Proiect

Analiza destinatiei tursitice Ialoveni

Chișinău 2018
 CUPRINS
Introducere.......................................................................................................................................3
1 Informaţii generale..................................................................................................................3
1.1 Istorie................................................................................................................................3
1.1.1 Evoluţia administrativ-teritorială a localităţii............................................................4
1.2 Date geografice.................................................................................................................4
1.2.1 Relieful......................................................................................................................5
1.2.2 Populaţia....................................................................................................................5
1.3 Politica..............................................................................................................................6
1.4 Religie...............................................................................................................................7
1.5 Economie..........................................................................................................................7
1.5.1 Companii renumite....................................................................................................8
1.6 Stema şi drapelul oraşului Ialoveni...................................................................................9
1.7 Informatii medicale.........................................................................................................10
1.8 Caile de acces..................................................................................................................10
1.9 Infrastructura...................................................................................................................10
1.10 Dotări de sejur şi odihnă..............................................................................................11
1.11 Companii de transport.................................................................................................11
1.12 Formalităţi vamale.......................................................................................................11
1.13 Gastronomie................................................................................................................11
1.14 Tratamente balneare, diverse sporturi.........................................................................11
1.15 Manifestări folclorice..................................................................................................11
1.16 Cazare..........................................................................................................................12
1.17 Servicii de siguranţă - poliţie......................................................................................13
1.18 Restaurante şi localuri de recreaţie..............................................................................13
1.19 Agenţii turistice...........................................................................................................14
1.20 Presa locală..................................................................................................................14
1.21 Staţiuni de auto-service, preţul benzinei.....................................................................14
1.22 Vînătoare şi pescuit.....................................................................................................14
1.23 Obiective turistice şi dotări pentru congrese...............................................................14
1.23.1 Mileștii Mici............................................................................................................16
1.23.2 Horești.....................................................................................................................17
1.23.3 Ruseștii Noi.............................................................................................................18
2
 1.23.4 Malcoci....................................................................................................................19
1.23.5 Văsieni.....................................................................................................................20
1.23.6 Suruceni...................................................................................................................20
1.23.7 Bardar......................................................................................................................21
2 Informaţii profesionale..........................................................................................................22
2.1 Instrucţiuni pentru vizitarea localităţii pe calea ferată şi cu automobile de mică şi mare
capacitate...................................................................................................................................22
2.2 Hoteluri existente............................................................................................................22
2.3 Itinerearile vizitelor şi excursiilor...................................................................................22
2.4 Tipuri de servicii de primire in localităţi........................................................................23
2.5 Tururi efectuate cu transport auto...................................................................................23
2.6 Instrucţiuni cu caracter voluntar, vize, paşapoarte şi certificate sanitare........................23
Concluzii și recomandări...............................................................................................................23
Bibliografie....................................................................................................................................24

Introducere
În cadrul acestei lucrări vom examina raionul Ialoveni, al Republicii Moldova, drept destinaţie
turistica. Actualitatea temei este remarcată de importanţa locală a turismului şi de situaţia
economică prezentă. Lucrarea este divizată în 2 mari compartimente ce specifică tate nunţele
turistice ale localităţii. Am debutat cu definirea informaţiilor generale. Ultima parte a lucrării va
prezenta concluziile și sursele de informare.
1 Informaţii generale
Raionul Ialoveni este un raion din Republica Moldova, amplasat în zona de centru a țării,
învecinându-se cu raioanele: Hâncești la vest, Strășeni la nord, mun. Chișinău la est și Căușeni la
sud. Centrul raional este orașul Ialoveni. Fiind alcătuit din 25 de primării, raionul propriu-zis este
format dintr-un oraș: Ialoveni; 6 comune: Ruseștii Noi, Răzeni, Țipala, Zîmbreni, Mileștii Mici
respectiv Gangura și 18 sate: Bardar, Cărbuna, Cigîrleni, Costești, Dănceni, Hansca, Horești,
Horodca, Malcoci, Molești, Nimoreni, Pojăreni, Puhoi, Sociteni, Suruceni, Ulmu, Văratic și
Văsieni.
1.1 Istorie
Pînă în anul 2006 se considera că prima atestare documentară a localităţii Ialoveni a fost la 11
martie 1502. Însă documentele existente dovedesc că localitatea a fost atestată mai timpuriu.
Documentele istorice confirmă, că iniţial localitatea s-a numit Cheile Işnovăţului (Işnovăţ – râul
care traversează localitatea). Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, „chei” înseamnă
„o vale îngustă, lipsită de albie majoră, între doi pereţi înalţi şi abrupţi, acolo, unde apa râului,
întâlnind roci compacte, exercită o puternică eroziune în adâncime”. În acest loc albia râului,

3
îngustându-se parcă se încuie, iar când trece de chei râul se descuie, adică albia lui se lărgeşte.
Anume la Ialoveni se atestă acest fenomen, de aici şi denumirea – Cheile Işnovăţului.
Denumirea Ialoveni a localităţii apare mult mai târziu, atestat într-un document din 16 aprilie
1639. De unde provine denumirea? Primii moştenitori ai acestor locuri au primit pământ pustiu,
de ţelină. Este posibil ca denumirea să vină de aici, deoarece cuvântul „ialoviţa” de provenienţă
sârbo-harvată are şi sens de pământ înţelenit. Toponimiştii consideră, că acest nume ar însemna
şi „steril, „sterp”, formă atestată în majoritatea limbilor slave. Pomenită pentru prima dată sub
numele de Ialoveni în prima jumătate a sec. XVII-lea, localitatea îşi va păstra numele până la 25
martie 1977, când satul Ialoveni se transformă administrativ în aşezare de tip orăşenească numită
Kutuzov şi devine reşedinţa raionului omonim. La 31 martie 1989 localitatea abandonează acest
nume şi revine la vechea denumire – Ialoveni.
1.1.1 Evoluţia administrativ-teritorială a localităţii
Cronicile indică, că în anul 1566 Moldova feudală a fost împărţită pentru prima dată în 24 de
ţinuturi, iar începând cu sec XIX – în judeţe. Recesământul din anul 1774 arată, că localitatea
Ialoveni intra în ţinutul Orhei-Lăpuşna a Moldovei. În anii 1812-1918 Ialoveni era parte
componentă a judeţului Chişinău. De la 27 martie 1918 până la 26 iunie 1940, precum şi între
iulie 1941 – august 1944, localitatea Ialoveni făcea parte din judeţul Lăpuşna. Pe timpul
regimului sovietic, localitatea a fost des supusă schimbărilor administrativ-teritoriale, şi anume:
1944 – 1956 Ialoveni se află în componenţa judeţului Chişinău;
1956 – 1962 – în componenţa raionului Kotovsc;
1963 - 1964 – în componenţa raionului Anenii Noi;
1964 – 1977 – în componenţa raionului Străşeni;
1977 - 1999 – în componenţa raionului Kutuzov, apoi Ialoveni;
1999 – martie 2003 – în componenţa judeţului Chişinău;
martie 2003 - prezent - oraşul de reşedinţă al raionului Ialoveni.
1.2 Date geografice

4
Oraşul Ialoveni este situat la nord de ecuator şi la est de meridianul 0 (Londra), în sud-estul
Europei; în partea centrală a Republicii Moldova, la 46° 56' latitudine nordică şi 26° 27'
longitudine estică. Localitatea se află aproximativ în mijlocul continentului şi se plasează cam la
jumătatea distanţei de la Oceanul Atlantic la vest şi munţii Ural la est, la distanţe aproximativ
egale de la Ecuator şi Polul Nord. Localitatea este situată pe Câmpia Europei de Est, pe Podişul
Central Moldovenesc, Înălţimea Codrilor, subraionul de sud-est. Vatra localităţii se întinde pe o
suprafaţă de 31,4 km patraţi. Ialoveni se află la o depărtare de 35 km de râul Nistru şi 12 km de
municipiul Chişinău, capitala Republicii Moldova. Se învecinează cu localităţile Costeşti,
Mileştii Mici, Piatra Albă, Dănceni, Sociteni, Durleşti şi orăşelul Codru.
1.2.1 Relieful
Relieful localităţii s-a format după regresiunea Mării Sarmatice, dispărute în urmă cu circa 5
milioane de ani. El este variat: şesuri
alternând cu coline, văi cu rîpe,
povârnişuri, platouri. Valea cea mai
mare aparţine râului Işnovăţ, care
traversează oraşul în direcţia de la nord-
vest spre sud-vest. Dealul Comarnic,
care se află în partea de sud-vest a
localităţii, este cel mai înalt din
împrejurimi – 190 m deasupra nivelului
Mării Negre.
Clima
Clima în zona localităţii Ialoveni este
temperat-continentală, caracterizându-
se prin veri calde şi lungi (temperatura
medie în iulie – 20-30 °C) cu cantităţi
scăzute de precipitaţii, iernile cu
temperatura medie în ianuarie – 5,5 °C.

