Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aprilie 2019
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU”
Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting proiectant
general (CCPEC)
Parteneri elaboratori:
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI – CICADIT
Director CICADIT: prof. dr. Ioan IANOȘ
Colectiv de elaborare:
Listă cartograme
Cartograma 1. Distribuția altitudinilor la nivelul județului Suceava ............................................. 13
Cartograma 12. UAT-uri ce prezintă aluncări de teren din județul Suceava ................................ 41
Cartograma 13. Harta seismicității la nivelul județului Suceava ................................................... 42
Cartograma 14. Obiective cu risc tehnologic – județul Suceava ..................................................... 55
Cartograma 15. Incendii în primele 11 luni din 2018 – județul Suceava ....................................... 59
Cartograma 16. Aciditatea solului în județul Suceava ..................................................................... 85
Cartograma 17. Arii naturale protejate în județul Suceava – SCI ................................................. 89
Listă figuri
Fig. 11. Reprezentarea valorilor medii anuale pentru poluare la cele patru stații de monitorizare
a aerului în județul Suceava..............................................................................................................78
Listă tabele
Tabel 1. Cantitatea anuală de precipitaţii (mm) şi cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24
de ore (mm) la staţii meteorologice din judeţul Suceava ................................................................. 17
Tabel 2. Caracteristici geografice ale râului Siret și afluenților săi ................................................ 19
Tabel 3. Resurse de subsol – județul Suceava ................................................................................... 26
Tabel 6. Zone cu risc scăzut seismic – zona extremă de S-SV a județului ..................................... 42
Tabel 7. Zone cu risc scăzut seismic – zona centrală și de N-NV a județului................................. 43
Tabel 8. Operatorii minieri care au intrat sub incidenţa H.G. nr.856/2008 privind gestionarea
deşeurilor extractive ............................................................................................................................ 53
Tabel 9. Unități economice din județul Suceava care intră sub incidența directivelor IED,
SEVESO și Legea 278/2013 ................................................................................................................ 54
Tabel 10. Tabel centralizator UAT – Incendii în primele 11 luni din 2018 .................................... 56
Tabel 11. Perimetre miniere sistate în prezent cf. HG 493/2000, HG 1486/2004 și HG 1008/2006
............................................................................................................................................................... 67
Tabel 16. Utilizarea îngrășămintelor chimice NPK între anii 2012 – 2016 în județul Suceava .... 84
Tabel 17. Pesticidele folosite în agricultură în perioada 2012-2016 în județul Suceava ............... 86
Tabel 18. Pesticidele folosite în agricultură în perioada 2012-2016 în județul Suceava ............... 86
Tabel 19. Ariile naturale protejate de interes național și specificul rezervațiilor sucevene ......... 87
Tabel 22. Ariile speciale de protecție avifaunistică din județul Suceava ...................................... 110
Tabel 23. Tipuri de peisaj antropizat în județul Suceava .............................................................. 121
Tabel 24. Principalele disfuncționalități identificate pentru județul Suceava ............................. 132
Tabel 25. Situația ierarhizării și prioritizării domeniilor și problemelor de mediu .................... 137
Tabel 26. Situația ierarhizării și prioritizării problemelor de mediu din județul Suceava ........ 137
Tabel 27. Tabel centralizator UAT – probleme de mediu în județul Suceava ............................. 141
Zona de dealuri și
lunci 17%;
astfel că teritoriul județului este alcătuit 65,4% (5593 kmp) din forme de relief cu altitudini între 800 și
2100 m specific arealelor montane și 34,6% (2960 kmp) din relief sub 800 m specific podișurilor,
depresiunilor și dealurilor subcarpatice (Cartograma 1 și 2).
În acest areal carpatic și subcarpatic sunt întâlnite tipuri și subtipuri de relief care se deosebesc din
punct de vedere morfometric și morfografic (Ielenicz, 2005).
Subcarpaţii Moldovei sunt cuprinşi între Valea Moldovei (în nord), Valea Trotuşului (în sud),
Carpaţii Orientali (în vest) şi culoarul Siretului (în est). Subcarpaţii Moldovei formează o zonă de
trecere de la Carpaţii Orientali la Podişul Moldovei. Deşi unele trăsături subcarpatice sunt prezente pe
o zonă foarte îngustă (4 km) şi la nord de Valea Moldovei (depresiunile Solca şi Cacica), aceasta este
inclusă în
Podişul Sucevei, Subcarpaţii în forma clasică fiind situați doar la sud de Valea Moldovei. Subcarpaţii
Moldovei au o altitudine medie de 400 – 500 m şi altitudini extreme cuprinse între 915 m (Culmea
Pleşului) şi 150 m spre culoarul Siretului. Se caracterizează printr-un relief deluros cu structură cutată,
cu versanţi neuniformi, frecvent afectaţi de procese de eroziune şi alunecări. Depresiunile au fie aspect
colinar, fie aspect de câmpie cu terase întinse ce coboară către luncile râurilor ce le străbat.
Subcarpaţii Moldovei sunt mai simpli decât ceilalţi subcarpaţi, în judeţul Suceava identificându-se
două depresiuni subcarpatice (Mălini şi Râşca), trei culmi deluroase subcarpatice (Dealurile Pleaşa,
Budaru şi Pleşu) şi un culoar de contact cu Podişul Moldovei (Culoarul Moldovei, al treilea şi ultimul
sector al Văii Moldovei). Toate sunt oblice pe Carpaţi şi paralele cu râurile Moldova şi Bistriţa. Sunt
mai vechi decât restul Subcarpaţilor, fiind formaţi din strate miocene cutate, pe alocuri, la exterior,
păstrându-se şi urme de sarmaţian piemontan necutat, care este specific Podişului Moldovei.
Depresiunea Dornelor este încadrată de Munții Bistriței Aurii la nord, Munții Bistriței la sud-est,
Munții Călimani la sud și Munții Bârgăului la vest. Depresiunea se îngustează spre est către cheile
Zugrenilor de pe valea Bistriței, iar după ieșirea din chei relieful prezintă spre vest o deschide cu aspect
de câmpie.
A3. Clima
a) Condiții climatice
Teritoriul județului Suceava se încadrează în provincia climatică Df (W. Köppen),caracterizată prin
climă de natură boreală, cu ierni friguroase și umede, cu temperatura medie a lunii celei mai reci sub -
b) Temperatura aerului
Valorile medii anuale ale temperaturii aerului se caracterizează prin importante variaţii între regiunea
montană şi cea de podiş. Temperaturile medii anuale au valori între 0 (Călimani) şi 6°C în zona
munţilor şi de 6 – 8°C în Obcinele Bucovinei în timp ce în Podişul Sucevei mediile sunt cu aproape
două grade mai mari.
• Temperatura medie anuală este 6-7°C, climatul montan are temperatura medie anuală. 0-2°C
(vârfurile Negoiu Românesc, Pietrosu), iar cea a podișului este de 6-8°C (în estul podișului, Valea
Sucevei și valea Siretului).
• Temperaturile minime înregistrate au avut valori de până la -38,5°C, iar cele maxime s-au
apropiat de +40°C (în anul 2000).
Precipitaţiile cad în proporție de 70 – 80% sub formă de ploaie, repartiţia şi regimul acestora fiind
influenţate de altitudinea reliefului. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în lunile mai – iulie, iar
cele mai mici se înregistrează iarna, februarie fiind luna cea mai săracă în precipitaţii.
Cantitatea medie anuală de precipitaţii este puternic influenţată de dispunerea treptelor de relief faţă de
circulaţia generală a maselor de aer. Astfel se explică cantităţile mai mari de precipitaţii de peste 1300
– 1400 mm din sud-vestul judeţului (Munţii Călimani), care scad până la mai puţin de 600 mm anual în
valea Siretului, din estul judeţului (Raport privind starea mediului în județul Suceava 2015).
În zona montană cantitatea medie anuală a precipitațiilor se încadrează intervalului de peste 1200-1400
mm/an,
În zona de dealuri înalte și de podiș cantitățile sunt între 700-1000 mm/an, zona submontană
înregistrând cantități medii anuale de 800-900 mm,
În arealul dealurilor joase și culoarului Siretului, cantitatea de precipitații scade sub valoarea de 700
mm/an, pentru ca în valea largă a Sucevei să primească numai 550-600 mm/an.
Regimul precipitațiilor atmosferice înregistrează o scădere a cantității de precipitații de la Vest la Est
(sud-vest/nord-est).
Cantitatea anuală de precipitaţii şi cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore la staţii
meteorologice din judeţul Suceava poate fi observată în tabelul următor. Se poate observa că maxima
absolută de precipitații în 24 ore a fost înregistrată în 1951la Rădăuți cu o valoare de 103 mm.
a) Apele subterane
În zona montană se găsesc acumulate cantităţi imense de apă subterană în depozitele aluvionare de
luncă şi terasă, precum şi la baza altor roci de suprafaţă. În regiunea de podiş, apele subterane sunt
b) Apele de suprafață
Întreaga rețea hidrografică ce drenează teritoriul județului Suceava este tributară bazinului hidrografic
Siret. Rețeaua apelor curgătoare din arealul sucevean sunt afluenți de dreapta ai Siretului și au direcția
de curgere NV-SE, Siretul fiind singurul curs de apă cu direcție de scurgere de la nord la sud.
Lungimea apelor curgătoare în județul Suceava însumează 3.092 km și au o densitate care depășește
frecvent 1 km/kmp în zona de munte, scăzând sub 0,5 km/kmp în zona de podiș, densitatea medie fiind
de 0,3 km/kmp în partea de nord-est și 0,7 km/kmp în sud-vest.
