha , reprezentand

1.18% din intravilan.
ZONELE DE LOCUINȚE INDIVIDUALE
Potrivit dorintei autoritatilor locale, cea mai mare parte a zonei de locuit este
destinata locuintelor joase, în primul rand celor individuale, dar se admit și locuinte
colective mici. Suprafata acestora este de 445.97 ha, reprezentand 17.99% din
intravilan.
ZONELE DE LOCUIRE MIXTĂ
Reprezinta zone în care sunt mixate diferite tipuri de locuire sau locuirea este
mixata cu alte functiuni compatibile în ansamblu. Compatibilitatea functionala nu
inseamna neaparat complementaritate sau juxtapunere.
Ocupa în total 97.32 ha, adica 3.91% din intravilan, fiind incluse:
ZONELE DE LOCUINȚE JOASE + COMERȚ/SERVICII
Sunt în general zone existente, zone situate de-a lungul principalelor artere de
circulație, în care este stimulata insertia serviciilor de interes public pentru animarea
zonelor. Ocupa 26,09 ha în total, apreciindu-se ca în final comertul/serviciile vor ocupa
maxim30%.
ZONA MIXTĂ - LOCUINȚE INDIVIDUALE/SPORT/ AGREMENT
Sunt în general zone de extindere, în special în vecinatatea canalelor,

considerand ca locuintele vor ocupa cca.50%, și spatiile verzi de uz public 50%. Vor
ocupa 16,49 ha.
MEMORIU GENERAL 191

ZONELE DE LOCUINTE INDIVIDUALE SI COLECTIVE + COMERT/SERVICII
Ocupa 54.74 ha în total.
ZONA DE COMERT-SERVICII
Este reprezentata de imobile cu destinatie comerciala. Ocupa în total 159.91 ha

reprezentand un procent de 5.82% din intravilan.
ZONE DE ACTIVITATI PRODUCTIVE SI DEPOZITARE
Zona activităților productive ocupa în total 917.78 ha, reprezentand 36.93% din
intravilan și include:
Zona mixta - comert / servicii,productie / depozitare destinata în principal

activităților logistice, serviciilor pentru industrie și transporturi, comertului și serviciilor cu
raza mare de servire – ocupa 134.65 ha.
ZONE CU INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC
Echipamentele publice sunt concentrate în general în zona centrala și în mijlocul

cvartalelor de locuinte colective. Suprafata destinata acestora este de 17.34 ha,
insemnand 0.69%. Acestea au fost grupate astfel:
 Institutii administrative 0,66ha

 Educatie- 7.95 ha
 Sanatate- 4.97 ha
 Cultura- 0.22 ha
 Culte- 3.54 ha
ZONA CĂILOR DE COMUNICAȚIE
Zona căilor de comunicaţie şi transport în cadrul intravilanului se întrepătrunde

cu celelalte zone funcţionale, fiind de fapt factorul de legătură între ele.
Zona căilor de comunicaţie la nivelul intravilanului municipiului ocupa 329.66 ha,

reprezentand 13.26% din totalul intravilanului, și cuprinde următoarele tipuri:
 căi rutiere şi spaţiile aferente 190.91 ha;

 căi ferate şi spaţiile aferente 71.61 ha;
 căi navigabile şi spaţiile aferente 67.14 ha.
ZONA SPAȚIILOR VERZI, SPORT, AGREMENT ȘI PROTECȚIE
Spatiile verzi sunt propuse a ocupa 470.45 ha, reprezentand 18.97% din
intravilan.
Suprafata totala este repartizata astfel:
MEMORIU GENERAL 192

 Spatii verzi de protectie/ aliniament 91.05 ha.

 Zona sport- agrement 69.40 ha
 Zona parcuri/scuaruri 120,95 ha
ZONA CONSTRUCȚIILOR TEHNICO - EDILITARE
Zona cuprinde suprafeţele destinate echiparii tehnico-edilitare și de gospodarie

comunala (inclusiv cimitire).
Suprafata destinata acestora este de 82.60 ha, reprezentand 3.33% din

intravilan, dupa cum urmeaza:
 Zona gospodariei comunale- 65.45 ha

 Zona cimitire- 17.15 ha
Pentru zona de cimitire se instituie zona de protectie sanitara de 50,00 m pe intreg

perimetrul acestuia (10,00m in interiorul cimitirului, respectiv 40,00m in exteriorul
acestuia).
ZONA TERENURILOR CU DESTINAȚIE SPECIALĂ
Această zonă, în suprafaţă de 82,40 ha reprezintă terenuri în intravilanul

localității administrate de Ministerul de Interne, SRI și Ministerul Apărării Naționale, cel
din urmă deținând 79,79 ha din intravilan şi 82.15ha din extravilanul localității.
Suprafaţa ocupată de acestea reprezentând 3.31% din intravilan.
În zona obiectivelor militare se va permite construirea numai cu avizul Statului

