03.1 CS Consolidari

CAIET DE SARCINI
LUCRARI DE CONSOLIDARE
DETALII DE EXECUTIE
Proiectare si executie
Pod suspendat peste Dunare in zona Braila
DECEMBRIE 2018
REVIZIA 1.0
P S B T C S P C D D E L U C O G E N 0 0 1 1 0
DETALII DE EXECUTIE - CAIET DE SARCINI
Proiectare si executie Pod Suspendat peste Dunare in Zona Braila.
Proiect cofinanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operational Infrastructura Mare.
1 / 75
REVIZIA DATA COMENTARII
Revizia 1.0 07.12.2018 DETALII DE EXECUTIE
2 / 75
CUPRINS:
1. LUCRARI DE ACOPERIRE CU PAMANT VEGETAL........................................................................................................... 5
1.1 PREVEDERI GENERALE................................................................................................................................................5
1.2 MATERIALE................................................................................................................................................................. 5
1.3 UTILAJE....................................................................................................................................................................... 6
1.4 METODE DE EXECUTIE................................................................................................................................................6
1.5 CONTROLUL CALITATII PENTRU RECEPTIE..................................................................................................................7
2. PERNA DIN MATERIAL LOCAL / PERNA DIN MATERIAL LOCAL STABILIZATA CU LIANTI HIDAULICI – SOLUTIA 1 ,2 ,11
SI 12 -................................................................................................................................................................................. 8
2.1 PREVEDERI GENERALE................................................................................................................................................8
2.2 MATERIALE................................................................................................................................................................. 9
2.3 UTILAJE......................................................................................................................................................................... 9
2.4 EXECUTIA LUCRARILOR.............................................................................................................................................10
2.5 SUPRAVEGHERE SI MONITORIZARE..........................................................................................................................11
2.6 CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR........................................................................................................................11
3. PERNA DIN MATERIAL LOCAL / PERNA DIN MATERIAL LOCAL STABILIZATA CU LIANTI HIDRAULICI SI ARMARE CU
GEOGRILE - SOLUTIA 3,4 SI 5 -........................................................................................................................................... 14
3.1 PREVEDERI GENERALE..............................................................................................................................................14
3.2 MATERIALE............................................................................................................................................................... 14
3.3 UTILAJE....................................................................................................................................................................... 17
4. BLOCAJ DIN PIATRA SI ARMARE CU GEOGRILE/STRAT ANTICAPILAR - SOLUTIA 6 SI 10.............................................23
4.2 MATERIALE............................................................................................................................................................... 24
4.3 UTILAJE..................................................................................................................................................................... 26
5. COLOANE DIN MATERIAL GRANULAR SI ARMARE CU GEOGRILE - SOLUTIA 7 -...........................................................32
5.2 MATERIALE............................................................................................................................................................... 32
5.3 UTILAJE..................................................................................................................................................................... 35
5.5 SUPRAVEGHERE SI MONITORIZARE.....................................................................................................................37
3 / 75
6. STRAT ANTICAPILAR - SOLUTIA 8 -........................................................................................................................... 40
6.1 PREVEDERI GENERALE.............................................................................................................................................40
6.2 MATERIALE............................................................................................................................................................... 40
6.3 UTILAJE..................................................................................................................................................................... 41
6.6 CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR........................................................................................................................44
7. ARMAREA RAMBLEURILOR CU GEOGRILE - SOLUTIA 9 -..........................................................................................46
7.1 PREVEDERI GENERALE.............................................................................................................................................46
7.2 MATERIALE............................................................................................................................................................... 46
7.3 UTILAJE..................................................................................................................................................................... 48
7.6 CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR........................................................................................................................51
8. ZIDURI DE SPRIJIN DIN BETON ARMAT – SOLUTIA 14 -.............................................................................................. 53
8.2 MATERIALE............................................................................................................................................................... 53
8.3 UTILAJE..................................................................................................................................................................... 58
8.4 EXECUŢIA LUCRĂRILOR.............................................................................................................................................58
8.5 CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR.....................................................................................................................61
9. ZIDURI DIN PAMANT ARMAT CU PARAMENT VERTICAL -SOLUTIA 13 -.....................................................................63
9.2 MATERIALE............................................................................................................................................................... 64
9.3 UTILAJE..................................................................................................................................................................... 66
9.4 EXECUŢIA LUCRĂRILOR.............................................................................................................................................66
9.5 ACTIVITATI DE CONTROL SI SUPRAVEGHERE GEOTEHNICA......................................................................................69
10. DISPOZITIE FINALA PRIVIND REALIZAREA LUCRARIILOR DE TERASAMENTE..........................................................70
11. LISTA STANDARDE LOR SI NORMATIVELOR.......................................................................................................... 70
4 / 75
1. LUCRARI DE ACOPERIRE CU PAMANT VEGETAL
1.1 PREVEDERI GENERALE

Prezentul caiet de sarcini se refera la acoperirea cu pamant vegetal necesar pentru protejarea
taluzurilor rambleurilor
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie indeplinite pe parcursul executiei lucrarilor, precum si
controlul de calitate si criteriile de receptie a lucrarilor.
Aceste lucrări vor consta din pregătirea, asternerea şi compactarea de pământ vegetal la grosimea
indicată în desenele de execuţie ale proiectului.
Constructorul are obligatia de a insoti prezentul caiet de sarcini cu Normativele, Instructiunile,
standardele nominalizate si desenele de execuţie ale proiectului, cu detalierea capitolelor specificate.
Aceasta detaliere va fi supusa verificarii si aprobarii de catre consultant.
1.2 MATERIALE
1.2.1 Pamantul vegetal

Pământul vegetal nu va conţine pietre, bulgări, rădăcini sau materiale similare, cu dimensiuni mai
mari de 50 mm indiferent de cantitate si nici bulgări de argilă sau alte materiale necorespunzatoare,
cum ar fi material plastic, cărămizi, obiecte de lemn sau metal. Pământul vegetal va avea valoarea
PH de cel puţin 5,8. Atunci când pământul vegetal are valoarea PH mai mică de 5,8, această valoare
trebuie redresată prin aplicarea unei soluţii de var pulverizat (soluţie stabilita de un institut de
specialitate).
Se va considera necorespunzător pentru acoperire cu pământ vegetal materialul având următoarele
proprietăţi sau provenit din următoarele surse:
1. Pământuri având valoarea PH sub 5.8.
2. Pământuri contaminate chimic.
3. Pământ din zone ale căror suprafate originale au fost dezgolite si/sau utilizate ca gropi de
împrumut, mine deschise, zone de demolări, de depozite si de deşeuri sanitare.
4. Excavaţii umede.
Pământul vegetal obţinut din surse din afara limitelor Proiectului trebuie să aibă un conţinut de
materii organice de minimum 2,75% raportat la greutate. Atunci când conţinutul de materii organice
este sub 2,75%, acesta trebuie redresat prin adăugare de turbă sau compost din nămol de
canalizare, în cantitatea necesară pentru a se ajunge la conţinutul de materii organice minim.
Conţinutul de materii organice se va determina, conform STAS 7107/1-76, cu excepţia faptului ca
probele se vor preleva din pământul uscat în etuvă, care a trecut prin sita de 2,00 mm.
Conţinutul de materii organice al tuturor pământurilor vegetale utilizate pentru plantari trebuie sa
întrunească cerinţele de conformitate cu condiţiile specificate mai sus.
Granulozitatea pământului vegetal excavat în afara limitelor Proiectului trebuie să se situeze in
următoarele limite:
1. O cantitate de cel mult 20% din materialul recoltat din afara şantierului se admite sâ rămână pe
sita de 2,00 mm.

P S B T C SProiectare
P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
5 / 75
2. Dacă jumătate din conţinutul de nisip are dimensiuni sub 0,5 mm, granulatia probei de material
va îndeplini condiţiile:
Procent
Nisip (2,000...0.050 mm) 40 - 80
Praf (0,050...0,005 mm) 0-30
Argilă (0,005 mm si sub) 0-30
3. Dacă jumătate din conţinutul de nisip are dimensiuni peste 0,5 mm, granulatia probei de
material va îndeplini condiţiile:
Procent
Nisip (2,000...0,050 mm) 40-80/40-75
Praf (0,050...0,005 mm) 0-30/0-30
Argilă (0,005 mm si mai puţin) 15-30/0-30
Materialul care are granulozitatea în afara acestor limite nu este indicat pentru utilizare ca pământ
vegetal.
1.3 UTILAJE.
Se vor utiliza echipamentele adecvate pentru acest tip de lucrări conform agrementărilor, pentru
manipularea, transportul, aştemerea şi compactarea pământului vegetal, care să exercite o presiune
redusă pe terenul portant, pentru a se evita supracompactarea sau deteriorarea structurii pământului
vegetal.
1.4 METODE DE EXECUTIE

Grămezile de pământ vegetal si zonele de pe care s-a îndepărtat pământul vegetal, situate în limitele
Proiectului, se vor fertiliza si însămânţa,.
Zona pe care se va aşterne pământul vegetal va fi fără pietre sau resturi materiale care să fie vizibile
la suprafaţă decât cel mult 50 mm. Acolo unde se prevede aşternerea pământului vegetal pe taluzuri,
taluzul se va pregăti, îndepărtând toate resturile materiale şi se vor repara suprafeţele erodate
înainte de aşternerea pământului vegetal. Apoi, se va pregăti suprafaţa terenului, conform
specificaţiilor din Tabelul 3.1. si a detaliilor din Fig. 1 si Fig. 2
Tabelui 3.1: Pregătirea suprafeţei şi grosimi
Execuţie Panta Pregătire specială suplimentară Grosimi „t” (fig, 1,2)
Zonă Orice valoare Nici una min. 20cm
peisaj
Rambleu <1V:2H Scarificare uşoară 20cm
1V:2H Scarificare uşoară 20cm

>1V:2H Berme ca in Fig. 1 sau 2 10...20cm
Debleu <1V:2H Scarificare uşoară 20cm
1V:2H Scarificare uşoară 20cm
>1V:2H sau mai mare Berme ca in Fig. 1 sau 2 10...20cm

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
6 / 75
Fig. 1 fig. 2
1 – vegetal soil; 2 – gradient natural
Nu se admite aştemerea pământului vegetal îngheţat sau umed.
Pământul vegetal trebuie să aibă umiditatea adecvată pentru a întruni criteriile de compactare de mai
jos.
Pământul vegetal se va răspândi pe o suprafaţa pregătită dinainte intr-unul sau două straturi
uniforme, compactate pe rând, astfel încât să se obţină un grad de compactare echivalent cu 90%
Proctor Normal. Grosimea finală va fi conform indicaţiilor din Tabelul 3.1. Pe taluzurile de debleu sau
de rambleu, pământul vegetal se va aşterne începând de la piciorul taluzului către partea superioară.
Toate zonele îmbrăcate cu pământ vegetal finisate se vor grebla uşor pe ultimii 20 mm, în vederea
însămânţării, se vor însămânţa imediat şi se vor proteja împotriva deteriorării prin uscăciune
excesivă, ploi, ape de suprafaţă, trafic sau utilaje depozitate, cu ajutorul unui strat protector, a
drenajului prin întreruperea capilarităţii şi utilizând benzi de restricţionare a accesului. Orice astfel de
deteriorări se vor repara prin nivelare, fertilizare, însâmântare si protejare.
Lucrarile de imbracare cu pamant vegetal si insamantare se va face imediat dupa ce s-a realizat
finisarea taluzului pana la prima berma de sus in jos operatinuile realizandu-se pentru fiecare taluz
cuprins intre doua berme.
1.5 CONTROLUL CALITATII PENTRU RECEPTIE
1.5.1 Verificarea calitatii materialelor

Toate materialele utilizate in lucrare vor fi insotite de documente de calitate si rapoarte de incercari
emise de producator conform legislatiei in vigoare si specificatiilor din proiect.
Tabelul 3.2: Controlul calităţii în timpul execuţiei:
Testul Metoda de verificare Criterii Frecventa
Materiale utilizate in cadrul Proiectului

Absenta particulelor Inspectie vizuala Pietre sau resturi materiale de max. Continuu pe durata
de dimensiuni foarte 50mm excavarii din
mari depozit
pH Potentiometric, cu >5.8 pentru material netrat 1 proba la fiecare
ajutorul unui pH metru >6.5 acolo unde s-a aplicat 3000m2 de pamant
adecvat stabilizare cu var vegetal asternut
Terenul pe care se va asterne pamantul vegetal
Absenta particulelor Deplasare pe teren, • Fara pietre sau alte resturi Deplasare pe
de dimensiuni foarte inspecţie vizuală materiale vizibile la suprafaţă decât întreaga zonă
mari, a deteriorărilor cel mult 50 mm. înainte de aştemere
• Materialul este suficient de
P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
7 / 75
compact astfel încât să nu fie
deteriorat prin circulaţie pietonală
sau
prin uscare.
•Absenţa brăzdării prin
şiroirea apei pluviale sau alte forme
de erodare a solului mai adânci de
10cm.
Aşternere
Grosime uniformă Excavare Grosime de proiectare +/- 3 cm 1 probă la fiecare
3000m2 de pământ
vegetal aşternut
Compactare
Caracteristici specifice STAS 1913/13-83 Se vor stabili criterii privind 1 probă la 18.000
pentru compactare densitatea în stare m2 de pământ
Proctor Normal uscată/umiditate. vegetal aşternut
Umiditate STAS 1913/1-82 Conform cerinţelor indicate pentru 1 probă la 6.000 m2

obţinerea gradului de compactare de pământ vegetal
aşternut
Densitatea în stare STAS 1913/2 90% din densitatea maximă în stare 1 probă la 6.000 m2
uscată a materialului STAS 1913/15 uscată (Proctor Normal) de pământ vegetal
compactat aşternut
2. PERNA DIN MATERIAL LOCAL / PERNA DIN MATERIAL LOCAL STABILIZATA CU

LIANTI HIDAULICI – SOLUTIA 1 ,2 ,11 SI 12 -

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia solutiei 1, 2, 11 si 12, adica a pernei de pamant
local / pernei din pamant local stabilizata cu lianti hidaulici, necesara pentru imbunatatirea si
impermeabilizarea terenului de fundare. Aceasta masura este necesara atunci cand in rambleu sau
in cazul solutiei 12, in debleu, atunci cand sub stratul de pamant vegetal exista un strat de pamant
sensibil la umezire(PSU) conform studiului geotehnic si NP 125:2010
controlul de calitate si criteriile de receptie a lucrarilor. Suprafata ce urmeaza a fi consolidata prin
aceasta metoda se decapeaza pe o adancime de max. 1.00 m (conform cu planse de detaliu
aferente solutiilor de consolidare) si realizarea pernei din material local sau a pernei din material
local stabilizata cu lianti hiraulici compactat pe toata inaltimea excavatiei.
Perna din material local stabilizata cu lianti hidraulici se va realiza atunci cand in urma realizarii
tronsoanelor experimentale, perna din material local nu indeplineste cerintele minime de calitate
specificate in caietul de sarcini.
2.2 MATERIALE

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
8 / 75
2.2.1 Pamant local
Se foloseste pamant cu caracteristici acceptabile conform STAS 2914:84 si AND 530:2012..
Identificarea si clasificarea pamantului se realizeaza conform cu SR EN ISO 14688-1/2004 si SR EN
ISO 14688-2/2005, iar categoriile si tipurile de pamanturi care se folosesc la executarea pernei din
material local sunt specificate in STAS 2914-84 si prezentate în tabelele 1a si 1b ale acestui
standard. Tipurile de pamant pentru perna din material local sunt, de regulã, pamanturi rezultate din
sapaturi ori din gropi de imprumut conform caiet de sarcini “Terasamente”.
Bulgarii de pamant înghetat, de zapada sau gheata nu vor fi introdusi în perna din material local.
2.2.2 Lianţi hidraulici