Principalele cursuri de apă, afluenți ai Siretului sunt prezentați în Tabelul 2 și Cartograma 3:
Conform Hărții pedologice a județului Suceava (figura 6) în județul Suceava se întâlnesc următoarele
clase de soluri:
• Protisoluri, reprezentate prin Litosoluri (soluri cu profil scurt) și Aluvisoluri (soluri tinere,
formate pe sedimente fluviatile recente), întâlnite în toate zonele climatice
• Cernisoluri răspândite în Podişul Sucevei, respectiv jumătatea estică a judeţului, asociate cu
soluri din clasa Luvisoluri. Sunt soluri favorabile culturilor agricole și sunt reprezentate prin
Faeoziomuri tipice (fostele cernoziomide, cunoscute în literatura de specialitate şi pratoziomuri),
Faeoziomuri greice (fostele soluri cenușii) se găsesc răspândite în partea sudică a Podişului
Dragomirnei, pe terasele inferioare ale Siretului şi Sucevei, în partea central nordică şi nordică a
Podişului Dragomirnei pe unele glacisuri de versant şi interfluvii sculpturale din cadrul înşeuării
Bălcăuţi în asociaţie cu faeoziomurile tipice şi cernoziomuri şi faeoziomuri argice. Rendzine care
apar pe depozite detritice sau eluvii periglaciare din calcare şi dolomite, în zona montană a
județului Suceava.
• Umbrisoluri - Solurile principale ale acestei clase sunt Nigrosolurile şi Humosiosolurile. În
judeţul
Suceava solurile aparţinând acestei clase ocupă suprafeţe mici în munţii Raru şi Giumalău şi sunt
ocupate în special de pajişti secundare montane.
• Cambisoluri - sunt caracteristice formelor de relief tinere sau continuu reîntinerite. Ele sunt
reprezentate prin Eutricambosoluri (formate pe materiale parentale bogate în baze (aluviuni
carbonatice, loess, marne, luturi reziduale calcaroase) și Districambosoluri, dezvoltate în special
pe rocile cristaline acide din regiunea montană.
În acest spațiu geografic există o mare varietate a componentelor geografice: geologie și relief, care se
constituie în importante resurse naturale de sol și subsol. Resursele naturale importante de care dispune
județul au stat la baza dezvoltării economice locale.
După cum se poate observa în Tabelul 3 și Cartograma 5, resursele de subsol sunt următoarele:
Tabel 3. Resurse de subsol – județul Suceava
Nr crt Resursă naturală Zonă de exploatare
1 Minereu uranifer Sectoarele miniere Crucea-Botoșana
2 Minereu polimetalic Manaila, comuna Breaza
Folosirea în perspectivă durabilă a resurselor de sol și subsol necesită asigurarea unui management
eficient și aplicarea normelor celor mai bune practici privind gestionarea în ansamblu a materiei prime.
c) Resurse forestiere
În județul Suceava fondul forestier proprietate publică a statului se află în administrarea Direcției
Silvice Suceava. Din anul 2018, ca urmare a parcurgerii etapelor procesului de certificare conform
standardului FSC a obținut certificatul FSCR, valabil până în anul 2023.
La nivel de județ sunt 24 de ocoale silvice certificate: Ocolul silvic Adâncata, Breaza, Brodina,
Broșteni, Cârlibaba, Crucea, Dolhasca, Dorna Candreni, Falcău, Fălticeni, Frasin, Gura Humorului,
Iacobeni, Mălin, Marginea, Moldovița, Pătrăuți, Pojorâta, Putna, Râșca, Solca, Stulpicani, Vama, Vatra
Dornei și pepiniera Salcea.
Pentru judeţul Suceava inundațiile constituie principalul hazard natural generator de pagube şi de
situaţii de urgenţă. Hazardele hidrologice sunt favorizate de marea densitate a reţelei hidrografice, de
condiţiile climatice specifice şi de activitatea umană (construcţii în zone inundabile, subdimensionări
constructive ale podurilor, neîntreţinerea albiilor şi podeţelor etc.). La acestea se adaugă unele condiţii
În bazinul hidrografic al râurilor Bistriţa, Moldova şi Suceava un factor important de risc pe timp de
iarnă îl reprezintă inundaţiile provocate de formarea unor structuri de gheaţă (năboi, zăpoare, poduri de
gheaţă) (Schema riscurilor teritoriale 2019, ISU Suceava) (Cartograma 9).
În ceea ce privește frecvența inundațiilor la nivel de UAT, Iacobeni este localitatea cu cea mai mare
frecvență de producere a inundațiilor (10), la polul opus situându-se Poiana Stampei și Pârteștii de Jos
(0). De asemenea, valori ridicate (7-8) se înregistrează în Breaza, Brodina, Broșteni, Câmpulung
Moldovenesc, Dolhasca, Dolhești, Frasin, Fundu Moldovei, Gura Humorului, Izvoarele Sucevei,
Mănăstirea Humorului, Păltinoasa, Solca, Stulpicani, Ulma, Vicovu de Jos. Media frecvenței la nivel
județean este de 5 (Cartograma 10).
Reprezentarea grafică a celor expuse mai sus s-a realizat in Harta de hazard la producerea alunecărilor
de teren, (harta coeficientului mediu de hazard – Km).
c) Seisme
Conform zonării seismice a României (STAS 11100 / r-1-77), judeţul Suceava se află cuprins în zona
de intensitate de grad 6 MSK, iar o porţiune din judeţ (zona extremă de SE) în zona de intensitate de
grad 7MSK.
O caracteristică distinctă din punct de vedere seismic o reprezintă zona extremă de NE a judeţului,
localităţile rurale şi urbane din aria subsecventă a localităţilor Siret şi Rădăuţi, zonă de risc specific de
intensitate 7 MSK, cu epicentrul în apropiere de Cernăuţi (Ucraina).
Din punct de vedere al coeficientului seismic ks (Normativul P100/92), în judeţul Suceava sunt
delimitate 3 zone distincte:
Zone cu risc scăzut se clasifică conform ISU Suceava după cum urmează:
1. Zona extremă de S - SV a judeţului, care cuprinde localităţile dispuse în raionul de intervenţie al
Detaşamentului de Pompieri Vatra Dornei cu Punctul de lucru Poiana Stampei.
2. Zona centrală şi de N-NV a județului, care cuprinde localitățile dispuse în raionul de intervenţie al
Detașamentului de Pompieri Câmpulung Moldovenesc şi al Gărzii de Intervenție Gura Humorului:
Notă: Fiind un fenomen natural de origine geologică care nu poate fi anticipat, cutremurul de pământ
se poate produce în orice zonă al județului.
La nivel de județ au fost elaborate o serie de studii care stau la baza dezvoltării actuale și de
perspectivă a județului, precum: Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a Județului Suceava,
perioada 20112020, Strategia integrată de dezvoltare urbană a municipiului Suceava 2016-2030,
Strategia județeană de reducere a emisiilor de CO 2 pentru județul Suceava pentru perioada 2017-
2013, Strategia județeană de reducere a emisiilor de CO 2 pentru județul Suceava pentru perioada
2007- 2013, Raport privind starea economică și socială a județului Suceava în anul 2017, Raport
privind activitatea Direcției de Sănătate Publică a Județului Suceava desfășurată în anul 2017,
Raport de mediu. Starea factorilor de mediu 2017, Programul Județean de Transport public de
persoane în Județul Suceava, alături de documentații elaborate la nivel de regiune ca Strategia de
Dezvoltare Regională de Nord-Est 20142020, Raport strategic privind monitorizarea Planului de
Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020, Planul de Dezvoltare Regională de Nord-Est 2014-2020,
Planul Regional de Acțiune pentru Turism Nord-Est, 2017-2023, august 2017 și documentații
elaborate la nivel de țară Raport de mediu. Strategia de dezvoltare teritorială a României. România
policentrică 2035 Coeziune și competitivitate teritorială, dezvoltare și șanse egale pentru toți oamenii,
Master Planul General de Transport al României, 2014 – 2034, Planul Național de management
actualizat aferent porțiunii naționale a Bazinului hidrografic internațional al Fluviului Dunărea.
Sinteza planurilor de management actualizate la nivel de bazine/spații hidrografice,
Administrația Bazinală de Apă Siret.
La nivel local, instituțiile sociale care asigură buna dezvoltare a orașului sau comunei (domeniul
sănătate, poliție, transport public, agenți economici și învățământ) au propriile planuri și programe de
1 http://www.rasfoiesc.com/legal/drept/Institutiile-dreptului-mediulu25.php
• Informare a societății civile cu privire la problemele de mediu din arealul în care trăiesc
• Educarea cu privire la posibile fenomene extreme și modul de comportare a populației în aceste
cazuri
Tabel 8. Operatorii minieri care au intrat sub incidenţa H.G. nr. 856/2008 privind
gestionarea deşeurilor extractive
Nr. Operatorul minier HG 856/2008 Observații
crt. Anexa 3 ctg.A
Da Nu
1. Compania Națională a Gestionarea deşeurilor din industria extractivă a
Uraniului SA București – - x minereurilor radioactive, face obiectul Tratatului de
Sucursala Suceava Instituire a Comunităţii Europene a Energiei
Atomică (Euratom)
2. SC SINAROM MINING
GROUP SRL Bucureşti- - x Halda de steril Mănăilă
Punct de lucru Iacobeni -
Cariera Mănăila
3. SC SINAROM MINING Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European şi a
GROUP SRL Bucureşti- Consiliului, privind gestionarea deşeurilor din
Punct de lucru Iacobeni - x - industriile extractive art. 7 alin. (3): În cazul în care
Depozitul de steril uzina raportul menţionat la alin. (2) (n.n. raport dintre
Cariera Oiţa greutatea în materie uscată a deşeurilor clasificate
ca periculoase şi a deşeurilor totale ce sunt
depozitate în instalaţie, la sfârşitul perioadei
planificate de exploatare) este mai mare de 50 %,
Ambii operatori minieri au elaborat planuri de gestionare a deşeurilor extractive, avizate de Agenţia
Naţională pentru Resurse Minerale şi APM Suceava.