Major General.
ZONA APE
Această zonă cuprinde terenurile aflate permanent sub ape. Suprafața acestora
este de 100.63 ha reprezentând 4.06%.
În ceea ce privește canalul Dunăre-Marea Neagră, aflat în extravilan, există o

zonă de protecție a canalului.
În conformitate cu Ordonanta Guvernului Romaniei nr.79/24.08.2000 – art.8, așa

cum a fost modificată, completată și aprobată prin Legea nr.55/16.01.2002, executarea
de lucrări(construire/desființare) în zona de protecție a Canalului Dunăre - Marea
Neagră de către persoane fizice sau juridice se pot face numai cu avizul C.N. A.C.N.
S.A. Constanța și cu aprobarea acestora de către Ministerul Transporturilor și
Infrastructurii, și Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.
Conform O.G.R. nr. 79/24.08.2000 – art.7, așa cum a fost modificată, completată
și aprobată prin Legea nr.55/16.01.2002, “zona de protecție a canalelor navigabile
MEMORIU GENERAL 193

cuprinde fâșia de teren de 90 m lățime, situată de la limita exterioară a zonei de

siguranță de o parte și de alta a amprizei canalelor, indiferent de forma de proprietate”.
Conform O.G.R. nr. 79/24.08.2000 – art.6, așa cum a fost modificată, completată
și aprobată prin Legea nr.55/16.01.2002, “zona de siguranță a canalelor navigabile
cuprinde fâșia de teren de 10 m lățime, situată de o parte și de alta a amprizei
canalelor, măsurată de la muchia superioară a taluzului realizat în debleu, respectiv 1 m
lățime de la muchia exterioară a șanțului de desecare în zonele de dig”. În această zonă
nu se pot executa nici un fel de lucrări.
9.2 BILANŢ TERITORIAL PROPUS

Tabel 4 Bilanț teritorial propus

crt. FUNCŢIUNEA
(ha) (% )
4 Zona centrală 26,25 1,06
5 Zona centru de cartier 5,99 0,24
7 Zona educație 7,95 0,32
8 Zona sănătate 4,97 0,20
9 Zona cultură 0,22 0,01
10 Zona culte 3,54 0,14
Zona cu destinație specială (terenuri apartinand

11 79,79 3,22
MApN)
Zona cu destinație specială (terenuri aflate în

12 2,61 0,11
administrarea altor instituții)
Zona activități de producție și depozitare

13 917,78 37,02
industrială și agro-zootehnică
14 Zona spații verzi de protecție/ aliniament 91,05 3,67
MEMORIU GENERAL 194


crt.
FUNCŢIUNEA
(ha) (% )
15 Zona parcuri/scuaruri 120,95 4,88
16 Zona sport/agrement 69,4 2,80
17 Zona gospodarie comunală 65,45 2,64
18 Zona cimitire 17,15 0,69
19 Zona ape 100,63 4,06
20 Zona port 67,14 2,71
21 Zona CF 71,61 2,89
22 Zona circulații rutiere/parcări publice 190,91 7,70
23 TOTAL INTRAVILAN PROPUS 2479,22 100
- MEDGIDIA –
Tabel 8.1 Bilant propus Medgidia si trupuri izolate

crt. (ha) (% )
4 Zona centrală 26,25 1,37
5 Zona centru de cartier 5,99 0,31
8 Zona sănătate 4,97 0,26
9 Zona cultură 0,22 0,01
10 Zona culte 2,53 0,13
11 Zona cu destinație specială (terenuri apartinand 79,79 4,16
MApN)
12 Zona cu destinație specială (terenuri aflate în 2,61 0,14
administrarea altor instituții)
13 Zona activități de producție și depozitare 608,58 31,75
industrială și agro-zootehnică
MEMORIU GENERAL 195


crt. (ha) (% )
15 Zona parcuri/scuaruri 120,95 6,31
16 Zona sport/agrement 59,00 3,08
19 Zona ape 100,63 5,25
20 Zona port 67,14 3,50
21 Zona CF 71,61 3,74
TOTAL INTRAVILAN PROPUS 1916,68 100,00
Satul REMUS OPREANU

Tabel 8.2 Bilanț propus sat Remus Opreanu (trup 16 in tabel coordonate intravilan propus din documentație
avizată OCPI)
Nr. crt. FUNCŢIUNEA SUPRAFAŢĂ SUPRAFAŢĂ

(ha) (% )
1
Zona locuințe individuale și colective mici 27,1 72,75
3
Zona culte 0,31 0,83
4 Zona activități de producție și depozitare
industrială și agro-zootehnică 3,68 9,88
satul VALEA DACILOR
MEMORIU GENERAL 196