Ca liant hidraulic poate fi folosit var, ciment, sau adaosuri hidraulice (puzzolanice) care nu prezintă
capacitate proprie de întărire dar conţin compuşi activi care împreună cu activatori bazici dau
compuşi cu proprietăţi hidraulice.
Procentul utilizat pentru stabilizare se va stabili în şantier in urma realizarii sectorului experimental.
2.2.3 Geombrana
Geomembranele trebuiesa fie realizate din polietilena de inalta densitate(PEHD). Geomembranele
vor fi rezistente la radiaţiile ultraviolete şi vor întruni urmatoarele cerinţe de conformitate:
Permeabilitatea va fi de: max.1x10-10 m/sec.;
Masa pe unitatea de suprafata : min. 2500 g/m2;
Densitatea : 0.941-0.965 kg/m3;
Grosime : min. 2mm;
Sa fie rugoasa pe o singura fata.
Materialul se receptioneazǎ, dacǎ nu apar defecte pe mai mult de 10% din suprafaţa totalǎ.
Suprafeţele deteriorate se vor înlǎtura la aşternerea materialului. Dacǎ frecvenţa defectelor este
mare, se va respinge întregul lot de material şi se va restitui producǎtorului, cu o notǎ explicativǎ.
Daca frecvenţa defectelor este mare în 2÷3 loturi a câte 5000 m2 , se va contacta un alt furnizor.
2.3 Utilaje
Se vor folosi utilaje adecvate pentru excavare, transport, amestecare, aşternere şi compactare,
pentru a se întruni cerinţele privind capacitatea, eficienţa, durata de serviciu şi performanţele tehnice.
Se vor alege toate utilajele necesare pentru execuţia terasamentelor înainte de a fi aduse pe şantier.
Se va păstra documentaţia relevantă şi datele tehnice de la furnizorii de echipamente.
Compactoarele se vor alege şi se vor adapta astfel încât să dea un randament optim, în funcţie de
caracteristicile tipului de pământ compactat:
A. Cilindru compactor (picior de oaie). Acest cilindru compactor este destinat pentru
compactarea umpluturilor cu pământ coeziv si constă dintr-un compactor cu cilindru metalic, cu
tambur, lis ori cu proeminente, tip picior de oaie.
Masa cilindrului, intervalul si lungimea picioarelor compactoare trebuie să fie adecvate pentru a
realiza compactarea necesară. La unitatea de compactare se vor ataşa nişte elemente dinţate pentru
a preveni acumularea de pământ între picioarele de compactare. Se pot utiliza mai mulţi cilindriii
compactori, de tipul unităţii descrise mai sus. În cazul utilajelor cu unităţi compactoare multiple, se
vor utiliza cilindriii compactori pivotanţi fată de cadrul principal, astfel încât să permită adaptarea
cilindriilor compactori la denivelările terenului si rotirea lor independentă.

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
9 / 75
B. Compactori cu pneuri multiple. Pneurile din fată si din spate ale compactorului trebuie să fie
distanţate astfel încât să acopere toată suprafaţa pe care se execută cursa compactorului. Masa,
numărul de pneuri, masa pe milimetru în lăţimea pneului si presiunea în pneuri trebuie să fie
adecvate pentru a se obţine compactarea necesară.
C. Compactori vibratori. Compactorii vibratori vor fi prevăzuţi cu dispozitive de control
amplitudine şi frecvenţă, utilizându-se compactori speciali pentru compactarea materialelor
granulare.
2.4 EXECUTIA LUCRARILOR
2.4.1 Lucrari pregatitoare

Inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise se vor executa toate lucrarile pregatitoare:
semnalizarea zonei de lucru;
verificarea existentei si pozitiei eventualelor utilitati in ampriza sau in vecinatatea acesteia; se
vor lua toate masurile pentru executarea lucrarilor in siguranta;
trasarea lucrarilor;
asigurarea scurgerii apelor de pe amplasament;
realizarea tronsonului experimental
2.4.2 Realizarea tronsonului experimental

Înainte de începerea lucrărilor constructorul este obligat să efectueze experimentarea executării
lucrarii de perna din pamant local.
În toate cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de probă în lungime de minimum 30 m şi
lăţime de cel puţin 3,50 m (dublul lăţimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe şantier, în condiţii de execuţie curentă, componenta
atelierului de compactare, modul de acţionare a acestuia pentru realizarea cerintelor minime de
calitate a pernei din material local, dacă grosimea prevăzută în proiect se poate executa într-un
singur strat sau două, reglarea utilajelor de răspândire pentru realizarea grosimii respective şi o
suprafaţare corectă.
În cazul în care cerintele minime de calitate nu pot fi obţinute, executantul va trebui să realizeze o
nouă încercare după modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare
folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea urmatorilor parametrii:
grosimea stratului ce trebuie compactat pentru a fi asigurat gradul de compactare si
capacitatea portanta conform STAS 2914:84 si AND 530:2012;
umiditatea optima de compactare pentru atingerea gradului de compactare conform STAS
2914:84 si AND 530:2012;
tipul de utilaj de compactare si numarul de treceri;
parametrii rezistentei la forfecare in conditii consolidat drenat pentru realizarea valorilor
minime de c= 30 kPa si Ø = 15 o ;
permeabilitatea pentru atingerea valorii maxime de 1.1x10-9 .
Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinţă pentru
restul lucrărilor.

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
10 / 75
Caracteristicile obţinute pe acest sector se vor consemna în scris pentru a servi la urmărirea calităţii
lucrărilor .
2.4.3 Excavatia materialului necorespunzator

Dupa indepartarea stratului de pamant vegetal se executa excavatia pamantului necorespunzator la
cotele si adancimile prevazute in plansele de executie.
2.4.4 Executia pernei de pamant local

Executarea pernei de pamant compactat prin cilindrare comporta urmatoarele operatii:
Determinarea umiditatii reale a pamantului din stratul de baza si aducerea acestuia la
umiditatea optima de compactare fie prin zvantare, fie prin stropire in reprize succesive, pe
masura ce apa se infiltreaza in teren, pe toata grosimea stratului ce urmeaza a fi compactat;
Asternerea pamantului care se face cu mijloace mecanice in functie de dimensiunile in plan
ale pernei. Grosimea stratului compactat se va realiza in conformitate cu caracteristicile
optime de compactare ale utilajului folosit.
Cilindrarea fiecarui strat elementar, prin numarul de treceri stabilit pe baza tronsonului
experimental la gradul de compactare conform caietului de sarcini special pentru
trerasamente.
Este interzisa executarea pernelor de pamant pe timp ploios, sau de inghet (sub 0°).
2.5 SUPRAVEGHERE SI MONITORIZARE

Responsabilul cu executia lucrarilor trebuie sa fie o persoana cu calificare corespunzatoare si
experimentata in acest tip de lucrari.
Aceasta trebuie sa raspunda de:
Conformitatea lucrarii cu precizarile din caietele de sarcini si detaliile de executie
Tinerea la zi a inregistrarilor
Informarea clientului si/sau a proiectantului asupra eventualelor neconformitati.
Responsabilul cu executia lucrarilor are obligatia de a incheia in timpul executiei lucrarilor
urmatoarele documente:
Proces verbal de trasare a lucrarilor;
Proces verbal de verificare a cotei de excavatie;
Proces verbal de verificare a naturii terenului pe care se aseaza perna, daca e conform
specificatiilor geotehnice din proiect;
Borderou pentru recoltarea probelor de pamant, impreuna cu toate incercarile efectuate
Proces verbal pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse, in care se mentioneaza:
 Gradul de compactare realizat efectiv pe toata lungimea pernei
 Rezultatele testelor cu placa statica
2.6 CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

Pe parcursul execuţiei lucrărilor, se vor face urmatoarele verificări:
Faza Verificare Frecventa verificari Tolerante admisibile
-cota şi natura terenului
Decapare pământ trasare in plan ± 25 cm -
de fundare
vegetal cota de fundare ± 10 cm

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
11 / 75
Excavatie suplimentara trasare in plan ± 25 cm -
de fundare
la cote proiect cota de fundare ± 10 cm
minim 3 probe la o
suprafată de 2.000 m2 de
strat pentru fiecare strat
Perna din material local Granulometrie elementar prevazute a
se compacta.
STAS 1913/5-85
minim 3 probe la o
Perna din material local Clasificarea pamantului elementar prevazute a
se compacta.
SR EN ISO 14688-2:05
minim 3 probe la o
elementar prevazute a
Perna din material local Limite de plasticitate
se compacta.
STAS 7107/1-76 si
STAS 7107/3-74
minim 3 probe la o
Perna din material local Umflare libera elementar prevazute a
se compacta.
STAS 1913/12-88
minim 3 probe la o
Perna din material local Umiditate la compactare elementar prevazute a
se compacta.
STAS 1913/1-82
minim 3 probe la o
Continut de materii strat pentru fiecare strat
Perna din material local organice si saruri elementar prevazute a
solubile se compacta.
STAS 1913/4-86
Perna din material local Prametri rezistentei la minim 1 probe la o

forfecare si suprafată de 5.000 m2 de
permeabilitatea strat pentru fiecare strat
elementar prevazute a
se compacta.

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
12 / 75
- 4% de la gradul de
Gradul de compactare
minim 3 probe la o compactare pentru max.
conform STAS 2914:84
Verificare grad de suprafată de 2.000 m2 de 10% din numarul
Hrambleu ≤ 2 m –Proctor
compactare strat pentru fiecare strat punctelor verificate
normal = 97%;
perna din material local elementar prevazute a - umiditate optimă de
Hrambleu >2 m - Proctor
(rambelu) se compacta. compactare ± 1 %
normal = 92%;
.
Din 10 incercari se
Incercarea cu placa
Verificare capacitate minim 3 probe la o accepta Ev2< 45MPa
statica conform AND
portanta perna din suprafată de 2.000 m2 de doar pentru o singura
530:2012
material local (rambleu) strat valoare, valoare > 40
Ev2 ≥ 45 MPa
MPa
Verificare grad de suprafată de 1 500 m2 de 10% din numarul
-pe adancimea de 30cm
sub partea inferioara a
perna din material local elementar prevazute a - umiditate optimă de
stratului de forma
(debleu) se compacta. compactare ± 1 %
Proctor normal = 100%;
.
- Incercarea cu placa
statica conform AND
530:2012 minim 3 probe la o
Ev2 ≥ 80 Mpa si suprafată de 1 500 m2 de
Verificare capacitate
Ev2/Ev1< 2.3 strat pentru fiecare strat
portanta perna din
sau elementar prevazut a se
material local (debleu)
Modulul dinamic al compacta.
pamantului Ep =50-
100Mpa conf AND
530:2012
Verificarea
Puncte din 20 in 20 m in
deformabilitatii – perna pârghia Benkelman
profiluri trasversale /km
din material local maxim 4.0 mm
banda
(debleu)
2.6.1 Defectiuni si mod de remediere

În cazul în care o parte a lucrării sau întreaga lucrare nu corespunde prevederilor proiectului şi
prezentului caiet de sarcini, Antreprenorul este obligat să execute remedierile necesare.
Dupa recunoasterea şi analiza defectelor, înaintea începerii lucrărilor de remediere, Antreprenorul
propune Consultantului programul de reparaţii, spre aprobare.
Pentru remedierea defectelor de natură să afecteze calitatea lucrării, siguranţa şi durabilitatea în
exploatare se va proceda astfel:
întocmirea releveului detaliat al defectelor;
cercetarea cauzelor, procedându-se şi la efectuarea de încercări, investigaţii sau calcule
suplimentare;
evaluarea consecinţelor posibile pe termen scurt sau mai lung.

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
13 / 75
3. PERNA DIN MATERIAL LOCAL / PERNA DIN MATERIAL LOCAL STABILIZATA CU
LIANTI HIDRAULICI SI ARMARE CU GEOGRILE - SOLUTIA 3,4 SI 5 -

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia solutiilor 3 ,4 si 5 adica a pernei de pamant local /
pernei din pamant local stabilizata cu lianti hidaulici si armarea rambleului cu geogrile, necesara
pentru imbunatatirea si impermeabilizarea terenului de fundare. Aceasta masura este necesara,
atunci cand sub stratul de pamant vegetal exista un strat de pamant sensibil la umezire(PSU)
conform studiului geotehnic si NP 125:2010
controlul de calitate si criteriile de receptie a lucrarilor. Suprafata ce urmeaza a fi consolidata prin
aceasta metoda se decapeaza pe o adancime de max. 1.00 m (conform cu planse de detaliu
aferente solutiilor de consolidare 3,4 si 5) si realizarea pernei din material local sau a pernei din
material local stabilizata cu lianti hiraulici compactat pe toata inaltimea excavatiei.
Perna din material local stabilizata cu lianti hidraulici se va realiza atunci cand in urma realizarii
tronsoanelor experimentale, perna din material local nu indeplineste cerintele minime de calitate
specificate in caietul de sarcini.
Armarea rableurilor cu geogrile se realizata dintr-un strat din balast învelit în material geotextil, strat
in care se regasete si geogrila si care este amplasat la baza rambleului.
Prin intermediul acestui strat se asigura respectarea factorilor de siguranta la stabilitate conform
cerintelor beneficiarului, totodata este realizat si un strat intermediar anticapilar intre pamanturile
coezive din terenul de fundare si materialul coeziv din corpul rambleului.
3.2 MATERIALE
3.2.1 Pamant local

Se foloseste pamant cu caracteristici acceptabile conform STAS 2914:84 si AND 530:2012..
Identificarea si clasificarea pamantului se realizeaza conform cu SR EN ISO 14688-1/2004 si SR EN
ISO 14688-2/2005, iar categoriile si tipurile de pamanturi care se folosesc la executarea pernei din
material local sunt specificate in STAS 2914-84 si prezentate în tabelele 1a si 1b ale acestui
standard. Tipurile de pamant pentru perna din material local sunt, de regulã, pamanturi rezultate din
sapaturi ori din gropi de imprumut conform caiet de sarcini “Terasamente”.
Bulgarii de pamant înghetat, de zapada sau gheata nu vor fi introdusi în perna din material local.
3.2.2 Lianţi hidraulici

Ca liant hidraulic poate fi folosit var, ciment, sau adaosuri hidraulice (puzzolanice) care nu prezintă
capacitate proprie de întărire dar conţin compuşi activi care împreună cu activatori bazici dau
compuşi cu proprietăţi hidraulice.
Procentul utilizat pentru stabilizare se va stabili în şantier pe baza sectorului experimental.
3.2.3 Balast
Balastul trebuie să respecte cerinţele din SR EN 13242+A1.
P S B T C SProiectare P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste
O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
14 / 75
Verificarea calităţii balastului se face prin recoltări de probe pentru care se determină:
Caracteristici Condiţii de admisibilitate
Sort 0-63
Conţinutul de fracţiuni, % max. :
-sub 0.02mm 3
-sub 0.2mm 4....10
-0.....8mm 30....45
-25....63mm 30....45
să se înscrie între limitele din tabelul 2 SR EN
Granulozitate
13242+A1
Echivalentul de nisip (EN), min. 30
Uzura cu maşina tip Los Angeles
30
(LA) % max.
Materialul care nu se încadrează în aceste limite nu se va pune în operă sau se va
cerne până va corespunde acestor limite.
Utilizarea materialului se va putea face numai dacă este însoţit de declaraţia de conformitate cu
sarcinile calitative asumate de furnizor, prin proceduri interne proprii pentru produsul tip.
Corpuri străine maxim admise: 1%.
Pentru a putea utiliza materiale geosintetice, pH-ul balastului trebuie să fie cuprins între 2 şi 12,5.
Caracteristicile balastului trebuie sa indeplineasca cerintele materialului de umplutura prevazute in
fisa tehnica a materialelor geosintetice utilizate.
3.2.4 Geotextil
Materialul geotextil poate fi din fibre de propilenǎ, poliester sau polietilenǎ, neţesut. Firele trebuie sǎ
aibǎ o dimensiune constantǎ între ele, sǎ fie rezistente la exfoliere, sǎ nu fie tratate sau acoperite
chimic, fapt ce ar putea reduce mult porozitatea şi permeabilitatea. Ambele tipuri de geotextil vor fi
rezistente la radiaţiile ultraviolete şi vor întruni urmatoarele cerinţe de conformitate:
Permeabilitatea geotextilului va fi de: max.2x10-4 m/sec.
Dimensiunea porilor: 090 =80 – 140 μm
Rezistenţa la poansonare > 1500 N şi alungirea la rupere 50% min, rezistenţa la rupere
min.10kN/m .
3.2.5 Geogrile
Materialul prevăzut pentru armarea pământului este o geogrilă cu caracteristici geometrice, de
rezistenţă şi deformaţie la rupere prevăzute în proiect şi care va fi procurat numai însoţit de
certificatul de calitate şi garanţie al producătorului.