Numărul anual al zilelor de vară se

apropie în medie de 79, înregistrând un
maxim în luna iulie şi un minimum în
luna octombrie.
DOMENIUL DESCRIEREA
Suprafaţa teritoriului (ha) 78348,57
Distanţa până la Chişinău (km) 10
Distanţa până la reşedinţa de raion (km) 14
1.2.2 Populaţia
Oraşul Ialoveni are o populaţie de 17.500 locuitori, dintre care populaţia economic activă
constituie circa 60%. Oraşul Ialoveni este o localitate multinaţională unde peste 80% din
populaţie o constituie moldovenii, restul fiind ruşi, ucraineni, bulgari etc.
În tabelul de mai jos este prezentată structura populației orașului pe sexe și pe vîrste:

5
Categoria de vîrstă/ Ambele sexe Masculin Femenin
sexul
0-14 2594 1332 1262
15-59 11335 5506 5829
60+ 1271 515 756

% - Categoria de vîrstă/ Ambele sexe Masculin Femenin

sexul
0-14 17,1 18,1 16,1
15-59 74,6 74,9 74,3
60+ 8,4 7,0 9,6
Principalii indicatori demografici, 2013:

 Natalitatea: ▼1288 (12.7 la 1000 locuitori)

 Mortalitatea: ▼915 (9.1 la 1000 locuitori)
 Spor natural: +367
Structura etnică

Grup etnic % Procentaj

Români 96,2%
Ucraineni 1,14%
Ruși 1,14%
Bulgari 0,96%
Țigani 0,20%
Găgăuzi 0,10%
Alții
1.3 Politica
Președintele raionului Ialoveni este Anatolie Dimitriu (PLDM), ales în 9 iulie 2015 (coaliția PLDM-PL)
Componența Consiliului Raional Ialoveni (35 de consilieri) ales în 14 iunie 2015 este următoarea:

Partid Consilieri
Partidul Liberal Democrat din Moldova 13
Partidul Democrat din Moldova 10
Partidul Liberal 5
Blocul electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova — Iurie Leancă” 3
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 2
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 1
Partidul Nostru 1
6
Raionul Ialoveni are 34 localități: 1 oraș, 24 comune și 9 sate.
1.4 Religie
Religia are un rol deosebit de important în Republica Moldova. Cea mai mare parte a populației
este în mod dominat creștin-ortodoxă. Conform datelor recensămîntului din 2014, din numărul
total al populației care și-au declarat religia, 96,8% s-au declarat creștini ortodocși.
În raionul dat sunt ~97% crestini ortodocsi.

Creș
tini Alt Făr
A
Ortod Bapt Adve Pentico de Evang Catoli Presbiter e ă Nede
Tota te
oxie ism ntism stalism rit helism cism ianism reli reli clarat
l i
vec gii gie
hi
Raio
4
nul 9770 957
278 207 122 0 24 22 68 5 14 170
Ialo 4 52
6
veni
1.5 Economie
În oraşul Ialoveni activează circa 1300 de agenţi economici, cea mai mare parte a lor o constituie
întreprinderile cu drept de persoane fizice, dintre care 155 activează în bază de patent de
întreprinzător şi 860 sunt gospodării ţărăneşti. Întreprinderile cu drept de persoană juridică sunt
210 întreprinderi individuale, 28 societăţi cu răspundere limitată, 10 societăţi pe acţiuni, 6
cooperative, 3 întreprinderi de stat şi o asociaţie de gospodării ţărăneşti. Oraşul are o economie
diversificată, sectorul industrial fiind prezent prin întreprinderi din industria alimentară, uşoară şi
a materialelor de construcţe. În Ialoveni activează circa 50 întreprinderi în sfera comerţului, 3
întreprinderi în domeniul transportului, una în domeniul telecomunicaţiilor. Pe teritoriul oraşului
funcţionează filiale ale trei bănci comerciale şi 2 companii de asigurare. În Ialoveni activează
întreprinderi cu renume atît în ţară cît şi peste hotare - „Sadriliona”, „Vinuri Ialoveni”, „Ialtexgal
Aurica”, II”Viteza Ceapchin”, ş.a.
POPULAŢIE ACTIVĂ
47.9 mii
total:
persoane
ACTIVITĂŢI COMERCIALE / SERVICII
Brutării +
Măcelării +
Magazine +
Cooperative +
ferme care practică vânzări directe +
Autoservice +
autocare, autobuze +
închirieri / reparaţii biciclete
închirieri / reparaţii articole sport +
unităţi de telecomunicaţii (poştă, telefon, telegraf, fax,
+
internet etc.)
servicii bancare (filiale ale băncilor de economii etc.) +
unităţi de prim ajutor (medici, dentişti) +
7
 Farmacii +
cămin de copii (grădiniţă, creşă etc.) +
case de cultură +
Centre / cercuri de ocupaţii tradiţionale rurale (etnografic,
+
folcloric, de artizanat şi creaţie artistică etc.)
1.5.1 Companii renumite
SRL ”Sandriliona” - Întreprinderea şi-a început activitatea în anul 1998 şi oferă locuri de
muncă pentru 500 de persoane. Aici se produce 38 tipuri de îngheţată şi 5 tipuri de torte, care
sunt realizate pe întreg teritoriul Moldovei şi peste hotare. Materia primă este achiziţionată de la
firme cu renume din Olanda şi Israil. În anul 2005 au fost invitaţi experţi din Franţa care au
elaborat reţete noi la unele tipuri de îngheţată. Secţiile de produce ale întreprinderii sunt
înzestrate cu cel mai modern şi mai performant aparataj în domeniu. 80% din îngheţata mai
scumpă de 3 lei care se vinde în Moldova este fabricată de “Sandriliona”. Contacte: 6800,
Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str. Alexandru cel Bun 30 Tel/fax: (+373 22) 738 379
SA ”Vinuri-Ialoveni” – Întreprinderea a fost fondată în anul 1953. Este unica fabrică de
vin din Republica Moldova care produce vinuri peliculare de tip Heres. Mulţi ani fabrica a fost
condusă de academicianul Gheorghe Cozub, vinificator emerit al republicii, unicul cetăţean al
Moldovei care este vinificator emerit al Franţei. În anul 1996 întreprinderea a devenit sociatate
pe acţiuni. Producţia fabricii a fost apreciată la diverse concursuri internaţionale, colecţia de
medalii fiind de circa 50. Contacte: 6800, Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str. Alexandru cel
Bun 4, Tel: (+373 22) 73 78 25; (+373 268) 22297. Web: www.wineialoveni.com
SA ”Ialtexgal-Aurica” – Iniţial, prin anii 50 ai sec.XX, era o secţie de achiziţionare şi
prelucrare a peilor. În aprilie 1966 aici a fost creată fabrica textilă şi de galanterie “Aurica” cu
secţiile de ţesetorie, galanterie şi imprimare. În anul 1984 fabrica avea în asortiment 56 feluri de
producţie. Actualmente întreprinderea produce vestimentaţie pentru adulţi şi copii, articole
specializate – saci de dormit pentru civili şi militari, vestimentaţie sportivă, cojoace şi veste
moderne pentru femei şi bărbaţi. La producerea lor colaborează cu firme din ţările Austria,
Slovacia, Italia, Marea Britanie. Contacte: 6800, Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str.
Alexandru cel Bun 30 Tel: (+373 268) 22260
SA ”Drumuri-Ialoveni” – fondată în anul 1977, deserveşte reaţeaua de drumuri naţionale. –
75,63 km şi drumuri locale – 178,82 km. Contacte: 6800, Republica Moldova, oraşul Ialoveni,
str. Chilia 2a Tel: (+373 268) 22262
SRL ”Ialoveni-Gaz” – a fost fondată în anul 1999, întreprinderea deserveşte reţelele de
gaze naturale cu o lungime de 1685 km din raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Ialoveni,
Străşeni. Contacte: 6800, Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str. Hînceşti 30. Tel:( +373 268)
21430
SA ”Telecom”, filiala Ialoveni – o întreprindere modernă, dotată cu cel mai modern utilaj,
unde în regim non-stop sunt prestate toate serviciile în domeniul telecomunicaţiilor. Contacte:
6800, Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str. Alexandru cel Bun, 17. Tel: (+373 268) 22470,
22475
ÎI ”Viteza-Ceapchin” – produce piese de construcţie din beton armat: plăci pentru pavarea
trotuarelor, plăci din beton. Contacte: tel: (+373 268) 24943, 24944