Tabel 8.3 Bilanț sat Valea Dacilor + parte din Parc Industrial (trup 26 in tabel coordonate intravilan propus
din documentație avizată OCPI)

crt. (ha) (% )
1
Zona locuințe individuale și colective mici 114,31 21,76
3
Zona educație 0,53 0,10
4 Zona culte 0,7 0,13
5 Zona activități de producție și depozitare
industrială și agro-zootehnică 305,52 58,16
6
Zona spații verzi de protecție/ aliniament 12,02 2,29
7
Zona sport/agrement 10,4 1,98
10
Zona circulații rutiere/parcări publice 39,41 7,50
Suprafețele cuprinse în bilanțul teritorial sunt obținute prin planimetrare, direct

pe planșa, cifrele de bilanț sunt deci aproximative și au caracter informativ, orientativ și
comparativ, fiind utile doar prin corelare cu planșa care le conține.
10 MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE

Pentru asigurarea protecției în zonele de risc au fost prevăzute prin regulament o
serie de măsuri.
10.1 PROTECȚIE LA RISC SEISMIC GEOLOGIC ȘI HIDROGEOLOGIC

La proiectarea clădirilor din municipiul Medgidia precum și intervențiile la
construcțiile existente se va ține seama de zonarea seismică.
Ținând seama de concluziile STUDIULUI GEOTEHNICPRIVIND CONDIȚIILE DE

AMPLASARE A UNOR CONSTRUCȚII ÎN ZONELE DE DEZVOLTARE ALE
MUNICIPIULUI MEDGIDIA se vor lua următoarele măsuri:
 toate construcțiile se vor executa numai în baza unui studiu geotehnic.

 la proiectarea subsolurilor în zona de nord și nord-vest a orașului se va ține
seama în special de nivelul apelor subterane
 la proiectarea clădirilor – în special a celor multietajate – se va ține seama de
riscurile geologice:
 pămanturi loessoide, sensibile la umezire, puternic compresibile
 existența în stratificație a nisipurilor fine care pot genera fenomene de lichefiere
MEMORIU GENERAL 197

10.2 PROTECȚIA LA INUNDAȚII

Se interzice amplasarea construcțiilor de locuit principale (permanente) în zonele
inundabile.
Amplasarea altor construcții de importanță redusă în zonele inundabile este

permisă numai pe riscul beneficiarului și cu dovedirea de către acesta a luarii în calcul
la proiectare a riscului la inundatii și elaborarii unui plan de evacuare în caz de risc.
Pentru reducerea pagubelor materiale, aceste clădiri se recomandă să fie executate
fără subsol și cu nivelul parterului peste cota de inundabilitate.
Amplasarea construcțiilor de importanță normală în zonele inundabile se poate

face numai dupa realizarea lucrărilor de protecție la inundații (îndiguiri etc).
Amplasarea construcțiilor din clasa I și II de importanță pe terenuri situate sub cota

de inundabilitate este interzisă.
11 PROTECȚIA MEDIULUI
Pentru creșterea calității mediului în municipiul Medgidia s-au facut pași însemnați.
Reglementările Planului Urbanistic General sunt de natură să continue și să întărească
politicile de protecție a mediului și a dezvoltării durabile.
11.1 AERUL
Calitatea aerului în municipiul Medgidia este bună.
Pentru menținerea acestui nivel și în viitor sunt prevăzute măsuri privind:
Descongestionarea traficului rutier
Încurajarea utilizării transportului în comun și a bicicletei
Amplasarea numai a unitaților productive cu impact redus asupra mediului
Amplasarea de spații verzi – în primul rând în incintele industriale
11.2 APA
Apa potabilă se încadrează în parametrii legali admiși.
Este necesară extinderea alimentarii cu apă la nivelul întregului municipiu.
Sunt necesare măsuri pentru reconstrucția ecologică a Dunării. Un prim pas il

constituie modernizarea și extinderea stației de epurare. Un al doilea pas îl constituie
mărirea suprafețelor plantate cu plantații înalte și a luciului de apă – inclusiv în cele
ocupate de industrie.
MEMORIU GENERAL 198

11.3 CLIMATUL URBAN


piatra artificială, cărămida, ţigla ori terasele de beton ale acoperişurilor şi pereţilor,

climatului.


suprafaţă.

oraşelor.

În ceea ce priveşte poluarea atmosferei oraşului aceasta are o serie de consecinţe

de ordin climatic şi biologic.