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
15 / 75
Geogrilele vor fi inerte, insensibile la soluţiile oxidante şi solvente in săruri, acizi, baze, etc. şi
rezistente la acţiunea razelor ultraviolete.
Rolele de geogrile se depozitează pe o suprafaţă plană şi curată. Rolele pot fi aşezate unele peste
altele în rânduri paralele, dar nu se permite aşezarea altor suprasarcini.
Materialele geosintetice adoptate in lucrare trebuie sa fie in conformitate cu: NP 075-2002 “Normativ
pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii” aprobat de M.L.P.T.L cu ordinul
nr. 1228/03.09.2002;
Producătorul/furnizorul trebuie să poată prezenta date certe cu privire la rezistența la întindere pe
termen lung, provenite în urma testării de către un institut european recunoscut.
Geogrilele utilizate pentru armarea rambleurilor vor fi geogrile monoaxiale de modul înalt, fabricate
din poliester (material cu fluaj redus) având barele pretensionate pentru minimizarea alungirilor şi
texturate pentru îmbunătăţirea conlucrării cu pământurile necoezive prin frecare.
Geogrila tip 1:
 Rezistența nominală la tracțiune: ≥ 120 kN/m pe direcție directia principala;
 Alungirea la forța nominală de întindere să fie ≤ 7% (conform EN ISO 10319);
 Alungirea specifică - alungirea până la activarea rezistenței la întindere să fie 0%;
 Rezistența mobilizată în direcția principală la 1% alungire: ≥ 20% din rezistența nominală la
întindere (conform EN ISO 10319).
Geogrila tip 2:
3.2.6 Aprovizionarea si depozitarea materialelor geosintetice

La aprovizionare se vor verifica etichetele de identificare ce însoţesc fiecare produs, constatând dacă
aceasta corespunde celui prevăzut în proiect.
Fiecare pachet trebuie să fie protejat prin ambalaj împotriva influenţelor termice şi de transport şi
poate fi identificat prin eticheta pe care o poartă. Pachetele trebuiesc aşezate pe o suprafaţă plană şi
curată. Pachetele pot fi aşezate unele peste altele în rânduri paralele, dar nu se permite aşezarea
altor suprasarcini.
3.3 Utilaje

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
16 / 75
a preveni acumularea de pământ între picioarele de compactare. Se pot utiliza mai mulţi cilindrii
vor utiliza cilindrii compactori pivotanţi fată de cadrul principal, astfel încât să permită adaptarea
granulare.


calitate a pernei din material local cat si a lucrarii de armare a rambleului cu geogrile, dacă grosimea
prevăzută în proiect se poate executa într-un singur strat sau două, reglarea utilajelor de răspândire
pentru realizarea grosimii respective şi o suprafaţare corectă.
folosit.
 Pentru perna din material local:

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
17 / 75
grosimea stratului ce trebuie compactat pentru a fi asigurat gradul de compactare si
capacitatea portanta conform STAS 2914:84 si AND 530:2012;
umiditatea optima de compactare pentru atingerea gradului de compactare conform STAS
2914:84 si AND 530:2012;
tipul de utilaj de compactare si numarul de treceri;
parametrii rezistentei la forfecare in conditii consolidat drenat pentru realizarea valorilor
minime de c= 30 kPa si Ø = 15 o ;
permeabilitatea pentru atingerea valorii min. de 1.0x10-9 .
 Pentru armarea rambleului:
grosimea maximă a stratului de balast pus în operă;
condiţiile de compactare ( verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi intensitatea de
compactare a utilajului ).
restul lucrărilor.
lucrărilor .
3.4.3 Excavatia materialului necorespunzator

Dupa indepartarea stratului de pamant vegetal se executa excavatia pamantului necorespunzator la
cotele si adancimile prevazute in plansele de executie.
3.4.4 Executia pernei de pamant local

Executarea pernei de pamant compactat prin cilindrare comporta urmatoarele operatii:
Determinarea umiditatii reale a pamantului din stratul de baza si aducerea acestuia la
umiditatea optima de compactare fie prin zvantare, fie prin stropire in reprize succesive, pe
masura ce apa se infiltreaza in teren, pe toata grosimea stratului ce urmeaza a fi compactat;
Asternerea pamantului care se face cu mijloace mecanice in functie de dimensiunile in plan
ale pernei. Grosimea stratului compactat se va realiza in conformitate cu caracteristicile
optime de compactare ale utilajului folosit.
Cilindrarea fiecarui strat elementar, prin numarul de treceri stabilit pe baza tronsonului
experimental la gradul de compactare conform caietului de sarcini special pentru
terasamente.
Este interzisa executarea pernelor de pamant pe timp ploios, sau de inghet (sub 0°).
3.4.5 Instalarea geotextilului

Geotextilul indicat se va livra în santier astfel încât sǎ se faciliteze manipularea şi încorporarea în
lucrǎrile de execuţie, fǎrǎ a se produce deteriorǎri. Materialul se va depozita astfel încât sa se
previnǎ expunerea directǎ la lumina solarǎ şi deteriorarea acestuia, ca urmare a altor lucrǎri.
Geotextilul poate fi instalat pe stratul suport al stratului anticapilar sau pe suprafaţa pregatitǎ, dupǎ
compactare, manual sau prin metode mecanice, cu condiţia ca materialul sǎ nu fie rupt sau suprafaţa
brazdatǎ.
Dacǎ materialul nu este suficient de lat sau lung, pentru a acoperi întreaga suprafaţǎ indicatǎ, se
poate suprapune sau coase. Suprapunerea se va face pe minimum 20 cm, iar coaserea pe 10 cm.
La coasere, rezistenţa cusǎturii va fi egalǎ sau mai mare decat rezistenţa la rupere prin întindere a
materialului atunci când testarea se face în stare umedǎ.
P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
18 / 75
Geotextilul se va fixa cu grǎmezi din material granular formand o reţea de maximum 4 m. in faţa
geotextilului, zona de lucru va fi de max. 200 m.
Geotextilul care s-a deteriorat în timpul instalarii sau la aşternerea materialului granular se va
remedia sau se va înlocui. Materialul se va îmbina prin suprapunere pe 20 cm sau coasere.
Pentru a proteja materialul de acţiunea vântului, marginile geotextilului se vor fixa cu ţǎrusi şi
grǎmezi de lestare din balast de maximum 20 cm pe teren, din acelaşi material ca şi umpluturǎ;
distanţa dintre grǎmezile de lestare va fi de maximum 4 m.
Intoarcerea geotextilului la partea superioara a statului anticapilar se va realiza conform planselor de
detaliu;
3.4.6 Instalarea geogrilelor

Instalarea geogrilelor la cotele, lungimile si orientarile indicate in proiect, trebuie sa satisfaca
cerintele producatorului.
3.4.7 Asternerea stratului anticapilar din balast

Echipamentul mecanic nu va avea acces direct pe geotextil. Balastul va fi puse în operǎ pe geotextil
printr-o succesiune de operaţii, începând cu mijlocul, continuând aşternerea înspre margini.
Aşternerea balastului pe geotextil se va încheia prin înlǎturarea surplusului de material basculat de
pe materialul deja aşternut, cu lama de buldozer sau cu cupa încǎrcǎtorului, fǎrǎ a rupe sau deplasa
geotextilul. Descǎrcarea materialului granular direct pe geotextil este permisǎ numai pentru a se
obţine o platformǎ de lucru iniţialǎ. Nu se admite rularea vehiculelor sau a utilajelor de construcţie pe
geotextil, înainte de aşternerea stratului din material granular.
Este interzisa executarea umpluturilor de pamant pe timp ploios, sau de inghet (sub 0°).Balastul
pentru stratul anticapilar se va aşterne în straturi succesive între 15 si 30 cm cu compactarea
adecvatǎ pânǎ se obţine o deformare de max. 3 cm sub roata compactorului, dupǎ care se va
verificǎ gradul de compactare.

 Gradul de compactare realizat efectiv pe toata lungimea pernei
 Rezultatele testelor cu placa statica
P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
19 / 75
 Cota, fixarea si pozitionara materialelor geosintetice( geotextil si geogrila)
 Gradul de compactare realizat efectiv pe toata lungimea stratului anticapilar

3.6.2 Controlul calităţii agregatelor înainte de realizarea umpluturilor compactate

Controlul calităţii se face de către antreprenor prin laboratorul sau în conformitate cu prevederile
cuprinse în tabelul urmator.
FRECVENŢA MINIMĂ
ACŢIUNEA,PROCEDEUL DE
Nr. VERIFICARE SAU CARACTERISTICI
crt. CARE SE VERIFICĂ La aprovizionare La locul de punere în opera
Examinarea datelor înscrise în certificatul

1 La fiecare aprovizionat
de calitate sau certificatul de garanţie -
Corpuri straine :
-argila bucaţi În cazul în care se Ori de câte ori apar factori de
2
-argila aderentă observă prezenţa lor impurificare
-conţinut de carbune
O probă la max 500 m3

3 Granulozitatea sorturilor pentru fiecare sort şi
fiecare sursă -

Aspectul şi forma granulelor pentru piatra
4 pentru fiecare sort si
spartă
fiecare sursă -

5 Echivalentul de nisip
pentru fiecare sursă
-
O probă pe schimb şi sort şi
ori de câte ori se observă o
6 Umiditate
schimbare cauzată de cond.
- meteorlogiceogice.
Rezistenţă la sfărâmare prin O probă la max 500 m3

7 compresiune pe piatra spartă în stare pentru fiecare sort de
saturată la presiune normală piatră spartă şi sursă
-
3
O probă la max 500 m
8 Uzura cu maşina tip Los Angeles pentru fiecare sort şi
fiecare sursă -

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
20 / 75
3.6.3 Verificarea calităţii lucrărilor
Faza Verificare Frecventa verificari Tolerante
admisibile
-cota şi natura trasare in plan ± 25
Decapare pământ
terenului de fundare cm -cota de
vegetal
fundare ± 10 cm
-cota şi natura trasare in plan ± 25
Excavatie suplimentara
terenului de fundare cm -cota de
la cote proiect
fundare ± 10 cm
minim 3 probe la o suprafată de
2.000 m2 de strat pentru fiecare
strat elementar prevazute a se
Perna din material local Granulometrie
compacta.
STAS 1913/5-85

Clasificarea strat elementar prevazute a se
Perna din material local
pamantului compacta.
SR EN ISO 14688-2:05

Perna din material local Limite de plasticitate compacta.
STAS 7107/1-76 si STAS 7107/3-
74

Perna din material local Umflare libera
compacta.
STAS 1913/12-88

Umiditate la strat elementar prevazute a se
Perna din material local
compactare compacta.
STAS 1913/1-82

Continut de materii
Perna din material local organice si saruri
compacta.
solubile
STAS 1913/4-86

Prametrii rezistentei 5.000 m2 de strat pentru fiecare
Perna din material local la forfecare si strat elementar prevazute a se
permeabilitatea compacta.

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
21 / 75
Faza Verificare Frecventa verificari Tolerante
admisibile
Gradul de - 4% de la gradul
compactare conform de compactare
STAS 2914:84 pentru max. 10%
Hrambleu ≤ 2 m – din numarul
Verificare grad de 2.000 m2 de strat pentru fiecare
Proctor normal = punctelor verificate
compactare strat elementar prevazute a se
97%; - umiditate optimă
perna din material local compacta.
Hrambleu >2 m - de compactare ± 1
Proctor normal = %
92%; .
Din 10 incercari se
Incercarea cu placa
Verificare capacitate accepta Ev2<
statica conform AND minim 3 probe la o suprafată de
portanta perna din 45MPa doar pentru
530:2012 2.000 m2 de strat
material local o singura valoare,
Ev2 ≥ 45 MPa
valoare > 40 MPa
Poziţionarea şi fixarea, - întindere, fixare si -poziţionare în
geogrilelor si a prindere plan orizontal ± 20
geotextilului cm
-poziţionare în
plan vertical ± 5
cm
Verificare grad de Gradul de minim 3 probe la o suprafată de - 4% de la gradul
compactare strat compactare conform 2.000 m2 de strat de compactare
anticapilar STAS 2914:84 pentru max. 10%
In corpul rambelului din numarul
la adancimea h sub punctelor verificate.
partea inferioara a - umiditate optimă
strtului de forma: de compactare ± 1
0.5<h≤ 2 m –Proctor %
normal = 100%;
h>2 m - Proctor
normal = 95%;

suplimentare;

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
22 / 75
4. BLOCAJ DIN PIATRA SI ARMARE CU GEOGRILE/STRAT ANTICAPILAR - SOLUTIA 6 SI
10

Prezentul Caiet de Sarcini se aplica la executia si verificarea calitatii imbunatatirii terenului slab de
fundare prin executia imbunatatiri terenului de fundare si anume, blocaj de piatra si armarea
rambleului cu geogrile. Compactarea blocajului din piatra se poate face cu vibrocilindrul compactor
de mare capacitate. Caietul de sarcini, cuprinde conditiile tehnice care trebuie indeplinite pe
parcursul executiei lucrarilor, precum si controlul de calitate si criteriile de receptie a lucrarilor.
Procedeul se aplica pentru consolidarea terenurilor slabe de fundare prin impanarea acestora cu
piatra bruta, bolovani de rau, beton concasat etc..
Imbunatatirea terenurilor slabe de fundare prin impanare cu piatra bruta sau alte materiale locale
adecvate se realizeaza prin:
crearea unei zone de teren de fundare imbunatatit, constituit din piatra bruta, bolovani de rau,
beton concasat, cu impanarea materialelor de aport prin compactarea cu vibrocompactoare;
efectul de indesare laterala si in adancime a terenului (de modificare a porozitatii) ca urmare
a inglobarii prin compactarea cu vibrocompactoare al materialului de aport.
Armarea rableurilor cu geogrile este realizata dintr-un strat din balast învelit în material geotextil, strat
4.2 MATERIALE
4.2.1 Blocaj din piatra

Materialele utilizate pentru realizarea blocajului din piatra pot fi: piatra bruta, bolovani de rau, refuz
de ciur, beton concasat.
Verificarea calitatii materialului pentru realizarea blocajului se va face prin prelevarea de probe (o
proba la 1000m 3 ), pentru care se determina:
Dimensiunea agregatelor cuprinsa intre 150 mm - 400 mm
Forma agregatelor sa fie cat mai egala pe cele trei directii
Uzura Los Angeles (LA) - max. 50%
4.2.2 Balast
Sort 0-63

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
23 / 75
-sub 0.02mm 3
-sub 0.2mm 4....10
-0.....8mm 30....45
-25....63mm 30....45
Granulozitate
13242+A1
30
(LA) % max.
4.2.3 Geotextil
Permeabilitatea geotextilului va fi de: max.2x10-4 m/sec.
min.10kN/m.
4.2.4 Geogrile
Geogrilele vor fi inerte, insensibile la soluţiile oxidante şi solvente la săruri, acizi, baze, etc. şi

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
24 / 75
nr. 1228/03.09.2002;
Geogrila tip 1:
Geogrila tip 2:

altor suprasarcini.
4.2.6 Aprovizionarea si depozitarea materialelor

Piatra bruta, bolovani de rau, betonul concasat se vor depozita pe platforme amenajate, avand pante
si rigole de evacuare a apelor.
4.3 UTILAJE
Impanarea blocajului din piatra se poate face si cu ajutorul cilindriilor vibrocompactori de mare
capacitate (min. 20 tone).

