BV MP AcordMediu

Entitate Contractanta:
COMPANIA APA BRASOV SA
MEMORIU DE PREZENTARE PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU
privind
PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APA

SI APA UZATA DIN JUDETUL BRASOV/REGIUNEA CENTRU,
IN PERIOADA 2014 – 2020
Proiect nr. CS-AT-S20180305/12.03.2018
SPRIJIN PENTRU PREGATIREA APLICATIEI DE FINANTARE SI A DOCUMENTATIILOR DE

ATRIBUIRE PENTRU PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APA SI
APA UZATA DIN JUDETUL BRASOV/REGIUNEA CENTRU, IN PERIOADA 2014-2020
2020
Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata din judetul Brasov/Regiunea Centru,
in perioada 2014 – 2020 – Memoriu de prezentare
FISA PROIECTULUI
Denumirea investitiei: “Proiect regional de dezvoltare a

infrastructurii de apa si apa uzata din
judetul Brasov/Regiunea Centru, in
perioada 2014-2020”
Entitate Contractanta/Beneficiar: Compania Apa Brasov SA
Proiectant general: Asocierea Ramboll SEE SRL –

RAMBOLL A/S Danmark
Continutul documentatiei: MEMORIU DE PREZENTARE PENTRU
OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU de la
Agentia pentru Protectia Mediului

Brasov
Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata din judetul Brasov/Regiunea Centru, in perioada
2014 – 2020 – Memoriu de prezentare
2
FOAIE DE SEMNATURI
Pozitie / Nume si prenume Semnatura
Colectiv
Expert protectia mediului – Cristina VLAD
elaborare:
Inginer apa canal – Ancuta BASCACOV
Avizat Adjunct Lider Echipa – Steliana CONSTANTIN-MILEA
Aprobat Lider Echipa – Adrian UIFALEAN
3
CUPRINS
1. DENUMIREA PROIECTULUI .................................................................................................................... 11
2. TITULARUL/BENEFICIARUL LUCRARILOR .......................................................................................... 11
3. DESCRIEREA PROIECTULUI IN FUNCTIE DE SPECIFICUL INVESTITIEI, PRODUSE SI

SUBPRODUSE OBTINUTE, MARIME, CAPACITATI ...................................................................................... 11
3.1. REZUMATUL PROIECTULUI .......................................................................................... 12

3.1.1 Sistemele de alimentare cu apa ................................................................................................. 13
3.1.1.1 Componenta si localizare ...................................................................................................................... 13
3.1.1.2 Sumarul lucrarilor propuse .................................................................................................................... 16
3.1.2 Aglomerarile din aria proiectului ................................................................................................. 16
3.1.2.1 Componenta si localizare ...................................................................................................................... 16
3.1.2.2 Sumarul lucrarilor propuse .................................................................................................................... 20
3.2. JUSTIFICAREA NECESITATII PROIECTULUI ......................................................................... 20
3.3. VALOAREA SI PERIOADA DE IMPLEMENTARE A INVESTITIILOR ................................................... 21
3.4. PLANSE REPREZENTAND LIMITELE AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI, INCLUSIV ORICE SUPRAFATA DE TEREN SOLICITATA
PENTRU A FI FOLOSITA TEMPORAR (PLANURI DE SITUATIE SI AMPLASAMENTE) .......................................... 22
3.5. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE, A PROCESELOR DE PRODUCTIE ALE PROIECTULUI PROPUS, IN FUNCTIE DE
SPECIFICUL INVESTITIEI, PRODUSE SI SUBPRODUSE OBTINUTE, MARIME, CAPACITATE ................................. 22
3.5.1. Profil si capacitati de productie – situatia existenta – infrastructura de apa .............................. 23

3.5.1.1. Sistem de alimentare cu apa Brasov ..................................................................................................... 23
3.5.1.2. Sistem de alimentare cu apa Rupea ..................................................................................................... 36
3.5.1.3. Sistem de alimentare cu apa Moieciu .................................................................................................... 42
3.5.2. Profil si capacitati de productie – situatia existenta – infrastructura de canalizare .................... 43
3.5.2.1. Cluster Brasov ....................................................................................................................................... 43
3.5.2.2. Cluster Lunca Calnicului ........................................................................................................................ 50
3.5.2.3. Cluster Rupea ....................................................................................................................................... 51
3.5.2.4. Aglomerarea Moieciu ............................................................................................................................ 53
3.5.3. Profil si capacitati de productie – situatia propusa – infrastructura de apa................................ 55
3.5.3.1. Sistemul de alimentare cu apa Brasov .................................................................................................. 55
3.5.3.2. Sistemul de alimentare cu apa(SAA) Rupea ......................................................................................... 72
3.5.3.3. Sistemul de alimentare cu apa(SAA) Moieciu ....................................................................................... 83
3.5.4. Profil si capacitati de productie – situatia propusa – infrastructura de canalizare ..................... 93
3.5.4.1. Clusterul Brasov .................................................................................................................................... 96
3.5.4.2. Aglomerarea Prejmer .......................................................................................................................... 111
3.5.4.3. Clusterul Rupea................................................................................................................................... 112
3.5.5. Sistemul SCADA regional Brasov ............................................................................................ 114
3.5.6. Materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora ............... 119
3.5.7. Racordarea la retelele utilitare existente in zona ..................................................................... 120
3.5.8. Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia investitiei 121
3.5.9. Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente ................................................................. 122
3.5.10. Resursele naturale folosite in constructie si functionare .......................................................... 122
3.5.11. Metode folosite in constructie. .................................................................................................. 122
3.5.12. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate; Impactul cumulativ ..................................... 124
3.5.13. Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare ................................................... 124
3.5.14. Planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune, exploatare, refacere
si folosire ulterioara .................................................................................................................................. 127
3.5.15. Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate,
asigurarea unor noi surse de apa, surse sau linii de transport al energiei, cresterea numarului de locuinte,
eliminarea apelor uzate si a deseurilor) ................................................................................................... 128
3.5.16. Alte avize/autorizatii cerute prin proiect ................................................................................... 128
4. DESCRIEREA LUCRARILOR DE DEMOLARE NECESARE ................................................................ 130
5. DESCRIEREA AMPLASARII PROIECTULUI ......................................................................................... 130
5.1. LOCALIZARE PROIECTULUI ........................................................................................ 130

5.2. DISTANTA FATA DE GRANITE ..................................................................................... 133
5.3. LOCALIZARE PROIECTULUI IN RAPORT CU PATRIMONIUL CULTURAL ........................................... 133
5.4. INFORMATII PRIVIND CARACTERISTICILE FIZICE ALE MEDIULUI IN AMPLASAMENT ........................... 163
5.5. COORDONATELE GEOGRAFICE ALE AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI, IN SISTEM DE PROIECTIE NATIONALA
STEREO1970 ............................................................................................................. 169

5.6. DETALII PRIVIND VARIANTELE DE AMPLASAMENT LUATE IN CONSIDERARE ................................... 169
6. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUI ALE

PROIECTULUI, IN LIMITA INFORMATIILOR DISPONIBILE ........................................................................ 169
6.1. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU169
6.1.1. Protectia calitatii apelor ............................................................................................................ 169
6.1.2. Protectia aerului ....................................................................................................................... 171
6.1.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor .............................................................................. 173
6.1.4. Protectia impotriva radiatiilor .................................................................................................... 177
6.1.5. Protectia solului si a subsolului ................................................................................................ 177
6.1.6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice ............................................................................. 180
6.1.7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public ............................................. 182
6.1.8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament ................................................................ 184
6.1.9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase .............................................. 191
6.1.10. Utilizarea resurselor naturale, in special a solului, a terenurilor, a apei si a biodiversitatii. ..... 193
7. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE IN MOD SEMNIFICATIV

DE PROIECT ................................................................................................................................................... 193
7.1. CARACTERISTICILE IMPACTULUI POTENTIAL..................................................................... 193

7.1.1. Impactul asupra populatiei si sanatatii umane ......................................................................... 195
7.1.2. Impactul asupra biodiversitatii .................................................................................................. 196
7.1.3. Impactul asupra solului............................................................................................................. 197
7.1.4. Impactul asupra folosintelor si bunurilor materiale ................................................................... 198
7.1.5. Impactul asupra calitatii si regimului cantitativ al apei ............................................................. 199
7.1.6. Impactul asupra calitatii aerului si climei .................................................................................. 200
7.1.7. Impactul privind zgomotele si vibratiile ..................................................................................... 202
7.1.8. Impactul asupra peisajului si mediului vizual ........................................................................... 203
5
7.1.9. Impactul proiectului asupra schimbarilor climatice si impactul schimbarilor climatice asupra
proiectului ................................................................................................................................................. 204
8. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI ........................................................................... 204
9. LEGATURA CU ALTE ACTE NORMATIVE SI/SAU PLANURI/PROGRAME/STRATEGII/DOCUMENTE

DE PLANIFICARE ........................................................................................................................................... 206
10. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER ........................................................................ 207
10.1. DESCRIEREA LUCRARILOR NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER.............................................. 207

10.2. LOCALIZAREA ORGANIZARII DE SANTIER ........................................................................ 209
10.3. DESCRIEREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRARILOR ORGANIZARII DE SANTIER .................... 210
10.4. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU IN TIMPUL
ORGANIZARII DE SANTIER .................................................................................................. 211

10.5. DOTARI SI MASURI PREVAZUTE PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DE POLUANTI IN MEDIU ................... 212
11. LUCRARI DE REFACERE A AMPLSAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTITIEI, IN CAZ DE

ACCIDENTE SI/SAU LA INCETAREA ACTIVITATII, IN MASURA IN CARE ACESTE INFORMATII SUNT
DISPONIBILE .................................................................................................................................................. 214
11.1. LUCRARI PROPUSE PENTRU REFACEREA AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTITIEI .................. 214
11.2. ASPECTE REFERITOARE LA PREVENIREA SI MODUL DE RASPUNS PENTRU CAZURI DE POLUARI ACCIDENTALE (PLANUL DE
MASURI DE INTERVENTIE IN CAZ DE POLUARE ACCIDENTALA SI ASIGURAREA MIJLOACELOR NECESARE) ............ 214
11.3. ASPECTE REFERITOARE LA INCHIDEREA/DEZAFECTAREA/DEMOLAREA INSTALATIEI ......................... 215
11.4. MODALITATI DE REFACERE A STARII INITIALE/REABILITARE IN VEDEREA UTILIZARII ULTERIOARE A TERENULUI 216
12. ANEXE – PIESE DESENATE.............................................................................................................. 216
13. DATE SUPLIMENTARE PRIVIND INCADRAREA PROIECTULUI SUB INCIDENTA PREVEDERILOR

ART.28 DIN OUG 57/2007 .............................................................................................................................. 216
13.1. DESCRIEREA SUCCINTA A PROIECTULUI SI DISTANTA FATA DE ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR,
PRECUM SI COORDONATELE GEOGRAFICE (STEREO70) ALE AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI ....................... 220

13.2. NUMELE SI CODUL ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR .................................... 223
13.2.1. Relatia proiectului cu siturile Natura 2000 ................................................................................ 223
13.2.2. Descrierea sumara a siturilor Natura 2000 .............................................................................. 224
13.2.2.1. ROSCI0055 Dealul Cetatii Lempes – Mlastina Harman .................................................................. 224
13.2.2.2. ROSCI0170 Padurea si mlastinile eutrofe de la Prejmer ................................................................ 228
13.2.2.3. ROSCI0120 Muntele Tampa ........................................................................................................... 230
13.2.2.4. ROSCI0329 Oltul Superior .............................................................................................................. 235
13.2.2.5. ROSCI0303 Hartibaciu Sud-Est ...................................................................................................... 237
13.2.2.6. ROSCI0013 Bucegi ......................................................................................................................... 239
13.2.2.7. ROSPA0037 Dumbravita – Rotbav – Magura Codlei ...................................................................... 241
13.2.2.8. ROSPA0099 Podisul Hartibaciului .................................................................................................. 243
13.3. PREZENTA SI EFECTIVELE/SUPRAFETELE ACOPERITE DE SPECII SI HABITATE DE INTERES COMUNITAR IN ZONA
PROIECTULUI ................................................................................................................. 244

13.4. PROIECTUL PROPUS ARE/NU ARE LEGATURA DIRECTA CU SAU NU ESTE NECESAR PENTRU MANAGEMENTUL CONSERVARII
ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR .................................................................... 245
6
13.5. ESTIMAREA IMPACTULUI POTENTIAL AL PROIECTULUI ASUPRA SPECIILOR SI HABITATELOR DIN ARIA NATURALA
PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR ....................................................................................... 245
14. DATE SUPLIMENTARE PRIVIND INCADRAREA PROIECTULUI SUB INCIDENTA PREVEDERILOR

ART.48 SI ART.54 DIN LEGEA APELOR 107/1996 ...................................................................................... 253
14.1. BAZINUL HIDROGRAFIC ........................................................................................... 253

14.2. CURSUL DE APA DE SUPRAFATA– DENUMIRE SI COD CADASTRAL ............................................. 253
14.3. CORPUL DE APA – DENUMIRE SI COD ............................................................................ 254
14.4. STAREA ECOLOGICA/POTENTIALUL ECOLOGIC SI STAREA CHIMICA A CORPULUI DE APA DE SUPRAFATA; STAREA
CANTITATIVA SI STAREA CHIMICA A CORPULUI DE APA SUBTERANA ..................................................... 255
14.5. OBIECTIVELE DE MEDIU PENTRU FIECARE CORP DE APA IDENTIFICAT, CU PRECIZAREA EXCEPTIILOR APLICATE SI A
TERMENELOR AFERENTE DUPA CAZ ......................................................................................... 261
LISTA FIGURILOR
FIGURA 1. HARTA SISTEMELOR DE APA CARE FAC PARTE DIN ARIA DE PROIECT ...................................................................................... 13
FIGURA 2. HARTA AGLOMERARILOR SI CLUSTERELOR CARE FAC PARTE DIN ARIA DE PROIECT .................................................................... 17
FIGURA 3. ZONA DE AMPLASARE A PROIECTULUI ......................................................................................................................... 131
FIGURA 4. AMPLASAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APA DIN JUDETUL BRASOV .......................................................................... 132
FIGURA 5. AMPLASAREA AGLOMERARILOR DIN JUDETUL BRASOV .................................................................................................... 132
FIGURA 6. ZONAREA GEOMORFOLOGICA A JUDETULUI BRASOV....................................................................................................... 163
FIGURA 7. AMPLASAREA REZERVOARELOR PROPUSE FATA DE REZERVATIA NATURALA GEOLOGICA “MICROCANIONUL IN BAZALT DE LA HOGHIZ”
................................................................................................................................................................................. 218
FIGURA 8. DELIMITAREA CORPURILOR DE APA SUBTERANA ATRIBUITE ADMINISTRATIEI BAZINALE DE APA PRUT – BARLAD ......................... 258
LISTA TABELELOR
TABELUL 1 - SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APA DIN ARIA DE PROIECT................................................................................................. 14

TABELUL 2 - INVESTITII NECESARE IN SECTORUL DE ALIMENTARE CU APA DIN ARIA PROIECTULUI, LA NIVELUL JUDETULUI BRASOV .................... 16
TABELUL 3 – CLUSTERELE SI AGLOMERARILE DIN ARIA DE PROIECT – INCARCARI INAINTE / DUPA PROIECT SI PUNCTE DE DESCARCARE ............... 18
TABELUL 4 - INDICATORI FIZICI PENTRU CANALIZARE ........................................................................................................................ 20
TABELUL 5 - SUPRAFETELE DE TEREN OCUPATE TEMPORAR SI DEFINITIV DE LUCRARILE PROIECTULUI, IN JUDETUL BRASOV.............................. 22
TABELUL 6 - ARIA DE ACOPERIRE A PROIECTULUI INCLUDE URMATOARELE SISTEME DE ALIMENTARE CU APA ................................................ 55
TABELUL 7– CENTRALIZARE CAPACITATE SURSE AFERENTE SISTEMULUI ZONAL BRASOV ........................................................................... 56
TABELUL 8 - CAPTARI EXISTENTE AFERENTE ORASULUI RUPEA ............................................................................................................ 72
TABELUL 9 – CANTITATI DE NAMOL ESTIMAT A FI GENERATE IN SEAU DIN ARIA DE OPERARE A CAB ....................................................... 106
TABELUL 10 – PARAMETRII DE PROIECTARE AI INSTALATIEI DE VALORIFICARE NAMOL ........................................................................... 107
TABELUL 11 - LISTA MONUMENTELOR ISTORICE IDENTIFICATE IN JUDETUL BRASOV, IN ZONELE DE INTERES PENTRU PROIECT ........................ 133
7
TABELUL 12 - LISTA SITURILOR ARHEOLOGICE IDENTIFICATE IN JUDETUL BRASOV, IN ZONELE DE INTERES PENTRU PROIECT ........................... 154
TABELUL 13 - EVOLUȚIA REPARTIȚIEI TERENURILOR AGRICOLE PE CATEGORII DE FOLOSINȚĂ ÎN JUDEȚUL BRAȘOV........................................ 164
TABELUL 14 DESEURI ESTIMAT A FI PRODUSE IN PERIOADA DE OPERARE ............................................................................................ 187
TABELUL 15 - STRATEGIA DE VALORIFICARE A NAMOLULUI .............................................................................................................. 188
TABELUL 16– PROPUNERE PROGRAM MONITORIZARE.................................................................................................................... 204
TABELUL 17 - CENTRALIZAREA INVESTIȚIILOR CARE SE REALIZEAZĂ ÎN INTERIORUL SITURILOR NATURA 2000............................................. 216
TABELUL 18 - INVESTIȚII CARE SE REALIZEAZĂ ÎN VECINĂTATEA SITURILOR NATURA 2000..................................................................... 218
TABELUL 19 - SUPRAFEȚE OCUPATE PERAMENT ÎN INTERIORUL SITURILOR NATURA 2000 ..................................................................... 245
TABELUL 20 - CORPURILE DE APĂ SUBTERANĂ DIN ARIA PROIECTULUI REGIONAL AFLATE ÎN INTERDEPENDENŢĂ CU CORPURILE DE APĂ DE
SUPRAFAŢĂ .................................................................................................................................................................. 255
TABELUL 21 - STAREA ECOLOGICA SI POTENTIALUL ECOLOGIC AL APELOR DE SUPRAFATA DE INTERES PENTRU PROIECT, DIN BH OLT ............. 255
TABELUL 22 - STAREA CHIMICA A APELOR DE SUPRAFATA DE INTERES PENTRU PROIECT, DIN BH OLT – PMSH 2016-2021 ....................... 257
TABELUL 23 - CARACTERISTICILE CORPURILOR DE APA SUBTERANA................................................................................................... 259
8
ABREVIERI
ABA – Administratia Bazinala de Apa
AC – Autoritatea Contractanta – Compania Apa Brasov SA
ALPM – Agentia Locala pentru Protectia Mediului
ANAR – Administratia Nationala “Apele Romane”
ANM – Administratia Nationala de Meteorologie
ANPM – Agentia Nationala pentru Protectia Mediului
APM Brasov – Agentia pentru Protectia Mediului Brasov
AT – Asistenta Tehnica
CAB – Compania Apa Brasov SA
CAT – Consultant Asistenta Tehnica
CBO5 – Consumul biochimic de oxigen la 5 zile
CCO-Cr – Consumul chimic de oxigen cu metoda dicromatului de potasiu
CE – Comisia Europeana
CJ Brasov – Consiliul Judetean Brasov
EIM – Evaluarea impactului asupra mediului
L.E. – Locuitori echivalenti
MTS – Materii totale in suspensie
NH4 – Amoniu
NO2 – Nitriti
NO3 - Nitrati
Ntot – Azot total
OD – Oxigen dizolvat
OG – Ordonanta de Guvern
OM – Ordin de Ministru
OR - Operator regional
OUG – Ordonanta de Urgenta a Guvernului
PMBH/PMSH – Plan de Management al Bazinului Hidrografic/ Plan de Management al Spatiului Hidrografic
POIM – Program Operational Infrastructura Mare
POS Mediu – Program Operational Sectorial de Mediu
PO4 - Fosfati
Ptot – Fosfor total
SAA – Sistem de alimentare cu apa
SZAA – Sistem zonal de alimentare cu apa
SCADA – Sistem de control de supervizare si achizitie date
SEA – Evaluare strategica de mediu
SEAU – Statie de Epurare Ape Uzate
SF - Studiu de Fezabilitate
SGA – Sistemul de Gospodarire a Apelor
SP – Statie de Pompare
STAP – Statie de Tratare Apa Potabila
UAT – Unitate Administrativ Teritoriala
UE – Uniunea Europeana
VLA – valoare limita admisa
ZAA – zona de alimentare cu apa
10
1. DENUMIREA PROIECTULUI
Prezenta documentatie a fost intocmita in vederea obtinerii „Acordului de mediu” pentru proiectul: “
Proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata din judetul Brasov/Regiunea
Centru, in perioada 2014-2020”
2. TITULARUL/BENEFICIARUL LUCRARILOR
a) denumirea titularului:
 Compania Apa Brasov SA – avand ca obiect principal de activitate operarea serviciilor de

alimentare cu apa si de canalizare, a carui gestiune i-a fost delegata conform Contractului de
Delegare, in aria delegarii, respectiv in aria de competenta teritoriala a ADI in Domeniul Apei din
Judetul Brasov (ADIDAJBv).
 Activitate principala – cod CAEN 3600 Captarea, tratarea si distributia apei
cod CAEN 3700 – Colectarea si tratarea apelor uzate
b) adresa titularului – sediul central:
 Strada Vlad Tepes, nr. 13, cod 500092, Brasov, jud. Brasov
 Telefon: 0268.408.602
 Fax: 0268.471.427
 e-mail: apabrasov@apabrasov.ro
c) reprezentanti legali/imputerniciti/persoane de contact:
 Director General – ing. Dorin Fatu

 Director Programe Externe – ing. Doru Sopterean
 Manager contract – ing. Vlad Asuencei
Compania Apa Brasov S.A. reprezinta Operatorul Regional de apa pentru judetul Brasov, cu sediul in
Municipiul Brasov, str. Vlad Tepes, nr. 13, jud. Brasov, cod postal 500092, inregistrata la Registrul
Comertului sub J08/77/1991, avand CUI RO1096128, cont IBAN: RO63TREZ 1315069XXX000650 deschis
la Trezoreria Brasov, cont IBAN: RO78BACX0000000642579002 deschis la Unicredit Tiriac Bank Sa,
reprezentanta prin Dorin FATU, in calitate de director general, cu sediul Relatii Clienti in orasul Brasov, Str.
Crisana, Nr. 1-3, jud. Brasov, tel: 0268 926.
Compania Ramboll SEE, elaboratorul Memoriului de prezentare, este certificata de Ministerul Mediului
pentru elaborarea acestui tip de lucrari (RIM), conform Certificatului de Inregistrare emis la data de
22.10.2016, cu termen de valabilitate 22.10.2021, fiind inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de
studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 265 (Anexa 1).
3. DESCRIEREA PROIECTULUI IN FUNCTIE DE SPECIFICUL INVESTITIEI, PRODUSE

SI SUBPRODUSE OBTINUTE, MARIME, CAPACITATI
In calitate de tara membra a Uniunii Europene, Romania trebuia ca pana in 2018 sa isi imbunatateasca
calitatea si accesul la infrastructura de apa si apa uzata, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si
canalizare in localitatile cu peste 2000 de locuitori echivalenti, concomitent cu stabilirea structurilor
regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa/apa uzata.
S-au avut in vedere in special aglomerarile din zona rurala, cu o populatie echivalenta intre 2000 si 10000
p.e. privind dotarea cu sisteme de colectare si epurare ape uzate si s-au prevazut sisteme centralizate de
11
alimentare cu apa pentru toate localitatile din mediul rural cu o populatie peste 50 locuitori, in zonele unde
calitatea apei potabile nu respecta cerintele impuse de legislatia nationala si Directivele UE.
Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Brasov va fi finantat din
fonduri europene in perioada de programare 2014-2020, in cadrul Programului Operational Infrastructura
Mare (POIM).
3.1. Rezumatul proiectului
Scopul proiectului este acela de a asigura: conformarea cu standardele europene de mediu, conditiile
optime de dezvoltare a comunitatilor implicate, cresterea eficientei costurilor de investitii si a eficientei
costurilor de operare a obiectivelor nou create.
Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa s-a analizat din punct de vedere tehnic, luandu-se in
considerare elementele principale continute in cadrul fiecarei investii:
 Sursele de apa de suprafata, sursele subterane sau racordarea la sisteme existente;
 Conducte de aductiune;
 Rezervoare de inmagazinare, statii de tratare si statii de pompare;
 Retea de distributie.
Amplasarea sursei de apa, cantitatea si calitatea apei brute au determinat prevederea unor sisteme
centralizate sau descentralizate pentru alimentare cu apa.
Dezvoltarea sistemelor de canalizare s-a analizat din punct de vedere tehnic luandu-se in considerare
elementele principale continute in cadrul fiecarei investii:
 Retea de canalizare;
 Statii de pompare a apelor uzate;
 Statii de epurare a apelor uzate.
Factorii determinanti pentru definirea aglomerarilor i-au constituit distantele dintre localitati si densitatea
populatiei precum si dinamica de dezvoltare a fiecarei localitati in parte.
Stabilirea solutiilor pentru sistemele adoptate s-a facut dupa o analiza detaliata tehnica, economica si de
mediu, analiza ce a luat in considerare:
 Investitia si costurile operationale ale sistemelor;
 Sursele de apa pentru prepararea apei potabile;
 Statiile de tratare pentru apa potabila;
 Impactul situatiei existente si a celei propuse asupra factorilor de mediu si asupra sanatatii umane
S-au luat in considerare urmatoarele masuri pentru realizarea investitiilor propuse:
 Pentru alimentarea cu apa, propunerile au tinut seama de esalonarile pentru canalizare, pe care le
preced, precum si de parametri de calitate impusi de normele romane prin Legea Calitatii Apei nr.
458/2002, completata de legea nr. 311/2004 si de Directiva Consiliului 98/ 83/CE
 La stabilirea fazelor pentru implementarea masurilor referitoare la sistemele de canalizare a apelor

uzate si epurare s-a tinut cont de termenele asumate pentru colectarea si epurarea apelor uzate,
12
termene, care se refera atat la realizarea retelelor pentru colectarea apelor menajere, cat si la
epurarea acestora inainte de a fi evacuate in emisar si de calitatea emisarilor.
 Pentru aglomerarile - clusterele care depasesc 10.000 locuitori echivalenti s-a avut in vedere
prevederea statiilor de epurare cu treapta de epurare tertiara.
3.1.1 Sistemele de alimentare cu apa
3.1.1.1 Componenta si localizare

Sistemele de alimentare cu apa din judetul Brasov - aria proiectului regional, analizate pentru dezvoltarea
infrastructurii de apa, însumeaza 3 sisteme de alimentare cu apa (SAA) ce includ 17 zone de
alimentare cu apa (ZAA) care deservesc 15 UAT-uri, respectiv 30 de localitati incluse in proiect
cu lucrari de investitii si sunt prezentate in figura si tabelul de mai jos:.
Figura 1. Harta sistemelor de apa care fac parte din aria de proiect
13
Tabelul 1 - Sistemele de alimentare cu apa din aria de proiect
Sistem
Zona Pop. Pop. Grad Pop. Pop. Grad Pop. Pop. Grad Pop.
Nr. alimentar
alimentare Localitati UAT totala conecta deservire totala conectata deservire totala conectata deservire totala
crt. e cu apa
cu apa 2018 ta 2018 2018 (%) 2020 2020 2020 (%) 2024 2024 2024 (%) 2048
(SAA)
Brasov Brasov Brasov 253719 247630 97,60% 253380 249579 98% 251719 251719 100% 225173
Sacele Sacele Sacele 30908 24638 79,71% 30867 25499 83% 30665 30665 100% 27431
Ghimbav Ghimbav Ghimbav 4715 4008 85,00% 4709 4003 85% 4678 4678 100% 4184
Codlea Codlea Codlea 21786 21416 98,30% 21757 21387 98% 21614 21614 100% 19335
Poiana
Poiana Brasov Brasov 387 387 99,90% 387 387 100% 384 384 100% 344
Brasov*
Sanpetru Sanpetru Sanpetru 4836 3893 80,50% 4830 3888 81% 4798 4798 100% 4292
Harman 4675 3974 84,99% 4669 3969 85% 4639 4639 100% 4149
Harman Harman
Podu Oltului 746 746 100,05% 745 745 100% 740 740 100% 662
Bod 2208 2205 2191 1959

Bod Bod 3429 85,56% 3763 94% 3977 100%
1 Brasov Bod Colonie 1800 1798 1786 1598
Halchiu 3046 2833 93,01% 3041 2828 93% 3022 3022 100% 2703
Halchiu Halchiu
Satu Nou 1187 359 30,22% 1186 1186 100% 1178 1178 100% 1054
Feldioara 4349 1407 32,35% 4344 3410 79% 4315 4315 100% 3860
Colonia
Feldioara Feldioara 649 649 99,95% 648 648 100% 644 644 100% 576
Reconstructia
Rotbav 1177 1177 99,98% 1176 1176 100% 1168 1168 100% 1045
Prejmer 5316 5309 5274 4718

Lunca
2803 2799 2781 2488
Prejmer Calnicului Prejmer 5849 68,80% 7854,0 92% 8435 100%
Stupinii 383 383 380 340
Prejmerului
Total sistem zonal Brasov 344.691 322.394 344.233 330.322 341.976 341.976 305.911
Rupea Rupea Rupea 4841 4742 97,95% 4835 4704 97% 4803 4803 100% 4297
2 Rupea Hoghiz 2128 1950 91,66% 2125 1955 92% 2111 2111 100% 249
Hoghiz Hoghiz
Fantana 281 258 91,66% 281 259 92% 279 279 100% 249
14 / 265
Cuciulata 1517 0 0,00% 1515 0 0% 1505 1505 100% 1347
Bogata 484 443 91,58% 483 444 92% 480 480 100% 429
Bogata
Dopca 530 485 91,53% 529 487 92% 526 526 100% 470
Homorod 1244 1056 84,86% 1243 1243 100% 1234 1234 100% 1104
Homorod Homorod
Mercheasa 504 111 21,99% 503 503 100% 500 500 100% 447
Ungra 1193 952 79,78% 1191 1029 86% 1184 1184 100% 1059
Ungra Ungra
763 0 0,00% 762 762 100% 757 757 100% 677
Daisoara
Racos 2866 81,60% 2862 2844 2544
Racos* Racos 2339 3343 100% 3322 100%
Mateias 482 0,00% 481 478 427
Total sistem zonal Rupea 16.833 12.336 16.810 14.729 16.701 16.701 13.300
Moieciu de Moieciu de Jos 2230 2227 2212 1979

1216 44,71% 1216 45% 2698 100%
Jos 490 489 486 435
3 Moieciu Cheia Moieciu
Moieciu de
1005 0 0,00% 1003 0 0% 997 997 100% 892
Sus Moieciu de Sus
Total sistem zonal Moieciu 3.725 1.216 3.719 1.216 3.695 3.695 3.305
* Zona de alimentare cu apa din aria de operare a Companiei de Apa Brasov in care nu sunt prevazute investitii prin prezentul proiect
** Zona de alimentare cu apa din afara ariei de operare a Companiei de Apa Brasov in care doar se furnizeaza apa
Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata din judetul Brasov/Regiunea Centru, in perioada 2014 – 2020 – Memoriu de prezentare
15
3.1.1.2 Sumarul lucrarilor propuse
Sumarul lucrarilor propuse a se executa prin acest proiect in sistemele de alimentare cu apa este
prezentat in tabelul de mai jos:
Tabelul 2 - Investitii necesare in sectorul de alimentare cu apa din aria proiectului, la nivelul judetului
Brasov
Indicatori U.M. Total

Captare
Captare noua rau Turcul (Moieciu de Sus) buc 1
Reabilitare captare izvoare Saros buc 1
Tratare
Statie de tratare noua Moieciu buc 1
Statii de clorinare noi buc 5
Reabilitare STAP Tarlung - Decantor lamelar Tarlung, Q=500 l/s buc 1
Aductiuni
Extindere
-conducta aductiune apa potabila, De 110-200 mm m 53.793
Reabilitare
-conducta aductiune apa potabila, De 110-200 mm m 18.405
Rezervoare
Rezervoare noi buc 4
Reabilitare rezervoare buc 3
Reabilitare castel de apa buc 4
Statii de pompare
Extindere statii de pompare buc 7
Reabilitari statii de pompare (structurale) buc 1
Retea de distributie
Extindere
- conducte PEID De110-De200 m 120.712
Reabilitare
- conducte PEID De 110-250 mm m 174.000
SCADA REGIONAL buc 1
3.1.2 Aglomerarile din aria proiectului
3.1.2.1 Componenta si localizare

Aglomerarile de apa uzata din judetul Brasov - aria proiectului regional, analizate pentru dezvoltarea
infrastructurii de apa uzata, insumeaza 2 clustere, 9 aglomerari ce deservesc 12 UAT-uri,
respectiv 15 localitati incluse in proiect cu lucrari de investitii.
Nicio lucrare din investitiile propuse pentru infrastructura de canalizare nu depaseste limitele judetului
Brasov.
In figura si tabelul de mai jos sunt prezentate aglomerarile cu incarcarile generate exprimate in l.e.
Figura 2. Harta aglomerarilor si clusterelor care fac parte din aria de proiect
17
Tabelul 3 – Clusterele si aglomerarile din aria de proiect – incarcari inainte / dupa proiect si puncte de descarcare
Denumire Incarcare
Denumire Denumire Populatie Incarcare Populatie Incarcare Populatie Incarcare Dupa
localitate UAT 2048
cluster aglomerare 2018 2018 (L.E.) 2020 2020 (l.E.) 2024 2024 (L.E.) POIM
componenta (L.E.)
Brasov Brasov 250389 253797 250054 253348 248415 253184 SEAU 225151
Stupini
Sacele Sacele 30908 15651 30867 17558 30665 30397 27183
(285.648
Sanpetru- existent 5447 2067 L.E.) 2080
Sanpetru 4836 5453 4830 4798
Brasov Sanpetru-extindere 5435 5604 5122
Ghimbav Ghimbav 4715 4803 4709 4756 4678 6203 5657
Brasov - cartier
Brasov 3330 0 3326 0 3304 3688 3305
Stupini
- Poiana Brasov* Brasov 387 3339 387 4792 384 4903 4321
Harman Harman Harman 4675 4376 4669 4175 4639 4237 4169
Rasnov Rasnov*** Rasnov 15076 13643 15056 13501 14957 15089 13480
Cristian Cristian*** Cristian 4506 3962 4500 3931 4471 4681 4159
Codlea Codlea Codlea 21786 24571 21757 23413 21614 22666 20394
Halchiu Halchiu 3046 1770 3041 1786 3022 3120 2793
Brasov Halchiu
- Satu Nou** 1187 0 1186 1197 1178 1189 SEAU 1064
Feldioara
Feldioara Feldioara 4349 3757 4344 3884 4315 4473 4004
(91.230
Colonia L.E.)
- Feldioara 649 662 648 661 644 657 588
Reconstructia*
- Rotbav* 1177 1201 1176 1200 1168 1192 1067
Haghig***
Haghig 2323 0 2314 1425 2293 2305 2070
Iaras***
Crizbav***
Crizbav Crizbav 2527 0 2524 2536 2507 2519 2253
Cutus***
Vulcan Vulcan***
Vulcan 4583 2646 4577 2651 4547 4594 4112
Colonia 1 Mai***
Bod
Bod Bod 4008 1903 4003 2615 3977 4110 3679
Bod Colonie
Prejmer SEAU
Lunca
Prejmer Lunca Calnicului Prejmer 8502 5910 8491 7740 8435 9045 8103
Calnicului
Stupinii Prejmerului (27.420
18 / 265
Tarlungeni*** L.E.)
Carpinis***
Tarlungeni Tarlungeni 8350 0 8339 0 8284 8377 7497
Purcareni***
Zizin***
Budila Budila*** Budila 4212 0 4206 0 4179 4236 3790
Teliu** Teliu** Teliu 4213 0 4207 0 4180 4229 3783
Chichis***
Chichis 1543 0 1536 0 1522 1533 1378
Bacel***
Rupea Rupea Rupea 4841 4959 4835 4949 4803 5133 4625
Hoghiz Hoghiz Hoghiz 2128 1848 2125 1836 2111 2122 1898
SEAU
- Homorod* 1244 1199 1243 1197 1234 1243 Hoghiz 1113
Rupea Homorod
- Mercheasa** 504 0 503 0 500 503 (10.958 450
L.E.)
- Ungra** 1193 0 1191 0 1184 1195 1069
Ungra
Daisoara** 763 0 762 0 757 761 681
*Localitati din aria de operare a Companiei de Apa Brasov care nu intrunesc conditia de aglomerare
**Localitati din aria de operare a Companiei de Apa Brasov, care nu intrunesc conditia de aglomerare, aflate in executie/vor fi in executate din alte fonduri, pana in anul 2024
***Localitati care nu fac parte din aria proiectului dar care descarca/ vor descarca in statiile de epurare ale clusterelor
Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata din judetul Brasov/Regiunea Centru, in perioada 2014 – 2020 – Memoriu de prezentare
19
3.1.2.2 Sumarul lucrarilor propuse
Tabelul de mai jos prezinta indicatorii fizici pentru sisteme de canalizare din aria proiectului.
Tabelul 4 - Indicatori fizici pentru canalizare
Indicatori U.M. Total cantitate

Statie de epurare Feldioara
Instalatie valorificare namol buc 1
Statii de pompare apa uzata
Statii de pompare noi buc 65
Statii de pompare apa uzata reabilitate buc 1
Conducte refulare
Extindere
-conducte refulare PEID De 90-355 mm m 38.740
Reabilitare
-conducte refulare PEID De 90mm m 88
Retea de canalizare
Extindere
-conducta Dn 250÷315 mm m 131.962
-conducta fonta Dn 300-600mm m 8.302
Reabilitare
-conducta PVC Dn 250-500 mm m 56.108
-conducta PAFSIN Dn 500-1000 mm m 3.701
SISTEM SCADA REGIONAL buc 1
3.2. Justificarea necesitatii proiectului
Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 are ca obiectiv global dezvoltarea
infrastructurii de transport, mediu, energie si prevenirea riscurilor la standarde europene, in vederea
crearii premiselor unei cresteri economice sustenabile, in conditii de siguranta si utilizare eficienta a
resurselor naturale.
Obiectivele specifice ale programului sunt:
 Promovarea sistemelor de transport durabile si eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor

retelelor majore;
 Protectia mediului si promovarea utilizarii eficiente a resurselor;
 Promovarea adaptarii la schimbarile climatice, prevenirea si gestionarea riscurilor;
 Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de carbon in toate sectoarele;
Prezentul proiect integrat de apa si apa uzata face parte din Axa prioritara 3: «Dezvoltarea infrastructurii
de mediu in conditii de management eficient al resurselor», avind ca obiective specifice urmatoarele:
 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apa in

localitatile urbane si rurale;
 Reabilitarea si constructia de statii de tratare a apei potabile, impreuna cu masuri de crestere a
sigurantei in alimentare si reducerea riscurilor de contaminare a apei potabile;
 Reabilitarea si extinderea sistemelor existente de transport si distributie a apei;
 Construirea/reabilitarea retelelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate (cu treapta

tertiara de epurare, acolo unde este cazul) care asigura colectarea si epurarea incarcarii organice
biodegradabile in aglomerari mai mari de 2.000 l.e;
 Implementarea si eficientizarea managementului namolului rezultat in cadrul procesului de

epurare a apelor uzate;
Lucrarile de investitii cuprinse in prezentul proiect au fost propuse plecand de la urmatoarele premise:
 Sistemele de alimentare cu apa si cele de canalizare din localitatile in care se va implementa

proiectul trebuie conformate cerintelor prevazute in Directivele Europene 91/271/CEE si
98/83/CEE. Conformarea impune racordarea 100% la cele doua sisteme a consumatorilor casnici
dar si preluarea, acolo unde este cazul, a consumatorilor non-casnici care solicita racordarea.
Conformarea la cele doua Directive Europene mai presupune ca orice sistem de alimentare cu apa
existent/nou trebuie sa asigure capacitatea necesara programului de 24 de ore de furnizare la
calitate corespunzatoare.
 Dupa implementarea proiectului sistemele de alimentare cu apa si canalizare trebuie sa ramana

conformate pentru o perioada rezonabila de timp, de minimum 10 ani, fara alte interventii
investitionale majore. Daca masurile de conformare genereaza si unele cresteri de capacitate
asupra lucrarilor existente - conducte/colectoare principale sau statii de pompare, tratare,
epurare, atunci lucrarile de suplimentare trebuie incluse in proiect si dezvoltate la orizontul de
timp corespunzator obiectivelor noi.
 Acolo unde deficientele constatate ale lucrarilor existente sunt de natura functionala sau pun in
pericol stabilitatea obiectelor s-au propus masuri de reabilitare.
 Optimizarea functionarii sistemelor din punct de vedere energetic este un deziderat de baza astfel
ca s-au prevazut toate lucrarile necesare pentru reducerea pierderilor si infiltratiilor si dotarile
adecvate pentru detectarea acestora de catre operator;
 S-a luat in considerare orizontul de timp pentru obiectivele de investitii anul 2048.
Lucrarile propuse includ echipamente si materiale performante fiind concepute pentru o functionare
sigura, condusa si monitorizata automat.
3.3. Valoarea si perioada de implementare a investitiilor
Valoarea investitiilor se ridica la suma de 175.132.880 euro.
Perioada de executie propusa a investitiilor este de cca. 3 ani de la data obtinerii autorizatiei de
construire (2024).
in perioada 2014 – 2020 – Memoriu de prezentare 21 / 265
3.4. Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice
suprafata de teren solicitata pentru a fi folosita temporar (planuri de
situatie si amplasamente)
Lucrarile propuse prin proiect constau in extinderea, modernizarea si reabilitarea sistemelor de

alimentare cu apa si de canalizare ce vor deservi 15 UAT-uri din judetul Brasov.
Suprafata totala de teren ce va fi ocupata de lucrarile proiectului este de aproximativ 1.969.106 mp (cca.
197 ha).
Situatia ocuparilor temporare si definitive de teren (intravilan / extravilan) pentru fiecare UAT in parte
este redata in cele ce urmeaza:
Tabelul 5 - Suprafetele de teren ocupate temporar si definitiv de lucrarile proiectului, in judetul Brasov
Suprafata ocupata Suprafata ocupata

Total pe
Denumire amplasament temporar (mp) definitiv (mp)
localitati (mp)
Intravilan Extravilan Intravilan Extravilan
UAT Brasov 676.803 5.000 0 0 681.803
UAT Sacele 399.063 18.567 12.702 0 430.332
UAT Codlea 47.737 5.000 0 0 52.737
UAT Ghimbav 24.338 5.000 0 0 29.338
UAT Rupea(inclusiv Ungra si
28.482 29.338 0 7.884 65.704
Homorod)
UAT Sanpetru 116.706 10.430 0 0 127.136
UAT Hoghiz 63.067 38.880 0 6.200 108.147
UAT Prejmer 70.377 22.420 0 0 92.797
UAT Harman 69.768 15.507 0 0 85.275
UAT Bod 67.709 9.102 0 0 76.811
UAT Halchiu 96.190 24.456 0 0 120.646
UAT Feldioara 43.566 9.239 0 0 52.805
UAT Moieciu 21.450 9.125 0 15.000 45.575
Total 1.725.256 202.604 12.702 29.084
1.969.106
Total general 1.969.106
Total suprafete ocupate definitiv: 41.786 mp (4,2ha);
Total suprafete ocupate temporar: 1.927.860 mp (192,8ha).
Planurile generale de amplasare in zona si planurile de situatie ale lucrarilor propuse spre realizare (retele
de alimentare cu apa si canalizare, gospodarii de apa, fronturi de captare, statii de pompare statii de
epurare etc.) sunt anexate prezentului memoriu (Anexa 3).
3.5. Descrierea caracteristicilor fizice, a proceselor de productie ale proiectului

propus, in functie de specificul investitiei, produse si subproduse obtinute,
marime, capacitate
Prezenta documentatie contine descrierea lucrarilor prevazute a se realiza prin Contractul de Finantare
nr. 67/29.05.2017, faza Studiu de Fezabilitate.
Investitiile propuse prin proiect, constau in extinderea, modernizarea si reabilitarea infrastructurii de apa
si apa uzata din judetul Brasov, din aria de operare a OR – Compania Apa Brasov SA, astfel incat sa se
asigure conditii de viata optime pentru populatia deservita, in contextul conformarii cu directivele
europene si cu reglementarile nationale in vigoare si al adaptarii la schimbarile climatice.
Specificul proiectului prezentat este captarea, tratarea si transportul apei potabile catre consumatorii
finali, colectarea, transportul si epuarea apei uzate provenite de la utilizatori.
3.5.1. Profil si capacitati de productie – situatia existenta – infrastructura de apa
3.5.1.1. Sistem de alimentare cu apa Brasov

In aria sistemului Brasov exista mai multe zone de alimentare cu apa: Brasov, Sacele, Ghimbav,
Sanpetru, Harman, Codlea, Halchiu, Feldioara, Bod si Prejmer.
Sistemul de alimentare cu apa Brasov propus prin prezentul proiect va deservi 10 zone de alimentare cu
apa, enumerate mai sus.
Zona de alimentare cu apa Brasov
Sursele de suprafata
 Acumularea Tarlung - Lacul este de categoria I de calitate si are un nivel oligotrof de troficitate
Sursa subterana
 Izvoarele Racadau
 Izvoarele Solomon
 Izvoarele din Muntii Ciucas
 Puturi Sanpetru Harman (14 foraje)
 Puturi Sanpetru Stupini (15 foraje)
 Puturi Harman Prejmer ( ANIF 40 foraje)
Aductiuni
In sistemul de alimentare cu apa al municipiului Brasov exista aductiuni de apa bruta si aductiuni de apa
tratata.
Transportul apei brute catre gospodariile de apa se face prin intermediul unor conducte de aductiune in
lungime totala de 43,43 km si diametre cuprinse intre 200 si 1200 mm.
Transportul apei tratate catre rezervoare si statii de repompare apa se face prin intermediul urmatoarelor
conducte de aductiune (lungime totala de 104,71 km).
Statii de pompare
Exista 7 statii de pompare pentru a acoperi cele 3 zone de presiune: SP Harman, SP Rulmentul, SP Zizin,
SP Dealul lui Lupan, Statia de pompare Dealul Melcilor, SP Tampa si SP Darste. Nici una dintre acestea nu
prezinta deficiente.
Statii de tratare/clorinare a apei
Statia de tratare a apei Tarlung a fost construita si extinsa in diferite etape, intre 1892 si 1982. Statia de
tratare a apei a fost complet reabilitata sub Masura ISPA nr. 2000/R0/16/P/PE/007 si poate functiona la
un debit maxim de 2.200 l/s, capacitatea acesteia fiind majorata de la 1650 l/s.
Statia de clorare Racadau – nu prezinta deficiente;
Statia de clorare Solomon – nu prezinta deficiente;
Statia de clorare Ciucas – nu prezinta deficiente;
Statia de clorare Rulmentul – nu prezinta deficiente;
Statia de clorare Zizin – Nu prezinta deficiente;
Rezervoare
Rezervoarele existente in Municipiul Brasov, amplasate pe zone de presiune, sunt urmatoarele:
 Rezervoarele zonei de presiune superioara (peste cota 630):

 Racadau – 1.000 m3;
 Pajistei – 2.500 m3;
 Warthe 1 – 5.000 m3;
 Coasta Vacii – 2.000 m3;
 Dealul Melcilor 3 – Dobrogeanu Gherea - 5.000 m3;
 Rezervoarele zonei de inalta presiune (cote cuprinse intre 600 si 630):
 Solomon – 600 m3;
 Pleasa (rezervor vechi) – 60 m3, facilitate aflata in conservare;
 Pleasa (rezervor nou) – 2 x 5.000 m3;
 Dealul Melcilor 2 – 2 x 5.000 m3, 8.000 m3;
 Rezervoarele zonei de medie presiune (cote cuprinse intre 570 si 600):
 Dealul Melcilor 1 – 4.000 m3, 5.000 m3, 10.000 m3;
 Darste – 2 x 5.000 m3;
 Tampa – 3.000 m3;
 Palatul Scolarilor – 5.000 m3;
 Rezervoarele zonei de joasa presiune (cote cuprinse intre 540 si 570):
 Dealul lui Lupan – 3 x 5.000 m3;
 Rezervor Cetatuia (Maior Cranta) – 3.000 m3 - facilitate aflata in conservare.
 Rezervoare la statiile de pompare:
 Harman – 3 x 1.000 m3;
 Rulmentul – 2 x 1.000 m3;
 Zizin – 2 x 1.000 m3.
Retea de distributie a apei
Reteaua de distributie a municipiului Brasov are o lungime de 556,26 km. Din acestia, 27,63 km au fost
reabilitati prin POS Mediu 2007-2013.
Sistemul de alimentare cu apa al municipiului Brasov asigura furnizarea debitului de apa potabila si catre
localitatile Tarlungeni, Carpinis, Purcareni si Zizin, localitati care nu se afla in operarea Companiei Apa
Brasov SA.
Deficiente:
 Una din deficientele actuale o constituie starea retelelor de distributie, care pe anumite zone
inregistreaza frecvent avarii;
 Reteaua de distributie a apei potabile nu acopera, integral zonele nou construite.
Zona de alimentare cu apa Sacele
Sursa
Captarea apei brute pentru zona de alimentare Sacele se face atat din surse subterane cat si din sursa de
suprafata.
Sursa de suprafata
 Acumularea Tarlung - Lacul este de categoria I de calitate si are un nivel oligotrof de troficitate
Surse subterane
 Izvoarele Valea Baciului (nu prezinta zona de protectie sanitara, debitele captate nu sunt
contorizate si au variatii mari in decursul anului, in functie de anotimp);
 Captarea “7 Izvoare” (nu prezinta zona de protectie sanitara, debitele captate nu sunt contorizate
si au variatii mari in decursul anului, in functie de anotimp);
 Izvoare Poiana Angelescu (nu prezinta zona de protectie sanitara, debitele captate nu sunt
contorizate si au variatii mari in decursul anului, in functie de anotimp);
 Izvoarele Garcini (nu prezinta zona de protectie sanitara, debitele captate nu sunt contorizate si
au variatii mari in decursul anului, in functie de anotimp);
 Izvoare Bradet – in conservare;
Aductiuni apa bruta
Conductele de aductiune a apei brute au o lungime totala de 7, 79 km si transporta apa de la captare

pana la rezervor de inmagazinare.Nu exista sisteme de masurare a debitelor transportate.
Aductiuni apa potabila
Zona de alimentare cu apa Sacele este alimentata din statia de tratare Tarlung prin conducte de
aductiune apa potabila din PEHD si fonta ductila, cu diametre cuprinse intre 80 si 400 mm, in lungime
totala de 18,36 km.
Statii de pompare
Exista 7 statii de pompare pentru a acoperi cele 4 zone de presiune: SP Darste, SP George Cosbuc, SP
Baciu, SP Electroprecizia, Grup pompare amplasat in incinta ST Tarlung pentru alimentarea zonei Bradet,
Grup pompare amplasat in incinta ST Tarlung pentru alimentarea rezervorului Garciniul Mare si inca un
Grup de pompare amplasat in incinta ST Tarlung pentru alimentarea rezervorului Garcini. Acestea nu
prezinta deficiente.
Rezervoare
In Sacele sunt 12 rezervoare de inmagazinare, cu un volum total de 7700 mc dupa cum urmeaza:Bunloc,
Poiana Angelescu, Garcini,Garciniul Mare, 7 Izvoare, Valea Baciului, George Cosbuc, Vulturului, Mioritei,
Narciselor si Bradet. Ca si deficiente s-au constatat urmatoarele: parte dintre rezervoare se afla in
localitate, printre case, fara a fi asigurate zonele de protectie sanitare, nu sunt contorizate debitele de
apa distribuite spre retele si nu exista sisteme de monitorizare a nivelelor.
Reteaua de distributie a apei potabile a zonei de alimentare cu apa Sacele are o lungime de 102 km,
76,4% find ponderea diametrelor de 80 -100 mm si 2% ponderea diametrelor pentru 500 mm. In cadrul
diametrelor mici sunt preponderente conductele din fonta, otel si numai 9% din PEHD. Conductele de
Dn500 mm sunt din beton, cele de Dn400 mm din azbociment si majoritatea conductelor avand diametrul
Dn200 - Dn300 mm sunt din otel; doar 24% din conductele de 200 mm sunt PEHD.
Deficiente:
 parte din reteaua existenta are o vechime de peste 50 de ani;

 pierderile de apa ale retelei de distributie sunt mari;
 reteaua de distributie nu acopera intreaga trama stradala a municipiului Sacele.
Zona de alimentare cu apa Ghimbav
Captarea apei brute pentru Ghimbav se face atat din surse subterane cat si din sursa de suprafata.
Sursa subterana
 Captare subterana a Municipiului Brasov = forajele Harman – Sanpetru - Stupini;
 Captare subterana a 3 foraje la Ghimbav ;
Sursa de suprafata
 Acumularea Tarlung- Lacul este de categoria I de calitate si are un nivel oligotrof de troficitate
Aductiuni
Transportul apei brute de la foraje (F1, F2) catre castelul de apa se face prin intermediul unei conducte
de aductiune Dn 200 mm, OL, in lungime de 1,3 km, instalata in anul 1989 si nu prezinta deficiente.
Pe langa alimentarea din cele trei foraje, orasul Ghimbav este alimentat gravitational si din reteaua de
distributie a municipiului Brasov, in apropiere de rezervoarele Dealul lui Lupan, prin intermediul unei
conducte de aductiune PEID De 400 mm. Conducta de aductiune alimenteaza atat orasul Ghimbav, cat si
orasul Codlea. Aceasta aductiune se intersecteaza cu conducta de aductiune apa bruta ce vine de la cele
doua foraje F2 si F3, astfel incat, printr-un joc de vane, castelul de apa poate fi alimentat atat cu apa
provenita din reteaua Brasovului, cat si cu apa provenita de la cele doua foraje amplasate in lungul DN.
Din castelul de apa se alimenteaza zona centrala a orasului.
Statii de pompare
In principal, zona de alimentare cu apa Ghimbav este alimentata gravitational, fie prin intermediul
castelului de apa, fie prin intermediul conductei de aductiune din Brasov.
Exista in incinta forajului F1 o statie de pompare realizata prin POS echipata cu (2+1) pompe, avand
urmatoarele caracteristici: Qpompa= 36 mc/h, H=15 m. Aceasta statie de pompare este amplasata pe
conducta de aductiune ce vine din Brasov si are rolul de a ridica presiunea pentru alimentarea zonei
dinspre aeroport.
Statia de tratare/clorinare a apei
In conformitate cu calitatea sursei subterane, tratarea apei consta in dezinfectia cu cloramina. Statia de
clorinare este amplasata in vecinatatea rezervorului.
De asemenea, apa tratata ajunge in orasul Ghimbav de la statia de tratare Tarlung, din acumularea
Tarlung, sau de la frontul de captare Harman – Sanpetru – Stupini, prin statia de clorinare amplasata in
incinta gospodariei de apa Rulmentul, prin intermediul conductei de aductiune PEID De 400 mm.
Rezervoare
Inmagazinarea apei se realizeaza intr-un rezervor circular, semi-ingropat, din beton armat, avand
capacitatea de 200 mc, amplasat in localitatea Bacaoani, la o cota care nu asigura alimentarea
gravitationala a retelei. Rezerva de incendiu si cea de inmagazinare compensare necesare zonei Ghimbav
sunt asigurate atat in rezervoarele Dealul lui Lupan cat si in Castelul de apa V = 200 mc aflat in
localitatea Ghimbav. Castelul de apa alimenteaza zona centrala a orasului.
Zona de alimentare cu apa deserveste, pe langa populatie, si agentii economici si institutii din orasul
Ghimbav. Furnizarea apei potabile in reteaua de distributie si catre consumatori se asigura in regim
continuu 24/24 ore. Diametrele existente variaza intre Dn 160mm si Dn50mm, materialele folosite fiind
PEID si Otel. Reteaua de distributie are o lungime totala de 13,27 km, si este in proportie de 58%
realizata din otel si in proportie de 42% realizata din PEID. Ca si deficiente au fost remarcate
urmatoarele: grad de acoperire insuficient, parte din retele sunt vechi si prezinta avarii frecvente si un
nivel scazut de contorizare.
Zona de alimentare cu apa Codlea
Captarea apei brute pentru Codlea se face atat din surse subterane cat si din sursa de suprafata.
Sursa subterana
 Captare subterana: foraje amplasate in zona ANRS ;
 Captare subterana: foraje amplasate in incinta bazei Codlea;
 Captare izvoare Parcul cu Soare;
 Captare izvoare Pacul cu Umbra;
Sursa de suprafata
 Acumularea Tarlung- Lacul este de categoria I de calitate si are un nivel oligotrof de troficitate;
 Captare de suprafata pe raul Turcu – in conservare;
Aductiuni
Transportul apei brute catre gospodariile de apa se face prin intermediul unor conducte de aductiune din
PEHD, 110 - 200 mm in lungime totala de 3,166 km.
Aductiunea Ghimbav – Codlea, din PEHD 315, in lungime de 8.975 km alimenteaza rezervoarele 2 x 500
mc din incinta STAP Codlea cu apa tratata preluata din reteaua de distributie a Municipiului Brasov, in
apropiere de rezervoarele Dealul lui Lupan.
Aductiunea de la STAP Codlea, din PEHD 400, in lungime de 1.792 alimenteaza gospodaria de apa Dealul
Costei. Cele doua conducte de aductiune apa tratata au fost executate prin POS si nu prezinta deficiente.
Statii de pompare
Statiile de pompare existente in zona de alimentare cu apa Codlea sunt urmatoarele:
 SP amplasata in STAP Codlea;

 SP amplasata in gospodaria Dealul Coastei;
 SP amplasata in gospodaria Parcul cu Soare;
Zona de alimentare cu apa Codlea dispune de gospodarii de apa care asigura tratarea, transportul si
inmagazinarea apei, precum si repomparea apei potabile.
Statiile de tratare care deservesc municipiul Codlea sunt:
 Statia de tratare a apei Codlea;

 Statie de clorare Marul Dulce.
De asemenea, apa tratata ajunge in municipiul Codlea de la statia de tratare Tarlung, din acumularea
Tarlung, sau de la frontul de captare Harman – Sanpetru – Stupini, prin statia de clorinare amplasata in
incinta gospodariei de apa Rulmentul, prin intermediul conductei de aductiune PEID De 315 mm.
Rezervoare
In zona de alimentare cu apa Codlea sunt 5 rezervoare de inmagazinare, cu un volum total de 3755 mc,
dupa cum urmeaza: STAP Codlea, Dealul Coastei, Marul Dulce, Parcul cu Umbra si Parcul cu Soare.
Acestea nu prezinta deficiente.
Zona de alimentare cu apa deserveste, pe langa populatie si agentii economici si institutii din municipiul
Codlea. Furnizarea apei reci potabile in reteaua de distributie si catre consumatori se asigura in regim
continuu 24/24 ore. Apa potabila furnizata prin reteaua de distributie este monitorizata zilnic din punct de
vedere calitativ, prin prelevari de probe din puncte strategice ale retelei.
Diametrele existente variaza intre Dn 200mm si Dn60mm, materialele folosite acoperind gama de
materiale uzuale PEID, Otel, Fonta. Reteaua de distributie are o lungime totala de 46,8 km.
Prin programul POS Mediu 2007 - 2013 au fost reabilitati 14,86 km de conducte, Dn 110 mm - 200 mm.
Zona de alimentare cu apa Sanpetru
Necesarul de apa este asigurat din urmatoarele surse care deservesc cu prioritate zona de alimentare cu
apa a municipiului Brasov.
Sursa subterana
Sursa de suprafata
Aductiuni
Nu exista aductiuni de apa bruta in zona de alimentare cu apa Sanpetru.
Transportul apei potabile catre reteaua de distributie apa potabila a zonei de alimentare cu apa Sanpetru
se face prin intermediul urmatoarelor conducte de aductiune:
In varianta alimentarii din sursa de suprafata Tarlung, zona este alimentata gravitational din aductiunea
care face legatura dintre STAP Tarlung si SP2 Rulmentul - Brasov, aductiune din OL Dn 800 mm, prin
intermediul a trei bransamente, avand fiecare Dn150mm.
In varianta alimentarii din sursa subterana, foraje Harman — Sanpetru - Stupini, zona este alimentata
prin pompare din SP2 Rulmentul printr-o conducta de aductiune din PEID Dn 400mm si Dn315 mm,
instalata in anul 2010. Acestea nu prezinta deficiente.
Statii de pompare
In varianta alimentarii din sursa subterana Harman – Sanpetru – Stupini, zona Sanpetru este alimentata
din gospodaria de apa Rulmentul printr-un grup de pompare (2+1) pompe Q=16,6 mc/h, H=53 mCA.
Nu exista statie de tratare in zona de alimentare cu apa Sanpetru.
In varianta de alimentare cu apa din sursa de suprafata acumularea Tarlung, apa este tratata in STAP
Tarlung iar in varianta de alimentare cu apa din sursa subterana Harman – Sanpetru – Stupini, apa este
clorinata in gospodaria de apa Rulmentul.
Rezervoare
Inmagazinarea - compensarea apei pentru zona Sanpetru se realizeaza in rezervoarele Municipiului

Brasov existente in GA Rulmentul (2 x 1000 mc) si GA Harman (2 x 1000 mc).
Reteaua de distributie apa potabila are o lungime de 38,525 km si este alcatuita din conducte PEHD
avand diametre cuprinse intre Dn 40mm si Dn250mm.Gradul de acoperire este insuficient, avand in
vedere dezvoltarea din ultimii ani a zonei de locuinte dintre Sanpetru si Brasov.Conform inregistrarilor
Companiei Apa Brasov SA, pe reteaua de distributie a zonei Sanpetru exista un numar de 1749 de
bransamente.
Deficiente: Grad de acoperire insuficient a tramei stradale cu retele de distributie.
Zona de alimentare cu apa Harman
Zona de alimentare cu apa Harman include localitatile Harman si Podu Oltului, din UAT Harman.
Sursa subterana
Sursa de suprafata
Aductiuni
Nu exista aductiuni de apa bruta in zona de alimentare cu apa Harman.
Transportul apei potabile catre reteaua de distributie apa potabila a localitatii Harman se face prin
intermediul urmatoarelor conducte de aductiune:
 Apa potabila din statia de tratare STAP Tarlung ajunge in reteaua de distributie a localitatii
Harman gravitational din aductiunea Municipiului Brasov care face legatura dintre STAP Tarlung si
SP2 Rulmentul, - aductiune realizata din otel Dn 800 mm.
 In varianta apei captate din fronturile de captare Harman -Sanpetru – Stupini, apa potabila este
transportata printr-o conducta de refulare de la SP Rulmentul la UAT Harman, conducta executata
in anul 2010, din PEHD. Legatura la localitatea Harman se face din ambele conducte prezentate
mai sus, printr-un bransament De 200 mm.
 Alimentarea cu apa a localitatii Podu Oltului se realizeaza prin intermediul unei conducte de
aductiune racordata la reteaua de distributie a localitatii Harman, realizata din PEHD, De 200mm,
Pn6 cu o lungime de 4,31 Km
Statii de pompare
In varianta alimentarii din sursa subterana Harman – Sanpetru – Stupini, zona Harman este alimentata
din gospodaria de apa Rulmentul printr-un grup de pompare (2+1) pompe Q=16,6 mc/h, H=53 mCA.
Nu exista statie de tratare in zona de alimentare cu apa Harman.
In varianta de alimentare cu apa din sursa de suprafata acumulareaTarlung, apa este tratata in STAP
Rezervoare
Inmagazinarea - compensarea apei pentru zona de alimentare Harman se realizeaza in rezervoarele

Municipiului Brasov existente in GA Rulmentul (2 x 1000 mc) si GA Harman (2 x 1000 mc).
Reteaua de distributie a localitatii Harman are o lungime de 41,56 Km si este realizata din conducte din
polietilena PEHD, cu diametre cuprinse intre 40 -315 mm.
Reteaua de distributie a localitatii Podu Oltului are o lungime de 15 Km si este realizata din conducte din
polietilena PEHD, cu diametre cuprinse intre 63 - 200 mm.
Conform inregistrarilor Companiei Apa Brasov SA, pe reteaua de distributie a zonei Harman exista un
numar de 1359 de bransamente.
Deficiente: Grad de acoperire insuficient a tramei stradale cu retele de distributie.
Zona de alimentare cu apa Bod
Zona de alimentare cu apa Bod include localitatile Bod si Colonia Bod din UAT Bod.
Sursa subterana
Sursa de suprafata
Aductiuni
Nu exista aductiuni de apa bruta in zona de alimentare cu apa Bod.
Pentru alimentarea cu apa a zonei Bod, din localitatea Sanpetru pleaca o conducta de aductiune PEID De
315 mm in lungime de 7,8 km. Aceasta a fost montata in anul 2008 pana la intrarea in localitate, unde
este montat un reductor de presiune.
Nu pot fi respectate prevederile directivei 98/93, prin care se stipuleaza ca alimentarea cu apa a
populatiei trebuie asigurata 24/24 timp de 365 zile pe an, deoarece transportul apei potabile catre
retelele de distributie: Bod si Colonia Bod se realizeaza doar printr-un singur fir de aductiune iar
rezervoarele de inmagazinare - compensare care ar putea prelua eventualele avarii aparute in aductiuni
sunt inexistente.
Statii de pompare
Apa potabila din STAP Tarlung ajunge gravitational in reteaua de distributie a localitatilor Bod si Colonia
Bod iar cea din sursele subterane ( frontrurile Harman- Sinpetru- Stupini) prin intermediul statiei de
pompare a Municipiului Brasov SP2 Rulmentul.
Nu exista statie de tratare in zona de alimentare cu apa Bod.
In varianta de alimentare cu apa din sursa de suprafata acumulareaTarlung, apa este tratata in STAP
Rezervoare
Zona de alimentare cu apa Bod nu dispune de rezervoare de inmagazinare – compensare.
Reteaua de distributie apa potabila are o lungime de 21,10 km si este alcatuita din conducte PEHD cu
diametre cuprinse intre De 90 mm si De 315 mm si aproximativ 250 m de conducta OL cu diametrul Dn
90 mm.
Cele mai mari probleme la reteaua existenta le ridica portiunea din otel executata prin gradinile
localnicilor, care are o vechime de peste 45 de ani. In aceasta zona conducta prezinta defecte, este
corodata, iar starea de uzura avansata a conductei creeaza pierderi de apa considerabile. In plus,
diametrul mic al conductei, face ca aceasta sa nu poata asigura debitul necesar pentru consumatori,
tinand cont de dezvoltarea din ultimii ani a zonei. Pe de alta parte, zona de conducta cu defecte frecvente
este foarte greu de intretinut, accesul la locul de interventii fiind limitat.
Zona de alimentare cu apa Halchiu
Zona de alimentare cu apa Halchiu are in componenta localitatile Halchiu si Satu Nou din UAT Halchiu.
Sursa subterana
 Captare subterana din put pentru localitatea Satu Nou. Forajul are adancimea de 60 m si
capacitatea Qmax=7 l/s.
 Captare subterana a Municipiului Brasov = forajele Harman – Sanpetru – Stupini;
Deficiente: Calitatea apei brute de la forajul Satu Nou depaseste concentratiile maxim admise in
conformitate cu Legea nr. 458/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu normele
sanitare in vigoare.
Sursa de suprafata
Aductiuni
Transportul apei brute de la foraj catre rezervorul V=200 mc din localitatea Satu Nou se face prin
intermediul unei conducte de aductiune, din PEHD De125 mm in lungime totala de 2.095 km. Aceasta
conducta va intra in conservare in momentul finalizarii executiei conductei de apa potabila din reteaua de
distributie Halchiu.
Pentru alimentarea cu apa a localitatii Halchiu, din Bod Colonie, de langa statia Radio, porneste o
conducta de aductiune din reteaua localitatii Bod pana in zona de sud a localitatii Halchiu. Conducta este
PEID De 315 mm in lungime de 4,61 km si a fost montata in anul 2010. Alimentarea cu apa potabila a
localitatii Satu Nou se face prin intermediul unei conducte PEID De 110 mm in lungime de 1,15 km aflata
in curs de executie si care va fi data in folosinta in anul 2019
Statii de pompare
Nu exista statii de pompare in zona de alimentare cu apa Halchiu.
Nu exista statie de tratare in zona de alimentare cu apa Halchiu.
Rezervoare
In localitatea Halchiu nu exista rezervor de inmagazinare – compensare.
Localitatea Satu Nou dispune de un rezervor de apa cu capacitatea de 200 mc utilizat ca si rezervor de
capat. In momentul finalizarii executiei conductei de aductiune apa potabila, rezervorul va intra in
conservare.
Reteaua de distributie apa potabila in Halchiu are o lungime de 13,6 km si este alcatuita din conducte
PEHD si OL avand diametre cuprinse intre Dn 90mm si Dn160mm. in localitatea Satu Nou reteaua de
distributie are o lungime de 5,71 km.Conform inregistrarilor Companiei Apa Brasov SA, pe reteaua de
distributie a zonei Halchiu exista un numar de 1127 bransamente, 879 in Halchiu si 248 in Satu Nou.
Deficiente: Grad de acoperire insufficient; O parte din conductele existente au vechime mare, cu pierderi
importante de apa.
Zona de alimentare cu apa Feldioara
Initial, zona Feldioara dispunea de o captare de tip caucazian din paraul Crisbav, aflata la est de Feldioara
si de uzina “R” de prelucare a minereului de uraniu. Intrucat apa captata este de proasta calitate, s-a
renuntat la aceasta sursa si s-a realizat prin POS o aductiune ce alimenteaza localitatea cu apa potabila
preluata din sursele Municipiului Brasov.
Sursa subterana
 Captare subterana a Municipiului Brasov = forajele Harman – Sanpetru – Stupini;
Sursa de suprafata
Aductiuni
Nu exista aductiuni de apa bruta in zona de alimentare cu apa Feldioara.
Alimentarea cu apa a zonei Feldioara se face din sursele municipiului Brasov prin conducta de aductiune
Brasov-Feldioara.Aceasta conducta de aductiune are un punct de legatura in zona de est a Coloniei Bod,
in conducta de PEID De400 mm care alimenteaza localitatile Bod si Halchiu.
Conducta existenta este dimensionata sa alimenteze si localitatea Haghig din judetul Covasna. Aceasta
localitate nu se afla in aria de operare a operatorului Compania de Apa Brasov, acestia doar furnizand
debitul necesar alimentarii acestei localitati. Conducta de aductiune care transporta apa catre Feldioara a
fost realizata prin programul POS-MEDIU 2007-2013. Conducta este executata din PEID De 315mm pana
la intersectia strazilor Octavian Goga si Mihai Eminescu din Feldioara, iar in continuare pentru a alimenta
localitatea Haghig conducta este realizata din PEID De 200mm.
Deficiente: Nu pot fi respectate prevederile directivei 98/93, prin care se stipuleaza ca alimentarea cu apa
a populatiei trebuie asigurata 24/24 timp de 365 zile pe an, deoarece transportul apei potabile catre
retelele de distributie: Feldioara, Reconstructia, Rotbav se realizeaza doar printr-un singur fir de
aductiune iar rezervoarele de inmagazinare - compensare care ar putea prelua eventualele avarii aparute
in aductiuni sunt inexistente.
Statii de pompare
Nu exista statii de pompare in zona de alimentare cu apa Feldioara.
Nu exista statie de tratare in zona de alimentare cu apa Feldioara.
Rezervoare
Zona de alimentare cu apa Feldioara nu dispune de rezervoare de inmagazinare.
Reteaua de distributie este de tip ramificat alcatuita din conducte Otel si PEID, cu o lungime totala de
19,973 km,cu diferite diametre si lungimi. Conform inregistrarilor Companiei Apa Brasov SA, pe reteaua
de distributie a zonei Feldioara exista un numar de 646 de bransamente.
Deficiente: Grad de acoperire insufficient.
Zona de alimentare cu apa Prejmer
Zona de alimentare cu apa Prejmer include localitatile Prejmer, Lunca Calnicului, Stupinii Prejmerului din
UAT Prejmer.
Captarea apei
In prezent, zona Prejmer se alimenteaza cu apa din frontul de captare Harman – Prejmer. Aceasta sursa
este destinata cu precadere alimentarii cu apa a comunei Prejmer, dar este si o sursa de rezerva pentru
Brasov.Aceasta sursa se afla in exploatarea ANIF, contine 48 de foraje si a fost executata pentru
desecarea terenurilor agricole din zona. Deoarece aceste foraje nu au mai fost intretinute, capacitatea
sursei a scazut de la 1800 l/s initial, la 50 l/s in prezent. Doar 2 foraje mai functioneaza.
De asemenea, pentru alimentarea localitatii Prejmer, exista un foraj amplasat in incinta gospodariei
castelului de apa, echipat cu o pompa cu caracteristicile Q=16,67 l/s, H=50 m. Acest foraj poate alimenta
castelul de apa existent in localitate.
Tinand cont de cele prezentate mai sus, pentru asigurarea alimentarii cu apa a localitatii, in anul 2018
Primaria a realizat pe fonduri proprii un sistem de alimentare cu apa ce contine:
 Sursa alcatuita din 4 foraje echipate cu pompe cu urmatoarele caracteristici:
o P1: Q=25,20 mc/h, H=36,40 m

o P2: Q=36 mc/h, H=40 m
o P3: Q=36 mc/h, H=40 m
o P4: Q=36 mc/h, H=40 m
 Conducta de aductiune de la foraje la gospodaria de apa
 Gospodarie compusa din rezervoare 2x1500 mc, statie de clorare, statie de pompare in retea.
In urma executiei forajelor, s-au efectuat analize fizico – chimice ale apei brute captata din foraje. Prin
buletinele de analiza se observa depasiri ale concentratiilor maxim admise in conformitate cu Legea nr.
458/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu normele sanitare in vigoare la fier,
mangan si amoniu, ceea ce impune tratarea apei pentru aducerea ei la parametri admisi.
Conform buletinelor de analize fizico-chimice puse la dispozitie de beneficiar, dar si din buletinele de
analize realizate de catre Consultant, se observa depasiri sistematice ale concentratiei maxime admise la
fier (intre 0,775 – 1,9 mg/l fata de limita maxima admisa de 0,2 mg/l), mangan (intre 0,17 – 0,2 mg/l
fata de limita maxima admisa de 0,05 mg/l) iar la amoniu valori cuprinse 2,3 – 4,44 mg/l fata de limita
maxima admisa de 0,5 mg/l.
Intrucat in prezent gospodaria de apa nu contine si treapta de tratare a apei necesara pentru
potabilizarea acesteia, sistemul executat de primarie nu este functional.
Sursa subterana
 Captare subterana 1 foraj pe paraul Valea Neagra;
 Captare subterana front 4 foraje = nefunctional;
Aductiuni
Transportul apei brute catre gospodaria de apa se face prin intermediul urmatoarelor conducte de
aductiune:
 Aductiune OL Dn 200 mm de la foraje FI la Castel in lungime de 0,05 km;
 Aductiune front foraje–gospodarie apa PEID 315 si 400 mm in lungime de 0,728 km –

nefunctionala;
In prezent, localitatea Prejmer este alimentata prin intermediul a doua conducte OL Dn 200 mm L=2x225
m racordate la aductiunile Dn 800 mm si Dn 1000 mm PREMO ce alimenteaza statia de pompare Harman
din sursa subterana Harman (sursa ANIF). Conductele au fost executate in anul 1963. Aceste aductiuni
alimenteaza castelul de apa din localitate.
Statii de pompare
Statia de pompare executata in cadrul sistemului de apa realizat de primarie pe fonduri proprii in anul
2018, este executata in interiorul gospodariei de apa, in aceeasi cladire cu statia de clorare si pavilionul
administrativ. Acesta statie de pompare nu este functionala, din cauza calitatii necorespunzatoare a apei
brute.
Alaturat castelului de apa amplasat pe str. Plopilor in localitatea Prejmer, se afla o statie de pompare
echipata cu (1+1) pompe tip AVERSA L100 cu caracteristicile Q=25 mc/h, H=90m, P=18,5 kW. Aceasta
statie de pompare are rolul de ridicare a debitului de apa in castel. Conducta de refulare este din OL Dn
80 mm. Statia de pompare este o constructie ingropata, rectangulara, executata in aceeasi perioada cu
castelul de apa 1963.
Deficiente: Statia de pompare aflata langa castel: constructia prezinta degradari structurale care nu
afecteaza siguranta acesteia; instalatiile hidraulice sunt degradate, cu pierderi de apa; pompele sunt
vechi, cu consum mare de energie.
Statia de pompare din incinta gospodariei de apa nu prezinta deficiente, dar nu este functionala din cauza
calitatii necorespunzatoare a apei brute si a lipsei statiei de tratare.
Gospodaria realizata de primarie pe fonduri proprii este compusa din doua rezervoare 2x 1500 mc, o
statie de clorare si o statie de pompare a apei spre reteaua de distributie.
Statia de clorare realizeaza dezinfectia apei cu ajutorul clorului gazos. Statia este compusa din camera
aparatelor, depozitul de butelii si depozit de materiale de protectie. Injectarea clorului se face in
conducta, inainte de intrarea in rezervor. Aceasta statie nu este functionala, din cauza calitatii
necorespunzatoare a apei brute.
Rezervoare
In cadrul sistemului de apa realizat de primarie pe fonduri proprii, s-au executat doua rezervoare de
inmagazinare amplasate in incinta gospodariei de apa. Acestea sunt constructii supraterane, asezate pe o
fundatie de beton armat, cu volum de 1500 mc fiecare. Rezervoarele sunt prevazute cu protectie
anticoroziva la interior (otel fuzionat cu sticla – email vitrificat). Intre cele doua rezervoare se afla o
camera de vane ce adaposteste instalatiile aferente celor doua cuve de rezervoare. Aceste rezervoare nu
sunt functionale, din cauza calitatii necorespunzatoare a apei brute.
In Prejmer, pe strada Plopilor se afla un castel de apa construit in 1963 cu capacitatea de 200 mc.
Castelul este compus dintr-un turn cilindric cu diametrul exterior de 4 m si inaltimea de 30 m si un
rezervor tronconic cu inaltime de 4,85 m si diametru exterior 26,10 m. Castelul prezinta coroziuni de
armaturi, defecte de turnare si o uzura avansata a instalatiilor.
Deficiente: Castelul de apa are instalatiile interioare uzate si prezinta degradari structurale care nu
afecteaza siguranta constructiei.
Reteaua de distributie este impartita pe localitati dupa cum urmeaza.
 localitatea Prejmer - retea de distributie de tip ramificata din conducte PEHD Dn 75 — 200 mm, L
= 2,60 km, si OL Dn 60 — Dn 300 mm, L = 42,0km;
 localitatea Lunca Calnicului - se alimenteaza din reteaua de distributie a localitatii Prejmer, printr-
un bransament Dn 160 mm, prevazut cu apometru. Reteaua de distributie este de tip ramificat
din conducte PEHD si OL Dn 40 - Dn 160 mm, cu L = 6,5 km.
 localitatea Stupinii Prejmerului - Reteaua de distributie este de tip ramificat din conducte PEHD si
OL Dn150mm cu lungimea totala de 5,0 km
Conform inregistrarilor Companiei Apa Brasov SA, pe reteaua de distributie a zonei Prejmer exista un
numar de 1.808 bransamente.
Deficiente: Reteaua de distributie nu acopera intreaga retea stradala; Reteaua veche necesita reabilitare.
3.5.1.2. Sistem de alimentare cu apa Rupea

In aria sistemului Rupea exista mai multe zone de alimentare cu apa: Rupea, Hoghiz, Bogata, Homorod,
Ungra si Racos.
Sistemul de alimentare cu apa Rupea propus prin prezentul proiect va deservi 3 zone de alimentare cu
apa si 6 localitati: Rupea, Hoghiz, Fantana, Cuciulata, Bogata Olteana si Dopca.
Zona de alimentare cu apa Rupea
Captarea apei brute pentru orasul Rupea se face atat din sursa de adancime cat si din sursa de suprafata.
Sursa subterana
 Captare subterana izvor Saros;
 Captare subterana izvor Ungra;
Sursa de suprafata
 Lac acumulare Dopca - Lacul este de categoria I de calitate si are un nivel oligotrof de troficitate;
Aductiuni apa bruta
Conducta de transport din FD Dn400mm si lungimea de circa 3,1 km transporta apa bruta de la
acumularea Dopca pana la Statia de tratare apa Bogata.
Conducta de transport din OL Dn300mm si lungime de circa 2 km transporta apa bruta de la sursa de apa
Saros spre Rupea, aceasta conducta se uneste cu conducta care vine de la Dn300mm de la Acumularea
Dopca, in caminul amplasat pe malul stang al raului Olt.
Conducta de transport din OL/PHDE Dn 300 mm, in lungime de 16 km, asigura transportul apei pompate
de la STAP Bogata catre rezervoarele de inmagazinare ale localitatii Rupea.
Deficiente: conducta dintre STAP Bogata si caminul de intersectie este veche, din OL si prezinta pierderi
de apa.
Statii de pompare
Apa tratata la STAP Bogata este transportata prin intermediul Statiei de pompare SP1 Rupea catre
rezervorul tampon avand capacitatea de 1x25 m3 , de unde prin intermediul Statiei de pompare SP2
Rupea apa este transportata printr-o conducta de aductiune la rezervoarele de inmagazinare.
Vechea statie de tratare Dopca - Bogata dispunea de o tehnologie conceputa in anii 1970 si functiona cu
o serie de deficiente, la un debit maxim de 50 l/sec.In cadrul statiei s-a derulat un amplu proces de
reabilitare, prin programul POS Mediu 2007 – 2013 prin care s-au executat urmatoarele lucrari: treapta
pre-oxidare noua, camere (bazine) de reactie, reabilitare statie chimica existenta, reabilitare decantoare,
reabilitare statie de filtre rapide, inlocuirea pompelor de recirculare, inlocuirea suflantelor pentru filtre de
recirculare, reabilitarea dezinfectiei finale cu clor, reabilitarea rezervorului de apa tratata V=400 m 3
(inclusiv rezervor nou 1x800 m3), reabilitarea laboratorului pentru calitatea apei, debitmetre in statie,
reabilitarea substatiei (inclusiv instalatii electrice), echipament SCADA;
Rezervoare
Zona de alimentare cu apa Rupea dispune de urmatoarele capacitati de inmagazinare-compensare:
 Rezervoare 2x1000 mc
 Rezervor 1x1000 mc – in conservare;
 Rezervor 1x500 mc – in conservare;
 Un castel de apa V=50 mc pentru localitatea Rupea Hill;
Rezervoarele 2x1000 mc necesita lucrari de refacere izolatie si tencuiala, inlocuire instalatie hidraulica.
Tencuielile exterioare ale castelului sunt degradate iar instalatiile interioare sunt vechi si deteriorate.
Furnizarea apei reci potabile in reteaua de distributie si catre consumatori se asigura in regim continuu
24/24 ore. Diametrele existente variaza intre Dn 200 mm si Dn 50 mm, materialele folosite acoperind
toata gama de materiale uzuale PEHD si OL.
Reteaua de distributie a apei potabile a orasului Rupea are o lungime de 16,2 km, si este contorizata la
nivelul localitatii printr-un debitmetrul Endress Hauser. 7,4 km de retea de distributie apa au fost
reabilitati prin programul POS Mediu 2007-2013.
Zona de alimentare cu apa Hoghiz
Zona de alimentare Hoghiz include localitatile Hoghiz, Fantana si Cuciulata din UAT Hoghiz. Localitatea
Cuciulata nu dispune de sistem centralizat de alimentare cu apa.
Sursa subterana
Sursa de alimentare cu apa pentru zona de alimentare cu apa Hoghiz este cea a zonei Rupea: captare
izvor Saros.
Aductiuni apa bruta
Zona de alimentare cu apa Hoghiz nu dispune de aductiuni apa bruta.
Transportul apei captate din izvorul Saros catre gospodaria de apa GA Hoghiz (SP Hoghiz) si catre
retelele de distributie se realizeaza prin intermediul urmatoarelor conducte de aductiune :
 Aductiune OL/PEHD, diametru 300/200 de la izvorul Saros la GA Hoghiz in lungime de 1,7 km;
 Aductiune OL diametru 100 de la castel Hoghiz la reteaua de distributie a localitatii Fantana;
Statii de pompare
Statia de pompare preia apa captata la izvoarele Saros si prin intermediul unui bazin tampon V=50 mc
alimenteaza castelul de apa din Hoghiz. Statia de pompare a fost echipata prin POS iar cladirea a fost
reabilitata.
Zona de alimentare cu apa Hoghiz nu dispune de statie de tratare. Apa bruta captata de la sursa Saros
este dezinfectata cateodata cu cloramina, necontrolat.
Rezervoare
Inmagazinarea- compensarea pentru localitatea Hoghiz si Fantana se realizeaza intr-un castel de apa
amplasat in GA Hoghiz cu capacitatea V=200 mc si H=47m. Castelul alimenteaza gravitational reteaua de
distributie a localitatii Hoghiz si reteaua din localitatea Fantana.
Deficiente: Castelul de apa necesita lucrari de reabilitare, respectiv refacerea tencuielilor exterioare;
instalatiile hidraulice sunt degradate, cu pierderi de apa.
Reteaua de distributie este realizata din conducte din PEHD cu diametre cuprinse intre Dn 90mm si Dn
160mm, astfel:
 Localitatea Hoghiz - lungime totala de 9,6 km;

 Localitatea Fantana retea distributie din OL Dn 1"- 3" cu L = 1,3 km si polietilena de inalta
densitate De 110 mm, L = 1,3 m;
 Localitatea Cuciulata - nu are retea de distributie;
Zona de alimentare cu apa Bogata
Sursa de suprafata
 Lac acumulare Dopca - Lacul este de categoria I de calitate si are un nivel oligotrof de troficitate;
Aductiuni apa bruta
Zona de alimentare cu apa Bogata - Dopca nu dispune de aductiuni apa bruta.
Transportul apei tratate din STAP Bogata la rezervoare si retea de distributie se realizeaza cu urmatoarele
conducte de aductiune:
 Aductiune PEHD, diametru 110/125 de la rezervor de 300 mc amplasat in STAP Bogata la

rezervoarele 1x400mc si 1x800mc Bogata in lungime de 0,275 km;
 Aductiune OL 150mm de la rezervoare 1x800mc si 1x400mc la punct bifurcatie spre retelele

Dopca si Bogata in lungime de 0,32 km;
 Aductiune OL 100mm de la punct bifurcatie la retea Bogata in lungime de 0,21 km;
 Aductiune OL 150mm de la punct bifurcatie la retea distrubutie Dopca in lungime de 1,53 km;
Deficiente: conductele de aductiune din otel de la punctul de bifurcatie spre reteaua Dopca sunt vechi si
inregistreaza pierderi de apa.
Statii de pompare
In statia de tratare STAP Bogata exista un grup de pompare, echipat cu (1+1) pompe cu
caracreristicile:Q=25mc/h si H=45mCA, care preia apa din rezervorul de 300 mc din statia de tratare si o
transporta in rezervoarele de 1 x 400 mc si 1 x 800 mc din care se alimenteaza gravitational localitatile
Bogata si Dopca.
Apa bruta captata din Acumularea Dopca este tratata in STAP Bogata.
Rezervoare
Rezervoarele de inmagazinare - compensare din care sunt alimentate gravitational retelele de distributie
din localitatile Bogata si Dopca sunt amplasate in localitatea Bogata si au urmatoarele capacitati : 1 x 400
mc si 1 x 800 mc.
Reteaua de distributie este realizata din conducte din OL, astfel:
 Localitatea Bogata - conducta OL Dn 110 mm, L=500 m, prevazuta cu apometru montat la statia
de tratare a apei Bogata; L = 2,7 km;
 Localitatea Dopca - conducta OL Dn 150mm, prevazuta cu apometru, montat la statia de tratare

a apei Bogata, L = 2,1 km;
Deficiente: Nu acopera intreaga retea stradala; Reteaua veche necesita reabilitare.
Zona de alimentare cu apa Homorod
Zona de alimentare Homorod include localitatile Homorod si Mercheasa.
In localitatea Mercheasa, in prezent, se afla in executie un sistem de alimentare cu apa potabila executat
cu fonduri CAB. Sistemul contine:
 conducta de aductiune ce pleaca din reteaua de distributie a localitatii Homorod si

alimenteaza localitatea Mercheasa. Conducta de aductiune este din PEID, De 110 mm, avand
lungimea de 5255 m din caminul de vane aferent localitatii Homorod pana la statia de
pompare din Mercheasa, si 740 m din statia de pompare pana la rezervorul de inmagazinare;
 statie de pompare amplasata la intrarea in localitatea Mercheasa, pe conducta de aductiune,
cu rol de a transporta apa la rezervorul nou proiectat. Statia este echipata cu (1+1) pompe
avand caracteristicile Q=3,4 l/s, H=70 mCA, P=4 kW/pompa;
 un rezervor ce alimenteaza gravitational reteaua localitatii Mercheasa, avand capacitatea de
250 mc. Rezervorul este circular, cu diametrul de 8,7 m;
 reteaua de distributie este din PEID, cu diametre cuprinse intre De 32 mm – De 110 mm, in
lungime de 1541 m
Captarea apei
Sursele de alimentare cu apa pentru zona de alimentare cu apa Homorod sunt cele ale zonei Rupea:
Acumulare Dopca si izvoare Saros.
Aductiuni apa bruta
Zona de alimentare cu apa Homorod nu dispune de aductiuni apa bruta.
Alimentarea zonei Homorod se realizeaza din conducta de otel Dn 300 mm ce alimenteaza zona Rupea,
printr-o conducta din otel Dn 200 mm racordata dupa traversarea paraului Cosa a conductei de
aductiune, in dreptul Crescatoriei de fazani. Conducta are lungimea de 1,3 km si face legatura dintre
punctul de cuplare la aductiunea pentru Rupea si rezervorul tampon de 6 mc al statiei de pompare.
Statii de pompare
Statia de pompare este amplasata la intrarea in localitatea Homorod, pe strada Principala. Statia este
echipata cu (1+1) pompe avand caracteristicile Q=30 mc/h, H=45 mCA, P=18,5 kW. Statia de pompare
este amplasata pe conducta de aductiune apa potabila si are rolul de a alimenta rezervorul de
inmagazinare – compensare al zonei de alimentare Homorod.
Zona de alimentare cu apa Homorod nu dispune de statie de tratare. Tratarea apei se realizeaza la STAP
Bogata sau prin clorare la izvoarele Saros.
Rezervoare
Rezervorul de inmagazinare are capacitatea de 500 mc si este amplasat la o altitudine de 496 m.