Tabel 9. Unități economice din județul Suceava care intră sub incidența directivelor
IED, SEVESO și Legea 278/2013
Nr. Localizarea unității Directive: Activitatea cf. Observații:
Crt. economice în județ IED, Legea 278/2013 Reglementare
SEVESO III Anexa 1 /Conformare
1. SC EGGER IED 1.1 Arderea combustibililor în Autorizare
Romania SRL, instalații cu o putere termică /conformă
comuna Dornești, nominală totală egală sau mai
mare de 50 MW
2. SC EGGER IED, 1.1 Arderea combustibililor în Autorizare
Tehnologia SRL SEVESO instalaţii cu o putere termică /conformă
nominală totală egală sau mai
mare de 50 MW
3. SC MONDECO IED 5.1 Eliminarea sau valorificarea Autorizare
SRL Suceava, Calea deşeurilor periculoase, cu o /conformă
Unirii r.22 capacitate de peste 10 tone pe zi,
implicând desfăşurarea uneia sau a
mai multora dintre următoarele
activităţi: a) – k)
4. SC AMBRO SA IED 6.1b 6.1. Producerea în instalaţii Autorizare /2013
Suceava, Calea industriale de: b) hârtie sau carton,
Unirii nr.34 cu o capacitate de producţie de
peste 20 de tone pe zi;
5. SC BIOENERGY IED 1.1 Arderea combustibililor în Autorizare
Suceava SRL instalaţii cu o putere termică /conformă
nominală totală egală sau mai
mare de 50 MW
6. SC SINAROM IED În procedură de
Minning Group SRL autorizare
București, /conformă
Depozit de steril
Oița, comuna
Ciocănești
Eliminarea deşeurilor generate se realizează pe haldele de steril ale CNU Crucea pe halda Mănăilă şi pe
depozitul de steril uzinal Cariera Oiţa depozit de categoria A, conform anexei nr. 3 din HG nr.856/2008
privind gestionarea deşeurilor din industria extractivă.
Se observă faptul că cele mai mari valori (peste 20 de incendii) se înregistrează în cele 5 municipii din
județ și în orașul Gura Humorului – vezi cartograma 15.
Cartograma 15. Incendii în primele 11 luni din 2018 – județul Suceava
• Umiditate ridicată a solului poate fi permanentă și duce la gleizarea păturii de sol, situații întâlnite
în zona depresionare a Rădăuților (Horodnic, Frătăuții Vechi, Volovăț, Rădăuți și parțial la
Grănicești și Vicovu de Sus, zona Cornu Luncii – Sasca – Baia); sau poate fi temporară când se
• Deficitul de elemente nutritive în sol este strâns legat de calitatea acestuia, fiind una din
problemele cu care se confruntă agricultura suceveană din zona de deal și podiș. Elementele
chimice deficitare sunt azotul și fosforul, cantitatea de potasiu necesar dezvoltării plantelor fiind
asigurată de subsolul petrografic constituit în bună parte din roci potasice. Ca urmare, pentru
fertilizarea suprafețelor agricole se impune utilizarea de îngrășăminte chimice complexe, în
special cele azotoase și fosfatice.
Fertilizanţii (îngrăşăminte chimice) sunt substanţe ce conţin cel puţin un element nutritiv de bază
pentru sol: azot, fosfor, potasiu (N:P:K). Fertilizanţii trebuie aplicaţi după analiza chimică a solului,
care arată carenţa în elemente şi microelemente. În caz contrar, dozele mari de azotat de amoniu
produc acidifierea solului.
În anul 2016 în județul Suceava a fost folosită o cantitate totală de îngrăşăminte complexe (NPK) de
2624 t.s.a. (tone substanțe active). Cei mai socilitați fertilizanți au fost îngrăşămintele azotoase (azotat
de amoniu, nitrocalcar, uree, sulfat de amoniu) în cantitate de 1640 t.s.a., îngrăşămintele fosfatice
(triplu superfosfat, superfosfat) în cantitate de 497 t.s.a și cele potasice în cantitate de 487 t.s.a.
Comparativ cu anul 2012, din datele Anuarului Statistic al județului Suceava se remarcă faptul că la
nivel de județ, îngrășămintele chimice folosite în agricultură au scăzut semnificativ în patru ani pentru
cele trei componente de bază, astfel: pentru îngrășămintele azotoase cantitatea s-a redus cu 2317 t.s.a.
față de 2016, pentru cele fosfatice cu 989 t.s.a. și pentru cele potasice cu 553 t.s.a.
Influenţa sectorului agricol asupra mediului
Cunoașterea structurii solului are importanță pentru că asigură coexistența a două proprietăți fizice
importante: permeabilitatea și capacitatea de reținere a apei, îmbunătățind totodată regimul
substanțelor nutritive din sol, și diminuează intensitatea eroziunii. Structura solului este un factor
important de care trebuie să se țină seama în activitățile agricole, în special a celor de îmbunătățiri
funciare. Caracteristicile solului (conținutul de argilă, calciu, materie organică), vor impune natura
lucrărilor ameliorative în caz de necesitate.
Umiditatea solurilor depinde de climă, relief, proprietăţile solului, adâncimea apei freatice, vegetaţie şi
activitatea omului. Regimul hidric al solului reprezintă ansamblul tuturor fenomenelor de pătrundere,
mişcare, reţinere şi pierdere a apei din sol și reprezintă bilanţul de apă al solului. Când intrările de apă
în sol sunt mai mari decât ieşirile, bilanţul este pozitiv, iar solul are un regim hidric excedentar, putând
asigura apa necesară dezvoltării plantelor. Când intrările sunt mai mici decât ieşirile regimul hidric al
solului este deficitar şi plantele suferă din cauza lipsei umidităţii scăzute din sol. În județul Suceava
calitatea solului este vulnerabilă datorită următoarelor acțiuni:
• Lucrările de îmbunătățiri funciare nu s-au mai dezvoltat în ultimii 5 ani, suprafețele amenajate prin
irigații rămânând la aceeași lungime în 2017 față de 2013 (3791 ha), suprafețele amenajate cu
lucrări de desecare și drenaj au rămas la 44904 ha, iar suprafețele privind lucrările de combatere a
eroziunii solului au rămas la 85189 ha.
2 Ghid-tehnic-impadurire-terenuri-degradate_coment-IT240615.pdf
• Arăturile pe pante efectuate perpendicular pe curbele de nivel prin care se reduce riscul
apariției ravenării și în final scoaterea terenului din clasa de fertilitate agricolă și încadrarea în
categoria terenurilor neproductive.
• Rotația culturilor este o tehnică tradițională prin care se menține echilibrul compoziției
chimice a solului, este simplu de aplicat, se face cu costuri reduse și constituie o metodă
eficientă de prevenire a bolilor și dăunătorilor în mediul agricol.
• Evitarea monoculturii întrucât conduce la dezechilibre ale solului din punct de vedere a
substanțelor nutritive. Plantele cultivate ani la rând pe aceeași suprafață devin tot mai
vulnerabile la boli și dăunători.
Agricultura ecologică - O alternativă la agricultura tradițională
Agricultura ecologică are rolul de a produce hrana potrivită metabolismului uman, în deplină corelație
cu conservarea și dezvoltarea mediului. Scopul agriculturii organice sau ecologice este de a furniza pe
piață produse agroalimentare proaspete și autentice care să respecte factorii naturali și de mediu.
Obiectivele, principiile şi normele aplicabile producţiei ecologice sunt prevăzute în legislaţia
comunitară şi naţională care reglementează: procesarea, etichetarea, comerţul, importul, inspecţia şi
certificarea din sistemul agriculturii ecologice. 3
3 http://www.madr.ro/agricultura-ecologica.html
b) Surse industriale
Din studiile finalizate în documente care au stat la baza realizării Strategiilor de dezvoltare durabilă la
nivel de oraș, municipiu și județ, reiese că toate ramurile economiei prezente în teritoriu prezintă un
factor de impact mai mare sau mai mic asupra mediului. Ca urmare, un punct vedere important asupra
protecţiei mediului îl are gestionarea corectă a activităților economice.
Industria este principalul factor cu impact negativ asupra mediului, datorită producerii de emisii
(poluanţi gazoşi, solizi şi lichizi) care sunt evacuați în aer, apă şi sol, mai mult sau mai puțin epurați.
Prelucrarea resurselor naturale și valorificarea lor industrială, consumul de energie în procesele de
producţie sunt generatori de factori poluanţi cât şi de deşeuri, toate aceste acțiuni reprezentând
principala cauză a poluării și implicit a deteriorării mediului. Deșeurile generate de industrie pot afecta
solul printro gestionare defectuoasă privind colectarea, transportul, tratarea, reciclarea și depozitarea
deșeurilor. Reglementarea gestionării deșeurilor este asigurată prin legislația de mediu națională, care
respectă total transpunerea legislației europene în vigoare. Luarea măsurilor pentru prevenirea şi
reducerea emisiilor în aer, apă şi sol cât şi managementul deşeurilor sunt obiectivele principale privind
protecţia mediului, iar monitorizarea și controlul activităţilor trebuie să respectare principiile
conceptului dezvoltării durabile.
Pentru sectorul industriei județului Suceava, măsurile cu privire la diminuarea și/sau eliminarea
poluării generate de industrie vizează următoarele acțiuni:
• Prevenirea poluării, prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT);
• respectarea emisiilor în limita concentrațiilor maxime admise (c.m.a.) legislativ, astfel încât să nu
se producă nici o poluare semnificativă;
• Aplicarea conceptului 3R – Reducere –– Refolosire - Reciclare, astfel încât să se evite
producerea de deșeuri în exces, iar în cazul în care se produc deșeuri în cantități semnificative, o
4 http://ec.europa.eu/agriculture/organic/home_ro
• În cazul încetării definitive a activității și dezafectarea terenurilor, să fie luate măsurile necesare
pentru eliminarea oricărui risc de poluare a amplasamentului.