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
25 / 75
Compactarea cu vibrocompactoare se va aplica doar pe sectoarele unde nu exista constructii sau
instalatii existente adiacente zonei de lucru, la distanta mai mica de 20 m fata de marginea zonei de
lucru.
Pentru realizarea armarii rambleului se vor folosi utilaje adecvate pentru excavare, transport,
amestecare, aşternere şi compactare, pentru a se întruni cerinţele privind capacitatea, eficienţa,
durata de serviciu şi performanţele tehnice.
granulare.

in cazul in care terenul de la nivelul platformei sapaturii generale prezinta caracteristici
mecanice reduse, se va amenaja o cale de deplasare a utilajelor prin asternerea unui strat de
balast, refuz de ciur, piatra sparta in grosime de 30 - 40cm;
aprovizionarea cu materiale locale (piatra bruta, bolovani de rau, beton concasat) se va face
functie de cantitatea necesara, pentru efectuarea imbunatatirii terenului;
cantitatea de material aprovizionat se va estima la fata locului functie de etapa de lucru din
cadrul operatiunii de impanare a materialelor locale.

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
26 / 75
calitate a stratului anticapilar, dacă grosimea prevăzută în proiect se poate executa într-un singur
strat sau două, reglarea utilajelor de răspândire pentru realizarea grosimii respective şi o suprafaţare
corectă.
În cazul în care cerintele minime de calitate nu pot fi obţinut, executantul va trebui să realizeze o
folosit.
 Pentru blocaj din piatra bruta
alegerea tipului de utilaj pentru realizarea blocajului (compactare cu cilindrul vibrocompactor
de mare capacitate);
capacitate vibrocompactor;
numarul de treceri;
restul lucrărilor.
lucrărilor .
4.4.3 Executia platformei de lucru

Imbunatatirea terenului slab de fundare prin impanare cu blocaj de piatra se face pe latimea stabilita
prin proiect.
Platforma de lucru se va realiza din material local in conformitate cu cerintele impuse de tipul
utilajului de compactare, si a utilajelor din circulatia locala de santier.
Platforma de lucru se va executa cu pante de max. 4% pentru colectarea si dirijarea apelor din
precipitatii catre emisari. Panta platformei de lucru se va corela si in functie de cerintele optime de
lucru ale utilajului de compactare.
4.4.4 Executia compactarii cu cilindrul vibro compactor

Pentru executia imbunatatirii de adancime cu cilindrul vibrocompactor constructorul va executa
urmatoarele etape:
trasarea incintei ce urmeaza a fi imbunatatita prin blocaj de piatra compactata cu cilindrul
vibrocompactor;
executia sapaturii terenului necorespunzator pentru realizarea platformei de lucru;
asternerea primului strat de material de aport in grosime medie de 30 - 40cm;
realizarea compactarii prin treceri succesive prin indesarea materialului de aport si refularea
laterala a terenului slab de fundare;
P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
27 / 75
Dupa inglobarea primului strat de aport in terenul de fundare se repeta operatiunea prin
asternerea urmatoarelor straturi de material de aport in grosime de 30 - 40 cm si
compactarea succesiva a fiecarui strat pana la refuz.

brazdatǎ.
Intoarcerea geotextilului la partea superioara a statului anticapilar se va realiza conform planselor de
detaliu prezentate in proiect.


Echipamentul mecanic nu va avea acces direct pe geotextil. Balastul va fi pus în operǎ pe geotextil
printr-o succesiune de operaţii, începând cu mijlocul, continuând cu aşternerea înspre margini.

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
28 / 75
 Gradul de compactare realizat efectiv pe toata lungimea blocajului din piatra
 Rezultatele testelor cu placa statica pe toata lungimea stratului anticapilar


FRECVENŢA MINIMĂ

Corpuri straine :
2

fiecare sursă -

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
29 / 75
FRECVENŢA MINIMĂ

spartă
fiecare sursă -

-
6 Umiditate
- meteorlogice.

-
3
fiecare sursă -

de fundare
Excavatie suplimentara trasare in plan ± 25 cm -
de fundare
la cote proiect cota de fundare ± 10 cm
Verificarea compactarii
Lucrarea blocaj de piatra
se va realiza prin
asternere de straturi
succesive cu Pe toata suprafata grosime blocaj din piatra
Blocaj din piatra compactarea adecvata blocajului din piatra ± 15 cm
pana se obtine o
deformare de maxim 3
cm sub roata
compactorului
Poziţionarea şi fixarea, - întindere, fixare si Pe toata suprafata -poziţionare în plan

geogrilelor si a prindere orizontal ± 20 cm
geotextilului -poziţionare în plan
vertical ± 5 cm
Verificare grad de Gradul de compactare minim 3 probe la o - 4% de la gradul de
compactare conform STAS 2914:84 suprafată de 2.000 m2 de compactare pentru max.
P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
30 / 75
10% din numarul
strat pentru fiecare strat punctelor verificate
normal = 100%;
elementar prevazute a - umiditate optimă de
Strat anticapilar Hrambleu >2 m - Proctor
se compacta. compactare ± 1 %
normal = 95%;
.
Din 10 incercari se
Incercarea cu placa
minim 3 probe la o accepta Ev2< 45MPa
Verificare capacitate statica conform AND
suprafată de 2.000 m2 de doar pentru o singura
portanta strat anticapilar 530:2012
strat valoare, valoare > 40
Ev2 ≥ 45 MPa
MPa

suplimentare;
5. COLOANE DIN MATERIAL GRANULAR SI ARMARE CU GEOGRILE - SOLUTIA 7 -

Prezentul Caiet de Sarcini se aplica la executia solutiei 7 si anume coloanelor de indesare din
pamanturi necoezive necesare a fi executate sub ampriza drumului pentru imbunatatirea in
adancime a terenului de fundare si armarea rambleului cu geogrile
Caietul de sarcini cuprinde conditiile tehnice care trebuie indeplinite pe parcursul executiei lucrarilor,
precum si controlul de calitate si criteriile de receptie a lucrarilor.
Armarea rableurilor cu geogrile este realizata dintr-un strat din balast învelit în material geotextil, strat
5.2 MATERIALE

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
31 / 75
5.2.1 Material granular
Pentru realizarea coloanele de indesare se vor utiliza pamanturi necoezive cu respectarea
cerinţelelor din SR EN 13242+A1.
Pamantul necoeziv trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici:
să fie suficient de dur şi inert din punct de vedere chimic pentru a rămâne stabil pe durata
execuţiei coloanelor şi pe durata de lucru următoare, în condiţiile existente ale terenului de
fundare şi ale apei subterane;
să fie lipsit de impurităţi (fragmente de argila, lemn, cărbune, etc.);
granulometria materialului trebuie să fie corespunzătoare pentru compactare, pentru a forma
o coloană compactă, împănată total în terenul care o înconjoară şi în conformitate cu alte
cerinţe, cum ar fi drenajul;
materialele trebuie să fie compatibile cu echipamentul folosit şi să circule liber prin
instalaţiile de alimentare pe jos şi prin circulaţie la partea superioară, fără să apară efectul de
boltă care poate să blocheze aceste sisteme.
Granulometria tipică folosită pentru diferitele metode prin vibrare de adâncime este
prezentată în tabelul de mai jos:
Metoda Granulometrie în mm
Metoda uscată de alimentare pe sus 40 … 75
Metoda umedă 25 … 75
Metoda uscată de alimentare pe jos 8 … 50
5.2.2 Balast
Sort 0-63
-sub 0.02mm 3
-sub 0.2mm 4....10
-0.....8mm 30....45
-25....63mm 30....45
Granulozitate
13242+A1
30
(LA) % max.
P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
32 / 75
5.2.3 Geotextil
Permeabilitatea geotextilului va fi de: min.2x10-4 m/sec.
10kN/m min.
5.2.4 Geogrile
Geogrilele vor fi inerte, insensibile la soluţiile oxidante şi solvente de săruri, acizi, baze, etc. şi
nr. 1228/03.09.2002;
Geogrila tip 1:

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
33 / 75
Geogrila tip 2:

altor suprasarcini.
5.2.6 Aprovizionarea si depozitarea materialelor

Balastul si materialul granular se vor depozita pe platforme amenajate, avand pante si rigole de
evacuare a apelor.
5.3 UTILAJE
Pentru executia coloanelor din material granular sunt recomandate utilajele de realizare fara
dislocuire de material, care au diametrul de 600 mm si lungimea mai mare de 10m.
Pentru realizarea armarii rambleului se vor folosi utilaje adecvate pentru excavare, transport,
amestecare, aşternere şi compactare, pentru a se întruni cerinţele privind capacitatea, eficienţa,
durata de serviciu şi performanţele tehnice.
a preveni acumularea de pământ între picioarele de compactare. Se pot utiliza mai mulţi cilindriii
vor utiliza cilindriii compactori pivotanţi fată de cadrul principal, astfel încât să permită adaptarea

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
34 / 75
granulare.

realizarea tronsonului experimental.

corectă.
folosit.
 Pentru coloanele de proba
forma reţelei (triunghiulară sau rectangulară) de dispunere a coloanelor;
distanţa dintre coloane;
tipul materialului de umplutură din coloane;
verificarea capacităţii portante a terenului după realizarea coloanelor vibrate;
restul lucrărilor.
lucrărilor.

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
35 / 75
5.4.3 Executia coloanelor de indesare din material granular
Executia coloanelor de indesare din material granular se vor realiza in conformitate cu precizarile C
29 – 1985 si SR EN 12699-2004.
Pentru executia coloanelor de indesare din material granular constructorul va executa urmatoarele
etape:
Trasarea suprafetei ce urmeaza a fi compactata cu coloane din material granular;
Trasarea retelei de distributie a coloanelor;
Calarea utilajului verificandu-se orizontalitatea pe directie longitudinala si transversala cat si
verticalitatea dispozitivului de realizare a coloanelor;
Tipul de coloane va fi in functie de tipul de utilaj aflat in dotarea constructorului care sa asigure
executia acestora fara dislocuire de material si adancimea prevazuta in proiect.

brazdatǎ.
Intoarcerea geotextilului la partea superioara a statului anticapilar se va realiza conform proiectului;


Echipamentul mecanic nu va avea acces direct pe geotextil. Balastul va fi puse în operǎ pe geotextil

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
36 / 75

Proces verbal de verificare a naturii terenului de fundare, daca e conform specificatiilor
geotehnice din proiect;
Borderou pentru recoltarea probelor, impreuna cu toate incercarile efectuate, prevind
materialul de aport.
 gradul de compactare realizat efectiv pe capul coloanelor din material granular;
 gradul de compactare realizat intre coloane;
 Rezultatele testelor cu placa statica;
 cantitatea de material utilizat pentru realizarea fiecarei coloane;



P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
37 / 75
FRECVENŢA MINIMĂ

Corpuri straine :
2
fiecare sursă -

spartă
fiecare sursă -

-
6 Umiditate
- meteorlogice.
-
3
fiecare sursă -

de fundare
- max. ± 150 mm de la
amplasarea în plan
Coloane din material poate fi acceptată.
granular - Vibratorul de adâncime
nu trebuie să devieze de
la poziţia verticală cu mai
mult de 1/20

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
38 / 75
Verificare grad de suprafată de 2.000 m2 de 10% din numarul
normal = 100%;
- Coloane din material elementar prevazute a - umiditate optimă de
Hrambleu >2 m - Proctor
granular se compacta. compactare ± 1 %
normal = 95%;
.
Din 10 incercari se
Verificare capacitate Incercarea cu placa
minim 3 probe la o accepta Ev2< 45MPa
portanta statica conform AND
suprafată de 2.000 m2 de doar pentru o singura
-Coloane din material 530:2012
strat valoare, valoare > 40
granular Ev2 ≥ 45 MPa
MPa
Poziţionarea şi fixarea, - întindere, fixare si Pe toata suprafta -poziţionare în plan
geogrilelor si a prindere orizontal ± 20 cm
geotextilului -poziţionare în plan
vertical ± 5 cm
Verificare grad de Gradul de compactare minim 3 probe la o - 4% de la gradul de
compactare strat conform STAS 2914:84 suprafată de 2.000 m2 de compactare pentru max.
anticapilar In corpul rambelului la strat 10% din numarul
adancimea h sub partea punctelor verificate.
inferioara a stratului de - umiditate optimă de
forma: compactare ± 1 %
0.5<h≤ 2 m –Proctor
normal = 100%;
h>2 m - Proctor normal =
95%;

Neatingerea gradului de compactare si a capacitatii portante pe capul coloanelor si intre coloane,
caz in care pentru remediere se vor executa alte coloane in apropiere, la parametrii din proiect.
suplimentare;
6. STRAT ANTICAPILAR - SOLUTIA 8 -

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
39 / 75
Prezentul Caiet de Sarcini se aplică la execuţia stratului anticapilar. Caietul de sarcini cuprinde
condiţiile tehnice care trebuie îndeplinite pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi controlul de
calitate şi criteriile de recepţie a lucrărilor.
Stratul anticapilar reprezintǎ o imbunatatire de suprafata a terenului de fundare, fiind realizat dintr-un
strat din balast învelit în material geotextil fiind amplasat la baza rambleului.
Prin intermediul acestui strat se asigura o mai buna repartitie a presiunilor exercitate de catre
rambleul drumului la terenul de fundare, totodata este realizat si un strat intermediar anticapilar intre
pamanturile coezive din terenul de fundare si materialul coeziv din corpul rambleului.
6.2 MATERIALE
6.2.1 Balast
Sort 0-63
-sub 0.02mm 3
-sub 0.2mm 4....10
-0.....8mm 30....45
-25....63mm 30....45
Granulozitate
13242+A1
30
(LA) % max.
6.2.2 Geotextil

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
40 / 75
10kN/m min.

altor suprasarcini.
6.3 UTILAJE
granulare.