Rezervorul este alimentat prin intermediul statiei de pompare amplasate la intrarea in Homorod, iar din
rezervor este alimentata gravitational reteaua de distributie a localitatii Homorod.
Reteaua de distributie este realizata din conducte din OL cu diametre cuprinse intre Dn 100mm si Dn
200mm, cu o lungime totala de 5,8 km.
Apa este furnizata prin 405 bransamente, din care 329 bransamente contorizate si 76 bransamente in
regim pausal.
Intrucat sistemul de alimentare din localitatea Mercheasa este conformat prin lucrarile ce se
afla in executie, prin prezentul proiect nu sunt prevazute lucrari de investitii pentru aceasta
localitate.
Zona de alimentare cu apa Ungra
Localitatile componente sunt Ungra si Daisoara.
Localitatea Daisoara nu dispune la data intocmirii studiului de fezabilitate de un sistem de alimentare cu

apa centralizat. Exista un proiect prin PNDL de realizare a sistemului de alimentare cu apa pentru
Daisoara. Schema tehnologica propusa prin proiectul PNDL pentru alimentarea cu apa a localitatii
Daisoara cuprinde urmatoarele:
 Racord la reteaua de alimentare cu apa a localitatii Ungra – conducta PEID PE 100 De 110 mm PN
10, L= 63 m. Aceasta conducta face legatura intre reteaua de distributie Ungra si statia de
pompare Daisoara;
 Statie de pompare apa potabila Daisoara este o constructie subterana tip camin din beton armat
de forma rectangulara cu dimensiunile interioare 2,50x3,00 m si adancimea 2,90 m. Statia se va
echipa cu (1+1) pompe cu caracteristicile Q=2,5 l/s, H=100 mCA;
 Conducta de aductiune – conducta de refulare a statiei de pompare apa potabila este o conducta
PEID PE 100 PN 10 De 110 mm, in lungime de 10255 m;
 Rezervor metalic de inmagazinare a apei V=100 mc;
 Retea de distributie in lungime de 5500 m, din PEID avand diametrele cuprinse intre 110 si 160
mm.
Captarea apei
Sursele de alimentare cu apa pentru zona de alimentare cu apa Ungra sunt cele ale zonei Rupea:
Acumulare Dopca si izvoare Saros
Aductiuni apa bruta
Conducta de aductiune veche face legatura intre izvoarele Ungra si Gospodaria de apã. Conducta este din
OL, Ø 4½ “ in lungime de 1300 m. Intrucat captarea Ungra este in conservare, aceasta conducta nu este
in functiune, fiind trecuta in conservare.
Alimentarea zonei Ungra se realizeaza printr-o conducta de aductiune noua, construita in 2016, din PEID,
Dn = 110 mm avand o lungime de 2460 m. Aceasta aductiune preia apa din aductiunea Hoghiz-Rupea,
conducta OL Dn 200 mm, punctul de legatura fiind in caminul de vane situat inainte de podul vechi peste
raul Olt (din loc.Hoghiz), pe malul stang al Oltului. Conducta de aductiune transporta apa tratata pana in
statia de pompare Ungra.
Refularea statiei de pompare este o conducta PEID De 125 mm in lungime de 785 m ce transporta apa la
rezervorul de inmagazinare.
De la rezervorul de inmagazinare, apa potabila este distribuita gravitational spre retea prin intermediul
unei conducte de aductiune PEID De 160 mm, in lungime de 275 m.
Statii de pompare
Statia de pompare, aflata la Gospodaria de apa, este formata din 2 pompe (1 + 1). Pompele au
urmatoarele caracteristici Qmin 5 mc/h, Qmax= 33 mc/h, H max= 97 m, P 7,5 Kw, n =2900 rot/min.
Pompele aspira apa din rezervorul tampon de 75 mc si o refuleaza in rezervorul de 200 mc de la Ungra
printr-o conducta de PEID, Dn 125mm, L=64m.
Zona de alimentare cu apa Ungra nu dispune de statie de tratare. Tratarea apei se realizeaza la STAP
Bogata sau prin clorare la izvoarele Saros.
Rezervoare
Rezervorul de inmagazinare are un volum de 200 m3. Acest rezervor este amplasat in partea de Nord-est
a localitatii Ungra, pe versantul din dreapta DJ131C, la cota terenului de circa 510 m.
Reteaua de distributie acopera intreaga localitate Ungra. Reteaua este realizata din conducte PEID PN 10
cu diametre cuprinse intre 110 si 125 mm avand o lungime totala de 8920 m.
Intrucat zona de alimentare cu apa este conformata si nu exista deficiente, nu sunt propuse
lucrari de investitii pentru zona Ungra prin acest proiect.
3.5.1.3. Sistem de alimentare cu apa Moieciu

Sistemul zonal de alimentare cu apa Moieciu deserveste urmatoarele zone de alimentare cu apa si
localitati: Moieciu de Jos, Cheia si Moieciu de Sus.
Sistemul de alimentare cu apa Moieciu propus prin prezentul proiect va deservi 2 localitati: Moieciu de
Sus si Moieciu de Jos.
Captarea apei
Captarea apei brute pentru zona de alimentare cu apa Moieciu de Jos se face din sursa subterana
Sursa subterana
 Izvoare Valea Sbarcioara
 Izvoare Valea Coacazei;
Aductiuni apa bruta
Transportul apei brute, captata din cele doua izvoare, catre gospodaria de apa GA Moieciu de Jos se
realizeaza gravitational prin intermediul unei conducte de aductiune din PEHD 200 mm in lungime de
3,778 km.
In zona de alimentare cu apa Moieciu de Jos nu exista aductiune de apa tratata.
Statii de pompare
In zona de alimentare cu apa Moieciu de Jos nu exista statie de pompare.
Statia de tratare a fost realizata prin POS si contine o statie de clorinare. Instalatia de clorinare s-a
amplasat la etajul camerei de vane a rezervorului. Statia de clorinare a fost pusa in functiune in anul
2015. Instalatia de dozare contine urmatoarele: sistem de stocare a clorului, instalatie de alimentare si
dozare propriu-zisa pentru un debit maxim de clor de 4 kg/h, sistem de ridicare a presiunii, sistem de
masurare si control a dozarii, sistem de detectare si avertizare prezenta clor in atmosfera, sistem de
ventilare, instalatie de neutralizare. Doza de clor este reglabila. Capacitatea de dozare este cuprinsa intre
25 – 500 g/h. injectia clorului se va face in conducta generala de intrare.
Rezervoare
Rezervorul de inmagazinare s-a construit prin programul POS. Rezervorul are capacitatea 2x300 mc si
este amplasat in incinta gospodariei de apa.
Reteaua de distributie a localitatii Moeciu de Jos are o lungime de 16,98 km si s-a executat din conducte
PEID De 110 – De 200 mm, in faza I s-au executat 14,15 km iar in faza a II a 2,83 km. Reteaua s-a
executat prin programul POS Mediu 2007 – 2013 si a fost pusa in functiune in anul 2016.
In zona Moieciu de Jos exista un numar de 164 de bransamente.
Localitatea Moieciu de Sus nu dispune de sistem centralizat de alimentare cu apa.
3.5.2. Profil si capacitati de productie – situatia existenta – infrastructura de canalizare
3.5.2.1. Cluster Brasov

Clusterul Brasov are in componenta urmatoarele aglomerari: Brasov, Harman, Codlea, Halchiu, Feldioara,
Haghig*, Rasnov*, Cristian*, Crizbav*, Vulcan* , Bod.
Nota: * Aglomerari care nu sunt in aria de operare a Companiei de Apa Brasov dar care fac parte din
clusterul Brasov (prelucrarea apei uzate in statiile de epurare ale clusterului Brasov).
Aglomerarea Brasov
Aglomerarea Brasov este formata din municipiul Brasov, Municipiul Sacele, orasul Ghimbav si localitatea
Sanpetru.Infrastructura de apa uzata din aglomerarea Brasov este compusa din:
 Sistem de colectare apa uzata: Retea de canalizare apa uzate menajere: 424 km in Brasov, 62,08
km in Sacele, 14,5 km in Ghimbav si 23,48 km in Sanpetru;
 Statii de pompare apa uzata : 6 SPAU-uri in Brasov, 1 SPAU in Ghimbav si 3 SPAU-uri in

Sanpetru;
 Statii de epurare : una singura in Brasov cu capacitatea de 500 000 LE.
Retea de canalizare
Municipiul Brasov
Reteaua de canalizare a Municipiului Brasov este de tip mixt, si anume: aprox. 20% este retea de
canalizare construita in sistem divizor si aprox. 80% construita in sistem unitar.
Reteaua de canalizare are o lungime de 424 km (din care aprox. 9 km retea canalizare sunt realizati prin
POS Mediu 2007-2013).
In cartierele periferice, Noua-Darste, Valea Cetatii, Triaj, Schei si Bartolomeu amplasate, adiacent zonei
Canalului Timis si a paraului Timis reteaua de canalizare este construita in sistem divizor.
Pe reteaua de canalizare de tip unitar a municipiul Brasov sunt amplasate un numar de 10 deversoare,
care la ape mari pe vreme de ploaie dirijeaza apa uzata amestecata cu apa pluviala catre canalele Timis
si Graft si in colectoare de transport apa pluviala, de unde apele sunt deversate in paraul Timis.
Deversoarele sunt constructii subterane amplasate pe canale colectoare de transport, prevazute cu
praguri deversoare laterale.
Vechimea retelei de canalizare este:
 1910 - 1992: 329,3 km conducte din beton;
 1993 - 2014: 72,6 km conducte din PVC;
22,1 km conducte din beton.
La reteaua de canalizare a municipiului Brasov sunt racordati un numar de 248.136 locuitori. Numarul
total de racorduri este de 18.274, din care: 16.116 locuinte — 128 km, 253 institutii publice — 2,1 km,
1.905 industrie — 16,5 km.
Municipiul Sacele
Reteaua de canalizare a municipiului Sacele este alcatuita din reteaua de canalizare realizata in sistem
separativ, din tuburi de beton Dn (200 – 300) mm - Dn 500 mm. Colectorul ovoid 600/900 mm, are
lungimea de circa 7,5 km, dimensionat pentru Q = 300 l/s, si se descarcare in Colectorul I, dupa ce
traverseaza paraul Timis.
Reteaua de canalizare are lungime de 62 km (din care aproximativ 7 km sunt realizati prin POS Mediu
2007-2013), acoperind mai putin de 60% din lungimea retelei stradale a orasului.
Numarul total de racorduri este de 2.334, din care: agenti economici 115 racorduri; institutii 23
racorduri; cladiri tip bloc 465 racorduri; consumatori casnici 1.731 racorduri.
Localitatea Ghimbav
Reteaua de canalizare a orasului Ghimbav este alcatuita din reteaua de canalizare menajera in sistem
divizor, precum si colectoare de transport.Reteaua de canalizare este alcatuita din tuburi de beton si PVC
Dn 200-350 mm, avand o lungime totala de 14,5 km.
Parte din apele menajere colectate sunt deversate direct in colectorul Poiana Brasov - Rasnov - Brasov
(construit in anul 1999 prin Masura ISPA), iar parte din ele sunt dirijate spre statia de pompare aflata
langa DN 1 Brasov – Codlea. Dupa pompare apele menajere sunt deversate tot in colectorul mentionat
Poiana Brasov - Rasnov - Brasov. Numarul total de racorduri este de 659 unitati.
Localitatea Sanpetru
Reteaua de canalizare este o retea in sistem divizor. Lungimea totala a retelei de canalizare in
aglomerare este de 23,48 km si este alcatuita din conducte de PVC avand Dn 200 mm - Dn 315 mm.
Numarul total de racorduri este de 1.174 unitati.
Retea de canalizare a aglomerarii Brasov, administrata de COMPANIA APA BRASOV SA, preia si apele
uzate provenite din localitatile Rasnov si Cristian, localitati care nu sunt in aria de operare a OR.
Municipiul Brasov
Principalele statii de pompare ape uzate din Municipiul Brasov sunt:
1. SPAU Strada Deda, Timis Triaj
2. SPAU Strada Plugarilor
3. SPAU Strada Merilor
4. SPAU Strada DN 13
5. SPAU ape uzate +tocator Strada DN13
6. SPAU Stupini
Municipiul Sacele
Nu exista statii de pompare apa uzata, colectarea si transportul apelor uzate facandu-se gravitational.
Localitatea Ghimbav
 SPAU 1 aflata pe Strada Barsei- echipata cu 1A.
Localitatea Sanpetru
In localitatea Sanpetru exista un numar de 3 statii de pompare ape uzate, cum sunt prezentate mai jos:
 SPAU 1 Sanpetru echipata cu 2A+1R;
 SPAU Livada echipata cu 2A+1R;
 SPAU Primaverii echipata cu 2A+1R;
Statii de epurare apa uzata
In prezent, statia de epurare Brasov cu capacitatea de 500.000 L.E., deserveste municipiul Brasov si
urmatoarele aglomerari / localitati din judetul Brasov: Sacele, Ghimbav, Sanpetru, Poiana Brasov si
Harman. Aceasta preia si apele uzate din aglomerarile Rasnov si Cristian, aglomerari care nu sunt in aria
de operare CAB.
Statia de epurare Brasov este amplasata in cartierul Stupini. Emisarul statiei de epurare este paraul
Ghimbasel, afluent de dreapta al raului Olt, la aproximativ 17 km amonte de confluenta.
In prezent, debitul maxim zilnic evacuat la emisar al statiei de epurare este de aproximativ 1.500 - 1.600
l/sec.
Programul de reabilitare a statiei de epurare - datorat dezvoltarii urbane si industriale, cresterii numarului
populatiei, uzurii morale si fizice a echipamentelor si instalatiilor s-a realizat intre anii 1998 - 2000.
Proiectul de reabilitare a fost parte a programului MUDP 1 si a programului derulat de Agentia de
Protectie a Mediului din Danemarca. Programul MUDP 1 a fost initiat de guvernul Romaniei impreuna cu
BERD. Lucrarile de reabilitare a statiei de epurare au fost incepute in anul 1998 si au fost finalizate in
anul 2000.
Rezultatul acestei investitii a fost ca, dupa procesul de epurare, calitatea apelor epurate evacuate in
receptor se incadreaza in parametrii ceruti de legislatia in vigoare.
Dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare statia asigura un debit epurat de 2.200 l/sec pentru treapta
mecanica si un debit epurat de 1.600 l/sec pentru treapta biologica.
Statia de epurare este dezvoltata pe 3 module tehnologice de proces: treapta mecanica, treapata
biologica si treapta namolului.
Aglomerarea Harman
Aglomerarea HARMAN include in prezent localitatea Harman. Populatia totala din aglomerarea Harman, la
nivelul anului 2018 este de 4.607 locuitori.
Sistemul de canalizare al localitatii Harman este administrat de Societatea COMPANIA APA BRASOV S.A.
Reteaua de canalizare a localitatii Harman este de tip divizor. In reteaua de canalizare a localitatii se
deverseaza ape uzate menajere si ape uzate industriale.
Localitatea Podu Oltului nu are un sistem centralizat de colectare a apelor uzate si implicit de facilitati de
epurare. Institutiile publice au fose septice vidanjabile, iar locuitorii nu dispun de nici un fel de instalatii
de canalizare.
Retea de canalizare
Reteaua de canalizare a localitatii Harman este alcatuita din reteaua de canalizare menajera in sistem
divizor pentru localitate si colector de transport catre Statia de epurare Brasov.
Lungimea totala a retelei de canalizare in comuna Harman este de 30,4 km si este formata din conducte
de PVC, Dn 200 mm – Dn 315 mm. Numarul total de racorduri este de 2.204 unitati.
In localitatea Harman exista o statie de pompare ape uzate (pompe 2A+1R): Q=30l/s si H=34,3 mCA.
Statie de epurare apa uzata
Apele uzate colectate de reteaua de canalizare a localitatii Harman sunt transportate si se epureaza in
Statia de epurare Brasov.
Deficiente principale in sistem
Deficiente: Reteaua de canalizare nu acopera intreaga trama stradala, fiind necesare extinderi ale
acesteia.
Aglomerarea Codlea
Aglomerarea Codlea include in prezent localitatea Codlea. Populatia totala din aglomerarea Codlea, la
nivelul anului 2018 este de 21.909 locuitori. Reteaua de canalizare a municipiului Codlea este de tip
divizor. In reteaua de canalizare a orasului se deverseaza ape uzate menajere si ape uzate industriale.
Retea de canalizare
Reteaua de canalizare a municipiului Codlea acopera 46,43 km, din care 12,48 km sunt realizati prin POS
Mediu 2007-2013. Tot in cadrul POS Mediu 2007-2013 au fost refacute 350 de racorduri si au fost
instalate 300 de racorduri noi.
Reteaua de canalizare a aglomerarii, este compusa din 5 colectoare secundare si un colector principal,
apele uzate fiind transportate si epurare in Statia de Epurare Feldioara.
Apele uzate sunt preluate/transportate de noul colector de canalizare, Codlea - Statia de Epurare
Feldioara, in lungime de 21,31 km, realizat prin POS Mediu 2007-2013.
Epurarea apelor uzate colectate din Codlea se realizeaza in Statia de Epurare Feldioara.
Reteaua de canalizare nu acopera intreaga trama stradala, fiind necesare extinderi ale acesteia.
Deficiente pe reteaua de canalizare si colectoare: infiltratii / Exfiltratii mari in / din reteaua de canalizare,
existenta unor canale colmatate (cca 3,78%), care au o vechime de pana la 30 ani, depuneri
considerabile de nisip si pietris in canalele colectoare; tubulatura deplasata, refulari, blocaje, surpari.
Aglomerarea Halchiu
Aglomerarea Halchiu include in prezent localitatea Halchiu. Reteaua de canalizare a localitatii Halchiu este
de tip divizor. In reteaua de canalizare a localitatii se deverseaza ape uzate menajere si ape uzate
industriale.
Localitatea Satu Nou are in curs de implementare un sistem centralizat de colectare a apelor uzate
realizat din fonduri proprii ale operatorului regional.
Retea de canalizare
Reteaua de canalizare existenta in localitate are o lungime de 8,65 km, cu diametre de Dn250 mm (4,047
km) si Dn300 mm (4,603 km).
Epurarea apelor uzate colectate din aglomerarea Halchiu se realizeaza in Statia de Epurare Feldioara.
Deficiente pe reteaua de canalizare si colectoare: infiltratii/exfiltratii mari in din reteaua de canalizare,

subdimensionata, retea haotic dezvoltata, refulari, blocaje.
Aglomerarea Feldioara
Aglomerarea Feldioara include in prezent localitatea Feldioara. Reteaua de canalizare a localitatii

Feldioara este de tip divizor. In reteaua de canalizare a localitatii se deverseaza ape uzate menajere si
ape uzate industriale.
Retea de canalizare
Reteaua de canalizare existenta in aglomerarea Feldioara are o lungime de aproximativ 12 km si a fost

realizata prin programul POS Mediu 2007-2013. Aceasta a fost pusa in functiune in anul 2016, este din
PVC, cu diametre cuprinse intre Dn 250 mm — Dn 315 mm.Numarul total de racorduri este de 597
unitati.
In localitatea Feldioara exista un numar de 2 statii de pompare ape uzate, cum sunt prezentate mai jos:
 Statia de pompare ape uzate Feldioara strada Garii, DN13A: Q = 4,4 l/sH = 21,7 mCA;
 Statia de pompare ape uzate Feldioara strada Garii, DN13A: Q =10,6 l/sH = 31,3 mCA;
Statia de Epurare a fost dimensionata pentru un numar de 142.000 LE si un debit 324 l/sec si a fost pusa
in functiune in anul 2014.
Statia de epurare preia si epureaza apele menajere din aglomerarile Feldioara, Codlea si Halchiu, precum
si din localitatile sub 2.000 LE Reconstructia si Rotbav. Incepand cu anul 2020, odata cu finalizare
colectoarelor fazate, aceasta va prelua spre epurare apele uzate menajere provenite din aglomerarile
Rasnov, Cristian, Vulcan, Crizbav, statiunea turistica Poiana Brasov si precum si din localitatile sub 2.000
LE Satu Nou, Haghig, Colonia 1 Mai, dar si din localitatea Ghimbav parte a aglomerarii Brasov.
Statia de epurare are ca scop separarea si indepartarea elementelor impurificatoare continute in apele
uzate, aducandu-le in limitele admise de legislatia in vigoare, respectiv Normativul NTPA 001/2005
(actualizat HG352). Statia de epurare Feldioara cuprinde urmatoarele trepte: treapta mecanica, treapta
biologica si treapta de tratare a namolului.
Emisarul statiei de epurare este paraul Homorod-Ciucas.

Aglomerarea Bod
Aglomerarea BOD include in prezent localitatea Bod si localitatea Bod Colonie. Reteaua de canalizare a
localitatilor Bod si Colonie Bod este de tip divizor. In reteaua de canalizare a localitatii se deverseaza ape
uzate menajere si ape uzate industriale.
Retea de canalizare
In aglomerarea Bod reteaua de canalizare este realizata din conducte PVC-KG SN 4, Dn 250mm – Dn 315
mm, in lungime totala de 17,7 km. Numarul total de racorduri este de 347 unitati. Gradul de conectare la
servicii este insa extrem de mic de 25%. Acest lucru este datorat faptului ca locuitorii nu s-au racordat
inca la reteaua construita, realizarea racordurilor de canalizare fiind executata pana la limita domeniului
public.
In aglomerarea Bod exista un numar de 7 statie de pompare ape uzate, cum sunt prezentate mai jos:
 SPAU 1 Strada Fabricii Nr.18: Q = 10-20 l/s, H = 8-12 mCA;
 SPAU 2 Strada Fabricii Nr.24: Q = 10-20 l/s, H = 8-12 mCA;
 SPAU 3 Bod: Q = 6,6 l/s, H = 23 mCA;
 SPAU 4 Strada Garii Nr.636: Q = 6,6 l/s, H = 23 mCA;
 SPAU 5 Strada Garii Nr.522: Q = 6,6 l/s, H = 23 mCA;
 SPAU 6 Strada Scolii Nr.155: Q = 6,6 l/s, H = 23 mCA;
 SPAU 7 Strada Tudor Vladmirescu Nr.91: Q = 8-12 l/s, H = 10-20 mCA;
Conductele de refulare sunt realizate din PEHD Pn 4, Dn 100-160 mm, in lungime totala de 2600 m.
In aglomerarea Bod exista o statie de epurare, executata din fonduri locale.
Statie de epurare tip RESETILOVS tip N3-CA1S-600-961.N+P cu Qzi max=600 m3/zi pentru 4200 L.E.,
este amplasata in partea Nord-Estica a localitatii Bod, pe partea stanga a DC 33A Bod-Ariusd, pe malul
drept al paraului Ghimbaselul Vechi si este compusa din: camin canalizare, bazin omogenizare,egalizare
si pompare, bloc tratare mecanica, treapta de epurare biologica, unitate dezinfectie cu lampi cu radiatii
ultraviolete, unitate de stocare si dozare coagulant, bazin de colectare si pompare namol, unitate pentru
deshidratare namol, platforma depozitare, by-pass general, gura de varsare si un container tehnic cu
suprafata de 12m2, ce cuprinde: birou, grup sanitar si racorduri la utilitati.
Evacuarea apelor epurate se face in paraul Ghimbaselul vechi (malul drept), prin intermediul unei guri de
varsare amenajata intr-un bloc de beton armat ,cu dimensiunile 1=1,4 m, 1=1,0 m, h=0,8 m.
 Grad de acoperire insuficient, dat fiind faptul ca se afla in dezvoltare zona inspre comuna
Sanpetru;
 Racordare insuficienta la reteaua de canalizare a zonei;
 Deficiente tehnice constatate la reteaua de canalizare si la colectoarele de canalizare principale;
 Lipsa de eficienta a procesului in mentinerea parametrilor monitorizati sub limitele maxime
legale. Analizele puse la dispozitie de operator arata depasiri frecvente a MTS, CBO 5, CCOCr si
NH4 din apa epurata in conditiile unei rate de conectare a populatiei de 40% din cca. 4000
locuitori si a doi consumatori industriali. Statia de epurare functioneaza deficient, nefiind
asigurata epurarea apelor uzate evacuate la emisar in limitele NTPA001, fiind inregistrate
frecvente depasiri.
3.5.2.2. Cluster Lunca Calnicului
Clusterul Lunca Calnicului deserveste urmatoarele aglomerari si localitati: Prejmer (Prejmer, Lunca
Calnicului, Stupinii Prejmerului), Teliu*, Tarlungeni** si Budila**.
Nota: * Aglomerari care nu sunt in aria de operare a Companiei de Apa Brasov dar care fac parte din clusterul Lunca
Calnicului (prelucrarea apei uzate in statiile de epurare ale clusterului Lunca Calnicului).
** Aglomerari/localitati sub 2.000 l.e. din afara ariei de operare care descarca sau vor descarca apa uzata in clusterul
Lunca Calnicului.
Aglomerarea Prejmer
Aglomerarea PREJMER include in prezent localitatea Prejmer, localitatea Lunca Calnicului, localitatea
Stupinii Prejmerului. Sistemul de canalizare este de tip divizor. In reteaua de canalizare a localitatii se
deverseaza ape uzate menajere si ape uzate industriale.
Retea de canalizare
In aglomerarea Prejmer reteaua de canalizare este realizata din conducte PVC, Dn 250mm – Dn 500 mm,
in lungime lungime de 54,4 km (din care 19,44 km realizati prin POS Mediu 2007-2013). Numarul total
de racorduri este de 1.665 de racorduri (din care 1.425 realizate prin POS Mediu 2007-2013).
In aglomerarea Prejmer exista un numar de 4 statii de pompare ape uzate, cum sunt prezentate mai jos:
 Statia de pompare apa uzata SP8 Prejmer (2A+1R): Q=18 l/s, H=62 mCA;
 Statia de pompare apa uzata SP11 Prejmer (1A+1R): Q=23,3 l/s, H=21 mCA;
 Statia de pompare apa uzata SP12 Prejmer (1A+1R): Q=18 l/s, H=25 mCA;
 Statia de pompare apa uzata SP12 Prejmer (1A+1R): Q=23,2 l/s, H=20,5 mCA;
In aglomerarea Prejmer exista o statie de epurare, reabilitata in cadrul Programului POS. Capacitatea
statiei de epurare Prejmer este de 16.000 L.E. si un debit Q uz zi med de 2.062 m3/zi.
Statia de epurare deserveste localitatile din aglomerarea Prejmer si va prelua ape uzate provenite de la
aglomerarile Teliu, Tarlungeni si Budila, dar si din localitatile sub 2.000 l.e Chichis si Bacel din judetul
Covasna. Aglomerarile Tarlungeni si Budila si localitatile Chichis si Bacel nu se afla in aria de operare a
OR.
Schema de epurare este urmatoarea:
Linia apei:
 Distribuitor pe conducta de refulare catre cele doua linii tehnologice

 Doua unitati pentru degrosisare (gratar des, deznisipator – separator de grasimi aerat
 Distribuitor pentru cele doua linii de epurare biologica BIOCOS
 Fiecare linie are in componenta cate doua bazine de epurare BIOCOS. Aceasta tehnologie include
un compartiment de aerare, si doua compartimente alternative pentru de decantare secundara si
stabilizare aeroba namol.
 Canal de masura debite
 Gura de varsare in emisar
Linia Namolului:
 Statie de pompare namol in exces (de la compartimentul stabilizat la Bazinul tampon

 Bazin tampon de namol stabilizat
 Doua instalatii cu snec pentru deshidratarea namolului, inclusiv instalatie de preparare si dozare
polielectrolit de conditionare chimica a namolului.
 Platforma depozitare temporara a namolului deshidratat,
 Statie de pompare supernatant.
Statia de epurare Prejmer produce namol, namol stabilizat si intr-o foarte mica masura, namol concentrat
si deshidratat. Cantitatile de namol sunt foarte mici ca urmare, se pare, a tehnologiei de epurare
implementata, BIOCOS. Namolul deshidratat este trimis la depozitul de namol de la Brasov (laguna).
Emisarul statiei de epurare: evacuarea apelor epurate in Statia de Epurare Lunca Calnicului se face in
paraul Valea Neagra prin Canalul de Desecare ANIF Braso.Controlul efluentului trebuie sa indeplineasca
cerintele din HG 188/2002 modificata si completata cu HG 352/04.2005;
3.5.2.3. Cluster Rupea

Clusterul RUPEA deserveste urmatoarele aglomerari de apa uzata si localitati: Rupea, Hoghiz (Hoghiz,
Cuciulata*, Fantana*, Bogata*, Dopca*, Homorod*, Mercheasa*, Ungra*, Daiosara* ).
Nota: * Localitati sub 2.000 l.e din aria de operare care vor descarca apa uzate in cluster Rupea.
Aglomerarea Rupea
Aglomerarea RUPEA include in prezent localitatea Rupea. Reteaua de canalizare a orasului Rupea este de
tip divizor. In reteaua de canalizare a orasului se deverseaza ape uzate menajere si ape uzate industriale.
Retea de canalizare
In orasul Rupea reteaua de canalizare este din PVC KG cu diametrul cuprins intre Dn250mm – Dn400mm,
si are lungimea de 16 km.
Prin programul POS Mediu 2007-2013 au fost realizate urmatoarele lucrari:
 extinderea cu 14,7 km a retelei de colectare a apelor uzate menajere, inclusiv construirea

unui colector nou intre Rupea si Hoghiz, prin Homorod si Rupea Gara, pana in noua Statie de
Epurare din Hoghiz;
 realizarea a 676 racorduri de canalizare
Numarul total de racorduri este de 1.213 de racorduri (din care 676 realizate prin POS Mediu 2007-
2013).
In aglomerarea Rupea exista un numar de 4 statie de pompare ape uzate, cum sunt prezentate mai jos:
 Statia de pompare apa uzata SP01 Strada Vaii (1A+1R): Q=25 l/s, H=12 mCA;
 Statia de pompare apa uzata SP02 Strada padurii (1A+1R): Q=2 l/s, H=6 mCA;
 Statia de pompare apa uzata SP03 Strada 1 Decembrie (1A+1R): Q=12 l/s, H=6 mCA;
 Statia de pompare apa uzata SP04 Rupea Gara(1A+1R): Q=43 l/s, H=10 mCA;
Epurarea apelor uzate colectate din aglomerarea Rupea se realizeaza in statia de epurare Hoghiz. Pentru
a evita descarcarea apelor uzate orasenesti si industriale neepurate in canalul Fiser si in paraul Cozd, s-a
realizat colectarea si transportul apelor uzate catre noua statie de epurare Hoghiz, realizata prin
programul POS Mediu.
Reteaua de canalizare nu acopera intreaga trama stradala, fiind necesare extinderi ale acesteia.Alte
deficiente : infiltratii/exfiltratii mari in reteaua de canalizare, refulari, blocare, surpari.
Aglomerarea Hoghiz
Aglomerarea HOGHIZ include in prezent localitatea Hoghiz. Reteaua de canalizare a localitatii Hoghiz este
de tip divizor. In reteaua de canalizare a orasului se deverseaza ape uzate menajere si ape uzate
industriale.
Retea de canalizare
Reteaua de canalizare existenta in prezent in aglomerare este din PVC KG cu diametre cuprinse intre Dn
250mm – Dn 315mm si are o lungimea totala de 8,3 km; a fost realizata prin programul POSM. Numarul
total de racorduri este de 393 realizate prin programul POSM.
In aglomerarea Hoghiz exista un numar de 2 statie de pompare ape uzate, cum sunt prezentate mai jos:
 Statia de pompare apa uzata SP01 Strada Brasovului (1A+1R): Q=25 l/s, H=12 mCA;
 Statia de pompare apa uzata SP02 Strada Vaii (1A+1R): Q=22 l/s, H=8 mCA;
In aglomerarea Hoghiz exista o statie de epurare noua, executata in Programul POS Mediu si a fost pusa
in functiune in anul 2017.Statia a fost realizata pentru a epura apele uzate de la 16.500 LE, pentru un
debit Qu zi med = 2.380 m3/zi. Are in componenta doua linii tehnologice.
Schema de epurare este urmatoarea:
Linia apei:
 Camin de intrare in SE
 Debitmetru cu ultrasunete
 Gratar rar curatate manual
 Statie de pompare ape uzate
 Pe fiecare linie este amplasata cate o instalatie de degrosisare (gratar des, deznisipator –
separator de grasimi aerat)
 Pe fiecare linie exista cate o unitate de epurare biológica tip SBR. Exista un compartriment
pentru denitrificare, urmat de compartimentul pentru cele patru faze de epurare biológica:
umplere, aerare (prelungita), sedimentare si evacuare apa epurata.
 Instalatie de preparare si dozare reactivi pentru defosforizare
Linia Namolului:
Statie de pompare namol in exces (pompe montate in Bazinele SBR)
 Unitate pentru Ingrosarea namolului inclusiv conditionarea chimica

 Unitate pentru Deshidratarea namolului, inclusiv conditionarea chimica
 Platforma de depozitare temporara a namolului.
Statia de epurare Hoghiz functioneaza cu mult sub capacitatea pentru care a fost construita. Din acest
motiv produce o cantitate foarte mica de namol in exces, namol stabilizat, si namol deshidratat. Acesta
este trimis la depozitul de namol de la Brasov (Laguna).
Emisarul statiei de epurare: evacuarea apelor epurate se face in raul Olt, printr-o conducta din PEHD cu
diametru D500 mm, in lungime totala de aproximativ 400m.
Reteaua de canalizare nu acopera intreaga trama stradala.
3.5.2.4. Aglomerarea Moieciu

Aglomerarea MOIECIU include localitatea Moieciu de Jos si localitatea Cheia.
Reteaua de canalizare a aglomerarii Moieciu a fost executata dar nefinalizata, nefiind executate
racordarea locuintelor la reteaua de canalizare si nefiind finalizat la data intocmirii studiului a colectorului
care sa deverseze apele uzate in statia de epurare executata.
Retea de canalizare
Reteaua de canalizare din Moieciu de Jos are o lungime de 15,55 km, aceasta este construita din
conducte de PVC, Dn 250 mm - Dn 400 mm. La retea exista un numar de 1.443 de racorduri. Atat
reteaua de canalizare, cat si racordurile la retea sunt realizate prin programul POSM. La data intocmirii
studiului de fezabilitate reteaua de canalizare nu este in functiune.
In aglomerarea Moieciu a fost executata 1 statie de pompare ape uzate amplasata pe strada Sbarcioarei
(1A+1R) avand Q=3,8 l/s si H=16,3 mCA.
In aglomerarea Moieciu exista o statie de epurare noua, realizata in programul POSM. Statia a fost
terminata in anul 2016, dar nu a pusa in functiune deoarece colectorul de acces in statie nu a putut fi
executat pe ultimul tronson. La data intocmirii studiului de fezabilitate statia de epurare nu este in
functiune.
Capacitatea Statiei de epurare este de 5.800 L.E, si un debit Q u zi med = 836 m 3/zi. Statie de epurare
are doua linii tehnologice, fiecare linie are urmatoarea alcatuire:
Linia apei
 Gratar rar tip cos, Bazin de omogenizare debite si incarcari si Statie de pompare ape uzate
 Unitate pentru degrosisare (gratar des, deznisipator separator de grasimi aerat)
 Treapta biologica este fornata din doua linii tehnologice. Fiecare linie tehnologica are doua bazine
cu mai multe compartimente: decantor primar lamelar, Bazin anaerob, Bazin de aerare, Decantor
secundar.
 Unitate pentru prepararea si dozarea reactivului pentru retinerea fosforului
 Canal de masura cu debitmetru Parshall,
Linia namolului
 Statie de pompare namol primar si in exces

 Bazin tampon de stocare namol
 Bazin pentru stabilizare aeroba a namolului
 Instalatie cu snec pentru deshidratare namol, inclusiv conditionare chimica a namolului
 Statie de pompare supernatant
 Platforma acoperita depozitare temporara namol
Statia de epurare Moieciu nu produce nici un fel de namol, nefiind in operare, asa cum a fost mentionat
mai sus. Efluentul Statiei de Epurare Moieciu se va evacua in raul Turcu.
Proiecte in derulare pentru Aglomerarea Moieciu:
Proiect Fazat CL10F - REABILITARE SI EXTINDEREA RETELELOR DE DISTRIBUTIE SI CANALIZARE

INCLUSIV STATII DE POMPARE APA UZATA IN MOIECIU (PROIECT TEHNIC NR. 8/2015 elaborator SC
COMPANIA APA BRASOV SA).Lucrarile propuse in cadrul proiectului se vor realiza in 2 etape dupa cum
urmeaza:
1.Retea de canalizare menajera pe ambele sensuri ale drumului national DN73 si pe strazile adiacente
acestuia in lungime de 4268m, se va realiza in Etapa I, din care:
 in foraj orizontal dirijat, PEID PE100 (RC monoperete sau RC dubluperete sau polietilena cu
acoperire protectiva din PP), PN10 SDR 17 DN 280 mm – DN 355mm, 997m
 in sapatura deschisa, Polipropilena PP DN 250mm - PP DN 315mm, 3271m
 camine de vizitare / intersectie 65unitati
2.Executia a doua Statii de Pompare cu conducte de refulare, se va realiza in etapa II, proiectarea
urmand a fi facuta de Constructor.
Aglomerarea Moieciu dispune de sistem de canalizare dar acesta nu a fost finalizat, iar statia de epurare
este finalizata, dar nu a fost inca pusa in functiune. Reteaua de canalizare urmeaza sa fie finalizata prin
proiectul fazat CL10F. dupa finalizarea investitiilor aflate in curs de executie aglomerarea Moieciu se va
conforma.
3.5.3. Profil si capacitati de productie – situatia propusa – infrastructura de apa
3.5.3.1. Sistemul de alimentare cu apa Brasov

Aria de acoperire a proiectului include urmatoarele sisteme de alimentare cu apa din judetul Brasov:
Tabelul 6 - Aria de acoperire a proiectului include urmatoarele sisteme de alimentare cu apa
Populatie Populatie
Denumire Denumire
Denumire totala in Populatie Grad de totala in
Nr. sistem de zona de
localitate UAT aria de conectata deservire aria de
crt. alimentar alimentare
componenta operare 2024 2024 (%) operare
e cu apa cu apa
2024 2048
Brasov Brasov Brasov 251719 251719 100% 225173

Sacele Sacele Sacele 30665 30665 100% 27431
Ghimbav Ghimbav Ghimbav 4678 4678 100% 4184
Codlea Codlea Codlea 21614 21614 100% 19335
Poiana
Poiana Brasov Brasov 384 384 100% 344
Brasov*
Sanpetru Sanpetru Sanpetru 4798 4798 100% 4292
Harman 4639 4639 100% 4149

Harman Harman
Podu Oltului 740 740 100% 662
Bod 2191 1959

Bod Bod 3977 100%
Bod Colonie 1786 1598
Halchiu 3022 3022 100% 2703

Halchiu Halchiu
Satu Nou 1178 1178 100% 1054
Feldioara 4315 4315 100% 3860
1 Brasov Colonia
Feldioara Feldioara 644 644 100% 576
Reconstructia
Rotbav 1168 1168 100% 1045

Prejmer 5274 4718
Lunca
Prejmer Prejmer 2781 8435 100% 2488
Calnicului
Stupinii
380 340
Prejmerului
Total sistem zonal Brasov 341.976 341.976 305.911
Tarlungeni
Carpinis Tarlungen
Tarlungeni 8284 8284 100% 7410
Purcareni i
Zizin
Haghig (jud. Haghig

Haghig 2293 2293 100% 2060
Covasna) Iaras
Total consumatori externi (localitati in
10.577 10.577 9.470
care doar se furnizeaza apa potabila)
* Zona de alimentare cu apa din sistemul zonal Brasov conformata, ca urmare prin prezentul proiect nu sunt
prevazute investitii.
** Zona de alimentare cu apa din afara ariei de operare a Companiei de Apa Brasov in care doar se furnizeaza apa
Surse de alimentare cu apa
Sursa existenta
Sursele existente in zonele sistemului de alimentare cu apa zonal Brasov care vor fi pastrate in functiune
se prezinta astfel:
Tabelul 7– Centralizare capacitate surse aferente sistemului zonal Brasov
Debit capabil
Tip UAT proprietar
Denumire sursa (max)
sursa sursa
(l/s)
Captare de suprafata acumulare Tarlung tratata in statia de
suprafata 2200
tratare Tarlung
Captare subterana izvoarele Racadau subterana 22
Captare subterana izvoarele Solomon, Putreda subterana 27,78
Brasov
Captare subterana din puturi sursa Sanpetru – Harman – Stupini
subterana 750
(29 foraje de mare adancime -150m)
Captare subterana izvoare din Mtii Ciucas – paraul Dalghiu subateran 79,86
Total surse aferente Municipiului Brasov 3079,64
Captari subterane din foraje si izvoare din zona UAT Codlea subterana Codlea 74
Captari subterane din foraje oras Ghimbav subterana Ghimbav 30
Captari subterane din forajele Magurele - Poiana Brasov subterana Brasov 31
Calitatea apei
Din punct de vedere calitativ apa din sursele subterane ale Municipiului Brasov, UAT-urilor Ghimbav,
Codlea si Poiana Brasov respecta parametrii de calitate conform legii 458/2002 cu completarile ulterioare.
In ceea ce priveste apa bruta captata din cumularea Tarlung si tratata in statia de tratare STAP Tarlung
aceasta a inregistrat depasiri mari ale indicatorului turbiditate fata de cel pentru care a fost dimensionata
statia de tratare Tarlung.
In conformitate cu analizele realizate in cadrul laboratorului statiei de tratare Tarlung puse la dispozitie
de CAB pentru perioada 2017 – 2019, rezulta ca in lunile cu precipitatii abundente datorate schimbarilor
climatice, au fost inregistrate depasiri la indicatorul turbiditate (intre 116 ÷ 600 NTU), fata de valoarea
pentru care a fost dimensionata statia de tratare Tarlung (80 NTU), fapt care a condus la intreruperea
functionarii statiei de tratare si implicit a furnizarii apei potabile din sursa Tarlung.
Cerinta de apa
Din tabelul de mai jos rezulta ca cerinta de apa pentru toate zonele de alimentare cu apa ale Sistemului
Zonal Brasov incluse in proiect este 1.473,75 l/s.
O comparatie intre cerinta totala de apa a sistemului (1.473,75 l/s) si capacitatea de productiei stabila
disponibila in prezent (3.079,64 l/s), arata ca resursele existente sunt suficiente pentru a alimenta cu apa
potabila toate localitati propuse sa faca parte din Sistemul Zonal Brasov.
Deficiente identificate
Principalele deficiente majore intalnite in zonele sistemului de alimentare cu apa zonal Brasov care
conduc la nerespectarea prevederilor directivei 98/93, sunt urmatoarele:
 Depasiri, fata de limitele maxime admise de Legea nr. 458/2002, ale concentratiilor de fier,
mangan si amoniu in apa bruta extrasa din forajele localitatii Prejmer;
 Inexistenta statiei de tratare a apei captata din frontul de captare al localitatii Prejmer;
 Sursele locale ale localitatii Sacele au debite cu variatii mari in decursul anului;
 Apa captata din sursele proprii ale Municipiului Sacele este distribuita la consumatori fara
dezinfectie deoarece nu exista statii de clorare;
 Inexistenta capacitatilor de inmagazinare – compensare in localitatile: Feldioara, Rotbav,
Reconstructia, Halchiu, Bod, Colonia Bod, Podu Oltului;
 Imposibilitatea asigurarii debitului pentru singerea incendiului si imposibilitatea respectarii
prevederilor directivei 98/93, prin care se stipuleaza ca alimentarea cu apa a populatiei trebuie
asigurata 24/24 timp de 365 zile pe an, deoarece transportul apei potabile catre retelele de
distributie: Feldioara, Rotbav, Reconstructia, Halchiu, Satu Nou, Bod, Colonia Bod si Podu Oltului
se realizeaza doar print-un singur fi de aductiune iar rezevoarele de inmagazinare – compensare,
care pastreaza rezerva de incendiu si ar putea preluara eventualele avarii aparute pe aductiuni,
sunt inexistente;
 Tehnologia actuala a statiei de tratare Tarlung nu poate prelua valori ale turbiditatii apei brute
mai mari de 80 NTU;
 La valori mai mari de 80 NTU ale turbiditatii apei brute captate din acumularea Tarlung valorile
parametrilor apei masurati la iesirea din statia de tratare Tarlung nu se mai incadreaza in limitele
impuse prin Legea 458/2002 modificata si completata cu Legea 311/2004;
 Stare avansata de degradare a capacitatilor de inmagazinare existente din zonele de alimentare
cu apa Prejmer si Ghimbav;
 Pierderi mari de apa pe retelele de distributie ale zonelor de alimentare cu apa din sistem cu cea
amai mare pondere in Municipiile Brasov si Sacele.
Ca masuri de remediere a deficientelor si imbunatatire a asigurarii alimentarii conforme cu apa in cadrul
SAA Brasov, sunt propuse urmatoarele:
a) Reabilitare surse
Nu sunt propuse investitii.
b) Extindere surse
1. Zona de alimentare cu apa Brasov

Se pastreaza sursele existente.
2. Zona de alimentare cu apa Sacele

Se renunta la sursele subterane proprii existente si se realizeaza alimentarea doar din sursa de suprafata
a Municipilui Brasov, STAP Tarlung
3. Zona de alimentare cu apa Ghimbav

Se pastreaza sursele existente: sursa subterana proprie si sursele Municipiului Brasov.
4. Zona de alimentare cu apa Codlea

Se pastreaza sursele existente: sursele proprii si sursele Municipiului Brasov.
5. Zona de alimentare cu apa Sanpetru

Se pastreaza sursele existente si anume sursele Municipiului Brasov
6. Zona de alimentare cu apa Harman
7. Zona de alimentare cu apa Bod

8. Zona de alimentare cu apa Halchiu

9. Zona de alimentare cu apa Feldioara

10. Zona de alimentare cu apa Prejmer

Se renunta la sursele subterane proprii existente.
Zona de alimentare cu apa Prejmer va fi alimentata din sursele Municipiului Brasov.
Aductiuni
In ceea ce priveste aductiunile se propun a fi implementate urmatoarele masuri:
a) Reabilitare aductiuni
Nu sunt propuse investitii
b) Extindere aductiuni
Prin prezentul proiect in sistemul zonal Brasov s-a prevazut realizarea urmatoarelor aductiuni:
 1 aductiune aferenta zonei Brasov, pentru alimentarea zonelor inalte ale acesteia
 2 aductiuni pentru alimentarea cu apa tratata in STAP Tarlung a rezervoarelor din GA Narciselor si
GA Mioritei aferente Municipiul Sacele,
 1 aductiune pentru alimentarea cu apa a localitatii Podu Oltului din zona Harman,
 1 aductiune pentru alimentarea cu apa a zonelor: Bod, Halchiu Feldioara si a localitatii Haghig din
judetul Covasna.
 1 aductiune pentru alimentarea cu apa, tratata in STAP Tarlung sau din fronturile Harman-
Sanpetru si Sanpetru – Stupini, a zonei de alimentare Prejmer.
In situatia de functionare exceptionala cand apa bruta captata din acumularea Tarlung inregistraza valori
ale indicatorului turbiditate mai mari de 80 NTU (cca. 65 zile pe an) o parte (cca.500l/s) din debitul
capatat din subterana a Municipiului Brasov, fronturile de captare Sinpetru-Harman si Sinpetru -Stupini
trebuie transmisa catre zonele de presiune inalte ale Municipilui Brasov. Ca urmare pentru realizarea
acestui obiectiv se propune executia unei conducte de aductiune care sa alimenteze Rezervoarele Zizin
din Brasov. Conducta de aductiune va fi realizata din fonta ductila Dn600mm, Pn10 cu o lungime totala
de L=6.378 m din care traversarile reprezinta 208 m.

Conform analizei de optiuni zona de alimentare cu apa Sacele va fi alimentata doar din sursa de suprata a
municipiului Brasov, STAP Tarlung. Pentru realizarea acestui obiectiv se propune executia unor conducte
de aductiune care sa alimenteze toate rezervoarele municipiului Sacele. Conductele de aductiune vor fi
realizate din polietilena PEID PE100RC,cu protective din polipropilena , de culoare albastra, Pn10 cu o
lungime totala de L=2.980m din care traversarile reprezinta 11 m impartita pe diametre astfel:
 Conducta PEID RC Pn 10, De 200 mm, L=2.442 m;,

 Conducta PEID RC PN 10, De 110 mm, L=527 m.
Nu sunt prevazute investitii.

5. Zona de alimentare cu apa Sinpetru


In prezent transportul apei potabile catre reteaua de distributie a localitatii Podu Oltului se realizeaza
doar print-un singur fi de aductiune iar rezevoarele de inmagazinare- compensare care ar putea pastra
rezerva de incendiu si prelua eventualele avarii aparute pe aductiune sunt inexistente.
De asemenea, prin prevederile Directivei 98/93, se stipuleaza ca alimentarea cu apa a populatiei trebuie
asigurata 24/24 timp de 365 zile pe an.
Ca urmare, in urma analizei de optiuni in care s-a studiat realizarea unei gospodarii de apa in localitatea
Podu Oltului versus dublarea aductiunii existente cu o conducta noua care sa poata transporta intreg
debitul necesar localitatii Podu Oltului, a rezultat ca fiind fezabila realizarea unei conducte noi de
aductiune.
Noua conducta de aductiune se va conecta la reteaua de distributie a localitatii Harman si la punctul de

injectie actual al retelei de distributie din Podu Oltului. Aceasta se va poza in lungul drumului judetean DJ
112 paralel cu conducta de aductiune existenta.
Conducta se va realiza din conducte PEID RC, De 160 mm cu lungime totala de 4.779 m, din care 4.588
sunt pozati pe trama stradala iar 191 m reprezinta traversarile.

In prezent transportul apei potabile catre reteaua de distributie a localitatilor din zonele de alimentare:
Bod, Halchiu, Feldioara si Haghig se realizeaza doar print-un singur fir de aductiune pozat in lungul
drumului judetean DJ103 continuat cu drumului national DN13 iar rezervoarele de inmagazinare -
compensare aferente zonelor: Bod, Halchiu si Feldiora care ar pastra rezerva de incendiu si ar putea
prelua eventualele avarii aparute pe aductiune sunt inexistente.
In urma analizei de optiuni in care s-a studiat realizarea unor gospodarii de apa in zonele de alimentare
cu apa Bod, Halchiu si Feldioara versus dublarea aductiunii existente cu o conducta noua care sa poata
transporta intreg debitul necesar zonelor mai sus enumerate si debitul necesar localitatii Haghig din
judetul Covasna, a rezultat ca fiind fezabila realizarea unei conducte noi de aductiune.
Ca urmare, se propune realizarea unei conducte de aductiune care va avea un punct de injectie in
reteaua de distributie a zonei Bod la intersectia dintre localitatea Colonia Bod si drumului national DN13.
Conducta se va realiza din teava PEID RC, De 355 mm, Pn10 si va avea o lungime totala de 8.767 m,din
care 357 m reprezinta traversari.

De la intersectia cu reteaua de distributie a localitatii Colonia Bod conducta de aductiune continua traseul
catre localitatea Halchiu in lungul drumului DN 13 continuat apoi pe Dj 112A pana la intrare in localitatea
Halchiu unde aceasta se bifurca in doua ramuri si anume: o ramura care alimenteaza localitatile Halchiu
si Satu Nou si o ramura care va transporta debitul necesar zonei Feldioara si a localitatii Haghig din
judetul Covasna. Noua conducta de aductiune va asigura debitul de incendiu si posibilitatea alimentarii cu
apa a zonelor Hachiu, Feldioara si a localitatii Haghig din judetul Covasn, in cazul unei avarii a conductei
de aductiune existenta.
Conducta se va realiza din teava PEID RC, De 355 mm, Pn10 si va avea o lungime totala de 3.063 m, din
care 153 m reprezinta traversari.
Pentru alimentarea localitatilor Halchiu si Satu Nou de la bifurcatie pana la punctul de injectie in reteaua
de distributie a localitatii Halchiu se propune pozarea unei conducte de aductiune realizata din teava PEID
RC, De 250 mm, Pn10 cu o lungime totala de 1.374m, din care 50 m reprezinta traversarile.
In prezent alimentarea cu apa a localitatii Satu Nou se realizeaza printr-o conducta de aductiune
conectata la reteaua de distributie a localitatii Halchiu. Pentru asigurarea debitului de incendiu si
alimentarea cu apa a populatiei 24/24 timp de 365 zile pe an, se propune realizarea unei noi conducte de
aductiune, care sa poata transporta intreg debitul necesar localitatii Satu Nou asigurand astfel debitul de
incendiu si alimentarea cu apa a localitatii in cazul unei avarii a aductiunii existente. Pozarea conductei de
aductiune se va realiza paralel cu aductiunea existenta, in lungul drumul judetean DJ 112 C. Apa
transportata va fi injectata direct in reteaua de distributie a localitatii Satu Nou.
Conducta se va realiza din teava PEID RC, De 140 mm, Pn10 si va avea o lungime totala de 1.127m, din
care 12 m reprezinta traversarile.

In prezent transportul apei potabile catre reteaua de distributie a localitatilor Feldioara, Colonia
Reconstructia, Rotbav si catre localitatea Haghig se realizeaza doar print-un singur fir de aductiune pozat
in lungul drumului national DN13.
Pentru asigurare debitului de incendiu si a limentarii cu apa in cazul unei avarii la aceasta aductiune se
propune realizarea unei conducte pozate in lungul drumului de exploatare care leaga localitatea Halchiu
de localitatea Feldioara.
Apa transportata va fi injectata direct in reteaua de distributie a localitatii Feldioara pentru localitatile
Feldioara, Colonia Reconstructia si Rotbav iar pentru localitatea Haghg aductiunea se va continua pana la
limita localitatii Feldioara de unde va fi preluata de operatorul localitatii Haghig.
Conducta se va realiza din teava PEID RC, De 280 mm, Pn10 si va avea o lungime totala de 8.803 m, din
care 239 m reprezinta traversarile.
In urma analizei de optiuni, in care a fost studiata racordarea zonei de alimentare Prejmer la sursele
zonei de alimentare Brasov versus tratarea surselor proprii zonei Prejmer, a rezultat ca fiind fezabila
racordarea la sursele zonei Brasov.
Ca urmare, se propune o conducta de aductiune de la punctul de conectare in conducta de aductiune Dn

800mm a Municipilui Brasov, care face legatura intre STAP Tarlung si statia de pompare SP Rulmentul, la
gospodaria de apa GA Prejmer si la castelul Prejmer existent. Aceasta va prelua apa potabila tratata in
STAP Tarlung (300 zile pe an) sau din fronturile Harman- Sanpetru si Sanpetru – Stupin (65 zile pe an) si
o va transporta in gospodaria de apa existenta GA Prejmer si in castelul de apa existent. Aceasta
conducta va sigura transportul debitului necesar zonei de alimentare cu apa PrejmerConducta se va
realiza din teava de PEID RC, PE 100, Pn10, cu diametre De 315 mm si De110mm cu lungime totala de
7,931 km, incliusiv traversari impartita astfel:
Tronson I - de la intersectia cu aductiunea existenta Dn 800mm a Municipilui Brasov pana la bifurcatia cu

conducta de aductiune ce va alimenta castelui de apa existent ,bifurcatie realizata in dreptul strazii
Plopilor, conducta de aductiune se va realiza din teava PEID RC, PE100, Pn10, De 315 mm cu lungime
totala de 4,431 km si va fi pozata in lungul drumului national Dn10.
Tronson II – de la bifurcatia cu conducta de aductiune ce va alimenta castelui de apa existent pana la

gospodaria de apa existenta GA Prejmer conducta de aductiune se va realiza din teava PEID RC, PE100,
Pn10, De 280 mm cu o lungime totala de 3,153 km din care 0,091 Km reprezinta subtraversarile si 0,034
supratraversarile.
Tronson III – pentru alimentarea castelului existent in localitatea Prejmer, se propune executia unei
ramuri de aductiune racordata la aductiunea proiectata De315 mm, realizata din teava de PEID RC,
PE100, Pn10, De 110 mm cu lungime totala de 0,340 Km din care 0,025 Km reprezinta subtraversarile.
Conectarea conductei de alimentare a castelului se va realiza in zona drumului national Dn10 in dreptul
stazii Plopilor dupa care aceasta isi va continua traseul in lungul strazii Plopilor pana la castelul de apa.
Statii de pompare
a) Reabilitare statii de pompare
b) Extindere statii de pompare

Pentru alimentarea populatiei din Municipiul Sacele, cu apa potabila produsa in statia de tratare Tarlung,
prin prezentul proiect se propune realizarea urmatoarelor statii de pompare:
 Statie de pompare Izvoarelor amplasata in GA Izvoarelor care va pompa apa spre rezervorul
Valea Baciului. Statia va fi echipata cu:
o (1+1) pompe, cu turatie variabila, cu caracteristicile: Q=1,84l/s, Hp=60 m,
o 1 traductor de presiune pe conducta de aspiratie a pompelor;
o 2 traductori de presiune pe refularea pompelor;
o 1 debitmetru electromagnetic pe conducta de refulare a pompelor;
o PLC pentru monitorizarea si controlul functionarii pompelor.
 Statia de pompare Narciselor amplasata in incinra Rezervor Narciselor care va pompa apa spre
rezervorul Morii. Statia va fi echipata cu :
o (1+1) pompe, cu turatie variabila,cu caracteristicile:Q=4 l/s, Hp=82 m,
o 1 traductor de presiune pe conducta de aspiratie a pompelor;
o 2 traductori de presiune pe refularea pompelor;
o 1 debitmetru electromagnetic pe conducta de refulare a pompelor;
o PLC pentru monitorizarea si controlul functionarii pompelor.
◊ Pentru asigurarea presiunii necesare la consumatori este necesara realizarea unei statii de pompare
amplasata pe reteaua de distributie a Municipiului Sacele denumita SP Livezii.
Statia de pompare Livezii se va executa pe strada Livezii in dreptul locuintei nr. 2, strada pe care exista
retea de apa potabila din PEHD, PE100, De110mm, Pn10. Statia de pompare va fi cuplata la reteaua
existenta prin intermediul caminului existent de pe Str. Livezii, in care se va modifica instalatia hidraulica.
Legatura dintre statia de pompe si caminul de vane se va face cu conducte PEHD, PE100, De110mm,
Pn10 Statia de pompare este compacta, complet echipata. Constructia statiei de pompare va fi din PEHD
cu sisteme de cuplare pentru pompe si distribuitor-colector. Statia se va echipa cu 2 pompe Qmax= 41.8
m³/h si Hpmax=66,4m si un hidrofor.
Nota: ◊ = investitii aflate in curs de implementare de catre CAB, care au fost deja avizate si au parcurs
deja procedurile de mediu in vederea obtinerii autorizatiilor de construire.
Aceste investitii nu fac obiectul prezentei proceduri de mediu, dar sunt incluse in devizele de cheltuieli
pentru decontare prin POIM si sunt analizate in cadrul evaluarii impactului asupra mediului in prezenta
documentatie, pentru conformarea cu prevederile Legii 292/2018 privind prezentarea corecta a
caracteristicilor intregului proiect/investitie si a impactului cumulativ si pentru conformare cu art.61,
par.(2) din Legea 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, modificata si
completata;
Statii de tratare/clorinare a apei
In prezentul proiect sunt prevazute investitii in urmatoarele zonele de alimentare cu apa : Brasov, Sacele
si Ghimbav.
a) Reabilitare statii de tratare
Investitiile propuse pentru sistemul zonal de alimentare cu apa Brasov constau in reabilitare statie de
tratare STAP Tarlung, din zona de alimentare cu apa Brasov.

Statie de tratare Tarlung
Asa cum a fost aratat mai sus, in situatia de functionare exceptionala cand apa bruta captata din
acumularea Tarlung inregistraza valori ale indicatorului turbiditate mai mari de 80 NTU (cca. 65 zile pe
an), pentru asigurarea debitului necesar Sistemului Zonal Brasov este necesar imbunatatirea schemei
tehnologice a statiei de tratre STAP Tarlung prin introducerea unei trepte de decantare cu capacitatea de
500l/s.
Prin introducerea acestei trepte de decantare se va putea asigura necesarul de apa la consumatorii
Sistemului Zonal Brasov atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ 24 ore pe zi timp de 365 zile
pe an.
Procesul actual de tratare al apei brute consta in preoxidarea apei cu clor gazos, corectie Ph cu acid
sulfuric, coagulare - floculare cu policlorura de aluminiu PAX 18 si polielectrolit, injectie de carbune activ
pulbere in situatii de poluare organica accidentala, flotatie pentru reducerea turbiditatii (dimensionata
pentru preluarea unei turbiditati de maxim 80NTU), filtrare rapida prin filtre cu nisip cuartos, corectie
finala Ph cu var si o faza finala de dezinfectie cu clor gazos.
Apa de la spalarea filtrelor este colectata si decantata intr-un decantor orizontal: Apa decantata este
descarcata in raul Tarlung iar namolul rezultat din decantor si cel rezultat din procesul de flotatie este
deshidratat pana la 25% continut de solide.
Ca urmare a celor de mai sus procesul tehnologic existent al statiei de tratare Tarlung va fi completat cu
o unitate de preoxidare si decantare prin precipitare cu ajutorul reactivilor. Noul decantor, precum si
bazinele de coagulare floculare se dimensioneaza la un debit de 1846 m3/h, debit continuu net.
Apa produsa va trebui sa respecte indicatorii ceruti de Legea 458/2002, Legea 311/2004, Directiva UE
98/83/EC, Ordonanta 211/2010 si de Ordonanta 1/2011.
Coagulare – floculare
Amonte de decantoarul lamelar s-a prevazut un ansamblu de bazine de reactie, compus din: camera de
amestec rapid, compartiment de floculare I si compartiment de floculare II.
Apa bruta curge gravitational in camera de amestec rapid. Pentru un timp de reactie, t = 1 min s-a
prevazut un bazin cu dimensiunile in plan de.3.20 x 3.20 m si o adancime a apei de 3.00m (volum
necesar 30,9 m3), echipat cu un agitator cu turatie variabila care produce un gradient de viteza de 600s-
1 si o energie indusa de 16,80 KW. In camera de amestec s-a prevazut un punct de injectie cu solutia de
policlorura de aluminu. Din camera de amestec, apa bruta trece gravitational in bazinul de coagulare
printr-un gol de acces avand dimensiunile de 800 x 800 mm.
Din bazinul de amestec va fi prelevata apa pentru masurarea parametrilor apei brute. Se va prevedea
instrumentatia pentru:
 masura pH-ului apei;

 masura conductivitatii apei;
 masurarea turbiditatii apei;
 masurarea temperaturii apei.
Bazinele de floculare au fost calculate pentru un timp de contact de 23 min si anume 8 min. pentru
bazinul de floculare I si 15 min. pentru bazinul de floculare II.
Compartimentul de floculare I are dimensiunile in plan de 5,50 x 11,60 m si o adancime a apei de 4,00 m
(volum necesar 255,20 m3). Acesta va fi echipat cu 2 agitatoare cu turatie variabila. Gradientul de viteza
produs de mixere este de G = 50 s-1 - 100 s-1 iar energia maxima indusa pe bazin de 3,88 KW. In acest
compartiment s-a prevazut punctul de injectie al polimerului. De aici, apa bruta trece gravitational catre
compartimentul de floculare II printr-un gol cu dimensiunile de 600 x 600 mm.
Compartimentul de floculare II are dimensiunile in plan de 10,60 x 11,60 m si o adancime a apei de 3,90
m (volum necesar 479,54 m3) si este echipat cu 4 agitatoare cu turatie variabila. Gradientul de viteza
produs de mixere este de G = 30 s-1 -50 s-1 iar energia maxima indusa pe bazin este de 1,82 KW. Aici
s-a prevazut punctul de injectie cu carbune activ pudra (PAC). Din compartimentul de floculare II, apa
bruta va trece gravitational catre decantorul lamelar. Trecerea se face printr-un gol cu dimensiunile de
600 x 600 mm. In bazinul de coagulare-floculare II vor fi instalati traductori de monitorizare ai nivelului
apei.
Clorul gazos va fi dozat cu rol de predezinfectie in situatii de poluari accidentale, inhibarea dezvoltarii
microalgelor si decomplexarea lor sau oxidant al materiilor organice naturale responsabile de gust si
miros (deci reducerea TOC/DOC).
Carbunele activ pudra (PAC) se va doza pentru eliminarea gustului si mirosului si eventual a culorii apei
brute (reducere de materii organice) precum si eventuala absorbtie a micropoluantilor.
Camera de amestec este prevazuta cu un perete deversor cu rol de preaplin. Conducta de preaplin Dn
800 se va racorda la canalizarea din incinta.
Pentru cazurile in care este necesara golirea bazinelor de coagulare-floculare, s-a prevazut in bazinul de
coagulare-floculare I o basa pentru o pompa mobila. In caz de necesitate, golirea decantorului se va
putea realiza prin intermediul pompelor de namol ȋn exces.
Decantare
In perioada de functionare exceptionala (timp de 65 zile pe an) apa bruta la intrarea in statia de tratare
poate inregistra valori ale turbiditatii cuprinse intre 80,00 NTU si 600NTU.
Noul decantor lamelar va fi instalat intr-o hala din structura usoara incalzita astfel incat sa se mentina o
temperatura de minimum 10 grade Celsius, hala care va acoperi si camerele de reactie precum si
instalatiile de reactivi.
Dimensiunile la interior in plan ale decantorului sunt 11,60 x 11,60m. Alimentarea decantorului se face
gravitational, printr-un canal distribuitor (alimentat din golul de floculare II), canal ce asigura incarcarea
uniforma a tuturor pachetelor de lamele.
Decantoarele lamelare asigura separarea flocoanelor in contra curent, apa bruta avand un traseu
ascendent, intre lamelele inclinate.
Apa intra si iese din decantor printr-un sistem de canale. Canalele sub presiune cu sectiune variabila
amplasate la partea inferioara a lamelelor asigura admisia apei brute urmand ca apa decantata sa fie
colectata de cele de la partea superioara. Pentru prevenirea curgerii necontrolate si asigurarea unei
distributii egale a apei, in interspatiile lamelare in dreptul fiecarei celule canalele de admisie apa bruta
sunt prevazute cu orificii iar cele de colectare apa decantata cu deversor triunghiular. Pe peretii canalelor
la exterior se afla suportii de sustinere pentru placile lamelelor fixate la o inclinare de 550 fata de
orizontala.
Flocoanele sedimenteaza pe lamele, formand un strat de namol, care aluneca pe placile lamelare pana in
zona de colectare a namolului amplasata sub stratul lamelar.
Decantorul este prevazut cu 6 siruri de lamele a cate 143 lamele fiecare. Fiecare lamela are dimensiunea
de 1,30 x 2,95 m si este montata inclinat la un unghi de 55o.
Apa este distribuita la partea inferioara si colectata la partea superioara prin canale longitudinale. Apa
decantata colectata prin canalele longitudinale este directionata gravitational intr-un canal aval, iar de
aici printr-o conducta este preluata apa decantata si transportata la hala de filtre.
Decantorul este echipat cu un pod raclor submersat, actionat de un motor electric amplasat superior si un
cadru imersat, dotat cu raclete ce conduc namolul sedimentat pe radier, catre o basa centrala. Raclorul
va fi operat continuu si in mod automat. Operarea raclorului va fi monitorizata si controlata de catre
sistemul SCADA de la dispecerat. Evacuarea namolului va fi controlata de catre un senzor care va realiza
masurarea grosimii stratului de namol in decantor sau temporizat, timpul va fi hotarat de catre operator.
La atingerea unei grosimi maxime de strat de namol, se va porni pompa de namol in exces.
Decantorul lamelar este echipat cu balustrazi de protectie si scara de acces pe pasarela, conform
normelor de sanatate si securitate in munca in vigoare. Totodata, este prevazut a fi amplasat un panou
de control local, incluzand butoane de oprire de urgenta, comutator automat/ manual. Pentru fiecare
echipament vor fi disponibile cel putin un buton de pornit/oprit raclor, semnalizari de functionare,
defectiune/alarma. Vor fi prevazute sisteme de iluminat interior corespunzatoare si in interiorul tabloului
electric. Hala decantorului lamelar va fi deservita de un pod rulant, ce va opera pe toata lungimea halei.
Statia de pompare namol
Intr-o structura alipita decantorului vor fi amplasate doua grupuri de pompe pentru namol: 1+1 pompe
namol de recirculat si 1+1 pompe namol in exces.
Aspiratia grupului de pompe namol se face printr-o conducta prevazuta cu vana tip cutit actionata
manual, conducta legata la conul colector de namol al decantorului lamelar. Pe conducta de aspiratie
comuna va fi instalat un traductor de masurare concentratiei de solide.
Pompele de namol recirculat au caracteristicile: 1+1 buc., Q = 185 m3/h si H = 3 m. Refularea pompelor
de namol recirculat se face la camera de amestec rapid.
Grupul de pompe namol in exces au caracteristicele: 1+1 buc., Q = 45 m 3/h si H = 5 m. Refularea

pompelor de namol in exces se face la bazinul de namol al statiei de deshidratare.
b) Extindere statii de tratare
Investitiile propuse pentru sistemul zonal de alimentare cu apa Brasov constau in:
 Executie statie de clorinare noua in zona de alimentare cu apa Sacele,

 Executie statie de clorinare noua in zona de alimentare cu apa Ghimbav
Prin prezentul proiect se propune realizarea unei noi statii de clorare cu clor gazos, amplasata in
gospodaria de apa GA Rezervor Bunloc aferenta zonei de alimentare cu apa Sacele
Conform breviarului de calcul din SF, instalatiile s-au dimensionat la un debit Qc = 33 l/s rezultand
urmatoarelor lucrari noi:
 statie de clorare tip container, care se va echipa cu o instalatie de dozare clor gazos, complet
automatizata. Instalatia va cuprinde:
 instalatie automata completa pentru dozare clor gazos cu capacitatea de 250g Cl2/h
 butelii de clor avand capacitatea de 40 l (50 kg)
 instalatie neutralizare clor gazos. Capacitate de neutralizare 50 kg Clor.
 spalator ocular cu clapeta de pornire
 echipament de masura clor rezidual, pozitionat pe conducta de plecare a apei din rezervor,
inainte de caminul de debitmetru proiectat,
 instalatii electrice, retele in incinta, imprejmuire, acces;
 PLC pentru monitorizarea si controlul functionarii instalatiilor care va comunica cu Dispeceratul
local SCADA.
Statia de clorare va fi amenajata intr-o cladire tip container cu dimensiunile la interior de 6 x 2,5 x 2,7 m
(L x l x h) amplasat pe o platforma din beton. Platforma statie de clorare va fi realizata din beton armat
cu dimensiunile in plan 7.20 x 3.70m in grosime de 25cm ; Aceasta se va aseza pe un strat de egalizare
din beton de 5cm grosime si o perna din balast de 40cm grosime, rezultata din excavarea stratului
vegetal;
Gospodaria de apa GA Rezervor Bunloc va fi prevauta cu imprejmuire realizata din plasa bordurata
zincata, avand inaltimea de 2.00m; dimensiunea panourilor va fi de 2.00 x 2.00m, acestea fiind prinse de
stalpi metalici cu sectiunea 60x40x3, incastrati in fundatiile izolate din beton simplu; Latimea utila a portii
va fi de 5.00m, iar poarta pietonala 1.00m, realizata din teava 60x40x3 si plasa bordurata zincata.
De asemenea in incinta s-au prevazut alei pentru circulatie pietonala si platforme pentru circulatia
rutiera.Platformele sunt prevazute a fi realizate cu beton rutier BcR 4.0 iar aleile din dale prefabricate;
acestea vor fi prevazute cu borduri.
Prin prezentul proiect se propune realizarea unei noi statii de clorare cu clor gazos, amplasata in
gospodaria de apa Castel Ghimbav care va fi folosita in perioada de functionare exceptionala ( timp de 65
zile pe an) adica in perioada in care apa va fi preluata din sursele proprii ale UAT Ghimbav.
Conform breviarului de calcul din SF, instalatiile s-au dimensionat la un debit Qc = 11,81 l/s rezultand
o instalatie automata completa pentru dozare clor gazos cu capacitatea de 250g Cl2/h
o Butelii de clor avand capacitatea de 40 l (50 kg)
o Instalatie neutralizare clor gazos. Capacitate de neutralizare 50 kg Clor.
o Spalator ocular cu clapeta de pornire
 echipament de masura clor rezidual, pozitionat pe conducta de plecare a apei din castel, inainte
de caminul de debitmetru proiectat,
 instalatii electrice, retele in incinta;
local SCADA .
C20/25 cu dimensiunile in plan 5,20 x 3.70m in grosime de 25cm armata cu plasa sudata Ø10/15 atat la
partea superioara cat si la partea inferioara.; Aceasta se va aseza pe un strat de egalizare din beton de
5cm grosime si o perna din balast de 40cm grosime, rezultata din excavarea stratului vegetal. Sapatura
se va realiza pe o adancime de 50cm de la cota terenului natural, din care pe adancimea de 40cm va fi
realizata perna de balast compactat 98% Proctor. Dimensiunea in plan a sapaturii, respectiv a pernei de
balast va fi 6.2 x 4.7m
In incinta s-au prevazut alei pentru circulatie pietonala realizate din dale prefabricate prevazute cu
borduri.
Rezervoare
Sunt propuse spre implementare urmatoarele masuri pentru rezervoare:
a) Reabilitare rezervoare

Investitiile propuse pentru zona de alimentare cu apa Ghimbav constau in:
 reabilitarea castelului din punct de vedere constructiv,

 reabilitarea instalatiilor hidraulice,
 lucrari pentru integrarea in sistemul de monitorizare si operare al castelului prin montarea a doua
debitmetre pe conductele de intrare si iesire a apei din castelul de apa.
Castelul de apa este compus dintr-un turn cilindric din beton armat cu diametru exterior de 6m si
inaltime de 28.4m avand un rezervor tronconic cu inaltime de 3.95 m si capac conic din beton armat cu
inaltime de 0.95m. Diametrul capacului este 15.55m. Infrastuctura este realizata sub forma unui radier
din beton armat inelar .
Conform expertizei tehnice lucrari de interventii din punct de vedere constructive constau in:
 refacerea anvelopei rezervorului (membrana PVC sau membrana bituminoasa 2 straturi 4kg/mp),
 refacerea protectiei anticorozive a capacului de acces si realizarea unui trotuar exterior de 80cm
latime.
Lucrarile de instalatii cuprind inlocuirea in totalitate a instalatiilor hidraulice de la castel, respectiv

conductele de intrare – iesire Dn 200 mm, conductele de preaplin si golire Dn 200 mm, precum si
armaturile si fitingurile: robineti, compensatori, piese speciale, etc. Toate conductele din interiorul
castelului vor fi executate din tevi de otel inoxidabil.
Pentru integrarea in sistemul de monitorizare si operare pe conductele de intrare si iesire a apei din
castelul s-au prevazut debitmetre, sensorul de nivel existand deja in castel.

Investitiile propuse pentru zona de alimentare cu apa Prejmer constau in reabilitarea castelului de apa
Prejmer.
Prin prezentul contract s-a propus reabilitarea castelului existent cu capacitatea de V =200 mc atat
lucrari de constructii cat si lucrari de instalatii hidraulice.
Castelul de apa este compus dintr-un turn cilindric din beton armat cu diametru exterior de 4.05m si
inaltime de 30.0m avand un rezervor tronconic cu inlatime de 4.85 m si capac conic din beton armat.
Infrastuctura este realizata sub forma unui radier din beton armat inelar
Conform expertizei tehnice, lucrari de interventii din punct de vedere constructiv constau in :
 la exterior, aplicarea pe suprafetele de beton degradate tratament de refacere si protectie cu

mortare de tip MAPEI sau similar (pregatirea stratului suport – suprafete / tratare armaturi /
reparatii fisuri / inchideri, sigilare gauri, refacerea profilului betonului si a zonelor cu segregari,
etc), pe 10m de la nivelul solului, inclusiv sablare suprafete, montaj schela si esafodaj
 la interior, aplicarea pe suprafetele de beton degradate tratament de refacere si protectie cu
mortare de tip MAPEI sau similar, pe 10m de la nivelul solului, inclusiv sablare suprafete
 refacerea hidroizolatiei la nivelul acoperisului (membrana PVC sau membrana bituminoasa 2
straturi 4kg/mp)
 decopertare prin hidrosablare, refacere strat suport si hidroizolatie rezervor interior
 realizare trotuar exterior 80cm
 confectii metalice scari, chepenguri, tratate anticoroziv
Lucrarile de instalatii cuprind inlocuirea in totalitate a instalatiilor hidraulice de la castele, respectiv

armaturile si fitingurile: robineti, compensatori, piese speciale, etc.
De asemenea, sunt prevazute urmatoarele lucrari pentru integrarea in sistemul de monitorizare si

operare:
 montarea de senzori de nivel cu transmitere;

 montare debitmetre pe conductele de intrare si iesire a apei din castelul de apa.
b) Extindere rezervoare
In ceea ce priveste retelele de distributie se propun a fi implementate urmatoarele masuri:
a) Reabilitare retea distributie
Prin prezentul proiect sunt propuse lucrari de reabilitare a retelei de distributie in Sistemul Brasov in
lungime de L= 165.285 km si 10.040 bransamente repartizate pe zone de alimentare cu apa astfel:

Lungimea totala a lucrarilor de reabilitare pe retea de distributie care se va executa in cadrul acestui
proiect este de L = 100.283 m din care 99.697 m amplasati pe trama stradala si 586 m reprezentind
traversari.

traversari.
Din cei 41.346 m ai retelei de distributie, 40.419 se realizeaza in cadrul proiectului regional (◊ 927 m de
catre CAB, prin alte contracte de lucrari);
caracteristicilor intregului proiect/investitie si a impactului cumulativ si pentru conformare cu art.6 1,
completata;

proiect este de L = 2.564 m din care 2.536 m amplasati pe trama stradala si 26m reprezentind
traversari.

proiect este de L = 4.466 m din care 4.466 m amplasati pe trama stradala.

proiect este de L = 262 m din care 234 m amplasati pe trama stradala si 28 m in traversari.


proiect este de L = 296 m din care 282 m amplasati pe trama stradala si 14 m in traversari.

proiect este de L = 12.594 m din care 12.432 m amplasati pe trama stradala si 162 m in traversari.


proiect este de L = 1.465m din care 1.465 m amplasati pe trama stradala.
b) Extindere retea distributie
Prin prezentul proiect sunt propuse lucrari de extindere a retelei de distributie in Sistemul Brasov in
lungime de L= 97.834 km si 3.713 bransamente repartizate pe zone de alimentare cu apa astfel:
In municipiul Brasov s-a prevazut extinderea retelei de distributie a apei pe o lungimea totala de L =
32.956 m, din care 32.530 m amplasati pe trama stradala si 426 m reprezentind traversarile.
Din cei 32.956m de extindere a retelei de distributie, 29.754m se realizeaza in cadrul proiectului regional
(◊ 3.202 m de catre CAB, prin alte contracte de lucrari);
completata.

In municipiul Sacele s-a prevazut extinderea retelei de distributie a apei pe o lungimea totala de L =
10.717 m, din care 10.564m amplasati pe trama stradala si 153 m reprezentind traversarile.
(◊ 10m de catre CAB, prin alte contracte de lucrari);
completata.