Medgidia, reprezintă o aglomerare urbană de tip ortogonal. Fiind un oraş tipic de

câmpie, situat în centrul podișului Dobrogei, îi sunt specifice influenţele climatului tipic
continental – temperat al acestia, influenţe care pe baza datelor prelucrate de la staţia
meteorologică din localitate – au fost deja prezentate în studiu de faţă.
MEMORIU GENERAL 199


Rolul moderator al Culoarului Dunării se resimte în oraş cu precădere în jumătatea

să sudică. Din acest punct de vedere, toamna este ceva mai cald decât în zonele
limitrofe, iar primăvara uşor mai rece.
Pe de altă parte orientarea albiei Dunării în acest sector determină şi orientarea

curenţilor de aer, predominanţi din sectorul sud-vestic şi nord-estic. Vara circulaţia
predominantă din sectorul sud-vestic afectează diferenţele dintre oraşul încălzit şi
zonele rurale limitrofe. Iarna circulaţia din sectorul nord-estic permite pătrunderea
aerului rece în oraş. În cazul circulaţiilor sudice vara, regimul termic excesiv al oraşului
este atenuat de influenţa Dunării.
Din cauza Dunării, în semestrul rece, cu precădere în intervalul noiembrie-

ianuarie, creşte frecvenţa ceţii în oraş.
Oricum din punct de vedere arhitectural trebuie avut în vedere faptul că eventuala
extindere a oraşului trebuie făcută în sectorul nord-nord estic şi chiar estic.
De asemenea, plantarea spaţiilor verzi este indicată a fi făcută cu precădere spre

nord-est şi sud-vest.
11.4 SOLUL
Fenomenele de degradare a calităţii terenurilor şi solurilor sunt legate de acţiunea
unor cauze naturale şi antropice.
Printre cazurile naturale care determină degradarea terenurilor şi solurilor în zona

Medgidia se numără fenomenele de aluvionare şi eroziune de mal cărora li se adaugă
procese de înnisipări şi colmatări prin vegetaţie.
Sunt necesare masuri ferme pentru ca în urmatorii ani procesul de degradare a

instalaţiilor, dar şi a terenurilor, să nu avanseze, conferind zonei aspectul de dezastru
ecologic.
Poluarea chimică a solului în zona analizată este efectul emisiilor de poluanţi

rezultaţi din activităţile industriale şi din traficul rutier sau feroviar precum şi al
depozitării incorecte a deşeurilor.
Pentru diminuarea degradării solui şi terenurilor în municipiul Medgidia trebuie să

se adopte următoarele acţiuni:
MEMORIU GENERAL 200

a) dezvoltarea viitoare echilibrată, bazată pe politică corectă de investiţii;

b) măsuri de diminuare a poluării în transporturi
c) măsuri speciale de reabilitare şi reconstrucţie ecologică a zonelor degradate
11.5 DEŞEURI
Colectarea deseurilor periculoase din deseurile menajere se realizeaza in
momentul de fata in amestec cu cele municipale nepericuloase. Eliminarea acestora se
realizeaza prin depozitare.
În județul Constanța sunt autorizate din punct de vedere al protecției mediului

două instalații în care pot fi valorificate deşeurile periculoase din deşeuri menajere.
SC ECO FIRE SISTEMS SRL CONSTANȚA, comuna Lumina, județul Constanța ‐

Instalație pentru incinerarea ecologică a deşeurilor periculoase şi nepericuloase cu
capacitatea de 1200 kg/ora;
SC LAFARGE CIMENT (ROMANIA) SA, Punct de lucru Medgidia ‐ Instalație de

coincinerare.
11.6 FLORA ȘI FAUNA

Zona municipiului nu exceleaza în domeniul faunei, fiind o zona puternic
antropizată.
Arborii recomandați pentru amenajarea de plantații înalte sunt:
 Salcia mirositoare (Eleagmuls angustifolia) arbore ce vegetează până toamna

târziu, este foarte adaptabil şi puţin pretenţios din punct de vedere pedoclimatic,
rezistent la noxe şi are valoare peisagistică dacă este folosit împreună cu alte
specii.
 Pinul (Pinus nigra) specie de talie înaltă, cu mare adaptabilitate şi rezistenţă pe
terenuri degradate şi care pune în valoare şi alte specii, în plus asigură o masă
înverzită în toate anotimpurile.
 Plopul negru (Populus nigra) sub forma unor hibrizi, foarte repede crescători,
indicat datorită taliei înalte şi masei vegetale abundente pe care o formează
frunzele sale, nefiind foarte rezistent la noxe, se recomandă utilizarea să în
scopul mascării zonelor industriale.
În zona combinatului chimic și a altor surse poluante se recomanda evitarea

cultivarii plantelor cu folosinta directa pentru om sau animale pentru a reduce riscul
introducerii de poluanţi în lanţul trofic cu finalitate la om.
Păstrarea şi eventual creşterea fertilităţii terenurilor afectate de poluare poate fi

făcută utilizându-se un asolament corect al culturilor în care să fie cuprinsă şi o
leguminoasă pentru echilibrarea aprovizionării cu azot precum şi aplicarea de
îngrăşăminte naturale (dejecţii animaliere) provenite de la complexele zootehnice.
MEMORIU GENERAL 201