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
41 / 75
Înainte de începerea execuţiei lucrărilor, executantul trebuie să desemneze un responsabil cu
execuţia lucrărilor şi să întocmească procedurile specifice de verificare, control şi acceptare.
Antreprenorul va executa lucrările pregătitoare:
verificarea existenţei şi poziţiei eventualelor utilităţi în ampriza sau în vecinătatea acesteia; se
vor lua toate măsurile pentru executarea lucrărilor în siguranţă;
trasarea lucrărilor;
asigurarea scurgerii apei de pe amplasament;
nivelarea şi compactarea fundaţiei statului anticapilar pe care se aşeaza primul rând de
geogrilă, pentru asigurarea unei suprafeţe cât mai netede.
se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele necesare punerii în operă a balastului .
în cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua măsuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcţie de sursa folosită şi care
vor fi consemnate în registrul de laborator.
6.4.2 Realizare tronson experimental

Înainte de începerea lucrărilor executantul este obligat să efectueze experimentarea executării
lucrarii de strat anticapilar.
În toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de probă în lungime de minimum 30 m şi
corectă.
folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume :
restul lucrărilor.
lucrărilor .

brazdatǎ.
P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
42 / 75

Cerintele minime de calitate la nivelul superior al statului anticapilar sunt urmatoarele:
a) Gradul de compactare conform STAS 2914:84, si anume: pentru inaltimea rambleului mai
mica sau egala cu 2.00 m gradul de compactre Proctor Normal va fi de 100%, iar pentru inaltimea
rambleului mai mare de 2.00 m va fi de 95%;
b) Modulul de deformatie liniara (AND 530:2012) la nivelul superior al stratului anticapilar : Ev2
minim 45 MPa cu placa statica

experimentata.
Proces verbal de verificare a naturii terenului pe care se aseaza salteaua, daca e conform
P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
43 / 75
Gradul de compactare realizat efectiv pe toata lungimea lucrarii
Rezultatele incercarilor cu placa statica
6.6 CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR



Decapare şi -cota şi natura terenului de trasare in plan ± 25 cm -cota
îndepărtare fundare de fundare ± 10 cm
pământ
vegetal
Poziţionarea - întindere, fixare si prindere -poziţionare în plan
şi fixarea orizontal ± 20 cm
geotextilului -poziţionare în plan vertical
± 5 cm
Verificare Gradul de compactare minim 3 probe la o suprafată - 4% de la gradul de
grad de conform STAS 2914:84 de 2.000 m2 de strat compactare pentru max.
compactare Hrambleu ≤ 2 m –Proctor 10% din numarul punctelor
normal = 100%; verificate.
Hrambleu >2 m - Proctor -umiditate optimă de
normal = 95%; compactare ± 1 %
Verificare Incercarea cu placa statica minim 3 probe la o suprafată Din 10 incercari se accepta
capacitate conform AND 530:2012 de 2.000 m2 de strat Ev2< 45MPa doar pentru o
portanta Ev2 ≥ 45 MPa singura valoare, valoare >
40 MPa

FRECVENŢA MINIMĂ
Nr.
crt. VERIFICARE SAU CARACTERISTICI La locul de punere în
La aprovizionare
CARE SE VERIFICĂ opera

2 Corpuri straine : În cazul în care se observă Ori de câte ori apar factori
-argila bucaţi prezenţa lor de impurificare
P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
44 / 75
FRECVENŢA MINIMĂ
Nr.
crt. VERIFICARE SAU CARACTERISTICI La locul de punere în
La aprovizionare
CARE SE VERIFICĂ opera
-argila aderentă

fiecare sursă -

spartă
fiecare sursă -

-
O probă pe schimb şi sort
şi ori de câte ori se
6 Umiditate observă o schimbare
cauzată de cond.
- meteorlogice.
Rezistenţă la sfărâmare prin compresiune O probă la max 500 m3

7 pe piatra spartă în stare saturată la pentru fiecare sort de
presiune normală piatră spartă şi sursă

fiecare sursă

suplimentare;
evaluarea consecinţelor posibile pe termen scurt sau mai lung

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
45 / 75
7. ARMAREA RAMBLEURILOR CU GEOGRILE - SOLUTIA 9 -

Prezentul Caiet de Sarcini se aplică la execuţia armari rambleurilor cu geogrile.
Caietul de sarcini cuprinde condiţiile tehnice care trebuie îndeplinite pe parcursul execuţiei lucrărilor,
precum şi controlul de calitate şi criteriile de recepţie a lucrărilor.
Armarea rableurilor cu geogrile reprezintǎ o imbunatatire de suprafata a terenului de fundare, fiind
realizata dintr-un strat din balast învelit în material geotextil, strat in care se regasete si geogrila si
care este amplasat la baza rambleului.
Prin intermediul acestui strat se asigura o mai buna repartitie a presiunilor exercitate de catre
rambleul drumului la terenul de fundare, totodata este realizat si un strat intermediar anticapilar intre
pamanturile coezive din terenul de fundare si materialul coeziv din corpul rambleului.
7.2 MATERIALE
7.2.1 Balast
Sort 0-63
-sub 0.02mm 3
-sub 0.2mm 4....10
-0.....8mm 30....45
-25....63mm 30....45
Granulozitate
13242+A1
30
(LA) % max.
D DPod Suspendat
E T peste
O SDunareP in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
46 / 75
7.2.2 Geotextil
10kN/m min.
7.2.3 Geogrile
nr. 1228/03.09.2002;
Geogrila tip 1:
Geogrila tip 2:
P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
47 / 75

altor suprasarcini.
7.3 UTILAJE
granulare.

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
48 / 75
nivelarea şi compactarea fundaţiei statului anticapilar pe care se aşeaza primul rând de
vor fi consemnate în registrul de laborator.

Înainte de începerea lucrărilor executantul este obligat să efectueze experimentarea executării
lucrarii de strat anticapilar.
corectă.
folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume :
restul lucrărilor.
lucrărilor .


P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
49 / 75
brazdatǎ.


Cerintele minime de calitate la nivelul superior al statului anticapilar sunt urmatoarele:
a) Gradul de compactare conform STAS 2914:84, si anume: pentru inaltimea rambleului mai
mica sau egala cu 2.00 m gradul de compactre Proctor Normal va fi de 100%, iar pentru inaltimea
rambleului mai mare de 2.00 m va fi de 95%;
b) Modulul de deformatie liniara (AND 530:2012) la nivelul superior al stratului anticapilar : Ev2
minim 45 MPa cu placa statica

experimentata.
D DPod Suspendat
E T peste O SDunareP in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
50 / 75
Proces verbal de verificare a naturii terenului pe care se aseaza salteaua, daca e conform
Gradul de compactare realizat efectiv pe toata lungimea lucrarii
Rezultatele incercarilor cu placa statica


Decapare şi -cota şi natura terenului de trasare in plan ± 25 cm -cota

îndepărtare fundare de fundare ± 10 cm
pământ
vegetal
Poziţionarea - întindere, fixare si prindere -poziţionare în plan
şi fixarea, orizontal ± 20 cm
geogrilelor si -poziţionare în plan vertical
a geotextilului ± 5 cm
compactare Hrambleu ≤ 2 m –Proctor 10% din numarul punctelor
normal = 100%; verificate.
Hrambleu >2 m - Proctor - umiditate optimă de
normal = 95%; compactare ± 1 %
portanta Ev2 ≥ 45 MPa singura valoare, valoare >
40 MPa

D DPod Suspendat
E T peste O SDunare P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
51 / 75
FRECVENŢA MINIMĂ

Corpuri straine :
2
fiecare sursă -
3
spartă
fiecare sursă -
-
6 Umiditate
- meteorlogice.
-
fiecare sursă -

suplimentare;
8. ZIDURI DE SPRIJIN DIN BETON ARMAT – SOLUTIA 14 -

P S B T C SProiectareP Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
52 / 75
Prezentul Caiet de Sarcini se aplică zidurilor de sprijin din beton armat cu fundare directă.
El cuprinde condiţiile tehnice şi de calitate pe care trebuie să le îndeplinească materialele, controlul
de calitate al lucrărilor şi criteriile de recepţie a lucrărilor.
Zidurile de sprijin din beton cu fundare directă sunt prevăzute pentru sprijinirea corpului drumului
sau a taluzurilor adiacente acestuia, acolo unde nu se pot executa taluzuri.
Constructorul are obligaţia de a întocmi procedura de execuţie în conformitate cu planşele de
execuţie, cu caietul de sarcini, normativele, instrucţiunile şi standardele nominalizate în acest caiet
de sarcini, cu detalierea modului de execuţie şi a documentelor de recepţie. Procedura de execuţie
va fi înaintată Consultantului lucrării spre aprobare înainte de începerea lucrării.
Toate materialele care intră în lucrările permanente vor fi supuse aprobării Consultantului. Înainte
de aprovizionare, Contractorul va supune aprobării Consultantului sursele / furnizorii acestor
materiale
8.2 MATERIALE
8.2.1 Apa
Poate să provină din reţeaua publică sau dintr-o altă sursă, dar în acest caz trebuie sa indeplinească
condiţiile din SR EN 1008. În cazul în care apa provine din altă sursă, verificarea se va face de către
un laborator de specialitate în conformitate cu precizările din respectivul standard.
În timpul utilizării pe şantier se va evita ca apa să se polueze cu detergenţi, materii organice, uleiuri
vegetale, argile etc.
8.2.2 Cimentul
Caracteristici
Cimentul utilizat este CEM I; CEM II A-S; CEM II B-S; CEM II H-S; CEM II A-LL; CEM II A-M
în conformitate cu CP 012/1, Tabel F.3.1 şi Tabel F.3.2.
Controlul calităţii cimentului
Caracteristicile cimenturilor vor fi verificate în conformitate cu: SR EN 197-1, SR EN 196-1÷SR
CEN/TR 196-4, SR EN 196-6, SR EN 196-8.
Controlul calităţii cimentului se va face:
la aprovizionare: prin verificarea certificatului de calitate / garanţie emis de producător sau de
baza de livrare;
înainte de utilizare, de către un laborator autorizat.
Livrarea cimentului
În cazul în care utilizatorul procură cimentul de la un depozit (bază de livrare) livrarea
cimentului va fi insoţită de o declaraţie de conformitate, în care se va menţiona:
 tipul de ciment şi fabrica producătoare;
 data sosirii în depozit;
 termenul de expirare;
 nr. certificatului de calitate eliberat de producător;
 nr. buletinului de analiză a calităţii cimentului efectuată de un laborator autorizat.
Depozitarea cimentului
Depozitarea cimentului se poate face:
 în vrac, în celule tip siloz în care nu au mai fost depozitate alte materiale;
 ambalat în saci, în încăperi închise, aşezaţi în stive pe scânduri dispuse cu
interspaţii pentru a asigura circulaţia aerului.
P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
53 / 75
Cimentul trebuie folosit înainte de termenul de expirare.
8.2.3 Agregate naturale pentru beton

Agregatele naturale folosite pentru prepararea betonului şi a umpluturii din dren trebuie să
corespundă calitativ cu prevederile SR EN 12620+A1, CP 012/1.
Staţiile de producere a agregatelor vor funcţiona numai pe bază de atestat eliberat de o
comisie internă în prezenţa unui reprezentant desemnat de ISC ( conform CP 012/1).
Controlul calităţii agregatelor
În cazul procurării ca atare a agregatelor, acestea vor fi achiziţionate de la staţii de producere
autorizate.
Controlul calităţii agregatelor se va face la fiecare lot aprovizionat, conform prevederilor din CP
012/1, iar metodele de verificare vor ţine cont de SR EN 12620+A1.
Laboratorul şantierului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel:
într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la furnizor;
într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate în
laborator.
Manipularea şi stocarea in situ
Aceste operaţiuni se vor face în conformitate cu SR EN 12620 +A1.
Se vor depozita pe platforme betonate, având pante şi rigole de evacuare a apelor. Pentru
depozitarea diferitelor sorturi se vor amenaja compartimente cu înălţimea corespunzătoare în
vederea evitării amestecării sorturilor.
Nu se admite depozitarea direct pe pământ sau pe platforme balastate.
Transportul agregatelor
Transportul agregatelor va fi în conformitate cu SR EN 12620 +A1.
Agregatele vor fi expediate cu mijloace de transport curate şi bine închise. Fiecare transport va fi
însoţit de foaia de expediţie în care se vor arăta: numărul şi data eliberării foii, marca de fabrică
(balastiera), destinatarul, felul şi sortul agregatelor, cantitatea livrată, numărul certificatului de
calitate.
8.2.4 Betonul
Cerinţele de bază pe care trebuie să le îndeplinească betoanele vor fi conform CP 012/1. După
modul de expunere al construcţiilor prevăzute în documentaţie în funcţie de condiţiile de mediu, se
stabileşte clasa de expunere (tabel 1 – CP 012/1).
Clasa de expunere, clasa de beton şi valorile limită recomandate pentru compoziţia şi proprietăţile
betonului sunt specificate în planşele din proiect.
Betonul proaspăt
Cerinţele pentru betonul proaspăt trebuie să corespundă specificaţiilor cap. 4.2 – Beton proaspăt şi
cap. 5.4 – Cerinţe pentru betonul proaspăt - din CP 012/1.
Compoziţia betoanelor
Compoziţia betoanelor este definită de proporţia în volume a diverselor categorii de agregate uscate,
greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat şi volumul apei. Cantităţile necesare
pe fiecare component al betonului vor fi determinate înainte de a începe prepararea acestuia de
catre Antreprenor.
Determinările caracteristicilor fizice ale betonului proaspăt precum şi limitele admisibile ale valorilor
acestora vor respecta precizările din tabelul de mai jos:
P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
54 / 75
Valoarea
Caracteristici Conform standard
admisibila
Consistenţa:
SR EN 12350-2
- prin metoda tasării
SR EN 12350-3
- prin timpul Vebe
Conform cu CP
Grad de compactare SR EN 12350-4
012/1
Răspândirea betonului SR EN 12350-5
Densitate SR EN 12350-6
Conţinutul de aer oclus (% vol.) SR EN 12350-7
Prepararea şi transportul betonului
Precizările privind aceste operaţii vor fi în conformitate cu CP 012/1.
Controlul producţiei betonului
Toate betoanele trebuie supuse controlului de producţie, sub responsabilitatea producătorului.
Controlul producţiei cuprinde toate măsurile necesare pentru menţinerea betonului în conformitate
cu condiţiile specificate în proiect. Controlul producţiei betonului se realizează în conformitate cu
CP 012/1, cap. 9 “Controlul producţiei”.
Betonul întărit
Betoanele prevăzute în proiect vor fi grele având densitatea aparentă a betonului întărit la 28 de
zile, cuprinsă între 2201-2500 kg/m3.
Clasa betonului
Clasa betonului este definită pe baza rezistenţei caracteristice fck cil (fck cub), care este rezistenţa la
compresiune în N/mm2 determinată pe cilindrii de 150/300 mm, conform SR EN 12390-3 (sau pe
cuburi cu latura de 150 mm) la vârsta de 28zile, sub ale carei valori se pot situa statistic cel mult 5%
din rezultate.
Definirea clasei de beton are în vedere păstrarea epruvetelor conform SREN 12390-2. Controlul
calităţii lucrărilor de betoane turnate pe şantier, se va realiza conform SREN 12390-6 şi SREN
12390-1.
Clasele de expunere
Cerinţele de bază pe care trebuie să le îndeplinească betoanele vor fi conform cu CP 012/1. După
modul de expunere al construcţiilor prevăzute în documentaţie în funcţie de condiţiile de mediu, se
stabileşte clasa de expunere (tabel 1 – SR 13510).
Clasa de expunere, clasa de beton şi valorile limită recomandate pentru compoziţia şi proprietăţile
betonului sunt specificate în planşele din proiect, şi se stabilesc în funcţie de clasa de expunere la
acţiunea mediului înconjurător, în conformitate cu CP 012/1 cap. 4, tab. 1 – clase de expunere.
8.2.5 Oţel beton

Oţelul beton folosit va fi de tipul OB37, PC52 şi BST500S clasa C de ductilitate trebuind să
respecte STAS 438/1/A91/C91 şi SR EN 1992-1-1/NB.
Confecţionarea şi montarea barelor se va face în strictă conformitate cu prevederile proiectului.
La livrare, oţelul beton trebuie sa fie însoţit de certificatul de calitate emis de producător. Controlul
oţelului beton va consta din:
P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
55 / 75
verificarea dimensiunilor secţiunii, greutatea netă;
examinarea aspectului;
marca produsului, tipul armăturii, semnul Controlului de Calitate;
verificarea îndoirii la rece;
verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenţa la rupere, limita de curgere, alungirea la
rupere).
Depozitarea oţelului pentru armături se va face separat pe tipuri, astfel încât să se asigure condiţii
care să nu producă corodarea armăturii, murdărirea cu pământ sau alte materiale şi să poată fi
identificat uşor fiecare sortiment şi diametru.
8.2.6 Cofraje şi susţineri