8
 SRL ”Agro-Ialovenenii” – fondată în anul 1999, activitatea de bază este arendarea
pământului şi patrimoniului de la deţinătorii nominali, achiziţionarea produselor agricole şi
acordarea serviciilor ţăranilor împroprietăriţi. În incinta societăţii este deschis un magazin
agricol şi creat un Centru de consultanţă pentru fermieri. Contacte: 6800, Republica Moldova,
oraşul Ialoveni, str. Alexandru cel Bun 47. Tel: (+373 268) 22289
ÎI ”Nataliţa Caracuian” – produce şi realizează în magazinul specializat produse de
panificaţie în asortimant, dispune de utilaj modern. Aici se coc cei mai frumoşi şi mai gustoşi
colaci din raionul Ialoveni. Primeşte comenzi pentru ceremoniile de familie. Contacte: 6800,
Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str. Ştefan cel Mare 1a. Tel: (+373 268) 22346
Uniunea de consum “Raritas” – activează în dimeniul comerţului. Contacte: 6800,
Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str. Alexandru cel Bun 43. Tel: (+373 268) 22536, 22451
ÎI ”Viorica Ciobanu” – activează în domeniul comerţului. Contacte: tel: (+373 268) 23197
ÎI ”Işnovăţ” – activează în domeniul comerţului. Contacte: 6800, Republica Moldova, or.
Ialoveni, str. Alexandru cel Bun 43a. Tel: (+373 268) 21201, 22683
Alţi agenţi economici: SRL”Izodrom-gaz”, SRL”August”, SRL”Ivancons”,
ÎI"M.Căstrăşanu", ÎI”Izvoraş”, SA”Ialtrans-auto”, ÎI”Sanda-Cociu” ş.a.
1.6 Stema şi drapelul oraşului Ialoveni
Câmpul albastru al scutului stemei şi pânzei drapelului reprezintă cadrul
natural. Albastrul este culoarea cerului, culoarea fidelităţii şi perseverenţei,
culoarea Europei. Gura de beci se referă la viticultură şi vinificaţie, ramură
de bază în dezvoltarea economiei raionului, întreprinderi de bază destinate
creşterii viţei de vie şi fabricării vinului sunt astăzi înregistrate în oraşul
laloveni, satele Bardar, Costeşti, Mileştii Mici, Puhoi, Rezeni, Sociteni,
Suruceni, Ulmu, Zâmbreni şi altele, unele dintre aceste localităţi posedând
vinarii recunoscute pe plan internaţional. Gura de beci este clădită din
piatră şi este colorată în argint (sau alb pe drapel) pentru a marca o altă
bogăţie naturală a raionului laloveni - piatra de calcar, valorificată în plan industrial mai ales de
Mina de piatră de la Mileştii Mici. Arcul oriental armat este preluat din stema medievală a
ţinutului Lăpuşna, ţinut din care au făcut parte cândva pământurile actualului raion laloveni, şi
păstrează atât forma cât şi poziţia în scut a acestei mobile principale din stema ţinutală. Prin acest
procedeu se realizează puntea de legătură dintre vechea heraldică districtuală moldovenească şi
heraldica contemporană a raionului laloveni. Câmpul roşu al scutului mic - culoare specifică
heraldicii moldoveneşti -semnifică gloria militară a acestui pământ, dragostea şi jertfele aduse pe
altarul Patriei pe parcursul secolelor. Aurul arcului exprimă vechimea emblemei, bogăţia,
prestigiul, virtutea, grandoarea şi inteligenţa. Coroană raională ce timbrează scutul heraldic arată
poziţia ierarhică a raionului laloveni în cadrul diviziunii administrativ-teritoriale a Republicii
Moldova. Drapelul raionului a fost elaborat în baza stemei, prin procedee specifice vexilologiei
şi păstrează semnificaţiile acesteia.
Blazonare
În camp albastru, o gură de beci de piatră, cu uşile închise, totul de argint; peste tot, pe roşu, un
arc oriental în bară, armat spre colţul dextru de sus al scutului, totul de aur.

9
Scutul timbrat de o coroană raională.
Autori: Dr Silviu Tabac, Claudia Cazac
Pictori: Claudia Cazac, Natalia Rotaru
Drapelul raionului Ialoveni

Drapelul raionului Ialoveni reprezintă o pânză dreptunghiulară (2x3), având în mijloc o gură de
beci de piatră, cu uşile închise, totul a lb.
Autori: Dr Silviu Tabac, Claudia Cazac
Pictori: Claudia Cazac, Natalia Rotaru
1.7 Informatii medicale
În raion funcţionează : 1 spital – cu 132 paturi; 1 Centru al Medicilor de Familie – cu 6 oficii ale
medicilor de familie; 15 centre de sănătate; 11 filiale ale oficiilor medicilor de familie. Îşi
desfăşoară activitatea 136 medici; personal mediu al asistenţei medicale – 267, personal sanitar
şi auxiliar – 247.
1.8 Caile de acces
Localitatea este amplasată în Centrul Republicii (zonă de cîmpie – Podişul Central
Moldovenesc). Centrul raional – oraşul Ialoveni – se află la o distanţă de 14 km de municipiul
Chişinău. Principalele autostrăzi de acces sunt E581, E584, M3. Pe acestea circula diverse rute
de autocar, internaţionanale, majoritatea orientate de la Chişinău către Vest. Prin localitate trece
calea ferata cale ferată Zloți-Căinari.
1.9 Infrastructura
Drumuri – drumurile auto – 57,3 km, drumuri cu acoperire rigidă – 24, 32 km. În ultimii ani au
fost construite 1,2 km drumuri. Drumurie de importanţă republicană sunt întreţinute de
SA”Drumuri-Ialoveni”, cele locale – de primărie. Majoritatea dintre ele necesită reparaţie
capitală, trebuie construite trotuare.
REŢEA RUTIERĂ Rețeaua de drumuri cu acoperire rigidă este de
peste 13 km, din care 8 km de importanță
națională și 5 km locală. (orasul Ialoveni);
REŢEA FEROVIARĂ Zloți-Căinari
SEMNALIZĂRI ŞI PANCARTE
semnalizări cu indicarea locurilor publice +
panouri / borne de informaţie +
planul localităţii +
harta turistică a localităţii

10
 1.10 Dotări de sejur şi odihnă
În localitate sunt o serie de lacuri si păduri. Pe teritoriul raionului curg doi afluenți ai râului
Nistru – Botna și Ișnovăț. De asemenea sunt atestate mai bine de o sută de bazine acvatice, în
jumătate dintre acestea fiind crescut pește. O bună parte a raionului este străbătut de Codrii
Moldovei și se află pe Podișul Moldovei Centrale.
Cele mai importante baye de odihnă sunt:
 Complexul de odihnă „Forest Club” este situat la 35 km de la Chişinău, raionul Ialoveni,
satul Cărbuna: Str. Grenoble => Traseul: M3=> Şoseaua: R29.
 Vatra Strămoșească, malul lacului Dănceni; satul Dănceni.
 Bîrlogul Ursului, Poienița Veselă, (Ialoveni-Dănceni).
1.11 Companii de transport
In localitate sunt inregistrate peste 100 de companii care practica activitatea licentiata de tip
"transportul auto de călători în folos public; transportul auto internaţional de mărfuri"
1.12 Formalităţi vamale
Distanta dintre centrul raional si Vama Leuseni-Albita este de 76,4 km, vama Tudora 135 Km,
Vama Otaci 265 Km. Cele mai importante vami locale sunt la Chisinau, deasemenea Aeroport
Chisinau.
1.13 Gastronomie
Mămăliga, sarmalele şi plăcintele sunt câteva mâncăruri tradiţionale din Republica Moldova
apreciate atât de moldoveni, cât şi de străini. Mâncărurile tradiţionale din Republica Moldova
sunt servite în porţii mari şi în combinaţii mai puţin sănătoase, iar adesea conţin multe grăsimi.
Totuşi, ele sunt nelipsite de pe masa de sărbătoare. Alte mâncăruri tradiţionale în Republica
Moldova sunt tocăniţa de fasole, piftia, prunele umplute cu nuci, tocăniţa de urzici, coliva (terci
din grâu servit la funeralii) etc.
În localitate, periodic sunt organizate diverse festivaluri etno-gastronomice de genul festivalului
Peştelui, Ziua Diasporei, Festival de Dans Modern la Ialoveni, etc.
1.14 Tratamente balneare, diverse sporturi
În localitate există puţine locuri de tratament balnear, iar sporturile practivate sunt cele standard
pe toata ţara.
1.15 Manifestări folclorice
Activitatea culturală se desfăşoară în cele 3 biblioteci orăşeneşti, şcoala de arte, 4 camere-muzeu
şi alte 2 instituţii culturale.
Înafara de festivalurile etno-gastronomice, cele mai importante evenimente culturale sunt:
„Hramul Oraşului” la 27 octombrie, în cadrul căruia se desfăşoară diferite festivaluri ale
cântecului şi dansului polular, expoziţii. În această zi la biserica ce-I poartă numele se slujeşte un
serviciu divin, iar pe parcursul zilei sunt organizate diverse activităţi cultural-sportive,
sărbătoarea finalizează cu hora de sărbătoare cu participarea artiştilor locali şi din republică.