11.7 ZGOMOTUL
Pentru reducerea nivelului de zgomot se vor lua masuri la sursa:
 Interzicerea activităților care au un nivel de zgomot peste normele admise în

zona de amplasare
 Luarea măsurilor de ecranare în cazul surselor punctiforme; măsurile trebuie să
includă și protecția la propagarea sunetului solid
 Evitarea ambuteiajelor
 Protectia la receptor :
 cuprinzând în general utilizarea tâmplariei cu protecție sporită și a altor măsuri
constructive de reducere a propagării sunetului.
 Protecția între sursă și receptor:
 Amplasarea de perdele de protecție
 Amplasarea de ecrane de protecție
 Îndepărtarea clădirilor cu funcțiuni protejate de sursele de zgomot
 Conformarea clădirilor și ansamblurilor astfel încat să reducă propagarea
zgomotelor
MEMORIU GENERAL 202

11.8 BILANŢ SPAŢII VERZI
Suprafețele cuprinse în bilanțul spatiilor verzi sunt obținute prin planimetrare, direct
pe planșa, cifrele de bilanț sunt deci aproximative și au caracter informativ, orientativ și
comparativ, fiind utile doar prin corelare cu planșa care le conține.
12 REGLEMENTĂRI URBANISTICE
PRINCIPII DIRECTOARE
Organizarea urbanistică a municipiului a urmarit principiile dezvoltarii durabile.
La stabilirea direcțiilor de dezvoltare s-a avut în vedere în primul rând strategia

de dezvoltare durabilă a municipiului, elaborată și aprobată de autoritatea locală și
Strategia UE pentru Dunăre.
MEMORIU GENERAL 203

Dezvoltarea municipiului Medgidia a fost privită în context global, european și

regional.
S-a avut în vederea vocația sa de oraș -port dunărean și de oraș industrial și de

vocația sa de poartă a comerțului internațional în proximitatea culoarelor de transport
pan-europene.
S-a mai avut în vedere ca economiile urbane au devenit în ultimii ani economii de
servicii. Sectorul serviciilor este de departe sursa majoră de locuri de muncă în oraşele
vechii UE. În oraşele din noile state membre sectorul serviciilor nu este încă unul
dominant, dar se poate observa o creştere. Dacă se ia în considerare sectorul terţiar în
totalitatea sa, rata de creştere a acestuia în oraşele din Europa Centrală şi de Sud-Est
este mai înaltă ca în orice alt sector economic, reflectând schimbările structural
profunde şi tranziţia economică din ultima decadă, chiar dacă nu s-a ajuns încă la o
ocupare de 80 - 90% din locurile de muncă, aşa cum se întamplă în cele mai mari pieţe
urbane de joburi din UE (Londra, Paris, Berlin, Madrid şi Roma). Domeniile principale în
care Medgidia s-ar putea afirma în domeniul serviciilor la nivel zonal ar fi serviciile
pentru transporturi și cele pentru agrement.
LINII DE FORȚĂ
 Amplificarea funcției de port Dunărean prin crearea de porturi specializate (călători,

mărfuri generale, agrement) cu echipare tehnică corespunzătoare.
 Fructificarea oportunității amplasării în proximitatea culoarelor de transport feroviar,
rutier și naval prin dezvoltarea unui terminal intemodal și a platformelor logistice.
 Dezvoltarea activităților industriale prelucrătoare în zone industriale beneficiind de
infrastructura care va fi pusă la dipoziţie (Parcul industrial Medgidia) sau cea
existentă.
 Dezvoltarea sectorului serviciilor cu servire supramunicipală.
 Dezvoltarea serviciilor de interes local, diseminat, în special în zonele de locuit.
Acestea au avantajul reducerii deplasarilor pentru muncă sau pentru consum și al
revitalizarii unor „zone dormitor”.
 Punerea în valoare și promovarea centrului istoric ca produs turistic.
 Dezvoltarea canalelor și a terenurilor adiacente ca zone de agrement cu raza de
servire supramunicipală.
 Dezvoltarea locuirii, in special pe seama locuirii individuale.
 Structurarea și ierarhizarea tramei stradale.
 Extinderea echiparii edilitare.
 Dezvoltarea energiilor neconventionale, valorificand potentialul inalt al Dobrogei in
domeniul eolian si in domeniul energiei solare
MEMORIU GENERAL 204

12.1 REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM

În regulamentul local de urbanism în partea de prescriptii generale sunt incluse,
printre altele, capitole speciale privitoare la conditii de construibilitate a parcelelor,
parcaje, publicitate stradala și altimetrie.
C - ZONA CENTRALĂ
Zona este alcătuita din următoarele subzone:
- C 1 – Zona centrala protejata zona istorica a orasului, trama si parcelar de sec.XIX,

fara concentrare insemnata de monumente istorice si cladiri cu valoare ambientala dar
beneficiind de conservarea trăsăturilor istorice ce au caracterizat urbanismul medgidian:
amplasarea construcţiilor pe parcelă, prospectul străzilor, raportul construit-neconstruit,
şi chiar regimul general de înălţime al construcţiilor: include majoritatea echipamentelor
publice de interes municipal, comert, servicii
C 2 – Centre de cartier : includ majoritatea echipamentelor publice de interes local,