Cofrajele se pot confecţiona din lemn sau produse pe bază de lemn, metal sau produse pe bază de
polimeri.
Materialele pentru confecţionarea cofrajelor trebuie să fie conform următoarelor standarde:
bile – manele de răşinoase: STAS 1040;
grinzi – rigle de fag şi răşinoase SR EN 1313-1 şi SR EN 1313-2;
placaj tego de 8 şi 15mm: SR EN 313-1 şi SR EN 314-1;
cuie: STAS 2111.
8.2.7 Aditivi
Aditivii sunt produse chimice care se adaugă în beton în cantităţi mai mici sau egale cu 5%
substanţă faţă de masa cimentului în scopul modificării / îmbunătăţirii calităţii betonului în stare
proaspătă şi / sau întărită.
La folosirea aditivilor se vor respecta prevederile CP 012/1 si SR EN 934-2+A1 pentru frecvenţa
minimă de încercări.
In conformitate cu CP 012/1 si cu SR 13510 cap. 5.1.5, compatibilitatea aditivilor cu cimenturile
utilizate trebuie verificată prin încercări preliminare.
8.2.8 Adaosuri
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adăuga în beton în cantitati de peste 5%
substanţă uscată fată de masa cimentului, în vederea îmbunătăţirii caracteristicilor acestuia sau
pentru a realiza proprietăţi speciale.
La folosirea adaosurilor se vor respecta prevederile CP 012/1 şi ale următoarelor standarde:
SR EN 12878 pentru pigmenţi
SR EN 450-1,2 pentru cenuşi volante
SR EN 13263-1,2+A1 pentru silicea ultrafină
8.2.9 Alte materiale

Geocompozit drenant
Folosit ca dren din spatele zidului de sprijin,si se va verifica conform Normativului NP 075 - „Normativ
pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii” şi va trebui sa aibă următoarele
caracteristici:
rezistenţa la tracţiune: min. 10 KN/m;
coeficient de permeabilitate max .10-4 m/s;
D DPod Suspendat
E T pesteO SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
56 / 75
poansonarea cu CBR >1600 N;
grosime min. 2 mm.
Bitum
Bitumul este folosit sub formă de emulsie pentru realizarea hidroizolaţiei verticale la intradosul
structurilor de sprijin, conform normativului AND 537.
Ţevi PVC
Ţevile din PVC vor trebui să corespundă prevederilor din SR EN ISO 3126.
La executarea barbacanelor la elevaţia sprijinirii se vor utiliza ţevi din PVC tip SN 4 având ø110
mm.
Controlul calităţii se va realiza prin: verificarea existenţei certificatului de calitate, verificarea dupa
aspect (colinearitatea, secţiunea liberă), verificarea dimensiunilor.
8.3 UTILAJE
Utilajele necesare pentru execuţia lucrărilor nu sunt specificate în caietul de sarcini, acestea vor fi
adoptate în funcţie de tehnologia de execuţie a Antreprenorului aprobată de către Consultant.
8.4 EXECUŢIA LUCRĂRILOR
8.4.1 Lucrări pregătitoare

verificarea existenţei şi poziţiei eventualelor utilităţi în ampriza sau în vecinatatea acesteia;
se vor lua toate măsurile pentru executarea lucrărilor în siguranţă;
asigurarea scurgerii apei de pe amplasament.

În mod obişnuit, execuţia unei structuri din beton armat cu fundare directă nu necesită realizarea
unui tronson experimental. Daca condiţii speciale de teren sau/şi de tehnologie, impun realizarea
unui asemenea tronson, atunci se va detalia acest capitol în cadrul caietului special de sarcini al
lucrării respective.
8.4.3 Tehnologie de execuţie

Săpătura
Săpăturile vor fi executate conform planurilor de execuţie. Acestea se vor adânci până la cota
stabilită de catre Consultant în baza Proiectului de execuţie.
Pe cât posibil, săpăturile vor fi executate în uscat. Daca sunt necesare epuismente, acestea cad în
sarcina Antreprenorului în baza caietului de sarcini speciale.
În cazul instabilităţii pereţilor săpaturii, se va realiza sprijinirea acestora pe baza unui proiect sau
unei dispoziţii de şantier.
Pământul rezultat din săpătură va fi încărcat, transportat şi depozitat într-o locaţie stabilită de catre
Consultant.
P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
57 / 75
Când execuţia săpăturilor implică dezvelirea unor reţele subterane existente (apă, gaze, electrice,
etc.) ce rămân în funcţiune, trebuiesc luate măsuri pentru protejarea acestora împotriva deteriorării.
Dacă aceste reţele nu se cunosc şi apar pe parcursul executării săpăturii, se vor opri lucrările şi se
va anunta Consultantul pentru a lua măsurile necesare.
Ultimii 30 cm până la cota de fundare se vor excava înaintea betonării, pentru evitarea degradării
terenului de fundare şi a conturului tălpii fundaţiei.
Cofrarea
Cofrajele şi susţinerile lor trebuie să fie astfel alcatuite încât sa îndeplinească condiţiile din NE
012/2, cap. 7: “Cofraje şi susţineri”:
să asigure obţinerea formei, dimensiunilor şi gradului de finisare prevăzute în proiect pentru
elementele ce urmează a fi executate, respectându-se înscrierea în abaterile admisibile
(pentru lungimea elementelor de cofraj ±15 mm, pentru lăţime ±6 mm, înălţime ±10 mm);
să fie etanşe astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment;
să fie stabile şi rezistente sub acţiunea încărcărilor ce apar în procesul de execuţie.
Înainte de începerea operaţiei de montare a cofrajelor, se vor curaţi şi pregăti suprafeţele care vin în
contact cu betonul ce urmează a se turna şi se va verifica şi corecta poziţia armăturilor.
Pentru a reduce aderenţa între beton şi cofraje acestea se ung cu agenţi de decofrare pe feţele care
vin în contact cu betonul imediat înainte de montare.
Pentru tratarea arhitecturală a feţei văzute a elevaţiei pe cofraje se pot monta elemente de
amprentare conform specificaţiilor din planşele de detalii de execuţie din proiect.
Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii:
trasarea cofrajelor;
asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;
încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor.
Controlul şi recepţia lucrărilor de cofraje
Se vor efectua verificări etapizate astfel:
preliminar, controlându-se lucrările pregătitoare şi elementele sau subansamblurile de cofraj
şi susţineri;
în cursul execuţiei, verificându-se poziţionarea în raport cu trasarea şi modul de fixare al
elementelor;
final, recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor într-un registru de procese verbale.
În cazul cofrajelor care se închid după montarea armăturilor se va redacta un proces verbal comun
pentru cofraje şi armături.
Fasonarea şi montarea armăturilor
Fasonarea armăturilor din oţel beton SR EN 1992-2/NA, se vor face conform planşelor de armare
din proiect.
Aceste operaţii se vor face respectând NE 012/2, cap.8.
Înainte de a se trece la fasonarea armăturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, ţinând
seama de posibilităţile practice de montare şi fixare a barelor, precum şi de aspectele tehnologice de
betonare şi compactare. Dacă se consideră necesar , va face propuneri de modificare, ce vor fi
supuse aprobării Proiectantului.
Fasonarea şi manipularea armăturilor se va face astfel încât să se evite:
deteriorarea mecanică;
P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
58 / 75
ruperi ale sudurilor în carcase şi plase sudate;
contactul cu substanţe care pot afecta proprietăţile de aderenţă între beton şi
armătură sau pot produce coroziunea.
Se vor îndepărta:
impurităţile de pe suprafaţa barelor;
rugina, în special în zonele în care barele urmează a fi înnădite prin sudură.
Dupa îndepărtarea ruginii, reducerea secţiunii barelor nu trebuie sa depăşească abaterile prevăzute
în normele tehnice aferente.
Oţelul beton livrat în colaci trebuie să fie îndreptat cu troliul înainte de fasonare, astfel încât
alungirea maximă sa nu depăşească 1 mm/m.
Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi < -10° C. Barele cu profil periodic cu D>25 mm se
vor fasona la cald.
Înnădirea barelor se face conform prevederilor proiectului. De regulă înnădirea armăturilor se
realizează prin suprapunere fără sudură sau prin sudură obişnuită (electrică prin puncte, cap la cap
prin topire intermediară, manuală cu arc electric prin suprapunere cu eclise).
Turnarea betonului
Turnarea betonului şi tratarea ulterioară a acestuia se va face respectând prevederile din NE 012/2.
Operaţiunea va fi condusă de şeful punctului de lucru sau de înlocuitorul desemnat al acestuia.
Nu sunt admise depăşirea duratei maxime de transport, respectiv modificarea stării de consistenţă a
betonului.
Turnarea betonului trebuie realizată după:
terminarea săpăturii;
recepţia cotei şi naturii terenului de fundare;
montarea şi recepţia cofrajelor;
montarea armăturilor;
montarea barbacanelor.
Începerea betonării se va aproba după verificarea condiţiilor de mai sus, pe baza proceselor verbale
de lucrări ascunse şi/sau de faze determinante.
Betonul în fundaţii se toarnă aderent la pereţii săpăturii.
Betonul trebuie sa fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de straturi
de maximum 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului turnat
anterior.
Se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor de pe poziţiile
prevăzute în proiect.
Compactarea betonului este obligatorie, realizându-se de regulă prin vibrare. Compactarea manuală
(cu vergi, şipci, ciocănirea cofrajelor) se admite numai în situaţii speciale (secţiuni înguste, armături
dese, defecţiunea temporară a vibratorului), cu acceptul Consultantului.
Înălţimea liberă de cădere a betonului nu va fi mai mare de 1,5 m. Rosturile de lucru trebuiesc
evitate, iar în cazul în care nu se poate, acestea vor fi tratate în conformitate cu “Codul de practică
pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat” indicativ NE 012/2.
Decofrarea şi protecţia betonului după turnare

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
59 / 75
Structura din beton armat se poate decofra atunci când betonul a atins o anumită rezistenţă cu
respectarea prevederilor din NE 012/2 şi a Caietului special de sarcini.
În vederea obţinerii tuturor caracteristicilor prevăzute a betonului, suprafeţele betonului trebuie
protejate o anumită perioadă de timp, funcţie de tipul structurii, condiţiile de mediu din momentul
turnării şi condiţiile de expunere din perioada de exploatare.
Protecţia betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil dupa decofrare. Protecţia betonului se
realizează, în principal, împotriva:
uscării premature datorită radiaţiilor solare şi a vântului;
antrenării pastei de ciment datorită apei din intemperii sau apelor curgătoare;
îngheţului.
Măsuri de protecţie pot fi:
menţinerea în cofraje;
acoperirea cu materiale menţinute în stare umedă/uscată;
stropirea cu pelicule de protecţie.
Hidroizolaţia
Se realizează prin stropire în trei straturi cu emulsie de bitum.
Execuţia sistemului de drenaj
În cazul zidurilor de tipul zidurilor de sprijin, drenul zidului se realizează din material geocompozit, în
concordanţă cu detaliile din proiect.
Suprafaţa rigolei drenului se va sclivisi cu mortar de ciment M100, apa drenată fiind evacuată prin
barbacanele racordate la rigola drenului.

Faza Verificare
-poziţia în plan
Săpături -dimensiunile săpăturii
-verificarea terenului de fundare*

-încheierea cofrajelor
Cofraj -dimensiunile interioare ale acestora
-verificarea montarii armăturilor şi barbacanelor
Armătura, barbacane
Betonarea fundatei şi elevatiei - verificarea betoanelor proaspete şi a cuburilor de probă
-panta rigolei drenului
Drenul din spatele zidului
-realizarea drenului
*- se verifica natura şi capacitatea portantă ale terenului de fundare. Orice neconcordanţă observată
între stratificaţia indicată în proiect şi cea reală din şantier, se va semnala reprezentantului
Beneficiarului spre a hotărâ măsurile necesare.
Capacitatea portantă a terenului de fundare determinată prin teste cu instalaţia Lucas trebuie să
îndeplinească condiţia: modulul de deformaţie liniară Ev2 ≥ 45MPa (cf. indicativ AND 530). Se va
efectua o încercare pe locaţie, dar nu mai puţin de una la 300 m de lungime de zid.
D DPod Suspendat
E T peste O SDunareP in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
60 / 75
8.5.2 Toleranţe
Toleranţa reprezinta diferenţa dintre valoarea specificată şi valoarea măsurată.
La dozarea materialelor componente ale betonului (dupa stabilirea reţetei) se admit urmatoarele
abateri în conformitate cu CP012/1 (tab. 21):
agregate ± 3%;
ciment şi apa ± 3%;
adaosuri utilizate în cantitate > 5% din masa cimentului ± 3%;
aditivi utilizaţi în cantitate < 5% din masa cimentului ± 5%
Pentru consistenţa betonului proaspăt, toleranţele sunt date mai jos conform tabelului 11 din
CP012/1:
Tasare
Interval de valori
≤40 de la 50 până la 90 ≥ 100
specificate, în mm
Toleranţe, în mm ± 10 ± 20 ± 30
Timp Vebe
Interval de valori
≥11 de la 10 până la 6 ≤5
specificate, în s
Toleranţe, în s ±3 ±2 ±1
Interval de valori de la 1,25 până la
≥1,26 ≤ 1,10
specificate 1,11
Toleranţe ± 0,10 ± 0,08 ± 0,05
Răspândire (întindere)
Interval de valori
toate valorile
specificate, în mm
Toleranţe, în mm ± 30
Toleranţele pentru lucrările executate în cadrul structurilor de sprijin din beton armat sunt stabilite
în conformitate cu NE 012-2:
Denumire lucrare Toleranţe admisibile

Fundaţii structuri de sprijin -poziţie în plan ± 5 cm
-cota de fundare ± 5 cm
-planeitate la partea superioară a coronamentului ± 10 mm /10m
Elevaţie structuri de sprijin
cu fundare directă -rectilinitate orizontală a coronamentului ± 5 mm /10 m
-cote nivel barbacane ± 0.1 %

Sistem de drenaj
-interdistanţa barbacane ± 10 cm
-lungimi parţiale, totale ± 10 mm
-rectilinitate ± 5 mm/5 m
Carcase de armături -distanţe între armături ± 20 mm
-distanţa între plasele de armătură ± 20 mm
-stratul de acoperire cu beton ± 15 mm

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
61 / 75
8.5.3 Defecţiuni şi mod de remediere
În cazul în care o parte a structurii sau întreaga structură nu corespunde prevederilor proiectului şi
După recunoaşterea şi analiza defectelor, înaintea începerii lucrărilor de remediere, Antreprenorul
Reparaţiile intră în sarcina Antreprenorului.
Pentru remedierea defectelor de natură să afecteze calitatea structurii, siguranţa şi durabilitatea în
suplimentare;
În funcţie de constatările şi de studiile efectuate, Consultantul poate să procedeze astfel:
să acorde viza proiectului de reparaţii, cu eventuale observaţii;
să prevadă demolarea unei parţi sau a întregii lucrări.
În cazul defectelor privind geometria lucrării, calitatea şi culoarea suprafeţelor, dar care nu
afecteaza siguranţa şi capacitatea portantă a lucrării, remedierile se pot efectua astfel:
defectele minore pot fi corectate prin degresare, spălare, rabotare sau rostuire;
în cazul defecţiunilor mai importante, antreprenorul va propune beneficiarului un program de
remediere, pe care-l va analiza şi aproba ca atare sau cu completările necesare.
Pe suprafeţele văzute, cu parament fin, este interzisă sclivisirea simplă.
Fisurile deschise, care pot compromite durabilitatea lucrării, cât şi aspectul, se colmatează prin
injecţie. Dupa injecţie, fisurile sunt curăţate cu aer comprimat.
Procedee de remediere a defectelor elementelor de beton şi beton armat(conf. C 149): Tipuri de

remedieri:
Tipul 1: - Remedierea defectelor de execuţie constatate la decofrarea elementelor constând din
ştirbituri, zone segregate, goluri, rosturi de betonare, etc., se realizează în conformitate cu tabelul 1
din C 149;
Tipul 2: - Remedierea deteriorărilor (fisuri sau striviri locale) aparute în perioada de execuţie sau în
cursul exploatării ca urmare a fenomenului de contracţie a betonului sau a unor solicitări cu caracter
excepţional (şocuri, supraîncărcare, vibraţii, seism, etc.) se realizează în conformitate cu tabelul 2
din C 149.
9. ZIDURI DIN PAMANT ARMAT CU PARAMENT VERTICAL -SOLUTIA 13 -

Prezentul Caiet de Sarcini se aplică lucrărilor de sustinere a terasamentelor cu structuri de sprijin din
pământ armat cu geogrile. El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie îndeplinite pe parcursul
execuţiei lucrărilor, precum şi controlul de calitate şi criteriile de recepţie a lucrărilor.