• Susținute de o infrastructură deja existentă la nivel de unitate industrială retehnologizată, calitatea
aerului în județul Suceava este asigurată prin:
• Amplasarea platformelor industriale în lunca râului Suceava de la periferia orașului, respectiv
Platforma industrială Valea Sucevei și Platforma industrială Traian Vuia amplasate în zona
Burdujeni;
În prezent, exploatările de minereuri neferoase active aplică metode de exploatare în cariere: Mănăila
Sud din comuna Breaza pentru minereu complex, zăcăminte de mangan în carierele Ulm din comuna
Dorna Arini şi Oiţa din comuna Ciocăneşti.
Minereul polimetalic din zăcământul Mănăila se prelucrează în prezent în uzina de la Iacobeni iar
sterilul uzinal este transportat la depozitul amenajat din cariera Oiţa.
Sarea gemă se exploatează în continuare de către Sucursala Salina Cacica, aparţinând de SALROM
SA Bucureşti. Exploatarea sării geme în stare solidă se face la capacitate redusă de 20000 tone/an, iar
exploatarea sării în soluţie se face prin intermediul sondelor, prin dizolvare cinetică în trepte, iar
prepararea sării geme are loc la Instalaţia de recristalizare a sării de la Pârteştii de Jos.
Exploatarea altor substanţe minerale utile
Judeţul Suceava deține importante rezerve de ape minerale, carbogazoase şi necarbogazoase, renumite
prin efectele lor terapeutice. Raportat la potențialul de ape minerale din bazinul Vatra Dornei, gradul
de valorificare este redus, de numai 9%.
Apele minerale carbogazoase au cea mai extinsă arie de răspândire în zona cristalino-mezozoică din
nord-estul masivului Călimani. În Depresiunea Dornelor este cea mai mare concentrare (peste 40 de
izvoare): cele mai cunoscute fiind în Dorna Candreni, Poiana Negri, Poiana Vinului, Poiana Coşnei,
Neagra Şarului.
Apele bicarbonatate-feruginoase din arealul oraşului Vatra Dornei sunt valorificate în staţiuni
balneare cu tradiție, fiind indicate pentru tratarea unor afecţiuni ale sistemului nervos.
Ape clorurate sodice, puternic mineralizate au răspândire în zona flişului la contactul cu Podişul
Sucevei. Izvoarele însoţesc miocenul de molasă cu sare şi ghips care dau proprietățile curative sunt
exploatate la: Straja, Putna, Vatra Moldoviţei, Sadova, Breaza, Vicov și Cacica.
Industria materialelor de construcții
Cariere de roci utile: exploatări noi de zăcăminte de serpentinite s-au înființat la Tătarca din comuna
Breaza, calcar în zăcământul Lelici din com Cârlibaba, andezitul de la Poiana Negri. Cariere vechi
funcționale sunt Dornişoara şi Dorna Burcuț unde se exploatează andezit de către SC LAFARGE
• Emisie în aer a unor micropoluanţi periculoşi pentru sănătate umană şi mediu: particule de
metale grele, compuşi organici volatili (COV), hidrocarburi policiclice aromatice (HAP).
• Emisiile de ape de răcire cu temperaturi ridicate determină afectarea ecosistemelor acvatice ale
cursurilor de apă receptoare, iar depozitele de zgură şi cenuşă rezultate din ardere afectează
calitatea solului şi pânzei freatice.
• Emisiile cele mai nocive sunt cele provenite din arderea cărbunilor inferiori și a păcurii
întrucât emană acidifianţi atmosferici (oxizi de sulf, oxizi de azot). Arderea gazului natural
este mai completă, ca urmare, generează emisii mai reduse de monoxid de carbon, oxizi de
sulf şi pulberi. În general, activitatea energetică este responsabilă de existența în atmosferă de
peste 50% la emisiile de metan și monoxid de carbon, 97% la emisiile de dioxid de sulf, 88%
din emisiile de oxizi de azot, 99% la emisiile de dioxid de carbon. În acest sens, conservarea şi
valorificarea eficientă şi ecologică a resurselor energetice trec pe primul loc în lista de
priorități.
Impactul consumului de energie electrică asupra mediului
În urma producerii şi consumului de energie sunt generate deşeuri de producție, care afectează mediul.
De-a lungul întregului proces de la producţie până la consum, se degajă un procent de aproape 90% din
emisiile poluante (pulberi, cenușă zburătoare, particule de cărbune, zgură, pământ, funingine etc.),
oxizi de sulf (SO2 și SO3), oxizi de azot (NO și NO2), oxizi de carbon, gudroane, hidrocarburi. Acizii
organici sunt principalii poluanţi rezultaţi în urma arderilor combustibililor fosili.
Având în vedere că județul Suceava este deservit de energia electrică provenită din surse de energie:
termică și electrică, se poate aprecia că aceasta nu a constituit un factor suplimentar de poluare de în
ceea ce priveşte calitatea aerului, întrucât procesele de producție ale combinatelor energofage au fost
retehnologizate.
Principalele măsuri ale politicii de mediu cu privire la reducerea impactului generat de producerea
energiei electrice sunt axate pe promovarea unui sistem energetic durabil. Principalele direcţii sunt:
• P05.2 Obiectiv strategic: Îmbunătățirea calității aerului ambiental prin reducerea emisiilor cauzate
de traficul rutier, prin reducerea poluării aerului prin modernizarea parcului de vehicule (creșterea
cu 10% a numărului de vehicule electrice în cadrul parcului auto al municipiului Suceava) și a
numărului de biciclete electrice; și reducerea poluării aerului prin creșterea mobilității urbane în
orașul Gura Humorului.
5 http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated content/uploads/16089_13%20TRANSPORTURI.pdf
• Scăderea semnificativă a unor exemplare de floră și faună, în unele cazuri până la dispariția totală
a speciei datorită colectării abuzive de către turiști. Chiar dacă ulterior speciile de plantele și/sau
animalele au fost declarate monumente ale naturii și au fost puse sub ocrotirea legii, prin turism
necontrolat, acestea sunt în continuare expuse presiunilor antropice.
• Orientează echilibrat fluxurile materiale atât pentru conservarea siturilor (în special arheologice și
a vestigiilor istorice) cât și pentru populația locală;
• Favorizează terenurile cu utilizare scăzută a folosinței prin schimbarea destinației pentru activăți
turistice.
• Turismul Cultural, Rural și Religios prezintă o atracție deosebită pentru turismul intern și
internațional prin integrarea valorilor de patrimoniu cultural național în lista patrimoniului
european și mondial. Mănăstirile sucevene prin clasificarea UNESCO au importanță
internațională, brandul ”Bucovina – țara celor 1000 de biserici” atrage dezvoltarea turismului
ecumenic și de pelerinaj în zonă.
• Infrastructura turistică inadecvată ridicată în lipsa unor norme specifice pentru regimul
construcțiilor din arealele protejate (pensiunile și casele de vacanță care nu au autorizație de
construcție sau sunt autorizate ca locuințe) pun presiune majoră asupra mediului.
• Managementul puțin eficient al deșeurilor în zonele rurale montane sau din lungul văilor râurilor,
care pe lângă creșterea cantității de deșeuri produsă de localnici și turiști în perioadele de
primăvară – vară și toamnă, în zonele rezervațiilor naturale cantități însemnate de deșeuri produse
în amonte sunt aduse în aval de curentul apei mai ales în perioadele cu precipitații abundente. În
prezent, sistemul de management integrat nu este complet funcțional, iar acesta nu asigură pe
deplin colectarea deșeurilor de pe traseele turistice terestre și fluviatile și nici din zonele de
campare.
Din studiul elaborat de Autoritatea Națională pentru Protecția Mediului cu privire la impactul
turismului asupra mediului, reies următoarele aspecte negative:
• Circulaţia turistică în zone sau la obiective turistice aflate în afara traseelor marcate;
• Supra-dimensionarea capacității de primire ajungându-se până la o urbanizare a staţiunilor,
• Schimbarea parametrilor chimici a nămolurilor terapeutice;
• Lipsa în mediul rural a stațiilor de epurare pentru apele uzate, a gropilor ecologice pentru deşeuri,
acestea constituind o problem în perioada estivală deschisă turismului;
• Pătrunderea turismului automobilistic în staţiunile turistice.
În România calitatea aerului este reglementată prin Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului
înconjurător care transpune Directiva europeană 50/2008 adoptată de Parlamentul și Consiliul
European privind calitatea aerului ambiental pentru un aer mai curat în Europa, iar valorile limită
admise pentru a evita, preveni și reduce efectele nocive pentru oameni și mediul înconjurător sunt
prevăzute în această lege.
În județul Suceava monitorizarea aerului se face prin intermediul a patru stații automate de
monitorizare a calității aerului integrate Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, a căror
amplasare respectă cerințele normelor europene.
Există patru tipuri de stații: de fond urban SV1, de tip industrial SV2, de tip suburban/trafic SV3 și de
fond EM3 prezentate în figura 10 de mai jos. Parametrii măsurați/monitorizați în cadrul stațiilor sunt
enumerați mai jos:
Staţia de fond urban SV1 amplasată în municipiul Suceava pe strada Mărășești nr.57 (lângă Colegiul
Naţional Mihai Eminescu), monitorizează factorii poluanți generați în principal de traficul rutier:
Ca urmare, populația județului Suceava nu a fost expusă la poluare atmosferică generată de traficul
rutier sau emisiile industriale.
b) Calitatea apelor
Rețeaua hidrografică a județului Suceava este tributară în întregime bazinului hidrografic Siret.
Conform datelor publice ale Administrației Națională Apele Române, Institutului Național de
Hidrologie și Gospodărirea Apelor și Inspectoratului pentru Situații de Urgență a județului Suceava,
situația poluării apelor de suprafață se manifestă prin stabilirea stării ecologice a corpurilor de apă (apă
de suprafaţă, apă subterană şi apă de îmbăiere).