Lungimea totala a lucrarilor de extindere pe retea de distributie care se va executa in cadrul acestui
proiect este de L = 4.972 m din care 4.895 m amplasati pe trama stradala si 77m reprezentind
traversari.
Din cei 4.972m de extindere a retelei de distributie, 2.606m se realizeaza in cadrul proiectului regional (◊
2.366m de catre CAB, prin alte contracte de lucrari);
completata.

proiect este de L = 2.585 m din care 2.553 m amplasati pe trama stradala si 32 m reprezentand
traversari.

Lungimea totala a lucrarilor de extindere pe reteaua de distributie care se va executa in cadrul acestui
(◊ 1.670m de catre CAB, prin alte contracte de lucrari);
completata;

proiect este de L = 9.886 m din care 9.811 m amplasati pe trama stradala si 75 m traversarile.

proiect este de L =3.524 m din care 3.491 m amplasati pe trama stradala si 33 m in traversari.



Sistem SCADA
Integrarea rezervoarelor, statiilor de pompare, statiilor de clorare in sistemul SCADA existent.
3.5.3.2. Sistemul de alimentare cu apa(SAA) Rupea
Conform optiunii selectate Sistemul zonal de alimentare cu apa Rupea cuprinde 6 zone de alimentare cu
apa din care 5 au investitii prevazute in prezentul proiect cu 10 localitati componente.
Implementarea proiectului Sistemul Zonal Rupea va fi format din urmatoarele zone de alimentare cu apa:
 Zone care au investii incluse in proiect: Rupea, Hoghiz, Bogata si implicit Homorod si Ungra prin
reabilitarea aductiunii STAP Bogata – SP Rupea;
 Zone care fac parte din sistemul zonal de alimentare cu apa Rupea dar care nu au investii incluse
in proiect: Racos.
Toate zonele de alimentare cu apa vor fi alimentate din sursele orasului Rupea dupa cum urmeaza:
Sursa
Tabelul 8 - Captari existente aferente orasului Rupea
Debit capabil (max)

Denumire sursa Tip sursa
(l/s)
Statie de tratare Bogata (lac de acumulare artificial suprafata 73
Dopca)
Captare subterana izvoarele Saros subterana 40
Total 113
Lacul artificial Dopca prezinta variatii mari in functie de anotimp (secetos sau ploios), cu scaderi ale
debitului captat pana la 20 l/s.
Calitatea apei
Din punct de vedere calitativ apa din sursele subterane ale orasului Rupea, respecta parametrii de
calitate conform legii 458/2002 cu completarile ulterioare, aceasta necesitand doara dezinfectie, care se
realizeaza in prezent necontrolat, cu cloramina.
Apa bruta capatata din acumularea Dopca este tratata in STAP Bogata Olteana, apa tratata respecta
parametrii de calitate conform legii 458/2002 cu completarile ulterioare.
Cerinta de apa
Cerinta de apa pentru toate zonele de alimentare cu apa ale sistemului zonal Rupea este 41,89 l/s.
O comparatie intre cerinta totala de apa viitoare (41,89 l/s) si capacitatea de productiei disponibila in
prezent (min. 60l/s si max.113 l/s), care din punct de vedere calitativ respecta parametrii de calitate
conform legii 458/2002 cu completarile ulterioare, arata ca resursele existente ale sistemului Rupea sunt
suficiente pentru a alimenta cu apa potabila toate localitati ce vor face parte din sistemului zonal Rupea.
Principalele deficiente din zonele sistemului de alimentare cu apa Rupea:
 Inexistenta unui sistem centralizat de alimentare cu apa in localitatea Cuciulata din UAT Hoghiz
 Inexistenta unor statii de clorare pentru dezinfectia apei subterane captata din izvorul Saros.
 Capacitati iinsuficiente de inmagazinare – compensare in zona de alimentare cu apa Hoghiz;
 Stare avansata de degradare a capacitatilor de inmagazinare existente in zonele de alimentare
Rupea si Hoghiz;
 Pierderi mari de apa pe aductiunea Bogata- Rupea si pe retelele de distributie din zonele de
alimentare ale sistemului cu preponderenta in localitatile Dopca si Bogata.
Prin prezentul proiect, in cadrul Sistemului de Alimentare cu Apa Rupea sunt propuse urmatoarele
investitii:
Captare izvor Saros
In ceea ce priveste sursele prin proiect sunt prevazute lucrari doar in Captarea Izvor Saros care
deserveste zonele de alimentare cu apa Rupea si Hoghiz.
Conform expertizei tehnice, din punct de vedere constructiv, captarea Saros necesita urmatoarele lucrari:
 Demolarea planseului din beton existent si inlocuirea acestuia cu un acoperis metalic; Inainte de
inceperea procesului de demolare efectiva a invelitorii zenitale de beton se va realiza la interior
un esafodaj care va proteja zona sursei de apa pe parcursul procesului de demolare.
 Realizarea perimetral a unui perete nou din beton armat in grosime de 15cm, adosat peretelui de
zidarie existent si a grinzii din beton existente, pe o inaltime de 1.50m de la cota terenului
natural;
 Realizarea perimetral a unei fundatii noi din beton armat pentru peretele nou ce se va realiza;
 Camasuirea pe restul inaltimii ramase a peretilor din zidarie de caramida cu tencuieli din mortar
ciment si plasa sudata de STNB, concomitent cu realizarea unei centuri din beton armat la partea
superioara a acestora;
 Hidroizolarea noului acoperis se va realiza cu membrana PVC;
 Realizarea unui trotuar perimetral cu latimea minim de 80cm
Lucrarile de instalatii cuprind inlocuirea in totalitate a instalatiilor hidraulice din captare respectiv
conductele de plecare a apei din captare, conducta de preaplin, precum si armaturile si fitingurile:
robineti, compensatori, piese speciale, etc.

operare:

 montare debitmetru pe conducta de plecare a apei din captare prin care se alimenteaza
rezervoarele 2 x 300 mc propuse la captarea Saros.
b) Extindere surse
Aductiuni
1. Zona de alimentare cu apa Rupea

In prezent transportul apei potabile catre reteaua de distributie a localitatilor Rupea, Homorod,
Mercheasa, Ungra si Daisoara se realizeaza prin aductiunea existenta din otel Dn 350mm care transporta
apa tratata de la STAP Bogata si izvor Saros care rezervoarele localitatilor mai sus enumerate. Prin
prezentul proiect se propune reabilitarea aductiunii STAP Bogata – SP Rupea.
Noua conducta de aductiune se va realiza din teava PEID RC, PE100, De 355 mm, Pn10 si va avea o
lungime totala de 14.945 m din care 864 m reprezinta traversarile.
De asemenea se propune reabilitarea tronsonului de aductiune de la Statia de pompare existenta Rupea

Hill pana la Castelul de Apa Rupea Hill.
Aceasta se va realiza din teava PEID RC, PE100, De 110 mm, Pn10 si va avea o lungime totala de 563 m
m din care 538 sunt amplasati in trama stradala iar 25 m reprezinta traversarile.
2. Zona de alimentare cu apa Bogata

Localitatea Dopca este alimentata cu apa tratata in statia de tratare Bogata prin intermediul unei
conducte de aductiune din otel Dn100mm.
Prin prezentul proiect se propune reabilitarea aductiunii de la statia de tratare Bogata pana la reteua de
distributie a localitatii Dopca din UAT Hoghiz deoarece acesta se afla intr-o stare avansata de degradare
cu pierderi mari de apa.
Noua conducta de aductiune se va realiza din teava PEID PE100RC,de culoare albastra, cu protectie
antiexfoliere din PP, De 110 mm, Pn10 si va avea o lungime totala de 1.727 m.
Pe traseul conductei de aductiune Dopca nu sunt necesare traversari.
3. Zona de alimentare cu apa Hoghiz

Localitatea Fantana este alimentata cu apa din captarea izvor Saros prin intermediul castelului existent in
gospodaria de apa GA Hoghiz.
Prin prezentul proiect se propune reabilitarea conductei de aductiune existenta de la castelul Hoghiz pana
la punctul de injectie in reteua de distributie a localitatii Fantana.
Noua conducta de aductiune se va realiza din teava PEID PE100RC,de culoare albastra, cu protectie
antiexfoliere din PP, De 160 mm, Pn10 si va avea o lungime totala de 1.733 m din care 63 m reprezinta
traversarile.
Prin prezentul proiect s-a prevazut realizarea urmatoarelor aductiuni:

Zona de alimentare cu apa Hoghiz este alcatuita din localitatile: Hoghiz, Fantana si Cuciulata. Dintre cele
trei localitati ale zonei de alimentare, doar localitatile Hoghiz si Fantana dispun de sistem centralizat de
alimentare cu apa.
Localitatea Fantana
In prezent transportul apei potabile catre reteaua de distributie a localitatii Fantana se realizeaza doar
print-un singur fi de aductiune iar rezevoarele de inmagazinare - compensare care ar putea preluara
eventualele avarii aparute pe aductiune sunt inexistente.
Pentru asigurarea debitului de incendiu si respectarea prevederile Directivei 98/93, prin care se stipuleaza
ca alimentarea cu apa a populatiei trebuie asigurata 24/24 timp de 365 zile pe an, se propune realizarea
unei noi conducte de aductiune care va dubla aductiunea existenta reabilitata dimensionata astfel incat sa
poata transporta intreg debitul QII de calcul necesar localitatilor Fantana si Cuciulata.
Noua conducta de aductiune se va conecta la castelul Hoghiz si va fi executata din teava PEID, PE100 RC,
cu protectie din PP cu diametrul de De 160mm si o lungime totala de 3.315 m din care 140 m reprezinta
traversarile.
Localitatea Cuciulata
Pentru alimentarea cu apa a localitatii Cuciulata se propune continuarea aductiunilor proiectata respectiv
reabilitata a localitatii Fantana de la punctul de injectie in reteaua distributie a acesteia pana la punctul
de injectie al retelei de distributie Cuciulata proiectata.
Noile conducte de aductiune vor fi executate din teava PEID, PE100 RC, cu protectie din PP cu diametrul
de 140mm mm, Pn10 si o lungime totala de 4.499 m din care 208 m reprezinta traversarile.
Statii de pompare

Prin prezentul proiect s-au prevazut reabilitarea statiei de pompare Rupea si a statiei de pompare Hill din
zona de alimentare cu apa Rupea.
Pentru alimentarea cu apa a populatiei din orasul Rupea, cu apa potabila produsa in statia de tratare
STAP Bogat si captata din izvorul Saros, prin prezentul proiect se propune reabilitarea urmatoarelor statii
de pompare:
Statia de pompare Rupea
Statia de pompare Rupea preia apa transportata de aductiunea STAP Bogata/izvor Saros si o ridica in
rezervoarele 2 x 1000 mc Rupea, amplasate la o cota superioara pentru a alimenta gravitational
localitatea cu apa potabila.
Statia de pompare necesita reabilitare din punct de vedere constructiv si din punct de vedere al
instalatiilor hidraulice, pompele fiiind deja inlocuite prin programul POS mediu 2007 -2013.
Cladirea ce adaposteste statia de pompare Rupea are o forma neregulata in plan avand dimensiunile
maxime de 15.45x10.30 cm.
Functional cladirea este impartita in doua zone respectiv zona administrativa si camera efectiva a
pompelor.
Conform expertizei tehnice calitatea structurii statiei de pompare este in stare buna, ca urmare prin acest
contract se recomanda doar lucrari de reabilitare cu caracter architectural, lucrarile de consolidare nefiind
necesare.
Lucrarile de arhitectura prevazute sunt:
 realizare termosistem exterior, inclusiv curatare tencuiala deteriorata si refacere planeitate

 inlocuirea tamplariei cu tamplarie PVC cu geam termopan
 refacerea straturilor de hidroizolatie acoperis (membrana PVC sau membrana bituminoasa 2
straturi 4kg/mp)
 refacerea tencuielilor interioare, inclusiv camasuire acolo unde este cazul
 vopsitorii lavabile de interior
 pardoseala beton sclivisit in camera pompe
 pardoseala gresie in birouri si holuri
 realizare trotuar exterior 80cm
Din punct de vedere al instalatiilor, se prevede inlocuirea in totalitate a instalatiilor hidraulice din SP
Rupea, respectiv conductele de aspiratie, conductele de refulare, precum si armaturile si fitingurile:
robineti, compensatori, piese speciale, etc. Toate conductele vor fi executate din otel inoxidabil.

operare:
 montare debitmetre pe conducta de intrare apei din SP.
 1 traductor de presiune pe conducta de aspiratie a pompelor;
 2 traductori de presiune pe refularea pompelor;
 1 debitmetru electromagnetic pe conducta de refulare a pompelor;
 PLC pentru monitorizarea si controlul functionarii pompelor.

Pentru asigurarea presiunii necesare la consumatori pe reteaua de distributie a localitatii Cuciulata este
necesara realizarea a doua statii de pompare .
Conform calculelor de modelare a retelei, pentru optimizarea functionarii acesteia si pentru a se asigura
regimul de presiune necesar, au rezultat necesare 2 statii de pompare apa potabila. Aceasta statii va fi de
tip booster, echipate cu electropompe care vor asigura debitul si presiunea necesara in punctele critice in
operare normala. Toate echipamentele de pompare pentru functionarea normala vor fi prevazute cu
rezerve.
Statia de pompare SRP 1va fi echipata cu urmatoarele:
 (1+1) pompe tip booster pentru consum, cu turatie variabila, cu caracteristicile: Qp=2,31 l/s,
Hp=20mCA,
 PLC pentru monitorizarea si controlul functionarii pompelor
Statia de pompare SRP 2 va fi echipata cu urmatoarele:
 (1+1) pompe tip booster pentru consum, cu turatie variabila, cu caracteristicile: Qp=1 l/s,
Hp=52mCA,
 PLC pentru monitorizarea si controlul functionarii pompelor

Pentru asigurarea presiunii necesare la consumatori pe reteaua de distributie a localitatii Dopca este
necesara realizarea unei statii de pompare .
Conform calculelor de modelare a retelei, pentru optimizarea functionarii acesteia si pentru a se asigura
regimul de presiune necesar, a rezultat necesara 1 statie de pompare apa potabila. Aceasta statie va fi de
tip booster, echipate cu electropompe care vor asigura debitul si presiunea necesara in punctele critice in
operare normala. Toate echipamentele de pompare pentru functionarea normala vor fi prevazute cu
rezerve.
 Statia va fi echipata cu urmatoarele:
 (1+1) pompe tip booster pentru consum, cu turatie variabila, cu caracteristicile: Qp=1,6 l/s,
Hp=20mCA,
 PLC pentru monitorizarea si controlul functionarii pompelor.
Statii de tratare a apei

Prin prezentul proiect se propune realizarea a doua statii de clorare cu clor gazos si anume:
 1 statie de clorare amplasata in incinta captarii izvor Saros ,
 1 statie de clorare amplasata in incinta statiei de pompare Rupea.
Statie de clorare Saros
Adiacent captarii Saros se propune o incinta noua in care se va raliza o statie de clorare, Saros si doua
rezervoare din beton 2 x 300mc.
 Butelii de clor avand capacitatea de 40 l (50 kg)
 Instalatie neutralizare clor gazos. Capacitate de neutralizare 50 kg Clor.
 Spalator ocular cu clapeta de pornire

local SCADA.
vegetal pe o adancime de 40-50cm.
Incinta va fi prevauta cu imprejmuire realizata din plasa bordurata zincata, avand inaltimea de 2.00m;
dimensiunea panourilor va fi de 2.00 x 2.00m, acestea fiind prinse de stalpi metalici cu sectiunea
60x40x3, incastrati in fundatiile izolate din beton simplu; Latimea utila a portii va fi de 5.00m, iar poarta
pietonala 1.00m, realizata din teava 60x40x3 si plasa bordurata zincata.
De asemenea in incinta s-au prevazut alei pentru circulatie pietonala si platforme pentru circulatia
rutiera. Platformele sunt prevazute a fi realizate cu beton rutier BcR 4.0 iar aleile din dale prefabricate;
acestea vor fi prevazute cu borduri.
Statie de clorare Rupea
urmatoarele lucrari noi:
 Butelii de clor avand capacitatea de 40 l (50 kg)
 Instalatie neutralizare clor gazos. Capacitate de neutralizare 50 kg Clor.
 Spalator ocular cu clapeta de pornire

local SCADA.
vegetal pe o adancime de 40-50cm.
Rezervoare
Prin prezentul proiect se propun investitii doar in zonele de alimentare cu apa Rupea si Hoghiz.

Investitiile propuse pentru zona de alimentare cu apa Rupea constau in reabilitarea rezervoarelor 2
x1000 mc si castelului de apa Hill.
Rezervoare Rupea 2 x 1000mc
Pentru inmagazinarea rezervei de apa tratata necesara pentru consum, asigurarea compensarii orare si
zilnice si combaterea incendiului in zona de alimentare cu apa Rupea se va utiliza rezervoarele existente
de 2 x 1000 mc cu camera de vane comuna. Rezervoare sunt semi-ingropate avand 4.50m in pamant si
2.75m deasupra pamantului.Constructiile sunt monolite avand radier, stalpi , pereti si planseu din beton
armat.Izolatia este protejata cu BCA si tencuiala .
Prin prezentul proiect sunt prevazute urmatoarele lucrari pentru reabilitarea si optimizarea operarii
acestuia:
 decopertare prin hidrosablare intrados planseu, refacere strat acoperire si hidroizolatii pe

baza de ciment, inclusiv schela si esafodaj
 decopertare prin hidrosablare si refacere strat suport si hidroizolatie la interoiorul

rezervoarelor.
 realizarea unui atic perimetral din beton armat monolit;
 refacerea integrala a termo si hidroizolatiei terasei si asigurarea preluarii de pe acoperis a

apelor meteorice si dirijarea lor in afara perimetrului rezervorului;
 confectii metalice scari, chepenguri, tratate anticoroziv
 refacerea stratului de protectie cu zidarie BCA a peretilor exteriori
 refacerea tencuielii peretilor exteriori
 reabilitarea camerei vane
 se vor prevedea piese speciale de trecere prin pereti, etanse;
1. realizarea unui trotuar perimetral de protectie contra infiltratiilor apelor meteorice cu

latimea de 80 cm,
 sistem de rigole pentru preluarea si dirijarea spre exteriorul incintei a apelor meteorice.
Lucrari de reabilitare ale instalatiei hidraulice si electrice si de automatizare constau in:
 Inlocuirea instalatiilor hidraulice la interior si in camera vanelor;
 Montarea de senzori de nivel cu transmitere
Lucrarile de instalatii cuprind inlocuirea in totalitate a instalatiilor hidraulice ale celor doua rezervoare,
respectiv conductele de intrare – iesire, conductele de preaplin si golire, precum si armaturile si
fitingurile: vane, robineti, compensatori, piese speciale, etc. Toate conductele din interiorul castelului vor
fi executate din tevi de otel inoxidabil.
Castelul de apa Hill
Prin prezentul contract s-a propus reabilitarea castelului existent cu capacitatea de V =200 mc atat
lucrari de constructii cat si lucrari de instalatii hidraulice.
Conform expertizei tehnice castelul de apa Hill necesita urmatoarele lucrari de constructii:
 aplicare tencuiala exterioara, inclusiv pregatire suprafata zidarie exterioara, montaj schela si
esafodaj
 injectare fisuri din zidarie cu mortar de var cu deschiderea sub 5 mm,
 aplicare tencuiala interioara , inclusiv sablare suprafata zidarie interioara
 refacerea hidroizolatiei bituminoase la nivelul acoperisului (membrana PVC sau membrana

bituminoasa 2 straturi 4kg/mp)
 inlocuirea tamplariei cu tamplarie PVC cu geam termopan
 refacerea izolatiei rezervorului.
 decopertare prin hidrosablare si refacere strat suport si hidroizolatie
 se vor inlocui scarile de acces, chepenguri, etc;
 realizare trotuar exterior 80cm.
Lucrarile de instalatii cuprind inlocuirea in totalitate a instalatiilor hidraulice de la castel, respectiv

armaturile si fitingurile: robineti, compensatori, piese speciale, etc. Toate conductele din interiorul
castelului vor fi executate din tevi de otel inoxidabil.

operare:
 montare debitmetre pe conducta de iesire a apei din castelul de apa.
Rezervor de rupere a presiunii
Se propune rebilitarea rezervorului de rupere a presiunii amplasat pe conducta de aductiune Bogata-

Rupea propusa spre reabilitare.
Reabilitarea constructiei existente se va realiza in conformitate cu masurile prevazute in expertiza tehnica

si anume:
 Intradosul planseului se va curata prin hidrosablare, se va reface stratul suport (pregatirea
stratului suport – suprafete / tratare armaturi / reparatii fisuri / inchideri, sigilare gauri, refacerea
profilului betonului si a zonelor cu segregari, etc) si se va reface stratul final hidroizolator cu
mortare pe baza de ciment tip Planiseal 88 sau similar;
 La nivelul acoperisului se va reface hidroizolatia acestuia cu membrana PVC;
 Peretii interiori si radierul bazinului se vor curata prin hidrosablare, se va reface stratul suport
(pregatirea stratului suport – suprafete / tratare armaturi / reparatii fisuri / inchideri, sigilare
gauri, refacerea profilului betonului si a zonelor cu segregari, etc) si se va reface stratul final
hidroizolator cu sistem format din:
1. Triblock P (amorsa tricomponenta epoxi-cimentoasa pentru suprafete umede)

2. Primer SN + nisip Quartz ( amorsa epoxidica bicomponenta, prefilerizata, fara solvent)
3. PURTOP 1000 ( membrana poliureica pura, bicomponenta, fara solventi, aplicata prin
pulverizare)
4. sau alt sistem similar;
 La exterior se va decoperta si reface tencuiala exterioara;
 Se vor inlocui scarile de acces, chepenguri, etc;
 Se vor prevedea piese speciale de trecere prin pereti, etanse.

Castelul de apa Hoghiz
Prin prezentul contract s-a propus reabilitarea castelului existent amplasat in GA Hoghiz cu capacitatea de
V =200 mc atat din punct de vedere constructive cat sin punct de vedere al instalatiilor hidraulice.
Prin prezentul contract se propune inlocuirea integrala a instalatiilor hidraulice de la castel, respectiv
armaturile si fitingurile: robineti, compensatori, piese speciale, etc. Conductele vor fi executate din tevi
de otel inoxidabil.
Pentru reabilitarea castelului de apa Hill se propun urmatoarele lucrari de constructii:
 Injectare fisuri din zidarie cu mortar de var cu deschiderea sub 5 mm,
 Sablare suprafata zidarie exterioara si interioara inclusiv montajul de schela
 Aplicare mortar de protectie SIKA sau similar
 Refacere izolatie rezervorului
 Refacerea hidroizolatiei bituminoase la nivelul acoperisului castelului
 Inlocuire si refacere tamplarie existenta

operare:
 montarea unui debitmetru pe fiecare conducta de plecare a apei din castel si anume:
 1 debitmetru pe conducta care alimenteaza reteaua de distributie a localitatii Hoghiz,
 1 debitmetru pe conducta de aductiune care transporta apa necesara localitatilor Fantana si

Cuciulata.

Pentru inmagazinarea rezervei de apa tratata necesara pentru consum, asigurarea compensarii orare si
zilnice si combaterea incendiului in zona de alimentare cu apa Hoghiz se vor executa doua rezervoare noi,
cu capacitatea de 300 mc fiecare, amplasate in incinta capatarii Izvor Saros.
Totalul rezervei intangibile de combatere a incendiului este de 163,50mc si va fi pastrat in mod egal in
cele doua cuve de inmagazinare.
Rezervoarele noi se vor realiza din beton armat , subterane. Instalatii hidraulice care au rolul de a
asigura: admisia apei, plecarea spre consumatori, golire, preaplin, mentinerea rezervei de combatere a
incendiului.
 Pentru integrarea in sistemul de monitorizare si operare, s-au prevazut urmatoarele:
 montarea unui senzor de nivel cu transmitere in fiecare rezervor;
 montarea pe conducta de admisie in fiecare rezervor a unei vane cu actionare electrica, care va
opera in functie de nivelul masurat in rezervor;
Prin prezentul proiect sunt propuse lucrari de reabilitare a retelei de distributie in SISTEMUL Rupea cu o
lungime de L= 10.078 m si 522 bransamente repartizate pe zone de alimentare cu apa astfel:

traversari.

Localitatea Hoghiz

Prin prezentul proiect sunt propuse lucrari de reabilitare a retelei de distributie in zona de alimentare cu
apa Bogata cu o lungime de L= 6.452 m si 359 bransamente repartizate pe zone de alimentare cu apa
astfel:
Localitatea Dopca
Lungimea totala a lucrarilor de reabilitare pe retea de distributie a localitatii Dopca care se va executa in
cadrul acestui proiect este de L = 3.725 m din care 3.571 m amplasati pe trama stradala si 154 m
reprezentind traversari.
Localitatea Bogata Olteana
Lungimea totala a lucrarilor de reabilitare pe retea de distributie a localitatii Bogata Olteana care se va
executa in cadrul acestui proiect este de L = 2.272 m din care 2.669 m amplasati pe trama stradala si 58
m reprezentind traversari.
a) Extindere retea distributie
Prin prezentul proiect sunt propuse lucrari de extindere a retelei de distributie in SISTEMUL Rupea cu o
lungime de L= 12.744 m si 665 bransamente repartizate pe zone de alimentare cu apa astfel:
traversari.
Localitatea Hoghiz
Lungimea totala a lucrarilor de extindere pe reteaua de distributie a localitatii Hoghiz care se va executa
in cadrul acestui proiect este de L = 277 m din care 277 m amplasati pe trama stradala.
Localitatea Fantana
Lungimea totala a lucrarilor de extindere pe retea de distributie a localitatii Fantana propusa a se executa
in cadrul acestui proiect este de L = 1.544 m din care 1.489 m amplasati pe trama stradala si 55 m
reprezentind traversari.
Localitatea Cuciulata
Lungimea totala a lucrarilor de extindere pe retea de distributie a localitatii Cuciulata propusa a se

executa in cadrul acestui proiect este de L = 8.825 m din care 8.705 m amplasati pe trama stradala si
120 m reprezentind traversari.
Sistem SCADA
Se propune integrarea noilor obiective incluse prin prezentul proiect in sistemul SCADA existent.
3.5.3.3. Sistemul de alimentare cu apa(SAA) Moieciu

Conform optiunii selectate Sistemul Zonal de alimentare cu apa Moieciu cuprinde 2 zone de alimentare cu
apa cu 3 localitati componente.
In prezent dispune de sistem de alimentare cu apa doar Zona de Alimentare Moiciu de Jos
Alimentarea cu apa a Zonei de Alimentare Moiciu de Jos se realizeaza din izvoarele existente pe Valea
ulmului, paraul Sbircioara, cu capacitatea de 3,72 l/s, care furnizeaza apa bruta gospodariei de apa GA
Moieciu de Jos.
Calitatea apei existenta
Din punct de vedere calitativ apa din sursele subterane existente ale zonei de alimentare cu apa Moieciu
de Jos, respecta parametrii de calitate conform legii 458/2002 cu completarile ulterioare, aceasta
necesitand doar dezinfectie.
Cerinta de apa
Cerinta de apa pentru toate zonele de alimentare cu apa ale Sistemului Zonal Moieciu este 20,09 l/s.
O comparatie intre cerinta totala de apa viitoare (20,09 l/s) si capacitatea de productiei disponibila in
prezent (3,72 l/s), care din punct de vedere calitativ respecta parametrii de calitate conform legii
458/2002 cu completarile ulterioare, arata ca sursele existente ale Zonei de Alimentare cu Apa Moieciu
de Jos nu acopera nici necesarul acesteia.
Deficiente identificate
Principalele deficiente majore intalnite in zonele Sistemului de Alimentare cu Apa Zonal Moieciu care
conduc la nerespectarea prevederilor directivei 98/93 sunt urmatoarele:
 Inexistenta unui sistem centralizat de alimentare cu apa in zona Moieciu de Sus;
 Conform Autorizatiei de Gospodarire a Apelor debitele maxime captate din izvoarele amplasate pe
pr.Sbircioara de (10l/s respectiv 4l/s), pentru zona Moieciu de jos au asigurare de 80%, ca
urmare aceste surse, cu un debit constant de 3,72 l/s, nu pot asigura debitul necesar zonei
Moieciu de Jos 24 de ore pe zi timp de 365 zile pe an;
 Capacitati de inmagazinare insufiente pentru zona de alimentare Moieciu de Jos (capacitati

exitente 600mc iar necesarul conform premizelor POIM in anul 2024 este de 700mc respectiv
900mc la nivelul anului 2048).
In cadrul Studiului de Fezabilitate se propun investitii pentru Sistemul Zonal de Apa Moieciu constand in
realizarea unei captari urmata de o statie de tratare a apei STAP Moieciu care sa suplimenteze debitele
existente in vederea asigurarii necesarul intregului Sistem Zonal Moieciu si a retelei de distributie
aferenta Zonei de Alimentare cu Apa Moieciu de Sus.
Alimentarea cu apa a Sistemului de Apa Moieciu se va realiza din sursele subterane existente cu
capacitatea de 3,72 l/s, care furnizeaza apa bruta gospodariei de apa GA Moieciu de Jos completata de o
sursa de apa nou cu capacitatea de cca.16,36 l/s.
b) Extindere surse
Asa cum rezulta din tabelul de mai sus pentru satisfacerea cerintei de apa a Sistemului Zonal de
Alimentare cu Apa Moieciu este necesara suplimentarea sursei actuale cu o noua captare dimensionata
pentru un debit maxim de cca. 16,36 l/s.
Pentru rezolvarea acestui deziderat se propune realizarea unei captari de suprafata pe raul Turcu
amplasata in zona localitatii Moieciu de Sus.
Captarea va fi alcatuita din urmatoarele obiecte:
 priza captare cu prag lat,

 desnisipator,
 camera captare apa din priza tiroleza,
 camera de acumulare apa desnisipata amplasata in aval de desnisipator,
 dren sub albie,
 camin pentru armature,
 rigile evacuare apa,
 imprejmuiri si porti.
Captarea apei din parau se va face cu o priza tiroleza constand dintr-un prag lat din beton, fundat pe
sisturi cristaline si granitoide, prevazut cu un canal de priza pe coronament si un dren din piatra si pietris
sortate.
Canalul de pe coronamentul pragului lat va conduce apa intr-o camera de captare a prizei amplasata pe
malul stang. Acesta va fi acoperit cu un gratar metalic pentru a evita intrarea flotantilor si a bolovanilor in
canal.
Camera de captare a prizei preia apa din canal unde se face o depunere a aluviunilor mari si o conduce in
capatul din amonte al desnisipatorului.
Camera de captare a prizei va fi prevazuta cu un batardou la intrarea apei in priza tiroleza si doua
stavilare plane care vor inchide golurile de golire Acest stavilar este normal inchis. Cand se deschide
acest prim stavilar se curata depunerile depuse in timp in camera, fiind evacuate in aval de priza. Un al
doilea stavilar inchide intrarea apei in deznisipator pentru perioadele scurte in care se face curatirea
deznisipatorului sau a camerei de captare. Acest al doilea stavilar este normal deschis.
Din camera de captare a prizei tiroleze apa este condusa gravitational la, deznisipator unde se vor
depune suspensiile solide grosiere. Sectiunea transversala a desnisipatorului este conformata astfel ca in
timpul iernii stratul de gheata sa fie dislocat usor (canalul va avea un perete inclinat). Fundul
desnisipatorului va avea o panta de 3% astfel incat suspensiile grosiere sa se scurga spre capatul aval al
deznisipatorului, preluate apoi intr-o camera de acumulare a apei desnisipate si a aluviunilor de vor fi
evacuate periodic. In mod curent preluarea apei desnisipate se realizeaza printr-o conducta, de la nivelul
superioar al apei din deznisipator (maxim 50 cm sub nivelul coronamenului prizei). Periodic camera de
acumulare se curata de aluviunile depuse printr-o golire de fund prevazuta cu un stavilar plan.
Pentru asigura o apa suficienta si de calitate tot timpul anului, atat in timpul verii cat si in timpul iernii, in
amonte de prag si de deznisipator se monteaza un dren din piatra si pietris sortate prevazut cu o
conducta de drenaj din tuburi drenante Dn 500 mm, din PVC greu tip R16, montata intr-o umplutura de
piatra cu granulatia de 10 mm - 30 mm, care formeaza un filtru invers. Acest dren preia apa acumulata
in amonte de paragul lat si deznisipator, infiltata in prismul filtrant construit, care acopera tuburile
drenante; aceasta apa este ferita de inghet in timpul iernilor grele din zona si are un continut foarte mic
de suspensii solide.
La capetele drenului sunt prevazute doua camine vizitare si curatire care permit inspectia, curatirea si
intretinerea. Apa din dren este condusa in caminul de pe malul stang, amplasat dincolo de camera de
captare din capatul aval al deznisipatoriului. De aici apa este preluata prin intermediul unei conducte de
aductiune apa bruta si transportata gravitational in noua statie de tratare STAP Moieciu ce va fi
amplasata aval de captare.
In capatul aval al deznisipatorului este prevazuta o camera de vane in care vor fi montate urmatoarele
armaturi:
 clapet de sens pe conducta de preluare a apei din dren,

 robinet de inchidere a conductei de preluarea apei din dren,
 robinet de inchidere a conductei de golire a drenului,
 robinet de inchidere a conductei de preluarea apei din desnisipator,
 robinet de inchidere a conductei de aductiune apa bruta.
Aductiuni
Pentru alimentarea sistemului zonal Moiciu sunt necesare a fie executate urmatoarele tronsoane de
aductiune:
 aductiune apa bruta de la captare la STAP Moieciu,

 aductiune apa tratata de la STAP Moieciu pana la punctul de injectie in reteaua de distributie a
localitatii Moiciu de Sus.
Pentru preluarea si transportul gravitational al apei brute de la noua captare de suprafata Moieciu de Sus
la statia de tratare noua STAP Moieciu se propune realizarea unei conducte de aductiune executata din
tevi de PEID, PE 100 RC, cu protectie din polipropilena, de culoare albastra cu diametrul de De 200mm si
o lungime de L=20m.
Pentru alimentarea cu apa a retelei de distributie cu apa tratata in STAP Moieciu s-a prevazt realizarea
unei conducte de aductiune apa tratata realizata din PEID, PE 100 RC, cu protectie din polipropilena cu o
lungime totala de 757m din care: 716 m pozati pe trama stradala iar 41 m in traversari.
Statii de pompare
Statii de tratare a apei
In cadrul Studiului de Fezabilitate, ca urmare a analizei optiunilor – prezentata pe larg in Capitolul 8, se

propune realizarea unei statiei de tratare a apei brute captate din raul Turcu denumita STAP Moieciu.
Pentru asigurarea necesarului de apa si pentru cresterea sigurantei in operare, se propune realizarea unei
linii tehnologice de tratare a apei brute de suprafata si a unei linii tehnologice de tratarea a apelor uzate
si a namolurilor provenite din procesele de tratare (decantoare, filtre). Astfel, realizarea masurilor
propuse va conduce la indeplinirea criteriilor prevazute in Directiva 98/83/CE privind calitatea apei
destinata consumului uman.
Debitele de dimensionare sunt urmatoarele: QIc = 58,9 mc/h = ~ 16,36 l/s.
Fluxul considerat pentru realizarea STAP Moieciu cuprinde urmatoarele trepte de tratare:
 preoxidare;
 coagulare – floculare;
 treapta de decantare;
 filtrare pe filtre rapide;
 dezinfectie;
 corectie pH;
 statie de reactivi
 recuperarea apei de la spalarea filtrelor
 ingrosarea gravitationala a namolului rezultat din decantoare.
Principalele lucrari propuse in cadrul acestui proiect pentru Statia de Tratare Moieciu sunt urmatoarele:
 executia unei statii de pompare apa bruta;

 executia bazinelor de amestec rapid si de floculare;
 achizitionarea a 2 decantoare lamelare, bazine metalice tronconice, furnizate prefabricat, echipate
cu module lamelare;
 executia unei staii de pompare apa decantata,
 achizitionare si utilizarea filtrelor sub presiune furnizate prefabricat impreuna cu toate instalatiile
hidromecanice si de automatizare necesare.
 achizitionarea echipamentelor de preparare si dozare reactivi;
 executia halei ce adaposteste decantoarele, filtrele, echipamentele si statia de reactivi;
 executia bazinului de retentie a apei de la spalare si a statiei de pompare apa recuperata; apa
evacuata de la spalarea filtrelor va fi recuperata si introdusa in circuit, in bazinul de coagulare,
 executia bazinului de namol rezultat din decantoare; namolul rezultat din treapta de decantare va
ajunge intr-un ingrosator de namol gravitational de unde va fi preluat si transportat in statia de
epurare SEAU Moieciu.
 executia a doua rezervoare de inmagazinare – compensare apa potabila cu capacitatea de 2 x
300 mc si a camerei de vane cu instalatiile aferente care sa acopere necesarul zonei Moiciu de
Sus si sa completeze necesarul zonei Moieciu de Jos;
 sistematizarea incintei statiei de tratare
 realizarea de drumuri, rigole, platforme si alei intre obiectele tehnologice;
 retele in incinta – legaturi intre obiectele tehnologice;
 realizarea sistemului de alimentare cu energie electrica;
 realizarea unui post TRAFO;
 asigurarea sursei alternative – generator electric;
 realizarea sistemului de iluminat perimetral;
 realizarea sistemului antiefractie, incendiu, CCTV
 realizarea sistemului SCADA Se prevede monitorizarea on-line a debitelor si parametrilor de
calitate a apei la intrarea si iesirea din statia de tratare (pH, turbiditate, temperatura, clor
rezidual), la iesirea din treapta de decantare (pH, turbiditate, ClO2) si transmiterea datelor la
Dispecerat
 realizarea sistemului paratraznet,
 realizarea zidului de sprijin care are rolul de a proteja statia de tartare impotriva inundatiilor
inclusiv amenajarea malului stang al raului Turcu,
 realizarea imprejmuirii incintei, conform cu limitele de proprietate si cu prevederile legale privind
caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara (HG nr. 930/2005) si a drumului de acces.
Conform studiului de inundabilitate intocmit pentru amplasamentul viitoarei statii de tratare STAP Moiciu
s-a constata:
1. debitul Qmax5% nu trece in majora in profilele PT2,PT4, PT5,PT5.1 si PT5.2 (vezi studiu de
inundabilitate- Vol/ II anexe) iar in restul profilelor acest debit trece in majora de pe malul drept.
2. pentru debite ≥ Qmax1% in profilele PT2.1-PT8.2 se scoate de sub inundatie malul stang, iar in
restul profilelor se inunda ambele maluri sunt inundate malul drept si respectiv malul stang, iar in
restul profilelor se inunda ambele maluri.
3. garda la debitul Qmax1% este cuprinsa intre 0.23m in PT4.1 si 0.98m in PT5.1.
Pentru scoaterea de sub inundabilitate a amplasamentului obiectivelor de investitie in discutie, s-a propus
lucrarea de aparare impotriva inundatiilor constand in zid de sprijin din beton, avand o lungime totala de
L~150m. Aceasta a fost incastrata in terenul natural atat in amonte cat si in aval.
In studiul de inundabilitate realizat s-a mai analizat si comportarea amenajarii pentru curgerea unui debit
mai mare Q1%+15% care ar putea sa apara datorita schimbarilor climatic ce se intrevad. Se constata ca
stabilirea cotei coronamentului zidului de sprijin la cota C.C.=1%+garda, aceasta fiind cuprinsa in
intervalul de valori:(0.23m-0.98m), a condus la neinundarea amenajarii si pentru Qmax1%+15%.
O consecinta a scoaterii de sub inundatie a amplasamentului viitoarei statii de epurare este inundarea
mai accentuata a malului drept si a drumului de exploatare (Vol. II anexe- studiu de inundabititate).
Amplasarea prizei tiroleze pentru captarea apei din raul Turcu amonte de statia de tratare a condus la
ridicarea nivelului apei in aval de priza. Din acest motiv, pe zona din amonte si a incastrarii in mal, zidul
de sprijin s-a prevazut cu helev=2,80m, iar in rest inaltimea helev=2,50m a fost suficienta.
Filiera de tratare nou proiectata va consta in: coagulare – floculare cu reactivi specifici asociata cu
dozarea de carbune activ pudra si preoxidare cu ClO2, decantare, filtrare pe filtre multistrat, dezinfectie si
reglare pH daca este cazul.
Treptele de tratare propuse in schema tehnologica au urmatoarele obiective :
 prin procesul de coagulare – urmat de decantare lamelara se va asigura retinerea suspensiilor

solide (implicit materia organica particulata);
 dioxidul de clor (ClO2), va fi dozat cu rol de pre-oxidare in situatii de poluari accidentale,
inhibarea dezvoltarii microalgelor si decomplexarea lor, sau ca oxidant al materiilor organice
naturale responsabile de gust si miros (implicit reducerea TOC/DOC)
 prin dozarea carbunelui activ pulbere (PAC) se va obtine eliminarea gustului, mirosului si
imbunatatirea culorii apei brute (prin adsorbtia materiilor organice specifice din cadrul DOC)
precum si eventuala absorbtie a unor grupe de micropoluanti. De asemenea in cazul unor poluari
accidentale adsorbantul poate substitui sau imbunatatii efectul germicid al ClO2
 prin reglarea finala a pH-ului (dozarea de solutie NaOH) se va corecta alcalinitatea apei, daca va
fi cazul.
Monitorizarea debitelor si a calitatii apei brute
Debitul apei brute va fi masurat si inregistrat cu ajutorul unui debitmetru electromagnetic ce se va monta
intr-un camin la intrarea in statia de tratare. Debitul curent precum si volumul total de apa bruta intrat in
statie vor fi afisate si inregistrate pe panoul local al debitmetrului si in SCADA.
Variatiile de calitate ale apei brute vor fi monitorizate continuu de traductori de turbiditate, pH, si
temperatura.
Procesul de preoxidare
Pentru reducerea continutului de materii organice din apa bruta, schema de tratare va include treapta de
pre-oxidare.
Pentru pre-oxidare se va utiliza dioxidul de clor, injectat in conducta de admisie a apei brute. Punctul de
injectie se va amenaja in caminul in care este amplasat debitmetrul pentru apa bruta, in aval de acesta.
Doza maxima considerata pentru dimensionarea instalatiei este de 1,0 mg/l.
Generarea dioxidului de clor se va face cu o instalatie speciala folosind clorit de sodiu si clorul gazos.
Instalatia de preparare va avea in compunere urmatoarele:
 Unitate generator dioxid de clor;

 Grup de pompe dozatoare 1+1 buc.;
 Bazin stocare NaClO2;
 Instalatie de dozare clor gazos, 1 buc.;
Debitul de solutie de ClO2 se va stabili automat prin sistemul SCADA, functie de monitorizarile continue
ale traductorului de debit de apa bruta.
S-a prevazut depozit de solutie pentru o perioada de 30 zile, la doza maxima de 1 mg/l si debit mediu de
apa 14,17 mc/h.
Procesul de coagulare – floculare
Amonte de decantoarele lamelare s-a prevazut un ansamblu de bazine de reactie, compus din: camera de
amestec rapid, compartiment de floculare I si compartiment de floculare II.
Unitatea de coagulare floculare cuprinde:
 camera de amestec rapid si distributie, prevazuta cu mixer rapid, cu turatie variabila, timp de
contact 1 minut, gradient de viteza minim G = 600 s-1. Pentru procesul de coagulare se va utiliza
policlorura de aluminiu. Pentru distributia spre cele doua linii de floculare se vor realiza goluri
prevazute cu stavile;
 bazinele de floculare I, doua bazine asezate in paralel, timp de contact 15 - 20 minute, gradient
de viteza G = 70 – 100 s-1. Bazinele de floculare I vor fi echipate cu mixere lente, avand turatie
variabila. In acest compartiment s-a prevazut punctul de injectie al polimerului;
 bazinele de floculare II, doua bazine asezate in paralel, timp de contact: 15 - 20 minute, gradient
de viteza: G = 30 – 50 s-1. In acest compartiment s-a prevazut punctul de injectie al carbunelui
activ pudra.
Decantare
Procesul de decantare a suspensiilor din apa se va realiza in doua decantoare lamelare. Evacuarea
namolului se va face intr-un ingrosator de namol.
Decantoarele lamelare ce vor fi instalate intr-o hala din structura usoara incalzita astfel incat sa se
mentina o temperatura de minimum 5 grade C, hala care va acoperi si camerele de reactie.
Decantoarele lamelare vor fi selectate astfel incat fiecare unitate sa poata prelua 70% din debitul total al
statiei . In functionare normala (doua decantoare in functiune) fiecare decantor s-a considerat ca preia
jumatate din debitul statiei (½ Q zi max).
Decantoarele lamelare asigura separarea flocoanelor in contra-curent, apa bruta avand un traseu
ascendent, intre lamelele inclinate.
Admisia apei in cele doua decantoare se va face pe la partea superioara a acestora iar evacuarea apei se
face tot pe la partea superioara. Evacuarea namolului din cele doua decantoare se face pe la partea
inferioara a acestora; pe fiecare din cele patru iesiri s-au prevazut 4 vane cutit DN 100 mm cu actionare
electrica care se vor deschide in mod automat.
Urmatorii parametri se vor masura in apa decantata:
 pH;
 turbiditate;
 ClO2;
Evacuarea namolului rezultat in treapta de decantare se va face la intervale de timp prestabilite si setate
in SCADA si va fi controlata de cate un senzor de substanta uscata, care va comanda inchiderea vanelor
cu actionare electrica prevazute pentru evacuarea namolului.
Prepararea si dozarea reactivilor
In procesele de tratare din STAP Moieciu in functie de calitatea apei brute la un moment dat, se vor folosi
urmatorii reactivi:
 policlorura de aluminiu;
 un polimer anionic;
 carbune activ pudra;
Policlorura de aluminiu va fi introdusa in camera de reactie rapida. S-a prevazut depozit de solutie pentru
o perioada de 30 zile, la doza maxima de 20 mg/l si debit mediu de apa 14,17 mc/h. Instalatia de stocare
– dozare policlorura de aluminiu consta din: recipienti stocare policlorura de aluminiu, pompe dozatoare
solutie (1+1 buc) si instalatia hidraulica aferenta pomparii si vehicularii solutiei, inclusiv fitingurile si
armaturile aferente.
Polimerul anionic va fi introdus in camera de reactie rapida. Doza respectiva se va introduce in circuitul
de tratare sub forma unei solutii in suspensie cu concentratia de 0.1%. S-a prevazut un depozit de solutie
pentru o perioada de 30 zile, la doza maxima de 0,2 mg/l si debit mediu de apa 14,17 mc/h. Instalatia
consta din: instalatie de preparare solutie de polimer, pompe dozatoare, 1+1 buc., instalatia hidraulica
aferenta vehicularii si pomparii solutiei, inclusiv fitingurile si armaturile aferente.
Carbunele activ pudra va fi introdus in bazinul de floculare I. Doza respectiva se va introduce in circuitul
de tratare sub forma unei solutii in suspensie cu concentratia de 25 g/l. Se va prevedea un depozit de
carbune activ pudra pentru o perioada de 30 zile, la doza maxima de 25 mg/l si debit mediu de apa
14,17 mc/h. Instalatia consta din: instalatie de preparare solutie de carbune activ pudra prevazuta cu
sistem de dozare a pudrei si vas de preparare prevazut cu mixer, pompe dozatoare, 1+1 buc, instalatie
hidraulica aferenta vehicularii si pomparii solutiei, inclusiv fitingurile si armaturile aferente. Instalatiile de
preparare si dozare reactivi chimici vor fi montate in incaperi ale halei statiei de tratare.
Statie de pompare apa decantata
Pentru transferul apei decantate catre urmatoare treapta de tratare si anume filtrare se propune
realizarea unei statii de pompare 1A+1R cu parametrii Q=59 mc/h si H=30mCA, prevazuta cu convertizor
de frecventa, tablou de alimentare, comanda si protectie. Functionarea grupului de pompare va fi dictat
de nivelul apei din bazinul de apa decantata respectiv de presiunea citita de manometrele cu contact
electric prevazute pe intrare/ iesire din filtre.
Aceasta statie de pompare va asigura alimentarea cu apa a statiei de filtrare sub presiune pe nisip
respectiv.
Statia de pompare va fi amenajata intr-un bazin de beton amplasat in incinta halei metalice commune.
Statie de filtre rapide de nisip
Reducerea suspensiilor pana la limitele de calitate impuse de legislatie se va realiza prin filtrarea apei
captate prin filtre cu mediu filtrant multistrat sub presiune.
Este alcatuita din doua linii de tratare cu cate doua tancuri / filtre presurizate prevazute cu 5 vane de
sectionare pe fiecare filtru. Stratul filtrant din aceste filtre este alcatuit din nisip cuartos de diverse
granulatii si antracit la partea superioara.
Modul de functionare al filtrelor va fi unul complet automat si cuprinde urmatoarele cicluri:
 Filtrare - alimentarea filtrului cu apa bruta se va realiza la presiune de min 2 bari, de la partea
superioara catre partea inferioara a filtrului. La iesirea din filtru rezultand o apa filtrata;
 Spalare – procesul de spalare presupune regenerarea integrala a capacitatii de filtrare, acest
proces se desfasoara in sens invers procesului de filtrare si anume de jos in sus, proces ce se va
realiza in mod automat in functie de presiunea de pe conducta de intrare. In momentul in care se
constata o crestere a presiunii pe intrare in filtru (presiune prestabilita) sau cel mult dupa 48h de
functionare continua, vana de pe conducta de admisie se va inchide si se va deschide vana de pe
conducta pentru spalare.
Dupa procesul de spalare filtrul spalat va intra automat in regim de filtrare.
Apa rezultata in urma trecerii prin filtrele pe nisip va fi colectata si transportata catre rezevoarele de
inmagazinare - compensare.
Pentru asigurarea debitului respectiv a presiunii necesare procesului de spalare este prevazut un grup de
pompare 1A+1R cu urmatorii parametrii Q=48 mc/h, H=40mCA .
Acest grup de pompare va aspira apa curata / filtrata din rezervorul de inmagazinare. Spalarea filtrelor se
va realiza etapizat, pe rand, cate un filtru, cu conditia ca volumul de apa necesar spalarii unui filtru sa fie
disponibil in rezervorul de inmagazinare, astfel incat livrarea de apa potabila catre consumator sa nu fie
afectata / intrerupta.
Reglarea pH-ului final al apei
In functie de reactivii utilizati, schema propusa poate sa cuprinda corectia pH-ului. Se va utiliza ca reactiv
NaOH. Punctul de injectie pentru corectia pH-ului va fi amplasat amonte de rezervoarele de inmagazinare
si aval de injectia clorului. Instalatia va fi controlata automat in functie de debit si doza prestabilita.
Citirea debitului se va face la debitmetrul care va fi amplasat pe conducta de apa bruta. Instalatia consta
din: recipient depozitare NaOH, 1+1 pompe dozatoare de solutie de NaOH, conducte, fitinguri, armaturi
pentru vehicularea solutiei.
Echipamentele de depozitare si dozare a solutie de NaOH se vor amplasa in hala statiei de tratare.
Recuperarea apei de la spalare
Apa de la spalarea filtrelor se va introduce intr-un bazin tampon amplasat in incinta statiei de tratare.
Bazinul este dimensionat pentru acumularea volumelor de la spalarea si clatirea succesiva a doua filtre.
Bazinul va fi acoperit, iar in cazul amplasarii supraterane, acesta va fi izolat termic, pentru a preveni
inghetul apei. Pe radierul bazinului se va realiza o basa in care se vor monta 1+1 electropompe
submersibile pentru reintroducerea apei in circuitul de tratare, in camera de amestec rapid de la intrarea
in statie. Capacitatea totala a pompelor este de maxim 10% din debitul influent Pentru evitarea
decantarii suspensiilor bazinul va fi prevazut cu un mixer submersibil. Bazinul va fi echipat cu instalatii
hidraulice, inclusiv preaplin si golire, racordate la reteaua de canalizare a incintei.
Ingrosatorul de namol
Namolul extras de la decantoarele lamelare va fi ingrosat intr-un ingrosator gravitational. Ingrosatorul de

namol va fi prevazut cu un sistem de amestecare periferica si un deversor circular fix pentru evacuarea
supernatantului.
Concentratia minima a namolului extras din decantoare este estimat la 3% substanta uscata. In urma
concentrarii se urmareste obtinerea unui namol cu 6% substanta uscata. Namolul ingrosat gravitational
va fi evacuat si transportat cu o autospeciala pentru transport namol la statia de epurare Moieciu.
Concluzii
Rezultatul asteptat al investitiei la STAP Moieciu este:
 eliminarea deficientelor
 reducerea riscurilor asupra sanatatii umane
 asigurarea continuitatii si securitatii privind tratarea si furnizarea apei catre consumatorii sistemul
ui zonal Moieciu
Prin lucrarile de realizare a Statiei de tratare apa Moieciu prevazute in proiect vor fi eliminate deficientele
constatate.
Rezervoare
Sunt propuse spre implementare urmatoarele masuri pentru inmagazinare:
Pentru asigurarea volumului necesar de apa inmagazinata se propune realizarea in incinta statiei de
tratare STAP Moieciu a doua rezervoare cu capacitatea de 2 x 300 mc. Rezervoarele vor fi de forma
circulara, supraterane prevazute cu instalatie hidraulica compusa din conducte inox si vane de
sectioanare cu actionare electrica respectiv senzori de nivel si conducta de preaplin si golire. Cei doi
senzori de nivel vor comanda inchiderea / deschiderea vanelor de pe admisie apa in rezervoare, astfel
incat pierderea de apa tratata (apa deversata si evacuata prin conducta de preaplin) sa fie minima.
Echipamentele aferente instalatiei hidraulice vane de sectionare, respectiv de monitorizare (debitmetre,

senzori de niveletc. ) vor fi integrate in sistemul SCADA.
b) Extindere retea distributie
1. Zona de alimentare cu apa Moieciu de Sus

Lungimea totala a lucrarilor de extindere pe retea de distributie a Zonei de Alimentare cu Apa Moieciu de
Sus propusa a se executa in cadrul acestui proiect este de L = 10.453 m din care 10.132 m amplasati pe
trama stradala si 325 m reprezentind traversari.
In vederea unei functionari corespunzatoare si unei optime alimentari a consumatorilor, retelele

proiectate vor fi echipate cu vane de inchidere, camine de golire si hidranti.
Sistem SCADA
Integrarea rezervoarelor, statiilor de pompare, statiei de tratare in sistemul SCADA.
3.5.4. Profil si capacitati de productie – situatia propusa – infrastructura de canalizare
Pentru realizarea conductelor de canalizare s-au prevazut tuburi din PVC si/sau PAFSIN. Se recomanda
folosirea tuburilor din PVC, pentru realizarea retelelor pe diametre pana in Dn 500 mm si a tuburilor
PAFSIN pentru diametre mai mari, deoarece au caracteristici care le recomanda pentru utilizarea in
sisteme de canalizare:
 sunt inerte la actiunea apei;
 prezinta siguranta totala referitoare la gradul de toxicitate al materialului conductei;
 au o rezistenta foarte buna la inghet datorita polimerilor speciali folositi;
 au caracteristici hidraulice care se mentin constante in timp;
 demonstreaza insensibilitate la fenomenele de coroziune electrochimica;
 au durata de viata de 50 ani.
Pozarea conductelor din PVC se va face ingropat peste un strat compactat de nisip sau material necoeziv
fin, care sa protejeze generatoarea inferioara a conductei. Se va da o atentie deosebita umpluturii si
compactarii manuale a transeei in dreptul conductei si 30 cm deasupra ei, utilizandu-se pamantul excavat
din care s-au indepartat pietrele si alte corpuri tari. Restul umpluturilor se vor realiza cu compactare
mecanica.
La stabilirea configuratiei retelei de canalizare, s-au avut in vedere urmatoarele:
 configuratia tramei stradale existente;
 configuratia terenului, asigurarea pantelor astfel incat sa se asigure, pe cat posibil, viteze
corespunzatoare, care sa previna depunerile de materii solide pe radier, diminuand astfel
costurile ulterioare de intretinere ale canalelor;
 transportul si evacuarea apelor de canalizare fara sa se produca efecte daunatoare asupra

mediului inconjurator, riscuri pentru sanatatea publica sau riscuri pentru personalul care lucreaza.
In plan, colectoarele precum si conductele de refulare s-au amplasat, dupa caz, in spatiul cuprins intre
acostamentul drumului si limita proprietatilor (garduri), langa rigola stradala, in limita spatiului disponibil
sau in axul drumului.
La pozarea conductelor se va tine seama de celelalte retele edilitare existente (LES linie electrica
subterana de 20 kV, 6kV si 1 kV; LEA linie electrica aeriana; TC telefonie; telecomunicatii locale, interne
si internationale; gaze naturale de medie presiune si presiune redusa; apa; termoficare; canalizare
menajera si pluviala etc.).
Pe reteaua de canalizare vor fi prevazute constructii anexe:
 Camine de vizitare si inspectie: accesul in reteaua de canalizare va fi asigurat la fiecare

schimbare de aliniament sau panta, la capatul tuturor colectoarelor de canalizare, la fiecare
intersectie dintre doua sau mai multe canale, prin prevederea de camine de vizitare si inspectie.
 Camine de racord: Racordarea proprietatilor la reteaua de canalizare se va face prin caminelor de

racord. Conducta de legatura de la caminul de racord la reteaua de canalizare se considera cu
lungimea medie de 7 m.
 La terminarea lucrarilor terenurile ocupate temporar vor fi aduse la starea initiala, respectiv se
vor reface drumurile, trotuarele si spatiile verzi afectate.
In descrierea sistemelor de canalizare sunt prezentate detalii specifice investitiilor propuse pentru retelele
de canalizare.
Statii de pompare ape uzate
Statiile de pompare apar ca necesare pentru pomparea apelor uzate din diferite puncte ale retelei de
canalizare, acolo unde relieful terenului nu permite scurgerea apelor uzate gravitational.
Statiile de pompare prevazute vor fi amplasate in acostament si numai acolo unde nu este spatiu vor fi
prevazute carosabile. Statiile de pompare vor fi de tip prefabricat sau din materiale prefabricate
executate sub forma unui cuve circulare din material plastic (PAFSIN, PVC, PEID) sau din beton armat,
adaptate pentru instalarea in soluri cu panza freatica.
La dimensionarea statiilor de pompare ape uzate sau avut in vedere:
 echiparea cu pompe submersibile sau cu pompe cu separare de solide;
 pentru retinerea materiilor grosiere si pentru a proteja pompele submersile, inaintea statiilor de
pompare se vor amplasa camine cu gratar;
 statiile de pompare vor fi complet automatizate, fara personal de supraveghere local si vor fi
prevazute cu sisteme de alarmare la efractie si incendiu. Automatizarea are rolul de a se asigura
controlul simultan al pompelor, alternarea automata a perioadelor de functionare a pompelor,
pornirea automata dupa intreruperea accidentala a alimentarii cu curent electric, semnalarea
avariilor;
 statiile de pompare vor fi prevazute cu instalatii mecanice de ventilatie pentru evacuarea gazelor
nocive din zona de lucru, patrunderea aerului proaspat facandu-se prin golurile lasate in pereti si
printr-o instalatie mobila de ventilatie;
Asigurarea energiei electrice pentru alimentarea grupurilor de pompare se va realiza cu ajutorul unui
bransament electric de la reteaua electrica din zona.
Pentru cazul avariilor prin caderea energiei electrice, pentru fiecare aglomerare, operatorul va fi dotat cu
un generator electric mobil, de capacitatea celei mai mari statii de pompare din sistemul de canalizare al
aglomerari respective.
Statiile de pompare apa uzata sunt proiectate sa functioneze in mod automatizat. Pompele vor functiona
automatizat, corelat cu nivelul apelor din bazinul de aspiratie, comenzile de oprire-pornire se vor face
prin senzori de nivel. Acestea vor functiona telesemnalizat, cu transmiterea datelor la dispecerul
operatorului retelei prin sistem GSM.
Fiecare statie de pompare va fi prevazuta cu aparatura de masura si control a functionarii pompei

constand din:
 manometru pentru masurarea presiunii de refulare ;
 aparatura electrica necesara supravegherii functionarii pompelor (senzori de nivel, semnalizare

acustica etc.);
 Pentru controlul debitului, cat si pentru monitorizarea infiltratiilor in sistemul de apa uzata
pompata pe conducta de refulare, se va monta un debitmetru.
In descrierea sistemelor de canalizare sunt prezentate detalii specifice investitiilor propuse pentru statiile
de pompare.
Conducte de refulare
Conductele de refulare sunt prevazute din tuburi PEID (SDR17, PE100), cu diametrul minim De 90 mm.
Pe traseul conductelor de refulare s-au prevazut camine de curatire si golire, pentru a permite lucrari de
intretinere si exploatare.
In descrierea sistemelor de canalizare sunt prezentate detalii specifice investitiilor propuse pentru
conducte de refulare.
Lucrari speciale (traversari) pe retelele de canalizare si conductele de refulare
Pe traseul retelelor de canalizare sau al conductelor de refulare sunt necesare sub/supratraversari de

drumuri, cai ferate si cursuri de apa:
 Subtraversarile vor fi pozate la adancime de minim 1,5 m in axul drumului sau sub talvegul
viroagei si vor fi prevazute cu camine de vizitare pozitionate de o parte si de alta a drumului
subtraversat precum si cu teava de protectie din otel conform STAS 9312-87.
 Subtraversarile s-au propus a fi realizate prin foraj orizontal, perpendicular pe axul drumului sau
al viroagei, la adancimea minima de 1,50m.
 Supratraversarile, prevazute pentru conductele de refulare, se vor sprijinii pe estacade sau

console metalice. Pe zona traversarii, conductele de refulare, vor fi protejate cu tuburi metalice.
3.5.4.1. Clusterul Brasov

Clusterul Brasov are in componenta aglomerarile: Brasov, Harman, Codlea, Halchiu, Feldioara, Bod.
Aglomerarile incluse in proiect sunt: Brasov, Harman, Codlea, Halchiu, Feldioara si Bod.
Aglomerari care nu sunt incluse in proiect, dar fac parte din Clusterul Brasov: Haghig din judetul
Covasna, Rasnov, Cristian, Crizbav si Vulcan.
Clusterul Brasov va avea dupa proiect (an 2024) o incarcare de 377.996 L.E. iar in perspectiva anului
2048 incarcarea totala estimata va fi de 337.568 L.E.
Dupa implementarea proiectului clusterul Brasov va fi format din urmatoarele aglomerari:
 aglomerari incluse in proiect: Brasov, Harman, Codlea, Halchiu, Feldioara si Bod.

 aglomerari care nu sunt incluse in proiect, dar fac parte din Clusterul Brasov: Haghig din judetul
Covasna, Rasnov, Cristian, Crizbav si Vulcan.
Cpacitatea statiilor de epurare Stupini si Feldioara aferente acopera necesarul tuturor aglomerarilor din
clusterul Brasov.
Aglomerarea Brasov
Aglomerarea Brasov este formata din municipiul Brasov, municipiul Sacele, orasul Ghimbav si localitatea
Sanpetru.
Reteaua de canalizare
a) Reabilitare retea de canalizare
Reabilitare retea de canalizare in municipiul Brasov
Lungimea totala a lucrarilor de reabilitare pe retea de canalizarea municipiului Sacele care se va executa
in traversari.
Reabilitare retea de canalizare in municipiul Sacele
Lungimea totala a lucrarilor de reabilitare pe retea de canalizarea municipiului Sacele care se va executa
in traversari.
Din cei 22.205m din reteaua de canalizare ce se reabiliteaza in Municipiul Brasov, 21.240m se realizeaza
in cadrul proiectului regional (◊ 965m se reabiliteaza de catre CAB, prin alte contracte de lucrari);
caracteristicilor intregului proiect/investitie si a impactului cumulativ si pentru conformare cu art.61,
completata;
Reabilitare retea de canalizare in orasul Ghimbav
Lungimea totala a lucrarilor de reabilitare pe retea de canalizare care se va executa in cadrul acestui
proiect este de L = 1.014 m din care 987 m amplasati pe trama stradala si 27 m in traversari.
Reabilitare retea de canalizare in localitatea Sanpetru
Nu sunt investitii propuse.
b) Extindere retea de canalizare
Extindere retea de canalizare in Municipiul Brasov
Lungimea totala a lucrarilor de extindere pe retea de canalizare a Municipiului Brasov care se va executa
in cadrul acestui proiect este de L = 41.641 m din care 41.237 m amplasati pe trama stradala si 404 m in
traversari.
Din cei 41.641m de extindere a retelei de canalizare din Municipiul Brasov, 40.170m se realizeaza in
cadrul proiectului regional (◊ 1.471m de catre CAB, prin alte contracte de lucrari);
completata;
Extindere retea de canalizare in Municipiul Sacele
Lungimea totala a lucrarilor de extindere pe retea de canalizare a municipiului Sacele care se va executa
in cadrul acestui proiect este de L = 30.875 m din care 30.835 m amplasati pe trama stradala si 40 m in
traversari.
Din cei 30.875m de extindere a retelei de canalizare din Municipiul Sacele, 30.659m se realizeaza in
cadrul proiectului regional (◊ 216m de catre CAB, prin alte contracte de lucrari);
completata;
Extindere retea de canalizare in orasul Ghimbav
Lungimea totala a lucrarilor de extindere pe retea de canalizare a orasul Ghimbav care se va executa in
cadrul acestui proiect este de L = 3.703 m amplasati pe trama stradala.
Din cei 3.703m de extindere a retelei de canalizare din orasul Ghimbav, 11m se realizeaza in cadrul
proiectului regional (◊ 3.692m se realizeaza de catre CAB, prin alte contracte de lucrari);
completata;
Extindere retea de canalizare in localitatea Sanpetru
Lungimea totala a lucrarilor de extindere pe retea de canalizare care se va executa in cadrul acestui
Din cei 22.493m de extindere a retelei de canalizare din orasul Sanpetru, 18.570m se realizeaza in cadrul
proiectului regional (◊ 3.900m se realizeaza de catre CAB, prin alte contracte de lucrari);
completata;
Reabilitare statii de pompare in orasul Ghimbav
In tabelul de mai jos sunt prezentate caracteristicile statiilor de pompare ape uzate prevazute spre
reabilitare in orasul Ghimbav:
Statia de pompare / Nr. Hp De cond.

Nr. Crt Q (l/s) De cond. refulare
Strada pompe (m) intrare SPAU
1 SPAU_GMV1 1+1 3 16 250 90
Conductele de refulare vor transporta apa uzata de la statiile de pompare reabilitate la reteaua de
canalizare menajera gravitationala. In orasul Ghimbav, conductele de refulare au o lungime totala de 88
m, din care 63 m sunt amplasati pe trama stradala si 25 m reprezinta traversarile.
a) Extindere statii de pompare
Extindere statii de pompare in aglomerarea Brasov
In zonele de extindere din aglomerarea Brasov s-au prevazut 38 de statii de pompare noi distribuite dupa
cum urmeaza:
Extindere statii de pompare in municipiul Brasov
Avand in vedere structura reliefului din zona extinderii retelei de canalizare din Municipiul Brasov, s-a
stabilit un numar de 28 statii de pompare (SP).
Pentru cazul intreruperii energiei electrice, la nivelul intregii aglomerari, s-a prevazut doua generatoare
electrice mobile, dimensionate pentru necesarul celei mai mari statii de pompare. Locul de pastrare a
acestuia va fi stabilit de catre Operator.
Din cele 28 de SP noi propuse, 27 se realizeaza in cadrul proiectului regional (◊ 1SP – Narciselor - se
realizeaza de catre CAB, prin alte contracte de lucrari);
completata;
Conducte de refulare aferente SPAU-uri Brasov
Conductele de refulare vor transporta apa uzata de la statiile de pompare propuse in zona de extindere la
reteaua de canalizare menajera gravitationala. Conductele de refulare au o lungime totala de 7.400 m,
din care 7.187 sunt amplasati pe trama stradala si 213 m reprezinta traversarile.
Din cei 7.400m de extindere a conductelor de refulare din Mun. Brasov, 6.606m se realizeaza in cadrul
proiectului regional (◊ 794m se realizeaza de catre CAB, prin alte contracte de lucrari);
completata;
Extindere statii de pompare in Municipiul Sacele
Avand in vedere structura reliefului din zona extinderii retelei de canalizare din Municipiul Sacele, s-a
stabilit un numar de 6 statii de pompare.
Pentru cazul intreruperii energiei electrice, la nivelul intregii aglomerari, s-a prevazut un generator
electric mobil, dimensionat pentru necesarul celei mai mari statii de pompare. Locul de pastrare a
Conducte de refulare aferente SPAU-uri Sacele
reteaua de canalizare menajera gravitationala. In localitatea Sinpetru, conductele de refulare au o
lungime totala de 2.336 m, din care 2.236 m sunt amplasati pe trama stradala si 100 m reprezinta
traversarile.
Extindere statii de pompare in orasul Ghimbav
Avand in vedere structura reliefului din zona extinderii retelei de canalizare din localitatea Ghimbav, s-a
stabilit un numar de 1 statie de pompare.
(◊ SP se realizeaza de catre CAB, prin alte contracte de lucrari);
completata;
Conducte de refulare aferente SPAU-uri Ghimbav
◊Conducta de refulare va transporta apa uzata de la statia de pompare propusa in zona de extindere la
reteaua de canalizare menajera gravitationala. In localitatea Ghimbav, conducta de refulare are o
lungime 3.236 m amplasati pe trama stradala.
completata;
Extindere statii de pompare in localitatea Sanpetru
Avand in vedere structura reliefului din zona extinderii retelei de canalizare din localitatea Sanpetru, s-a
stabilit extinderea cu un numar de 4 statii de pompare.
3 SPAU se realizeaza prin proiectul regional descris in prezenta documentatie (◊ 1SPAU se realizeaza de
catre CAB, prin alte contracte de lucrari);
completata;
Conducte de refulare aferente SPAU-uri Sanpetru
reteaua de canalizare menajera gravitationala. In localitatea Sanpetru, conductele de refulare au o
traversarile.
Pentru echilibrarea debitelor si incarcarilor celor doua statii de epurare Stupini si Feldioara aferente
clusterului Brasov se propune colectarea si transportul apei uzate din localitatea Harman si din extinderea
localitatii Sanpetru, catre statia de epurare Feldioara. Ca urmare conducta de refulare cu diametru de
De355mm in lungime de 4083 m va prelua apa uzata colectata din localitatea Harman si extinderea
localitatii Sanpetru prin intermediul statiei de pompare existenta in zona de nord a localitatii Sanpetru si
le va transporta in colectorul Ghimbav – Feldioara executat prin programul POS Mediu 2007-2013.
◊Conducta de refulare aferenta SP4 va transporta apa uzata de la statia de pompare propusa in zona de
extindere la reteaua de canalizare menajera gravitationala. Aceasta va avea o lungime de 3.946 m.
completata;
Statia de epurare
a) Reabilitare statie de epurare
b) Extindere statie de epurare
Sistemul SCADA
Se propune integrarea statiilor de pompare apa uzata incluse in prezentul proiect, in sistemul SCADA.
Aglomerarea Harman
Reteaua de canalizare
proiect este de L = 9.611 m amplasati pe trama stradala.
Statii de pompare
Avand in vedere structura reliefului din zona extinderii retelei de canalizare din aglomerarea Harman, s-a
Alimentarea cu energie electrica
Asigurarea energiei electrice pentru alimentarea statiilor de pompare se va realiza prin intermediul unui
bransament electric de la reteaua electrica din zona
Pentru cazul intreruperii energiei electrice, la nivelul intregii aglomerari, se va utiliza generatorul mobil
din aglomerarea Prejmer. Locul de pastrare a acestuia va fi stabilit de catre Operator.
Conducte de refulare aferente SPAU-uri Harman
reteaua de canalizare menajera gravitationala. In aglomerarea Harman, conductele de refulare au o
traversarile.
Statie de epurare
a) Reabilitare statie de epurare de epurare


Sistem SCADA
Se propune integrarea statiilor de pompare apa uzata incluse prin prezentul proiect in sistemul SCADA.
Aglomerarea Codlea
Retea de canalizare

proiect este de L = 4.566 m din care 4.553 m amplasati pe trama stradalai si 13 m in traversari.
a) Extindere retea de canalizare

proiect este de L = 2.296 m din care 2.296 m amplasati pe trama stradala.


Avand in vedere structura reliefului din zona extinderii retelei de canalizare din aglomerarea Codlea, s-a
Conducte de refulare aferente SPAU-uri Codlea
reteaua de canalizare menajera gravitationala. In aglomerarea Codlea, conductele de refulare au o
lungime totala de 546 m, din care 533 m sunt amplasati pe trama stradala si 13 m in traversari.
Statie de epurare


Sistem SCADA
Aglomerarea Halchiu
Retea de canalizare
Avand in vedere structura reliefului din zona extinderii retelei de canalizare din aglomerarea Halchiu, s-a
Conducte de refulare aferente SPAU-uri Halchiu
reteaua de canalizare menajera gravitationala. In aglomerarea Halchiu, conductele de refulare au o
Statia de epurare

Sistem SCADA
Aglomerarea Feldioara
Retea de canalizare


proiect este de L = 2.137 m din care 2.137m amplasati pe trama stradala.


Avand in vedere structura reliefului din zona extinderii retelei de canalizare din aglomerarea Feldioara, s-
a stabilit un numar de 3 statii de pompare.
Conducte de refulare aferente SPAU-uri Feldioara
reteaua de canalizare menajera gravitationala. In aglomerarea Feldioara, conductele de refulare au o
Statie de epurare


Prin prezentul proiect, respectiv prin strategia de namol se propune executia unei instalatii de valorificare
energetica a namolurilor provenite din toate statiile de epurare aflate in aria de oparare a Operatorului
Regional. Instalatia de valorificare a namolului are o capacitate de maxim 69 t/zi, adica <100 t/zi
conform prevederilor Legii 292/2018, Anexa 1, punctul 10; astfel, instalatia de tratare a namolului se
incadreaza in Anexa 2 la Legea 292/2018, punctul 11.b), asa cum se mentioneaza si in Decizia etapei de
evaluare initiala nr.15748E/05.12.2019, emisa de APM Brasov.
Cantitatile de namol estimate a fi generate in cadrul statiilor de epurare din aria de operare a Companiei
Apa Brasov sunt urmatoarele:
Tabelul 9 – Cantitati de namol estimat a fi generate in SEAU din aria de operare a CAB
SEAU U.M 2024 2030 2035 2040 2045 2048
LE 285648 280511 273582 265858 258642 254414
toneSU/an 3545 3481 3395 3299 3210 3157

SEAU Stupini-Brasov
tone/an 14770 14505 14146 13747 13374 13155
mc/an 14726 14461 14104 13706 13334 13116
LE 92558 91301 89520 87541 85710 83344
toneSU/an 1149 1133 1111 1086 1064 1034

SEAU Feldioara
tone/an 4786 4721 4629 4527 4432 4310
mc/an 4772 4707 4615 4513 4419 4297
27420 26929 26217 25596 24939 24552

LE
SEAU Lunca Calnicului toneSU/an 430 423 411 402 391 385
tone/an 1956 1921 1870 1826 1779 1752
mc/an 1950 1915 1865 1821 1774 1746
10958 10761 10517 10243 9986 9836

LE
toneSU/an 172 169 165 161 157 154
SEAU Hoghiz
tone/an 782 768 750 731 712 702
mc/an 779 765 748 729 710 700
LE 2965 2939 2897 2854 2814 2791
toneSU/an 47 46 45 45 44 44
SEAU Moieciu
tone/an 212 210 207 204 201 199
mc/an 211 209 206 203 200 198
LE 3158 3099 3027 2945 2869 2825
toneSU/an 50 49 48 46 45 44
SEAU Apata
tone/an 225 221 216 210 205 202
mc/an 225 220 215 210 204 201
LE 3329 3266 3190 3105 3025 2978
toneSU/an 52 51 50 49 47 47
SEAU Racos
tone/an 238 233 228 222 216 212
mc/an 237 232 227 221 215 212
l.e 426036 418807 408949 398143 387985 380739
toneSU/an 5444 5352 5226 5088 4958 4866

Total
tone/an 22969 22578 22046 21466 20919 20531
mc/an 22900 22511 21980 21402 20856 20470
In vederea impelementarii acestei optiuni se va achizitiona prin proiect o instalatia termo-chimica cu

piroliza, dimensionata pentru tratarea a circa 23.000 tone/an namol deshidratat 25±5% respectiv o rata
de evaporare de 2,24 t/h.
Instalatia va functiona cca 8.000 h/an, respectiv 333 zile/an.
Instalatia de valorificare energetica a namolului va fi amplasata in vecinatatea depozitului de namol

deshidratat din cadrul statiei de epurare Feldioara. In acest amplasament va fi transportat si colectat
namolul din cadrul statiilor de epurare municipale din zona de operare CAB.
Parametrii de proiectare ai instalatiei de valorificare a namolului sunt dupa cum urmeaza:
Tabelul 10 – Parametrii de proiectare ai instalatiei de valorificare namol
Indicator U.M. Parametru

Cantitate anuala namol deshidratat tone/an 23000
Cantitate zilnica maxima namol deshidratat tone/zi 69
procesata
Cantitate orara maxima namol deshidratat Kg/h 2875 kg/h
Concentratie minima substanta uscata in namol % 20
deshidratat
Concentratie maxima SU in namol deshidratat % 30
Marime particule solide in namolul deshidratat mm 25
Procent componenta minerala din SU (substanta % 45 – 50%
uscata) a namolului deshidratat
0
Temperatura exterioara in care se vehiculeaza C -150 la +400 C
namolul
Cenusa obtinuta t/an 2530
t/h 0.3
kg/h 63
Conținut P2O5 t/a 506
Ore de operare h 8000
Zile de operare nr zile 333
Cu toate ca analizele chimice efectuate nu prezinta depasiri la concentratiile de metale grele, totusi
instalatia de valorificare a namolului va fi prevazuta cu posibilitatea reduceri concentratiilor de metale
grele daca acestea vor fi depasite in viitor.
Cantitatea de cenusa rezultata nu va depasi in unitati de greutate 12% din cantitatea prelucrata de
namol deshidratat.
Calitatea cenusii va permite utilizarea ei directa sau in amestec pentru fertilizarea solului, ca urmare
valorificarea materiala a namolului va fi cu recuperarea fosforului.
Urmare a procesului de piroliza se va obtine o cantitatea de 2.530 t/an cu cenusa fosforica care poate fi
valorificata in agricultura ca atare, prin incorporare superficiana in sol și / sau ca materie primă pentru un
fertilizant multicomponent. Cenușa fosforică obținută se încadrează in directivele europene pentru
îngrășăminte minerale fosforice și poate fi folosit ca materie primă secundară în agricultură singur sau in
combinație cu săruri de amoniu și Kaliu.
Pana la identificarea unor potentiali utilizatori cenusa rezultata va fi depozitata la depozitul de deseuri
conform FIN ECO Brasov, amplasat la cca. 20 km de Statia de epurare Feldioara.
Ca urmare, prin prezentul proiect se va prevedea 1 linie tehnologica cu toate componentele necesare
preluarii namolului deshidratat din depozit, prelucrarii acestuia, vehicularii/tratarii gazelor rezultate si
stocarii temporare a cenusii rezultate.
Instalatia va asigura prelucrarea a namolului printr-o succesiune de procese termice si termo-chimice din
care este obligatoriu sa faca parte piroliza (reactia endoterma consumata in lipsa oxigenului) ca faza
intermediara. Totodata procesul va asigura retinerea fosforului in cenusa reziduala care sa poata fi
folosita ulterior si ca fertilizant in agricultura direct sau in amestec.
Energia termica a gazelor si vaporilor rezultati va fi utilizata pentru intretinerea autonoma a proceselor.
Pentru amorsarea instalatiei se va utiliza gaz metan.
Instalatia de valorificare energetica a namolului va fi amplasata intr-o hala din structura usoara cu stalpi
de metal si inchideri din panouri termoizolate. In afara camerelor de proces cladirea va cuprinde si
camere pentru tablourile electrice si comanda dar si camera igiena personal. Ea va fi echipata cu
instalatie de ridicat si manipulat utilaje cu intretinere frecventa.
Componentele principale ale instalatiei vor fi urmatoarele:
 Echipament de uscare namol;

 Reactor termo-chimic;
 Siloz depozitare cenusa;
 Echipamente pe circuitul gazelor;
 Echipamente de dozare aditivi de reactie;
1. Echipament de uscare namol
Namolul deshidratat depozitat pe platformele existente in statia de epurare Feldioara va fi preluat cu

transportoare inchise pana la gura de alimentare a echipamentul de uscare. Sistemul de transport va fi
prevazut cu echipament de cantarire astfel incat sa se asigure o alimentare controlata in functie de
calitatea namolului.
Uscatorul de namol va asigura caracteristicile necesare reactiilor termo-chimice specifice pirolizei pentru
descompunerea fractiunii volatile. Acest echipament va asigura preuscarea namolului pana la maximum
40% substanta uscata.
Amestecul de vaporii de apa si gaz provenind de la uscator va fi dirijat la un echipament de condensare.

Agentul utilizat poate fi aer sau apa din efluentul statiei de epurare.
Uscatorul va utiliza ca agent termic apa fierbinte sau abur saturat produs prin combustia gazelor de
proces.
Gazele necondensate vor fi dirijate catre camera de combustie a gazelor rezultate din proces.
2. Reactorul termo-chimic
De la uscator, namolul este preluat cu transportoare elicoidale inchise, pana la reactor. In cazul utilizarii
aditivilor de reactie sistemul de transport va asigura amestecare omogena a namolului.
Echipamentul de transport trebuie sa asigure masurarea greutatii namolului si implicit controlul cantitatii
de alimentare a reactorului.
In reactor se vor consuma fazele de piroliza si tratare termica finala in atmosfera imbogatita cu oxigen
pentru arderea carbunelui de piroliza, reducerea metalelor grele (in cazul in care vor exista) si
recuperarea fosforului in cenusa rezultata.
Avand in vedere ca faza de piroliza a namolului se desfasoara in mediu lipsit de oxigen arhitectura
reactorului prevede echiparea gurii de alimentare cu sisteme care sa reduca la minim cantitatea de aer
antrenata in reactor odata cu namolul deshidratat/preuscat.
Asigurarea temperaturilor adecvate fazelor de reactie se vor realiza utilizand energia termica a gazelor de
ardere obtinute prin combustia gazului de piroliza. Circulatia gazelor pentru incalzirea reactorului se va
realiza de la ultima camera de reactie spre prima camera amonte in interiorul reactorului sau in mantaua
acestuia.
Pentru faza de tratare termica finala a namolului, gazul de ardere va fi imbogatit cu oxigen pana la o
concentratie la care sa permita autocombustia carbonului provenit din faza de piroliza, volatilizarea
metalelor grele (atunci cand vor exista) si recuperarea compusilor de fosfor in cenusa rezultata.
Circulatia namolului intre camerele de reactie se va asigura continuu pe pat mobil sau prin tuburi rotative
echipate corespunzator pentru contactul omogen al namolului cu fa za gazoasa.
3. Siloz depozitare cenusa
Cenusa fosforica rezultata in urma fazei finale de proces va fi evacuata printr-o ecluza spre un sistem de
transport care sa asigure si racirea cenusii inainte de stocare in siloz.
Racitorul de cenusa va fi utiliza ca agent de transfer termic apa sau aerul.
Volumul silozului va asigura depozitarea pe o perioada de 10 zile.
4. Echipamente pe circuitul gazelor
Se va asigura tubulatura adecvata echipata cu ventilatoare si compresoarele necesare preluarii gazelor si

vaporilor rezultati in proces si introducerea lor controlata in camerele de combustie. Auxiliar se vor
prevedea linii de alimentare cu aer in cantitati controlate pentru a obtine conditiile de ardere necesare
producerii energiei care asigura autonomia prelucrarii termice a namolului.
De la camerele de combustie gazele de ardere vor fi preluate cu compresoare si introduse controlat in

circuitul de incalzire al reactorului.
Surplusul de gaz produs va fi evacuat dupa o ardere prealabila si tratare adecvata catre un cos de
dispersie.
Tratarea gazelor evacuate se va face prin metode uscate prin utilizarea filtrelor textile. Circuitul de
tratare a gazelor evacuate va fi echipat cu compresoarele necesare trecerii gazelor prin instalatii.
Pe circuitul de evacuare se vor prevedea schimbatoare de caldura de tip gaz/aer sau gaz/apa care daca
este cazul vor produce aerul preincalzit necesar in reactor dar si agentul termic (abur/apa fierbinte)
pentru uscator.
Cosul gazelor de evacuare va avea inaltimea necesara unei dispersii corespunzatoare in atmosfera pe
orice conditii climatice specifice amplasamentului. Acesta nu va avea mai putin de 25 m pornind de la
nivelul terenului.
Condensul provenit din circuitul gazelor va fi directionat catre canalizarea interioara a statiei de epurare.
5. Echipamente de dozare reactivi chimici (aditivi de reactie);
Se vor prevedea toate instalatiile de dozare a aditivilor necesari procesului tehnologic.
Instalatia va cuprinde rezervoare de stocare, pompe dozatoare, instrumentatiile necesare unei functionari
automate si conductele de legatura intre echipamente.
Rezervoarele de stocare vor fi dimensionate pentru a asigura stocarea solutiilor pentru cel putin 30 zile.
Instalatia va cuprinde necesarul de instrumentatie de masura debite, nivele, presiuni, va fi furnizata

pentru a se realiza controlul si monitorizarea procesului.
De asemenea se prevad lucrarile necesare pentru alimentarea cu energie electrica, automatizarea si

controlul intregului sistem prin SCADA
Sistem SCADA
Aglomerarea Bod
Retea de canalizare

proiect este de L = 319 m din care 319 m amplasati pe trama stradala.