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
62 / 75
Toate materialele care intră în lucrările permanente vor fi supuse aprobării Consultantului. Înainte de
aprovizionare, Antreprenorul va supune aprobării Consultantului sursele / furnizorii acestor materiale.
Nici un material nu va fi utilizat în lucrările permanente înainte de a fi aprobat de Consultant.
9.2 MATERIALE
9.2.1 Pamant necoeziv de umplutură

Pamantul necoeziv de umplutură pentru realizarea masivelor din pământ armat trebuie să
îndeplinească urmatoarele condiţii:
să poată fi pus în operă şi compacta cu uşurinţă;
în contact cu geogrilele să aibă un coeficient de frecare de min. 0,4;
trebuie să conţină cel mult 10%, în greutate, particule cu diametrul mai mic de 15 microni;
să aibă o rezistenţă la compresiune suficient de mare astfel încât sub efectul compactării şi
al sarcinilor exterioare să nu-şi modifice compoziţia granulometrică.
Cele mai indicate materiale granulare pentru realizarea masivelor din pământ armat sunt:
piatra concasată sort 0...40 mm; 0...63 mm; 0...90 mm;
bolovăniş concasat sort 0...150 mm;
piatra spartă sort 0...150 mm;
balast sort 0...63 mm.
Sort 0-63
-sub 0.02mm 3
-sub 0.2mm 4....10
-0.....8mm 30....45
-25....63mm 30....45
Granulozitate
13242+A1
30
(LA) % max.

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
63 / 75
9.2.2 Pentru a putea utiliza materiale geosintetice, pH-ul balastului trebuie să fie cuprins
între 2 şi 12,5.
9.2.3 Geogrila
Geogrilele utilizate pentru construcția structurilor de pământ armat vor fi geogrile monoaxiale, de
modul înalt, fabricate din poliester având barele pretensionate pentru minimizarea alungirilor şi
Geogrila monoaxiala tip 1 G40/20 trebuie sa aibe urmatoarele caracteristici:
 Rezistența nominală la tracțiune: - ≥ 40 kN/m pe direcție longitudinală
 Rezistența nominală la tracțiune: ≥ 20 kN/m pe direcție transversală
 Rezistența la întindere la o alungire de 1%: - 8 kN/m pe direcție longitudinală;
 Alungirea la rezistența nominală: ≤ 8%;
Rezistența la tracțiune după o perioadă de viată de 120 ani: minimum 23 kN/m pe direcție
longitudinală;
Geogrila monoaxiala tip 2 G80/20trebuie sa aibe urmatoarele caracteristici:
 Rezistența nominală la tracțiune: - ≥ 80 kN/m pe direcție longitudinală
 Rezistența nominală la tracțiune: ≥ 20 kN/m pe direcție transversală
 Alungirea la rezistența nominală: ≤ 8%;
Rezistența la tracțiune după o perioadă de viată de 120 ani: minimum 48 kN/m pe direcție
longitudinală;
9.2.4 Geotextil

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
64 / 75
10kN/m min.
9.2.5 Piesa fasonata de beton tip “Blochet”
Forma şi dimensiunile piesei fasonate de beton se pot observa din figura ataşată. Betonul piesei
fasonate îndeplineşte condiţiile clasei de rezistenţă a betonului C 40/50 conform CSN EN 206-1.
Piesele fasonate sunt îmbinate prin intermediul cuielor de plastic.
Nr. Caracteristici Referinte și

Parametri
crt metodă de încercare
1 Clasa betonului C40/50 (SR)EN 206-1
Clasa de expunere a betonului, pentru beton cu
2 XC4, XF4, XA1 (SR)EN 206-1
rezistență mărită la factori de mediu (CH)
3 Rezistența la compresiune > 10 N/mm2 (SR)EN 771-3
4 Dimensiuni și toleranțe Clasa D1 (SR)EN 771-3
Coeficientul maxim de absorbție de apă prin
(SR)EN 771-3
5 capilaritate al feței expuse a betonului 3-8 g/m2s
(SR)EN 772-11
(SR)EN 771-3
6 Reacția la foc Clasa A1
(SR)EN 13501-1
7 Toleranța la masa declarată ±10% (SR)EN 772-13
9.3 UTILAJE
Utilajele necesare pentru execuţia lucrărilor nu sunt specificate în caietul de sarcini, acestea vor fi
adoptate în funcţie de tehnologia de execuţie a Antreprenorului aprobată de către Consultant.
9.4 EXECUŢIA LUCRĂRILOR

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
65 / 75
9.4.1 Lucrări pregătitoare
Antreprenorul va executa lucrările pregătitoare
nivelarea şi compactarea fundaţiei pământului armat pe care se aşeaza primul rând de
vor fi consemnate în registrul de laborator;
Montarea dispozitivelor de ghidare pentru asigurarea inclinarii paramentului prevazut in
proiectul de executie. Dupa executie, aceste dispozitive se recupereaza.
9.4.2 Excavarea pentru stratul suport.

Stratul suport trebuie să fie compactat în mod corespunzător, astfel încât să poată asigura o bază
bună pentru primul strat de elemente de beton. Compactarea ar trebui să fie executată cu ajutorul
unui echipament de compactare uşor, cu placă vibratoare sau berbec. Faţa superioară a stratului
suport trebuie sa fie amenajată atent în suprafaţa plană, pentru ca piesele fasonate de beton din
primul strat să fie sprijinite în întreaga zonă şi să fie la acelaşi nivel.
9.4.3 Compactarea umpluturii din balast.

Compactarea umpluturii din balast.
Gradul de compactare obişnuit se consideră a fi 95 % Proctor normal sau 90 % Proctor modificat.
Având în vedere gradul de rigiditate la rupere al pieselor fasonate de beton, rularea tehnicii de
compactare trebuie limitată:
placă vibratoare având o masă de până la 250 kg la o distanţă de până la 30 cm de la faţa
peretelui,
placă vibratoare având o masă de peste 400 kg la o distanţă de 100 cm de la faţa peretelui,
cilindru vibrator având o masă de până la 400 kg la o distanţă de 100 cm de la faţa peretelui,
cilindru vibrator având o masă de peste 400 kg la o distanţă de 150 cm de la faţa peretelui.
O atenţie deosebită trebuie acordată compactării terenului pentru a preveni deteriorarea materialelor
geosintetice, atât ale geogrilelor cât şi ale geotextilelor. În general, este permisă rularea pe geogrila
armată doar dacă aceasta este acoperită cu un strat de cel puţin 150 mm material de acoperire.
9.4.4 Aşezarea primului rand de elemente de beton ale fatadei

Primul rand de elemente de beton ar trebui să fie plasat în poziţie verticală şi orizontală corectă, aşa
cum este prevăzut în documentaţia de proiect. Locul de amplasare al elementelor de beton se
marchează cu ajutorul cuielor şi al sforii. Sfoara trebuie să fie întinsă de-a lungul feţei netede
posterioare a elementelor de beton. În planul sforii întinse se aşează primul strat de elemente de
beton. Poziţia verticală a elementelor se verifică cu o nivela (cu apă). Elementele aşezate mai sus
P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
66 / 75
se îndreaptă cu ajutorul unui ciocan de cauciuc iar la elementele aşezate mai jos trebuie adăugată
umplutura de drenaj.
În pereţi nu ar trebui să fie încorporate elementele care sunt deteriorate sau rupte. Abaterea
admisibilă a feţei de beton a peretelui de la planul prevăzut de proiect este 30 mm la lungimea sau
înălţimea peretelui de 3 m, dar maxim 75 mm. Această abatere admisibilă se aplică atât pe verticală
cât şi pe orizontală.
După amplasarea corectă a pieselor fasonate de beton urmează introducerea cuielor de
îmbinare din plastic. Cuiele de îmbinare trebuie aşezate în poziţie corectă. După introducerea
cuielor de plastic se execută acoperirea elementelor de beton cu materialul de umplutură. În
continuare, cu materialul de drenaj se acoperă un spaţiu având o lăţime de minim 200 mm în
spatele pieselor fasonate de beton, care formează drenul.
9.4.5 Realizarea umpluturii din balast

Pamantul armat este amplasat uniform în toate straturile. Pamantul armat trebuie să fie amplasat în
modul prevăzut în documentaţia de proiect. Grosimea maximă a unui strat de pamant asternut este
egală cu 300 mm. Pamantul armat trebuie să fie amplasat şi compactat în aşa fel încât să se evite
vălurirea şi alunecarea geogrilei, cat şi alunecarea elementelor de beton. Nu este permisă rularea
direct pe geogrilă, aceasta trebuie să fie protejată de un strat de pamant având o grosime de min.
150 mm. Întoarcerea vehiculelor pe stratul de pamant sub care se află geogrila ar trebui să fie
limitată la minim şi ar trebui să fie eliminată complet întoarcerea şi frânarea bruscă a utilajelor de
compactare.
După fiecare zi de lucru, compania de construcţii ar trebui să asigure taluzarea suprafeţei
superioare apamantului armat în direcţia opusă a feţei peretelui, pentru ca, în cazul unor ploi
torenţiale, apa să fie condusă de la faţa peretelui şi să nu producă murdărirea acestuia. De
asemenea, este important să se asigure ca apa din zonele înconjurătoare să nu intre în
structura elementului din beton.
9.4.6 Aşezarea randului următor de piese fasonate de beton

Înainte de aşezarea randului următor de piese fasonate de beton este necesar a curăţi cu grijă
suprafaţa superioară a randului anterior. Elementele din beton ale randului următor se amplasează
pe cuie de îmbinare din plastic pregătite în prealabil, pe apareiajul longitudinal. Suprafaţa plană a
elementelor din beton trebuie să fie verificată în fiecare strat. Se efectuează dispersarea pamantului
armat la înălţimea piesei fasonate de beton, adică 190 mm. În spaţiul din spatele peretelui de sprijin
se asterne pamantul specificat. Orice asternere a unui strat de pamant se compactează.
Se continuă în mod identic amplasarea pieselor fasonate, până la coronamentul planificat al
peretelui.
9.4.7 Amplasarea geogrilelor

Armătura geosintetică sau geogrila se aşează în rosturile prevazute in elemental de fatada în
conformitate cu documentaţia proiectului. Geogrila trebuie să fie la nivelul de înălţime prevăzut
în proiect. Geogrila trebuie să fie aşezată în direcţie corectă, în direcţia rezistenţei principale la
tracţiune (important în cazul utilizării geogrilelor uniaxiale). Lucrătorii trebuie să fie instruiţi în
legătură cu direcţia principală a geogrilei şi cu modul de amplasare a acesteia în perete.
Prelungirea geogrilei în direcţia sarcinii portante a acesteia, adică perpendicular pe faţa peretelui,
nu este permisă.

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
67 / 75
Direcţia portantă principală a geogrilei este direcţia perpendiculară pe faţa peretelui de sprijin şi
aceasta trebuie să conţină o singură bucată continuă de geogrilă. Benzile vecine ale geogrilei în
direcţie longitudinală se aşează cap la cap, pentru a se asigura o acoperire de 100 %. Benzile de
geogrilă în direcţie longitudinală nu au voie să depăşească marginea, ci trebuie doar așezate una
lângă alta, cap la cap.
În primul rând, geogrilele se taie la lungimea dorită şi apoi se astern pe stratul inferior deja
compactat. Geogrilele se aşează astfel încât prima serie a vergelelor lor transversale să fie în
spatele cuielor de plastic. Armătura geosintetică se aşează astfel încât vergelele portante ale
acesteia să fie perpendiculare pe faţa peretelui. După aşezarea armăturii geosintetice, se
amplaseaza elementele de beton ale stratului următor. După aşezare, armătura geosintetică se
îndreaptă. Nu este admisibila introducerea unei geogrile văluite.
De regulă, geogrilele se îndreaptă manual, eventual se pot întinde şi chiar îndrepta prin
dispersarea materialului de umplutură de la faţa peretelui spre pantă. Poziţia geogrilei se
asigură cu materialul de umplutură, cu ajutorul cuiului sau scoabei. După alinierea şi întinderea
geogrilei, pe cuiele de plastic se pot amplasa elementele de beton ale stratului următor.
9.5 ACTIVITATI DE CONTROL SI SUPRAVEGHERE GEOTEHNICA

Fiecare etapă de construcţie trebuie să fie inspectată pentru a fi asigurată calitatea executiei
prevăzută în documentaţia de proiect. În special, trebuie să fie verificate:
capacitatea portantă a terenului de fundare
parametrii geotehnici ai pamantului utilizat pentru umplutura
modul de drenaj al structurii peretelui în conformitate cu proiectul;
gradul şi desfăşurarea compactării terenului în cadrul planului de testare stabilit de către
organul aferent sau de documentaţia de proiect;
geometria peretelui;
suprafaţa plană a rosturilor de lucru.
compactare In corpul rambleului la 10% din numarul punctelor
adancimea h sub partea verificate.
inferioara a stratului de -umiditate optimă de
forma compactare ± 1 %
h ≤ 0.50 m –Proctor normal
= 100%;
0.5<h≤2 m - Proctor normal
= 100%;
h>2 m - Proctor normal =
95%;
portanta a Ev2 ≥ 45 MPa singura valoare, valoare >
terenului de 40 MPa
fundare
imbunatatit

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
68 / 75
Pârghia Benkelman maxim Puncte din 20 in 20 m in
4.0 mm profiluri trasversale /km
banda
Ev2 >=80 Mpa Pe fiecare strat de pamant

Verificarea
Sau pus in opera minim 3
deformabilitatii
Ep >=50÷100 MPa incercari la 1 500
si a capacitatii
repartizate, pe sectiuni
portante -pe
diferite, stanga, ax, dreapta.
ultimii 50 cm
În cazul unor abateri de la parametri stabiliţi de documentaţia de proiect sau de normele

general valabile este necesară oprirea lucrărilor de construcţie şi începerea negocierilor privind
găsirea unei soluţii în cooperare cu toate părţile interesate.
10. DISPOZITIE FINALA PRIVIND REALIZAREA LUCRARIILOR DE TERASAMENTE

In intervalul urmatoarelor pozitii kilometrice 0+200÷0+250, 0+250÷0+276, 3+110÷3+206,
3+235÷3+330 si 4+380÷4+500, pentru consumarea tasarilor, este necesar ca dupa terminarea
lucrarilor de terasament (la nivelul stratului de forma), realizarea suprastructurii drumului (sistemului
rutier) sa se realizeze la o distanta de 1.5 ani.
In intervalul urmatoarei pozitii kilometrice 0+500÷0+630, pentru consumarea tasarilor, este necesar
ca dupa terminarea lucrarilor de terasament (la nivelul stratului de forma), realizarea suprastructurii
drumului (sistemului rutier) sa se realizeze la o distanta de 2.0 ani.
11. LISTA STANDARDE LOR SI NORMATIVELOR
Nr. Acte legislative/ Denumirea

Crt. Standarde/Normative
1 STAS 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umidităţii
2 STAS 1913/3-76 Teren de fundare. Determinarea densităţii pământurilor
3 STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozităţii
4 STAS 1913/6-76 Teren de fundare. Determinarea permeabilităţii în laborator
5 STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.