Starea ecologică este stabilită pe baza indicatorilor specifici stabiliți de Agenția Europeană de Mediu:
• scheme de clasificare a cursurilor de apă;
• substanţele consumatoare de oxigen din cursurile de apă;
• nutrienţii din apa dulce;
• substanţele periculoase din cursurile de apă;
• substanţele periculoase din lacuri;
• pesticidele din apele subterane;
• calitatea apelor de îmbăiere.
Datele disponibile sunt la nivel de bazin hidrografic Siret. Potrivit Anuarului Statistic al Județului
Suceava 2017. Din lungimea de 559 km a râului Siret, 148 km străbat de la nord la sud județul
Suceava.
Lungimea cursurilor de apă monitorizate la nivel de județ însumează 5629,90 km, iar monitorizarea
efectuată pe cursurile de apă au dus la următoarele rezultate prezentate în tabelul 12:
Tabel 12. Starea ecologică a apei râului Siret
Nr. Starea ecologică a cursului de apă Râul Siret
crt. Km %
1. Bună/potențial bună 4026,80 71,53
2. Inferioară stării bune 1603,10 28,47
Total 5629,90 100
Sursa: Planul Național de management actualizat aferent porțiunii naționale a Bazinului hidrografic
internațional al Fluviului Dunărea
Corpurile de apă aferente județului Suceava se încadrază stării ecologice bune pentru 71,53% din
suprafața bazinului hidrografic adică 4026.80 km lungime rețea hidrografică; și 28,47% stării
ecologice inferioare stării bune, respectiv 1603,10 km.
Calitatea apei lacurilor din bazinul hidrografic Siret a fost monitorizată permanent, în anul 2017
neînregistrându-se concentrații mai mari decât standardele prevăzute pentru calitatea de mediu.
• aglomerări umane prin lipsa sistemelor de colectare și epurare a apelor uzate menajere,
• platformele industriale care pot evacua ape uzate necorespunzător epurate,
• activităţile industriale (inclusiv depozitele de deşeuri),
• captări de apă semnificative care pot depăşi rata naturală de reîncărcare a acviferului,
• folosirea excesivă a pesticidelor pe terenurile agricole,
• ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzătoare de stocare a dejecţiilor animale.
Impactului asupra stării cantitative a corpurilor de apă subterane este generat de presiunile cantitative
de captare semnificativă de apă care pot depăşi rata naturală de reîncărcare a acviferului, iar impactul
asupra stării chimice a corpurilor de apă este dată de acumularea substanțelor poluante ajunse în
acvifer prin infiltrații.
În tabelul 13 este redată starea cantitativă și starea actuală a corpurilor de apă aferente județului
Suceava pentru anul 2013 (conform datelor statistice existente):
Tabel 13. Starea ecologică a corpurilor de apă subterană aferente județului Suceava
Spațiul Starea Starea
Hidro- Denumire corp de apă subterană cantitativă chimică
grafic actuală actuală
ROSI01 Munţii Suhardului –Obcina Bună Bună
Mestecănişului /Cârlibaba
Siret ROSI02 Depresiunea Dornei Bună Bună
ROSI03 Lunca şi terasele râului Siret şi a afluenţilor săi Bună Bună
ROSI06 Suceava Bună Bună
Sursa: Planul de Management actualizat al spațiului hidrografic Siret, ANAR, ABA SIRET
Analiza privind sursele de poluare s-a făcut de către ABA Siret pentru fiecare corp de apă subterană în
parte și a fost realizată cu date existente pentru anii 2011, 2012 și 2013, (pentru ceilalți ani nu au
existat date suficiente la momentul întocmirii documentului).
În figurile de mai jos sunt redate situațiile corpurilor de apă subterană la risc cantitativ și la risc
ecologic (chimic) pentru corpurile de apă din județul Suceava:
Suprafaţa corpului de apă ROSI02 Depresiunea Dornei este acoperită într-o proporţie însemnată de
terenuri cultivate, care, în cazul în care sunt fertilizate ar putea afecta starea calitativă a corpului de apă
subterană. Monitorizarea stării calitative realizate în anul 2013 prin foraje a identificat în unele puncte
depăşiri faţă de valorile prag stabilite la amoniu, însă depăşirile au avut caracter local fără ca suprafaţa
poluată să exceadă 20 % din suprafaţa întregului corp de apă subterană, fapt care încadrează corpul de
apă în categoria de starea chimică a bună.
Depășirile s-au datorat faptului că acest acvifer are un grad de protecţie mediu sau nesatisfăcător,
astfel că se recomandă ca el să fie inclus în categoria acviferelor care necesită urmărirea evoluţiei sale
din punct de vedere calitativ printr-o reţea de observaţie cu frecvenţă periodică mică (o dată pe an).
Având în vedere că acest corp de apă se află sub influența emanaţiilor postvulcanice de CO2 care se
manifestă în anumite locuri prin ape carbogazoase este protejat de infestarea microbiologică datorită
unei mineralizări puternice.
Corp de apă subterană ROSI03 Lunca şi terasele râului Siret şi a afluenţilor săi
În anul 2013 a fost monitorizată calitatea apei subterane din corpul de apă subterană ROSI03 Lunca şi
terasele râului Siret şi a afluenţilor săi prin foraje aparţinând Reţelei Hidrogeologice Naţionale.
Rezultatele au evidențiat depăşiri ale standardului de calitate pentru NO3 (azotat/nitrat), ale valorilor
prag la indicatorii: NH4 (amoniu) și PO4 (fosfați), la cloruri şi sulfaţi (dar în afara perimetrului
județului Suceava). Pe baza datelor analizate se consideră că starea chimică a corpului de apă
c) Calitatea solului
Calitatea terenurilor destinate agriculturii se referă la fertilitatea solului şi la modul de manifestare a
factorilor de mediu (apă și aer) faţă de vegetație.
După nota de bonitare, terenurile agricole se grupează în 5 clase de calitate: clasa I-a între 81-100 de
puncte, clasa II-a între 61-80 de puncte, clasa a III-a între 41-60 de puncte, clasa a IV-a între 21-40 de
puncte și clasa a V-a între 1-20 de puncte. Clasele de calitate ale terenurilor dau pretabilitatea acestora
pentru folosinţele agricole.
Din datele Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Suceava, repartiția terenurilor
agricole pe clase de calitate după nota de bonitate exprimată în hectare, la nivelul anului 2017 este
redată în tabelul 14 de mai jos:
Tabel 14. Modul de utilizare a terenurilor agricole în anul 2016 comparativ cu anul
2012
Nr. Terenul de folosință Clasa de bonitare
crt. agricolă (ha)
I-a II-a III-a a IV-a a V-a
1. Arabil 2985 42681 73329 43144 19261
2. Pășune 2815 13770 30078 27014 16998
3. Fâneață 1443 3304 17554 32242 19451
4. Livadă 1 18 2502 128 167
Total 7244 59773 123463 102528 55877
Sursa: Prelucrare după datele OJSPA Suceava (Raport Starea factorilor de mediu, județ Suceava,
2017) prelucrare
Având în vedere dezvoltarea industrială a județului, calitatea solurilor poate fi afectată de poluare
provenită din:
- depozitarea de deşeuri lemnoase,
- depozitarea deşeurilor provenite din industria minieră,
- depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere;
- reziduuri şi deşeuri din industria alimentară şi uşoară;
- scurgeri accidentale de produse petroliere și substanţe chimice provenite din fluxurile tehnologice;
- defrişări care au condus la apariţia fenomenelor de alunecare, eroziune, acidifiere a solului.
• Componența chimică a solului exprimată prin deficit de elemente nutritive. Activitățile agricole
din zona de deal și mai puțin de munte din județul Suceava se confruntă cu lipsa sau insuficiența
azot şi fosfor din sol. Ca urmare, pentru suplimentarea nutrienților din sol se impune utilizarea de
îngrăşăminte chimice complexe (NPK).
• pH-ul exprimă aciditatea sau bazicitatea solului necesare în anumite limite pentru creșterea
normală a plantelor. La nivel de județ s-a constatat o aciditate accentuată a solurilor răspândită pe
suprafețe extinse, respectiv pe o suprafață de 240994 ha. Aciditatea moderată a solului este
întâlnită pe o suprafață de 163.468 ha şi aciditatea puternică pe o suprafață de 77.526 ha.
Aproximativ 90% din solurile afectate de aciditate aparțin zonei montane: Câmpulung Moldovenesc,
Vatra Dornei, Gura Humorului, Breaza, Brodina, Broşteni, Cârlibaba, Dorna Arini, Frumosu, Izvoarele
Sucevei, Iacobeni, Moldoviţa, Ostra, Panaci, Pojorâta, etc.; urmate de zonele piemontane (Solca, Baia,
Horodnic, Ciprian Porumbescu, Vicovu de Jos, Valea Moldovei) şi de podiş la Preuteşti, Rădăşeni.
• Compactarea solurilor este întâlnită pe suprafețe extinse în zonele Rădăuţi, Siret, Dorneşti,
Drăguşeni, Grămeşti, Volovăţ, Vereşti, Grăniceşti, și mai puțin în celelalte zone ale judeţului.
• Volumul edafic redus face impracticabilă agricultura în zona montană și în luncile râurilor. Ca
urmare, folosința lor se reduce doar la fânețe și pășuni.
Conform datelor OSPA Suceava (Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice), suprafața totală a
solurilor afectate de degradare în anul 2017 în județul Suceava a fost de 1.402.917 ha, prezentate în
tabelul 15 de mai jos:
• presiunii antropice asupra terenurilor prin folosința îngrășămintelor chimice complexe NPK pentru
fertilizarea terenurilor cu calitate redusă și pesticidelor pentru combaterea dăunătorilor.