comert, servicii
IS– ZONE DE INSTITUTII PUBLICE ȘI SERVICII DE INTERES GENERAL
 IS1 - Subzona de echipamente publice in domeniul administrativ si financiar-

bancar
 IS 2 - Subzona serviciilor comerciale
 IS 3 – Subzona activitatilor legate de culte
 IS 4 – Subzona constructiilor pentru invatamant
 IS 5 – Subzona constructiilor pentru cultura
 IS 6 – Subzona constructiilor pentru sanatate si servicii sociale
L - ZONA LOCUINȚELOR
ZCP-LI 1a – Subzona construită protejată a locuinţelor colective medii cu maxim P+4

niveluri în ansambluri preponderent rezidențiale
ZCP-LI 1b – Subzona construită protejată Cvartalul blocurilor “Cimentului”
LI 2 – LI 2 – Subzona locuinţelor colective medii cu maxim P+4 niveluri și accente cu

P+8-10 niveluri în ansambluri preponderent rezidențiale
LI 3 – Subzona mixta, destinata locuințelor colective, locuințelor individuale și serviciilor

în zone propuse la restructurale
MEMORIU GENERAL 205

LM 1 - Subzona locuinţelor individuale cu maxim P+2 niveluri în ansambluri

preponderent rezidențiale din zone construite cu densitate mare din vatra veche a
municipiului
LM 2 - Subzona locuinţelor individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri în

ansambluri preponderent rezidențiale din dezvoltări perimetrale
LM 3 - Subzona locuintelor individuale cu maxim P+1(+M) niveluri în lotizări cu parcele

de mici dimensiuni și densitate mare a construcțiilor
LM 4 – Subzona locuinţelor individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri în zone

de dezvoltare
LM 5 - Subzona locuinţelor individuale cu maxim P+1 niveluri în zone cu teren dificil
LM 6 – Subzona gospodăriilor cu maxim P+1 niveluri în localitățile aparținatoare
LM 7 – Subzona mixta destinata locuințelor individuale cu confort ridicat, locuințelor de

vacanta, turismului, agrementului
LM 8- Subzona mixta destinata locuinţelor individuale și colective mici, instituțiilor

publice și serviciilor
A - ZONA ACTIVITĂȚILOR ECONOMICE
A1- Subzona productiei industriale si depozitare;
A2 - Subzona comertului si serviciilor cu raza mare de servire, depozitarii si productiei

industriale
A3 – Subzona de mica productie, depozitare si servicii compatibile cu functiuni protejate

adiacente
A4 – Subzona productiei agroindustriale
A5 – Subzona productiei extractiva-cariere
A6 – Subzona parc logistic
V – ZONA VERDE SI SPORT AGREMENT
Zona verde cuprinde o multitudine de categorii: spaţii verzi publice cu acces

nelimitat sau specializate de interes zonal şi orasemesc, spaţii pentru sport şi agrement
cu acces limitat de apartenenţa la cluburi sau contra cost; spatii plantate de protecţie;
păduri de diferite tipuri; spaţii pentru sport si agrement:
MEMORIU GENERAL 206

 V1 – Spatii verzi de folosinta publică cu acces nelimitat

 V2 - Alte spații verzi amenajate: piețe publice și scuaruri, plantatii de aliniament,
terenuri plantate pentru protectia infrastructurii, scuaruri de circulatie etc
 V3- Amenajări mixte în zona locuintelor colective - spatii verzi și parcaje
 V4- Parcuri de energie verde: terenuri amenajabile ca zone verzi și parcuri de
energie verde (solară)
 V5- Complexe și baze sportive;
 V6 – Zone de agrement
CC - ZONA CĂILOR DE COMUNICAȚII ȘI CONSTRUCȚIILOR AFERENTE
Cu doua drumuri nationale si mai multe drumuri judetene, o cale ferata principala
si numeroase cai ferate in intravilanul orasului si cu porturile dunarene zona
transporturilor influenteaza puternic structura si dezvoltarea municipiului.
Zona transporturilor include urmatoarele subzone:
 CC1 – zona transporturilor rutiere

 CC2 – zona transporturilor feroviare
 CC3 – zona transporturilor navale si serviciilor conexe
G - ZONA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ
Zona reuneşte toate funcţiunile care apartin gospodariei comunale si va cuprinde

următoarele subzone:
 G1- stație meteorologica

 G2- cimitire;
 G3- servicii de gospodărie comunală
 G4- subzona sistemului de alimentare cu apa, canalizare și epurare a apelor
 G5- Subzona altor rețele tehnico-edilitare
S – ZONA CU DESTINAȚIE SPECIALĂ
Sunt cuprinse: unități militare, unități de jandarmi, de poliție, de pompieri.
EX – ZONE SITUATE ÎN EXTRAVILAN
Fac parte urmatoarele subzone:
 EX1 – păduri
 EX2 – zone destinate agriculturii
 EX3 – zone destinate lucrărilor majore de infrastructura
 EX4 – ape
MEMORIU GENERAL 207