Încercarea Proctor
6 STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutătii volumetrice pe teren
7 STAS 2914/84 Terasamente. Condiţii tehnice generale de calitate
8 STAS 2914/4-89 Lucrări de drumuri şi de cale ferată. Determinarea modulului de

deformaţie liniară

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
69 / 75
9 STAS 7107/1-76 Teren de fundare. Determinarea materiilor organice
10 STAS 8942/3-90 Teren de fundare. Determinarea modului de deformatie lineară prin

încercări pe teren cu placa
11 SR EN 196-1:2006 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea

rezistenţelor mecanice
12 SR EN 196-3+A1:2009 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de

priza si a stabilitatii
13 SR CEN/TR 196- Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 4: Determinarea Cantităţiva

a componentelor
4:2008
14 SR EN 196-5:2011 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 5: Incercare de

puzzolanicitate a cimentului puzzolanic
15 SR EN 196-6:2010 Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea finetii
16 SR EN 196-8:2010 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 9: Caldura de hidratare.

Metoda prin dizolvare
17 SR EN 197-1:2011 Ciment. Partea 1: Compoziţie, specificaţii si criterii de conformitate ale

cimenturilor uzuale
18 SR EN 459 - 1:2015 Var pentru construcţii. Definiţii, caracteristici şi criterii de conformitate
19 SR EN 459 - 2:2011 Var pentru construcţii. Metode de încercare
20 SR EN 459 - 3:2011 Var pentru construcţii.Evaluarea conformităţii
21 SR EN 932-3:1998 Teste de determinare a caracteristicilor agregatelor. Procedeu pentru

descrierea petrografică simplificată
22 SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specificaţii pentru prelevare, încercare

şi evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate
din procese ale industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton
23 SR EN 1097-1:2011 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale

agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenţei la uzură (micro- Deval)
24 SR EN 1097-2:2010 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale

agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenţei la
sfărâmare
25 SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale
26 SR EN 1997- Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale. Anexă

1:2004/NB:2007 naţională

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
70 / 75
27 SR EN 12224:2001 Geotextile şi produse înrudite. Determinarea rezistenţei la intemperii
28 SR EN 12225:2001 Geotextile şi produse înrudite. Metoda de determinare a rezistenţei

microbiologice prin încercarea de îngropare în sol
29 SR EN 12226:2012 Geosintetice. Încercări generale pentru evaluarea după încercarea de

durabilitate
30 SR EN 12447:2003 Geotextile şi produse înrudite. Metodă de încercare selectivă pentru

determinarea rezistenţei la hidroliză în apă
31 SR EN 12620+A1:2008 Agregate pentru beton
32 SR EN 13043:2003 Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru finisarea suprafeţelor,

utilizate la construcţia şoselelor, a aeroporturilor şi a altor zone cu trafic
33 SR EN 14731:2006 Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Îmbunătăţirea pământurilor prin

vibrare de adâncime
34 SR EN 13242+A1:2008 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în
inginerie civilă şi în construcţii de drumuri
35 SR EN 13249:2014 Geotextile şi produse înrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea în

construcţia de drumuri şi alte zone de circulaţie (cu excepţia căilor ferate
şi a straturilor de uzură)
36 SR EN 13251:2014 Geotextile şi produse înrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea în

lucrări de terasamente, fundaţii şi structuri de susţinere
37 SR EN 13285:2011 Amestecuri de agregate nelegate. Specificaţii
38 SR EN 13738:2005 Geotextile şi produse înrudite. Determinarea rezistenţei de smulgere din

teren
39 SR EN 14030:2002 Geotextile şi produse înrudite. Metodă de încercare selectivă pentru

determinarea rezistenţei la lichide acide şi alcaline
40 SR EN 14030:2002 Geotextile şi produse înrudite. Metodă de încercare selectivă

/A1:2004 pentru determinarea rezistenţei la lichide acide şi alcaline
41 SR EN 14151:2010 Geosintetice. Determinarea rezistenţei la fisurare
42 SR EN 14414:2004 Geosintetice. Metode de încercare selectivă pentru determinarea

rezistenţei chimice în vederea utilizării la depozitele de deşeuri
43 SR EN ISO 9862:2005 Geosintetice. Eşantionare şi pregătire a epruvetelor
44 SR EN ISO 9863- Geosintetice. Determinarea grosimii la presiuni specificate. Partea 1:

1:2005 Straturi individuale
P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
71 / 75
45 SR EN ISO 9863- Geotextile şi produse înrudite. Determinare a grosimii sub presiuni
2:1999 specificate. Partea 2: Metodă de determinare a grosimii straturilor
individuale din produse multistrat
46 SR EN ISO 9864:2005 Geosintetice. Metoda de determinare a masei pe unitatea de suprafaţă a

geotextilelor şi produselor înrudite
47 SR EN ISO 10318:2006 Geosintetice. Termeni şi definiţii
48 SR EN ISO 10319:2008 Geosintetice. Încercarea la tracţiune a benzilor late
49 SR EN ISO 10320:2003 Geotextile şi produse înrudite. Identificarea pe teren
50 SR EN ISO 10321:2008 Geosintetice. Încercarea la tracţiune a îmbinărilor/cusăturilor prin

metoda benzii late
51 SR EN ISO 10722:2007 Geosintetice. Mod de încercare pentru evaluarea deteriorării mecanice

sub încărcări repetate. Deteriorare determinată de materiale granulare
52 SR EN ISO 12236:2007 Geosintetice. Încercarea de perforare statică (încercare CBR)
53 SR EN ISO 12957- Geosintetice. Determinarea caracteristicilor de frecare. Partea 1:

1:2005 Încercarea la forfecare directă
54 SR EN ISO 12957- Geosintetice. Determinarea caracteristicilor de frecare. Partea 2:

2:2005 Încercarea pe plan înclinat
55 SR EN ISO 13427:2004 Geotextile şi produse geotextile înrudite. Simularea deteriorării prin

abraziune (încercare cu bloc glisant)
56 SR EN ISO 13428:2005 Geosintetice. Determinarea eficacităţii protecţiei unui geosintetic la

deteriorarea prin impact
57 SR EN ISO 13431:2004 Geotextile şi produse înrudite. Determinarea comportării la fluaj din

tracţiune şi rupere din fluaj
58 SR EN ISO 13437:2004 Geotextile şi produse înrudite. Metode de instalare şi de extragere a

eşantioanelor din teren şi de încercare a epruvetelor în laborator
59 SR EN ISO 13438:2005 Geotextile şi produse înrudite. Metodă selectivă pentru determinarea

rezistenţei la oxidare
60 SR EN 14574:2005 Geosintetice. Determinarea rezistenţei la perforarea cu piramida a

geosinteticelor aşezate pe un suport
61 SR EN ISO 14688- Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea

1:2004 pământurilor. Partea 1: Identificare şi descriere

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
72 / 75
62 SR EN ISO 14688- Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea
2:2005 pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare
63 SR EN ISO 25619- Geosintetice. Determinarea comportării la compresie. Partea 1:

1:2009 Proprietăţi de fluaj la compresie
64 ISO/TS 13434:2008 Geosynthetics — Guidelines for the assessment of durability
65 CEN/TR 15019:2005 Geotextiles and geotextile-related products - On-site quality control
66 BS 8006-1:2010 Code of practice for strengthened/reinforced soils and other fills
67 C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de constructii şi a

instalaţiilor aferente
68 C 29 – 85 Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin

procedee mecanice
69 C56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi

instalaţii aferente.
70 C 182-87 Normativ privind executarea mecanizată a terasamentelor de drum
71 GE 026 –97 Ghid pentru execuţia în plan orizontal şi înclinat a terasamentelor
72 NP 075-02 Aprobat de MLPTL cu Ord. Nr. 1228 din 03.09.2002 – Normativ pentru
utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii.
73 NP 074-2007 Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii
74 NP 125-2010 Normativ privind fundarea construcţiilor pe pământuri sensibile la

umezire colapsibile
75 NP 126-2010 Normativ privind fundarea construcţiilor pe pământuri cu umflări

şi contracţii mari
76 C 11/1974 Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a
panourilor din placaj pentru cofraje.
77 C28-1983 Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din otel beton.
78 C54-1981 Instrucţiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor.
79 C159-89 Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda

penetrării cu con, penetrare statică, penetrare dinamică, vibropenetrare
80 C251-94 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea, executarea, receptionarea
lucrărilor de îmbunătăţire a terenurilor slabe de fundare prin metoda
îmbunătăţirii cu materiale locale de aport pe cale dinamică

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
73 / 75
81 AND 515-1993 Instrucţiuni tehnice pentru proiectare, execuţie şi întreţinere a
terasamentelor şi a căii în zona pod-rampa de acces
82 AND 530-2012 Instrucţiuni privind controlul calităţii terasamentelor
83 Legea nr. Privind calitatea în constructii

10/18.01.1995
84 Legea L319/2006 Securităţii şi sănătăţii în muncă
85 Legea nr. 50/1991 Privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare
86 Hotărârea Privind cerinţe minime pentru desfăşurarea şantierelor temporare şi
Guvernului nr. mobile
300/2006
87 Hotărârea Pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu
Guvernului nr. modificările ulterioare
766/1997
88 Hotărârea Pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicată
Guvernului nr.
525/1996
89 STAS 1040-85 Lemn rotund de răşinoase pentru construcţii. Manele şi prajini
Poduri de cale ferată şi şosea. Infrastructuri de zidărie beton şi

90 STAS 10111/1-77
beton armat. Prescripţii de proiectare
Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi

91 STAS 4606-80
minerali. Metode de încercare
Încercări pe betoane. Determinarea aderenţei dintre beton şi

92 STAS 5511-89
armătură. Metoda prin smulgere
Încercările metalelor. Încercări mecanice ale îmbinărilor sudate din

93 STAS 12287-85
bare de oţel beton
Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 1: Oţel beton

94 SR 438-1:2012
laminat la cald. Mărci şi condiţii tehnice de calitate
Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 2: Sârmă rotundă

95 SR 438-2:2012
trefilată
96 SR 438-3:2012 Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 3: Plase sudate
Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 4: Sârmă cu profil

97 SR 438-4:2012
periodic obţinută prin deformare plastică la rece
Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi

98 SR 13510:2006
conformitate. Document naţional de aplicare a SR EN 206-1
SR Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi

99
13510:2006/A1:2012 conformitate. Document naţional de aplicare a SR EN 206-1

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
74 / 75
Evaluarea agresivităţii apei, solului şi gazelor asupra betonului.
100 SR 13536:2009
Prelevarea şi analizarea eşantioanelor de apă şi sol
Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea

101 SR EN 196-1:2006
rezistenţelor mecanice
Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea

102 SR EN 196-3+A1:2009
timpului de priza şi a stabilităţii
SR CEN/TR 196- Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 4: Determinarea cantitativă

103
4:2008 a componentelor
Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 5: Încercare de

104 SR EN 196-5:2011
puzzolanicitate a cimentului puzzolanic
105 SR EN 196-6:2010 Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea fineţii
Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 9: Caldura de

106 SR EN 196-8:2010
hidratare. Metoda prin dizolvare
Ciment. Partea 1: Compoziţie, specificatii şi criterii de

107 SR EN 197-1:2011
conformitate ale cimenturilor uzuale
108 SR EN 206+A1:2017 Beton. Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate
Cenuşa zburatoare pentru beton. Partea 1: Definiţii, condiţii şi criterii

109 SR EN 450-1:2012
de conformitate
110 SR EN 450-2:2006 Cenuşa zburătoare pentru beton. Partea 2: Evaluarea conformităţii
Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea

111 SR EN 480-1+A1:2015
1: Beton şi mortar de referinţă pentru încercări
Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea

112 SR EN 480-2:2007
2: Determinarea timpului de priză
Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea 15:

113 SR EN 480-15:2013 Beton de referinţă şi metodă de încercare a aditivilor modificatori de
vâscozitate
114 SR EN 934-1:2008 Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 1: Cerinţe comune
Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 2: Aditivi pentru beton.

115 SR EN 934-2+A1:2012
Definiţii, condiţii, conformitate, marcare şi etichetare
Intocmit, Verificat,
Ing. Maria Ghiorghe Ing. Cristian Dobre

P Csi executie
D DPod Suspendat
E T peste O SDunare
P in Zona
G Braila.
E N 0 0 1 1 0
75 / 75

03.1 CS Consolidari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și

03.1 CS Consolidari

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

03.1 CS Consolidari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE SARCINI

Revizia 1.0 07.12.2018 DETALII DE EXECUTIE

1.1 PREVEDERI GENERALE

1.2.1 Pamantul vegetal

DETALII DE EXECUTIE - CAIET DE SARCINI

1.4 METODE DE EXECUTIE

1V:2H Scarificare uşoară 20cm

DETALII DE EXECUTIE - CAIET DE SARCINI

1.5 CONTROLUL CALITATII PENTRU RECEPTIE

1.5.1 Verificarea calitatii materialelor

Materiale utilizate in cadrul Proiectului

Umiditate STAS 1913/1-82 Conform cerinţelor indicate pentru 1 probă la 6.000 m2

2. PERNA DIN MATERIAL LOCAL / PERNA DIN MATERIAL LOCAL STABILIZATA CU

2.1 PREVEDERI GENERALE

DETALII DE EXECUTIE - CAIET DE SARCINI

2.2.2 Lianţi hidraulici

DETALII DE EXECUTIE - CAIET DE SARCINI

2.4 EXECUTIA LUCRARILOR

2.4.1 Lucrari pregatitoare

2.4.2 Realizarea tronsonului experimental

DETALII DE EXECUTIE - CAIET DE SARCINI

2.4.3 Excavatia materialului necorespunzator

2.4.4 Executia pernei de pamant local

2.5 SUPRAVEGHERE SI MONITORIZARE

2.6 CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

DETALII DE EXECUTIE - CAIET DE SARCINI

Perna din material local Prametri rezistentei la minim 1 probe la o

DETALII DE EXECUTIE - CAIET DE SARCINI

2.6.1 Defectiuni si mod de remediere

DETALII DE EXECUTIE - CAIET DE SARCINI

3.1 PREVEDERI GENERALE

3.2.1 Pamant local

3.2.2 Lianţi hidraulici

DETALII DE EXECUTIE - CAIET DE SARCINI

3.2.6 Aprovizionarea si depozitarea materialelor geosintetice

DETALII DE EXECUTIE - CAIET DE SARCINI

3.4 EXECUTIA LUCRARILOR

3.4.1 Lucrari pregatitoare

3.4.2 Realizarea tronsonului experimental

DETALII DE EXECUTIE - CAIET DE SARCINI

3.4.3 Excavatia materialului necorespunzator

3.4.4 Executia pernei de pamant local

3.4.5 Instalarea geotextilului

3.4.6 Instalarea geogrilelor

3.4.7 Asternerea stratului anticapilar din balast

3.5 SUPRAVEGHERE SI MONITORIZARE

3.6 CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

3.6.1 Verificarea calitatii materialelor

3.6.2 Controlul calităţii agregatelor înainte de realizarea umpluturilor compactate

Examinarea datelor înscrise în certificatul

O probă la max 500 m3

O probă la max 500 m3

O probă la max 500 m3

Rezistenţă la sfărâmare prin O probă la max 500 m3

DETALII DE EXECUTIE - CAIET DE SARCINI

minim 3 probe la o suprafată de

minim 3 probe la o suprafată de

minim 3 probe la o suprafată de

minim 3 probe la o suprafată de