Statii de pompare

Avand in vedere structura reliefului din zona extinderii retelei de canalizare din aglomerarea Bod, s-a
Conducte de refulare aferente SPAU-uri Bod
reteaua de canalizare menajera gravitationala. In aglomerarea Bod, conductele de refulare au o lungime
totala de 11.903 m, din care 11.656 m sunt amplasati pe trama stradala si 247 m in traversari.
Statie de epurare


Sistem SCADA
3.5.4.2. Aglomerarea Prejmer

Aglomerarea Prejmer are in componenta localitatile:Prejmer, Lunca Calnicului si Stupinii Prejmerului.
Clusterul Lunca Calnicului va avea dupa proiect (an 2024) o incarcare de 27.420 L.E. iar in perspectiva
anului 2048, incarcarea totala estimata va fi de 24.551 L.E.
Dupa implementarea proiectului clusterul Lunca Calnicului va fi format din urmatoarele aglomerari:
 aglomerari incluse in proiect: Prejmer.

 aglomerari/localitati care nu sunt incluse in proiect, dar fac parte din Clusterul Lunca
Calnicului:Teliu, Budila, Tarlungeni, Chichis si Bacel.
Capacitate statiei de epurare (SEAU) Lunca Calnicului acopera necesarul tuturor aglomerarilor din
clusterul Lunca Calnicului.
Retea de canalizare

proiect este de L = 299 m din care 299 m amplasati pe trama stradala.
a) Extindere retea de canalizare

Statii de pompare


Avand in vedere structura reliefului din zona extinderii retelei de canalizare din aglomerarea Prejmer, s-a
Conducte de refulare aferente SPAU-uri Prejmer
Conductele de refulare vor transporta apa uzata de la statiile de pompare propuse in zona de extindere a
retelei de canalizare menajera gravitationala. In aglomerarea Prejmer, conductele de refulare au o
lungime totala de 1.505 m, din care 1.450 m sunt amplasati pe trama stradala si 55 m in traversari.
Statie de epurare

Sistem SCADA
3.5.4.3. Clusterul Rupea

Clusterul Rupea are in componenta aglomerarile Rupea si Hoghiz.
Clusterul Rupea va avea o incarcare totala, dupa proiect (an 2024), de 10.957 L.E. iar in perspectiva
anului 2048 incarcarea totala estimata va fi de 9.836 L.E.
Dupa implementarea proiectului clusterul Rupea va fi format din urmatoarele aglomerari:
 aglomerari incluse in proiect: Rupea si Hoghiz;

 aglomerari/localitati care nu sunt incluse in proiect, dar fac parte din Clusterul Rupea: Homorod,
Mercheasa, Ungra si Daisoara.
Capacitatea statiei de epurare Hoghiz acopera necesarul tuturor aglomerarilor din clusterul Rupea.
Aglomerarea Rupea
Retea de canalizare

proiect este de L = 2.238m din care 2.220 m amplasati pe trama stradala si 38 m in traversari.



Avand in vedere structura reliefului din zona extinderii retelei de canalizare din aglomerarea Rupea, s-a
stabilit ca fiind necesara 1 statie de pompare.
Pentru cazul intreruperii energiei electrice, la nivelul aglomerarilor Rupea si Hoghiz , s-a prevazut un
generator electric mobil, dimensionat pentru necesarul celei mai mari statii de pompare. Locul de
pastrare a acestuia va fi stabilit de catre Operator.
Conducte de refulare aferente SPAU-uri Rupea
Conducta de refulare va transporta apa uzata de la statia de pompare propusa in zona de extindere la
reteaua de canalizare menajera gravitationala. In aglomerarea Rupea, conducta de refulare are o lungime
totala de 112 m, din care 67 m sunt amplasati pe trama stradala si 45 m in traversari.
Statie de epurare


Sistem SCADA
Aglomerarea Hoghiz
Retea de canalizare


proiect este de L = 145 m, amplasati pe trama stradala.
Statii de pompare


Avand in vedere structura reliefului din zona extinderii retelei de canalizare din aglomerarea Hoghiz, s-a
stabilit ca fiind necesara 1 statie de pompare.
Conducte de refulare aferente SPAU-uri Hoghiz
Conducta de refulare va transporta apa uzata de la statia de pompare propusa in zona de extindere la
reteaua de canalizare menajera gravitationala. In aglomerarea Hoghiz, conducta de refulare are o
lungime totala de 111m, fiind amplasata pe trama stradala.
Statie de epurare

Sistem SCADA
Aglomerarea Moieciu
Nu sunt propuse investitii in aglomerarea Moieciu.
3.5.5. Sistemul SCADA regional Brasov
Scopul lucrarilor prevazute in acest proiect este acela de a pune la dispozitia personalului de exploatare
aflat in dispeceratul SCADA regional Brasov (format din 2 dispecerate: unul pentru sistemul de
alimentare cu apa si unul pentru sistemul de canalizare) toate datele referitoare la parametrii hidraulici,
valorile instrumentatiei, parametrii de stare ai tuturor echipamentelor si parametrii retelei electrice de
alimentare pentru sistemul de alimentare cu apa potabila si a sistemului de apa uzata din judetul Brasov.
Cele 2 sisteme SCADA (unul pentru sistemul de alimentare cu apa si unul pentru sistemul de canalizare)
care urmează a se implementa la Dispeceratul Regional Brasov vor fi sisteme unitare, redundante, care
vor prelua date de la toate dispeceratele SCADA, de la punctele de monitorizare, SPAU-uri, SP-uri
hidrofoare, etc. din judetul Brasov situate în aria de operare a societatii Compania de Apa Brasov.
Sistemele SCADA propuse vor permite operatorilor si managerilor de sistem monitorizarea sistemului de
apa si sistemului de canalizare prin intermediul unui sistem de comunicatie si a unei interfete securizate.
Sistemele SCADA propuse vor permite operatorilor si managerilor de sistem vizualizarea la distanta,
peste internet a intregului sistem prin intermediul unei aplicatii tip Web, sistem de client-server, cu nivel
de acces securizat. De asemenea sistemul SCADA va permite dezvoltarea de aplicatii dedicate
telefoanelor mobile inteligente cu sisteme de operare de tip Android, IoS, Windows.
Structura celor 2 dispecerate SCADA se va baza pe o arhitectură redundantă la nivel de dispecer.

Comunicatia intre dispecerele locale si dispeceratul regional Brasov pe apa se va baza pe comunicatia
GSM fara redundanta sau comunicatii redundante pe fibra optica si GSM.
Comunicatia intre dispecerele locale si dispeceratul regional Brasov pe canal se va baza pe comunicatia
GSM sau fibra optica (acolo unde exista) fara redundanta. Atat echipamentul de comunicatie cat si cel de
achizitie, preluare si afisare a datelor vor fi incluse in 2 incinte climatizate de tip cabinet cu suport de tip
rack. O incinta va adaposti cel putin urmatoarele echipamente: 2 servere de proces redundante, server
central de arhivare, unitate webserver, echipament de afisare, switch-uri, routere, sursa de alimentare
tip UPS profesional, sistem de climatizare, etc.
Afisarea datelor se va face pe statii de lucru tip client. Statiile de lucru tip client se vor dota cu sisteme
de alimentare tip UPS individual, separat de sistemul inclus in incinta tip cabinet.
Dispecerat SCADA regional apa Brasov
 Lucrarile dispecerat SCADA regional apa Brasov, constau in:

 dispecerat SCADA regional apa Brasov;
 preluare puturi existente in Brasov (echipament hardware si software) – 29 bucati;
 preluare puturi existente in Magurele (echipament hardware si software) – 3 bucati;
 preluare puturi existente in Ghimbav (echipament hardware si software) – 3 bucati;
 preluare statii de pompare apa existente in Brasov (echipament hardware si software) – 9 bucati;
 preluare statii de pompare apa existente in Sacele (echipament hardware si software) – 2 bucati;
 preluare puncte de monitorizare apa (Q si P) existente in Brasov (echipament hardware si
software) – 32 bucati;
 preluare puncta de monitorizare apa (Q si P) existente in Ghimbav, Sanpetru si Bod (echipament
hardware si software) – 3 bucati;
 statii de pompare apa existente in Brasov (Cetatuia) si Poiana Brasov (echipament hardware si
 statii de pompare apa existente in Brasov (echipament hardware si software) – 11 bucati;
 statii de pompare apa existente in Sacele (2 bucati), Sportu (1 bucata), Ghimbav (1 bucata),
Prejmer (1 bucata), Izvoareele (1 bucata), Narciselor (1 bucata), Livezii (1 bucata), Mioritei (1
bucata) echipament hardware si software;
 preluare STAP Tarlung;
 preluare GA rezervor Bunloc, castel apa Ghimbav si Prejmer (echipament hardware si software);
 preluare puncte de monitorizare apa proiectate presiune proiectate in Brasov (echipament
 preluare puncte de monitorizare apa proiectate (Q sau P) proiectate in Sacele (echipament
 preluare puncte de monitorizare apa proiectate presiune proiectate in Ghimbav (echipament
 preluare puncte de monitorizare apa proiectate presiune proiectate in Codlea (echipament
 preluare puncte de monitorizare apa proiectate presiune proiectate in Sanpetru (echipament
 preluare puncte de monitorizare apa proiectate presiune proiectate in Bod (echipament hardware
si software) – 6 bucati;
 preluare puncte de monitorizare apa proiectate presiune proiectate in Halchiu (echipament
 preluare puncte de monitorizare apa proiectate (Q sau P) proiectate in Feldioara (echipament
 preluare puncte de monitorizare apa proiectate (Q sau P) proiectate in Prejmer (echipament
 preluare puncte de monitorizare apa proiectate (Q sau P) proiectate in Harman (echipament
 preluare izvor Soros (captare, clorare, 2 rezervoare noi) lucrari proiectate (echipament hardware
si software) – 1 bucati;
 preluare SP Rupea (reabilitare SP, clorare) lucrari proiectate (echipament hardware si software)
– 1 bucati;
 preluare SRP lucrari proiectate in Hoghiz si Bogata (echipament hardware si software) – 3
bucati;
 preluare rezervor lucrari proiectate in Rupea si Hoghiz (echipament hardware si software) – 2
bucati;
 preluare puncte de monitorizare apa proiectate (Q sau P) proiectate in Rupea (echipament
 preluare puncte de monitorizare apa proiectate (Q sau P) proiectate in Hoghiz (echipament
 preluare puncte de monitorizare apa proiectate (Q sau P) proiectate in Dopca (echipament
 preluare puncte de monitorizare apa proiectate (Q sau P) proiectate in Olteana si Bogata
(echipament hardware si software) – 5 bucati;
 preluare puncte de monitorizare apa proiectate (Q sau P) proiectate in Fantana (echipament
 preluare puncte de monitorizare apa proiectate (Q sau P) proiectate in Cuciulata (echipament
 preluare STAP Moeciu (echipament hardware si software) – 1 bucati;
 preluare sistem SCADA nou prevazut in GA Prejmer (echipament hardware si software) – 1
bucata;
 preluare puncte de monitorizare apa proiectate presiune proiectate in Moeciu de Sus (echipament
Preluare in softul de aplicatie din dispecerat a unor locatii executate în cadrul altor contracte astfel:
 sistem SCADA apa + canal din Codlea ( up-gradare licente SCADA, program aplicatie);
 sistem SCADA apa STAP din Bogata ( up-gradare licente SCADA, program aplicatie);
 sistem SCADA din Sacele ( up-gradare licente SCADA, program aplicatie);
 sistem SCADA apa din Poiana Brasov ( up-gradare licente SCADA, program aplicatie);
 sistem SCADA apa SP Rupea ( up-gradare licente SCADA, program aplicatie);
Dispecerat SCADA regional canal Brasov
Lucrarile dispeceratului SCADA regional canal Brasov, constau in:
 dispecerat SCADA regional canal Brasov;

 preluare SPAU existente din Sanpetru si Harman (echipament hardware si software) – 2 bucati;
 preluare puncte de monitorizare apa uzata (Q) existente in Brasov (echipament hardware si
 preluare puncte de monitorizare apa uzata (Q) existente in Ghimbav, Cristian, Poiana Brasov
(echipament hardware si software) – 3 bucati;
 preluare SPAU existente in Bod (echipament hardware si software) – 7 bucati;
 preluare SPAU existente in Lunca Calnicului (echipament hardware si software) – 3 bucati;
 preluare SPAU mici existente in Brasov si imprejurimi nemonitorizate (echipament hardware si
 preluare SPAU GMU1 (reabilitare) din Ghimbav (echipament hardware si software) – 1 bucata;
 preluare SPAU noi in Brasov (echipament hardware si software) – 27 bucati;
 preluare SPAU Narciselor noua in Brasov (echipament hardware si software) – 1 bucata;
 preluare SPAU noi in Sacele (echipament hardware si software) – 6 bucati;
 preluare SPAU noi in Ghimbav (echipament hardware si software) – 1 bucata;
 preluare SPAU noi in Sanpetru (echipament hardware si software) – 3 bucati;
 preluare SPAU noi in Harman (echipament hardware si software) – 4 bucati;
 preluare SPAU noi in Codlea (echipament hardware si software) – 2 bucati;
 preluare SPAU noi in Halchiu (echipament hardware si software) – 2 bucati;
 preluare SPAU noi in Feldioara (echipament hardware si software) – 3 bucati;
 preluare SPAU noi in Bod si reabilitare SPAU-SP5 (echipament hardware si software) – 9 bucati;
 preluare SPAU noi in Prejmer (echipament hardware si software) – 4 bucati;
 preluare SPAU noi in Rupea si Hoghiz (echipament hardware si software) - 2 bucati;
Nivelul comunicatiilor locale
In cazul dispeceratelor existente sau a celor ce vor fi proiectate si executate (pe alte contracte) sau a
altor locatii tehnologice comunicatia este realizata sau se va realiza pe baza modemuri/routere HSPA
minim 4G sau fibra optica cu furnizorul de servicii de comunicatii cu care Compania de Apa Brasov are
deja contract.
Semnalele analogice vor fi permanent actualizate la nivelul dispeceratelor (serverelor SCADA) cu o rata
de 30 sec., cu posibilitatea de interogare la cerere la timp de 1 secunda, iar semnalele digitale se vor
actualiza la fiecare schimbare de stare.
Sistemul SCADA este proiectat si dimensionat astfel incat sa furnizeze raspuns rapid si de incredere la
toate evenimentele din procesul tehnologic si sa asigure operatorilor capacitatea de monitorizare ale
proceselor tehnologice fara intarzaieri semnificative in timpii de prelucrare ai sistemului.
Situatiile de avarie vor fi transmise serverelor SCADA prioritar in afara ciclului de monitorizare.
Fiecare situatie de functionare defectuoasa va genera mesaje SMS de avertizare, email si/sau notificarea
verbala a personalului de service.
Sistemul SCADA va permite configurarea unei cai de alarmare (alarm notification pipeline) in functie de
prioritatea alarmei si ierarhia conturilor de utilizatori. Este prevazuta posibilitatea de a selecta persoanele
de service (si implicit numerele de telefon aferente) atat de la nivelul dispeceratului regional si cat si
local, prin intermediul interfetelor de programare.
Comunicatia intre RTU-uri si serverele SCADA se va realiza prin intermediul unui software de routare,
printr-o platforma software standard OPC compliant sau modbus TCP. Toate protocoalele de comunicatie
sunt standardizate.
Serverul OPC va avea drivere pentru integrarea a minimum urmatoarelor tipuri de echipamente: Modbus
RTU, Modbus TCP, TCP driver, UDP driver, Siemens S7-400, Siemens S7-1200, Siemens S7-1500,
Omron, Allen Bradley Logix Driver, Allen Bradley Micrologix, Allen Bradley CompactLogix ,DNP3 driver.
Sistemul va cuprinde o licenta pentru platforma de comunicatie OPC pentru minim 256 statii RTU pentru
fiecare server de proces din Dispeceratul regional apa-canal Brasov.
Interfetele pentru nivelul de aplicatie trebuie realizate conform cerintelor tehnologiei OPC standardizate
(OLE pentru controlul procesului). Alte mecanisme standardizate, precum ODBC (Conexiune deschisa
baza de date), DDE (schimb dinamic de date), ActiveX trebuie, de asemenea, prevazute. Aceasta trebuie
sa permita conectarea bazei de date SCADA la alte aplicatii software existente: ORACLE,MSSQL, MySQL,
PostgreSQL Microsoft Excel.
Nivelul comunicatiilor intre dispeceratele locale si dispeceratul regional apa-canal Brasov
Reteaua de comunicatii intre dispeceratele locale, clienti si cele regionale din Brasov, atat pe apa cat si pe
canal va fi un VPN. Reteaua existenta pe fibra optica va fi completata in cadrul acestui contrac.
Comunicatia intre dispeceratele locale si dispeceratul central se va realiza prin conexiune GSM in punctele
unde nu se poate realiza conexiune prin fibra optica.
Comunicatia intre dispecerele locale si dispeceratul regional Brasov se va baza pe comunicatia GSM sau
fibra optica.
La sediul dispeceratului regional se va realiza o retea de comunicatie Ethernet LAN care va cuprinde
serverele de proces, clientii locali constituiti in statii de operare si inginerie, servere de arhivare precum si
servere WEB.
Reteaua de comunicatii va respecta IEEE802.3. Protocoalele prevazute trebuie sa fie standard ISO,
TCP/IP, UDP, MRP (conform IEC61158 type10), OPC.
Descrierea retelei suport
Reteaua suport este consitituita dintr-un VPN integrat fix-mobil, care are ca scop asigurarea
interconectarii dispeceratului regional apa-canal al Companiei de apa Brasov cu celelalte dispecerate
locale din judetul Brasov, respectiv cu punctele de monitorizare din teritoriu, in topologie «partial mesh»:
 Ambele dispecerate regionale vor dispune de conectivitate cu toate celelalte puncte din sistem,
indiferent daca le sunt sau nu subordonate din puncte de vedere al sistemului SCADA.
 Dispeceratele locale vor dispune de conectivitate cu dispeceratul care le tuteleaza si cu punctele
din teritoriu subordonate aceluiasi dispecerat
 Punctele de monitorizare din teritoriu vor dispune de conectivitate cu dispeceratul central care le
tuteleaza si cu dispeceratele locale subordonate aceluiasi dispecerat.
Detaliile de adresare IP privata vor fi transmise furnizorului GSM si furnizorului retelei VPN pe fibra optica
de catre Operatorul Regional. Reteaua suport va fi configurata de furnizorul GSM si furnizorul VPN fibra
optica utilizand aceste detalii.
Implementarea noului sistem de comunicatie (la nivelul comunicatiilor locale si la nivelelor comunicatiilor
intre dispecerate) se va efectua de catre Antreprenor impreuna cu operatorul serviciilor de comunicatie
GSM si a operatorului retelei VPN pe fibra optica.
Achizitia echipamentelor de comunicatie suport (router cu modem minim 4G respectiv switch fibra optica)
se va face pe cheltuiala Antreprenorului. Furnizorul GSM va interfata cu echipamentele Operatorului
Regional prin intermediul acestuia.
Furnizorul GSM va asigura la fiecare dispecerat serviciu VPN MPLS, 256kbps sau 512 kbps, garantat, fara
limita pe volum de trafic, cu caracter permanent 24/7/365, avand disponibilitate lunara >=99.90% si
timp de remediere de maxim 1 ora in cazul unor caderi, interfata de acces Ethernet.
Configuratie hardware necesară - Hardware-ul Sistemelor de Dispecerate
Scopul lucrarilor il reprezinta realizarea unui Dispecerat centralizat SCADA format din 2 dispecerate, unul
pe apa si unul pe canal cu centrul de control localizat la sediul stabilit de Operatorul Regional: Compania
de apa Brasov.
Fiecare din sistemele SCADA regionale apa si canal Brasov se vor monta in cabinete cu rack-uri,
climatizate si fiecare rack va fi compus din minimum urmatoarele:
 doua servere redundante de tip industrial pentru procesare date;
 un server central pentru arhivare date (capacitatea de stocare va fi de mimum 4TB.) si va asigura
stocarea tuturor datelor obtinute de la punctele de monitorizare pentru o perioada de 2 ani;
 o unitate de calcul cu rol de webserver, pentru accesul monitorizarii la distanta;
 toata infrastructura de comunicatie si interconectare necesara (switch-uri industriale, cablare de
retea) pentru cuplarea statiilor de lucru, serverelor, imprimantelor, echipamentelor de
comunicatie, etc.;
 echipamente de comunicatie necesare pentru transmiterea sau receptionarea datelor prin HSPA
minim 4G securizat si VPN fibra optica;
 o statie de operare client; Statia de lucru va fi prevazuta de asemenea cu software SCADA
Runtime in licenta nelimitata de TAG-uri; De asemenea statia client va fi dotata cu o placa grafica
astfel incat sa suporte un videowall format din 4 monitoare cu diagonala de 116 cm;
 o statie engineering de tip laptop, de uz industrial, echipat cu softurile si interfetele de
interconectare cu echipamentele furnizate.
Pentru raportare si alarmare se vor livra următoarele imprimante avand configuratia minima descrisa in
fisele tehnice atasate:
 1 imprimante matriceale (alarme şi evenimente);

 1 imprimante laser (rapoarte zilnice);
3.5.6. Materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora
Materiile prime si materialele necesare realizarii lucrarilor de constructii sunt: balast, nisip, piatra sparta,
ciment, beton, componente metalice, panouri termoizolante, ferestre, usi, electrozi de sudura, faianta,
gresie, vopsele, lacuri si diluanti. Pentru realizarea instalatiilor interioare si conectarea acestora la retelele
existente se vor utiliza conducte, cabluri, fitinguri specifice, electrozi de sudura, echipamente de masura
si reglare presiune.
Materialele si materiile prime necesare inlocuirii conductelor de transport, a pieselor de legatura,

rezervoarelor, instalatiilor hidraulice, sunt: PEID, otel inoxidabil, PAFSIN, fonta ductila si PVC;
Pentru manipularea pamantului (excavare si transport) se vor folosi excavatoare si basculante iar pentru
transportul materialelor se vor folosi autocamioane.
Alte materii prime utilizate:
 apa in scop igienico – sanitar;

 carburanti pentru alimentarea utilajelor si autovehicolelor;
 energie electrica;
 aer comprimat.
Toate materialele, armaturile, confectiile si accesoriile utilizate vor fi depozitate corespunzator pe toata
durata executiei, pentru a se evita deteriorarea, degradarea sau pierderea acestora.
Toate materialele, armaturile, confectiile si accesoriile utilizate la executia conductelor, vor corespunde
standardelor si normelor de fabricatie si vor fi insotite de certificate de calitate care se vor pastra (arhiva)
pentru a fi incluse in Cartea Tehnica a Constructiei.
La receptia materialelor se va verifica corespondenta cu certificatele de calitate insotitoare.
Materialele care nu corespund calitativ nu vor fi folosite la executarea lucrarii.
Orice inlocuire sau schimbare de material se va putea face numai cu acordul scris al proiectantului
general si al beneficiarului.
Pe perioada de constructii si montaj a conductelor, echipamentelor, instalatiilor, energia electrica si

combustibilii pentru functionarea echipamentelor vor fi asigurate de antreprenor.
Lucrarile de constructii-montaj si instalatii vor fi efectuate de personalul firmelor contractate.
Lucrarile aferente instalatiilor de alimentare cu energie electrica (componente care necesita racordarea la
o sursa de energie - statii de pompare, sisteme SCADA), vor fi realizate de operatori autorizati, pe baza
proiectelor specifice aprobate de institutiile abilitate.
Colectarea si depozitarea temporara a deseurilor rezultate din activitatile de constructii-montaj si

instalatii se va realiza controlat, in zone special amenajate, in vederea eliminarii/valorificarii prin
operatorii autorizati.
Proiectul de investitii va dispune de facilitatile necesare pentru executarea in bune conditii tehnice si de
protectie a mediului a lucrarilor de constructii-montaj si instalatii.
3.5.7. Racordarea la retelele utilitare existente in zona
A.Alimentarea cu energie electrica
Se vor executa instalatii interioare electrice, iluminat de incinta, conectare la apa potabila si canalizare in
incinta fiecarei statii de epurare si statii de tratare.
Alimentarea cu energie electrica in perioada de executie a lucrarilor (alimentarea echipamentelor de lucru

si iluminatul in santiere) vor reveni in sarcina executantului, in cadrul contractului de proiectare si
executie lucrari ce va fi atribuit de OR.
In perioada de operare, asigurarea energiei electrice se va realiza cu ajutorul bransamentelor electrice de

la reteaua electrica de distributie, din zona.
Pentru situatii accidentale de intrerupere a alimentarii cu energie electrica a statiilor de epurare, a

statiilor de pompare si a celor de tratare a apei potabile este necesara dotarea cu generatoare autonome
de curent, care sa porneasca automat in momentul intreruperii alimentarii cu energie electrica din
sistemul national.
B.Alimentarea cu apa
In perioada de executie a lucrarilor, necesarul de apa va fi reprezentat de apa tehnologica si apa potabila.
Alimentarea cu apa tehnologica va reveni in sarcina executantului, din cadrul contractului de proiectare si
executie lucrari, care va fi atribuit de OR.
In perioada de executie a lucrarilor, apa tehnologica va fi folosita ocazional, in principal pentru stropirea
frontului de lucru, in vederea evitarii formarii prafului in perioadele secetoase de vara si pentru realizarea
probelor de etanseitate si de presiune, precum si pentru curatarea conductelor.
Necesarul de apa potabila pentru personalul de executie va fi asigurat de executant din comert, sub
forma de apa potabila imbuteliata si livrata in bidoane de la furnizori specializati.
C.Evacuarea apelor uzate
In perioara de executie a lucrarilor, ca urmare a activitatilor desfasurate vor rezulta: ape uzate
tehnologice si ape uzate menajere.
Apele uzate tehnologice rezultate din executia de probe de presiune si etanseitate precum si din
curatarea conductelor, vor fi colectate in habe, dupa care vor fi transportate la una din statiile de
epurare.
Apele uzate menajere, rezultate de la toaletele ecologice utilizate pe amplasament, vor fi transportate
periodic catre o statie de epurare. Vidanjarea si transportul apelor uzate menajere se va realiza prin
intermediul unei societati autorizate, pe baza de comanda/contract.
D.Asigurarea agentului termic
Pentru implementarea proiectului nu este necesara folosirea agentului termic.
E.Colectarea si eliminarea deseurilor
Colectarea si eliminarea deseurilor se va realiza pe baza contractelor incheiate cu operatorii locali

autorizati.
In perioada de operare a obiectivelor, gestiunea deseurilor va fi asigurata pentru fiecare obiectiv in parte,
atat in ceea ce priveste evidenta si raportarea, cat si in ceea ce priveste colectarea, stocarea temporara,
transportul si eliminarea/valorificarea, pe baza de contracte cu operatori de salubritate autorizati.
3.5.8. Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia

investitiei
In timpul realizarii lucrarilor de refacere trebuie avute in vedere urmatoarele masuri:
 managementul corespunzator al deseurilor rezultate in perioada de constructie;
 curatarea spatiilor unde au avut loc diferite activitati – organizare de santier, zone de depozitare
temporara materiale, deseuri etc, cu readucere la starea initiala;
 lucrari de refacere a stratului vegetal si inierbare acolo unde au fost necesare decopertari.
Conductele vor fi pozate, dupa caz, prin foraj orizontal sau prin sapaturi/excavari. Dupa finalizarea
lucrarilor, acolo unde este cazul, terenul va fi redat circuitului initial. Acolo unde se impune refacerea
carosabilului, se va tine cont de situatia existenta la inceputul lucrarilor, aducandu-se suprafata drumului
la starea initiala.
Natura imbracamintii caii de circulatie si importanta acesteia pentru traficul rutier reprezinta un reper
important pentru lucrarile de refacere. In momentul de fata, carosabilul sau trotuarele pe care se
amplaseaza conductele si care trebuie aduse la starea initiala dupa finalizarea investitiei sunt in general
din imbracaminte asfaltica, piatra sparta, bolovani de rau sau din pamant. Dupa terminarea si receptia
provizorie a lucrarilor, suprafetele carosabila si necarosabila supuse sapaturilor si lucrarilor de instalatii se
vor reface si intretine pana la receptia finala. La fel, se refac si spatiile verzi care au fost degradate de
lucrari. Molozul si pamantul excedentar se vor evacua doar in zonele indicate de catre Autoritatea locala.
Lucrarile se considera finalizate, dupa ce Antreprenorul va realiza si scoaterea din functiune a tuturor
conductelor vechi de pe strazi si din intersectii, prin intreruperea legaturilor (prin blindare) in caminele
stradale.
Prin grija Antreprenorului, la faza de executie, acesta va identifica, functie de situatia terenului la acel
moment, amplasamente prin care sa reduca afectarea temporara sau permanenta a spatiilor verzi din
localitatile incluse in proiect. Prin grija Antreprenorului, spatiile verzi posibil a fi afectate de lucrari se vor
reface integral la finalizarea acestora, terenul aducandu-se la starea initiala.
Solul fertil decopertat de pe culoarul de lucru va fi depozitat separat de pamantul rezultat din saparea
gropilor si santurilor.
Pentru refacerea (asternerea) stratului vegetal, nu se va folosi sol care are in compozitie resturi de
materiale/substante de orice natura, pamant nefertil, lutos sau pamant provenit din straturile inferioare
decopertate in perioada lucrarilor de reabilitare.
3.5.9. Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente
Accesul la zonele unde se vor desfasura lucrari de reabilitare/extindere se va asigura in principal pe caile
de acces existente (drumuri nationale, drumuri judetene si locale, drumuri de exploatare, strazi etc).
Nu se vor construi cai noi de acces la investitiile propuse prin proiect si nu se vor aduce modificari celor
existente.
3.5.10. Resursele naturale folosite in constructie si functionare
Pentru realizarea lucrarilor de constructii, a sistemelor de alimentare cu apa, a sistemelor de canalizare,

inclusiv a statiilor de pompare si a statiei de tratare, sunt necesare in principal urmatoarele materii
prime: agregate naturale, nisip, piatra sparta, energie electrica si carburanti.
Acestea vor fi asigurate de furnizori specifici.
Transportul materiilor prime (resurselor) utilizate la lucrarile de constructii se va face in conditii de

siguranta cu masini speciale de mare tonaj.
In perioada de operare a obiectivelor, principala resursa naturala utilizata va fi apa, pentru care
investitiile propuse prin proiect s-au prevazut astfel incat sa rezulte o utilizare rationala atat a surselor
subterane de apa cat si a surselor de suprafata.
3.5.11. Metode folosite in constructie.
Lucrarile de constructii prin care se vor realiza obiectivele propuse constau in:
 terasamente (sapaturi, umpluturi, sprijiniri, compactari, nivelari etc) – cu mijloace mecanice si

manuale;
 montare conducte;
 constructii edilitare ingropate;
 montare instalatii tehnico-edilitare in camine;
 montare statii de pompare;
 constructie obiecte statii de epurare;
 realizarea instalatiilor interioare si conectarea acestora la retelele existente;
 realizarea structurilor metalice, a peretilor despartitori, a inchiderilor perimetrale;
Producerea betonului, executarea lucrarilor din beton si lucrarile de constructii cu caracter specific se
realizeaza in conformitate cu normativul NE 012-2010 si cu prevederile reglementarilor tehnice specifice
domeniului de aplicare, precum si in conformitate cu caietele de sarcini intocmite de proiectant.
La proiectarea lucrarilor de fundatii, se va tine cont de adancimea maxima de inghet a terenului natural,
in conformitate cu prescriptiile tehnice in vigoare – STAS 6054-77.
La pozarea conductelor noi, se vor respecta prevederile SR 4163-95 - Retele de distributie si STAS
8591/97- Amplasarea in localitati a retelelor subterane.
Subtraversarile se vor realiza in conformitate cu normativele in vigoare (STAS 9312-87): camine de vane
amonte si aval de subtraversare, protectia conductei cu tub de protectie OL si executia unui camin de
colectare si a unei tevi de legatura pentru scurgere. Subtraversarile se vor realiza prin foraj orizontal in
tub de protectie din otel. Gropile de lansare vor fi folosite pentru realizarea caminelor de vane, de o parte
si de alta a traversarii. Intai se va executa forajul si apoi se vor executa caminele.
Sapatura pentru pozarea conductelor de distributie se va executa atat manual cat si mecanizat. Conducta
se va poza pe un pat din material necoeziv (nisip) avand granulometria ≤ 10 mm si grosimea de 15 cm.
De asemenea peste generatoarea superioara se va realiza un strat de umplutura cu grosimea de 15 cm
din acelasi material necoeziv (nisip) cu aceeasi granulometrie. In rest umplutura se va executa cu
straturi de max. 15 cm (straturi succesive din pamant curatat de elemente cu diametrul ≥ 10 cm si de
fragmente vegetale si animale), umplutura compactata 95%. Adancimea de pozare a conductelor variaza
intre 1.5 – 1.7 m in ax, in functie de panta data conductelor, pentru realizarea golirii tronsoanelor de
retea.
La pozarea conductelor se va tine seama de celelalte retele edilitare existente (LES - linie electrica
subterana, LEA - linie electrica aeriana; cabluri alimentare retea transport urban; TC telefonie;
telecomunicatii locale, interne si internationale; gaze naturale de medie presiune si presiune redusa; apa;
termoficare; canalizare menajera si pluviala, etc).
La definitivarea amplasarii canalului colector se vor avea in vedere prevederile STAS 8591 – 97 privind
retelele edilitare subterane.
In cazul in care lucrarile vor intersecta alte retele subterane existente a caror pozitie nu a fost confirmata
prin avize de societatile detinatoare de retele, se vor lua toate masurile necesare evitarii perturbarii bunei
functionari a acestora.
Sapaturile in zonele de intersectie cu alte retele se vor efectua manual, cu deosebita atentie si cu
anuntarea prealabila a societatilor care exploateaza retelele intersectate. Se vor respecta normele de
tehnica securitatii muncii, conform normativelor in vigoare.
La terminarea lucrarilor, terenurile ocupate temporar vor fi aduse la starea initiala, respectiv se vor
reface drumurile, trotuarele si spatiile verzi afectate.
3.5.12. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate; Impactul cumulativ
Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Brasov, in perioada 2014 –
2020, se incadreaza in strategia de finantare a POIM 2014-2020, prioritatea de investitii 6.ii - Investitii in
sectorul apei, Obiectiv Specific OS 3.2. - Cresterea nivelului de colectare si epurare a apelor uzate
urbane, precum si a gradului de asigurare a alimentarii cu apa potabila a populatiei.
Asa cum a fost prezentat si in capitolele anterioare, lucrarile prevazute a se executa prin prezentul
proiect vin in completarea infrastructurii existente sau in curs de realizare si au ca scop imbunatatirea
conditiilor existente privind sistemele de alimentare cu apa si canalizare. In acest sens, o parte din
gospodariile de apa existente vor fi reabilitate pentru a asigura alimentarea populatiei cu apa potabila la
calitatea corespunzatoare. Sistemele de alimentare cu apa si de canalizare care deservesc in prezent
localitatile incluse in proiect, au fost realizate anterior prin diverse fonduri de investitii sau prin resurse
proprii.
Lucrarile de reabilitare si de extindere a sistemelor de apa si de canalizare propuse prin prezentul proiect
regional pot interfera cu alte lucrari de aceeasi natura aprobate in aria de interes(prin alte proiecte), sau
cu lucrari de reabilitari/modernizari de drumuri, retele electrice, retele de telefonie si de gaz, precum si
cu lucrari de constructii civile (dupa cum reiese din lista proiectelor de dezvoltare aprobate prin HCJ
Brasov1 si din situatia lucrarilor aprobate de APM Brasov in perioada 2017 si 2019).
In general, aceste lucrari nu se realizeaza concomitent in aceeasi zona, depinzand de dinamica fronturilor
de lucru si de perioadele de realizare aprobate, functie de datele emiterii aprobarilor de dezvoltare
(autorizatiilor de construire) si de prevederile legale in vigoare (norme/normative de executie).
In perioada de executie, impactul produs asupra populatiei din zona si asupra factorilor de mediu, atat al
lucrarilor propuse prin prezentul proiect, cat si impactul cumulat cu proiectele existente, va fi direct,
temporar si reversibil, incetand odata cu finalizarea lucrarilor, local, limitat la aria de amplasare a
lucrarilor.
Acest impact este cauzat in principal de zgomot, emisiile de la deplasarea utilajelor pe teritoriul
localitatilor si emisiile generate de lucrarile desfasurate.
In perioada de operare, in conditii normale de functionare si in conditii de exploatare corecta a

echipamentelor si instalatiilor, impactul cumulat produs de lucrarile propuse prin prezentul proiect, cu
lucrarile existente, se preconizeaza ca va fi pozitiv, pe termen lung.
3.5.13. Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare
Referitor la proiectul regional au fost analizate doua alternative initiale:
1. Alternativa „0” sau „fara proiect”, constand in mentinerea situatiei actuale a sistemului de
alimentare cu apa si canalizare, in care nu se intervine asupra componentelor; analiza acestei
alternative a pus in evidenta urmatoarele aspect negative:
1
https://site.judbrasov.ro/hotarari.php?cat=&numar=&descr=&start=2017-01-16&end=2020-03-17
 aparitia unor deficiente importante privind starea actuala si functionalitatea in parametrii
optimi pentru unele componente din cadrul sistemelor de alimentare cu apa si canalizare;
 aparitia unui numar mare de avarii, pierderi apa, deversari necontrolate, etc. ca urmare a
deficientelor componentelor sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare;
 afectarea factorilor de mediu, a starii de sanatate si de confort a populatiei si a cadrului

economic regional, din cauza deficientelor existente la nivelul alimentarii cu apa si a
colectarii si epurarii apelor uzate din judetul Brasov precum si din evolutia efectelor
schimbarilor climatice;
 inregistrarea de costuri foarte mari privind intretinerea si exploatarea sistemului de

alimentare cu apa si canalizare.
2. Alternativa „cu proiect” consta in realizarea proiectului propus, prin reabilitarea si extinderea unor
componente ale sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare din aria de operare a Companiei
Apa Brasov, conform datelor prezentate si analizate in prezentul document; Aceasta alternativa
confera urmatoarele avantaje:
 reducerea decalajului existent intre Uniunea Europeana si Romania cu privire la

infrastructura de mediu atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ;
 functionarea in parametri optimi si la cerintele din standardele in vigoare, precum si

atingerea obiectivelor privind siguranta alimentarii cu apa si asigurarea calitatii apei la
consumator;
 imbunatatirea calitatii alimentarii cu apa si protejarea sanatatii publice;
 protejarea mediului, in special, calitatea apelor de suprafata si a apei subterane, prin

implementarea de solutii performante privind tratarea namolului rezultat din procesele de
potabilizare a apei si de epurare a apei uzate si prin reducerea infiltratiilor si exfiltratiilor in
si din retelele de canalizare;
 imbunatatirea standardelor de asigurare a serviciilor si de crestere a sigurantei sistemului

de canalizare;
 reducerea consumului de resurse prin reducerea pierderilor de apa din retelele de

alimentare cu apa;
 reducerea numarului de avarii, pierderi de apa, deversari necontrolate, etc.;
 asigurarea adaptarii la schimbarile climatice si cresterea rezilientei la dezastrele naturale;
 cresterea eficientei costurilor de operare a componentelor sistemului de alimentare cu apa

si canalizare.
Pentru alternativa „cu proiect” au fost analizate optiunile strategice de implementare a proiectului in aria
de interes, pe baza necesitatii conformarii cu cerintele directivelor europene privind apa potabila si apa
uzata si pe baza informatiilor detaliate privind infrastructura existenta, necesarul si cerinta de apa,
calitatea apei potabile, debitul apei uzate si nivelul de incarcare al apelor uzate.
Optiuni privind alimentarea cu apa
Optiunile strategice au fost mai intai selectate pe baza practicabilitatii lor si a avantajelor si
dezavantajelor generale. In al doilea rand optiunile retinute au fost analizate pe baza urmatoarelor
criterii:
 configurarea sistemelor de alimentare cu apa (centralizat, descentralizat);
 tehnic (tip sursa, solutii constructive, tehnologii de tratare, materiale utilizate);
 de mediu (in functie de impactul asupra factorilor de mediu);
 al schimbarilor climatice si de rezilienta la dezastre;
 financiar si economic.
Deficientele generale ale sistemelor de alimentare cu apa sunt legate de:
 cantitatea si calitatea surselor de apa: sursele nu asigura necesarul etapei de perspectiva

iar calitatea apelor subterane necesita tratare din cauza prezentei ionilor de amoniu, fier si
mangan; capacitati insuficiente de inmagazinare a apei potabile;
 rata de conectare redusa, sau populatie neconectata la apa de calitate, in localitatile incluse
in aria proiectului;
 lipsa asigurarii volumelor de compensare si de avarie necesare dezvoltarii de perspectiva;
 lipsa asigurarii in toate sistemele a volumelor si infrastructurii pentru stingerea incendiilor

(rezervoare, pompe, hidranti);
 lipsa bransamentelor pentru conectarea gospodariilor, inclusiv in zone in care au fost

construite retele pe strazi;
 starea precara a rezervoarelor, conductelor si instalatiilor hidraulice care favorizeaza

pierderi mari de apa, pompe vechi cu consumuri sustantiale de energie;
 costuri substantiale de intretinere si exploatare.
Optiuni privind colectarea si epurarea apei uzate
Optiunile strategice au fost mai intai selectate pe baza practicabilitatii lor si a avantajelor si
dezavantajelor generale. In al doilea rand optiunile retinute au fost analizate pe baza urmatoarelor
criterii:
 configuratia sistemelor de canalizare din cadrul aglomerarilor (centralizat, descentralizat);
 tehnic (solutii constructive privind retelele de canalizare si pentru tratarea namolului

rezultat din epurarea apelor uzate municipale, materiale utilizate);
 de mediu (in functie de impactul asupra factorilor de mediu);
 al schimbarilor climatice si de rezilienta la dezastre;
 financiar si economic.
Deficientele generale ale sistemelor de canalizare sunt legate de:
 rata redusa de conectare la reteaua de canalizare;
 functionarea deficitara a unora din statiile de epurare (eficienta redusa a procesului de
epurare) care conduce la depasiri ale limitelor maxime admisibile ale parametrilor analizati;
 lipsa unui sistem centralizat de canalizare si epurare a apelor uzate in unele aglomerari;
 conducte de canalizare cu durata de viata depasita;
 infiltratii si exfiltratii in si din retelele de canalizare;
 costuri substantiale de intretinere si exploatare.
Optiunile de gestionare a namolurilor sunt urmatoarele:
In perioada 2020-2023, namolul rezultat de la tratarea apelor pentru potabilizare si din epurarea apelor
uzate va fi gestionat in mod similar cu perioada actuala, respectiv, va fi eliminat la depozitul autorizat de
namol, apartinand Companiei Apa Brasov (laguna);
In cazul in care depozitul CAB ajunge la capacitatea maxima de umplere inainte de punerea in functiune a
instalatiei de tratare termo-chimica a namolului cu piroliza, fie namolul generat va fi eliminat la Depozitul
de deseuri municipale al FIN ECO, pe baza de contract cu acest operator, fie se va realiza ecologizarea
uneia din celulele lagunei si se va continua depozitarea in aceasta, pana la punerea in functiune a
instalatiei de tratare, propusa a fi realizata prin proiect.
Incepand cu anul 2024, namolul rezultat din tratarea apei brute si din epurarea apei uzate va fi tratat
termo-chimic, intr-o instalatie cu piroliza (descrisa in Cap.3.5.4.1 Cluster Brasov, Aglomerarea Feldioara).
Urmare a procesului de piroliza se va obtine o cantitatea de 2530 t/an de cenusa fosforica ce poate fi
valorificata in agricultura ca atare, prin incorporare superficiala in sol și / sau ca materie primă pentru un
fertilizant multicomponent. Cenușa fosforică obținută se încadrează in directivele europene pentru
îngrășăminte minerale fosforice și poate fi utilizata ca materie primă secundară în agricultură, singura sau
in combinație cu săruri de amoniu și Kaliu.
Pana la identificarea unor potentiali utilizatori cenusa rezultata va fi eliminata prin depozitare finala la
depozitul de deseuri conform al FIN ECO Brasov, amplasat la cca. 20 km de Statia de epurare Feldioara.
3.5.14. Planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune,

exploatare, refacere si folosire ulterioara
Planul de executie va fi definitivat si detaliat la faza de proiect tehnic.
La terminarea lucrarilor, Antreprenorul General/Constructorul are obligatia de a readuce terenurile

ocupate temporar la starea initiala, respectiv de a reface drumurile, trotuarele si spatiile verzi afectate si
aducere a terenului la starea de folosinta anterioara lucrarilor.
In general, principalele faze de amenajare pentru lucrarile propuse prin prezentul proiect sunt date de:
1. Reteaua de canalizare si alimentare cu apa:
 Saparea santului de pozare a conductelor;
 Asternere stratului de nisip;
 Pozarea conductelor;
 Acoperire cu pamant;
 Aplicarea stratului de balast si piatra sparta acolo unde este necesara refacerea structurii rutiere
 Turnare beton (unde este necesar);
 Transportul pamantului in exces.
2. Statii de pompare:
 Sapatura;
 Montare camin prefabricat;
 Montarea statie de pompare in acest camin si racordarea acesteia cu reteaua de canalizare,

respectiv de alimentare cu apa.
3. Statia de epurare Feldioara:
 Sapatura;
 Turnare fundatii de beton;
 Realizarea halei si montarea instalatiei de valorificare a namolului.
3.5.15. Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de
agregate, asigurarea unor noi surse de apa, surse sau linii de transport al energiei,
cresterea numarului de locuinte, eliminarea apelor uzate si a deseurilor)
Fronturile de captare/noile surse de apa vor fi realizate in conformitate cu Normativele in vigoare; de

asemenea, la punerea in functiune, se vor respecta prevederile HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor
speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica.
Apele uzate trebuie evacuate astfel incat sa se asigure respectarea cerintelor de calitate pentru apele
deversate in emisari conform legislatiei nationale in vigoare (NTPA-001/2005) si Directivelor europene
(91/271/EEC).
Deseurile si o parte din namolul rezultat din statiile de tratare se va depozita la depozitul FIN ECO, de pe
raza judetului Brasov.
3.5.16. Alte avize/autorizatii cerute prin proiect
Pentru investitiile propuse, Consiliul Judetean Brasov a emis Certificat de Urbanism conform caruia se
solicita o serie de avize/acorduri/puncte de vedere de la institutii interesate de dezvoltarea si
implementarea proiectului, asa cum sunt descrise in cele ce urmeaza:
 Certificat de Urbanism nr. 196/29.08.2019, emis de Consiliul Judetean Brasov, in scopul

obtinerii autorizatiei de construire pentru “Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa
si apa uzata din judetul Brasov/regiunea Centru, in perioada 2014 – 2020” (Anexa 2).
 Avize si acorduri privind utilitatile urbane si de infrastructura si alte avize amplasament:
 Electrica SA Brasov;
 Translectrica;
 Drumuri judetene (CJ BV – SAP);
 Directia Sanitar – Veterinara;
 Compania Apa Brasov SA;
 CNAIR – DRDP Brasov
 Termo Brasov;
 Petrotrans;
 Transgaz;
 Distrigaz SUD SA;
 Avize si acorduri specifice ale administratiei publice centrale si/sau ale serviciilor descentralizate
ale acestora:
 Dovada titlului asupra imobilului;
 Gospodarirea apelor;
 O.C.P.I Brasov;
 C.N.C.F.R;
 A.N.I.F;
 M.Ap.N –Statul Major General;
 S.R.I.;
 M.A.D.R – Directia pentru Agricultura Brasov;
 Ministerul Culturii si Cultelor si Patrimoniul National – Directia de Cultura Brasov;
 I.P.J – Serviciul Circulatie (semnalizare lucrari);
 Administratori drumuri;
 Garda Forestiera;
 Oligopol SRL (Feldioara);
 Premier Energy SRL (Moieciu);
 Alte avize/acorduri
 Primarii: Brasov, Sacele, Codlea, Rupea, Ghimbav, Hoghiz, Prejmer, Harman, Feldioara,
Moieciu;
 Orange Romania SA;
 Vodafone;
 Acord administratori retele transmisii date (cablu TV, daca e cazul);
 SC Telekom Romania;
 RCS&RDS;
 Proprietari terenuri.
 Avize si acorduri privind:
 Prevenirea si stingerea incendiilor;
 Protectia mediului;
 Sanatatea populatiei;
4. DESCRIEREA LUCRARILOR DE DEMOLARE NECESARE
In cadrul proiectului regional pentru judetul Brasov nu se vor executa lucrari de demolare in vederea
pregatirii terenurilor pentru realizarea investitiilor propuse.
Sistemele de alimentare cu apa si canalizare prevazute prin prezentul proiect in judetul Brasov vor
functiona pe o perioada de circa 30 de ani, cu probabilitatea de prelungire in urma reviziilor/mentenantei.
Astfel nu este necesara, la acest moment, prevederea de proiecte/masuri de inchidere si dezafectare.
Inchiderea, dezafectarea, demolarea si reconstructia ecologica se vor realiza in baza unor proiecte supuse
procedurilor de reglementare, conform legislatiei in vigoare.
5. DESCRIEREA AMPLASARII PROIECTULUI
5.1. Localizare proiectului
Situat in partea centrala a tarii, pe cursul mijlociu al raului Olt, in interiorul arcului Carpatic si detinand
2,2% din suprafata tarii (5363 km2), judetul Brasov se invecineaza cu opt judete. La est se margineste
cu Judetul Covasna (144 km), in sud-est cu Judetul Buzau (2 km), in sud cu Judetul Prahova (73 km) si
Judetul Dambovita (15 km), in sud-vest cu Judetul Arges (72 km), la vest cu Judetul Sibiu (88 km), la
nord-vest cu Judetul Mures (28 km) si in nord cu Judetul Harghita (35 km).
Pe teritoriul judetului Brasov se afla 4 municipii (Brasov, Fagaras, Sacele si Codlea), 5 orase (Predeal,
Rasnov, Rupea, Victoria si Zarnesti) si 43 de comune cu 150 de sate.
Figura 3. Zona de amplasare a proiectului
Lucrarile care fac obiectul proiectului se vor executa pe terenuri situate in intravilanul si extravilanul a 15
UAT-uri din judetul Brasov, respectiv: Brasov, Sacele, Ghimbav, Codlea, Sanpetru, Harman, Bod, Halchiu,
Feldioara, Prejmer, Rupea, Hoghiz, Homorod, Ungra si Moieciu.
Figura 4. Amplasarea sistemelor de alimentare cu apa din Judetul Brasov
Figura 5. Amplasarea aglomerarilor din Judetul Brasov
5.2. Distanta fata de granite
Lucrarile de investitii din aria proiectului regional nu sunt situate aproape de niciuna din granitele
Romaniei, datorita amplasarii judetului Brasov in partea centrala a tarii.
Amplasarea lucrarilor de investitii si vecinatatile acestora se poate observa in planurile de incadrare in