În perioada 2012-2016, conform Anuarului Statistic al Județului Suceava, 2017, la nivel de județ s-au
utilizat în agricultură următoarele cantități de îngrășăminte chimice exprimate în tone și total
substanță activă (tabel 16):
Tabel 16. Utilizarea îngrășămintelor chimice NPK între anii 2012 – 2016 în județul
Suceava
Nr. Complex de UM Anul Total
crt. îngrășăminte chimice
2012 2013 2014 2015 2016
NPK(t)
1. Îngrășăminte azotoase t.s.a. 3957 4645 2340 4482 1640 17.064
2. Îngrășăminte fosfatice t.s.a. 1486 1731 680 1578 497 5.972
3. Îngrășăminte potasice t.s.a. 1040 1648 466 1227 487 4.868
Total t.s.a. 6483 8024 3486 7287 2624 27904
Sursa: Anuarul Statistic al Județului Suceava, prelucrare
Se constată o scădere a pesticidelor în anul 2016 cu 64.508 t.s.a. față de anul 2013 când s-a folosit cea
mai mare cantitate de pesticide (99.525 t.s.a.).
După anul 1990, prin punerea în aplicare a Legii nr.18/1991 privind fondul funciar, republicată în
1998 privind constituirea şi reconstituirea dreptului de proprietate, a avut loc punerea în posesie a
suprafeţelor de teren din incintele amenajărilor de îmbunătățiri funciare. Ca urmare, după intrarea
efectiv în drepturi a noilor proprietari, în anul 1991 au avut loc o serie de descompletări a reţelei de
desecare-drenaj prin sustragerea dalelor de la consolidările taluzurilor, din preajma podețelor, de la
racordarea biefurilor, confluența canalelor şi de la secţiunile de control şi măsurare a debitelor. De
asemenea, au fost sustrase tuburile de beton ale unor podeţe şi cămine de vizită, precum şi tuburile de
capăt ale unor drenuri colectoare, astfel sistemul rețelei de desecare și drenaj din sistemul Rotopăneşti
– Rădăşeni - Fântâna Mare a devenit impropriu pentru folosințele agricole.
Conform datelor Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare - Unitatea de Administrare Suceava la
nivel de județ nu s-au realizat lucrări de îmbunătățiri funciare în ultimii 5 ani. În perioada 2013-2017
suprafețele amenajate prin lucrări de îmbunătățiri funciare a rămas neschimbată, după cum se observă
în tabelul 18 de mai jos:
Din totalul suprafeței ariilor protejate la nivel de județ de 16161,4 ha, 15371,7 ha au fost declarate arii
naturale protejate prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –
Secțiunea a III-a – zone protejate și 3 prin HG 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale
protejate.
Siturile sunt identificate pe baze științifice și declarate prin legislație. Rolul lor este de a menține în
stare de conservare bună și foarte bună o suprafață importantă a habitatelor și speciilor dintr-o regiune.
Speciile vegetale protejate prin SCI-uri sunt specii care la nivel european se află în stare defavorabilă
dezvoltării optime.
Pe teritoriul Județului Suceava sunt identificate 3 rezervații din categoria codrilor seculari (Giumalău,
Loben și Slătioara). Cu ocazia cele de-a 41 sesiuni a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial
(WHC) din 2-12 iulie de la Cracovia (Polonia) a fost decisă extinderea listei Pădurilor seculare din
Carpați și din alte țări europene (Germania, Slovacia, Ucraina). Au fost incluse 77 de situri în lista
patrimoniului mondial, dintre care 12 din România 6. Printre acestea din urmă se află și Codrul
secular Slătioara, cu o suprafață nominalizată de 609,12 ha și o suprafață tampon de 429,43 ha:
Codrul Secular Slătioara este o pădure mixtă de fag-argint și molid dominată de fag (60%) și include
pajiște alpină protejată (din Raportul de evaluare al IUCN din iulie 2017).
6 https://whc.unesco.org/archive/2017/whc17-41com-18-en.pdf;
https://whc.unesco.org/en/list/1133/multiple=1&unique_number=2152; https://whc.unesco.org/en/statesparties/ro;
https://ro.wikipedia.org/wiki/Patrimoniul_mondial_UNESCO_din_Rom%C3%A2nia .
7 http://apepaduri.gov.ro/paduri-virgine/
Parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, Directiva „Păsări” a fost
implementată prin HG nr.971/5.11.2011 pentru modificarea şi completarea HG nr.1284/2007 privind
declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică.
În prezent, pe teritoriul județului Suceava sunt desemnate 6 Arii de protecție avifaunistică (SPA) cu o
suprafață totală de 123278,4 ha, conform tabelului 21 de mai jos:
În continuare vor fi descrise ariile speciale de conservare Natura 2000 care se află pe teritoriul
județului Suceava. La baza descrierii au stat Catalogul Infonatura al habitatelor, speciilor și siturilor
Natura 2000 în România, Formularul Standard Natura 2000 pentru habitate și Formularul Standard
Natura 2000 pentru ariile de protecție avifaunistică.
ROSCI0019 Călimani-Gurghiu
Parcul Național Călimani cu o suprafață de 24.041 ha este o arie protejată de interes național care
corespunde categoriei II-a IUNC (parc național, zonă specială de conservare) ce se întinde pe teritoriul
a patru județe: Mureș, Harghita și Bistrița-Năsăud, Sucevei revenindu-i 35% din suprafața acestuia,
adică 10.700 ha.
Existenţa pădurilor naturale compacte pe mari întinderi (peste 100000 ha) a contribuit la conservarea
unei diversităţi biologice remarcabile şi reprezentative pentru munţii vulcanici din Carpaţi. Arealul nu
ROSCI0101 Larion
Situl se suprapune 28% comunelor Coșna și Poiana Stampei în județul Suceava și 72% comunei
Lunca Ilvei din județul Bistrița Năsăud. Pe suprafața de 3023 ha situl conservă habitatul de turbărie
împădurită și tinoave în care stratul de turbă are grosimi considerabile, caracterizate printr-o
diversitate floristică deosebită. Pădurile din sit sunt formate din molid Picea abies, pinul de pădure
Pinus sylvestris şi mesteacăn pufos Betula pubescens.
Pe stratul turbos se găsesc importante populaţii de roua cerului Drosera rotundifolia (planta
insectivoră). În sit își au habitatul carnivorele mari protejate la nivel european, râs Linx linx, lup Canis
lupus și urs Ursus arctos care este prioritar pentru conservare. Situl include și rezervația naturală de
interes national „Crovul de la Larion“.
Habitatul de interes comunitar este:
91D0* - Turbării cu vegetaţie forestieră
Speciile de interes comunitar din sit sunt:
Mamifere: *Urs brun (Ursus arctos), Râs (Lynx lynx), *Lup (Canis lupus).
Plante: mușchi Buxbaumia viridis.
Situl are 469 ha și se integrează în întregime pe teritoriul județului Suceava. Importanța constă în
conservarea a cinci habitate de interes comunitar de păduri, pajiști, tufărișuri, comunități de lizieră și
versanți stâncoși, primele trei tipuri de habitate aflându-se într-o stare excelentă de conservare.
Pe lângă peisaje, râul Bistrița, în Cheile Zugrenilor, adăpostesc o populație de lostriță, care împreună
cu două specii de tritoni și o specie de buhai de baltă reprezintă cele patru specii acvatice de interes
comunitar de aici.
Situl este important și pentru populațiile aflate într-o stare excelentă de conservare de urs brun și liliac
comun, dar și pentru câteva specii rare de plante precum clopoțeii (specie de interes comunitar
prioritar) și floarea de colț. Stâncile pe care aceasta se găsesc reprezintă cea mai joasă locație din țară a
florii de colț. Situl include şi rezervaţia naturală Cheile Zugrenilor.
Habitatele de interes comunitar din sit sunt:
4060 - Tufărişuri alpine şi boreale;
6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios;
6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi
alpin;
8220 - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase;
9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea).
Speciile de interes comunitar din sit sunt:
Amfibieni și reptile: Triton carpatic (Triturus montandoni), Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina
variegata), Triton cu creastă (Triturus cristatus).
Mamifere: Liliac comun (Myotis myotis), *Urs brun (Ursus arctos).
Pești: Lostriţă (Hucho hucho).
Plante: *Clopoţel (Campanula serrata).
Flora este reprezentată de cele trei plante care au stat la baza a desemnării sitului: clopoțelul de
munte (Campanula serrata), ruginița (Asplenium adulterinum) și curechiul de munte (Ligularia
sibirica); specii protejate prin Directiva 92/43/CE din 21 mai 1992, a Consiliului European (anexa
IIa).
Alte specii floristice de importanță comunitară sunt: angelică (Angelica archangelica), brânca ursului
(Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum), coada șoricelului (Achillea lingulata), strugurii
ursului (Arctostaphylos uva-ursi), căldărușă (Aquilegia nigricans ssp. subscaposa), omag (Aconitum
lycoctonum ssp. moldavicum), clopoței (Campanula patula ssp. abietina), coada-smeului (Calla
palustris), orhidee (Cephalanthera longifolia, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza cordigera,
Goodyera repens, Gymnadenia conopsea, Gymnadenia odoratissima, Herminium monorchis),
căpșuniță-roșie (Cephalanthera rubra), Mâna Maicii Domnului (Dactylorhiza maculata), mixandre
ROSCI0371 Cumpărătura
Situl Cumpărătura a fost propus pentru declarare ca arie protejată în anul 2016 (cf.Registru apel
9_4_1OS_4.1.Biodiversitate)8, în prezent se află în evaluare tehnico-economică. Propunerea ca arie
protejată este susținută de creșterea gradului de protecție și conservare a biodiversității prin măsuri de
management adecvate și refacerea ecosistemelor degradate.