11
Un element deosebit al sărbătorii este focul de artificii. A devenit o frumoasă tradiţie ca anume
în această zi semnificativă pentru localitate să fie sfinţite şi date în exploatare diverse obiecte de
menire social-culturală, să fie organizate expoziţii şi concursuri. La activităţile organizate
participă oaspeţi din localităţile vecine şi de peste hotare.
Locuitorii oraşului Ialoveni sunt invitaţi să se implice şi să participe cât mai activ la manifestările
organizate de Primăria Ialoveni şi să se bucure din plin de sărbătorirea hramului.
La primăria Ialoveni se organizează sărbătoarea „Nunta de aur". „Nunţile de aur” sunt marcate la
primăria Ialoveni din anul 2002. În luna mai se desfăşoară Concursul orăşenesc al perechilor de
dans sportiv.
Oraşul dispune de o publicaţie locală: Buletin informativ al primăriei.
Asociaţii culturale, Ansamblul de dans sportiv ”Enigma” - Ialoveni
folclorice Ansamblul folcoric ”Firicel de busuioc” - Malcoci
Ansamblul de dans popular ”Porumbița” - Ialoveni
Ansamblul folcloric ”Floare de salcîm” - Cigîrleni
Ansamblul de dans popular ”Moleștița” - Molești
Ansamblul folcloric ”Opincuța” - Zîmbreni
Ansamblul folcloric de copii ”Florile dalbe” - Zîmbreni
Ansamblul folcloric ”Păjurița” - Costești
Ansamblul folcloric de bărbați ”Haiducii” - Costești
Ansamblul folcloric ”Țărăncuța”
Ansamblul folcloric ”Albinuța” - Sociteni
Formația folclorică ”Oleandra” - Țîpala
Ansamblul folcloric ”Alină-te dor”
Formația folclorică ”Viișoara” - Mileștii Mici
Ansamblul folcloric ”Cimbrișor”
Formația de muzică modernă ”Ritm” - Ialoveni
Ansamblul folcloric ”Codrencele” - Molești
Orchestra raională de muzică populară ”Porumbița”
Ansamblul folcloric - Cărbuna
Ansamblul folcloric ”Izvoraș” - Horești
sărbători locale Hramul Orasului, a satelor din raion.
Manifestări culturale - concursuri al cîntecului patriotic „Cîntăm eroii neamului", Festivalul
sărbătorilor și obiceiurilor de iarnă "V-am ura și-am tot ura", Concursul desenelor „Lumină din
lumină” ș.a. În localitățile raionului sunt formate și activează mai multe colective artistice cu
titlul „model": „Izvoraș" (Horești), „Haiducii (Costești), „Oleandra" (Țîpala), „Viișoara"
(Mileștii Mici), „Opincuța" (Zîmbreni). De un deosebit succes la publicul național și
internațional se bucură dansatorii din ansamblul „Enigma" de la Ialoveni". De mai mulți ani
activează ansamblul „Edict".
1.16 Cazare
Localitate dispune de o serie de hoteluri cu numar mediu de stele, majoritatea fiind situate in
centrul raional. Campingul se realizează la bazele de odihnă existente. Turistii pot inchiria case
pe pamint sau apartamente pe durata sederii. Preturile sunt competitive. Ofertele sunt de la
persoane fizice si agentii imobiliare.

12
 1.17 Servicii de siguranţă - poliţie
În centrul raional, activează Inspectoratul de poliție Ialoveni, cu subdiviziuni:
Sectorul de Poliție nr. 1„Ialoveni”, Sectorul de Poliție nr. 2 „Văsieni”, Sectorul de Poliție nr. 3
„Costești”, Sectorul de Poliție nr. 4 „Răzeni”. Deasemenea, in fiecare localitate este present cite
un functionar al politiei şi patrulează auto ale politiei rutiere din alte localitati.
1.18 Restaurante şi localuri de recreaţie
RESTAURANTE
 Voyage
 Pierre - IALOVENI
 OK Cafe
 Satul de Vacanta Costesti
 Casa de nunti
 Rotari
CAFENELE
 Red Cafe
 La BAR
 Praga
 Kubik Cafe
 Alimentara
RESTAURANTE, PIZZA
 Casa della Pizza
BARURI, PUB-URI SI TAVERNE
 Magazin / CAFE "SUD-VEST EREMIA"
 Carul cu Bere
 Guava Bar
 Carul cu Bere
 Duet
ALTE SERVICII DE CAZARE, BARURI, PUB-URI SI TAVERNE
 Pensiunea Turnul ALB
CAMPINGURI, ALTE SERVICII DE CAZARE
 Baza de Odihna Costesti, etc.
Altele:
În raion funcţionează 5 muzee: 1 muzeu raional şi 4 muzee obşteşti. Muzeul de istorie şi
etnografie din satul Văsieni dispune de peste 16040 exponate din care: 16 picturi, 6 sculpturi, 70
obiecte de artă decorativă, 480 obiecte arheologice, 1276 obiecte din domeniul etnografic etc.
- Biblioteca publică orăşenească „Petre Ştefănucă” (cu filiala de carte română „Nicolae
Titulescu”
13
- Casa raională de cultură
Agrement / DIVERTISMENT
casă de cultură 23
Biblioteci 35
Discoteci 1
1.19 Agenţii turistice
În localitate sunt inregistrate foarte putine agentii turistice, unele dintre acestea sunt enumerate
mai jos. Dat fiind faptul că capitala ţării este aproape, sunt active companiile turistice din
Chisinau.
 Seherezada Tur – Agentie de turism, or. Ialoveni
 Agentie de turism "Adina Travel
 Activ-Tur Agentie de turism
1.20 Presa locală
În localitate, lucrează ziarul Ora Locală din anul 1998. Tirajul: 220 Periodicitatea: săptămănal.
Restul presei este aceiasi ca si pe toată ţara, plus presa online: diverse portaluri online de ştiri
locale.
1.21 Staţiuni de auto-service, preţul benzinei
Pretul benzinei si al carburantilor este regulat de ANRE si este similar pe tot teritoriul tării. În
localitate activează foarte puţine staţiuni de deservire auto, dintre acestea: AUTOSERVICE-AF
S.R.L., Automedcom, SRL "AUTOSERVICE-IALOVENI", etc.
1.22 Vînătoare şi pescuit
Activităţile date sunt permise doar cu acordul entitatilor responsabile de resursele forestiere –
acvatice date. Cele mai potulare paduri pentru vânat sunt cele din regiunea Danceni si Nimoreni.
Pescuitul este mai putin raspundit in rindul activitatilor turistice, insa este disponibil la lacurile
din regiune.
1.23 Obiective turistice şi dotări pentru congrese
Ialoveni are un potenţial puternic economic şi cultural, deoarece, fiind amplasat în nemijlocita
apropiere de capitala republicii, oferă agenţilor economici din republică şi de peste hotare
posibilitatea de a desfăşura diverse activităţi, de a investi în construcţii, unităţi comerciale şi
industriale pe teritoriul localităţii.
Potenţialul cultural are ca bază Biblioteca publică orăşenească „Petre Ştefănucă”, care este cea
mai bună bibliotecă din raionul Ialoveni şi una dintre cele mai bune în republică, cu filiala de
carte romînă „Nicolae Titulescu”, filiala de carte pentru copii, Sala de calculatoare„Multimedia”,
Sala de limbă engleză şi Pinacoteca, unde se organizează diverse expoziţii de pictură, ceramică,
artă populară. Şcoala de arte din localitate obţine performanţe puternice în activitatea sa,
discipolii ei sunt cunoscuţi în republică şi peste hotare. Ansamblul de dansuri sportive „Enigma”
este premiantul multiplelor concursuri internaţionale.
Cercetările arhiologice efectuate recent pe teritoriul localităţii au adunat un bogat material