zona si in planurile de situatie anexate (Anexa 3).
5.3. Localizare proiectului in raport cu patrimoniul cultural
In zona de amplasare a lucrarilor proiectului, conform Listei monumentelor istorice aprobata prin O
2314/2004, au fost identificate urmatorele obiective:
Tabelul 11 - Lista monumentelor istorice identificate in judetul Brasov, in zonele de interes pentru proiect2
Nr.
Cod LMI Denumire Localitate Adresa Datare
crt.
municipiul
1 BV-II-m-A-11569 Casa Piata Sfatului 11 sec. XVII - XVIII
BRASOV
Fostul birt "Gaura Piata Sfatului 14 cu
municipiul
2 BV-II-m-A-11572 Dulce", azi intrarea din str. G”tt sec. XVII
BRASOV
restaurant Johann
Casa Negustorilor municipiul
3 BV-II-m-A-11573 Piata Sfatului 14 1544-1545
(Kaufhaus) BRASOV
Casele Closius- municipiul
4 BV-II-m-A-11574 Piata Sfatului 15 -16 1566
Hiemesch-Giesel BRASOV
Aleea Brediceanu
Tiberiu, str. Sirul
Ansamblul
municipiul Beethoven, Aleea Dupa
5 BV-II-a-A-11294 fortificatiilor sec. XIV - XVII
BRASOV Ziduri, Bulevardul
orasului
Eroilor, dealul Warthe,
muntele Tampa
Ansamblul bisericii
municipiul
6 BV-II-a-A-11307 "Sf. Treime"- Str. Baritiu Gh. 12 sec. XVIII - XIX
BRASOV
Greceasca
Ansamblul bisericii
municipiul
7 BV-II-a-A-11336 "Adormirea Maicii Str. Bisericii Romane 47 sec. XVIII - XIX
BRASOV
Domnului"
Ansamblul bisericii
municipiul
8 BV-II-a-A-11339 "Sf. Treime" - Calea Bucuresti 255 sec. XVIII
BRASOV
Darste
Ansamblul palatului municipiul
9 BV-II-a-A-11389 Str. Crisan 5 inc.sec. XX
Stirbei BRASOV
municipiul
10 BV-II-a-A-11393 Cetatuia Str. Dealul Cetatii sec. XVI - XVII
BRASOV
Ansamblul bisericii
municipiul
11 BV-II-a-A-11461 evanghelice "Sf. Str. Lunga 251 sec. XIII - XIX
BRASOV
Bartolomeu"
Ansamblul bisericii
municipiul Str. Baiulescu 2 -str.
12 BV-II-a-A-11530 evanghelice din sec. XVIII
BRASOV Prundului 3
Obervorstadt
Manastirea municipiul
13 BV-II-a-A-11559 Str. Sf. Ioan 7 1506
franciscana BRASOV
Ansamblul bisericii
municipiul
14 BV-II-a-A-11589 "Sf. Nicolae" din Piata Unirii 2 sec. XV - XVIII
BRASOV
Scheii Brasovului
Delimitare: Bd. Eroilor,
str. Pictor Pop, str.
Negoiu, str. Matei
Ansamblul urban
municipiul Basarab, str.
15 BV-II-a-B-11297 "Blumana-Dealul sec. XVIII - XX
BRASOV Gradinarilor, str. Maniu
Cetatii"
Iuliu, str. Grozavescu
Traian, str. Dr.
Cantacuzino, str. Cuza
2
Sursa: http://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-files/LMI-BV.pdf
Nr.
crt.
Al. I., str. Sitei, Str.
Universitatii; SV-Dealul
Morii, Str. Bisericii
Romane,
Delimitare: Bd. Eroilor,
str. Eminescu Mihai, str.
Dealul de Jos, str.
Ansamblul urban municipiul Bisericii Romane, str.
16 BV-II-a-B-11298 sec. XVIII - XX
"Brasovul Vechi" BRASOV Avram Iancu, str. Morii,
str. Mihai Viteazul, str.
Stadionului, str. Pictor
Andreescu, str. Carierei
Ansamblul bisericii
municipiul Str. Cantacuzino Ion,
17 BV-II-a-B-11340 evanghelice sec. XVIII - XIX
BRASOV doctor 2 -4
"Blumana"
Ansamblul
cimitirului municipiul
18 BV-II-a-B-11427 Str. Lunga 2 sec. XVIII - XIX
evanghelic Brasovul BRASOV
Vechi
municipiul
19 BV-II-a-B-11487 Poarta de lemn Str. Piatra Mare 59 sec. XVIII
BRASOV
Ansamblul bisericii
municipiul
20 BV-II-a-B-11557 "Sf. Treime"-Pe Str. Saftu Vasile Dr. 57 sec. XIX - XX
BRASOV
Tocile
Ansamblul bisericii
municipiul
21 BV-II-a-B-11562 "Adormirea Maicii Piata Sfatului 3 sf .sec. XIX
BRASOV
Domnului"
Delimitare: S - dealul
municipiul
Pleasa, str. Mesota Ioan,
BRASOV;
22 BV-II-a-B-11668 Ansamblul "Darste" Dr., str. Barsan Andrei,
municipiul
Fabrica de Bere; N - str.
BRASOV
Garii
Bustul lui St. O. municipiul
23 BV-III-m-B-11855 Parcul Central sec. XX
Iosif BRASOV
Fantana arteziana municipiul
24 BV-III-m-B-11856 In fata Casei Armatei sec. XIX
(replica) BRASOV
Statuia lui Johannes municipiul Langa fatada sudica a
25 BV-III-m-B-11857 1898
Honterus BRASOV Bisericii Negre
Latura sud-vestica:
Bastionul
Tesatorilor - azi
sectie a Muzeului
Judetean, Poarta
Schei, Poarta Aleea si Str. Cosbuc
Ecaterina, Bastionul George (Bastionul
municipiul
26 BV-II-m-A-11294.01 Fierarilor - azi sediu Tesatorilor, dubla incinta sec. XIV - XVII
BRASOV
al Arhivelor fortificata - fragmente),
Nationale, curtine str. Poarta Schei
(cea interioara
partial inglobata in
constructii),
Zwingerul
Croitorilor
Latura nord-
vestica: Bastionul
Macelarilor, Turnul
Studentilor, Turnul
Manusarilor,
Bastionul
Str. Baritiu George 32
Graft,Turnul
(Bastionul Macelarilor),
Procuratorilor, municipiul
27 BV-II-m-A-11294.02 Str. Baritiu George 24 sec. XIV - XVII
curtine, Zwingerul BRASOV
(Turnul Studentilor), Str.
Macelarilor,
Baritiu George 12
Zwingerul
Manusarilor,
Zwingerul
Procuratorilor,
canalul Graft, arc
de sprijin
Nr.
crt.
Latura nord-estica: Bd. Eroilor 27, str.
Bastionul Republicii 53-55 (curtina
Tabacarilor Rosii, si val), str. Politehnicii 3-
municipiul
28 BV-II-m-A-11294.03 fragmente Castelului 85 (curtina), sec. XIV - XVII
BRASOV
supraterane si str. Castelului 148
subterane de (Bastionul Tabacarilor
fortificatii Rosii si curtina)
Latura sud-estica:
Bastionul Str. Castelului 146
Postavarilor, Turn (Bastionul Postavarilor),
SE 1, Bastionul str. Julius Romer 4
Funarilor, Turnul (Bastionul Funarilor), str.
Pulberariei, Turn SE Castelului 136 (Turn de
municipiul
29 BV-II-m-A-11294.04 2, Turn SE 3, aparare SE 1), Castelului sec. XIV - XVII
BRASOV
Turnul rotund, Turn 76 (Turnul Pulberariei),
SE 4, curtine, sant, str. Castelului 52 (Turn
zidul de sud-est al de aparare SE 2,
Curtii Vitelor, reconstruit pe fundatii
fundatii ale zidului originare),
de sud-vest
Dealul Romurilor (Turnul
Elemente de
Negru - in fata
fortificare municipiul
30 BV-II-m-A-11294.05 Bastionului Fierarilor, sec. XIV - XVII
exterioara: Turnul BRASOV
Turnul Alb - in fata
Negru, Turnul Alb
Bastionului Graft)
Biserica "Sf. municipiul
31 BV-II-m-A-11307.01 Str. Baritiu Gh. 12 1786
Treime"-Greceasca BRASOV
municipiul
32 BV-II-m-A-11318 Hanul Rosu Str. Balcescu Nicolae 16 1689
BRASOV
Biserica "Adormirea municipiul
33 BV-II-m-A-11336.01 Str. Bisericii Romane 47 1783
Maicii Domnului" BRASOV
34 BV-II-m-A-11339.01 Calea Bucuresti 255 1783
Treime"-Darste BRASOV
municipiul
35 BV-II-m-A-11339.02 Zid de incinta Calea Bucuresti 255 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
36 BV-II-m-A-11352 Casa Str. Castelului 42 1581
BRASOV
municipiul
37 BV-II-m-A-11366 Casa Str. Cerbului 24 1771
BRASOV
Casa cu icoana, municipiul
38 BV-II-m-A-11368 Str. Cerbului 34 1713
corpurile A si B BRASOV
Casa, cu fosta municipiul Str. Brancoveanu
39 BV-II-m-A-11370 1690
capela greceasca BRASOV Constantin 10
Casa Balasa municipiul Str. Brancoveanu
40 BV-II-m-A-11371 1793
Brancoveanu BRASOV Constantin 12
Fosta resedinta de
vara a familiei municipiul Str. Brancoveanu
41 BV-II-m-A-11373 sec. XVIII
Brukenthal, azi BRASOV Constantin 23
locuinta
Casa Brancoveanu-
municipiul Str. Brancoveanu
42 BV-II-m-A-11375 Manolache 1769 - 1770
BRASOV Constantin 32
Lambrino
43 BV-II-m-A-11378 Casa 1731
municipiul
44 BV-II-m-A-11389.01 Palatul Stirbei Str. Crisan 5 inc.sec. XX
BRASOV
municipiul
45 BV-II-m-A-11389.02 Parc dendrologic Str. Crisan 5 inc.sec. XX
BRASOV
municipiul
46 BV-II-m-A-11391 Casa Str. De Mijloc 28 1805
BRASOV
municipiul
47 BV-II-m-A-11393.01 Incinta bastionara Str. Dealul Cetatii sec. XVII
BRASOV
municipiul
48 BV-II-m-A-11393.02 Castelul Str. Dealul Cetatii sec. XVI
BRASOV
Biserica
municipiul
49 BV-II-m-A-11394 evanghelica "Sf. Str. Dealul de Jos 12 sec. XIV
BRASOV
Martin"
50 BV-II-m-A-11400 Fost atelier de municipiul Piata Enescu 11 bis sec. XVII-XVIII
Nr.
crt.
tamplarie si depozit BRASOV
de marfa
Fosta Prefectura,
municipiul
51 BV-II-m-A-11402 azi Rectoratul Bd. Eroilor 29 1881 - 1885
BRASOV
Universitatii
municipiul
52 BV-II-m-A-11405 Casa Str. G”tt Johann 3 1654
BRASOV
Biserica
municipiul Curtea Honterus
53 BV-II-m-A-11412 evanghelica zisa 1383 - 1477
BRASOV Johannes
"Biserica Neagra"
Fosta scoala de
baieti, azi Corpul A
54 BV-II-m-A-11413 al liceului 1822 - 1823
BRASOV Johannes 1
"Johannes
Honterus"
Casa parohiala
evanghelica a municipiul Curtea Honterus
55 BV-II-m-A-11414 1388
parohiei "Biserica BRASOV Johannes 2
Neagra"
Fostul gimnaziu
evanghelic, azi
56 BV-II-m-A-11415 corpul B al Liceului 1541
BRASOV Johannes 3
"Johannes
Honterus"
Fosta casa a
predicatorilor, azi
57 BV-II-m-A-11417 corpul C al Liceului 1786 - 1793
BRASOV Johannes 5
"Johannes
Honterus"
municipiul
58 BV-II-m-A-11424 Casa cu icoana Str. Lacea Constantin 32 1773
BRASOV
Biserica
municipiul
59 BV-II-m-A-11461.01 evanghelica "Sf. Str. Lunga 251 sec. XIII - XIX
BRASOV
Bartolomeu"
Zid de incinta cu municipiul
60 BV-II-m-A-11461.03 Str. Lunga 251 sec. XIII - XIX
poarta BRASOV
municipiul
61 BV-II-m-A-11461.04 Casa parohiala Str. Lunga 251 1905
BRASOV
municipiul
62 BV-II-m-A-11467 Casa Schobeln Str. Muresenilor 9 1550
BRASOV
Biserica romano-
municipiul
63 BV-II-m-A-11470 catolica "Sf. Petru si Str. Muresenilor 21 1776 - 1782
BRASOV
Pavel"
municipiul
64 BV-II-m-A-11497 Casa Str. Poarta Schei 11 1718
BRASOV
Orfelinatul Tartler, municipiul
65 BV-II-m-A-11500 Str. Poarta Schei 14 1806
azi gradinita BRASOV
municipiul
66 BV-II-m-A-11503 Casa Str. Poarta Schei 17 cca.1700
BRASOV
municipiul
67 BV-II-m-A-11518 Casa Str. Poarta Schei 35 cca.1700
BRASOV
Biserica
municipiul
68 BV-II-m-A-11530.01 evanghelica din Str. Prundului 3 1790 - 1793
BRASOV
Obervorstadt
Fosta casa
municipiul
69 BV-II-m-A-11530.02 parohiala, azi sediu Str. Baiulescu 2 sec. XVIII
BRASOV
al F. D. G. R.
municipiul
70 BV-II-m-A-11540 Casa Jekelius Str. Republicii 17 sec. XVI
BRASOV
municipiul
71 BV-II-m-A-11554 "Casa cu sfinti" Str. Saftu Vasile Dr. 15 1766
BRASOV
Biserica "Sf. Ioan" a
municipiul
72 BV-II-m-A-11559.01 manastirii Str. Sf. Ioan 7 1506
BRASOV
franciscane
municipiul
73 BV-II-m-A-11559.02 Claustru Str. Sf. Ioan 7 1506
BRASOV
municipiul
74 BV-II-m-A-11582 Casa Muresenilor Piata Sfatului 25 sec. XV - XIX
BRASOV
Nr.
crt.
Casa Sfatului, azi municipiul
75 BV-II-m-A-11586 Piata Sfatului 30 1420
muzeu BRASOV
Liceul "Andrei municipiul Str. Saguna Andrei,
76 BV-II-m-A-11587 1851
Saguna" BRASOV mitropolit 1
Biserica "Sf.
Nicolae" cu
municipiul
77 BV-II-m-A-11589.01 paraclisele Piata Unirii 2 sec. XV
BRASOV
(Bunavestire si
Inaltarea Domnului)
Fosta scoala
municipiul
78 BV-II-m-A-11589.02 Romaneasca, azi Piata Unirii 2 1495
BRASOV
muzeu
municipiul
79 BV-II-m-A-11589.03 Chilii Piata Unirii 2 1495
BRASOV
municipiul
80 BV-II-m-A-11589.04 Zid de incinta Piata Unirii 2 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
81 BV-II-m-A-11591 Casa Ciurculet Piata Unirii 4 1699
BRASOV
Fosta Banca
municipiul
82 BV-II-m-A-11595 Nationala Saseasca, Str. Weiss Michael 22 1908
BRASOV
azi birouri
BV-II-m-B-11299
Capela fostului municipiul
83 fost BV-II-m-B- Bd. Eroilor 2 1821
cimitir catolic BRASOV
1129.01
municipiul
84 BV-II-m-B-11300 Casa Bd. 15 Noiembrie 15 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
85 BV-II-m-B-11301 Casa Benkner Str. Baritiu Gh. 1 -1A sec. XVI - XIX
BRASOV
municipiul
86 BV-II-m-B-11302 Casa Rideli Str. Baritiu Gh. 2 sec. XVI - XVIII
BRASOV
municipiul
87 BV-II-m-B-11303 Casa Str. Baritiu Gh. 3 sec. XVI - XIX
BRASOV
municipiul
BRASOV
Casa Valentinus municipiul
89 BV-II-m-B-11305 Str. Baritiu Gh. 6 sec. XVI - XIX
Hirscher BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
90 BV-II-m-B-11308 Casa Str. Baritiu Gh. 24 sec. XVI - XVIII
BRASOV
municipiul
91 BV-II-m-B-11309 Casa Str. Baritiu Gh. 26 sec. XVI - XVIII
BRASOV
municipiul Str. Balcescu Nicolae 2 -
92 BV-II-m-B-11310 Casa sec. XVIII - XIX
BRASOV 4
municipiul
93 BV-II-m-B-11311 Casa Str. Balcescu Nicolae 3 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
94 BV-II-m-B-11312 Casa Str. Balcescu Nicolae 5 cca.1800
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
98 BV-II-m-B-11316 Casa Str. Balcescu Nicolae 14 sec. XVI - XIX
BRASOV
municipiul
99 BV-II-m-B-11317 Casa Friedrich Czell Str. Balcescu Nicolae 15 inc. sec. XIX
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
103 BV-II-m-B-11322 Casa Demeter Str. Balcescu Nicolae 23 sec. XIX
BRASOV
municipiul
BRASOV
Nr.
crt.
municipiul
105 BV-II-m-B-11324 Casa Str. Balcescu Nicolae 32 prima jum. a sec. XIX
BRASOV
municipiul
106 BV-II-m-B-11325 Casa Str. Balcescu Nicolae 36 prima jum. a sec. XIX
BRASOV
Casa Johannes municipiul
107 BV-II-m-B-11326 Str. Balcescu Nicolae 40 sec. XV-XIX
Honterus BRASOV
municipiul
108 BV-II-m-B-11327 Casa Friedrich Wolf Str. Balcescu Nicolae 42 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
112 BV-II-m-B-11331 Cazarma Neagra Str. Balcescu Nicolae 56 1796
BRASOV
municipiul
113 BV-II-m-B-11332 Casa Str. Balcescu Nicolae 61 1818
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
115 BV-II-m-B-11334 Casa Str. Balcescu Nicolae 65 sec. XVII
BRASOV
municipiul
116 BV-II-m-B-11335 Casa Str. Beckner Hans 2 sec. XVIII - XIX
BRASOV
municipiul Str. Bisericii Sf. Nicolae
117 BV-II-m-B-11337 Casa 1787
BRASOV 11
municipiul Str. Bisericii Sf. Nicolae
118 BV-II-m-B-11338 Casa 1782
BRASOV 18
municipiul
119 BV-II-m-B-11431 Casa Str. Lunga 24 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
120 BV-II-m-B-11432 Casa Str. Lunga 26 1777
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
122 BV-II-m-B-11434 Casa Str. Lunga 32 sf. sec. XIX
BRASOV
municipiul
123 BV-II-m-B-11435 Casa Str. Lunga 33 cca.1800
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
126 BV-II-m-B-11438 Casa Str. Lunga 70 sec. XIX
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
129 BV-II-m-B-11441 Casa Michael Hann Str. Lunga 87 sec. XIX
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
132 BV-II-m-B-11444 Casa Str. Lunga 97 -99 sec. XVIII - XIX
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
134 BV-II-m-B-11446 Casa Str. Lunga 113 inc. sec. XIX
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
Nr.
crt.
municipiul
139 BV-II-m-B-11451 Casa Str. Lunga 134 -136 inc. sec. XIX
BRASOV
municipiul
140 BV-II-m-B-11452 Casa Str. Lunga 139 inc. sec. XIX
BRASOV
municipiul
141 BV-II-m-B-11453 Casa Str. Lunga 147 sec. XVIII - XIX
BRASOV
municipiul
142 BV-II-m-B-11454 Casa Str. Lunga 150 sec. XVIII - XIX
BRASOV
municipiul
BRASOV
Biserica municipiul Str. Cantacuzino Ion,
144 BV-II-m-B-11340.01 1777
evanghelica BRASOV doctor 2
Casa parohiala municipiul Str. Cantacuzino Ion,
145 BV-II-m-B-11340.02 sec. XVIII - XIX
evanghelica BRASOV doctor 4
municipiul Str. Cantacuzino Ion,
146 BV-II-m-B-11340.04 Poarta sec. XIX
BRASOV doctor 2 -4
municipiul
147 BV-II-m-B-11341 Casa Str. Castelului 5 sec. XIX
BRASOV
municipiul
148 BV-II-m-B-11342 Casa Str. Castelului 6 cca.1800
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
150 BV-II-m-B-11344 Casa Str. Castelului 10 sf. sec. XIX
BRASOV
municipiul
151 BV-II-m-B-11345 Casa Str. Castelului 12 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
152 BV-II-m-B-11346 Casa Str. Castelului 14 1786
BRASOV
municipiul
153 BV-II-m-B-11347 Casa Str. Castelului 20 sec. XVIII - XIX
BRASOV
municipiul
154 BV-II-m-B-11348 Casa Str. Castelului 22 sf. sec. XIX
BRASOV
municipiul
155 BV-II-m-B-11349 Casa Str. Castelului 30 inc. sec. XIX
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
160 BV-II-m-B-11355 Poarta de lemn Str. Castelului 55 sec. XIX
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
165 BV-II-m-B-11360 Casa Str. Castelului 126 inc. sec. XIX
BRASOV
municipiul
166 BV-II-m-B-11361 Casa Str. Cerbului 14 1786
BRASOV
municipiul
167 BV-II-m-B-11362 Casa Str. Cerbului 18 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
168 BV-II-m-B-11363 Casa Str. Cerbului 20 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
169 BV-II-m-B-11364 Casa Str. Cerbului 22 sec. XVI - XIX
BRASOV
municipiul
170 BV-II-m-B-11365 Casa Daniel Ridely Str. Cerbului 23 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
171 BV-II-m-B-11367 Casa Str. Cerbului 30 cca.1800
BRASOV
172 BV-II-m-B-11369 Casa sec. XIX
BRASOV Constantin 8
Nr.
crt.
173 BV-II-m-B-11372 Casa cca.1800
174 BV-II-m-B-11374 Casa sec. XVIII
Casa si poarta de municipiul Str. Brancoveanu
175 BV-II-m-B-11376 sec. XVIII
lemn BRASOV Constantin 35
178 BV-II-m-B-11380 Casa 1731
Conacul familiei
180 BV-II-m-B-11382 Brancoveanu - sec. XVII
Prinzhaus
Casa familiei municipiul Str. Brancoveanu
182 BV-II-m-B-11384 sec. XVIII
Brancoveanu BRASOV Constantin 51
municipiul
183 BV-II-m-B-11385 Casa Str. Coresi Diaconul 2 sec. XVI - XVIII
BRASOV
municipiul
184 BV-II-m-B-11386 Casa Str. Coresi Diaconul 4 sec. XVII - XIX
BRASOV
municipiul
185 BV-II-m-B-11387 Casa Str. Coresi Diaconul 6 sec. XVIII - XIX
BRASOV
municipiul
186 BV-II-m-B-11388 Poarta de lemn Str. Costitei 13 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
187 BV-II-m-B-11390 Casa Str. De Mijloc 2 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
188 BV-II-m-B-11392 Casa Str. De Mijloc 47 1681
BRASOV
Casa parohiala
municipiul
189 BV-II-m-B-11395 evanghelica a Str. Dealul de Jos 12 sec. XVIII
BRASOV
bisericii "Sf. Martin"
municipiul
189 BV-II-m-B-11396 Casa Str. Dinicu Grigoras 1 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
190 BV-II-m-B-11397 Casa Piata Enescu 2 1779
BRASOV
municipiul
191 BV-II-m-B-11398 Casa Piata Enescu 6 sf. sec. XIX
BRASOV
municipiul
192 BV-II-m-B-11399 Casa Piata Enescu 7 1769
BRASOV
municipiul
193 BV-II-m-B-11401 Casa Piata Enescu 12 sec. XVIII
BRASOV
Vila Baiulescu, azi
municipiul
194 BV-II-m-B-11403 sectie a Bibliotecii Bd. Eroilor 33 1888 - 1889
BRASOV
Judetene
Fosta Camera de
Comert, azi
municipiul
195 BV-II-m-B-11404 Biblioteca Bd. Eroilor 35 1928 - 1930
BRASOV
Judeteana "George
Baritiu"
municipiul
196 BV-II-m-B-11406 Casa Str. G”tt Johann 5 sec. XVII
BRASOV
Casa de editura municipiul
197 BV-II-m-B-11407 Str. Hirscher Apollonia 3 sec. XVI - XVIII
Ciurcu BRASOV
municipiul
198 BV-II-m-B-11408 Casa Str. Hirscher Apollonia 4 sec. XVI - XVIII
BRASOV
municipiul
199 BV-II-m-B-11409 Casa Str. Hirscher Apollonia 6 sec. XVII, sec. XIX
BRASOV
Sala de spectacole,
cafenea,
municipiul
200 BV-II-m-B-11410 restaurant-Reduta, Str. Hirscher Apollonia 8 1893
BRASOV
azi Centrul Cultural
"Reduta"
201 BV-II-m-B-11411 Casa municipiul Str. Hirscher Apollonia 9 sec. XVI - XVIII
Nr.
crt.
BRASOV
202 BV-II-m-B-11416 Casa 1780
BRASOV Johannes 4
Fosta casa a
203 BV-II-m-B-11418 Rectorului, azi 1772
BRASOV Johannes 6
locuinta
Fosta casa a
BRASOV Johannes 7
locuinta
Fosta casa a
BRASOV Johannes 8
locuinta
206 BV-II-m-B-11421 Casa paraclisierului sec. XVI - XIX
BRASOV Johannes 9
municipiul
207 BV-II-m-B-11422 Palatul Postelor Str. Iorga Nicolae 1 1907
BRASOV
municipiul
208 BV-II-m-B-11423 Casa Str. Lacea Constantin 26 1787
BRASOV
municipiul
209 BV-II-m-B-11425 Casa Str. Lacea Constantin 39 sec. XVIII
BRASOV
Hanul "La Vulturul
municipiul
210 BV-II-m-B-11426 de Aur", azi Scoala Str. Lunga 1 sec. XVIII - XIX
BRASOV
Populara de Arte
municipiul
211 BV-II-m-B-11427.02 Capela Str. Lunga 2 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
212 BV-II-m-B-11427.03 Zid de incinta Str. Lunga 2 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
213 BV-II-m-B-11427.04 Casa ingrijitorului Str. Lunga 2 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
216 BV-II-m-B-11430 Casa Str. Lunga 23 cca.1800
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
Biserica
municipiul
222 BV-II-m-B-11462 evanghelica Str. Maniu Iuliu 2 1787
BRASOV
maghiara Blumana
municipiul
223 BV-II-m-B-11463 Casa Str. Maniu Iuliu 3 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
224 BV-II-m-B-11464 Casa Str. Maniu Iuliu 20 sec. XVIII
BRASOV
Moara veche de municipiul
225 BV-II-m-B-11465 Str. Matei Basarab 23 sec. XVIII
scoarta BRASOV
municipiul Str. Mosoiu Traian,
BRASOV general 2
municipiul
227 BV-II-m-B-11468 Casa Lazar Str. Muresenilor 15 sec. XVI - XIX
BRASOV
Casa parohiala a
municipiul
228 BV-II-m-B-11469 bisericii romano- Str. Muresenilor 19 sec. XVI - XIX
BRASOV
catolice
municipiul
229 BV-II-m-B-11471 Casa Str. Muresenilor 23 sec. XVI - XIX
BRASOV
municipiul
230 BV-II-m-B-11472 Casa Str. Muresenilor 25 sec. XIX
BRASOV
Cercul Ofiterilor, azi municipiul
231 BV-II-m-B-11473 Str. Muresenilor 29 1936 - 1946
Cercul Militar BRASOV
232 BV-II-m-B-11474 Casa municipiul Str. Neajlov 7 sec. XVIII
Nr.
crt.
BRASOV
municipiul
233 BV-II-m-B-11475 Casa Str. Pajistei 5 1887
BRASOV
municipiul
234 BV-II-m-B-11476 Casa Str. Pajistei 17 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
237 BV-II-m-B-11479 Casa Grid Str. Pe Tocile 2 1773
BRASOV
Casa si poarta de municipiul
238 BV-II-m-B-11480 Str. Pe Tocile 26 sec. XVIII
lemn BRASOV
lemn BRASOV
240 BV-II-m-B-11482 Str. Pe Tocile 73 inc. sec. XIX
lemn BRASOV
municipiul
241 BV-II-m-B-11483 Poarta de lemn Str. Pe Tocile 83 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
242 BV-II-m-B-11484 Casa Str. Pe Tocile 110 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
243 BV-II-m-B-11485 Casa si poarta Str. Pe Tocile 116 sec. XVIII
BRASOV
lemn BRASOV
municipiul
245 BV-II-m-B-11488 Casa Str. Poarta Schei 2 sec. XIX
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
248 BV-II-m-B-11491 Casa Str. Poarta Schei 5 sec. XVI - XIX
BRASOV
municipiul
249 BV-II-m-B-11492 Casa Str. Poarta Schei 6 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
Casa Gottlieb municipiul
252 BV-II-m-B-11495 Str. Poarta Schei 9 sec. XVI
Fleischer BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
254 BV-II-m-B-11498 Casa Str. Poarta Schei 12 sec. XVI - XIX
BRASOV
municipiul
255 BV-II-m-B-11499 Casa Str. Poarta Schei 13 cca. 1700
BRASOV
municipiul
256 BV-II-m-B-11501 Casa Str. Poarta Schei 15 sec. XVI
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
260 BV-II-m-B-11506 Casa Str. Poarta Schei 20 1830
BRASOV
municipiul
261 BV-II-m-B-11507 Casa Str. Poarta Schei 21 sec. XVI - XVIII
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
265 BV-II-m-B-11511 Casa Str. Poarta Schei 25 sec. XVIII - XIX
BRASOV
266 BV-II-m-B-11512 Casa municipiul Str. Poarta Schei 26 sec. XIX
Nr.
crt.
BRASOV
Casa, azi birouri ale
municipiul
267 BV-II-m-B-11513 Comunitatii Str. Poarta Schei 27 sec. XIX
BRASOV
evreiesti
municipiul
BRASOV
municipiul
269 BV-II-m-B-11515 Sinagoga neologa Str. Poarta Schei 29 sec. XIX
BRASOV
municipiul
270 BV-II-m-B-11516 Casa, azi birouri Str. Poarta Schei 31 sec. XIX
BRASOV
municipiul
271 BV-II-m-B-11517 Casa Str. Poarta Schei 33 cca.1700
BRASOV
municipiul
272 BV-II-m-B-11519 Casa Str. Poarta Schei 37 1783
BRASOV
Fosta scoala de
gimnastica si municipiul
273 BV-II-m-B-11520 Str. Poarta Schei 39 1852
desen, azi Liceu BRASOV
sportiv
municipiul
274 BV-II-m-B-11521 Casa Str. Podul lui Grid 6 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
275 BV-II-m-B-11522 Casa Str. Postavarului 10 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
277 BV-II-m-B-11524 Casa Str. Postavarului 24 cca.1800
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
279 BV-II-m-B-11526 Casa Str. Postavarului 36 sec. XVII
BRASOV
municipiul
280 BV-II-m-B-11527 Casa Str. Postavarului 37 sec. XVIII - XIX
BRASOV
municipiul
281 BV-II-m-B-11528 Casa Str. Postavarului 42 sec. XVIII - XX
BRASOV
municipiul
282 BV-II-m-B-11529 Casa Str. Postavarului 66 sec. XVIII - XX
BRASOV
municipiul
283 BV-II-m-B-11531 Casa Str. Prundului 19 sec. XVII
BRASOV
municipiul
284 BV-II-m-B-11532 Casa Str. Prundului 25 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
285 BV-II-m-B-11533 Casa Nicolae Teclu Str. Prundului 41 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
286 BV-II-m-B-11534 Casa Nicolae Ciurcu Str. Prundului 57 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
287 BV-II-m-B-11535 Casa Str. Republicii 1 sec. XIX
BRASOV
Locuinta si spatiu municipiul
288 BV-II-m-B-11536 Str. Republicii 2 1583
comercial BRASOV
municipiul
289 BV-II-m-B-11537 Casa Str. Republicii 4 sec. XVI - XVII
BRASOV
municipiul
290 BV-II-m-B-11538 Casa Str. Republicii 8 sec. XVIII - XIX
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
292 BV-II-m-B-11541 Casa Str. Republicii 18 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
293 BV-II-m-B-11542 Casa Str. Republicii 22 sec. XVI
BRASOV
municipiul
294 BV-II-m-B-11543 Casa Str. Republicii 29 -31 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
296 BV-II-m-B-11545 Casa Str. Republicii 35 cca.1800
BRASOV
municipiul
297 BV-II-m-B-11546 Casa Teutsch Str. Republicii 38 sec. XVIII
BRASOV
municipiul sec. XVIII (locuinta),
298 BV-II-m-B-11547 Casa Str. Republicii 48
BRASOV sec. XIX (vitrina)
Nr.
crt.
municipiul
299 BV-II-m-B-11548 Casa Str. Richter Paul 2 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul Str. Roth Stefan Ludwig
302 BV-II-m-B-11551 Casa sec. XVIII - XIX
BRASOV 3
municipiul
303 BV-II-m-B-11552 Casa Str. Sadoveanu Mihail 18 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
304 BV-II-m-B-11553 Casa Str. Saftu Vasile Dr. 3 -5 1753
BRASOV
municipiul
305 BV-II-m-B-11555 Casa si poarta Str. Saftu Vasile Dr. 27 1800 - 1850
BRASOV
municipiul
306 BV-II-m-B-11556 Casa (corp A) Str. Saftu Vasile Dr. 42 1845
BRASOV
307 BV-II-m-B-11557.01 Str. Saftu Vasile Dr. 57 1824 - 1825
Treime"-Pe Tocile BRASOV
municipiul
308 BV-II-m-B-11557.02 Azil de batrani Str. Saftu Vasile Dr. 57 sec. XIX
BRASOV
Casa parohiala a
municipiul
309 BV-II-m-B-11558 bisericii "Sf. Str. Saftu Vasile Dr. 59 1781
BRASOV
Treime"-Pe Tocile
Casa Albrichsfeld- municipiul
310 BV-II-m-B-11560 Piata Sfatului 1 1587
Kamner BRASOV
municipiul
311 BV-II-m-B-11561 Casa Vasady Piata Sfatului 2 sec. XVI - XX
BRASOV
Biserica "Adormirea municipiul
312 BV-II-m-B-11562.01 Piata Sfatului 3 sf .sec. XIX
Maicii Domnului" BRASOV
municipiul sf. sec. XIX, cu pivnite sf
313 BV-II-m-B-11562.02 Casa parohiala Piata Sfatului 3
BRASOV .sec. XVIII
municipiul
314 BV-II-m-B-11563 Casa Czeides Piata Sfatului 4 sec. XVI - XVIII
BRASOV
municipiul
315 BV-II-m-B-11564 Casa Wallbaum Piata Sfatului 5 sec. XVI - XVIII
BRASOV
municipiul
316 BV-II-m-B-11565 Casa Fabritius Piata Sfatului 6 sec. XVI - XIX
BRASOV
municipiul
317 BV-II-m-B-11566 Casa Mandl Piata Sfatului 7 sec. XIX
BRASOV
municipiul
318 BV-II-m-B-11567 Casa Piata Sfatului 8 sec. XVI- XIX
BRASOV
municipiul
319 BV-II-m-B-11568 Casa din curte Piata Sfatului 10 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
320 BV-II-m-B-11570 Casa Piata Sfatului 12 sec. XVII - XIX
BRASOV
Fosta farmacie "La municipiul
321 BV-II-m-B-11571 Piata Sfatului 13 sec. XVII - XIX
Harap" BRASOV
Casa Cziegler, pe
municipiul
322 BV-II-m-B-11575 locul primei Piata Sfatului 17 1512
BRASOV
farmacii a orasului
Casa Filstich- municipiul
323 BV-II-m-B-11576 Piata Sfatului 18 sec. XVI - XVIII
Plecker BRASOV
municipiul
324 BV-II-m-B-11577 Casa Stefanovitsch Piata Sfatului 19 sec. XIX
BRASOV
municipiul
325 BV-II-m-B-11578 Casa Piata Sfatului 21 sec. XV - XX
BRASOV
municipiul
326 BV-II-m-B-11579 Casa Piata Sfatului 22 sec. XVI - XVIII
BRASOV
municipiul
327 BV-II-m-B-11580 Palatul Safrano Piata Sfatului 23 sec. XIX
BRASOV
municipiul
328 BV-II-m-B-11581 Casa Piata Sfatului 24 sec. XVIII - XIX
BRASOV
municipiul
329 BV-II-m-B-11583 Casa Seuler Piata Sfatului 27 sec. XVI - XVIII
BRASOV
municipiul
330 BV-II-m-B-11584 Casa Piata Sfatului 28 sec. XVI - XIX
BRASOV
municipiul
331 BV-II-m-B-11585 Casa Piata Sfatului 29 sec. XVI - XIX
BRASOV
Nr.
crt.
municipiul Str. Saguna Andrei,
332 BV-II-m-B-11588 Scoala Popazu sec. XVIII
BRASOV mitropolit 2
municipiul
333 BV-II-m-B-11590 Casa Barac Piata Unirii 3 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
334 BV-II-m-B-11592 Casa Piata Unirii 12 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
335 BV-II-m-B-11593 Casa Str. Vrancei 3 1733
BRASOV
municipiul
336 BV-II-m-B-11594 Casa Str. Weiss Michael 10 1796
BRASOV
Hanul "La Soarele
municipiul
337 BV-II-m-B-11596 de aur", azi Scoala Str. Buzoianu, colonel 1 1834
BRASOV
de muzica
Cimitirul bisericii
BV-IV-m-A- municipiul
338 "Adormirea Maicii Str. Bisericii Romane 47 sec. XVIII - XIX
11336.02 BRASOV
Domnului"
Cimitirul bisericii
339 evanghelice "Sf. Str. Lunga 251 sec. XIII - XIX
11461.02 BRASOV
Bartolomeu"
Troita capitanului municipiul
340 BV-IV-m-A-11873 Str. Birt Ilie, capitan 34 1748
Ilie Birt BRASOV
Troita Capitanului municipiul
341 BV-IV-m-A-11903 Piata Unirii 1762
Ilie Birt BRASOV
Cripta bisericii
BV-IV-m-B- municipiul In cimitirul bisericii
342 evanghelice sec. XIX
11340.03 BRASOV evanghelice "Blumana"
"Blumana"
Cimitirul bisericii
BV-IV-m-B- municipiul Str. Cantacuzino Ion,
343 evanghelice sec. XVIII - XIX
11340.05 BRASOV doctor 2
"Blumana"
municipiul
344 BV-II-m-B-11866 Casa Sextil Puscariu Str. Baritiu Gh. 12 sec. XIX
BRASOV
municipiul
345 BV-II-m-B-20270 Casa Str. Pe Tocile 15 1837
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
BRASOV
municipiul
348 BV-II-m-B-20274 Casa Str. Pe Tocile 158 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
349 BV-II-m-B-20275 Casa Str. Piatra Mare 61 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
350 BV-II-m-B-20276 Casa Str. Saftu Vasile Dr. 77 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
351 BV-II-m-B-20277 Casa Str. Tibles 8 sec. XVIII
BRASOV
municipiul
352 BV-II-m-B-20906 Palatul Czell Piata Sfatului 26 1903
BRASOV
Delimitare: NE - Bd.
Eroilor, str. Dobrogeanu
Gherea; NV - canalul
Graft si versantul sudic
Centrul istoric - municipiul
353 BV-II-s-A-11295 al dealului Romurilor; SV sec. XIV - XX
Cetatea Brasovului BRASOV
- Sirul Beethoven si
Aleea Tiberiu
Brediceanu, versantul
nordic al dealului Tampa
Delimitare:NE - Sirul
Beethoven, Aleea
Brediceanu Tiberiu; NV -
versantul sudic al
dealului Warthe; S si SV
Ansamblul urban municipiul
354 BV-II-s-B-11296 - versantul nordic al sec. XIV - XX
"Scheii Brasovului" BRASOV
dealului Tampa, str.
Constantin Brancoveanu,
Nisipului de Jos, Nisipului
de Sus, Macin, Coltul
Putinarilor, Gen.Traian M
355 BV-I-m-B-11257.01 Asezare municipiul Cartier Noua, intravilan Hallstatt timpuriu
Nr.
crt.
BRASOV
municipiul
356 BV-I-m-B-11257.02 Asezare Cartier Noua, intravilan Epoca bronzului tarziu
BRASOV
"Dealul Sprenghi",
Fortificatie municipiul
357 BV-I-m-B-11258.01 "Stadionul Municipal", sec. XIII - XIV
medievala BRASOV
"Biserica Sf. Bartolomeu"
"Dealul Sprenghi",
municipiul
358 BV-I-m-B-11258.02 Asezare romana "Stadionul Municipal", sec. II - III p. Chr.
BRASOV
"Dealul Sprenghi",
municipiul
359 BV-I-m-B-11258.03 Asezare dacica "Stadionul Municipal", LatŠne
BRASOV
"Dealul Sprenghi",
municipiul
360 BV-I-m-B-11258.04 Asezare "Stadionul Municipal", Epoca bronzului
BRASOV
Ruinele Cetatii municipiul
361 BV-I-m-B-11259.01 "Dealul Tampa" sec. XIII
Brassovia BRASOV
municipiul
362 BV-I-m-B-11259.02 Asezare "Dealul Tampa" LatŠne
BRASOV
municipiul
363 BV-I-m-B-11259.03 Asezare fortificata "Dealul Tampa" Hallstatt
BRASOV
Situl arheologic de
la Brasov, punct municipiul "Dealul Melcilor"
364 BV-I-s-A-11256 Epoca bronzului
Dealul Melcilor BRASOV ("Schneckenberg")
(Schnekenberg)
Situl arheologic de
municipiul
365 BV-I-s-B-11257 la Brasov, punct Cartier Noua, intravilan
BRASOV
Cartier Noua
Situl arheologic de "Dealul Sprenghi",
municipiul
366 BV-I-s-B-11258 la Brasov, punct "Stadionul Municipal",
BRASOV
"Dealul Sprenghi" "Biserica Sf. Bartolomeu"
Situl arheologic de
municipiul
367 BV-I-s-B-11259 la Brasov, punct "Dealul Tampa"
BRASOV
"Dealul Tampa"
Cimitirul bisericii
368 "Sf. Treime"- Str. Baritiu Gh. 12 sec. XVIII - XIX
11307.02 BRASOV
Greceasca
BV-IV-m-B- Cimitirul evanghelic municipiul
369 Str. Lunga 2 sec. XVIII
11427.01 "Brasovul Vechi" BRASOV
Cimitirul bisericii
BV-IV-m-B- municipiul
370 "Sf. Treime"-Pe Str. Saftu Vasile Dr. 57 sec. XIX - XX
11557.03 BRASOV
Tocile
BV-IV-m-B- Mausoleul Eroilor municipiul
371 Str. Saftu Vasile Dr. 57 1920 - 1940
11557.04 din 1918 BRASOV
Troita Junilor
municipiul Str. Invatatorilor, la
372 BV-IV-m-B-11863 Batrani sau Crucea 1810
BRASOV intersectia cu str.Variste
din Variste
municipiul La intersectia str. Pajistei
373 BV-IV-m-B-11864 Cruce de piatra sec. XVIII
BRASOV cu str. Dr. Saftu Vasile
Pe dealul Warthe, langa
Troita Junilor municipiul
374 BV-IV-m-B-11865 drumul spre Poiana sec. XIX
Rosiori BRASOV
Brasov
municipiul in cimitirul bisericii "Sf.
375 BV-IV-m-B-11867 Crucea din Cutun 1292
BRASOV Treime"-Greceasca
Casa Stefan municipiul
376 BV-IV-m-B-11868 Str. Baritiu Gh. 28 sf. sec. XVIII
Demeter BRASOV
Casa Cincinat municipiul
377 BV-IV-m-B-11869 Str. Balcescu Nicolae 26 sec. XVIII - XIX
Pavelescu BRASOV
Casa Adolf municipiul
378 BV-IV-m-B-11870 Sirul Beethoven 1 sec. XVIII
Meschend”rfer BRASOV
Casa capitanului Ilie municipiul Str. Birt Ilie, capitan 34
379 BV-IV-m-B-11871 sec. XVIII
Birt BRASOV Pe Tocile 19A
Casa Dumitru municipiul
380 BV-IV-m-B-11872 Str. Birt Ilie, capitan 11 sec. XIX
Orghidan BRASOV
Casa Andrei
Muresianu si municipiul
381 BV-IV-m-B-11874 Str. Castelului 38 sec. XIX
Constantin BRASOV
Secareanu
Nr.
crt.
Casa negustorului municipiul
382 BV-IV-m-B-11875 Str. Castelului 41 sec. XIX
Radu Pascu BRASOV
municipiul
383 BV-IV-m-B-11876 Casa Lang Str. Castelului 57 sec. XVIII
BRASOV
Hanul Maria D. municipiul
384 BV-IV-m-B-11877 Str. Castelului 91 sf. sec. XVIII
Orghidan BRASOV
"Crucea municipiul
385 BV-IV-m-B-11878 Pe Dealul Gorita 1671
Musicoiului" BRASOV
municipiul
386 BV-IV-m-B-11879 Cruce Str. Curcanilor 20 1781
BRASOV
Crucea de la municipiul
387 BV-IV-m-B-11880 Str. Curcanilor 29 1761
Hiroada BRASOV
Crucea de la Stim municipiul
388 BV-IV-m-B-11881 Str. Curcanilor 36 1871
(Crucea din Grui) BRASOV
Casa pictorului municipiul
389 BV-IV-m-B-11882 Str. Dealul Spirii 26 sec. XX
Gustav Kollar BRASOV
Casa Adolf si Harald municipiul Str. Demetrescu Traian
390 BV-IV-m-B-11883 sec. XX
Meschend”rfer BRASOV 13
municipiul
391 BV-IV-m-B-11884 Casa Ciurcu Str. Hirscher Apollonia 1 sec. XIX
BRASOV
Casa David municipiul Str. Hirscher Apollonia
392 BV-IV-m-B-11885 sec. XIX
Iordache BRASOV 14
municipiul Str. Hirscher Apollonia
393 BV-IV-m-B-11886 Casa Bucur Pop sf. sec. XVIII
BRASOV 18
municipiul
394 BV-IV-m-B-11887 Casa Radu Olteanu Str. Iorga Nicolae 4 sec. XX
BRASOV
in cimitirul Bisericii
Mormantul lui Virgil municipiul
395 BV-IV-m-B-11888 ,Cuvioasa Paraschiva- 1915
Onitiu (1864-1915) BRASOV
Groaveri"
Mormantul lui in cimitirul Bisericii
municipiul
396 BV-IV-m-B-11889 Andrei Muresianu ,Cuvioasa Paraschiva- 1863
BRASOV
(1816-1863) Groaveri"
Casa Constantin municipiul
397 BV-IV-m-B-11890 Str. Lacea Constantin 6 sec. XVIII
Lacea BRASOV
municipiul
398 BV-IV-m-B-11891 Casa Lucian Blaga Str. Lacea Constantin 10 sec. XIX
BRASOV
Fostul hotel
"Bucuresti" - loc municipiul
399 BV-IV-m-B-11892 Str. Lunga 5 1866
memorial Alexandru BRASOV
Ioan Cuza
Casa artistului municipiul
400 BV-IV-m-B-11893 Str. Lunga 10 sec. XX
plastic Irina Lukasz BRASOV
Casa artistului
municipiul
401 BV-IV-m-B-11894 plastic Mattis Str. Lunga 143 sec. XX
BRASOV
Teutsch
Casa pictorului municipiul
402 BV-IV-m-B-11895 Str. Mironescu Stefan 6 sec. XX
Stefan Mironescu BRASOV
Crucea de pe municipiul Str. Mosoiu Traian,
403 BV-IV-m-B-11896 sec. XVIII
Cacova BRASOV general 22
municipiul Str. Mosoiu Traian,
404 BV-IV-m-B-11897 Cruce de piatra 1887
BRASOV general 46
municipiul
405 BV-IV-m-B-11898 Casa Karl H•bner Str. Olteniei 1 sec. XX
BRASOV
Troita cu cruce de municipiul
406 BV-IV-m-B-11899 Str. Pajistei 61 1887
piatra BRASOV
municipiul
407 BV-IV-m-B-11900 Casa St. O. Iosif Str. Prundului 4 sec. XIX
BRASOV
municipiul
408 BV-IV-m-B-11901 Casa George Baritiu Str. Republicii 43 sec. XIX
BRASOV
municipiul
409 BV-IV-m-B-11902 Casa Gheorghe Nica Str. Sf. Ioan 11 sec. XX
BRASOV
municipiul
410 BV-IV-m-B-11904 Cruce de piatra Coasta Prundului 1713
BRASOV
Hanul "La ingerul municipiul
411 BV-IV-m-B-11905 Str. Weiss Michael 23 sec. XIX
auriu" BRASOV
SACELE
Ansamblul "Str. municipiul Str. Bisericii Romane,
Bisericii Romane" SACELE ambele laturi ale strazii
Nr.
crt.
Ansamblul "Str. municipiul Str. Dragalina Ioan
2 BV-II-a-B-11786 sec. XIX
Dragalina" SACELE General 52 -66
Ansamblul bisericii
municipiul
3 BV-II-a-B-11792 "Sf. Arhangheli"- Str. Jinga Victor, prof. sec. XIX
SACELE
Satulung
Ansamblul bisericii
municipiul
4 BV-II-a-B-11796 "Sf. Adormire a Str. Minea Ilie 227 -232 sec. XVIII - XIX
SACELE
Maicii Domnului"
Ansamblul bisericii
"Adormirea Maicii municipiul
5 BV-II-a-B-11806 Bd. Moroianu, general sec. XIX - XX
Domnului"- SACELE
Satulung
Biserica "Sf.
municipiul
6 BV-II-m-B-11792.01 Arhangheli"- Str. Jinga Victor, prof. 1794 - 1799
SACELE
Satulung
municipiul
7 BV-II-m-B-11792.02 Scoala veche Str. Jinga Victor, prof. sf.sec. XVIII -sec. XIX
SACELE
municipiul
8 BV-II-m-B-11792.03 Zid de incinta Str. Jinga Victor, prof. sec. XIX
SACELE
9 BV-II-m-B-11794 Str. Jinga Victor, prof. 4 1882
lemn SACELE
municipiul
10 BV-II-m-B-11795 Casa Str. Jinga Victor, prof. 14 1846
SACELE
municipiul
11 BV-II-m-B-11796.02 Scoala veche Str. Minea Ilie 227 -232 1822 - 1837
SACELE
12 BV-II-m-B-11796.04 Str. Minea Ilie 227 -232 1822 - 1837
turn de poarta SACELE
municipiul
13 BV-II-m-B-11797 Casa si poarta Str. Mocanilor 66 1864
SACELE
municipiul
14 BV-II-m-B-11781 Casa Bd. Brasovului 76 1848
SACELE
municipiul
15 BV-II-m-B-11782 Casa Str. Cosbuc George 8 sec. XIX
SACELE
Biserica "Sf.
Nicolae"-Baciu" cu municipiul Str. Cuza Alexandru Ioan 1808 - 1809, (biserica),
16 BV-II-m-B-11783
poarta si zid de SACELE 56 1823 (poarta)
incinta
municipiul Str. Dragalina Ioan
17 BV-II-m-B-11784 Poarta de lemn 1815
SACELE General 27
municipiul
18 BV-II-m-B-11788 Casa Str. Horea 1 1900
SACELE
municipiul
19 BV-II-m-B-11790 Casa Str. Horea 18 1856
SACELE
municipiul
20 BV-II-m-B-11798 Casa Str. Mocanilor 73 1810
SACELE
municipiul
SACELE
municipiul Bd. Moroianu, general
SACELE 379
23 BV-II-m-B-11804 Casa 1895
SACELE 382
Biserica "Adormirea
municipiul
24 BV-II-m-B-11806.01 Maicii Domnului"- Bd. Moroianu, general 1812 - 1819
SACELE
Satulung
municipiul
25 BV-II-m-B-11806.03 Zid de incinta Bd. Moroianu, general sec. XIX
SACELE
municipiul
26 BV-II-m-B-11807 Casa Str. Unirii 5 1860-1880
SACELE
municipiul
27 BV-II-m-B-11808 Casa si poarta Str. Unirii 26 1907
SACELE
Bd. Moroianu General, la
municipiul
28 BV-IV-m-B-11921 Troita intersectia cu str. sec. XVIII
SACELE
Tarlungeni
Str. Jinga Victor Prof.,
Troita cu crucea de municipiul
29 BV-IV-m-B-11922 colt cu str. Cosbuc sec. XIX
piatra pictata SACELE
George
municipiul
30 BV-IV-m-B-11923 Casa Magheru Darie Str. Magheru Darie 39 sec. XIX
SACELE
Nr.
crt.
Bd. General Moroianu,
de la intersectia cu str.
Ansamblul municipiul
31 BV-II-a-A-11777 Unirii pana la intersectia sec. XIX - XX
"Mocanime" SACELE
cu str. Cetinii si str.
Dragalina Ioan General
Ansamblul bisericii
municipiul
32 BV-II-a-A-11780 "Sf. Nicolae"- Str. Bisericii Romane sec. XVIII
SACELE
Cernatu
Ansamblul "Str. municipiul Str. Jinga Victor Prof.,
Prof. Victor Jinga" SACELE ambele laturi ale strazii
34 BV-II-m-A-11780.01 Str. Bisericii Romane 1781 - 1783
Nicolae"-Cernatu SACELE
35 BV-II-m-A-11780.02 Str. Bisericii Romane sec. XVIII
turn-clopotnita SACELE
municipiul
36 BV-II-m-A-11791 Casa Poenaru Str. Horea 34 1818
SACELE
Biserica "Sf.
municipiul
37 BV-II-m-A-11796.01 Adormire a Maicii Str. Minea Ilie 227 -232 1781 - 1783
SACELE
Domnului"-Turches
municipiul
SACELE
39 BV-II-m-B-11801 Casa 1844
SACELE 303
40 BV-II-m-B-11802 Casa 1876
SACELE 304
municipiul Str. Dragalina Ioan
SACELE General 66
municipiul
SACELE
43 BV-II-m-B-20281 Casa 1838
SACELE 318
44 BV-II-m-B-20283 Poarta de lemn 1806
SACELE 374
45 BV-II-m-B-20284 Poarta de lemn sec. XIX
SACELE 376
municipiul
46 BV-II-m-B-20285 Casa Str. Plevnei 1 sec .XIX
SACELE
municipiul
47 BV-II-m-B-20286 Poarta de lemn Str. Unirii 48 1929
SACELE
municipiul
48 BV-II-m-B-20907 Casa Belloiu Str. Narciselor 31 1838
SACELE
In curtea bisericii "Sf.
49 Cruce de piatra Adormire a Maicii 1900
11796.03 SACELE
Domnului"
, in curtea bisericii
50 Troita de lemn "Adormirea Maicii 1918
11806.02 SACELE
Domnului"-Satulung
CODLEA
Ansamblul bisericii
oras
1 BV-II-a-A-11643 evanghelice Str. Lunga 113 sec. XIII - XIX
CODLEA
fortificate
Str. Iancu Avram, str.
Constitutiei, str. Lunga,
str. Horia, str. Magurii,
str. Laterala,str. Noua,
Ansamblul urban oras
2 BV-II-a-B-11641 str. Scheilor, str. sec. XVIII - XIX
"Centrul istoric" CODLEA
Vladimirescu Tudor, str.
Cetatii, casele de pe
ambele laturi ale
strazilor
oras Str. Kogalniceanu Mihail
3 BV-II-m-B-11642 Casa Iacob Moise 1857
CODLEA 4
oras
4 BV-II-m-B-11644 Fosta Primarie Str. Lunga 113 1829
CODLEA
oras
5 BV-II-m-B-11645 Casa Str. Magurii 3 1647
CODLEA
oras
6 BV-II-m-B-11646 Casa Str. Magurii 7 sec. XVIII
CODLEA
Nr.
crt.
oras
7 BV-II-m-B-11647 Casa Str. Noua 6 1769
CODLEA
Fortificatia oras
8 BV-I-m-A-11267.01 "Magura Codlei" sec. X - XIII
medievala CODLEA
Asezare dacica oras
9 BV-I-m-A-11267.02 "Magura Codlei" sec. I a.Chr. - I p.Chr.
fortificata CODLEA
Casa pictorului oras Str. Balcescu Nicolae 45
10 BV-IV-m-B-11911 sec. XX
Aurel Bordenache CODLEA B
oras
11 BV-IV-m-B-11912 Casina Romana Str. Constitutiei 48 1800
CODLEA
oras
12 BV-IV-m-B-11913 Scoala germana Str. Magurii 4 1772
CODLEA
Casa pictorului oras
13 BV-IV-m-B-11914 Str. Magurii 13 sec. XIX
Eduard Morres CODLEA
Casa scriitorului
oras
14 BV-IV-m-B-11915 popular Michael Str. Magurii 20 sec. XIX
CODLEA
K”niges
Biserica oras
15 BV-II-m-A-11643.01 Str. Lunga 113 sec. XIII
evanghelica CODLEA
Incaperi pentru oras
16 BV-II-m-A-11643.02 Str. Lunga 113 sec. XV
provizii CODLEA
Incinta fortificata,
oras
17 BV-II-m-A-11643.03 cu turnuri de Str. Lunga 113 sec. XV - XIX
CODLEA
aparare
Situl arheologic de oras
18 BV-I-s-A-11267 "Magura Codlei"
la Codlea CODLEA
GHIMBAV
Biserica oras
1 BV-II-m-A-11702.01 Str. Morii 170 sec. XIII - XV
evanghelica Ghimbav
Incinta fortificata cu oras
2 BV-II-m-A-11702.02 Str. Morii 170 sec. XV - XVI
cinci turnuri Ghimbav
oras
3 BV-II-m-B-11700 Casa 85 sec. XVIII
Ghimbav
Biserica "Sf. oras
4 BV-II-m-B-11701 Str. Iancu Avram 316 1780
Treime" Ghimbav
oras
5 BV-II-m-B-11703 Casa Str. Scolii 259 1789
Ghimbav
oras
6 BV-II-m-B-11704 Casa Str. Pietii 75 sec. XVIII
Ghimbav
Ansamblul bisericii
oras
7 BV-II-a-A-11702 evanghelice Str. Morii 170 sec. XIII - XIX
Ghimbav
fortificate
HARMAN
Ansamblul bisericii Harman
1 BV-II-a-A-11715 evanghelice Str. Pietii 2 sec. XIII - XVIII
fortificate
2 BV-II-m-A-11714 Casa Harman Str. Dorobanti 81 1769
Biserica Harman
3 BV-II-m-A-11715.01 Str. Pietii 2 sec. XIII - XVIII
evanghelica
4 BV-II-m-A-11715.02 Capela Harman Str. Pietii 2 sec. XIII - XVI
Incinta fortificata, Harman
cu turnuri, acces
5 BV-II-m-A-11715.03 fortificat, si incaperi Str. Pietii 2 sec. XIII - XVI
pentru provizii,
anexe
6 BV-II-m-A-11715.04 Santul fortificatiei Harman Str. Pietii 2 sec. XVI
Situl arheologic de Harman
7 BV-I-s-B-11279 Dealul Lempes
la Harman
Fortificatie Harman
8 BV-I-m-B-11279.01 Dealul Lempes sec. XI - XII
medievala timpurie
9 BV-I-m-B-11279.02 Asezare dacica Harman Dealul Lempes sec. III a. Chr. - I p. Chr.
10 BV-I-m-B-11279.03 Asezare Harman Dealul Lempes Hallstatt
11 BV-I-m-B-11279.04 Asezare Harman Dealul Lempes Epoca bronzului
12 BV-I-m-B-11279.05 Asezare Harman Dealul Lempes Neolitic
SANPETRU
Biserica "Sf. Sanpetru
1 BV-II-m-A-11816 Str. Bisericii Romane 556 1781
Nicolae"
2 BV-II-m-A-11817.01 Biserica Sanpetru Str. Republicii 641 1795 - 1797
Nr.
crt.
evanghelica
Capela Corpus Sanpetru
3 BV-II-m-A-11817.02 Str. Republicii 641 sec. XIII - XV
Christi
Casa Zaharia Sanpetru
4 BV-IV-m-B-11924 Str. Republicii 614 sec. XX
Barsan
Ansamblul bisericii Sanpetru
5 BV-II-a-A-11817 evanghelice Str. Republicii 641 sec. XIII - XIX
fortificate
Incinta fortificata Sanpetru
interioara, cu
turnuri, fosta
6 BV-II-m-A-11817.03 locuinta fortificata Str. Republicii 641 sec. XV - XVII
de pe latura sudica,
incaperi pentru
provizii
Incinta fortificata Sanpetru
7 BV-II-m-A-11817.04 exterioara, cu Str. Republicii 641 sec. XV - XVII
turnuri, zwinger
BOD
Ansamblul bisericii Bod Str. Saguna Andrei,
1 BV-II-a-B-11606 sec. XVIII - XIX
"Sf. Nicolae" mitropolit 384
Ansamblul bisericii Bod
Str. Vladimirescu Tudor
2 BV-II-a-B-11607 evanghelice sec. XIII - XIX
137
fortificate
Bod "Dealul Popilor" Epoca medievala
3 BV-I-m-B-11261.01 Asezare
("Gorganul de la pod") timpurie
Bod "Dealul Popilor"
4 BV-I-m-B-11261.02 Asezare Epoca romana
("Gorganul de la pod")
5 BV-I-m-B-11261.03 Asezare Hallstatt
6 BV-I-m-B-11261.04 Asezare LatŠne
7 BV-I-m-B-11261.05 Asezare Epoca bronzului
Situl arheologic de Bod "Dealul Popilor"
8 BV-I-s-B-11261
la Bod ("Gorganul de la pod")
Biserica "Sf. Bod Str. Saguna Andrei,
9 BV-II-m-B-11606.01 1776
Nicolae" mitropolit 384
Biserica Bod Str. Vladimirescu Tudor
10 BV-II-m-B-11607.01 sec. XIII (turn)
evanghelica 137
Fragmente ale Bod Str. Vladimirescu Tudor
11 BV-II-m-B-11607.02 sec. XV
incintei fortificate 137
12 BV-I-m-B-11261.06 Asezare Neolitic
BV-IV-m-B- Bod Langa biserica "Sf.
13 Cruce de piatra 1874
11606.02 Nicolae"
HALCHIU
Biserica "Sf. Halchiu
1 BV-II-m-B-11707.01 Str. Bisericii 248 1791
Arhangheli"
2 BV-II-m-B-11707.02 Zid de incinta Halchiu Str. Bisericii 248 sec. XIX
3 BV-II-m-B-11708 Primarie Halchiu Str. Feldioarei 1 1848
Biserica Halchiu
4 BV-II-m-B-11709 Str. Feldioarei 470 1807
evanghelica
Ansamblul bisericii Halchiu
5 BV-II-a-B-11707 Str. Bisericii 248 sec. XVIII - XIX
"Sf. Arhangheli"
6 BV-II-m-B-11710 Casa Michael Roth Halchiu Str. Laterala 569 1781
Casa Victor Coltea, Halchiu
7 BV-II-m-B-11711 Str. Laterala 571 1773
cu poarta de lemn
8 BV-II-m-B-11712 Casa Peter Depner Halchiu Str. Morii 124 sec. XVIII
FELDIOARA
Ansamblul bisericii Feldioara
1 BV-II-a-A-11694 Str. Goga Octavian sec. XIII - XIX
evanghelice
2 BV-II-a-A-11695 Cetatea Feldioarei Feldioara Str. Goga Octavian sec. XIII - XV
Biserica Feldioara
3 BV-II-m-A-11694.01 Str. Goga Octavian sec. XIII
evanghelica
4 BV-II-m-A-11694.02 Zid incinta Feldioara Str. Goga Octavian sec .XIX
Biserica "Sf. Ioan Feldioara
5 BV-II-m-A-11696 Str. Iorga Nicolae 15 1788
Botezatorul"
Nr.
crt.
Monumentul Feldioara
studentilor sasi
6 BV-IV-m-A-11919 La marginea SV a satului 1913
cazuti in lupta in
1612
PREJMER
Ansamblul bisericii Prejmer
1 BV-II-a-A-11745 evanghelice Str. Mare 2 sec. XIII - XIX
fortificate
Biserica Prejmer
2 BV-II-m-A-11745.01 Str. Mare 2 inc.sec. XIII-sec. XVI
evanghelica
Incinta interioara, Prejmer
cu patru turnuri,
3 BV-II-m-A-11745.02 acces fortificat si Str. Mare 2 sec. XV - XVI
camere pentru
provizii
4 BV-II-m-A-11745.03 Incinta exterioara Prejmer Str. Mare 2 sec. XVI
Barbacana (curtea Prejmer
primariei), cu
5 BV-II-m-A-11745.04 Str. Mare 2 sec. XVI - XVII
camere de provizii,
anexe
Zwinger (curtea Prejmer
6 BV-II-m-A-11745.05 Str. Mare 2 sec. XVIII
brutarilor), anexe
7 BV-II-m-A-11745.06 Galerie cu arcade Prejmer Str. Mare 2 1856
Scoala confesionala Prejmer
evanghelica (trei
8 BV-II-m-A-11746 corpuri in incinta Str. Mare 8 -10 1846 - 1848
comuna), azi scoala
generala
9 BV-II-m-A-11748 Casa Prejmer Str. Pompierilor 13 1777
Biserica "Sf. Prejmer
10 BV-II-m-A-11750 Apostoli Petru si Str. Pajistei 1791
Pavel"
11 BV-II-m-B-11747 Casa Prejmer Str. Mare 586 sec. XVIII
12 BV-II-m-B-11749 Casa Prejmer Str. Cenusii 105 sec. XIX
13 BV-II-m-B-11751 Casa Prejmer Str. Brasovului 56 1830
14 BV-II-m-B-11752 Casa Prejmer Str. Brasovului 57 sec. XVII I-inc.sec. XIX
Prejmer Sit delimitat cf. avizului
15 BV-II-s-A-11744 Situl rural Prejmer de clasare 807/E/1998 al sec. XIII - XIX
Ministerului Culturii
RUPEA
Oras Rupea Str. Cetatii, intre
Ansamblul "Str. Cimitirul Evanghelic si
Cetatii" Blocuri, ambele laturi ale
strazii
Ansamblul "Str. Oras Rupea Str. Republicii, ambele
Republicii" laturi ale strazii
Incinta fortificata, Oras Rupea
3 BV-II-m-A-11698.02 cu doua turnuri si 108 sec. XV - XVI
zwinger
Incinta superioara, Oras Rupea
cu capela si incaperi La vest de localitate, pe
4 BV-II-m-A-11769.01 sec. XIV - XVII
pentru provizii Dealul Cohalmului
(pastrate partial)
Incinta mediana, cu Oras Rupea
La vest de localitate, pe
5 BV-II-m-A-11769.02 turnuri si incaperi sec. XIV - XVII
Dealul Cohalmului
pentru provizii
Incinta inferioara, Oras Rupea
cu turnuri, turn de La vest de localitate, pe
6 BV-II-m-A-11769.03 sec. XIV - XVIII
poarta, fantana, Dealul Cohalmului
anexe
Biserica Oras Rupea
7 BV-II-m-A-11774.01 Str. Republicii 147 sec. XV - XVIII
evanghelica
8 BV-II-m-B-11772 Casa Oras Rupea Str. Republicii 104 sec. XVII
9 BV-II-m-B-11773 Casa Oras Rupea Str. Republicii 117 1860
Oras Rupea Padurea lui Grigore
10 BV-I-m-B-11289.01 Asezare romana ("Grigoriwald"); "Valea sec. II - III p. Chr.
Florilor" ("Blumenthal")
11 BV-I-m-B-11289.02 Saline romane Oras Rupea Padurea lui Grigore
Nr.
crt.
("Grigoriwald"); "Valea
Oras Rupea Padurea lui Grigore
Situl arheologic de
12 BV-I-s-B-11289 ("Grigoriwald"); "Valea
la Rupea
Casa Nicolae Oras Rupea
13 BV-IV-m-B-11920 Str. Republicii 105 sec. XVIII
Filipescu
Ansamblul bisericii Oras Rupea
14 BV-II-a-A-11698 evanghelice 108 sec. XV - XIX
fortificate
Cetatea Rupea Oras Rupea
La vest de localitate, pe
15 BV-II-a-A-11769 (Cetatea sec. XIV - XVII
Dealul Cohalmului
Cohalmului)
Ansamblul bisericii Oras Rupea
16 BV-II-a-A-11774 Str. Republicii 147 sec. XV - XVIII
evanghelice
Biserica Oras Rupea
17 BV-II-m-A-11698.01 108 sec. XV
evanghelica
Zid de incinta cu Oras Rupea
18 BV-II-m-A-11774.02 Str. Republicii 147 sec. XVIII
turn-clopotnita
HOGHIZ
sat BOGATA
Ansamblul rural OLTEANA; Str. Principala, ambele
"Str. Principala" comuna laturi
HOGHIZ
sat
Ansamblul rural CUCIULATA; Str. Principala, zona din
"Str.Principala" comuna jurul bisericii ortodoxe
HOGHIZ
sat
Biserica "Cuvioasa CUCIULATA;
3 BV-II-m-A-11665 463 1784 - 1791
Paraschiva" comuna
HOGHIZ
sat
Biserica de lemn
CUCIULATA;
4 BV-II-m-B-11664 "Cuvioasa 369 1700 - 1752
comuna
Paraschiva"
HOGHIZ
sat HOGHIZ;
5 BV-II-m-B-11719.01 Biserica reformata comuna 267 1749
HOGHIZ
sat HOGHIZ;
6 BV-II-m-B-11719.02 Turn-clopotnita comuna 267 1749
HOGHIZ
sat HOGHIZ;
7 BV-I-m-A-11280.01 Asezare romana comuna "La Cetate" sec. II - III p. Chr.
HOGHIZ
sat HOGHIZ;
8 BV-I-m-A-11280.02 Castru roman comuna "La Cetate" sec. II - III p. Chr.
HOGHIZ
sat HOGHIZ;
9 BV-I-m-A-11280.03 Asezare dacica comuna "La Cetate" sec. II a. Chr. - I p. Chr.
HOGHIZ
sat
CUCIULATA;
10 BV-I-m-B-11274.01 Asezare "Plesita Pietroasa" Epoca bronzului
comuna
HOGHIZ
sat
CUCIULATA;
11 BV-I-m-B-11274.02 Asezare "Plesita Pietroasa" sec. III a. Chr. - I p. Chr.
comuna
HOGHIZ
sat
CUCIULATA;
12 BV-I-m-B-11275.01 Asezare "Stogul lui Cotofan" sec. I a. Chr. - I p. Chr.
comuna
HOGHIZ
sat
CUCIULATA;
13 BV-I-m-B-11275.02 Fortificatie "Stogul lui Cotofan" sec. I a. Chr - I p. Chr
comuna
HOGHIZ
14 BV-IV-m-B-11916 Casa Aron Pumnul sat 113 sec. XIX
Nr.
crt.
CUCIULATA;
comuna
HOGHIZ
sat HOGHIZ;
Ansamblul
15 BV-II-a-B-11717 comuna 75 sec. XVI - XIX
castelului Haller
HOGHIZ
sat HOGHIZ;
Ansamblul bisericii
16 BV-II-a-B-11719 comuna 267 1749
reformate
HOGHIZ
sat HOGHIZ;
Castelul Kalnoky,
17 BV-II-m-B-11716 comuna 75 sec. XIII
azi locuinta
HOGHIZ
sat HOGHIZ;
Castelul Haller, azi
18 BV-II-m-B-11717.01 comuna 75 sec. XVI - XIX
scoala
HOGHIZ
sat HOGHIZ;
19 BV-II-m-B-11717.02 Parc comuna 75 sec. XIX
HOGHIZ
sat HOGHIZ;
Castelul Guthman -
20 BV-II-m-B-11718 comuna 160 1553
Valenta
HOGHIZ
Situl arheologic de sat HOGHIZ;
21 BV-I-s-A-11280 la Hoghiz, punct "La comuna "La Cetate"
Cetate" HOGHIZ
sat
Situl arheologic de
CUCIULATA;
22 BV-I-s-B-11274 la Cuciulata, punct "Plesita Pietroasa"
comuna
"Plesita Pietroasa"
HOGHIZ
sat
Situl arheologic de
CUCIULATA;
23 BV-I-s-B-11275 la Cuciulata, punct "Stogul lui Cotofan"
comuna
"Stogul lui Cotofan"
HOGHIZ
MOIECIU
sat MOIECIU
Gospodaria Bucur DE SUS;
1 BV-II-m-B-11736 Valea Bangaleasa sec. XIX
Bangala comuna
MOIECIU
Tabelul 12 - Lista siturilor arheologice identificate in judetul Brasov, in zonele de interes pentru proiect3
Cod RAN4 Denumire Categorie Tip Localitate Cronologie Afişare

hartă
40615.01 Situl arheologic de la Bod - locuire civilă aşezare Bod, com. Bod Epoca romană, Afişează*
Dealul Popilor. Situl se află Epoca medievală,
la cca. 1 km E de sat, pe Latène, Hallstatt,
malul stâng al Oltului, pe o Epoca bronzului,
movilă aluvionară Eneolitic, Neolitic
/ sec. II a.-I
p.Chr
40615.02 Aşezarea din Latene de la locuire civilă aşezare Bod, com. Bod Latène Afişează
Bod. între sat şi Olt, pe
malul stâng al Oltului
40615.06 Aşezarea Wietenberg de la locuire civilă aşezare Bod, com. Bod Epoca bronzului Afişează
Bod. în aval de depozitul
militar, pe terasa din
stânga Oltului, în dreapta
pârâiaşulşui ce traversează
şoseaua Bod-Hărman
40615.03 Situl arheologic de la Bod - locuire civilă aşezare Bod, com. Bod Neolitic, Epoca Afişează
Lunca Braşovului bronzului
40615.09 Situl arheologic de la Bod - locuire civilă aşezare Bod, com. Bod Epoca bronzului, Afişează
3
Sursa:
http://ran.cimec.ro/sel.asp?nr=1&nrante=1&lpagante=20&lpag=100&Lang=RO&layers=&crsl=2&csel=2&clst=1&jud=
8&Oloc=1&campsel=jud
4
RAN = Registrul Arheologic National
hartă
Câmpul Caprei. Între Olt şi Hallstatt, Epoca
drumul de piatră spre romană, Epoca
cariera de piatră migraţiilor
40615.04 Aşezarea din epoca locuire civilă aşezare Bod, com. Bod Epoca migraţiilor Afişează
migraţiilor de la Bod. la / sec. IV
est-sud-est de Dealul
Popilor
40615.05 Situl arheologic de la Bod. locuire civilă aşezare Bod, com. Bod Epoca migraţiilor, Afişează
perimetrul mărginit de Epoca medievală /
părăiaşul care sec.III-IV, sec.
intersectează şoseaua VIII-IX
Bod-Hărman
Ansamblul vămii de la construcţie construcţie Bran, com. Bran Epoca medievală, Afişează
Bran Epoca modernă /
sec. XVI - XVII,
sec. XVIII
40642.01 Tezaurul roman de la Bran deposit tezaur Bran, com. Bran Epoca migraţiilor Afişează
/tezaur monetar / sec. III-IV
40642.04 Situl arheologic Ansamblul construcţie castel Bran, com. Bran Epoca medievală / Afişează
castelului de la Bran 1377 - 1382,
1377-1382;
1622; 1929,
1377-sec. XVII,
1622, 1377-
1382
40205.03 Situl arheologic de la locuire civilă aşezare Braşov, com. Latène, Epoca Afişează
Braşov - Dealul Sprenghi. Municipiul Braşov romană, Epoca
Situl se află pe dealul medievală, Epoca
Sprenghi, în marginea bronzului / sec. II
cartierului Bartolomeu, în - III, sec. XIV-XV,
stânga şoselei Braşov- sec. XII-XIII
Râşnov, între biserica Sf.
Bartolomeu şi Stadionul
Municipal
40205.11 Tezaurul roman de la depozit/teza tezaur Braşov, com. Epoca romană Afişează
Braşov ur monetar Municipiul Braşov
40205.05 Situl arheologic de la locuire aşezare Braşov, com. Latène, Epoca Afişează
Braşov - Pietrele lui fortificată Municipiul bronzului / sec. II
Solomon. cartier Schei, Braşov a. Chr. - 106 p.
intravilan Chr
40205.01 Aşezarea din epoca locuire civilă aşezare Braşov, com. Epoca bronzului Afişează*
bronzului de la Braşov - Municipiul
Schneckenberg. Braşov
intravilan
40205.02 Situl arheologic de la locuire civilă aşezare Braşov, com. Hallstatt, Epoca Afişează
Braşov - Uzinele ASTRA. Municipiul bronzului
cartier Noua (intravilan) Braşov
40205.04 Situl arheologic de la fortificaţie fortificaţie Braşov, com. Epoca medievală, Afişează*
Braşov - Dealul Tâmpa. Municipiul Latène, Hallstatt /
între Bastionul Ţesătorilor, Braşov sec. XI - XIII
Bastionul Frânghierilor şi
Bastioanele Postăvarilor şi
Tăbăcarilor
40205.09 Situl arheologic de la locuire aşezare Braşov, com. Latène, Epoca Afişează*
Braşov - Valea Cetăţii civilă Municipiul medievală,
Braşov Neolitic,
Eneolitic
40205.324 Crucea de piatră de la structură de cruce Braşov, com. Epoca modernă / Afişează
Braşov. Coasta Prundului cult/religioas Municipiul 1713
ă Braşov
40205.245 Bastionul Postăvarilor de la fortificaţie bastion Braşov, com. Epoca medievală / Afişează
Braşov. Cetatea Municipiul 1521
Braşovului Braşov
40205.244 Bastionul Frânghierilor de fortificaţie bastion Braşov, com. Epoca medievală / Afişează
la Braşov. Cetatea Municipiul 1416
Braşovului Braşov
40205.22 Biserica Sf. Martin de la structură de biserică şi Braşov, com. Epoca medievală / Afişează
Braşov cult/religioas necropolă Municipiul sec. XIV - XVIII
ă Braşov
hartă
40205.126 Bastionul Cojocarilor de la fortificaţie bastion Braşov, com. Epoca medievală / Afişează
Braşovului Braşov
40205.99 Ansamblul bisericii structură de biserică şi Braşov, com. Epoca medievală / Afişează
evangheliceSf. Bartolomeu cult/religioas necropolă Municipiul sec. XIII - XIX,
de la Braşov ă Braşov sec. XIII-XIX
40205.247 Bastionul ţesătorilor de la fortificaţie bastion Braşov, com. Epoca medievală / Afişează
Braşov. latura de V a Municipiul 1573
Cetăţii Braşovului Braşov
40205.312 Cruce de piatră la Braşov. structură de cruce Braşov, com. Epoca modernă / Afişează
La intersecţia str. Pajiştei cult/religioas Municipiul sec. XVIII
cu str. Dr. Saftu Vasile ă Braşov
40205.318 Crucea Muşicoiului de la structură de cruce Braşov, com. Epoca medievală / Afişează
Braşov. Pe dealul cult/religioas Municipiul 1671
Curcanilor ă Braşov
40205.319 Crucea de la Ştim (Crucea structură de cruce Braşov, com. Epoca modernă / Afişează
din Gruiu) de la Braşov cult/religioas Municipiul 1781
ă Braşov
40205.32 Crucea Junilor Curcani la structură de cruce Braşov, com. Epoca medievală / Afişează
Braşov cult/religioas Municipiul 1671
ă Braşov
40205.323 Crucea de pe Cacova de la structură de cruce Braşov, com. Epoca modernă / Afişează
Braşov. cartier Şchei cult/religioas Municipiul sec. XVIII
ă Braşov
40205.116 Bastionul Porţii Thorbastei fortificaţie bastion Braşov, com. Epoca medievală / Afişează
de la Braşov. în spatele Municipiul 1515-1521
curţii Braşov
40205.118 Turn de apărare de la fortificaţie turn Braşov, com. Epoca medievală / Afişează
Braşov - str. Mureşenilor Municipiul sec. XV
nr. 1. Cetatea Braşovului, Braşov
în spatele curţii
40205.119 Turnul Alb de la Braşov. fortificaţie turn Braşov, com. Epoca medievală / Afişează
de-a lungul Canalului Municipiul 1494
Graft, pe dealul Straja Braşov
(Warthe)
40205.13 Descoperiri post-romane la descoperire obiect Braşov, com. Epoca post- Afişează
Braşov - Dealul izolată izolat Municipiul romană / sec. IV
Curmăturii Braşov
40205.06 Aşezarea dacică 1 de la locuire aşezare Braşov, com. Latène / sec. IV- Afişează
Braşov - cartierul civilă Municipiul III a.Ch.
Bartolomeu. între cimitirul Braşov
Central şi satul Stupini, în
afara cartierului
Bartolomeu
40205.07 Aşezarea şi necropola din locuire aşezare şi Braşov, com. Latène Afişează
Latene de la Braşov - necropolă Municipiul
Fabrica de acid sulfuric Braşov
40205.08 Aşezarea dacică 2. de la locuire aşezare Braşov, com. Latène Afişează
Braşov - cartierul civilă Municipiul
Bartolomeu Braşov
40205.1 Aşezarea de tip Latene de locuire aşezare Braşov, com. Latène Afişează
la Braşov - Piaţa Sfatului civilă Municipiul
Braşov
40205.12 Aşezarea neolitică de la locuire aşezare Braşov, com. Neolitic Afişează
Braşov - Lutărie civilă Municipiul
Braşov
Braşov - str. Mureşenilor Municipiul sec. XV
nr. 9. Cetatea Braşovului, Braşov
în spatele curţii
40205.15 Aşezarea neo-eneolitică de locuire aşezare Braşov, com. Neolitic, Afişează
la Braşov- La iepure. pe civilă Municipiul Eneolitic
Valea Cetăţii Braşov
40205.251 Turn de la Braşov - str. fortificaţie turn Braşov, com. Epoca medievală / Afişează
Gh. Bariţiu nr. 12. Cetatea Municipiul sec. XV
Braşovului, alipit bisericii Braşov
"Sf. Treime"
40205.3 Turnul Studenţilor de la fortificaţie turn Braşov, com. Epoca medievală / Afişează
Braşov. Cetatea Municipiul sec. XV
hartă
Braşovului, în spatele Braşov
curţii
40205.249 Bastionul Fierarilor de la fortificaţie bastion Braşov, com. Epoca medievală / Afişează
Braşovului Braşov
Braşov - str. Castelului nr. Municipiul sec. XV
76-78. Cetatea Braşovului, Braşov
în spatele curţii
Braşov - str. Castelului nr. Municipiul sec. XV
134-135. Cetatea Braşov
Braşovului, în spatele
curţii
40205.241 Bastionul Măcelarilor de la fortificaţie bastion Braşov, com. Epoca medievală / Afişează
Braşov. lângă Bastionul Municipiul sec. XV
Fierarilor, latura nord Braşov
40205.253 Turnul Negru de la Braşov. fortificaţie turn Braşov, com. Epoca medievală / Afişează
de-a lungul Canalului Municipiul sec. XIV
Graft, pe dealul Straja Braşov
(Warthe)
40205.14 Aşezarea din epoca locuire aşezare Braşov, com. Epoca migraţiilor Afişează
migraţiilor de la Braşov - civilă Municipiul / sec IV
Măgurele. 5 km SV de Braşov
Braşov, în stânga şoselei
Braşov-Câmpulung
Muscel
40205.16 Vestigii medievale de la locuire locuire Braşov, com. Epoca medievală / Afişează
Braşov - Piaţa Enescu Municipiul sec. XII - XV
Braşov
40250.09 Cetatea sătească şi locuire cetate Codlea, com. Epoca medievală / Afişează
biserica evanghelică civilă sătească Municipiul sec. XI, sf. sec.
fortificată de la Codlea. Codlea XIII - înc. sec.
centrul localităţii XIV, sec. XIII,
1432, sec. XVII,
1724, sec. XIII,
XV, 1702, sec.
XV
40250.04 Aşezarea din epoca locuire aşezare Codlea, com. Epoca migraţiilor Afişează
migraţiilor de la Codlea civilă Municipiul
Codlea
40250.05 Aşezarea eneolitică de la locuire aşezare Codlea, com. Eneolitic Afişează
Codlea- Zeidner Berg civilă Municipiul
Codlea
40250.03 Posibila aşezare din Latene locuire aşezare Codlea, com. Latène Afişează
de la Codlea. pe versantul civilă Municipiul
sudic al prelungirii Măgurii Codlea
Codlei
40250.02 Necropola din epoca descoperire necropolă Codlea, com. Epoca bronzului Afişează
bronzului de la Codlea. pe funerară de Municipiul
teritoriul oraşului inhumaţie Codlea
41202.03 Aşezarea dacică de la locuire aşezare Cuciulata, com. Latène Afişează
Cuciulata. în apropierea civilă Hoghiz
grajdurilor de la fostul
CAP, în vatra satului
41202.04 Aşezarea Wietenberg de la locuire aşezare Cuciulata, com. Epoca bronzului Afişează
Cuciulata- Fântâna civilă Hoghiz
Legionarilor. în dreapta
drumului Comana de Jos-
Cuciulata , cu circa 600-
750m. înainte de primele
case de sub Pleşiţă
41202.05 Situl arheologic de la locuire aşezare Cuciulata, com. Epoca medievală, Afişează
Cuciulata - Gruiul civilă Hoghiz Epoca romană /
Văcarului sec. VIII-IX
Atelier de sticlărie de la construcţie atelier Dopca, com. Epoca medievală / Afişează
Dopca-Valea Mare. Situl se Hoghiz sec. XVI-XVII
află în zona secată a
barajului de acumulare
hartă
aflat în vecinătatea
localităţii. Cercetarea a
fost realizată la o distanţă
de 432 m E faţă de baza
interioară a digului şi la
aproximativ 61 m N faţă
de marginea pădurii aflată
la S de baraj, un promo
41211.02 Aşezarea din epoca locuire aşezare Dopca, com. Epoca post- Afişează
migraţiilor de la Dopca- civilă Hoghiz romană / sec. III-
Podul Luncii. în dreapta IV
drumului de la Bogata
Olteană la Racoş, malul
stâng al Oltului
41211.03 Aşezarea de epoca locuire aşezare Dopca, com. Epoca medievală / Afişează
medievală timpurie de la civilă Hoghiz sec. VIII-IX
Dopca. între Dopca şi
Bogata Olteană; stânga
Oltului
41211.01 Situl arheologic de la locuire aşezare Dopca, com. Epoca bronzului, Afişează
Dopca. la dreapta şoselei civilă Hoghiz Hallstatt
pietruite Bogata-Olt-
Dopca, chiar în dreptul
indicatorului de localitate(
circa 300m. spre sud până
la şosea)
41220.01 Aşezarea romană de la locuire aşezare şi Fântâna, com. Epoca romană Afişează
Fântâna civilă necropolă Hoghiz
42138.01 Castrul de la Feldioara - locuire castru Feldioara, com. Epoca romană / Afişează*
Cetăţeaua. la 300 m S de militară Ucea sec. II - III
sat, pe malul drept al
Oltului
40964.03 Aşezarea eneolitică de la locuire aşezare Feldioara, com. Eneolitic / mil. V Afişează
Feldioara - La Cetate. la civilă Feldioara a. Chr. - sec. XV
200 m E de sat
40964.04 Aşezarea din epoca locuire aşezare Feldioara, com. Epoca bronzului / Afişează
bronzului de la Feldioara - civilă Feldioara sec. XVI - XII a.
La Fermă. cca. 1,5 km V Chr.
de sat, pe malul stâng al
pârâului Vulcăniţa
40964.06 Situl arheologic de la locuire aşezare Feldioara, com. Neolitic, Latène, Afişează*
Feldioara - Dealul Cetăţii civilă Feldioara Eneolitic
40964.09 Aşezarea eneolitică de la locuire aşezare Feldioara, com. Eneolitic Afişează
Feldioara - Im Schirleng civilă Feldioara
40964.02 Descoperiri hallstattiene la locuire aşezare Feldioara, com. Hallstatt Afişează
Feldioara. în cuprinsul şi în civilă Feldioara
afara cetăţii feudale
40964.07 Aşezarea dacică de la locuire aşezare Feldioara, com. Latène Afişează
Feldioara. în vatra satului civilă Feldioara
40964.12 Cetatea de la Feldioara locuire cetate Feldioara, com. Epoca medievală / Afişează
civilă Feldioara sec. XIII - XV,
sec. XVI-XVII
40964.08 Aşezarea eneolitică de la locuire aşezare Feldioara, com. Eneolitic Afişează
Feldioara- Fosta Şcoală de civilă Feldioara
Agricultură
40964.05 Cetatea de pământ şi structură de aşezare Feldioara, com. Epoca romană, Afişează
biserica medievală cult fortificată Feldioara Epoca bronzului,
evanghelică de la /religioasă Hallstatt, Latène,
Feldioara. malul stâng al Epoca medievală,
Oltului Neolitic / sec.
XIII, XV, XVIII
41042.02 Descoperiri ceramice neprecizată neprecizat Hălchiu, com. Hallstatt Afişează
hallstattiene la Hălchiu. Hălchiu
între sat şi podul peste
Bârsa şi de la Vest de
localitate
41042.07 Situl arheologic de la locuire aşezare Hălchiu, com. Neolitic, Epoca Afişează
Hălchiu - La Ştrand civilă Hălchiu migraţiilor / III-
IV
hartă
41042.01 Situl arheologic de la locuire aşezare Hălchiu, com. Epoca bronzului, Afişează
Hălchiu civilă Hălchiu Eneolitic,
Neolitic
41042.04 Aşezarea de epoca locuire aşezare Hălchiu, com. Epoca bronzului Afişează
bronzului de la Hălchiu. la civilă Hălchiu
1 km. la ieşirea din sat
spre Codlea, la dreapta
şoselei
41042.03 Depozitul de epoca deposit depozit Hălchiu, com. Epoca bronzului Afişează
bronzului de la Hălchiu. pe /tezaur Hălchiu
teritoriul comunei
41042.05 Aşezarea dacică 1. de la locuire aşezare Hălchiu, com. Latène Afişează
Hălchiu. între podul peste civilă Hălchiu
Bârsa şi casele din
marginea estică a satului
41042.09 Unelte eneolitice la descoperire obiect Hălchiu, com. Eneolitic Afişează
Hălchiu- Berle Brannen izolată izolat Hălchiu
41042.08 Aşezarea eneolitică de la locuire aşezare Hălchiu, com. Eneolitic Afişează
Hălchiu- Eichbrucken civilă Hălchiu
41042.06 Aşezarea dacică 2. de la locuire aşezare Hălchiu, com. Latène Afişează
Hălchiu. la vest de sat, civilă Hălchiu
spre Codlea
41097.01 Situl arheologic de la locuire aşezare Hărman, com. Epoca medievală, Afişează*
Hărman - Gorganul. pe civilă Hărman Epoca bronzului,
dealul Lempeş, în zona Latène, Hallstatt,
mlaştinilor eutrofe Eneolitic / sec. XI
- XII, sec. III a.
Chr. - I p. Chr.
41097.08 Urne cinerare dacice descoperire necropolă Hărman, com. Latène Afişează
descoperite la Hărman - funerară Hărman
Dealul Talinenberg
41097.06 Aşezarea Wietenberg de la locuire aşezare Hărman, com. Epoca bronzului Afişează
Hărman. în perimetrul civilă Hărman
aşezării post-romane, pe
raza grădinăriei satului
41097.04 Aşezarea eneolitică de la locuire aşezare Hărman, com. Eneolitic Afişează
Hărman - Dealul Căşăriei civilă Hărman
41097.05 Toporul de epoca bronzului neprecizat neprecizat Hărman, com. Epoca bronzului Afişează
de la Hărman Hărman
41097.03 Situl arheologic de la locuire aşezare Hărman, com. Epoca medievală, Afişează
Hărman- Dealul Lempeş civilă Hărman Epoca bronzului,
Eneolitic,
Neolitic
41097.07 Descoperiri hallstattiene şi deposit tezaur Hărman, com. Hallstatt, Latène Afişează
tezaur monetar la /tezaur monetar Hărman
Hărman
41097.1 Cetatea sătească şi locuire cetate Hărman, com. Epoca medievală / Afişează
biserică evanghelică civilă Hărman sec. XIII - XVIII,
fortificată de la Hărman. sec. XVI, sec. XIII
- XVI
41097.09 Aşezarea din epoca locuire aşezare Hărman, com. Epoca migraţiilor Afişează
migraţiilor de la Hărman civilă Hărman / VIII-IX
41097.02 Situl arheologic de la locuire aşezare Hărman, com. Epoca medievală, Afişează
Hărman-punctul Groapa civilă Hărman Epoca migraţiilor,
Banului. Nord-vest de sat Epoca bronzului,
Neolitic, Eneolitic,
Latène, Epoca
post-romană /
sec.XII, sec.IV,
sec.VIII-IX
41186.01 Situl arheologic de la locuire aşezare şi Hoghiz, com. Latène, Epoca Afişează*
Hoghiz - La Cetate. la 1 castru Hoghiz romană / sec. II
km V de sat, pe malul a. Chr. - I p. Chr.,
stâng al Oltului sec. II - III
41186.04 Situl arheologic de la locuire aşezare Hoghiz, com. Epoca romană, Afişează
Hoghiz - Pe Măgurice. în civilă Hoghiz Epoca bronzului
stânga curbei ce iese din
Valea Bogăţii
41186.02 Posibila aşezare paleolitică neprecizat neprecizat Hoghiz, com. Paleolitic Afişează
hartă
de la Hoghiz Hoghiz
41186.05 Aşezarea hallstattiană de locuire civilă aşezare Hoghiz, com. Hallstatt Afişează
la Hoghiz - Dealul Cerului. Hoghiz
în stânga drumului
naţional, la 1 km înainte
de intratrea în Braşov
41186.03 Situl arheologic de la locuire aşezare Hoghiz, com. Neolitic, Epoca Afişează
Hoghiz. pe teritoriul Hoghiz migraţiilor,
satului Latène
41257.02 Situl arheologic de la locuire civilă aşezare Homorod, com. Epoca bronzului, Afişează
Homorod- Sandberg. În Homorod Neolitic
vestul dealului Sandberg
41257.01 Aşezarea neolitică de la locuire civilă aşezare Homorod, com. Eneolitic, Epoca Afişează
Homorod- Băile Homorod. Homorod romană
La nord de Băile Homorod,
în stânga şi în dreapta
drumului de câmp
41257.03 Situl arheologic de la locuire aşezare Homorod, com. Latène, Epoca Afişează
Homorod- Valea Homorod. civilă Homorod bronzului
la dreapta şoselei Braşov-
Sibiu, la circa 500 m. spre
vest de halta CFR
41275.01 Aşezarea eneolitică de la locuire locuire Mercheaşa, com. Eneolitic, Epoca Afişează
Mercheasa Homorod migraţiilor / sec.
III - IV
41275.02 Posibila aşezare de la locuire aşezare Mercheaşa, com. Neolitic Afişează
Mercheaşa civilă Homorod
41676.11 Situl Bisericii Sf. Apostoli structură de biserică Prejmer, com. Epoca medievală, Afişează
Petru şi Pavel din Prejmer. cult Prejmer Epoca modernă /
depresiunea Bârsei, la cca. /religioasă 1769, 1601,
10km N de Munţii 1799
Întorsurii
41676.02 Aşezare din epoca locuire aşezare şi Prejmer, com. Epoca bronzului Afişează
bronzului de la Prejmer - necropolă Prejmer
Ţiglărie
41676.01 Descoperiri neolitice la neprecizat neprecizat Prejmer, com. Neolitic, Epoca Afişează
Prejmer Prejmer bronzului
41676.05 Situl arheologic de la locuire civilă aşezare Prejmer, com. Latène, Epoca Afişează
Prejmer. în dreapta şoselei Prejmer migraţiilor
Braşov-Teliu, imediat la
ieşirea din sat spre est
41676.04 Tezaurul monetar dacic de deposit tezaur Prejmer, com. Latène Afişează
la Prejmer - Cărămidărie /tezaur monetar Prejmer
41676.06 Bordeiul dacic de la construcţie construcţie Prejmer, com. Latène Afişează
Prejmer. în curtea fabricii Prejmer
de covoare
41676.03 Aşezarea hallstattiană de locuire civilă aşezare Prejmer, com. Hallstatt Afişează
la Prejmer. în curtea Prejmer
fabricii de covoare
40982.07 Necropola Latene de la descoperie necropolă Rotbav, com. Latène / sec. II-I Afişează*
Rotbav - Pădurea funerară Feldioara î. Chr.
Dumbrava. Situl se află
de-a lungul pârâului Valea
Seacă, unul dintre pâraiele
care coboară de la cetatea
Crizbav, în zona de contact
dintre Valea Oltului şi
Munţii Perşani, pe terasa
inferioară a acestora, la
extremitatea estică şi la
cca. 6 km vest de râul
Olt.
40982.02 Situl arheologic de la locuire civilă aşezare şi Rotbav, com. Epoca bronzului, Afişează*
Rotbav - Părăuţ. Situl necropolă Feldioara Epoca bizantină,
arheologic este situata pe Hallstatt
un platou cu dimensiunile
de aproximativ 180 x 200
m, aflat pe o fosta terasa a
vechiului curs al râului Olt,
hartă
având urmatoarele
coordonate geografice :
Lat. 45º49'60 N, Long.
25º33' E, Alt. 508 m.pe
terasa Oltului
40982.06 Cetatea sătească şi locuire cetate Rotbav, com. Epoca medievală / Afişează
biserica evanghelică sătească Feldioara sec. XIII - XV -
fortificată de la Rotbav XVIII, sec. XV -
XVI
40982.03 Situl arheologic de la locuire civilă aşezare Rotbav, com. Hallstatt, Epoca Afişează
Rotbav - Unghiul gardului. Feldioara bronzului
pe terasa Oltului
40982.01 Situl arheologic de la locuire civilă aşezare Rotbav, com. Hallstatt, Epoca Afişează
Rotbav - Căldăruşe. pe Feldioara medievală,
terasa Oltului Latène, Epoca
migraţiilor / sec.
VIII - IX, sec. IV
a. Chr. - I p. Chr.,
sec. III - IV
40982.05 Posibila aşezare romană locuire civilă aşezare Rotbav, com. Epoca romană Afişează
de la Rotbav Feldioara
40982.04 Situl arheologic de la locuire civilă aşezare Rotbav, com. Epoca bronzului, Afişează
Rotbav Feldioara Neolitic
40401.01 Aşezarea rurală romană de locuire civilă aşezare Rupea, com. Oraş Epoca romană / Afişează
la Rupea - Pădurea lui rurală Rupea sec. II - III
Grigore. lângă localitate
40401.02 Aşezarea paleolitică de la locuire civilă aşezare Rupea, com. Oraş Paleolitic Afişează
Rupea. Aşezarea se află pe Rupea
teritoriul localităţii Rupea.
40401.09 Aşezare medievală fortificaţie aşezare Rupea, com. Oraş Epoca medievală / Afişează*
fortificată de la Rupea - fortificată Rupea sec. XIV-XVII,
Cetatea Rupea. pe Dealul sec. XIV - XVII
Cohalmului, la vest de
localitate
40401.06 Situl arheologic de la locuire civilă aşezare Rupea, com. Oraş Epoca romană, Afişează
Rupea - Deal Cohămel Rupea Neolitic, Hallstatt,
Epoca migraţiilor,
Epoca bronzului /
sec. III-IV
40401.03 Situl arheologic de la locuire civilă aşezare Rupea, com. Oraş Epoca romană, Afişează
Rupea punctul - Grădina Rupea Neolitic
Calului
40401.04 Aşezarea hallstattiană de locuire civilă aşezare Rupea, com. Oraş Hallstatt Afişează
la Rupea - Blumenthal Rupea
40401.05 Aşezarea de la Rupea - locuire aşezare Rupea, com. Oraş Epoca romană Afişează
După Cetate. la est de civilă Rupea
cetatea medievală
41079.01 Descoperiri neolitice la neprecizat neprecizat Satu Nou, com. Eneolitic, Epoca Afişează
Satu Nou- Şeaua Cetăţii Hălchiu bronzului
41079.03 Aşezarea Schneckenberg locuire civilă aşezare Satu Nou, com. Epoca bronzului Afişează
de la Satu Nou - Varnvok. Hălchiu
pe raza satului
41079.02 Situl arheologic de la Satu locuire aşezare Satu Nou, com. Epoca bronzului, Afişează
Nou - Wierem civilă Hălchiu Epoca migraţiilor,
Latène / VII-VIII
40447.01 Tezaurul monetar dacic de deposit tezaur Săcele, com. Latène Afişează
la Săcele /tezaur monetar Municipiul
Săcele
40447.02 Situl arheologic de la locuire civilă aşezare Săcele, com. Epoca bronzului, Afişează
Săcele Municipiul Neolitic
Săcele
40447.04 Situl arheologic de la locuire aşezare Săcele, com. Epoca bronzului, Afişează
Săcele- Bâtca. la sud de Municipiul Preistorie
cartierul Noua Săcele
40447.03 Obiecte eneolitice la descoperire obiect Săcele, com. Eneolitic Afişează
Săcele. La poalele dealului izolată izolat Municipiul
Hegyeshegy, pe fostul Săcele
teritoriu al satului
Satulung
hartă
40447.12 Situl arheologic de la locuire civilă aşezare Săcele, com. Preistorie Afişează
Săcele- Dealul Bunloc fortificată Municipiul
Săcele
41934.01 Tezaurul monetar de la deposit tezaur Sânpetru, com. Latène, Epoca Afişează
Sânpetru /tezaur monetar Sânpetru post-romană
41694.01 Situl arheologic de la locuire civilă aşezare Stupinii Hallstatt, Epoca Afişează
Stupinii Prejemerului. în Prejmerului, com. bronzului, Epoca
spatele gării CFR şi la sud Prejmer medievală / IX-X-
de sat XI
42165.08 Castrul roman şi aşezarea locuire castru şi Ungra, com. Epoca romană / Afişează*
civilă de la Ungra - Pe Hill. militară şi aşezare Ungra Sec. II. d. Hr.;
Castrul este amplasat la a civilă civilă Sec. IV d. Hr.;,
1,07 km nord-vest de sec. II p.Chr.
Rupea Gară (centru), la
2,47 km sud-vest de
Homorod (centru) şi la 3,
83 km sud-est de oraşul
Rupea (centru) pe
teritoriul administrativ al
comunei Ungra, jud.
Braşov, în punctul de
trecere dinspre
Depresiun
42165.01 Situl arheologic de la locuire civilă aşezare Ungra, com. Epoca bronzului, Afişează*
Ungra-"Deal". Între silozul fortificată Ungra Epoca romană,
din gara CFR Rupea şi Epoca medievală,
dealul pe care se află Latène / sec. II -
cetatea feudală, pe partea III, sec. XII-XIII,
dreaptă a şoselei Rupea- sec. XI, sec. XII -
Ungra, pe malul de nord al XIII, sec. II a.
Oltului, la vărsarea râului Chr. - I p. Chr.
Homorod în Olt.
42165.03 Situl arheologic de la locuire civilă sit Ungra, com. Latène, Epoca Afişează
Ungra - Curtea Şcolii. în arheologic Ungra migraţiilor, Epoca
curtea şcolii din localitate medievală / sec.
II-I, sec III-IV p.
Chr, sec. X-XII
42165.04 Aşezarea romană de la locuire civilă aşezare Ungra, com. Epoca romană Afişează
Ungra - Dealul Viilor. în Ungra
perimetrul localităţii, pe
malul drept al Oltului
42165.02 Aşezarea neolitică de la locuire civilă aşezare Ungra, com. Neolitic Afişează
Ungra- Dealul Cetăţii. pe Ungra
pantele sudice ale Dealului
Cetăţii, de la intrarea în
sat spre vest
Datele prezentate arata ca in judetul Brasov exista un numar de cca.700 de monumente istorice si situri
arheologice amplasate in UAT-urile de interes pentru proiect.
In conformitate cu Regimul economic din CU emis, destinatia actuala a terenurilor pe care se vor amplasa
investitiile propuse, conform PUG-uri aprobate, este de domeniu public, diverse subzone urbanistice si
terenuri agricole, conform avizelor primariilor.
Zonele de protectie potential a fi afectate de lucrari sunt reprezentate de: cai ferate, drumuri nationale,
judetene, comunale, cursuri de apa, arii naturale protejate, retele de transport energie electrica si gaze
naturale, retele de distributie, inclusiv monumente istorice si de arhitectura.
La amplasarea lucrarilor proiectului regional se va tine cont de conditiile impuse prin avizul obtinut de la
Directia Judeteana pentru Cultura Brasov.
5.4. Informatii privind caracteristicile fizice ale mediului in amplasament
Judetul Brasov este situat in partea centrala a tarii, in partea de sud a Transilvaniei, de-a lungul cursului
mijlociu al raului Olt, in interiorul arcului carpatic.
Relieful si geologia
Teritoriul judeţului Braşov – cu o suprafaţă de 5363 km², respectiv 2,2% din suprafaţa ţării - cu o poziţie
centrală în cadrul ţării, are limitele: extremitatea sudică situată în masivul Leaota, cea nordică în dealurile
Homoroadelor (la NV de satul Drăuşeni), extremitatea vestică se află în lunca Oltului, imediat în aval de
Ucea de Jos, iar cea estică în Munţii Tătarului, la izvoarele Buzăielului.
Sub aspectul valorilor de altitudine (de la 450 la peste 2000 m), jud. Braşov apare ca un teritoriu cu
forme variate de relief de o mare complexitate, rezultat al unei evolutii geologice si tectonice diferenţiate
de la un loc la altul.
Treptele de relief raportate la suprafaţa intregului judeţ, reprezintă : 60 % depresiuni si dealuri si 40%
munţi.
Sub aspect fizico-geografic, judeţul Braşov se află la joncţiunea a trei mari unităţi naturale: Carpaţii
Orientali, Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei, de unde rezultă o pronunţată complexitate şi
diversitate în trăsăturile geologice şi geomorfologice, deci implicit şi a celor hidrografice si climatice.Intre
aceste unitati majore se afla sesul aluvionar al depresiunii Tara Barsei.
Figura 6. Zonarea geomorfologica a Judetului Brasov
(sursa: Harta geomorfologica a Romaniei)
Morfostructural, terenul teritoriului judetului Brasov este clasificat in totalitate in zona carpatica
orogenica, formata prin cutarea zonelor sedimentare Mezozoic si Neozoic, impreuna cu stratul cristalin
vechi de baza de virsta Paleozoica si Precambriana.
Geologia zonei este complexa fiind amplasata la granita dintre Carpatii Meridionali si Carpatii Orientali.
Depresiunea Brasovului (sau a Barsei) prezinta un caracter cu o parte din ramificatii catre lanturile
muntoase si ramificatii transversale in raport cu axul unitatilor structurale majore.
Partea centrala a depresiunii este ocupata de un larg ses aluvial, cu parti marginale cu aspect de piemont
(piemonturile Sacele, Sohodol, Crizbav).
In cadrul depresiunii se pot separa doua nivele de terasa, una inferioara cu altitudini relative de 15 – 20
m (Valea Barsei si Valea Turcului la nord de Bran) ce se pot corela cu terasa vaii Oltului, cu dezvoltare
majora in golful Sf. Gheorghe, si alta joasa cu altitudini relative de 5 – 10 m intre Valea Barsei si Valea
Turcului.
Solurile si utilizarea terenului5
La nivelul anului 2018 se observă că ponderea solurilor de categoria a III-a şi IV-a (soluri cu un potențial
de fertilitate scăzut) este de aproximativ 87,6%. Suprafeţele agricole cu soluri fertile (clasa I şi II) au o
pondere extrem de mică, ele deţinând doar 5,4% din suprafaţa agricolă a judeţului.
Judeţul Braşov este unul din judeţele cu suprafaţă agricolă redusă, caracterizat printr-o climă rece şi
umedă, cu un înveliş de soluri complexe, mai slabe din punct de vedere calitativ, care nu permit
obţinerea întregului sortiment de produse agricole necesare consumului populaţiei.
Suprafaţa administrativă a judeţului Braşov este de 536309 ha, ponderea principală fiind reprezentată de
terenuri agricole (51,93 %), terenuri cu vegetaţie forestieră (38,22 %) şi terenurile neagricole ocupând
doar 9,85 % din suprafaţa totală. Relieful judeţului are un caracter montan pe 45 % din suprafaţa totală
a acestuia, deluros (podiş) pe 24 % şi depresionar cu aspect de câmpie premontană pe 31 %
(depresiunea Braşovului şi depresiunea Făgăraşului).
Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe categorii de folosinţe, pentru perioada 2013-2018, în judeţul
Brașov este prezentată în tabelul urmator:
Tabelul 13 - Evoluția repartiției terenurilor agricole pe categorii de folosință în județul Brașov
Categoria de Suprafata (ha)

folosinta 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Teren arabil 116081 115739 115710 115630 115608 119311
Fâneţe naturale 58982 64233 64230 64229 61757 63331
Păşuni naturale 118333 97140 97110 97100 97743 100082
Livezi 1400 1404 1404 1404 1404 1584
Vii 3 3 3 3 3 3
Arbuști fructiferi 28 28 56 56 179 172
Total agricol 294827 278547 278513 278422 276694 284483
Sursă: Direcţia pentru Agricultură Județeană Brașov
In judetul Brasov, ponderea solurilor de categoria a III-a şi IV-a (soluri cu un potențial de fertilitate
scăzut) este de aproximativ 87,6%. Suprafeţele agricole cu soluri fertile (clasa I şi II) au o pondere
extrem de mică, ele deţinând doar 5,4% din suprafaţa agricolă a judeţului.
5
Sursa: Raport privind starea mediului în judeţul Braşov, pentru anul 2018 – Cap.III/IV (APM Brasov)
Toate terenurile arabile şi cea mai mare parte a pajiştilor din judeţul Braşov sunt situate în zona de
pădure, ceea ce înseamnă că folosinţa agricolă a terenurilor s-a realizat prin defrişarea pădurilor. Această
acţiune a constituit primul impact antropic major asupra solurilor, iar consecinţele nefaste continuă şi
astăzi. Cea mai importantă consecinţă a fost declanşarea eroziunii accelerate, mai ales pe terenurile
utilizate ca arabil. Acest fenomen are, deocamdată, amploare şi intensitate redusă pe ansamblu, dar
există areale, mai ales în Podişul Târnavelor şi Subcarpaţii Transilvaniei, pe care eroziunea prin apă are
valori ridicate. Fenomenul se datorează agrotehnicii neadecvate.
Solurile foarte puternic şi excesiv erodate (erodisoluri) ocupă 1 % din suprafaţa agricolă a judeţului. Prin
studiile pedologice curente se înregistrează situaţia fondului funciar la un moment dat, însă nu se poate
preciza (prin acest fel de studii) dinamica actuală a fenomenului erozional şi nici de când durerază. Alfel
spus: este posibil ca un erodisol să fi ajuns la acest grad de eroziune cu mai multe decenii în urmă, iar în
prezent intensitatea eroziunii să fie slabă. Pe de altă parte, un sol actualmente neerodat, situat pe pantă,
poate pierde în scurt timp orizontul humifer dacă se aplică măsuri nepotrivite. În principiu orice sol situat
pe pante mai mari de 5% poate fi erodat (prin apă) în condiţiile unei activităţi antropice dăunătoare
(circulaţia atelajelor, agrotehnică etc).
Poluarea terenurilor prin activităţi industriale a avut un impact restrâns în jurul unităţilor de producţie. În
prezent, impactul acestor activități s-a diminuat sau a dispărut. Singura excepţie notabilă este activitatea
din industria materialelor de construcţii. Aici există două surse de poluare: prin pulberi de la fabricile de
materiale de construcţie şi prin excavaţii pentru extragerea de pietriş/roci.
Pentru perioada 2012-2018, in judetul Brasov se constata urmatoarele aspecte privind utilizarea
terenului:
 zonele intravilane au cunoscut o creştere constantă în detrimentul terenului agricol; Principala

cauză a scăderii suprafeţei agricole este utilizarea unor terenuri pentru noi construcţii şi curţi, ca
urmare a tendinţei populaţiei urbane, de a construi reşedinţe de odihnă în mediul rural;
 Schimbarea utilizării terenurilor agricole în suprafeţe artificiale:
o locuinţe,
o servicii şi recreere;
o zone industriale şi comerciale;
o reţele de transport şi infrastructură; mine;
o cariere şi depozite de deşeuri neamenajate;
o construcţii.
Construirea haotică, fără respectarea unei stategii de urbanism coerentă şi consecventă conduce la
utilizarea nejudicioasă a zonelor destinate pentru construcţii si extinderea acestora în detrimentul celor
naturale.
Dezvoltarea urbană necontrolată, periurbanizarea şi transferul de populaţie din mediul rural, însoţite de
distrugerea ecosistemelor din zonele urbane (diminuarea spaţiilor verzi, construcţii pe spaţiile verzi,
tăierea arborilor, distrugerea cuiburilor etc.) şi de măsuri insuficiente pentru colectarea şi tratarea
corespunzătoare a deşeurilor şi a apelor uzate au efecte negative considerabile, atât asupra
biodiversităţii, cât şi asupra calităţii vieţii.
Terenurile ocupate de suprafeţele construite şi infrastructura densă conectează aşezările umane şi
fragmentează peisajele. Acest lucru fiind, de asemenea, o sursă importantă de poluare a apei, solului şi a
aerului.
Pentru judetul Brasov se constata insa ca suprafața terenurilor agricole convertite în suprafețe artficiale
(suprafeţe construite) a scăzut începând cu anul 2014. Se constata de altfel, ca utilizarea terenurilor în
județ a rămas aproximativ la fel în perioada 2013-2018.
Folosinte actuale si planificate ale terenului atat in amplasamentele propuse cat si pe zonele
adiacente acestora
In conformitate cu Regimul juridic din CU 196/2019, terenul in suprafata de 1.969.106 mp este situat in
intravilanul si extravilanul teritoriilor administrative ale municipiilor Brasov, Sacele, Codlea, oraselor
Rupea, Ghimbav si comunelor Hoghiz, Prejmer, Harman, Feldioara, Moieciu, Halchiu, Sanpetru, Bod,
Ungra si Homorod.
Conform Regimului economic, destinatia actuala a terenurilor afectate de investitia propusa, conform
PUG-uri aprobate, este de domeniu public (strazi, drumuri, etc), diverse subzone urbanistice si terenuri
agricole, conform avizelor primariilor.
Conform Regimului tehnic, lucrarile propuse a se executa constau in extinderea si reabilitarea sistemelor
de alimentare cu apa si de canalizare: surse de apa, aductiuni, statii de tratare, statii de pompare,
rezervoare, conducte de distributie, canalizare menajera, conducte de refulare.
Pentru tronsoanele retelelor amplasate pe proprietati private, se va obtine acordul proprietarilor.
La terminarea lucrarilor este obligatorie aducerea terenului la starea initiala
Clima
Clima Brașovului este temperat-continentală, cu influențe excesive uneori pe perioadă anotimpului rece și
cu precădere în luna ianuarie, dominata de circulatia atmosferica din nord-vest. Media multianuală a
precipitațiilor se situează în jurul valorii de 600 de mm, iar temperatura medie multianuală este de
aproximativ 8 grade Celsius.
Regimul anual al temperaturii
Cele mai scazute temperaturi ale anului sunt in mod normal inregistrate in luna Ianuarie in depresiuni si
etajele montane si in Februarie la etajul alpin. Temperaturile medii lunare inregistrate: -3.9 ºC in Brasov,
-4.6 ºC in Fagaras, -5.3 ºC in Bod, -11.1 ºC Varful Omu.
Cele mai ridicate temperaturi ale anului au fost inregistrate in zona depresionara (Fagaras +38.2 ºC, Bod
+ 37.1 ºC). Pentru etajul climatic mediu temperatura cea mai mare are valoarea +31.7 ºC (Predeal) si
pentru etajul alpin +20.4 ºC.
Hidrografie/Hidrologie
În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră, pe de o parte apele subterane – freatice şi de
adâncime, pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de râuri care străbate teritoriul
judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale.
Întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate
judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu Râul Negru până la confluenţa cu râul
Ucea.
Afluentii principali pe care ii primeste, incepand din amonte spre aval, pe partea dreapta, sunt: Baraolt
(S= 224 km2, L = 27 km), Virghis (S = 535 km2, L = 43 km) si Homorod (S = 865 km2,L = 59 km; dar
numai cu 60% din suprafata bazinului pe teritoriul judetului), iar pe partea stanga Ghimbasel (S = 408
km2, L = 46 km), Birsa (S = 530 km2, L = 66km), Sinca (S = 361 km2, L=37 km), Sebes (S = 90 km2,
L = 32 km), Berivoiu (S = 86 km2, L = 29 km), Breaza (S = 73 km2, L = 30 km), Vistea (S = 42 km2,
L=22 km) si Ucea (S = 39 km2, L = 22 km).
Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Urlea şi Podragu) şi
cu lacurile artificiale (sursa: Strategia de dezvoltare a judetului Brasov – 2013-2020-2030).
Debitele medii multianuale specifice variaza, in limite foarte largi, intre 40 l/s. km2, in zonele cele mai
inalte ale muntilor Fagaras, si 1–2 l/s. km2, in zonele cele mai joase ale podisului Tarnavelor. Debitul
mediu multianual al Oltului la intrarea in judet este de 25,7 m3/s, iar la iesire de 75,0 m3/s, principalele
aporturi fiind ale Ghimbaselului (4,2 m3/s), Birsei (7,2 m3/s) si Sincai (Sercaia, 3,4 m3/s), pe partea
stanga si ale Baraoltului (1,5 m3/s), Virghisului (4,2 m3/s) si Homorodului (4,1 m3/s), pe partea
dreapta. Debitele maxime cu probabilitatea de depasire de 1% (o data la 100 de ani) variaza de-a lungul
raului Olt intre 540 m3/s, in sectiunea de intrare in judet (aval Raul Negru) la 1.560 m3/s, la Fagaras si
2.000 m3/s la iesirea din judet (aval de Ucea). Dintre afluenti, cel mai mare debit maxim cu
probabilitatea de 1% il are Birsa (430 m3/s), acesta fiind de fapt si cel mai important afluent din punctul
de vedere al aportului de debit mediu multianual.
Acumularile de apa cele mai importante de pe teritoriul judetului Brasov sunt:
a) in administrarea Administratiei Bazinale De Apa Olt, Sistemul de Gospodarire a Apelor Brasov:
 Acumularea TARLUNG dispusa pe raul Tarlung, in amonte de orasul Sacele, cu o suprafata de 17000
ha si un volum total de 28,70 miloane mc;
 Acumularea Dopca, dispusa pe paraul Valea Mare, in amonte de localitatea Dopca din comuna
Hoghiz, cu o suprafata de 414 ha si un volum total de 0,908 milioane mc;
Hidrogeologie
În judetul Brasov, repartitia teritoriala a resurselor de apa subterana, in functie de conditiile geologice, se
prezinta astfel:
 zona montana, unde stratul acvifer se afla de regula la adancime;
 zona joasa (incluzand sesurile depresionare ale Brasovului si Fagarasului, lunca si terasele Oltului),
unde stratul acvifer este bogat si cu calitati corespunzatoare pentru diferite utilizari.
Resursele de apa subterana pot aduce o contributie substantiala la satisfacerea necesarului de apa
potabila, industriala, etc., a judetului Brasov.
Resursele naturale
Judeţul Braşov deţine 32 de arii protejate dintre care două sunt parcuri naţionale/naturale (Piatra Craiului
şi Bucegi). Suprafata ariilor protejate din judeţ este 27.313,7 ha, reprezentând cca. 7% din suprafaţa
judeţului Braşov. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstravi, lipan,
mreana etc.), iar în sistemele cu exces de umezeala, ca şi în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile,
păsări (șorecarul comun, șorecarul încălţat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile,
cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul,
etc).
În subsolul judeţului Braşov se găsesc diverse resurse: roci magmatice (în special bazalt), roci
sedimentare, mineralizaţii metalifere, ape minerale, (Zizin - cu ape carbogazoase-bicarbonatate), ape
clorosodice la Perşani, Grid, Veneţia de Jos, Rupea, Homorod şi ape sărate de zăcamânt din depozitele de
nisipuri sarmaţiene (Băile Rotbav). La acestea se pot adauga izvoarele mezotermale de sub Măgura
Codlei şi de la Hoghiz (izvor carstic).
(sursa: Strategia de dezvoltare a judetului Brasov – 2013-2020-2030)
Vegetatia
Diversitatea formelor de relief, ofera conditii deosebite ce au favorizat instalarea unei flore pe cat de
variata, pe atat de valoroasa, cuprinzand toate grupele mari de plante. In zona, se intalnesc mai multe
tipuri de vegetatie:
 pe malurile raurilor montane se gaseste vegetatie herbacee, vegetatie lemnoasa cu Myricaria

germanica si vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos.
 tufarisuri alpine si boreale;
 pajisti stepice subpanonicel;
 paduri de fag;
 paduri de stejar sau stejar cu carpen;
 silvostepa;
 fanete montane;
Datorita conditiilor topografice si climatice, inversiunile de vegetatie constituie un fenomen des intalnit in
zona Postavarului. Astfel, in Poiana Brasov, la altitudinea de 1.050 m, gorunul creste alaturi de molid. Tot
aici, si in prelungire, pe Tampa, bradul patrunde adanc in zona gorunului, iar molidul coboara pana sub
800 m, la Noua. Speciile de foioase impaduresc zonele deluroase din aceasta zona. Sunt de remarcat
fagul, cu variatiile sale, si alunul. In trecut, depresiunea era acoperita cu intinse paduri de stejar. Astazi
mai pot fi intalnite cateva palcuri langa Cristian, si la Poiana Narciselor, declarata rezervatie naturala. Pe
langa narcise, in locul din urma se mai intalnesc si alte specii rare, ca bulbucii de munte, tamaioare,
stanjenelul siberian si altele.
In mlastina eutrofa de langa Dumbravita sunt de remarcat speciile de stuf precum si flora din cuaternar.
Aici se gasesc cateva specii de plante rare precum daria, trifoistea, galbeneaua, adoleanul, bulbucii de
munte sau bumbacarita. Mlastina eutrofa de la Harman adaposteste alte specii azonale, precum jimla
(care nu se intalneste nicaieri altundeva pe glob), daria, coada iepurelui (singurul loc din tara unde poate
fi vazuta) si altele. Ambele mlastini sunt un mediu propice pentru plante carnivore, cele mai intalnite fiind
roua cerului, foaia grasa si otratelul baltilor.
In padurea Prejmer, printre stejari, cresc laleaua pestrita si garoafa de munte.
5.5. Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, in sistem de

proiectie nationala STEREO1970
In Anexa 4 la prezentul memoriu (format electronic) se regasesc coordonatele geografice ale

amplasamentelor investitiilor propuse prin proiectul regional, in sistemul de proiectie nationala STEREO
1970.
5.6. Detalii privind variantele de amplasament luate in considerare
Variantele de amplasament stabilite au tinut cont de cerintele proiectului, de situatia existenta si de toate
criteriile analizei de optiuni, respectiv:
 disponibilitatea si folosinta terenului;
 configurarea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare;
 solutiile tehnice;
 aspectele de mediu;
 schimbarile climatice si rezilienta la dezastre;
 financiar si economic
6. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA

MEDIULUI ALE PROIECTULUI, IN LIMITA INFORMATIILOR DISPONIBILE
6.1. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia

poluantilor in mediu
6.1.1. Protectia calitatii apelor
Surse de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul
In perioada de executie a lucrarilor propuse, principalele surse de poluare pentru ape sunt reprezentate
de lucrarile de extindere/reabilitare/modernizare a sistemului de alimentare cu apa, a sistemului de
canalizare, organizarea de santier, traficul utilajelor si mijloacelor de transport. Impactul asupra
componentei de mediu apa in etapa de realizare a investitiei este nesemnificativ si temporar.
Sursele de poluare pe timpul executiei pot fi:
 organizarea de santier, prin apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare si cantine si
apele meteorice care spala platformele organizarii;
 lucrarile desfasurate in fronturile de lucru (sapaturile, terasamentele, manipularea si punerea in

opera a materialelor de constructii si traficul utilajelor si mijloacelor de transport) sunt
generatoare de noxe si pulberi care, pot fi „spalate” de ploi si antrenate in santuri, rigole, pe
terenurile invecinate sau chiar in sistemul de canalizare existent, sub forma de materii in
suspensie;
 depozitarea necorespunzatoare si pe termen lung a deseurilor rezultate in perioada de executie;
 depozitarea in conditii necorespunzatoare a materiilor prime, materialelor si combustibililor
utilizati pentru functionarea masinilor si utilajelor folosite la realizarea lucrarilor de constructie;
 utilajele si mijloacele de transport ale santierului, prin pierderi accidentale de materiale,

combustibili, uleiuri si lubrifianti sau din lipsa unei intretineri corespunzatoare a utilajelor folosite
la realizarea lucrarilor propuse.
In perioada de executie, pentru colectarea apelor uzate menajere generate in organizarea de santier se
recomanda instalarea de toalete ecologice; Apele uzate menajere, rezultate de la toaletele ecologice
utilizate pe amplasament, vor fi transportate periodic catre o statie de epurare. Vidanjarea, transportul si
eliminarea apelor uzate menajere se va realiza periodic, prin intermediul unei societati autorizate, pe
baza de comanda/contract.
Lucrarile de executie se vor realiza conform prevederilor legislatiei in vigoare.
Organizarile de santier nu vor fi amplasate in vecinatatea forajelor de alimentare cu apa si a cursurilor de

apa, asigurandu-se astfel prevenirea/reducerea impactului asupra corpurilor de apa de suprafata si
subterane.
Sursele potentiale de poluare a apei in perioada de operare, pot fi:
 supraexploatarea surselor de apa din cauza unor debite de captare necesare mai mari decat cele
proiectate initial;
 activitatile igienico – sanitare ale personalului;
 activitatile de igienizare si intretinere ale spatiilor din incinta cladirilor aferente obiectivelor
proiectului;
 activitatile de intretinere/spalare a drumurilor de acces si a platformelor betonate;
 activitatile de intretinere a retelelor;
 interventiile in caz de avarii.
In perioada de operare, in cazul exploatarii corespunzatoare si a functionarii normale, infrastructura de

apa si canal nu va produce poluari care sa afecteze factorii de mediu: sol, ape de suprafata sau
subterane. S-a adoptat o schema tehnologica moderna, iar deseurile rezultate ca urmare a procesului
tehnologic (namol si apa de spalare de la filtre) sunt recuperate, apa de spalare nemaifiind descarcata in
emisar.
Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute
Protectia cantitativa si calitativa a apelor este unul din scopurile prezentului proiect iar extinderea,
reabilitarea si/sau modernizarea infrastructurii de apa si canal constituie modul de rezolvare a acestui
deziderat. Prin prezentul proiect nu sunt propuse SEAU noi si nici lucrari de reabilitare la cele existente,
finalizate prin POS Mediu si aflate inca unele, in probe tehnologice.
Statia de epurare existenta, pentru care s-au prevazut lucrari de extindere/modernizare prin POIM, este
SEAU Feldioara, in incinta careia se propune amplasarea unei instalatii de valorificare a namolului rezultat
de la toate statiile de tratare si de epurare din aria operatorului regional.
Caracteristicile statiilor de epurare existente si ale instalatiei de valorificare a namolului sunt descrise in
cadrul Capitolului 3.5.4.
6.1.2. Protectia aerului
Pentru protejarea calitatii aerului, atat in perioada de executie a lucrarilor cat si in perioada de operare,
se vor avea in vedere limitele de emisie impuse de actele de reglementare in vigoare, si anume:
 OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea 265/2006, cu modificarile si
completarile ulterioare;
 Legea 104 din 2011 privind calitatea aerului inconjurator;
 Ordinul 462/1993 - pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor
metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare;
 STAS 12574/1987 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate.
Surse de poluanti pentru aer
Principalele surse de poluare a aerului in perioada executiei lucrarilor pot fi reprezentate de:
 Manevrarea pamantului, a materiilor si materialelor (lucrarile de sapaturi, umpluturi,

terasamente) – poluanti principali: particule;
 transportul si depozitarea materialelor – poluanti principali: particule;
 manevrarea deseurilor de constructie – poluanti principali: particule;
 lucrari de constructii: inclusiv sudura, vopsire – poluanti: particule, NOx, CO, compusi organici
volatili (COV);
 functionarea echipamentelor motorizate utilizate pentru realizarea sapaturilor,umpluturilor,

compactarii si pentru transportul materialelor – poluanti: NOx, SO2, CO, particule cu continut de
metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), COV – din gazele de esapament;
 montajul instalatiilor – poluanti principali: particule.
Aria de manifestare a acestor surse corespunde exclusiv zonelor de realizare a lucrarilor.
Operatiunile de manevrare a pamantului, care se constituie in surse de impurificare a atmosferei, sunt

reprezentate de:
 Sapaturi pentru decopertarea stratului vegetal, executarea santurilor necesare pozarii conductelor
de alimentare cu apa si canalizare, a caminelor de vizitare, a statiilor de pompare;
 Umpluturi ce constau in depunerea, imprastierea stratului drenant din balast; aplicarea stratului
de nisip si de piatra sparta;
 Eroziunea eoliana si din precipitatii.
Poluantii atmosferici caracteristici lucrarilor de terasamente sunt particulele de provenienta naturala

(praf) emise in timpul manevrarii pamantului si prin eroziunea eoliana de pe solul descoperit.
Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton, pamant, balast etc.) determina
emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie. Se pot produce pierderi
accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si utilajele santierului.
Traficul greu, specific santierului, determina diverse emisii de substante poluante in atmosfera (NO x, CO,
SOx, particule in suspensie etc). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si uzura (din calea
de rulare, din pneuri). Atmosfera este spalata de ploi, astfel incat poluantii din aer sunt transferati in
ceilalti factori de mediu (apa de suprafata si subterana, sol etc).
Utilajele de constructie functioneaza cu motoare Diesel, gazele de esapament evacuate in atmosfera

continand intregul complex de poluanti specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOX), compusi
organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3),
particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf
(SO2).
In perioada de operare, sursele de polare a aerului pot fi reprezentate de manipularea

necorespunzatoare a recipientelor de stocare si dozare a clorului pentru tratarea apei potabile, sau
avarierea si functionarea improprie/anormala a statiilor de pompare ape uzate si a statiilor de epurare
ape uzate.
De asemenea, o potentiala sursa de poluare atmosferica, in perioada de operare o poate constitui, in caz
de functionare anormala, instalatia de valorificare a namolului, mai exact, instalatia de incinerare a
gazelor rezultate din tratarea termo—chimica a namolului; aceasta situatie ar fi posibila numai daca s-ar
produce o avarie la instalatie sau daca filtrele de curatare a gazelor de ardere nu ar fi intretinute si
inlocuite la timp sau nu ar functiona conform.
Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera
In perioada de executie, sursele de poluare asociate activitatilor desfasurate sunt surse de suprafata,
libere, deschise si au cu totul alte particularitati decat sursele aferente unor activitati industriale sau
asemanatoare, nu se poate pune problema unor instalatii de captare - epurare - evacuare in atmosfera a
aerului impurificat/gazelor reziduale. Functionarea acestor surse va fi intermitenta, in functie de
programul de lucru si de graficul lucrarilor. Dupa finalizarea lucrarilor de constructie, sursele de poluare
mentionate mai sus se vor reduce semnificativ.
Lucrarile organizarii de santier vor fi corect concepute si executate, cu dotari moderne care sa reduca
emisia de noxe in aer, apa si pe sol. Concentrarea lor intr-un singur amplasament este benefica,
diminuand zonele de impact si favorizand o exploatare controlata si corecta.
In perioada de constructie se vor respecta prevederile Legii 104/2011 privind calitatea aerului
inconjurator referitor la obligatia utilizatorilor de surse mobile de a asigura incadrarea in limitele de
emisie stabilite pentru fiecare tip specific de sursa, precum si sa le supuna inspectiilor tehnice, conform
prevederilor legislatiei in vigoare.
Se recomanda urmatoarele masuri pentru perioada de executie:
 amenajarea de platforme speciale pentru depozitarea materialelor, a utilajelor si deseurilor;
 activitatile care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va urmari o
umectare a suprafetelor;
 verificarea periodica a utilajelor si mijloacelor de transport in ceea ce priveste nivelul de emisii de
monoxid de carbon si a altor gaze de esapament si punerea in functiune numai dupa remedierea
eventualelor defectiuni. In acest sens, unitatile de constructii vor trebui sa se doteze cu aparatura
de testare necesara si sa efectueze reviziile la utilajele si mijloacele de transport, conform
instructiunilor specifice.
In perioada de operare, se recomanda a se implementa urmatoarele masuri:
 Eliminarea namolului de pe amplasament, in conformitate cu solutia prevazuta in Strategia de

gestiune a namolului (eliminarea la depozite de deseuri conforme, tratare etc);
 Controlarea procesului de epurare a apelor uzate si de tratare a namolului si monitorizarea

parametrilor acestor procese;
 Structuri acoperite/inchise pentru stocarea si tratarea namolului;
 Evitarea traversarii zonelor urbane si utilizarea traseelor alternative pentru transportul namolului
pana la destinatia finala;
 Realizarea de inspectii periodice ale retelei de canalizare si ale statiei de epurare pentru a se
detecta la timp orice disfunctionalitati si adoptarea masurilor corective adecvate pentru evitarea
mirosurilor neplacute/altor defectiuni;
 Intretinerea corespunzatoare si inlocuirea de cate ori este necesar, a filtrelor textile de la

instalatia de incinerare a gazelor, apartinand instalatiei de tratare termo-chimica a namolului;
monitorizarea emisiilor.
Statiile de epurare a apelor uzate au fost amplasate, pe cat posibil, la distante considerabile fata de
zonele rezidentiale, astfel incat sa fie redus impactul olfactiv neplacut ce ar putea proveni de la acestea.
In perioada de operare se vor monitoriza, dupa caz, emisiile, in special legate de mirosuri (NH3 si H2S),
comparativ cu concentratiile maxime admise prevazute in STAS 12574/1987 privind conditiile de calitate
ale aerului din zonele protejate.
6.1.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
Sursele de zgomot si de vibratii
Pentru o prezentare corecta a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite instalatii, trebuie
avute in vedere trei niveluri de observare:
 Zgomot de sursa
 Zgomot de camp apropiat
 Zgomot de camp indepartat
Fiecaruia din cele trei niveluri de observare ii corespund caracteristici proprii.
In cazul zgomotului la sursa studiul fiecarui echipament se face separat si se presupune plasat in camp
liber. Aceasta faza a studiului permite cunoasterea caracteristicilor intrinseci ale sursei, independent de
ambianta ei de lucru.
Masurile de zgomot la sursa sunt indispensabile atat pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor
din aceeasi categorie, cat si pentru a avea o informatie privitoare la puterile acustice ale diferitelor
categorii de utilaje.
In cazul zgomotului in camp deschis apropiat, se tine seama de faptul ca fiecare utilaj este amplasat
intr-o ambianta ce-i poate schimba caracteristicile acustice.
In acest caz, intereseaza nivelul acustic obtinut la distante cuprinse intre cativa metri si cateva zeci de
metri fata de sursa.
Pentru a avea sens, valoarea de presiune acustica inscrisa trebuie sa fie insotita de distanta la care s-a
efectuat masurarea.
Fata de situatia in care sunt indeplinite conditiile de camp liber, acest nivel de presiune acustica poate fi
amplificat in vecinatatea sursei (reflexii) sau atenuat prin prezenta de ecrane naturale sau artificiale intre
sursa si punctul de masura.
Deoarece masuratorile in camp apropiat sunt efectuate la o anumita distanta de utilaje, este evident ca in
majoritatea situatiilor zgomotul in camp apropiat reprezinta, de fapt, zgomotul unui grup de utilaje si mai
rar al unui utilaj izolat.
Daca in cazul primelor doua niveluri de observare caracteristicile acustice sunt strans legate de natura
utilajelor si de dispunerea lor, zgomotul in camp indepartat, adica la cateva sute de metri de sursa,
depinde in mare masura de factori externi suplimentari cum ar fi:
 Fenomene meteorologice si in particular: viteza si directia vantului, gradientul de temperatura si

de vant;
 Absorbtia mai mult sau mai putin importanta a undelor acustice de catre sol, fenomen denumit
„efect de sol”;
 Absorbtia in aer, dependenta de presiune, temperatura, umiditatea relativa, componenta

spectrala a zgomotului;
 Topografia terenului;
 Vegetatia.
La acest nivel de observare constatarile privind zgomotul se refera, in general, la intregul obiectiv
analizat.
Din cele de mai sus rezulta o anumita dificultate in aprecierea poluarii sonore in zona unui front de lucru.
Totusi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustica ale principalelor utilaje folosite si numarul
acestora intr-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot si
distantele la care acestea se inregistreaza.
Utilajele folosite si puteri acustice asociate:
 buldozere Lw  115 dB(A)
 incarcatoare Wolla Lw  112 dB(A)
 excavatoare Lw  117 dB(A)
 screpere Lw  110 dB(A)
 autogredere Lw  112 dB(A)
 compactoare Lw  105 dB(A)
 finisoare Lw  115 dB(A)
 basculante Lw  107 dB(A)
Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii mari, prin deplasarile lor sau prin
activitatea in punctele de lucru, constituie surse de vibratii.
In perioada de executie pentru realizarea diferitelor categorii de lucrari (excavatii, sapaturi etc.) se vor
folosi o serie de utilaje de constructie si mijloace de transport al materialelor folosite. Toate acestea
reprezinta o prima sursa de zgomot si vibratii in perioada de executie, generata de activitatea care se
desfasoara in cadrul santierului.
O alta sursa de zgomot, in perioada de executie, este reprezentata de circulatia vehiculelor care
transporta echipamentele si materiile prime necesare realizarii lucrarilor, a celor care transporta deseurile
rezultate in aceasta etapa, precum si de traficul utilajelor de constructii din cadrul santierului
(motocompresor, macara, incarcator, buldozer, pompa beton, autobetoniere, autobasculante, excavator
etc).
Ca surse suplimentare de zgomot in perioada de executie a proiectului, pot fi amintite traficul rutier si
activitatile existente care se desfasoara in vecinatatea lucrarilor prevazute prin proiectul regional.
Locuitorii din imobilele amplasate de-a lungul strazilor pe care se vor efectua lucrarile, vor suporta
impactul din perioada de executie.
A doua sursa principala de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de circulatia mijloacelor de
transport. Pentru transportul materialelor (pamant, balast, prefabricate, beton, structuri metalice etc.) se
folosesc basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre cateva tone si mai mult de 40 tone.
Referitor la traseele mijloacelor de transport, se vor utiliza drumurile existente din zona, inclusiv unele
sectoare din localitati ale acestor drumuri.
In perioada de operare, principalele surse de zgomot si vibratii sunt reprezentata de:
 statiile de pompare, amplasate in gospodariile de apa,
 statiile de repompare amplasate pe traseul retelei de distributie,
 statiile de pompare ape uzate de pe traseul retelei de canalizare,
 statiile de pompare din cadrul statiilor de epurare,
 suflantele din cadrul statiilor de epurare.
Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
In timpul executiei lucrarilor, se vor avea in vedere urmatoarele masuri de protectie impotriva
zgomotului si vibratiilor
 pentru amplasamentele din interiorul sau din vecinatatea localitatilor (in apropierea zonelor
rezidentiale), se recomanda lucrul numai in perioada de zi, respectandu-se perioada de odihna;
 pentru a nu se depasi limitele de toleranta admise, in perioada de executie, utilajele si mijloacele

de transport folosite vor fi supuse procesului de atestare tehnica;
 in vederea atenuarii zgomotelor si vibratiilor provenite de la utilajele de constructii si transport,

se va asigura folosirea de utilaje si mijloace de transport mai silentioase, precum si evitarea
rutelor de transport prin localitati si utilizarea unor rute ocolitoare;
 pentru reducerea nivelului de zgomot, este necesara reducerea la minimum a traficului utilajelor
de constructie in apropierea zonelor locuite;
 intretinerea si functionarea in parametrii normali a mijloacelor de transport si a utilajelor de

constructie, astfel incat sa fie atenuat impactul sonor.
Impactul resimtit de catre locuitorii zonelor afectate de lucrarile proiectului va fi redus prin respectarea
unui orar strict al perioadelor de lucru si al orelor de repaus, impuse constructorului prin Normele de
Lucru. Zgomotul si vibratiile produse in perioada de executie se vor incadra in mare parte in limitele
admise conform STAS 10009-1988. Avand in vedere acest lucru, s-a estimat ca impactul produs de
sursele de zgomot si vibratii va fi potential semnificativ ca intensitate, dar limitat ca durata.
Echipamentele electromecanice si pompele din incinta statiilor de pompare vor fi corect montate, in
conformitate cu manualul tehnic al producatorului, astfel ca, in exploatare, se estimeaza ca investitiile
propuse nu vor genera zgomot si vibratii peste limitele legale, producand un impact nesemnificativ.
Din masuratorile efectuate pentru activitati similare, nivelul zgomotului in zona utilajelor la distante de 10
– 15 m prezinta urmatoarele valori:
 60 -115 dB – zona de actiune a mijloacelor auto (basculante, cisterne, etc.);
 70 - 85 dB – zona de actiune a buldozerului;
 80 - 125 dB – zona de actiune a ciocanului peneumatic si picamer;
 70 - 75 dB – zona de actiune a incarcatorului frontal.
Activitatile specifice organizarii de santier se vor incadra ca fiind locuri de munca in spatiu deschis, si se
vor raporta la limitele admise conform prevederilor Normelor de Protectie a Muncii, care prevad ca limita
maxima admisa la locurile de munca cu solicitare neuropsihica si psihosenzoriala normala a atentiei un
nivel acustic echivalent continuu pe saptamana de lucru de 90 dB. La aceasta valoare se adauga o
corectie de 10 dB in cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale).
Pentru etapa de functionare, sursele principale de zgomot vor fi reprezentate de echipamentele care au
subansamble in miscare: pompe de diferite capacitati, compresoare sau motoare electrice si termice,
generatoare electrice. Totodata, reducerea nivelului de zgomot se va realiza mai ales prin montarea
acestor echipamente in interiorul unor hale. Echipamentele electromecanice si pompele din incinta
statiilor de pompare vor fi corect montate, in conformitate cu manualele tehnice al producatorilor, astfel
ca, in exploatare se estimeaza ca investitiile propuse nu vor genera zgomot si vibratii peste limitele
legale, producand un impact nesemnificativ.
Pentru zgomotul din interiorul instalatiei – in zonele unde valoarea nivelului de zgomot va depasi 85
dB(A), va fi necesar sa se utilizeze protectii acustice ale angajatilor, iar aceste zone trebuie sa fie vizibil
marcate.
Nivelul de zgomot echivalent continuu la limita amplasamentului va avea o valoare de 65 dB(A), conform
prevederilor STAS 10009/88, respectiv o valoare de 87 dB(A) la 1 m distanta de echipament, conform
Normelor generale de protectie a muncii.
6.1.4. Protectia impotriva radiatiilor
Nu este cazul, nici in perioada de executie a lucrarilor si nici in perioada de operare nu vor exista surse de
radiatii.
6.1.5. Protectia solului si a subsolului
Surse de poluanti pentru sol si subsol
In perioada de executie, principalele surse de emisii de poluanti pentru sol si subsol sunt reprezentate
de:
 traficul mijloacelor de transport si utilajelor folosite pentru executarea lucrarilor care vor genera
poluanti atat de la arderea combustibililor (NOx, SOx, CO si pulberi in suspensie), cat si de la
functionarea acestora in zona fronturilor de lucru, poluanti care, odata emisi in atmosfera, se pot
depune pe suprafata solului;
 intretinerea necorespunzatoare a utilajelor, alimentarea cu carburanti in spatii neamenajate,

accidente ce pot genera pierderi de combustibil si lubrifianti direct pe sol, care pot conduce la
modificarea caracteristicilor solului;
 inlaturarea stratului de sol vegetal;
 pierderea caracteristicilor naturale ale stratului de sol fertil prin depozitare neadecvata a acestuia,
dupa decopertare;
 Crestere temporara a eroziunii solului pe amplasamentele lucrarilor unde se executa lucrari de

excavare (ex. pe traseul conductelor si pe amplasamentele STA, SPA, ale rezervoarelor de
inmagazinare), unde se desfasoara activitati de excavare care pot conduce, in zonele de panta, la
instabilitatea solului si la alunecari de teren;
 izolarea unor suprafete de sol fata de circuitele ecologice naturale, prin betonarea acestora;
 deversari acidentale ale unor substante/compusi chimici direct pe sol;
 depozitarea necontrolata a deseurilor menajere, a materialelor de constructie sau a deseurilor

tehnologice;
 modificari calitative ale solului sub influenta poluantilor prezenti in aer (modificari calitative si
cantitative ale circuitelor geochimice locale).
Principalul impact asupra solului in perioada de executie este consecinta ocuparii temporare de terenuri
pentru acces provizoriu, platforme, baze de aprovizionare si productie, organizari de santier, halde de
deseuri, gropi de imprumut etc. La finalizarea lucrarilor, este obligatorie readucerea terenului la starea
initiala.
Impactul produs asupra solului de cumulul de activitati desfasurate in perioada de executie este
important. Toate suprafetele ocupate vor induce modificari stucturale in profilul de sol.
In perioada de operare, in conditii normale de functionare, nu vor exista surse de poluare a solului sau
de impact asupra mediului geologic.
In situatii accidentale, sursele de poluare pot fi reprezentate de:
 depozitarea necorespunzatoare a substantelor periculoase sau toxice pe amplasamentul STA;

aceste substante pot fi antrenate si dizolvate sub actiunea apelor meteorice si prin infiltrare in sol
pot conduce la episoade de poluare semnificativa a solului si apelor subterane;
 contaminarea solului prin infiltrarea de diverse scurgeri/pierderi accidentale de produse cu

caracter poluant (uleiuri, reactivi) – in timpul lucrarilor de interventie la avarii sau de
mentenanta;
 scurgeri de pe amplasamentul de stocare temporara a namolului rezultat din epurarea apelor

uzate sau din tratarea apei si infiltrarea in sol;
 pierderi de apa uzata si infiltratii in sol in caz de avarii la sistemele de canalizare.
Lucrari si dotari pentru protectia solului si subsolului
In perioada de executie, impactul produs asupra solului si subsolului va fi diminuat prin implementarea
si respectarea urmatoarelor:
 antreprenorul general al lucrarilor se va asigura ca organizarile de santier sunt corespunzatoare

din punct de vedere al dotarilor si facilitatilor de retinere a migrarii substantelor poluante in
mediu si vor ocupa suprafete cat mai mici de teren;
 evitarea ocuparii terenurilor de calitati superioare pentru organizarile de santier, bazelor de

utilaje, depozite temporare sau definitive de terasamente si materiale de contructii;
 interzicerea amplasarii organizarilor de santier, bazelor de utilaje, in arealele protejate sau in

zone cu alunecari de teren;
 se va evita poluarea solului cu carburanti, uleiuri rezultati in urma operatiilor de stationare,

aprovizionare, depozitare sau alimentare cu combustibili a utilajelor si mijloacelor de transport
sau datorita functionarii necorespunzatoare a acestora;
 orice rezervor de stocare a combustibililor si carburantilor va fi atent etansat si supravegheat si

amplasat pe platforma betonata, prevazuta cu rigole de scurgere;
 parcarea corespunzatoare a utilajelor si vehiculelor (pe platforma betonata, in masura in care

acest lucru este posibil);
 platforma de intretinere si spalare a utilajelor – daca va fi cazul - va fi realizata cu o panta

suficient de mare care sa asigure colectarea apelor uzate rezultate de la spalarea utilajelor; se
recomanda dotarea platformei cu bazine de colectare etanse care vor fi vidanjate periodic;
 colectarea selectiva a deseurilor rezultate in urma executiei lucrarilor si evacuarea in functie de
natura lor pentru depozitare sau valorificare catre serviciile de salubritate, pe baza de contract,
tinand cont de prevederile Legii 211/2011 privind regimul deseurilor si ale HG 856/2002;
 depozitarea rationala a materialului excavat, astfel incat sa fie ocupate suprafete cat mai mici de
teren;
 refacerea solului (reconstructie ecologica) in zonele unde acesta a fost afectat prin lucrarile de
excavare, depozitare de materiale, stationare de utilaje; zonele astfel afectate vor fi readuse la
categoria de folosinta detinuta initial;
 evacuarea controlata a apelor uzate rezultate in timpul realizarii investitiei, astfel incat sa se evite
infiltrarea acestora in sol, subsol si implicit in panza freatica;
 se interzice deversarea apelor uzate direct pe sol; se recomanda impermeabilizarea zonelor de

lucru si instalarea de brese de retentie, bazine vidanjabile;
 in mod special, pentru zona de amplasare a rezervoarelor de apa propuse in vecinatatea

rezervatiei naturale „Microcanionul în bazalt de la Hoghiz”, se vor respecta masurile si conditiile
de protectie in executie, impuse de administratorul rezervatiei si de APM Brasov.
Antreprenorul lucrarilor are obligatia, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii
deseurilor, sa implementeze o procedura conforma de gestionare a deseurilor si sa realizeze o evidenta
lunara a gestiunii deseurilor, respectiv producerii, stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si
depozitarii definitive a deseurilor.
La finalizarea lucrarilor, Antreprenorului/Constructorului ii revin urmatoarele obligatii:
 de a elimina toate deseurile generate in perioada de executie a lucrarilor si ecologizarea zonei

afectate dupa inchiderea organizarilor de santier;
 refacerea terenurilor ocupate temporar in vederea redarii acestora folosintei initiale.
In perioada de operare se recomanda respectarea urmatoarelor masuri de protejare a solului si

subsolului:
 asigurarea unei intretineri corespunzatoare a infrastructurii de alimentare cu apa si canalizare;
 gestionarea corespunzatoare si eliminarea in spatii special destinate a deseurilor generate;
 eliminarea namolului de pe amplasamentele statiilor de epurare in conformitate cu solutiile

prevazute in Strategia privind gestionarea namolului (depozite de deseuri autorizate, tratare
etc.);
 controlarea si verificarea permanenta a procesului de epurare a apelor uzate, de tratare a

namolului si monitorizarea paramatrilor caracteristici acestor procese;
 este interzisa deversarea pe sol a oricaror categoorii de ape uzate;
 se va elabora, implementa si respecta planul de masuri si interventie in caz de poluari

accidentale;
6.1.6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice
Areale sensibile ce pot fi afectate de proiect
Proiectul este destinat zonelor urbane si rurale din judetul Brasov si se desfasoara in zona urmatoarelor
arii naturale protejate:
 Padurea si mlastinile eutrofe de la Prejmer – ROSCI0170
 Dumbravita – Rotbav – Magura Codlei – ROSPA0037
 Dealul Cetatii Lempes – Mlastina Harman – ROSCI0055
 Muntele Tampa – ROSCI0120
 Podisul Hartibaciului – ROSPA0099
 Parcul Natural Bucegi – ROSCI0013
 Hartibaciu Sud-Est - ROSCI0303
 Oltul Superior – ROSCI0329
 Muntii Bodoc – Baraolt - ROSPA0082
 Lunca Barsei – ROSCI0415
 Piatra Mare - ROSCI0195
 Dealul Ciocas – Dealul Vitelului – ROSCI0056
Nu este de asteptat ca activitatile propuse prin proiect sa infulenteze semnificativ starea de conservare a
speciilor sau habitatelor de interes conservativ.
In perioada de executie a lucrarilor, arealele sensibile posibil a fi afectate sunt redate in cele ce
urmeaza:
 fauna cu vulnerabilitate caracterizata de variablilitate sezoniera, cum sunt perioadele de

reproducere, perioadele critice de hranire;
 perturbarea faunei in cazul in care lucrarile de constructii afecteaza habitatul care este un coridor
intre alte habitate izolate cu importanta ecologica;
 perturbarea habitatelor acvatice, fapt datorat alterarii calitatilor fizice, chimice si biologice ale
apei
 modificarea habitatelor acvatice si/sau terestre datorita poluarii sau efectelor morfologice;
In perioada de operare, arealele posibil a fi afectate sunt:
 flora si fauna acvatica situata in aval de statiile de epurare, in caz de accidente sau epurare
necorespunzatoare a apelor uzate;
 degradarea florei si faunei, datorata factorilor fizici;
 habitatele speciilor de flora si fauna pot fi alterate sau distruse.
Lucrari, dotari si masuri pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si ariilor

protejate
In perioada de executie a lucrarilor, se recomanda respectarea urmatoarelor masuri:
 Lucrarile se vor efectua numai pe traseele mentionate in proiect
 Se va respecta structura minima a organizarii de santier:
- zona depozitare materiale prefabricate;
- zona depozitare pietris, nisip;
- platforma depozitare alte materiale;
- container modular prefabricat cu structura metalica cu rol de depozitare scule si materiale;
- container modular prefabricat cu structura metalica cu rol de vestiar si punct PSI, WC

ecologic, cai acces utilaje si persona;
- ingradirea zonei aferente organizarii de santier se va face cu stalpi metalici si panouri.
 Pentru a exclude orice posibilitate de disturbare a speciilor de pasari din vecinatate, se

recomanda ca lucrarile de constructie sa se desfasoare in afara perioadei de cuibarire a speciilor
de pasari (aprilie - august).
 Restrictionarea utilizarii de utilaje si vehicule si executia manuala a lucrarilor in zonele sau in

perioadele in care speciile de fauna prezinta vulnerabilitate;
 Replantarea arborilor si arbustilor in masura in care este posibil in locul de defrisarii;
 Taierea de arbori se poate face cu acordul si in conditiile impuse de autoritatile competente;
 Se recomanda inventarierea arborilor care vor fi taiati si elaborarea unui plan de replantare;
 Dupa orice interventie care poate produce perturbarea siturilor naturale: se vor demara
actiuni de restaurare prin lucrari de inginerie de mediu (restaurari, reabilitari), inclusiv
reasternerea stratului fertil de sol si re-introducerea de specii genetice pentru restabilirea
echilibrului ecologic din zona;
 Monitorizarea zonei protejate afectate de activitatile de constructii, pe parcursul unei

perioade (de exemplu 2-3 ani); se recomanda ca monitorizarea sa se faca la inceputul si la
sfarsitul perioadei de vegetatie; se vor face propuneri de masuri corective, pentru situatiile in
care restaurarea elementelor de flora esueaza (de exemplu un plan suplimentar de plantare).
In perioada de operare, se recomanda implementarea urmatoarelor masuri:
 Solul vegetal decopertat va fi depozitat pe o suprafata de teren din imediata apropiere a

traseului retelei de canalizare sau a statiei de epurare, in straturi suprapuse sau rulate (in functie
de suprafata de teren pusa la dispozitie) si apoi refolosit pentru refacerea conditiilor initiale pe cat
este posibil;
 Plantari compensatorii sau de restaurare prin plantare de specii indigene;
 Limitarea accesului animalelor pe amplasamentele care pot prezenta riscuri;
 In cazul in care habitatul este afectat prin realizarea lucrarilor din cadrul proiectului, asigurarea
unui nou habitat corespunzator speciilor afectate;
Crearea de oportunitati pentru migrarea animalelor din zona, in cazul in care traseul acestora este
afectat.
6.1.7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public
Obiective de interes public, distanta fata de asezarile umane
Retelele de alimentare cu apa si canalizare sunt amplasate pe domeniul public, respectand in cea mai
mare parte traseul drumurilor existente. In zona de amplasare a acestora sau in imediata vecinatate nu
sunt obiective de interes public, investitii, monumente istorice sau de arhitectura, care ar putea fi
afectate de lucrarile de constructie prevazute in cadrul proiectului de investitii.
In perioada de executie a lucrarilor, deplasarea utilajelor mari ar putea bloca unele drumuri. In acest
sens, este necesar sa se prevada o limitare a accesului in zonele locuite a utilajelor si autovehiculelor cu
mase mari.
In perioada de operare, prin masurile prevazute prin proiect la amplasarea obiectivelor, nu vor fi afectate
asezarile umane sau alte obiective de interes public.
Prin proiectul regional nu sunt prevazute statii noi de epurare; pentru statia de epurare existenta (SEAU)
Feldioara se propun lucrari de extindere, prin amplasarea in incinta statiei a unei instalatii de valorificare
a namolului prin procese termo-chimice, cu piroliza si arderea gazului de sinteza rezultat din uscarea
namolului, in vederea producerii de energie termica; instalatia va trata namolul provenit din toate statiile
de tratare si de epurare din aria de operare a Companiei Apa Brasov. Instalatia propusa in incinta SEAU
Feldioara va fi amplasata la cca. 200 m de prima locuinta si la cca.166 m de situl Natura 2000
ROSCI0329 Oltul Superior si va fi prevazuta cu filtre de retinere a poluantilor rezultati din arderea gazului
de sinteza.
Lucrari, dotari si masuri pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor protejate si/sau de
interes public
In perioada de executie a lucrarilor, zonele organizarilor de santier pot reprezenta surse de insecuritate
pentru locuitorii din zona. Prin respectarea normativelor specifice lucrarilor hidroedilitare si normelor de
protectia muncii vor fi evitate accidentele in care pot fi implicate mijloacele de transport ale materiilor si
materialelor de constructie si accidentele provocate de utilajele de constructie.
In perioada de executie a lucrarilor se vor avea in vedere urmatoarele masuri de protectie a

locuitorilor din apropierea/vecinatatea fronturilor de lucru:
 in zonele de lucru amplasate in vecinatatea zonelor locuite, activitatile specifice organizarilor de

santier se vor desfasura numai in perioada de zi, cu respectarea graficului de executie a
lucrarilor;
 executarea lucrarilor fara a produce disconfort locuitorilor prin generarea de noxe, praf, zgomot si
vibratii;
 evitarea rutelor de transport prin localitati si utilizarea, pe cat posibil, a unor rute ocolitoare;
 optimizarea traseelor pe care circula utilajele de constructii si mijloacele de transport a

materialelor, astfel incat sa fie evitate blocajele si acccidentele de circulatie;
 realizarea lucrarilor pe tronsoane, pe baza unui grafic de lucrari, astfel incat sa fie scurtata
perioada de executie pentru a diminua durata de manifestare a efectelor negative si in acelasi
timp pentru tronsoanele afectate sa fie redate destinatiei initiale intr-un interval de timp cat mai
scurt ;
 utilizarea echipamentelor si utilajelor de transport silentioase;
 mentinerea la parametrii optimi de functionare a utilajelor tehnologice si mijlaocelor de transport

pentru diminuarea noxelor si zgomotului care ar putea afecta locuitorii din zona de implementare
a proiectului;
 umectarea periodica a materialelor de terasamante pentru reducerea emisiilor in atmosfera pe

perioada manevrarii, care ar putea afecta locuitorii din zona, asezarile umane si alte obiective de
interes public sau privat;
 asigurarea in incintele organizarilor de santier de puncte de curatare manuala sau mecanizata a

pneurilor utilajelor tehnologice si mijloacelor de transport;
 evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport;
 asigurarea etanseitatiii recipientilor de stocare a uleiurilor si combustibililor pentru utilaje si

mijloacele de transport;
 asigurarea mentinerii curateniei traseelor si drumurilor de accces folosite de mijloacele

tehnologice de transport;
 asigurarea semnalizarii zonelor de lucru cu panouri de avertizare;
 asigurarea protectiei monumntelor istorice, siturilor arheologice, diverselor asezaminte,

constructiilor si amenajarilor existente, ariilor naturale protejate, in cazul in care acestea vor fi
intalnite in perioada executiei sapaturilor;
 refacerea ecologica a zonelor afectate de organizarile de santier si redarea terenului circuitului

initial;
 evitarea afectarii altor lucrari de interes public existente pe traseul obiectivului propus;
 asigurarea accesului echipelor de interventie a autoritatilor specializate pentru prevenirea sau

remedierea unor defectiuni ale retelelor sau lucrarilor de interes public existente in zona
organizarilor de santier;
 toate masurile prevazute in prezentul memoriu de prezentare pentru perioada de executie pentru
fiecare factor de mediu in parte pentru a se evita impactul asupra asezarilor umane si a altor
obiective de inters public.In situtia in care pe timpul executiei lucrarilor de alimentare cu apa si
canalizare vor avea loc descoperiri arhelogice intamplatoare vor fi sistate lucrarile si se vor
anunta in termen de 72 de ore autoritatile pe raza careia s-a realizat descoperirea.
In executie, Antreprenorul/Constructorul va respecta conditiile impuse prin Autorizatiile de Constructie si

alte avize/acorduri emise de institutiile abilitate.
In perioada de operare, protectia asezarilor umane si a obiectivelor protejate se va asigura prin

respectarea programului de mentenanta (control, intretinere si reparatii) atat a obiectivelor proiectului
(captari, STAP, SP, retele) cat si a instalatiilor si echipamentelor din dotare si prin respectarea
programului de monitorizare a factorilor de mediu stabilit de APM Brasov.
6.1.8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament
Tipurile si cantitatile de deseuri estimate
In perioada executiei lucrarilor, deseurile generate sunt de urmatoarele tipuri:
 deseuri menajere produse de personalul care executa lucrarile;
 deseuri tehnologice rezultate din procesul de preparare si turnare a betonului, pamant rezultat
din exacavatii;
 deseuri tehnologice rezultate din dezafectarea instalatiilor existente sau in timpul lucrarilor de
reabilitare a instalatiilor existente;
 deseuri rezultate din activitati conexe, cum sunt cele provenite de la intretinerea echipamentelor
si instalatiilor (ex.: ulei uzat si alti lubrifianti).
Deseurile menajere generate pe amplasament in zonele organizarilor de santier, vor fi colecte temporar
in containere acoperite, in zone special destinate si periodic vor fi preluate si transportate de firme
autorizate, pe baza de contracte de prestari servicii, in vederea valorificarii/eliminarii finale in spatii
special destinate/depozitul de deseuri municipale de pe raza judetului Brasov.
Resturile de beton rezultate din dezafectarea constructiilor existente (ex. Statii de epurare) vor fi
depozitate temporar intr-o zona special destinata in in incinta amplasamentelor sau in imediata
vecinatate a acestora, de unde vor fi preluate si transportate de firme autorizate la depozite de deseuri
inerte autorizate sau, dupa caz, refolosite pentru executia fundatiilor sau drumurilor de acces propuse a
se realiza prin prezentul proiect.
Pentru depozitarea deseurilor de orice natura, se vor amenaja spatii de depozitare special destinate,
deseurile vor fi depozitate selectiv, temporar, urmand ca acestea sa fie valorificate in functie de
categorie, la unitati de profil sau depozitate final la depozitul de deseuri de pe raza judetului Brasov.
Deseuri menajere/municipale
Aceste deseuri vor fi in cantitati reduse si nu prezinta un pericol pentru mediu sau pentru sanatatea
oamenilor. Ele pot constitui o sursa de degradare a peisajului sau de poluarea a factorilor de mediu doar
printr-o gospodarire neadecvata.
Cod 20 Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni
colectate separat
Cod 20 01 01 hartie si carton
Cod 20 01 11 textile
Cod 20 02 01 deseuri biodegradabile
Cod 20 03 01 deseuri municipale amestecate
Cod 20 03 06 deseuri de la curatarea canalizarii
Deseuri tehnologice si deseuri din constructii si demolari
Cod 15 Deseuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante si
imbracaminte de protectie, nespecificate in alta parte
Cod 15 01 01 ambalaje de hartie si carton
Cod 15 01 02 ambalaje de materiale plastice
Cod 15 01 03 ambalaje de lemn
Cod 15 01 06 ambalaje amestecate
Cod 15 01 07 ambalaje de sticla
Cod 15 02 02 absorbanti, materiale filtrante (inclusiv filtre de ulei fara alta specificatie),
materiale de lustruire, imbracaminte de protectie contaminata cu substante
periculoase
Cod 15 02 03 absorbanti, materiale filtrante, materiale de lustruire si imbracaminte de protectie,

altele decat cele specificate la 15 02 02
Cod 16 Desesuri nespecificate in alta parte
Cod 16 02 16 componente demontate din echipamente casate, altele decat cele specificate la 16
02 15
Cod 16 06 01* baterii cu plumb
Cod 16 06 02* baterii cu Ni-Cd
Cod 16 06 03* baterii cu continut de mercur
Cod 16 06 04 baterii alcaline (cu exceptia 16 06 03)
Cod 16 06 05 alte baterii si acumulatori
Cod 16 01 03 anvelope uzate
Cod 17 Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamant excavat din amplasamente
contaminate)
Cod 17 01 01 beton
Cod 17 01 02 caramizi
Cod 17 01 03 tigle si materiale ceramice
Cod 17 01 07 amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice, altele decat cele
specificate la 17 01 06
Cod 17 02 01 lemn
Cod 17 02 02 sticla
Cod 17 02 03 materiale plastice
Cod 17 03 02 asfalturi, altele decat cele specificate la 17 03 01
Cod 17 04 05 fier si otel (fier beton din structura betoanelor armate, echipamente
electromecanice si instalatii hidraulice
Cod 17 04 07 amestecuri metalice
Cod 17 04 11 cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10
Cod 17 05 04 pamant si pietre, altele decat cele specificate la 17 05 03
Cod 17 04 05 fier si otel
Cod 17 05 04 pamant si pietre, altele decat cele specificate la 17 05 03
Cod 17 09 04 amestecuri de deseuri de la constructii si demolari, altele decat cele specificate la

17 09 01, 17 09 02 si 17 09 03
Deseuri din activitati conexe
Cod 13 01 deseuri de uleiuri hidraulice
Cod 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere
Cod 13 07 deseuri de combustibili lichizi
Aceste deseuri rezulta de la utilajele si mijloacelor de transport folosite in timpul executiei. Combustibilii
lichizi si uleiurile pot aparea accidental si in cantitati nesemnificative. Ele pot constitui o sursa de poluare
a solului printr-o gospodarire neadecvata.
Cod 19 Deseuri de la instalatii de tratare a reziduurilor, de la statiile de epurare a apelor

uzate si de la tratarea apelor pentru alimentare cu apa si uz industrial
Cod 19 08 01 deseuri retinute pe site
Cod 19 08 02 deseuri de la deznisipatoare
Cod 19 08 05 namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti
Cod 19 09 01 deseuri solide de la filtrarea primara si separarea cu site (de la potabilizarea apei
pentru consum)
Cod 19 09 02 namoluri de la limpezirea apei (de la potabilizarea apei pentru consum)
Deseurile rezultate din activitatea de executie vor fi colectate corespunzator in pubele special amenajate,
iar acestea vor fi preluate de o societate autorizata, pe baza de contract. Materialul necontaminat rezultat
in urma excavarii va fi folosit ulterior ca material de umplutura.
Intretinerea si micile reparatii ale utilajelor care deservesc santierul se vor executa numai in incinta
administrativa, iar reparatiile capitale numai in unitati specializate.
Din punct de vedere al managementului deseurilor se recomanda inventarierea deseurilor ce pot fi

valorificate si a celor rezultate si eliminate de pe amplasament.
Pentru etapa de realizare a proiectului de investitie, materialele metalice, deseurile din constructii si
demolari, deseurile reciclabile si cele specifice organizarilor de santier se vor colecta separat in vederea
depozitarii temporare pe amplasament pana la preluarea de catre firme autorizate, pe baza contractelor
de prestari servicii, conform Legii 211/2011 privind regimul deseurilor. Deseurile inerte rezultate in
perioada de executie (ex. pamant din excavatii, amestecuri de pamant si pietre, moloz, etc.) vor fi
evacuate la un depozit de deseuri inerte de pe raza judetului Brasov sau reutilizate ca umputuri in cadrul
lucrarilor prevazute prin prezentul proiect (ex.: pentru drumurile noi de acces ca material de umplutura,
la fundatii etc.).
In perioada de operare, deseurile generate in urma desfasurarii activitatii obiectivelor propuse prin
prezentul proiect sunt reprezentate de urmatoarele categorii:
 deseuri municipale amestecate;
 deseuri rezultate de la activitatile de intretinere a echipamentelor si instalatiilor: materiale

metalice, ulei uzat si alti lubrifianti rezultati din activitatea de intretinere a echipamentelor,
utilajelor si mijloacelor de transport proprii;
Tipurile si cantitatile de deseuri estimate a fi generate in perioada de operare, conform obiectivelor

existente similare generatoare de deseuri, sunt redate in tabelele de mai jos.
Tabelul 14 Deseuri estimat a fi produse in perioada de operare
Cantitate Mod de gestionare

Cod deseu Denumire deseu prevazuta a fi
Valorificare Eliminare Stocare
generata (t/an)
17 04 05 Fier si otel Nespecificat Integral, - Stocare temporara
prin firme in spatii special
autorizate amenajate
19 10 02 Deseuri neferoase Nespecificat Integral, - Stocare temporara
15 01 01 Deseuri de hartie si carton Nespecificat Integral, - Stocare temporara
15 01 02 Deseuri ambalaje Nespecificat Integral, - Stocare temporara
materiale plastic prin firme in spatii special
20 03 01 deseuri municipale Nespecificat - Integral, prin Stocare temporara
amestecate firme in pubele
autorizate amplasate in spatii
special amenajate
Cantitatea de namol (% s.u.) estimat a fi generata in cadrul Gospodariilor de apa si Statiilor de Epurare
Ape Uzate in perioada 2024-2048 si modul de valorificare sunt redate in tabelul ce urmeaza:
Tabelul 15 - Strategia de valorificare a namolului
U.M 2024 2025 2030 2035 2040 2045 2048
l.e 426036 426116 418807 408949 398143 387985 380739
toneSU/an 5444 5445 5352 5226 5088 4958 4866

Total namol generat
tone/an 22969 22973 22578 22046 21466 20919 20531
mc/an 22900 22904 22511 21980 21402 20856 20470
U.M 2024 2025 2030 2035 2040 2045 2048
l.e 426036 426116 418807 408949 398143 387985 380739

Optiunea 1: Tratare termica piroliza:
cantitatea de namol procesata (Input tone/an 22969 22973 22578 22046 21466 20919 20531
100% namol generat)
mc/an 22900 22904 22511 21980 21402 20856 20470
2024 2025 2030 2035 2040 2045 2048

t/an 2527 2527 2484 2425 2361 2301 2258
mc/an 1684 1685 1656 1617 1574 1534 1506
Cenusa obtinuta kg/h 316 316 310 303 295 288 282
SU % 100 100 100 100 100 100 100
Pentoxid de fosfor P2O5 in cenusa % 22 22 22 22 22 22 22
kg/tcenusa 200 200 200 200 200 200 200
Pentoxid de fosfor P2O5 in cenusa t/an 505 505 497 485 472 460 452
188 / 265
Modul de gospodarire a deseurilor
Deseurile menajere generate pe amplasament in perioada de executie a lucrarilor, impreuna cu deseurile

provenite din demolari vor fi transportate la cel mai apropiat depozit de deseuri autorizat de pe raza
judetului Brasov (FIN ECO).
O parte din deseurile generate in timpul executiei vor fi reciclate. Gestiunea deseurilor specifice activitatii,
in perioada de exploatare trebuie sa reprezinte o preocupare majora a beneficiarului.
In perioada de executie a lucrarilor, deseurile generate si modul de gospodarire al acestora se va realiza

asa cum este descris in cele ce urmeaza:
 deseuri menajere - colectarea se face pe baza de contract in pubele speciale, amplasate pe

platforme betonate. Acestea vor fi preluate de firme specializate pe baza de contract. Vor fi
pastrate evidente cu cantitatile predate in conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 privind
depozitarea deseurilor;
 deseuri metalice - colectarea se va face pe platforme betonate si valorificate pe baza de contract

cu firme specializate. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile valorificate in conformitate cu
prevederile Legii 211/2011 privind regimul deseurilor;
 deseuri inerte (sol, pamant, argila, nisip, asfalt, etc.) - colectarea pe platforme speciale si
refolosite pentru umplutura, lucrarile de terasamente cat si pentru lucrari provizorii de drumuri,
platforme, nivelari;
 acumulatori uzati - colectare in spatii special amenajate si predate unitatilor specializate. Vor fi
pastrate evidente cu cantitatile valorificate conform prevederilor HG nr. 1132/2008 privind
regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori
 anvelope uzate - colectare in spatii special amenajate si predate unitatilor specializate conform
Ord. nr. 386/2004 pentru aprobarea Normelor privind procedura si criteriile de autorizare a
activitatii de gestionare a anvelopelor uzate;
 uleiuri uzate - colectare in spatii special amenajate si predate unitatilor specializate conform
prevederilor HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;
 hartie - colectare selectiva. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile valorificate conform prevederilor
Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si deseurilor de ambalaje;
 deseurile de ambalaje (hartie si carton, saci, recipient substante) sunt colectate selectiv , in
recipiente/spatii special amenajate, in vederea valorificarii/eliminarii prin societati specializate
autorizate.
In perioada de operare, gestionarea deseurilor se va face corespunzator reglementarilor in vigoare,

astfel:
 deseuri menajere - colectarea se face pe baza de contract in pubele speciale, amplasate pe

platforme betonate. Acestea vor fi preluate de firme specializate pe baza de contract. Vor fi
pastrate evidente cu cantitatile predate in conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 privind
depozitarea deseurilor;
 deseuri metalice - colectarea se va face pe platforme betonate si valorificate pe baza de contract
cu firme specializate. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile valorificate in conformitate cu
prevederile Legii 211/2011 privind regimul deseurilor;
 deseuri inerte (sol, pamant, argila, nisip, asfalt, etc.) - colectarea pe platforme speciale si
refolosite pentru umplutura, lucrarile de terasamente cat si pentru lucrari provizorii de drumuri,
platforme, nivelari;
 acumulatori uzati - colectare in spatii special amenajate si predate unitatilor specializate. Vor fi
pastrate evidente cu cantitatile valorificate conform prevederilor HG nr. 1132/2008 privind
regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori;
 anvelope uzate - colectare in spatii special amenajate si predate unitatilor specializate conform
Ord. nr. 386/2004 pentru aprobarea Normelor privind procedura si criteriile de autorizare a
activitatii de gestionare a anvelopelor uzate
 uleiuri uzate - colectare in spatii special amenajate si predate unitatilor specializate conform
prevederilor HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate
 hartie - colectare selectiva. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile valorificate conform prevederilor
249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si deseurilor de ambalaje
 Deseurile de ambalaje (hartie si carton, saci, recipient substante) sunt colectate selectiv , in
recipiente/spatii special amenajate, in vederea valorificarii/eliminarii prin societati specializate
autorizate
 Deseurile reciclabile (hartie si carton, metale feroase si neferoase) sunt colectate selectiv , in
recipiente/spatii destinate acestui scop, in vederea valorificarii prin societati specializate
autorizate
 deseurile din procesele tehnologice (deseuri retinute pe site, deseuri de la deznisipatoare) sunt
colectate selectiv, in recipiente/spatii special amenajate, in vederea eliminarii
 DEEE-urile sunt colectate selectiv, in recipiente/spatii destinate acestui scop, in vederea

valorificarii prin societati specializate autorizate
 namolul rezultat din statiile de epurare se colecteaza temporar in incinta statiilor, pe paturile de
depozitare namol special destinate acestui scop, in vederea eliminarii/valorificarii ulterioare.
Reziduurile provenite din statia de epurare vor fi colectate si transportate spre eliminare la depozitul
ecologic de deseuri Rosiesti. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile predate in conformitate cu prevederile
HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor.
Nisipul retinut in deznisipatoare va fi curatat, spalat si folosit in constructii.
Grasimile vor fi depozitate provizoriu in cadrul statiei de epurare, dupa care vor fi preluate prin vidanjare
si prelucrate de firme specializate.
Programul si traseul pentru transportul deseurilor rezultate din functionarea statiei de epurare vor fi
riguros stabilite in vederea minimizarii impactului.
O parte a namolului va fi ulterior transportata si depozitata la depozitul de deseuri.
190 / 265
Optiunile de gestionare a namolului rezultat din statiile de tratare si cele de epurare ale operatorului
regional au fost prezentate in cadrul subcapitolului 3.5.1.3. Detalii privind alternativele care au fost luate
in considerare
6.1.9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase
In perioada de executie a lucrarilor propuse este posibil sa se utilizeze vopseluri si diluanti incadrati in
categoria substantelor toxice si periculoase. Acestea se vor pastra in recipientii originali (de achizitie), in
spatii special amenajate si ventilate, fiind prevazute toate masurile de protectie a mediului conform
indicatiilor din fisele tehnice de securitate. In organizarea de santier nu vor exista depozite de carburanti,
alimentarea utilajelor si a autovehiculelor se va realiza la statiile de combustibili din zona.
In perioada de operare, substantele folosite la tratarea apei pentru potabilizare, vor fi: policlorura de
aluminiu, carbune activ pulbere, polielectroliti, hidroxid de sodiu, clor gazos si clorit de sodiu;
In cazul lucrarilor de mentenanta se mai pot utiliza substante toxice si periculoase, cum ar fi; lacuri,
vopsele, diluanti, uleiuri minerale etc.
Toate substantele chimice utilizate vor fi aprovizionate exclusiv in ambalaje omologate, nedeteriorate,
etichetate conform legislatiei in vigoare, stocate in spatii dedicate, ventilate adecvat, cu acces limitat si
cu prevederea tuturor masurilor de protectie necesare.
Pentru protectia factorilor de mediu, toate substantele utilizate vin insotite de Fise tehnice de securitate,
in limba romana, care se vor pastra intr-un registru centralizator sau intr-o baza de date si obligatoriu,
cate un exemplar la locul utilizarii substantelor.
Spatiile in care se vor amplasa buteliile de clor gazos vor fi prevazute cu sisteme de alarmare in caz de
pierderi accidentale, clorul fiind un produs biocid, toxic, iritant, inflamabil si oxidant.
Cantitatile si tipurile de substante utilizate la tratarea apei
STAP Tarlung
Consum policlorura de aluminiu - PAX U.M.

Consum PAX anual in STAP Tarlung 126455,08 l/an
Consum carbune activ pulbere - CAP
Kg/an
Consum CAP anual in STAP Tarlung 51425,07
Substantele vor fi stocate in actualul depozit din camera de reactivi din Tarlung.
STAP Moieciu- statie noua
Denumire reactiv U.M. Cantitatea anuală
Polielectrolit tone 0,01

NaOH tone 0,82
Carbune activ pulbere PAC tone 0,82
Policlorura de aluminiu tone 0,04
Clor gazos tone 0,10
191 / 265
Clorit de sodiu tone 0,05
Depozitarea substantelor se va realiza in hala de tratare pentru o perioada de stocare de 30 zile

,calculata la doza maxima si debit mediu, si va cuprinde urmatoarele cantitati:
1. Preoxidare - Dioxid de clor- preparat din clorit de sodiu si clor gazos
Depozitare Simbol UM Valoare

Perioada de stocare T zile 30
Debit mediu de apa Qmed mc/h 14,17
Doza maxima Dmax mg/l 1

3
Volum solutie clorit de sodiu necesar la debit mediu V m 0,011
Volum butoi de clorit de sodiu V litri 50
Numar de butoaie de clorit de sodiu selectat nb buc (1+1)
Cantitate lunara necesara de Cl2 la debit mediu CCl2 Kg 5,36
Numar butelii clor de 50 kg selectat n buc (1+1)
2. Reglare pH - NaOH
Parametru Simbol UM Valoare
Debit mediu de apa de tratat Qmed mc/h 14,17
Doza max. NaOH Dmax mg/l 150
Depozitare
Cantitatea necesara substanta uscata de stocat M t 1,53
3. Policlorura de aluminiu

Debit mediu de tratat Qmed mc/h 14,17
Doza max. substanta activa coagulant Al+ Dal mg/l 2
Depozitare
3
Volumul de solutie care trebuie stocat Vs m 0,16
Volumul unui rezervor V m3 0,20
Numar de rezervoare de stocare selectat n buc 1
4. Polielectrolit

Doza max. polielectrolit ca substanta uscata Dmax mg/l 0,20
Depozitare
Volum necesar de substanta uscata de stocat V kg 2
5. Carbune activ pulbere (CAP)
192 / 265
Doza max. CAP Dmax mg/l 25,00
Depozitare
Volum necesar de substanta uscata de stocat V t 0,26
6. Clor gazos - dezinfectie

Debitul mediu de apa de tratat QMED m3/h 14,17
Doza max de clor Dcl mg/l 1,00
Depozitare
Perioada de depozitare T zile 30
Cantitatea de clor gazos stocata V Kg 10,20
Numar butelii clor de 50kg depozitate n buc 0,20
Numar butelii clor de 50 kg selectat n buc (1+1)
6.1.10. Utilizarea resurselor naturale, in special a solului, a terenurilor, a apei si a

biodiversitatii.
Alimentarea cu apa va fi asigurata prin proiect, atat din surse de suprafata cat si din surse subterane,
asigurandu-se masuri de protectie a acestora, atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ
(prevenirea contaminarii surselor si reducerea impactului asupra regimului calitativ si cantitativ al
corpurilor de apa, utilizarea rationala a surselor de apa si combinarea optima a utilizarii surselor de apa
de suprafata si a surselor subterane);
Pentru amplasarea retelelor de canalizare, a retelelor de apa potabila, pozitionarea statiilor de pompare si
a statiilor de tratare, precum si pentru realizarea constructiilor aferente acestora sunt necesare pe langa
suprafetele de teren alocate, urmatoarele materii prime: balast, nisip, piatra sparta si beton. Produsele
de balastiera vor fi procurate de la cele mai apropiate unitati specializate.
La finalizarea lucrarilor constructorii au obligatia refacerii cadrului natural a terenurilor ocupate sau
afectate. In acest sens o atentie speciala se va acorda zonelor ocupate temporar pentru organizarea de
santier si depozitelor de materiale. Titularul proiectului va supraveghea atat realizarea lucrarilor de
constructii-montaj cat si lucrarile de refacere a cadrului natural, pana la finalizarea proiectului.
7. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE IN MOD

SEMNIFICATIV DE PROIECT
7.1. Caracteristicile impactului potential
In situatia respectarii reglementarilor de specialitate aplicabile si a masurilor propuse prin studiul de

fezabilitate propus, nu se preconizeaza aparitia unor efecte notabile semnificative asupra mediului. De
asemenea, avand in vedere obiectivul general al lucrarilor si anume extinderea si reabilitarea sistemelor
de alimentare cu apa si canalizare din judetul Brasov, nu este de asteptat atingerea unor valori critice ale
indicatorilor ecologici specifici.
Prin realizarea lucrarilor propuse se vor obtine beneficii socio – economice atat pentru locuitorii din zona
proiectului care se vor racorda la retelele de alimentare cu apa si canalizare, cat si pentru cei din afara
193 / 265
zonei, prin imbunatatirea infrastructurii de alimentare cu apa si canalizare si implicit reducerea poluarii
asociate asupra factorilor de mediu.
In perioada de executie a lucrarilor, principalii poluanti emisi in atmosfera sunt reprezentati de particule
de praf provenite din executia sapaturilor si poluanti emisi prin gazele de evacuare ale autovehiculelor
care transvazeaza zona, cum sunt: monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NOx), oxizi de sulf (SO, SO2),
particule (fum) – in cazul alimentarii cu combustibili diesel.
In perioada de operare, poluantii emisi pot fi reprezentati de noxele emise de la statiile de pompare apa
uzata si de la liniile de tratare a apei uzate si liniile si liniile de tratare namol de la statiile de epurare ape
uzate, emisii de la platformele temporare de depozitare a namolului din incinta statiilor de epurare ape
uzate.
Pe langa impactul direct produs de acesti poluanti asupra mediului, exista si efectele indirecte. Atmosfera
este spalata de ploi iar poluantii din aer pot fi transferati in ceilalti factori de mediu – sol, freatic, ape de
suprafata, vegetatie, fauna) si pot ajunge in final sa aiba efecte negative si asupra starii de sanatate a
populatiei.
Impactul posibil a fi produs de lucrarile propuse asupra factorilor de mediu a fost evaluat din punct de
vedere al tipului de impact, al extinderii in timp si spatiu, posibilitatii de diminuare si monitorizarii, asa
cum se vede in tabelele de mai jos. Clasificarea elementelor de evaluare este urmatoarea:
 Natura impactului: direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu sau lung,
permanent sau temporar;
 Tipul impactului: pozitiv sau negativ;
 Reversibilitatea impactului – impact momentan si reversibil, reversibil in timp indelungat,

ireversibil;
 Extindere temporala - in timpul construirii si dupa construire;
 Extindere spatiala - pe scara larga si local;
 Magnitudinea si complexitatea impactului;
 Probabilitatea impactului;
 Posibilitate de diminuare – totala si/sau partiala;
 Posibilitate de monitorizare - totala si/sau partiala.
Pentru aprecierea impactului se considera o scala de valori de la –1 la +5 reprezentand:
± 5 Impact pozitiv/negativ major, cumulativ, ireversibil
± 4 Impact pozitiv/negativ major, ireversibil
± 3 Impact pozitiv/negativ mediu, pe termen lung, reversibil
± 2 Impact pozitiv/negativ mediu, pe termen scurt , reversibil
± 1 Impact pozitiv/negativ redus, momentan, reversibil
0 Nu exista impact
194 / 265
7.1.1. Impactul asupra populatiei si sanatatii umane
Solutiile adoptate prin prezentul proiect si masurile prevazute pentru perioada de executie a lucrarilor nu
prezinta risc asupra populatiei si sanatatii umane.
In perioada executarii lucrarilor se va crea disconfort populatiei din zona de amplasare a lucrarilor sau
zonele limitrofe acestora, fara risc asupra starii de sanatatate a acesteia, disconfort ce va fi temporar,
local, limitat la aria si perioada de desfasurare a a lucrarilor. Astfel, se estimeaza ca pe perioda executiei
lucrarilor, impactul generat de proiect asupra populatiei si sanatatii umane va fi direct, nesemnificativ,
momentan si reversibil.
Proiecul propus, impreuna cu celelalte proiecte realizate la nivelul judetului Brasov, nu vor genera impact
cumulat negativ semnificativ pe perioada de executie a lucrarilor asupra populatiei si sanatatii umane.
Lucrarile se vor desfasura in cea mai mare parte la distante apreciabile, in intravilanul si extravilanul
localitatilor, impactul generat fiind temporar, pe termen scurt si mediu, cauzat in principal de deplasarea
utilajelor pe teritoriul localitatilor, de emisiile de praf generate de sapaturile pentru pozarea conductelor si
de zgomot.
Lucrarile propuse prin prezentul proiect, impreuna cu proiectele similare viitoare sau aflate in curs de
implementare la nivelul judetului Brasov, nu vor genera impact negativ semnificativ asupra populatiei si
sanatatii umane; impactul proiectului este pozitiv, prin asigurarea accesului populatiei la apa potabila si la
sistemul centralizat de canalizare si epurare a apelor uzate.
In perioada de operare, impactul social creat ca urmare a implementarii proiectului – reabilitarea si

extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare si cresterea gradului de acces al populatiei la
facilitatile create, va fi net pozitiv si va conduce la:
 imbunatatirea calitatii vietii locuitorilor;
 imbunatatirea starii de sanatate a populatiei;
 imbunatatirea situatiei sociale si economice a locuitorilor din zona.
Nu s-au constatat in zona, afectari majore ale factorilor de mediu cu impact asupra populatiei si starii de
sanatate a acesteia.
Extinderea impactului
Impactul pozitiv generat de implementarea proiectului asupra populatiei din zona si a sanatatii umane se
va manifesta asupra populatiei localitatilor incluse in proiect.
Magnitudinea si complexitatea impactului
Magnitudinea si complexitatea impactului negativ sunt reduse si se vor manifesta doar pe perioada de
executie a lucrarilor, in zonele vizate de proiect si in imediata vecinatate a acestora.
Probabilitatea impactului
Prin masurile constructive adoptate, tehnologia de executie si regulamentele de exploatare care vor fi
aplicate in conformitate cu legislatia in vigoare, atat in perioada de executie a lucrarilor cat si in perioada
de operare, se reduce probabilitatea de aparitie a oricarui impact negativ asupra populatiei si sanatatii
umane.
195 / 265
Durata, frecventa si reversibilitatea impactului
Datorita masurilor prevazute prin proiect, realizarea lucrarilor va avea asupra sanatatii populatiei sau
factorilor de mediu un impact negativ reversibil, limitat la perioada desfasurarii acestora.
Masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului
Prin lucrarile propuse se contribuie semnificativ la protejarea factorilor de mediu, imbunatatirea

calitatii vietii si, implicit, protejarea sanatatii populatiei. Executarea lucrarilor se va realiza cu respectarea
reglementarilor in vigoare astfel incat sa se minimizeze posibilitatea generarii unui impact negativ asupra
populatiei si sanatatii umane.
7.1.2. Impactul asupra biodiversitatii
In perioada de executie a proiectului, impactul produs se va manifesta preponderent in aria de amplasare

a lucrarilor prevazute prin prezentul proiect.
La finalizarea lucrarilor, spatiile verzi distruse pe perioada de realizare a lucrarilor vor fi refacute integral
la finalizarea acestora iar terenul va fi readus la starea initiala. In eventualitatea in care va fi necesara
taierea unor arbori, vor fi replantati cel putin acelasi numar si specii de arbori taiati.
In perioada de operare, in conditii normale de functionare, impactul produs de lucrarile propuse asupra
florei si faunei din zona va fi nesemnificativ, limitat la zonele de amplasare a obiectivelor.
Magnitutinea si complexitatea impactului atat in perioada de executie cat si in perioada de operare sunt
reduse.
In perioada de executie, prin masurile constructive adoptate si prin tehnologia de executie aplicata
conform legislatiei in vigoare la momentul realizarii lucrarilor, se va reduce probabilitatea de aparitie a
unui impact negativ asupra florei si faunei din zona.
Datorita masurilor prevazute prin proiect, realizarea lucrarilor si operarea acestora nu vor avea impact
negativ semnificativ asupra florei si faunei din zona.
In perioada de executie a lucrarilor, masurile de evitare si diminuare a impactului produs asupra florei si
faunei constau in urmatoarele:
 Antreprenorul General/Constructorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza

distrugerea suprafetelor verzi;
 se interzice afectarea infrastructurii existente sau altor suprafete in afara celor incluse in
prezentul proiect;
196 / 265
 accesul utilajelor de constructie pe amplasamente se va face strict pe drumurile de acces
existente;
In perioada de operare, prin masurile constructive adoptate se va reduce la minim probabilitatea de

aparitie a unui impact negativ semnificativ asupra florei si faunei din zona.
7.1.3. Impactul asupra solului
In conditiile in care se vor respecta traseele si caile de acces pentru utilaje, a tehnologiei de executie si
ulterior a regulamentelor de exploatare, lucrarile prevazute prin proiect nu vor genera un impact negativ
semnificativ asupra solului. Scopul lucrarilor este de a proteja atat calitatea solului, cat si a apelor
subterane, prin racordarea populatiei la sistemul centralizat de canalizare.
Impactul negativ produs asupra solului in perioada executiei lucarilor este nesemnificativ, temporar si
reversibil si se manifesta doar pe perioada executiei lucrarilor.
Lucrarile prevazute a se realiza prin prezentul proiect impreuna cu cele existente sau in curs de
implementare, nu vor genera un impact negativ semnificativ asupra calitatii solului sau mediului geologic.
Lucrarile nu vor genera impact cumulat negativ asupra solului sau mediului geologic, impactul fiind
temporar, reversibil, limitat la aria de amplasare a lucrarilor. La finalizarea executarii lucrarilor,
antreprenorul are obligatia de a reface zonele afectate temporar si a readuce terenul la starea initiala.
Dupa implementarea proiectului, se estimeaza ca acesta va avea un impact cumulat pozitiv asupra
solului.
In perioada de executie a lucrarilor, impactul se va manifesta exclusiv in zona de realizare a lucrarilor si

in imediata vecinatate a acestora. In perioada de operare, avand in vedere specificul lucrarilor, impactul
generat asupra solului va fi net pozitiv.
Magnitutinea si complexitatea impactului sunt reduse, manifestandu-se numai pe perioada de realizare a

lucrarilor, in zonele vizate de proiect sau in imediata vecinatate a acestora.
In perioada executiei lucrarilor, impactul produs asupra solului este limitat la zonele unde se realizeaza
lucrarile sau in imediata vecinatate a acestora.
In perioada de operare, prin masurile constructive adoptate, tehnologia de executie si regulamentele de

exploatare aplicate conform legislatiei in vigoare, se va reduce probabilitatea de aparitie a unui impact
negativ asupra solului.
Impactul asupra solului se va manifesta numai pe durata de realizare a lucrarilor, dupa realizarea
acestora terenul fiind readus la starea initiala.
197 / 265
Prin respectarea normelor de proiectare, a tehnologiilor de executie si a materialelor propuse prin
prezentul proiect, in perioada executiei lucrarilor si in perioada de operare nu vor fi surse de poluare
pentru sol si subsol.
Posibila sursa de poluare locala a solului, in perioada de executie, o pot constitui eventualele defectiuni
tehnice ale utilajelor. Alimentarea utilajelor si gresarea lor se va face in locuri special amenajate,
luandu-se toate masurile de protectie. Pe durata lucrarilor nu se vor arunca, incinera, depozita pe sol si
nici nu se vor ingropa deseuri menajere (sau alte tipuri de deseuri – anvelope uzate, filtre de ulei,
lavete, etc.); deseurile se vor depozita separat, pe categorii (hartie; ambalaje din polietilena, metale
etc.) in recipienti sau containere special destinate colectarii acestora.
7.1.4. Impactul asupra folosintelor si bunurilor materiale
Lucrarile propuse se vor realiza cu respectarea conditiilor de protectie a mediului inconjurator respectand,
pe cat posibil:
 manipularea cu atentie a utilajelor;
 respectarea cailor de acces pentru utilaje;
 respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele terasiere si de transport;
 respectarea tehnologiei de executie;
 manipularea volumelor de pamant excavat numai in spatiul destinat lucrarilor;
Prin lucrarile executate, nu exista riscul de a afecta folosintele si bunurile materiale din vecinatate, cu
atat mai mult nu exista riscul de extindere a impactului.
Magnitutinea si complexitatea impactului negativ sunt reduse, manifestandu-se doar pe perioada de

executie a lucrarilor.
In perioada executiei lucrarilor, probabilitatea de producere a unui impact negativ asupra folosintelor si
bunurilor materiale in zonle de amplasare a componentelor proiectului, este redusa.
In perioada de operare, prin masurile constructive adoptate, tehnologia de executie si regulamentele de

exploatare aplicate conform legislatiei in vigoare, probabilitatea de aparitie a unui potential impact
negativ asupra folosintelor si bunurilor materiale este minima.
Atat in perioada de executie cat si in perioada de operare, nu exista riscul de a fi afectate folosintele si
bunurile materiale din zona de amplasare a lucrarilor si din vecinatatea acestora.
198 / 265
In perioada de executie si in perioada de operare a lucrarilor propuse prin prezentul proiect se vor lua
toate masurile necesare astfel incat sa nu fie afectate folosintele si bunurile materiale din zonele
adiacente (acolo unde este cazul).
7.1.5. Impactul asupra calitatii si regimului cantitativ al apei
In perioada de executie, principalele surse de poluare pentru ape sunt reprezentate de lucrarile de
realizare a sistemului de alimentare cu apa, a sistemului de canalizare, organizarea de santier, traficul
utilajelor si mijloacelor de transport.
Scopul lucrarilor este de a proteja atat calitatea apelor apelor subterane cat si calitatea apelor de
suprafata, prin racordarea populatiei la sistemul centralizat de alimentare cu apa si canalizare si epurarea
apelor uzate menajere.
In perioada executarii lucrarilor, impactul produs asupra regimului cantitativ si calitativ al apelor este
nesemnificativ, temporar, limitat la aria de executie a lucrarilor.
In perioada de operare, prin specificul lucrarilor propuse, se considera ca impactul produs va fi pozitiv.
Amploarea si complexitatea impactului sunt reduse, manifestandu-se in perioada de executie a lucrarilor,

in zonele de amplasare a proiectului.
In perioada executiei lucrarilor, impactul generat asupra regimului calitativ si cantitativ al surselor de apa
este limitat la zonele unde se realizeaza lucrari.
In perioada de operare, prin masurile constructive adoptate, prin tehnologia de executie si regulamentele
de exploatare, care se vor aplica in conformitate cu legislatia in vigoare, se reduce la minim
probabilitatea de aparitie a unui impact negativ asupra apei.
Durata, frecventa si ireversibilitatea impactului
In perioada de executie, in cazul aparitiei unor poluari accidentale, impactul negativ se va manifesta pe o
perioada scurta de timp, Antreprenorul/Constructorul avand obligatia de a interveni imediat pentru a
stopa sursa de poluare si extinderea acesteia in afara zonei de executie a lucrarilor si de a anunta
autoritatile cu responsabilitati in domeniu.
In perioada de operare, impactul generat de lucrarile propuse asupra regimului calitativ si cantitativ al
apelor va fi net pozitiv, pe termen lung, temporar si reversibil, limitat de durata de viata proiectata a
obiectivelor. Beneficiarul va elabora si implementa Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale, care va cuprinde responsabilitatile si masurile de interventie in caz de aparitie a poluarilor
accidentale.
199 / 265
In perioada executiei lucrarilor, pentru diminuarea si eliminarea impactului asupra cantitatii si calitatii
cprpurilor de apa de suprafata sau subterane, Antreprenorul General/Constructorul va lua urmatoarele
masuri:
 excavarea terenului nu se va realiza in conditii meteorologice extreme, de ploie sau vant

puternic;
 dupa caz, zonele de lucru vor fi stropite cu apa pentru impiedicarea emisiilor de particule de praf
in atmosfera;
 organizarea de santier nu va fi amplasata in zonele cursurilor de apa permanente sau

nepermanente si in imediata vecinatate a acestora;
 in cadrul organizarii de santier, vor fi prevazute sisteme de colectare a apelor uzate pluviale
potential contaminate, apelor uzate menajere provenite de la grupurile sanitare si evacuarea
acestora in bese impermeabilizate sau bazine vidanjabile;
 deseurile generate vor fi gestionate corespunzator, in recipienti si spatii special destinate, pana la
valorificarea/eliminarea finala prin firme autorizate;
 alimentarea cu combustibil si lucrarile de intretinere a utilajelor se vor face in spatii special

destinate, impermeabilizate, astfel incat sa se evite deversarea substantelor direct pe sol, de
unde pot migra in corpurile de apa de suprafata sau subterana;
 zona santierului va fi dotata cu materiale/substante absorbante pentru interventie rapida in cazul

producerii unor scurgeri accidentale cu produse petroliere sau lubrifianti;
 vor fi aplicate masuri de prevenire, combatere si interventie in cazul producerii unor poluari
accidentale.
In perioada de operare, Beneficiarul va lua cel putin urmatoarele masuri:
 exploatarea intregului sitem in conformitate cu regulamentul de exploatare;
 monitorizarea permanenta a calitatii si cantitatii influentului si a efluentului;
 intocmirea si implementarea planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale.
De asemenea, vor fi respectate conditiile impuse prin Avizele de Gospodarirea apelor emise de
Administratia Nationala Apele Romane.
7.1.6. Impactul asupra calitatii aerului si climei
In perioada de executie a lucrarilor, manevrarea pamantului excavat si utilajele folosite pentru executia
lucrarilor sau pentru transportul materialelor pe amplasamente, pot genera emisii in atmosfera de pulberi
in suspensie si emisii specifice gazelor de esapament.
In perioada de operare, singurele surse potentiale de poluare a aerului sunt statiile de epurare (linia de
tratare apa si linia de tratare a namolului) si statiile de pompare apa si apa uzata. Statiile de epurare
sunt amplasate la distante considerabile fata de zonele rezidentiale, respectand conditiile de amplasare si
distantele minime impuse prin legislatia in vigoare, ceea ce conduce la minimizarea sau lipsa emisiilor si
mirosurilor neplacute.
200 / 265
Atat in perioada de executie cat si in perioada de operare, nu exista riscul de a afecta calitatea
aerului si climei, cu atat mai mult nu exista riscul de extindere a impactului in afara zonei de
amplasare a lucrarilor propuse.
Magnitutinea si complexitatea impactului sunt reduse.
Probabilitatea de aparitie a unui potential impact negativ semnificativ este minima.
In perioada executiei lucrarilor, impactul negativ produs asupra aerului este limitat la zona de amplasare
a lucrarilor si va inceta o data cu finalizarea acestora.
de exploatare ce vor fi implementate, probabilitatea de aparitie a unui impact negativ semnificativ asupra
aerului si climei este minima.
Utilajele care vor functiona in perioada de executie vor fi in conditii bune de operare si functionare si vor
respecta normele de poluare impuse prin legislatia in vigoare.
Lucrarile organizarii de santier vor fi corect concepute si executate, cu dotari moderne care sa reduca
emisia de noxe in aer, apa si pe sol. Concentrarea lor intr-un singur amplasament este benefica,
diminuand zonele de impact si favorizand o exploatare controlata si corecta.
In perioada de executie, se recomanda implementarea si respectarea urmatoarelor masuri:
 amenajarea de platforme speciale pentru depozitarea materialelor, a utilajelor si deseurilor;
 activitatile care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va urmari o
umectare a suprafetelor;
 verificarea periodica a utilajelor si mijloacelor de transport in ceea ce priveste nivelul de emisii de

monoxid de carbon si a altor gaze de esapament si punerea in functiune numai dupa remedierea
eventualelor defectiuni. In acest sens, unitatile de constructii vor trebui sa se doteze cu aparatura
de testare necesara si sa efectueze reviziile la utilajele si mijloacele de transport, conform
instructiunilor specifice.
In perioada de operare, se va tine cont de urmatoarele:
 pe perimetrul statiilor de epurare se vor planta bariere verzi formate din arbori si arbusti;
 retelele de canalizare vor fi inspectate periodic si decolmatate, pentru prevenirea emisiilor de

hidrogen sulfurat;
 controlarea procesului de epurare a apelor uzate si de tratare a namolului si monitorizarea

parametrilor acestor procese;
201 / 265
 evitarea traversarii zonelor urbane – trasee alternative pentru transportul namolului pana la
destinatia finala;
 inspectii periodice ale retelei de canalizare pentru a se detecta la tip orice disfunctionalitati si
adoptarea masurilor corective adecvate pentru evitarea mirosurilor neplacute.
7.1.7. Impactul privind zgomotele si vibratiile
In perioada executiei lucrarilor se va respecta tehnologia de executie si se vor utiliza utilaje in perfecta
stare de functionare, astfel incat disconfortul produs de acestea sa fie minim.
Impactul negativ va fi temporar, incetand o data cu finalizarea lucrarilor, limitat la zonele de amplasare a
lucrarilor; disconfortul creat va fi resimtit in zonele unde lucrarile vor fi executate in apropierea zonelor
locuite.
In perioada de operare, se vor respecta limitele de admisie impuse prin legislatia in vigoare, posibilele
surse de zgomot si vibratii fiind reprezentate de statiile de pompare apa si statiile de epurare.
In perioada de executie, disconfortul creat de sursele de zgomot si vibratii va fi limitat la zonele de

amplasare a lucrarilor.
In perioada de operare, impactul privind zgomotul si vibratiile se va resimti in zona de amplasare a

statiilor de pompare si statiilor de epurare.
Magnitutinea impactului este relativ scazuta, de complexitate redusa, manifestandu-se numai pe perioada
de realizare a lucrarilor. In perioada de operare
In perioada de executie, probabilitatea de aparitie a unui disconfort creat de sursele de zgomot si vibratii
este relativ scazuta, limitata la zona de amplasare a lucrarilor. Antreprenorul/Constructorul va efectua
lucrarile in intervalele orare permise de legislatia in vigoare, astfel incat disconfortul creat sa fie minim.
de exploatare, care se vor aplica in conformitate cu legislatia in vigoare, se reduce la minim
probabilitatea de aparitie a unui impact negativ semnificativ privind zgomotele si vibratiile.
In perioada de operare, conform proiectelor similare implementate anterior, putem aprecia ca zgomotul si
vibratiile produse de sursele generatoare (statiile de pompare sau statiile de epurare) se vor situa in
limitele maxime admise de legislatia in vigoare.
In perioada de executie a lucrarilor, masurile de evitare si reducere sunt:
 interzicerea lucrarilor de constructii pe timpul noptii si restrictii in timpul orelor de odihna zilnica,
in zonele sensibile (spitale, gradinite etc.), conform legislatiei in vigoare la momentul
implementarii proiectului;
202 / 265
 identificarea structurilor construite vulnerabile amplasate in zona lucrarilor si utilizarea de
echipamente sau metode de siguranta;
 practicarea sapaturii manuale in zonele vulnerabile;
 reducerea vitezei autovehiculelor in zonele sensibile.
In perioada de operare, masurile de ameliaorare impuse sunt date de:
 utilizarea de echipamente (suflante, pompe, motoare) care produc un nivel scazut de zgomot si
vibratii;
 montarea utilajelor cu nivel de zgomot ridicat (suflante) in spatii inchise;
 efectuarea lucrarilor de intretinere a utilajelor la timp pentru ca deteriorarile pieselor in

miscare sa nu mareasca nivelul de zgomot.
7.1.8. Impactul asupra peisajului si mediului vizual
In perioada executarii lucrarilor, prin decopertarea solului si transvazarea utilajelor in zonele de lucru, se
va manifesta un impact negativ scazut spre mediu, direct si temporar asupra peisajului si mediului vizual.
Lucrarile prevazute a se efectua in judetul Brasov, pe raza localitatilor incluse in proiect, impreuna cu
lucrarile similare existente sau proiectate prin alte surse de finantare, vor genera, la nivel local si
regional, un impact cumulat negativ scazut spre mediu asupra peisajului si mediului vizual doar pe
perioada executiei lucrarilor.
La finalizarea lucrarilor, Antreprenorul General/Constructorul are obligatia de a reda terenul circuitului

initial prin refacerea inclusiv a spatiilor verzi si replantarea speciilor de arbusti, in cazul in care acestia au
fost afectati.
Impactul produs se va limita la zona de amplasare a proiectului si va lua asfarsit o data cu finalizarea
lucrarilor.
Magnitutinea impactului este scazuta spre medie si de complexitate redusa, manifestandu-se numai pe
perioada de realizare a lucrarilor, in zonele vizate de proiect.
Probabilitatea de aparitie a impactului este limitata la zonele de amplasare a lucrarilor.
Impactul asupra peisajului si mediului vizual se va manifesta pe perioada de executie a lucrarilor.