8 http://www.fonduri-
ue.ro/images/files/programe/POIM/Registru_Apel_9_4_1OS_4.1._Biodiversitate_stadiu_depunere_si_evaluare
_ proiecte_10.11.2016.pdf
38 Podiş cu păduri de fag cu carpen, de gorun şi de stejar pedunculat, pajişti stepizate şi terenuri
agricole
4 Dealuri cu păduri de fag cu carpen, de gorun cu carpen, pajişti şi terenuri agricole
0
3. Depresiuni cu:
54 aspect deluros sau de ses, terenuri agricole, pajişti stepizate şi pâlcuri de păduri de fag cu carpen
şi de gorun cu carpen şi stejar pedunculat
9 Irina POPESCU-CRIVEANU et. alli, S.C. Quattro Design S.R.L., Metodologie de identificare şi de
evaluare a peisajului, Studiu pilot: Zona protejată naturală şi construită de interes național Borduşani,
București, mss.,
2007
▪ Linii electrice aeriene, infrastructuri edilitare majore, aerodromuri
▪ Unități militare izolate de localități
▪ Păduri defrișate, puncte de exploatare a lemnului
▪ Depuneri de deșeuri industriale și menajere
▪ Crescătorii de pește
▪ Amenajări pentru sporturi de iarnă și parcuri de aventură Peisajele culturale:
▪ Localități rurale cu gospodării țărănești:
Cu țesut urban dezvoltat istoric (organic)
Cu țesut urban prestabilit (geometric)
▪ Fânețe, pășuni, pajiști, livezi
▪ Iazuri istorice (valea râului Șomuzul Mare)
▪ Terenuri agricole cu culturi diferite pe loturi
▪ Mănăstiri și schituri izolate de localități
Disfuncționalități:
▪ Extinderea nejustificată a teritoriului intravilan
▪ Construirea ilegală în teritoriul extravilan
▪ Defrișarea unor părți de pădure fără reîmpădurirea terenurilor defrișate
▪ Amenajarea de pârtii de ski, aerodromuri, parcuri de aventură
▪ Comasarea terenurilor agricole, lucrări agricole care nu respectă regulile ecologice
▪ Folosirea substanțelor toxice la lucrările agricole
▪ Pescuitul și vânătoarea cu mijloace ilegale
▪ Amenajarea de micro hidrocentrale pe râurile mici
▪ Prelucrarea lemnului în ateliere ilegale sau necontrolate de autorități care produce poluarea
puternică a râurilor
▪ Satele depopulate și gospodăriile părăsite în satele în curs de pierdere de populație
▪ Sălașele părăsite situate pe terenurile agricole de altitudine
Zone omogene din punct de vedere natural şi cultural
Planificarea teritorială peisagistică
Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20
octombrie 2000 atestă angajamentul statului român de a asigura realizarea obiectivelor înscrise în
această Convenţie.
Convenţia se aplică pentru întregul teritoriu naţional al statelor semnatare şi acoperă areale naturale,
rurale, urbane şi suburbane. Sunt incluse suprafeţe terestre, ape interioare şi areale marine. Se referă la
peisaje care pot fi considerate deosebite, precum şi la peisaje obişnuite sau degradate.
Peisajul este înţeles ca un “patrimoniu comun" al cărui management trebuie să genereze "acorduri în
domeniul economic şi social", prin care să se "ajungă la o dezvoltare durabilă bazată pe o relaţie
echitabilă şi armonioasă între necesităţile sociale, activităţile economice şi mediu". "Peisajul
contribuie la formarea culturilor locale şi este o componentă de bază a patrimoniului natural şi
cultural european, contribuind la bunăstarea umană şi la consolidarea identităţii europene".
Statele semnatare ale convenţiei se angajează:
▪ Să recunoască juridic peisajele ca o componentă esenţială a cadrului de viaţă pentru populaţie;
▪ Să stabilească şi să implementeze politicile peisajului care au ca scop protecţia, managementul şi
amenajarea acestuia;
▪ Să stabilească proceduri de participare pentru publicul larg, autorităţile regionale şi locale,
precum şi pentru alţi factori interesaţi la definirea şi implementarea politicilor peisajere;
▪ Să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism şi în cele culturale, de
mediu, agricole, sociale şi economice, precum şi în alte politici cu posibil impact direct sau
indirect asupra peisajului;
10 Clasificarea peisajelor geografice și Cartograma nr. 20 sunt preluate din Vol. 03.1 – Patrimoniul cultural,
elaborat de SC Quattro Design SRL. Studiul cuprinde analize şi reprezentări grafice privind istoricul reţelei de
localităţi şi al organizării administrativ-teritoriale, clasificări, tipologii privind elementele de patrimoniu natural,
construit şi cultural (material şi imaterial), inclusiv patrimoniul UNESCO şi elementele de peisaj cultural, cu
identificarea elementelor care condiționează dezvoltarea, a disfuncționalităților şi elementelor de potențial.
I II III IV
Nr. Crt Cod SIRUTA Denumire UATB
I.a. I.b. II.a1. II.a.2. II.c III.c IV
26 147937 Dărmănești X
27 148097 Dolhești X X X
28 148131 Dorna-Arini X X
29 148202 Dorna Candrenilor X X X
30 148293 Dornești X
31 148328 Drăgoiești X X
32 148382 Drăgușeni X X
33 148426 Dumbrăveni X X
34 151488 Fântâna Mare X
35 148453 Fântânele X
36 148514 Forăști X X X
37 148667 Frătăuții Noi X
38 148694 Frătăuții Vechi X
39 148729 Frumosu X
40 148765 Fundu Moldovei X X
41 148872 Gălănești X
42 148916 Grămești X X
43 148970 Grănicești X
44 151512 Hănțești X X
45 151549 Hârtop X X
46 149049 Horodniceni X
47 149101 Horodnic de Jos X
48 151479 Horodnic de Sus X X
49 149138 Iacobeni X X X
50 151442 Iaslovăț X
51 147660 Ilișești X X
52 146281 Ipotești X X
53 149183 Izvoarele Sucevei X X
54 149290 Marginea X X
55 149316 Mălini X X
Mănăstirea
56 149370 X
Humorului
Mitocu
57 146325 X
Dragomirnei
58 149414 Moara X
59 149502 Moldova-Sulița X X X
60 149539 Moldovița X
61 149584 Mușenița X
62 149655 Ostra X
63 149682 Panaci X X
64 149753 Păltinoasa X
65 149780 Pârteștii de Jos X X
66 149833 Pătrăuți X X
67 149851 Poiana Stampei X X X
IV. Arii foarte intens antropizate, cu predominarea suprafețelor ocupate de clădiri cu diferite
destinații, uniați industriale, exploatări miniere, amenajări portuare, culturi intensive și super-
intensive (sere, solarii), amenajări hidrotehnice etc.
În zona Mănăstirea Humorului pot fi întâlnite și peisaje naturale sau puțin modificate de activitatea
antropică. Zonele cu declivitate ridicată sunt acoperite de păduri intercalate cu pajiști.
În zona Iacobeni a funcționat exploatarea minieră care a modificat parțial peisajul natural.
Lipsa activității umane în această zonă în ultima perioadă a permis cadrului natural șă se regenereze și
să estompeze peisajele degradate.
Comuna Pojorâta este amplasată în zona montană a județului Suceava, unde pot fi întâlnite variații
foarte mari ale reliefului. Localitatea este amplasată într-o zona depresionară aici fiind concentrate atât
În zona Vatra Dornei peisajele alpine sunt predominante. În alternanță cu aceste peisaje alpine pot fi
întâlnite și zone de depresiune moderat antropizate. Un grad mai ridicat de antropizare îl regăsim în
limitele intravilanului municipiului Vatra Dornei.
Un exemplu de peisaj puternic antropizat poate fi întâlnit în zona de sud est a județului (zona
Fălticeni), în care predomină localitățile rurale intercalate cu terenuri agricole și cu pajiști. Peisajul din
această zonă este unul dinamic datorită alternanței formelor de relief.
Un exemplu de peisaj intens antropizat este cel al Municipiului Suceava unde activitatea umană iși
spune puternic amprenta.
Antropizarea se manifestă atât prin cadrul construit al intravilanului cât și prin exploatarea intensă a
teritoriului în scop agricol. Evoluția cadrului construit din ultimele decenii, manifestată în special prin
dezvoltarea unor noi ansambluri rezidențiale dar și prin zone de producție/depozitare, a condus la
reducerea treptată a cadrului natural. Cu excepția unor zone împădurite aproape întreg teritoriul
administrativ este în prezent introdus în intravilan.
• Deteriorarea peisajelor prin modificările aduse mediului prin diferite de categorii de construcții și
amenajări care își pot pune amprenta ireversibil în mediu. În acest sens marile aglomerări urbane
supradimensionează și amplifică disfuncționalitatea factorilor de meniu, nu numai în plan local sau
regional, ci la o scară mult mai mare.
• Introducerea în mediu (perturbarea ciclurilor biogeochimice ale azotului, carbonului, sulfului) a
unor substanțe toxice de proveniență anorganică, peste capacitatea de preluare de către mediu,
cunoscută ca poluare.
Impactul negativ în mediu cauzat de acțiunile economico-sociale și umane constau în faptul că,
ignorând legile de dezvoltare socio-ecologică, intervenția antropogenă în mediu a avut ca rezultat
degradarea acestuia.
Cele mai cunoscute cauze care determină disfuncționalități în mediu sunt generate de:
• supraexploatarea resurselor naturale: păduri, zăcăminte naturale, sol, resursele apelor prin pescuit;
• poluarea factorilor de mediu aer, apă, sol prin deversarea de substanțe solide, lichide sau
gazoase/volatile în mediu,
• introducerea de specii de plante sau animale care pot deveni invazive, ducând la modificarea
echilibrului dintre populații.
• activitățile cotidiene legate de cerințele și necesitățile permanente: urbanizare, industrializare,
transport, agricultură, zootehnie etc. Fiecare dintre acești factori, individual sau acționând
simultan, pot induce disfuncționalități mediului natural și construit.
7. ACTIVITĂȚILE TURISTICE
• Lipsa unui sistem eficient de gestiune a deșeurilor în zonele cu potențial turistic și de agrement.