12.2 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

Obiective de utilitate publică - obiective care aparţin domeniului public şi sunt
supuse regimului de drept public
Instituţii şi servicii publice – organismele care asigură administrarea, apărarea

teritoriului, a vieţii şi bunurilor persoanelor fizice precum şi satisfacerea necesităţilor de
instruire, cultură, sănătate şi ocrotire socială şi asigurarea fondurilor necesare; la nivelul
unei localităţi acestea au caracter de unicat sau pot avea şi o reţea funcţională prin care
asigură difuzarea serviciilor în teritoriul localităţii (poşta, poliţie, protecţie contra
incendiilor, protecţie civilă etc.); sunt finanţate de la bugetul public naţional şi local iar în
majoritatea cazurilor personalul angajat are statutul de funcţionar public. Structura
acestora cuprinde următoarele categorii:
 instituţii publice cu caracter județean/regional (de nivel supramunicipal)

 instituţii publice de nivel local (municipal, de cartier, complex rezidenţial)
Conform CAEN lista serviciilor publice cuprinde pe tipuri de activităţi, integral sau
parţial, următoarele categorii:
 H - comerţ (pieţe comerciale)

 J - transporturi ( rutier, feroviar, naval)
 K - posta, telecomunicaţii, audio vizual
 L - activităţi financiar bancare
 N - administraţie publică şi asistentă socială obligatorie
 - învăţământ (grădiniţe, şcoli, licee + scoli profesionale + grupuri şcolare, școli, +
creşe + grădiniţe + licee speciale, învăţământ superior
 M - cercetare proiectare
 P - spitale, sanatorii , azile, policlinici, dispensare, creşe, leagăne de copii, case
de copii
 R - cultură, culte, baze şi complexe sportive, agrement
 T - activităţi ale organizaţiilor și organismelor extrateritoriale
Domeniile prioritare pentru municipiu:
La nivel supramunicipal
 Administrație publică și asistență socială de nivel supramunicipal (județean,

regional)
 Transport/conexiuni în teritoriu
 Sănatăte cu servire la nivel județean (spital de urgență, extindere specialități
spital județean, cabinete medicale de specialitate
 Serviciu de intervenții de urgență
 Instituții la nivelul euroregiunii
 Instituții culturale (teatru, filarmonică, muzee etc)
MEMORIU GENERAL 208

 Învățământ liceal
 Învățământ superior
La nivel municipal:
 Învățământ de toate gradele – prescolar, primar, gimnazial, liceal, profesional,

postliceal, superior
 Sanătăte: asistenă primară, de specialitate, de urgență
 Asistență medico-socială
 Asistență socială
 Organizarea de piețe agroalimentare
 Paza și protecția cetățeanului
Instituții culturale
Petrecerea timpului liber (locuri de joacă, cluburi ale elevilor, cluburi sportive,
asociații pentru sport de masă, cluburi ale vârstnicilor etc)
12.3 CONCLUZII ȘI MĂSURI ÎN CONTINUARE

Este necesară urmarirea consecventa a aplicarii prevederilor regulamentului local
de urbanism asociat prezentului PUG.
Se va urmari intrarea în patrimoniul orașului a terenurilor necesare dezvoltarii

tramei stradale si a centrelor de cartier.
Se va urmari cu consecventa aplicarea interdictiilor de construire care au rolul de

a sprijini dezvoltarea coerenta, armonioasa a municipiului (exemple: interdictiile din
zonele de dezvoltare/restructurare a tramei stradale sau a cailor ferate, interdictiile din
zonele ce necesita detalierea interdictiile din zonele inundabile.
Dezvoltarea unui nod intermodal și sau a unei platforme logistice în zona central-
sudica a municipiului permite crearea unui punct de interes ce poate fi subliniat inclusiv
prin accente de inaltime.
Planul Urbanistic General traseaza cadrul necesar dezvoltarii urbanistice

ulterioare a municipiului. Pe baza propunerilor din prezentul PUG pot fi intocmite
strategii, programe de masuri, proiecte.
Este obligatorie elaborarea unor astfel de programe de dezvoltare și a unor

proiecte necesare transpunerii în practica a prevederilor din prezentul PUG.
În vederea etapizarii proiectelor și programelor este necesară nu numai asigurarea

finantarii ci și cuantificarea efectelor pe care programul/proiectul respectiv il are pentru
dezvoltarea ulterioara a orașului (potentialul de atragere a unor fonduri publice sau
private pentru dezvoltari ulterioare, crearea de locuri de muncă, cresterea satisfactiei
cetatenilor etc).
MEMORIU GENERAL 209

Pentru unele tipuri de interventii prin prezentul memoriu este sugerata etapizarea.
Fireste insa ca în urma unor studii mai amanuntite, cu scenarii de dezvoltare alternative,
pot fi stabilite alte prioritati.
Elaborat,
Arh. Elena Maican
MEMORIU GENERAL 210

V1 Memoriu General de Urbanism

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

V1 Memoriu General de Urbanism

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

APRILIE/2016

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC

VOLUMUL I | MEMORIU GENERAL

[Type text] Page 0

TITLU LUCRARE Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul

PROTECTIA MEDIU S.C. ALDI M ASA S.R.L.