Constructiile permanente supraterane care vor rezulta din implementarea proiectului, sunt amplasate
astfel incat sa nu afecteza major peisajul si mediul vizaul din zona.
In faza de executie a lucrarilor, Antreprenorul General/Constructorul va identifica solutii pentru evitarea,

pe cat posibil, a distrugerii spatiilor verzi.
203 / 265
La finalizarea executiei lucrarilor, terenul va fi readus integral la starea initiala.
7.1.9. Impactul proiectului asupra schimbarilor climatice si impactul schimbarilor

climatice asupra proiectului
Impactul schimbarilor climatice asupra proiectului, precum si impactul proiectului asupra schimbarilor
climatice (amprenta de carbon) au fost analizate in cadrul unui raport separat, anexat prezentului
memoriu de prezentare (Anexa 5).
8. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
Calitatea apelor uzate intrate si evacuate din statiile de epurare vor fi monitorizate printr-un program
care va fi stabilit de autoritatea competenta in domeniu, Administratia Nationala Apele Romane –
Administratia Bazinala de Apa Olt.
Calitatea apei potabile furnizata catre beneficiari va fi controlata de autoritatile cu competente in

protejarea sanatatii umane.
Prin natura obiectivului proiectului, investitiile ce urmeaza a fi realizate necesita in faza de executie,
controlul emisiilor de poluanti in mediu astfel:
Tabelul 16– Propunere program monitorizare
Factor de mediu Parametrii si frecventa de monitorizare Responsabilitate

Aer Monitorizarea vizuala a sapaturilor si umectarea Antreprenor general
suprafetelor, dupa caz;
Zilnic, monitorizarea vizuala a functionarii
utilajelor si autovehiculelor de transport
Zgomot Nivelul decibelilor emisi de utilaje cand se Antreprenor general
lucreaza la distante mai mici de 100 m de
asezarile umane
Apa Periodic, dupa caz, pentru evitarea scurgerilor de Antreprenor general
ape pluviale potential contaminate in afara
zonelor de lucru si vidanjarea baselor de colectare
ape pluviale sau bazinelor vidanjabile, pentru
apele menajere rezultate in incinta organizarii de
santier
Sol Zilnic, in perioada executiei sapaturilor Antreprenor general
Deseuri Saptamanal Antreprenor general
Pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului in perioada de operare, in zonele de amplsare a

obiectivelor se impune implementarea si respectarea cel putin a urmatoarelor masuri:
 identificarea surselor de poluare (neetanseitati, sparturi, alte avarii);
 observarea si controlul continuu al traseului de conducte;
 realizarea unui sistem de monitorizare adecvat;
 planificarea prealabila a reparatiilor capitale ale conductelor
Instalatiile care vor fi utilizate in cadrul sistemului de alimentare cu apa si canalizare, respectiv a statiei
de epurare, vor fi dotate cu un sistem de automonitorizare si comanda pentru a controla parametrii
procesului tehnologic. Emisiile de substante poluante rezultate din procesul de epurare vor fi in
permanenta monitorizate prin prelevare de probe si efectuarea analizelor fizico – chimice a paramatrilor
de calitate. De asemenea, cantitatile de apa prelevate de la sursa si cantitatile de apa epurate si evacuate
in receptori se vor monitoriza permanent prin instalarea echipamentelor de masura a debitelor.
204 / 265
Monitorizarea emisiilor in perioada de executie a lucrarilor va avea scopul de a verifica conformarea cu
conditiile impuse prin legislatia nationala in vigoare (OUG 195/2005 privind protectia mediului, cu
modificarile si completarile ulterioare, Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind
protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici
produsi de surse stationare, HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare
in mediul acvatic a apelor uzate, HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea
listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase) si prin actele de reglementare emise de
institutiile abilitate cu competente in domeniu.
Monitorizarea tehnologica va fi o actiune distincta si va avea ca scop verificarea periodica a starii de

functionare a instalatiilor, respectiv:
 Verificarea permanenta a starii de functionare a tuturor componentelor sistemelor de alimentare

cu apa si de canalizare;
 Urmarirea gradului de tasare a terenului:
o comportarea constructiilor;
o aparitia unor tasari diferentiale si stabilirea masurilor de prevenire a lor;
 Controlul intrarilor si iesirilor de deseuri:
o verificarea documentelor care insotesc intrarile (namol) si iesirile de deseuri (deseuri

municipale).
 Masuratori ale parametrilor cantitativi: debitele de apa uzata vehiculate prin statie, debitele de
aer necesare proceselor de epurare ce se desfasoara in rezervorul deznisipator- separator de
grasimi aerat si in bazinul cu namol activ, debitele de namol rezultate din procesele de epurare,
debitele de polielectrolit care sunt necesare proceselor de tratare a namolului, cantitatea de
energie consumata.
 Masuratori ale parametrilor de calitate care necesita prelevare de probe pentru analize de
laborator: substante organice biodegradabile exprimate sub forma de CBO5, consum chimic de
oxigen (exprimat sub forma de CCO-Cr sau CCO-Mn), suspensii, azot total, fosfor total, metale
grele. Acestea vor vor incadra sub valorile limita de admisie impuse prin H.G. 188/2002 pentru
aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, Anexa
nr.1 (NTPA – 011 Norme tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate urbane),
art. 9 care prevede ca statiile de epurare vor fi proiectate sau modificate astfel incat din punctele
de control stabilite sa se poata preleva probe reprezentative din influentul statiei si din efluentul
epurat inainte de evacuarea in receptor. Metodele de monitorizare, numarul minim de probe de
prelevat in functie de marimea statiei de epurare si modul de interpretare a rezultatelor trebuie
sa fie in concordanta cu prevederile stipulate in art. 10 din NTPA – 011.
In perioada de operare, se recomanda a se realiza monitorizarea factorilor de mediu posibil a fi afectati,

astfel:
205 / 265
 calitatea apelor epurate deversate in emisar; in aceste conditii vor fi monitorizati indicatorii la
descarcare in emisar in vederea incadrarii in valorile limita prevazute de Normativul NTPA
001/2005.
 nivelului de zgomot se va realiza la locurile de munca, in timpul probelor mecanice si tehnologice,

cat si periodic in timpul desfasurarii procesului tehnologic. In acest sens se va monitoriza nivelul
de zgomot la limita amplasamentului in vederea incadrari in limita admisibila a nivelului de
zgomot de 65 dB(A), pentru zona industriala grea, conform Ordinului M.M.G.A. nr. 678/2006
pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul a indicatorilor de zgomot pentru
zgomotul produs de activitatile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar si aerian din
vecinatatea aeroporturilor.
 cantitatea de deseuri rezultate din procesul tehnologic va fi monitorizata atat calitativ cat si
cantitativ, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru
aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase. In cadrul statiei de epurare
se vor intocmi proceduri scrise, prin care se va asigura ca deseurile evacuate vor fi manipulate,
depozitate temporar si evacuate definitiv conform prevederilor legale. In cadrul procedurilor, se
va prezenta modul cum va fi controlata acumularea si stocarea cantitatilor de deseuri, iar
frecventa analizelor deseurilor rezultate va fi specifica si va depinde de compozitia acestora.
Totodata se va tine o evidenta a cantitatilor de namol rezultate din procesul de epurare a aplor
uzate.
 Monitorizarea periodica a emisiilor provenite de la instalatia de tratare termo-chimica a

namolului.
9. LEGATURA CU ALTE ACTE NORMATIVE SI/SAU

PLANURI/PROGRAME/STRATEGII/DOCUMENTE DE PLANIFICARE
Rezultatul urmarit prin promovarea investitiilor in domeniul apei si apei uzate vizeaza realizarea
angajamentelor ce deriva din directivele europene privind epurarea apelor uzate (Directiva 91/271/EEC)
si calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/CE), respectiv:
 ape uzate urbane colectate si epurate (din perspectiva incarcarii organice biodegradabile)
pentru toate aglomerarile mai mari de 2.000 l.e. si
 serviciu public de alimentare cu apa potabila, controlata microbiologic, in conditii de

siguranta si protectie a sanatatii, extins la populatia din localitatile cu peste 50 locuitori.
Prezentul proiect major este propus pentru finantare prin POIM 2014-2020 si implementeaza masurile
incluse in Planul Național de Management aferent porțiunii din Bazinul Hidrografic Internațional al fluviului
Dunărea (PNMBHD) 2016 – 2021 aprobat prin HG 859/14.12.2016. Planul de Management al Bazinului
Hidrografic (PMBH) Olt este parte integranta a PNMBHD 2016 – 2021.
PNMBHD 2009 - 2015 supus procedurii SEA a fost aprobat prin Avizul de mediu nr.19/12.10.2010 emis
de MMAP.
POIM 2014-2020, promovat de Ministerul Fondurilor Europene, a primit Avizul de mediu

nr.31/20.08.2015.
206 / 265
PNMBH 2016 – 2021 este o versiune actualizata a PNMBH 2009 – 2015. In cadrul procedurii SEA
Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor (MMAP) a decis prin Decizia de Incadrare nr. 13.657/01.06.16 că
PNMBHD (2016-2021) nu are efecte semnificative asupra mediului, nu necesită evaluare de mediu si
poate fi supus procedurii de adoptare fără aviz de mediu. Draftul Deciziei de Incadrare a fost publicat în
20.05.2016 pe site-ul MMAP pentru consultare.
Proiectul propus implementeaza de asemenea masurile incluse in PNMBHD 2009-2015, adoptat prin HG
nr. 80/26.01.2011, disponibil pe site-ul Ministerului Mediului.
PMSH Olt elaborat pentru perioada 2016 – 2021 (Etapa II), contine planurile de masuri revizuite pe baza
informatiilor suplimentare aparute si actualizarea calendarului de implementare din etapa I.
Proiectul va contribui la atingerea obiectivelor de mediu stabilite prin PMSH Olt prin realizarea masurilor
prevazute in Anexa 9.2 - Măsuri de bază (obligatorii) pentru asigurarea infrastructurii de apă potabilă si
Anexa 9.3 - Măsuri de bază (obligatorii) pentru asigurarea infrastructurii de apă uzată.
Masurile prevazute in anexele amintite se gasesc in zona proiectului la nivel de subcomponente,

asigurand coerenta obiectivelor pentru: folosirea rationala a resurselor de apa si adaptarea la efectele
schimbarilor climatice, imbunatatirea calitatii apei livrate catre consumatori, reducerea poluarii prin
reducerea infiltratiilor/exfiltratiilor din conductele de canalizare, reducerea gradului de dilutie al apelor
uzate la intrarea in SEAU. Masurile propuse nu altereaza regimul hidrologic al corpurilor de apa din zona.
Prezentul proiect este continuarea proiectului din POS Mediu 2007 – 2013, unde toate agomerarile peste
10.000 l.e. au fost acoperite. Prin investitiile propuse in prezentul proiect, se urmareste atingerea
obiectivelor POIM 2014-2020, Axa prioritara 3, Tratatul de Aderare si Directivei 91/271/CEE.
De asemenea, prezentul proiect a fost elaborat in conformitate cu prevederile NTPA 002/2005, Art. 2,
paragraful (1), punctele a – g, aprobat prin HG 188/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, ce
transpune Directiva 91/271/CEE.
10.LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER
Pe durata executarii lucrarilor de constructie se vor respecta urmatoarele:
• Legea 90/1996 privind protectia muncii;
• Normele generale de protectia muncii;
• Normativele generale de prevenirea si stingerea incendiilor;
Prezenta documentatie, la faza de Proiect pentru autorizatia de constructie, va fi elaborata prin

respectarea prevederilor Legii 50/1991 si Legii 10/1995 si a normativelor tehnice in vigoare. Zona de
organizare de santier se va incadra in prevederile Ordinului Comun MMDD Nr. 1415/06.11.2008 si MF Nr.
3395/17.11.2008.
10.1. Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier
Limitele birourilor Antreprenorului, ale santierului, magaziilor si depozitelor vor fi imprejmuite

corespunzator de-a lungul limitelor convenite cu Inginerul, incluzand o poarta care poate fi incuiata.
207 / 265
Antreprenorul va prevedea garduri in jurul santierelor de constructii inainte de inceperea lucrarilor, pe
care le va demonta dupa ce acestea vor fi finalizate. Gardul va fi realizat conform Proiectului de
Organizare de Santier intocmit si aprobat.
Organizarea de santier se va desfasura in mai multe etape caracteristice:
 instalarea santierului - reprezentand un volum minim de lucrari de organizare necesare

inceperii in conditii normale a lucrarilor de baza, instalare in termene scurte.
 dezvoltarea si adaptarea organizarii santierului - conform necesitatilor rezultate din

programul de desfasurarea lucrarilor de baza si conditiilor speciale survenite pe parcursul
executiei
 lichidarea santierului prin dezafectarea lucrarilor de pe santier (mutare, demolare,

demontare etc.) care trebuie facuta rapid in conditii optime de redare a terenului,
amplasamentului pentru folosinta initiala.
Pentru executarea acestei investitii, se prevede realizarea lucrǎrilor caracteristice organizǎrii de executie a
lucrǎrilor. Amenajarea se va face cu respectarea prevederilor HG 930/2005 cu privire la evitarea
contaminarii si impurificarii apelor.
Organizarea executiei lucrarilor presupune amenajarea zonei de depozitare provizorie a materialelor

pentru constructii si deseuri rezultate din demolari si dezafectari.
Alegerea amplasamentului pentru zona organizarii de santier, care are un caracter provizoriu, se
realizeazǎ astfel incat accesul sa fie facil.
Atat in timpul desfasurarii lucrarilor de amenajare a organizarii de executie a lucrarilor, cat si in timpul
lucrarilor permanente, se vor aplica masuri de protectie in vederea evitarii contaminarii si impurificarii
apei, aerului si solului.
Personalul de executie va fi instruit cu privire la respectarea tuturor conditiilor necesare si cunoasterea

normelor specifice de protectie sanitara cu regim restrictiv inainte de accesul in zona sanitara cu regim
sever pentru executarea lucrarilor.
Personalul de executie care va avea acces in zona organizarii de executie a lucrarilor va detine avizul
medical legal care permite accesul in zona de restrictie, cu respectarea prescriptiilor HG 930/2005.
Lucrarile de constructie a organizarii de executie a lucrarilor vor incepe numai dupa armonizarea si
insusirea de catre constructor a normelor de sanatate si securitate in munca specifice beneficiarului,
precum si a procedurilor ce deriva din aceasta, aceste norme concretizande-se prin semnarea unei
conventii de lucru valabila pe perioada desfasurarii lucrarilor.
Se vor respecta distantele fata de obiectele existente conform HG 930/2005.
De asemenea, organizarea de executie a lucrarilor va fi prevazuta cu un pichet de stingerea incendiilor

dotat corespunzator:
 Galeti de tabla;
 Lopeti cu coada;
208 / 265
 Topoare tarnacop cu coada;
 Lada de nisip;
 Stingatoare portabile;
 Scara mobila.
Lucrarile se vor executa numai cu masurile de protectia muncii cerute de normele in vigoare, specifice
locului de munca si operatiilor care se executa.
In incinta organizarii de executie a lucrarilor, se va amenaja un spatiu pentru acordarea primului ajutor
dotat corespunzator, cu un numar suficient de truse sanitare si de prim-ajutor, in termen de valabilitate.
Se va pastra curatenia in vecinatatea zonelor pentru organizare de executie a lucrarilor, precum si la locul
de desfasurare a lucrarilor. In cursul executiei se va asigura eliberarea santierului de toate obstacolele,
deseurile si materialele care nu mai sunt necesare, se vor curata si indeparta reziduurile rezultate din
lucrarile temporare si utilajele care nu mai sunt necesare pentru continuarea lucrarilor. Dupa terminarea
lucrarilor aferente fiecarei etape, se vor inlatura toate materialele rezultate din demontari si demolari.
In incinta organizarii de executie a lucrarilor se va amenaja o zona speciala pentru stocarea temporara a
deseurilor. Serviciile de evacuare a deseurilor de pe santier vor fi facute de o firma de profil pe baza unui
contract de prestari servicii.
Antreprenorul va fi responsabil pentru ingrijirea si mentinerea facilitatilor de santier in buna conditie de

functionare, iar la cererea Consultantului Supervizare va executa prompt reparatii si imbunatatiri. El va
mentine santierul curat si va avea grija sa nu existe ochiuri de apa stagnanta sau noroi.
Se va asigura paza organizarii de executie a lucrarilor cu personal de specialitate.
Se vor respecta reglementarile privind zonele de protectie sanitara si hidrogeologica conform HG

930/2005.
Incinta Organizarii de santier va cuprinde urmatoarele zone:
 Spatiu containere tip pentru birouri si utilitati;
 Parcare autoturisme personal tehnic;
 Spatiu depozitare materiale;
 Spatiu tehnic, paza si materilale P.S.I.;
 Spatiu toalete ecologice;
 Spatiu amenajat pentru circulatie;
 Spatiu amenajat pentru acces si parcare utilaje de constructii;
 Spatiu pentru spalare si igienizare utilaje.
10.2. Localizarea organizarii de santier
Organizarea de santier intra in sarcina Antreprenorului care va fi desemnat in urma procesului de licitatie
publica si care va stabili solutiile cele mai avantajoase, cu acceptul Operatorului Regional.
209 / 265
In cazul statiilor de epurare, Antreprenorul va incerca sa realizeze organizarea de santier pe cat posibil, in
incinta statiei de epurare respective. Pentru celelalte lucrari, organizarea de santier se va face pe terenuri
proprietate publica si va fi amplasata astfel incat sa nu afecteze zonele sensibile din zona.
De asemenea, Antreprenorul va intocmi Proiectul de Organizare de Santier (P.O.E.) inainte de inceperea

executiei pentru bransamentele si constructiile provizorii necesare organizarii santierului.
Amplasamentul privind organizarea de santier se poate stabili cu respectarea anumitor criterii generale:
 Terenul sǎ fie pozitionat pe cat posibil, in afara zonelor locuite sau la periferia localitǎtilor si nu in
vecinatatea zonelor impadurite sau ariilor natural protejate;
 Asigurarea unei suprafete cat mai compacte pentru fiecare organizare de santier;
 Parcugerea unor distante cat mai mici intre amplasamentul organizarii de santier si punctele de
aprovizionare pe de o parte, respectiv amplasamentele lucrarilor ce urmeaza a fi executate, pe de
alta parte;
 Acces facil la drumurile principale;
 Adoptarea celor mai economice solutii pentru transportul muncitorilor;
 Suprafetele incintelor si a drumului de acces sa fie stabile.
10.3. Descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier
Procesele tehnologice care produc mult praf cum este cazul umpluturilor de pamant vor fi reduse in
perioadele cu vant puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor.
Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a se reduce
praful. In cazul transportului de pamant se vor prevedea pe cat posibil trasee situate chiar pe corpul
umpluturii astfel incat pe de o parte sa se obtina o compactare suplimentara, iar pe de alta parte pentru
a restrange aria de emisii de praf si gaze de esapament.
Emisiile de noxe se incadreaza in limitele maxime admise impuse prin Ordinul 462/1993 pentru
aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea
emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare, iar nivelul de zgomot si vibratii se va incadra
in limitele admise prin STAS 10.009/88 si in limitele prevazute in Ord. Ministrului Sanatatii nr. 119/2014
pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei.
Impactul asupra mediului este si peisagistic pe perioada de executie a lucrarilor.
Constructorul are obligatia ca prin activitatea ce o desfasoara in santier sa nu afecteze cadrul natural din
zona respectiva si nici vecinii zonei de lucru.
Personalul va fi instruit pentru respectarea curateniei la locul de munca si a normelor de igiena.
Executia lucrarilor poate avea impact negativ prin: modificari in structura solului datorat traficului
utilajelor, emisiile de particule solide (praf) rezultate pe timpul lucrarilor, noxele chimice si pulberile in
suspensie provenite de la vehiculele/utilajele care realizeaza lucrarile, (traficul de santier), lucrarile de
vopsire a armaturilor, transportul materialelor si generarea de deseuri pe perioada de executie a
proiectului.
Procesele tehnologice care produc mult praf cum este cazul umpluturilor de pamant vor fi reduse in
perioadele cu vant puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor.
210 / 265
Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a se reduce
praful. In cazul transportului de pamant se vor prevedea pe cat posibil trasee situate chiar pe corpul
umpluturii astfel incat pe de o parte sa se obtina o compactare suplimentara, iar pe de alta parte pentru
a restrange aria de emisii de praf si gaze de esapament.
Impactul activitatii utilajelor asupra apei este redus in situatia respectarii stricte a normelor de protectie a
mediului. Materialele folosite pentru constructia organizarii sunt materiale inerte, materiale care nu
afecteaza calitatea apei.
Impactul activitatii utilajelor asupra aerului este redus in situatia respectarii stricte a normelor de
protectie a mediului.
Deseurile de tip menajer generate pe amplasament pe perioada de executie a lucrarilor impreuna cu

deseurile provenite din demolari vor fi transportate la depozitul de deseuri, de pe raza judetului Brasov.
10.4. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia

poluantilor in mediu in timpul organizarii de santier
Emisiile de la autovehicule trebuie sa corespunda conditiilor tehnice prevazute la inspectiile tehnice care
se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii tuturor autovehiculelor inmatriculate in tara.
Lucrarile de organizare a santierului vor fi corect concepute si executate, cu dotari moderne in

baracamente si instalatii, care sa reduca emisia de poluanti in aer, apa si pe sol. Concentrarea lor pe cat
mai putine amplasamente este benefica diminuand zonele de impact si favorizand o exploatare controlata
si corecta.
Pentru perioada de iarna, parcurile de utilaje si mijloace de transport vor fi dotate cu roboti electrici de
pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de esapament pe timpul unor demarari lungi sau dificile.
Asemenea instalatii se vor prevedea si la punctele de lucru.
Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de monoxid de
carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa
remedierea eventualelor defectiuni.
La lucrari se vor utiliza numai utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc
emisii de Pb si foarte putin monoxid de carbon.
Utilajele si autovehiculele folosite la transportul materialelor, a personalului muncitor sunt surse

temporare de poluare fonica, praf, emisii si vibratii.
Lucrarile ce se vor executa nu constituie surse de poluare pentru ape, aer, sol. Nu se evacueaza
substante reziduale sau toxice, care sa altereze intr-un fel calitatea mediului.
Toate emisile rezultate de la utilajele implicate in lucrarile de executie precum si cele rezultate pe
perioada fuctionarii vor respecta regulamentele si legislatia de protectia mediului in Romania.
Proiectul nu este caracterizat de producerea de zgomote sau vibratii de mare intensitate. Nivelul de
zgomot pe perioada lucrarilor se incadreaza in cel admisibil nefiind necesara protectie speciala.
211 / 265
In ce priveste carburantii si lubrifiantii ce vor fi folositi de constructor, activitatea acestuia se va
desfasura conform reglementarilor in vigoare, efectele si riscurile potentiale fiind cele uzuale pentru
lucrari de constructii.
Materialele utilizate pentru constructii sunt inerte si nu genereaza un impact negativ asupra
biodiversitatii. Amplasamentul va fi imprejmuit pentru a evita accesul accidental / neautorizat.
Colectarea si depozitarea deseurilor se va asigura conform normelor de igiena in vigoare astfel incat sa se
indeplineasca conditiile impuse de protectia mediului.
10.5. Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu
In perioada lucrarilor de constructie nu este necesara monitorizarea emisiilor de poluanti in mediu.

Respectarea masurilor impuse este suficienta pentru a diminua eventualul discomfort provocat populatiei.
Constructorul va lua toate masurile ce se impun pentru a inlatura eventualele riscuri in ceea ce priveste
protectia si securitatea muncii, avand totodata obligatia de a asigura o buna organizare a muncii, precum
si dotare tehnica corespunzatoare.
Pe intreaga perioada de desfasurare a lucrarilor se vor lua masuri astfel incat sa nu existe surse de
poluanti pentru apele de suprafata sau apele subterane.
Pentru realizarea sigurantei in exploatare a instalatiilor se vor executa lucrari de urmarire, intretinere,
revizii tehnice si reparatii a caror volum si periodicitate sunt prezentate in normele legale.
Pe intreaga perioada de desfasurare a lucrarilor, facilitatile de alimentare cu apa si evacuare ape uzate
vor respecta legislatia in vigoare.
Concentratiile de substante poluante in aer in punctele de lucru vor fi inferioare concentratiilor admisibile.
Executantul lucrarilor trebuie sa imbunatateasca performantele tehnologice in scopul reducerii emisiilor si
sa nu puna in exploatare instalatii prin care se depasesc limitele maxime admise.
Pe intreaga perioada de desfasurare a lucrarilor se vor lua masuri astfel incat sa nu existe poluanti pentru
sol. Orice emisii pe sol vor fi eliminate.
Nu vor fi afectate alte suprafete de teren in afara celor aprobate prin actele reglementate de autoritati.
Nu vor fi admise pe amplasament utilaje care sa prezinte scurgeri sau a caror stare tehnica sa nu
corespunda cerintelor legale, documentata prin avize.
Orice scurgere de lichide (ulei, combustibil) de la utilajele de pe amplasament va fi eliminata.
Lucrarile ce se vor executa nu constituie sursa de poluare pentru sol. Nu se evacueaza in mediu
substante reziduale sau toxice, care sa altereze intr-un fel calitatea solului.
Colectarea si depozitarea deseurilor se vor asigura conform normelor de igiena in vigoare astfel incat sa
se indeplineasca conditiile impuse de protectia mediului.
Toate deseurile generate vor fi gestionate corespunzator.
In gestionarea deseurilor urmatoarele principii vor fi respectate:
 reducere cantitativa (prevenire)

 selectare (colectare selectiva)
212 / 265
 corecta eliminare. (eliminare in depozite de deseuri periculoase/nepericulaose functie de tipul de
deseu si tinand cont de Ordinul MMGA nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si
procedurile preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de
deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri si HG 349/2005 privind depozitarea
deseurilor).
Toate deseurile generate vor fi colectate in locul de depozitare special si separate in containere pe
categorii.
La terminarea lucrarilor se vor evacua toate deseurile si se vor elimina toate echipamentele, materialele
si structurile utilizate pentru realizarea lucrarilor.
Starea mediului va fi urmarita in permanenta de executantii lucrarii, iar deprecierea mediului limitata la
strictul necesar
Lucrarile se vor executa in conformitate cu prevederile proiectului tehnic, a conditiilor stabilite prin avize,
acorduri si autorizatii obtinute de la organele in drept, a tuturor prescriptiilor de calitate.
Atat in timpul desfasurarii lucrarilor de amenajare a organizarii de executie a lucrarilor, cat si in timpul
lucrarilor permanente, se vor aplica masuri de protectie in vederea evitarii contaminarii si impurificarii
apei, aerului si solului.Personalul de executie va fi instruit cu privire la respectarea tuturor conditiilor
necesare si cunoasterea normelor specifice de protectie sanitara cu regim restrictiv inainte de accesul in
zona sanitara cu regim sever pentru executarea lucrarilor. Personalul de executie care va avea acces in
zona organizarii de executie a lucrarilor va detine avizul medical legal care permite accesul in zona de
restrictie, cu respectarea prescriptiilor HG 930/2005.
Pentru reducerea efectelor negative asupra asezarilor umane si asupra sanatatii populatiei se vor lua
urmatoarele masuri:
 programul de lucru este stabilit in asa fel incat sa reduca la minim impactul zgomotului asupra
populatiei; Se va acorda o atentie sporita reducerii nivelului de zgomot si vibratii in santiere.
 pentru limitarea la maxim a emisilor de gaze, se vor folosi utilaje certificate, iar mijloacele de
transport repartizate vor avea Inspectiile Tehnice Periodice la zi, asfel incat emisiile sa se
incadreze in prevederile legale.
 masinile folosite in santier vor fi intretinute corespunzator, iar cauciucurile vor fi curatate la
parasirea santierului de lucru.
 la interceptarea anumitor situri arheologice/istorice se vor opri lucrarile si se vor anunta
Autoritatile locale.
Antreprenorul se angajeaza ca la finalul lucrarilor sa dezafecteze in intregime platforma organizarii de
executie a lucrarilor, sa indeparteze toate materialele, inclusiv platformele construite, redand terenului
starea initiala.
213 / 265
11.LUCRARI DE REFACERE A AMPLSAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTITIEI, IN
CAZ DE ACCIDENTE SI/SAU LA INCETAREA ACTIVITATII, IN MASURA IN CARE
ACESTE INFORMATII SUNT DISPONIBILE
11.1. Lucrari propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investitiei
La finalizarea executarii lucrarilor, organizarea de santier se va dezafecta iar terenul ocupat provizoriu va
fi redat circuitului initial.
Terenurile afectate temporar de realizarea lucrarilor sau cu organizarile de santier vor fi curatare si
nivelate, iar terenul adus la starea initiala, prin refacerea carosabilului, a trotuarelor sau acoperirea cu sol
si inierbare, dupa caz.
Constructorul are obligatia de a readuce terenul la starea pe care a avut-o inainte de inceperea executiei
lucrarilor si redarea acestuia categoriei de folosinta initiala.
Pentru refacerea amplasamentului se vor realiza in principal, lucrari de umpluturi, nivelare, recopertare si
compactare.
La finalizarea lucrarilor de desfiintare se vor executa urmatoarele lucrari de refacere a amplasamentului:
 Inepartarea de pe amplasament a tuturor amenajarilor, dotarilor cu caracter temporar,

echipamentelor si utilajelor, precum si desfiintarea imprejmuirilor si cailor provizorii de acces;
 Decopertarea solului potential contaminat, dupa caz;
 Realizare analize de sol in vederea stabilirii conditiilor amplasamentului la finalizarea lucrarilor
prevazute in proiect;
 Colectarea pe categorii a tuturor deseurilor si evacuarea de pe amplasament in scopul valorificarii
sau eliminarii lor;
 Umplerea gropilor rezultate din demolare cu material inert de umplutura;
 Nivelarea, completarea si compactarea zonelor cu materiale de umplutura;
 Aducerea terenului la starea de folosinta de tip industrial/mai putin sensibil;
Pentru refacere spatiilor verzi; se va utiliza inclusiv sol vegetal decopertat pe orizonturi pedologice si
conservat in vederea refacerii stratului vegetal, dupa caz.
11.2. Aspecte referitoare la prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de

poluari accidentale (Planul de masuri de interventie in caz de poluare
accidentala si asigurarea mijloacelor necesare)
In cazul aparitiei unui accident se actioneaza conform programului de interventie in caz de poluare
accidentala al Antreprenorului.
Riscul accidentelor tehnologice – este reprezentat de accidentele ce se pot produce pe santiere, in timpul
executarii lucrarilor de constructii montaj si in organizarile de santier dar si in perioada de operare, dupa
cum sunt descrise in cele ce urmeaza:
Accidente potentiale in perioada de executie si masuri de prevenire
214 / 265
Sunt accidente de tipul celor care se produc pe santierele de constructii, fiind generate de indisciplina si
nerespectarea de catre personalul angajat a regulilor si normelor de protectia muncii sau/si de
neutilizarea echipamentelor de protectie.
 Aceste accidente este posibil sa apara in urmatoarele situatii:

 la lucrul cu utilajele si mijloacele de transport;
 in circulatia rutiera interna si pe drumurile de acces;
 la manipularea, incarcarea, transportul si depozitarea materiilor prime, materialelor si
substantelor chimice necesare;
 la manipularea, incarcarea, transportul si eliminarea deseurilor generate din activitatile de
constructii-montaj;
 incendii din diferite cauze;
 surpari sau prabusiri de transee, etc.
Aceste tipuri de accidente pot avea efecte asupra mediului inconjurator (prin pierderi accidentale de
carburanti, lubrefianti, materii prime, deseuri sau din reziduurile rezultate la stingerea incendiilor) avand
caracter limitat in timp si spatiu. In cazuri extreme acestea pot avea efecte asupra sanatatii muncitorilor
de pe santier, pot produce invaliditate sau pierderi de vieti omenesti. De asemenea ele pot avea si efecte
economice negative prin pierderi materiale si intarzierea lucrarilor. Securizarea locatiei fiecarui santier
este necesara pe toata perioada de executie a lucrarilor proiectate, de la inceperea lucrarilor de executie
pana la finalizarea acestora.
Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesara respectarea perioadei de executie, a programului de
lucru, a proiectelor care stau la baza executiei si a normelor de executie si protectie a muncii. Este
obligatorie semnalizarea corespunzătoare a lucrarilor si realizarea unor depozite securizate pentru toate
materialele de constructii care pot genera riscuri printr-o manipulare improprie, inchise accesului oricarui
muncitor din santier sau altor persoane straine.
Accidente potentiale in perioada de exploatare si masuri de prevenire
Prevederile proiectului sunt de natură să reducă riscul de accidente şi efectele acestora.
În cazul producerii accidentelor și/sau poluărilor accidentale, operatorul trebuie să intervină de urgenţă
pentru stabilirea dimensiunilor accidentului și a soluţiilor de intervenţie.
Titularul proiectului trebuie să dispună de echipamentele şi mijloacele necesare limitării şi/sau depoluării
zonei afectate și să acționeze în conformitate cu Planurile de intervenție și cele de prevenire și intervenție
în caz de poluări accidentale intocmite si aplicate conform prevederilor legale.
11.3. Aspecte referitoare la inchiderea/dezafectarea/demolarea instalatiei
La finalizarea duratei de viata estimata a investitiilor propuse prin proiect de 30 de ani, respectiv anul
2048, se poate opta pentru retehnologizarea infrastructurii si continuarea activitatii pe o perioada de
timp similara sau se va realiza dezafectarea constructiilor si echipamentelor.
In eventualitatea in care va fi necesara inchiderea, demolarea sau dezafectarea unora dintre instalatii,
aceasta va fi realizata in baza unui proiect tehnic si a unor avize obtinute pentru aceasta faza.
215 / 265
In urma dezafectarii sau reabilitarii vor fi generate cantitati importante de deseuri din constructie.
Gestionarea acestora se va realiza in conformitate cu legislatia in vigoare.
De asemenea, la finalizarea duratei de viata a echipamentelor electrice, utilajelor acestea vor fi casate si
predate unitatilor autorizate pentru colectarea deseurilor electrice si electronice sau, dupa caz, pentru
colectarea deseurilor reciclabile sau periculoase.
11.4. Modalitati de refacere a starii initiale/reabilitare in vederea utilizarii

ulterioare a terenului
Terenul va fi readus la categoria de folosinta initiala, prin executarea urmatoarelor lucrari:

 eliberarea terenului de toate categoriile de deseuri;
 nivelarea terenului;
 asfaltare sau inierbare unde este cazul;
12.ANEXE – PIESE DESENATE
La prezenta documentatie se anexeaza urmatoarele:
 Anexa 1 - Certificat de inregistrare Ramboll

 Anexa 2 - Certificat de urbanism
 Anexa 3 - Planuri investitii
 Anexa 4 - Coordonate stereo 70 investitii Brasov (numai electronic)
 Anexa 5 - Studiu Schimbari Climatice
 Anexa 6 – Harti Natura 2000
 Anexa 7 – Decizia de evaluare initiala
13.DATE SUPLIMENTARE PRIVIND INCADRAREA PROIECTULUI SUB INCIDENTA

PREVEDERILOR ART.28 DIN OUG 57/2007
Proiectul intra sub incidenta prevederilor art. 28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile si completarile ulterioare,
deoarece obiectele proiectului pot influenta starea de conservare a urmatoarelor situri, prin
amplasamentul acestora.
Investițiile care se realizează în situri Natura 2000 sunt prezentate în tabelul de mai jos. Mai multe
investiții se realizează în vecinătatea siturilor Natura 2000, fără a interacționa cu acestea în mod
semnificativ. În tabelul de mai jos sunt prezentate doar acele investiții care se suprapun efectiv cu
siturile. În Anexa 6 sunt prezentate în mod detaliat amplasamentele investițiilor în raport cu ariile
protejate.
Tabelul 17 - Centralizarea investițiilor care se realizează în interiorul siturilor Natura 2000
Lungimea lucrarilor in sit (m) / Suprafete ocupate in sit (mp)

Obiectiv de
ROSCI0329 ROSCI0120 ROSCI0013 ROSCI0303 -
investitie
Oltul Superior Muntele Tampa Bucegi Hârtibaciu Sud-Est
UAT HARMAN
216 / 265
Conducta aductiune
50,39/176,37 - -
proiectata
UAT FELDIOARA
Conducta aductiune
50/175
proiectata
UAT BRASOV
Conducta aductiune
- 1.031,03/3.608,61 -
reabilitata
UAT MOIECIU
Conducta aductiune
- - 655,37/2.293,8
proiectata
Conducta distributie
- - 35,29/123,52
proiectata
STAP noua - - 4.500mp
UAT RUPEA
Conducta aductiune
48,47/169,65
proiectata
Total suprafață
ocupata –
0/351,37 0/3.608,61 4.500/2.417,32 0/169,65
definitiv/temporar in
sit
Total lungime conductă
apa/suprafata ocupata
100,39/0/351,37 1.031,03/0/3.608,61 690,66/0/2.417,32 48,47/169,65
– definitiv/temporar in
sit
Total lungime conductă
canalizare(refulare)/
suprafata ocupata – - - - -
definitiv/temporar in
sit
Alte investitii ce se realizeaza in interiorul unor arii protejate:
In ZAA Hoghiz, apartinand SAA Rupea, se vor realiza doua rezervoare noi, cu capacitatea de 300 mc
fiecare, in incinta capatarii Izvor Saros, pentru inmagazinarea rezervei de apa tratata necesara pentru
consum, asigurarea compensarii orare si zilnice si combaterea incendiului. Totalul rezervei intangibile de
combatere a incendiului este de 163,50mc si va fi pastrat in mod egal in cele doua cuve de inmagazinare.
Rezervoarele noi se vor realiza din beton armat , subterane.
Zona de amplasare a rezervoarelor se afla pozitionata la limita Ariei protejate de interes national –
Rezervatia naturala geologica – Microcanionul in bazalt de la Hoghiz, in afara zonei de conservare a
geopatrimoniului, dupa cum se poate observa in figura de mai jos si in planul din Anexa 6.
217 / 265
Figura 7. Amplasarea rezervoarelor propuse fata de rezervatia naturala geologica “Microcanionul in bazalt
de la Hoghiz”
(sursa: www.geopark-persani.ro)
Investițiile care se realizează în vecinătatea relevantă a siturilor Natura 2000 sunt prezentate în tabelul
de mai jos.
Tabelul 18 - Investiții care se realizează în vecinătatea siturilor Natura 2000
Obiect de investitie Distanța (m) lucrarilor proiectate față de:

ROSCI0056 Dealul Ciocas-Dealul Vitelului
UAT Bod
Conductă de refulare proiectata 287,59
Obiectiv de investitie Distanța (m) lucrarilor proiectate față de:
ROSPA0082 Muntii Bodoc-Baraolt
UAT Bod
Conductă de refulare proiectata 274,01
ROSPA0037 Dumbravita - Rotbav - Magura Codlei
UAT Codlea
Conductă distributie reabilitata 4,56 – 484,10
Conducta distributie proiectata 83,11
Conducta canalizare/refulare proiectata 83,11
Conducta canalizare reabilitata 20 – 41,26
UAT Halchiu
Conducta aductiune reabilitata 597,8
ROSCI0329 Oltul Superior
UAT Feldioara
Conductă aducțiune proiectată 15
Conductă distributie proiectată 17,73 – 285,94
Conducta canalizare proiectata 17,73 – 240,61
Conducta distributie reabilitata 306,95 – 456,32
Conducta refulare proiectata 66,05
Instalatie tratare termo-chimica namol 165,61
UAT Halchiu
Conducta aductiune proiectata 253,6
Conducta canalizare proiectata 397,8
UAT Prejmer
218 / 265
ROSCI0415 Lunca Barsei
UAT Ghimbav
Conductă distributie proiectată 4.294
Conducta canalizare reabilitata 4.294
UAT Brasov
Conducta distributie proiectata 1.549,8
Conducta canalizare proiectata 1.549,8
ROSCI0170 Padurea si Mlastinile Eutrofe de la
Prejmer
UAT Harman
Conductă aductiune proiectata 1,61 – 92,06
UAT Prejmer
Conducta aductiune proiectata 424,6
Conducta distributie proiectata 443 – 743,3
Conducta canalizare proiectata 96,2 – 743,3
ROSCI0055 Dealul Cetăţii Lempeş-Mlaştina Hărman
UAT Harman
Conductă distributie proiectată 1.273- 1.641
Conducta canal proiectata 1.612 – 1.641
UAT Sanpetru
Conducta distributie proiectata 1 – 1.286
Conducta canalizare proiectata 1 – 772,8
ROSCI0303 Hârtibaciu Sud-Est
UAT Hoghiz
Conductă distributie reabilitata 113,7 – 445,7
Conducta aductiune proiectata 714,1 – 1.931
Conducta canalizare/refulare proiectata 877,8
UAT Rupea
Conducta de aductiune proiectata 368,48
ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului
UAT Hoghiz
Conducta aductiune proiectata 1.931
Conducta distributie reabilitata 1 – 372,4
Rezervoare proiectate 1.381
UAT Rupea
ROSCI0195 Piatra Mare
UAT Sacele
Decantor incinta STAP Tarlung 4.018,3
Conducta distributie proiectata 1.483,9
ROSCI0120 Muntele Tampa
UAT Brasov
ROSCI0013 Bucegi
UAT Moieciu
219 / 265
13.1. Descrierea succinta a proiectului si distanta fata de aria naturala protejata
de interes comunitar, precum si coordonatele geografice (Stereo70) ale
amplasamentului proiectului
In calitate de tara membra a Uniunii Europene, Romania trebuia ca pana in 2018 sa isi
imbunatateasca calitatea si accesul la infrastructura de apa si apa uzata, prin asigurarea serviciilor de
alimentare cu apa si canalizare in localitatile cu peste 2000 de locuitori echivalenti, concomitent cu
stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa/apa uzata.
S-au avut in vedere in special aglomerarile din zona rurala, cu o populatie echivalenta intre 2000 si
10000 p.e. privind dotarea cu sisteme de colectare si epurare ape uzate si s-au prevazut sisteme
centralizate de alimentare cu apa pentru toate localitatile din mediul rural cu o populatie peste 50
locuitori, in zonele unde calitatea apei potabile nu respecta cerintele impuse de legislatia nationala si
Directivele UE.
Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Brasov va fi finantat din
fonduri europene in perioada de programare 2014-2020, in cadrul Programului Operational
Infrastructura Mare.
Scopul proiectului este acela de a asigura: conformarea cu standardele europene de mediu, conditiile
optime de dezvoltare a comunitatilor implicate, cresterea eficientei costurilor de investitii cat si a
eficientei costurilor de operare a obiectivelor nou create.
Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa s-a analizat din punct de vedere tehnic, luandu-se in
considerare elementele principale continute in cadrul fiecarei investii:
 Sursa de apa de suprafata, sursa subterana sau racord la un sistem existent;
 Conducte de aductiune;
 Rezervor de inmagazinare, statie de tratare si statie de pompare;
 Retea de distributie.
Amplasarea sursei de apa, cantitatea si calitatea apei brute au determinat prevederea unor sisteme
centralizate sau descentralizate pentru alimentare cu apa.
Dezvoltarea sistemelor de canalizare s-a analizat din punct de vedere tehnic luandu-se in considerare
elementele principale continute in cadrul fiecarei investii:
 Retea de canalizare;
 Statii de pompare intermediare a apelor uzate;
 Statie de epurare a apelor uzate.
Factorii determinanti pentru definirea aglomerarilor i-au constituit distantele dintre localitati si densitatea
populatiei precum si dinamica de dezvoltare a fiecarei localitati in parte.
Stabilirea solutiilor pentru sistemele adoptate s-a facut dupa o analiza detaliata tehnica si economica,
care a luat in considerare:
 Investitia si costurile operationale ale sistemelor;
220 / 265
 Sursele de apa pentru prepararea apei potabile;
 Statiile de tratare pentru apa potabila.
S-au luat in considerare urmatoarele masuri pentru realizarea investitiilor propuse:
 Pentru alimentarea cu apa, propunerile au tinut seama de esalonarile pentru canalizare, pe care
le preced, precum si de parametri de calitate impusi de normele romane prin Legea Calitatii Apei
nr. 458/2002, completata de legea nr. 311/2004 si de Directiva Consiliului 98/ 83/CE
 La stabilirea fazelor pentru implementarea masurilor referitoare la sistemele de canalizare a

apelor uzate si epurarate s-a tinut cont de termenele asumate pentru colectarea si epurarea
apelor uzate, termene, care se refera atat la realizarea retelelor pentru colectarea apelor
menajere, cat si la epurarea acestora inainte de a fi evacuate in emisar.
 Pentru aglomerarile - clusterele care depasesc 10.000 locuitori echivalenti s-a avut in vedere
prevederea statiilor de epurare cu treapta tertiara.
Sistemele de alimentare cu apa din judetul Brasov - aria proiectului regional, analizate pentru dezvoltarea
infrastructurii de apa, sunt urmatoarele:
 Sistemul de alimentare cu apa (SAA) Brasov include zonele de alimentare cu apa (ZAA)
Brasov, Sacele, Ghimbav, Sanpetru, Poiana Brasov, Harman, Codlea, Halchiu, Feldioara,
Bod si Prejmer – deservind in aria de operare UAT Brasov, Sacele, Ghimbav, Sanpetru,
Harman, Codlea, Halchiu, Feldioara, Bod si Prejmer dar si din afara ariei de operare UAT
Tarlungeni din Jud. Brasov si UAT Haghig din Jud. Covasna – localitatile Brasov, Sacele,
Ghimbav, Sanpetru, Poiana Brasov, Harman, Podu Oltului, Codlea, Satu Nou, Halchiu,
Feldioara, Colonia Reconstructia, Rotbav, Bod, Bod Colonie, Prejmer, Lunca Calnicului
Stupinii Prejmerului,Tarlungeni, Zizin, Carpinis, Purcareni, Haghig si Iaras;
 Zona de alimentare cu apa Poiana Brasov, UAT Brasov cu o populatie actuala de 388
locuitori este conformata avand asigurat un grad de racordare de 100%, si nu are
prevazute investitii prin prezentul proiect.
 Localitatile Colonia Reconstructia si Rotbav din UAT Feldioara cu o populatie actuala de
1805 locuitori si 1778 locuitori dupa proiect sunt conformate din punct de vedere al
gradului de racordare (100%), investitiile prevazute prin acest proiect constau in
realizarea aductiunii Sanpetru - Feldioara in vederea asigurari debitului necesar 24 de ore
pe zi timp de 365 zile pe an.
 Localitatile din UAT Tarlungeni judetul Brasov (Tarlungeni, Carpinis, Purcareni si Zizin) si
UAT Haghig (Haghig si Iaras) din jud. Covasna nu fac parte din aria de operare,
Operatorul Regional CAB furnizeaza doar debitul necesar consumului de apa potabila.
 UAT-urile incluse cu lucrari de investitii sunt: Brasov, Sacele, Ghimbav, Sanpetru,
Harman, Codlea, Halchiu, Feldioara, Bod, Harman, Prejmer.
 Sistemul de alimentare cu apa (SAA) Rupea include zonele de alimentare cu apa (ZAA)
Rupea, Hoghiz, Bogata, Homorod, Ungra si Racos – deservind UAT Rupea, Hoghiz,
Homorod, Ungra, Racos – localitatile Rupea, Hoghiz, Bogata, Dopca, Fantana, Cuciulata,
Homorod, Mercheasa, Ungra, Daisoara, Racos si Mateias;
221 / 265
 Zona de alimentare cu apa Racos, este conformata, si nu sunt prevazute investitii prin
prezentul proiect in localitatile Racos si Mateias.
 Zonele de alimentare cu apa Homorod si Ungra, care includ localitatile Homorod,
Mercheasa, Ungra, Daisoara au ca investitie propusa prin prezentul proiect doar
reabilitarea aductiunii Bogata - Rupea, aductiune care deserveste localitatile Rupea,
Homorod, Mercheasa, Ungra si Daisoara restul investitiilor fiind prevazute prin alte
fonduri.
 UAT-urile incluse cu lucrari de investitii sunt: Rupea, Hoghiz, Homorod si Ungra.
 Sistemul de alimentare cu apa (SAA) Moieciu care include zonele de alimentare cu apa (ZAA)
Moieciu de Jos, Moieciu de Sus – deservind UAT Moieciu – localitatile Moieciu de Jos, Cheia
si Moieciu de Sus.
 Localitatea Drumul Carului din UAT Moieciu, detine sistem de alimentare cu apa propriu si
este conformata, ca urmare nu sunt prevazute investitii prin prezentul proiect in
localitatea Drumul Carului.
 Investiitile propuse prin prezentul proiect pentru Zona de alimentare cu apa Moieciu de
Sus constau in captare si statie de tratare pentru asigurarea debitului necesar
consumatorilor din zona, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ.
 UAT-urile incluse cu lucrari de investitii sunt: Moieciu.
însumand 3 sisteme de alimentare cu apa (SAA) ce includ 17 zone de alimentare cu apa (ZAA)
care deservesc 15 UAT-uri, respectiv 30 de localitati incluse in proiect cu lucrari de investitii.
Aglomerarile de apa uzata din judetul Brasov - aria proiectului regional, analizate pentru dezvoltarea
infrastructurii de apa uzata, sunt urmatoarele:
 Cluster Brasov, include 11 aglomerari, 10 aglomerari din judetul Brasov si 1 aglomerare din
judetul Covasna. Din cele 10 aglomerari din judetul Brasov 6 aglomerari sunt in aria de operare:
Brasov (acopera localitatile Brasov, Sacele, Ghimbav, Sanpetru), Harman (acopera localitatea
Harman), Codlea (acopera localitatea Codlea), Halchiu (acopera localitatea Halchiu), Feldioara
(include localitatea Feldioara) si Bod (include localitatile Bod si Colonia Bod) si 4 aglomerari sunt
in afara ariei de operare: Rasnov (include localitatea Rasnov), Cristian (include localitatea
Cristian), Crizbav (include localitatile Crizbav si Cutus), si Vulcan (acopera localitatea Vulcan),
aglomerari care doar descarca apele uzate in statiile de epurare ale clusterului Brasov, precum si
localitati sub 2.000 l.e. (nu intrunesc conditia de aglomerare) Podu Oltului, Satu Nou, Colonia
Reconstructia, Rotbav, Colonia 1 Mai.
 Aglomerarea Haghig precum si localitatea Iaras din judetul Covasna nu se afla in aria de
operare a OR, aceasta doar descarca apele uzate in statia de epurare Feldioara a clusterului
Brasov.
 Apele uzate sunt preluate si tratate in statiile de epurare Stupini si Feldioara.

 UAT-urile incluse cu lucrari de investitii in proiect sunt: Brasov, Sacele, Ghimbav,
Sanpetru, Harman, Codlea, Halchiu, Feldioara si Bod.
 Populația echivalentă la nivelul cluster-ului este de 337.926 L.E. (2018 – ”incarcare
conectata”), 376.878 L.E. (2024), respectiv 336.550 L.E. (2048),
222 / 265
 Aglomerarea Prejmer din Cluster Lunca Calnicului. Clusterul Lunca Calnicului include 4
aglomerari din care 2 aglomerari din aria de operare: Prejmer (acopera localitatile Prejmer,
Stupinii Prejmerului si Lunca Calnicului) si Teliu (acopera localitatea Teliu), 2 aglomerari din
afara ariei de operare: Budila (acopera localitatea Budila) si Tarlungeni (acopera localitatile
Tarlungeni, Purcareni, Zizin si Carpinis) si localitatile sub 2.000 l.e. (nu intrunesc conditia de
aglomerare) Podul Olt din UAT Harman si Chichis si Bacel din judetul Covasna.
 Apele uzate sunt preluate si tratate in statia de epurare (SEAU) Lunca Calnicului.
 Aglomerarea Teliu din aria de operare CAB are prevazute investitii prin alte fonduri.
 UAT-urile incluse cu lucrari de investitii in proiect sunt: Prejmer;
 Populația echivalentă la nivelul cluster-ului este de 5.910 L.E. (2018 – ”incarcare conectata”),
27.420 L.E. (2024), respectiv 24.5529 L.E. (2048).
 Cluster Rupea, include 2 aglomerari si 8 localitati sub 2.000 l.e: aglomerarea Rupea (acopera
localitatea Rupea si cartierele Hill si Rupea Gara), aglomerarea Hoghiz (acopera localitatea
Hoghiz) si localitatile sub 2.000 l.e. (nu intrunesc conditia de aglomerare) Homorod, Mercheasa,
Ungra si Daisoara.
 Apele uzate sunt preluate si tratate in statia de epurare (SEAU) Hoghiz.
 UAT-urile incluse cu lucrari de investitii in proiect sunt: Rupea si Hoghiz.
 Populația echivalentă la nivelul cluster-ului este de 8.006 L.E. (2018 – ”incarcare conectata”),
10.958 L.E. (2024), respectiv 9.836 L.E. (2048).
 Aglomerarea Moieciu (acopera localitatea Moieciu de Jos si Cheia).
 Apele uzate sunt preluate si tratate in statia de epurare Moieciu care deserveste pe langa
aglomerarea Moieciu si localitatile sub 2.000 l.e. (nu intrunesc conditia de aglomerare)
Moieciu de Sus si Drumul Carului;
 Nu sunt propuse investitii in aglomerarea Moieciu, avand investitii in derulare, fiind

considerata conformata prin Programul POS Mediu 2003-2017.
 Populația echivalentă la nivelul SEAU Moiciu este de 0 L.E. (2018 – ”incarcare conectata”),
2.965 L.E. (2024), respectiv 2.791 L.E. (2048).
insumand 3 clustere, 9 aglomerari ce deservesc 12 UAT-uri, respectiv 15 localitati incluse in

proiect cu lucrari de investitii.
Nicio lucrare din investitiile propuse pentru infrastructura de canalizare nu depaseste limitele judetului
Brasov.
13.2. Numele si codul ariei naturale protejate de interes comunitar
13.2.1. Relatia proiectului cu siturile Natura 2000
Siturile Natura 2000 cu care investițiile propuse prin proiect se suprapun sau se invecineaza (la distante
≤50 m de sit), sunt:
Situri SCI:
223 / 265
ROSCI0055 DEALUL CETĂŢII LEMPEŞ-MLAŞTINA HĂRMAN
ROSCI0170 PADUREA SI MLASTINILE EUTROFE DE LA PREJMER
ROSCI0120 MUNTELE TÂMPA
ROSCI0329 OLTUL SUPERIOR
ROSCI0303 HÂRTIBACIU SUD-EST
ROSCI0013 BUCEGI
Situri SPA
ROSPA0037 DUMBRAVITA - ROTBAV - MAGURA CODLEI
ROSPA0099 PODIŞUL HÂRTIBACIULUI
În continuare sunt descrise sumar siturile cu care investițiile propuse prin proiect se suprapun sau se
invecineaza (la o distanta ≤50 m). Se face precizarea că majoritatea siturilor Natura 2000 cu care
lucrarile proiectului se invecineaza sau se intersecteaza, sunt administrate de Agenția Națională pentru
Arii Naturale Protejate (ANANP) – Serviciul Teritorial Brasov, mai putin Parcul Natural Bucegi
(ROSCI0013) administrat de Regia Națională a Pădurilor–ROMSILVA – Direcția Silvica Târgoviște,
ROSPA0082 M-tii Bodoc-Baraolt, administrat de CJ Covasna si ROSCI0056 Dealul Ciocas – Dealul
Vitrelului, administrat de CJ Covasna si ANANP.
13.2.2. Descrierea sumara a siturilor Natura 2000
13.2.2.1. ROSCI0055 Dealul Cetatii Lempes – Mlastina Harman

Generalitati
Situl Natura 2000 ROSCI0055 Dealul Cetatii Lempes – Mlastina Harman a fost instituit prin Ordinul
ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr.1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala
protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura
2000 in Romania, cu modificarile ulterioare.
Vegetatia xerofila formata in postglaciar este acea component a amediului pentru care aceasta arie a fost
declarata rezervatie naturala botanica. Alaturi de aceasta, in functie de roca, expunere si sol, culmea este
impracata in paduri de esente diferite:gorun, jugastru, tei, carpen si paltin de camp. Mlastina Harman =
habitatul este de turbarie active, turba eutrofa de circa 1m grosime, format ape substratul de pietrisuri si
nisipuri are o importanta ecologica deosebita.De asemenea, unele specii de plante coborate din regiunile
mai nordice sau mai inalte in timpul perioadelor glaciare, au gasit aici conditii asemanatoare, favorabile
lor astfel ca au ramas aici si dupa indulcirea climatului si topirea ghetarilor. Astfel s-au identificat peste
150 de specii relicte, unele foarte valoroase stiintific.
Relația proiectului cu situl:
Total suprafata ocupata in sit: 0 mp
Investitiile care se invecineaza cu situl, la ≤50m, sunt:
 Conducta de distributie reabilitata din UAT Sanpetru – la cca. 1,64 – 97,94 m de sit;
 Conducta de distributie proiectata din UAT Sanpetru – la cca. 1m de sit;
224 / 265
 Conducta de canalizare proiectata, din UAT Sanpetru – la cca. 1 m de sit;
Caracteristici generale ale sitului conform formularului standard:
Suprafata: 370.90 ha
Coordonatele sitului: Latitudine N 45˚43’ 26’’ si Longitudine E 25˚39’29’’
Altitudinea : minima 506 m, maxima 702 m si medie 573 m.
Tip de proprietate:
Delul Cetatii Lempes, partea de padure este proprietate de stat, urmeaza sa fie retrocedata Primariei
Sanpetru si Harman. Partea de pajisti este inca prorietate de stat spre retrocedare Primariei
Sanpetru.Mlastina Harman este proprietate privata a Primariei Haman.
Managementul sitului
Managementul sitului este asigurat de administratorul acestuia care este Agentia Nationala pentru Arii
Naturale Protejate – Serviciul Teritorial Brasov.
Planuri de management al sitului
Nu exista plan de management aprobat.
Planul de management al sitului ROSCI0055 a fost intocmit de catre custodele ariei protejate si este in
curs de aprobare.
Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului
Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă
Suprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%
Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă
Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă
Suprafață Stare de Evaluare

Cod Reprezentativitate
relativă conservare globală
7230 - Mlaștini alcaline A B C C
9130 - Păduri de fah de tip Asperulo-
B C B B
Fagetum
9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip
C C B C
Galio-Carpinetum
91I0 - Vegetatie de silvostepa eurosiberiană
C C B C
cu Quercus spp. *
91Y0 - Păduri dacice de stejar si carpen B C B B
7210 - Mlaștini calcaroase cu Cladium
C C B B
mariscus *
7140 - Mlaștini turboase de tranziție si
B C B B
turbării oscilante
40A0 - Tufărișuri subcontinentale peri-
C C C B
panonice *
Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă
Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă
Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape)
225 / 265
izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de
răspândire extinsă
Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă
Populație Evaluarea sitului

Cod Nume Migratoare
Residentă Populație Conservare Izolare Evaluare globală
Reproducere Iernat Pasaj
1166 Triturus cristatus P C B C B
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă
Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D – nesemnificativă
Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă
Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C -
populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă
Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă
Populație Evaluarea sitului

Cod Nume Migratoare
Residentă Populație Conservare Izolare Evaluare globală
Reproducere Iernat Pasaj
4030 Colias myrmidone P B B C B
Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE
Evaluarea sitului
Cod Nume Populație
Populație Conservare Izolare Evaluare globală
1758 Ligularia sibirica R D
1903 Liparis loeselii V C C C C
Alte specii importante de floră si faună
A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte
motive
Categorie Cod Denumire științifică Populație
Plante Achillea asplenifolia R D

Plante Adonis vernalis P A
Reptile 2432 Anguis fragilis P A
Nevertebrate Anthocharis cardamines P D
Plante Armeria maritima ssp. barcensis P A
Mamifere 1201 Bufo viridis >8 i A
Amfibieni 2644 Capreolus capreolus P A
Plante 1897 Carex acuta R D
Plante Carex davalliana C A
Plante Carex flava P D
Plante Carex hostiana P D
Plante Carex nigra R D
Plante Carex panicea P D
Plante Carex rostrata P D
Plante Cephalaria uralensis R A
Plante Cladium mariscus C D
Nevertebrate Coelichneumon comitator R A
Plante Cytisus procumbens R A
Plante Daphne cneorum R A
226 / 265
Categorie Cod Denumire științifică Populație
Plante Dictamnus albus R A

Plante Drosera anglica R A
Plante Eleocharis quinqueflora R A
Plante Epipactis palustris R D
Plante Eriophorum angustifolium P D
Plante Hyacinthella leucophaea R A
Mamifere 1203 Hyla arborea >6 i A
Plante Juncus gerardi P D
Plante Juncus inflexus C D
Plante Jurinea mollis R A
Reptile 1261 Lacerta agilis P C
Nevertebrate Maniola jurtina P D
Plante Molinia caerulea P D
Plante Orchis tridentata R A
Plante Parnassia palustris P D
Plante Pedicularis sceptrum-carolinum V A
Plante Peucedanum arenarium P A
Plante Pinguicula vulgaris P D
Plante Poa palustris C D
Plante Primula farinosa P A
Plante Prunus tenella P A
Mamifere 1214 Rana arvalis P A
Mamifere 1209 Rana dalmatina P A
Plante Sanguisorba officinalis C D
Plante Schoenus nigricans C D
Plante Sesleria caerulea C A
Plante Succisa pratensis C D
Plante Taraxacum palustre P D
Caracteristici generale ale sitului
Cod Clase habitate Acoperire (%)

N06 Râuri, lacuri 0,21
N07 Mlastini, turbarii 0,13
N12 Culturi (teren arabil) 3,15
N14 Pasuni 22,44
N15 Alte terenuri arabile 0,94
N16 Paduri de foioase 63,45
N19 Paduri de amestec 9,68
Alte caracteristici ale sitului
Situl este amplasat pe Dealul Lempes , cunoscut si sub numele de Dealul Cetatii, care domina de la cei
740m ai Vârfului Cetatii, sesul Depresiunii Tara Barsei si Lunca Oltului in sectorul de ingustare. Complexul
Dl. Cetatii – Lempes constituie o componenta tipica a mediului natural originar din Depresiunea
Brasovului a carui valoare stiintifica este de necontestat.
Mlaştina Hărman-Este situata in partea centrala ingustata a Depresiunii Brasovului la limita estica a Tarii
Barsei pe terasa de lunca a Oltului. La nord este dominata de prelungirile sudice ale dealului Lempes.
Terenul pe care se afla este neted predominand formatiuni de pietrisuri rulate si nisipuri grosiere printre
care se afla lentile de maluri argiloase si argile.
Reteaua hidrografica este alcatuita din Paraul Husbor, Paraul de sub Coasta, Valea Morilor. Pe aceasta
turba eutrofa se gasesc numeroase specii de plante unele cu valoare stiintifica mondiala. Vegetatia este
reprezentata prin asociatii xerofile formate in postglaciar. Aparitia vegetatiei de stepa in zona forestiera
este conditionata atat de substratul constituit din microconglomerate calcaroase cat si de expunerea
sudica, sud-estica si estica, de adapostul oferit de depresiune.
227 / 265
Vulnerabilitate
Covorul vegetal si indeosebi speciile xerofile sunt amenintate cu distrugerea prin plantari empirice insotite
de invadarea cu arbusti, prin recoltat abuziv, prin practicarea unui turism salbatic (aprindere de focuri,
campare, parcare abuziva a vehiculelor, etc), păşunat intensiv, activităţi sportive: paraşutism, concursuri
ilegale de motociclete, planorism etc.
Drenarea arealului cu exces de umiditate si captarea izvoarelor pentru a se mari suprafata agricola.
Distrugerea unor specii. Aplicarea Legii 18/1991 completata cu Legea 169/1997 fara a tine seama de
exceptarile prevazute pentru zonele naturale protejate.
Desemnarea sitului
Atât Dealul Cetăţii Lempeş cât şi Mlaştina Hărman au fost desemnate prin HCJ nr.949/1962, Legea
5/2000.
Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată
Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută
Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă
Cod Intensitate % din sit Influență

140 - Păşunatul A 60.00 -
608 - Camping, caravane B 10.00 -
810 - Drenarea A 1.50 -
625 - Planor, deltaplan, parapantă, balon A 10.00 -
250 - Recoltarea din floră A 20.00 -
Activități și consecințe în jurul sitului
Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C – scăzută;
Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă
Cod Intensitate % din sit Influență

140 - Păşunatul B 30.00 -
625 - Planor, deltaplan, parapantă, balon B 20.00 0
Situl are întocmit plan de management, care se află spre aprobare la Academia Română.
Conductele sunt in principal prevazute in ampriza sau in vecinatatea unor drumuri existente, ce
reprezinta zone deja antropizate in care impactul asupra speciilor si habitatelor din sit este
nesemnificativ.
13.2.2.2. ROSCI0170 Padurea si mlastinile eutrofe de la Prejmer

Generalitati
Situl Natura 2000 ROSCI070 Padurea si mlastinile eutrofe de la Prejmer a fost instituit prin Ordinul
2000 in Romania, cu modificarile ulterioare.
228 / 265
Padurea si mlastina Prejmer constituie o rezervatie complexa ce adaposteste un ecosistem forestier si
altul de mlastina in cadrul caruia s-au pastrat diferite raritati floristice si faunistice , unele fiind
monumente ale naturii: Fritillaria, Adenophora.
Pozitia geografica a acestei rezervatii în cadrul Depresiunii Barsei , imprima unele caracteristici specifice
si contureaza un topoclimat aparte cu un grad de continentalism ridicat.
Padurea Prejmer constituie un biotop de exceptie prin prezenta stejarului la limita de altitudine a acestuia
in tara noastra. In padure s-au conservat o serie de specii din perioada cuaternara – specii relicte de
clima rece.
Mlastina Prejmer adaposteste o serie de raritati bine conservate aici dar care se regasesc si in zonele
foarte umede din padurea Prejmer. In cadrul rezervatiei cele mai raspandite soluri sunt cele hidromorfe si
semihidromorfe. In partea centrala a microdepresiunilor se formeaza soluri turboase si soluri turbo-gleice
de mlastina joasa care sunt permanent submerse.
 Total suprafata ocupata definitiv in sit: 0 mp;
 Total suprafata ocupata temporar in sit: 0 mp;
 Conducta de aductiune proiectata din UAT Harman – la 1,61 – 92,06 m de sit;
Conductele sunt in principal prevazute in ampriza sau in vecinatatea unor drumuri existente, ce
reprezinta zone deja antropizate in care impactul asupra speciilor si habitatelor din sit este
nesemnificativ.
Suprafata: 350,10 ha
Regiune biogeografica: Continentala (100%)
Calitate si importanta
Padurea si mlastina de la Prejmer sunt de o importanta stiintifica deosebita deoarece reprezinta un

ecosistem de stejaret de limita altitudinala si de conditii edafice extreme a carei conservare asigura
perpetuarea nu numai a stejarului ci si ale microflorei si microfaunei.
Apar specii floristice rare sau vulnerabile, precum si specii care se constituie in asociatii vegetale
indicatoare de habitate de mlastini, cum sunt Cladium mariscus si Schoenus nigricans.
Tip de proprietate
In totalitate este inca in proprietatea statului.Sunt depuse cereri de retrocedare a fondului forestier catre
Primariile Prejmer si Harman.
229 / 265
Situl nu detine pana in prezent un Plan de management aprobat.
Vulnerabilitate:
Pericole ce ameninta rezervatia:
 uscarea stejarului,
 pasunatul excesiv ce duce la compactarea solului
 scaderea nivelului apei freatice cauzata de sistemul de drenaj (puturi, canale), care duce la
degradarea ecosistemului de mlastina;
 distrugerea vegetatiei hidrofile, indeosebi a stufului prin incendiere in vederea maririi suprafetei
agricole a rezervatiei;
Lucrarile propuse prin proiectul regional, in vecinatatea sitului, constau in principal din retele de apa si
canalizare. Conductele sunt in principal prevazute in ampriza sau in vecinatatea unor drumuri existente,
ce reprezinta zone deja antropizate si in care impactul asupra speciilor si habitatelor din sit este
nesemnificativ.
13.2.2.3. ROSCI0120 Muntele Tampa

Generalitati
Situl Natura 2000 ROSCI0120 Muntele Tampa a fost infiintat prin Ordinul Ministrului Mediului si
Dezvoltarii Durabile nr.1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de
importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.
Situl a fost desemnat pentru protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub
aspect floristic, faunistic si forestier.
Muntele Tampa reprezinta partea nord-estica a muntilor Poienii Brasov, prelungita pana in interiorul
orasului.Muntele Tampa prezinta o importanta deosebita datorita prezentei padurilor de tipul Asperulo-
Fagetum.De asemenea, flora si fauna existente in zoRna, prezinta o importanta ecologica si biologica,
mai ales prin prezenta speciilor: Cypripedium calceolus (papucul doamnei-neregasit) la plante si Ursus
arctos (urs brun) la mamifere. Importanta este una pisagistica si de recreere.
Scopul Planului de management este asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor
pentru care acest teritoriu a fost desemnat ca arie naturală protejată, precum și menținerea serviciilor
ecosistemelor din situl Natura 2000 ROSCI0120 Muntele Tâmpa și Rezervația Naturală Tâmpa-Muntele.
Aria naturală protejată Muntele Tâmpa - are un dublu statut în ceea ce privește oficializarea
implementării măsurilor de conservare fiind atât Sit de Importanță Comunitară- SCI conform legislației
comunitare în vigoare, cât și rezervație naturală definită conform metodologiei Uniunii Internaționale
pentru Conservarea Naturii - IUCN, inclusă în categoria IV. Tipologic, este o rezervație botanică și în
același timp peisagistică, cu o suprafață de 188,20 ha
230 / 265
Biodiversitate – Flora
Inventarul speciilor de plante superioare - cormofite este remarcabil: 458 specii. Această bogăție
floristică este datorată particularităților așezării geografice și energiei deosebite a reliefului. S-au asigurat
în felul acesta și condiții de supraviețuire, pe expoziții însorite, a unora dintre elementele florei termofile,
desigur mai bine reprezentată în intervalul călduros de după ultima glaciațiune, în prezent întâlnite ca
populații restrânse în insulele de stepă calcofilă: Dracocephalum austriacum, Fritillaria orientalis, Echium
maculatum, Delphinium fissum, Hyacinthella leucophaea și altele.
Pe versanții umbriți abundă speciile care au fost favorizate de evoluția înspre mai răcoros și umed a
climatului din ultima perioadă a postglaciarului, prin care s-a ajuns la expansiunea făgetelor.
Pădurile de fag, cele mai întinse pe Tâmpa, sunt reprezentate prin câteva tipuri de fitocenoze.
Amestecurile de carpen cu fag, asociația Carpino-Fagetum, s-au păstrat pe versantul vestic, aproape de
creastă, continuându-se și pe pantele cu expoziții din sectorul nord- estic; în stratul lor ierbos se întâlnesc
frecvent Galium schultesii, Stellaria holostea, Carex pilosa, iar în cel arborescent apare diseminat Tilia
cordata. Făgetele cu orhidee ale alianței Cephalanthero-Fagion și cele cu Festuca drymeja - asociația
Festuco drimejae-Fagetum - sunt distribuite mozaicat cu multe aspecte intermediare, datorită limitelor
difuze, astfel că sunt greu de delimitat. Mult mai ușor de diferențiat sunt făgetele de povârnișuri umbrite
ale asociației Phyllitidi-Fagetum, datorită prezenței mai localizate a principalelor specii ierboase de
recunoaștere: Asplenium scolopendrium, Moehringia muscosa și Lunaria rediviva.
Tipurile de habitate
La modul general, habitatele ariei naturale protejate, pe baza clasificării naționale a habitatelor pot fi
grupate în mai multe tipuri principale: tufărișuri, pajiști și stâncării, și păduri.
Fauna de nevertebrate
Pentru Muntele Tâmpa, relevante pentru fluturi, sunt pajiștile mezofile pe substrat calcaros, abrupturile
stâncoase, liziera pădurilor de amestec și pădurea de amestec. În cele ce urmează, vom evidenția
principalele specii de fluturi, caracteristice pentru cele patru mari medii de viață enumerate mai sus. În
total au fost inregistrate, până în prezent, 975 de specii de fluturi nocturni și diurni. Având în vedere că
numărul total de specii de fluturi cunoscuți din România, depășește cifra de 4000, putem afirma că pe
Muntele Tâmpa, diversitatea fluturilor este deosebit de ridicată.
Una dintre cele mai frecvente, dar și deosebit de frumose specii este albăstrelul argintiu - Polyommatus
coridon, la care femela este mult mai întunecată decât masculul. Unul dintre cei mai frumoși fluturași
este albăstrelul argus - Plebejus argus, frecvent în pajiștile Tâmpei. În nopțile calme, fluturii familiei
Lycaenidae dar și Zygaenidae înoptează în grupuri. Alături de acesta mai zboară bondocul malvei -
Pyrgus malvae sau albăstrelul mare al cimbrișorului - Maculinea arion.
Într-o zi însorită de vară, pe pajiștile de pe Muntele Tâmpa pot fi întâlnite peste 20 de specii de fluturi
diurni și peste 100 de specii de fluturi nocturni.
Dintre coleopterele protejate, apar sporadic rădașca - Lucanus cervus și croitorul mare al stejarului -
Cerambix cerdo.
231 / 265
Dintre amfibieni a fost semnalată prezența speciilor: Salamandra salamandra, Bufo bufo, Rana
temporaria, Triturus alpestris, Bombina variegata.
Dintre reptile au fost identificate: Lacerta agilis, Lacerta viridis, Anguis fragilis. În insulele stepice
localizate pe versantul sudic al muntelui Tâmpa se găsesc încă specii caracteristice climatelor calde și
însorite. Astfel, în zonă sunt semnalate exemplare de viperă comună - Vipera berus, una dintre cele trei
specii de vipere prezente în România.
De asemenea, în zonă se găsește și gușterul - Lacerta viridis, o altă specie caracteristică zonelor însorite,
care urcă în România în zonele montane până la altitudini de 1700 metri. Datorită faptului că cele două
specii au o prezență insulară pe muntele Tâmpa, numai în zonele însorite și cu stâncării de pe versantul
sudic, ambele sunt periclitate de activitățile umane, mai ales de acele activități care vizează colectarea
exemplarelor și deranjarea habitatelor specifice. Astfel, numărul exemplarelor din ambele specii s-a redus
considerabil în ultimele decenii, fiind necesare măsuri active de protecție a lor.
Avifauna Tâmpei este relativ bogată în specii și populații. Pe teritoriul ariei naturale protejate predomină
speciile de păsări adaptate pădurilor, din mai multe ordine sistematice, precum: Falconiiformes,
Charadriiformes, Galliiformes, Cuculiformes, Coraciiformes, Piciformes, Apodiformes, Passeriformes - cele
mai multe specii aparțin acestui ordin.
Cele mai mari densități, ca specii cuibăritoare sau de pasaj, ori ca populații ce se hrănesc în zona Tâmpei,
sunt caracteristice pentru: cinteză - Fringilla coelebs, pițigoiul mare -Parus major, pițigoiul de brădet -
Parus ater, pitulicea mică - Phylloscopus collybita, sturzul cântător - Turdus philomelos, cocoșarul -
Turdus pilaris, botgrosul - Coccotharaustes coccothraustes, mugurarul - Pyrrhulla pyrrhulla și altele
asemenea.
Importanța Muntelui Tâmpa pentru păsări rezultă și din faptul că pe o suprafață relativ mică, s-au
identificat peste 110 specii de păsări. Structura arboretelor, cu suprafețe de arbori maturi sau bătrâni, cu
păduri compacte de fag, amestecuri de foioase și plantații de rășinoase - pin, molid, larice - cu subarboret
bogat pe treimea inferioară a versanților, reprezintă habitate variate și deosebit de atractive pentru
numeroase specii de păsări. Prezența zonei periurbane ce înconjoară Tâmpa constituie de asemenea un
factor important în dispersia păsărilor, multe dintre ele frecventând și livezile sau spațiile verzi din
cartierele limitrofe.
Mamifere
În pădurile de foioase de pe Tâmpa, în scorburile copacilor, în cuiburile părăsite de păsările răpitoare sau
chiar în cele părăsite de veverițe este semnalat jderul de copac - Martes martes, care este o specie
nocturnă, întâlnită destul de frecvent și în zona adiacentă muntelui Tâmpa, mai ales în zona centrului
vechi al Brașovului.
Veverița - Sciurus vulgaris își găsește adăpost în scorburile din pădurile de foioase de pe cuprinsul
versanților Tâmpei, dar, uneori, și în podurile caselor din împrejurimi.
Ursul brun - Ursus arctos este o specie cu o evoluție interesantă în perimetrul sitului Natura 2000 Tâmpa.
În trecut ursul brun era o specie semnalată rar pe Tâmpa, mai ales în perioada de toamnă, când exista
fructificație abundentă a speciilor de foioase. În momentul actual se consideră că ursul brun este o specie
cu prezență permanentă în zonă.
232 / 265
Pe lângă ursul brun, în zonă este semnalat în mod sporadic și râsul - Lynx lynx, mai ales la extremitatea
vestică a ariei naturale protejate.
În zonă este semnalată prezența sporadică a pisicii sălbatice - Felis silvestris, care utilizează ecosistemele
forestiere și periurbane din zonă ca loc de vânătoare.
Tot cu prezență sporadică, în zonă sunt semnalate exemplare izolate de căprior - Capreolus caprelous sau
de cerb - Cervus elaphus, care utilizează poienile și zonele deschise pentru hrănire. Din cauza prezenței
umane intense, precum și a influenței generate de zona urbană a Brașovului, lupul - Canis lupus evită
zona Tâmpa.
Alte specii de mamifere întâlnite în aria naturală protejată sunt: ariciul - Erinaceus concolor, cârtița -
Talpa europaea și porcul mistreț - Sus scrofa.
Tipurile de habitate și speciile pentru care a fost desemnată aria naturală protejată:
 40A0* Tufărișuri subcontinentale peripanonice - 9,7 ha, adică 4,53 % din suprafața ariei naturale
protejate;
 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum - 19,3 ha, adică 9,02 % din suprafața ariei naturale
protejate;
 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion pe substrate calcaroase - 42,6 ha,
adică 19,91 % din suprafața ariei naturale protejate;
 9180* Păduri de Tilio-Acerion pe versanți, grohotișuri și ravene - 6,3 ha, adică 2,94 % din
suprafața ariei naturale protejate;
 91V0 Păduri dacice de fag de tip Symphyto-Fagion - 35,6 ha, adică 16,64 % din suprafața ariei
naturale protejate;
 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen - 5,8 ha, adică 2,71 % din suprafața ariei naturale
protejate;
 vegetație forestieră fără cod Natura 2000 - 71,4 ha, adică 33,36 % din suprafața ariei naturale
protejate;
 terenuri fără vegetație forestieră, pajiști, stâncării - 23,3 ha, adică 10,89 din suprafața ariei
naturale protejate.
Specii pentru care a fost declarată aria naturală protejată:
 specii de mamifere: urs - Ursus arctos;

 specii de amfibieni: buhaiul de baltă cu burtă galbenă - Bombina variegata;
 specii de nevertebrate: croitorul alpin - Rosalia alpina;
 specii de plante: papucul doamnei - Cypripedium calceolus, mătăciune - Dracocephalum
austriacum, stânjenel bărbos - Iris aphylla ssp. Hungarica
Specii de nevertebrate de interes comunitar/național identificate în aria naturală protejată:
 1078 Callimorpha quadripunctaria - fluturele vărgat, tigratul roșu
Total suprafata ocupata definitiv in sit: 0 mp.
233 / 265
Total suprafata ocupata temporar in sit: 3.608,61mp, conducta de aductiune ce se reabiliteaza in UAT
Brasov.
 Conducta de aductiune reabilitata din UAT Brasov – la 65,35 m de sit;
 Conducta de distributie reabilitata din UAT Brasov – la cca. 13,92 m de sit;
Presiuni actuale si amenintari potentiale – viioare asupra speciilor
Din Planul de management al sitului se constata ca potential afectate de lucrarile proiectului, in special de
cele propuse in interiorul sitului ROSCI0120, ar putea fi habitatele a trei specii de fluturi (Callimorpha
quadripunctaria, Parnassius mnemosyne, Maculinea arion), habitatul unei specii de flora - Cypripedium
calceolus (papucul doamnei) si habitatul 91V0 – Paduri dacice de fag.
Masurile de conservare necesare celor trei specii de fluturi constau in:
 Callimorpha quadripunctaria
 menținerea lizierelor de pădure cu o structură diferențiată din care să nu lipsească tufișurile,
murul și unele plante ierboase de talie înaltă – Eupatorium canabinum dar și diferite specii de
Lamium și Urtica dioica;
 păstrarea mozaicului de habitate tufărișuri/pajiște/liziere necesar menținerii speci într-o stare
bună de conservare, care reprezintă și o caracteristică a diversității botanice și peisajului
protejat al ariei, în conformitate și cu obiectivelor de management ale Rezervației Naturale
Tâmpa-Muntele;
 îndepărtarea tufărișurilor invadante formate din corcoduș, păducel, porumbar, lemn câinesc,
măceș prin tăiere sau chiar dezrădăcinare, acolo unde este posibil;
 limitarea extinderii acestor specii în habitatul de pajiște și păstrarea structurii de mozaic de
habitate tufărișuri-pajiști-liziere - este o măsură ce trebuie să se realizeze anual, prin tăiere
sau dezrădăcinare, după caz. Se va evita astfel intervenția brutală de eliminare a unor
suprafețe mari de tufărișuri, activitate cu impact mai mare.
 Parnassius mnemosyne - apollo negru
 se impune, la modul general, conservarea mozaicului de pajiști cu tufărișuri, liziere și
luminișuri, habitate de pădure bogate în specii de brebenei - specii de Corydalis;
 ca și în cazul speciei Callimorpha quadripunctaria, se va urmări păstrarea mozaicului de
habitate tufărișuri/pajiște/liziere/pădure necesar menținerii speciei într-o stare bună de
conservare.
 Maculinea arion - albăstrelul mare al cimbrișorului
 se impune conservarea habitatelor de pajiști și stâncării bogate în cimbrișor - specii de
Thymus sau șovârv - Origanum vulgare;
 ca și în cazul speciei Callimorpha quadripunctaria, se va urmări păstrarea mozaicului de
habitate tufărișuri/pajiște/liziere/pădure necesar menținerii speciei într-o stare bună de
conservare.
Suprafata: 188,2 ha
234 / 265
Regiune biogeografica:
 Alpina (85,12%)
 Continentala (14,88%)
Situl are aprobat Planul de management al sitului ROSCI0120 Muntele Tâmpa și Rezervației Naturale
Tâmpa (Muntele), din 21.04.2016.
Pentru a nu fi afectate speciile si habitatele pentru care a fost desemnat situl, in desfasurarea lucrarilor
propuse prin proiectul regional se vor respecta toate masurile si conditiile impuse de Planul de
management al sitului, de regulamentul sitului si de avizul administratorului.
13.2.2.4. ROSCI0329 Oltul Superior