14
arhiologic din perioada medievală, ce constituie baza unui viitor muzeu.
Raionul Ialoveni prezintă un interes turistic deosebit, deoarece fabricile de vin din raion au fost
incluse în circuitul turistic național „Drumul Vinului".
În raion funcţionează: 1 muzeu; 23 case de cultură; 34 biblioteci; activează 57 colective artistice,
inclusiv 12 formaţii cu titlu „model”.
Alte obiective turistice:
 Vatra meșteșugarilor de la Ulmu și Văsieni: aici vizitatorii pot lua cunoștință cu tradițiile
seculare ale meșterilor populari în broderie, croșetat, meșteșugul butnăritului
 Tunelele fostei cariere de piatră transformate în beciuri de la Mileștii Mici
 Valea Botnei - zonă folclorică cu 11 formații etnofolclorice (cântece și dansuri populare,
obiceiuri populare etc.).
 Popasul turistic „Peștișorul de aur" - întreprinderea Piscicolă Costești (căsuțe de vară,
hotel, restaurant, zonă de agrement, lăutari etc.)
 Mănăstirea Suruceni (construită în secolul XIX, în stil arhitectural moldovenesc).
 Muzeul de istorie și etnografie din satul Văsieni (aici vizitatorii pot lua cunoștință de
istoria raionului, reprezentată prin vestigii și obiecte de artizanat).
 Muzeul de Etnografie din cadrul Bibliotecii Petre STEFANUCA
Raionul Ialoveni prezintă un interes turistic deosebit, deoarece fabricile de vin din raion au fost
incluse în circuitul turistic naţional „Drumul Vinului".
Biserica "Sfînta Cuvioasa Parascheva"
Potrivit documentelor istorice, în anul 1612 in localitatea Ialoveni exista o biserică din lemn. În
anul 1802 biserica mai exista, dar era intr-o stare deteriorată. Ialovenenii doreau sa aibă o
biserică nouă, care a și fost construită în nemijlocita apropiere a bisericii vechi, temelia careia se
pastrează și astăzi. Ea a fost sfințită la 14 octombrie (stil vechi) 1819 cu hramul Sfintei Cuvioase
Parascheva. În anul 1869 ea a fost reconstruita si largita pe banii enoriasilor, iar încă peste 10 ani
a fost reparata. Actuala biserica din Ialoveni a fost zidita din piatra in anul 1897. Pe locul
sfintului altar al vechii biserici este ridicat un pristol. În perioada regimului sovietic autoritățile
nu o singură data au încercat să închidă biserica, dar s-au ciocnit de rezistența localnicilor. Pe
cînd în satele învecinate lacașele de cult au fost închise sau transformate în depozite și cluburi, la
Ialoveni slujbele religioase se înfaptuiau regulat, aici veneau și oamenii din localitățile
invecinate. Din luna iunie 1948 si pîna în anul 1981 serviciul divin la biserica a fost înfăptuit de
preotul Stefan Botezatu, el a slugit in aceasta biserica timp de 33 de ani. Actualmente aici
activeaza preotii Dumitru Damian si Oleg Ursu. În anul 1989 clădirea bisericii a fost reparata pe
banii enoriașilor, iar în anul 1989 a fost renovata pictura din interior. În anul 2002 a fost
efectuata reparația capitală a clădirii pe mijloacele financiare acumulate de la enoriași, iar 76 mii
lei au fost alocați din bugetul local.
Biserica "Acoperămîntul Maicii Domnului"
La 26 noiembrie 2005 a fost sfințită o nouă biserică cu hramul Acoperamintul Maicii Domnului.
Biserica este deschisă pentru slujbele religioase, iar zvonul clopotniței răsună peste întreaga
localitate.

15
Fabrica de vinuri „Vinuri Ialoveni”
Întreprinderea a fost fondată în anul 1953. "Vinuri Ialoveni" este unica uzină vinicolă din
Moldova specializată în producerea vinurilor tip Heres. Heresul este un vin care se produce după
o tehnologie specială în butoaie mari de stejar sub o peliculă de mucegai şi are un buchet nuanţat
de nuci şi migdale, care încîntă pe amatorii acestui vin. Întreprinderea "Vinuri Ialoveni" se află la
circa 10 km la sud de Chişinău şi este cea mai mare întreprindere producătoare a vinului Heres
din Europa de Est, avînd o capacitate de circa 1 milion decalitri de vin şi o colecţie unică de
vinuri de această marcă. Zeci de medalii de aur, argint şi bronz sunt distincţiile binemeritate
obţinute de către vinificatorii din Ialoveni pentru aceste vinuri. Producţia fabricii a fost apreciată
la diverse concursuri internaţionale, colecţia de medalii fiind de circa 50.
Arta populară
Arta populară este reprezentată de orchestra de muzică populară, colectivul de dansuri
populare din Ialoveni.
1.23.1 Mileștii Mici
Mileştii Mici este situat în valea râului Işnovăţ şi pârâiaşului Râpa Satului, coord.geografice:
46.53’, long.27.28’, distanţa de la Chişinău: 18 km.
Scurt istoric
Primele ştiri despre sat sunt foarte confuze. Câteva opinii privind geneza satului sunt:
-30 martie 1528- Petru Rareş, voievodul Ţării Moldovei, dăruieşte slugii sale Luca şi surorilor
lui dreptul de a-şi întemeia moşii în regiunea r.Işnovăţ. Printre nepoţii acestuia menţionăm pe un
oarecare ’’Miile fiul Muşii’’, care primeşte şi el o parte din ocină. Probabil avem de a face cu
strămoşul satului, din ’’Miile fiul Muşii’’ formîndu-se pe parcursul vremii denumirea actuală a
localităţii Mileştii Mici.
-1600- la acest an avem altă variantă de fondare a satului. Mare moşier era pe atunci boierul
Bantâş (avea moşii în satele Costeşti, Pojorăni, Hansca etc.) care lasă moştenire fiului său, Milea,
moşia de lângă satul nostru. Fiindcă era mic de statură i s-a zis ’’cel mic’’, de aici denumirea
satului Mileştii Mici, fapt atestat şi de legenda despre fondarea satului (de remarcat că Ana
Bantâş, fiica boierului Bantâş, va fi mama iluminatului domnitor D.Cantemir.)
-1655- satul este atestat documentar pentru prima dată cu denumirea de Mileşti (sau
Nileşti/Nileaşti), fără să dispunem de amănunte.
Satul e o moşie răzăşească (răzeşi-foşti boieri), şi ţinând cont de aceasta considerăm că Mileştiul
s-ar fi creat mult mai devreme (1400-1450). Actele insuficiente, distruse de stăpânirea turco-
tătară şi rusă, nu ne permit să ne pronunţăm concret.
La 1742 s-a ridicat de către răzeşi prima biserică a satului (din lemn), având drept hram
Sf.Nicolae. La 1862 pe lângă biserică este construită o şcoală având ca învăţător pe preotul din
sat, iar drept elevi 4 băieţi şi o fată din sat. Ulterior, la 29 martie 1876 la iniţiativa tăranilor, este
fondată o şcoală primară de o clasă ce va funcţiona pînă la 1914 (în care se predau de regulă 4

16
discipline: citirea, scrierea, aritmetica şi religia). Ceva mai devreme la 1870 s-a construit (în
piatră) actuala biserică păstrând vechiul hram Sf.Nicolae. Cultura sătenilor va câştiga şi prin
deschiderea la 8 decembrie 1898 a unei biblioteci publice cu 320 volume. Din nenorocirile care
au invadat satul până la Prima Conflagraţie Mondială enumerăm 2 epidemii: -la 1866,9 oameni
vor deceda ca urmare a epidemiei de holeră, iar în 1872,23 săteni vor plăti cu viaţa în faţa
aceleiaşi cumplite boli. În 1949, este creat colhozul ’’Znamia Pobedâ’’, în frunte cu preşedinţii
Budac şi ulterior Oleinicenco. Acesta va exista pâna în 1958 când se va fonda colhozul comun
Ialoveni-Mileşti ’’Moldova Socialistă’’. Pînă în 1973, comuna nu a dispus de primărie proprie,
primăria fiind situată în Ialoveni. În anul 1970-1989 în sat se va construi un local nou de
primărie, în funcţie de primar fiind numit Josan L.D (1974-1989), iar secretar-Vicol I.V. (1974-
1995). În scurt timp satul a ajuns unul din primele în fosta RSSM, fireşte datorită eforturilor
sătenilor a fost fondată fabrica de păstrare şi prelucrare a vinului (1971), grădiniţa de copii,
scoală medie generală (1976). În prezent în localitate activează ÎS Combinatul de vinuri de
calitate, ÎS Mina de piatră. Din rezerva funciară a fostului sovhoz s-au format 890 de gospodării
ţărăneşti care activează separat. Satul mai dispune de o policlinică, magazine, o casă de nunţi, un
teren de fotbal standart european etc. Mileştii Mici, pe parcursul anilor a fost o localitate carea a
oferit ’’carne de tutun’’ pentru conflictele armate ce au avut loc. Astfel avem 5 veterani ai
războiului Afganistan, 85 veterani ai conflictului armat de pe Nistru, cât şi un veteran de la
Cernobâl. Satul este baştina personalităţii culturii basarabene interbelice Mihail Bârcă (1888-
1973) mare compozitor, dirijor, profesor de muzică, prozator, publicist, autor al romanului
’’Morozenii’’ şi a nuvelei ’’Cerşetorul’’.