ORGANIZAREA Ing. Elena BOGHINA

PROBLEME SOCIO- S.C. CAPITEL PROIECT S.R.L.

S.C.MINA M COM S.R.L.

arh. Valer CRIȘAN

MEMORIU GENERAL ..................................................................................................................... 5

1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI .................................................................................... 5

1.2. OBIECTIVUL LUCRĂRII: ........................................................................................................................ 5

1.3. SURSE DE DOCUMENTARE: ................................................................................................................. 6

2 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE ...................................................... 9

2.1 SCURT ISTORIC. EVOLUȚIE ....................................................................................................................... 9

2.2 CADRU NATURAL .................................................................................................................................. 10

Condiții de fundare în localitatea Remus Opreanu ................................................................................. 19

2.3 RELAȚII ÎN TERITORIU ............................................................................................................................ 19

2.4 POTENŢIALUL ECONOMIC ..................................................................................................................... 44

2.5 POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE ............................................................................... 69

2.6 CIRCULAȚIA ........................................................................................................................................... 80

ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE A SCOS ÎN EVIDENȚĂ URMATOARELE: ................... 84

2.7 ORGANIZARE FUNCȚIONALĂ: INTRAVILAN, ZONIFICARE, BILANȚ .......................................................... 86

2.8 ZONE DE RISCURI NATURALE ................................................................................................................ 95

2.9 ECHIPAREA EDILITARA .......................................................................................................................... 96

3 PROBLEME DE MEDIU .......................................................................................................127

3.1 AERUL ................................................................................................................................................. 127

3.2 APA ..................................................................................................................................................... 128

3.3 CLIMA ................................................................................................................................................. 128

3.4 SĂNĂTATEA......................................................................................................................................... 130

3.5 SOLUL.................................................................................................................................................. 130

3.6 DEȘEURI .............................................................................................................................................. 130

3.7 FLORA ................................................................................................................................................. 131

3.8 FAUNA ................................................................................................................................................ 132

3.9 ZGOMOTUL ......................................................................................................................................... 132

4.1 ASPECTE ECONOMICE ......................................................................................................................... 133

4.2 ASPECTE SOCIALE ................................................................................................................................ 135

4.3 CIRCULAȚIA ......................................................................................................................................... 135

4.4 ECHIPAREA EDILITARĂ ........................................................................................................................ 136

4.5 IMAGINE URBANĂ............................................................................................................................... 137

4.6 PROBLEME DE MEDIU. ALTE ASPECTE ................................................................................................. 138

4.7 NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI ............................................................................................. 138

5 PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ- STUDII DE FUNDAMENTARE -

5.1 STUDIUL GEOTEHNIC ........................................................................................................................... 142

5.2 STUDIUL SOCIOLOGIC.......................................................................................................................... 144

5.4 STUDIU DE CIRCULAȚIE ....................................................................................................................... 153

5.5 STUDIUL DE MEDIU ............................................................................................................................. 161

6 EVOLUȚIE POSIBILĂ, PRIORITĂȚI ................................................................................170

6.1 STRATEGIA DUNĂRII ........................................................................................................................... 170

6.2 ANALIZA SWOT A POTENȚIALULUI ECONOMIC ................................................................................... 171

6.3 POTENȚIALUL OFERIT DE TRANSPORTURI ........................................................................................... 175

6.4 POTENȚIALUL DE AGREMENT .............................................................................................................. 176

6.5 ACTIVITĂȚILE ECONOMICE INDUSTRIALE ............................................................................................ 177

7.1 PRIORITĂȚI STRATEGICE: ..................................................................................................................... 177

7.2 MĂSURI PRIORITARE: .......................................................................................................................... 178

8 OPTIMIZAREA RELAȚIILOR IN TERITORIU ...............................................................179

8.1 DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR ............................................................................................................ 181

8.2 EVOLUȚIA POPULAȚIEI ........................................................................................................................ 181

8.3 ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI ................................................................................................................ 182

9 INTRAVILAN PROPUS; ZONIFICARE FUNCTIONALĂ; BILANȚ TERITORIAL ....188

9.1 INTRAVILAN ........................................................................................................................................ 191

9.2 BILANŢ TERITORIAL PROPUS ............................................................................................................... 194

10 MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE..........................................................197