Generalitati
Aria naturala protejata ROSCI0329 Oltul Superior reprezinta un sit de importanta comunitara si face
parte din reteaua europeana Natura 2000. ROSCI0329 Oltul Superior a fost desemnat prin Ordinul
2000 in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.
In conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr.49/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, situl de importanta
comunitara este relevant pentru protectia speciilor de interes comunitar representative in regiunile
biogeografice in care exista. Scopul ariei protejate natural ROSCI0329 Oltul Superior este de a proteja si
conserva speciile de mamifere, nevertebrate si pesti de interes conservative pentru care situl a fost
instituit.
Elementele biotice de interes conservativ sunt reprezentate de specii de mamifere Castor fiber, Lutra
lutra, peștii Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Barbus meridionalis, Gobio uranoscopus, Gobio
kessleri, Misgurnus fossilis, Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Cottus gobio, Aspius aspius și
nevertebrate Euphydryas aurinia. Principala activitate economică din proximitate este agricultura,
reprezentată atât de activitățile de cultura plantelor, cât și de creșterea animalelor.
Aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se află localizată în cadrul Depresiunii Brașov ca unitate
de relief majoră, respectiv în Depresiunea Bârsei compartimentul vestic al Depresiunii Brașov și
Depresiunea Sfântu Gheorghe compartimentul central - nordic al Depresiunii Brașov în cadrul unităților
administrative teritoriale: Baraolt, Aita Mare, Bixad, Arcuș, Belin, Hăghig, Vâlcele, Malnaș, Ilieni, Chichiș,
Micfalău, Bățani, Ghidfalău, Bodoc, Sfântu Gheorghe, Racoș, Prejmer, Augustin, Apața, Ormeniș, Măieruș,
Feldioara, Codlea, Hărman, Hălchiu, Dumbrăvița.
235 / 265
Relieful este de tip depresionar, având o altitudine medie de 500 m. Din punct de vedere al localizării
geografice, aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se află la 45°54'40" latitudine nordică și
25°35'50" longitudine estică.
Accesul în aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se face pe următoarele drumuri: Drum
Județean 112, Drum Județean 112C, Drum Județean 121A, Drum Județean 122, Drum Județean 122B,
Drum Județean 122B, Drum Județean 131, Drum Județean 131B, Drum Național 13 - E60 și Drum
Național 13E.
Aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se suprapune cu următoarele arii naturale protejate:
ROSPA0082 Munții Bodoc - Baraolt, ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor și ROSPA0037 Dumbrăvița –
Rotbav - Măgura Codlei. Suprapunerea este pe o suprafață de 188,70 ha pentru ROSPA0082 Munții Bodoc
- Baraolt, respectiv 12,51% din suprafața totală. ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor se suprapune pe o
suprafață de 83,61 ha reprezentînd 5,54% iar ROSPA0037 Dumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei pe o
suprafață de 311,84 ha reprezentând 20,67%.
Planul de management va ține cont, în procesul de elaborare de măsurile specifice de protecție pentru
speciile de păsări pentru care ariile de protecție specială avifanistică a fost declarată.
Principalele amenințări semnalate în arealul analizat se referă la:
 intervențiile realizate pentru gospodărirea apelor, inclusiv pentru apărarea împotriva inundațiilor
care pot contribui la degradarea habitatelor speciilor ocrotite în special ale castorului. Astfel,
asigurarea secțiunii de scurgere a apelor, precum și lucrările de menținere a funcționalității
digurilor presupun uneori afectarea calității habitatelor castorului. Lucrările de decolmatare,
incendierea vegetației pe diguri, îndepărtarea vegetației lemnoase din albie, distrugerea galeriilor
reprezintă printre cele mai frecvente intervenții ce pot afecta stabilitatea speciilor protejate.
 activitățile de creștere a animalelor, care se constituie într-o amenințare importantă în special din
cauza numărului ridicat de câini, ce pot deveni un prădător important pentru castor și vidră, dar
și din cauza creșterii riscului de apariție a incendiilor de vegetație și de degradare a calității
vegetației prin suprapășunat;
 activitățile agricole desfășurate în proximitatea ariei protejate, care prin practicile
necorespuzatoare pot devein o amenințare pentru speciile protejate - incendierea miriștilor,
chimizare, mecanizare, și altele asemenea;
 depozitarea necontrolată a deșeurilor reprezintă o amenințare în special în zone ce prezintă
accesibilitate ridicată prin drumuri comunale ori județene, mai ales în proximitatea intravilanului
localităților;
 existența Uzinei de Prelucrare Minereuri Uranifere la Feldioara prezintă un risc datorită posibilității
producerii unor scurgeri;
 evacuarea apelor uzate menajere neepurate sau insuficient epurate, în condițiile în care
majoritatea localităților rurale nu sunt racordate decât parțial la sisteme de canalizare ori la stații
de epurare;
 accidente la stațiile de epurare ale orașelor, comunelor - Brașov, Sf. Gheorghe, Feldioara -
speciile invazive și bolile, reprezintă o amenințare importantă pentru ecosistemele acvatice, în
condițiile în care zonele umede reprezintă medii cu propagare foarte rapidă a acestora.
236 / 265
 activitățile de pescuit, care afectează habitatele speciilor ocrotite prin depozitarea deșeurilor și
deranjarea liniștii habitatelor.
 traficul rutier, are influență asupra arealului, prin poluarea aerului și creșterea riscului de
accidente.
 braconajul, inclusiv la speciile de interes conservativ.
 lucrările hidrotehnice din cadrul albiilor: regulărizari, epurări, consolidarea malurilor ce întrerup
conectivitatea laterală a corpurilor de apă cu luncile inundabile și zonele de reproducere.
 sărăturarea solurilor din luncile râului și a afluenților mari, unde apele subterane sunt la 3-5 m
adâncime, iar solurile au textura medie.
Relația proiectului cu situl
Total suprafata ocupata definitiv in sit: 0 mp;
Total suprafata ocupata temporar in sit:
 176,37mp reteaua de auctiune proiectata (UAT Harman);
 175 mp reteaua de aductiune proiectata (UAT Feldioara).
 Conducta de aductiune proiectata, din UAT Feldioara – la 15m de sit;
 Conducta de distributie proiectata, din UAT Feldioara – la cca. 17,73m de sit;
 Conducta de canalizare proiectata, din UAT Feldioara – la cca. 17,73 m de sit.
Suprafata: 1508.00 ha
Regiune biogeografica: Alpina (3,51%); Continentala (96,49%)
Planul de management al sitului ROSCI0329, este intocmit si aprobat prin Ordin de ministru nr.995 din
27.05.2016.
Tinand cont de faptul ca majoritatea lucrarilor de investitii sunt reprezentate de conducte de apa si
canalizare, amplasate in ampriza sau in vecinatatea unor drumuri existente, ce constituie zone deja
antropizate si de faptul ca in ariile de interes pentru proiect nu se regasesc zone de distributie ale
principalelor specii si habitate pentru care a fost declarat situl, se poate aprecia ca impactul executiei
lucrarilor asupra speciilor si habitatelor din sit este nesemnificativ.
13.2.2.5. ROSCI0303 Hartibaciu Sud-Est

Generalitati
237 / 265
Aria naturala protejata ROSCI0303 Hârtibaciu Sud – Est reprezinta un sit de importanta comunitara si a
fost desemnata prin Ordinul ministrului mediului si Padurilor nr.2387/2011, de modificare a O 1964/2007
privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte
integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.
Situl Hârtibaciu de Sud-Est (25 903 ha) este situat în zona Subcarpatilor interni ai Transilvaniei, districtul
Homoroadelor.
Este sit de importanta majora pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus (lup) si Ursus arctos (urs).
Situl reprezinta un habitat caracteristic pentru cele 2 specii in regiunea biogeografica Continentala, si,
impreuna cu celelalte situri propuse, ar asigura protectia unui procentaj reprezentativ in aceasta
bioregiune. Sit important desemnat pentru habitatele forestiere 91Y0 (paduri dacice de stejar si carpen),
9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio- Carpinetum, 91I0* - Vegetatie de silvostepa eurosiberiană
cu Quercus spp. si 9130 (Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum) – acesta din urma fiind prezent doar pe
o suprafata redusa din sit. Sit de importanta ridicata pentru speciile de lilieci listate.Este printer putinele
situri desemnate pentru Emys orbicularis.De importanta ridicata si pentru Lutra lutra, Castor fiber si
speciile de amfibieni Bombina si Triturus.
Aria protejata ROSCI0303 Hartibaciu Sud-Est se suprapune pe o suprafata de 24.042,4 ha cu situl

ROSPA0099 Podisul Hartibaciului.
Total suprafata ocupata definitiv in sit: 0 mp;
Total suprafata ocupata temporar in sit:
 169,65mp reteaua de aductiune proiectata (UAT Rupea);
 Conducta de distributie proiectata, din UAT Rupea – la 28,55m de sit;
 Conducta de canalizare proiectata, din UAT Rupea – la cca. 28,55m de sit.
Suprafata: 25.903,00 ha
Regiunea biogeografica : Continentala (100%)
Principalele presiuni si amenintari in sit sunt reprezentate de:
 Constructia de drumuri/autostrazi;
 Urbanizarea/poluarea;
 Depozitarea deseurilor;
 Pasunatul intensiv;
 Modificarea practicilor de cultivare.
238 / 265
Planul de management al sitului ROSCI00170, a fost intocmit si aprobat prin Ordin de ministru nr. 1166
din 27.06.2016, in vigoare de la 05.10.2016, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 781din 05.10.2016,
iar denumirea completa este: Planul de management al ariilor naturale protejate ROSPA0099 Podișul
Hârtibaciului, ROSCI0227 Sighișoara-Târnava Mare, ROSCI0144 Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul
Purcărețului, ROSCI0143 Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului, ROSCI0132 Oltul Mijlociu-
Cibin-Hârtibaciu, ROSCI0303 Hârtibaciu Sud-Est, ROSCI0304 Hârtibaciu Sud-Vest, Rezervația Naturală
"Stejarii seculari de la Breite municipiul Sighișoara", Rezervația "Canionul Mihăileni", "Rezervația de
stejar pufos" - sat Criș, din 27.06.2016.
Lucrarile propuse prin proiectul regional, in perimetrul si in vecinatatea sitului, constau in principal din
retele de apa si canalizare. Conductele sunt in general prevazute in ampriza sau in vecinatatea unor
drumuri existente, ce reprezinta zone deja antropizate si in care impactul asupra speciilor si habitatelor
din sit este nesemnificativ.
13.2.2.6. ROSCI0013 Bucegi

Generalitati
Aria naturala protejata ROSCI0013 reprezinta un sit de importanta comunitara si face parte din reteaua
europeana Natura 2000. Situl a fost instituit prin Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile
nr.1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara,
ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Intrucat Parcul Natural Bucegi este inclus in situl Natura2000 - Bucegi ROSCI0013 au fost adoptate
masuri de management in vederea conservarii habitatelor naturale si a speciilor salbatice de interes
comunitar identificate in perimetrul ariei naturale protejate.
Scopul declarat al Parcului Natural Bucegi este acela de a proteja și conserva ansamblurile peisagistice în
care interacțiunea activităților umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare
semnificativă peisagistică și culturală, deseori de o mare diversitate biologică cu menținerea capitalui
natural la un nivel optim de funcționare, cât mai apropiat posibil de regimul inițial de funcționare.
Parcul Natural Bucegi se întinde pe o suprafață de 32496.8 ha, pe raza a trei județe: Dâmbovița, Prahova
și Brașov, având mai mult de 60% din teritoriu acoperit cu păduri. Rezervațiile Naturale nominalizate în
Legea nr. 5/2000 ocupă 8.216 ha, din care pe teritoriul administrativ al jud. Prahova 4.997 ha, jud.
Dambovița 1.575 ha și jud. Brașov 1.644 ha adică aproximativ 25% din suprafața Parcului..
Situl se caracterizeaza prin ecosisteme valoroase montane si forme carstice deosebite.Valea Malaiestilor a
aparut ca urmare a sculptarii de catre vechii ghetari montani a unor circuri si vai glaciare.Relieful carstic
este reprezentat prin numeroase pesteri, chei, doline si lapiezuri.Pe conglomerat, datorita eroziunii
diferentiate, au luat nastere forme bizare cum ar fi Sfinxul si Babele. Parcul Natural Bucegi conserva o
diversitate biologica deosebita:circa 3037 specii de flora, de la alge la cormofite si circa 3500 specii de
fauna (dintre care 1300 specii de insecte, peste 100 specii de melci, 45 specii de mamifere, 129 specii de
239 / 265
pasari). Apar habitate de limita superioara a padurilor cum ar fi :jnepenisuri, petice de smirdar, asociatii
floristicespecifice golului alpin. In Bucegi apar pe langa specii endemice si protejate si specii relicte
glaciare cum sunt: Carex chordorrhiza, Salix bicolor, Draba fladnitzensis, Thalictrum alpinum, Saxifraga
cernua, Ligularia sibirica.
Parcul Natural Bucegi pe langa faptul ca este gazda unor tipuri deosebit de valoroase de habitate, de la
paduri mature aproape virgine, pajisti si stancarii bogate in specii floristice, turbarii si pesteri este si
gazda a patru specii de mamifere comunitare din care doua sunt prioritare si anume Barbastella
barbastellus, Canis lupus, Lynx lynx,Ursus arctos, un numar de doua specii comunitare de anfibieni si
reptile anume Bombina variegata, Triturus montandoni, o specie comunitara de pesti - Cottus gobio, un
numar de 12 specii comunitare de nevertebrate, din care una prioritara - Chilostoma banaticum, Colias
myrmidone, Cordulegaster heros, Cucujus cinnaberinus,Euphydryas aurinia, Isophya costata, Lucanos
cervus, Nymphalis vaualbum, Odontopodisma rubripes, Pholidoptera transsylvanica, Rosalia alpina,
Vertigo genes si a 7 specii comunitare de plante din care una prioritara - Buxbaumia viridis, Campanula
serrata, Dicranum viride,Draba dorneri, Ligularia sibirica, Meesia longiseta, Tozza carpathica, pentru care
a fost declarat situl Natura 2000.
In afara ecosistemelor forestiere, care ocupa aproximativ 2/3 din suprafata totala, Parcul Natural Bucegi
contine si alte tipuri de ecosisteme si habitate de mare importanta: fanete, pajisti alpine, ecosisteme
acvatice-lotice si lentice, ecosisteme carstice ca coluviale, litoclazice, subterane terestre si acvatice,
edafice, si zonele lor de ecoton,de exemplu cele de zona umeda ripariana.
Total suprafata ocupata definitiv in sit:
 4.500mp – captare de suprafata si statie de tratare apa bruta – UAT Moieciu;
Total suprafata ocupata temporar in sit: 2.417,32 mp, din care:
 2.293,8mp reteaua de aductiune proiectata (UAT Moieciu);
 123,5mp retea distributie proiectata (UAT Moieciu).
 Conducta de distributie proiectata, din UAT Moieciu – la 53,20m de sit;
Suprafata: 38.683.60 ha
Regiunea biogeografica: Alpina (100%)
Organismul responsabil pentru managementul sitului este reprezentat de Regia Nationala a Padurilor,
Directia Silvica Targoviste.
Planul de Management al Parcului Natural Bucegi a fost elaborat de catre Administratia Parcului in
perioada 2005 - 2007 conform legislatiei specifice privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
240 / 265
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a fost actualizat conform prevederilor Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru a reduce impactul potential negativ generat de construirea si funtionarea captarii si a statiei de
tratare propusa prin proiectul regional in zona Moieciu de sus, in interiorul perimetrului ROSCI0013, se
intentioneaza realizarea obiectivelor in zona de dezvoltare durabila de la limita sitului si respectarea
masurilor si conditiilor impuse prin planul de management al Parcului Natural, prin Regulamentul Parcului
si prin avizul administratorului sitului.
13.2.2.7. ROSPA0037 Dumbravita – Rotbav – Magura Codlei

Generalitati
Aria naturala protejata ROSPA0037 Dumbravita – Rotbav – Magura Codlei reprezinta un sit de
importanta comunitara si face parte din reteaua europeana Natura 2000. Situl a fost desemnat pe baza
Hotararii Guvernului nr.1284/2007 privind declararea ariilor de protective speciala avifaunistica ca parte
integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.
Situl cuprinde aria protejata Complexul Piscicol Dumbravita. Complexul este alcatuit din lacul de
acumulare si un sistem de elestee piscicole din bazinul mijlociu al paraului Hamaradia. Pe langa cursul de
apa, in sit mai sunt culturi agricole, pasuni, fanete si alte tipuri de habitate.
Aria protejată ROSPA0037 Dumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei a fost desemnată pentru conservarea a
57 de specii de păsări de interes național/comunitar, incluse în Anexa I din Directiva 2009/147/CE.
Zona este deosebit de importanta pentru cuibaritul si hrana a numeroase populatii de pasari salbatice.
Importanta ariei naturale protejate se datoreaza in primul rand populatiilor de pasari salbatice si
habitatelor acestora. In arie exista specii vulnerabile, in pericol si critic amenintate, conform Directivei
Pasari, Conventiei de la Berna si Bonn, Statutului European de Amenintare(European Threat Status),
categoriei SPEC.Dintre acestea, de prima importanta sunt speciile de pasari cuibatoare, precum:Botaurus
stellaris, lxobrychus minutus, Ardea purpurea, Aythya nyroca, Crex crex, Porzana porzana, Porzana parva
etc., dar si speciile de pasaj din anexa I a Directivei Pasari, mai ales cele care anual sunt prezente aici in
numar apreciabil, precum:
 Casmerodius albus, 70 indivizi in unele zile din perioada septembrie-decembrie, cu un total de

peste 150 exemplare in aceea perioada;
 Ciconia Nigra, peste 40 – 50 de indivizi poposesc aici in perioada septembrie – octombrie, cu cifre
zilnice de pana la 30 -35 de exemplare;
De asemenea, exista si alte specii de pasari care poposesc aici cu populatii mari, cele mai mari
inregistrate vreodata in Transilvania, precum:Egretta garzetta, Anseralbifrons, Tadorna tadorna.In
perioadele de migratie (primavara si toamna) populatia totala a apsarilor acvatice depaseste 20000
exemplare anual, zona fiind singura care adaposteste asemenea densitati de pasari din sud estul
Transilvaniei.
Complexul Piscicol Dumbravita reprezinta un punct de maxima concentrare pentru pasarile acvatice ce
devine punct obligat de stationare si hranire pentru o mare parte a populatiilor ce traverseaza Carpatii
241 / 265
spre si dinspre locurile de cuibarit ale Europei.Pe langa speciile de pasari din Directiva Pasari, anexa I si
din Conventia Berna si Bonn sau avand diverse categorii de amenintare, exsita si alte specii de pasari
care au populatii numeroase in zona, precum diverse specii ale genului Acrocephalus sau Locustella
(pasari adaptate zonelor umede, mai ales stufarisurilor si altor tipuri de vegetatie emersa), prezente in
zeci sau sute de perechi, fapt ce demonstreaza din nou importanta deosebita a acestor tipuri de habitate
pentru pasarile zonei.
Bogatia in specii de pasari a zonei se datoreaza calitatii si importantei habitatelor,locurilor de

cuibarit,hranire si odihna.
Principalele habitate care prezinta o mare importanta pentru speciile de pasari enumerate, sunt:
stufarisul (reprezentat mai ales de suprafete uniforme de Phragmites australis), papurisul (asociatii
vegetale unde predomina Typha spp), mlastinile cu Carex spp, si alte specii, fanetele umede, si alte
suprafete de asociatii vegetale inundate temporar, portiunile cu apa mica si namolul aparut dupa vidarea
partiala sau totala a elsteelor, frevcventate indeosebi in pasaj de numeroase specii de pasari, ca: starci,
egrete, berze, limicole/pasari de tarm, pescarusi etc.In acest fel, managementul piscicol in care este
cuprinsa actiunea de vidare a elsteelor pentru recoltarea pestilor toamna si uneori primavarasi vara
reprezinta o practica esentiala pentru atragerea si mentinerea acestor populatii de pasari.
Dintre tipurile de habitate de pădure, în teren au fost identificate, în principal: R4402 Păduri daco-getice
de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum; R4118 Păduri dacice de fag
(Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera; R4119 Păduri dacice de fag (Fagus
sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa; R4129 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea)
și fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia; R4123 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus
sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa; R4109 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus
sylvatica) cu Symphytum cordatum; R4127 Păduri dacice mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus
sylvatica) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Erythronium dens-canis.
Suprapuneri cu alte arii naturale protejate
O suprapunere parțială există cu situl Natura 2000 ROSCI 0329 Oltul Superior.
Total suprafata ocupata temporar in sit: 0 mp.
 Conducta de distributie reabilitata, din UAT Codlea – la 4,56 m de sit;
 Conducta de canalizare reabilitata, din UAT Codlea – la 20 m de sit.
Suprafata: 4536,4 ha (4434,10 ha – formularul standard)
Regiune biogeografica : Continentala(55,43%);
Alpina (44,57%).
242 / 265
Planul de management si Regulamentul sitului ROSPA0037 elaborate, au fost aprobate prin Ordin de
ministru nr. 999/27.05.2016 si au intrat in vigoare de la 22 iulie 2016.
Lucrarile propuse prin proiectul regional, in perimetrul si in vecinatatea sitului, constau in principal din
retele de apa si canalizare. Conductele sunt in general prevazute in ampriza sau in vecinatatea unor
drumuri existente, ce reprezinta zone deja antropizate si in care impactul asupra speciilor si habitatelor
din sit este nesemnificativ.
13.2.2.8. ROSPA0099 Podisul Hartibaciului

Generalitati
Aria naturala protejata ROSPA0099 Podisul Hartibaciului reprezinta un sit de importanta comunitara si
face parte din reteaua europeana Natura 2000. ROSPA0099 Podisul Hartibaciului a fost desemnat prin
Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr.1166/2016 privind aprobarea Planului de
management al ariilor naturale protejate.
Pe teritoriul judetului Brasov, situl cuprinde in general zone de pasuni si fanete, dar apar si terenuri
agricole si paduri (in compozitia carora intra fagul, gorunul, uneori si stejarul – ca specii principale si
frasinul, carpenul, etc, ca specii de amestec).Zona este populate de specii de pasari salbatice
protejate.Situ este prioritatea numarul 1 dintre cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus in 22 de judete
ala tarii.
C1 - efective importante pe plan global – 1 specie: cristel de camp (Crex crex);
C6 – populatii importante din specii amenintate la nivelul Uniunii Europene – 10 specii: cristel de camp
(Crex crex), acvila tipatoare mica (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), huhurez mare ( Strix
uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocanitoare de stejar (Dendrocopos medius),
ciocanitoarea de gradini (Dendrocopos syriacus), ghionoaie sura (Picus canus), ciocarlia de padure
(Lullula arborea), sfrancioc rosiatic (Lanius collurio).
Zona este caracterizata de lipsa aproape totala a araturilor si abundenta terenurilor semi-naturale, pajisti
si fanete extensive.Structura peisajului este mozaicata, constand din alternanta ariilor semi-naturale,
pajisti si fanete extensive.Structura peisajului este mozaicata, constand din alternanta ariilor semi-
naturale cu paduri de foioase,cee ace rezulta intr-o biodiversitate foarte ridicata.Cuprinde si lacurile de la
Bradeni, un loc important pentru pasari de apa atat in timpul sezonului de cuibarit cat si in timpul
pasajului. Impactul antropic este foarte scazut, existand putine localitati pe o intindere foarte mare.
Aceasta zona este cea mai mare arie semi-naturala coerenta si probabil cea mai bine conservata din
regiunea biogeografica continental din Transilvania.Gazduieste effective importante din speciile acestei
zone, de ex.aici cuibareste cea mai insemnata populatie de acvila tipatoare mica (Aquila pomarina) si de
viespar (Pernis apivorus) din Romania, densitatea ceea mai ridicata fiind atinsa la sud de Valea
Hartibaciului.Efectivele de huhuruz mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus),
ciocanitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocarlie de padure (Lullula arborea) si sfrancioc rosiatic
243 / 265
(Lanius collurio) sunt si ele cele mai insemnate dinstre siturile din tara.Populatia de cristel de camp (Crex
crex) este semnificativa pe plan global (peste 20 de perechi) dar este si printer primii dintre siturile din
Romania.Este de asemenea printer primii zece din tara pentru ghionoaie sura (Picus canus).
Total suprafata ocupata temporar in sit: 0 mp.
 Conducta de distributie proiectata, din UAT Hoghiz – la 51,44 m de sit;
 Conducta de distributie reabilitata, din UAT Hoghiz – la 1 m de sit;
 Conducta de distributie proiectata, UAT Rupea – la 6,16 m de sit;
 Conducta de canalizare proiectata, UAT Rupea – la 6,16 m de sit.
Suprafata: 237.514,70 ha (PMS)/237.779,80 ha (formular);
Coordonatele sitului: Latitudine N 45˚0’ 12’’ si Longitudine E 24˚47’38’’.
Regiunea biogeografica : Continentala (100%).
Planul de management al sitului ROSPA0099, a fost aprobat prin Ordinul de ministru nr.
1166/27.06.2016, in vigoare de la 05.10.2016.
Lucrarile propuse prin proiectul regional, in vecinatatea sitului, constau in principal din retele de apa si
canalizare. Conductele sunt in general prevazute in ampriza sau in vecinatatea unor drumuri existente, ce
reprezinta zone deja antropizate si in care impactul asupra speciilor si habitatelor din sit este
nesemnificativ.
Informatiile prezentate in acest capitol au fost extrase din Formularele standard actualizate (2019) si din
Planurile de management aprobate, pentru siturile Natura 2000 care detin planuri si regulamente
aprobate.
13.3. Prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate de interes

comunitar in zona proiectului
Așa cum s-a prezentat în capitolul anterior, investițiile care se suprapun cu siturile Natura 2000 sunt în
principal liniare – conducte de aducțiune, distributie, refulare sau canalizare. Ocuparea terenului in cazul
conductelor de alimentare cu apa si de canalizare este temporară iar un eventual impact asupra stării de
conservare a siturilor se poate identifica doar în perioada de execuție a proiectului. Traseele propuse ale
244 / 265
conductelor nu interceptează habitate prioritare sau zone de distribuție a unor specii cu statut special de
conservare.
Referitor la ocupările permanente de teren în siturile Natura 2000, acestea sunt relativ reduse la nivelul
județului Brasov. În general, amplasamentele permanente s-au ales în afara siturilor.
În cazul UAT Moieciu există un amplasament foarte adecvat pentru poziționarea obiectivelor din proiect –
captare de suprafata si statie de tratare – situat insa in perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0013
Bucegi (ce include si Parcul Natural Bucegi). Pentru reducerea impactului investitiei asupra sitului Natura
2000 se intentioneaza amplasarea obiectivelor in zona de dezvoltare durabila, de la limita sitului, mai
putin vulnerabila.
Suprafețele ocupate permanent în situri sunt prezentate in tabelul urmator:
Tabelul 19 - Suprafețe ocupate perament în interiorul siturilor Natura 2000
UAT Investiție propusă Suprafață ocupată Sit Natura 2000 Procent din
permanent in sit [ha] suprafața
sitului [%]
UAT Moieciu Statie de tratare apa bruta 0,45 ROSCI0013 Bucegi 0,00116
(S=38.683,60)
TOTAL 0,45 0,00116
La nivelul întregului județ Brasov, prin proiect se ocupă permanent intr-un sit, o suprafață de teren de
cca. 0,5 ha, ceea ce, din punct de vedere al ocuparii terenurilor, este nesemnificativ dacă ne raportăm la
suprafața totală a siturilor Natura 2000 din județ.
13.4. Proiectul propus are/nu are legatura directa cu sau nu este necesar pentru
managementul conservarii ariei naturale protejate de interes comunitar
Proiectul NU are legatura directa si nici nu este necesar pentru managementul conservarii siturilor Natura
2000.
13.5. Estimarea impactului potential al proiectului asupra speciilor si habitatelor

din aria naturala protejata de interes comunitar
Impact potențial
In vederea identificarii amenintarilor, presiunilor si activitatilor actuale cu impact asupra siturilor Natura
2000 analizate in prezentul studiu, a fost consultata baza de date, respectiv, Formularele Standard
Natura 2000 actualizate precum si Planurile de management si Regulamentele disponibile ale siturilor.
Impacturile se refera in principal la activitatile umane si procesele naturale care pot influenta, pozitiv sau
negativ, conservarea si gestionarea sitului.
Amenintarile, presiunile si activitatile din vecinatatea sitului sunt cele care pot afecta integritatea sitului.
Un potențial impact asupra stării de conservare a siturilor se poate manifesta în perioada de execuție a
lucrărilor liniare – amplasarea subterană a conductelor de aducțiune, alimentare cu apă, canalizare sau
refulare. Acest impact este unul temporar, reversibil și cu o semnificație redusă, deoarece majoritatea
lucrarilor liniare propuse în situri se realizează de-a lungul căilor de transport existente. Astfel,
suplimentarea impactului este redusă.
245 / 265
In situatia ocuparilor permanente de teren in interiorul siturilor Natura 2000 se poate manifesta un
potential impact asupra speciilor si starii de conservare a siturilor.
Colectarea si epurarea apelor uzate din localitatile aflate in aria proiectului contribuie la
atingerea/mentinea starii bune a corpurilor de apa cu care amplasamentele investitiilor sunt in legatura
si la mentinerea/atingerea obiectivelor de conservare ale siturilor Natura 2000 care sunt amplasate in
vecinatate sau sunt dependente de corpuri de apa subterana sau de suprafata.
In faza de constuctie impactul potential este negativ local, ca urmare a amplasarii obiectivelor in
interiorul sau imediata vecinatate a unor zone sensibile precum ariile naturale protejate.
Impactul, asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar potential afectate, se poate manifesta
prin:
 reducerea suprafetelor habitatelor si/sau a numarului exemplarelor speciilor de interes

comunitar;
 fragmentarea habitatelor de interes comunitar;
 afectarea starii favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;
 modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariei naturale protejate de
interes comunitar.
Avand in vedere natura proiectului au fost identificate si luate în calcul urmatoarele activitati si operatii
generatoare de impact în arealele Natura 2000:
 în perioada de executie a lucrarilor – decopertarea solului, manipularea volumelor de materiale

necesare punerii în opera, traficul auto în santier, perturbarea speciilor rezidente prin generarea
de zgomot si vibratii, traficul auto în culoarele de lucru care este posibil sa introduca specii
invazive de plante;
 în perioada de exploatare impactul negativ poate fi generat de functionarea necorespunzatoare a

statiilor de epurare care descarca apele uzate epurate in emisari ce sunt integrati in siturile
natura 2000 (exp. SEAU Feldioara); de asemenea interventiile la retele si camine, in situatii de
avarii (reparatii) sau de mentenanta, pot genera un impact negativ.
Impactul direct in perioada de constructie a proiectului se manifesta prin:
 poluarea potential a apelor de suprafata si solului ca urmare a lucrărilor de constructie;
 poluarea potential a atmosferei ca urmare a utilajelor si autovehiculelor implicate in activittile de

constructie;
 cresterea temporara a turbiditatii in apele de suprafata care ar avea un potential impact negativ
asupra organismelor acvatice;
 afectarea comportamentului de reproducere a speciilor de pesti si amfibieni si al capacitătii de

supravietuire al ouălelor acestora datorită cresterii suspensii solide in apa;
 disturbarea speciilor de amfibieni, reptile, păsări datorită zgomotului lucrărilor,
 degradarea temporară a habitatelor acvatice caracteristice pestilor, amfibienilor si reptilelor.
246 / 265
In perioada de executie a lucrarilor proiectate, se va avea in vedere un management riguros al
suprafetelor ocupate temporar, astfel incat sa se limiteze la maximum impactul direct. La finalizarea
lucrarilor se vor realiza lucrari de reabilitare ecologica a zonelor afectate temporar si readucerea lor la
starea si functionalitatea initiala.
Impactul indirect se refera la modul cum biodiversitatea din zonele invecinate va fi influentata pe întreaga
perioada de constructie a obiectivului de investitie si poate fi sintetizat astfel:
 perturbarea speciilor/ habitatelor atat prin prezenta personalului de lucru, cat si a utilajelor si a
materialelor de constructii,
 generarea de praf – pulberile vor fi generate predominant din activitatile de decopertare a solului
si straturilor orizontului pedologic, excavarea transeelor de montare conducte, depozitarea
materialului excavat, realizarea umpluturilor, deplasarea utilajelor si personalului de lucru. Pentru
diminuarea acesteia, se va proceda la stropirea periodica cu apa a drumurilor de acces si a
fronturilor de lucru;
 alterarea populatiilor vegetale din cauza poluarii. Formatiunile vegetale din apropierea zonelor de
lucru sunt potential expuse alterarii, din cauza poluarii provocate de pulberile antrenate de
mijloacele mecanice utilizate in faza de constructie. Efectele adverse care apar in faza lucrarilor
de constructie sunt limitate si reduse ca intensitate, deoarece sunt provocate modificari de scurta
durata ale functionalitatii fiziologice a plantelor afectate;
 emisii potentiale de poluanti precum: NOx, CO, SO2, COVNM, Pb, NH3, particule in suspensie si
particule sedimentabile de la utilajele si mijloacele de transport utilizate pentru activitatile din
santier si pentru activitatea de defrisare, precum si pentru transportul materiilor prime, a
materialelor, a deseurilor si daca este cazul a materialului lemnos;
 generarea deseurilor menajere si din lucrarile de constructie (pamant excavat in exces, nisip,
pietris, deseuri metalice, lemn, ambalaje, uleiuri/lubrifianti uzati). Se va realiza managementul
corespunzator al deseurilor, acestea vor fi colectate selectiv, pe categorii de folosinta, si vor fi
depozitate/eliminate corespunzator normelor legale in vigoare, pe baza de contracte incheiate
intre executantul lucrarilor si operatori specializati in colectarea, transportul si
valorificarea/eliminarea acestor deseuri;
 generare ape uzate (fecaloid-menajere) de la personalul de lucru, colectate prin toalete ecologice
mobile cu igienizare prin societati specializate;
 ocuparea suprafetelor de teren prin realizarea lucrarilor de constructiie/montaj, parcarea

utilajelor si materialelor de constructie, depozitarea materialelor excavate. Acest impact va fi in
cea mai mare parte temporar, la finalizarea executiei terenurile afectate vor fi aduse la starea
initiala;
 generarea zgomotului si vibratiilor prin functionarea utilajelor si vehiculelor si prin manevrarea

materialelor de constructie, prin procesele specifice de executie. Vor fi luate toate masurile astfel
incat sa nu fie depasite limitele maxim admise pentru incinte si spatii industriale (65 dB (A)) prin
utilizarea unor echipamente si utilaje performante;
247 / 265
 modificari stucturale in profilul de sol în zonele de decopertare de pe toate suprafetele ocupate de
investitii;
 scurgeri accidentale de substante ca urmare a unor avarii tehnice ale utilajelor si mijloacelor de
transport folosite in activitatile de constructie.
Un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrarilor de executie, este zgomotul provenit de la
utilajele utilizate (ex: camioane, excavatoare etc.). Speciile de fauna se vor retrage în zonele învecinate
obiectivului. Acest impact este temporar, deoarece o data cu încetarea lucrarilor de executie,
biodiversitatea va putea incepe procesul de regenerare si readaptare la parametrii normali de existenta.
Având în vedere structura vegetatiei, precum şi componenta faunistica de pe amplasamentul proiectului

analizat, consideram ca impactul asupra biodiversitatii va fi unul negativ nesemnificativ in perioada de
executie a lucrarilor, care necesita aplicarea unor masuri operationale de limitare si reducere, precum si
de o monitorizare eficienta, pentru interventia rapida in cazul producerii de accidente sau situatii
neprevazute. Habitatele terestre de pe traseul lucrarilor, sunt reprezentate in principal de vegetatie
specifica comunitatilor ruderale, de margine de drum in principal si terenuri agricole fara importanta
conservativa.
Impactul pe termen scurt va aparea în fazele de realizare a proiectului, impact care este limitat si redus
prin masurile operationale propuse si printr-o monitorizare eficienta a lucrarilor de constructie.
Impactul pe termen lung este unul pozitiv, prin reducerea poluarii apelor de suprafata, a solului,
subsolului si apelor subterane, datorita colectarii si epurarii apelor uzate si reducerea infiltratiilor si
exfiltratiilor in si din retele si prin consum rational de apa (resursa naturala).
Concluzionand, cu exceptia pierderii definitive a unor suprafete reduse de teren, celelalte tipuri de impact
nu prezinta calitatea de producere certa, ci doar potentiala intrucat speciile de fauna prezinta mobilitate
ridicata, aparitia in zonele si perioadele aferente fiecarei lucrari nefiind obligatorie. De asemenea,
specificul lucrarilor acestui tip de proiect nu este in masura sa genereze impacturi negative deosebite. Mai
mult decat atat, tehnologiile de lucru, masurile de evitare si reducere a impactului, respectiv aplicarea
programului de monitorizare, reprezinta garantii de diminuare si chiar evitare a impactului potential.
In scopul asigurarii respectarii conditiilor de descarcare a apelor epurate in cadrul statiei de epurare
realizate/extinse prin proiect se va realiza monitorizarea calitativa si cantitativa a apelor in diverse faze
ale procesului de epurare si la evacuarea in emisar.
Descarcarea apelor epurate in emisari se va realiza cu respectarea indicatorilor de calitate prevazuti de

NTPA001/2005 si ale Avizului de gospodarirea apelor.
Gurile de varsare vor indeplini urmatoarele conditii:
 asigura conditii hidraulice care sa permita amestecul cu apele receptorului;
 nu sunt inundate la ape mari pe rau;
 nu produc degradari ale malurilor si albiei receptorului sau alte perturbari in scurgerea normala
acestuia;
248 / 265
 radierul gurii de varsare se va aseza la o inaltime corespunzatoare fata de patul receptorului
astfel incat sa impiedice colmatarea conductei de descarcare prin suspensiile receptorului.
 in sectiunea unde se termina conducta de descarcare se va executa un perete de beton care sa

consolideze legatura dintre canal si patul corespunzator raului.
Se estimeaza ca impactul in faza de constructie este redus ca intensitate, temporar, local, reversibil si
nesemnificativ.
Impactul evaluat este negativ-scazut (sensibilitate redusa sau medie si magnitudine redusa) datorita
conditiilor specifice fiecarui amplasament in parte, nefiind identificata nici o modificare de natura sa
influenteze in mod negativ semnificativ integritatea siturilor si/ sau sa altereze conditiile de viata ale
speciilor de fauna protejate, de interes comunitar, la nivelul siturilor. Lucrarile propuse se afla de cele mai
multe ori in zona de intravilan, unde impactul antropic este crescut, iar prezenta speciilor de fauna poate
fi mai mult sau mai putin accidentala. Masurile recomandate pentru lucrarile care se suprapun cu limitele
siturilor sunt recomandate si pentru aceste situatii, pentru a reduce pe cat posibil impactul generat.
Impact cumulativ in Siturile Natura 2000
Impactul cumulativ asupra habitatelor si speciilor din siturile Natura 2000 este redus, avand in vedere ca
realizarea investitiilor din cadrul altor proiecte se va derula pana in 2022. Desi exista posibilitatea ca si
alte proiecte sa fie desfasurate concomitent cu proiectul propus, suprapunerea acestora din punct de
vedere teritorial este improbabila, avand in vedere caracterul complementar al proiectelor de drumuri si
apa.
In general, aceste lucrari nu se realizeaza concomitent in aceeasi zona, depinzand de dinamica fronturilor
de lucru, de perioadele de realizare aprobate, functie de datele emiterii aprobarilor de dezvoltare
(autorizatiilor de construire) si de prevederile legale in vigoare (norme/normative de executie).
De asemenea, apreciem ca nu va fi inregistrat un impact cumulat cu alte proiecte sau alte activitati care
se vor desfasura in zona proiectului, in perimetrul sau in imediata vecinatate a siturilor Natura 2000.
Pe termen scurt, formele de impact relevante pentru tipul investitiilor propuse sunt reprezentate de
pierderea de habitate, alterarea habitatelor, fragmentarea habitatelor, perturbarea activitatii si
mortalitatea indivizilor la nivel de specie.
Pe termen lung insa, aspectul cel mai important este cel referitor la reducerea poluarii corpurilor de apa
(subterane si de suprafata) si implicit imbunatatira conditiilor de habitat pentru speciile si habitatele de
interes comunitar.
Prin realizarea investitiilor in sisteme de colectare si epurare ape uzate, se astepta o imbunartatire a
conditiilor de habitat pentru speciile de interes conservativ din siturile Natura 2000.
In cazul acestor situri, investitiile pot genera impacturi pozitive prin:
 Reducerea poluarii cu substante organice;
 Reducerea poluarii cu nutrienti (azot si fosfor);
 Mentinerea/ Imbunatatirea starii ecologice si chimice a corpurilor de apa din interiorul acestora.
249 / 265
De asemenea, prin investitiile realizate prin proiect, de colectare si epurare avansata a apelor uzate, se
astepta o imbunatatire a calitatii corpurilor de apa de suprafata si subterane si implicit se contribuie la
mentinerea si atingerea obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000, independente de apa,
respectiv a habitatelor si speciilor din Situri.
Masuri pentru minimizarea oricărui impact potential asupra siturilor Natura 2000
Toate lucrarile de executie, in principal cele care se desfasoara in interiorul siturilor Natura 2000 si in
vecinatatea acestora, se vor realiza cu respectarea masurilor stabilite prin planurile de management ale
siturilor (acolo unde sunt disponibile) sau prevazute de APM Brasov pentru cele pentru care nu exista inca
Planuri de management aprobate, precum si a masurilor impuse de administratorii siturilor si ANANP.
Ca masuri specifice de protectie, prevenire si reducere a impactului asupra siturilor Natura 2000,
mentionam:
 Se vor efectua instruiri pentru tot personalul implicat in executia lucrarilor cu privire la
problemele generale de mediu, protectia habitatelor si speciilor protejate si masuri de reducere a
impacturilor. Se va acorda o atentie sporita problemelor privind interzicerea colectarii de plante si
animale sau ranirea si omorarea deliberata a exemplarelor de fauna si aspectelor privind
depozitatea temporara a pamantului excavat, eliminarea pamantului in exces si a deseurilor din
constructii in afara culoarului de lucru, respectiv in siturile Natura 2000;
 Nu se vor amenaja organizarile de santier in interiorul ariilor naturale protejate;
 In zona siturilor Natura 2000 se va evita derularea lucrarilor in perioadele ploiase pentru a reduce
gradul de afectare a vegetatiei, de compactare a solului si de antrenare a semintelor de specii
alohtone invazive;
 Se va asigura optimizarea traseelor de transport al materialelor, angajatilor si deseurilor,

evitandu-se pe cat posibil utilizarea traseelor care se suprapun cu suprafetele naturale din siturile
Natura 2000;
 Transportul materialelor si al pamantului in exces/materialelor de constructii pulverulente se va

face cu autovehicule acoperite cu prelate; Se va diminua la minim inaltimea de descarcare a
materialelor care pot genera emisii de particule;
 Se vor utiliza pe cat posibil drumurile existente si se va limita viteza vehiculelor dupa cum
urmeaza: maximum 30 km/h pe drumurile de exploatare si maximum 50 km/h pe drumuri
asfaltate din interiorul siturilor Natura 2000. Se vor evita orice deplasari in afara drumurilor
existente sau a culoarului de lucru in interiorul siturilor Natura 2000. Accesul se recomanda a fi
realizat dinspre carosabil, iar depozitarea materialelor de constructie si stationarea utilajelor se
vor realiza fara afectarea unor suprafete suplimentare culoarului de lucru, in situri;
 In cazul aparitiei accidentale a unor scurgeri de substante petroliere, constructorul va avea

prevazute toate masurile de interventie la fata locului si dotarile necesare; In cazul unei
contaminari a solului, suprafetele afectate vor fi imediat curatate, iar portiunea afectata va fi
250 / 265
indepartata si tratata/ eliminata in functie de tipul de contaminare conform prevederilor normelor
legislative in vigoare;
 Lucrarile din interiorul siturilor Natura 2000 se vor realiza in prezenta unei specialist
(biolog/ecolog/reprezentant al administratorului sitului), dupa inspectarea zonei de catre
aceastia. Scopul inspectarii este de a identifica exemplarele ce apartin speciilor de interes
conservativ supuse riscului de mortalitate sau vatamare si de actiona in scopul evitarii afectarii
acestora;
 Evitarea degradarii habitatelor din vecinatatea lucrarilor, in faza de executie, prin decopertari si
evitarea poluarii vegetatiei naturale cu materialele utilizate sau rezultate in urma realizarii
constructiilor;
 Pamantul rezultat din sapatura se va depozita pe marginea transeelor, in asa fel incat sa nu se
permita dispersarea pamantului pe terenul invecinat. Deseurile rezultate nu se vor depozita pe
teritoriul siturilor Natura 2000; Se recomanda ca solul decopertat si excavat sa fie depozitat in
imediata apropiere a santurilor de pozare a conductelor si reutilizat la efectuarea umpluturilor.
Operatiunile de sapare si umplere se vor desfasura in intervale reduse de timp, astfel incat
capacitatea productiva a solului excavat sa nu fie diminuata semnificativ si sa fie redus riscul de
colonizare cu specii ruderale si/ sau alohtone invazive;
 Terenul afectat de sapaturi va fi refacut prin nivelarea si inlaturarea surplusului de pamant si

aducerea la starea initiala;
 Se vor consulta administratorii Siturilor Natura 2000 cu privire la lista speciilor utilizate pentru
inierbare, dupa caz, pentru a preveni introducerea speciilor alohtone invazive;
 Informarea, in scris, a administratorilor Ariilor protejate ori de cate ori exista o schimbare de fond
a datelor care au stat la baza eliberarii avizelor acestora;
 Lucrarile se vor desfasura etapizat (din aproape in aproape), iar materialul rezultat (resturi
vegetale, sol excavat) va fi depozitat in afara limitelor sitului. Se recomanda mentinerea traseului
santului de pozare la distanta minim posibila fata de drum, astfel incat sa se poata reduce cat mai
mult posibil numarul de exemplare de arbusti afectati de realizarea lucrarilor (prin vatamarea
sistemului radicular);
 Pentru traseul de conducte pozate langa padure nu vor fi afectati arbori;
 Se recomanda ca, pe portiunile unde sunt prezente cordoane de tufarisuri, sa se evite defrisarea
acestora;
 In masura in care va fi necesara utilizarea unui surplus de sol, in etapa de refacere a terenurilor
afectate, se va evita utilizarea unui sol adus din alte zone decat cele in care au fost realizate
lucrarile de executie, pentru a nu favoriza instalarea unor specii de plante cu impact negativ
(specii ruderale sau specii alohtone invazive);
 La pozarea conductelor, se recomanda mentinerea culoarului de lucru, astfel incat sa nu fie

depasite zonele destinate lucrarilor de constructie (sa nu fie depasite distante mai mari de 4 m
251 / 265
fata de axul santului de pozare pentru retele canalizare si 3,5 m pentru retelele de apa), pe toata
lungimea traseului, pentru a asigura protejarea vegetatiei din zonele limitrofe lucrarilor;
 De asemenea, deseurile, pamantul excavat, cat si materialele necesare efectuarii lucrarilor de

montare a conductelor nu se vor stoca, nici macar temporar, pe pasunile din situri, aflate in
vecinatatea amplasamentului;
 Constructorul va anunta Administratorul in scris, cu 2 saptamani inainte, data la care incep

lucrarile pe tronsonul respectiv;
 Nu se vor utiliza resurse naturale de pe suprafata ariilor naturale protejate;
 Evitarea producerii poluarii fonice excesive (maxim 60 dB la perimetrul de executie a lucrarilor)

pe durata perioadei de constructie;
 Se va asigura prevenirea producerii scurgerilor de lichide (carburant, uleiuri, lubrifiant etc.) in

timpul realizarii lucrarilor in apropierea corpurilor de apa;
 Se va asigura verificarea tehnica periodica a utilajelor implicate in lucrari; constructorii vor

asigura dotari specifice pentru interventie in caz de poluare accidentala, inclusiv de decopertare a
solului afectat care prin antrenarea de catre apele meteorice ar putea genera poluarea solului,
subsolului si apelor de suprafata;
 Deseurile din costructie vor fi depozitate direct in containere si transportate la depozitul de

deseuri autorizat; nu se vor depozita deseuri pe malurile raurilor sau in vecinatatea
amplasamentului;
 Nu se vor arunca in cursurile de apa niciun fel de deseuri; Materialul excavat nu va fi depozitat in
albia cursurilor de apa sau pe malurile acestora;
 Evitarea manevrarii vehiculelor si utilajelor in zona culoarelor de lucru pe timp de noapte.

Majoritatea speciilor de amfibieni prezinta activitate nocturna, in special in conditii de umiditate
ridicata, iar vizibilitatea scazuta nu permite evitarea acestora
 Aplicarea Regulamentelor siturilor, acolo unde acesta este disponibil si respectarea masurilor de
conservare a speciilor prezentate in Planurile de management ale siturilor;
 Orice incident semnalat pe perioada realizarii proiectului care ar putea avea un impact asupra
factorilor de mediu, mai ales asupra biodiversitatii, va fi anuntat la autoritatile responsabile (APM
sau GNM) in timpul cel mai scurt posibil.
Obligatii legale pentru prevenirea oricărui impact potential asupra siturilor
Pentru protectia tuturor speciilor de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane care traiesc
atat in ariile protejate cat si in afara ariilor sunt interzise:
 orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a exemplarelor din flora si
fauna salbatica, aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
 perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si de

migratie a speciilor;
 deteriorarea, distrugerea si/ sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din natura;
252 / 265
 deteriorarea si/ sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna;
 recoltarea florilor si a fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea sau distrugerea cu intentie a

acestor plante in habitatele lor naturale, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
 detinerea, transportul, vanzarea sau schimburile in orice scop, precum si oferirea spre schimb sau
vanzare a exemplarelor luate din natura, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
Pentru protectia tuturor speciilor de pasari, inclusiv cele migratoare, sunt interzise:
 uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata;
 deteriorarea, distrugerea si/ sau culegerea intentionata a cuiburilor si/ sau oualor din natura;
 culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt goale;
 perturbarea intentionata, in special in cursul perioadei de reproducere sau de maturizare,
 detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si capturarea;
 vanzarea, detinerea si/ sau transportul in scopul vanzarii si oferirii spre vanzare a acestora in
stare vie ori moarta sau a oricaror parti ori produse provenite de la acestea, usor de identificat;
14.DATE SUPLIMENTARE PRIVIND INCADRAREA PROIECTULUI SUB INCIDENTA

PREVEDERILOR ART.48 SI ART.54 DIN LEGEA APELOR 107/1996
14.1. Bazinul hidrografic
Principalul bazin hidrografic in care se desfasoara lucrarile proiectului, este:
BH Olt (cod BH: O);
14.2. Cursul de apa de suprafata– denumire si cod cadastral
BH Olt:
 Raul Cheu – cod cadastral VIII-1.50.6.2.1.

 Canalul Timis – cod cadastral VIII-1.50.6.2. .
 Paraul Timis – cod cadastral VIII-1.50.6.3. .
 Paraul Ghimbasel – cod cadastral VIII-1.50.6. . .
 Raul Garcin – cod cadastral VIII-1.45.22.4
 Raul Tarlung – cod cadastral VIII-1.45.22
 Paraul Durbav – cod cadastral VIII – 1.50.6.4. .
 Paraul Valea Neagra – cod cadastral VIII-1.46. . . .
 Raul Negru – cod cadastral VIII-1.45. . . .
 Valea Neagra Olt – cod cadastral VIII-1. . . . .
 Raul Sprenghi
 Raul Olt – cod cadastral VIII-1.000.00.00.0
 Raul Ghimbasel (albie veche) - cod cadastral VIII-1.48. . . .
 Raul Vulcanita – cod cadastral VIII – 1.51.6. . .
 Raul Homorod (Ciucas) – cod cadastral VIII – 1.51. . . .
 Paraul Crizbav - cod cadastral VIII-1.530.00.00.0
253 / 265
 Raul Lupsa - cod cadastral VIII-1.73. . . .
 Raul Bogata - cod cadastral VIII-1.70. . . .
 Raul Valea Mare - cod cadastral VIII-1.69. . . .
 Raul Cozd (Stena) - cod cadastral VIII-1.71.7. . .
 Raul Fiser - cod cadastral VIII-1.71.7.4. .
 Raul Homorod (Homorodul Mare) - cod cadastral VIII-1.71. . . .
 Raul Turcul - cod cadastral VIII-1.50.4. . .
 Raul Stancioiu - cod cadastral VIII-1.50.4.1. .
 Raul Barsa – cod cadastral VIII- 1.50.0.0.0.0
 Paraul Timisul Sec – cod cadastral VIII-1.050.6.03.00.0
 Paraul Valea Bozom – cod cadastral VIII- 1.60
 Paraul Sbircioara (Valea Coacazei) – cod cadastral VIII.1.50.4.2
14.3. Corpul de apa – denumire si cod
Corpuri de apa de suprafata:
 Acumularea Sacele ROLW8.1.45.22_B2

 Acumularea Dopca cod cadastral VIII – 1.69, RORW8.1.69_B1
 Paraul Homorod Ciucas - RORW8.1.51_B3
 Paraul Crizbav - RORW8.1.53_B1
 Raul Turcu - RORW8.1.50.4_B1
 Paraul Ghimbasel - RORW8.1.50.6_B2
 Canal Timis - RORW8.1.50.6.2_B1
 Parau Timisul Sec – RORW8.1.50.6.3_B1
 Paraul Tarlung – ROLW8.1.45.22_B2/RORW8.1.45.22_B3
 Paraul Vulcanita – RORW8.1.51.6_B2
 Paraul Cozd – RORW8.1.71.7_B1
 Paraul Ghimbaselul Vechi – RORW8.1.48
 Raul Valea Neagra izvoare-confluenta Olt – RORW8.1.46_B1
 Canal Fiser - RORW8.1.71.7.4_B1
 Raul Olt
Emisarii apelor uzate epurate provenite din statiile de epurare sunt urmatorii:
 Pentru SEAU Brasov (Stupini) – paraul Ghimbasel; Canal Timis si paraul Timis evacuare directa
ape meteorice; parau Timis
 Pentru SEAU Feldioara – paraul Homorod-Ciucas;
 Pentru SEAU Prejmer - paraul Valea Neagra, prin Canalul de desecare ANIF;
 Pentru SEAU Bod – paraul Ghimbaselul vechi;
 Pentru SEAU Hoghiz – raul Olt;
 Pentru SEAU Moieciu – raul Turcu
Corpuri de apa subterana:
254 / 265
 Izvoare Saros - ROOT07;
 Izvoare Ciucas, Racadau, Solomon, Valea Baciului, 7 Izvoare, Poiana Anghelescu, Garcini -
ROOT04;
 Foraje Magurele, Ghimbav si o parte din cele din frontl ANIF - ROOT02;
 Foraje Stupini-Sanpetru, Sanpetru-Harman si o parte din frontul Anif - ROOT11;
 Foraj Satu Nou ROOT02;
 Izvoare Parcul cu umbra si Parcul cu soare ROOT02;
 Foraje Codlea ROOT11;
Analiza interdependenţei corpurilor de apă subterană cu apele de suprafaţă, a fost actualizată în cadrul
elaborării celui de-al doilea Plan de Management, iar rezultatele acestei analize sunt prezentate în tabelul
urmator:
Tabelul 20 - Corpurile de apă subterană din aria proiectului regional aflate în interdependenţă cu corpurile
de apă de suprafaţă
Cod corp apa Denumire corp Cod corp apa de Denumire corp apa de suprafata
subterana apa subterana suprafata
ROOT02 Depres.Brasov RORW8-1-50-4_B1 TURCU (MOIECIU)
ROOT02 Depres.Brasov RORW8-1-51_B3 HOMOROD (CIUCAS)
ROOT02 Depres.Brasov RORW8-1-51-6_B1B VULCANITA - Nod hidrotehnic - confluenta
Homorod (Ciucas)
ROOT02 Depres.Brasov RORW8-1-53_B1 CRIZBAV
ROOT02 Depres.Brasov RORW8-1-46_B1 VALEA NEAGRA
ROOT02 Depres.Brasov RORW8-1_B4 OLT
ROOT04 M.Barsei RORW8-1-50-6-3_B1 TIMIS
ROOT04 M.Barsei RORW8-1-45-22_B3 TARLUNG
ROOT04 M.Barsei RORW8-1-50-6_B1 GHIMBASEL
ROOT07 Depres.Fagaras RORW8-1_B6 OLT
ROOT07 Depres.Fagaras RORW8-1-71-7_B1 COZD (STEANA)
14.4. Starea ecologica/potentialul ecologic si starea chimica a corpului de apa de

suprafata; Starea cantitativa si starea chimica a corpului de apa subterana
Apele de suprafata
Starea ecológica si potentialul ecologic al apelor de suprafata de interés pentru proiect, sunt centralizate
in tabelul ce urmeaza (date preluate din Planul de management actualizat al spatiului hidrografic Olt –
PMSH Olt - 2016-2021, Anexa 6.1A):
Tabelul 21 - Starea ecologica si potentialul ecologic al apelor de suprafata de interes pentru proiect, din
BH OLT
Starea
Categori Tipologi Stare/
Nr. Cod corp apa de ecológica
Denumire corp apa e corp e corp Potentia
Crt. suprafata /potential
apa apa l (S/P)
ecologic
OLT - izv.- aval confl.Sipos si RW RO01 RORW8.1_B1 S B
1
afluentii (Medias si Sipos)
Acumulare Tarlung LA ROLA04 ROLW8.1.45.22_B2 P B
2
VALEA MARE - izvoare -

3 RW RO01 RORW8.1.69_B1 S B
confluenta Olt
HOMOROD (CIUCAS) -aval
4 acumulare Hamaradia - RW RO01 RORW8.1.51_B3 S M
confluenta Olt si afluentul
255 / 265
Paraul Auriu
CRIZBAV - izvoare - confluenta
5 RW RO01 RORW8.1.53_B1 S B
Olt
TURCU (MOIECIU) - RW RO01 RORW8.1.50.4_B1 S M
Turcu(Moieciu) si afluentii
6
Stancioiu,Sbarcioara,Simon,
Poarta,Tohanita
GHIMBASEL - confluenta RW RO01 RORW8.1.50.6_B2 S M
Canal Timis - confluenta
7 Barsa si afluentul Timis de la
confluenta Canal Timis -
varsare Ghimbasel
CANALUL TIMIS - derivatie AWB- RO01 RORW8.1.50.6.2_B1 P M
8
Timis - confluenta Gimbasel RW
TIMIS - izvoare - confluenta RW RO01 RORW8.1.50.6.3_B1 S B
9
Canalul Timis
TARLUNG -aval acumulare RW RO01 RORW8.1.45.22_B3 S B
Tarlung-confluenta R. Negru si
10 afluentii Garcin cu Ramura Mica,
Valea Satului, Zizin, Seaca,
Valea Popii, Teliu, Dobarlau
VULCANITA - izvoare - nod AWB-RW RO01 RORW8.1.51.6_B1a P B
11
hidrotehnic
VULCANITA - nod AWB- RO01 RORW8.1.51.6_B1b P M
12 hidrotehnic - confluenta RW
homorod(Ciucas)
GHIMBASEL - izvoare - RW RO01 RORW8.1.48_B1 S B
13
confluenta Olt
VALEA NEAGRA - izvoare - RW RO01 RORW8.1.46_B1 S B
14
confluenta Olt
FISER - izvoare - confluenta RW RO04 RORW8.1.71.7.4_B1 S B
15
Cozd
Explicații privind adnotările din anumite coloane:
Coloana “Categoria de apă”: RW = râu, LW = lac natural, LA = lac acumulare, HMWB = corp de apă puternic
modificat, AWB = corp de apă artificial.
Coloana „Stare chimică”: 2 = bună, 3 = nu se atinge starea bună, B = buna, M = moderata;
Rezultatele evaluarii starii chimice a corpurilor de apa de suprafata, conform PMBH-Olt 2016-2021, Anexa
6.2, sunt centralizate in tabelul urmator:
256 / 265
Tabelul 22 - Starea chimica a apelor de suprafata de interes pentru proiect, din BH Olt – PMSH 2016-2021
Cod S.H. Denumire apa de Denumire corp de apa Codul corpului de apă de Categoria de Stare An evaluare Grupare Starea
suprafata suprafaţă apã chimicã stare risc stare chimicã
chimicã bunã
asteptatã
în 2015
RO03 OLT OLT - izv.- aval confl.Sipos si RORW8.1_B1 RW 2 2013 DA
afluentii (Medias si Sipos)
RO03 TARLUNG TARLUNG - Acumulare Tarlung ROLW8.1.45.22_B2 LA 2 2013 DA
RO03 VALEA MARE VALEA MARE - izvoare - confluenta RORW8.1.69_B1 RW 2 2013 DA
Olt
RO03 HOMOROD HOMOROD (CIUCAS) -aval RORW8.1.51_B3 RW 2 2013 DA
RO03 CRIZBAV CRIZBAV - izvoare - confluenta Olt RORW8.1.53_B1 RW 2 2013 DA
RO03 TURCU (MOIECIU) TURCU (MOIECIU) - Turcu(Moieciu) RORW8.1.50.4_B1 RW 2 2013 DA
si afluentii
Stancioiu,Sbarcioara,Simon,
Poarta,Tohanita
RO03 GHIMBASEL GHIMBASEL - confluenta Canal Timis RORW8.1.50.6_B2 RW 2 2013 DA
- confluenta Barsa si afluentul Timis
de la confluenta Canal Timis -
varsare Ghimbasel
RO03 CANALUL TIMIS CANALUL TIMIS - derivatie Timis - RORW8.1.50.6.2_B1 AWB 2 2013 DA
confluenta Ghimbasel
RO03 TIMIS TIMIS - izvoare - confluenta Canalul RORW8.1.50.6.3_B1 RW 2 2013 G Da
Timis
RO03 TARLUNG TARLUNG -aval acumulare Tarlung- RORW8.1.45.22_B3 RW 2 2013 G Da
confluenta R. Negru si afluentii
Garcin cu Ramura Mica, Valea
Satului, Zizin, Seaca, Valea Popii,
Teliu, Dobarlau
RO03 VULCANITA VULCANITA - izvoare – nod RORW8.1.51.6_B1a AWB 2 2013 DA
hidrotehnic
RO03 VULCANITA VULCANITA - nod hidrotehnic - RORW8.1.51.6_B1b AWB 2 2013 G Da
confluenta Homorod(Ciucas)
RO03 GHIMBASEL GHIMBASEL - izvoare - confluenta RORW8.1.48_B1 RW 2 2013 G Da
Olt
RO03 VALEA NEAGRA VALEA NEAGRA - izvoare - RORW8.1.46_B1 RW 2 2013 G Da
RO03 FISER FISER - izvoare - confluenta Cozd RORW8.1.71.7.4_B1 RW 2 2013 G Da
Explicații privind adnotările din anumite coloane:
Coloana “Categoria de apă”: RW = râu, LW = lac natural, LA = lac acumulare, HMWB-CAPM = corp de apă puternic modificat, AWB = corp de apă artificial; Coloana „Stare chimică”: 2 = bună, 3 = nu se atinge
starea bună, B = buna, M = moderata; Coloana „Grupare_risc_stare chimică”: evaluarea s-a realizat pe baza datelor de monitoring (M) sau prin grupare (G)
257 / 265
Apele subterane
Pe teritoriul administrat de ABA Olt au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 14 corpuri de
apă subterană.
Din cele 14 corpuri de apă subterană identificate, 9 aparţin tipului poros, acumulate în depozite de vârstă
cuaternară, pleistocen inferior-romaniană, sarmaţiană, 4 corpuri aparţin tipului fisural-carstic, dezvoltate
în depozite de vârstă cretacică şi unul mixt, fisural – poros, dezvoltat în depozite de vârstă neogen-
precambrian superioară.
Cele mai multe corpuri de apă subterană şi anume 9 (ROOT01, ROOT02, ROOT03, ROOT04, ROOT05,
ROOT06, ROOT07, ROOT08, ROOT09) au fost delimitate în zonele de lunci şi terase ale Oltului şi
afluenţilor săi fiind dezvoltate în depozite aluvial-proluviale, poros-permeabile, de vârstă cuaternară. Fiind
situate aproape de suprafaţa terenului, ele prezintă nivel liber.
Trei corpuri de apă subterană şi anume ROOT03 (Munţii Perşani), ROOT04 (Munţii Bârsei) şi ROOT14
(Vânturariţa-Buila) se dezvoltă în zone montane şi sunt de tipul fisural - carstic, fiind dezvoltate în roci
dure (calcare şi conglomerate).
Dintre cele 14 corpuri de apă subterană, 7 corpuri sunt freatice, 3 corpuri sunt mixte (freatic
+adâncime), iar 4 sunt corpuri de adâncime.
Dintre cele 14 corpuri de apa subterana identificate, corpurile de interes pentru proiectul regional analizat
in memoriul de fata, sunt:
 ROOT02 / Depresiunea Braşov

 ROOT04 / Munţii Bârsei
 ROOT07 / Depresiunea Făgăraş
 ROOT11 / Depresiunea Braşov
Figura 8. Delimitarea corpurilor de apa subterana atribuite Administratiei Bazinale de Apa Prut – Barlad
Caracteristicile celor 4 corpuri de apă subterană din spaţiul hidrografic Olt, de interes pentru proiect, sunt prezentate in tabelul ce urmeaza:
Tabelul 23 - Caracteristicile corpurilor de apa subterana
Cod/nume Supraf. Caracterizarea geologica/hidrogeologica Utilizarea apei Surse de Grad protectie Transfrontalier/
(km2) Tip Sub pres. Grosime straturi poluare globala tara
acoperitoare (m)
ROOT02 / Depresiunea 1948 P Nu 4.0 - 8.0 P,I,AL,Z A,I, Z PM Nu

Braşov
ROOT04 / Munţii Bârsei 238 K+F Mixt variabilă P, AL,Z,I PVU Nu ROOT04 / Munţii Bârsei
ROOT07 / Depresiunea 1177 P Nu 0 - 0.5 P,I,AL, Z A,I, PG,PVG Nu
Făgăraş
ROOT11 / Depresiunea 1874 F+K Da 40.0 - 50.0 I,P,AL,Z PVG Nu ROOT11 / Depresiunea
Braşov Braşov
Legenda:
Tip predominant: P-poros; K-karstic; F-fisural.
Sub presiune: Da/Nu/Mixt.
Strate acoperitoare: grosimea in metri a pachetului acoperitor.
Utilizarea apei: P- populatie; I - industrie; IR -irigatii ; Z – zootehnie;. AL-alte utilizari
Surse de poluare: I-industriale; A- agricole; M- aglomerări umane; Z- zootehnice
Transfrontalier: Da/Nu.
259 / 265
Riscul cantitativ
Pentru aprecierea corpurilor de apă subterană care sunt la risc cantitativ, la nivelul anului 2013, s-a avut
in vedere evaluarea următoarelor criterii:
 starea cantitativă a apelor subterane - scăderea continuă a nivelurilor piezometrice, pe o durată de

minim 10 ani, sub impactul unor exploatări;
 deteriorarea stării calitative a apelor subterane prin atragerea de poluanţi;
 starea ecosistemelor dependente de apele subterane ca urmarea a variaţiei nivelurilor.
Ca urmare a analizei de risc efectuate pe baza criteriilor enumerate anterior rezultă două clase de corpuri
de apă :
 corpuri de apă subterana care nu sunt la risc - ele respectă criteriile de risc ;
 corpuri de apă la risc.
Din punct de vedere al riscului neatingerii stării cantitative bune, se specifică că pe teritoriul ABA Olt
toate corpurile sunt clasificate ca nefiind la risc din punct de vedere al impactului determinat de
activităţile umane).
Riscul chimic
Pentru determinarea riscului din punct de vedere calitativ se au în vedere următoarele:
 corpul este considerat la risc dacă are depăşiri ale valorilor prag pe cel puţin 20% din suprafaţa
corpului de apă, cu condiţia să fie respectat indicele minim de reprezentativitate;
 corpul nu este la risc calitativ dacă este total nepoluat, sau dacă, suprafaţa corpului de apă este
afectată într-o proporţie mai mică de 20% din suprafaţa întregului corp de apă.
Valorilor indicatorilor de calitate ai apelor şi ai altor parametri de poluare au fost interpretaţi având ca
reper valorile prevăzute de standardul de calitate pentru ape subterane, respectiv pentru standardul de
calitate la NO3 şi pesticide şi valorile prag (determinate pentru NO2, NH4, PO4, cloruri, sulfaţi, plumb,
cadmiu, mercur, arsen, etc.) determinate, după caz, pentru fiecare corp de apă subterană, conform
Ordinului Ministrului nr 621/2014 privind aprobarea valorilor de prag pentru apele subterane din România
şi a prevederilor Directivei 118/2006/EC.
În cazul corpurilor de apă subterană fără depăşiri ale limitelor s-au evaluat, în continuare, presiunile
antropice, astfel:
 dacă nu există surse de poluare atunci corpul nu este la risc;
 dacă există surse de poluare la suprafaţă, s-a trecut la evaluarea gradului de protecţie globală, prin
luarea în consideraţie a doi parametri esenţiali, litologia şi infiltraţia eficace.
Din punct de vedere al riscului neatingerii stării chimice bune, se specifică că pe teritoriul ABA Olt, toate
corpurile sunt clasificate ca nefiind la risc chimic.
În primul plan de management, pentru trei dintre corpurile de apă subterană aferente ABA Olt au fost
solicitate excepţii de la atingerea obiectivelor de mediu conform art. 4(4) al Directivei Cadru Apa
(corpurile ROOT01,ROOT02 şi ROOT08), cu prelungirea termenului de atingere a acestora cu două cicluri
de planificare, respectiv anul 2027. Măsurile aplicate au avut ca rezultat îmbunătaţirea stării chimice a
acestor corpuri de apă subterană.
Siturile de importanta comunitara Natura 2000 (SCI) potential dependente de corpurile de apa subterana
Corpurile de apă subterană freatică de pe teritoriul Administraţiei Bazinale de Apă Olt, de interes pentru
proiectul regional, pe care sunt dispuse situri de importanţă comunitară Natura 2000 (SCI), cu suprafaţa
mai mare de 10 Kmp, potenţial dependente de acestea sunt: ROOT02 si ROOT07.
Siturile de importanta comunitara (cu suprafata >10Kmp) potential dependente de corpurile de apa
subterana atribuite ABA Olt, de interes pentru proiectul regional din judetul Brasov, sunt urmatoarele:
 ROSCI0303 Hartibaciu Sud-Est – potential dependent de corpul de apa subterana ROOT07

Depresiunea Fagaras;
 ROSCI0329 Oltul Superior – potential dependent de corpul de apa subterana ROOT2 Depresiunea
Brasov;
Aceasta dependenta a siturilor Natura 2000 de corpurile de apa subterana este creeata de tipurile de
folosire ale terenurilor si de necesarul de apa al habitatelor din situri.
14.5. Obiectivele de mediu pentru fiecare corp de apa identificat, cu precizarea

exceptiilor aplicate si a termenelor aferente dupa caz
Ape de suprafata
Referitor la obiectivul de mediu - stare ecologică bună în relaţie cu corpurile de apă se menţionează
următoarele:
 numărul corpurilor de apă care ating obiectivele de mediu în 2015 este 288 (81,82%), fiind mai
crescut (78,14%) faţă de estimarea din primul Plan de Management;
 numărul corpurilor de apă care ating obiectivele de mediu până în 2021 a crescut fată de 2015 ,
respectiv de la 82,38 % în 2015, la 92,62 % în 2021.
Se estimează că până în 2027 toate corpurile de apă îşi vor atinge obiectivele de mediu (inclusiv obiective
de mediu mai puţin severe).
În ceea ce privește corpurile de apă care ating obiectivele de mediu (stare chimică bună) până în
2015, numărul acestora a crescut, față de situația din primul Plan de Management cu 2,62% (de la
96,53% la 99,15%). Referitor la corpurile de apă care nu și-au atins obiectivele de mediu (stare chimică
bună) în 2015, în comparatie cu estimarea făcută în primul Plan de Management, se estimează o scădere
de 2,65% (de la 2,93% la 0,28%) pentru cele care au ca obiectiv 2021. Trebuie subliniat faptul că pentru
2027, toate corpurile de apă de suprafață vor atinge starea chimică bună, din punct de vedere al
substanțelor prioritare existente, însă pentru noile substanțe prioritare nu s-a putut face o evaluare
întrucât mare parte dintre acestea nu erau monitorizate la nivelul anului 2013.
Ape subterane
Obiectivele de mediu pentru starea corpurilor de apă subterană implică atingerea stări bune cantitative şi
a stării bune calitative (chimice) şi garantarea nedeteriorării acesteia. Obiectivele de mediu reprezentate
de „starea bună” din punct de vedere calitativ sunt definite prin valorile de prag stabilite la nivelul
corpurilor de apă subterană din România și care au fost aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 621 din 7
iulie 2014 privind aprobarea valorilor de prag pentru apele subterane din România. Corpurile de apă
subterană sunt clasificate în două clase, respectiv bună şi slabă, atât pentru starea cantitativă, cât şi
pentru cea chimică.
Obiectivele de mediu pentru corpurile de apa subterana din SH Olt, conform PMSH Olt 2016-2021, Anexa
7.2, sunt prezentate in tabelul urmator:
Tabelul 24 - Obiectivele de mediu ale corpurilor de apa subterana si exceptii de la obiectivele de mediu
pentru corpurile de apa subterana – PMSH-OLT – 2016-2021
Starea Stare
Termenul de atingere a
Denumire Cod corp Obiectiv de mediu cantitativa chimica
obiectivului de mediu
corp de apă de apă actuală actuala
subterană subterană Stare Stare Stare Stare
Buna/Slaba Buna/Slaba
cantitativa calitativa cantitativa chimica
Depresiunea
ROOT02 Bună Bună Bună B 2015 2015
Braşov
M.Bârsei ROOT04 Bună Bună Bună B 2015 2015
Depresiunea
ROOT07 Bună Bună Bună B 2015 2015
Făgăraş
Depres.Braşov ROOT11 Bună Bună Bună B 2015 2015
Legenda:
B – stare bună
S – stare slabă
Tabelul 25 - Obiectivele de mediu pentru corpurile de apa de suprafata – PMSH-Olt – 2016-2021, conform anexa 7.1 din PMSH Olt
Curs apa Nume CA Cod CA Cate Tipolog Zone protejate Obiectiv de mediu S.e/p. S. Ating At At. At Termen
(CA) gori ie CA e c. ere . Ob. . ob.
e CA ob. ob S.e/ O mediu
S.e./p . p.e b.
.e. S. S.
c. c.
Tip Obiectiv S.e S.c PM II 2015 2021 se sc
/p
e
OLT OLT - izv.- aval RORW8.1_B1 RW RO01 Zona L 107/1996 HG STARE STARE 2 2 DA D
confl.Sipos si vulnerabila, 930/2005 HG ECOLOGIC CHIMIC A
afluentii (Medias Zone de 100/2002 OUG A BUNA A BUNA
si Sipos) protectie pentru 57/2007 HG
captari, Zona 188/2002 HG
de protectie 964/2000
pentru speciile
acvatice
Acumulare Acumulare ROLW8.1.45.22_B2 LA ROLA0 Zona HG 188/2002 POTENTIAL STARE 2 2 DA D
Tarlung Tarlung 4 vulnerabila, HG 964/2000 L ECOLOGIC CHIMIC A
Zone de 107/1996HG BUN A BUNA
protectie pentru 930/2005
captari
VALEA VALEA MARE - RORW8.1.69_B1 RW RO01 Zona L 107/1996 HG STARE STARE 2 2 DA D
MARE izvoare - vulnerabila, 930/2005 HG ECOLOGIC CHIMIC A
confluenta Olt Zone de 100/2002 HG A BUNA A BUNA
protectie pentru 188/2002 HG
captari 964/2000
HOMOROD HOMOROD RORW8.1.51_B3 RW RO01 vulnerabila HG 188/2002 STARE STARE 3 2 NU D NU 22
(CIUCAS) (CIUCAS) -aval HG 964/2000 ECOLOGIC CHIMIC A -
acumulare A BUNA A BUNA 27
Hamaradia -
confluenta Olt si
afluentul Paraul
Auriu
CRIZBAV CRIZBAV - RORW8.1.53_B1 RW RO01 Zona L 107/1996 HG STARE STARE 2 2 DA D
izvoare - vulnerabila, 930/2005 HG ECOLOGIC CHIMIC A
confluenta Olt Zone de 100/2002 HG A BUNA A BUNA
protectie pentru 188/2002 HG
captari 964/2000
(MOIECIU) TURCU RORW8.1.50.4_B1 RW RO01 vulnerabila, HG 188/2002 STARE STARE 3 2 NU D DA 16
(MOIECIU) - Zone de HG 964/2000 ECOLOGIC CHIMIC A -
Turcu(Moieciu) protectie pentru OUG 57/2007 A BUNA A BUNA 21
si afluentii habitate si
Stancioiu,Sbarci specii
oara,Simon,
Poarta,Tohanita
GHIMBASE GHIMBASEL - RORW8.1.50.6_B2 RW RO01 Zona HG 188/2002 STARE STARE 3 2 NU D NU 22
263 / 265
L confluenta vulnerabila HG 964/2000 ECOLOGIC CHIMIC A -
Canal Timis - A BUNA A BUNA 27
confluenta
Barsa si
afluentul Timis
de la confluenta
Canal Timis -
varsare
Ghimbasel
CANALUL CANALUL TIMIS RORW8.1.50.6.2_B AW RO01 Zona HG 188/2002 POTENTIAL STARE 3 2 NU D DA 16
TIMIS - derivatie Timis 1 B vulnerabila HG 964/2000 ECOLOGIC CHIMIC A -
- confluenta BUN A BUNA 21
Ghimbasel
TIMIS TIMIS - izvoare RORW8.1.50.6.3_B RW RO01 Zona HG 188/2002 STARE STARE 2 2 DA D
- confluenta 1 vulnerabila, HG 964/2000 ECOLOGIC CHIMIC A
Canalul Timis Zone de OUG 57/2007 A BUNA A BUNA
protectie pentru
habitate si
specii
TARLUNG TARLUNG -aval RORW8.1.45.22_B3 RW RO01 Zona HG 188/2002 STARE STARE 2 2 DA D
acumulare vulnerabila, HG 964/2000 ECOLOGIC CHIMIC A
Tarlung- Zone de OUG 57/2007 A BUNA A BUNA
confluenta R. protectie pentru
Negru si habitate si
afluentii Garcin specii
cu Ramura Mica,
Valea Satului,
Zizin, Seaca,
Valea Popii,
Teliu, Dobarlau
VULCANIT VULCANITA - RORW8.1.51.6_B1a AW RO01 Zona HG 188/2002 POTENTIAL STARE 2 2 DA D
A izvoare - nod B vulnerabila HG 964/2000 ECOLOGIC CHIMIC A
hidrotehnic BUN A BUNA
VULCANIT VULCANITA - RORW8.1.51.6_B1b AW RO01 Zona HG 188/2002 POTENTIAL STARE 3 2 NU D NU 22
A nod hidrotehnic B vulnerabila HG 964/2000 ECOLOGIC CHIMIC A -
- confluenta BUN A BUNA 27
Homorod(Ciucas
)
GHIMBASE GHIMBASEL - RORW8.1.48_B1 RW RO01 Zona OM1552/2008 STARE STARE 2 2 DA D
L izvoare - vulnerabila OM743/ 2008 ECOLOGIC CHIMIC A
confluenta Olt HG 563/2006 A BUNA A BUNA
NEAGRA VALEA NEAGRA RORW8.1.46_B1 RW RO01 Zona HG 188/2002 STARE STARE 2 2 DA D
- izvoare - vulnerabila, HG 964/2000 ECOLOGIC CHIMIC A
confluenta Olt Zone de OUG 57/2007 A BUNA A BUNA
protectie pentru
habitate si
specii
FISER FISER - izvoare RORW8.1.71.7.4_B RW RO04 Zona HG 188/2002 STARE STARE 2 2 DA D
- confluenta 1 vulnerabila HG 964/2000 ECOLOGIC CHIMIC A
Cozd A BUNA A BUNA
*Legendă: **Legendă: ***Legendă:

RW -râu 1 - stare ecologica foarte bună; 1 - stare chimică bună;
LW- lac natural 2 - stare ecologica bună/ potențial ecologic bun; 2 - stare chimică proastă.
LA- lac de acumulare 3 - stare ecologică moderată/ potențial ecologic
moderat;
HMWB - CAPM - corp de apa puternic modificat (se includ raurile
CAPM şi lacurile naturale CAPM)
AWB - corp de apa artificial 167

BV MP AcordMediu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BV MP AcordMediu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Entitate Contractanta:

COMPANIA APA BRASOV SA

MEMORIU DE PREZENTARE PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APA

IN PERIOADA 2014 – 2020

Proiect nr. CS-AT-S20180305/12.03.2018

SPRIJIN PENTRU PREGATIREA APLICATIEI DE FINANTARE SI A DOCUMENTATIILOR DE

Denumirea investitiei: “Proiect regional de dezvoltare a

Entitate Contractanta/Beneficiar: Compania Apa Brasov SA

Proiectant general: Asocierea Ramboll SEE SRL –

Continutul documentatiei: MEMORIU DE PREZENTARE PENTRU

OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU de la

Agentia pentru Protectia Mediului

Pozitie / Nume si prenume Semnatura

Inginer apa canal – Ancuta BASCACOV

Avizat Adjunct Lider Echipa – Steliana CONSTANTIN-MILEA

Aprobat Lider Echipa – Adrian UIFALEAN

1. DENUMIREA PROIECTULUI .................................................................................................................... 11

2. TITULARUL/BENEFICIARUL LUCRARILOR .......................................................................................... 11

3. DESCRIEREA PROIECTULUI IN FUNCTIE DE SPECIFICUL INVESTITIEI, PRODUSE SI

3.1. REZUMATUL PROIECTULUI .......................................................................................... 12

PENTRU A FI FOLOSITA TEMPORAR (PLANURI DE SITUATIE SI AMPLASAMENTE) .......................................... 22

SPECIFICUL INVESTITIEI, PRODUSE SI SUBPRODUSE OBTINUTE, MARIME, CAPACITATE ................................. 22

3.5.1. Profil si capacitati de productie – situatia existenta – infrastructura de apa .............................. 23

4. DESCRIEREA LUCRARILOR DE DEMOLARE NECESARE ................................................................ 130

5. DESCRIEREA AMPLASARII PROIECTULUI ......................................................................................... 130

5.1. LOCALIZARE PROIECTULUI ........................................................................................ 130

STEREO1970 ............................................................................................................. 169

6. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUI ALE

7. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE IN MOD SEMNIFICATIV

7.1. CARACTERISTICILE IMPACTULUI POTENTIAL..................................................................... 193

8. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI ........................................................................... 204

9. LEGATURA CU ALTE ACTE NORMATIVE SI/SAU PLANURI/PROGRAME/STRATEGII/DOCUMENTE

10. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER ........................................................................ 207

10.1. DESCRIEREA LUCRARILOR NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER.............................................. 207

ORGANIZARII DE SANTIER .................................................................................................. 211

11. LUCRARI DE REFACERE A AMPLSAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTITIEI, IN CAZ DE

12. ANEXE – PIESE DESENATE.............................................................................................................. 216

13. DATE SUPLIMENTARE PRIVIND INCADRAREA PROIECTULUI SUB INCIDENTA PREVEDERILOR

PRECUM SI COORDONATELE GEOGRAFICE (STEREO70) ALE AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI ....................... 220

PROIECTULUI ................................................................................................................. 244

ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR .................................................................... 245

PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR ....................................................................................... 245

14. DATE SUPLIMENTARE PRIVIND INCADRAREA PROIECTULUI SUB INCIDENTA PREVEDERILOR

14.1. BAZINUL HIDROGRAFIC ........................................................................................... 253

TERMENELOR AFERENTE DUPA CAZ ......................................................................................... 261

TABELUL 1 - SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APA DIN ARIA DE PROIECT................................................................................................. 14

ABA – Administratia Bazinala de Apa

AC – Autoritatea Contractanta – Compania Apa Brasov SA

ALPM – Agentia Locala pentru Protectia Mediului

ANAR – Administratia Nationala “Apele Romane”

ANM – Administratia Nationala de Meteorologie

ANPM – Agentia Nationala pentru Protectia Mediului

APM Brasov – Agentia pentru Protectia Mediului Brasov

CAB – Compania Apa Brasov SA

CAT – Consultant Asistenta Tehnica

CBO5 – Consumul biochimic de oxigen la 5 zile

CCO-Cr – Consumul chimic de oxigen cu metoda dicromatului de potasiu

CJ Brasov – Consiliul Judetean Brasov

EIM – Evaluarea impactului asupra mediului

L.E. – Locuitori echivalenti

MTS – Materii totale in suspensie

Ntot – Azot total

OUG – Ordonanta de Urgenta a Guvernului