Atracţii turistice în Mileştii Mici sunt:

 Vatra istorică a satului, care a păstrat sistemul tradiţional de ulcioare, pieţe şi străzi;
 Fântâni seculare cu cumpănă (7 sunt amplasate în ’’Larga’’, altele 7 în ’’Stoian’’ );
 Biserica ’’Sf.Nicolae’’ din 1870;
 Cimitirul cu o vârstă de circa 1000 de ani:
 Moara de vânt:
 Brazda Cazacului;
 Mina de piatră;
 Combinatul de Vinuri ’’Mileştii Mici’’ care a devenit celebru dupa includerea în Cartea
Recordurilor Guiness ca cea mai mare colecţie de vinuri din lume, cu peste 1,5 milioane
sticle. Complexul de galerii (pivniţe) de aici este cel mai mare din Europa, întinzându-se
pe aproximativ 200 km, din care doar 60 km sunt folosiţi.
1.23.2 Horești
Satul Horești este localizat la 25 km depărtare de capitală, în regiune de coline cu vii și livezi.
Are hotar cu moșiile satelor Tîpala (la est), Răzeni și Cigîrleni (la sud), Zîmbreni și Bacioi (la
nord –vest). Cel mai înalt deal din zona e de cealaltă parte a Botnei, el urcă la o altitudine de 194
m. e îmbrăcat cu plantații multianuale și e numit de baștinași „La 5 plopi”. Cea mai timpurie
menționare documentară a acestei așezări este în 1617 , cînd voievodul Radu Mihnea în prima sa
domnie dăruiește vornicului Ureche , mare demnitar în divanul țării, satul Horeștii de pe Botna.
Horești adună 1234 de gospodarii si 3.700 de locuitori. O parte din horesșteni au trecut cu traiul
în alte localități, dar continua strînse legaturi cu bastina. Moșia satului se extinde pe o suprafață

17
de 4.032 ha, dintre care 2.104 ha pamânt arabil, 397 ha plantate cu vii și livezi, fondul forestier
cuprinde 407 ha. Răcoresc meleagul apa Botnei și 4 iazuri, asigură lumea cu apă potabilă 5
izvoare și 200 fîntîni. La apeduct sunt conectate 870 gospodării, la gazoduct 620 de case. Stația
digitală de telefoane dispune de 1000 de numere. Lucrează moara, oloinița, brutăria. În teritoriu
activează 32 de agenți economici și peste 1000 de gospodarii țărănești. De o buna reputație se
bucură Cooperativa de Intreprinzator "Horea-Service", societățile cu raspundere limitata
"Menavit-Lux", "Ghilencom", "Limaj-Cons", "VARM-Malcoci", întreprinderile individuale
"Ghiocel-Gore", "Iovu Ion", "Marislav-Gore", "Carabet Svetlana", "Solomon Andrei", "Leu
Augustina", uscatoria de prune a lui Vladimir Munteanu, ferma de porcine a lui Gheorghe Gore,
filialele asociatilor "Ialoveni-GAZ", "Fertilitate", "Moldtelecom". Horeștenii se mîndresc cu
Casa de Cultura, Liceul Teoretic, Centru de sanatate, gradinița de copii. Biserica de piatra din
sat, moștenită din sec. XIX, a activat în toți anii de regim draconic antihrist, acum e în
reconstrucție capitală. Către jubileul de 2.000 de ani de la naștereaa lui Isus Hristos o fost
fondata o mănăstire cu 7 călugări.
Ce merită de vazut:
• Iazul pitoresc Chihnicea, aflat in apropiere de autostrada Chisinau-Cimislia, un loc superb
pentru odihna cu alei, casute si piste pentru pescari;
• Biserica „ Sf. Nicolai de vara ” cu turnuri falnice si cruci aurite;
• Manastirea „ Sf. Cneaz Vladimir ” plasata intr-un peisaj coplesitor de frumos;
• Muzeul satului (in constructie) care pastreaza legende despre aparitia acestei asezari si o
bogata colectie de folclor local.
• Cei „cinci plopi” care au devenit o emblema a Horestiului.
1.23.3 Ruseștii Noi
Ruseştii Noi este o localitate-centru de comună în Raionul Ialoveni, Republica Moldova. Potrivit
documentelor în care se conţine cea mai timpurie dată cu privire la existenţa satului, el a aparut
la începutul secolului XIV şi anume la 10 aprilie 1524. În cele mai vechi documente satul apare
sub denumirea de: Ruşi, Ruseşti. Numele lui de Ruseşti desigur că e în legatură cu numele de
Rus,Rusu,Ruşii. S-a relatat faptul că satul înca la întemeiere ar fi avut un preot venit de peste
Nistru. Nu se poate şti dacă a fost chiar rus, poate să fi fost şi român, dar faptul că era de peste
Nistru a determinat lumea să-i spună Rus, iar de aici şi satului întreg: Satul lui Rusu, apoi
Ruseşti. Numele adevărat al acestui preot nu se poate şti. Locuitorii erau moldoveni, spun
bătrinii. Pîna în prezent s-au păstrat unele nume de familie iniţiate de recensămînt ca: Ghimp,
Stăvilă, Meşină, Cucu, care pot fi numite ca cele mai vechi familii din sat. Comuna Ruseştii Noi
este aşezat pe panta de nord-vest a unui deal nu prea înalt şi pe şesul ce se întinde pîna pe malul
drept al rîului Botna, prelungindu-se şi pe panta de nord-vest a altui deal aşezat la sud-est de
primul şi despărţit printr-o lăsătură, prezintă un loc pitoresc destul de frumos. Deci teritoriul
satului reprezintă o regiune de deal. Este cunoscută toponimica dealurilor: Chicla, Cuftea, Holm,
Purcariu, dealul lui Matei, denumirea lor este mentionata în ‘’Dicţionarul statistic al Basarabiei’’.
Numărul locuitorilor este de 6000 de oameni.
În fruntea satului se află Administraţia Publică Locală cu primarul şi consilierii, care îşi are
sediul în primăria comunei Ruseştii Noi. În comună activează 4 instituţii de învăţămînt :

18
Grădiniţa de copii ,,Albinuţa " – cu un contingent de 120 copii, Şcoala Primară care are la activ
268 de elevi şi Liceul Teoretic Ruseştii Noi în care îşi fac studiile 456 elevi la treapta gimnazială
şi 74 de elevi, în clasele liceale. În liceu activează 46 de cadre didactic care contribuie la
educarea şi instruirea tinerei generaţii.
Atracții turistice:
 Ansamblul etnofolcloric ,,Cimbrişor”
 Ansamblul de fluierişti “Fluieraşii”
 Pe o colină a satului se înalţă o biserică veche- mîndria satului.
1.23.4 Malcoci
Malcoci este un sat din raionul Ialoveni. Satul este situat la 47.025488 - latitudine Nordică și
28.633669 - longitudine estică. Malcoci are o suprafață totală de 12.14 kilometri patrati, fiind
cuprinsa intr-un perimetru de 19.85 km patrati.
Relieful localității s-a format după regresiunea Mării Sarmatice, dispărute în urmă cu circa 5
milioane de ani. El este variat: șesuri alternînd cu coline, văi cu rîpe, povîrnișuri, platouri. Moșia
localității o constituie 1211 ha. Suprafața terenurilor pe lîngă casa o constituie 296 ha. Anul 1710
e considerat anul de înființare a satului Malcoci. Intemeietorul așezării de pe Valea Catargii este
Mihail Frunza, oștean basarabean. În 1797 a fost ridicată prima biserică în partea locului.
Construită din nuiele tencuite, fiind captușită și cu scînduri. Autoritatea reprezentativa ai
axecutiva a satului este primarul Autoritatea reprezentativa si deliberativa este Consiliul Local
Consiliul local este alcatuit din 13 consilieri din partea a 3 formatiuni politice. De regula
consiliul isi desfasoara sedintele in sediul primariei, la fel ca si primarul. Aparatul primariei este
compus din 6 fuctionari. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului
constituie 2448 de oameni, 48.45% fiind bărbați iar 51.55% femei. Structura etnică a populației
în cadrul satului arată astfel: 98.37% - moldoveni/români, 0.20% - ucraineni, 0.45% - ruși,
0.08% - găgăuzi, 0.65% - țigani, 0.25% - alte etnii. În satul Malcoci au fost înregistrate 758 de
gospodarii casnice la recensămîntul din anul 2004. Membrii acestor gospodării alcătuiau 2448 de
persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.2 persoane. Gospodăriile casnice erau
distribuite, în dependență de numărul de persoane ce le alcătuiesc, în felul urmator: 17.15% - 1
persoană, 17.81% - 2 persoane, 18.47% - 3 persoane, 26.91% - 4 persoane, 13.85% - 5 persoane,
5.80% - 6 si mai multe persoane.
Principalele instituții:
 Învățămint – Școala medie de cultură generală
 Grădinița de copii
 Cultura – Casa de cultură
 Sănătate – Oficiul medicului de familie
 Restaurant “Stejăriș”, care include și un Hotel ***
Ce merită de văzut în Malcoci:
 Biserica “Nașterea Domnului” și “Sf. Ahranghel Mihail și Gavril”;
 Monument de arhitectură din mijlocul sec.XX;
 Atelier de tîmplărie;
 Oloiniță veche.
19
 1.23.5 Văsieni