• PM 03.02 Poluarea apelor de suprafaţă cu scurgeri provenite din siturile miniere active
şi inactive
• PM 04.2 Presiuni ale investitorilor asupra ariilor naturale protejate de interes național
și/sau comunitar din județul Suceava
• PM 05.1 Poluarea atmosferei unora dintre localităţile din judeţul Suceava cu pulberi în
suspensie provenite în principal din arderea combustibililor solizi (lemn, deşeu
lemnos) în centrale termice centralizate şi individuale
• PM 05.2 Emisii ridicate de gaze cu efect de seră provenite din sectorul energetic,
transporturi, depozitare deşeuri etc.
PM 06 EDUCAȚIE ECOLOGICĂ, DEZVOLTARE DURABILĂ ȘI CALITATEA
VIEȚII (2 probleme de carențe privind educația ecologică)
Metoda de calcul folosită pentru obținerea punctajului final în urma căruia s-a făcut
ierarhizarea și priorități ale problemelor de mediu a fost analiza multicriterială. Criteriile
ierarhizării au fost definite în raport cu impactul acțiunii asupra sănătății umane și a mediului
(standardul de viață), iar criteriile prioritizării au vizat factorul economico-financiar (costuri
și beneficii).
În tabelul 25 de mai jos este prezentată situația ierarhizării și priorități ale celor 6 domenii
pentru care s-au identificat cele 29 de probleme de mediu:
În tabelul 26 de mai jos este prezentată situația ierarhizării și prioritățile celor 29 de probleme de
mediu:
Tabel 26. Situația ierarhizării și prioritățile problemelor de mediu din județul Suceava
Nr. Codul Problema de mediu Punctaj
crt. domeniului Final/Scor
1. PM 01.1 Infrastructură de alimentare/canalizare/epurare inexistentă, slab 144
dezvoltată sau necorespunzător exploatată în localităţile rurale
ale judeţului
2. PM 02.1 Lipsa depozitelor zonale de deşeuri operaționale, a staţiilor de 144
transfer şi a facilităţilor de tratare a deşeurilor biodegradabile;
transportul deşeurilor pe distanţe mari pentru eliminare
Din tabelul de mai sus se observă că problemele de mediu care au obținut scorul cel mai mare de 144
sunt PM 01.1 Infrastructură de alimentare/canalizare/epurare inexistentă, slab dezvoltată sau
necorespunzător exploatată în localităţile rurale ale judeţului, PM 02.1 Lipsa depozitelor zonale de
deşeuri operaționale, a staţiilor de transfer şi a facilităţilor de tratare a deşeurilor biodegradabile;
transportul deşeurilor pe distanţe mari pentru eliminare și PM 03.1 Poluarea apelor datorită neepurării
sau epurării insuficiente a apelor reziduale menajere şi industriale urmate de PM 01.2 Infrastructură
stradală urbană incapabilă în preluarea întregului trafic și menținerea fluidității acestuia, precum şi o
stare precară a carosabilului și PM 03.2 Poluarea apelor de suprafaţă cu scurgeri provenite din siturile
miniere active şi inactive cu 132 și respectiv 124 de puncte.
Aceste priorități identificate pentru protecția mediului în județul Suceava respectă cerințele definite în
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, Orizonturi 2013-2020-2030, Programul Operational
Infrastructura Mare (POIM) 2014 -2020 și axele de acţiune din Programul Operațional Regional (POR)
2014-2020
Dezvoltarea economică şi socială, prin activităţile şi domeniile sale poate influenţa negativ factorii de
mediu (aer, apă, sol, păduri).
Activitățile economice precum agricultura şi și industria, împreună cu sistemul de producere a energiei,
serviciile de transport şi turismul sunt domeniile de bază ale economiei care exercită presiuni asupra
mediului înconjurător, interacţiunea dintre aceste medii fiind un proces elaborate care de regulă are mai
multe efecte negative, decât pozitive.
În condițiile în care aplicarea normelor de bune practice își ating obiectivul, efectele negative se
diminuează, astfel încât balanța va tinde să se incline către efectele pozitive.
Din analiza situației Planului de Acțiune pentru județul Suceava (Anexa 1), la nivel de județ s-au
concluzionat următoarele:
• În domeniul Dezvoltării mediului urban și a mediului rural PM01, există un interes crescut din
partea autorităților publice locale pentru asigurarea utilităților de tip apă/canal pentru mediul rual
(P01.1 Infrastructură de alimentare/ canalizare/ epurare inexistentă, slab dezvoltată sau
necorespunzător exploatată în localităţile rurale ale judeţului) cuprinsă în Planul de Acțiune prin 32
acțiuni la nivel de județ. Pentru mediul urban este prevăzută extinderea, reabilitarea și
modernizarea rețelei de drumuri și a străzilor urbane, inclusiv pasaje și poduri (P01.2) și
Infrastructură stradală urbană incapabilă în preluarea întregului trafic și menținerea fluidității
acestuia, precum şi o stare precară a carosabilului (P01.3) pentru care s-au realizat 15 acțiuni. Alte
obiective strategice sunt: Reducerea gradului de antropizare a unor terenuri naturale (P01.4),
• În domeniul Calității aerului, protecția atmosferei și schimbări climatice PM05, s-au evidențiat 2
obiective strategice pentru care s-au propus 4 acțiuni: Implementarea planului de menținere a
calității aerului în județul Suceava (P 05.1) o acțiune, Îmbunătățirea calităţii aerului ambiental prin
reducerea emisiilor cauzate de traficul rutier (sursele mobile) (PM05.2) cu 3 acțiuni.
• În domeniul Educației ecologice, dezvoltare durabilă și calitatea vieții PM06, s-au evidențiat 2
obiective strategice pentru care s-au propus 2 acțiuni: Informare a societății civile cu privire la
problemele de mediu din arealul în care trăiesc (P 06.1), Educarea cu privire la posibile fenomene
extreme și modul de comportare a populației în aceste cazuri (P06.2) cu câte o acțiune fiecare.
Implementarea proiectelor cu impact pozitiv asupra calității mediului la nivelul UAT-urilor sucevene,
vor duce la îmbunătățirea calității vieții prin extinderea rețelelor de alimentare cu apă și a sistemelor de
canalizare, reabilitarea drumurilor județene și comunale, înființare spații verzi, reducerea cantităților de
deșeuri menajere depozitate necorespunzător și implementarea sistemului de management integrat al
deșeurilor în județul Suceava.
Aceste deziderate sunt realizabile întrucât există posibilitatea de atragere a fondurilor comunitare
pentru finanțarea unei părți din acțiunile planificate pe de o parte, pe de altă parte există o bună
colaborare între părțile partenere pentru dezvoltarea proiectelor.
• http://www.inforegio.ro
• http://www.aeroportsuceava.ro/images/rapoarte/Plan%20de%20Administrare%202017-2021.PDF
• http://www.horabucovinei.ro/judetul-suceava
• http://www.cjsuceava.ro/documente-nou/strategie/Strategie%20interior.pdf
• http://www.rowater.ro/dasiret/SCAR/Planul%20de%20management.aspx
• http://www.eed.usv.ro/eco-usv/judetul_suceava.php
• https://sv.politiaromana.ro/files/userfiles/IPJ_Suceava/galerie/harta-mare.jpg
• http://www.rowater.ro/Revista%20Hidrotehnica/Numar%20dedicat%20Zilei%20Mondiale%20a
% 20Apei%202010/Ziua%20Apei_2010.pdf
• http://www.fonduri-ue.ro/images/files/programe/POIM/Registru_Apel_9_4_1OS_4.1._
Biodiversitate_stadiu_depunere_si_evaluare_proiecte_10.11.2016.pdf
• http://www.rowater.ro/dasiret/planul%20de%20management%20al%20bazinului%20hidrografic
%20sire/planul%20de%20management%20al%20spatiului%20hidrografic%20siret/plan%20mana
gement%20sh%20siret%20-%20vol.%20i.pdf
• http://www.insse.ro/cms/files/Publicatii_2017/82.Repere_economice_si_sociale_regionale_Statist
i ca_teritoriala/Repere_economice_si_sociale_regionale_Statistica_teritoriala_2017.pdf
• http://www.anpm.ro/ro/web/apm-suceava/rapoarte-anuale1/-
/asset_publisher/zx0kZaWCbnWT/content/raport-privind-starea-mediului-in-judetul-suceava-
inanul-2016
• https://lege5.ro/Gratuit/heztcojy/legea-nr-458-2002-privind-calitatea-apei-potabile
• http://www.cjsuceava.ro/documentenou/MP%20Jud.%20Suceava/Parte%20scrisa/Capitolul
%202/Capitolul%202Analiza%20situatiei%20existente.pdf
• https://lege5.ro/Gratuit/g42tonrxgm/hotararea-nr-683-2015-privind-aprobarea-strategiei-
nationalesi-a-planului-national-pentru-gestionarea-siturilor-contaminate-din-romania
• https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_aeroporturi_din_Rom%C3%A2nia
• http://4.bp.blogspot.com/-O-31Ar1n2OM/VbtNQ-
2gGwI/AAAAAAAAEWs/wHHqMfUQUJ4/s1600/39-harta-cailor-ferate.png
• https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/37/Romania-drumuri.svg
• http://www.aeroportsuceava.ro/images/rapoarte/Plan%20de%20Administrare%202017-2021.PDF
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Re
%C8%9Beaua_de_drumuri_europene#/media/File:International_E _Road_Network_green.png
• http://www.suceava.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/transporturi-posta-
sitelecomunicatii/
• http://www.turism-suceava.ro/index.php/utile/transportul-public-in-municipiul-suceava
• https://www.tpl-sv.ro/capacitati-de-transport-flota-de-autobuze
• https://www.dspsv.ro/uploads/docs/Raport%20activitate%202017%20.pdf
• http://primariasv.ro/portal/suceava/portal.nsf/2470E781EA0C1AF2C2257BEC00240D2C/$FILE/
Proiectul%20bugetului%20local%202018.pdf