Văsieni este o comună în Raionul Ialoveni. În această localitate sunt aproximativ 1500 de
gospodării. Numărul exact al populație nu se poate stabili cu exactitate din cauza celor plecați
peste hotare.Economia comunei este majoritar agrară cu toate ca se întîlnesc aici și diverse alte
producții. Comuna Văsieni documentar este atestată în prima jumatate a secolului al XVI-lea, din
perioada lui Ștefan cel Tânăr (Ștefăiță Vodă) și Petru (Petru Rareș sau Petru Șchiopu) voievozi ai
Moldovei, alaturi de satul Manoilești și satele Policeni și Cumpănești (care actualmente
formeaza comuna Ulmu, r-nul Ialoveni). Moșia Văsieni, Manoilești, Policeni și Cumpănești din
cele mai vechi timpuri au curs din trei batrâni: Onciul, Baicul și Băbac care sunt atestați
începând cu secolul al XVII-lea. De-a lungul timpului aceasta a fost stăpânită în parte de răzeși
(stăpâni devălmași) și de mari latifundiari din neamurile boierești cum ar fi Prăjescu pe parcursul
secolului al XVII-lea, Roset (sfârșitul secolului al XVII-lea - secolul al XVIII), Miclescu
(sfârșitul secolului XVIII - prima jumătate a secolului al XIX-lea), din 1872 moșia Văsieni a fost
cumpărată de la Anastasia și Iordache Vârnav-Liteanu, de frații Ion și Petru fii lui Kaetan
Oganovici, urmașii cărora au stăpânit cea mai mare parte, până la începutul reformei agrare din
anii 20 ai secolului al XX-lea.
Hramul satului:
- 21 noiembrie (Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril)
Instituţii:
Liceul Teoretic, Constantin Pogor
Gimnaziu, Liuba Calestru
Grădiniţa nr.1, N.Mihaila
Grădiniţa nr.2, V.Darie
Casa de cultură, L.Guţu
Oficiu poştal, V.Dumitraşco
Centrul de sănătate, Alexei Petcu
Atracții turistice în Văsieni:
 Vatra meşteşugarilor (vizitatorii pot lua cunoştinţă cu tradiţiile seculare ale meşterilor
populari în broderie, croşetat, meşteşugul butnăritului);
 Muzeul de istorie şi etnografie (aici puteţi lua cunoştinţă de istoria plaiului, reprezentată
de vestigii şi obiecte de artizanat).
1.23.6 Suruceni
Satul Suruceni se află la 7 km de orașul Ialoveni, centrul raionului Ialoveni. El este situat de-a
lungul traseului internaţional Balcani. Apariţia satului Suruceni datează din anul 1462. Primele
menţiuni documentare ale satului le întîlnim la 1528. Denumirea satului are la rădăcină cuvîntul
“surici”, ceea ce, conform cercetătorilor, însemna în limba cotropitorilor turci din evul mediu
“pădure”, ori “ocrotitor al pădurii”. Suruceni are în jur de 3000 de locuitori îi circa 1000 de
gospodării. Economia este preponderent agricolă cu întreprinderi de prelucrare a produselor
agricole.
Satul este telefonizat şi electrificat.
Hramul satului - 21 noiembrie, Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril

20
Principalele instituţii (învăţămînt, cultură, economie):
Liceul teoretic „I.Suruceanu” ;
Grădiniţa de copii ;
Casa de cultură ;
SRL „Victoraş” ;
COOP „Luceafărul” ;
Atracții turistice în Suruceni:
 Mănăstirea Suruceni (construită în secolul XIX, în stil arhitectural moldovenesc).
Mănăstirea Suruceni este o mănăstire de călugărițe din Republica Moldova. Initial aici a
fost un mic schit, intemeiat de ieromonahul Iosif, sustinut materialiceste de pitarul Casian
Suruceanu. Pitarul daruise locul pentru schit si a finantatconstruirea primei biserici de
vara de lemn cu hramul Sf. Gheorghe (1794) refacuta in piatra in 1828. Manastirea a fost
inchisa in anul 1959. Aici a fost infiintat un spital de boli de piele si de boli venerice.
Redeschiderea manastirii a avut loc in 1991.
 Atelierul de țesut covoare
1.23.7 Bardar
Bardar este un sat şi comună din raionul Ialoveni. Satul are o suprafaţă de aproximativ 1.91
kilometri pătraţi, cu un perimetru de 8.02 km pătrați.
Referitor la provenienţa denumirii există câteva legende. Una din ele spune că în vremuri
îndepărtate, când pământurile moldoveneşti erau ocupate de hoardele tătăreşti, acest ţinut era
împânzit de păduri. Adesea oamenii căutând să se apere de cotropitorii străini, îşi părăseau vatra
şi luau calea codrului. Odată un gospodar hotărî să nu se mai întoarcă în cătunul pârjolit şi
pustiit, ci să-şi facă o nouă casă cu barda pe care o avea la îndemână – întrebuinţată la cioplitul
lemnului, dar şi ca armă de luptă. Era meşter iscusit acest Bărdar, căci locuinţa lui le-a plăcut şi
altor ţărani de prin părţile celea, încât au început să vină la el după ajutor. Astfel, în preajma
casei lui au început să apară alte case noi. Astfel a luat naştere satul Bardar de la cuvântul
„bărdar”, adică meseriaş care lucrează cu barda.
Conform datelor recensământului din anul 2004, populaţia satului constituie 5010 de oameni,
49.80% fiind bărbaţi iar 50.20% femei.
În satul Bardar au fost înregistrate 1586 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004.
În apropierea localităţii s-a descoperit vatra unui sat din mileniul IV î. Hr. Pe locul fostei aşezări
s-a găsit un ac de aramă şi ceramică specifică pentru epoca de aramă în sud-estul Europei. Lângă
Bardar au mai fost descoperite două staţiuni de la sfârşitul mileniul II î.Hr. Tot aici s-au depistat
fragmente de oale de lut specifice epocii bronzului târziu. În apropierea satului s-au mai
descoperit multe fragmente, obiecte din sec. IV-III î.Hr. şi a sec. VIII-XIV e.n.
Obiective turistice:
 Ferma de struţi. Ferma de struţi de la Bardar prezintă interes deosebit pentru turiştii
moldoveni, dar şi pentru cei din afară. Aici turiştii pot admira cai sălbatici, ponei, păuni,
fazani, lebede negre, răţuşte şi şoimi.

21
  Vinăria Bardar. La vinăria Bardar își exercită activitatea peste 150 de personae, iar cifra
de afaceri a întreprinderii vinicole este de peste 3,5 milioane USD.
2 Informaţii profesionale
2.1 Instrucţiuni pentru vizitarea localităţii pe calea ferată şi cu automobile de
mică şi mare capacitate
Vizitarea localitatii pe calea ferata nu este posibila, intrucit statii sunt putine, iar calea ferata
existenta este utilizata mai mult pentru transportul marfurilor. Cu ajutorul transportului rutier
este posibil de a ajunge in localitate prin intermediul autostrăzilor principale, enumerate mai sus.
Pentru un turist fara transport personal este recomandabil sa ajunga mai intii la Chisinau, dupa
care de la gara auto nord vest sa aleaga ruta Chisinau-Ialoveni sau o ruta care trece prin
localitate. Cazarea in localitate se efectuează prin una din modalitatile enumerate sau la baza de
odihna aleasă. Deasemenea este posibila si calatoria cu ajutorul rulotelor sau a caselor pe roti.
Pentru automobilele de mare capacitate sunt prevazute locuri de parcare special amenajate.
2.2 Hoteluri existente
Lista hotelurilor existente am enumerat-o mai sus. Recomandam unui turist cazarea la hotelul
ROMAN SI CO S.R.L. / hotelul LA PERLA. Tel: +373 22 281817, Fax: +373 22 290808, Mob.:
+373 794 83054 Moldova, MD-6801, Ialoveni, str. Haiducilor, 44.
2.3 Itinerearile vizitelor şi excursiilor
Raionul Ialoveni prezintă un interes turistic deosebit, deoarece fabricile de vin din raion au fost
incluse în circuitul turistic național „Drumul Vinului". Principalele localitati de vizitat sunt:
Mileştii mici, Horesti, rusestii Noi, Malcoci, Vasieni, Suruceni şi Bardar.
Alte obiective turistice în itinerarele excursiilor includ:
 Vatra meșteșugarilor de la Ulmu și Văsieni: aici vizitatorii pot lua cunoștință cu tradițiile
seculare ale meșterilor populari în broderie, croșetat, meșteșugul butnăritului
 Tunelele fostei cariere de piatră transformate în beciuri de la Mileștii Mici
 Valea Botnei - zonă folclorică cu 11 formații etnofolclorice (cântece și dansuri populare,
obiceiuri populare etc.).
 Popasul turistic „Peștișorul de aur" - întreprinderea Piscicolă Costești (căsuțe de vară,
hotel, restaurant, zonă de agrement, lăutari etc.)
 Mănăstirea Suruceni (construită în secolul XIX, în stil arhitectural moldovenesc).
 Muzeul de istorie și etnografie din satul Văsieni (aici vizitatorii pot lua cunoștință de
istoria raionului, reprezentată prin vestigii și obiecte de artizanat).
 Muzeul de Etnografie din cadrul Bibliotecii Petre STEFANUCA
2.4 Tipuri de servicii de primire in localităţi
Dacă turistul are nevoie de cineva care sa il întîmpine, acesta poate contacta o agenţie de turism
locală sau un serviciu de taxi ca să îl întîlnească în gara auto sau la locul de intrare în localitate.
Deja preţurile variază în dependenţă de mai mulţi factori. Alte servicii de primire sunt
disponibile doar delegaţiilor oficiale sau grupelor mari de turişti şi furnizate de către autorităţile
publice locale.

22
 2.5 Tururi efectuate cu transport auto
Agenţiile de turism din ţară oferă diverse excursii prin localitate, itinerarele fiind stabilite.
Deasemenea, agenţiile din localitate oferă asemenea servicii, preţurile fiind mai disponibile.
Pentru mai multe informaţii, turiştii sunt sfătuiţi să acceseze paginile web ale agenţiilor
respective. În cazul în care turistul doreşte să utilizeze transportul personal, acesta va trebui sa
consulte legislaţia în domeniu şi să echipeze vehicolul corespunzător. Deja itinerarul va trebui să
îl stabileasca de sine stătător.
2.6 Instrucţiuni cu caracter voluntar, vize, paşapoarte şi certificate sanitare
Turiştii străini, conform originii sunt obligaţi să dispună de vize turistice, permise de conducere,
paşapoarte valabile şi certificate medicale corespunzătoare. Acestea sunt verificate la vamă, la
intrarea în ţară. Pentru turiştii locali, buletinul de identitate si permisul de conducere (in caz ca
calatoreste cu vehicul) sunt suficiente.
Concluzii și recomandări
Cultura unei localităţi este mai întîi expresia conștiinței naționale, iar valorile materiale și
spirituale create de reprezentanții de vază, constituie memoria colectivă a neamului. Turismul
rural este una din cele mai bune activități pentru o dezvoltare sigură și durabilă, și mai ales
ecologie, economice și sociale create în Republica Moldova. El se poate dezvolta cu success
numai în medii favorabile din toate punctele de vedere. Recreerea în mediul rural urmărește nu
numai scopul de a admira patrimonial natural, etno-cultural și economic de la sate de către
turistul local și cel străin, ci este și un bun prilej de a practica un consum alimentar de produse
ecologic pure, atît întru sănătatea fizică și morală a călătorilor, cît și pentru sănătatea mediului
însuși, contribuind nemijlocit la prosperarea bunăstării săteanului. Pentru dezvoltarea turismului
rural, este necarsară elaborarea unui program special, la nivel de stat, dar și la nivel de cetățean
aparte, în care să fie schițate posibilitățile reale existente ce ar putea contribui la crearea treptată
a acestor subramuri ale turismului modern. În dezvoltarea și promovarea turismului rural în
localitatea rurală, există atît posibilități promițătoare, cît și obstacole serioase. Mediul rural este
încă slab prgătit pentru a primi turiști, în special pe cei străini. Însă lichidarea acestor obstacole
(infrastructura slab dezvoltată, dotarea tehnico-etilitară necorespunzătoare, ș.a.) necesită timp și
resurse financiare considerabile. Situația poate fi schimbată spre bine prin promovarea activă a
reformelor economice, juridice, sociale, atît la nivel de țară, cît și la nivel de individ. Raionul
Ialoveni reprezintă un adevărat izvor de resurse turistice antropice și naturale care ar prezenta
interes atît pentru turiștii locali cît și pentru cei internaționali. Emanciparea turismului rural în
această localitate necesită depășirea unor deficiențe care reprezintă o serioasă piedică în
desfășurarea activității de turism. Depășirea problemelor de ordin tehnic ar deschide noi
oportunități și perspective pentru această localitate care ascunde în sine un vast patrimoniu ce
necesită a fi descoperit și valorificat.

Bibliografie
1. Jolondovschi, „Turismul ecologic și rural: realități și perspective”, ed.Prometeu, Chișinău
2001;
2. V. Glăvan, „Strategii de valorificare a potenţialului rural şi de dezvoltare a
agroturismului”, 1997.

23
 3. Veaceslav Ioniță, Igor Munteanu, Irina Beregoi - Ghidul orașelor din Republica Moldova
(TISH, F.E.-P. Tipografia Centrală, Chișinău, 2004), 248 p.,
4. Stăvilă T., Ciobanu C.I., Diaconescu T., Patrimoniul Cultural al Republicii Moldova, Ed.
Arc/Museum , Chişinău, 1999, 272 p.
Resurse web:
1. Wikipedia, articolul Raionul Ialoveni, disponibil la
https://ro.wikipedia.org/wiki/Raionul_Ialoveni 16.4.18
2. Wikipedia, articolul Religia în Republica Moldova, disponibil la
https://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_%C3%AEn_Republica_Moldova 16.4.18
3. ODIMM, articolul Ialoveni, disponibil la https://www.odimm.md/ro/chisinau/81-agenda-
ialoveni.html 16.4.18
4. Locals, articolul Baze De Odihnă În Sânul Naturii: 11 Locuri Unde Să Mergi La Picnic
Înafara Chișinăului, disponibil la http://locals.md/2016/baze-de-odihna-in-sanul-naturii-
11-locuri-unde-sa-mergi-la-picnic-inafara-chisinaului/ 16.4.18
5. Casata, articolul lista companiilor din orasul ialoveni care practica activitatea licentiata
de tip "transportul auto de călători în folos public; transportul auto internaţional de
mărfuri" , disponibil la http://companies.casata.md/companies.php?
l=ro&action=viewlicencedactivitycompaniesbylocalitate&lid=5501&id=72 16.4.18
6. Casata, articolul lista companiilor din raionul ialoveni care practica activitatea licentiata
de tip "transportul auto de călători în folos public" , disponibil la
http://www.companies.casata.md/companies.php?
l=ro&action=viewlicencedactivitycompaniesbyraion&rid=5500&id=85 16.4.18
7. Google Maps , disponibil la https://www.google.com/maps/ 16.4.18
8. Pagina oficiala a Serviciului Vamal al Republicii Moldova, http://www.frontiera.gov.md/
16.4.18
9. Adevarul, articolul Mâncăruri tradiţionale în Republica Moldova , disponibil la
http://adevarul.ro/moldova/actualitate/mancaruri-traditionale-republica-moldova-
mamaliga-zeama-pui-taitei-casa-si-pofta-buna-1_55d6e615f5eaafab2cc6ef56/index.html
16.4.18
10. Cybo, articolul Restaurante din Ialoveni, Raionul Ialoveni, disponibil la https://pagini-
aurii.cybo.com/MD/ialoveni/restaurante/ 16.4.18
11. Agentia Tursimului a RM , articolul Raionul Ialoveni, disponibil la
http://turism.gov.md/index.php?
pag=trasee&opa=view_loc&&tur=2c7b94dc929addbae9366ebb7ac11edd&id=29&l=
16.4.18
12. Totul.md, articolul Ialoveni , disponibil la http://old.totul.md/ro/company/region/Ialoveni
16.4.18
13. Media azi, articolul Ziar "Ora locală", disponibil la
http://www.media-azi.md/ro/institutia-media/ziar-ora-local%C4%83 16.4.18
14. Wikipedia, articolul Listă de ziare din Republica Moldova, disponibil la
https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_ziare_din_Republica_Moldova 16.4.18

24